Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REGULAMENT din 21 mai 2019 privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii
EMITENT: Consiliul Superior al Magistraturii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 455 din 6 iunie 2019
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 91 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 455 din 6 iunie 2019.
──────────
CAP. I
Concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Admiterea în magistratură în anul 2019 şi formarea profesională iniţială pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii până în anul 2019 inclusiv, în vederea ocupării funcţiei de judecător sau de procuror, se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit prezentului regulament.
(2) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
ART. 2
Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) este licenţiată în drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunoaşte limba română;
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.
ART. 3
Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea concursului
ART. 4
(1) Concursul de admitere se organizează la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Data şi locul în care se organizează concursul se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) Modul de desfăşurare a concursului de admitere, calendarul de desfăşurare, numărul de locuri scoase la concurs, taxa de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii sau a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
(4) Datele prevăzute la alin. (2) şi (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
(5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere, numărul de locuri scoase la concurs şi taxa de înscriere se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.
(6) Lista posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, alocate pentru concurs, se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii.
(7) Anterior anunţării concursului, Consiliul Superior al Magistraturii va transmite Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului intenţia de a organiza concursul, în vederea stabilirii posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestora şi, după caz, al instituţiilor coordonate sau subordonate, ce urmează a fi alocate pentru concurs.
(8) Cererea-tip de înscriere se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii. În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează pentru locurile de auditori de justiţie sau pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, putându-se formula o singură opţiune. În cazul posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, opţiunea se formulează fără a specifica instituţia în cadrul căreia este postul vacant.
(9) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 10 zile de la data publicării concursului pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripţii domiciliază sau au reşedinţa legal stabilită candidaţii.
(10) La cererea de înscriere se anexează următoarele acte:
a) certificatul de naştere, în copie certificată pentru conformitate de candidat;
b) actul de identitate, în copie certificată pentru conformitate de candidat;
c) diploma de licenţă sau adeverinţa provizorie, în copie legalizată;
d) chitanţa de plată a taxei de înscriere;
e) certificatul de cazier judiciar;
f) certificatul de cazier fiscal.
(11) Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa se plăteşte la casieria tribunalului sau, după caz, a parchetului la care se face înscrierea. Pentru încasarea taxei se va utiliza chitanţier separat de cel folosit pentru activitatea curentă. Chitanţele se întocmesc în 3 exemplare, dintre care originalul şi al doilea exemplar se vor înmâna candidatului. Sumele astfel obţinute se vor vira la Consiliul Superior al Magistraturii prin ordin de plată.
(12) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul în care candidatul decedează mai înainte de susţinerea primei probe din cadrul primei etape a concursului ori în cazul altor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs. Cererea de restituire se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare de către Direcţia economică şi administrativ din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
(13) Preşedinţii tribunalelor şi, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor preda dosarele candidaţilor la comisia de admitere a concursului în cel mult 3 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (9).
ART. 5
(1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de admitere a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie.
(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.
ART. 6
(1) Comisia de admitere a concursului se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului.
(2) Comisia de admitere a concursului se compune din:
- preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii sau secretarul general adjunct;
– vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;
– membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau Institutului Naţional al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii;
– responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a concursului. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de admitere, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.
ART. 7
(1) Comisia de admitere a concursului are în principal următoarele atribuţii:
1. verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 2 lit. c), centralizează dosarele candidaţilor, întocmeşte şi afişează listele candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus şi listele finale ale candidaţilor, distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8);
2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;
3. ia măsuri pentru securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora;
4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, care sunt numerotate;
5. instruieşte, înaintea susţinerii concursului, responsabilii de sală;
6. preia de la comisia de elaborare subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
7. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;
8. efectuează tragerea la sorţi a variantei de subiecte pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, dintre cele 2 variante elaborate conform art. 11 pct. 2, în vederea multiplicării subiectelor pentru această probă. Tragerea la sorţi se realizează de către preşedintele comisiei de admitere, în prezenţa a 5 membri ai comisiei, cu cel mult 12 ore înainte de ora de începere a probei în fiecare zi de concurs, încheind un proces-verbal în acest sens;
9. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală;
10. distribuie responsabililor de sală subiectele multiplicate pentru probele scrise;
11. repartizează candidaţii pe săli, pentru probele scrise, în ordine alfabetică, separat în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;
12. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs după încheierea fiecărei probe scrise şi asigură publicarea acestuia pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;
13. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi răspunde de securitatea acestora;
14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;
15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;
16. efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 lit. c), după afişarea rezultatelor definitive ale concursului;
17. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;
18. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;
19. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii a rezultatelor concursului şi asigură transmiterea rezultatelor către tribunale şi parchetele de pe lângă acestea;
20. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului.
(2) Comisia de admitere a concursului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.
ART. 8
(1) Preşedintele comisiei de admitere a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 7.
(2) În acest scop, preşedintele comisiei de admitere a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului.
(3) Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea răspund de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini, sub coordonarea preşedintelui comisiei de admitere a concursului.
ART. 9
(1) Elaborarea subiectelor de concurs pentru testul-grilă, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba interviului şi a baremelor de evaluare şi notare se realizează de subcomisiile corespunzătoare din cadrul comisiei de elaborare a subiectelor, iar soluţionarea contestaţiilor la barem, corectarea lucrărilor la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi soluţionarea contestaţiilor la rezultate se realizează de subcomisiile corespunzătoare din cadrul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică.
(2) Comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei.
(3) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.
(4) Membrii comisiilor vor fi numiţi de regulă dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare.
(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (2) vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.
(6) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de admitere a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.
(7) În comisiile prevăzute la alin. (2) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective de concurs.
ART. 10
(1) Comisia de elaborare a subiectelor este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, comună pentru cele două probe scrise, şi comisia de examinare din cadrul probei interviului. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice se constituie în mod distinct subcomisii de elaborare a subiectelor la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii subcomisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.
(2) Subcomisiile de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice sunt alcătuite din câte 4 membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste subcomisii fac parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
(3) Numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor va avea loc cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de desfăşurare a primei probe din cadrul primei etape a concursului.
(4) Propunerile Institutului Naţional al Magistraturii vor fi transmise cu cel puţin 10 zile anterior termenului prevăzut la alin. (3).
ART. 11
Comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice are, în principal, următoarele atribuţii:
1. elaborarea subiectelor de concurs şi a baremelor de evaluare şi de notare, cu respectarea următoarelor reguli:
a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;
b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul de lucru stabilit;
c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;
d) în cazul testului-grilă, să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;
e) în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice:
- să asigure pondere egală între disciplinele de concurs;
– să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi: flexibilitatea, dimensiunea critică;
– să fie formulate astfel încât tratarea subiectelor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;
– să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;
– să pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat, în barem putând să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;
– baremul stabilit să puncteze coerenţa în exprimare şi respectarea regulilor de gramatică şi ortografie;
f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probelor de concurs;
g) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;
h) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică;
2. pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, elaborarea a câte 2 variante de subiecte pentru fiecare disciplină, din care se alege prin tragere la sorţi varianta pentru această probă;
3. predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate;
4. în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice, predarea ghidurilor de corectare către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor.
ART. 12
Comisia de examinare din cadrul probei interviului are următoarele atribuţii:
a) elaborarea grilei de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului;
b) elaborarea subiectelor pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii;
c) intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei.
ART. 13
(1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, fiind compusă din următoarele subcomisii, constituite în mod distinct la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal:
a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice;
b) subcomisii de corectare a lucrărilor de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice;
c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.
(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este alcătuită din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din această comisie fac parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Subcomisiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt alcătuite din câte 4 membri. Numărul membrilor subcomisiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor.
(3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor se face conform dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4).
(4) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru probele scrise şi a celor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice au următoarele atribuţii:
a) soluţionarea, cu consultarea subcomisiei de elaborare a subiectelor corespunzătoare, a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise, motivarea soluţiilor şi adoptarea baremului definitiv;
b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.
(5) Subcomisiile de corectare evaluează lucrările de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi acordă note, pe baza baremului definitiv de evaluare şi notare şi a ghidului de corectare.
(6) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate, acordând note pe baza baremului definitiv şi a ghidului de corectare.
ART. 14
(1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 2 lit. c) se realizează de comisia de admitere a concursului.
(2) Rezultatele verificării se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.
(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de admitere a concursului.
(5) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Listele finale ale candidaţilor, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
SECŢIUNEA a 3-a
Desfăşurarea concursului
ART. 15
(1) Examinarea candidaţilor se face în două etape.
(2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:
1. un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline:
a) drept civil;
b) drept procesual civil;
c) drept penal;
d) drept procesual penal;
2. o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.
(3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.
(4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.
(5) La etapa a II-a participă numai candidaţii declaraţi admişi la fiecare dintre cele două probe, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă, în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, în cazul unui număr impar de locuri sau posturi rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi în etapa a II-a se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
(6) A doua etapă constă în susţinerea unui interviu.
ART. 16
(1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs menţionate la art. 15 alin. (2) pct. 1.
(2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.
(4) Lucrările se notează cu „Admis“ sau „Respins“, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
ART. 17
(1) Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de admitere, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs.
(2) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din concurs.
(3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.
(4) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8). Fiecare candidat primeşte o teză de concurs tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, conţinând testul-grilă, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.
(5) Din momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.
(6) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.
(7) Niciun membru al comisiei de admitere a concursului prezent la centrul de concurs nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise.
ART. 18
(1) Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de admitere a concursului, responsabilii de sală şi supraveghetorii nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.
(2) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.
(3) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.
(4) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit art. 16 alin. (3). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.
(5) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.
(6) Preşedintele comisiei de admitere a concursului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.
(7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de concurs în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „Fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de admitere şi candidatului respectiv.
(8) Sancţiunea prevăzută la alin. (7) se aplică şi pentru depăşirea timpului de concurs, stabilit potrivit art. 16 alin. (3).
(9) Pentru fiecare sală de concurs se întocmeşte un proces-verbal.
ART. 19
(1) Baremul de evaluare şi notare stabilit de comisia de elaborare a subiectelor se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se depun, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.
(3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.
(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte şi în privinţa concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile alin. (2)-(4).
(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.
(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.
(8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.
ART. 20
Rezultatele probei prevăzute la art. 16 se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii, fiind întocmite liste distincte în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8).
ART. 21
(1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba prevăzută la art. 16. Contestaţia se depune, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se va sigila din nou.
(3) Contestaţiile se soluţionează de către subcomisiile prevăzute la art. 13 alin. (4), în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
(4) Nota acordată de subcomisiile menţionate la alin. (3) este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
ART. 22
(1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal şi se susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:
- prima zi: drept civil şi drept procesual civil;
– a doua zi: drept penal şi drept procesual penal.
(2) Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.
(3) La predarea lucrărilor supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.
(4) Dispoziţiile art. 16 alin. (3), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), (5)-(8) şi ale art. 20 se aplică în mod corespunzător.
(5) Corectarea lucrărilor se face de către subcomisiile de corectare prevăzute la art. 13 alin. (5). Fiecare lucrare se corectează separat de către 2 corectori, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. Lucrările scrise se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat, de către fiecare corector, semnat de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală a lucrării o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat de către preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai subcomisiei de corectare. Nota dată la reevaluare se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor celor 3 membri ai comisiei şi se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.
(6) Colţul lucrării nu se desigilează pe durata corectării. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de concurs, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de admitere. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid, iar notele se înregistrează în borderourile de concurs.
(7) Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.
(8) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 21 alin. (1), (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător.
(9) Contestaţiile la notele obţinute la această probă se soluţionează de către subcomisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor prevăzută la art. 13 alin. (6). Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai subcomisiei, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferenţa dintre mediile stabilite de subcomisia de corectare şi de subcomisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai subcomisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat de preşedintele comisiei de contestaţii, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai acestei subcomisii. Nota finală se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor celor 3 membri ai subcomisiei.
(10) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (7).
ART. 23
(1) Candidaţii susţin un interviu în faţa comisiei de examinare din care fac parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul comisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în comisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe comisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii comisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (7) aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Interviul constă în:
a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat şi susţinerea orală a acestuia;
b) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei.
(3) Analiza prevăzută la alin. (2) lit. a) se predă comisiei de examinare după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Evaluarea are în vedere, pe baza răspunsurilor candidatului la întrebările comisiei, şi modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea, precum şi alte aspecte ridicate în cadrul discuţiilor.
(4) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului, elaborată de Institutul Naţional al Magistraturii, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.
(5) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate la interviu, precum şi orice mijloace de comunicare ori mijloace de transmitere de date. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă.
(6) Se consideră fraudă şi depăşirea neautorizată a timpului stabilit prin Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului pentru elaborarea analizei prevăzute la alin. (2) lit. a).
(7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. În aceste cazuri faptele şi măsurile luate se consemnează într-un proces-verbal care se comunică comisiei de admitere a concursului şi candidatului respectiv.
(8) Aprecierea interviului se face, în baza grilei de evaluare elaborate de comisia de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.
(9) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare. Nota astfel acordată este definitivă.
(10) În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele „Admis“ sau „Respins“. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut nota minimă 7.
(11) Rezultatele de la proba constând în interviul candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, fiind întocmite liste distincte în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8).
ART. 24
(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea interviului, comisia de admitere a concursului întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Accesul candidaţilor în sala de concurs este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă.
(3) Înregistrarea interviului este obligatorie, cel puţin prin mijloace tehnice audio.
(4) Înregistrările se păstrează timp de un an, după care se distrug.
ART. 25
După primele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.
ART. 26
(1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea.
(2) Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, în funcţie de opţiunea candidatului formulată potrivit art. 4 alin. (8). Candidaţii admişi care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt convocaţi de comisia de organizare pentru a-şi exprima opţiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 4 alin. (6). Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.
(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiţie scoase la concurs, astfel încât să poată fi declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.
(4) În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, menţionate în lista prevăzută la art. 4 alin. (6), departajarea candidaţilor cu note egale se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 15 alin. (2) pct. 2. Când notele obţinute de candidaţi la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, a calităţii de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate.
(5) În situaţia în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu sunt candidaţi admişi sau nu au fost formulate opţiuni pentru aceste posturi, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
ART. 27
(1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 lit. c) şi vor fi programaţi pentru a se prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică.
(2) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Admis“ sau „Respins“.
(3) În funcţie de numărul candidaţilor şi de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), aceştia vor putea fi repartizaţi pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa câte unui psiholog.
(4) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice, elaborată de Direcţia resurse umane şi organizare, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.
(5) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.
(8) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (5).
ART. 28
(1) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
(2) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, candidaţii au obligaţia de a depune la tribunalele, respectiv la parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază, în termen de 5 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, următoarele documente:
- curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare;
– caracterizarea de la ultimul loc de muncă sau, după caz, caracterizarea de la unitatea de învăţământ absolvită, pentru candidaţii care nu au fost anterior încadraţi în muncă, care să cuprindă inclusiv menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare sau administrative;
– adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă;
– declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;
– orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii.
(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), tribunalele, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază candidaţii centralizează documentele depuse în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi le transmit de îndată comisiei de admitere a concursului.
(4) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, comisia de admitere a concursului solicită Inspectoratului General al Poliţiei Române comunicarea datelor rezultate din evidenţa operativă a organelor judiciare cu privire la candidaţi, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare a candidatului, în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii şi de la alte instituţii.
(5) Comisia de admitere a concursului verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (4) şi, atunci când este cazul, sesizările primite cu privire la candidaţi. În cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcţia de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al acestora.
(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical sau psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.
(8) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:
- faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18^1 din Codul penal din 1968;
– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit. b^1) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;
– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;
– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;
– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;
– faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.
(9) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (8).
ART. 29
(1) Pentru locurile şi posturile ce au devenit vacante în condiţiile art. 28 alin. (7) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 26 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(2) Dispoziţiile art. 27 şi 28 se aplică în mod corespunzător.
(3) Listele definitive ale candidaţilor declaraţi admişi se comunică pentru afişare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
ART. 30
În cazul posturilor de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate care se vacantează ulterior validării concursului, rezultatele acestuia pot fi valorificate în termen de un an de la data finalizării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10), care au obţinut calificativul admis la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs. Dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
ART. 31
(1) Lucrările de concurs ale candidaţilor declaraţi admişi, inclusiv analiza prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. a), se păstrează, în original, la dosarele profesionale ale acestora.
(2) Restul lucrărilor scrise, precum şi toate celelalte documente privind desfăşurarea concursului se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Lucrările scrise anulate pentru fraudă se arhivează şi se păstrează separat.
(3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează Direcţiei resurse umane şi organizare prin fax se transmit de către tribunale sau parchetele de pe lângă acestea, prin grija preşedinţilor tribunalelor şi a prim-procurorilor parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în cel mai scurt timp, şi se arhivează la mapele de concurs.
CAP. II
Examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii
ART. 32
(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie admişi la Institut până în anul 2019 inclusiv susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
(2) Disciplinele la care auditorii de justiţie sunt evaluaţi pe parcursul anului şi modalităţile de evaluare, precum şi disciplinele la care susţin examenul de absolvire şi data examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.
ART. 33
(1) Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului. Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2) Dispoziţiile art. 5 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
ART. 34
(1) Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.
(2) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi se compune din:
- preşedinte: directorul adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, responsabil cu formarea profesională iniţială;
– vicepreşedinte: şeful Departamentului de formare profesională iniţială al Institutului Naţional al Magistraturii;
– membri: personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Institutului.
ART. 35
(1) Comisia de organizare a examenului are, în principal, următoarele atribuţii:
1. verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc şi a celor care nu îndeplinesc aceste condiţii;
2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen şi procurarea necesarului de rechizite, asigurarea pazei necesare pentru păstrarea ordinii la centrele de examen, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;
3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise, la sediul comisiei, şi ia măsuri pentru păstrarea ordinii publice la centrul de desfăşurare a examenului;
4. instruieşte, cu 24 de ore înaintea datei examenului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de examen - responsabili de sală şi supraveghetori;
5. preia, de la oricare dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor, subiectele şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
6. păstrează în deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;
7. coordonează multiplicarea subiectelor, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;
8. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate;
9. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă, pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, şi ia măsuri pentru publicarea acestor liste pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii în acelaşi termen;
10. afişează baremul de evaluare şi notare la centrul de examen după încheierea fiecărei probe şi asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii;
11. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;
12. informează de îndată conducerea Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;
13. calculează mediile generale şi întocmeşte listele cu rezultatele examenului;
14. asigură afişarea la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi publicarea pe pagina de internet a Institutului a rezultatelor examenului.
(2) Comisia de organizare a examenului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului.
ART. 36
(1) Preşedintele comisiei de organizare a examenului ia măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 35.
(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului stabileşte atribuţiile pentru vicepreşedinte şi membrii comisiei.
ART. 37
(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor se numesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori.
(2) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din 2 judecători şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, selectat dintre persoanele care au calitatea de formator la disciplina pentru care se susţine examenul, sau, după caz, un tutore de practică.
(3) Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din 2 procurori şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, selectat dintre persoanele care au calitatea de formator la disciplina pentru care se susţine examenul, sau, după caz, un tutore de practică.
(4) În componenţa comisiilor se numesc şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de examen, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiilor de examen.
ART. 38
(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor au un preşedinte comun, pentru judecători, respectiv pentru procurori, membru al comisiei de elaborare a subiectelor. Preşedintele veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 39 pct. 1 şi coordonează activitatea celorlalte comisii. Preşedintele instruieşte corectorii, nu poate corecta lucrări şi nu poate soluţiona contestaţii.
(2) Aceeaşi persoană, cu excepţia preşedintelui comisiilor, nu poate face parte din mai mult de o comisie.
(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.
(4) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.
(5) Numirea membrilor comisiilor se face cu cel puţin 14 zile înainte de data desfăşurării examenului.
(6) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc atribuţiile ce le revin şi modalităţile de plată, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.
(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a examenului şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.
ART. 39
Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:
1. elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:
a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia publicate de Institutul Naţional al Magistraturii;
b) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi flexibilitatea, dimensiunea critică;
c) să fie formulate astfel încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;
d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
e) să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;
f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat pentru desfăşurarea probei de examen;
g) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;
h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine poate fi argumentată logic şi coerent din punct de vedere legal;
i) să se pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;
2. elaborarea a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, a baremelor de evaluare şi notare şi a ghidurilor de corectare;
3. predarea către comisia de organizare a examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
4. predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare.
ART. 40
(1) Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.
(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.
(3) Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de organizare a examenului, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen.
(4) În vederea elaborării lucrărilor scrise, candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.
(5) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de examen tipizată, cu ştampila Institutului Naţional al Magistraturii, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de examen va fi lipit la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.
(6) Din momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.
(7) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de examen.
(8) Pe parcursul desfăşurării probei, membrii comisiei de organizare a examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări acestora şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.
(9) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Tezele folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de supraveghetor şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.
(10) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.
(11) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit alin. (2). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.
(12) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.
(13) Preşedintele ori vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.
(14) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice mijloace de comunicare, precum şi orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1). Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din examen.
(15) Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de examen în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „Fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului şi candidatului respectiv.
(16) Sancţiunea prevăzută la alin. (15) se aplică şi pentru depăşirea timpului de examen, stabilit potrivit alin. (2).
(17) Pentru fiecare sală de examen se întocmeşte un proces-verbal.
ART. 41
(1) Comisia de corectare evaluează şi notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.
(2) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen, după încheierea probelor scrise.
(3) În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de corectare în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.
(4) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre disciplinele de examen.
(6) Lucrările scrise se notează pentru fiecare dintre disciplinele de examen cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
(7) Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat de către fiecare corector, semnat de către aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare disciplină o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori de către preşedintele comisiilor, prin tragere la sorţi. Nota dată la reevaluare se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei, şi se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.
(8) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obţinute la fiecare dintre disciplinele de examen.
(9) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(10) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare.
(11) Comisia de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.
(12) Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este de minimum 5 sau dacă diferenţa dintre media stabilită de comisia de corectare şi de comisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai comisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori prin tragere la sorţi de către preşedintele comisiilor.
(13) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(14) Rezultatele finale ale examenului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(15) Pentru absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii candidatul trebuie să obţină media generală de minimum 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare dintre materiile de examen.
(16) Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea Institutului, promoţia şi media generală obţinută.
ART. 42
(1) Anterior numirii lor ca judecători sau procurori stagiari, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii cerinţei de a avea o bună reputaţie, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În termen de 10 zile de la susţinerea ultimei probe a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie depun la Institutul Naţional al Magistraturii următoarele documente:
- adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 2 ani din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate;
– certificatul de cazier judiciar;
– declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 2 ani;
– orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii cerinţei de bună reputaţie.
(3) În vederea verificării îndeplinirii cerinţei bunei reputaţii, Institutul Naţional al Magistraturii solicită Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare, pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii de la alte instituţii.
(4) Institutul Naţional al Magistraturii verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (3). Constituie obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al auditorilor, întocmit pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv eventualele sancţiuni disciplinare aplicate în această perioadă, soluţiile privind sesizările primite cu privire la absolvenţi, precum şi orice alte date relevante.
(5) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (4) se consemnează în cuprinsul unui raport unic cu privire la toţi absolvenţii, în care se prezintă distinct situaţia acelor candidaţi despre care se conturează indicii că nu s-ar bucura de o bună reputaţie. Pe baza acestui raport, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea cerinţei privind buna reputaţie. Prevederile art. 28 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(6) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari.
(7) Pentru stabilirea cerinţei bunei reputaţii sunt analizate:
- faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18^1 din Codul penal din 1968;
– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a absolvenţilor în temeiul art. 10 lit. b^1) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;
– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea absolvenţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013, cu modificările ulterioare;
– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;
– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
– faptele pentru care absolvenţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
(8) La verificarea cerinţei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de absolvent, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).
(9) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu au fost numiţi judecători sau procurori stagiari pentru neîndeplinirea cerinţei de bună reputaţie sunt obligaţi să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.
ART. 43
(1) În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentului regulament.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.
(3) Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situaţie este obligată să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.
ART. 44
Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată, cu luarea în considerare şi a opţiunii făcute după primul an de cursuri în cadrul Institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de studiu la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 45
Lucrările de examen ale auditorilor de justiţie care au promovat examenul de absolvire se păstrează, în original, la mapele profesionale ale acestora.
CAP. III
Dispoziţii finale
ART. 46
Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 47
(1) Pentru cazurile în care prezentul regulament stipulează că un document urmează să fie afişat la sediile instanţelor sau ale parchetelor, anunţul se va afişa de îndată la uşa de intrare a instanţei sau parchetului, iar procesul-verbal de afişare va fi înaintat de îndată comisiei de admitere.
(2) Preşedinţii tribunalelor sau, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea transmit documentele prim-grefierului ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi afişate, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul afişării, precum şi al retragerii documentului grefierul va nota ora şi data afişării sau retragerii pe document, însoţite de semnătura sa. Grefierul transmite de îndată documentul retras preşedintelui tribunalului sau conducătorului parchetului.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
