Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
TITLUL I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Ministerul Public este parte componentã a autoritãţii judecãtoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevãzute în Constituţia României, republicatã, în <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi în alte legi speciale. (2) În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor. (3) Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii. ART. 2 (1) Structura şi organizarea Ministerului Public sunt prevãzute în <>Legea nr. 304/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în alte legi speciale, precum şi în anexa care face parte integrantã din prezentul regulament. (2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângã curţile de apel, parchetele de pe lângã tribunale, parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie, parchetele de pe lângã judecãtorii şi parchetele militare, conform organigramei prevãzute în anexã. (3) Parchetele militare sunt organizate dupã cum urmeazã: Secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel; Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial şi parchetele militare de pe lângã tribunalele militare. TITLUL II Ierarhia funcţiilor din cadrul Ministerului Public ART. 3 (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã cu urmãtoarele categorii de personal: a) procurori; b) personal de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor; c) funcţionari publici, inclusiv manageri publici; d) personal auxiliar de specialitate; e) personal militar din cadrul Secţiei parchetelor militare; f) personal contractual, inclusiv consilieri pentru afaceri europene; g) personal conex. (2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarea structurã ierarhicã privind procurorii: a) procuror general; b) prim-adjunct al procurorului general, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism; c) adjunct al procurorului general, procurorii şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism; d) consilierii procurorului general, dacã aceştia au calitatea de procuror; e) procuror şef secţie; f) procuror şef adjunct secţie; g) procuror şef serviciu; h) procuror şef birou; i) procuror. (3) Direcţia Naţionalã Anticorupţie are urmãtoarea structurã ierarhicã privind procurorii: a) procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilat prim-adjunctului procurorului general; b) procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilat adjunctului procurorului general; c) consilieri ai procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asimilaţi consilierilor procurorului general, dacã aceştia au calitatea de procurori; d) procuror şef secţie; e) procuror şef adjunct secţie; f) procuror şef serviciu; g) procuror şef birou; h) procuror. (4) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism are urmãtoarea structurã ierarhicã privind procurorii: a) procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, asimilat prim-adjunctului procurorului general; b) procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, asimilat adjunctului procurorului general; c) consilieri ai procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, asimilaţi consilierilor procurorului general, dacã aceştia au calitatea de procurori; d) procuror şef serviciu; e) procuror şef birou; f) procuror. (5) Parchetul de pe lângã curtea de apel are urmãtoarea structurã ierarhicã privind procurorii: a) procuror general; b) procuror general adjunct; c) procuror şef secţie; d) procuror şef serviciu, acolo unde este cazul; e) procuror şef birou, acolo unde este cazul; f) procuror. (6) Parchetul de pe lângã tribunal are urmãtoarea structurã ierarhicã privind procurorii: a) prim-procuror; b) prim-procuror adjunct; c) procuror şef secţie; d) procuror şef serviciu, acolo unde este cazul; e) procuror şef birou, acolo unde este cazul; f) procuror. (7) Parchetul de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie are urmãtoarea structurã ierarhicã privind procurorii: a) prim-procuror; b) prim-procuror adjunct; c) procuror şef serviciu, acolo unde este cazul; d) procuror şef birou, acolo unde este cazul; e) procuror. (8) Parchetul de pe lângã judecãtorie are urmãtoarea structurã ierarhicã privind procurorii: a) prim-procuror; b) prim-procuror adjunct; c) procuror şef secţie, dupã caz; d) procuror. (9) Dispoziţiile alin. (5), (6) şi (8) se aplicã în mod corespunzãtor şi parchetelor militare. (10) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducãtorului structurii de parchet respective. (11) Conducãtorul fiecãrui parchet este subordonat conducãtorului structurii de parchet ierarhic superioare din aceeaşi circumscripţie. (12) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercitã controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi. (13) Corpul grefierilor este alcãtuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii. (14) Funcţiile personalului auxiliar de specialitate sunt urmãtoarele: a) grefier şef secţie; b) prim-grefier; c) grefier şef serviciu; d) grefier cu studii superioare; e) grefier cu studii medii; f) grefier statistician; g) grefier documentarist; h) grefier arhivar; i) grefier informatician; j) grefier registrator. (15) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al parchetelor funcţiile de agent procedural şi şofer. (16) Funcţiile personalului economic şi administrativ sunt urmãtoarele: a) manager economic; b) şef serviciu; c) şef birou; d) consilier; e) auditor public intern; f) referent; g) muncitor calificat. (17) Personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se subordoneazã ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacã legea nu prevede altfel. (18) Personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul structurilor teritoriale de parchet se subordoneazã ierarhic conducãtorului structurii de parchet respective. (19) Specialiştii IT din cadrul parchetelor au calitatea de funcţionari publici sau de grefieri informaticieni, având atribuţii legate exclusiv de activitatea informaticã a Ministerului Public şi de monitorizare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România. Conducãtorii parchetelor asigurã sprijinul logistic necesar pentru desfãşurarea în bune condiţii a activitãţii acestora. TITLUL III Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie CAP. I Structura şi conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ART. 4 (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã: a) Direcţia Naţionalã Anticorupţie; b) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism; c) Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã; d) Secţia judiciarã; e) Secţia de resurse umane şi documentare; f) Secţia parchetelor militare; g) Serviciul de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe; h) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei; i) Biroul de informare publicã şi relaţii cu presa; j) Departamentul economico-financiar şi administrativ; k) Serviciul de audit public intern; l) Biroul juridic; m) Compartimentul documentelor clasificate; n) Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP). (2) În cadrul structurilor de parchet pot funcţiona direcţii, secţii, servicii, birouri şi alte compartimente de specialitate. (3) Direcţia Naţionalã Anticorupţie este condusã de un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi. În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Direcţia Naţionalã Anticorupţie este organizatã în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se înfiinţeazã şi se desfiinţeazã prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (5) Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioarã al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (6) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism este condusã de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism este ajutat de un procuror şef adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (7) Structura Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism se stabileşte prin ordin al procurorului şef, cu avizul ministrului justiţiei. (8) Organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Criminalitãţii Organizate şi Terorism se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioarã al Direcţiei de Investigare a Criminalitãţii Organizate şi Terorism, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Criminalitãţii Organizate şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 5 (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct. (2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri, numiţi prin ordin al procurorului general. (3) Fiecare secţie este condusã de un procuror şef secţie, ajutat de 1 sau 2 procurori şefi adjuncţi secţie, numãrul acestora fiind stabilit prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Secţiile, serviciile şi birourile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt organizate ierarhic. Procurorii din cadrul fiecãruia dintre aceste compartimente sunt subordonaţi procurorului şef secţie, serviciu sau birou, dupã caz. Procurorul şef birou este subordonat procurorului şef serviciu, care la rândul sãu este subordonat procurorului şef secţie, respectiv adjuncţilor acestora. (5) Personalul din cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate este subordonat procurorului şef secţie, serviciu sau birou ori şefului serviciu ori birou sau adjuncţilor acestora, dupã caz. ART. 6 (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: a) conduce, coordoneazã şi rãspunde de activitatea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor din subordine, luând mãsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acestora; b) conduce Direcţia Naţionalã Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii; c) conduce Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, prin intermediul procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism; d) numeşte şi revocã, prin ordin, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii; e) exercitã direct sau prin procurori anume desemnaţi controlul asupra tuturor parchetelor; f) este ordonator principal de credite; g) exercitã atribuţii de coordonare şi control al administrãrii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din punct de vedere economico-financiar; h) coordoneazã elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Ministerului Public; i) reprezintã Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autoritãţi şi instituţii publice, cu organizaţiile neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din ţarã şi din strãinãtate, precum şi în relaţiile internaţionale; î) participã la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite şi ale Curţii Constituţionale, iar în cazul imposibilitãţii de participare, deleagã pe prim-adjunctul sãu ori pe un alt procuror; j) participã la şedinţele oricãrui complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când considerã necesar, sau desemneazã procurorii care participã la aceste şedinţe; k) emite ordine cu caracter intern; l) convoacã Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezideazã aceastã adunare, în condiţiile legii; m) convoacã şi prezideazã şedinţele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; n) soluţioneazã conflictele de competenţã, potrivit legii; o) repartizeazã procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe secţii, servicii şi birouri, precum şi în orice alte compartimente de activitate; p) înfiinţeazã/desfiinţeazã, prin ordin, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, secţii în cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia secţiilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; q) înfiinţeazã/desfiinţeazã, prin ordin, servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate, cu avizul ministrului justiţiei, cu excepţia serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; r) analizeazã activitatea în domeniu a procurorilor Ministerului Public; s) dispune delegarea procurorilor în interesul serviciului, potrivit legii; ş) încadreazã personalul auxiliar de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual şi dispune delegarea, transferarea, suspendarea, încetarea contractului individual de muncã şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru acest personal, în condiţiile legii, cu excepţia celor care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; t) emite aviz conform pentru numirea şi revocarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciarã, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor, şi retrage avizul conform ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciarã care nu şi-au îndeplinit corespunzãtor atribuţiile de serviciu; ţ) stabileşte, prin ordin, indemnizaţiile de încadrare brute lunare sau salariile de bazã brute, dupã caz, precum şi alte drepturi pentru personalul, altul decât procurorii, din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel; u) acordã salarii de merit şi premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; v) propune ministrului justiţiei aprobarea Regulamentului de ordine interioarã al parchetelor, potrivit legii; x) prezintã Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul anual privind activitatea Ministerului Public; y) stabileşte, prin ordin, cu avizul ministrului justiţiei, regulamentul de atribuire a locuinţelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Public. (2) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercitã orice alte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente. ART. 7 (1) Prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general acţioneazã pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor şi mãsurilor dispuse de procurorul general; coordoneazã, controleazã, rãspund şi îndrumã activitatea secţiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete. (2) Repartizarea atribuţiilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilitã prin ordin al procurorului general. (3) În perioada absenţei procurorului general sau a imposibilitãţii exercitãrii funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în aceastã calitate, iar în cazul absenţei acestuia sau al imposibilitãţii exercitãrii funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general. Prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercitã conducerea Ministerului Public în cazul absenţei sau al imposibilitãţii exercitãrii funcţiei concomitent de cãtre procurorul general, prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general. ART. 8 Prim-adjunctul procurorului general, respectiv adjunctul procurorului general au urmãtoarele atribuţii: a) exercitã atribuţiile procurorului general în cazul absenţei acestuia sau în cazul imposibilitãţii exercitãrii funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea; b) îndeplinesc sarcinile dispuse de procurorul general; c) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a) şi b). ART. 9 (1) Consilierii îl ajutã pe procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la îndeplinirea atribuţiilor privind activitatea Ministerului Public. (2) Consilierii procurorului general au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã ducerea la îndeplinire a ordinelor şi dispoziţiilor date de procurorul general; b) efectueazã sau participã la realizarea unor studii, evaluãri, sinteze şi alte lucrãri privind activitatea Ministerului Public, stabilite prin ordinul procurorului general; c) examineazã şi propun soluţii privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Public; d) din ordinul procurorului general, asistã la primirea în audienţã de cãtre acesta a unor persoane şi informeazã asupra posibilitãţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte structuri ale Ministerului Public; e) examineazã proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora; f) examineazã şi supun aprobãrii procurorului general, din dispoziţia acestuia, analizele semestriale şi anuale privind activitatea Ministerului Public, întocmite de procurorii şefi ai direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi ai altor compartimente de activitate; g) consilierii procurorului general care au şi calitatea de procuror pot examina, din ordinul procurorului general, legalitatea unor soluţii date de procurorii din cadrul Ministerului Public, formulând propuneri pe care le prezintã procurorului general; h) rãspund de îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-g). (3) Consilierii procurorului general îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrãri repartizate de procurorul general. ART. 10 (1) Procurorii din cadrul tuturor parchetelor au atribuţiile care decurg din prevederile Codului de procedurã penalã, legile speciale şi prevederile prezentului regulament. (2) Procurorii anume desemnaţi de procurorul general au urmãtoarele atribuţii de control: a) examineazã din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângerile împotriva mãsurilor luate sau împotriva actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel, precum şi plângerile împotriva mãsurilor luate sau împotriva actelor efectuate de procurori şi care sunt supuse controlului ierarhic şi propun mãsuri potrivit legii; b) examineazã conflictele de competenţã, precum şi orice alte incidente legate de conflictele de competenţã materialã şi dupã calitatea persoanei şi propun mãsuri potrivit legii; c) soluţioneazã cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângã curţile de apel, potrivit legii; d) efectueazã activitãţi de control, în condiţiile legii, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-d). CAP. II Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism SECŢIUNEA 1 Conducerea, structura şi atribuţiile Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism ART. 11 (1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, denumitã în continuare Direcţia, ca structurã cu personalitate juridicã specializatã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, organizatã în structurã centralã şi structurã teritorialã, realizeazã urmãrirea penalã în cauzele de criminalitate organizatã şi terorism şi în alte cauze date în competenţa sa, potrivit legii. (2) Procurorul şef al Direcţiei este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Procurorul şef al Direcţiei are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu, luând sau, dupã caz, propunând procurorului general mãsurile care se impun; b) este ordonator secundar de credite şi, în exercitarea atribuţiilor sale, emite ordine cu caracter intern; c) pe baza unor criterii obiective şi potrivit specializãrii, repartizeazã procurorilor din subordine spre soluţionare dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrãri înregistrate în cadrul structurii centrale, potrivit legii; d) dispune preluarea, în condiţiile legii, la structura centralã pentru efectuarea urmãririi penale, a cauzelor de competenţa serviciilor şi birourilor teritoriale ale Direcţiei; e) analizeazã anual activitatea din cadrul Direcţiei şi întocmeşte un raport pe care îl prezintã procurorului general în vederea luãrii mãsurilor care se impun pentru îmbunãtãţirea activitãţii; f) analizeazã legalitatea soluţiilor procurorului de netrimitere în judecatã, în cauzele cu învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv; g) ia mãsuri pentru înlãturarea deficienţelor şi eficientizarea activitãţii Direcţiei; h) propune ministrului justiţiei aprobarea prin ordin a Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; i) organizeazã în cadrul structurii centrale, prin ordin, servicii, birouri şi compartimente conduse de procurori şefi; în circumscripţia teritorialã a parchetelor de pe lângã curţile de apel înfiinţeazã, prin ordin, servicii teritoriale conduse de procurori şefi; înfiinţeazã sau desfiinţeazã birouri teritoriale în circumscripţia teritorialã a parchetelor de pe lângã tribunale; j) recomandã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie delegarea procurilor la Direcţie; k) stabileşte, prin ordin, numãrul specialiştilor, personalului auxiliar de specialitate şi al personalului economic şi administrativ, încadrat în serviciile, birourile ori compartimentele înfiinţate la nivelul structurii centrale sau în serviciile şi birourile teritoriale, în funcţie de volumul şi de complexitatea activitãţii, în limita numãrului total de posturi; l) numeşte, prin ordin, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti cu înaltã calificare în domeniul prelucrãrii şi valorificãrii informaţiilor în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmãrire penalã; m) stabileşte, prin ordin, structura şi atribuţiile Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor, organizeazã, coordoneazã şi rãspunde de activitatea acestuia; n) propune procurorului general acordarea de salarii de merit şi alte sporuri la salariu pentru procurori, specialişti, personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ; o) conduce activitatea compartimentului de specialişti din cadrul Direcţiei; p) ia mãsuri pentru respectarea programului de activitate de cãtre întreg personalul Direcţiei, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrãrilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care sã asigure realizarea corespunzãtoare a atribuţiilor; q) îndeplineşte atribuţii stabilite de lege sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; r) rãspunde de îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-q). (4) Procurorul şef adjunct al Direcţiei, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, are urmãtoarele atribuţii: a) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef al Direcţiei şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) exercitã atribuţiile procurorului şef al Direcţiei, în absenţa acestuia; c) exercitã atribuţiile dispuse de procurorul şef al Direcţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) rãspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-c). (5) În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei este ajutat de 2 consilieri asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (6) Consilierii îl ajutã pe procurorul şef direcţie la îndeplinirea atribuţiilor Direcţiei şi în acest scop au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã ducerea la îndeplinire a ordinelor şi dispoziţiilor date de procurorul şef al Direcţiei; b) efectueazã sau participã la realizarea unor studii, evaluãri, sinteze şi alte lucrãri privind activitatea Direcţiei, din dispoziţia procurorului şef direcţie; c) examineazã şi propune soluţii privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei; d) din dispoziţia procurorului şef direcţie, asistã la primirea în audienţã de cãtre acesta a unor persoane şi informeazã asupra posibilitãţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte compartimente ale Direcţiei; e) examineazã proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora; f) îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrãri repartizate de procurorul şef direcţie; g) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-f). (7) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou din cadrul structurii centrale sau teritoriale a Direcţiei au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspund de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului sau a biroului şi verificã soluţionarea în termen a acestora; c) soluţioneazã lucrãrile serviciului/biroului cu grad de complexitate ridicat; d) îndeplinesc orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii Direcţiei; e) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-d). SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile serviciilor şi birourilor din cadrul structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism ART. 12 (1) Structura Direcţiei se stabileşte prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, cu avizul ministrului justiţiei. Serviciile, birourile şi compartimentele se înfiinţeazã şi se desfiinţeazã în funcţie de natura, volumul, complexitatea şi specificul activitãţii desfãşurate. (2) Serviciile, birourile şi compartimentele sunt conduse de procurori şefi, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel. (3) Procurorii din cadrul Direcţiei au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizeazã instanţele de judecatã competente; b) supravegheazã şi controleazã nemijlocit actele de cercetare penalã efectuate din dispoziţia şi în numele lor de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã în cauzele prevãzute la lit. a); c) dispun efectuarea de cãtre specialişti a constatãrilor tehnico-ştiinţifice sau clarificarea de cãtre aceştia a unor aspecte tehnice în activitatea de urmãrire penalã; d) pot participa la şedinţe de judecatã, în condiţiile legii; e) exercitã orice alte atribuţii stabilite de lege sau prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori; f) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-e). ART. 13 (1) Biroul judiciar este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din acest birou au urmãtoarele atribuţii: a) participã la şedinţele de judecatã având ca obiect cereri sau cauze de competenţa Direcţiei, în condiţiile legii; b) examineazã soluţiile pronunţate şi exercitã cãile de atac prevãzute de lege; c) întocmesc evidenţa apelurilor şi recursurilor penale declarate de structura centralã şi de structurile teritoriale şi asigurã comunicarea soluţiilor date în apel sau recurs; d) rezolvã lucrãrile repartizate; e) analizeazã legalitatea propunerilor procurorului din faza de urmãrire penalã, respinse de instanţã, şi propune conducerii Direcţiei mãsuri pentru înlãturarea deficienţelor; f) întocmesc evidenţa cazurilor de achitare sau restituire şi întocmesc rapoartele de analizã asupra acestor soluţii; g) analizeazã cazurile de neaplicare unitarã a legii în practica instanţelor de judecatã şi sesizeazã compartimentul de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; h) sesizeazã conducerea Direcţiei cu privire la problemele deosebite dezbãtute în şedinţele de judecatã; i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de conducerea Direcţiei, în domeniul de competenţã; j) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-i). ART. 14 (1) Biroul de asistenţã judiciarã internaţionalã este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din cadrul acestui birou au urmãtoarele atribuţii: a) colaboreazã direct cu structuri similare, româneşti şi strãine, constând în schimburi reciproce de informaţii şi orice alte acte de asistenţã judiciarã internaţionalã de acest fel; b) asigurã asistenţa judiciarã internaţionalã, potrivit legii, în cauzele privind infracţiunile de competenţa Direcţiei, cooperând direct în acest scop cu autoritãţile strãine competente, precum şi cu alte structuri din cadrul parchetelor şi cu autoritãţile şi instituţiile publice româneşti cu atribuţii în domeniu; c) orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori sau prevãzute în legi speciale; d) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-c). ART. 15 (1) Biroul de studiere a cauzelor care genereazã şi a condiţiilor care favorizeazã sãvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizatã şi terorism este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din cadrul acestui birou au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor şi informaţiilor privind criminalitatea organizatã şi terorismul, la nivel naţional; b) îndrumã activitatea de centralizare, analizare şi valorificare a datelor privind criminalitatea organizatã şi terorismul, desfãşuratã de serviciile şi birourile teritoriale de combatere a corupţiei şi criminalitãţii organizate; c) organizeazã şi administreazã baza de date privind criminalitatea organizatã şi terorismul; d) culeg şi centralizeazã datele privind activitatea de urmãrire penalã desfãşuratã în cadrul Direcţiei; e) analizeazã şi valorificã datele culese şi centralizate în vederea elaborãrii studiilor privind cauzele care genereazã şi a condiţiilor care favorizeazã sãvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizatã şi terorism; f) colaboreazã cu structuri şi organisme similare din ţarã şi din strãinãtate în vederea schimbului de date şi informaţii pentru elaborarea studiilor şi analizelor privind cauzele care genereazã şi a condiţiilor care favorizeazã sãvârşirea infracţiunilor de criminalitate organizatã şi terorism, precum şi a prognozelor privind evoluţia fenomenului infracţional specific; g) elaboreazã prognoze privind evoluţia fenomenului infracţional specific; h) participã în grupuri de lucru pentru elaborarea modificãrilor legislative; i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori sau prevãzute în legi speciale; j) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-i). SECŢIUNEA a 3-a Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor ART. 16 (1) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor este condus de un procuror şef asimilat procurorului şef serviciu. (2) Centrul de aplicaţii operaţionale al procurorilor are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã metodologia referitoare la activitatea de urmãrire penalã în cauze complexe privind criminalitatea organizatã şi terorismul; b) desfãşoarã activitãţi specifice de pregãtire a procurorilor şi a altor categorii de personal, în cooperare cu Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit programelor acestuia; c) asigurã, la cerere, pe bazã de protocol, activitãţi de consultanţã şi pregãtire profesionalã pentru alte instituţii cu atribuţii de cercetare penalã; d) asigurã, la cerere, cursuri de pregãtire şi specializare pentru procurorii care îşi manifestã intenţia de a-şi desfãşura ulterior activitatea în cadrul Direcţiei şi pentru judecãtorii care doresc sã promoveze la instanţe care judecã dosare de competenţa Direcţiei; e) coopereazã cu structuri similare de pregãtire a personalului cu atribuţii în combaterea criminalitãţii organizate şi terorismului, din ţarã şi strãinãtate; f) colecteazã date şi informaţii necesare pregãtirii procurorilor şi creşterii eficienţei activitãţii de urmãrire penalã; g) organizeazã activitãţi cu caracter didactic, în conformitate cu competenţele Direcţiei; h) acordã asistenţã structurii centrale şi structurilor teritoriale ale Direcţiei, în domeniul de competenţã al Centrului de aplicaţii operaţionale al procurorilor; i) exercitã orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin dispoziţiile conducerii Direcţiei. SECŢIUNEA a 4-a Compartimentul de specialişti ART. 17 (1) În cadrul Direcţiei sunt numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei, cu avizul miniştrilor de resort, specialişti cu înaltã calificare în domeniul prelucrãrii şi valorificãrii informaţiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmãrire penalã. (2) Specialiştii prevãzuţi la alin. (1) au calitatea de funcţionar public şi au drepturile şi obligaţiile prevãzute de lege pentru funcţionarii publici. (3) Specialiştii prevãzuţi la alin. (1) îşi desfãşoarã activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei. (4) Specialiştii au urmãtoarele atribuţii: a) întocmesc, din dispoziţia scrisã a procurorului de caz, constatarea tehnico-ştiinţificã; b) din dispoziţia procurorilor Direcţiei, pot oferi clarificãri cu privire la aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmãrire penalã; c) îndeplinesc orice alte atribuţii specifice compartimentului, din dispoziţia procurorilor Direcţiei; d) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-c). (5) Delegarea specialiştilor în teritoriu se poate dispune de procurorul şef al Direcţiei, pe baza solicitãrii motivate a şefilor de servicii sau birouri teritoriale. SECŢIUNEA a 5-a Serviciile şi birourile teritoriale ART. 18 (1) Serviciile teritoriale care funcţioneazã la nivelul parchetului de pe lângã curtea de apel sunt conduse de procurori şefi serviciu. (2) Procurorii şefi ai serviciilor teritoriale au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduc, controleazã şi rãspund de activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Direcţiei luarea mãsurilor care se impun; b) repartizeazã, dupã criterii obiective şi conform principiului specializãrii procurorilor din subordine, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrãri înregistrate; c) soluţioneazã plângerile împotriva soluţiilor procurorilor, potrivit legii; d) îndeplinesc sarcinile dispuse în condiţiile legii de procurorii ierarhic superiori sau prevãzute în legi speciale. (3) Procurorii din serviciile teritoriale au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizeazã instanţele de judecatã competente; b) conduc şi controleazã nemijlocit actele de cercetare penalã efectuate din dispoziţia lor în cadrul serviciului de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã în cauzele privind infracţiunile de competenţa lor; c) participã la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii; d) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori, date în conformitate cu legea sau prevãzute în legi speciale; e) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-d). ART. 19 (1) Birourile teritoriale care funcţioneazã la nivelul parchetului de pe lângã tribunal sunt conduse de procurori şefi birou. (2) Procurorii şefi ai birourilor teritoriale îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la art. 18 alin. (2). (3) Procurorii din cadrul birourilor teritoriale au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizeazã instanţele de judecatã competente; b) conduc şi controleazã nemijlocit actele de cercetare penalã efectuate din dispoziţia procurorilor din cadrul biroului de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciarã în cauzele privind infracţiunile de competenţa acestor birouri; c) pot participa la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii; d) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţiile procurorilor ierarhic superiori, date în conformitate cu legea sau prevãzute în legi speciale; e) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-d). CAP. III Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã SECŢIUNEA 1 Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei de urmãrire penalã şi criminalisticã ART. 20 (1) Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã este condusã de un procuror şef, ajutat de un procuror şef adjunct. (2) Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã şi coordonarea activitãţii de urmãrire penalã, precum şi cu activitatea de criminalisticã, potrivit legii. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun pentru desfãşurarea eficientã a activitãţii; b) repartizeazã, pe baza unor criterii obiective şi potrivit specializãrii procurorilor din secţie, spre soluţionare dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrãri înregistrate în secţie, potrivit legii; c) exercitã controlul asupra activitãţii desfãşurate de procurorii şefi serviciu; d) examineazã lucrãrile procurorilor din secţie; e) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie; f) exercitã orice atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, controleazã şi rãspunde de îndeplinirea atribuţiilor manageriale încredinţate de procurorul şef secţie; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercitã atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia; d) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului sau a biroului şi verificã soluţionarea în termen a acestora; c) soluţioneazã dosare, conform specializãrii proprii; d) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de conducerea secţiei sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prevãzute în legi speciale. (6) Procurorii şefi serviciu sunt subordonaţi direct procurorului şef secţie. ART. 21 Secţia de urmãrire penalã şi criminalisticã are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de urmãrire penalã: a) Biroul de urmãrire penalã; b) Biroul criminalisticã; B. Serviciul pentru coordonarea activitãţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã: a) Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã; b) Biroul pentru coordonarea activitãţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã. SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de urmãrire penalã ART. 22 (1) Biroul de urmãrire penalã este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din cadrul acestui birou au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenţa lor; b) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele preluate în condiţiile legii de la structurile de parchet din teritoriu; c) întocmesc analiza activitãţii secţiei şi evoluţia indicatorilor statistici; d) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de procurorii ierarhic superiori sau prevãzute în legi speciale; e) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-d). (3) Procurorii din cadrul acestui birou anume desemnaţi de procurorul general îndeplinesc urmãtoarele atribuţii de control: a) examineazã din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângerile împotriva mãsurilor luate sau actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel, precum şi plângerile împotriva mãsurilor sau actelor efectuate de procurori şi care sunt supuse controlului ierarhic şi propun mãsuri potrivit legii; b) centralizeazã şi analizeazã datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de coordonare şi control, din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradãri de bunuri, cu consecinţe deosebit de grave sau care au avut ca urmare un dezastru, precum şi alte asemenea situaţii stabilite prin ordin al procurorului general; c) examineazã conflictele de competenţã, precum şi orice alte incidente legate de conflicte de competenţã materialã şi dupã calitatea persoanei şi propun mãsuri potrivit legii; d) soluţioneazã cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângã curţile de apel, potrivit legii; e) efectueazã activitãţi de control, în condiţiile legii, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; f) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-e). SECŢIUNEA a 3-a Biroul de criminalisticã ART. 23 (1) Biroul de criminalisticã este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii acestui birou au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele repartizate de procurorul şef secţie, potrivit legii; b) participã la instrumentarea unor cauze penale complexe, care implicã aplicarea metodelor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice criminalistice, şi acordã sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor care desfãşoarã activitatea de urmãrire penalã proprie în cauze cu un grad mare de complexitate, în vederea eficientizãrii şi dinamizãrii activitãţii de urmãrire penalã; c) organizeazã evidenţa centralizatã a cauzelor privind infracţiuni sãvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea unei persoane aflate în evidenţa cauzelor cu autori neidentificaţi; d) asigurã difuzarea cãtre parchete, în scopul documentãrii, a lucrãrilor elaborate pe plan intern şi în strãinãtate cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetãrii şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni; e) asigurã efectuarea lucrãrilor criminalistice de laborator; f) elaboreazã lucrãri de analizã vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de cãtre procurori a mijloacelor criminalistice şi propun mãsuri pentru valorificarea acestora; g) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevãzute în legi speciale; h) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-g). (3) În cadrul biroului de criminalisticã îşi desfãşoarã activitatea tehnicieni criminalişti asimilaţi personalului auxiliar de specialitate conform <>art. 91 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor şi al parchetelor de pe lângã acestea, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (4) Tehnicienii criminalişti prevãzuţi la alin. (3) au urmãtoarele atribuţii: a) însoţesc procurorul criminalist sau alt procuror anchetator la cercetarea la faţa locului, în cazul sãvârşirii unor infracţiuni contra vieţii, al morţilor suspecte, accidentelor de muncã cu victime sau în alte situaţii care impun prezenţa procurorului, asigurând executarea fotografiilor judiciare şi a înregistrãrilor video prin folosirea tehnicii din dotare, sub îndrumarea exclusivã a procurorului; b) executã lucrãri de laborator; c) executã planşe foto; d) asigurã asistenţa tehnicã a înregistrãrilor audio şi video, decriptarea casetelor audio şi video, procesarea imaginilor foto şi video în cursul anchetei desfãşurate de procuror; e) întreţin aparatura din dotarea laboratorului de criminalisticã şi a cabinetelor din cadrul parchetelor de pe lângã tribunale şi gestioneazã materialele consumabile; f) organizeazã şi ţin evidenţa materialelor fotosensibile audiovideo şi asigurã conservarea celor utilizate în anchetã; g) îndeplinesc orice alte atribuţii, din dispoziţia procurorului, în condiţiile legii; h) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-g). SECŢIUNEA a 4-a Serviciul pentru coordonarea activitãţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã ART. 24 (1) Biroul de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din acest birou au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã şi sesizeazã instanţa de judecatã în cauzele având ca obiect infracţiuni vizând drepturile de proprietate intelectualã sãvârşite de persoanele care atrag competenţa Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în alte cauze, potrivit legii; pot participa la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii; b) monitorizeazã cauzele declanşate prin acţiuni comune cu alte instituţii, pe baza informãrii periodice de cãtre procurorii anume desemnaţi de la unitãţile de parchet din teritoriu, cu privire la stadiul soluţionãrii dosarelor şi a mãsurilor dispuse; c) evalueazã activitatea în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã; d) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevãzute în legi speciale; e) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-d). ART. 25 (1) Biroul pentru coordonarea activitãţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din acest birou au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã coordonarea instituţiilor implicate în protecţia drepturilor de proprietate intelectualã, pentru eficientizarea combaterii criminalitãţii în domeniu; b) examineazã soluţiile dispuse de parchet în cauzele privind încãlcãrile drepturilor de proprietate intelectualã, în vederea uniformizãrii practicii judiciare; c) coordoneazã activitatea de specializare în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã a procurorilor desemnaţi pentru soluţionarea cauzelor în acest domeniu; d) elaboreazã buletinul jurisprudenţei în domeniu; e) întocmesc evaluarea anualã şi semestrialã a stãrii infracţionale în domeniul proprietãţii intelectuale; f) elaboreazã metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în acest domeniu; g) asigurã difuzarea la nivelul parchetelor din teritoriu a materialelor elaborate; h) participã la întocmirea şi dezbaterea proiectelor de modificare a legilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectualã; i) formuleazã propuneri conducerii Ministerului Public, în vederea eficientizãrii aplicãrii legislaţiei în domeniu; j) îndeplinesc alte atribuţii stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevãzute în legi speciale; k) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-j). CAP. IV Secţia judiciarã SECŢIUNEA 1 Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei judiciare ART. 26 (1) Secţia judiciarã îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea judiciarã penalã şi civilã. (2) Secţia judiciarã este condusã de un procuror şef, ajutat de un procuror şef adjunct. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun pentru desfãşurarea eficientã a activitãţii; b) repartizeazã, pe baza unor criterii obiective, procurorilor şi celuilalt personal din subordine spre soluţionare dosarele, plângerile şi celelalte lucrãri înregistrate în secţie; c) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie; d) examineazã lucrãrile procurorilor din secţie; e) organizeazã şi programeazã participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţionalã, potrivit legii şi ordinelor procurorului general; f) analizeazã cazurile de aplicare neunitarã a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecatã şi informeazã conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea declarãrii recursului în interesul legii; g) întocmeşte semestrial analiza activitãţii judiciare în cauzele penale şi civile; h) rezolvã sesizãrile şi reclamaţiile în legãturã cu activitatea judiciarã penalã şi civilã; i) exercitã controlul asupra activitãţii desfãşurate de procurorii şefi serviciu; j) exercitã orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, controleazã şi rãspunde de atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercitã atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia; d) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului/biroului şi verificã soluţionarea în termen a acestora; c) soluţioneazã dosare conform specializãrii proprii; d) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia şefului ierarhic. (6) Procurorii şefi serviciu sunt subordonaţi procurorului şef secţie. ART. 27 Secţia judiciarã are urmãtoarea structurã: A. Serviciul judiciar penal: a) Biroul de recursuri penale în interesul legii; b) Biroul de reprezentare; B. Serviciul judiciar civil: a) Biroul pentru recursuri civile în interesul legii; b) Biroul de reprezentare. SECŢIUNEA a 2-a Serviciul judiciar penal ART. 28 (1) Biroul de recursuri penale în interesul legii este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din cadrul acestui birou au urmãtoarele atribuţii: a) examineazã, din oficiu sau la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei ori la cererea petiţionarilor, dupã caz, hotãrârile judecãtoreşti pronunţate în cauze penale, în vederea exercitãrii recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenţei unei practici judiciare neunitare; b) examineazã cererile de reducere a termenului de reabilitare formulate de persoanele interesate şi face propuneri corespunzãtoare, potrivit legii; c) analizeazã cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecãtoreşti au pronunţat hotãrâri definitive de achitare sau de restituire şi propun mãsuri corespunzãtoare; d) analizeazã chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferitã din partea instanţelor judecãtoreşti; e) propun introducerea şi întocmesc proiectele de recurs în interesul legii; f) motiveazã şi redacteazã cererile de strãmutare, din dispoziţia procurorului general; g) întocmesc comunicãrile, evidenţele, informãrile sau lucrãrile dispuse prin ordin al procurorului general sau din dispoziţia conducerii secţiei; h) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul ierarhic superior; i) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-h). ART. 29 (1) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din cadrul acestui birou au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, potrivit legii; b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prevãzute de lege; c) asigurã participarea procurorilor la soluţionarea de cãtre Curtea Constituţionalã a excepţiilor de neconstitu-ţionalitate în cauzele penale; d) evidenţiazã problemele controversate de aplicare a legii penale, ivite cu ocazia judecãrii cauzelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţionalã, şi propun promovarea recursului în interesul legii în cazurile în care constatã aplicarea neunitarã a unor dispoziţii legale; e) întocmesc comunicãrile, evidenţele, informãrile sau lucrãrile dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei; f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege sau dispuse de procurorul ierarhic superior; g) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-f). SECŢIUNEA a 3-a Serviciul judiciar civil ART. 30 (1) Biroul de recursuri civile în interesul legii este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din cadrul acestui birou au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile în cazurile prevãzute de lege sau de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) motiveazã şi redacteazã cererile de strãmutare în cauzele prevãzute de lege; c) asigurã evidenţa şi analiza cauzelor civile având ca obiect acţiunile formulate în baza prevederilor art. 504 din Codul de procedurã penalã, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propun mãsurile corespunzãtoare; d) examineazã, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiţiei, hotãrârile judecãtoreşti irevocabile, pronunţate în cauze civile, în vederea exercitãrii recursului în interesul legii; e) propun introducerea şi întocmesc proiectele de recurs în interesul legii; f) întocmesc comunicãrile, evidenţele, informãrile sau lucrãrile dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei; g) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior; h) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-g). ART. 31 (1) Biroul de reprezentare este condus de un procuror şef birou. (2) Procurorii din cadrul acestui birou au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile, potrivit legii; b) exercitã cãile de atac prevãzute de lege împotriva hotãrârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) asigurã participarea procurorilor la soluţionarea de cãtre Curtea Constituţionalã a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile; d) evidenţiazã problemele controversate de aplicare a legii civile, ivite cu ocazia judecãrii cauzelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţionalã, şi propun promovarea recursului în interesul legii în cazurile în care constatã aplicarea neunitarã a unor dispoziţii legale; e) întocmesc comunicãrile, evidenţele, informãrile sau lucrãrile dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziţia conducerii secţiei, serviciului sau biroului; f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior; g) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-f). CAP. V Secţia de resurse umane şi documentare SECŢIUNEA 1 Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei de resurse umane şi documentare ART. 32 (1) Secţia resurse umane şi documentare asigurã îndeplinirea atribuţiilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind structura şi organizarea parchetelor, evidenţa personalului Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia, precum şi a celor privind activitatea de analizã, studii şi documentare juridicã, de cunoaştere a cauzelor care genereazã şi a condiţiilor care favorizeazã criminalitatea, de centralizare şi prelucrare a datelor statistice şi a celor privind protecţia minorilor. (2) Secţia este condusã de un procuror şef secţie ajutat de un procuror şef adjunct secţie. (3) Procurorul şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun; b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie; c) repartizeazã procurorilor şi celuilalt personal din subordine, spre soluţionare, lucrãrile înregistrate în secţie; d) exercitã controlul asupra activitãţii desfãşurate de procurorii şefi serviciu şi de procurorii şefi ai birourilor independente; e) colaboreazã, în condiţiile legii, cu şefii structurilor de parchet cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesionalã a personalului, cu excepţia procurorilor; f) asigurã legãtura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizãrii atribuţiilor privind organizarea concursurilor, selecţionarea, încadrarea, promovarea şi acordarea unor drepturi personalului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia procurorilor şi personalului asimilat acestora; g) desemneazã grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei, potrivit legii; h) ia mãsuri pentru asigurarea primirii de la Regia Autonomã "Monitorul Oficial", în ziua publicãrii, a monitoarelor oficiale în care sunt publicate legi, ordonanţe de urgenţã, ordonanţe şi hotãrâri ale Guvernului, orice alte acte normative care prezintã interes pentru activitatea parchetelor şi decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului; i) exercitã orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Procurorul şef adjunct secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, controleazã şi rãspunde pentru atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercitã atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia; d) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului/biroului şi verificã soluţionarea în termen a acestora; c) soluţioneazã lucrãri conform specializãrii proprii; d) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia conducerii secţiei. ART. 33 Secţia de resurse umane şi documentare are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de documentare şi statisticã judiciarã: a) Biroul de documentare; b) Biroul de statisticã judiciarã; c) Biblioteca. B. Biroul de organizare şi resurse umane; C. Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe; D. Biroul de registraturã generalã, arhivã şi grefa. SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de documentare şi statisticã judiciarã ART. 34 (1) Biroul de documentare este condus de un procuror şef birou. (2) Biroul de documentare are urmãtoarele competenţe: a) efectueazã studii în legãturã cu problemele de drept ridicate de parchete; b) studiazã modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa Ministerului Public, în special cazurile de aplicare greşitã sau neunitarã a unor dispoziţii legale, şi prezintã propuneri procurorului general; c) elaboreazã lucrãri cu caracter teoretic şi practic şi acordã sprijinul ştiinţific necesar secţiilor şi serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordine; d) editeazã trimestrial revista "Pro-Lege" şi asigurã difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţarã şi din strãinãtate; e) colaboreazã cu Serviciul de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe, pentru cunoaşterea legislaţiei şi a sistemelor judiciare ale altor ţãri, cu deosebire ale celor din Uniunea Europeanã, şi întocmeşte lucrãri de sintezã privind rolul, atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public; f) participã, prin procurorul şef al Serviciului de documentare şi statisticã judiciarã, ca membru de drept, la şedinţele Consiliului ştiinţific; g) procurorii care au întocmit note de studiu participã la şedinţele Consiliului ştiinţific; h) întocmeşte lucrãrile de secretariat ale Consiliului ştiinţific; i) asigurã ducerea la îndeplinire a mãsurilor luate în şedinţele Consiliului ştiinţific privind problemele de drept ridicate şi a celor stabilite de conducerea Ministerului Public în legãturã cu valorificarea acestora; j) elaboreazã proiectul Regulamentului de ordine interioarã al parchetelor şi propune, când este cazul, modificarea şi completarea acestuia, potrivit normelor de tehnicã legislativã; k) propune procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie criteriile care trebuie sã stea la baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului Public şi ia mãsuri pentru actualizarea permanentã a acestuia; l) coordoneazã activitatea de documentare juridicã la nivelul Ministerului Public; m) studiazã cauzele care genereazã sau favorizeazã criminalitatea şi prezintã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri în vederea eliminãrii acestora, precum şi pentru modificarea legislaţiei în domeniu; n) asigurã publicarea lucrãrilor cu caracter criminologic întocmite de procurori în "Revista de criminologie, de criminalisticã şi penologie" şi asigurã comunicarea celor mai valoroase lucrãri Institutului de Cercetãri Juridice al Academiei Române şi instituţiilor de profil din ţarã şi din strãinãtate; o) elaboreazã note de studii cu privire la problemele controversate din practica judiciarã şi le supune spre aprobare consiliului ştiinţific, cu sprijinul Biroului de documentare; p) identificã şi evidenţiazã necorelãrile din actele normative în vigoare, referitoare la minori, şi face propuneri corespunzãtoare pentru modificarea legislaţiei; q) elaboreazã mãsuri şi strategii care sã vizeze îmbunãtãţirea activitãţii parchetelor de pe lângã tribunalele specializate pentru minori şi familie; r) colaboreazã cu serviciile sociale specializate în protecţia drepturilor şi intereselor minorilor, în scopul sprijinirii activitãţii parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie, prin încheierea de protocoale şi acorduri de colaborare şi cooperare; s) elaboreazã propuneri în scopul modificãrii actelor normative aplicabile în domeniu, în vederea creãrii unor norme de drept substanţial şi procesual, speciale pentru minori; ş) evidenţiazã trimestrial încãlcarea drepturilor minorilor la instanţe şi parchete; t) elaboreazã studii privind cauzele şi particularitãţile delincvenţei juvenile, precum şi ale violenţei în familie şi formuleazã propuneri concrete pentru elaborarea de metode şi strategii în vederea combaterii acestor fenomene; ţ) asigurã difuzarea cãtre toate structurile de parchet a materialelor realizate în îndeplinirea activitãţilor prevãzute în aceastã secţiune, inclusiv publicarea pe site-ul Ministerului Public; u) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior. ART. 35 (1) Biroul de statisticã judiciarã este condus de un procuror şef birou. (2) Biroul de statisticã judiciarã are urmãtoarele atribuţii: a) centralizeazã, prelucreazã şi arhiveazã informaţiile şi datele statistice privind activitatea infracţionalã; b) asigurã informaţiile, datele şi materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii şi altor reprezentanţi ai Ministerului Public; c) întocmeşte formularele statistice; d) organizeazã arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit legii; e) evidenţiazã mãsurile de ocrotire luate faţã de minorii neinfractori, prevãzute de lege; f) stabileşte, în colaborare cu alte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din cadrul Ministerului Justiţiei sau din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiare ale datelor statistice, indicatorii statistici privind fenomenul infracţional şi activitatea parchetelor şi propune instituirea, modificarea sau desfiinţarea unor formulare statistice; g) centralizeazã datele din formularele statistice şi controleazã exactitatea acestora; h) îndrumã activitatea de statisticã judiciarã a parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecãtorii şi a parchetelor militare; i) asigurã documentarea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare; j) furnizeazã datele statistice solicitate de secţiile şi direcţiile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din cadrul Ministerului Justiţiei sau din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; k) furnizeazã date Institutului Naţional de Statisticã, în condiţiile legii, şi la solicitarea autoritãţilor sau instituţiilor publice naţionale ori a altor organisme interne şi internaţionale interesate, pune la dispoziţia acestora date statistice privind starea criminalitãţii şi activitatea parchetelor, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; l) exercitã alte atribuţii prevãzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior. ART. 36 (1) Biblioteca organizeazã şi gestioneazã fondul documentar al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Biblioteca funcţioneazã potrivit <>Legii bibliotecilor nr. 334/2002 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi unui regulament propriu, aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Biblioteca este condusã de un şef birou. SECŢIUNEA a 3-a Biroul de organizare şi resurse umane ART. 37 (1) Biroul de organizare şi resurse umane este condus de un procuror şef birou. (2) Biroul de organizare şi resurse umane are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) organizeazã şi ţine la zi evidenţa procurorilor, a personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual al parchetelor, în raport cu numãrul de posturi prevãzut în statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public, precum şi cu numãrul de posturi aprobat prin legea bugetului de stat; b) ţine evidenţa şi pune în aplicare ordinele şi deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie, precum şi ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel în domeniul resurselor umane şi asigurã informarea persoanelor din parchete cu privire la acestea; c) întocmeşte şi depune la autoritãţile competente dosarele de pensionare pentru personalul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi documentaţia cerutã de lege pentru actualizarea pensiilor; d) întocmeşte, completeazã, pãstreazã şi ţine evidenţa carnetelor de muncã pentru personalul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a registrelor generale de evidenţã a salariaţilor; e) întocmeşte rapoartele anuale cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici; f) personalul din cadrul biroului participã în comisiile de concurs şi în cele de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, personalul auxiliar de specialitate şi personalul contractual, stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) coordoneazã întocmirea şi actualizarea fişelor posturilor pentru personalul din cadrul Ministerului Public, în condiţiile legii; h) întocmeşte şi actualizeazã statele de funcţii şi de personal ale Ministerului Public, ce se aprobã prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii; i) organizeazã şi coordoneazã activitatea de evaluare a personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual; j) arhiveazã, pãstreazã, selecţioneazã şi eliminã documentele, potrivit legii şi Nomenclatorului arhivistic; k) elibereazã şi ţine evidenţa legitimaţiilor de serviciu şi a cartelelor de acces; l) redacteazã şi prezintã procurorului general proiectele de ordine sau, dupã caz, deciziile de delegare a procurorilor din Ministerul Public şi a personalului auxiliar de specialitate, precum şi a altor categorii de personal al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; m) întocmeşte documentaţia necesarã în vederea suspendãrii din funcţie a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii; n) organizeazã examenele şi concursurile pentru recrutarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; o) întocmeşte proiectele ordinelor sau, dupã caz, ale deciziilor de numire, promovare, detaşare, trecere în alte sectoare de activitate, transfer sau eliberare din funcţie a personalului de specialitate juridicã, a funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a personalului auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; p) efectueazã cercetãri prealabile, exercitã, stabileşte şi propune aplicarea unor sancţiuni administrative personalului auxiliar de specialitate, funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurã documentaţia privind eliberarea acestora din funcţie; q) întocmeşte şi prezintã procurorului general proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, precum şi ale personalului auxiliar de specialitate încadrat la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; r) examineazã contestaţiile procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale; s) calculeazã drepturile bãneşti cuvenite procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate ca urmare a majorãrilor intervenite, a suspendãrii activitãţii, pensionãrii, recalculãrii pensiilor şi a acordãrii salariilor de merit, în condiţiile legii; ş) asigurã gestionarea bazei de date cu privire la stabilirea drepturilor salariale şi ia mãsuri în vederea organizãrii şi dezvoltãrii carierei funcţionarilor publici; t) exercitã atribuţiile ce derivã din aplicarea <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; ţ) ţine evidenţa militarã a rezerviştilor şi întocmeşte lucrãrile de mobilizare la locul de muncã; u) exercitã alte atribuţii prevãzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior. ART. 38 De asemenea, Biroul de organizare şi resurse umane mai are urmãtoarele atribuţii: a) evalueazã permanent rezultatele obţinute în urma activitãţii de perfecţionare continuã a procurorilor şi, în raport de aceasta, colaboreazã cu Institutul Naţional al Magistraturii, în scopul de a îmbunãtãţi curricula formãrii profesionale continue; b) asigurã logistica formãrii profesionale continue descentralizate a procurorilor; c) evalueazã cel puţin o datã pe an volumul de activitate al parchetelor şi propune procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi; d) stabileşte elementele de bazã ale structurii organizatorice, respectiv descrierea şi cerinţele postului, interdependenţa dintre funcţiile de conducere şi cele de execuţie, relaţiile organizaţionale şi alte elemente; e) supune spre aprobare mãsurile metodologice şi organizatorice privind circulaţia proiectelor de ordine din sfera de competenţã a parchetului, precum şi constituirea unei evidenţe speciale a acestora, inclusiv în format electronic; f) centralizeazã informaţiile privind responsabilitãţile pe care le are Ministerul Public. SECŢIUNEA a 4-a Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe ART. 39 (1) Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe este condus de un procuror şef birou. (2) Biroul de relaţii cu publicul şi audienţe are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, programeazã şi realizeazã activitãţile de primire în audienţã a cetãţenilor; b) aduce la cunoştinţã procurorului general, respectiv procurorilor şefi secţie sau direcţie, problemele deosebite apãrute în cadrul audienţelor; c) examineazã şi repartizeazã secţiilor şi serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi celorlalte parchete corespondenţa de competenţa lor şi transmite autoritãţilor şi instituţiilor publice lucrãrile de competenţa acestora, potrivit legii, înştiinţând petiţionarii; d) primeşte, prin intermediul procurorului de serviciu, sesizãrile penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizãri şi memorii ale cetãţenilor, depuse de aceştia direct la parchet; e) exercitã orice alte atribuţii prevãzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior. SECŢIUNEA a 5-a Biroul registraturã generalã, arhivã şi grefa ART. 40 (1) Biroul registraturã, arhivã şi grefa este condus de un procuror şef birou. (2) Biroul registraturã, arhivã şi grefa şi are urmãtoarele atribuţii: a) realizeazã funcţia de registraturã, înregistreazã corespondenţa adresatã procurorului general, adjuncţilor sãi şi secţiilor şi distribuie corespondenţa adresatã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) organizeazã, coordoneazã şi rãspunde de activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulaţie şi pãstrare a lucrãrilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) realizeazã activitãţile de arhivã, potrivit legii; d) exercitã orice alte atribuţii prevãzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior. CAP. VI Secţia parchetelor militare SECŢIUNEA 1 Atribuţiile procurorilor şefi şi structura secţiei parchetelor militare ART. 41 (1) Secţia parchetelor militare îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea de urmãrire penalã şi supravegherea activitãţii de cercetare penalã efectuate de organele de cercetare penalã speciale centrale ale Ministerului Apãrãrii şi ale celorlalte structuri militare, precum şi cele în legãturã cu participarea la şedinţele de judecatã în cauzele de competenţa instanţelor militare, potrivit legii. (2) Secţia este condusã de un procuror militar şef secţie, ajutat de un procuror militar şef adjunct secţie. (3) Procurorul militar şef secţie are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, controleazã, îndrumã şi rãspunde pentru activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, dupã caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mãsurile care se impun; b) stabileşte atribuţiile manageriale delegate procurorilor şefi adjuncţi secţie; c) repartizeazã, dupã criterii obiective, procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrãri înregistrate în secţie; d) exercitã controlul asupra activitãţii desfãşurate de procurorii şefi serviciu; e) exercitã orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Procurorul militar şef secţie adjunct are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, controleazã şi rãspunde pentru atribuţiile manageriale încredinţate de procurorul şef secţie; b) soluţioneazã lucrãrile repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) exercitã atribuţiile procurorului şef secţie, în absenţa acestuia; d) exercitã orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Procurorul militar şef serviciu are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi verificã soluţionarea în termen a acestora; c) soluţioneazã lucrãri conform specializãrii proprii; d) îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei sau prevãzute în legi speciale. ART. 42 Secţia parchetelor militare are urmãtoarea structurã: A. Serviciul de urmãrire penalã şi judiciar; B. Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ: a) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ; b) Compartimentul informaţii clasificate. SECŢIUNEA a 2-a Serviciul de urmãrire penalã şi judiciar ART. 43 (1) Serviciul de urmãrire penalã şi judiciar este condus de un procuror militar şef serviciu. (2) Procurorii din cadrul acestui serviciu au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenţa lor; b) supravegheazã activitatea de cercetare penalã efectuatã de organele de cercetare penalã speciale centrale ale Ministerului Apãrãrii şi ale celorlalte structuri militare în cauzele de competenţa instanţelor militare; c) examineazã plângerile împotriva mãsurilor luate şi actelor de urmãrire penalã efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel şi propun mãsuri corespunzãtoare, în mãsura în care aceastã atribuţie le este delegatã; d) întocmesc lucrãrile în legãturã cu cererile de asistenţã judiciarã internaţionalã, potrivit legii; e) îndrumã procurorii de la parchetele militare teritoriale care efectueazã activitãţi de urmãrire penalã, supravegherea cercetãrii penale şi activitate judiciarã; f) asigurã folosirea eficientã a mijloacelor tehnice criminalistice şi îndrumã, în acest sens, procurorii de la parchetele militare teritoriale; g) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propun mãsuri corespunzãtoare; h) organizeazã activitãţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerul Apãrãrii şi din cadrul celorlalte structuri militare, potrivit legii; i) centralizeazã şi analizeazã datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi coordonare, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradãri de bunuri cu consecinţe deosebit de grave ori care au avut ca urmare un dezastru şi alte asemenea situaţii; j) întocmesc analiza fenomenului infracţional şi evoluţia indicatorilor statistici, pe baza datelor proprii şi a celor primite de la parchetele militare; k) elaboreazã metodologii criminalistice pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor din competenţa parchetelor militare; l) organizeazã activitatea de cercetare criminologicã, precum şi de valorificare a rezultatelor cercetãrii cauzelor care genereazã şi a condiţiilor care favorizeazã criminalitatea; m) asigurã şi urmãresc pregãtirea şi participarea procurorilor militari la judecarea de cãtre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzelor penale în care a fost învestitã prin rechizitorii emise de procurorii militari; n) exercitã cãile de atac, potrivit legii, împotriva hotãrârilor pronunţate de Secţia penalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cauze în care au fost puse concluzii de cãtre procurorii militari; o) examineazã hotãrârile judecãtoreşti definitive pronunţate în cauze penale şi propun introducerea recursului în interesul legii; p) analizeazã cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecãtoreşti au pronunţat hotãrâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cazurile în care s-a dispus, prin hotãrâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecatã în stare de arestare preventivã şi prezintã propuneri; q) îndeplinesc orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii secţiei sau a conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prevãzute în legi speciale; r) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-q). SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ ART. 44 (1) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ este condus de cãtre un procuror militar şef serviciu. (2) Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar şi administrativ are urmãtoarele atribuţii: a) întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu; b) redacteazã proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum şi lucrãrile pentru Ministerul Apãrãrii referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincţii militare, treceri în rezervã şi pensionarea procurorilor militari şi a personalului militar auxiliar, precum şi propunerile de promovare, transferare sau eliberare din funcţie a unor procurori militari, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; c) întocmeşte proiectele contractelor de muncã ale personalului auxiliar de specialitate şi examineazã îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea de grade şi trepte; d) redacteazã proiectele ordinelor de modificare a drepturilor salariale, potrivit legii; e) examineazã contestaţiile procurorilor militari şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi propune mãsuri; f) organizeazã examenele şi concursurile pentru încadrarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate al Secţiei parchetelor militare; g) întocmeşte lucrãrile de organizare-mobilizare şi cele de personal care decurg din reglementãrile militare. (3) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ este condus de un şef birou, ofiţer specialist. (4) Biroul economico-financiar, contabilitate şi administrativ are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã analize economice şi face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri şi cheltuieli referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; b) asigurã plata integralã şi la timp a soldelor, salariilor şi a celorlalte drepturi bãneşti cuvenite personalului Secţiei parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare; c) stabileşte drepturile de personal şi întocmeşte statele de platã, precum şi proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, dupã caz, scoaterea de la drepturile bãneşti a personalului; d) centralizeazã statele de platã a soldelor, salariilor şi a altor drepturi bãneşti şi efectueazã reţinerile cãtre bugetul de stat şi cel al asigurãrilor sociale de stat, precum şi a contribuţiei pentru pensia suplimentarã, ajutorul de şomaj şi altele, întocmind documentele necesare virãrii acestora, în cotele şi la termenele stabilite; e) întocmeşte şi depune documentele privind cheltuielile de personal; f) calculeazã, reţine şi depune garanţiile pentru gestionari; g) întocmeşte documentaţia necesarã calculãrii pensiilor; h) asigurã condiţiile de pãstrare în deplinã securitate a banilor şi a altor valori, a transportului acestora, precum şi de realizare a operaţiunilor de casã la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; i) întocmeşte actele justificative de platã a cheltuielilor de delegare şi transport; j) executã lucrãri privind acordarea avansului pentru mãrci poştale, taxe poştale, expertize, deplasãri, cheltuieli cu utilitãţile şi altele asemenea; k) organizeazã evidenţa operaţiunilor economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi parchetelor militare, efectueazã controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la patrimoniul unitãţii şi asigurã informaţiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi gospodãrirea mijloacelor financiare şi materiale; l) organizeazã, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi dispoziţiilor Direcţiei financiare din cadrul Ministerului Apãrãrii, contabilitatea în partidã dublã a activitãţii economico-financiare şi de planificare desfãşurate la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare; m) efectueazã activitãţile de inventariere a patrimoniului; n) asigurã legãtura cu instituţiile publice şi societãţile comerciale ce deservesc parchetele militare; o) urmãreşte realizarea decontãrilor cu debitorii şi creditorii; p) întocmeşte şi depune darea de seamã contabilã şi raportul explicativ; r) realizeazã documentaţia necesarã obţinerii resurselor financiare necesare pentru funcţionarea corespunzãtoare a Secţiei parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare; s) urmãreşte emiterea notelor de recepţie privind bunurile achiziţionate; ş) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi, precum şi programul de întreţinere a tehnicii auto din dotare; t) urmãreşte întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum şi de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz; ţ) întocmeşte proiectele planurilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente, precum şi documentaţiile tehnice aferente; u) pregãteşte documentaţia necesarã pentru achiziţiile de bunuri şi prestãri de servicii; v) verificã realitatea consumurilor, precum şi cantitãţile de materiale din facturile transmise pentru decontare şi executã recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate; w) rãspunde de realizarea mãsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor; x) asigurã necesarul de mijloace fixe, obiecte de inventar şi alte materiale necesare desfãşurãrii activitãţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare; y) stabileşte necesarul de rechizite, materiale şi alte bunuri destinate desfãşurãrii activitãţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare; z) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii secţiei sau prevãzute în legi speciale. SECŢIUNEA a 4-a Compartimentul informaţii clasificate ART. 45 (1) Compartimentul informaţii clasificate este organizat şi funcţioneazã potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de cãtre Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza <>Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a <>Hotãrârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificãrile ulterioare, şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu şi a reglementãrilor militare în materie. (2) Compartimentul informaţiilor clasificate este condus de un procuror militar şef birou, subordonat direct procurorului militar şef secţie. (3) Compartimentul informaţiilor clasificate asigurã evidenţa, prelucrarea, procesarea, pãstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea şi arhivarea informaţiilor clasificate pentru Secţia parchetelor militare. CAP. VII Serviciul de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe SECŢIUNEA 1 Atribuţiile, conducerea şi structura ART. 46 (1) Serviciul de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe realizeazã activitãţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, în special atribuţiile conferite prin lege Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale în materie penalã şi al asistenţei judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. (2) Serviciul de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe este condus de un procuror şef serviciu. (3) Procurorul şef serviciu are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea personalului din serviciu; b) repartizeazã lucrãrile personalului serviciului, direct sau prin intermediul procurorilor şef birou, şi coordoneazã activitatea în vederea rezolvãrii lor; c) exercitã controlul asupra activitãţii desfãşurate de procurorii şefi birou; d) asigurã informarea operativã a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la reflectarea în documentele organizaţiilor şi organismelor internaţionale a stãrii infracţionale din România şi a acţiunilor de combatere a acesteia; e) participã la elaborarea şi soluţionarea lucrãrilor complexe sau de importanţã deosebitã, date în competenţa serviciului; f) soluţioneazã lucrãri conform specializãrii proprii; g) exercitã orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Procurorul şef birou are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa biroului şi verificã soluţionarea în termen a acestora; c) transmite celorlalte structuri lucrãrile care privesc activitatea sau sunt de competenţa acestora; d) soluţioneazã lucrãri conform specializãrii proprii; e) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia conducerii serviciului. ART. 47 Serviciul de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe are urmãtoarea structurã: A. Biroul de cooperare judiciarã internaţionalã în materie penalã; B. Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE. SECŢIUNEA a 2-a Biroul de cooperare judiciarã internaţionalã ART. 48 (1) Biroul de cooperare judiciarã internaţionalã este condus de un procuror şef birou. (2) Biroul de cooperare judiciarã internaţionalã are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel: a) rãspunde de efectuarea lucrãrilor şi de îndeplinirea obligaţiilor ce revin Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperãrii şi asistenţei judiciare internaţionale în materie penalã şi al asistenţei judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, potrivit legii şi convenţiilor internaţionale la care ţara noastrã este parte; b) îndeplineşte rolul de autoritate centralã în domeniul cooperãrii judiciare internaţionale în materie penalã în cazul cererilor care se referã la activitãţi de urmãrire penalã, cu excepţia cererilor de extrãdare, procedurilor de predare în baza unui mandat european de arestare şi a cererilor privind transferul de persoane condamnate, în condiţiile legii, ale normelor de drept internaţional şi, respectiv, ale instrumentelor relevante ale Uniunii Europene; c) faciliteazã şi accelereazã asistenţa judiciarã în materie penalã în faza de cercetare şi urmãrire penalã, inclusiv cu statele membre ale Uniunii Europene, prin punctele de contact din Reţeaua Judiciarã Europeanã şi Reţeaua Judiciarã Românã în materie penalã; d) asigurã schimbul de date şi de informaţii cu Eurojust şi cu instituţiile similare din alte state cu privire la investigarea şi urmãrirea infracţiunilor de competenţa Ministerului Public, în condiţiile legii; e) executã lucrãrile în materie de extrãdare şi comisii rogatorii şi ţine evidenţa convenţiilor în care este stipulat principiul reciprocitãţii, în acest domeniu; f) asigurã respectarea dispoziţiilor cuprinse în acordurile de asistenţã judiciarã în materie penalã; g) urmãreşte respectarea de cãtre procurorii din cadrul Ministerului Public a procedurilor de lucru cu ofiţerii de legãturã desemnaţi pe lângã ambasadele acreditate în România; h) întocmeşte lucrãrile referitoare la preluarea activitãţii de urmãrire penalã, recunoaşterea hotãrârilor penale strãine şi transferarea condamnaţilor în vederea executãrii pedepsei în statul al cãrui cetãţean este condamnatul; i) realizeazã orice alte activitãţi dispuse de conducerea Ministerului Public; j) îndeplineşte atribuţii ce revin Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca autoritate centralã în cazul cererilor de supraveghere şi urmãrire transfrontalierã; k) asistã parchetele competente, atunci când este cazul, în formularea şi soluţionarea cererilor de asistenţã judiciarã în materie penalã din faza de cercetare şi urmãrire penalã şi încurajeazã, în mãsura posibilitãţilor, contactul direct dintre acestea şi cele din alte state membre ale Uniunii Europene; l) asigurã cooperarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare strãine acreditate în România, în realizarea atribuţiilor diferitelor unitãţi de parchet referitoare la activitatea de urmãrire penalã; m) faciliteazã şi accelereazã cooperarea judiciarã internaţionalã în materie penalã în faza de urmãrire penalã în cazul cererilor în care România este stat solicitant sau stat solicitat. SECŢIUNEA a 3-a Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE ART. 49 (1) Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE, este condus de un procuror şef birou. (2) Biroul de relaţii internaţionale şi programe, altele decât programele PHARE, are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel: a) întocmeşte şi supune spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din strãinãtate ori organismele internaţionale şi pregãteşte, în vederea negocierii şi semnãrii, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din alte state; b) urmãreşte modul de realizare a acordurilor şi protocoalelor în vigoare; c) se îngrijeşte de redactarea lucrãrilor care vizeazã cooperarea Ministerului Public cu organismele internaţionale şi asigurã participarea reprezentanţilor parchetelor la conferinţele, simpozioanele, întrunirile şi alte asemenea manifestãri în care se dezbat probleme specifice activitãţii acestora; d) urmãreşte întocmirea de rapoarte şi informãri în legãturã cu vizitele efectuate în strãinãtate de reprezentanţii Ministerului Public, pe care le prezintã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e) reţine cele mai importante probleme, aspecte şi concluzii desprinse din vizitele în strãinãtate ale reprezentanţilor Ministerului Public şi propune mãsuri pentru valorificarea lor în activitatea practicã şi în revistele de specialitate; f) întocmeşte periodic informãri şi studii în legãturã cu reglementãrile din legislaţia statelor europene şi a altor state privind instituţia parchetului şi face propuneri în vederea armonizãrii legislaţiei interne cu reglementãrile internaţionale; g) urmãreşte modul de participare a procurorilor la stagii de pregãtire organizate în strãinãtate; h) efectueazã traducerea unor materiale adresate Ministerului Public; i) ţine evidenţa procurorilor care cunosc limbi strãine şi pot participa la activitãţile organizate de Ministerul Public; j) asigurã legãturile cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi consulatele strãine acreditate în România, în realizarea unor atribuţii ale parchetelor; k) sprijinã activitatea de primire în audienţã de cãtre conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a diplomaţilor ori a reprezentanţilor organismelor internaţionale şi urmãreşte transmiterea în timp util a rãspunsurilor; l) din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primeşte în audienţã pe membrii corpului diplomatic şi consular strãin din România, precum şi pe reprezentanţii organismelor internaţionale şi redacteazã proiectele de rãspunsuri scrise solicitate de aceştia; m) pregãteşte şi furnizeazã informaţiile solicitate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România şi asigurã rezolvarea cererilor autoritãţilor, instituţiilor, organismelor sau ale altor persoane strãine, prin care se solicitã Ministerului Public acte, date sau informaţii care urmeazã sã fie utilizate în alte ţãri; n) îndeplineşte atribuţiile de legãturã cu Eurojust, prin punctul de contact al României la Eurojust; o) iniţiazã, negociazã, încheie şi asigurã punerea în aplicare a programelor de asistenţã, altele decât programele PHARE; p) rãspunde de organizarea unor activitãţi (conferinţe, seminarii, simpozioane etc.) cu caracter internaţional ce se desfãşoarã în România şi care intereseazã Ministerul Public; r) asigurã pregãtirea procurorilor români pentru a face parte din structuri europene şi internaţionale (Eurojust, Reţeaua Judiciarã Europeanã, Ministerul Public European etc.); s) întocmeşte materialele şi documentele solicitate de organismele prevãzute la lit. r); ş) asigurã primirea de cãtre conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor strãine care viziteazã România la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, realizeazã lucrãrile privind purtarea corespondenţei oficiale cu aceştia şi ia mãsurile necesare pentru asigurarea de interpreţi; t) redacteazã lucrãri privind cooperarea Ministerului Public cu organismele internaţionale; u) îndeplineşte orice alte lucrãri din domeniul de competenţã, repartizate de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei sau a serviciului. CAP. VIII Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei SECŢIUNEA 1 Atribuţiile, conducerea şi structura ART. 50 (1) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei coordoneazã activitatea de informaticã a Ministerului Public şi monitorizeazã implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alãturi de toate unitãţile implicate. (2) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei este condusã de un director, care are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) coordoneazã activitatea informaticã; b) monitorizeazã implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alãturi de toate unitãţile implicate; c) coordoneazã proiectele informatice; d) coordoneazã activitatea de analizã, proiectare, realizare şi implementare a sistemelor/produselor informatice proprii sau realizate în cadrul altor proiecte; e) instruieşte personalul în utilizarea produselor software; f) monitorizeazã strategia de dezvoltare a infrastructurii IT; g) analizeazã, evalueazã şi face propuneri procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la necesitãţile sistemului informatic; h) analizeazã şi face propuneri pentru creşterea eficienţei utilizãrii tehnicii de calcul; i) monitorizeazã asigurarea securitãţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterãrii şi distrugerii acestora; j) participã la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesionalã; k) apreciazã şi evalueazã activitatea specialiştilor IT; l) coordoneazã aspectele legate de cariera specialiştilor IT, constând în recrutarea, instruirea şi specializarea lor; m) exercitã alte atribuţii dispuse de procurorul general; n) rãspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-m). (3) Direcţia de exploatare a tehnologiei informaţiei are urmãtoarea structurã: A. Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software; B. Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii. (4) Serviciile sunt conduse de şefi servicii. SECŢIUNEA a 2-a Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software ART. 51 (1) Serviciul pentru dezvoltare, implementare şi administrare software are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) coordoneazã proiectele informatice; b) monitorizeazã strategia de dezvoltare a infrastructurii IT; c) participã la toate fazele realizãrii proiectelor privind realizarea sau achiziţionarea de produse software (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisia de licitaţie); d) instruieşte personalul în utilizarea produselor software; e) întreţine programele utilizate (depanare, adaptare, modificare şi extindere); f) proiecteazã, realizeazã şi administreazã bazele de date; g) administreazã serverele de aplicaţii şi aplicaţiile utilizate; h) furnizeazã servicii de e-mail şi mesagerie instant pentru utilizatorii din reţelele internet şi intranet; i) se ocupã de arhivarea datelor; j) se ocupã de salvarea/restaurarea datelor în caz de incident; k) întreţine site-ul Ministerului Public şi site-urile unitãţilor subordonate gãzduite pe serverele Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi site-ul accesibil în reţeaua intranet a Ministerului Public; l) asigurã securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterãrii şi distrugerii acestora; m) participã la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesionalã; n) apreciazã şi evalueazã activitatea specialiştilor IT; o) coordoneazã aspectele legate de cariera specialiştilor IT, constând în recrutarea, instruirea şi specializarea lor; p) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau a şefului serviciu ori prevãzute în legi speciale. (2) Şeful Serviciului pentru dezvoltare, implementare şi administrare software are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) coordoneazã implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alãturi de toate unitãţile implicate; b) coordoneazã proiectele informatice; c) coordoneazã activitatea de analizã, proiectare, realizare şi implementare a sistemelor/produselor informatice proprii sau realizate în cadrul altor proiecte; d) participã la toate fazele realizãrii proiectelor privind realizarea sau achiziţionarea de produse software (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisia de licitaţie); e) instruieşte personalul în ceea ce priveşte utilizarea produselor software; f) coordoneazã întreţinerea site-ului Ministerului Public şi site-urile unitãţilor subordonate gãzduite pe serverele Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi site-ul accesibil în reţeaua Intranet a Ministerului Public; g) coordoneazã proiectarea, realizarea şi administrarea bazelor de date; h) coordoneazã administrarea serverelor de aplicaţii şi aplicaţiile utilizate; i) asigurã şi monitorizeazã securitatea informaţiilor şi protecţia împotriva alterãrii şi distrugerii acestora; j) participã la sesiuni ştiinţifice, seminarii şi alte forme de perfecţionare profesionalã; k) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului sau prevãzute în legi speciale; l) rãspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-k). SECŢIUNEA a 3-a Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii ART. 52 (1) Serviciul pentru exploatare resurse şi comunicaţii are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) participã la toate fazele realizãrii proiectelor privind achiziţionarea de sisteme informatice şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achiziţiile publice); b) participã la recepţionarea sistemelor de calcul achiziţionate de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) ţine evidenţa sistemului informatic; d) asigurã service hardware şi software pentru echipamentele din dotare; e) instaleazã, configureazã şi administreazã sistemele de operare utilizate în instituţie sau propuse a fi instalate (Windows 9.x/2000/XP/2000 Server, Linux etc.); f) instaleazã şi configureazã servere; g) instaleazã, configureazã/reconfigureazã staţii de lucru, imprimante, scannere etc.; h) instaleazã şi configureazã echipamente în reţele locale structurate (HUB-uri, switch-uri); i) identificã eventualele defecţiuni la echipamentele din dotare şi anunţã firma furnizoare pentru cele aflate în garanţie; j) asigurã asistenţã tehnicã pentru personalul IT de la parchetele din subordine; k) exploateazã şi monitorizeazã sistemul de comunicaţii WAN; l) asigurã funcţionarea reţelelor proprii; m) instaleazã pe hardware-ul din reţea software-ul achiziţionat; n) asigurã funcţionarea reţelelor şi a sistemelor de operare; o) monitorizeazã accesul în cadrul reţelelor; p) asigurã şi monitorizeazã securitatea datelor în cadrul reţelelor; q) remediazã pe cât posibil defecţiunile apãrute în reţea; r) ţine evidenţa utilizatorilor; s) instaleazã şi configureazã echipamente în reţele locale structurate (HUB-uri, switch-uri); t) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau a şefului de serviciu ori prevãzute în legi speciale. (2) Şeful Serviciului pentru exploatare resurse şi comunicaţii are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) coordoneazã implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alãturi de toate unitãţile implicate; b) coordoneazã proiectele informatice; c) coordoneazã strategia de dezvoltare a infrastructurii IT; d) analizeazã şi face propuneri pentru creşterea eficienţei utilizãrii tehnicii de calcul; e) ţine evidenţa sistemului informatic; f) coordoneazã toate fazele realizãrii proiectelor privind achiziţionarea de tehnicã de calcul şi achiziţionarea de servicii pentru reţelele de calculatoare, inclusiv prin întocmirea caietelor de sarcini şi prin participarea în comisiile de achiziţii publice; g) monitorizeazã accesul în cadrul reţelelor internet şi intranet; h) monitorizeazã funcţionarea sistemului de comunicaţii WAN; i) monitorizeazã asigurarea securitãţii informaţiilor şi protecţia împotriva alterãrii şi distrugerii acestora; j) îndeplineşte orice alte sarcini, din dispoziţia directorului direcţiei sau prevãzute în legi speciale; k) rãspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-j). CAP. IX Biroul de informare publicã şi relaţii cu presa ART. 53 (1) Biroul de informare publicã şi relaţii cu presa este organizat şi funcţioneazã potrivit prevederilor <>Legii nr. 304/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificãrile ulterioare, ale Codului deontologic al judecãtorilor şi procurorilor, aprobat prin <>Hotãrârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 , ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe şi parchetele de pe lângã acestea şi mass-media, aprobat prin Hotãrârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 277/2006. (2) Activitatea de relaţii cu presa se desfãşoarã pe baza unei strategii de comunicare aprobate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Biroul de informare publicã şi relaţii cu presa este condus de un procuror şef birou, subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi are urmãtoarele atribuţii: a) îndeplineşte, potrivit legii, activitãţile de informare publicã; b) întocmeşte şi actualizeazã anual Buletinul informativ privind liberul acces la informaţiile publice, potrivit legii; c) realizeazã informarea publicului asupra activitãţii Ministerului Public, inclusiv publicarea pe site a acestor informaţii, şi rãspunde presei în numele instituţiei, prin unul sau mai mulţi purtãtori de cuvânt; d) transmite comunicate şi buletine de presã, organizeazã conferinţe de presã şi interviuri şi asigurã reprezentarea Ministerului Public la manifestãri care privesc activitatea parchetului; e) prezintã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-media şi propune locul şi condiţiile în care vor fi acordate; f) realizeazã informarea şi documentarea cu privire la activitatea de urmãrire penalã din care ar putea rezulta date şi informaţii de interes public; g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presã, iar dupã aprobarea lor de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le difuzeazã operativ mass-mediei; h) monitorizeazã articolele din presa centralã şi, cu sprijinul structurilor teritoriale, pe cele din presa localã, cu privire la reflectarea activitãţii Ministerului Public şi întocmeşte zilnic o notã în acest sens; i) realizeazã orice alte activitãţi dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CAP. X Departamentul economico-financiar şi administrativ SECŢIUNEA 1 Atribuţiile, conducerea şi structura ART. 54 (1) Activitatea economico-financiarã şi administrativã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este realizatã de Departamentul economico-financiar şi administrativ. (2) Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Managerul economic are urmãtoarele atribuţii: a) conduce şi rãspunde pentru activitatea Departamentului economico-financiar şi administrativ al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) îndeplineşte, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorului principal de credite, calitatea de ordonator principal de credite; c) organizeazã elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele şi în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare; d) coordoneazã activitatea de administrare a sediului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii; e) organizeazã ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea Ministerului Public, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia; f) urmãreşte şi rãspunde de utilizarea cu eficienţã a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; g) organizeazã ţinerea la zi a contabilitãţii şi controleazã efectuarea corectã a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã; h) organizeazã, îndrumã şi coordoneazã activitãţile de întreţinere-deservire, transport şi protecţia muncii, precum şi cele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor; i) rãspunde de gestiunea economico-financiarã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; j) asigurã întocmirea lucrãrilor de planificare financiarã, potrivit dispoziţiilor legale şi metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor Publice; k) organizeazã, conduce şi rãspunde de activitatea contabilã, în condiţiile legii; l) rãspunde de organizarea evidenţei contabile a mijloacelor bugetare; m) rãspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii; n) rãspunde de organizarea evidenţei cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; o) coordoneazã activitatea economico-financiarã a serviciilor teritoriale, precum şi de administrare a sediilor acestora, luând mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale corespunzãtoare; p) asigurã efectuarea plãţii integrale şi la timp a drepturilor bãneşti cuvenite personalului Ministerului Public; r) întocmeşte fişele de evaluare anualã a personalului din subordine; s) se preocupã de pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a personalului din cadrul departamentului, luând mãsurile care se impun; ş) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Şeful serviciu şi şeful birou au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspund de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului ori biroului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; c) soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului ori biroului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; d) evalueazã anual activitatea personalului, conform fişei postului, sarcinilor de serviciu şi metodologiei specifice de evaluare; e) fac propuneri pentru premierea sau sancţionarea personalului din subordine; f) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-e). (5) Managerul economic organizeazã controlul financiar de gestiune pentru toate parchetele. În cadrul acţiunilor de control se verificã respectarea normelor legale cu privire la: a) existenţa, integritatea, pãstrarea şi paza bunurilor deţinute cu orice titlu; b) utilizarea valorilor materiale de orice fel, casarea şi declasarea bunurilor materiale; c) efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasãrilor şi plãţilor de orice naturã, inclusiv a salariilor şi reţinerilor din salariu, precum şi a altor obligaţii faţã de personal; d) întocmirea şi circulaţia documentelor primare, tehnico-operative şi contabile, precum şi realitatea datelor înscrise în acestea. ART. 55 Departamentul economico-financiar şi administrativ are urmãtoarea structurã: A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv, metodologie şi angajamente bugetare: a) Biroul financiar, contabilitate şi salarizare; b) Biroul buget, control financiar preventiv propriu şi angajamente bugetare; c) Compartimentul controlul financiar de gestiune. B. Serviciul de investiţii şi achiziţii publice; C. Serviciul administrativ, întreţinere-deservire, transport şi securitate a muncii: a) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire; b) Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto; c) Compartimentul de securitate a muncii. D. Biroul protocol. SECŢIUNEA a 2-a Serviciul financiar, salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv, metodologie şi angajamente bugetare ART. 56 Biroul financiar, contabilitate şi salarizare are urmãtoarele atribuţii: A. În ceea ce priveşte operaţiunile de trezorerie: a) urmãreşte, efectueazã şi rãspunde de execuţia plãţilor, încasãrilor şi decontãrilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare; b) întocmeşte documentele de platã pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementãrilor, şi vireazã sumele cuvenite; c) verificã operaţiunile consemnate de trezoreria statului în extrasele de cont; d) efectueazã plata drepturilor bãneşti ale salariaţilor şi rãspunde pentru corecta întocmire a formelor de platã; e) verificã şi predã zilnic pentru înregistrare în contabilitate documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi plãţi cuprinse în registrul de casã; f) urmãreşte corectitudinea încasãrilor şi a efectuãrii decontãrilor cu alţi ordonatori de credite şi cu persoanele fizice şi juridice; g) ţine evidenţa încasãrilor şi plãţilor prin casã, precum şi a celorlalte valori bãneşti. B. În ceea ce priveşte obligaţiile fiscale: a) rãspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale; b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de naturã fiscalã, potrivit legii, şi rãspunde pentru corecta întocmire a acestora; c) rãspunde de execuţia de casã a bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite pentru activitatea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) verificã deconturile de cheltuieli în lei sau valutã, le supune aprobãrii conducerii serviciului şi le prezintã pentru vizã controlului financiar propriu. C. În ceea ce priveşte relaţia cu salariaţii: a) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi care decurg din raporturile de muncã; b) întocmeşte şi depune fişele fiscale prevãzute de lege; c) calculeazã drepturile bãneşti cuvenite salariaţilor; d) elibereazã adeverinţe solicitate de salariaţi. D. În ceea ce priveşte înregistrãrile în contabilitate: a) asigurã aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilitãţii şi urmãreşte reflectarea în evidenţa contabilã a întregului proces al executãrii bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul unitãţii; b) înregistreazã cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, dupã data de întocmire sau intrare în instituţie şi sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului-jurnal; c) verificã documentele şi efectueazã contabilizarea salariilor şi a decontãrilor cu personalul, precum şi a celor privind asigurãrile de sãnãtate; d) ţine registrele obligatorii prevãzute de <>Legea nr. 82/1991 , republicatã; e) conduce evidenţa contabilã a activelor şi stocurilor. E. În ceea ce priveşte inventarierea patrimoniului: a) rãspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurând înregistrarea în registrul inventar a elementelor acestuia, potrivit normelor legale, precum şi valorificarea rezultatelor inventarierii; b) inventariazã bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în incintã, spre pãstrare sau pentru alte scopuri; c) înregistreazã în contabilitate diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzãtoare bunurilor respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, potrivit legii; d) verificã în fapt bunurile care sunt inventariate conform lit. a). F. În ceea ce priveşte evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii anuale: a) evalueazã la valoarea contabilã bunurile, potrivit legii; b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fãrã mişcare şi înainteazã propuneri pentru valorificarea lor; c) stabileşte şi evalueazã, potrivit legii, creanţele şi obligaţiile, inclusiv cele incerte şi în litigiu, precum şi disponibilitãţile în devize şi propune mãsurile corespunzãtoare pentru lichidarea lor; d) evalueazã la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei. G. În ceea ce priveşte situaţiile lunare, trimestriale şi anuale: a) rãspunde de întocmirea dãrilor de seamã contabile, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice; b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecãrui cont; c) întocmeşte lunar balanţa de verificare; d) verificã şi centralizeazã balanţele lunare de verificare analiticã; e) întocmeşte situaţia financiarã anualã, inclusiv situaţia patrimoniului şi a rezultatelor obţinute. H. În ceea ce priveşte activitatea de analizã economicã: a) întocmeşte pentru managerul economic informãri şi analize lunare şi anuale privind situaţia principalilor indicatori economico-financiari şi de eficienţã; b) întocmeşte situaţia încasãrilor din extrasele conturilor de trezorerie şi registrul de casã; c) întocmeşte note, informãri şi analize dispuse de conducerea instituţiei; d) asigurã aplicarea legislaţiei în acest domeniu şi aduce de îndatã la cunoştinţa conducerii apariţia unor situaţii financiare neprevãzute. I. În ceea ce priveşte compartimentul controlul financiar de gestiune: a) rãspunde de existenţa, integritatea, pãstrarea şi paza bunurilor deţinute cu orice titlu; b) utilizeazã valorile materiale de orice fel, casarea şi declasarea bunurilor materiale; c) efectueazã, în numerar sau prin cont, încasãrile şi plãţile de orice naturã, inclusiv a salariilor şi reţinerilor din salariu, precum şi a altor obligaţii faţã de personal; d) întocmeşte şi asigurã circulaţia documentelor primare, tehnico-operative şi contabile, precum şi realitatea datelor înscrise în acestea. ART. 57 Biroul buget, control financiar preventiv propriu şi angajamente bugetare are urmãtoarele atribuţii: A. În ceea ce priveşte controlul financiar preventiv propriu: a) se exercitã de cãtre persoana împuternicitã, avizatã de Ministerul Finanţelor Publice prin viza de control financiar preventiv propriu asupra documentelor stabilite prin cadrul specific instituţiei. Verificarea constã în analiza sistematicã a operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu formal, precum şi din punctul de vedere al regularitãţii şi, dupã caz, al încadrãrii în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau angajamente; b) asigurã respectarea principiului privind separaţia sarcinilor pentru fazele execuţiei bugetare, iar controlul financiar de gestiune se organizeazã independent de auditul intern; c) persoana numitã coordonator al activitãţii de control preventiv propriu va centraliza propunerile şi va întocmi proiectele ordinelor de avizare pentru numirea ordonatorilor secundari de credite şi a persoanelor ce vor fi împuternicite cu exercitarea controlului financiar propriu la aceste parchete; d) coordonatorul activitãţii de control preventiv propriu va întocmi raportul privind activitatea de control financiar propriu trimestrial/anual pentru activitatea proprie şi centralizatã pe Ministerul Public. B. În ceea ce priveşte elaborarea şi urmãrirea execuţiei bugetului: a) primeşte şi analizeazã propunerile ordonatorilor terţiari şi secundari de credite din Ministerul Public şi întocmeşte proiectul de buget şi notele de fundamentare; b) repartizeazã anual, trimestrial şi lunar, pe ordonatori de credite subordonaţi, indicatorii financiari aprobaţi prin legea bugetului de stat pe anul respectiv şi propune spre aprobare managerului economic proiectele de buget ale ordonatorilor secundari de credite; dupã aprobare, le comunicã în termen acestora; c) deschide lunar credite, efectueazã repartizãri şi retrageri de credite, precum şi virãri de credite între articole pe trimestre de credite, începând cu semestrul II; d) întocmeşte documentaţia de fundamentare a propunerilor bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public; e) întocmeşte situaţiile privind execuţia de casã a bugetului; f) centralizeazã situaţiile financiare ale ordonatorilor subordonaţi şi întocmeşte situaţia financiarã centralizatã, pe care o depune la Ministerul Finanţelor Publice; g) întocmeşte lunar monitorizarea cheltuielilor de personal materiale şi capital; h) întocmeşte rapoartele de analizã economicã pe bazã de bilanţ şi propune mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii financiar-contabile; i) ţine evidenţa angajãrii, lichidãrii şi ordonanţãrii cheltuielilor; j) realizeazã documentaţia de fundamentare a propunerilor de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public. SECŢIUNEA a 3-a Serviciul de investiţii şi achiziţii publice ART. 58 (1) Serviciul de investiţii şi achiziţii publice are urmãtoarele atribuţii: a) participã la achiziţionarea echipamentelor necesare Ministerului Public, oferind asistenţã tehnicã; b) întocmeşte proiectul planului de investiţii, în funcţie de obiectivele stabilite, îl supune aprobãrii şi urmãreşte realizarea acestuia; c) participã la efectuarea de prospectãri de teren şi de releveuri în scopul alegerii amplasamentelor pentru investiţiile imobiliare, dupã caz; d) participã la selectarea ofertelor potenţialilor proiectanţi, executori de investiţii şi furnizori, cu ocazia licitaţiilor şi selecţiilor de oferte ocazionate; e) urmãreşte asigurarea studiilor tehnico-economice pentru investiţiile planificate; f) analizeazã periodic stadiul lucrãrilor şi propune mãsuri de încadrare în termen; g) asigurã îndrumarea şi supravegherea tehnicã în realizarea investiţiilor şi întocmeşte situaţiile periodice privind stadiul de realizare a acestora; h) asigurã gestionarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii; i) încheie cu organele de specialitate procese-verbale de recepţie şi urmãreşte funcţionarea investiţiei în perioada de probã şi garanţie; j) fundamenteazã necesarul de credite bugetare pentru investiţii, în vederea elaborãrii proiectului anual de buget pentru Ministerul Public; k) întocmeşte, supune aprobãrii şi transmite ordonatorilor de credite listele obiectivelor de investiţii aprobate prin legea anualã a bugetului de stat; l) verificã documentaţia tehnico-economicã privind lucrãrile de investiţii, de reparaţii curente şi capitale la parchete şi le avizeazã potrivit legii; m) ţine la zi evidenţa lucrãrilor aflate în derulare şi a celor ce urmeazã a fi începute; n) asigurã obţinerea avizelor şi a aprobãrilor necesare de la autoritãţile competente, pentru efectuarea lucrãrilor de investiţii şi reparaţii; o) controleazã pe teren lucrãrile în derulare, efectuând mãsurãtori, sondaje şi orice alte verificãri, şi propune mãsuri corespunzãtoare pentru eliminarea neregulilor constatate; p) certificã documentele justificative pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale cãror proiecte le-a iniţiat, în vederea acordãrii vizei de control financiar preventiv. (2) De asemenea, Serviciul de investiţii şi achiziţii publice exercitã urmãtoarele atribuţii: a) centralizeazã nevoile de aprovizionare ale instituţiei cu bunurile necesare desfãşurãrii activitãţii şi întocmeşte Programul anual de achiziţii publice; b) organizeazã procedurile legale de achiziţii publice; c) întocmeşte angajamentele bugetare şi legale pentru achiziţiile publice organizate, pe care le supune aprobãrii ordonatorului de credite (managerului economic) dupã obţinerea vizei de control financiar preventiv; d) întocmeşte rapoartele legale privind procedurile de achiziţii desfãşurate; e) urmãreşte executarea întocmai şi la timp a contractelor. SECŢIUNEA a 4-a Serviciul administrativ, întreţinere-deservire, transport şi securitate a muncii ART. 59 (1) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire, transport şi securitate a muncii este compartimentul specializat al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în activitatea de administrare a sediului, de asigurare a întreţinerii şi deservirii acestuia, precum şi în protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor. (2) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire are urmãtoarele atribuţii: a) administreazã şi gestioneazã bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deţinute; b) organizeazã gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor şi pieselor de schimb, a carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare şi asigurã înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe; c) urmãreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea nevoilor instituţiei, potrivit destinaţiei acestora; d) organizeazã şi controleazã modul de ţinere a evidenţei operative de cãtre gestionari şi ia mãsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor legale de gestionare; e) organizeazã întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor pentru clãdiri, dotãri şi alte active din patrimoniul instituţiei, în regie proprie sau cu terţii; f) urmãreşte încheierea şi derularea contractelor de întreţinere-reparaţii pentru utilajele şi instalaţiile din dotare, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuãrii plãţii; g) negociazã, propune şi urmãreşte executarea, în bune condiţii, a contractelor de servicii încheiate; h) participã la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestioneazã şi formuleazã propuneri de noi dotãri cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri; i) face propuneri de casare a bunurilor din dotare la comisiile de inventariere, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, şi asigurã valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor pentru care se obţine aprobare; j) organizeazã activitãţile de la lit. a)-i), iar în cazul lipsei dotãrilor şi personalului, propune încheierea de contracte de prestãri de servicii cu terţi şi urmãreşte realizarea acestora, confirmând plata; k) depoziteazã şi distribuie mãrfurile, piesele de schimb, carburanţii, pe care le/îi preia în gestiune şi le/îi elibereazã pe baza bonurilor de consum; l) organizeazã gestionarea arhivei activitãţii proprii şi asigurã condiţiile de pãstrare, potrivit termenelor prevãzute în Nomenclatorul arhivistic; m) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de întreţinere, materiale şi de capital pentru Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; n) asigurã reparaţiile curente, întreţinerea, curãţenia şi administrarea sediului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; o) întocmeşte anual, pe camere, listele privind inventarierea bunurilor, iar periodic, referatele pentru procurarea de materiale şi obiecte de inventar, pe baza solicitãrilor compartimentelor de resort ori din oficiu; p) conduce evidenţa gestionarã a patrimoniului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; r) asigurã împreunã cu trupele de jandarmi securitatea şi paza sediului Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; s) ia mãsuri pentru respectarea interzicerii fumatului în birouri şi clãdiri şi exercitã în acest sens atribuţiile stabilite prin legi speciale. (3) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire are în structurã formaţia de întreţinere-deservire, formaţia tipografie şi formaţia de pompieri, încadrate cu personal contractual şi conduse de şefi formaţie, care sunt subordonaţi şefului biroului. ART. 60 Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã activitatea de exploatare a parcului auto propriu, asigurând condiţiile de garare; b) asigurã transportul de persoane şi materiale, precum şi întreţinerea şi exploatarea autoturismelor din dotarea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) elibereazã foile de parcurs; d) întocmeşte fişa activitãţii zilnice pentru parcul auto, precum şi situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii pentru fiecare autoturism, pe care o depune la Biroul financiar, contabilitate şi salarizare, dãri de seamã contabile şi analize economice, la sfârşitul lunii; e) verificã în prima zi a lunii stocul de carburanţi pentru fiecare autoturism şi consemneazã stocul existent într-un proces-verbal. ART. 61 Compartimentul de securitate a muncii are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã condiţii corespunzãtoare de lucru pentru personalul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform normelor de protecţie a muncii; b) propune luarea mãsurilor pentru protecţia muncii şi asigurã cunoaşterea, aplicarea şi respectarea acestora de cãtre personalul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. SECŢIUNEA a 5-a Biroul protocol ART. 62 Biroul protocol are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã primirea de cãtre conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor strãine care viziteazã România, la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, şi ia mãsurile necesare pentru asigurarea de interpreţi (traducãtori); b) organizeazã protocolul delegaţiilor strãine aflate în România la invitaţia Ministerului Public; c) asigurã formalitãţile necesare deplasãrilor în misiuni oficiale ale reprezentanţilor Ministerului Public; d) pãstreazã legãtura cu reprezentanţii instituţiilor române competente şi asigurã accesul autoturismelor Ministerului Public în locurile de parcare restrictivã; e) colaboreazã cu Serviciul de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe, pentru realizarea activitãţilor de protocol ale procurorului general; f) ţine o strânsã legãturã cu instituţiile româneşti, în domeniul comun de activitate, privind asigurarea protocolului la primirea şi plecarea delegaţiilor strãine, precum şi a delegaţiilor Ministerului Public; g) asigurã rezervãrile şi organizarea meselor, a transportului şi a cazãrii delegaţiilor strãine aflate în România la invitaţia Ministerului Public, precum şi organizarea meselor oficiale din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a solicitãrii acestora de cãtre alte instituţii; h) asigurã organizarea şi buna desfãşurare a seminariilor, simpozioanelor, congreselor de nivel internaţional şi a altor activitãţi la care participã conducerea şi magistraţii din cadrul Ministerului Public; i) întocmeşte actele necesare privind efectuarea şi achiziţionarea de felicitãri oficiale, albume, plachete, insigne şi cadouri oferite de conducerea Ministerului Public înalţilor demnitari români sau personalitãţilor internaţionale, pentru efectuarea şi achiziţionarea de cãrţi de vizitã pentru conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru achiziţionarea produselor destinate oficiului pentru demnitari, pentru achiziţionarea coşurilor de flori, felicitãrilor pentru demnitari, a coroanelor de flori, a pungilor pentru cadouri, a felicitãrilor cu ocazia sãrbãtorilor de Paşti şi de iarnã şi a calendarelor şi agendelor pentru conducerea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; j) întocmeşte actele necesare, asigurã rezervãrile şi cazarea pentru procurorii ce susţin examenele de capacitate, pentru procurorii generali din cadrul parchetelor curţilor de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale care participã la bilanţul privind activitatea Ministerului Public, pentru procurorii delegaţi la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru contabilii-şefi care participã la bilanţul contabil; k) achiziţioneazã produsele şi asigurã protocolul pentru cabinetul conducerii Ministerului Public şi pentru toate întâlnirile conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale conducerii secţiilor sau ale procurorilor cu magistraţii strãini şi cu reprezentanţii instituţiilor strãine şi româneşti; l) achiziţioneazã produsele şi asigurã protocolul pentru şedinţele de bilanţ pe ţarã sau la nivel de secţii, întâlnirile periodice ale Consiliului de conducere, precum şi pentru acţiunile desfãşurate cu diferite ocazii. CAP. XI Serviciul de audit public intern ART. 63 (1) Serviciul de audit public intern îşi desfãşoarã activitatea potrivit prevederilor <>Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Normelor generale privind exercitarea activitãţii de audit public intern, aprobate prin <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003 , cu modificãrile ulterioare, ale Normelor privind organizarea şi exercitarea activitãţii de consiliere desfãşurate de cãtre auditorii interni din cadrul entitãţilor publice, aprobate prin <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.702/2005 , şi ale normelor metodologice ale Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi funcţionarea auditului intern la Ministerul Public, aprobate prin ordinul procurorului general. (2) Serviciul este condus de un şef serviciu. ART. 64 (1) Serviciul de audit public intern are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã norme metodologice specifice dupã care îşi desfãşoarã activitatea; b) elaboreazã planul anual de audit public intern în sistemul Ministerului Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care îl supune aprobãrii procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) efectueazã activitãţi de audit public intern pentru a evalua dacã sistemele de management financiar şi control ale Ministerului Public sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţã şi eficacitate; d) informeazã Unitatea Centralã de Armonizare privind Auditul Public Intern despre recomandãrile neînsuşite de cãtre conducãtorii entitãţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora; e) raporteazã periodic asupra constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor rezultate din activitãţile sale de audit; f) elaboreazã raportul anual al activitãţii de audit public intern; g) în cazul identificãrii unor iregularitãţi sau posibile prejudicii, raporteazã imediat procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurii de control intern abilitate; h) efectueazã misiuni de consiliere, potrivit legii; i) exercitã alte atribuţii şi efectueazã orice alte lucrãri dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Serviciul de audit public intern auditeazã, cel puţin o datã la 3 ani, fãrã a se limita la acestea, urmãtoarele: a) angajamentele bugetare şi legale din care derivã direct sau indirect obligaţii de platã, inclusiv din fondurile comunitare; b) plãţile asumate prin angajamentele bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale; d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unitãţilor administrativ-teritoriale; e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţã, precum şi a facilitãţilor acordate la încasarea acestora; f) efectueazã misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) alocã creditele bugetare. ART. 65 Şeful Serviciului de audit public intern are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) coordoneazã şi, dupã caz, supervizeazã misiunile de audit efectuate de auditorii interni încadraţi la parchetele de pe lângã curţile de apel; c) repartizeazã personalului din subordine lucrãrile de competenţa serviciului şi îl îndrumã în vederea soluţionãrii corecte şi în termen a acestora; d) soluţioneazã unele lucrãri ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat; e) propune procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, conducãtorilor parchetelor verificate tragerea la rãspundere, în limitele atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate. ART. 66 (1) Şeful serviciului audit public intern are obligaţia ca în Carta auditului intern sã defineascã modalitãţile de organizare şi desfãşurare a activitãţii de consiliere, alãturi de activitãţile de asigurare. (2) Şeful serviciului audit public intern rãspunde de organizarea şi desfãşurarea misiunilor de consiliere şi de resursele necesare pentru desfãşurarea acestor misiuni. CAP. XII Biroul juridic ART. 67 (1) Biroul juridic asigurã apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu Constituţia şi cu legile în vigoare. (2) Biroul juridic funcţioneazã în subordinea directã a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condus de un consilier juridic, personal de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor. (3) Biroul juridic are urmãtoarele atribuţii: a) redacteazã acţiuni, întâmpinãri, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii scrise, referate, note şi alte lucrãri prevãzute de lege; b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în cauze în care este parte Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau alte unitãţi de parchet şi ia orice alte mãsuri necesare apãrãrii intereselor legitime ale instituţiei, potrivit legii; c) reprezintã interesele instituţiei în faţa instanţelor judecãtoreşti, potrivit legii; d) asigurã asistenţã de specialitate juridicã în lucrãrile cu caracter juridic ale Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi coordoneazã aceastã activitate la celelalte parchete; e) colaboreazã la întocmirea actelor specifice instituţiei vizând activitatea Biroului juridic; f) avizeazã din punct de vedere al legalitãţii actele juridice pe care le încheie instituţia; g) exercitã alte atribuţii prevãzute în legi speciale sau stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 68 Şeful Biroului juridic are urmãtoarele atribuţii: a) urmãreşte rezolvarea lucrãrilor ce sunt repartizate biroului la termen şi în condiţii de calitate; b) se informeazã în permanenţã despre toate actele normative specifice activitãţii biroului; c) sãptãmânal, lunar şi anual, dupã caz, prezintã conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul sãu de activitate; d) îl informeazã pe procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legãturã cu activitatea desfãşuratã; e) rãspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-d). CAP. XIII Compartimentul informaţiilor clasificate ART. 69 (1) Compartimentul informaţiilor clasificate este organizat şi funcţioneazã potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de cãtre Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza <>Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a <>Hotãrârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu. (2) Compartimentul informaţiilor clasificate asigurã evidenţa, prelucrarea, procesarea, pãstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea şi arhivarea informaţiilor clasificate pentru toate secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia Secţiei parchetelor militare. CAP. XIV Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP) ART. 70 (1) Unitatea de implementare a programelor PHARE (UIP) se organizeazã la nivel de serviciu, în vederea derulãrii programelor PHARE al cãror beneficiar este Ministerul Public, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. (2) Unitatea de implementare a programelor PHARE funcţioneazã în subordinea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este condusã de un manager public sau de un consilier. (3) Unitatea de implementare a programelor PHARE exercitã urmãtoarele funcţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) de coordonare a activitãţilor prin care se realizeazã implementarea din punct de vedere tehnic a programelor; b) de management tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de Fondul naţional, conform acordurilor de finanţare; c) de raportare cãtre instituţiile abilitate a datelor şi informaţiilor solicitate în calitate de coordonator naţional al asistenţei şi pentru asigurarea funcţionãrii Sistemului informatic unic de monitorizare şi evaluare a programelor de asistenţã financiarã, precum şi cãtre Fondul naţional, agenţiile de implementare şi cãtre Comisia Europeanã a documentelor prevãzute de procedurile PHARE. (4) În vederea implementãrii corespunzãtoare a programelor în termenele prevãzute, Unitatea de implementare a programelor PHARE are urmãtoarele atribuţii, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel: a) identificã şi elaboreazã propuneri de proiecte de finanţare din fonduri PHARE, pe baza prioritãţilor prevãzute în Parteneriatul pentru aderare şi în alte documente programatice, în conformitate cu strategia de programare a asistenţei financiare nerambursabile, stabilitã de instituţiile abilitate, şi dupã consultarea conducerii instituţiei, precum şi a celorlalte direcţii/structuri de specialitate din instituţie, potenţiali beneficiari ai asistenţei; b) întreprinde toate demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurãrii eligibilitãţii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat); în acest scop, conlucreazã cu direcţiile de specialitate din cadrul instituţiilor abilitate; c) întocmeşte documentele subsecvente aprobãrii fişei de proiect pentru derularea efectivã a programului (termeni de referinţã, specificaţii tehnice, convenţii de înfrãţire), cu sprijinul direcţiilor/structurilor de specialitate, unde este cazul; d) îndeplineşte sarcinile ce îi revin pentru organizarea licitaţiilor, evaluarea ofertelor, selectarea contractorului, negocierea şi încheierea contractului, în colaborare cu agenţia de implementare; e) supravegheazã în permanenţã îndeplinirea de cãtre contractor a obligaţiilor asumate în conformitate cu termenii de referinţã; f) atestã realitatea serviciilor menţionate în facturile remise de contractori, în vederea efectuãrii plãţii de cãtre agenţia de implementare; g) planificã şi rãspunde de organizarea în condiţii optime a activitãţilor aprobate prin program, inclusiv în situaţiile în care derularea efectivã a programelor este în sarcina beneficiarilor asistenţei, direcţiilor/structurilor din aceeaşi instituţie sau din alte instituţii; h) coordoneazã şi monitorizeazã implementarea programelor; în acest scop, pãstreazã evidenţa privind obiectivele, desfãşurarea şi rezultatele programelor derulate; i) ţine evidenţa repartizãrii şi utilizãrii bunurilor achiziţionate din fondurile PHARE, conform destinaţiei şi scopului prevãzute în program; j) întocmeşte documentele de raportare periodicã privind stadiul implementãrii programelor, rapoartele de monitorizare şi evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE; în acest scop, beneficiazã de sprijinul beneficiarilor direcţi, dacã este cazul; k) asigurã schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementãrii programelor cu direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene, cu Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, cu Fondul naţional, cu agenţiile de implementare şi cu celelalte instituţii abilitate; l) asigurã legãtura dintre autoritatea de implementare şi instituţiile abilitate pentru programele PHARE pe care le implementeazã; m) asigurã legãtura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei şi participã la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru asistenţa PHARE; n) participã la reuniunile internaţionale cu relevanţã pentru obiectul de activitate al UIP; o) asigurã participarea la întâlnirile la nivelul conducerii instituţiei legate de activitatea de asistenţã financiarã PHARE; p) îndeplineşte orice alte atribuţii care rezultã din necesitatea derulãrii în bune condiţii a proiectelor şi pentru asigurarea absorbţiei fondurilor alocate. (5) Coordonatorul UIP este abilitat prin ordinul de numire sã solicite şi sã primeascã de la celelalte structuri din cadrul Ministerului Public datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevãzute la alin. (4). (6) Coordonatorul UIP este abilitat sã semneze documentele realizate în îndeplinirea atribuţiilor conferite UIP, cu excepţia acelora a cãror semnare este expres prevãzutã în sarcina altor persoane. TITLUL IV Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângã curţile de apel CAP. I Conducerea şi structura parchetelor de pe lângã curţile de apel ART. 71 (1) Parchetele de pe lângã curţile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutaţi de unul sau, dupã caz, de 2 procurori generali adjuncţi, conform numãrului stabilit prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Procurorul general adjunct ori, dupã caz, procurorii generali adjuncţi acţioneazã şi rãspund pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta. (3) Acolo unde existã un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general. În perioada absenţei procurorului general sau în cazul imposibilitãţii exercitãrii funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, procurorul general adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în aceastã calitate. (4) În cazul în care existã 2 procurori generali adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercitã conducerea parchetului de pe lângã curtea de apel. De asemenea, prin ordin se va stabili şi ordinea în care se exercitã conducerea parchetului de pe lângã curtea de apel în cazul absenţei sau al imposibilitãţii exercitãrii funcţiei concomitent de cãtre procurorul general, adjunctul sau adjuncţii sãi. (5) Procurorul general poate delega dreptul de semnãturã procurorului general adjunct sau, dupã caz, procurorilor generali adjuncţi, în condiţiile legii şi pe perioadã determinatã. ART. 72 Procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel are urmãtoarele atribuţii: 1. organizeazã, conduce, coordoneazã şi rãspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângã curtea de apel, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 2. conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemneazã un purtãtor de cuvânt; 3. organizeazã împreunã cu procurorul şef secţie activitatea de urmãrire penalã proprie, precum şi pe aceea desfãşuratã de cãtre parchetele de pe lângã tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii; 4. organizeazã periodic conferinţe de presã; 5. repartizeazã procurorii pe secţii, servicii, birouri sau alte compartimente de activitate din cadrul parchetului, în funcţie de pregãtirea, specializarea, aptitudinile acestora şi de necesitatea bunei funcţionãri a parchetului; 6. elaboreazã semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângã curtea de apel, asigurã şi urmãreşte realizarea integralã a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevãzute; 7. asigurã corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobã, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective; 8. asigurã organizarea judicioasã a muncii şi folosirea adecvatã a resurselor umane şi materiale; 9. ia mãsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activitãţii proprii şi a activitãţii celorlalte parchete din circumscripţie; 10. reprezintã parchetul de pe lângã curtea de apel în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţã, precum şi în relaţiile de serviciu cu alte parchete, instituţii publice şi mass-media; 11. asigurã funcţionarea sistemului informaţional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 12. asigurã controlul şi rãspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 13. examineazã trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncã, iar semestrial analizeazã cu toţi procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind mãsurile necesare înlãturãrii lipsurilor; 14. organizeazã, coordoneazã şi exercitã controlul la secţiile şi serviciile din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel şi din celelalte parchete din circumscripţie, potrivit legii; 15. avizeazã referatul de evaluare a activitãţii procurorului stagiar, în vederea susţinerii examenului de capacitate; 16. propune delegarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie; 17. repartizeazã personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate; 18. urmãreşte şi controleazã, direct sau prin procurori anume desemnaţi, modul în care procurorii şi ceilalţi salariaţi îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit legii; 19. dispune mãsurile care se impun pentru desfãşurarea activitãţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii; 20. participã la şedinţele de analizã a soluţiilor pronunţate de curtea de apel; 21. organizeazã formarea profesionalã continuã descentralizatã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii; 22. organizeazã primirea în audienţã a cetãţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizãrilor, reclamaţiilor şi plângerilor; 23. asigurã conlucrarea secţiilor, serviciilor şi celorlalte compartimente de activitate de la parchetele din circumscripţie; 24. stabileşte, cu avizul conform al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numãrul informaticienilor din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel; 25. ia mãsuri pentru elaborarea proiectelor de buget anual ale unitãţilor din circumscripţia parchetului de pe lângã curtea de apel; 26. convoacã colegiul de conducere al parchetului de pe lângã curtea de apel şi prezideazã şedinţele acestuia; 27. convoacã anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generalã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel; 28. formuleazã recomandãri pentru elaborarea propunerilor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie pentru funcţiile de conducere din respectivul parchet, altele decât cele prevãzute de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; 29. desemneazã, potrivit legii, procurorul care autorizeazã investigatorii şi colaboratorii sub acoperire; 30. asigurã implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei; 31. este ordonator secundar de credite şi rãspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângã curtea de apel, de ţinerea la zi a contabilitãţii şi de prezentarea dãrilor de seamã contabile asupra execuţiei bugetare; coordoneazã elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângã curtea de apel, integrarea proiectelor de buget întocmite de parchetele de pe lângã tribunalele din raza parchetului curţii de apel respective şi asigurã transmiterea lor cãtre Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic; 32. evalueazã anual activitatea parchetelor din subordine şi prezintã un raport procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 33. coordoneazã, controleazã şi rãspunde de buna administrare a parchetului unde funcţioneazã, precum şi a parchetelor din circumscripţie; 34. verificã repartizarea de cãtre procurorii cu funcţii de conducere ai parchetelor de pe lângã tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecãtoriile din circumscripţie a dosarelor procurorilor, ţinând cont, în principal, de urmãtoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experienţa, numãrul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecãrui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese, precum şi alte situaţii deosebite; 35. evalueazã periodic calitatea actelor de urmãrire penalã sau a activitãţii judiciare şi acolo unde se impune ia mãsuri urgente pentru înlãturarea deficienţelor şi eficientizarea activitãţii; 36. desemneazã procurorul general adjunct la conducerea Biroului informaţiilor clasificate. ART. 73 Procurorul general adjunct al parchetului de pe lângã curtea de apel are urmãtoarele atribuţii: a) duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile procurorului general, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea secţiilor, serviciilor şi altor compartimente, conform repartizãrii dispuse prin ordin de procurorul general; b) soluţioneazã dosarele şi lucrãrile repartizate de procurorul general; c) îl înlocuieşte de drept pe procurorul general pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat exercitând atribuţiile care îi revin în aceastã calitate; d) prezintã spre aprobare procurorului general obiectivele şi activitãţile care urmeazã a fi incluse în programul de activitate semestrial; e) coordoneazã participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecatã; f) organizeazã participarea procurorilor de la parchetul de pe lângã curtea de apel la şedinţele de judecatã şi urmãreşte pregãtirea procurorilor pentru şedinţele de judecatã; g) organizeazã şedinţele sãptãmânale de analizã a soluţiilor şi rãspunde de examinarea legalitãţii hotãrârilor judecãtoreşti şi de declarare a cãilor de atac, potrivit legii; h) ia mãsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi propune tematici pentru învãţãmântul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete; i) asigurã studierea practicii instanţelor de judecatã şi organizeazã sesizarea cazurilor de aplicare neunitarã a unor dispoziţii legale, acţionând, dupã caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii; j) rãspunde de activitatea de documentare juridicã şi urmãreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare; k) exercitã controlul operativ curent asupra lucrãrilor efectuate în cadrul compartimentelor de care rãspunde; l) participã la judecarea unor cauze atunci când considerã necesar sau din dispoziţia procurorului general; m) participã la întocmirea lucrãrilor de sintezã şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângã curtea de apel şi analizeazã activitatea secţiei judiciare; n) primeşte cetãţenii în audienţã şi rezolvã sesizãrile, reclamaţiile şi plângerile repartizate; o) rãspunde de activitatea de grefã, de contabilitate şi administrativã, urmãrind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului procurorului general; p) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-o). ART. 74 (1) Procurorul şef secţie exercitã, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute la art. 20 alin. (3). (2) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercitã, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute la art. 20 alin. (5). ART. 75 (1) Parchetele de pe lângã curţile de apel au urmãtoarea structurã: A. Secţia de urmãrire penalã; B. Secţia judiciarã; C. Secţia pentru minori şi familie; D. Departamentul economico-financiar şi administrativ; E. Compartimentul de audit public intern. (2) La parchetele de pe lângã curţile de apel pot fi înfiinţate secţii, servicii şi birouri, potrivit legii. (3) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti funcţioneazã Secţia de proceduri, iar la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Constanţa şi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Galaţi, Secţia maritimã şi fluvialã. (4) Secţiile, serviciile şi birourile sunt conduse de procurori şefi. CAP. II Secţia de urmãrire penalã ART. 76 Secţia de urmãrire penalã este condusã de un procuror şef, iar procurorii din aceastã secţie au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizeazã instanţa de judecatã competentã; pot participa la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii; b) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã şi îndrumã procurorii criminalişti de la parchetele subordonate; c) organizeazã activitatea de cercetare criminologicã şi de valorificare a rezultatelor acesteia în legãturã cu cauzele care genereazã şi condiţiile care favorizeazã sãvârşirea de infracţiuni; d) analizeazã cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã sau încetarea urmãririi penale faţã de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propune mãsuri corespunzãtoare; e) exercitã alte atribuţii prevãzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior; f) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-e). CAP. III Secţia de proceduri ART. 77 Secţia de proceduri a Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti este condusã de un procuror şef, iar procurorii din cadrul acestei secţii au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã realizarea procedurilor speciale în conformitate cu dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) asigurã îndeplinirea procedurilor legale privind cererile de arestare provizorie în vederea extrãdãrii, de extrãdare pasivã, de transfer al persoanelor condamnate, de preluare a urmãririi penale; c) exercitã alte atribuţii prevãzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior; d) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-c). CAP. IV Secţia judiciarã ART. 78 (1) Secţia judiciarã este condusã de un procuror şef, iar procurorii din cadrul acestei secţii au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã şi urmãresc pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevãzute de lege; b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de curtea de apel, potrivit legii; c) identificã cazurile de aplicare neunitarã a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii; d) analizeazã cauzele în care instanţele judecãtoreşti au pronunţat hotãrâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror şi prezintã propuneri corespunzãtoare; e) exercitã alte atribuţii prevãzute în legi speciale sau stabilite de procurorul ierarhic superior; f) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-e). (2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti funcţioneazã o secţie judiciarã penalã şi o secţie judiciarã civilã, care exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. a)-f). CAP. V Secţia maritimã şi fluvialã ART. 79 La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Constanţa şi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Galaţi funcţioneazã secţii maritime şi fluviale care îndeplinesc, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute de art. 76 şi art. 78 alin. (1), cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instanţã de secţiile maritime şi fluviale ale curţilor de apel. CAP. VI Secţia pentru minori şi familie ART. 80 Secţia pentru minori şi familie îndeplineşte în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute de art. 76 şi art. 78 alin. (1) în cauzele cu minori, potrivit legii. TITLUL V Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângã tribunale şi a parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie CAP. I Conducerea şi structura parchetelor de pe lângã tribunale şi a parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie ART. 81 (1) Parchetele de pe lângã tribunale şi parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de unul sau, dupã caz, 2 prim-procurori adjuncţi, în funcţie de volumul de activitate. (2) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti prim-procurorul este ajutat de 1-3 adjuncţi. (3) Prim-procurorul adjunct ori, dupã caz, prim-procurorii adjuncţi acţioneazã pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului repartizate de acesta. (4) Acolo unde existã un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al prim-procurorului. În perioada absenţei prim-procurorului sau a imposibilitãţii exercitãrii funcţiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în aceastã calitate. (5) În cazul în care existã doi prim-procurori adjuncţi, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea celor care exercitã conducerea parchetului de pe lângã tribunal. De asemenea, prin ordin se va stabili şi ordinea în care se exercitã conducerea parchetului de pe lângã tribunal, în cazul absenţei sau al imposibilitãţii exercitãrii funcţiei concomitent de cãtre prim-procurorul, adjunctul sau adjuncţii sãi. (6) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnãturã numai prim-procurorului adjunct sau, dupã caz, unui procuror şef secţie, în condiţiile legii şi pe perioadã determinatã. ART. 82 (1) Prim-procurorul are urmãtoarele atribuţii: 1. organizeazã, conduce, coordoneazã şi rãspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângã tribunal, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 2. conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemneazã un purtãtor de cuvânt; 3. organizeazã periodic conferinţe de presã; 4. repartizeazã procurorii pe compartimentele din cadrul parchetului în funcţie de pregãtire, specializare, aptitudinile acestora şi necesitatea bunei funcţionãri a parchetului; 5. elaboreazã semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângã tribunal, asigurã şi urmãreşte realizarea integralã a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevãzute; 6. asigurã corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie şi aprobã, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective; 7. asigurã organizarea judicioasã a muncii şi folosirea adecvatã a resurselor umane şi materiale; 8. ia mãsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activitãţii proprii şi a activitãţii celorlalte parchete din circumscripţie; 9. reprezintã parchetul de pe lângã tribunal în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţã, precum şi în relaţiile cu mass-media; 10. examineazã trimestrial datele statistice şi operative în ansamblu şi pe compartimente de muncã, iar semestrial analizeazã cu toţi procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind mãsurile necesare înlãturãrii lipsurilor; 11. repartizeazã personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate; 12. dispune mãsurile care se impun pentru desfãşurarea activitãţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii; 13. participã la şedinţele de analizã a soluţiilor pronunţate de tribunal; 14. organizeazã formarea profesionalã continuã descentralizatã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã tribunal, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii; 15. asigurã implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei; 16. organizeazã primirea în audienţã a cetãţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizãrilor, reclamaţiilor şi plângerilor; 17. stabileşte, cu avizul conform al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numãrul informaticienilor din cadrul parchetului de pe lângã tribunal; 18. convoacã colegiul de conducere al parchetului de pe lângã tribunal şi prezideazã şedinţele acestuia; 19. convoacã anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generalã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã tribunal; 20. recomandã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie numirea procurorilor în funcţiile de conducere, potrivit legii; 21. este ordonator terţiar de credite şi rãspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului de pe lângã tribunal, de ţinerea la zi a contabilitãţii şi de prezentarea dãrilor de seamã contabile asupra execuţiei bugetare; coordoneazã elaborarea proiectului de buget anual al parchetului de pe lângã tribunal şi al parchetelor de pe lângã judecãtoriile din raza parchetului de pe lângã tribunal şi asigurã transmiterea acestuia cãtre parchetul de pe lângã curtea de apel; 22. coordoneazã, controleazã şi rãspunde de buna administrare a parchetului unde funcţioneazã, precum şi a parchetelor din circumscripţie; 23. verificã ca procurorii cu funcţii de conducere ai parchetelor de pe lângã tribunal, tribunalele pentru minori şi familie şi judecãtoriile din circumscripţie sã repartizeze dosarele procurorilor ţinând cont, în principal, de urmãtoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experienţa, numãrul de dosare aflate în lucru şi gradul lor de complexitate, specificul fiecãrui caz în parte, cazurile de incompatibilitate şi conflict de interese, precum şi alte situaţii deosebite; 24. evalueazã periodic calitatea actelor de urmãrire penalã sau a activitãţii judiciare şi, acolo unde se impune, ia mãsuri urgente pentru înlãturarea deficienţelor şi eficientizarea activitãţii; 25. asigurã controlul şi rãspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 26. desemneazã prim-procurorul adjunct la conducerea Biroului informaţiilor clasificate. (2) Atribuţiile specifice de ordonator terţiar de credite pot fi delegate managerului economic. ART. 83 Prim-procurorul adjunct are urmãtoarele atribuţii: a) duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea secţiilor şi a altor compartimente, conform repartizãrii dispuse prin ordin de cãtre acesta; b) soluţioneazã dosarele şi lucrãrile repartizate de prim-procurorul parchetului; c) înlocuieşte prim-procurorul pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat, exercitând atribuţiile care îi revin în aceastã calitate; d) prezintã spre aprobare prim-procurorului obiectivele şi activitãţile care urmeazã a fi incluse în programul de activitate semestrial; e) coordoneazã participarea procurorilor de la parchetele din circumscripţie la şedinţele de judecatã; f) coordoneazã participarea procurorilor de la parchetul de pe lângã tribunal la şedinţele de judecatã şi urmãreşte pregãtirea procurorilor pentru acestea; g) participã la şedinţele sãptãmânale de analizã a soluţiilor şi rãspunde de examinarea temeiniciei hotãrârilor judecãtoreşti şi de declararea cãilor de atac, potrivit legii; h) ia mãsuri pentru studierea şi rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor, cu sprijinul compartimentului de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi propune tematici pentru învãţãmântul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchete; i) asigurã studierea practicii instanţelor de judecatã şi organizeazã sesizarea cazurilor de aplicare neunitarã a unor dispoziţii legale, acţionând, dupã caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii; j) rãspunde de activitatea de documentare juridicã şi urmãreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare; k) exercitã controlul operativ curent asupra lucrãrilor efectuate în cadrul compartimentelor de care rãspunde; l) participã la judecarea unor cauze atunci când considerã necesar sau din dispoziţia prim-procurorului; m) participã la întocmirea lucrãrilor de sintezã şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângã tribunal şi analizeazã, când este cazul, activitatea secţiei judiciare; n) primeşte cetãţenii în audienţã şi rezolvã sesizãrile, reclamaţiile şi plângerile repartizate; o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior; p) rãspunde pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-o). ART. 84 (1) Procurorul şef secţie exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute de art. 20 alin. (3). (2) Procurorul şef serviciu şi procurorul şef birou exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute de art. 20 alin. (5). ART. 85 (1) Parchetele de pe lângã tribunale au urmãtoarea structurã: A. Secţia de urmãrire penalã; B. Secţia judiciarã; C. Departamentul economico-financiar şi administrativ. (2) La parchetele de pe lângã tribunale pot fi înfiinţate secţii, servicii şi birouri, potrivit legii. (3) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti funcţioneazã, de asemenea, Secţia de supraveghere a urmãririi penale, iar la Parchetul de pe lângã Tribunalul Constanţa şi Parchetul de pe lângã Tribunalul Galaţi, Secţia maritimã şi fluvialã. (4) Secţiile, serviciile şi birourile sunt conduse de procurori şefi. CAP. II Secţia de urmãrire penalã ART. 86 Secţia de urmãrire penalã este condusã de un procuror şef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cauzele date prin lege în competenţa lor şi sesizeazã instanţa de judecatã competentã; pot participa la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii; b) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã; c) urmãresc modul de apãrare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie, de organele şi instituţiile judeţene; d) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-c). CAP. III Secţia de supraveghere a urmãririi penale ART. 87 Secţia de supraveghere a urmãririi penale a Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucureşti este condusã de un procuror şef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au urmãtoarele atribuţii: a) exercitã supravegherea activitãţii de urmãrire penalã efectuate de organele de cercetare penalã; sesizeazã instanţele de judecatã şi pot participa la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii; b) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a). CAP. IV Secţia judiciarã ART. 88 (1) Secţia judiciarã este condusã de un procuror sef secţie, iar procurorii din cadrul acestei secţii au urmãtoarele atribuţii: a) asigurã şi urmãresc pregãtirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevãzute de lege; b) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de tribunal; c) identificã cazurile de aplicare neunitarã a legii şi fac propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii; d) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior; e) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-d). (2) La Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti funcţioneazã o secţie judiciarã penalã şi o secţie judiciarã civilã care exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. a)-e). CAP. V Secţia maritimã şi fluvialã ART. 89 Secţiile maritime şi fluviale ale Parchetului de pe lângã Tribunalul Constanţa şi ale Parchetului de pe lângã Tribunalul Galaţi îndeplinesc, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute de art. 86 şi art. 88 alin.(1), cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instanţã de secţiile maritime şi fluviale ale tribunalelor. CAP. VI Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie ART. 90 (1) Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie sunt organizate şi funcţioneazã potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 304/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile ce revin parchetelor de pe lângã tribunale şi parchetelor de pe lângã judecãtorii în cauzele cu minori. ART. 91 Prim-procurorul are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzãtor a atribuţiilor de serviciu; b) elaboreazã semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie, asigurã şi urmãreşte realizarea integralã a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevãzute; c) reprezintã parchetul de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţã, precum şi în relaţiile cu mass-media; d) dispune mãsurile care se impun pentru desfãşurarea activitãţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii; e) participã la analiza soluţiilor pronunţate de tribunalul pentru minori şi familie; f) organizeazã formarea profesionalã continuã descentralizatã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie; g) asigurã implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei; h) organizeazã primirea în audienţã a cetãţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizãrilor, reclamaţiilor şi plângerilor. TITLUL VI Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângã judecãtorii CAP. I Conducerea şi structura parchetelor de pe lângã judecãtorii ART. 92 (1) Parchetele de pe lângã judecãtorii sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi, în cazul unitãţilor mari, de prim-procurori adjuncţi. (2) Prim-procurorul adjunct acţioneazã pentru ducerea la îndeplinire a mãsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor parchetului, repartizate de acesta. (3) În perioada absenţei prim-procurorului, înlocuitorul sãu de drept este prim-procurorul adjunct. În cazul în care nu existã funcţia de prim-procuror adjunct, prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal va desemna, în scris, la propunerea prim-procurorului parchetului de pe lângã judecãtorie, pentru situaţia absenţei, un înlocuitor, cu acordul acestuia, ale cãrui acte procedurale vor fi confirmate de procurorul ierarhic superior. (4) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnãturã prim-procurorului adjunct sau, dupã caz, altui procuror. (5) Prim-procurorul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã, conduce, coordoneazã şi rãspunde de activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului de pe lângã judecãtorie, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) conduce compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemneazã un purtãtor de cuvânt; c) repartizeazã, acolo unde este cazul, procurorii pe activitãţi în cadrul parchetului, în funcţie de pregãtirea, specializarea şi aptitudinile acestora şi de necesitatea bunei funcţionãri a parchetului; d) dispune mãsurile care se impun pentru desfãşurarea activitãţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii; e) participã la şedinţa de analizã a soluţiilor pronunţate de judecãtorie; f) organizeazã pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã judecãtorie, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii; g) asigurã implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei; h) organizeazã primirea în audienţã a cetãţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizãrilor, reclamaţiilor şi plângerilor; i) exercitã controlul asupra activitãţii compartimentelor auxiliare de specialitate; j) repartizeazã personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate. (6) Prim-procurorul adjunct are urmãtoarele atribuţii: a) duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile prim-procurorului parchetului, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor, conform repartizãrii dispuse prin ordin de cãtre acesta; b) soluţioneazã dosarele şi lucrãrile repartizate de prim-procurorul parchetului; c) prezintã spre aprobare prim-procurorului obiectivele şi activitãţile care urmeazã a fi incluse în programul de activitate semestrial; d) organizeazã participarea procurorilor de la parchetul de pe lângã judecãtorie la şedinţele de judecatã şi urmãreşte pregãtirea procurorilor pentru acestea; e) organizeazã şedinţele sãptãmânale de analizã a soluţiilor şi rãspunde de examinarea legalitãţii hotãrârilor judecãtoreşti şi de declararea cãilor de atac, potrivit legii; f) participã la şi sprijinã activitatea de perfecţionare profesionalã şi de instruire a procurorilor stagiari; g) asigurã studierea practicii instanţelor de judecatã şi organizeazã sesizarea cazurilor de aplicare neunitarã a unor dispoziţii legale acţionând, dupã caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii; h) exercitã controlul operativ curent asupra lucrãrilor efectuate în cadrul compartimentelor de care rãspunde; i) participã la judecarea unor cauze atunci când considerã necesar sau din dispoziţia prim-procurorului; j) primeşte cetãţenii în audienţã şi rezolvã sesizãrile, reclamaţiile şi plângerile repartizate; k) rãspunde de activitatea compartimentelor auxiliare de specialitate urmãrind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului prim-procurorului. ART. 93 (1) La Parchetul de pe lângã Judecãtoria Constanţa şi Parchetul de pe lângã Judecãtoria Galaţi funcţioneazã Secţia maritimã şi fluvialã, care îndeplineşte, în mod corespunzãtor, atribuţiile prevãzute de art. 86 şi art. 88 alin. (1), cu privire la cauzele penale care se judecã în primã instanţã de secţia maritimã şi fluvialã a judecãtoriei. (2) Secţia este condusã de un procuror şef secţie. (3) Procurorul şef secţie exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute de art. 20 alin. (3). CAP. II Atribuţiile parchetelor de pe lângã judecãtorii ART. 94 Parchetele de pe lângã judecãtorii exercitã urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã şi sesizeazã instanţele de judecatã în cauzele date prin lege în competenţa lor; pot participa la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii; b) exercitã supravegherea activitãţii de urmãrire penalã efectuatã de organele de cercetare penalã în cauzele prevãzute de lege; c) ţin evidenţa cauzelor prevãzute la lit. b), în care s-a dispus începerea urmãririi penale, şi urmãresc soluţionarea operativã şi temeinicã a acestora; d) asigurã folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmãrire penalã; e) soluţioneazã plângerile împotriva mãsurilor şi actelor de urmãrire penalã în cauzele în care se exercitã supravegherea activitãţii de urmãrire penalã şi rezolvã conflictele de competenţã între organele de cercetare penalã, potrivit legii; f) urmãresc modul de apãrare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie, de instituţiile şi organele locale; g) exercitã acţiunea civilã în cazurile prevãzute de lege; h) asigurã participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevãzute de lege; i) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor pronunţate de judecãtorie; j) examineazã, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia organelor ierarhic superioare, hotãrârile judecãtoreşti definitive şi, dupã caz, irevocabile şi fac propuneri pentru atacarea lor cu recurs în interesul legii; k) realizeazã activitãţile prevãzute de lege ori de alte acte normative privind pregãtirea procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare profesionalã a personalului; l) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege şi de ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau ale procurorului ierarhic superior. TITLUL VII Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare CAP. I Conducerea şi structura parchetelor militare ART. 95 (1) Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti este condus de procurorul general militar, ajutat de procurorul general militar adjunct, iar Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi parchetele de pe lângã tribunalele militare, de un prim-procuror militar, ajutat de un prim-procuror militar adjunct. (2) Prevederile art. 72, 73, 82, 83 şi ale art. 92 alin. (5) şi (6) se aplicã în mod corespunzãtor. (3) În cadrul acestor parchete funcţioneazã personal militar, angajat al Ministerului Apãrãrii, cu desfãşurarea activitãţii în parchetele militare. ART. 96 (1) Parchetul Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti are urmãtoarea structurã: A. Secţia de urmãrire penalã; B. Secţia judiciarã; C. Biroul de documente clasificate. (2) Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti are urmãtoarea structurã: A. Secţia de urmãrire penalã; B. Secţia judiciarã; C. Biroul de documente clasificate. (3) Secţiile sunt conduse de procurori militari şefi secţie care exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute de art. 41 alin. (3). (4) Compartimentul de informaţii clasificate se organizeazã şi funcţioneazã potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de cãtre Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 585/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Hotãrârii Guvernului nr. 781/2002 . CAP. II Atribuţiile parchetelor militare ART. 97 (1) Parchetele militare îndeplinesc, în raport de activitãţile specifice şi competenţa materialã proprie, stabilitã de lege, atribuţiile prevãzute pentru parchetele civile corespunzãtoare. (2) Secţia de urmãrire penalã şi anticorupţie şi Secţia judiciarã ale Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti exercitã în mod corespunzãtor activitãţile prevãzute în art. 76 şi art. 78 alin. (1). (3) Secţia de urmãrire penalã şi anticorupţie şi Secţia judiciarã ale Parchetului Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti exercitã în mod corespunzãtor activitãţile prevãzute în art. 86 şi art. 88 alin. (1), iar parchetele de pe lângã tribunalele militare, pe cele prevãzute în art. 94, conform legii. TITLUL VIII Colegiile de conducere şi adunãrile generale ale procurorilor CAP. I Colegiile de conducere ART. 98 (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã colegiul de conducere care hotãrãşte asupra problemelor generale ale Ministerului Public. (2) În cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel, parchetelor de pe lângã tribunale, parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie, al parchetelor militare, precum şi al parchetelor de pe lângã judecãtorii funcţioneazã colegii de conducere care avizeazã problemele generale ale parchetelor. (3) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri. ART. 99 Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul acestuia şi 5 procurori desemnaţi în adunarea generalã a procurorilor. ART. 100 (1) Colegiile de conducere de la parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie, judecãtorii şi de la parchetele militare au urmãtoarea componenţã: a) la parchetele de pe lângã curţile de apel: procurorul general şi 6 procurori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a procurorilor; b) la parchetele de pe lângã tribunale: prim-procurorul şi 6 procurori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a procurorilor; c) la parchetele de pe lângã tribunale specializate şi judecãtorii: prim-procurorul şi 2 sau 4 procurori aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a procurorilor. (2) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu toţi procurorii parchetului, cu excepţia procurorului general sau, dupã caz, a prim-procurorului, precum şi a celor care declarã în prealabil cã nu înţeleg sã facã parte din colegiu. (3) Listele întocmite potrivit alin. (2) se înmâneazã procurorilor prezenţi. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret. (4) Fiecare procuror exprimã un numãr de voturi egal cu numãrul membrilor aleşi ai colegiului de conducere stabilit de lege. (5) La parchetele la care funcţioneazã secţii, membrii colegiului de conducere se aleg, de regulã, din secţii diferite. (6) Sunt declaraţi aleşi membri ai colegiului de conducere procurorii care obţin cel puţin jumãtate plus unu din numãrul voturilor valabil exprimate. (7) Procedura de votare se repetã în cazul în care la primul tur de scrutin nu au fost aleşi toţi membrii colegiului de conducere. (8) La urmãtorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescãtoare a voturilor obţinute, un numãr de procurori mai mare cu cel puţin unu faţã de numãrul locurilor rãmase neocupate în colegiul de conducere. Dispoziţiile alin. (5) se aplicã în mod corespunzãtor la fiecare tur de scrutin. (9) În cazul în care la parchetele de pe lângã judecãtorii şi tribunale specializate numãrul procurorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercitã de prim-procurorul parchetului. ART. 101 (1) Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a parchetului şi adoptã hotãrâri menite sã asigure buna funcţionare a acestuia. (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi desfãşoarã activitatea în şedinţe care se convoacã de cãtre procurorul general sau de cãtre cel puţin 3 dintre membrii acestuia, trimestrial sau ori de câte ori se apreciazã necesar sã consulte membrii acestui organism în luarea, în condiţiile legii, a unor decizii privind: a) informarea în legãturã cu situaţia criminalitãţii, ce se prezintã Parlamentului României, Preşedintelui României, Guvernului, ministrului justiţiei, precum şi mass-mediei; b) proiectele rapoartelor privind activitatea Ministerului Public; c) rezultatele unor controale dispuse de ministrul justiţiei ori de procurorul general şi mãsurile ce trebuie luate pentru înlãturarea greşelilor şi a neajunsurilor constatate; d) cazurile de aplicare neuniformã a legii în activitatea unor parchete; e) deontologia profesionalã şi starea disciplinarã în structurile Ministerului Public; f) baza materialã a parchetelor şi îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã ale personalului; g) problemele economico-financiare sau administrative; h) relaţiile Ministerului Public cu celelalte autoritãţi publice şi mãsurile necesare pentru perfecţionarea colaborãrii cu acestea. ART. 102 (1) Colegiul de conducere se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar. (2) Colegiul de conducere este convocat de procurorul general sau, dupã caz, de prim-procurorul parchetului. (3) Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat de conducãtorul structurii de parchet. (4) Convocarea colegiului de conducere şi comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de un procuror desemnat de procurorul general sau, dupã caz, de prim-procurorul parchetului. (5) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângã curţile de apel şi parchetele de pe lângã tribunal, la şedinţele colegiului de conducere pot participa şi procurorii şefi secţie sau alţi procurori care nu sunt membri ai acestuia, fãrã drept de vot. (6) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângã curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participã şi managerul economic al parchetului, cu vot consultativ. (7) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate pot fi invitaţi şi procurori de la alte parchete, care nu au drept de vot. (8) Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice. (9) Colegiul de conducere adoptã hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor sãi. (10) Dezbaterile şi hotãrârile colegiului de conducere se consemneazã într-un proces-verbal încheiat de secretariatul colegiului şi semnat de toţi membrii sãi. Hotãrârile colegiului de conducere se aduc la cunoştinţã celor interesaţi. (11) Procesele-verbale încheiate se pãstreazã într-o mapã specialã de cãtre primul-grefier sau, dupã caz, de un grefier desemnat de procurorul general sau prim-procurorul parchetului. CAP. II Adunãrile generale ale procurorilor ART. 103 (1) Adunarea generalã a procurorilor este compusã din toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi la alte parchete. (2) Adunarea generalã a procurorilor are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate activitatea anualã desfãşuratã de parchete; b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) dezbate probleme de drept; d) iniţiazã procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; e) formuleazã puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; f) alege şi revocã, în condiţiile legii, membrii colegiului de conducere. (3) Adunarea generalã a procurorilor este legal constituitã în prezenţa majoritãţii procurorilor în funcţie, cu excepţia situaţiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesarã prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul procurorilor în funcţie. (4) Adunãrile generale ale procurorilor se organizeazã anual sau ori de câte ori este necesar. (5) Adunãrile generale ale procurorilor se convoacã dupã cum urmeazã: a) adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacã şi este prezidatã de cãtre procurorul general. În lipsa procurorului general, adunarea generalã este prezidatã de prim-adjunctul ori adjunctul acestuia; b) adunarea generalã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã curtea de apel se convoacã şi este prezidatã de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel; c) adunarea generalã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã tribunal se convoacã şi este prezidatã de prim-procurorul parchetului de pe lângã tribunal; d) adunarea generalã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã tribunalul pentru minori şi familie se convoacã şi este prezidatã de prim-procurorul acestui parchet; e) adunarea generalã a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã judecãtorie se convoacã şi este prezidatã de prim-procurorul acestui parchet. (6) Adunãrile generale ale procurorilor se convoacã şi la solicitarea unei treimi din numãrul procurorilor care fac parte din aceasta. (7) Adunãrile generale ale procurorilor se pot convoca şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al parchetului. (8) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generalã este prezidatã de procurorul cu cea mai mare vechime în magistraturã, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi este organizatã de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, de colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curţile de apel. (9) În cadrul adunãrii generale a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la alegerea membrului pentru Consiliul Superior al Magistraturii participã şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (10) Hotãrârile adunãrilor generale se iau cu votul majoritãţii membrilor, cu excepţiile prevãzute de lege. (11) Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat. ART. 104 Hotãrârile adunãrilor generale se consemneazã într-un registru special ţinut la fiecare parchet. TITLUL IX Atribuţiile funcţiilor administrative ART. 105 (1) Grefierii de la cabinetul procurorului general, prim-adjunctului procurorului general şi adjunctului procurorului general sunt asimilaţi grefierilor şefi secţie şi au urmãtoarele atribuţii: a) primesc, verificã şi prezintã corespondenţa adresatã procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general; b) efectueazã înregistrarea, completarea şi scãderea lucrãrilor primite la cabinet; c) transmit de îndatã lucrãrile, în baza condicii de expediţie, conform rezoluţiei procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general la secţii, servicii, birouri şi alte compartimente ale Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; d) arhiveazã lucrãrile soluţionate, dupã ce au fost scãzute în registrul de la cabinet; e) din dispoziţia procurorului general, prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general, tehnoredacteazã lucrãrile repartizate; f) asigurã evidenţa folosirii şi pãstrãrii în condiţii corespunzãtoare a ştampilelor, sigiliilor şi imprimatelor existente la cabinet; g) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul procurorului general; h) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-g). (2) Grefierii şefi secţie, primii-grefieri şi grefierii şefi serviciu au urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã şi coordoneazã personalul auxiliar de specialitate din subordine şi propun procurorului şef secţie sau, dupã caz, procurorului şef serviciu mãsuri de îmbunãtãţire a activitãţii acestuia; b) primesc corespondenţa adresatã secţiei sau serviciului, o verificã şi o prezintã procurorului şef secţie sau, dupã caz, procurorului şef serviciu; c) conform rezoluţiei procurorului şef secţie sau, dupã caz, procurorului şef serviciu, predau lucrãrile repartizate personalului, pe condicã de lucrãri, pe bazã de semnãturã; d) din dispoziţia procurorului şef secţie sau, dupã caz, a procurorului şef serviciu, înregistreazã lucrãrile în registrele secţiei sau ale serviciului; e) ţin la zi evidenţa lucrãrilor cu termene de soluţionare şi informeazã procurorul şef secţie sau, dupã caz, procurorul şef serviciu asupra respectãrii acestora; f) certificã, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefã, consemnând numãrul înregistrãrilor şi numãrul filelor folosite; g) asigurã culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfãşurãtoarele statistice tipizate; h) verificã corespondenţa pregãtitã pentru expediere, luând mãsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndatã; i) verificã modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a lucrãrilor de cãtre personalul din subordine; j) asigurã utilizarea eficientã şi pãstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa secţiei şi a serviciului; k) verificã necesarul de registre, condici, imprimate, aparaturã, mobilier sau de alte materiale pentru secţie ori serviciu şi propun procurorului şef secţie sau, dupã caz, procurorului şef serviciu dotarea corespunzãtoare cu astfel de bunuri; l) repartizeazã personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrãrile pentru dactilografiere sau tehnoredactare; m) verificã şi predau la arhivã lucrãrile cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic; n) asigurã evidenţa, folosirea şi pãstrarea ştampilelor şi a sigiliilor secţiei sau serviciului, conform prevederilor legale; o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncã, completând condica de prezenţã, şi iau mãsuri pentru întocmirea foii lunare de prezenţã, în vederea plãţii drepturilor salariale; p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau, dupã caz, de procurorul şef serviciu; q) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-p). (3) Grefierii au urmãtoarele atribuţii: a) primesc de la grefierul şef secţie sau de la grefierul şef serviciu lucrãrile repartizate prin rezoluţie de procurorul şef secţie ori de procurorul şef serviciu şi le înregistreazã în registrele secţiei sau ale serviciului; b) înregistreazã lucrãrile în registrele de evidenţã, precum şi în alte evidenţe; c) rãspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completeazã zilnic, conform rubricaţiei; d) scad lucrãrile soluţionate în registre şi, dupã caz, iau mãsuri de expediere sau arhivare a acestora; e) dactilografiazã sau tehnoredacteazã lucrãrile repartizate de grefierul şef secţie sau de grefierul şef serviciu; f) întreţin în condiţii corespunzãtoare calculatorul sau maşina de scris; g) exercitã orice alte atribuţii dispuse de grefierul şef secţie sau de grefierul şef serviciu ori de procurorul şef secţie sau de procurorul şef serviciu; h) rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la lit. a)-g). (4) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1), (2) şi (3), grefierii au obligaţia de a pãstra secretul profesional şi confidenţialitatea lucrãrilor. TITLUL X Departamentele economico-financiare şi administrative şi compartimentele de audit public intern CAP. I Dispoziţii generale ART. 106 (1) Managerii economici de la parchetele de pe lângã curţile de apel şi parchetele de pe lângã tribunale îndeplinesc în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute de art. 54 alin. (3). (2) Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilã au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. CAP. II Departamentele economico-financiare şi administrative din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi tribunale ART. 107 Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi parchetelor de pe lângã tribunale exercitã în mod corespunzãtor atribuţiile prevãzute de art. 56-61. ART. 108 (1) Compartimentele de audit public intern de la parchetele de pe lângã curţile de apel sunt încadrate cu auditori publici interni care îşi desfãşoarã activitatea pe baza normelor metodologice specifice Ministerului Public. (2) Auditorii publici interni au urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã planul anual de audit public intern pentru parchetele din raza teritorialã şi îl comunicã şefului Serviciului audit public intern, pentru aprobare; b) efectueazã activitãţi de audit public intern pentru a evalua dacã sistemele de management financiar şi control ale parchetelor de pe lângã instanţele judecãtoreşti sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţã şi eficacitate; c) informeazã Serviciul audit public intern din Ministerul Public despre recomandãrile neînsuşite de cãtre conducãtorii entitãţii auditate, precum şi despre consecinţele acestora; d) raporteazã Serviciului audit public intern, periodic, asupra constatãrilor, concluziilor şi recomandãrilor rezultate din activitãţile lor de audit; e) elaboreazã raportul anual al activitãţii de audit public intern, pe care îl comunicã Serviciului audit public intern; f) în cazul identificãrii unor iregularitãţi sau posibile prejudicii, raporteazã imediat procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel, în vederea informãrii Serviciului de audit public intern din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; g) efectueazã misiuni de consiliere, potrivit legii; h) exercitã alte îndatoriri şi efectueazã orice alte lucrãri dispuse de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel şi de şeful Serviciului audit public intern. TITLUL XI Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor CAP. I Dispoziţii generale ART. 109 Toate parchetele au în structurã urmãtoarele compartimente auxiliare de specialitate: a) registratura; b) grefa; c) arhiva; d) biroul de informare şi relaţii publice, cu excepţia Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde funcţioneazã Biroul de informare publicã şi relaţii cu presa; e) biblioteca. ART. 110 (1) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã şi un compartiment de documentare şi informaticã juridicã. (2) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele militare funcţioneazã compartimente de informaţii clasificate. SECŢIUNEA 1 Registratura Dispoziţii generale pentru parchete ART. 111 (1) Corespondenţa adresatã parchetelor din cadrul Ministerului Public se primeşte de prim-grefier ori de grefierul şef sau de alt grefier desemnat de conducãtorul parchetului. (2) La primirea corespondenţei se verificã dacã menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacã existã toate anexele enumerate în corespondenţã. Lipsurile ori nepotrivirile dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţã expeditorilor, cãrora li se va cere, în scris sau verbal, sã completeze corespondenţa ori sã dea lãmuririle necesare în legãturã cu cele constatate. (3) Sesizãrile penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizãri şi memorii ale cetãţenilor, depuse de aceştia direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicatã de procurorul de serviciu, precum şi numãrul de înregistrare în Condica de evidenţã a persoanelor primite în audienţã. (4) Conducãtorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondenţã sau numai o parte din aceasta sã îi fie prezentatã nedesfãcutã. ART. 112 (1) Corespondenţa primitã direct sau de la alte parchete se sorteazã de prim-grefier sau de grefierul şef, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, şi se identificã lucrãrile anterioare, în cazul când corespondenţa nou-primitã are legãturã cu aceste lucrãri. (2) Întreaga corespondenţã se prezintã spre examinare prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care repartizeazã lucrãrile procurorilor sau altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituţiilor competente, potrivit legii, sã le rezolve. (3) Sortarea corespondenţei de cãtre prim-grefier sau de cãtre grefierul şef, prezentarea acesteia spre examinare conducãtorului parchetului şi repartizarea lucrãrilor spre rezolvare se fac, de regulã, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi. ART. 113 (1) Dupã examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducãtorul parchetului restituie grefei lucrãrile în vederea înregistrãrii, predãrii ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei. (2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultã cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori sesizãrilor adresate parchetului, conducãtorul acestuia va dispune procurorului sau salariatului cãruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare sã cearã petiţionarului sã facã precizãrile necesare în scris, telefonic sau direct prin chemare la parchet, dupã caz. ART. 114 Plângerile şi sesizãrile prin care se reclamã fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penalã în care au fost sesizate direct acestea se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul unic de evidenţã a activitãţii de urmãrire penalã şi de supraveghere a acesteia. Numãrul de înregistrare va fi însoţit de indicativul "P" (penal). ART. 115 Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrãrile care conţin informaţii clasificate, "secrete de stat" sau "de serviciu" se efectueazã potrivit dispoziţiilor legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de cãtre Ministerul Public a informaţiilor clasificate şi privind protecţia secretului de serviciu, prin compartimentele de documente clasificate organizate la nivelul fiecãrei structuri de parchet. ART. 116 (1) Cererile, reclamaţiile, sesizãrile şi memoriile se înregistreazã în Registrul de evidenţã a cererilor, reclamaţiilor, sesizãrilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului, dându-se numere de înregistrare fãrã soţ. (2) Toate celelalte categorii de corespondenţã se înregistreazã în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei, dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soţ şi indicativele corespunzãtoare din nomenclatorul arhivistic. ART. 117 (1) Lucrãrile efectuate din oficiu se înregistreazã potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament, în raport cu conţinutul lor. (2) La parchetele care au secţii maritime şi fluviale, în Registrul de urmãrire penalã şi supraveghere a acesteia şi pe lucrãrile penale privind acest sector se va menţiona indicativul "PMF" (penal-maritim-fluvial). (3) Când pe parcursul soluţionãrii sau dupã definitivare unele lucrãri înregistrate iniţial conform regulilor stabilite în prezentul regulament îşi schimbã caracterul, acestea se reînregistreazã potrivit noii încadrãri. ART. 118 (1) Înregistrarea lucrãrilor se face în sistem partidã, în sensul cã toate revenirile şi lucrãrile intermediare, solicitãrile şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în legãturã cu lucrarea de bazã se înscriu în mod obligatoriu la numãrul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referã la lucrãri anterioare sã nu primeascã numere noi de înregistrare. (2) Prim-grefierii au obligaţia sã urmãreascã dacã lucrãrile repartizate de conducãtorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta şi sã îl informeze de îndatã cu privire la existenţa unor lucrãri nerezolvate. (3) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atribuţiile menţionate la alin. (2) sunt îndeplinite de un grefier desemnat prin ordin de procurorul general. ART. 119 (1) Dupã efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrãrile se predau celor cãrora le-au fost repartizate, sub semnãturã în registrul de evidenţã a acestora. (2) Lucrãrile efectuate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului şef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnãturã în Condica pentru evidenţa lucrãrilor procurorilor sau în Condica pentru evidenţa lucrãrilor procurorilor - activitatea judiciarã. (3) Prim-grefierul sau grefierul şef va face personal menţiunile corespunzãtoare de scãdere a lucrãrilor şi de închidere a poziţiilor în registre. (4) Circulaţia lucrãrilor între grefã şi procurorii sau personalul auxiliar de specialitate, cãrora li s-au repartizat spre soluţionare, va fi evidenţiatã, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrãrile respective, cu menţionarea datelor de predare-primire. ART. 120 (1) Corespondenţa cu autoritãţile strãine, cu misiunile diplomatice şi consulare din ţara noastrã, cu reprezentanţele strãine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfãşoarã activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul corespondenţei prin intermediul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele vor înainta corespondenţa Serviciului de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe. Corespondenţa va fi tradusã prin grija parchetului cãruia i-a fost adresatã sau a acestui serviciu, în funcţie de necesitate. (2) Comunicarea actelor procedurale cãtre strãini - persoane fizice sau juridice - având sediul sau reşedinţa în România ori cu domiciliul în strãinãtate, dar care se aflã temporar în ţara noastrã, se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament. (3) Comunicãrile prevãzute la alin. (2) se vor face, dupã traducerea actelor, la parchetele de pe lângã curţile de apel, în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficialã a statului resortisant, la organul prevãzut în alin. (1). (4) Corespondenţa într-o limbã strãinã primitã de la alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1) se traduce în limba românã de parchetele de pe lângã curţile de apel. În acest scop, dupã primirea unei asemenea corespondenţe, prim-procurorul parchetului destinatar o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel din circumscripţia cãreia îşi desfãşoarã activitatea, iar acesta va dispune, în condiţiile legii, traducerea corespondenţei. Textul tradus se transmite parchetului solicitant de cãtre prim-grefierul parchetului de pe lângã curtea de apel. (5) Corespondenţa într-o limbã strãinã adresatã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se traduce de Serviciul de cooperare judiciarã internaţionalã, relaţii internaţionale şi programe. ART. 121 (1) Pentru lucrãrile rezolvate dupã efectuarea menţiunilor de scãdere şi de închidere, corespondenţa se expediazã destinatarilor. (2) În corespondenţa expediatã se vor menţiona denumirea parchetului, numãrul de înregistrare, precum şi numerele de înregistrare ale lucrãrilor conexate. (3) Prim-grefierul sau grefierul şef va urmãri ca actele de procedurã şi celelalte categorii de corespondenţã expediatã sã poarte semnãtura celor în drept, sã fie ştampilate şi sã fie însoţite de anexele la care se referã. ART. 122 (1) Toate comunicãrile, indiferent dacã se adreseazã unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate şi se predau serviciului poştal cu borderou. Comunicãrile care nu privesc soluţiile adoptate în cauzele de competenţa parchetelor se fac prin scrisori simple care se predau pe bazã de semnãturã la oficiile poştale. (2) Când destinatarul are sediul, domiciliul sau reşedinţa în aceeaşi localitate în care îşi are sediul parchetul, corespondenţa i se poate transmite şi prin curier sub luare de semnãturã în Condica de corespondenţã. ART. 123 (1) Înregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. (2) Registrele se numeroteazã, iar pe coperţile acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numãrul iniţial şi ultimul numãr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certificã de cãtre prim-grefier, grefierul şef sau grefierul anume desemnat numãrul înregistrãrilor şi numãrul filelor folosite. ART. 124 Nu se admit ştersãturi în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se bareazã printr-o linie trasatã cu cernealã şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în urmãtorul rând liber din registru. Rectificarea se certificã pe marginea filei din registru sau din condicã prin semnãtura conducãtorului parchetului ori a procurorului desemnat sã controleze activitatea grefei. ART. 125 (1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se pãstreazã timp de un an la grefa parchetului, dupã care se depun la arhivã. (2) Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvã lucrarea, iar numerotarea şi cusutul dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de prim-grefier sau de grefierul şef ori de un alt grefier desemnat de conducãtorul parchetului. ART. 126 (1) Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrãrilor este controlatã trimestrial de adjunctul conducãtorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducãtorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua mãsurile de înlãturare a lipsurilor constatate sau va propune organelor ierarhic superioare luarea mãsurilor care se impun. (2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel va organiza prin procurori desemnaţi controlul funcţionãrii serviciilor de grefã la parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din registre şi condici, precum şi a eventualelor lucrãri nesoluţionate sau pierdute, luând, dacã este cazul, mãsurile prevãzute de lege. SECŢIUNEA a 2-a Dispoziţii speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrãrilor la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ART. 127 (1) Corespondenţa adresatã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrãrilor cu caracter secret, se primeşte de personalul desemnat de procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. (2) Corespondenţa primitã la registraturã se înregistreazã în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi se transmite prin rezoluţia procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. (3) În cazul în care la compartimentele de grefã ale secţiilor se primeşte direct corespondenţa, grefierii şefi o vor transmite spre înregistrare la Secţia de resurse umane şi documentare. (4) Corespondenţa primitã la Secţia de resurse umane şi documentare, referitoare la lucrãri anterioare sau la lucrãri solicitate de secţii, se predã de îndatã dupã înregistrarea în partida respectivã la serviciile de grefã ale secţiilor unde se aflã lucrarea de bazã. ART. 128 (1) Corespondenţa adresatã procurorului general cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predatã nedesfãcutã direct la cabinetul sãu. (2) Corespondenţa adresatã altor persoane din parchet cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" va fi predatã nedesfãcutã procurorilor şefi de secţie sau conducãtorilor altor compartimente în care îşi desfãşoarã activitatea persoana cãreia îi este adresatã corespondenţa. Aceştia vor deschide corespondenţa, vor examina conţinutul acesteia şi decid dacã o predau celor interesaţi, în raport cu conţinutul corespondenţei. ART. 129 Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresatã, corespondenţa privind: a) comportarea personalului din unitãţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate; b) scrisorile prin care se sesizeazã cã s-au fãcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi în mod nejustificat nu s-a primit rãspuns; c) încãlcarea ordinii de drept de cãtre alte autoritãţi publice; d) alte lucrãri care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului general. ART. 130 Dupã examinarea de cãtre procurorul general sau de cãtre adjuncţii sãi a corespondenţei, grefierii care îşi desfãşoarã activitatea la cabinete reţin şi înregistreazã lucrãrile care se pãstreazã în evidenţã la cabinete, iar restul corespondenţei se predã Secţiei de resurse umane şi documentare pentru a fi înregistratã şi transmisã compartimentelor de resort sau pentru a fi trimisã altor autoritãţi publice competente, potrivit legii. ART. 131 La Registratura generalã grefierii anume desemnaţi vor înregistra corespondenţa dupã cum urmeazã: a) corespondenţa care are ca obiect plângeri, denunţuri şi alte sesizãri penale, comunicãri de evenimente şi alte date privind activitatea parchetelor, comunicãri de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrãri periodice, analize, propuneri, lucrãri în legãturã cu activitatea economicã-administrativã, corespondenţa oficialã primitã de la autoritãţi şi instituţii publice, precum şi corespondenţa obişnuitã se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi va primi numere cu soţ; b) propunerile, sesizãrile, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile, altele decât cele penale, ale persoanelor fizice sau juridice se înregistreazã în Registrul de evidenţã a cererilor, reclamaţiilor, sesizãrilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului, dându-se numere de înregistrare fãrã soţ. ART. 132 Lucrãrile care urmeazã sã fie trimise spre rezolvare la douã sau mai multe secţii se multiplicã, dupã caz, integral sau parţial şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare. ART. 133 (1) Lucrãrile care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistreazã de cãtre grefieri în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuitã. Pe aceste lucrãri se aplicã ştampila de înregistrare cu menţiunea cabinetului respectiv, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numãrului de înregistrare, se menţioneazã indicativul "C" şi un numãr dupã cum urmeazã: "C 1" pentru cabinetul procurorului general, "C 2" pentru cabinetul prim-adjunctului procurorului general şi "C 3" pentru cabinetul adjunctului procurorului general. (2) Dupã înregistrare lucrãrile se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnãturã. (3) Documentele ce conţin informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu se înregistreazã la Compartimentul informaţiilor clasificate, potrivit dispoziţiilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 585/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 781/2002 . ART. 134 (1) Corespondenţa primitã de direcţii/secţii de la Secţia de resurse umane şi documentare se selecteazã de grefierii şefi ai direcţiei/secţiilor şi se identificã lucrãrile anterioare în cazul când corespondenţa nou-primitã are legãturã sau se referã la astfel de lucrãri. (2) Întreaga corespondenţã se prezintã spre examinare procurorului şef de direcţie/secţie, care repartizeazã apoi lucrãrile persoanei sau persoanelor competente sã le rezolve. (3) Corespondenţa primitã de procurorii şefi de direcţie/secţii în condiţiile prevãzute de alin. (2) se repartizeazã şi se predã dupã examinare grefierilor şefi ai direcţiilor/secţiilor pentru a fi înregistratã şi transmisã spre soluţionare sau se predã, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spre informare. ART. 135 (1) Înregistrarea corespondenţei la direcţie/secţii dupã examinarea şi repartizarea acesteia de cãtre procurorii şefi se face dupã cum urmeazã: a) corespondenţa care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 131, cu excepţia plângerilor şi denunţurilor penale, se înregistreazã potrivit prevederilor aceluiaşi text. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1999); b) propunerile, sesizãrile, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistreazã în registrul de evidenţã a acestora. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator; c) plângerile şi denunţurile penale, precum şi dosarele de la organele de cercetare penalã în care plângerile şi denunţurile au fost fãcute direct acestora se înregistreazã în ordine cronologicã în Registrul de urmãrire penalã şi supraveghere a acesteia. Dupã înscrierea numãrului de înregistrare se va menţiona în registru şi pe lucrare indicativul "P" (penal). Repartizarea pe dosare potrivit nomenclatorului indicator în vederea arhivãrii se face dupã soluţionare; d) lucrãrile efectuate din oficiu se înregistreazã potrivit prevederilor lit. a)-c), în raport cu conţinutul lor. (2) Când pe parcursul soluţionãrii sau dupã soluţionare unele lucrãri înregistrate iniţial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a)-d) îşi schimbã caracterul, acestea se reînregistreazã potrivit noii repartizãri. ART. 136 În scopul identificãrii cu uşurinţã a lucrãrilor şi dosarelor, înregistrarea lucrãrilor din categoria celor prevãzute la art. 131 şi 135 se va face şi în Registrul opis alfabetic. ART. 137 Dispoziţiile acestei secţiuni se aplicã şi documentelor în formã electronicã. SECŢIUNEA a 3-a Arhiva Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în condiţiile legii a documentelor pãstrate în arhivã ART. 138 (1) Documentele de arhivã pãstrate de compartimentele de grefã ale parchetelor timp de un an se depun la arhivã pe baza inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de pãstrare, potrivit nomenclatorului arhivistic naţional prevãzut în anexa nr. 1 la <>Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Înainte de predarea la arhivã, se verificã fiecare document şi se scot din dosare actele de proprietate, studii, legitimare şi celelalte acte oficiale emise de alte autoritãţi, acestea urmând sã fie restituite, sub semnãturã, celor îndreptãţiţi şi reţinându-se copii certificate sub semnãturã de persoana care a restituit actul. De asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituţii sau autoritãţi publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau document aflat în original la dosar. (3) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se pãstreazã în arhivele direcţiilor/secţiilor timp de un an, dupã care se predau la arhiva generalã unde se pãstreazã pe perioadele de timp prevãzute de dispoziţiile legale. (4) Arhivarea şi pãstrarea lucrãrilor înregistrate şi reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrãrilor ce conţin informaţii secrete de stat sau secrete de serviciu, se fac de grefierii care îşi desfãşoarã activitatea la cabinete. ART. 139 (1) La soluţionarea dosarului, în vederea predãrii acestuia la grefã, procurorul de caz aşazã documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologicã, le numeroteazã şi le coase sau le leagã în coperte de carton, în aşa fel încât sã se asigure citirea completã a textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor. Din dosar se îndepãrteazã agrafele, clemele şi acele. (2) Pe coperta dosarului se menţioneazã denumirea parchetului şi a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul statistic, termenul de pãstrare, problema la care se referã, numãrul de file şi numãrul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la <>Legea nr. 16/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Pe o filã adãugatã la sfârşitul dosarului, respectiv dupã ultima menţiune scrisã din cuprinsul registrelor şi condicilor, salariatul care gestioneazã arhiva menţioneazã: "prezentul dosar (registru, condicã etc.) conţine ... file" (în cifre şi litere), aplicã ştampila rotundã şi semneazã. ART. 140 Pentru dosarele cu termen de pãstrare permanent inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de pãstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar câte un exemplar rãmâne la grefierul şef, iar celelalte se pãstreazã în arhivã împreunã cu dosarele. ART. 141 Pentru registre, condici şi alte documente preconstituite se întocmeşte un inventar separat pe termene de pãstrare. ART. 142 Salariatul care rãspunde de arhivã este obligat sã ţinã evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivã şi a mişcãrii documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţã a intrãrilor-ieşirilor unitãţilor arhivistice, potrivit modelului din anexa nr. 4 la <>Legea nr. 16/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 143 La primirea documentelor în arhivã se verificã dacã inventarul este întocmit corespunzãtor şi dacã îndeplineşte condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 16/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi de prezentul regulament. ART. 144 Documentele se pãstreazã în arhivã pe compartimente de activitate, pe termene de pãstrare şi în ordine cronologicã a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de pãstrare permanent se pãstreazã separat de cele cu termene temporare. ART. 145 (1) Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste documente. Aceştia rãspund în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea arhivei şi de pãstrarea confidenţialitãţii informaţiilor cuprinse în arhivã. (2) Persoanele menţionate la alin. (1) îndeplinesc sarcinile prevãzute de lege privind predarea documentelor în arhivã, pãstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevãzute în fişa postului. ART. 146 (1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obţinerea de copii ale acestor documente, precum şi consultarea lor se realizeazã numai pe baza aprobãrii scrise a conducãtorului unitãţii care deţine arhiva. (2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generalã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, eliberarea acestora, precum şi obţinerea de copii se fac cu aprobarea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. În cazul în care consultarea nu este permisã, solicitantul poate face plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) La cererea persoanelor îndreptãţite conducãtorul parchetului, respectiv procurorul şef al Secţiei de resurse umane şi documentare, poate aproba restituirea cãtre acestea de documente din arhivã sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor parchete. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivã cu o copie conformã. (4) Eliberarea documentelor originale se consemneazã în registrul de depozit. (5) Toate consultãrile lucrãrilor din arhivã, precum şi eliberarea de copii se evidenţiazã într-un registru ţinut prin grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea termen de pãstrare permanent. ART. 147 (1) Documentele de arhivã al cãror termen de pãstrare stabilit în nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintã comisiei de selecţionare constituite potrivit <>Legii nr. 16/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Comisia de selecţionare este compusã din preşedinte, secretar şi un numãr impar de membri, numiţi de conducãtorul parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor. (3) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie membrii comisiei sunt desemnaţi prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului şef al Secţiei de resurse umane şi documentare. (4) Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit din rândul procurorilor. (5) Salariatul care rãspunde de arhivã va fi numit secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are obligaţia sã pregãteascã din timp materialul arhivistic pe care urmeazã sã-l prezinte comisiei, sã prezinte explicaţiile necesare în legãturã cu selecţionarea arhivei şi sã ducã la îndeplinire hotãrârile comisiei. ART. 148 Dupã expirarea termenului de pãstrare, la cererea secretarului comisiei, preşedintele convoacã comisia de selecţionare. Aceasta verificã dacã documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de pãstrare şi avizeazã eliminarea lor, putând sã prelungeascã termenul de pãstrare a unor lucrãri, dacã este cazul. ART. 149 În cazul în care comisia de selecţionare constatã cã s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de pãstrare, va face rectificãrile necesare în inventar. Dacã este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexeazã la inventarul iniţial. ART. 150 (1) Selecţionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se face dupã ce acestea au fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examineazã documentele şi stabileşte, dupã caz, pãstrarea sau înlãturarea lor ca nefolositoare. (2) Pentru documentele ce se propun a fi înlãturate din arhivã se întocmeşte proces-verbal dupã modelul din anexa nr. 5 la <>Legea nr. 16/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, menţionându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create şi numãrul curent al dosarelor din inventar. ART. 151 Documentele care nu au termen de pãstrare prevãzut în nomenclatorul arhivistic se înlãturã pe baza unui proces-verbal în care se menţioneazã categoria de documente, numãrul acestora şi anii extremi, fãcându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentarã şi practicã. ART. 152 Documentele rãmase dupã selecţionare se predau filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti, la termenele şi în condiţiile prevãzute în <>Legea nr. 16/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Odatã cu predarea se depun şi douã exemplare din inventarul definitiv. ART. 153 La selecţionarea arhivei se va avea în vedere sã fie identificate şi reţinute toate documentele care au importanţã istoricã, documentarã şi cele a cãror utilitate practicã nu a încetat. ART. 154 (1) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz, confecţionate din metal, care au stemã şi denumirea completã a parchetelor, pãstrate în arhivã, se depun la filialele judeţene ale Arhivelor Naţionale, respectiv a municipiului Bucureşti, într-un singur exemplar; celelalte exemplare, precum şi sigiliile şi ştampilele de cauciuc scoase din uz se depun la Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz se iau în evidenţã în Registrul pentru evidenţa sigiliilor şi ştampilelor, într-o secţiune separatã, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 4 la Legea nr.16/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi se pãstreazã în arhivã. ART. 155 (1) Conducãtorii parchetelor sunt obligaţi sã urmãreascã pãstrarea în condiţii corespunzãtoare a documentelor şi sã ia mãsuri care sã împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligaţi sã asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de pãstrare a documentelor şi de prevenire a incendiilor. (2) Se interzic introducerea şi pãstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile. ART. 156 Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercitã controlul şi îndrumarea activitãţilor ce se desfãşoarã în legãturã cu arhiva la celelalte parchete. SECŢIUNEA a 4-a Grefa ART. 157 Grefa constituie compartimentul auxiliar de specialitate la toate parchetele care efectueazã urmãtoarele operaţiuni: a) completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizatã a datelor statistice, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) folosirea, pãstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare; c) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-au dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative sau judiciare; d) dactilografierea lucrãrilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate. SECŢIUNEA a 5-a Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative ART. 158 (1) Grefierii şefi şi prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectueazã urmãrirea penalã sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã penalã, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuãrii urmãririi penale şi punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus sancţiunea administrativã a amenzii prevãzutã de Codul penal. (2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor administrative se ţine în Registrul pentru evidenţa şi punerea în executare a cheltuielilor judiciare şi a sancţiunilor aplicate potrivit art. 18^1 şi 91 din Codul penal. ART. 159 La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile fãcute de organul de urmãrire penalã şi de alte organe pentru: a) chemarea prin serviciile poştale, telefon, telex sau fax a pãrţilor din proces, a martorilor, experţilor, interpreţilor şi altor persoane; b) plata în cazurile şi condiţiile prevãzute de lege a sumelor de bani cuvenite martorilor, experţilor şi interpreţilor; c) efectuarea constatãrilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor medico-legale sau de altã specialitate; d) ridicarea şi conservarea mijloacelor materiale de probã, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanţelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc.; e) efectuarea fotografiilor judiciare şi a înregistrãrilor audiovideo; f) deplasãrile efectuate în interesul rezolvãrii cauzelor: costul cazãrii, al diurnei, al transportului; g) plata onorariilor apãrãtorilor din oficiu; h) hârtia, imprimatele şi alte materiale ce compun dosarele penale; i) alte lucrãri efectuate în desfãşurarea urmãririi penale care au necesitat plãţi din fondurile bugetare. ART. 160 (1) Calcularea cheltuielilor judiciare se va face în fiecare cauzã soluţionatã de procuror pe baza urmãtoarelor documente justificative: a) actele întocmite de organele care au efectuat lucrãri dispuse de organul de urmãrire penalã în care sunt menţionate costurile lucrãrilor; b) actele în baza cãrora martorii, experţii şi interpreţii justificã, în condiţiile prevãzute de lege, cheltuielile fãcute; c) actele emise de cabinetele de avocaţi în care se menţioneazã onorariile ce se plãtesc apãrãtorilor din oficiu; d) nota de cheltuieli întocmitã de grefierul şef sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmãrirea penalã sau supravegherea urmãrii penale privind cheltuielile fãcute de parchet în cursul urmãririi penale pentru corespondenţã, chemãrile prin telefon, telex sau fax, deplasãri, consumuri de materiale etc. (2) Obţinerea documentelor justificative pentru cheltuielile judiciare, amenzile judiciare şi amenzile administrative se realizeazã de prim-grefieri, grefierii şefii sau de grefierii desemnaţi. ART. 161 În cauzele în care urmãrirea penalã a fost efectuatã de organele de cercetare penalã, la stabilirea cheltuielilor se ţine seama de sumele menţionate de aceste organe în referatele cu propuneri de soluţionare a cauzelor la care se adaugã, dacã este cazul, cheltuielile efectuate de parchet. ART. 162 Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror prin ordonanţa de încetare a urmãririi penale sau de scoatere de sub urmãrirea penalã, potrivit legii. ART. 163 Punerea în executare a ordonanţei prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda cu caracter administrativ prevãzutã de Codul penal se face de cãtre procuror, potrivit dispoziţiilor din Codul de procedurã penalã. ART. 164 (1) Conducãtorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare. (2) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va urmãri, cu ocazia controalelor economice efectuate, modul în care se pun în executare ordonanţele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare şi va propune mãsurile de înlãturare a neregulilor constatate. ART. 165 (1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace de probã ridicate de procuror şi care nu pot fi ataşate la dosar se asigurã de parchete prin tehnicienii criminalişti sau, dupã caz, prin grefierii anume desemnaţi de conducãtorii parchetelor. Aceştia semneazã de luarea în primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probã, le înregistreazã în Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte şi rãspund de securitatea depozitãrii, precum şi de buna pãstrare şi conservare a acestora. (2) Primirea obiectelor se face pe bazã de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea. (3) În registrul de evidenţã se va face descrierea amãnunţitã a obiectelor primite, arãtându-se starea calitativã, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabricã, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În acelaşi sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probã prevãzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrãrii video se înregistreazã separat în registrul de valori şi corpuri delicte. ART. 166 Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bunã conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probã, la parchete se amenajeazã încãperi speciale şi se procurã case de fier şi dulapuri metalice anume destinate. ART. 167 (1) Obiectele de valoare mare se vor ţine în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea ataşatã o etichetã pe care se vor nota numãrul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţã. (2) Obiectele cu volum mic se ambaleazã în plicuri pe care se vor nota datele de identificare. ART. 168 (1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de platã strãine se depun la cea mai apropiatã instituţie bancarã competentã. (2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artã sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre pãstrare instituţiilor de specialitate. (3) Obiectele prevãzute în alin. (1) şi (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacã obiectele sunt strict necesare urmãririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de cãtre procuror, dupã terminarea urmãririi penale. (4) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmãririi penale de la deţinãtori se consemneazã pe numele celui de la care s-au ridicat şi la dispoziţia organului judiciar. (5) La camera de corpuri delicte se pãstreazã în evidenţã copii ale recipiselor de consemnare a sumelor de bani şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar. ART. 169 (1) Bunurile perisabile se predau de urgenţã, în condiţiile legii, unitãţilor comerciale, potrivit profilului activitãţii, în vederea valorificãrii. (2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemneazã, dupã caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau pãrţilor responsabile civilmente şi la dispoziţia organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor. ART. 170 Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de probã, se predau de îndatã pe bazã de proces-verbal organelor de poliţie din localitatea unde îşi are sediul parchetul. ART. 171 (1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecatã, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probã se predau instanţei de judecatã odatã cu dosarul cauzei, fãcându-se menţiune despre aceasta în rechizitoriu. În adresa de trimitere a dosarului se enumerã şi se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire şi depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliţiei. (2) Predarea la instanţã a dosarului, împreunã cu corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probã ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte la instituţii de specialitate sau la bãnci, se face sub luare de semnãturã în Condica de corespondenţã, cu menţiunea expresã a primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte, dupã care se opereazã scãderea în Registrul de valori şi corpuri delicte. ART. 172 (1) Dacã se dispune confiscarea specialã potrivit dispoziţiilor Codului penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras împreunã cu obiectele confiscate se trimit executorului judecãtoresc în vederea valorificãrii lor în condiţiile legii. Predarea şi primirea obiectelor şi scoaterea din evidenţã se fac în condiţiile prevãzute de prezentul regulament. (2) În cazul confiscãrii mijloacelor de platã strãine, a titlurilor de valoare interne, a obiectelor de artã sau de muzeu, a metalelor sau pietrelor preţioase ori a obiectelor confecţionate din acestea, precum şi a colecţiilor de valoare, soluţia dispusã se comunicã şi instituţiilor de specialitate la care acestea au fost depuse. (3) Pentru sumele de bani ridicate de la fãptuitori sau pentru cele obţinute din valorificarea bunurilor perisabile, mãsura confiscãrii se comunicã şi unitãţii bancare la care acestea au fost depuse. (4) Confiscarea muniţiei şi materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunicã organelor de poliţie la care acestea au fost depuse pentru a se proceda la distrugerea sau valorificarea lor în condiţiile legii. (5) Mãsura confiscãrii se comunicã în toate cazurile organelor financiare teritoriale pentru a se urmãri virarea la bugetul statului a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte. ART. 173 (1) Mãsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusã prin ordonanţã, se executã dupã respingerea cãilor de atac împotriva soluţiei sau dupã trecerea unui an de la data ordonanţei, prin mijloace adecvate, de cãtre o comisie desemnatã de conducãtorul parchetului, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul şef, dupã caz, prim-grefierul şi tehnicianul criminalist sau grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte se întocmeşte un proces-verbal semnat de membrii comisiei, care se ataşeazã la dosarul cauzei, iar operaţiunea se menţioneazã în registrul de valori şi corpuri delicte. (2) Mãsura distrugerii unor obiecte confiscate ce încalcã dreptul de autor se executã potrivit dispoziţiilor <>art. 1 pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, republicatã, ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 514/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, republicatã, ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.095/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de depunere şi de distrugere a suporturilor, materialelor, fonogramelor, marcajelor holografice sau a copertelor confiscate, ale art. 439 din Codul de procedurã penalã, ale <>art. 20 din Legea nr. 344/2005 privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul operaţiunilor de vãmuire, în prezenţa şi cu confirmarea prin semnãturã a unei comisii de preluare şi distrugere formate din reprezentanţi ai deţinãtorului, Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor. ART. 174 Departamentul economico-financiar şi administrativ şi Serviciul de audit public intern din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, vor verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţã şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace materiale de probã. ART. 175 Se interzice folosirea sub orice formã a obiectelor care constituie mijloace materiale de probã în alte scopuri decât cele prevãzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificãrii lor. SECŢIUNEA a 6-a Dactilografierea lucrãrilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate ART. 176 Grefierii şefi sau, dupã caz, prim-grefierii asigurã dactilografierea sau tehnoredactarea la timp şi în condiţii de calitate a lucrãrilor efectuate în cadrul activitãţii parchetelor. ART. 177 În funcţie de volumul de activitate din fiecare parchet, unul sau mai mulţi grefieri pot fi anume desemnaţi sã dactilografieze sau sã tehnoredacteze şi actele procedurale. ART. 178 (1) Lucrãrile vor fi dactilografiate sau tehnoredactate cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor. (2) Lucrãrile dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe suport magnetic, inclusiv conceptele, se restituie de grefieri grefierilor şefi sau, dupã caz, prim-grefierilor zilnic, la sfârşitul programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului de lucru. (3) Grefierii şefi sau, dupã caz, prim-grefierii au obligaţia sã predea de îndatã lucrãrile dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe suport magnetic, celor care le-au întocmit, evidenţiindu-se şi verificându-se activitatea zilnicã a fiecãrui grefier. ART. 179 (1) Grefierii au obligaţia sã întreţinã mijloacele tehnice din dotare în bune condiţii şi sã ia mãsurile adecvate pentru siguranţa acestora, atât în timpul, cât şi în afara programului de lucru. (2) Lucrãrile dactilografiate sau tehnoredactate vor conţine în subsolul textului ultimei file iniţialele persoanei care le-a redactat şi numãrul de file dactilografiate. ART. 180 (1) Se interzic dactilografierea sau tehnoredactarea altor lucrãri decât a celor efectuate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precum şi folosirea mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor de cãtre alte persoane decât grefierii care le au în primire, cu excepţia grefierilor şefi sau prim-grefierilor, dupã caz. (2) De asemenea, este interzisã dactilografierea sau tehnoredactarea actelor procedurale referitoare la soluţiile adoptate de procurori, precum şi a altor lucrãri importante fãrã concepte. (3) Procurorii îşi pot întocmi singuri propriile acte procedurale, care vor fi înregistrate în condica de lucrãri cu aceastã menţiune. ART. 181 Modul de completare a formularelor statistice, de centralizare şi stocare computerizatã a datelor statistice se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 182 Modul de folosire, pãstrare şi evidenţã a ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare se va stabili prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. SECŢIUNEA a 7-a Realizarea sarcinilor administrative şi gospodãreşti inerente funcţionãrii parchetelor ART. 183 (1) Managerii economici sau administratorii ori, la parchetele de pe lângã judecãtorii unde asemenea funcţii nu existã, prim-grefierii vor coordona activitatea personalului auxiliar de serviciu asigurând îndeplinirea de cãtre acesta a atribuţiilor privind paza şi curãţenia localurilor parchetelor. (2) Persoanele prevãzute la alin. (1) vor asigura, de asemenea, buna funcţionare a instalaţiilor şi a aparaturii din dotarea parchetelor, precum şi materialele necesare funcţionãrii parchetelor. (3) Administratorii vor îndeplini aceste atribuţii şi pentru celelalte parchete din aceeaşi circumscripţie cu parchetul tribunalului, dupã caz. SECŢIUNEA a 8-a Biblioteca ART. 184 Biblioteca este organizatã, la parchetele din ţarã, în cadrul grefei. ART. 185 (1) Fondul documentar din biblioteci se organizeazã pe urmãtoarele grupe: - grupa I - legislaţie (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial al României, colecţii de acte normative de aplicare generalã, repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzând acte normative); - grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalisticã, criminologie, medicinã legalã (coduri legislaţie, jurisprudenţã, cãrţi şi reviste); - grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislaţie locativã; - grupa IV - drept administrativ, drept constituţional, organizare judecãtoreascã, legislaţia notarialã, exercitarea avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele judiciare de timbru, jurisdicţia Curţii Constituţionale, contenciosul administrativ, drept comunitar, drepturile omului; - grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrãri privind legislaţia economicã, sistemele de control economico-financiar, jurisdicţia financiarã, jurisdicţia comercialã; - grupa VI - dreptul muncii; - grupa VII - drept internaţional public şi drept internaţional privat, drept maritim şi fluvial, legislaţia privind transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale; - grupa VIII - dicţionare; - grupa IX - colecţii de reviste, colecţii ale publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare; - grupa X - lucrãri din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public. (2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicaţiilor. (3) Colecţiile de legi şi alte acte normative se aşazã în ordine cronologicã. (4) Publicaţiile juridice periodice se pãstreazã separat, pe ani şi vechime numericã. (5) Monitorul Oficial al României se pãstreazã în bibliorafturi şi se leagã în volume la sfârşitul anului. ART. 186 (1) Încadrarea fondului documentar în grupele prevãzute de prezentul regulament se face de grefierul însãrcinat cu gestiunea bibliotecii sub controlul conducãtorului parchetului. (2) La Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi numiţi bibliotecari respectându-se prevederile <>Legii bibliotecilor nr. 334/2002 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi ale <>Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 187 Fondul documentar din biblioteci se pãstreazã în încãperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încãperi accesibile procurorilor şi personalului auxiliar. TITLUL XII Mãsuri pentru unificarea practicii judiciare şi asigurarea cunoaşterii actelor normative publicate în Monitorul Oficial al României ART. 188 (1) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte structuri de parchet vor prezenta Serviciului de documentare şi statisticã judiciarã problemele de drept controversate, iar Secţiei judiciare materialele privind problemele de drept în legãturã cu care instanţele de judecatã au pronunţat soluţii contradictorii, exprimându-şi documentat opinia. (2) Problemele de drept prevãzute la alin. (1) vor fi examinate de îndatã de Serviciul de documentare şi statisticã judiciarã, care va întocmi note de studii argumentate în termen de maximum 15 zile de la data înregistrãrii lucrãrii, pe care le vor supune examinãrii Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Notele de studiu aprobate de Consiliul ştiinţific sau, dupã caz, punctul de vedere al acestuia asupra lor vor fi comunicate de îndatã tuturor structurilor, fiind aduse la cunoştinţã tuturor procurorilor de conducãtorii acestor structuri. (4) Notele de studii întocmite de Direcţia Naţionalã Anticorupţie cu privire la practica neunitarã vor fi transmise procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. TITLUL XIII Dispoziţii finale ART. 189 Dispoziţiile privind atribuţiile parchetelor din prezentul regulament se completeazã cu cele prevãzute în legi şi în alte acte normative în legãturã cu activitatea Ministerului Public. ART. 190 Dispoziţiile din prezentul regulament titlul III, cap. II privind organizarea, structura şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism se aplicã pânã la data intrãrii în vigoare a regulamentului de organizare şi funcţionare al direcţiei, elaborat în baza <>art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism. ANEXA 1 -------la regulament-------------
┌──────────────────────────┐
│ DIRECTIA DE INVESTIGARE A│ ┌────────────┐
│ A INFRACTIUNILOR DE │ ┌────────────┐ │ DIRECTIA │
│ CRIMINALITATE ORGANIZATA ├<─────┤ PROCUROR ├──────>┤ NATIONALA │
│ SI TERORISM │ │ GENERAL │ │ANTICORUPTIE│
└──────────────────────────┘┌─────┤ │ └────────────┘
┌─────┬──────────────┘ └──┬──┬──┬───┘
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
┌──┴─┐ │ │ │ │
│ L │ │ │ │ │
└────┘ │ │ │ │
┌────┐ │ ┌────────────┐ │ │ │ ┌────────────┐
│ M │<──┤ │ PRIM │ │ │ │ │ │
└────┘ │ │ ADJUNCT AL│<──┘ │ └──>│ ADJUNCT AL│
┌────┐ │ │PROCURORULUI│ │ │PROCURORULUI│
│ N │<──┤ │ GENERAL │ │ │ GENERAL │
└─┬──┘ │ └────────────┘ │ └────────────┘
├n1 │ │
│ │ v
└n2 │ ┌─────────┬──────────────┬───────────┬─────────┐
┌────┐ │ │ │ │ │ │
│ O │<──┤ v v v v v
└────┘ │ ┌─────────┐┌─────────┐ ┌──────────┐┌───────────┐┌─────────┐
│ │SECTIA DE││ SECTIA │ │SECTIA DE ││SECTIA ││DEPARTA- │
┌────┐ │ │URMARIRE ││JUDICIARA│ │RESURSE ││PARCHETELOR││MENTUL │
│ P │<──┤ │PENALA SI││ │ │UMANE SI ││ MILITARE ││ECONOMIC │
└────┘ │ │CRIMINA- ││ │ │DOCUMEN- ││ ││FINANCIAR│
│ │LISTICA ││ │ │TARE ││ ││ │
┌────┐ │ └───┬─────┘└────┬────┘ └────┬───┬─┘└───────┬───┘└─────────┘
│ Q │<──┤ │ │ │ │ │
└────┘ │ │ │ ┌───┤ │ ┌──┬─┴──┐
│ ┌──┴──┐ ┌──┴──┐ │ │ │ │ v v
┌────┐ │ ┌─┴┐ ┌─┴┐ ┌─┴┐ ┌─┴┐ │ ┌┴─┐ │ │ ┌──┐ ┌──┐
│ R │<──┤ │A │ │ B│ │C │ │ D│ │ │F │ │┌──┐ │ │I │ │K │
└────┘ │ └┬─┘ └┬─┘ └┬─┘ └┬─┘ ┌─┴┐ └┬─┘ ├┤G │ │ └──┘ └─┬┘
│ │ │ │ │ │E │ │ │└──┘ │ ┌──┐ │
┌────┐ │ ├a1 ├b1 ├c1 ├d1 └──┘ ├f1 │┌──┐ └>│J │ └k1
│ S │<──┘ │ │ │ │ │ └┤H │ └──┘
└────┘ └a2 └b2 └c2 └d2 ├f2 └──┘
│
└f3
LEGENDA:
┌───────────────────────────────────────────────┐
│ SECTIA DE URMARIRE PENALA SI CRIMINALISTICA │
│ │
└────────────────────┬──────────────────────────┘
│
│
┌─────────┴────────┐
│ │
│ CONDUCERE │
│ │
└─────────┬────────┘
│
│
┌───────────────────────────┴───────────────────┐
│ │
v v
┌───────────────────────┐ ┌─────────────────────────┐
│ SERVICIUL │ │ SERVICIUL PENTRU │
│ DE URMARIRE PENALA │ │COORDONAREA MINISTERULUI │
│ │ │PUBLIC IN DOMENIUL D.P.I.│
└─┬─────────────────────┘ └──────────────────────┬──┘
│ │
│ │
│ │
│ ┌──────────────┐ ┌─────────────────┐ │
├───>│ BIROUL │ │ BIROUL PENTRU │<──────┤
│ │ URMARIRE │ │ COORDONAREA │ │
│ │ PENALA │ │ACTIVITATII IN │ │
│ │ │ │DOMENIUL D.P.I. │ │
│ └──────────────┘ └─────────────────┘ │
│ │
│ ┌──────────────┐ ┌─────────────────┐ │
└───>│ BIROUL │ │ BIROUL DE │ │
│CRIMINALISTICA│ │ COMBATEREA │<──────┘
│ │ │ INFRACTIUNILOR │
└──────────────┘ │IN DOMENIUL D.P.I│
└─────────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│ SECTIA JUDICIARA │
│ │
└────────────────────┬─────────────────┘
│
│
┌─────────┴────────┐
│ │
│ CONDUCERE │
│ │
└─────────┬────────┘
│
│
┌───────────────────────────┴───────────────────┐
│ │
v v
┌───────────────────────┐ ┌─────────────────────┐
│ SERVICIUL │ │ SERVICIUL │
│ PENAL │ │ CIVIL │
│ │ │ │
└───────────┬───────────┘ └─────────┬───────────┘
│ │
┌──────┴────────┐ ┌──────┴────────┐
│ │ │ │
v v v v
┌──────────────┐ ┌────────────┐ ┌──────────────┐ ┌────────────┐
│ BIROUL │ │ BIROUL │ │ BIROUL │ │ BIROUL │
│ R.I.L. │ │REPREZENTARE│ │ R.I.L. │ │REPREZENTARE│
│ PENALA │ │ │ │ CIVIL │ │ │
└──────────────┘ └────────────┘ └──────────────┘ └────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────┐
│ SECTIA DE RESURSE UMANE SI DOCUMENTARE │
│ │
└────────────────────┬────────────────────────┘
│
│
┌─────────┴────────┐
│ │
│ CONDUCERE │
│ │
└─────────┬────────┘
│
┌──────────────────────────────────┤
│ │
│ ┌──────────┴───────────┐
│ │ SERVICIUL │
│ │ DOCUMENTARE SI │
│ │STATISTICA JUDICIARA │
│ └─────────┬────────────┘
│ │
│ │
│ │
│ ┌──────────────┐ │ ┌─────────────────┐
├───>│ BIROUL │ │ │ BIROUL │
│ │ ORGANIZARE │ ├─────>│ DOCUMENTARE │
│ │ SI RESURSE │ │ │ │
│ │ UMANE │ │ │ │
│ └──────────────┘ │ └─────────────────┘
│ │
│ ┌───────────────┐ │ ┌─────────────────┐
├───>│ BIROUL │ │ │ BIROUL │
│ │REGISTRATURA │ ├─────>│ STATISTICA │
│ │ GENERALA, │ │ │ JUDICIARA │
│ │ARHIVA SI GREFA│ │ │ │
│ └───────────────┘ │ │ │
│ │ └─────────────────┘
│ ┌──────────────┐ │ ┌─────────────────┐
└───>│ BIROUL │ │ │ │
│ RELATII CU │ └─────>│ BIBLIOTECA │
│ PUBLICUL SI │ │ │
│ AUDIENTE │ └─────────────────┘
└──────────────┘
┌──────────────────────────────────────┐
│ SECTIA PARCHETELOR MILITARE │
│ │
└────────────────────┬─────────────────┘
│
│
┌─────────┴────────┐
│ │
│ CONDUCERE │
│ │
└─────────┬────────┘
┌────────────────────────────────────┤
│ │
│ ┌───────────────────┴──────────────┐
│ │ │
│ v v
│ ┌──────────────────┐ ┌────────────────────────────────┐
│ │ SERVICIUL DE │ │SERVICIUL ORGANIZARE-MOBILIZARE │
│ │ URMARIRE PENALA │ │ RESURSE UMANE, ECONOMIC- │
│ │ │ │ FINANCIAR SI ADMINISTRATIV │
│ └──────────────────┘ └─────────────────┬──────────────┘
│ │
│ │
│ v
│ ┌───────────────┐ ┌────────────┐
│ │ COMPARTIMENTUL│ │ BIROUL │
└─────>│ DOCUMENTE │ │ FINANCIAR- │
│ CLASIFICATE │ │ CONTABIL │
└───────────────┘ └────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────┐
│ DEPARTAMENTUL ECONOMICO-FINANCIAR SI ADMINISTRATIV│
│ │
└────────────────────┬──────────────────────────────┘
│
│
┌─────────┴────────┐
│ │
│ CONDUCERE │
│ │
└─────────┬────────┘
│
│
┌──────────────────────┴────────────────────────┐
│ │
v v
┌────────────┐ ┌───────────────┐ ┌──────────────────────────────┐
│ SERVICIUL │ │ SERVICIUL │ │ SERVICIUL ADMINISTRATIV, │
│ FINANCIAR │ │ INVESTITII │ │ INTRETINERE-DESERVIRE, │
│ │ │ SI ACHIZITII │ │TRANSPORT SI PROTECTIA MUNCII │
└───────┬────┘ └───────┬───────┘ └─────────────────┬────────────┘
│ │ │
┌──────┼────────┐ ┌────┴─────┐ ┌───────────┼──────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │
v │ v v v v v v
┌──────────┐│ ┌────────┐ ┌──────┐ ┌─────────┐┌─────────┐┌─────────┐┌─────────┐
│ BIROUL ││ │BIROUL │ │BIROUL│ │ BIROUL ││ BIROUL ││COMPARTI-││COMPARTI-│
│FINANCIAR,││ │PROTO- │ │INVES-│ │ACHIZITII││ADMINIS- ││ MENT ││ MENT DE │
│CONTABI- ││ │COL │ │TITII │ │PUBLICE ││TRATIV SI││TRANSPOR-││PROTECTIA│
│LITATE SI ││ │ │ │ │ │ ││INTRETI- ││ TURI SI ││ MUNCII │
│SALARIZARE││ │ │ │ │ │ ││ NERE- ││INTRETI- ││ │
│ ││ │ │ │ │ │ ││DESERVIRE││NERE PARC││ │
│ ││ │ │ │ │ │ ││ ││ AUTO ││ │
└──────────┘│ └────────┘ └──────┘ └─────────┘└────┬────┘└─────────┘└─────────┘
│ │
┌────┴───┐ ┌───────────┼──────────┐
│BIROUL │ v v v
│BUGET, │ ┌─────────┐┌─────────┐┌─────────┐
│C.F.P. │ │FORMATIE ││FORMATIE ││FORMATIE │
│SI ANGA-│ │DE INTRE-││ TIPO- ││ DE │
│JAMENTE │ │ TINERE- ││ GRAFIE ││POMPIERI │
│BUGETARE│ │DESERVIRE││ ││ │
└────────┘ └─────────┘└─────────┘└─────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
