Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 21 iunie 2010 de organizare si functionare a Ministerului Justitiei
REGULAMENT din 21 iunie 2010 de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei EMITENT: MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 5 iulie 2010 TITLUL I Dispoziţii generale ART. 1 Ministerul Justiţiei, denumit în continuare ministerul, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, care contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfãptuirii justiţiei ca serviciu public, apãrarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţeneşti. ART. 2 (1) Organizarea şi funcţionarea ministerului sunt prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 652/2009 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Competenţa şi atribuţiile ministerului sunt stabilite de dispoziţiile <>Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale altor legi, ordonanţe ale Guvernului României, ale hotãrârii Guvernului prevãzute la alin. (1), precum şi de cele ale prezentului regulament. TITLUL II Conducerea ministerului CAP. I Ministrul justiţiei ART. 3 (1) Conducerea ministerului se exercitã de ministrul justiţiei. (2) Ministrul justiţiei îndeplineşte, în domeniile de competenţã ale ministerului, atribuţiile generale prevãzute de lege, în special la <>art. 53 din Legea nr. 90/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi atribuţiile specifice prevãzute de <>Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de <>Legea nr. 304/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de <>Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi de <>Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 4 Ministrul justiţiei conduce întreaga activitate a ministerului şi îl reprezintã în raporturile cu alte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu alte autoritãţi, instituţii publice şi organizaţii centrale şi locale, cu instituţiile Uniunii Europene (UE) şi cu alte organizaţii internaţionale, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice, din ţarã şi din strãinãtate. ART. 5 (1) Ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite, în condiţiile legii. (2) Ministrul justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, poate delega, în condiţiile legii, prin ordin, dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare secretarilor de stat, subsecretarului de stat sau secretarului general, precum şi altor persoane împuternicite special în acest scop. CAP. II Secretarii de stat, subsecretarul de stat şi secretarul general ART. 6 (1) Ministrul justiţiei este ajutat în activitatea de conducere şi reprezentare a ministerului de 4 secretari de stat, de un subsecretar de stat, precum şi de secretarul general al ministerului. (2) Secretarii de stat şi subsecretarul de stat sunt numiţi prin decizie a primului-ministru şi desfãşoarã activitãţile stabilite prin ordin sau instrucţiune de cãtre ministrul justiţiei, realizând operaţiunile care decurg implicit din acestea. (3) Prin ordin, ministrul justiţiei stabileşte condiţiile în care, în perioada absenţei sale, secretarul de stat care îl înlocuieşte exercitã atribuţiile ce îi revin în aceastã calitate. ART. 7 Ministrul justiţiei poate desemna prin ordin un secretar de stat coordonator, care va asigura legãtura dintre ministrul justiţiei şi secretarii de stat, va coordona activitatea celorlalţi secretari de stat, va evalua stadiul îndeplinirii ordinelor şi instrucţiunilor ministrului justiţiei şi îi va îndruma în realizarea acestora. ART. 8 (1) Ministrul justiţiei poate delega prin ordin oricare dintre atribuţiile de conducere, reprezentare şi angajare a ministerului în primul rând secretarilor de stat, subsecretarului de stat, secretarului general sau altor angajaţi ai ministerului. (2) Pentru lucrãrile din activitatea curentã care nu impun luarea unei decizii la nivelul conducerii ministerului, delegarea altor atribuţii din competenţa ministrului justiţiei poate fi dispusã prin ordin al acestuia, pe categorii de lucrãri, directorilor generali şi altor categorii de personal din cadrul ministerului. ART. 9 Secretarii de stat, subsecretarul de stat şi secretarul general coordoneazã compartimentele stabilite prin ordin al ministrului justiţiei şi activitãţile stabilite prin acte normative sau, dupã caz, prin ordin al ministrului justiţiei. ART. 10 Secretarii de stat, subsecretarul de stat şi secretarul general emit dispoziţii şi rezoluţii scrise. ART. 11 Secretarul general este înalt funcţionar public, numit în condiţiile legii. ART. 12 Secretarul general exercitã urmãtoarele atribuţii principale: a) coordoneazã buna funcţionare a compartimentelor şi activitãţilor cu caracter funcţional din cadrul ministerului şi asigurã legãtura operativã dintre ministrul justiţiei şi conducãtorii tuturor compartimentelor din minister şi ai unitãţilor subordonate acestuia; b) colaboreazã cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu secretarii generali din celelalte ministere, în probleme de interes comun; c) primeşte şi transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative iniţiate de minister şi asigurã avizarea actelor normative primite de la alţi iniţiatori; d) transmite Secretariatului General al Guvernului proiectele de acte normative iniţiate de minister, pentru a fi discutate în şedinţa Guvernului; e) urmãreşte şi asigurã finalizarea actelor normative aprobate de Guvern, care au fost iniţiate de minister; f) monitorizeazã şi controleazã elaborarea raportãrilor periodice, prevãzute de reglementãrile în vigoare; g) informeazã ministrul justiţiei asupra modului de îndeplinire a sarcinilor transmise de Secretariatul General al Guvernului; h) organizeazã evidenţa şi constituirea structurilor din minister şi a celor care se constituie de alte autoritãţi publice centrale cu participarea ministrului justiţiei; i) asigurã comunicarea în interiorul ministerului şi cu alte ministere, autoritãţi publice sau instituţii ale administraţiei centrale şi cu ONG-uri; j) elaboreazã proiecte de ordine ale ministrului justiţiei, în domeniul sãu de activitate, precum şi în alte materii dispuse de ministrul justiţiei; k) reprezintã ministerul, pe baza împuternicirii date de ministrul justiţiei, în relaţiile cu alte autoritãţi şi instituţii publice şi cu persoanele fizice şi juridice. ART. 13 Secretarul general îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative sau, dupã caz, prin ordin al ministrului justiţiei. CAP. III Colegiul ministerului ART. 14 (1) Pe lângã ministrul justiţiei funcţioneazã, ca organ consultativ, Colegiul ministerului. (2) Colegiul ministerului are în componenţa sa secretarii de stat, secretarul general, consilieri şi conducãtorii compartimentelor din minister. (3) Ministrul justiţiei poate dispune ca la lucrãrile Colegiului ministerului sã participe şi alte persoane, atunci când, în opinia sa, situaţia o impune. (4) Colegiul ministerului se întruneşte ori de câte ori este necesar pentru a dezbate activitatea ministerului şi politicile acestuia. (5) Convocarea şi agenda Colegiului ministerului sunt stabilite de cãtre ministrul justiţiei, lucrãrile se conduc de cãtre acesta sau de cãtre un secretar de stat desemnat în acest scop. ART. 15 (1) În cadrul întâlnirilor Colegiului ministerului se dezbat problemele referitoare la activitãţile ministerului, se realizeazã o informare asupra activitãţilor desfãşurate şi asupra proiectelor viitoare ale ministerului şi se identificã soluţii sau se fac recomandãri care vor fi supuse deciziei ministrului justiţiei. (2) Discuţiile din cadrul Colegiului ministerului se consemneazã în scris, iar consemnãrile se transmit ministrului justiţiei, precum şi compartimentelor interesate. (3) În cazul în care realizarea unei lucrãri este de competenţa mai multor compartimente, ministrul justiţiei va desemna un coordonator care rãspunde de efectuarea lucrãrii. (4) Sãptãmânal, secretarii de stat, subsecretarul de stat şi secretarul general evalueazã, pe baza comunicãrilor conducãtorilor compartimentelor implicate, modul şi stadiul de realizare a activitãţilor dezbãtute în şedinţele Colegiului ministerului şi îl informeazã pe ministrul justiţiei cu privire la acestea. (5) Conducerile compartimentelor vor lua mãsurile corespunzãtoare pentru ducerea la îndeplinire în bune condiţii şi la termen a activitãţilor date în sarcina acestora. TITLUL III Corpul de consilieri ai ministrului şi cabinetele demnitarilor CAP. I Corpul de consilieri ai ministrului ART. 16 Consilierii ministrului sunt numiţi de ministrul justiţiei şi funcţioneazã în subordinea directã a acestuia. ART. 17 Consilierii ministrului îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã sau participã, din dispoziţia ministrului justiţiei, la realizarea unor studii, evaluãri, la elaborarea unor proiecte de acte normative sau lucrãri de sintezã legate de specificul activitãţii ministerului, în cadrul unor grupuri de lucru din minister sau organizate la nivelul Parlamentului, Guvernului sau al altor ministere, instituţii sau autoritãţi publice; b) examineazã şi propun soluţii în probleme privind organizarea şi funcţionarea justiţiei ca serviciu public, precum şi în legãturã cu organizarea şi funcţionarea unitãţilor subordonate ministerului; c) informeazã ministrul justiţiei asupra posibilitãţilor de rezolvare a problemelor ridicate de demnitari, reprezentanţi strãini şi alte persoane primite în audienţã, colaborând în acest caz cu celelalte compartimente din minister; d) îl sesizeazã cu operativitate pe ministrul justiţiei cu privire la evenimentele deosebite care se produc în minister sau în unitãţile subordonate acestuia; e) colaboreazã cu personalul din cadrul ministerului şi al unitãţilor subordonate acestuia pentru rezolvarea sarcinilor curente; f) colaboreazã cu orice instituţie publicã sau neguvernamentalã, în scopul îndeplinirii sarcinilor ministerului; g) prezintã ministrului justiţiei documente şi lucrãri întocmite de Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor şi efectueazã lucrãri în legãturã cu acestea; h) prezintã ministrului justiţiei corespondenţa primitã la cabinet şi, dupã caz, întocmesc rãspunsurile; i) prezintã ministrului justiţiei proiectele de acte normative iniţiate de minister sau transmise, spre avizare, de cãtre alte instituţii publice şi, dupã caz, formuleazã observaţii cu privire la acestea; j) însoţesc demnitarul care participã la şedinţele Guvernului sau ale Parlamentului, la solicitarea acestuia, realizând sarcinile care se impun în timpul acestor şedinţe; k) colaboreazã cu direcţia de specialitate din minister pentru pregãtirea lucrãrilor Consiliului Superior al Magistraturii; participã la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea demnitarului; l) primesc de la secretarii de stat, subsecretarul de stat, secretarul general, directorii generali şi conducerile compartimentelor din minister documentele care trebuie prezentate ministrului justiţiei; m) colaboreazã cu direcţiile de specialitate la elaborarea de studii şi formularea de propuneri în legãturã cu obligaţiile ce revin ministerului şi autoritãţilor judiciare în relaţia cu organismele internaţionale şi alte autoritãţi strãine, în probleme juridice cu elemente de extraneitate; n) îndeplinesc orice alte sarcini încredinţate de ministrul justiţiei. CAP. II Cabinetele demnitarilor ART. 18 (1) Cabinetele demnitarilor din cadrul ministerului cuprind cabinetul ministrului justiţiei şi cabinetele secretarilor de stat. (2) Cabinetele demnitarilor sunt organizate şi funcţioneazã potrivit dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publicã centralã, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 760/2001 , cu modificãrile ulterioare. (3) Cabinetele demnitarilor pot cuprinde urmãtoarele funcţii: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal, precum şi curier personal. ART. 19 (1) Personalul din cadrul cabinetelor demnitarilor este numit sau eliberat din funcţie numai la propunerea demnitarului în subordinea cãruia funcţioneazã. (2) Personalul din cadrul cabinetelor demnitarilor îşi desfãşoarã activitatea în baza unui contract individual de muncã pe duratã determinatã, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului demnitarului în subordinea cãruia îşi desfãşoarã activitatea, şi se supune legislaţiei muncii şi, dupã caz, legislaţiei speciale. (3) În cadrul cabinetelor demnitarilor îşi pot desfãşura activitatea şi judecãtori şi procurori detaşaţi, conform <>Legii nr. 303/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (4) Personalul din cadrul cabinetelor demnitarilor îndeplineşte sarcinile stabilite de aceştia. TITLUL IV Structuri permanente de lucru la nivelul ministerului ART. 20 (1) Desemnarea reprezentanţilor ministerului în comisii, comitete, consilii şi alte structuri de colaborare sau decizie, naţionale sau internaţionale, în care este implicat ministerul se face prin ordin al ministrului justiţiei. (2) Persoanele desemnate conform alin. (1) vor prezenta periodic sau la cererea ministrului justiţiei rapoarte privind activitatea în structurile în care au fost desemnate. (3) Prin ordin sau instrucţiune a ministrului justiţiei se pot organiza grupuri de lucru temporare şi funcţionale, inclusiv între diverse compartimente, pentru realizarea unor lucrãri sau operaţiuni în domeniile de competenţã ale ministerului. CAP. I Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã ART. 21 În cadrul ministerului funcţioneazã, potrivit legii, Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã, înfiinţat prin ordin al ministrului justiţiei. ART. 22 Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã şi face propuneri privind politica de securitate şi sãnãtate în muncã şi planul de prevenire şi protecţie; b) urmãreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizãrii prevederilor acestuia şi eficienţa acestora din punctul de vedere al îmbunãtãţirii condiţiilor de muncã; c) analizeazã introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor, şi face propuneri în situaţia constatãrii anumitor deficienţe; d) analizeazã alegerea, cumpãrarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncã, a echipamentelor de protecţie colectivã şi individualã; e) analizeazã modul de îndeplinire a atribuţiilor care revin serviciului extern de prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacã este cazul, înlocuirea acestuia; f) propune mãsuri de amenajare a locurilor de muncã, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice; g) analizeazã cererile formulate de lucrãtori privind condiţiile de muncã şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern; h) urmãreşte modul în care se aplicã şi se respectã reglementãrile legale privind securitatea şi sãnãtatea în muncã, mãsurile dispuse de inspectorul de muncã şi inspectorii sanitari; i) analizeazã propunerile lucrãtorilor privind prevenirea accidentelor de muncã şi a îmbolnãvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie; j) analizeazã cauzele producerii accidentelor de muncã, a îmbolnãvirilor profesionale şi a evenimentelor produse şi poate propune mãsuri tehnice în completarea mãsurilor dispuse în urma cercetãrii; k) efectueazã verificãri proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi întocmeşte un raport scris privind constatãrile fãcute; l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sãnãtate în muncã de cãtre conducãtorul unitãţii cel puţin o datã pe an, cu privire la situaţia securitãţii şi sãnãtãţii în muncã, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul urmãtor. CAP. II Sistemul de management al calitãţii ART. 23 La nivelul ministerului funcţioneazã Sistemul de management al calitãţii (SMC), reprezentând ansamblul proceselor şi componentelor administrative necesare pentru a demonstra capacitatea organizaţiei de a furniza servicii publice conforme cerinţelor beneficiarilor şi reglementãrilor legale aplicabile. ART. 24 La nivelul ministerului funcţioneazã Comisia de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologicã a dezvoltãrii sistemului de control managerial, pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor <>Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitãţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 25 Persoanele care îndeplinesc funcţiile specifice SMC, precum şi atribuţiile acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. CAP. III Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţã şi Centrul operativ cu activitate temporarã ART. 26 La nivelul ministerului funcţioneazã Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţã şi Centrul operativ cu activitate temporarã, ca organisme abilitate în gestionarea şi asigurarea funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţã. ART. 27 Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţã şi Centrul operativ cu activitate temporarã fac parte din Sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţã. ART. 28 Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţã are urmãtoarele atribuţii principale: a) informeazã Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţã, denumit în continuare Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã, cu privire la stãrile potenţial generatoare de situaţii de urgenţã şi iminenţa ameninţãrii acestora; b) elaboreazã regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţã specifice tipurilor de risc din domeniile de competenţã ale ministerelor şi celorlalte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţã şi le prezintã spre avizare Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã şi Comitetului Naţional; c) evalueazã situaţiile de urgenţã produse în domeniile de competenţã, stabileşte mãsuri specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgenţã din domeniul de competenţã al ministerului, şi propune, dupã caz, declararea stãrii de alertã sau instituirea stãrii de urgenţã; d) analizeazã şi avizeazã planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionãrii situaţiilor de urgenţã; e) informeazã Comitetul Naţional şi Colegiul ministerului asupra activitãţii desfãşurate; f) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional. ART. 29 Centrul operativ cu activitate temporarã îndeplineşte, la declararea stãrii de alertã, atribuţiile Centrului operativ cu activitate permanentã, dupã cum urmeazã: a) centralizeazã şi transmite operativ la centrul operaţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţã date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stãrilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţã; b) monitorizeazã situaţiile de urgenţã şi informeazã Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate; c) urmãreşte aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţã şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri; d) asigurã transmiterea operativã a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legãturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţã, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţã şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop; e) centralizeazã solicitãrile de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţã şi face propuneri pentru asigurarea lor; f) gestioneazã baza de date referitoare la situaţiile de urgenţã; g) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţã, prevãzute de lege şi în Regulamentul-cadru privind structura organizatoricã, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţã, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.491/2004 . ART. 30 Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţã, deţinute de Centrul operativ cu activitate temporarã, se gestioneazã permanent de cãtre o persoanã desemnatã în acest sens. CAP. IV Alte structuri permanente de lucru SECŢIUNEA 1 Comisiile de disciplinã ART. 31 Comisiile de disciplinã au drept atribuţii principale cercetarea abaterilor disciplinare pentru care au fost sesizate şi propunerea de mãsuri, potrivit legii. ART. 32 La nivelul ministerului funcţioneazã urmãtoarele comisii de disciplinã: a) Comisia de disciplinã pentru personalul de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor, constituitã în baza <>Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.483/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind rãspunderea disciplinarã a personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi al Institutului Naţional de Criminologie; b) Comisia de disciplinã pentru funcţionarii publici, constituitã în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplinã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; c) Comisia de disciplinã pentru funcţionari publici cu statut special, constituitã în baza <>Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.856/C/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. SECŢIUNEA a 2-a Secretariatul Comisiei pentru constatarea calitãţii de luptãtor în rezistenţa anticomunistã ART. 33 Comisia pentru constatarea calitãţii de luptãtor în rezistenţa anticomunistã îşi desfãşoarã activitatea în baza <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãţii de luptãtor în rezistenţa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracţiuni sãvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de rãsturnare prin forţã a regimului comunist instaurat în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 568/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 34 (1) Secretariatul Comisiei pentru constatarea calitãţii de luptãtor în rezistenţa anticomunistã este asigurat de minister, în conformitate cu dispoziţiile <>Hotãrârii Guvernului nr. 148/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru constatarea calitãţii de luptãtor în rezistenţa anticomunistã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Secretariatul Comisiei pentru constatarea calitãţii de luptãtor în rezistenţa anticomunistã este condus de preşedintele acesteia şi este coordonat de un secretar de stat din minister. (3) Secretariatul Comisiei pentru constatarea calitãţii de luptãtor în rezistenţa anticomunistã cuprinde 7 persoane, personal de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor, din cadrul ministerului, numite prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea preşedintelui comisiei, precum şi 4 persoane cu funcţia de secretar-dactilograf. SECŢIUNEA a 3-a Comisia pentru atribuirea locuinţelor de serviciu ART. 35 Comisia pentru atribuirea locuinţelor de serviciu are ca scop atribuirea locuinţelor de serviciu din fondul locativ al ministerului. ART. 36 Atribuţiile, sarcinile şi responsabilitãţile Comisiei pentru atribuirea locuinţelor de serviciu sunt stabilite prin <>Ordinul ministrului justiţiei nr. 927/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea locuinţelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Justiţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. SECŢIUNEA a 4-a Secretariatul Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar ART. 37 Secretariatul Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar este asigurat de personalul din cadrul Direcţiei tehnologia informaţiei şi îndeplineşte, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) centralizeazã solicitãrile argumentate corespunzãtor de modificare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar; b) comunicã membrilor Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar solicitãrile centralizate; c) ia parte la lucrãrile Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar, prin intermediul membrilor desemnaţi din cadrul Direcţiei tehnologia informaţiei; d) elaboreazã proiectele de hotãrâre ale Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar şi anexele acestora; e) realizeazã service-pack-uri pentru implementarea hotãrârilor Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar; f) comunicã pachetele de modificare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS cãtre curţi de apel şi tribunale şi ia mãsuri pentru aplicarea acestora; g) elaboreazã norme şi instrucţiuni de utilizare a aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar şi le supune dezbaterii Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar; h) formuleazã propuneri de modificare şi completare a regulamentului de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti, pentru corelarea acestuia cu modul de gestionare a dosarelor în sistemul ECRIS şi în celelalte aplicaţii IT cu specific judiciar, şi le supune dezbaterii Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicaţiei ECRIS şi celorlalte aplicaţii IT cu specific judiciar. SECŢIUNEA a 5-a Secretariatul Comisiei de monitorizare şi implementare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar ART. 38 Secretariatul Comisiei de monitorizare şi implementare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar, denumitã în continuare Comisie, este asigurat de personalul din cadrul Direcţiei tehnologia informaţiei şi îndeplineşte, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) centralizeazã solicitãrile de discutare a specificaţiilor tehnice şi a proiectelor IT înaintate de instituţiile din sistemul judiciar; b) elaboreazã rapoartele de progres al procesului de informatizare; c) supune aprobãrii preşedintelui Comisiei propunerile de organizare a şedinţelor sau, dupã caz, convoacã Comisia; d) comunicã membrilor Comisiei materialele primite de la instituţiile care au transmis materiale spre aprobare sau discutare ori, dupã caz, materialele elaborate de Direcţia tehnologia informaţiei ce se supun aprobãrii Comisiei; e) verificã materialele primite, formuleazã observaţii, puncte de vedere de naturã tehnicã sau, dupã caz, proceduralã, propune modificãri şi completãri ori, dupã caz, respingerea specificaţiilor tehnice sau a documentelor comunicate de celelalte instituţii; f) ia parte la lucrãrile Comisiei prin intermediul membrilor desemnaţi din cadrul Direcţiei tehnologia informaţiei; g) elaboreazã proiectele de hotãrâre ale Comisiei şi anexele acestora, atunci când este cazul; h) comunicã normele şi instrucţiunile aprobate de Comisie. SECŢIUNEA a 6-a Unitatea de incluziune socialã ART. 39 Unitatea de incluziune socialã, constituitã potrivit <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.217/2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România, are urmãtoarele atribuţii principale: a) coordoneazã monitorizarea planurilor de implementare a mãsurilor de prevenire şi combatere a excluziunii sociale; b) evalueazã efectele mãsurilor preconizate prin planurile de implementare prevãzute la lit. a), prin raportare la obiectivele de dezvoltare regionalã şi judeţeanã; c) actualizeazã indicatorii sectoriali de incluziune socialã; d) elaboreazã sistemul informaţional privind datele cu relevanţã pentru domeniul incluziunii sociale; e) participã la procesul de consultare iniţiat în domeniul incluziunii sociale de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în scopul eradicãrii sãrãciei şi prevenirii excluziunii sociale; f) monitorizeazã periodic progresul realizat în raport cu obiectivele şi indicatorii stabiliţi prin Raportul anual în domeniul incluziunii sociale; g) elaboreazã documentele necesare pentru redactarea Raportului de progres în domeniul incluziunii sociale, definitivat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. ART. 40 (1) Componenţa nominalã a unitãţii de incluziune socialã cuprinde maximum 3 persoane, dintre care una este desemnatã coordonator, şi se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei. (2) Coordonatorul unitãţii de incluziune socialã participã la lucrãrile Comisiei naţionale privind incluziunea socialã. SECŢIUNEA a 7-a Consiliul tehnico-economic ART. 41 Consiliul tehnico-economic al ministerului funcţioneazã ca structurã de analizã şi avizare a documentaţiilor tehnico-economice elaborate de proiectanţi de specialitate sau a altor documente ori documentaţii din domeniul investiţiilor publice, pentru obiectivele de investiţii sau lucrãrile de intervenţie finanţate din fonduri publice ori din credite externe contractate sau garantate de stat, aparţinând instanţelor judecãtoreşti, aparatului propriu al ministerului şi unitãţilor subordonate acestuia, cu excepţia documentaţiilor tehnico-economice ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, unitate care are Consiliu tehnico-economic propriu, pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite. ART. 42 Atribuţiile, componenţa şi responsabilitãţile Consiliului tehnico-economic sunt stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. SECŢIUNEA a 8-a Structura de informare publicã ART. 43 Structura de informare publicã din minister are ca principal scop rezolvarea solicitãrilor privind informaţiile de interes public şi organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare. ART. 44 Componenţa Structurii de informare publicã din minister se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei. ART. 45 Toate compartimentele din cadrul ministerului au obligaţia de a comunica datele şi informaţiile de interes public, în domeniul de activitate propriu, solicitate de Structura de informare publicã, în termenele precizate de aceasta, astfel încât rãspunsul final al ministerului sã poatã fi comunicat petenţilor în termenele prevãzute de <>Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. SECŢIUNEA a 9-a Structura de monitorizare a proiectelor finanţate din fonduri structurale ART. 46 Structura de monitorizare a proiectelor finanţate din fonduri structurale are ca principal scop monitorizarea activitãţii privind accesarea şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri structurale ai cãror beneficiari sunt ministerul şi instituţiile aflate în subordinea acestuia. ART. 47 Componenţa Structurii de monitorizare a proiectelor finanţate din fonduri structurale este asiguratã din specialişti în domeniul managementului de proiect, resurse umane, tehnologia informaţiei, economic, probaţiune, planificare strategicã şi se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei. CAP. V Responsabilul pentru implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese ART. 48 (1) Implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese în cadrul ministerului se asigurã de cãtre o persoanã desemnatã de directorul Direcţiei resurse umane, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicatã. (2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute de lege, persoana desemnatã potrivit alin. (1) este subordonatã direct ministrului justiţiei, care rãspunde pentru desfãşurarea în bune condiţii a activitãţii acesteia. (3) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun de cãtre angajaţii ministerului care, potrivit legii, au aceastã obligaţie, la persoana desemnatã potrivit alin. (1). ART. 49 Atribuţiile persoanei desemnate pentru asigurarea implementãrii prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese sunt prevãzute de lege. ART. 50 Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la art. 49, se organizeazã evidenţe în condiţiile legii. TITLUL V Personalul cu funcţii de conducere din minister CAP. I Directorii generali, directorii şi ceilalţi conducãtori ai compartimentelor din structura organizatoricã a ministerului ART. 51 Directorii generali, directorii şi ceilalţi conducãtori ai compartimentelor din subordinea directã a directorilor generali, din cadrul ministerului, organizeazã, coordoneazã, îndrumã şi rãspund de activitatea compartimentelor sau compartimentului pe care le/îl conduc şi asigurã buna colaborare cu alte compartimente. ART. 52 Directorii generali, directorii şi ceilalţi conducãtori ai compartimentelor din subordinea directã a directorilor generali sunt numiţi şi revocaţi din funcţie prin ordin al ministrului justiţiei, în condiţiile legii. ART. 53 Directorii generali din cadrul ministerului îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea compartimentelor aflate în subordine, prin repartizarea sarcinilor şi a oricãror lucrãri aflate în competenţa acestora; b) realizeazã, împreunã cu conducãtorii compartimentelor din subordine, lucrãrile repartizate de conducerea ministerului, de o complexitate şi importanţã deosebitã; c) urmãresc îndeplinirea în mod corespunzãtor a atribuţiilor de cãtre fiecare compartiment din subordine; d) asigurã repartizarea echilibratã a sarcinilor, în funcţie de competenţele fiecãrui compartiment din subordine, prin intermediul conducãtorilor acestor compartimente; e) stabilesc, dupã caz, termenele pentru soluţionarea lucrãrilor repartizate compartimentelor din subordine; f) urmãresc elaborarea corespunzãtoare şi la termenele stabilite a lucrãrilor repartizate compartimentelor din subordine; g) verificã, avizeazã sau, dupã caz, aprobã lucrãrile întocmite de compartimentele din subordine; h) întocmesc fişa postului pentru şefii compartimentelor aflate în subordine; i) îndeplinesc sarcinile încredinţate de conducerea ministerului şi rãspund pentru îndeplinirea acestora; j) evalueazã, în condiţiile legii, în mod obiectiv, activitatea profesionalã a conducãtorilor compartimentelor din subordine, pe baza criteriilor de performanţã stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordoneazã; k) avizeazã propunerile formulate de şefii compartimentelor din subordine, referitoare la asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionãrii acestora; l) gestioneazã modul de îndeplinire a sarcinilor stabilite în cadrul şedinţelor Colegiului ministerului, pentru compartimentele din subordine; m) avizeazã, în funcţie de competenţele compartimentelor pe care le coordoneazã, proiectele de acte normative elaborate în cadrul ministerului; n) informeazã şi se asigurã cã persoanele din subordine au luat act de strategia şi obiectivele ministerului în ansamblu, precum şi de cele specifice compartimentului din care acestea fac parte, potrivit prioritãţilor stabilite de conducerea ministerului; o) asigurã reprezentarea instituţiei, pe bazã de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate pe care îl coordoneazã; p) asigurã reprezentarea instituţiei în relaţia cu mass-media, numai sub coordonarea Biroului mass-media şi conform atribuţiilor stabilite de conducerea ministerului; q) asigurã o bunã colaborare cu Biroul mass-media şi informeazã Biroul mass-media, în timp util, în legãturã cu activitãţile/subiectele care pot genera interes din partea opiniei publice; r) îndeplinesc orice alte atribuţii legate de specificul lor de activitate, stabilite de conducerea ministerului. ART. 54 Directorii şi ceilalţi conducãtori ai compartimentelor din subordinea directã a directorilor generali îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) stabilesc mãsurile necesare şi urmãresc îndeplinirea în mod corespunzãtor a obiectivelor din planurile de management; b) organizeazã activitatea compartimentului pe care îl coordoneazã, prin repartizarea echilibratã a sarcinilor; c) întocmesc fişa postului pentru fiecare persoanã aflatã în subordine; d) repartizeazã lucrãrile personalului din subordine, direct sau, dupã caz, prin intermediul şefilor de serviciu ori şefilor de birou, stabilesc modul de soluţionare a acestora, prioritatea lor şi, dupã caz, termenele în care trebuie rezolvate; e) urmãresc elaborarea corespunzãtoare şi la termenele stabilite a lucrãrilor repartizate; f) verificã, avizeazã sau, dupã caz, aprobã lucrãrile întocmite în cadrul compartimentului pe care îl coordoneazã; g) duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului şi rãspund pentru îndeplinirea acestora; h) realizeazã efectiv lucrãrile de o complexitate şi importanţã deosebitã; i) coordoneazã şi gestioneazã resursele umane existente la nivelul compartimentului, în sensul motivãrii acestora şi al identificãrii nevoii de perfecţionare individualã; j) evalueazã, în mod obiectiv şi în condiţiile legii, activitatea profesionalã a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanţã stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordoneazã; k) formuleazã propuneri referitoare la asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionãrii compartimentului; l) rãspund de procesul de inventariere şi arhivare a lucrãrilor prevãzute în nomenclatorul arhivistic şi de predarea acestora la arhiva ministerului; m) rãspund de gestiunea bunurilor mobile din cadrul direcţiei şi numesc câte un responsabil pe fiecare camerã cu inventarul bunurilor mobile, conform unor proceduri scrise în acest sens; n) propun periodic indicatorii de performanţã pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordoneazã şi le supun aprobãrii ministrului justiţiei, secretarului de stat, subsecretarului de stat sau directorului general; o) participã la şedinţele Colegiului ministerului şi raporteazã modul de îndeplinire a sarcinilor transmise în aceste şedinţe; p) duc la îndeplinire activitãţile de implementare a studiilor şi proiectelor iniţiate de minister, în scopul eficientizãrii activitãţii ministerului, unitãţilor din subordinea acestuia şi instanţelor judecãtoreşti, potrivit domeniului de activitate al fiecãrui compartiment; q) avizeazã, în funcţie de competenţe, proiectele de acte normative elaborate de alte compartimente din minister; r) informeazã şi se asigurã cã persoanele din subordine au luat act de strategia şi obiectivele ministerului în ansamblu, precum şi de cele specifice compartimentului din care acestea fac parte, potrivit prioritãţilor stabilite de conducerea ministerului; s) asigurã reprezentarea instituţiei, pe bazã de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate pe care îl coordoneazã; t) asigurã reprezentarea instituţiei în relaţia cu mass-media, numai sub coordonarea Biroului mass-media şi conform atribuţiilor stabilite de conducerea ministerului; u) asigurã o bunã colaborare cu Biroul mass-media şi informeazã Biroul mass-media, în timp util, în legãturã cu activitãţile/subiectele care pot genera interes din partea opiniei publice; v) îndeplinesc orice alte atribuţii legate de specificul lor de activitate, stabilite de conducerea ministerului. ART. 55 (1) În cazul absenţei din instituţie, directorii generali, directorii şi ceilalţi conducãtori ai compartimentelor din subordinea directã a directorilor generali pot delega, cu avizul şefului ierarhic superior, atribuţiile care le revin unei persoane cu funcţie de conducere sau, în lipsa acesteia, unei alte persoane din cadrul compartimentelor/compartimentului pe care le/îl coordoneazã, cu acordul acesteia, prin decizie scrisã, întocmitã în acest sens. (2) Numele persoanei cãreia i-au fost delegate atribuţiile potrivit alin. (1) se comunicã întregului personal al compartimentelor sau, dupã caz, compartimentului pe care le/îl coordoneazã. ART. 56 Dispoziţiile art. 54 şi 55 se aplicã, în mod corespunzãtor, şi conducãtorilor compartimentelor aflate în subordinea directã a ministrului justiţiei. CAP. II Alte funcţii de conducere sau cu atribuţii de conducere SECŢIUNEA 1 Şefii de serviciu ART. 57 Şefii de serviciu sunt numiţi şi revocaţi din funcţie prin ordin al ministrului justiţiei, în condiţiile legii. ART. 58 Şefii de serviciu îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) repartizeazã lucrãrile şi îndrumã personalul din subordine în soluţionarea acestora; b) avizeazã toate documentele care vizeazã activitatea serviciului; c) participã, verificã şi rãspund de realizarea în cele mai bune condiţii şi la termenele stabilite a lucrãrilor repartizate serviciului pe care îl coordoneazã; d) realizeazã efectiv o parte din lucrãrile repartizate serviciului, precum şi pe cele de o complexitate şi importanţã deosebitã; e) prezintã şi susţin, dupã caz, conducãtorilor de compartiment lucrãrile elaborate la nivelul serviciului; f) evalueazã, în condiţiile legii, în mod obiectiv, activitatea profesionalã a personalului din cadrul serviciului, pe baza criteriilor de performanţã stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordoneazã, dupã caz; g) duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului sau a compartimentului şi rãspund pentru modul de îndeplinire a acestora, în domeniul de competenţã. ART. 59 (1) În cazul absenţei din instituţie, şefii de serviciu pot delega, cu avizul şefului ierarhic superior, atribuţiile care le revin unei persoane cu funcţie de conducere sau, în lipsa acesteia, unei alte persoane din cadrul compartimentelor în care îşi desfãşoarã activitatea, cu acordul acesteia, prin decizie scrisã, întocmitã în acest sens. (2) Numele persoanei cãreia i-au fost delegate atribuţiile potrivit alin. (1) se comunicã întregului personal al serviciului. SECŢIUNEA a 2-a Şefii de birou ART. 60 Şefii de birou sunt numiţi şi revocaţi din funcţie prin ordin al ministrului justiţiei, în condiţiile legii. ART. 61 Şefii de birou îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) repartizeazã lucrãrile şi îndrumã personalul din subordine în soluţionarea acestora; b) avizeazã toate documentele care vizeazã activitatea biroului; c) participã, verificã şi rãspund de realizarea în cele mai bune condiţii şi la termenele stabilite a lucrãrilor repartizate biroului pe care îl coordoneazã; d) realizeazã efectiv o parte din lucrãrile repartizate biroului, precum şi pe cele de o complexitate şi importanţã deosebitã; e) prezintã şi susţin, dupã caz, conducãtorilor de compartiment lucrãrile elaborate la nivelul biroului; f) evalueazã, în condiţiile legii, în mod obiectiv, activitatea profesionalã a personalului din cadrul biroului, pe baza criteriilor de performanţã stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordoneazã, dupã caz; g) duc la îndeplinire sarcinile încredinţate de conducerea ministerului sau a compartimentului şi rãspund pentru modul de îndeplinire a acestora, în domeniul de competenţã. ART. 62 (1) În cazul absenţei din instituţie, şefii de birou pot delega, cu avizul şefului ierarhic superior, atribuţiile care le revin unei persoane cu funcţie de conducere sau, în lipsa acesteia, unei alte persoane din cadrul compartimentelor în care îşi desfãşoarã activitatea, cu acordul acesteia, prin decizie scrisã, întocmitã în acest sens. (2) Numele persoanei cãreia i-au fost delegate atribuţiile potrivit alin. (1) se comunicã întregului personal al biroului. SECŢIUNEA a 3-a Managerul de contract ART. 63 Managerul de contract este persoana desemnatã din partea compartimentului de specialitate beneficiar al unui contract încheiat de cãtre Ministerul Justiţiei ca autoritate contractantã, care asigurã implementarea contractului, în vederea atingerii scopului şi obiectivelor asumate. ART. 64 În exercitarea atribuţiilor sale, managerul de contract are urmãtoarele atribuţii principale: a) urmãreşte derularea contractului, conform clauzelor contractuale, întreprinde toate demersurile necesare în vederea atingerii scopului pentru care contractul a fost încheiat şi întocmeşte, dupã caz, rapoarte periodice privind derularea contractului; b) aduce la cunoştinţa superiorului ierarhic orice eveniment petrecut sau potenţial, care ar putea conduce la distorsionarea scopului pentru care a fost încheiat contractul sau care ar putea dãuna interesului public; acest eveniment poate consta în întârziere în executarea lucrãrilor, descoperirea unor acte simulate sau orice alte situaţii asemãnãtoare; c) fundamenteazã, dupã caz, propunerile privind încheierea de acte adiţionale; d) verificã şi certificã realitatea, regularitatea şi conformitatea lucrãrilor sau serviciilor care fac obiectul contractului; e) asigurã constituirea unui fişier auditabil privind întreaga implementare a contractului, dupã semnarea acestuia şi pânã la efectuarea ultimei plãţi; fişierul auditabil va conţine o copie a contractului şi a tuturor documentelor care au legãturã cu implementarea acestuia; f) arhiveazã originalul dosarului contractului şi urmãreşte înscrierea contractului şi a operaţiunilor legate de acesta în registrul contractelor; predã la arhivã toate documentele elaborate în executarea şi în legãturã cu contractul, conform procedurii scrise elaborate în acest sens. TITLUL VI Categoriile de personal din cadrul ministerului ART. 65 În minister sunt încadrate urmãtoarele categorii de personal: a) personal de specialitate juridicã, asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor; b) funcţionari publici; c) manageri publici; d) funcţionari publici cu statut special; e) inspectori de probaţiune; f) consilieri pentru afaceri europene; g) personal contractual. ART. 66 (1) Personalul de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor îşi desfãşoarã activitatea în temeiul <>Legii nr. 303/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor, din cadrul ministerului, se face prin concurs, în condiţiile legii. (3) Numirea, promovarea şi evaluarea activitãţii profesionale a personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor se realizeazã potrivit legii. (4) Salarizarea şi alte drepturi ale personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor se stabilesc potrivit legii. (5) Rãspunderea disciplinarã a personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor este reglementatã de lege. ART. 67 (1) Funcţionarii publici îşi desfãşoarã activitatea în temeiul <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Ocuparea unei funcţii publice vacante, din cadrul ministerului, se face prin concurs, în condiţiile legii. (3) Numirea, promovarea şi evaluarea activitãţii profesionale a funcţionarilor publici se realizeazã potrivit legii. (4) Salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici se stabilesc potrivit legii. (5) Rãspunderea disciplinarã a funcţionarilor publici este reglementatã de lege. ART. 68 (1) Managerii publici îşi desfãşoarã activitatea în temeiul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 135/2009 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Managerul public îşi desfãşoarã activitatea, potrivit legii, în subordinea directã a unui înalt funcţionar public sau, dupã caz, în subordinea unui funcţionar public de conducere care ocupã o funcţie publicã cel puţin la nivelul funcţiei de director ori o funcţie publicã specificã asimilatã acesteia. ART. 69 (1) Funcţionarii publici cu statut special din cadrul ministerului îşi desfãşoarã activitatea în temeiul <>Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor, republicatã. (2) Numirea în funcţie, avansarea şi evaluarea activitãţii profesionale a funcţionarilor publici cu statut special se realizeazã potrivit legii. (3) Salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special se stabilesc potrivit legii. (4) Rãspunderea disciplinarã a funcţionarilor publici cu statut special este reglementatã de lege. ART. 70 (1) Inspectorii de probaţiune îşi desfãşoarã activitatea în temeiul <>Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probaţiune, precum şi al altor acte normative care reglementeazã activitatea specificã serviciilor de probaţiune. (2) Numirea în funcţie, promovarea în grad profesional şi evaluarea performanţelor profesionale ale inspectorilor de probaţiune se realizeazã potrivit legii. (3) Salarizarea şi alte drepturi ale inspectorilor de probaţiune se stabilesc potrivit legii. (4) Rãspunderea disciplinarã a inspectorilor de probaţiune este reglementatã de lege. ART. 71 (1) Consilierii pentru afaceri europene îşi desfãşoarã activitatea în temeiul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 272/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Consilierii pentru afaceri europene sunt specialişti cu atribuţii în domeniul realizãrii programelor şi reformelor necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea României de stat membru al UE. (3) Consilierii pentru afaceri europene au calitatea de personal încadrat cu contract individual de muncã, beneficiind de drepturile şi exercitând obligaţiile ce decurg din aceastã calitate. (4) Salarizarea şi alte drepturi ale consilierilor pentru afaceri europene sunt stabilite potrivit legii. (5) Rãspunderea disciplinarã a consilierilor pentru afaceri europene este reglementatã de <>Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 72 (1) Personalul din aparatul propriu al ministerului care efectueazã activitãţi de secretariat-administrative, protocol, gospodãrire, întreţinere-reparaţii şi de deservire este angajat cu contract individual de muncã, potrivit <>Legii nr. 53/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Numirea personalului prevãzut la alin. (1) se face prin concurs, în condiţiile legii. (3) Salarizarea personalului prevãzut la alin. (1) şi alte drepturi se stabilesc potrivit legii. (4) Rãspunderea disciplinarã a personalului prevãzut la alin. (1) este reglementatã de <>Legea nr. 53/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. TITLUL VII Compartimentele din cadrul ministerului CAP. I Dispoziţii comune ART. 73 Compartimentele din structura organizatoricã a ministerului şi modul de subordonare a activitãţii acestora sunt stabilite în anexa nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 652/2009 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 74 (1) Atribuţiile compartimentelor din structura organizatoricã a ministerului se stabilesc prin prezentul regulament. (2) Atribuţiile corespunzãtoare funcţiilor din structura organizatoricã a ministerului se stabilesc prin fişele posturilor, elaborate în baza prezentului regulament. ART. 75 Compartimentele de specialitate juridicã din cadrul ministerului sunt urmãtoarele: a) Corpul de control al ministrului; b) Direcţia elaborare acte normative; c) Direcţia avizare acte normative; d) Direcţia contencios; e) Direcţia servicii conexe; f) Direcţia de probaţiune; g) Direcţia pentru reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei; h) Direcţia afaceri europene şi drepturile omului; i) Direcţia drept internaţional şi tratate; j) Departamentul pentru comunicare şi relaţii publice; k) Direcţia resurse umane; l) Direcţia programe europene. CAP. II Corpul de control al ministrului ART. 76 (1) Corpul de control al ministrului este compartimentul care îndeplineşte, potrivit prevederilor legale, atribuţii de verificare şi control în toate domeniile de activitate ale ministerului. (2) Corpul de control al ministrului este o structurã de autoritate, care beneficiazã de independenţã operaţionalã, subordonatã direct ministrului justiţiei. (3) Corpul de control al ministrului îşi exercitã atribuţiile prin inspectori şi este condus de un inspector-şef. ART. 77 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Corpul de control al ministrului are acces neîngrãdit, în condiţiile legii, la documente, date şi informaţii necesare, oricare ar fi deţinãtorii acestora. (2) Instituţiile şi unitãţile aflate în subordinea sau coordonarea ministerului sunt obligate sã transmitã, la cererea Corpului de control al ministrului, documentele, datele şi informaţiile solicitate, la termenele stabilite, şi sã asigure, în condiţiile legii, accesul neîngrãdit al Corpului de control al ministrului în sediile lor şi în orice spaţii care le aparţin, în vederea realizãrii atribuţiilor sale. (3) Pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin, Corpul de control al ministrului îşi va putea asocia în cadrul controalelor efectuate, cu avizul ministrului justiţiei, persoane specializate din cadrul ministerului, instituţiilor sau al unitãţilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia. ART. 78 Corpul de control al ministrului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã, în baza ordinului ministrului justiţiei, cercetarea prealabilã a faptelor sesizate Comisiei de disciplinã, potrivit regulamentului privind rãspunderea disciplinarã a personalului de specialitate juridicã asimilat, potrivit legii, judecãtorilor şi procurorilor, din cadrul ministerului; b) efectueazã, în baza ordinului ministrului justiţiei, verificãri şi controale la nivelul ministerului, al instituţiilor şi unitãţilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia; c) îndeplineşte, în baza ordinului ministrului justiţiei, activitãţi de verificare şi control în legãturã cu modul de exercitare a prerogativelor funcţiei de conducere de cãtre personalul din cadrul ministerului şi al instituţiilor şi unitãţilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia şi face propuneri concrete, în raport cu rezultatul verificãrilor; d) efectueazã, în baza ordinului ministrului justiţiei, controlul profesional al activitãţii notarilor publici şi executorilor judecãtoreşti, potrivit prevederilor <>Legii notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; e) analizeazã, din dispoziţia ministrului justiţiei, concluziile controalelor efectuate de camerele notarilor publici şi ale executorilor judecãtoreşti şi prezintã propuneri privind mãsurile ce urmeazã a fi dispuse ca urmare a acestor controale; f) examineazã şi soluţioneazã sesizãrile adresate conducerii ministerului privitoare la activitatea notarilor publici şi a executorilor judecãtoreşti, precum şi la alte domenii de competenţã ale Corpului de control al ministrului, conform prevederilor legale, formulând propuneri motivate de înlãturare a deficienţelor constatate, dupã caz; g) efectueazã, la cererea ministrului justiţiei, cercetarea prealabilã a faptelor ce constituie abateri disciplinare, în vederea exercitãrii acţiunii disciplinare împotriva executorilor judecãtoreşti, în condiţiile legii; h) efectueazã, în baza ordinului ministrului justiţiei, controale în unitãţile sistemului administraţiei penitenciare cu privire la respectarea regimului legal de detenţie, a drepturilor şi libertãţilor recunoscute persoanelor private de libertate aflate în penitenciare sau minorilor din centrele de reeducare ori cu privire la raporturile profesional-ierarhice ale personalului încadrat în Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor şi unitãţile subordonate acesteia; în acest sens, îşi poate asocia specialişti din cadrul ministerului pentru realizarea activitãţilor de control; i) analizeazã concluziile inspecţiilor efectuate în unitãţile din sistemul administraţiei penitenciare de cãtre Direcţia inspecţie penitenciarã din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi prezintã, dupã caz, propuneri ministrului justiţiei privind oportunitatea fundamentãrii unei acţiuni de control; j) verificã, în baza ordinului ministrului justiţiei, modul în care unitãţile penitenciare îşi îndeplinesc sarcinile care le revin în raporturile cu instanţele judecãtoreşti şi parchetele de pe lângã acestea, precum şi condiţiile administrative asigurate deţinuţilor prezentaţi la respectivele organe judiciare; k) examineazã şi soluţioneazã, în limita competenţelor, petiţiile, cererile şi sesizãrile adresate ministerului de cãtre persoanele private de libertate, de cãtre membrii de familie ai acestora sau de cãtre alte persoane fizice sau juridice, referitoare la regimul de executare a pedepselor privative de libertate, a unor mãsuri educative aplicate minorilor şi la respectarea drepturilor omului ori la activitatea personalului sistemului administraţiei penitenciare; l) efectueazã, în baza ordinului ministrului justiţiei, controlul asupra modului de organizare şi desfãşurare a concursurilor pentru dobândirea calitãţii de executor judecãtoresc definitiv sau stagiar şi, respectiv, de notar public definitiv sau stagiar; m) efectueazã, în baza ordinului ministrului justiţiei, controlul asupra modului de organizare şi desfãşurare a concursurilor sau a examenelor de ocupare a posturilor vacante, respectiv de promovare sau avansare a personalului din cadrul ministerului, precum şi din instituţiile şi unitãţile aflate în subordinea sau coordonarea acestuia; n) sesizeazã organelor abilitate posibilele fapte infracţionale rezultate în urma verificãrilor efectuate în exercitarea atribuţiilor din prezentul regulament; o) participã la elaborarea proiectelor de acte normative cu privire la activitatea de înfãptuire a justiţiei, a activitãţii sistemului penitenciar, a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi la organizarea şi exercitarea profesiilor de notar public şi de executor judecãtoresc; p) formuleazã puncte de vedere la proiectele de acte normative ce vizeazã activitatea notarilor publici, a executorilor judecãtoreşti, activitatea de înfãptuire a justiţiei, activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului; q) efectueazã, în baza ordinului ministrului justiţiei, controale cu privire la proiectele finanţate din fonduri externe, rambursabile sau nerambursabile, derulate de minister, precum şi de instituţiile şi unitãţile aflate în subordinea sau coordonarea acestuia; r) îndeplineşte orice alte atribuţii ce decurg din actele normative în vigoare, în domeniul de competenţã. ART. 79 La nivelul Corpului de control al ministrului sunt constituite urmãtoarele evidenţe: a) registrul general de evidenţã a lucrãrilor ministerului (Registry); b) registrul de intrare-ieşire corespondenţã a lucrãrilor compartimentului; c) condica de predare a corespondenţei ce urmeazã a fi expediatã în regim de documente clasificate; d) condica de corespondenţã cu cabinetele ministrului şi secretarilor de stat; e) condica de expediere a corespondenţei cãtre compartimentele din minister; f) condica de expediere a corespondenţei prin Registratura ministerului; g) registrul cuprinzând copiile ordinelor elaborate de compartiment; h) condica de prezenţã. CAP. III Departamentul de audit public intern ART. 80 (1) Departamentul de audit public intern este compartimentul aflat în subordinea directã a ministrului şi desfãşoarã o activitate independentã şi obiectivã, destinatã îmbunãtãţirii sistemelor şi activitãţilor din aparatul propriu al ministerului, al unitãţilor subordonate acestuia şi al instanţelor judecãtoreşti. (2) Activitatea de audit intern nu reprezintã activitate de control, ci de îndrumare şi sprijinire a conducerilor compartimentelor pentru înlãturarea disfuncţionalitãţilor. ART. 81 Departamentul de audit public intern are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã activitãţi de audit intern asupra tuturor activitãţilor desfãşurate în cadrul aparatului propriu al ministerului, în cadrul unitãţilor subordonate acestuia şi în instituţiile publice din sistemul justiţiei, care nu au instituit cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfãşurãrii activitãţii de audit intern - fãrã a interveni în actul de judecatã şi în cariera profesionalã a judecãtorilor - finanţate de la bugetul de stat, pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite. Auditul intern se exercitã asupra tuturor activitãţilor desfãşurate cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea bunurilor din domeniul public şi privat al statului. Prin activitãţile de audit intern se evalueazã dacã sistemele de management financiar şi control ale entitãţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţã şi eficacitate; b) coordoneazã din punct de vedere tehnic, metodologic şi profesional activitatea de audit intern a compartimentelor de audit intern din cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al unitãţilor subordonate ministerului; c) verificã respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita eticã de cãtre auditorii interni din cadrul compartimentelor de audit public intern, în situaţia în care sunt constituite la nivelul curţilor de apel şi la nivelul unitãţilor subordonate ministerului, şi poate iniţia mãsurile corective necesare, în cooperare cu conducãtorul entitãţii publice în cauzã; d) desfãşoarã audit ad-hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit intern; e) consiliazã conducerea ministerului, a unitãţilor subordonate acestuia şi a instituţiilor publice din sistemul justiţiei, respectiv tribunale şi curţi de apel, în cazul în care la nivelul acestora nu este constituit un compartiment de audit public intern, pentru buna administrare a fondurilor publice, cu scopul de a perfecţiona activitãţile acestora şi de a ajuta la îndeplinirea obiectivelor printr-o abordare sistematicã şi metodicã, pentru îmbunãtãţirea eficienţei şi eficacitãţii sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului intern şi a proceselor de administrare; f) elaboreazã proiectul normelor metodologice de exercitare a activitãţii de audit intern din cadrul ministerului, care se aprobã de ministrul justiţiei, avizate de Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice; g) elaboreazã instrucţiuni de lucru în domeniul auditului intern, pentru activitãţile desfãşurate de compartiment, care se aprobã de ministrul justiţiei; h) elaboreazã proiectul planului anual de audit intern şi al planului strategic, pe care le supune spre aprobare ministrului justiţiei; i) informeazã UCAAPI despre recomandãrile neînsuşite de cãtre conducãtorul entitãţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora; j) raporteazã periodic asupra constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor rezultate din activitãţile de audit; k) elaboreazã raportul anual al activitãţii de audit intern; l) raporteazã imediat ministrului justiţiei şi structurii de control abilitate pentru continuarea verificãrilor, în cazul în care constatã existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularitãţi; m) monitorizeazã implementarea de cãtre entitãţile auditate a recomandãrilor formulate în rapoartele de audit intern. ART. 82 (1) Auditul intern se exercitã asupra tuturor activitãţilor desfãşurate într-o entitate publicã, inclusiv asupra activitãţilor entitãţilor subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public. (2) Departamentul de audit public intern auditeazã, cel puţin o datã la 3 ani, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele: a) angajamentele bugetare şi legale din care derivã direct sau indirect obligaţii de platã, inclusiv din fondurile comunitare; b) plãţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale; d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale; e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţã, precum şi a facilitãţilor acordate la încasarea acestora; f) alocarea creditelor bugetare; g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia; h) sistemul de luare a deciziilor; i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; j) sistemele informatice. ART. 83 La nivelul Departamentului de audit public intern sunt constituite urmãtoarele evidenţe: a) registrul general de evidenţã a lucrãrilor ministerului (Registry); b) condica de predare a documentelor cãtre auditorii interni din cadrul compartimentului; c) condica de expediere a corespondenţei cãtre compartimentele din minister, cabinetele ministrului şi secretarilor de stat; d) condica de expediere a corespondenţei cãtre instituţiile aflate în subordonarea ministerului; e) registrul de evidenţã a ordinelor elaborate de compartiment; f) condica de prezenţã. CAP. IV Biroul mass-media ART. 84 Biroul mass-media îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) creeazã şi evalueazã imaginea publicã a politicii din domeniul justiţiei şi elaboreazã recomandãrile în consecinţã; b) elaboreazã strategiile de comunicare; c) organizeazã activitãţile publice ale ministrului justiţiei şi ale altor reprezentanţi ai ministerului; d) organizeazã conferinţele de presã ale ministerului; e) rãspunde de asigurarea caracterului coerent şi unic al mesajului public al ministerului; f) elaboreazã şi transmite comunicate de presã, fiind singurul compartiment din cadrul ministerului abilitat în acest sens; g) comunicã Guvernului datele evoluţiei justiţiei, deciziile ministerului, progresele înregistrate în reforma şi integrarea europeanã; h) colaboreazã cu serviciile şi direcţiile similare din ministere şi Guvern; i) elaboreazã revista presei şi sinteza ştirilor importante pentru justiţie; j) semnaleazã consilierilor ministrului şi compartimentelor implicate din minister problematica acutã din domeniul justiţiei abordatã de mass-media; k) participã la acţiunile ministerului având relevanţã informaţionalã; l) asigurã comunicarea internã între direcţiile ministerului; m) produce, editeazã şi difuzeazã pliante, ghiduri şi materiale documentare pentru uz intern şi internaţional, în colaborare cu alte compartimente, dupã caz; n) efectueazã din dispoziţia ministrului justiţiei sau participã la efectuarea unor studii, evaluãri, lucrãri de sintezã privind reflectarea activitãţii ministerului în mass-media; o) informeazã ministrul justiţiei cu privire la posibilitãţile de rezolvare a problemelor ridicate de demnitari, reprezentanţi strãini şi alte persoane primite în audienţã, colaborând, dupã caz, cu alte compartimente din minister; p) sesizeazã cu operativitate ministrul justiţiei în legãturã cu evenimentele deosebite care se produc în unitãţile din subordinea ministerului; q) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de conducerea ministerului, în domeniul sãu de competenţã. ART. 85 Purtãtorul de cuvânt al ministerului îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Biroului mass-media şi este numit prin ordin al ministrului justiţiei. Purtãtorul de cuvânt îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) propune strategia şi planurile de acţiune şi coordoneazã implementarea acestora în vederea îmbunãtãţirii comunicãrii externe şi interne a ministerului; b) gestioneazã relaţiile cu presa prin acţiuni în principal proactive, fapt care se regãseşte în reflectarea corectã a punctelor de vedere ale ministerului; c) se asigurã cã ministerul rãspunde la solicitãrile presei în mod eficient şi cã mesajele transmise sunt unitare şi coerente; d) evalueazã riscurile imagologice şi propune mãsuri de remediere; e) se implicã în gestionarea situaţiilor de crizã, propune şi implementeazã planuri de acţiune; f) participã la evenimente interne şi externe, relevante din punctul de vedere al comunicãrii; g) exprimã, dacã este cazul, poziţia ministerului prin apariţii în presã, cu acordul ministrului justiţiei; h) propune conducerii ministerului oportunitãţi de comunicare externã şi îi pregãteşte pe reprezentanţii ministerului pentru apariţiile publice; i) asigurã legãtura cu instituţiile subordonate ministerului; j) asigurã legãtura cu alte ministere sau instituţii publice. CAP. V Direcţia generalã legislaţie şi afaceri juridice ART. 86 Direcţia generalã legislaţie şi afaceri juridice este compartimentul prin care se asigurã îndeplinirea atribuţiilor şi funcţiilor ministerului privind: a) elaborarea proiectelor de acte normative privind funcţionarea sistemului judiciar şi înfãptuirea justiţiei ca serviciu public, constituirea şi coordonarea lucrãrilor necesare alcãtuirii de coduri şi de alte acte normative complexe ce intereseazã domeniul justiţiei, evaluarea legislaţiei din sfera de competenţã a ministerului, din punctul de vedere al constituţionalitãţii, al compatibilitãţii cu acquis-ul comunitar şi cu tratatele şi convenţiile la care România este parte şi al tehnicii legislative, precum şi organizarea documentãrii juridice; b) avizarea proiectelor de acte normative, din punctul de vedere al legalitãţii acestora, precum şi participarea, în condiţiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul altor ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau autoritãţi administrative autonome; c) asigurarea reprezentãrii ministerului în faţa instanţelor judecãtoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia în raporturile lor cu autoritãţile publice, respectiv cu alte persoane fizice sau juridice, şi avizarea din perspectiva legalitãţii a actelor cu caracter juridic încheiate de minister; d) aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la notarii publici, executorii judecãtoreşti, executorii bancari şi executorii organizaţiilor cooperatiste de credit, instituţiilor financiare nebancare şi ai societãţilor de microfinanţare; e) coordonarea şi controlul activitãţii serviciilor de probaţiune de pe lângã fiecare tribunal. ART. 87 Structura Direcţiei generale legislaţie şi afaceri juridice este urmãtoarea: a) Direcţia elaborare acte normative; b) Direcţia avizare acte normative; c) Direcţia contencios; d) Direcţia servicii conexe; e) Direcţia de probaţiune. SECŢIUNEA 1 Direcţia elaborare acte normative ART. 88 Direcţia elaborare acte normative este compartimentul prin care se asigurã îndeplinirea atribuţiilor şi funcţiilor ministerului privind elaborarea şi susţinerea proiectelor de acte normative din domeniul sãu de activitate, constituirea şi coordonarea lucrãrilor necesare alcãtuirii de coduri, participarea, la solicitarea Guvernului, la elaborarea de acte normative iniţiate de alte autoritãţi publice, precum şi organizarea documentãrii juridice. ART. 89 Direcţia elaborare acte normative îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) constituie, potrivit legii, comisii de elaborare a proiectelor de coduri sau de modificare substanţialã a codurilor existente ori de elaborare a unor legi complexe din domeniul de competenţã al ministerului, care este autorizat, în exclusivitate, sã editeze şi sã publice ediţiile oficiale ale acestora; b) elaboreazã proiectele de acte normative în sfera sa de competenţã şi participã la susţinerea acestora în Parlament, împreunã cu reprezentanţii celorlalte compartimente din minister, atunci când este cazul; în cazul proiectelor de acte normative care transpun prevederi ale actelor normative comunitare şi ale tratatelor bi sau multilaterale la care România este parte, susţinerea acestora se realizeazã împreunã cu reprezentanţi ai Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului şi respectiv, ai Direcţiei drept internaţional şi tratate; c) evalueazã legislaţia, în sfera de competenţã a ministerului, din punctul de vedere al constituţionalitãţii, al compatibilitãţii cu acquis-ul comunitar, cu tratatele ori alte documente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, precum şi din punctul de vedere al tehnicii legislative şi propune Guvernului şi altor ministere sau autoritãţi soluţii de îmbunãtãţire legislativã, inclusiv în forma unor proiecte de acte normative; d) formuleazã propuneri pentru programul legislativ al Guvernului în domeniul sãu de competenţã, în vederea îndeplinirii programului de guvernare; e) participã, de la caz la caz, potrivit sarcinilor încredinţate de Guvern, la procesul de definitivare a altor proiecte de acte normative elaborate de alte ministere sau autoritãţi publice; f) participã la comitetele şi grupurile de lucru interministeriale care au ca obiect probleme în legãturã cu domeniul de competenţã al ministerului; g) pregãteşte sau contribuie la elaborarea documentelor necesare privind participarea la grupurile de lucru ale instituţiilor UE în domeniul de competenţã al direcţiei şi asigurã, dupã caz, participarea la acestea; h) întocmeşte sau contribuie la întocmirea elementelor de poziţie ale României în cadrul reuniunilor Consiliului Europei, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale altor organisme, în domeniul de competenţã al direcţiei şi asigurã, dupã caz, susţinerea lor în cadrul acestor reuniuni; i) vegheazã la respectarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţeneşti, prin mijloacele şi procedurile stabilite de lege; j) urmãreşte evoluţia practicii judiciare şi formuleazã propuneri de promovare a recursului în interesul legii; k) editeazã buletine informative, culegeri de acte normative şi de practicã judiciarã, precum şi alte materiale din domeniul sãu de activitate. ART. 90 Structura Direcţiei elaborare acte normative este urmãtoarea: a) Serviciul de drept public; b) Serviciul de drept privat; c) Serviciul judiciar, documentare, protecţia drepturilor şi libertãţilor fundamentale. §1. Serviciul de drept public ART. 91 Serviciul de drept public îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) ia mãsuri pentru îndeplinirea atribuţiilor ministerului privind elaborarea proiectelor de noi coduri sau de modificare substanţialã a codurilor existente ori de elaborare a unor legi complexe din domeniul de competenţã al ministerului, antrenând în aceastã activitate celelalte compartimente din minister, instanţele judecãtoreşti şi alte instituţii interesate, precum şi specialişti cu reputaţie în domeniul dreptului; asigurã lucrãrile pregãtitoare privind alcãtuirea comisiilor de elaborare a codurilor şi participã la elaborarea proiectelor noilor coduri, de modificare a codurilor existente sau de elaborare a unor legi complexe, inclusiv la dezbaterile publice organizate în acest sens; asigurã secretariatul tehnic al comisiilor constituite pentru elaborarea proiectelor de noi coduri, de modificare substanţialã a codurilor existente sau de elaborare a unor legi complexe; b) susţine, alãturi de membrii comisiilor de elaborare, proiectele de noi coduri, cele de modificare substanţialã a codurilor existente sau de legi complexe în procedura de consultare interinstituţionalã, în cea de adoptare în cadrul Guvernului, precum şi în cea de aprobare în cadrul dezbaterilor parlamentare; c) întocmeşte şi susţine proiectele de acte normative care au legãturã cu domeniul de activitate al ministerului, parcurgând în acest sens toate etapele necesare: studii de documentare, dezbatere publicã sau politicã publicã, consultare interinstituţionalã, susţinere în vederea adoptãrii în Guvern şi aprobãrii în Parlament a acestora; în cazul proiectelor de acte normative care transpun prevederi ale actelor normative comunitare şi ale tratatelor bi sau multilaterale la care România este parte, susţinerea acestora se realizeazã împreunã cu reprezentanţi ai Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului şi, respectiv, ai Direcţiei drept internaţional şi tratate; d) participã, de la caz la caz, potrivit sarcinilor încredinţate de Guvern, la procesul de definitivare a altor proiecte de acte normative elaborate de alte ministere sau autoritãţi publice, colaborând în acest scop cu compartimentele de specialitate din minister; e) pregãteşte sau contribuie la elaborarea documentelor necesare privind participarea la grupurile de lucru ale instituţiilor UE în domeniul de competenţã al direcţiei, îndeosebi drept penal, drept procesual penal, şi drept execuţional penal, şi asigurã, dupã caz, participarea la acestea; f) întocmeşte sau contribuie la întocmirea elementelor de poziţie ale României în cadrul reuniunilor Consiliului Europei, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale altor organisme, în domeniul de competenţã al direcţiei, îndeosebi drept penal, drept procesual penal, drept execuţional penal, şi asigurã, dupã caz, susţinerea lor în cadrul acestor reuniuni; g) întocmeşte puncte de vedere referitoare la sesizãrile şi excepţiile privind neconstituţionalitatea unor legi sau ordonanţe iniţiate de minister, precum şi la reclamaţiile administrative formulate împotriva hotãrârilor Guvernului iniţiate de minister sau în colaborare cu acesta; h) întocmeşte puncte de vedere referitoare la iniţiativele legislative ale senatorilor şi deputaţilor, în domeniul de competenţã al direcţiei, în vederea formulãrii şi prezentãrii punctului de vedere al Guvernului referitor la aceste iniţiative; i) din dispoziţia conducerii ministerului, întocmeşte note, puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept care au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei sau care privesc acte normative elaborate sau avizate în cadrul acesteia; j) întocmeşte puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept şi proiecte de acte normative ce au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei, la solicitarea altor compartimente; solicitarea va fi însoţitã de punctul de vedere motivat al compartimentului solicitant, de expunerea problemelor rezultate din aplicare şi, dacã este cazul, de opiniile contrare care au generat controverse; k) formuleazã rãspunsuri la sesizãrile şi memoriile adresate ministerului de cãtre celelalte ministere, autoritãţi publice şi alte persoane juridice, precum şi la cele transmise de cãtre persoane fizice, repartizate spre soluţionare serviciului şi care au legãturã cu specificul atribuţiilor acestuia; l) asigurã participarea la seminarii, simpozioane, conferinţe, vizite de studiu, vizite pentru schimb de experienţã, cursuri de perfecţionare, în ţarã şi în strãinãtate, în domeniile de interes pentru activitatea de elaborare a actelor normative de competenţa ministerului; m) desfãşoarã, împreunã cu celelalte servicii ale direcţiei, activitãţile specifice necesare editãrii şi publicãrii ediţiilor oficiale ale codurilor şi ale altor acte normative de competenţa ministerului; n) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de specificul sãu de activitate, stabilite de conducerea ministerului. §2. Serviciul de drept privat ART. 92 Serviciul de drept privat îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) ia mãsuri pentru îndeplinirea atribuţiilor ministerului privind elaborarea proiectelor de noi coduri sau de modificare substanţialã a codurilor existente ori de elaborare a unor legi complexe din domeniul de competenţã al ministerului, antrenând în aceastã activitate celelalte compartimente din minister, instanţele judecãtoreşti şi alte instituţii interesate, precum şi specialişti cu reputaţie în domeniul dreptului; asigurã lucrãrile pregãtitoare privind alcãtuirea comisiilor de elaborare a codurilor şi participã la elaborarea proiectelor noilor coduri, de modificare a codurilor existente sau de elaborare a unor legi complexe, inclusiv la dezbaterile publice organizate în acest sens; asigurã secretariatul tehnic al comisiilor constituite pentru elaborarea proiectelor de noi coduri, de modificare substanţialã a codurilor existente sau de elaborare a unor legi complexe; b) susţine, alãturi de membrii comisiilor de elaborare, proiectele de noi coduri, cele de modificare substanţialã a codurilor existente sau de legi complexe în procedura de consultare interinstituţionalã, în cea de adoptare în cadrul Guvernului, precum şi în cea de aprobare în cadrul dezbaterilor parlamentare; c) întocmeşte şi susţine proiectele de acte normative care au legãturã cu domeniul de activitate al ministerului, parcurgând în acest sens toate etapele necesare: studii de impact, dezbatere publicã sau politicã publicã, consultare interinstituţionalã, susţinerea în vederea adoptãrii în Guvern şi aprobãrii în Parlament a acestora; în cazul proiectelor de acte normative care transpun prevederi ale actelor normative comunitare şi ale tratatelor bi sau multilaterale la care România este parte, susţinerea acestora se realizeazã împreunã cu reprezentanţi ai Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului şi, respectiv, ai Direcţiei drept internaţional şi tratate; d) participã, de la caz la caz, potrivit sarcinilor încredinţate de Guvern, la procesul de definitivare a altor proiecte de acte normative elaborate de alte ministere sau autoritãţi publice, colaborând în acest scop cu compartimentele de resort din minister; e) pregãteşte sau contribuie la elaborarea documentelor necesare privind participarea la grupurile de lucru ale instituţiilor UE în domeniul de competenţã al direcţiei, îndeosebi drept civil, drept procesual civil şi drept comercial, şi asigurã, dupã caz, participarea la acestea; f) întocmeşte sau contribuie la întocmirea elementelor de poziţie ale României în cadrul reuniunilor Consiliului Europei, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale altor organisme, în domeniul de competenţã al direcţiei, îndeosebi drept civil, drept procesual civil, drept comercial, şi asigurã, dupã caz, susţinerea lor în cadrul acestor reuniuni; g) întocmeşte puncte de vedere referitoare la sesizãrile şi excepţiile privind neconstituţionalitatea unor legi sau ordonanţe iniţiate de minister, precum şi la reclamaţiile administrative formulate împotriva hotãrârilor Guvernului iniţiate de minister sau în colaborare cu acesta; h) întocmeşte puncte de vedere referitoare la iniţiativele legislative ale senatorilor şi deputaţilor, în domeniul de competenţã al direcţiei, în vederea formulãrii şi prezentãrii punctului de vedere al Guvernului referitor la aceste iniţiative; i) din dispoziţia conducerii ministerului, întocmeşte note, puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept ce au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei sau care privesc acte normative elaborate sau avizate în cadrul acesteia; j) întocmeşte puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept şi proiecte de acte normative ce au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei, la solicitarea altor compartimente; solicitarea va fi însoţitã de punctul de vedere motivat al compartimentului solicitant, de expunerea problemelor rezultate din aplicare şi, dacã este cazul, de opiniile contrare care au generat controverse; k) formuleazã rãspunsuri sesizãrilor şi memoriilor adresate ministerului de cãtre celelalte ministere, autoritãţi publice şi alte persoane juridice, precum şi celor transmise de cãtre persoane fizice, repartizate spre soluţionare serviciului şi care au legãturã cu specificul atribuţiilor acestuia; l) asigurã participarea la seminarii, simpozioane, conferinţe, vizite de studiu, vizite pentru schimb de experienţã, cursuri de perfecţionare, în ţarã şi în strãinãtate, în domeniile de interes pentru activitatea de elaborare a actelor normative de competenţa ministerului; m) examineazã cererile de recunoaştere a utilitãţii publice asociaţiilor şi fundaţiilor care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul de competenţã al ministerului, întocmeşte proiectele de hotãrâri ale Guvernului şi notele de fundamentare ale acestora, dacã solicitãrile sunt întemeiate, sau, dupã caz, rãspunsurile negative motivate; n) desfãşoarã, împreunã cu celelalte servicii ale direcţiei, activitãţile specifice necesare editãrii şi publicãrii ediţiilor oficiale ale codurilor şi ale altor acte normative de competenţa ministerului; o) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de specificul sãu de activitate, stabilite de conducerea ministerului. §3. Serviciul judiciar, documentare, protecţia drepturilor şi libertãţilor fundamentale ART. 93 Serviciul judiciar, documentare, protecţia drepturilor şi libertãţilor fundamentale îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: 1. atribuţii în materie judiciarã: a) asigurã legãturile funcţionale, sub aspectul administrãrii justiţiei şi a activitãţilor judiciare, dintre minister şi instanţele judecãtoreşti; b) întocmeşte lucrãrile prin care ministerul solicitã, din oficiu, strãmutarea cauzelor penale; c) efectueazã lucrãrile necesare pentru informarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii, în vederea soluţionãrii cererilor de strãmutare a cauzelor penale; d) întocmeşte rãspunsurile la întrebãrile şi interpelãrile parlamentare adresate ministrului justiţiei şi formuleazã puncte de vedere la întrebãrile şi interpelãrile adresate primului-ministru, atunci când se solicitã aceasta; e) urmãreşte evoluţia practicii judiciare şi formuleazã propuneri de promovare a recursurilor în interesul legii în toate ramurile de drept; f) verificã punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti prin care s-a dispus mãsura de siguranţã a internãrii medicale sau a obligãrii la tratament medical, împreunã cu Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu Ministerul Sãnãtãţii; g) participã la întocmirea şi susţinerea proiectelor de acte normative care au legãturã cu domeniul de activitate al ministerului, alãturi de celelalte servicii ale direcţiei; h) întocmeşte puncte de vedere referitoare la sesizãrile şi excepţiile privind neconstituţionalitatea unor legi sau ordonanţe iniţiate de minister, precum şi la reclamaţiile administrative formulate împotriva hotãrârilor Guvernului iniţiate de minister sau în colaborare cu acesta; i) realizeazã culegeri de acte normative ori de câte ori din analiza practicii judiciare rezultã necesitatea unei mai bune cunoaşteri a legislaţiei într-un anumit domeniu; j) desfãşoarã, împreunã cu celelalte servicii ale direcţiei, activitãţile specifice necesare editãrii şi publicãrii ediţiilor oficiale ale codurilor şi ale altor acte normative de competenţa ministerului; k) realizeazã sinteze privind practica judiciarã pe ramuri de drept sau instituţii ale dreptului, în vederea informãrii cu privire la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale de larg interes, formulãrii unor propuneri de modificare a dispoziţiilor legale şi întocmeşte studii de practicã judiciarã în toate ramurile de drept; l) comunicã instanţelor judecãtoreşti deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii, precum şi deciziile Curţii Constituţionale, prin care au fost admise excepţiile de neconstituţionalitate invocate; m) întocmeşte puncte de vedere referitoare la iniţiativele legislative ale senatorilor şi deputaţilor în domeniul de competenţã al direcţiei, în vederea formulãrii şi prezentãrii punctului de vedere al Guvernului referitor la aceste iniţiative; n) examineazã evoluţia fenomenului judiciar, observând reflectarea acestuia în doctrinã şi jurisprudenţã, în toate domeniile dreptului, în special în privinţa respectãrii drepturilor omului, protecţiei minorilor, dreptului de proprietate, respectãrii drepturilor procesuale, insolvenţei, infracţiunilor de corupţie, şi realizeazã culegeri de practicã judiciarã, în urma selectãrii hotãrârilor judecãtoreşti definitive şi/sau irevocabile prin care au fost soluţionate problemele de drept controversate; 2. atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor şi libertãţilor fundamentale: a) întocmeşte avize consultative pentru soluţionarea cererilor de graţiere individualã, la solicitarea Administraţiei Prezidenţiale, precum şi lucrãrile pregãtitoare pentru punerea în executare a decretelor de graţiere individualã; b) întocmeşte lucrãrile pregãtitoare pentru elaborarea actelor normative de graţiere colectivã şi amnistie şi face propuneri în legãturã cu cererile de comutare şi graţiere a pedepselor; c) coopereazã cu Consiliul Superior al Magistraturii, sub aspectul administrãrii justiţiei, pentru ca activitatea judiciarã sã se desfãşoare cu respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi a principiilor constituţionale privind liberul acces la justiţie şi independenţa magistraţilor; d) verificã, la solicitarea unor organisme guvernamentale sau neguvernamentale, române sau strãine, situaţia respectãrii drepturilor unor inculpaţi sau unor persoane condamnate definitiv; 3. atribuţii în domeniul documentãrii: a) asigurã pãstrarea colecţiei "Monitorul Oficial al României" şi completarea acestei colecţii pe mãsura apariţiei de noi acte normative; b) ţine evidenţa analizelor de drept comparat a studiilor realizate în cadrul ministerului, pe instituţii de drept importante, în scopul identificãrii soluţiilor legislative optime pentru reglementarea activitãţii din domeniul justiţiei; c) propune achiziţionarea, în limita fondurilor ce se vor aloca sau prin schimburi sau donaţii, a lucrãrilor şi revistelor de specialitate din ţarã şi din strãinãtate pentru biblioteca centralã şi bibliotecile de camerã; d) propune conducerii ministerului mãsurile necesare pentru pãstrarea în bune condiţii a fondului de cãrţi, reviste şi ziare din gestiunea bibliotecii ministerului; e) organizeazã şi realizeazã, în colaborare cu alte compartimente din minister, alcãtuirea şi publicarea colecţiilor de legi, hotãrâri şi ordonanţe ale Guvernului, precum şi a altor reglementãri de interes pentru activitatea din sistemul justiţiei; f) asigurã, împreunã cu specialiştii din cadrul ministerului, pregãtirea materialelor pentru editarea şi publicarea ediţiilor oficiale ale Codului penal, Codului de procedurã penalã, Codului civil, Codului de procedurã civilã şi Codului comercial; g) ţine evidenţa informatizatã şi înştiinţeazã, prin poşta electronicã, toate direcţiile cu privire la noile achiziţii editoriale existente în bibliotecã. ART. 94 La nivelul Direcţiei elaborare acte normative sunt constituite urmãtoarele evidenţe: a) registrul general de evidenţã a lucrãrilor ministerului (Registry); b) registrul de intrare şi ieşire a dosarelor proiectelor de acte normative întocmite de minister sau în colaborare cu alte organe de specialitate; c) registrul opis alfabetic; d) registrul de intrare-ieşire a celorlalte lucrãri ale direcţiei; e) condica de corespondenţã cu cabinetele ministrului şi secretarilor de stat; f) condica de expediere a corespondenţei cãtre compartimentele din minister; g) condica de expediere a corespondenţei prin Registratura ministerului şi prin Serviciul informaţii clasificate. SECŢIUNEA a 2-a Direcţia avizare acte normative ART. 95 Direcţia avizare acte normative este compartimentul prin care se asigurã, în principal, atribuţiile ministerului privind avizarea proiectelor de acte normative, din punctul de vedere al legalitãţii acestora, precum şi participarea, în condiţiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul altor ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau autoritãţi administrative autonome. ART. 96 Direcţia avizare acte normative îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã şi avizeazã, exclusiv din punctul de vedere al legalitãţii, cu respectarea termenelor legale, proiectele de acte normative elaborate de ministere şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de autoritãţile administrative autonome, care se supun spre adoptare Guvernului, cu excepţia proiectelor de hotãrâri ale Guvernului cu caracter individual prevãzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptãrii/aprobãrii, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 561/2009 ; b) participã, în condiţiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul celorlalte ministere sau autoritãţi publice; c) la solicitarea Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul, întocmeşte puncte de vedere cuprinzând note cu observaţii şi propuneri referitoare la propunerile legislative iniţiate de parlamentari, în condiţiile art. 74 alin. (1) din Constituţia României, republicatã; d) la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, examineazã dispoziţiile din legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţã ale Guvernului, a cãror neconstituţionalitate a fost invocatã în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial, în raport cu dispoziţiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi formuleazã puncte de vedere asupra acestor dispoziţii, ce constituie obiectul excepţiilor/sesizãrilor de neconstituţionalitate; e) la cererea Secretariatului General al Guvernului, examineazã legile adoptate de cãtre Parlament şi semnaleazã, din cuprinsul acestora, eventualele dispoziţii de naturã sã ridice obiecţii de neconstituţionalitate, în vederea sesizãrii de cãtre Guvern a Curţii Constituţionale, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicatã; f) întocmeşte mapa pentru şedinţa pregãtitoare de Guvern şi, respectiv, şedinţa de Guvern, în colaborare cu direcţiile/compartimentele implicate; g) examineazã şi, dupã caz, formuleazã observaţii şi propuneri cu privire la proiectele de acte normative şi alte materiale înscrise pe agenda de lucru a şedinţelor Guvernului; h) din dispoziţia conducerii ministerului, reprezentanţii direcţiei însoţesc demnitarul la şedinţa pregãtitoare de Guvern şi, respectiv, la şedinţa Guvernului, acordând consiliere juridicã cu privire la eventuale probleme de drept ivite cu prilejul desfãşurãrii respectivelor şedinţe; în situaţia în care, pe agenda de lucru a şedinţei pregãtitoare a Guvernului, respectiv pe agenda de lucru a şedinţei Guvernului sunt înscrise proiecte de acte normative sau alte documente iniţiate de Ministerul Justiţiei sau proiecte/documente care au incidenţã în domeniul justiţiei, din dispoziţia conducerii ministerului, la şedinţele respective participã persoanele responsabile cu proiectele de acte normative/documentele respective din cadrul altor direcţii ale ministerului; i) participã, de la caz la caz, în condiţiile legii, potrivit sarcinilor încredinţate de Guvern, la consilierea juridicã a acestuia, prin formulare de puncte de vedere, exprimând opinii juridice fundamentate în legãturã cu proiectele de acte normative, precum şi cu sesizãrile privind existenţa unor conflicte de naturã constituţionalã; j) formuleazã rãspuns la cererile, sesizãrile, memoriile adresate ministerului de cãtre celelalte ministere, autoritãţi publice, cetãţeni şi organizaţii legal constituite, repartizate spre soluţionare direcţiei şi care au legãturã cu specificul atribuţiilor acesteia. ART. 97 Structura Direcţiei avizare acte normative este urmãtoarea: a) Serviciul drept public; b) Serviciul drept privat. §1. Serviciul drept public ART. 98 Serviciul drept public îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã şi avizeazã, din punctul de vedere al legalitãţii, cu respectarea termenelor legale, proiectele de acte normative din sfera dreptului public elaborate de ministere şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de autoritãţile administrative autonome, care se supun spre adoptare Guvernului, cu excepţia proiectelor de hotãrâri ale Guvernului cu caracter individual prevãzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptãrii/aprobãrii, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 561/2009 . În acest scop, analizeazã documentaţia transmisã de cãtre iniţiator, se documenteazã cu privire la legislaţia aplicabilã, procedând, când este cazul, la corelarea prevederilor ce fac obiectul proiectului cu dispoziţiile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se aflã în conexiune, urmãrind totodatã compatibilitatea actului normativ propus spre adoptare cu reglementãrile comunitare aplicabile în domeniu, şi propune avizarea proiectului sau formuleazã observaţii şi propuneri sub aspectul constituţionalitãţii şi/sau al legalitãţii, precum şi potrivit cerinţelor normelor de tehnicã legislativã, dupã caz; b) participã, în condiţiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul celorlalte ministere sau autoritãţi publice; c) formuleazã, la solicitarea Direcţiei drept internaţional şi tratate, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative al cãror obiect de reglementare îl constituie negocierea şi/sau semnarea, ratificarea, aprobarea, aderarea sau acceptarea unor tratate bi sau multilaterale, precum şi aprobarea acordurilor-cadru de împrumut cu diverse organisme internaţionale, precum B.E.R.D., B.I.R.D., Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; d) formuleazã, la solicitarea Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative din domeniul de competenţã al celorlalte ministere sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale al cãror obiect de reglementare îl constituie transpunerea acquis-ului comunitar în legislaţia naţionalã, precum şi cu privire la proiectele de acte normative în domeniul apãrãrii, securitãţii naţionale, gestionãrii situaţiilor de crizã şi care au legãturã cu domeniul specific de activitate al Direcţiei avizare acte normative; e) solicitã, dacã este cazul, în cadrul operaţiunilor de avizare, punctul de vedere al compartimentelor de specialitate din minister asupra proiectelor de acte normative care au legãturã cu domeniul specific de activitate al acestora; f) întocmeşte, la solicitarea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, note cu observaţii şi propuneri referitoare la propunerile legislative iniţiate de parlamentari, în condiţiile art. 74 alin. (1) din Constituţia României, republicatã; g) examineazã, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, dispoziţiile din legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţã ale Guvernului din sfera dreptului public, a cãror neconstituţionalitate a fost invocatã în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial, în raport cu dispoziţiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi formuleazã puncte de vedere; h) examineazã, la cererea Secretariatului General al Guvernului, legile adoptate de cãtre Parlament şi semnaleazã, din cuprinsul acestora, dispoziţiile neconstituţionale, în vederea sesizãrii de cãtre Guvern a Curţii Constituţionale, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicatã; i) examineazã şi, dupã caz, formuleazã observaţii şi propuneri cu privire la proiectele de acte normative şi alte materiale înscrise pe agenda de lucru a şedinţelor Guvernului; j) întocmeşte note şi puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept ce au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei, din dispoziţia conducerii ministerului sau la solicitarea altor compartimente; k) participã, din dispoziţia conducerii ministerului, la lucrãrile comisiilor/grupurilor de lucru a cãror activitate are legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei; l) formuleazã, în termenul prevãzut de lege, rãspuns la cererile şi sesizãrile adresate ministerului de cãtre cetãţeni şi organizaţii legal constituite, care au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei; m) comunicã Departamentului pentru comunicare şi relaţii publice, la solicitarea acestuia, puncte de vedere cu privire la cererile şi sesizãrile adresate ministerului de cãtre cetãţeni şi organizaţii legal constituite, care au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei; n) formuleazã rãspuns la sesizãrile/memoriile adresate ministerului de cãtre celelalte ministere, autoritãţi publice şi alte persoane juridice, repartizate spre soluţionare direcţiei şi care au legãturã cu specificul atribuţiilor acesteia; o) duce la îndeplinire sarcinile rezultate din şedinţele Guvernului şi repartizate direcţiei şi comunicã, în termenul stabilit, Secretariatului General al Guvernului, modul de rezolvare a acestora; p) îndeplineşte, potrivit legii, orice alte atribuţii şi activitãţi stabilite de conducerea ministerului sau a direcţiei. §2. Serviciul drept privat ART. 99 Serviciul drept privat îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) analizeazã şi avizeazã, din punctul de vedere al legalitãţii, cu respectarea termenelor legale, proiectele de acte normative din sfera dreptului privat elaborate de ministere şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de autoritãţile administrative autonome, care se supun spre adoptare Guvernului, cu excepţia proiectelor de hotãrâri ale Guvernului cu caracter individual prevãzute de Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptãrii/aprobãrii, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 561/2009 . În acest scop, analizeazã documentaţia transmisã de cãtre iniţiator, se documenteazã cu privire la legislaţia aplicabilã, procedând, când este cazul, la corelarea prevederilor ce fac obiectul proiectului cu dispoziţiile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se aflã în conexiune, urmãrind totodatã compatibilitatea actului normativ propus spre adoptare cu reglementãrile comunitare aplicabile în domeniu, şi propune avizarea proiectului sau formuleazã observaţii şi propuneri sub aspectul constituţionalitãţii şi/sau al legalitãţii, precum şi potrivit cerinţelor normelor de tehnicã legislativã, dupã caz; b) participã, în condiţiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul celorlalte ministere sau autoritãţi publice; c) formuleazã, la solicitarea Direcţiei drept internaţional şi tratate, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative al cãror obiect de reglementare îl constituie negocierea şi/sau semnarea, ratificarea, aprobarea, aderarea sau acceptarea unor tratate bi- sau multilaterale, precum şi aprobarea acordurilor-cadru de împrumut cu diverse organisme internaţionale, precum B.E.R.D., B.I.R.D., Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; d) formuleazã, la solicitarea Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative din domeniul de competenţã al celorlalte ministere sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, al cãror obiect de reglementare îl constituie transpunerea acquis-ului comunitar în legislaţia naţionalã, care au legãturã cu domeniul specific de activitate al Direcţiei avizare acte normative; e) solicitã, dacã este cazul, în cadrul operaţiunilor de avizare, punctul de vedere al compartimentelor de specialitate din minister asupra proiectelor de acte normative care au legãturã cu domeniul specific de activitate al acestora; f) întocmeşte, la solicitarea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, note cu observaţii şi propuneri referitoare la propunerile legislative iniţiate de parlamentari, în condiţiile art. 74 alin. (1) din Constituţia României, republicatã; g) examineazã, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, dispoziţiile din legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţã ale Guvernului din sfera dreptului privat, a cãror neconstituţionalitate a fost invocatã în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial, în raport cu dispoziţiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi formuleazã puncte de vedere; h) examineazã, la cererea Secretariatului General al Guvernului, legile adoptate de cãtre Parlament şi semnaleazã dispoziţiile neconstituţionale din cuprinsul acestora, în vederea sesizãrii de cãtre Guvern a Curţii Constituţionale, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicatã; i) examineazã şi, dupã caz, formuleazã observaţii şi propuneri cu privire la proiectele de acte normative şi alte materiale înscrise pe agenda de lucru a şedinţelor Guvernului; j) întocmeşte note şi puncte de vedere referitoare la unele probleme de drept ce au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei, din dispoziţia conducerii ministerului sau la solicitarea altor compartimente; k) participã, din dispoziţia conducerii ministerului, la lucrãrile comisiilor/grupurilor de lucru a cãror activitate are legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei; l) formuleazã, în termenul prevãzut de lege, rãspuns la cererile şi sesizãrile adresate ministerului de cãtre cetãţeni şi organizaţii legal constituite, care au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei; m) comunicã Departamentului pentru comunicare şi relaţii publice, la solicitarea acestuia, puncte de vedere cu privire la cererile şi sesizãrile adresate ministerului de cãtre cetãţeni şi organizaţii legal constituite, care au legãturã cu specificul atribuţiilor direcţiei; n) formuleazã rãspuns la sesizãrile sau memoriile adresate ministerului de cãtre celelalte ministere, autoritãţi publice şi alte persoane juridice, repartizate spre soluţionare direcţiei şi care au legãturã cu specificul atribuţiilor acesteia; o) duce la îndeplinire sarcinile rezultate din şedinţele Guvernului şi repartizate direcţiei şi comunicã, în termenul stabilit, Secretariatului General al Guvernului, modul de rezolvare a acestora; p) îndeplineşte, potrivit legii, orice alte atribuţii şi activitãţi stabilite de conducerea ministerului sau a direcţiei. ART. 100 La nivelul Direcţiei avizare acte normative sunt constituite urmãtoarele evidenţe: a) registrul general de evidenţã a lucrãrilor ministerului (Registry); b) condica de corespondenţã cãtre cabinetul ministrului, precum şi cãtre cabinetele secretarilor de stat; c) condica de corespondenţã cãtre cabinetul secretarului general; d) condica de corespondenţã cãtre compartimentele din minister; e) condica de expediere a corespondenţei prin Registratura ministerului şi prin Serviciul informaţii clasificate; f) condica de prezenţã. SECŢIUNEA a 3-a Direcţia contencios ART. 101 Direcţia contencios este compartimentul de specialitate care asigurã reprezentarea ministerului, apãrã drepturile şi interesele legitime ale acestuia în raporturile cu autoritãţile publice, respectiv cu alte persoane fizice sau juridice şi avizeazã din perspectiva legalitãţii actele cu caracter juridic încheiate de minister. ART. 102 Direcţia contencios are urmãtoarele atribuţii: a) reprezintã ministerul în faţa instanţelor judecãtoreşti şi a altor organe jurisdicţionale, pe baza delegaţiei date de conducerea ministerului, apãrã drepturile şi interesele acestuia în faţa instanţelor judecãtoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, precum şi în raporturile cu alte organe, cu persoane fizice sau juridice, şi/sau formuleazã propuneri de delegare a dreptului de reprezentare; b) asigurã reprezentarea ministerului în faţa instanţelor judecãtoreşti pentru protecţia juridicã a patrimoniului propriu al acestuia; c) redacteazã, în termenele procedurale, cererile de chemare în judecatã, întâmpinãrile, notele de şedinţã, concluziile scrise, motivele care stau la baza exercitãrii cãilor de atac, în dosarele în care ministerul este parte; d) întocmeşte orice alte acte procedurale legate de reprezentarea ministerului în faţa organelor jurisdicţionale; e) elaboreazã şi promoveazã, pe baza lucrãrilor întocmite de Corpul de control al ministrului, acţiunile având ca obiect recuperarea sumelor încasate necuvenit de cãtre magistraţi, personalul din organele autoritãţii judecãtoreşti, precum şi personalul din aparatul propriu; f) transmite spre executare compartimentului economic de specialitate hotãrârile judecãtoreşti definitive şi/sau irevocabile privind obligaţiile stabilite în sarcina ministerului, în dosarele având ca obiect acţiuni promovate de personalul din aparatul propriu; g) formuleazã propuneri, ori de câte ori apreciazã necesar, cu privire la executarea pe cale amiabilã a obligaţiilor stabilite prin hotãrârile judecãtoreşti; h) pãstreazã dosarele aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti şi le transmite ulterior spre arhivare; i) elaboreazã şi prezintã conducerii ministerului, ori de câte ori apreciazã cã este necesar, propuneri de soluţionare pe cale amiabilã a litigiilor aflate pe rol; j) elaboreazã şi prezintã conducerii ministerului, ori de câte ori apreciazã cã este necesar, propuneri privind oportunitatea promovãrii cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti nefavorabile ministerului; k) elaboreazã şi promoveazã, pe baza documentaţiei întocmite de cãtre Direcţia drept internaţional şi tratate, acţiunile întemeiate pe Convenţia asupra aspectelor civile ale rãpirii internaţionale de copii, încheiatã la Haga la 25 octombrie 1980, ratificatã de România prin Legea nr. 100/1992; l) informeazã Direcţia drept internaţional şi tratate asupra aspectelor legate de modul de derulare şi soluţionare a acţiunilor promovate în temeiul Legii nr. 100/1992 pentru aderarea României la Convenţia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale rãpirii internaţionale de copii, în vederea aducerii la cunoştinţa pãrţii reprezentate de minister a tuturor mãsurilor dispuse de cãtre organele jurisdicţionale; m) sesizeazã Direcţia elaborare acte normative, ori de câte ori constatã interpretãri sau aplicãri neunitare ale legii de cãtre instanţele judecãtoreşti, în vederea solicitãrii de cãtre ministrul justiţiei a promovãrii recursului în interesul legii de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; n) acordã asistenţã juridicã şi asigurã reprezentarea în faţa organelor jurisdicţionale pentru unitãţile aflate în subordonarea şi coordonarea ministerului, cu excepţia celor care au personalitate juridicã; o) participã în comisiile constituite la nivelul ministerului în vederea desfãşurãrii examenelor pentru ocuparea posturilor din aparatul propriu; p) participã în comisiile sau grupurile de lucru constituite la nivelul ministerului, din dispoziţia ministrului justiţiei sau a înlocuitorului de drept; q) asigurã secretariatul Comisiei de soluţionare a reclamaţiilor formulate în temeiul reglementãrilor privind liberul acces la informaţiile de interes public; r) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de conducerea ministerului în legãturã cu activitatea unitãţilor aflate în subordonarea şi coordonarea ministerului; s) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de conducerea ministerului în domeniul de competenţã al direcţiei. Biroul avizare contracte şi ordine ART. 103 În cadrul Direcţiei contencios funcţioneazã Biroul avizare contracte şi ordine, care exercitã urmãtoarele atribuţii: a) verificã şi avizeazã, sub aspectul legalitãţii, clauzele contractelor şi actelor adiţionale încheiate de minister, atribuite în urma aplicãrii unor proceduri de achiziţie publicã; b) verificã şi avizeazã notele justificative elaborate în materia achiziţiilor publice, în situaţiile în care legea prevede expres avizul compartimentului juridic; c) verificã şi avizeazã, sub aspectul legalitãţii, ordinele emise de ministrul justiţiei, de înlocuitorul de drept al acestuia sau de persoana cãreia i s-a delegat dreptul de semnãturã, privind personalul încadrat în minister; d) verificã şi avizeazã, sub aspectul legalitãţii, ordinele emise de ministrul justiţiei privind personalul încadrat în unitãţile aflate în subordonarea şi coordonarea ministerului; e) verificã şi avizeazã, sub aspectul legalitãţii, toate celelalte ordine ale ministrului justiţiei, altele decât cele prevãzute la lit. c) şi d), transmise Direcţiei contencios pentru aviz de legalitate; f) colaboreazã cu Serviciul achiziţii publice în vederea aplicãrii procedurilor de achiziţie publicã ori de câte ori procedura de achiziţie necesitã asistenţã juridicã de specialitate; g) formuleazã observaţii sau propuneri cu privire la aspectele juridice ale documentaţiei de atribuire întocmite de Serviciul achiziţii publice o datã cu elaborarea proiectelor de contract de achiziţie publicã; h) participã în calitate de experţi cooptaţi în comisiile constituite în temeiul legislaţiei privind achiziţiile publice ori de câte ori procedura de achiziţie necesitã asistenţã juridicã de specialitate; i) avizeazã sub aspectul legalitãţii mãsurile dispuse de minister, în calitate de autoritate contractantã, în situaţia în care sunt formulate contestaţii în materia achiziţiilor publice; j) avizeazã, sub aspectul legalitãţii, punctul de vedere transmis de minister, în calitate de autoritate contractantã, Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în situaţia în care sunt formulate contestaţii, în conformitate cu reglementãrile din materia achiziţiilor publice; k) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de conducerea direcţiei. ART. 104 La nivelul Direcţiei contencios sunt constituite urmãtoarele evidenţe: a) registrul general de evidenţã a lucrãrilor ministerului (Registry); b) evidenţa informatizatã a cauzelor aflate pe rolul instanţelor, începând cu anul 2006; c) condica de expediţie pentru circuitul intern; d) condica de expediere a corespondenţei prin Registratura ministerului şi Serviciul informaţii clasificate; e) condica de prezenţã. SECŢIUNEA a 4-a Direcţia servicii conexe ART. 105 Direcţia servicii conexe duce la îndeplinire atribuţiile ministerului privind: a) operatorii Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, denumitã în continuare AEGRM, şi birourile teritoriale ale operatorilor, în calitatea pe care acesta o are de Autoritate de supraveghere a arhivei, astfel cum acestea sunt stabilite prin titlul VI "Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare" din <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronicã de Garanţii Reale Mobiliare, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 298/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi prin alte acte normative incidente în materie; b) executorii judecãtoreşti, executorii instituţiilor de credit şi executorii instituţiilor financiare nebancare, astfel cum acestea sunt stabilite prin <>Legea nr. 188/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin <>Ordonanţa de urgenţã Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 227/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi prin alte acte normative incidente în materie; c) experţii tehnici judiciari, astfel cum acestea sunt stabilite prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitãţii de expertizã tehnicã judiciarã şi extrajudiciarã, aprobatã prin <>Legea nr. 156/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi prin alte acte normative incidente în materie; d) exercitarea profesiei de notar public, coordonarea, în condiţiile <>Legii nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a activitãţii profesionale a acestora, precum şi evidenţa birourilor de notar public; e) exercitarea activitãţii de traducãtor şi interpret, în condiţiile <>Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducãtorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţionalã Anticorupţie, de organele de urmãrire penalã, de instanţele judecãtoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecãtoreşti, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; f) recunoaşterea calificãrii profesionale de consilier juridic a cetãţenilor statelor membre ale UE sau aparţinând Spaţiului Economic European, în vederea admiterii şi practicãrii acesteia în România; g) atestarea titlului oficial de calificare român de consilier juridic şi a experienţei în profesie dobânditã în România de cãtre cetãţenii români sau cetãţenii unui alt stat membru al UE sau aparţinând Spaţiului Economic European, în vederea admiterii şi practicãrii acesteia în celelalte state membre ale UE sau aparţinând Spaţiului Economic European. ART. 106 Structura Direcţiei servicii conexe este urmãtoarea: a) Serviciul publicitate mobiliarã, executori şi experţi tehnici judiciari; b) Biroul notari publici, interpreţi şi traducãtori autorizaţi. §1. Serviciul publicitate mobiliarã, executori şi experţi tehnici judiciari