Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 2061/170/2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1038 din 15 noiembrie 2023.────────── CAP. I Dispoziţii generale 1.1. Cadrul general privind gestionarea situaţiei de urgenţă ART. 1 (1) Scopul prezentului regulament îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare a situaţiilor de urgenţă generată de cutremure de către structurile implicate în acest proces, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure reprezintă o activitate de interes naţional, prin dimensiunea efectelor negative asupra elementelor expuse la risc şi a consecinţelor economice, sociale şi psihologice, şi de mediu. ART. 2 (1) Obiectivul general al prezentului regulament constă în reglementarea modului de organizare a componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă în caz de cutremur, în scopul limitării pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor negative asupra mediului, printr-un ansamblu de măsuri şi acţiuni în domeniile prevenire, pregătire, răspuns, investigare/evaluare post eveniment, respectiv refacere/reabilitare. (2) Atingerea obiectivului menţionat la alin. (1) vizează: a) stabilirea atribuţiilor entităţilor implicate în acţiunile de prevenire, pregătire, răspuns, evaluare/investigare post-eveniment, refacere/reabilitare în situaţiile de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament, inclusiv implementarea acestor acţiuni; b) stabilirea în comun, cu structurile care asigură funcţii de sprijin în situaţia manifestării tipului de risc, a responsabilităţilor ce le revin conform domeniilor de acţiune specifice; c) protecţia populaţiei prin asigurarea unui răspuns coordonat şi integrat din punct de vedere managerial şi operativ al actului de comandă, mobilizarea în timp scurt a resurselor, concomitent cu prevenirea apariţiei şi/sau limitarea efectelor asociate; d) asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; e) investigarea post-seism prin evaluarea stării tehnice a construcţiilor, în vederea luării deciziilor privind condiţiile de utilizare în continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora şi a măsurilor pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor, infrastructurii şi utilităţilor publice afectate de cutremur; f) revenirea la starea de normalitate post-seism prin aplicarea măsurilor de refacere/reabilitare. ART. 3 (1) Prezentul regulament utilizează termeni şi expresii având înţelesurile definite în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În cadrul regulamentului, pe lângă termenii şi expresiile din legislaţia în vigoare, sunt utilizaţi următorii termeni: a) consolidare - refacerea sau înnoirea oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătăţirii comportării structurii la diferite tipuri de acţiuni; b) cutremur - hazard natural de natură geotectonică, cu un potenţial distructiv major ce poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti, afectarea majoră a infrastructurii, pierderi de proprietăţi şi disfuncţii majore, precum şi la un puternic impact psihologic şi social, iar revenirea la starea de normalitate reclamă un important efort financiar, derulat pe o perioadă lungă de timp; c) evaluare vizuală rapidă - evaluarea vulnerabilităţii seismice a fondului construit pe tipologii de clădiri, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, realizată de autorităţile locale prin personal cu studii tehnice de specialitate, în scopul caracterizării tipurilor reprezentative de clădiri pentru prioritizarea intervenţiilor în cadrul diferitelor programe de finanţare; d) expertiză tehnică la acţiuni seismice - evaluarea seismică a unei clădiri, cu identificarea necesităţii lucrărilor de intervenţie şi, după caz, a tipului şi anvergurii acestora; e) expunerea - totalitatea oamenilor, proprietăţilor, sistemelor sau altor elemente prezente în zonele de hazard. Expunerea are un caracter variabil în funcţie de momentul în care se petrece evenimentul, fapt care poate genera impact diferit. Măsurarea expunerii se referă la totalitatea elementelor expuse prezente în zona luată în considerare. f) hazardul seismic se referă la probabilitatea de apariţie a unui cutremur care poate cauza pierderi de vieţi, rănirea persoanelor sau alte tipuri de impact asupra sănătăţii, precum şi avarii şi daune la nivelul bunurilor, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii şi resurselor de mediu; g) impact - efectele negative ale unui hazard exprimate în termeni de consecinţe asupra populaţiei, bunurilor fizice, consecinţe economice, sociale şi psihologice; h) lucrări de intervenţie - lucrări de construcţie realizate în vederea reducerii vulnerabilităţii construcţiilor existente; i) riscul seismic exprimă probabilitatea de a se produce efecte nefavorabile la nivel uman, material, economic sau de mediu, într-o anumită perioadă de timp, apărute în urma interacţiunii dintre evenimentele seismice şi condiţiile de vulnerabilitate de la nivelul societăţii, cu impact negativ asupra funcţionării normale a unei comunităţi sau a societăţii. Riscul seismic este o funcţie de trei componente interconectate: hazard seismic, expunere şi vulnerabilitate; j) vulnerabilitate seismică a construcţiilor - susceptibilitate la avariere a acestora în urma unei acţiuni seismice. 1.2. Tipul de risc care face obiectul regulamentului şi riscurile asociate ART. 4 (1) Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament este cutremurul. (2) În sensul prezentului regulament, elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă sunt: a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile; b) construcţii: clădiri de locuit, clădiri de interes şi utilitate publică, clădirile din sectorul de învăţământ şi din sectorul de sănătate, clădiri social-culturale, clădiri pentru activităţi culturale şi sportive, clădiri administrative şi comerciale, construcţii industriale, agrozootehnice, lucrări hidrotehnice etc.; c) capacităţile operaţionale ale instituţiilor publice şi operatorilor economici, capacităţile productive; d) infrastructura de transport rutier, feroviar, aerian şi naval; e) reţelele de alimentare cu energie electrică, termică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă, sistemul de canalizare, staţiile de tratare şi de epurare; f) reţelele de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei; g) mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri, intravilanul localităţilor şi altele; h) activităţile social-economice. (3) În funcţie de amploarea şi durata de manifestare a cutremurului, anotimpul, ora producerii, riscurile asociate, pot fi: a) avarierea construcţiilor sau colapsul parţial sau total al acestora, cu efecte asupra populaţiei (decedaţi, răniţi, dispăruţi, persoane sinistrate); b) distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii aferente construcţiilor; c) generarea de incendii/explozii în clădiri sau în cartiere/localităţi; d) avarierea sau distrugerea elementelor de infrastructură a transportului, blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare/ajutorare, izolarea unor zone; e) eşecul utilităţilor publice cum ar fi: reţele importante de radio şi televiziune; reţele importante de comunicaţii şi informatică; reţele importante de energie electrică şi de gaze, de alimentare cu apă; reţele importante de energie termică; reţele importante de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale; f) generarea de inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice sau a blocării accidentale a unor cursuri de ape; cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evacuarea de debite, punând în pericol viaţa oamenilor; g) accidente în transportul rutier şi pe calea ferată, ca urmare directă a mişcării seismice sau prin avarierea ori distrugerea căilor rutiere sau a căilor ferate; h) declanşarea unor epidemii/zoonoze; i) suprasolicitarea sistemului medical; j) generarea de accidente, avarii cum ar fi: explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice; accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport (terestre, aeriene, tuneluri feroviare/rutiere, metrou sau cablu); accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare a produselor periculoase; accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, poluare ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu; k) declanşarea unor alunecări şi tasări de teren, prăbuşiri de stânci sau versanţi, apariţia de crevase, inclusiv prăbuşiri ale minelor/carierelor, lichefiere; l) producerea unor efecte în masă cum sunt panica, stresul, manifestate la nivelul populaţiei. (4) Efectele cutremurelor asupra elementelor expuse la risc şi la riscurile asociate se referă la: a) impactul fizic - cuantifică efectele negative fizice ale unui eveniment de risc asupra elementelor expuse (numărul deceselor, al persoanelor rănite/bolnave, precum şi al persoanelor evacuate, numărul persoanelor fără acces la serviciile de bază, numărul construcţiilor civile şi industriale, infrastructura de transport, utilităţile, utilajele, echipamentele, suprafeţe agricole afectate de eveniment); b) impact economic - cuantifică toate costurile asociate pierderilor umane, costurile asociate pierderilor materiale directe (clădiri, bunuri), costurile cu forţele şi mijloacele de intervenţie, costurile asociate cu asigurările, despăgubiri oferite rudelor, costuri de tratament şi îngrijire a sănătăţii, costurile cu relocarea persoanelor evacuate, dar şi costurile indirecte apărute ca urmare a producerii riscurilor, determinate de întreruperea activităţii la nivelul economiei (agricultură, industrie, turism, comerţ, transporturi), costurile economice determinate de întreruperea activităţii la nivelul populaţiei (pierderi de venituri), costurile economice determinate de întreruperea activităţii asupra bugetului; c) impact social şi psihologic - cuantifică efectele asupra stabilităţii sociale, respectiv întreruperi ale activităţilor cotidiene ale comunităţilor/societăţii (întreruperi ale muncii, în desfăşurarea procesului educaţional, blocaje funcţionale privind aprovizionarea cu apă şi alimente, tulburări ale accesului la reţelele de transport, de gaze, de încălzire, deteriorări şi blocaje ale infrastructurii rutiere, blocaje ale unor facilităţi, precum cele de sănătate, culturale, sportive, pierderea locuinţei şi a bunurilor (prin inundaţii, incendii, alunecări de teren, cutremure etc.), precum şi impactul psihologic, respectiv traumele psihologice generate în rândul populaţiei efectele asupra relaţiei populaţiei cu instituţiile şi asupra stabilităţii interne. 1.3. Rolul autorităţilor/instituţiilor şi structurilor operative implicate în acţiunile de prevenire, răspuns, evaluare/investigare post-eveniment şi refacere/reabilitare ART. 5 Autorităţile responsabile care asigură managementul tipului de risc care face obiectul prezentului regulament sunt repartizate pe domenii de acţiune şi sunt prevăzute în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: a) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei este autoritate responsabilă cu rol principal; b) Ministerul Afacerilor Interne este autoritate responsabilă cu rol secundar; c) Acţiunile de prevenire se realizează de către următoarele autorităţi responsabile: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; d) Acţiunile de răspuns se realizează de către următoarele autorităţi responsabile: Ministerul Afacerilor Interne în ceea ce priveşte coordonarea operaţională, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă în ceea ce priveşte misiunile de sprijin. e) Acţiunile de refacere/reabilitare se realizează de către următoarele autorităţi responsabile: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale în ceea ce priveşte investigarea/evaluarea post-eveniment, respectiv de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Energiei, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie în ceea ce priveşte restabilirea stării de normalitate. 1.4. Documente de referinţă/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a tipului de risc ART. 6 Cadrul legislativ şi normativ aplicabil în activitatea de gestionare a tipului de risc "cutremure" cuprinde: a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; b) Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre; d) Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; e) Hotărârea nr. 574/2022 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi a centrelor judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei, precum şi relaţia acestora cu comitetele pentru situaţii de urgenţă; f) Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea şi funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile; h) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare; i) Hotărârea Guvernului nr. 1152/2014 privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică; j) Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; k) Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; l) Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; m) Hotărârea nr. 13/2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă privind aprobarea Planului Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (2020-2027) n) Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea în prima intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale; o) Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările şi completările ulterioare; p) Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă; q) Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic; r) Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare; s) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; t) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii republicată, cu modificările şi completările ulterioare; u) Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a V-a "Zone de risc natural"; v) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare; w) Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; x) Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; y) Legea nr. 45/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; z) Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; aa) Hotărârea Guvernului nr. 1.275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996; bb) Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale; cc) Hotărârea Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanţarea de la bugetul de stat a hărţilor de risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren, cu modificările şi completările ulterioare; dd) Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Prevenirea Situaţiilor de Urgenţă; ee) Hotărârea Guvernului nr. 718/2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia infrastructurilor critice; ff) Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă; gg) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, cu modificările şi completările ulterioare; hh) Ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru situaţii de urgenţă nr. 104.529/10.11.2021 - Concepţia Naţională de Răspuns post seism 2021;Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii; ii) Decizia de punere în aplicare nr. 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii şi de abrogare a Deciziilor nr. 2004/277/CE, Euratom şi nr. 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei; jj) Recomandarea Comisiei Europene din 8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de rezilienţă la dezastre (2023/C 56/01); kk) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei; ll) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă; mm) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normei privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă; nn) Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 632/2008 privind implementarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă; oo) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; pp) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 202/2016 pentru aprobarea structurii- cadru a regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă; qq) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă; rr) Ordinul Inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 4019/I.G. din 17.06.2022 pentru aprobarea Dispoziţiilor Tehnice de elaborare a documentelor de planificare, pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, raportare şi evaluare a acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă; ss) Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2956/2019 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 928/18.11.2019; tt) Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2834/2019 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1003/13.12.2019; uu) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 127/08.05.2007 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie privind investigarea de urgenţă a siguranţei postseism a clădirilor şi stabilirea soluţiilor-cadru de intervenţie", indicativ ME 003-2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 562bis/16.08.2007; vv) Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 5240/05.07.2018 privind constituirea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare; ww) Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1992/20.06.2019 privind aprobarea componenţei Grupului de lucru aferent riscului "cutremure", cu modificările ulterioare; xx) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 3231/14.12.2022 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10 -2022", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1221 şi 1221bis din 20.12.2022; yy) Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. 1.5. Definirea nivelurilor de urgenţă ART. 7 (1) Nivelul de urgenţă pentru declararea ca zonă în care se instituie situaţia de urgenţă la nivel de unitate teritorial-administrativă, se stabileşte orientativ în baza următoarelor informaţii obţinute: a) număr ridicat de apeluri la 112 de la dispeceratele de urgenţă după producerea evenimentului, comparativ cu cele din starea de normalitate; b) situaţia raportată de primele echipaje de intervenţie sosite după apelurile la 112 pentru constatarea efectelor cauzate de eveniment, respectiv victime sau persoane rănite, clădiri avariate sau prăbuşite, infrastructură de transport avariată, incendii sau explozii. (2) Comitetul local pentru situaţii de urgenţă se activează în situaţia în care sunt identificate sau raportate, urmare a producerii unui cutremur, victime sau persoane rănite, clădiri avariate sau prăbuşite, infrastructură de transport avariată, reţele tehnico-edilitare avariate, incendii sau explozii, şi procedează la inspecţia zonelor din aria lor de autoritate, pentru constatarea efectelor din zonele afectate şi delimitarea acestora. (3) Comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă va fi activat postseism, în baza informaţiilor furnizate de către INCDFP în maxim 30 de minute după producerea unui cutremur cu parametrii menţionaţi la art. 87, alin. (1), lit. c). Activarea se va face automat în momentul depăşirii, la nivel de judeţ/Municipiul Bucureşti, a cel puţin unei valori de prag a parametrilor menţionaţi în Tabelul 1.1. Adiţional poate fi luată în considerare şi existenţa unor fenomene meteorologice extreme, momentul producerii cutremurului sau alte informaţii cu privire la pagubele înregistrate în teren. Tabelul 1.1. Valori de prag ce pot fi utilizate pentru instituirea situaţiei de urgenţă la nivel judeţean/Municipiul Bucureşti
┌───────────────────────────┬──────────┐
│Parametri │Valoare de│
│ │prag │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Număr de persoane expuse la│≥ 5000 de │
│intensităţi ≥ VI pe scara │persoane │
│MMI, ţinând cont de │din │
│estimările sistemului │acelaşi │
│ShakeMap al INCDFP şi de │judeţ │
│distribuţia populaţiei │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Număr de UAT-uri cu │≥ 2 │
│intensităţi macroseismice │UAT-uri │
│raportate (mediate, din │din │
│minim 10 răspunsuri pe UaT)│acelaşi │
│≥ VI pe scara MMI │judeţ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│Număr de staţii seismice la│ │
│care valorile de │ │
│acceleraţie maximă │ │
│orizontală înregistrate la │ │
│nivelul terenului (PGA) │ │
│depăşesc nivelul de │≥ 1 staţie│
│acceleraţie a terenului │pe │
│pentru proiectare, având │teritoriul│
│intervalul mediu de │unui judeţ│
│recurenţă de 40 de ani │ │
│(corespunzător Stării │ │
│Limită de Serviciu - SLS) │ │
│corespunzător zonei │ │
│respective, conform P100-1 │ │
│din 2013 │ │
└───────────────────────────┴──────────┘
1.6. Definirea zonelor cu potenţial de producere a situaţiilor de urgenţă generate de cutremur ART. 8 (1) Seismicitatea României este dată de o combinaţie între sursa seismică subcrustală de adâncime intermediară Vrancea şi 13 surse seismice crustale (superficiale), localizarea acestor surse seismice fiind ilustrată în Figura 1.1. (2) Sursa seismică subcrustală Vrancea este cea mai activă şi puternică şi influenţează mai mult de două treimi din teritoriul României, precum şi o parte din Republica Moldova şi Bulgaria. Seismicitatea este concentrată la adâncimi intermediare (h= 60-170 km). (3) Sursele seismice crustale (zona seismică la est de Vrancea, Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraş - Câmpulung Muscel, Crişana - Maramureş, Shabla, Banat, Satu Mare, Porţile de Fier, zona Dobrogei), prezintă mecanisme de generare oarecum sporadice şi cu pondere semnificativ mai mică în bilanţul eliberării energiei seismice, ce contribuie mai mult la hazardul seismic local. (a se vedea imaginea asociată) Figura 1.1. Cutremurele din România şi împrejurimi (în perioada 984 - mai 2023) conform INCDFP şi principalele surse seismice, conform Proiectului BIGSEES (4) Hazardul seismic nu este distribuit uniform în România, ci este concentrat în regiunile de sud şi est ale ţării. Această distribuţie geografică a hazardului seismic, prezentată în Figura 1.2, depinde de amplasarea şi de caracteristicile diferitelor surse seismice. (5) Conform Codului de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013, zonarea hazardului seismic este dată de distribuţia valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare (a_g), cu un interval mediu de recurenţă a acţiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depăşire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX şi un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 şi 1990. (6) Anexa A - Acţiunea seismică. Definiţii şi prevederi suplimentare din Codul de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013 prevede valorile acceleraţiei terenului pentru proiectare, a_g, pentru 337 localităţi urbane din România. (a se vedea imaginea asociată) Figura 1.2. Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare a_g cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani CAP. II Organizarea gestionării situaţiilor de urgenţă generate de cutremur 2.1. Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de cutremure ART. 9 (1) Comitetele pentru situaţii de urgenţă, centrele operaţionale şi centrele operative, centrele de conducere şi coordonare, se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional (GLERN), grupurile de lucru pe tipuri de riscuri, se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre. (3) La nivelul comitetelor judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă se constituie grupuri de suport tehnic, componenţa acestora şi regulamentul de organizare şi funcţionare fiind aprobate prin ordin al prefectului, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. 2.1.1. Comitetele pentru situaţii de urgenţă - organizare şi responsabilităţi principale ART. 10 (1) Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă este un organism interinstituţional, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă, condus de către primul-ministru, în calitate de preşedinte, format din miniştri sau secretari de stat desemnaţi de aceştia şi conducători ai instituţiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceştia. (2) În cazul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului naţional se asigură prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei. (3) Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă are rolul de a îndeplini atribuţiile specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor, adoptarea politicilor şi strategiilor pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur, coordonarea gestionării la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă, monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor din domeniul de competenţă. (4) Managementul situaţiilor de urgenţă din competenţa Comitetului naţional se realizează de Platforma de coordonare operaţională, prin Centrul operaţional de comandă al Guvernului. (5) Modul de organizare, funcţionare şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă sunt stabilite prin HG nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 11 (1) Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă se constituie la nivelul ministerelor şi altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, funcţionează sub conducerea miniştrilor, respectiv a conducătorilor instituţiilor publice centrale. (2) Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă au în componenţă persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului şi din unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea acestuia, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă. (3) Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă constituit la nivel Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) şi componenta nominală a acestuia se aprobă prin ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei. (5) Structura Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al MDLPA este: a) preşedinte: Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; b) vicepreşedinte: demnitarul cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă; c) membrii: persoane cu funcţii de răspundere din aparatul propriu al ministerului şi persoane cu funcţii de conducere din entităţile aflate în subordinea sau sub autoritatea MDLPA; d) consultanţi, experţi şi specialişti din aparatul propriu al MDLPA, precum şi reprezentanţi ai altor ministere, instituţii publice de învăţământ superior, instituţii de cercetare- dezvoltare, asociaţii profesionale, servicii publice, manageri ai societăţilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, cooptaţi în comitetul ministerial la solicitarea preşedintelui. (6) Principalele responsabilităţi ale Comitetului ministerial al MDLPA în situaţiile de urgenţă generate de cutremure sunt: a) informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind situaţiile de urgenţă; b) elaborează regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur; c) evaluează situaţiile de urgenţă şi stabileşte măsurile specifice pentru gestionarea acestora, şi propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă; d) analizează şi avizează planurile proprii pentru continuitatea activităţii, asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă, planul de pregătire a angajaţilor în caz de cutremur; e) centralizează rapoartele de evaluare a pagubelor primite din teritoriu şi asigură transmiterea rapoartelor de sinteză către Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, prin IGSU; f) informează Comitetul Naţional şi colegiile ministerelor asupra activităţii desfăşurate. ART. 12 (1) Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, se constituie la nivelul judeţelor/al Municipiului Bucureşti, sub conducerea prefectului, în calitate de preşedinte. (2) Din comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. (3) Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 22 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti este asigurat de Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă; (5) Comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă au următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure: a) informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind situaţii de urgenţă; b) informează Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activităţii desfăşurate; c) evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale prin grupul de suport tehnic, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi monitorizează îndeplinirea acestora; d) au obligaţia constituirii grupului de suport tehnic pentru cutremure în zonele în care valorile acceleraţiei terenului pentru proiectare, a_g>0,15g; e) asigură şi verifică periodic funcţionarea fluxului informaţional-decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a prelucrării şi stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu către cei interesaţi; f) asigură coordonarea tehnică, prin intermediul grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţie operativă; g) asigură, prin Inspectoratul Judeţean în Construcţii, respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările ulterioare; h) participă la exerciţii de simulare a intervenţiilor în caz de cutremur în unităţile administrativ-teritoriale; i) coordonează acţiunile de pregătire a populaţiei în aria de autoritate şi a angajaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă; j) analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; k) analizează şi centralizează pagubele constatate în urma verificărilor în teren de către comisia de constatare şi evaluare a pagubelor şi decide asupra măsurilor de refacere/reabilitare care se impun. ART. 13 (1) Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplineşte atribuţiile în domeniul situaţiilor de urgenţă prevăzute la art. 257 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. (2) Prefectul are următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure: a) aprobă, prin ordine, organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă; b) dispune instituirea stării de alertă la nivel judeţean şi propune preşedintelui Comitetului Naţional declanşarea procedurii, pentru instituirea stării de urgenţă pentru zona afectată; c) coordonează activitatea serviciilor de urgenţă profesioniste; d) asigură întocmirea planurilor de apărare, prin intermediul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure, şi a planurilor de evacuare şi de continuare a activităţii în aria de autoritate; e) coordonează modul de organizare şi dotare a comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti şi a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă; f) dispune Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă verificarea funcţionalităţii punctului de comandă al comitetului judeţean/local, precum şi dotarea cu mijloace tehnice şi materiale specifice a echipelor de intervenţie; g) dispune Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă elaborarea şi punerea în practică a planului de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare-alarmare, precum şi a modului de comportare în cazul producerii situaţiei de urgenţă generate de cutremur; h) dispune Grupului de suport tehnic verificări periodice pe teren pentru inventarierea clădirilor vulnerabile, a infrastructurii şi a altor elemente expuse la risc; i) emite Ordinul de evacuare şi primire/repartiţie la propunerea centrelor operative cu activitate temporară sau Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. (3) Vicepreşedinţii Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă sunt preşedintele Consiliului Judeţean şi inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean/al Municipiului Bucureşti. Aceştia au atribuţii privind coordonarea unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei. Îndeplinesc obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi cele ce le revin în calitate de membrii ai comitetului. a) Preşedintele Consiliului Judeţean are următoarele responsabilităţi principale: i) propune spre aprobare Consiliului Judeţean bugetul judeţean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului şi refacerii/reabilitării în situaţii de urgenţă; ii) asigură anual fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în caz de cutremur, precum şi spaţii de depozitare corespunzătoare pentru acestea, la nivelul tuturor primăriilor din judeţ; iii) asigură fondurile necesare pentru dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă; iv) dispune verificarea anuală a modului de achiziţie, depozitare şi gestionare a materialelor şi mijloacelor de intervenţii constituite în stoc la nivelul tuturor primăriilor din judeţ; v) desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Judeţean, pentru a participa în Comisia numită prin Ordinul Prefectului, în scopul constatării şi evaluării fizice şi valorice a pagubelor produse în urma cutremurului. b) Inspectorul şef are următoarele responsabilităţi principale: i) este comandantul acţiunii la nivel judeţean sau, după caz, comandant al intervenţiei; ii) propune activarea Centrului Judeţean/al Municipiului Bucureşti de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei; iii) coordonează forţele de intervenţie stabilite pentru înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi dispune suplimentarea acestora, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă. ART. 14 (1) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă se constituie la nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor, sub conducerea primarului. (2) Din comitetul local pentru situaţii de urgenţă fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. (3) Structura operativă temporară a Comitetului local pentru situaţii de urgenţă este asigurată de către Centrul Operativ, care asigură Secretariatul Tehnic Permanent al comitetului. (4) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure: a) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi informează operativ Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform fluxului informaţional - operativ - decizional; b) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ- teritoriale; c) propune necesarul de resurse materiale, umane şi financiare pentru acţiuni de prevenire, intervenţii şi refacere în situaţii de urgenţă; d) coordonează acţiunile de pregătire a populaţiei în aria de autoritate şi a angajaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă; e) asigură organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional-decizional pe plan local; f) elaborează planurile locale pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă şi efectelor asociate acestora; g) coordonează aplicarea unitară şi în mod organizat a măsurilor de evacuare în plan teritorial al localităţii; h) coordonează activitatea de constituire a rezervelor de strictă necesitate destinate persoanelor evacuate/sinistrate; i) dispune constituirea unui grup operativ format din membrii comitetului local pentru situaţii de urgenţă sau alţi specialişti în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare şi luarea deciziilor, precum şi pentru conducerea acţiunilor de intervenţie j) dispune înştiinţarea şi alarmarea autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici şi populaţiei din zonele afectate de riscurile asociate cutremurelor; k) organizează puncte de informare privind persoanele evacuate/sinistrate; l) asigură aprovizionarea cu produse de strictă necesitate; m) stabileşte măsuri de urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale necesare desfăşurării activităţii economico-sociale, în zonele afectate; n) organizează primirea şi utilizarea în intervenţie a forţelor şi mijloacelor de intervenţie sosite din localităţile vecine, judeţene, naţionale sau din străinătate; o) organizează primirea şi distribuirea ajutoarelor umanitare sosite din ţară şi străinătate; p) solicită acordarea de ajutoarele materiale şi ajutoare de urgenţă pentru persoanele afectate de cutremur; r) decide asupra funcţionării unităţilor comerciale, de alimentaţie publică, şcolare precum şi a unităţilor de producţie de primă necesitate pentru populaţia din zonele afectate de cutremur; s) organizează inventarierea, expertizarea şi evaluarea post-seism a efectelor şi pagubelor produse şi le asigură mijloacele necesare desfăşurării activităţilor; t) solicită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă suplimentarea forţelor, materialelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie la nivel local. ART. 15 (1) Primarul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă, conform art. 155 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. (2) Primarul are următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure: a) asigură introducerea hărţilor de risc la cutremure în Planurile de Urbanism General (P.U.G.) pentru zonele de risc la cutremure, delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscului seismic, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone; b) informează populaţia cu privire la necesitatea încheierii poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale; c) asigură mijloacele necesare şi stabileşte responsabilităţile pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc la cutremur; d) conduce acţiunile de evacuare cu sprijinul autorităţilor competente; e) stabileşte necesarul de forţe şi mijloace, pe baza planurilor/convenţiilor de colaborare/cooperare, şi defineşte nevoile de sprijin din partea Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă; f) asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate, acordarea de asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, şi identifică noi posibilităţi de cazare temporară a persoanelor sinistrate, asigură adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate; g) organizează distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare către populaţia afectată; h) solicită instituţiilor şi persoanelor specializate executarea salubrizării şi aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice în zonele afectate, organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute. (3) Pentru organizarea activităţilor, primarul este susţinut de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă aflate în subordinea consiliului local. ART. 16 (1) Serviciile voluntare şi serviciile private pentru situaţii de urgenţă sunt structuri specializate, altele decât cele aparţinând serviciilor de urgenţă profesioniste, organizate cu personal angajat şi/sau voluntar, în scopul apărării vieţii, avutului public şi/sau privat în situaţii de urgenţă, modul de organizare şi funcţionare al acestora fiind prevăzut în OMAI nr. 75/2019. (2) Serviciile voluntare se constituie potrivit legii, în comune, oraşe şi municipii, în subordinea consiliilor locale, iar serviciile private la operatori economici şi instituţii. (3) Principalele atribuţii ale serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă constau în: a) desfăşurarea activităţii de prevenire, informare şi instruire a populaţiei privind cunoaşterea riscului; b) realizează recunoaşterea vizuală rapidă a pagubelor şi asigură raportarea către consiliile locale; c) efectuează acţiuni de intervenţie pentru căutare-salvare, evacuare a persoanelor, distribuire ajutoare umanitare sau ajutoare de primă necesitate către populaţia afectată; d) colaborează cu toate structurile locale, zonale sau naţionale din domeniul situaţiilor de urgenţă pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut şi desfăşurarea unor intervenţii operative şi eficiente. (4) Şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte documentele de organizare şi funcţionare a activităţii serviciului voluntar; b) planifică şi conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar; c) organizează activitatea de prevenire; d) verifică întreţinerea materialelor şi mijloacelor din dotare; e) conduce acţiunile de intervenţie în limita competenţelor stabilite; f) întocmeşte rapoartele de intervenţie. 2.1.2. Centre operaţionale şi centrele operative - organizare şi responsabilităţi principale ART. 17 (1) Centrul Operaţional Naţional din cadrul IGSU îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă şi asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă. (2) Centrele operaţionale din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă îndeplinesc permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională la nivelul judeţelor, respectiv al Municipiului Bucureşti, şi asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. (3) Centrele operaţionale se încadrează cu personal specializat pe tipuri de riscuri în raport cu natura riscurilor şi frecvenţa lor de manifestare, precum şi cu datele geografice şi demografice din zona de competenţă a inspectoratului, precum şi cu specialişti în comunicaţii, informatică şi în alte domenii de activitate, conform cerinţelor operative. (4) Centrele operaţionale au următoarele responsabilităţi principale în situaţii de urgenţă generate de cutremure: a) efectuează activităţi de analiză, evaluare şi sinteză referitoare la situaţiile de urgenţă; b) monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ, când este cazul, preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie, propunând, în condiţiile legii, instituirea stării de alertă; c) elaborează concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns, precum şi concepţia de acţiune în situaţii de urgenţă generate de cutremure, conform reglementărilor interne; d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea legăturilor de comunicaţii cu Centrul Operaţional Naţional, centrele operative cu funcţionare permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu forţele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor; e) evaluează consecinţele probabile ale surselor de risc; f) desfăşoară activităţi în domeniul primirii şi acordării asistenţei internaţionale şi al medicinei de urgenţă a dezastrelor. ART. 18 (1) Centrele operative pentru situaţii de urgenţă se constituie la nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, al municipiilor, cu excepţia Municipiului Bucureşti, oraşelor, sectoarelor Municipiului Bucureşti şi comunelor. (2) Centrele operative se constituie, la Secretariatul General al Guvernului, precum şi la ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, stabilite prin hotărâre a Guvernului, ca structuri cu activitate permanentă. (3) Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autorităţii respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituţiei publice centrale sau prin dispoziţie a primarului. (4) Centrele operative îndeplinesc permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnica operaţională, în domeniile de competenţă, ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale respective. (5) Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităţilor publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1). (6) Atribuţiile principale ale centrelor operative cu activitate permanentă sunt prevăzute la art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul funcţionarii lor, îndeplinesc atribuţii similare celor prevăzute la alin. (6). Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă, deţinute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităţilor respective. (8) Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii. 2.1.3. Centre de conducere şi coordonare ART. 19 (1) Centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei se organizează şi funcţionează la nivel naţional şi judeţean/al Municipiului Bucureşti ca structuri interinstituţionale care asigură suportul decizional pentru Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi pentru comandantul acţiunii la nivel naţional, respectiv pentru comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, precum şi analiza, evaluarea situaţiei şi coordonarea acţiunilor de intervenţie la nivel judeţean/ Municipiul Bucureşti. (2) Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI), şi centrele judeţene/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei (CJCCI) exercită funcţii de coordonare operaţională, planificare şi organizare a acţiunilor de răspuns, de management al informaţiilor, de notificare, de cooperare şi de informare publică. (3) Suportul decizional este asigurat prin colectarea, structurarea şi analiza datelor de interes operativ în vederea luării unor decizii sau formulării unor direcţii de acţiune ce pot fi adoptate de către factorii decidenţi prevăzuţi la alin. (1). (4) Centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei se activează când, în aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările ulterioare, comandantul acţiunii declanşează, potrivit art. 11 alin. (2) din aceeaşi hotărâre, coordonarea integrată a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă determinate de manifestarea tipurilor de risc, pe baza concepţiei naţionale de răspuns şi a planurilor de acţiune adaptate evoluţiei situaţiei de urgenţă. ART. 20 (1) Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) îndeplineşte următoarele atribuţii principale, conform prevederilor de la art. 7 din HG nr. 574/2022, printre care: a) coordonează operaţional activitatea centrelor de coordonare şi conducere de la nivel judeţean, a centrelor operative pentru situaţii de urgenţă ale autorităţilor responsabile cu rol principal şi secundar, precum şi ale celorlalte centre operative de la nivel local, după caz; b) monitorizează punerea în aplicare a planurilor de cooperare, de intervenţie şi de evacuare elaborate la nivel central, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările ulterioare; c) la ordinul cu caracter operativ emis de comandantul acţiunii, poate asigura coordonarea acţiunilor de răspuns desfăşurate la nivelul unei zone din cadrul uneia sau al mai multor unităţi administrativ-teritoriale grav afectate, precum şi suportul decizional pentru comandantul intervenţiei desemnat în acest caz; d) asigură la nivel naţional coordonarea activităţilor de acordare a ajutoarelor umanitare de urgenţă; e) elaborează rapoarte şi analize pentru informarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau a comandantului acţiunii, în funcţie de consecinţele situaţiei de urgenţă; f) centralizează la nivel naţional solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin şi coordonează planificarea resurselor umane şi materiale necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; g) asigură fluxul informaţional-decizional cu toate componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, prin centralizarea, procesarea şi diseminarea datelor şi informaţiilor furnizate de către CJCCI şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă. (2) Şeful CNCCI este inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta cu acordul comandantului acţiunii la nivel naţional. ART. 21 (1) Centrele judeţene/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei (CJCCI/CMBCCI) funcţionează în subordinea comandantului acţiunii la nivel judeţean/al Municipiului Bucureşti, după caz, şi sub coordonarea operaţională a CNCCI, în situaţia activării acestuia. (2) Centrele judeţene/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei asigură analiza, evaluarea situaţiei şi coordonarea acţiunilor de intervenţie şi asigură suportul decizional al comitetelor judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti. (3) Au în componenţă personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi experţi şi specialişti din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici de interes local care asigură funcţii de sprijin. (4) Centrele judeţene/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei îndeplinesc următoarele atribuţii principale, conform prevederilor de la art. 13 din HG nr. 574/2022, printre care: a) coordonează integrat activităţile de intervenţie operativă în zonele afectate; b) coordonează activitatea centrelor operative de la nivelul judeţului/al Municipiului Bucureşti, precum şi a celorlalte centre operative de la nivel local; c) coordonează punerea în aplicare a planurilor de cooperare, de intervenţie şi de evacuare de la nivelul localităţilor sau al sectoarelor Municipiului Bucureşti; d) asigură suportul decizional al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă în vederea adoptării măsurilor necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, declarării, prelungirii sau încetării stării de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ, în baza concluziilor rezultate din analizele operative efectuate; e) propune prefectului constituirea bazelor de operaţii cu personal şi resurse materiale din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi structurilor cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă; f) propune prefectului permanentizarea activităţii unor centre operative cu activitate temporară, în funcţie de tipul de risc produs şi efectele manifestate; g) întocmeşte analize operative şi propune comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă să solicite Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă alocarea de produse, bunuri materiale şi resurse financiare necesare sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate; h) coordonează acţiunile care vizează asigurarea sprijinului logistic şi tehnic de specialitate pentru echipele internaţionale desemnate să intervină, la nevoie, pe teritoriul judeţului/al Municipiului Bucureşti; i) asigură centralizarea, prelucrarea, analiza datelor şi informaţiilor, elaborarea de prognoze privind evoluţia situaţiei, precum şi de raportări sau documente operative necesare asigurării suportului decizional şi informării comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, CNCCI şi a comandantului acţiunii/intervenţiei; j) centralizează la nivel judeţean/Municipiul Bucureşti solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin şi coordonează planificarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; k) asigură coordonarea activităţii de colectare, transport şi distribuire a ajutoarelor umanitare de urgenţă; l) asigură sprijin tehnic şi operaţional forţelor internaţionale care execută misiuni pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului. ART. 22 (1) Coordonarea unitară şi permanentă a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă se asigură de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Afacerilor Internelor. (2) În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor implicate în intervenţie se realizează de către comandantul acţiunii, care este desemnat la nivel naţional, judeţean/ al Municipiul Bucureşti, în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mărimea categoriilor de forţe concentrate. (3) Comandantul acţiunii este persoana din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne prin care se asigură coordonarea operaţională a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă. (4) Comandantul acţiunii coordonează integrat capabilităţile, după caz, prin structurile operaţionale din subordine/coordonare, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, centrele judeţene/zonale de coordonare şi conducere a intervenţiei, Punctul operativ avansat şi comandantul/comandanţii intervenţiei, pe baza concepţiei naţionale de răspuns şi a planurilor de acţiune adaptate evoluţiei situaţiei de urgenţă. (5) Comandantul acţiunii are următoarele atribuţii, potrivit prevederilor de la art. 12 din HG nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare: a) coordonează forţele de intervenţie stabilite pentru înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă; b) informează comitetul pentru situaţii de urgenţă competent despre evoluţia situaţiei de urgenţă şi modul de desfăşurare a intervenţiei; c) dispune suplimentarea forţelor de intervenţie în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă; d) desemnează comandanţi ai intervenţiei din cadrul autorităţilor responsabile, în funcţie de tipul de risc produs şi de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă; e) asigură implementarea deciziilor comitetului pentru situaţii de urgenţă competent, referitoare la gestionarea situaţiei de urgenţă. (6) La nivel naţional, comandantul acţiunii este secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnată de acesta. (7) În situaţia în care sunt afectate mai multe judeţe, comandantul acţiunii poate fi desemnat la nivel zonal, prin dispoziţie a secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. (8) La nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, comandantul acţiunii este şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă în a cărui zonă de competenţă s-a produs evenimentul. (9) În situaţia în care şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne devine comandantul acţiunii, inspectorii şefi ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă devin, de drept, comandanţi ai intervenţiei în zona de competenţă. (10) Comandantul intervenţiei este persoana care asigură în teren conducerea forţelor şi mijloacelor aparţinând autorităţilor responsabile, implicate în acţiunile de răspuns. (11) Comandantul/comandanţii intervenţiei se subordonează operaţional comandantului acţiunii şi asigură conducerea forţelor şi mijloacelor care acţionează în zona/sectorul de intervenţie repartizat de comandantul acţiunii. 2.1.4. Grupuri de suport tehnico-ştiinţific şi grupuri de lucru - componenţa structurilor la nivel central şi teritorial ART. 23 (1) Pentru stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, Comitetul naţional poate solicita consultarea unor experţi, specialişti, cadre didactice sau cercetători constituiţi în grupuri de suport tehnico-ştiinţific. (2) Conform prevederilor din HG nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă şi grupurile de suport tehnico-ştiinţific, alături de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, unităţilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-mediei, formează Platforma naţională pentru reducerea riscurilor la dezastre. (3) În cadrul Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, membrii grupurilor de suport tehnico-ştiinţific, alături de ceilalţi factori implicaţi, se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri. ART. 24 (1) Grupurile de lucru pe tipuri de riscuri sunt coordonate de către reprezentanţii ministerelor sau autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. (2) Activitatea fiecărui grup de lucru se desfăşoară în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituţiei publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri specifice. (3) Grupurile de lucru colaborează cu comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă. (4) La nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal pentru tipul de risc "cutremure", prin Ordinul nr. 1992/2019, cu modificările ulterioare, a fost aprobată componenţa grupului de lucru aferent riscului "Cutremure". (5) Grupul de lucru aferent riscului "Cutremure" este alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, inclusiv ai instituţiilor publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea (Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice), reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Institutului Geologic al României, Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi pentru Structuri, Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Universităţii din Bucureşti - Facultăţii de Geologie şi Geofizică, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Asociaţiei Municipiilor din România, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România. (6) Grupul de lucru aferent riscului "Cutremure" are rol de suport tehnico - ştiinţific şi consultativ în planificarea şi implementarea activităţilor suport aferente tipului de risc şi a riscurilor asociate acestuia. Principalele activităţi se desfăşoară în domeniul de acţiune "prevenire", pentru a asigura sprijin în identificarea, evaluarea şi eficientizarea eforturilor de reducere a riscului generat de cutremure. ART. 25 (1) În cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă se constituie grupurile de suport tehnic, care au ca responsabilităţi principale următoarele: a) asigură consultanţă de specialitate în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă; b) coordonează tehnic, la nivel judeţean, acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice; c) asigură în colaborare cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, centralizarea rapoartelor operative iniţiale ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, pe timpul situaţiilor de urgenţă, elaborarea rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul ministerului de resort; d) participă în comisia stabilită de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse; e) asigură în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean, a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional; f) desfăşoară activităţi de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă; g) menţine comunicarea cu structurile din cadrul diferitelor autorităţi/instituţii/institute de cercetare care organizează şi execută monitorizarea stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă; h) întocmeşte şi actualizează planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice riscului la cutremur la nivelul judeţului; (2) Activitatea grupurilor de suport tehnic este coordonată de inspectorul şef al Inspectoratul Judeţean/al Municipiului Bucureşti în Construcţii. (3) Grupurile de suport tehnic sunt formate din, fără a se limita la, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean/al Municipiului Bucureşti, ai Inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene//Bucureşti-Ilfov, Inspectorate de jandarmerie şi poliţie judeţene/al Municipiului Bucureşti, ai Direcţiei de Sănătate Publică judeţene/al Municipiului Bucureşti, ai Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene/al Municipiului Bucureşti, ai Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai Inspectoratelor şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti, în calitate de membri, şi din reprezentanţi ai operatorilor furnizori/prestatori de servicii de utilităţi publice esenţiale: apă, gaze, energie, sistem de apă canal, ai operatorilor economici care gestionează infrastructura de transport şi reţelele de comunicaţii, ai mediului academic şi de cercetare, în calitate de consultanţi. ART. 26 (1) În cadrul Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, potrivit prevederilor de la art. 6 alin. (5) din HG nr. 768/2016, este constituit Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional (GLERN), cu rolul de a asigura abordarea integrată, la nivel naţional, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre. (2) GLERN este format din reprezentanţi ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc, nominalizaţi de către coordonatorii acestora. 2.1.5. Titulari de autorizaţie/proprietari de instalaţii ART. 27 (1) Titularii de autorizaţie/proprietari de instalaţii au următoarele atribuţii: a) să deţină resursele financiare şi/sau aranjamentele financiare care să acopere eventualele pagube materiale; b) să evalueze amploarea reală sau potenţială a avarierii bunurilor; c) să ia măsurile necesare pentru a reduce consecinţele acestora; d) să comunice rezultatele evaluării autorităţilor publice competente; e) să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea asistenţei autorităţilor publice şi organizaţiilor de răspuns la urgenţă privind pregătirea şi răspunsul la situaţia de urgenţă, inclusiv informarea populaţiei în zonele de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă şi să furnizeze recomandări scrise pentru comportamentul în caz de situaţie de urgenţă; f) să asigure pregătirea continuă a personalului propriu, testarea şi exersarea modalităţilor de răspuns pentru situaţiile de urgenţă; g) să elaboreze şi să pună în aplicare planul de continuitate a activităţii în cazul producerii unui cutremur. (2) Operatorii economici şi autorităţile publice au obligaţia de a întocmi planuri de continuitate a activităţii, sens în care au atribuţii privind: (a) dezvoltarea şi implementarea sistemului de management pentru dezvoltarea şi menţinerea continuităţii activităţii; (b) identificarea şi prioritizarea proceselor critice pentru organizaţie; (c) analiza riscurilor şi planul de tratare a riscurilor, prin identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor şi analiza acestora care ar putea avea efecte adverse asupra activităţii, stabilirea măsurilor pentru a diminua riscurile identificate; (d) stabilirea necesarului minim/de bază (logistic/resurse umane/financiare) pentru asigurarea fluxului informaţional-decizional, stabilirea măsurilor de protecţie fizică a personalului; (d) încheierea unei poliţe de asigurare adecvate; (e) securitatea datelor şi strategia de back-up; (f) analiză de impact pentru a evalua riscurile identificate şi impactul în relaţie cu activităţile critice ale activităţii şi identificarea unor cerinţe de bază pentru recuperare. (g) planul de răspuns în cazul incidentelor critice şi reducerea impactului acestor incidente cu privire la operaţiunile identificate anterior; (h) organizarea de cursuri de instruire a personalului. (3) Titularii de autorizaţie/proprietarii de instalaţii au răspunderea pentru întocmirea planurilor de apărare proprii şi aplicarea acţiunilor şi măsurilor prevăzute. (4) Planul de continuitate a activităţii are rolul de a îndruma organizaţiile în vederea răspunsului, recuperării, reluării şi restabilirii unui nivel predefinit al operaţiunilor, ca urmare a întreruperii neaşteptate a funcţiilor/operaţiilor critice, manuale sau automate. Structura-cadru a planului este prevăzută în Anexa nr. 5 la prezentul regulament. ART. 28 Deţinătorii, cu orice titlu, de construcţii, dotări şi terenuri, căi de acces, administratorii de reţele de utilităţi publice, a căror avariere în caz de situaţie de urgenţă specifică poate avea efecte asupra populaţiei, mediului natural şi fondului construit, sunt obligaţi să asigure întreţinerea, repararea, exploatarea corespunzătoare şi urmărirea comportării în timp. ART. 29 (1) Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii, vor acţiona pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, potrivit prevederilor din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare. (2) Pentru clădirile de interes şi utilitate publică aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi care aparţin proprietăţii publice/private a statului/unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietăţii private a acestor instituţii, conducătorii instituţiilor publice vor acţiona, cu prioritate, pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, potrivit prevederilor din Legea nr. 212/2022, cu modificările ulterioare. (3) Clădirile publice existente care au funcţiuni esenţiale, pentru care păstrarea integrităţii post-cutremur este vitală pentru protecţia civilă (clasa I de importanţă - expunere) trebuie instrumentate şi monitorizate seismic cu accelerometre digitale, amplasate la ultimul nivel, la baza construcţiei şi în câmp liber. (4) Instrumentarea, întreţinerea şi exploatarea datelor obţinute prin instrumentarea seismică revine proprietarului construcţiei. Înregistrările obţinute în timpul cutremurelor de adâncime intermediară (mai adânci de 60 km), având magnitudinea locală ML ≥ 4, şi ale cutremurelor crustale (cu adâncimi de până în 60 km), având magnitudinea locală ML ≥ 3,5, produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, conform raportării INCDFP, vor fi puse la dispoziţia autorităţilor responsabile (MDLPA), în termen de maxim 7 zile după producerea unui cutremur în parametrii menţionaţi. (5) Datele obţinute vor contribui la alcătuirea unei baze de date seismice care va fi configurată şi întreţinută de către INCDFP şi INCD URBAN-ÎNCERC, conform Strategiei de Reducere a Riscului Seismic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022, şi va fi folosită pentru analiza fenomenului seismic, evaluarea implicaţiilor cutremurului asupra fondului construit şi revizuirea codurilor de proiectare seismică. Metodologia privind raportarea datelor înregistrate şi formatul acestora, precum şi caracteristicile minimale ale accelerometrele digitale ce vor fi utilizate în instrumentarea seismică, se va stabili de către MDLPA. f) alte structuri/organisme constituite conform legii ART. 30 (1) Experţii tehnici şi verificatorii de proiecte atestaţi de MDLPA şi responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi de ISC, sunt obligaţi să se autosesizeze şi să se prezinte de urgenţă la sediul inspectoratelor judeţene în construcţii, pentru a fi repartizaţi în vederea inspectării de urgenţă post-seism a construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi stabilirii soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate, potrivit legislaţiei. (2) La investigarea post-seism a clădirilor participă şi experţi şi verificatori tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice atestaţi de Ministerul Culturii, după caz. ART. 31 (1) Comisia Naţională de Inginerie Seismică este organism tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ, de analiză şi de avizare prealabilă, care se organizează şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. (2) Comisia Naţională este formată din experţi tehnici atestaţi pe domenii/subdomenii de construcţii şi pe specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, precum şi din specialişti din domeniul construcţiilor şi arhitecturii, desemnaţi dintre specialiştii propuşi de către instituţii de învăţământ superior şi institute de cercetare-dezvoltare, asociaţii profesionale şi patronale reprezentative, autorităţi ale administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniu. (3) Atribuţiile Comisiei Naţionale de Inginerie Seismică sunt următoarele: a) avizarea din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru clădirile încadrate, conform Codului de proiectare seismică P100-3, în clasa I de importanţă, a căror funcţionalitate, în timpul cutremurului şi imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral, precum şi în clasa II de importanţă, care prezintă un pericol major pentru siguranţa publică în cazul prăbuşirii sau avarierii grave, la solicitarea factorilor interesaţi; b) avizarea din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru clădirile existente cu destinaţia de locuinţă, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII, incluse în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, la solicitarea factorilor interesaţi. 2.2. Responsabilităţile structurilor cu responsabilităţi directe sau de sprijin în managementul tipului de risc pe domenii de acţiune ART. 32 (1) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) este autoritatea pentru lucrări publice, construcţii, disciplina în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism, arhitectură, locuire, locuinţe, clădiri de locuit, gestiune şi dezvoltare imobiliar-edilitară, dezvoltare regională, coeziune şi dezvoltare teritorială, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice. (2) În domeniul reglementării, MDLPA are următoarele atribuţii: a) iniţiază şi elaborează strategii şi proiecte de acte normative în domeniul reducerii riscului seismic al construcţiilor existente pentru asigurarea conformării clădirilor existente şi proiectării clădirilor noi la cerinţele de calitate aplicabile, în special a cerinţelor privind rezistenţa mecanică şi stabilitate, respectiv siguranţă şi accesibilitate în exploatare; b) iniţiază şi elaborează proiecte de acte normative în domeniul amenajarea teritoriului, urbanism, mobilitate urbană şi arhitectură, domeniul lucrărilor publice, domeniul construcţiilor, gestiunii şi dezvoltării imobiliar-edilitare; c) coordonează elaborarea reglementărilor tehnice în domeniul reducerii riscului seismic al construcţiilor existente; d) avizează documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism; e) asigură fundamentarea politicilor de dezvoltare naţională, regională şi locală prin elaborarea de analize teritoriale şi utilizarea instrumentelor de monitorizare şi analiză a stării teritoriului. (3) În domeniul de acţiune privind prevenirea şi pregătirea, MDLPA are următoarele atribuţii: a) asigură implementarea acţiunilor prevăzute în Strategia naţională de reducere a riscului seismic; b) asigură coordonarea şi monitorizarea progresului acţiunilor şi evaluarea indicatorilor de rezultat pentru implementarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic; c) desfăşoară activităţi de informare, comunicare şi educaţie în caz de seism; d) asigură coordonarea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, reglementat prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare, finanţat de la bugetul de stat; e) asigură coordonarea Programului naţional "Şcoli sigure şi sănătoase", finanţat de la bugetul de stat; f) asigură coordonarea Programului pentru elaborarea hărţilor de risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren, în baza Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi a Hotărârii Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanţarea de la bugetul de stat a hărţilor de risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren; g) asigură, prin structurile de specialitate, disciplina şi calitatea în construcţii, precum şi respectarea reglementărilor în domeniul urbanismului şi amenajarea teritoriului, autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi avizarea documentaţiilor tehnico- economice, conform legii; h) organizează şi asigură funcţionarea sistemului de atestare tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii: verificatori de proiecte, experţi tehnici; i) asigură organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Inginerie Seismică în vederea avizării din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie (consolidare) pentru clădirile cuprinse în programul naţional de consolidare, la solicitarea beneficiarilor; j) centralizează datele privind riscul seismic al clădirilor, colectate şi raportate de instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, respectiv indicatorii specifici şi de progres în implementarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic şi indicatorii programelor de investiţii, conform unei metodologii de colectare şi raportare a datelor privind riscul seismic; k) centralizează datele colectate de autorităţile publice centrale şi locale prin aplicarea metodologiei de evaluare vizuală rapidă a clădirilor; l) asigură dezvoltarea şi operaţionalizarea Registrului naţional digital al clădirilor; (4) În domeniul de acţiune privind răspunsul, MDLPA are următoarele atribuţii: a) asigură organizarea şi funcţionarea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, cu atribuţii în evaluarea situaţiilor de urgenţă produse în domeniile de competenţă şi stabilirea măsurilor specifice pentru gestionarea acestora; b) asigură transmiterea operativă a datelor şi informaţiilor privind monitorizarea efectelor generate de cutremure către structurile din componenţa Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, prin Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă; c) asigură organizarea şi funcţionarea grupului de lucru pentru evaluarea riscului "cutremure", constituit în cadrul Platformei Naţionale de Reducere a Riscului la Dezastre. (5) În domeniul de acţiune privind evaluarea/investigarea post-eveniment, MDLPA are următoarele atribuţii: a) asigură participarea la evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile, prin reprezentanţii ISC şi corpul experţilor tehnici, pentru: dispunerea de expertize tehnice la construcţii, luarea de decizii privind condiţiile de utilizare în continuare sau de evacuare/demolare a acestora, când în urma unei expertize se concluzionează că este pusă în pericol viaţa cetăţenilor ori posibilitatea producerii de pagube materiale, luarea de măsuri pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor afectate de seism; b) asigură participarea la acţiunile de organizare a intervenţiilor operative în situaţii de urgenţă, pe plan central şi local (reprezentare în comisii locale pentru situaţii de urgenţă), respectiv în comisiile mixte numite de prefecţi, pentru evaluarea pagubelor înregistrate după cutremure, prin reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii. (6) În domeniul de acţiune privind refacerea/reabilitarea, MDLPA are următoarele atribuţii: a) asigură controlul calităţii lucrărilor de intervenţie, executate conform prevederilor aplicabile din reglementările tehnice în vigoare, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, după stabilirea stării de normalitate; b) monitorizează, prin proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică naţională/europeană, efectele cutremurului asupra elementelor de infrastructură critică, în calitate de autoritate responsabilă, conform competenţelor; c) asigură restabilirea stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competenţă. d) asigură coordonarea Programului naţional de construcţii de interes public sau social, Subprogramul "Lucrări în primă urgenţă", pentru asigurarea resurselor necesare executării investiţiilor la obiective afectate de cutremure, implementat prin Compania Naţională de Investiţii. ART. 33 (1) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este autoritate competentă în domeniul protecţiei civile şi gestionării situaţiilor de urgenţă. (2) În domeniul reglementării, MAI iniţiază şi elaborează strategii şi proiecte de acte normative în domeniul prevenirii, pregătirii şi managementului situaţiilor de urgenţă. (3) În domeniul de acţiune privind răspunsul, MAI are următoarele atribuţii: a) planifică şi asigură integrat coordonarea operaţională a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă; b) participă, cu efective şi mijloace proprii, la acţiunile de protecţie, căutare - salvare, evacuare a populaţiei şi a bunurilor materiale după producerea unui cutremur; c) asigură gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile asociate cutremurelor (incendii, accidente nucleare, accidente în transport etc.) şi monitorizează obiectivele economice considerate ca surse de risc la incendii şi explozii, accidente nucleare; d) centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure, a efectelor şi a riscurilor asociate acestora; e) pune la dispoziţie, conform legii, resurse materiale şi umane pentru îndeplinirea activităţilor specifice în cadrul funcţiilor de sprijin; f) îndeplineşte misiuni privind distribuirea de ajutoare umanitare de prima necesitate pentru populaţia afectată; g) asigură restabilirea stării provizorii de normalitate după cutremur pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competenţă. ART. 34 (1) Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, structură operaţională fără personalitate juridică a Ministerului Afacerilor Interne, îndeplineşte atribuţii de coordonare, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor (UPU/CPU), printre care: a) coordonarea, în sistem integrat, a acţiunilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă şi asigurarea răspunsului la nivel naţional, până la restabilirea stării de normalitate; b) informarea operativă a factorilor decizionali privind producerea situaţiilor de urgenţă; c) monitorizarea evoluţiei situaţiei operative şi realizarea fluxului informaţional - decizional cu privire la acţiunile desfăşurate de structurile aflate coordonare şi/sau coordonare operaţională; d) centralizarea solicitărilor de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin şi formularea de propuneri pentru asigurarea operativă a acestora; e) monitorizarea necesităţilor de medicamente/produse sangvine/echipamente/ materiale de intervenţie şi sanitare şi coordonarea transferului acestora către zonele afectate; f) participarea, prin personalul desemnat, la misiuni cu caracter operativ şi monitorizarea la nivelul structurilor aflate în coordonare şi/sau coordonarea operaţională, a punerii în aplicare a ordinelor şi dispoziţiilor, pe linie operativă, aprobate de comandantul acţiunii; g) comunicarea publică în domeniul situaţiilor de urgenţă şi al dezastrelor; h) asigurarea asistenţei medicale de urgenţă şi prim ajutor calificat prin structurile aflate în coordonare. ART. 35 (1) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare IGSU, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, asigură coordonarea unitară şi permanentă a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă. (2) În domeniul de acţiune privind prevenirea, IGSU şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov au printre atribuţiile specifice următoarele: a) informarea şi educarea preventivă a populaţiei în caz de cutremur prin organizarea de campanii sau elaborarea de materiale informative; b) avizarea actelor normative privind managementul situaţiilor de urgenţă; c) participarea la întocmirea planurilor de apărare în teritoriu; d) transmiterea mesajelor RO-ALERT pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei în situaţii de urgenţă; e) realizarea Registrului naţional de capabilităţi, prin centralizarea registrelor de capabilităţi asociate funcţiilor de sprijin repartizate autorităţilor responsabile cu rol principal. (3) În domeniul de acţiune privind pregătirea, IGSU şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov asigură planificarea şi desfăşurarea pregătirii în situaţii de urgenţă, inclusiv organizarea de exerciţii pentru verificarea capacităţii de răspuns a autorităţilor în cazul unui cutremur. (4) În domeniul de acţiune privind răspunsul, IGSU şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov au printre atribuţiile specifice următoarele: a) monitorizarea, evaluarea şi cercetarea cauzelor producerii situaţiilor de urgenţă; b) coordonarea aplicării unitare la nivel naţional a măsurilor şi acţiunilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă; c) coordonarea activităţilor de intervenţie desfăşurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum şi constituirea grupelor operative pentru coordonarea şi sprijinul răspunsului în situaţii de urgenţă în zonele grav afectate; d) coordonarea tehnică şi de specialitate a centrelor operaţionale şi a centrelor operative şi asigura menţinerea permanentă a fluxului informaţional cu acestea; e) coordonarea planificării resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la nivel naţional; f) transmite mesaje RO-ALERT pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei în situaţii de urgenţă; g) asigurarea logisticii intervenţiei pentru structurile proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, a unor categorii de tehnică, materiale şi echipamente; h) informarea populaţiei prin mass-media cu privire la efectele generate de cutremure şi măsurile post-eveniment propuse; i) constituirea şi gestionarea bazei de date cu privire la situaţiile de urgenţă şi punerea la dispoziţia instituţiilor interesate a datelor şi informaţiilor solicitate pentru soluţionarea situaţiilor de urgenţă; j) participarea la acţiunile de căutare, descarcerare şi salvare a persoanelor; k) organizarea şi ţinerea evidenţei populaţiei care se evacuează sau a bunurilor acestora, asigură instalarea taberelor de sinistraţi, participă la transportul populaţiei şi al unor categorii de bunuri; l) acordarea asistenţei medicale de urgenţă prin module SMURD din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste. (5) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă elaborează Concepţia naţională de răspuns post-seism, avizată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi cu sprijinul celorlalte autorităţi responsabile implicate în asigurarea conducerii şi intervenţiei operative în cadrul acţiunilor de răspuns. ART. 36 La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în activitatea de gestionare a situaţiilor de urgenţă sunt implicate şi alte structuri, după cum urmează: (1) Direcţia Generală Management Operaţional este unitatea din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne şi are următoarele atribuţii pe partea de răspuns: a) asigură suportul decizional şi coordonarea la nivel naţional a forţelor şi mijloacelor de intervenţie, pe domeniul ordine şi siguranţă naţională; b) asigură coordonarea cu celelalte centre operative ale instituţiilor în domeniul gestionării situaţiilor speciale, pe domeniul ordine şi siguranţă naţională; c) realizează coordonarea misiunilor structurilor de ordine publică din subordinea MAI, pe timpul situaţiei speciale şi planifică posibilele misiuni asociate, în calitate de instrument de suport decizional al conducerii ministerului; d) realizează managementul şi diseminarea informaţiilor operaţionale, asociate altor evenimente care nu sunt consecinţele directe ale cutremurelor. (2) Direcţia Generală de Protecţie Internă este structura specializată cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, având atribuţii în ceea ce priveşte identificarea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi factorilor de risc generate de producerea unui cutremur cu efecte majore, la adresa informaţiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional şi capacităţii operaţionale. (3) Poliţia Română, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române şi structurile subordonate, are următoarele atribuţii în domeniul de acţiune privind răspunsul: a) recunoaşterea, cercetarea, evaluarea în teren şi raportarea primară a efectelor unui cutremur major de către efectivele în serviciu; b) asigurarea monitorizării pericolelor şi riscurilor specifice; c) menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, intensificând măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor manifestări antisociale; d) participarea la planificarea, asigurarea capacităţilor operaţionale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de cutremur, în scopul salvării de vieţi omeneşti şi facilitării accesului structurilor de urgenţă în locurile afectate; e) participarea la stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare şi debarcare a persoanelor evacuate din zonele afectate; f) controlul şi evidenţa autoevacuării, supravegherea modului de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare; g) controlul, dirijarea şi supravegherea circulaţiei rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi a mijloacelor, dirijarea circulaţiei autovehiculelor şi pietonilor, după caz; h) efectuarea activităţilor specifice de cercetare la faţa locului şi de identificare a victimelor, sinistraţilor şi de stabilire a persoanelor dispărute, conform reglementărilor naţionale şi internaţionale; i) participarea la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor dezastrului. (4) Jandarmeria Română, prin Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi structurile subordonate, au următoarele atribuţii în domeniul de acţiune privind răspunsul: a) recunoaşterea, cercetarea, evaluarea în teren şi raportarea primară a efectelor unui cutremur major de către efectivele în serviciu; b) asigurarea monitorizării pericolelor şi riscurilor specifice; c) participarea, conform competenţelor, împreună cu celelalte instituţii abilitate, la menţinerea ordinii şi siguranţei publice la nivel naţional; d) asigurarea securităţii perimetrului zonelor de intervenţie; e) asigurarea şi restabilirea ordinii publice; f) asigurarea securităţii zonelor evacuate; g) participarea la planificarea, asigurarea capacităţilor operaţionale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situaţie de urgenţă, în scopul salvării de vieţi omeneşti şi facilitării accesului structurilor de urgenţă în locurile afectate; h) participarea, conform competenţelor, cu efective şi mijloace, în funcţie de misiunile specifice şi de situaţia concretă, la acţiunile de protecţie şi de intervenţie, iar la ordin, constituie capacităţi de acţiune pentru zonele grav afectate; i) participarea la stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare şi debarcare a persoanelor evacuate din zonele afectate; j) organizarea şi asigurarea pazei locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate. (5) Poliţia de Frontieră Română, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, are următoarele atribuţii în zona de competenţă în domeniul de acţiune privind răspunsul: a) recunoaşterea, cercetarea, evaluarea în teren şi raportarea informaţiilor privind efectele unui cutremur major, de către efectivele în serviciu; b) controlul şi supravegherea persoanelor şi mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat; c) menţinerea ordinii şi liniştii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorităţi, participă la astfel de acţiuni, ca forţă de sprijin; d) participarea la planificarea, asigurarea capacităţilor operaţionale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situaţie de urgenţă, în scopul salvării vieţii omeneşti şi facilitării accesului structurilor de urgenţă în zonele afectate; e) participarea la stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate; f) asigurarea fluidizării traficului transfrontaliere al persoanelor şi mijloacelor de transport în punctele de trecere a frontierei şi menţinerea climatului de normalitate în zona de competenţă. (6) Inspectoratul General de Aviaţie are următoarele atribuţii în domeniul de acţiune privind răspunsul: a) recunoaşterea, cercetarea, controlul aerian în zonele afectate de situaţia de urgenţă şi raportarea informaţiilor privind efectele/pagubele unui cutremur major; b) participarea la operaţiunile de salvare a persoanelor aflate în locuri izolate sau greu accesibile c) asigurarea misiunilor de evacuare aeromedicală, transport urgent al persoanelor grav rănite la unităţile medicale specializate; d) asigurarea misiunilor de transport materiale sau personal de intervenţie. (7) Inspectoratul General pentru Imigrări are următoarele atribuţii în domeniul de acţiune privind răspunsul: a) acordarea de asistenţă în vederea repatrierii cetăţenilor străini de pe teritoriul naţional afectaţi de cutremur; b) asigură, după caz, reprezentanţi în cadrul centrelor de coordonare şi conducere a intervenţiei. (8) Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi autorităţile publice locale asigură evidenţa populaţiei evacuate. ART. 37 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are următoarele atribuţii: (1) Prevenire a) elaborează studii, proiecte, programe şi soluţii de intervenţie, urmare producerii unor situaţii de urgenţă care pot afecta construcţiile hidrotehnice din domeniul specific de activitate şi de importanţă vitală pentru comunităţile locale; b) evaluează principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum şi costurile prevenirii, reducerii şi atenuării efectelor acestora. (2) Răspuns: misiuni de sprijin a) urmăreşte permanent, prin specialiştii şi personalul tehnic din cadrul Filialelor Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, instituţie aflată în subordinea MADR, starea tehnică şi funcţionalitatea lucrărilor din amenajări, constată anumite defecţiuni/defecte, evaluează starea de siguranţă a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare şi alte construcţii hidrotehnice, iau măsurile necesare pentru lucrările de reparaţii, iar în cazul unor probleme tehnice deosebite apelează la experţi tehnici atestaţi de MDLPA pentru efectuarea de expertize tehnice. ART. 38 Ministerul Educaţiei (ME) are următoarele atribuţii: (1) Prevenire a) asigurarea informării elevilor, a personalului unităţilor de învăţământ şi a părinţilor cu privire la comportamentul în caz de cutremur, prin secţiunea dedicată de pe site-ul propriu; b) educarea beneficiarilor primari privind modul de comportare în cazul producerii situaţiilor de urgenţă prin susţinerea unor teme educative şi desfăşurarea exerciţiilor practice de evacuare la nivelul unităţilor de învăţământ; c) planificarea şi executarea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, cel puţin a unui exerciţiu de comportament în caz de cutremur per semestru; d) monitorizarea clădirilor cu destinaţie învăţământ din punct de vedere al riscului seismic şi publicarea rezultatului monitorizării. (2) Răspuns: misiuni de sprijin a) asigură utilizarea spaţiilor din administrarea proprie - săli de sport, stadioane, patinoare - sau schimbarea destinaţiei acestora pentru cazarea provizorie a populaţiei sinistrate, pe perioada stării de alertă declarată în zona afectată de cutremur, în condiţiile respectării şi asigurării procesului instructiv-educativ, după caz. Pe perioada stării de alertă generată de cutremur, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul prealabil al Instituţiei Prefectului, ministrul educaţiei poate emite avizul conform pentru schimbarea destinaţiei bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat situate în zona în care s-a produs cutremurul, exclusiv pentru organizarea şi funcţionarea unor centre de cazare pentru populaţia sinistrată. b) asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competenţă; c) emiterea de acte privind întreruperea sau reorganizarea procesului de învăţământ. ART. 39 Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) are următoarele atribuţii: (1) Prevenire a) ia măsuri specifice pentru ca operatorii să-şi protejeze amplasamentele proprii şi să asigure serviciile pentru populaţia din zonele afectate. (2) Răspuns: misiuni de sprijin a) solicită operatorilor/furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice punerea la dispoziţie a serviciilor de comunicaţii necesare asigurării fluxului informaţional-decizional între punctele de conducere din componenţa SNMSU şi forţele de intervenţie implicate în acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiilor de urgenţă; b) solicită ANCOM disponibilitatea frecvenţelor din domeniul neguvernamental; c) colaborează cu toate structurile specializate din cadrul Sistemului de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN), pentru asigurarea continuităţii serviciilor de comunicaţii electronice în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice; d) sprijină şi solicită operatorilor instalarea echipamentelor suplimentare ale autorităţilor SAOPSN în amplasamentele proprii; e) asigură, prin S.N. Radiocom S.A., condiţiile tehnice şi operaţionale pentru buna funcţionare a reţelei naţionale de emisie şi transport, radio şi televiziune; f) asigură, prin C.N. Poşta Română, condiţiile tehnice şi operaţionale pentru buna funcţionare a serviciilor poştale; g) susţine funcţionarea continuă a Instalaţiilor şi Obiectivelor Speciale de Interes Naţional (IOSIN) din domeniul seismologiei şi ingineriei seismice, care facilitează îndeplinirea obligaţiilor menţionate în acest regulament, precum reţelele seismice naţionale şi centrele de date seismice. (3) Refacere/Reabilitare: restabilirea stării de normalitate a) solicită operatorilor/furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice restabilirea operativă a reţelelor de comunicaţii în zonele afectate. ART. 40 Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) are următoarele atribuţii: (1.1) Prevenire a) monitorizează starea de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice din zone cu seismicitate ridicată; b) evaluează posibilitatea producerii de inundaţii asociate unor cutremure (scenarii multirisc); c) solicită deţinătorilor de mari baraje (A şi B) evaluarea siguranţei seismice şi ierarhizarea barajelor după riscul seismic; d) intervenţii la construcţii hidrotehnice cu probleme de siguranţă pentru a preveni/reduce posibilitatea producerii unor inundaţii generate de cutremure. (1.2) Răspuns: misiuni de sprijin a) asigură intervenţia operativă pentru infrastructura de gospodărire a apelor afectată de cutremur b) asigură intervenţia operativă pentru infrastructura de gospodărire a apelor pentru evitarea producerii unor inundaţii generate de afectarea seismică a structurilor şi/sau a terenului adiacent; c) asigură informarea centrelor de coordonare şi conducere a intervenţiei despre producerea unor avarii la obiectivele din administrare/subordine, dispune măsuri necesare pentru limitarea şi diminuarea efectelor negative ale seismelor; d) stabileşte modul de adaptare şi folosire a mijloacelor tehnice şi utilajelor proprii pe timpul situaţiilor de urgenţă pentru nevoi de protecţie civilă; e) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă. (1.3) Refacere/Reabilitare a) asigură reabilitarea infrastructurii de gospodărire a apelor afectată de cutremure, cu prioritizare conform importanţei sociale; b) asigură coordonarea reabilitării seismice a marilor baraje pentru conformarea la exigenţele de protecţie la seism conform celor mai recente normative în vigoare; b) asigură promovarea şi finanţarea unor acţiuni şi măsuri urgente de intervenţie şi/sau refacere în vederea înlăturării efectelor unor seisme sau a celor care menţin starea de pericol iminent pentru infrastructura de gospodărire a apelor. (2) Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) are următoarele atribuţii: (2.1) Răspuns: misiuni de sprijin a) asigură elaborarea prognozelor şi avertizărilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase şi transmiterea acestora la factorii interesaţi; b) asigură transmiterea, de către Centrele Meteorologice Regionale a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice de tip "nowcasting" la Inspectoratele Judeţene/Bucureşti-Ilfov pentru Situaţii de Urgenţă şi la unităţile de gospodărire a apelor, pentru înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice locale, avertizarea şi/sau alarmarea populaţiei în timp util şi pentru managementul lucrărilor hidrotehnice; c) asigură transmiterea cantităţilor de precipitaţii înregistrate la punctele de observaţie şi măsurători din reţeaua meteorologică, în cazul depăşirii pragurilor critice, prin Staţiile Meteorologice Regionale către ANM, MAP, INHGA, ANAR, Centrele operative ale Administraţiilor Bazinale de Apă. (3) Garda Naţională de Mediu are următoarele atribuţii: (3.1) Prevenire a) supraveghează activităţile care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ asupra mediului cauzate de substanţe periculoase, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege; (3.2) Răspuns: misiuni de sprijin a) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea componentelor de mediu; b) identifică activităţile care au generat poluări accidentale sau afectarea calităţii aerului prin depăşirea limitelor maxime admisibile la staţiile reţelei naţionale de monitorizare. (4) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) are următoarele atribuţii: (4.1) Prevenire a) coordonează activităţile care prezintă impact semnificativ asupra mediului, pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, în vederea prevenirii şi limitării consecinţelor acestora. (4.2) Răspuns: misiuni de sprijin a) participă la evaluarea efectelor şi stabilirea cauzelor care au condus la producerea unui accident major în care sunt implicate substanţe periculoase b) urmăreşte monitorizarea calităţii aerului prin staţiile reţelei naţionale şi sesizează Garda Naţională de Mediu, în cazul depăşirii limitelor maxime admise. (4.3) Refacerea/Reabilitare: a) urmăreşte realizarea măsurilor de refacere/reabilitare a amplasamentelor, până la aducerea acestora la starea iniţială. ART. 41 Ministerul Sănătăţii (MS) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) asigură asistenţă medicală şi psihologică în cazul situaţiilor de urgenţă generate, cu sprijinul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, Colegiul Psihologilor din România, şi a altor ONG-uri din România prin utilizarea reţelei sanitare şi extinderea, la nevoie, a capacităţii de spitalizare; b) asigură aplicarea regulilor de igienă colectivă, inclusiv în taberele de sinistraţi precum şi realizarea măsurilor sanitare, pe timpul acţiunilor de evacuare a populaţiei, precum şi ajutorarea sinistraţilor; c) asigură medicamentele şi instrumentarul medical unităţilor sanitare; d) asigură funcţionalitatea unităţilor sanitare, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor şi a aparaturii de specialitate şi de comunicaţii; e) verifică intervenţia formaţiunilor medico-sanitare; f) verifică punerea în aplicare de către unităţile spitaliceşti a Planului Alb; g) pune în aplicare măsurile stabilite pentru suplimentarea capacităţii de spitalizare şi tratament precum şi pentru suplimentarea personalului medical şi auxiliar; h) aplică măsuri profilactice, monitorizează starea de sănătate a populaţiei şi evaluează riscurile de îmbolnăviri în masă şi riscurile biologice; i) asigură, la solicitare, întreprinderea demersurilor pentru evacuarea medicală a unor pacienţi în afara teritoriului naţional; j) face propuneri pentru solicitarea asistenţei internaţionale în ceea ce priveşte produsele medicale/sanitare; k) face propuneri şi asigură întreprinderea demersurilor necesare în vederea dislocării personalului medical din judeţele afectate în zonele de risc; l) asigură măsuri de verificare a apei potabile, prin laboratoarele Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrele Regionale de Sănătate Publică, pentru persoanele afectate sau evacuate. ART. 42 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) sprijină sau participă, după caz, la salvarea persoanelor ca urmare a producerii unor accidente grave pe/la infrastructura feroviară, aeriană şi maritimă prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; b) asigură mijloacele necesare pentru transportul populaţiei din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; c) asigură mijloacele necesare pentru transportul animalelor din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; d) asigură mijloacele necesare pentru transportul valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu, din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; e) asigură controlul circulaţiei, pentru autovehiculele cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone, potrivit domeniului de competenţă, prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; f) asigură mijloacele necesare pentru transportul fondului arhivistic naţional din zonele afectate de dezastre, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; g) asigură mijloacele necesare pentru transportul persoanelor şi bunurilor evacuate, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; h) asigură mijloacele necesare pentru transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; i) asigură mijloacele necesare pentru transportul forţelor şi mijloacelor de intervenţie şi a altor resurse, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; j) asigură accesul, în spaţiul aerian al României, aeronavelor cu ajutoare umanitare şi asistenţă internaţională, prin entităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sa; k) transmite date şi informaţii privind starea aeroporturilor ce pot fi utilizate de către echipele internaţionale solicitate; l) dispune măsuri privind prioritizarea aterizării/decolării aeronavelor sosite în baza solicitării de asistenţă internaţională şi sprijină activităţile de "handling" pentru acestea ART. 43 Ministerul Apărării Naţionale (MApN) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) sprijină executarea misiunilor de căutare şi salvare a persoanelor; b) sprijină executarea misiunilor de evacuare medicală cu mijloacele din dotare; c) participă, cu forţe şi mijloace proprii, la activităţile pentru limitarea şi înlăturarea efectelor unei situaţii de urgenţă specifice; d) acordă asistenţă medicală de urgenţă, suplimentează capacitatea de spitalizare a spitalelor subordonate şi instalează spitale de campanie; e) sprijină autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pentru evacuarea populaţiei precum şi pentru transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă; f) asigură, la nevoie, intervenţia operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin, cu materialele necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne; g) asigură restabilirea stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din subordine/coordonare sau de sub autoritate. ART. 44 Ministerul Economiei (ME) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) asigură prin unităţile aflate în subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerului şi în funcţie de disponibilitate utilizarea spaţiilor pentru cazarea provizorie a populaţiei sinistrate; b) emite actele de autoritate privind întreruperea sau reluarea activităţilor economice; c) asigură restabilirea stării provizorii de normalitate pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competenţă. ART. 45 Ministerul Energiei (ME) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) asigură prin companiile şi societăţile naţionale din coordonare şi de sub autoritate, precum şi prin alţi operatori economici, remedierea avariilor survenite în sistemul electro- energetic naţional, la reţelele de gaze naturale, ţiţei şi produse petroliere, potrivit priorităţilor stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă, precum şi planurilor de prevenire şi gestionare a riscurilor în sectorul energetic; b) monitorizează prin companiile şi societăţile naţionale din coordonare şi de sub autoritate aplicarea tuturor măsurilor de securitate şi siguranţă nucleară la centrele nuclearo-electrice; c) implică toate entităţile din SEN-Sistemul Electoenergetic Naţional (distribuitori, producători), CONPET (Operatorul Naţional de Transport Petrol prin Conducte) pentru echilibrarea şi păstrarea rezilienţei sistemelor, prin punerea în practică a procedurilor şi măsurilor specifice prevăzute, cu precizare asupra faptului că transportatorii de energie electrică nu sunt în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei; d) se asigură, în calitate de Autoritate Competentă în domeniul securităţii aprovizionării cu energie electrică şi gaze naturale, de îndeplinirea criteriului de siguranţă N-1 la nivelul Sistemului Naţional de Transport gaze naturale (SNT), respectiv la nivelul Sistemului Energetic Naţional (SEN); e) monitorizează şi se asigură de realizarea, de către entităţile din domeniu, a stocurilor de gaze naturale, ţiţei şi produse petroliere; f) se asigură de existenţa măsurilor specifice pentru păstrarea integrităţii infrastructurii critice naţionale/europene, monitorizează şi centralizează prin proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică naţională/europeană efectele seismului asupra elementelor de infrastructură critică naţională, în calitate de autoritate publică responsabilă. ART. 46 Ministerul Afacerilor Externe (MAE) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) asigură fluxul informaţional în relaţia cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate privind situaţia cu referire la evoluţia calamităţii; b) participă, la solicitarea punctului naţional de contact - IGSU/DSU/MAI, pentru facilitarea asistenţei internaţionale. ART. 47 Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) participă, conform competenţelor, la solicitarea CNSU şi în cooperare cu MCID, MAI şi celelalte structuri de specialitate cu reprezentare în CNSU, la elaborarea din timp, a "Planului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru conducere şi cooperare pe durata situaţiilor de urgenţă", în vederea definirii aspectelor tehnice şi organizatorice precum şi la testarea acestuia în cadrul exerciţiilor planificate; b) asigură cu prioritate, la solicitarea IGSU, pe timpul gestionării situaţiei de urgenţă, servicii securizate de comunicaţii şi IT, la nivel de transport şi acces, în regim fix şi de mobilitate, utilizând tehnologii terestre sau satelitare, astfel: i. servicii de voce în reţelele telefonice speciale (S, TO) şi de cooperare IC, în Platforma Comună TETRA, în reţeaua de radiocomunicaţii pe unde scurte şi în reţele satelitare; ii. servicii de date prin intermediul reţelelor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, aflate în administrare, precum şi prin intermediul Platformei Comune TETRA; iii. servicii de videoconferinţă prin intermediul platformelor aflate în administrare. c) organizează şi coordonează, la solicitarea MAI, intrarea în funcţiune a dispozitivelor temporare de comunicaţii şi tehnologia informaţiei necesare conducerii şi cooperării forţelor cu atribuţii în managementul situaţiei de urgenţă; d) asigură, prin activităţi de monitorizare a spectrului radio cu statut de utilizare guvernamental, descoperirea, identificarea, localizarea şi întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea surselor de perturbaţii radio intenţionate sau neintenţionate, în vederea asigurării disponibilităţii frecvenţelor utilizate de structurile decizionale, de suport şi de intervenţie; e) asigură schimbul de date pe linia managementului de spectru radio cu statut de utilizare guvernamental, în vederea utilizării eficiente a spectrului radio, asigurării compatibilităţii electromagnetice şi evitării producerii interferentelor prejudiciabile; f) asigură, la cerere, în funcţie de resursele aflate la dispoziţie, suplimentarea serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, speciale şi de cooperare pentru MAI şi pentru celelalte autorităţi implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă; g) cooperează cu ANCOM şi MCID în vederea stabilirii resurselor suplimentare de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pe care trebuie să le asigure, cu prioritate, operatorii publici de comunicaţii electronice şi agenţii economici care administrează astfel de resurse; h) asigură funcţionarea continuă şi la parametri a reţelelor speciale şi de cooperare, precum şi a comunicaţiilor de urgenţă în Serviciului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă - 112; i) asigură funcţionarea continuă şi la parametri a sistemului RO-ALERT; j) organizează şi asigură logistica intervenţiei pentru refacerea reţelelor şi restabilirea serviciilor integrate de voce-date-video administrate în zonele afectate; k) cooperează cu autorităţile ale administraţiei publice cu responsabilităţi în managementul situaţiilor de urgenţă în vederea asigurării transportului echipamentelor, materialelor, mijloacelor mobile din componenţa dispozitivelor temporare de comunicaţii şi a personalului, în situaţia în care deplasarea nu se poate realiza cu mijloace proprii. ART. 48 Ministerul Culturii (MC) are următoarele atribuţii: (1) Prevenire a) elaborează norme şi metodologii privind conservarea şi protecţia monumentelor istorice, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. (2) Răspuns: misiuni de sprijin a) centralizează datele privind consecinţele unei situaţii de urgenţă asupra bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, pe baza rapoartelor instituţiilor publice subordonate şi ale serviciilor deconcentrate ale ministerului; b) asigură evacuarea bunurilor de patrimoniu şi/sau a valorilor de tezaur; c) supraveghează efectuarea, de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, a evidenţei bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil care sunt evacuate în cazul producerii unei situaţii de urgenţă; d) asigură organizarea acţiunilor de intervenţie în vederea conservării de urgenţă a bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, afectate de producerea unei situaţii de urgenţă şi stabileşte priorităţile de conservare şi restaurare a acestor bunuri; e) monitorizează, prin serviciile publice deconcentrate ale ministerului, evacuarea şi depozitarea în spaţii speciale, a bunurilor culturale salvate; f) asigură mijloacele materiale şi financiare necesare construirii, amenajării, modernizării şi întreţinere locurilor de depozitare speciale, a mijloacelor şi sistemelor de pază, protecţie şi intervenţie, precum şi procesului de pregătire a personalului şi pentru realizarea celorlalte măsuri de protecţie a ministerului şi a instituţiilor subordonate; g) asigură participarea la evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la clădirile de patrimoniu vulnerabile, prin reprezentanţii ISC, corpul experţilor tehnici atestaţi în domeniul protejării monumentelor istorice pentru dispunerea de expertize tehnice la construcţii. ART. 49 Autoritatea Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) asigurarea şi distribuirea ajutoarelor umanitare de urgenţă, prin scoaterea de produse din stocurile rezervă de stat, în limita stocurilor existente, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: i. produse specifice cazării şi adăpostirii necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective ii. produse specifice pentru hrănirea populaţiei (apă şi hrană) pentru persoanele aflate în nevoie; iii. materiale de construcţii necesare pentru refacerea locuinţelor afectate de cutremur; iv. carburant (motorină şi benzină) pentru capabilităţile implicate în acţiunile de intervenţie operativă, până la restabilirea stării provizorii de normalitate. b) asigurarea planificării şi suplimentării de produse şi servicii necesare pentru limitarea consecinţelor, în aplicarea prevederilor Legii nr. 477/2003, republicată, cu modificările şi şi completările ulterioare, Legii nr. 132/1997, republicată, cu modificările şi şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi şi completările ulterioare; c) asigurarea, în limita stocurilor existente, a unor produse din rezerva de mobilizare constituite în domeniul sănătăţii (medicamente, seruri vaccinuri şi alte produse sanitar-farmaceutice) şi din domeniile transporturilor şi comunicaţiilor (staţii de electroalimentare mobile de diferite puteri); d) punerea la dispoziţia autorităţilor implicate a bazei de date cu informaţiile detaliate referitoare la capacităţile de cazare şi hrănire, respectiv cu mijloace autori şi de construcţii/similare, care pot fi utilizate în eventualitatea producerii unui cutremur cu consecinţe majore pe teritoriul naţional, constituite la nivelul fiecărui judeţ; e) asigură, la solicitare, reprezentanţi ANRSPS în cadrul centrelor de coordonare şi conducere a intervenţiei; f) în limita disponibilităţii spaţiilor proprii, ANRSPS poate participa la organizarea primirii ajutoarelor internaţionale cu sprijinul echipei HNS (Host Nation Support) constituită în acest sens şi distribuirea acestora conform repartizării stabilite de comandantul acţiunii şi cu aprobarea efectuării cheltuielilor privind primirea şi distribuirea acestora de către Secretariatul General al Guvernului, în calitate de ordonator principal de credite. ART. 50 Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) are următoarele atribuţii: (1) Răspuns: misiuni de sprijin a) aplică măsuri pentru protecţia dotărilor şi construcţiilor din domeniul specific, a animalelor, furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare; b) asigură măsuri de verificare a hranei preparate pentru persoanele afectate sau evacuate; c) aplică măsuri profilactice, monitorizează starea de sănătate a colectivităţilor de animale şi evaluează riscurile de epizootii şi zoonoze; d) asigură apă şi hrană pentru animalele evacuate; e) asigură asistenţă sanitar-veterinară pentru animalele rănite în urma producerii cutremurelor, prin grija medicilor veterinari; f) cooperează şi răspunde împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale de organizarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor animalelor şi a celor comune omului şi animalelor, precum şi pentru siguranţa alimentelor; g) asigură, după caz, reprezentanţi în cadrul centrelor de coordonare şi conducere a intervenţiei. ART. 51 Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale în ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure: (1) Prevenire a) identificarea, declararea şi monitorizarea zonelor de risc la cutremure, materializate prin hărţi de risc natural; b) stabilirea şi aplicarea restricţiilor din punctul de vedere al riscului seismic datorită condiţiilor locale de amplasament impuse prin documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate potrivit prevederilor legale; c) asigurarea urmăririi comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condiţiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare; d) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor la nivel de unitate administrativ-teritorială; e) expertizarea tehnică obligatorie, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie; f) întocmirea listelor cu clădirile clădirile identificate, expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic Rsl prin raport de expertiză tehnică, şi publicarea acestor liste pe paginile de internet proprii; g) realizarea şi amplasarea vizibilă a panourilor de înştiinţare în dreptul tuturor intrărilor în clădirile cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic Rsl, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea avertizării populaţiei din zonele expuse riscului la cutremure, precum şi menţinerea acestora până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii; h) întocmirea de rapoarte anuale privind acţiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii, întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale, şi publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum şi transmiterea acestora către MDLPA; i) asigură instruirea reprezentanţilor administraţiei publice locale şi pregătirea populaţiei, prin exerciţii periodice de simulare; j) constituirea sau actualizarea bazelor de date cu privire la construcţii, dotări şi terenuri, a căror avariere poate pune în pericol populaţia, precum şi mediul natural şi construit; k) estimarea şi asigurarea anticipată, prin planul de apărare, precum şi prin bugetele proprii, a unui număr de locuinţe de necesitate, prin achiziţii şi/sau încheierea de convenţii între autorităţile administraţiei publice locale şi deţinătorii acestor spaţii în vederea utilizării lor în caz de nevoie, pentru cazarea temporară a răniţilor şi sinistraţilor sau a persoanelor în timpul executării consolidărilor, dacă situaţia o impune. i) întocmirea planurilor de apărare şi evacuare şi punerea în aplicare a măsurilor şi acţiunilor prevăzute. j) instrumentarea şi monitorizarea seismică a clădirilor publice existente care au funcţiuni esenţiale din clasa I de importanţă-expunere. (2) Răspuns a) inspecţia zonelor din aria de autoritate (identificarea zonelor afectate şi delimitarea acestora, identificarea persoanelor afectate pentru care sunt necesare acţiuni de deblocare, salvare sau acordarea primului-ajutor, identificarea clădirilor prăbuşite sau avariate; b) repartizarea în teren a inspectorilor şi inginerilor pe baza informaţiilor sumare culese vizual în primele ore şi/sau în prima zi după cutremur; c) aplică măsurile operative stabilite prin planurile de apărare; d) asigură îndeplinirea atribuţiilor în cadrul comitetelor locale/judeţene pentru situaţii de urgenţă. (3) Refacere/reabilitare a) colectarea şi gestionarea datelor primare rezultate din inspecţia post-seism şi evaluarea tehnică rapidă, expertize tehnice şi alte documente relevante, pentru a avea "istoria" acţiunilor şi deciziilor luate privind fiecare clădire investigată; b) participă la evaluarea pagubelor; c) asigură planificarea misiunilor şi resurselor până la terminarea acţiunilor de intervenţie; d) asigură sprijin pentru realizarea măsurilor de revenire la starea de normalitate. CAP. III Prevenire 3.1. Identificarea/evaluarea şi controlul riscurilor ART. 52 (1) Prima evaluare a riscurilor de dezastre la nivel naţional s-a realizat în cadrul proiectului RO-RISK, cutremurele fiind printre hazardurile naturale luate în considerare în evaluarea riscurilor, având în vedere că dintre cele 10 tipuri de riscuri abordate, riscul seismic are cel mai mare impact la nivel naţional (Figura 3.1). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3.1 Poziţionarea riscului seismic în matricea riscurilor (sursa: Raport privind evaluarea riscurilor la nivel naţional, proiect RO-RISK, 2018) (2) Principalele rezultate ale evaluării riscului seismic, respectiv impactul scenariilor de cutremur cu acoperire naţională, sunt indicate în Tabelul 3.1, pentru diferite intervale medii de recurenţă. Tabelul 3.1. Riscul seismic al clădirilor rezidenţiale (sursa: RO-RISK, https://gis.ro-risk.ro/site/)
┌────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │Indicatori de risc seismic │
│ ├─────────┬───────┬─────────┬───────────┤
│Scenariu│Pierderi │ │Persoane │ │
│cutremur│economice│Victime│afectate │Clădiri │
│ │(milioane│ │(inclusiv│avariate*a)│
│ │Euro) │ │victime) │ │
├────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────────┤
│IMR = 10│4.460 │0 │760 │500 │
│ani │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────────┤
│IMR = │7.620 │6.800 │57.000 │211.000 │
│100 ani │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────────┤
│IMR = │ │ │ │ │
│1.000 │25.650 │42.000 │325.500 │930.000 │
│ani │ │ │ │ │
└────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────────┘
Notă: IMR = interval mediu de recurenţă; *a) Clădirile avariate se referă la clădiri pentru care există probabilitatea să sufere orice nivel de avariere ca urmare a scenariului respectiv de cutremur. Nivelul de avariere poate varia de la avariere uşoară la prăbuşire totală. ART. 53 (1) Pentru controlul riscului sunt identificate o serie de măsuri: a) Măsuri cu aplicabilitate la nivel naţional, bazate pe coordonare, cooperare şi comunicare unitară între factorii implicaţi, pe utilizarea eficientă a resurselor umane şi financiare, partajare de informaţii; b) Măsuri cu aplicabilitate la nivel local, cu caracter organizatoric şi tehnic, pentru eficientizarea managementului riscului în ceea ce priveşte planificarea, coordonarea şi monitorizarea acţiunilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă. 3.2. Evidenţierea generică a tipologiei surselor de risc ART. 54 Clasificarea riscurilor asociate din punct de vedere al tipologiei surselor de risc din domeniul de aplicabilitate al prezentului regulament este următoarea: a) Risc natural (inundaţii, alunecări de teren, tasări, inclusiv prăbuşiri ale minelor/carierelor); b) Risc biologic (epidemii/zoonoze); c) Risc tehnologic (incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale cursuri de apă, accidente nucleare sau radiologice). 3.3. Măsuri şi acţiuni preventive ART. 55 (1) Printre măsurile preventive cu caracter general pentru gestionarea eficientă a situaţiilor de urgenţă generate de cutremure se numără: a) optimizarea cadrului normativ şi legislativ în domeniul reducerii riscului seismic la clădirile existente, inclusiv a clădirilor de patrimoniu cultural; b) optimizarea şi completarea cadrului legislativ privind amenajarea teritoriului şi urbanism în raport cu problematica riscului seismic, inclusiv integrarea aspectelor privind riscul seismic în planurile de amenajare a teritoriului şi în cele de urbanism, în planurile de dezvoltare regională şi în strategiile sectoriale; c) asigurarea unui sistem funcţional de generare a datelor privind riscul seismic pentru a fundamenta planificarea intervenţiilor în cadrul programelor de reducere a riscului seismic d) consolidarea capacităţii autorităţilor de a utiliza datele privind riscul seismic în luarea deciziilor privind politicile şi investiţiile publice sau private e) pregătirea populaţiei, pregătirea autorităţilor responsabile în situaţii de urgenţă generate de cutremur f) dezvoltarea/continuarea de programe/subprograme de investiţii, pentru accelerarea măsurilor de reducere a riscului seismic care vizează întreg fondul construit; g) instituţionalizarea comunicării privind riscul seismic, ca efort pe termen lung, orientat pe impact, cu resurse dedicate h) consolidarea colaborării şi coordonării între principalii actori implicaţi în gestionarea riscului seismic (2) Printre acţiunile preventive cu caracter general se numără: a) actualizarea şi îmbunătăţirea evaluărilor riscurilor de dezastre la nivel naţional; b) elaborarea cadrului metodologic de elaborare a hărţilor de risc seismic la nivel de UAT; c) controlul permanent cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, a respectării prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare; d) realizarea evaluării vizuale rapide a clădirilor la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale, pentru obţinerea unei imagini de ansamblu a vulnerabilităţii seismice la nivel de UAT; e) expertizarea tehnică a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie; f) instrumentarea şi monitorizarea seismică a clădirilor publice existente care au funcţiuni esenţiale; g) creşterea capacităţii de funcţionalitate şi extinderea reţelelor de monitorizare seismică existente la nivel naţional; h) asigurarea cadrului metodologic pentru colectarea şi raportarea datelor privind riscul seismic, constituirea bazei de date naţionale privind fondul construit, inclusiv cu date privind riscul seismic (Registrul naţional digital al clădirilor), interoperabilitate cu alte baze de date existente (ex. Observatorul Teritorial, Geoportalul INSPIRE, Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România - SIIIR, Sistemul informatic pentru patrimoniul cultural imobil - SIPCI); i) constituirea unor baze de date naţionale privind condiţiile de teren şi înregistrările seismice, care să servească ca instrumente în luarea deciziilor privind politicile şi investiţiile publice sau private, la fundamentarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism, precum şi la perfecţionarea cadrului normativ; j) implementarea de proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul reducerii riscului seismic; k) mobilizarea investiţiilor pentru lucrări de consolidare seismică la clădirile rezidenţiale şi clădirile publice de la bugetul de stat şi bugetele locale, din fonduri europene sau alte surse de finanţare; l) mobilizarea investiţiilor pentru elaborarea hărţilor de risc pentru cutremure de la bugetul de stat şi bugetele locale la nivel de UAT; m) consolidarea cadrului instituţional pentru coordonarea şi monitorizarea implementării acţiunilor de reducere a riscului seismic; n) promovarea şi dezvoltarea proiectelor parteneriale de cooperare internaţională, în vederea îmbunătăţirii activităţii de reducere a riscului seismic, precum şi pentru managementul situaţiilor de urgenţă specifice o) creşterea nivelului de conştientizare prin activităţi de comunicare, platforme informatice dedicate, campanii de informare, instruire/pregătire pe tema reducerii riscului seismic la nivelul autorităţilor şi populaţiei, inclusiv activităţi practic-aplicative de educaţie privind comportarea în caz de cutremur, care se includ în programele de învăţământ, precum şi în planurile activităţilor extraşcolare. 3.4. Existenţa elementelor de infrastructură critică specifice ART. 56 (1) Atribuţiile autorităţilor publice responsabile din domeniul protecţiei infrastructurilor critice de interes naţional/european şi elementele de infrastructură critică sunt identificate şi stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare care reglementează activitatea în acest domeniu. (2) La nivelul autorităţilor publice responsabile din domeniul protecţiei infrastructurilor critice de interes naţional/european se vor întocmi registre proprii ale elementelor de infrastructură critică. Colectarea şi gestionarea datelor se va face la nivel naţional prin dezvoltarea Registrului naţional al elementelor de infrastructură critică, accesul la această bază de date fiind gestionat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi de structurile cu competenţe în operaţiunile de intervenţie. 3.5. Reglementări specifice pe linia prevenirii situaţiilor de urgenţă ART. 57 (1) Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Structura-cadru a planului este prevăzută în OMAI nr. 132/2007. (2) Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, respectiv de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. ART. 58 (1) Planurile de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă generate de cutremur sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, incluzând pregătirea şi intervenţia operativă, refacerea şi reabilitarea, în vederea conducerii unitare a acestora şi limitării efectelor unui cutremur. (2) Planurile de apărare se elaborează la nivelul comitetului local sau judeţean şi se aprobă de preşedintele comitetului local sau judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. (3) Planurile de apărare stabilesc responsabilităţile factorilor implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice, în ceea ce priveşte: măsurile de prevenire şi pregătire pentru intervenţie, acţiunile de intervenţie operativă pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, respectiv măsurile de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. (4) La întocmirea sau reactualizarea planurilor de apărare, se evaluează şi se stabilesc zonele cu risc de producere a situaţiei de urgenţă, conform zonării hazardului seismic pentru proiectarea clădirilor din acte normative în vigoare. (5) Planurile de apărare la nivel judeţean/al Municipiului Bucureşti se actualizează ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor survenite în zonele/obiectivele pentru care au fost întocmite, de către grupul de suport tehnic. (6) Modificările şi actualizările operate în planurile de apărare se comunică structurilor ierarhice ale administraţiei publice locale, precum şi inspectoratului pentru situaţii de urgenţă în a cărui zonă de competenţă se află operatorii economici, instituţiile publice şi localităţile respective. (7) La întocmirea sau la actualizarea planurilor de apărare, în baza evaluărilor efectuate, nivelurile de risc se marchează distinct pe harta zonelor de risc şi se stabilesc măsurile necesare în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiei de urgenţă. (8) Conţinutul orientativ este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul regulament. ART. 59 (1) Planurile de evacuare se întocmesc conform prevederilor din OMAI nr. 1184/2006, astfel: a) de ministerele şi instituţiile publice centrale, avizate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul de resort sau de conducătorul instituţiei; b) de instituţiile publice locale, avizate de şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al Municipiului Bucureşti şi aprobate de ministrul sub a cărui coordonare se află; c) de autorităţile administraţiei publice locale, avizate de vicepreşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi de şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al Municipiului Bucureşti şi aprobate de preşedintele comitetului; d) de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţean//Bucureşti-Ilfov, pentru evacuarea populaţiei şi a unor bunuri materiale, avizate de vicepreşedintele comitetului pentru pentru situaţii de urgenţă şi aprobate de preşedintele comitetului; e) de operatorii economici, avizate de şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/al Municipiului Bucureşti şi aprobate de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă. (2) Planurile de evacuare se actualizează ori de câte ori apar modificări în structura populaţiei, instituţiilor şi operatorilor economici, precum şi atunci când aplicarea lor devine iminentă. CAP. IV Pregătire 4.1. Resurse umane, materiale şi financiare necesare pentru desfăşurarea acţiunilor detaliate potrivit funcţiilor de sprijin ART. 60 (1) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi operatorii economici care deţin sau administrează infrastructură critică naţională sau obiective ce pot fi afectate de cutremure au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective, limitarea sau diminuarea efectelor negative, cu forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot apărea. (2) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi operatorii economici au obligaţia de a constitui stocurile de materiale şi mijloace de apărare, acestea fiind verificate de către comitetele judeţene. (3) Comitetele Judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă au obligaţia să sprijine Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă cu forţe şi mijloace la dispoziţie sau contractate, în cazul în care este depăşită capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii. (4) Resursele umane şi materiale, respectiv logistica pentru investigaţii şi evaluări postseism şi pentru punerea în siguranţă provizorie a clădirilor avariate sunt descrise în cadrul reglementării tehnice ME 003-2007. (5) Fondurile necesare pentru acţiunile de intervenţie operativă şi constituirea stocului de materiale şi mijloace de intervenţie vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din sursele proprii ale operatorilor economici implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă. (6) Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, oraşelor şi judeţelor, după caz. 4.2. Pregătirea personalului de conducere şi a celui de suport a deciziei ART. 61 (1) Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere şi atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din administraţia publică locală şi din servicii descentralizate şi deconcentrate, se realizează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul Centrului Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi în centrele zonale de pregătire. (2) Pregătirea personalului autorităţilor responsabile se face în concordanţă cu responsabilităţile ce le revin în vederea asigurării unei planificări, organizări şi conduceri a activităţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, la un nivel corespunzător gestionării tipului de risc şi situaţiilor de urgenţă potenţiale. (3) Coordonarea desfăşurării activităţilor de pregătire la nivel judeţean se efectuează de către personalul Serviciul Pregătire pentru Intervenţie şi Rezilienţa Comunităţilor din cadrul IGSU. (4) La nivelul autorităţilor publice şi operatorilor economici se întocmesc planuri de pregătire a angajaţilor în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremur, cu măsuri privind comportarea în timpul şi după producerea evenimentului. La nivelul autorităţilor publice, planurile sunt elaborate de către centrul operativ şi sunt avizate de către IGSU. (5) Planificarea, organizarea şi evidenţa activităţilor ce compun sistemul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă la nivel judeţean/Municipiul Bucureşti sunt prevăzute în Planul anual de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, care se avizează de către Inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean/Bucureşti-Ilfov pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de către Prefect. (6) Consolidarea culturii de prevenire a riscului se face prin cunoaşterea regulilor de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune în caz de cutremur, pentru conştientizarea factorilor decidenţi cu privire la riscurile generatoare de situaţii de urgenţă, a modului de protecţie şi intervenţie în cazul producerii acestora; (7) În etapa de pregătire este necesară identificarea resurselor de intervenţie, prin asigurarea existenţei, suficienţei şi operativităţii bazei materiale şi tehnicii utilizate în intervenţia operativă, care sunt prevăzute în registrul de capabilităţi elaborat la nivelul fiecărei entităţi. 4.3. Pregătirea personalului de intervenţie ART. 62 (1) Pregătirea personalului operativ al IGSU şi al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov se realizează conform prevederilor ordinului inspectorului general emis anual, în acest sens. (2) Operaţionalizarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi perfecţionarea deprinderilor necesare personalului se realizează în scopul menţinerii acestora la un nivel de pregătire corespunzător asigurării unor intervenţii eficiente în sectoarele de competenţă, verificarea modului de planificare, conducere şi materializare practică a exerciţiilor, aplicaţiilor şi altor activităţi de pregătire. (3) Serviciile de urgenţă profesioniste sau voluntare pentru situaţii de urgenţă vor fi instruite de către specialişti din cadrul Inspectoratului Judeţean/Bucureşti-Ilfov pentru Situaţii de Urgenţă şi al grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă. (4) Pregătirea şi instruirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă se realizează pe baza planurilor de pregătire anuale şi lunare, pe teme şi exerciţii specifice riscului la cutremure. 4.4. Pregătirea resurselor necesare acţiunilor de intervenţie ART. 63 (1) Pregătirea resurselor necesare acţiunilor de intervenţie se realizează prin asigurarea stocului minim necesar stabilit la nivelul fiecărei organizaţii şi a operativităţii bazei materiale, tehnicii utilizate în intervenţia operativă şi a lucrărilor de intervenţii. (2) Pentru pregătirea şi antrenarea societăţii civile în acţiuni de acordare a primului-ajutor, de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiilor de urgenţă specifice, funcţionează formaţiunile de voluntari specializaţi în intervenţia pentru situaţii de urgenţă formate din: a) reţele locale de urgenţă radio - Federaţia Română de Radioamatorism - F.R.R.; b) asociaţii locale ale salvatorilor pentru situaţii de urgenţă - ASVSU; c) societăţi comerciale de pază, de pompieri voluntari, de taxi, transportatori; d) societăţi comerciale de ambulanţe particulare, farmacii, medici particulari etc.; e) alpinişti utilitari, salvamont, salvamari, scafandri, speologi, cascadori etc.; f) centre de educare canină; g) centre de psihoterapie; h) alte ONG-uri, cu secţii de salvare în situaţii de urgenţă. (3) La nivelul autorităţilor locale se vor întocmi registre ale utilajelor existente şi la deţinătorii privaţi de utilaje la nivel local, ce pot fi utilizate în intervenţia post-seism. Colectarea şi gestionarea datelor se va face la nivel naţional prin dezvoltarea Registrului Digital al Utilajelor, accesul la această bază de date fiind gestionat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi de structurile cu competenţe în operaţiunile de intervenţie. 4.5. Reglementări specifice pe linia pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă ART. 64 (1) Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează pe baza planurilor în care sunt menţionate categoriile de personal care fac obiectul acţiunilor prevăzute pe linia pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă, formele şi metodele utilizate în procesul de pregătire, precum şi periodicitatea acestora, avizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de preşedinţii Comitetelor pentru situaţii de urgenţă, potrivit legii. (2) Activităţile de pregătire se planifică, se organizează şi se realizează de către toate autorităţile cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure, nominalizate prin HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc. CAP. V Răspuns (coordonare operaţională şi măsuri de sprijin) 5.1. Coordonarea operaţională 5.1.1. Structuri de suport a deciziei la nivel naţional, judeţean şi local a) modul de funcţionare la rutină şi modul de completare cu personal pe timpul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită/dezastrelor ART. 65 (1) În situaţia producerii unui seism cu impact major coordonarea acţiunilor la nivel naţional este exercitată de către Prim-ministru, prin Comitetul Naţional pentru situaţii de urgenţă şi comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă prin conducătorul instituţiei, la nivel judeţean de către comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă conduse de prefect, iar la nivel local comitetele Locale pentru situaţii de urgenţă asigură conducerea prin primar. (2) Componentele decizionale sunt sprijinite în procesul de luare a deciziei de către: Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul SGG, Centrul Naţional de Conducere Integrată (CNCI) al Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI), centre operaţionale şi centre operative pentru situaţii de urgenţă organizate la nivel central şi teritorial, grupul de suport tehnico-ştiintific constituit la nivel naţional, în cadrul Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, grupurile de lucru pe tipuri de riscuri şi centre de coordonare şi conducere a intervenţiei. (3) Coordonarea operaţională a tuturor forţelor şi mijloacelor angrenate în acţiuni de răspuns este realizată prin CNCCI. Conducerea nemijlocită în teren a operaţiunilor de intervenţie se asigură de comandantul/ comandanţii intervenţiei, desemnaţi potrivit legii, care sunt sprijiniţi în îndeplinirea sarcinilor, de personalul din cadrul punctele operative avansate, grupelor operative şi/sau altor structuri operative specifice constituite în acest sens. b) modul de reprezentare în cadrul structurilor de suport al deciziei constituie la nivel strategic ART. 66 (1) Conducerea, coordonarea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice se realizează de autorităţile abilitate potrivit competenţelor pe următoarele paliere: a) coordonare şi conducere la nivel naţional (ministere şi instituţii publice centrale prin conducătorii instituţiilor şi centrele operaţionale/operative), respectiv structuri de comandă şi control care asigură răspunsul integrat la nivel naţional (CON, CNCCI, CNCI); b) coordonare şi conducere la nivel judeţean (instituţii judeţene prin prefect şi conducătorii instituţiilor judeţene şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă), respectiv structuri de comandă şi control care asigură răspunsul integrat la nivel judeţean (CJCCI şi COJ); c) conducere şi coordonare la nivel local (instituţii locale prin primar şi centrele operative cu activitate temporară pentru situaţii de urgenţă). ART. 67 (1) Activarea CNCCI/CMBCCI pentru gestionarea tipului de risc care face obiectul prezentului regulament, presupune operaţionalizarea acestuia prin completarea secţiunilor cu personal specializat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi a autorităţilor responsabile care asigură managementul tipului de risc, prezentate la art. 5. (2) Activarea CJCCI pentru gestionarea tipului de risc care face obiectul prezentului regulament, presupune operaţionalizarea acestuia prin completarea secţiunilor cu personal specializat din cadrul structurilor teritoriale aflate în subordinea, sub autoritatea sau coordonarea autorităţilor responsabile cu rol principal şi secundar, stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi experţi şi specialişti din cadrul operatorilor economici de interes local care asigură funcţii de sprijin. ART. 68 Pentru managementul integrat se completează/suplimentează şi/sau se activează următoarele structuri de conducere şi coordonare a acţiunilor de răspuns, astfel: a) Serviciul Coordonare Operaţională Situaţii de Urgenţă organizat la nivelul Direcţiei Suport Decizional din cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă; b) Centrul Naţional de Conducere Integrată (CNCI), cu activitate permanentă, se completează cu personal specializat pe domeniul ordine şi siguranţă publică, în vederea asigurării schimbului de informaţii cu DSU şi CNCCI, respectiv monitorizarea şi coordonarea altor evenimente care nu sunt consecinţe directe ale seismului; c) Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţie (CNCCI) se activează pentru asigurarea suportului decizional al CNSU şi al comandantului acţiunii la nivel naţional; d) Dispeceratele comune/integrate din cadrul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă/Bucureşti - Ilfov; e) Centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei (CJCCI/CMBCCI), se activează pentru asigurarea suportului decizional pentru CJSU/CMBSU şi pentru comandantul acţiunii/intervenţiei la nivel judeţean/al Municipiul Bucureşti. c) organizare de principiu pe timpul dezastrelor (structuri/funcţiuni) ART. 69 Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă acţionează gradual de la nivel central la nivel judeţean sau local, după caz, potrivit domeniului de competenţă, la ordinul sau, după caz, la solicitarea: a) prim-ministrului, în calitatea de preşedinte al Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă în vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc stabilite; b) vicepreşedinţilor Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă, respectiv ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne, ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; c) şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în calitate de comandant al acţiunii; d) preşedinţilor comitetelor ministeriale pentru situaţii de urgenţă, organizate şi activate la ministere şi celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale; e) preşedinţilor comitetelor judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă; f) comandantului acţiunii/intervenţiei la nivel judeţean/al Municipiului Bucureşti; g) preşedinţilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă. (i) conducere/comandă ART. 70 (1) Comandanţii acţiunii/intervenţiei sunt desemnaţi conform prevederilor legale în vigoare. (2) Coordonarea unitară a măsurilor cu caracter tehnic se realizează de către Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul autorităţii centrale în domeniul construcţiilor, amenajării teritoriului, urbanism. (ii) informaţii şi dispecerat ART. 71 Fluxul informaţional-decizional este organizat pentru realizarea a schimbului de date şi informaţii înainte şi pe timpul desfăşurării acţiunilor de intervenţie pe orizontală, respectiv verticală pe cele trei paliere de răspuns stabilite, respectiv la nivel naţional, judeţean şi local, conform Anexei nr. 6 la prezentul regulament. (iii) operaţii - planificare misiuni şi resurse, evacuare, asistenţă şi relaţii internaţionale, resurse umane ART. 72 (1) Resursele umane şi materialele necesare funcţionării Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se asigură prin intermediul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale, cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament. (2) În situaţia în care structurile de intervenţie nu mai pot susţine resursele umane şi materialele necesare se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eşaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entităţile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii. (3) Ordonatorii principali de credite asigură coordonarea şi funcţionarea structurilor din subordine şi, după caz, înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă - urgenţă la dispoziţia Guvernului. (4) Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionării Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se face conform prevederilor legislaţiei în vigoare. (5) Evacuarea în cazul situaţiilor de urgenţă este prevăzută de Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă. (6) În domeniul asistenţei internaţionale, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este punct naţional de contact cu structurile similare ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) şi Uniunii Europene (U.E). (iv) logistică ART. 73 (1) Fiecare componentă a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă asigură organizarea şi dotarea structurilor proprii, conform legislaţiei aplicabile şi normelor proprii. (2) În situaţia în care structurile de intervenţie nu mai pot susţine resursa umană şi materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eşaloanele ierarhic superioare sau, după caz, entităţile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii. (3) Pentru îndeplinirea unor misiuni sau activităţi desfăşurate în cadrul funcţiilor de sprijin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de un seism cu impact major, la nevoie, în baza dispoziţiei şefului DSU, se pot pune la dispoziţia altor structuri sau organizaţii, mijloace tehnice aparţinând structurilor aflate în coordonarea DSU. (4) Ordonatorii principali de credite asigură fondurile necesare funcţionării structurilor din subordine sau coordonare şi după caz înaintează solicitările de accesare a fondului de rezervă/urgenţă la dispoziţia Guvernului. ART. 74 (1) Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă, prin reprezentanţii în Comitetul ministerial şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu. (2) Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. (3) Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov şi aprobate de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti. Pregătirea forţelor specializate voluntare de intervenţie se realizează în cadrul ONG-urilor cu scop similar. (4) Prefecţii, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate. (5) Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate; b) acordarea primului-ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi; c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigura servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ; f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. (6) Forţele de intervenţie specializate sunt: structuri ale serviciilor de urgenţă profesioniste, unităţile poliţiei, unităţile jandarmeriei, unităţile poliţiei de frontieră, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice. (7) Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, şi acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific. (v) informare publică ART. 75 (1) La nivel naţional, comunicarea publică este asigurată pe principiul vocii unice potrivit prevederilor HG nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă şi prevederilor din Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 632/2008 privind implementarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, prin structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne, la care se adaugă contribuţia tuturor instituţiilor componente ale Sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă potrivit competenţelor. (2) În timpul unei situaţii de urgenţă, centrele de comunicare şi informare publică se înfiinţează sub conducerea comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi au ca bază structura de comunicare şi relaţii publice care trebuie să existe în fiecare centru operaţional. (3) La nivel central, responsabilitatea comunicării, până la convocarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, revine ministerului care gestionează factorul de risc care a generat situaţia, iar după convocarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, revine centrului naţional de comunicare şi informare publică. (4) La nivel local, responsabilitatea comunicării, până la convocarea comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti/local pentru situaţii de urgenţă, revine prefecturii/ primăriei prin persoana desemnată de prefect/primar, sprijinită de specialişti din structurile administraţiei publice locale. După convocarea comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, responsabilitatea revine centrului de comunicare şi informare constituit la nivelul acestuia. (5) Comunicarea pe aspectele operative se face, de regulă, prin comandantul acţiunii, comandanţii intervenţiei şi prin personalul desemnat din cadrul centrelor de comunicare şi informare publică. (6) Centrul naţional de comunicare şi informare publică va asigura linii telefonice destinate doar pentru comunicarea cu publicul, încadrate şi cu personal care poate comunica în limba minorităţilor, precum şi într-o limbă de circulaţie internaţională, după caz. (7) Pentru relaţia cu ambasadele cu referire la situaţia cetăţenilor străini afectaţi aflaţi pe teritoriul României, Centrul naţional de comunicare şi informare publică va pune la dispoziţie o linie telefonică separată de cele pentru relaţia cu publicul, aceasta fiind comunicată în timp util prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. (vi) comunicaţii şi informatică ART. 76 (1) Fiecare componentă a Sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă asigură resursele necesare pentru realizarea activităţilor specifice, conform fluxului informaţional. (2) În situaţia în care structurile de intervenţie nu mai pot susţine resursa umană şi materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eşaloanele ierarhic superioare sau, după caz, entităţile cu care sunt încheiate contracte de prestări servicii. (vii) suport tehnic ART. 77 În situaţia producerii unui cutremur, în funcţie de amploarea şi intensitatea acestuia, se activează următoarele structuri decizionale, suport decizie şi de intervenţie: a) la nivel naţional
┌────────────┬──────────────────┬───────────┐
│DECIZIE │SUPORT DECIZIE │INTERVENŢIE│
├────────────┼──────────────────┼───────────┤
│- │- Centrul Naţional│ │
│Preşedintele│de Coordonare şi │ │
│Comitetului │Conducere a │ │
│naţional │Intervenţiei │ │
│pentru │(CNCCI) │ │
│situaţii de │- Inspectoratul │ │
│urgenţă │General pentru │ │
│- Comitetul │Situaţii de │ │
│naţional │Urgenţă (IGSU) │- │
│pentru │- Departamentul │Comandantul│
│situaţii de │pentru Situaţii de│acţiunii │
│urgenţă │Urgenţă (DSU) │- Puncte │
│(CNSU) │- Centrul Naţional│operative │
│- Comitetele│de Conducere │avansate │
│ministeriale│Integrată (CNCI) │ │
│pentru │- Platformă │ │
│situaţii de │coordonare │ │
│urgenţă │operaţională │ │
│(CMSU) │- Grupuri de │ │
│- │suport │ │
│Comandantul │tehnico-ştiinţific│ │
│acţiunii │ │ │
└────────────┴──────────────────┴───────────┘
b) la nivel judeţean/zonal
┌────────────┬────────────┬───────────────┐
│DECIZIE │SUPORT │INTERVENŢIE │
│ │DECIZIE │ │
├────────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- Comandanţi │
│ │ │intervenţie │
│ │ │- Punctul │
│ │ │Operativ │
│ │ │Avansat │
│ │ │- Inspectoratul│
│ │ │pentru Situaţii│
│ │ │de Urgenţă │
│ │ │Judeţean/ │
│ │ │Inspectoratul │
│ │ │pentru Situaţii│
│ │ │de Urgenţă │
│ │ │Bucureşti-Ilfov│
│- │ │- Unitatea │
│Preşedintele│ │Specială de │
│Comitetului │ │Intervenţie în │
│judeţean │- Centrul │Situaţii de │
│pentru │Judeţean de │Urgenţă (USISU)│
│Situaţii de │Coordonare │- Inspectoratul│
│Urgenţă - │şi Conducere│General de │
│prefectul │a │Aviaţie (IGAv) │
│- Comitetul │Intervenţiei│Unitatea de │
│judeţean/al │/al │Primiri Urgenţe│
│Municipiului│Municipiului│UPU- SMURD │
│Bucureşti │Bucureşti │- alte │
│pentru │(CJCCI/ │structuri ale │
│Situaţii de │CMBCCI) │Ministerului │
│Urgenţă │ │Afacerilor │
│(CJSU/CMBSU)│ │Interne; │
│ │ │- alte │
│ │ │componente ale │
│ │ │Sistemului │
│ │ │Naţional de │
│ │ │Management al │
│ │ │Situaţiilor de │
│ │ │Urgenţă │
│ │ │- Administraţia│
│ │ │naţională a │
│ │ │rezervelor de │
│ │ │stat şi │
│ │ │probleme │
│ │ │speciale │
│ │ │(ANSRPS) │
└────────────┴────────────┴───────────────┘
c) la nivel local
┌────────────┬──────────┬────────────────┐
│DECIZIE │SUPORT │INTERVENŢIE │
│ │DECIZIE │ │
├────────────┼──────────┼────────────────┤
│ │ │- Comandanţi │
│ │ │intervenţie │
│ │ │- Puncte │
│ │ │Operative │
│ │ │Avansate │
│ │ │Inspectoratul │
│ │ │pentru Situaţii │
│ │ │de Urgenţă │
│ │ │Judeţean/ │
│ │ │Inspectoratul │
│ │ │pentru Situaţii │
│ │ │de Urgenţă │
│ │ │Bucureşti-Ilfov │
│- │- centre │- Serviciul │
│Preşedintele│operative │Voluntar pentru │
│Comitetului │pentru │Situaţii de │
│local pentru│situaţii │Urgenţă/ │
│situaţii de │de urgenţă│Serviciul Privat│
│urgenţă │cu │pentru Situaţii │
│(CLSU) - │activitate│de Urgenţă (SVSU│
│primarul │permanentă│/SPSU) │
│- Comitetul │- centrele│- Unitatea de │
│local pentru│operative │Primiri Urgenţe │
│situaţii de │cu │UPU- SMURD/ │
│urgenţă │activitate│Serviciul de │
│(CLSU) │temporară │Ambulanţă │
│conducătorii│de la │Judeţean (SAJ) │
│operatorilor│nivelul │- Salvamont/ │
│economici │CLSU; │Salvaspeo │
│ │ │alte structuri │
│ │ │ale Ministerului│
│ │ │Afacerilor │
│ │ │Interne; │
│ │ │- alte │
│ │ │componente ale │
│ │ │Sistemului │
│ │ │Naţional de │
│ │ │Management al │
│ │ │Situaţiilor de │
│ │ │Urgenţă │
│ │ │- organizaţii │
│ │ │neguvernamentale│
└────────────┴──────────┴────────────────┘
5.1.2. Structuri de intervenţie la nivel naţional/regional, judeţean şi local a) monitorizarea situaţiei operative şi arhitectura fluxului informaţional la nivel naţional, judeţean şi local ART. 78 (1) Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativă în cazul producerii unei situaţii de urgenţă generate de cutremur se realizează de autorităţile legal investite cu atribuţii şi responsabilităţii privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul în domeniu, respectiv de către prefecţi, primari şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice, conform legii. ART. 79 (1) Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, informează operativ prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, Comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti, despre amploarea situaţiei de urgenţă şi efectele acesteia, asupra situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forţe de intervenţie. (2) Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor pe raza cărora s-a produs situaţia de urgenţă, împreună cu membrii serviciilor de urgenţă profesioniste procedează de urgenţă la inspectarea zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz: a) zonele afectate şi delimitarea acestora; b) necesitatea deblocării-salvării persoanelor şi acordării primului ajutor; c) clădirile avariate sau prăbuşite; d) reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apă, energie electrică şi termică etc.; e) incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenta producerii unor evenimente în lanţ; f) distrugerile sau blocarea căilor de acces; g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului. (3) Rapoartele operative iniţiale se întocmesc de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă conform conţinutului-cadru prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul regulament şi se aprobă de către preşedintele Comitetului local pentru situaţii de urgenţă. Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea situaţiei de urgenţă specifice şi ori de câte ori situaţia impune. (4) Rapoartele operative iniţiale ale comitetelor locale se transmit secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor judeţene/al Municipiului Bucureşti, respectiv Centrelor operaţionale din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, şi de către acestea din urmă către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial şi către Secretariatul tehnic permanent al Comitetul naţional. (5) Primarul solicită, cu aprobarea prefectului, declararea stării de alertă la nivel local, în funcţie de pagubele şi pierderile constatate. ART. 80 (1) În funcţie de zona afectată şi efectele cutremurului, conform rapoartelor operative iniţiale, sau dacă este depăşită capacitatea de intervenţie obişnuită a structurilor locale, se activează Comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. (2) Comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă evaluează, prin grupul de suport tehnic, situaţia pe baza rapoartelor operative iniţiale ale comitetelor locale şi constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice locale, şi stabileşte măsuri de intervenţie de urgenţă, conform planului de apărare, pentru: a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare desfăşurării acţiunii de intervenţie, în raport cu evoluţia situaţiei; b) concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor stabilite prin planul de apărare; c) stingerea incendiilor; d) deblocarea - salvarea persoanelor şi acordarea primului-ajutor; e) transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate; f) inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidă a acestora; g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare; h) protecţia - adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare; i) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate; j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi a mijloacelor pentru intervenţie; k) informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi asigurarea comunicării cu aceasta; l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi neutralizarea acestora, după caz. (3) Prefectul şi primarii, şefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, şefii serviciilor de urgenţă profesioniste, precum şi conducătorii regiilor autonome, societăţilor şi administraţiilor/companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilităţii în domeniu, precum şi reprezentanţii societăţii civile la nivel central şi local se autosesizează şi declanşează de la sediile instituţiilor respective acţiunile ce se impun privind alertarea şi intervenţia în caz de urgenţă potrivit Planului de apărare judeţean/al Municipiului Bucureşti. (4) În cazul producerii unei situaţii de urgenţă, membrii comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti, numiţi prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgenţă. (5) Prefectul, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, informează operativ prin Centrul Operaţional Naţional din cadrul IGSU, Comitetul ministerial şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă asupra efectelor produse de seism, a măsurilor întreprinse. (6) Prefectul dispune declararea stării de alertă la nivel judeţean/al Municipiului Bucureşti şi propune, după caz, preşedintelui Comitetului Naţional propune declanşarea procedurii, potrivit legii, pentru instituirea stării de urgenţă pentru zona afectată (numai cu acordul ministrului afacerilor interne). (7) Rapoartele de sinteză privind evaluarea intervenţiei se întocmesc de către comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti, prin grupul de suport tehnic, pe baza constatărilor efectuate şi sunt validate de prefecţi şi preşedinţii consiliilor locale, respectiv de Consiliul general al municipiului Bucureşti, şi cuprind informaţii privind pagubele produse pe fiecare unitate administrativ-teritorială. (8) Rapoartele de sinteză se transmit în termen de 20 de zile de la producerea dezastrului către Comitetul ministerial. (9) CJCCI/CMBCCI se activează conform prevederilor legale pentru coordonarea integrată la nivel judeţean/al Municipiului Bucureşti a acţiunile de intervenţie operativă generate de tipul de risc manifestat, pe baza concepţiei naţionale de răspuns şi pentru coordonarea activităţii centrelor operative de la nivelul judeţului/al Municipiului Bucureşti, precum şi a celorlalte centre operative de la nivel local. ART. 81 (1) Comitetul ministerial se activează când posibilităţile comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti au fost depăşite. (2) Comitetul ministerial transmite rapoartele de sinteză pentru toate zonele afectate cu termen de 30 de zile către Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă. (3) Comitetul ministerial îşi desemnează, după caz, Grupul operativ, prin ordin al ministrului. (4) Din Grupul operativ fac parte secretarii de stat, secretarul general, reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii, reprezentantul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, directori generali ai instituţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi în activitatea de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, responsabili ai ONG-urilor abilitate sau înlocuitorii desemnaţi ai acestora, în cazul imposibilităţii prezentării titularilor. (5) În Grupul operativ se pot nominaliza reprezentanţii desemnaţi de celelalte ministere cu rol de decizie în acţiunile de intervenţie post-dezastru, precum şi specialişti în domeniu, membri ai Comisiilor tehnice de specialitate ale ministerelor, reprezentanţi ai altor organizaţii nonguvernamentale sau societăţi comerciale utile în situaţii de urgenţă. ART. 82 Grupul operativ întreprinde următoarele activităţi: a) solicită şi primeşte informaţii asupra construcţiilor afectate de situaţia de urgenţă specifică, prin inspecţiile teritoriale în construcţii şi inspectoratele judeţene/Bucureşti-Ilfov pentru situaţii de urgenţă; b) solicită şi primeşte informaţii asupra efectelor situaţiei de urgenţă specifice, de la comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei; c) verifică datele de la nivelul judeţelor/al Municipiului Bucureşti şi informează operativ Comitetul Naţional asupra producerii situaţiei de urgenţă specifice, efectelor acesteia, precum şi asupra măsurilor întreprinse; d) transmite operativ Comitetului Naţional informaţii despre situaţia creată şi despre măsurile luate şi formulează cereri în raport cu evoluţia situaţiei operative; e) informează populaţia despre măsurile şi comportamentul care trebuie adoptate în zonele afectate; f) aplică şi transmite deciziile Comitetului Naţional. ART. 83 Principalele date care se centralizează pe timpul gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de cutremure puternice sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul regulament. b) asigurarea legăturilor de comunicaţii ART. 84 (1) Pentru realizarea subsistemului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei în situaţia unui seism cu impact major sunt stabilite următoarele responsabilităţi: a) asigurarea funcţionării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei din domeniul public - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi celelalte autorităţi componente ale Sistemului Naţional Management al Situaţiilor de Urgenţă; b) asigurarea serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, speciale şi de cooperare, precum şi a canalelor de comunicaţii din administrare destinate structurilor de intervenţie - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; c) asigurarea funcţionării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru autorităţile statului - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi celelalte autorităţi componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; d) asigurarea protecţiei spectrului radio cu statut de utilizare guvernamental - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pentru serviciile de telecomunicaţii speciale aflate în administrare şi, la solicitare, pentru celelalte instituţii implicate, precum şi celelalte autorităţi componente ale Sistemului Naţional de Apărare, cu responsabilităţi în domeniu; e) refacerea operativă a sistemelor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei distruse/avariate - ministerele, instituţiile şi autorităţile, conform competenţelor legale în domeniu, precum şi operatorii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice. (2) În situaţia unui seism cu impact major vor fi asigurate legături de conducere, cooperare şi înştiinţare prin toate categoriile de mijloace tehnice la dispoziţie. a) Comunicaţiile de voce se realizează prin reţelele telefonice proprii ale M.A.I., prin reţelele telefonice speciale şi de cooperare administrate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în reţelele celorlalte structuri implicate precum şi prin intermediul reţelelor publice de telefonie fixă şi mobilă. Pentru asigurarea comunicaţiilor în zonele lipsite de infrastructură de comunicaţii vor fi utilizate terminale telefonice conectate la reţelele de telefonie prin satelit. b) Comunicaţiile radio vor fi realizate cu forţele şi mijloacele proprii ale fiecărei structuri participante asigurând legături de conducere, cooperare şi înştiinţare. În funcţie de nevoile operative, în conformitate cu dispoziţiilor de comunicaţii proprii vor fi asigurate legături în gama US, UUS, UHF precum şi în reţeaua naţională comună TETRA. În situaţia în care reţelele structurilor de intervenţie au fost afectate grav sau au devenit inoperabile, ca sistem secundar, va putea fi utilizată reţeaua de comunicaţii a radioamatorilor voluntari. c) Transmisiile de date necesare gestionării misiunilor operative, vor fi asigurate prin intermediul serviciilor puse la dispoziţie de către reţelele de date organizate la nivelul fiecărei structuri participante, a celor organizate pentru cooperare, precum şi prin intermediul reţelelor publice. d) Comunicaţiile radio care susţin acţiunile operative specifice în situaţii de urgenţă se realizează "în clar". e) Realizarea comunicaţiilor cu forţele şi mijloacele venite în sprijin din alte unităţi va fi organizată de către structura beneficiară prin integrarea în sistemul de comunicaţii propriu, în conformitate cu nevoile operaţionale şi concepţia de utilizare a respectivelor resurse. f) Pentru asigurarea unui sistem integrat de comunicaţii pe timpul gestionării misiunilor în caz de seism cu impact major, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă emite în acest sens, dispoziţie de comunicaţii, cu avizul structurii de specialitate din MAI. (3) Identificarea şi monitorizarea tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă colaterale cutremurului se realizează de autorităţile abilitate, potrivit competenţelor specifice, pe cele trei paliere de răspuns stabilite, respectiv la nivel naţional, judeţean şi local. 5.1.3. Identificarea unei situaţii de urgenţă, notificarea şi activarea răspunsului ART. 85 (1) Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament şi riscurile asociate sunt menţionate la art. 4. (2) Nivelul de urgenţă pentru declararea ca zonă în care se instituie situaţia de urgenţă la nivel local şi valorile de prag pentru instituirea situaţiei de urgenţă la nivel judeţean/ Municipiul Bucureşti sunt definite la art. 7 din prezentul regulament. (3) Fluxul informaţional-decizional este prevăzut în Anexa nr. 6 la prezentul regulament şi este organizat pe cele trei paliere de răspuns. (4) În situaţia în care structurile de intervenţie nu mai pot susţine resursa umană şi materială necesară se procedează la efectuarea solicitărilor de sprijin către eşaloanele ierarhic superioare sau, după caz, către entităţile cu care sunt încheiate contracte cadru de prestări servicii şi/sau lucrări. 5.1.4. Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea autorităţilor şi populaţiei din zonele de risc ART. 86 (1) Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, după caz, a informaţiilor autorizate referitoare la producerea unor situaţii de urgenţă. (2) Asigurarea transmiterii înştiinţării se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene/Bucureşti-Ilfov, după caz. (3) Avertizarea constă în aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor referitoare la iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă. (4) Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă şi se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, după caz, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. (5) Alertarea seismică timpurie se poate face prin notificare primită prin intermediul reţelelor de telefonie. (6) La solicitarea preşedinţilor Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă, mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României. (7) Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă se realizează numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora. ART. 87 (1) Înştiinţarea autorităţilor publice se realizează de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP, pentru cutremure de adâncime intermediară (mai adânci de 60 km) având magnitudinea locală ML>4 şi cutremure crustale (cu adâncimi de până în 60 km) având magnitudinea locală ML>3,5, produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, prin: a) transmiterea automată a avertizărilor timpurii în caz de cutremur localizat în zona Vrancea, doar pentru evenimentele seismice pentru care sistemul este declanşat, prin mijloace redundante/guvernamentale de comunicaţii. Acestea vor conţine estimări preliminare ale parametrilor cutremurului: magnitudine, adâncime, latitudine şi longitudine, ora locală de producere; b) transmiterea principalelor caracteristici ale cutremurelor, prin mijloace redundante/guvernamentale de comunicaţii, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 7, partea I, în maxim 15 minute după producerea unui cutremur. Acestea vor putea suferi ulterior modificări în urma revizuirilor. c) transmiterea informaţiilor ce fac referire la depăşirea unor anumite valori de prag la nivel judeţean/al Municipiului Bucureşti (prevăzute în Tabelul 1.1), conform modelului prevăzut în Anexa nr. 7, partea a II-a, în maxim 30 minute după producerea unui cutremur în parametrii menţionaţi. (2) Informaţiile de la alin. (1), lit. a) şi c) vor fi transmise către: a) Centrul operaţional naţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne; b) Centrul operativ al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. (3) Informaţiile de la alin. (1), lit. b) vor fi transmise către: a) Centrul operaţional naţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne; b) Centrul operativ al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; c) Inspectoratul de Stat în Construcţii; d) canale oficiale Mass-media (exemple: Agerpres, TVR1, Radio România Actualităţi) e) alte instituţii guvernamentale, care au atribuţii în gestionarea riscului seismic, prin protocoale specifice. (4) Actualizarea datelor de contact se va face prin transmiterea unei notificări oficiale către INCDFP. (5) Fluxul de comunicare către autorităţile menţionate va fi testat, în prima zi de Marţi, din două în două luni pare, între orele 10:00 A.M. - 11:00 A.M., pentru a se asigura că sistemele funcţionează. (6) Înştiinţarea, culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor se face conform fluxului informaţional-decizional. (7) Prefecţii judeţelor/Municipiului Bucureşti din zonele afectate de cutremur, procedează în regim de urgenţă la constatarea efectelor cutremurului asupra construcţiilor, dotărilor şi reţelelor de utilităţi publice şi comunică operativ situaţia din teritoriu către Centrul operaţional naţional şi centrul operativ al MDLPA. Informaţiile primite se transmit ministrului dezvoltării, în calitate de preşedinte al comitetului ministerial. (8) În funcţie de amploarea situaţiei, ministrul dezvoltării convoacă Comitetul ministerial şi solicită, după caz, întrunirea acestuia în şedinţă comună cu Comitetul naţional şi propune, după caz, constituirea de urgenţă în cadrul Comitetului ministerial a Grupului operativ de coordonare din punct de vedere tehnic, a acţiunilor comitetelor judeţene, respectiv a Comitetului Municipiului Bucureşti. (9) În Grupul operativ se pot nominaliza, după caz, reprezentanţi desemnaţi de celelalte ministere şi instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenţiei de urgenţă post-dezastru, precum şi specialişti în domeniu din instituţii publice şi comisii tehnice de specialitate. (10) Grupul operativ solicită informaţii asupra construcţiilor afectate de situaţia de urgenţă specifică, prin inspecţiile teritoriale în construcţii şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei. (11) Grupul operativ solicită informaţii asupra efectelor situaţiei de urgenţă specifice, de la comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei. (12) Prefecţii judeţelor/Municipiului Bucureşti, în calitatea acestora de preşedinţi ai comitetelor pentru situaţii de urgenţă, răspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acţiunilor privind înştiinţarea, alarmarea şi intervenţia operativă, precum şi pentru transmiterea informaţiilor către Comitetul ministerial în cazul producerii unui cutremur. (13) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii, asigură, în perioada imediat următoare producerii situaţiei de urgenţă specifice şi, în continuare, până la încetarea declarării stării de urgenţă, permanenţa la sediu, constituită din 2 persoane. (14) Experţii tehnici, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia, atestaţi, se prezintă de urgenţă la sediul inspectoratelor judeţene în construcţii, pentru a fi repartizaţi în vederea inspectării de urgenţă post-seism a construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate. Raportarea se va face zilnic, sau ori de câte ori situaţia o impune, prin inspectorii şefi către Grupul operativ, asupra măsurilor întreprinse şi a modului de îndeplinire a acestora. (15) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii avizează soluţiile de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi urmăresc aplicarea măsurilor stabilite de comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti în acţiunile de intervenţie operativă şi refacere. 5.1.5. Implementarea acţiunilor de limitare şi înlăturare a situaţiilor de urgenţă, pe etape, potrivit specificului tipului de risc ART. 88 (1) Implementarea acţiunilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, pe etape, potrivit specificului tipurilor de risc, la care prezentul regulament face referire, se realizează conform prevederilor HG nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi atribuţiilor autorităţilor responsabile de managementul riscului la cutremur privind activităţile specifice care sunt îndeplinite în cadrul funcţiilor de sprijin. (2) Măsurile de sănătate şi securitate a muncii pentru personalul de intervenţie vizează următoarele aspecte: a) cunoaşterea şi aplicarea normelor de sănătate şi securitate pe timpul lucrului; b) asigurarea şi utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie; c) asigurarea unor timpi minimi de odihnă pentru personalul ce desfăşoară activităţi de lungă durată în condiţii deosebit de grele pentru asigurarea continuităţii intervenţiei; d) asigurarea şi cunoaşterea modului de folosire a truselor de prim ajutor, cunoaşterea regulilor de acordare a primului ajutor. (3) Nevoile de asistenţă medicală sunt solicitate structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Sănătăţii care trimit echipaje SMURD şi echipaje ale Serviciului de ambulanţă la faţa locului pentru acordarea primului ajutor de urgenţă. (4) Toate acţiunile de prim ajutor, triaj, asistenţă medicală, decontaminare, accesul, paza şi securitatea zonei de risc, limitarea factorilor generatori de risc, se desfăşoară conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în cadrul funcţiilor de sprijin. 5.1.6. Solicitarea de asistenţă internaţională ART. 89 În situaţia în care este necesară primirea de asistenţă internaţională se procedează astfel : (1) IGSU funcţionează ca punct naţional de contact în relaţiile cu organismele şi organizaţiile internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă. În acest sens, IGSU asigură transmiterea solicitărilor de asistenţă umanitară internaţională în cazul situaţiilor de urgenţă cu impact deosebit de grav. (2) În vederea asigurării răspunsului integrat, precum şi coordonarea echipelor internaţionale, în situaţia solicitării de asistenţă internaţională, se va constitui o echipă de "Host Nation Suport" (încadrată cu personal din cadrul autorităţilor responsabile în vederea asigurării sprijinului echipelor internaţionale) şi, după caz, se va asigura personal pentru încadrarea structurilor specifice răspunsului internaţional (UCC - USAR Coordination Cell, respectiv EMTCC - Emergency Medical Team Coordination Cell). Comunicarea datelor de interes pentru echipele internaţionale se va realiza utilizând, inclusiv, platforma de comunicare Virtual OSOCC. (3) În situaţia în care este necesară solicitarea de asistenţă internaţională, se procedează astfel: a) IGSU prin CNCCI, analizează şi propune şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă solicitarea/acceptarea de asistenţă internaţională, cu precizarea numărului şi specialităţii modulelor/structurilor de intervenţie, mijloacele tehnice şi/sau echipamentele necesare etc.; b) şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă propune CNSU solicitarea/acceptarea de asistenţă internaţională; c) CNSU hotărăşte, cu avizul prim-ministrului şi informarea prealabilă a Preşedintelui României solicitarea/acceptarea de asistenţă internaţională, în ordinea priorităţilor, de la UE -ERCC, NATO-EADRCC şi statelor care au încheiate acorduri bilaterale cu România; d) IGSU asigură transmiterea cererilor de asistenţă internaţională şi centralizează ofertele de asistenţă primite de la UE-ERCC, NATO-EADRCC şi de la statele care au încheiate acorduri bilaterale cu România; e) IGSU asigură transmiterea acceptului/refuzului de asistenţă internaţională pe linie bilaterală - direct părţii ofertante, informând instituţia (organizaţia) internaţională căreia i-a fost transmisă solicitarea; f) IGSU prin CNCCI împreună cu echipa de Host Nation Suport, asigură suportul decizional şi pune în aplicare deciziile adoptate de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în ceea ce priveşte coordonarea pe teritoriul naţional, a activităţii forţelor internaţionale implicate în acţiunile de răspuns şi asigură organizarea primirii/defluirii echipelor de asistenţă internaţională, organizarea trecerii frontierei, organizarea punctelor de primire, stabilirea locaţiilor, depozitelor pentru materiale, persoane de contact pentru echipele de intervenţie, măsuri de suport logistic şi organizaţional, dispozitiv de securitate etc. (4) În cazul producerii unui seism cu impact major, pentru îndeplinirea unor misiuni sau activităţi desfăşurate în cadrul funcţiilor de sprijin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă solicita, la nevoie, sprijinul ONG-urilor, care au încheiate protocoale de colaborare/cooperare la nivel naţional. 5.1.7. Restabilirea stării provizorii de normalitate ART. 90 (1) Restabilirea stării provizorii de normalitate se consideră a fi realizată la finalizarea acţiunilor de răspuns constând în intervenţia operativă materializată prin asigurarea măsurilor de protecţie a vieţii şi continuitatea funcţionării comunităţii. (2) La momentul restabilirii stării provizorii de normalitate încetează exercitarea atribuţiilor specifice comandantului acţiunii/comandanţilor intervenţiei; (3) Restabilirea stării provizorii de normalitate se continuă cu acţiuni de investigare/evaluare post-seism şi refacere/reabilitare derulate sub coordonarea fiecărei autorităţi responsabile. ART. 91 Pentru restabilirea stării de normalitate, comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti şi locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici, reprezentanţii societăţii civile şi instituţiilor, dispun aplicarea următoarelor acţiuni şi măsuri: a) acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate; b) reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi refacere, în stare operativă; c) reabilitează căile de comunicaţii rutiere, feroviare etc., liniilor de telecomunicaţii şi reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, a apei şi operatorilor energetici; d) pregătesc condiţiile pentru repunerea în stare de funcţionare a operatorilor economici şi instituţiilor afectate, precum şi pentru refacerea locuinţelor şi a celorlalte construcţii cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectată; e) continuă investigaţia post-seism şi stabileşte soluţiile cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate; f) comunică operativ cu factorii abilitaţi şi comunică permanent cu cetăţenii despre informaţiilor specifice. 5.2. Măsuri de sprijin ART. 92 (1) Acordarea cu prioritate de asistenţă şi furnizarea de servicii în zonele/raioanele grav afectate şi persoanelor cele mai vulnerabile. Acestea presupun, în principal: a) realizarea unui răspuns oportun, integrat şi eficient; b) concentrarea în scurt timp a forţelor şi mijloacelor necesare; c) restabilirea rapidă a activităţii serviciilor de sănătate şi capacităţilor de îngrijire medicală de urgenţă, cu prioritate în zonele cele mai afectate; d) accesul la apă potabilă, în condiţii de siguranţă, sprijin pentru asigurarea igienei individuale şi colective pentru persoanele sinistrate sau temporar evacuate; e) furnizarea de ajutor alimentar pentru populaţia sinistrată/evacuată, precum şi livrarea de bunuri pentru adăposturile amenajate sau temporar amenajate cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor pentru persoanele sinistrate sau temporar evacuate; f) amenajarea taberelor de sinistraţi; g) monitorizarea traficului în zona acţiunilor de intervenţie sau căilor de acces către/de la acestea şi realizarea unui grafic de transport pentru evacuare/primire bunuri materiale; h) asigurarea suportului tehnic şi logistic adecvat organizării şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie, concomitent cu asigurarea asistenţei persoanelor din zonele cele mai afectate; i) asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţii autorităţilor publice centrale şi locale; j) prevenirea deteriorării climatului de ordine şi siguranţă publică. (2) Acordarea cu prioritate a sprijinului pentru restabilirea condiţiilor de trai şi iniţierea acţiunilor de recuperare imediată a persoanelor cele mai afectate/vulnerabile. a) asigurarea suportului financiar necesar continuării acţiunilor de intervenţie, inclusiv cele necesare îndepărtării molozului rezultat în urma prăbuşirii construcţiilor; b) asigurarea spaţiilor adecvate activităţilor şcolare, în clădiri care prezintă siguranţă în exploatare; c) executarea reparaţiilor la unităţile sanitare şi şcoli în scopul redării circuitului pentru care au fost destinate; d) reabilitarea infrastructurii (de transport, alimentare cu energie electrică, apă, gaze, de comunicaţii etc). (3) Autorităţile responsabile cu rol principal de la nivelul administraţiei publice centrale elaborează Registrul de capabilităţi asociate funcţiei de sprijin repartizate, pentru toate tipurile de risc prevăzute în Anexa nr. 1 la HG nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare în caz de cutremur ce se elaborează pe judeţe, localităţi, operatori economici; (5) Forţele şi mijloacele de intervenţie sunt prevăzute în Registrul de capabilităţi şi în planurile de apărare la nivel judeţean şi local. CAP. VI Evaluare/Investigare post-eveniment 6.1. Autorităţile şi structurile implicate în constatarea pagubelor înregistrate şi transpunerea valorică a acestora ART. 93 (1) Personalul din cadrul autorităţilor şi structurilor implicate în constatarea şi evaluarea pagubelor pe timpul manifestării tipului de risc care face obiectul prezentului regulament sunt desemnate, prin ordin/dispoziţie, pentru fiecare eveniment generator de situaţie de urgenţă, de către preşedinţii Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă. (2) Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, aprobă constituirea comisiei de evaluare a pagubelor produse de cutremure (fizice şi valorice), din care fac parte specialişti (experţi tehnici, inspectori, ingineri proiectanţi de structuri), reprezentanţi ai Consiliul Judeţean/General al Municipiului Bucureşti, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă judeţean, Inspectoratului Judeţean în Construcţii, ai altor instituţii cu atribuţii specifice. (3) Grupul de suport tehnic pe tipul de risc participă, în comisia stabilită de Comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de cutremure. (4) Rapoarte operative iniţiale întocmite la nivelul Comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă cuprind situaţia pagubelor produse (estimativ-fizic), pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari. Rapoartele operative iniţiale se transmit, prin grija primarului/conducătorului unităţii afectate, în termen de maxim 24 ore de la declanşarea evenimentului şi nu mai târziu de 12 ore de la încetarea fenomenului (pentru ultimul raport operativ), la Centrul Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă competent teritorial. (5) Rapoartele de sinteză întocmite la nivel judeţean/al Municipiului Bucureşti cuprind informaţii privind pagubele produse pe fiecare unitate administrativă (comună, oraş, municipiu), precum şi centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate, pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale şi validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcţii, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti etc.), numite de prefecţi. (6) Pentru evaluarea pagubelor produse de cutremure, din punct de vedere valoric, în comisiile de specialitate trebuie incluşi şi evaluatori autorizaţi de către Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), în baza OG nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Conform prevederilor art. 537 din Legea nr. 287/2009 privind codul Civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, evaluatorii autorizaţi de ANEVAR au atribuţii de a evalua, printre altele, şi bunurile imobile, respectiv construcţii şi orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent. 6.2. Identificarea acţiunilor/măsurilor ce se impun pentru fiecare autoritate implicată, în scopul estimării pagubelor ART. 94 (1) Toate autorităţile responsabile, cu rol principal şi secundar, conlucrează pentru gestionarea tipurilor de risc şi a riscurilor asociate, în elaborarea unei metodologii unitare la nivel naţional de evaluare a pagubelor pe domeniile de competenţă specifice. (2) La nivelul autorităţilor locale se va aplica metodologia unitară de evaluare a pagubelor în situaţii de urgenţă/la dezastre, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 6.3. Identificarea structurilor care asigură experţi în acţiunile de estimare a pagubelor ART. 95 (1) La momentul restabilirii stării de normalitate, în funcţie de pagubele înregistrate şi raportate de Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, va numi, prin ordin, comisia de specialitate pentru constatarea şi evaluarea pagubelor, pe domeniile de competenţă ale instituţiilor cu responsabilităţi în cadrul Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (construcţii civile/industriale/hidrotehnice, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti, altele) şi coordonatorul acesteia. (2) Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor întocmeşte procese-verbale, conform prevederilor conţinutului-cadru din Anexa nr. 2 la prezentul regulament, prin validarea şi centralizarea datelor conţinute în rapoartele operative iniţiale întocmite la nivelul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă şi evaluarea acestora. (3) Persoanele nominalizate în comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor produse au obligaţia asumării, pe baza experienţei şi a cunoştinţelor tehnice/profesionale deţinute, a proceselor-verbale. ART. 96 Pe baza Proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor se întocmeşte Raportul de sinteză, conform prevederilor Anexei nr. 3 la prezentul regulament. 6.4. Menţionarea structurilor care asigură experţi în stabilirea măsurilor de primă urgenţă necesare restabilirii stării provizorii de normalitate ART. 97 Structurile care asigură personalul tehnic de specialitate în vederea stabilirii măsurilor tehnice specifice de limitare şi diminuarea a efectelor negative produse de evenimente, necesare restabilirii stării provizorii de normalitate: a) Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă; b) Centrul Naţional de Conducere Integrată; c) Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei; d) Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MDLPA; f) Comitetele Judeţene/al Municipiului Bucureşti/ Locale pentru Situaţii de Urgenţă; g) Centrele Operative pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul autorităţilor publice judeţene, locale şi instituţiile cu atribuţii. CAP. VII Refacere/Reabilitare ART. 98 (1) După încheierea evenimentului, în vederea restabilirii situaţiei normale, organismele dedicate în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de cutremure, precum şi structurile cu responsabilităţi privind refacerea/reabilitarea, prezentate la Capitolul II din prezentul regulament, realizează, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) stabilirea măsurilor necesare pentru refacerea construcţiilor afectate: clădiri de locuit, clădiri de interes şi utilitate publică, clădirile din sectorul de învăţământ şi din sectorul de sănătate, clădiri social-culturale, clădiri pentru activităţi culturale şi sportive, clădiri administrative şi comerciale, construcţii industriale, agrozootehnice; b) repunerea în funcţiune a reţelelor afectate de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă, sistemul de canalizare, staţiile de tratare şi de epurare a apelor uzate şi pluviale; c) refacerea reţelelor importante de radio şi televiziune, comunicaţii şi informatică; d) repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse; e) repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate; f) sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea construcţiilor, proprietate personală, avariate sau distruse; g) demolarea/eliberarea sau distrugerea elementelor care împiedică desfăşurarea operaţiunilor de salvare/ajutorare, care blochează intersecţii de străzi principale, de utilizare în condiţii de siguranţă a infrastructurii a transport, ca urmare a prăbuşirii unor clădiri şi izolarea unor zone; h) materialele necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor; i) continuarea aplicării măsurilor sanitar-epidemice necesare. (2) Conform scenariului de cutremur cel mai defavorabil care stă la baza Concepţiei naţionale de răspuns post-seism (Ediţia a II-a, 2021), în cazul producerii unui cutremur major, efectele negative asupra utilităţilor publice esenţiale: apă, gaze, energie, sistem de apă canal, comunicaţii, agent termic se vor face resimţite în majoritatea localităţilor urbane, timpul estimat pentru remediere fiind, după caz, cuprins între: (i) 1 şi 45 zile pentru asigurarea alimentării cu gaze; (ii) 1 şi 45 zile pentru asigurarea alimentării cu apă; (iii) 1 şi 60 zile pentru asigurarea alimentării cu energie electrică; (iv) 1 şi 31 zile pentru refacerea sistemelor de apă-canal; (v) 1 şi 45 zile pentru asigurarea legăturilor de comunicaţii telefonice, reţelelor şi serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei; (vi) între 1 şi 27 zile pentru refacerea sistemelor de alimentare cu agent termic. (3) Conform scenariului de cutremur cel mai defavorabil care stă la baza Concepţiei naţionale timpul estimat pentru refacere a elementelor de infrastructură a transportului este dependent de gradul de afectare şi de necesarul de fonduri financiare şi resurse logistice, fiind cuprins între: (i) 7 şi 138 zile, perioadă necesară pentru refacerea podurilor distruse/avariate; (ii) 7 şi 110 zile, perioadă necesară pentru refacerea şoselelor distruse/avariate; (iii) 5 şi 60 zile, perioadă necesară pentru refacerea pistelor de aterizare de pe aeroporturi; (iii) 2 şi 45 zile, perioadă necesară pentru refacerea construcţiilor din incinta porturilor; (iii) 3 şi 200 zile, perioadă necesară pentru refacerea infrastructurii de căi ferate. ART. 99 (1) Refacerea după cutremur, impune necesitatea unui plan de continuitate a activităţii, cu accent pe cele care au un rol cheie în furnizarea de servicii esenţiale pentru comunitate: energie, apă, hrană, cazare, servicii medicale, canalizare, transport. (2) Refacerea/reabilitarea post-eveniment vizează următoarele priorităţi: a) restabilirea rapidă a serviciilor de sănătate şi capacităţilor de îngrijire medicală de urgenţă, cu prioritate în zonele cele mai afectate; b) accesul la apă potabilă, în condiţii de siguranţă, sprijin pentru asigurarea igienei individuale şi colective pentru persoanele strămutate sau temporar evacuate c) livrarea de bunuri pentru adăposturile amenajate sau temporar amenajate şi bunuri non- alimentare pentru a îmbunătăţii condiţiile pentru persoanele strămutate sau temporar evacuate; d) asigurarea/îmbunătăţirea condiţiilor în centrele de cazare colectivă; e) monitorizarea traficului în zona acţiunilor de intervenţie sau căile de acces către/de la acestea şi realizarea unui grafic de transport pentru evacuare/primire bunuri materiale; f) furnizarea de ajutor alimentar imediat pentru populaţia sinistrată/evacuată; g) activităţi de protecţie pentru a preveni acţiunile care vizează deteriorarea climatului de ordine şi siguranţă publică; h) asigurarea spaţiilor adecvate activităţilor şcolare, în clădiri care prezintă siguranţă în exploatare; i) executarea reparaţiilor la spitale şi şcoli în scopul redării circuitului pentru care au fost destinate; j) reabilitarea infrastructurii (căi de transport, reţele de energie electrică, alimentare cu apă, gaze, comunicaţii telefonice, etc.); k) asigurarea suportului financiar necesar continuării acţiunilor de intervenţie, inclusiv cele necesare îndepărtării molozului rezultat în urma prăbuşirii construcţiilor. 7.1. Repunerea în funcţiune a reţelelor de utilităţi publice (instalaţii de alimentare cu apă, energie, gaze) ART. 100 (1) Presupune gestionarea informaţiilor referitoare la reţelele de utilităţi (canal, apă, energie, gaze, altele) precum şi alocarea de forţe specializate şi coordonarea acestora pentru realizarea lucrărilor specifice. (2) Asigurarea energiei electrice pentru obiectivele critice de răspuns la urgenţă, refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice, precum şi refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale se face de către Ministerul Energiei şi prin societăţile de profil indiferent de proprietate cu sprijinul administraţiei publice locale. (3) În realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă acordă sprijin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne şi autorităţile administraţiei publice locale. 7.2. Repunerea în funcţiune a reţelelor de comunicaţii şi a infrastructurilor afectate ART. 101 (1) Măsurile de repunere în funcţiune la nivel local, judeţean şi/sau naţional sunt în principal: a) refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii folosit de Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (A.N.C.O.M.) şi operatorii publici de comunicaţii; b) refacerea operativă a sistemului de comunicaţii din administrare: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. (2) În realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă acordă sprijin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne şi autorităţile administraţiei publice locale. 7.3. Stabilirea, implementarea şi aplicarea măsurilor sanitar-epidemice ART. 102 Pachetul de măsuri şi acţiuni necesare prevenirii şi combaterii efectelor provocate în rândul populaţiei (îmbolnăvirilor) cu caracter antiepidemic, urmăresc: a) izolarea şi, după caz, înlăturarea surselor de infecţie: oameni sau animale bolnave, alimente sau apa contaminate; b) controlul vectorilor de transmitere a infecţiei; c) acordarea asistenţei medicale: Ministerul Sănătăţii, prin unităţile sanitare din subordine, inclusiv cele aparţinând autorităţilor publice locale. 7.4. Executarea decontaminării şi depoluării ART. 103 Reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate de structurile de intervenţie pentru efectuarea decontaminării şi depoluării mediului şi tehnicile de intervenţie. a) decontaminarea zonelor şi clădirilor, după caz; b) supravegherea gradului de contaminare/poluare, evaluarea efectelor asupra mediului: Ministerul Mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului sau Garda Naţională de Mediu, Ministerul Apelor şi Pădurilor, agenţii poluatori; c) supravegherea gradului de poluare, evaluarea efectelor şi depoluarea surselor de apă potabilă: Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică şi alte instituţii responsabile conform legislaţiei. 7.5. Reluarea activităţii obiectivelor social-economice afectate ART. 104 Autorităţile, instituţiile şi structurile care deţin/administrează obiective socialeconomice au obligaţia luării măsurilor pentru reluarea activităţilor în timpul cel mai scurt. 7.6. Sprijinul populaţiei pentru refacerea proprietăţilor avariate sau distruse ART. 105 Se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, precum şi din fondul de rezervă al Guvernului. 7.7. Acordarea asistenţei psihologice, sociale şi religioase populaţiei afectate ART. 106 Asistenţa socială, psihologică şi religioasă pentru populaţia afectată este asigurată pentru: a) asigurarea ajutorului de acest tip: autorităţile publice judeţene şi locale. b) organizarea punctelor de informare a populaţiei: Ministerul Afacerilor Interne, autorităţile publice judeţene şi locale; c) centralizarea informaţiilor privind necesarul ajutorului de acest tip: Ministerul Afacerilor Interne; d) asigurarea morgilor temporare şi a terenurilor necesare pentru înhumare: autorităţile publice judeţene şi locale; e) evaluarea şi emiterea de măsuri de prevenţie privind impactul psiho-social în caz de urgenţă: Ministerul Sănătăţii, prin structurile din subordine. 7.8. Termenele de emitere şi competenţele autorităţilor şi instituţiilor în elaborarea şi promovarea actelor normative necesare acordării ajutoarelor de urgenţă, respectiv de aprobare a programelor de refacere ART. 107 (1) Promovarea şi finanţarea acţiunilor şi măsurilor urgenţe de intervenţie în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale sau a celor care menţin starea de pericol iminent pentru locuinţe, obiective socio-economice vor avea la bază procesele- verbale întocmite conform prevederilor din Anexa nr. 2 la prezentul Regulament. (2) Termenele de emitere şi competenţele autorităţilor şi instituţiilor în elaborarea şi promovarea actelor normative necesare acordării ajutoarelor de urgenţă, respectiv de aprobare a programelor de refacere sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare. CAP. VIII Dispoziţii finale ART. 108 (1) Conţinutul-cadru al Raportului operativ este prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul regulament. (2) Conţinutul-cadru al proceselor-verbale privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma unui cutremur este prevăzut în Anexa nr. 2 la prezentul regulament. (3) Conţinutul-cadru al Raportului de sinteză privind evaluarea intervenţiei în urma producerii unui cutremur este prevăzut în Anexa nr. 3 la prezentul regulament. (4) Conţinutul-cadru al Planului de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă generate de cutremur este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul regulament. (5) Conţinutul orientativ al Planului de continuitate a activităţii este prevăzut în Anexa nr. 5 la prezentul regulament. (6) Fluxul informaţional-decizional este prevăzut în Anexa nr. 6 la prezentul regulament. (7) Modelul orientativ al comunicatului Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) privind producerea cutremurului este prevăzut în Anexa nr. 7 la prezentul regulament. ART. 109 Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul regulament. ANEXA 1 la regulament Conţinutul-cadru al Raportului operativ SECŢIUNEA 1 Rapoartele operative la nivel local se întocmesc după producerea dezastrului şi vor conţine următoarele informaţii: 1. Locul, data şi ora producerii dezastrului; elemente descriptive; 2. Situaţia la locul evenimentului: - Persoane decedate – Persoane traumatizate: pierderi de vieţi, răniţi, arşi, contaminaţi etc. – Persoane în pericol/evacuate/relocate – Locuinţe şi anexe gospodăreşti afectate: ● Distruse ● Avariate – Suprafaţa de manifestare a dezastrului: ● Judeţe ● Localităţi – Surse de mare risc – Obiective socio-economice – Teren agricol – Situaţia căilor de comunicaţii: drumuri naţionale, judeţene şi comunale avariate sau distruse, poduri şi podele avariate sau distruse, a liniilor de telecomunicaţii şi transport a energiei electrice, precum şi a reţelelor de transport ale operatorilor energetici; – Animale mari moarte sau ameninţate – Distrugeri de alte bunuri 3. Forţe şi mijloace de intervenţie - existente – necesare din alte judeţe 4. Măsuri urgente întreprinse; 5. Data şi ora trecerii de la o etapă a operaţiunilor de intervenţie la alta; 6. Cereri de forţe, materiale, mijloace şi asistenţă tehnica internă şi internaţională; 7. Alte date si elemente în raport de evoluţia situaţiilor critice intervenite, durata acestora, măsuri luate: forte si mijloace cu care s-a acţionat, rezultate obţinute, numărul persoanelor si gospodăriilor evacuate, măsuri de cazare, ajutoare asistenţă sanitară. SECŢIUNEA 2 Rapoartele operative la nivel judeţean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativ-teritorială (municipiu, oraş, comună) si pe fiecare localitate aparţinătoare acestora, precum si centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate. COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ....... Grup de Suport Tehnic ........... Nr. ....../data ......... Către, MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE SI ADMINISTRAŢIEI Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă RAPORT OPERATIV NR. ....../data/ora ......... PRIVIND EFECTELE DEZASTRULUI PRODUS DE CUTREMUR ÎN DATA DE ........ SITUAŢIA EXISTENTĂ (zone afectate) SITUAŢIA PAGUBELOR PRODUSE (estimativ-fizic):
┌────┬─────────────┬─────────────────────────┬──────────┐
│ │Municipiul, │Pagube estimate │Cauzele │
│Nr. │oraşul, │ │afectării │
│crt.│comuna/ ├──────────────┬────┬─────┤pe fiecare│
│ │localităţi │Denumire │U.M.│Fizic│localitate│
│ │aparţinătoare│ │ │ │în parte │
├────┼─────────────┼──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │victime │nr. │ │ │
│ │ │omeneşti │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │Persoane │ │ │ │
│ │ │rănite │ │ │ │
│ │ │(inclusiv │nr. │ │ │
│ │ │contaminate, │ │ │ │
│ │ │intoxicate │ │ │ │
│ │ │etc.) │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │Persoane în │ │ │ │
│ │ │pericol/ │nr. │ │ │
│ │ │evacuate/ │ │ │ │
│ │ │relocate │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │case afectate,│ │ │ │
│ │ │din care: │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │distruse │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │avariate │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │anexe │ │ │ │
│ │ │gospodăreşti │ │ │ │
│ │ │(inclusiv │ │ │ │
│ │ │beciuri), din │ │ │ │
│ │ │care: │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │distruse │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │clădiri de │ │ │ │
│ │ │locuit, altele│ │ │ │
│ │ │decât case, │ │ │ │
│ │ │din care: │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │distruse │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │avariate │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │obiective │ │ │ │
│ │ │sociale şi │ │ │ │
│ │ │administrative│ │ │ │
│ │ │(se │ │ │ │
│ │ │menţionează │ │ │ │
│ │ │şcoală, │ │ │ │
│ │ │grădiniţă, │ │ │ │
│ │ │spital, │nr. │ │ │
│ │ │primărie, │ │ │ │
│ │ │lăcaş de cult,│ │ │ │
│ │ │clădiri de │ │ │ │
│ │ │patrimoniu, │ │ │ │
│ │ │monumente │ │ │ │
│ │ │istorice, │ │ │ │
│ │ │altele) │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │obiective │nr. │ │ │
│ │ │economice │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │obiective │nr. │ │ │
│1. │U.A.T.: │culturale │ │ │ │
│ │Cod Siruta ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │zone protejate│ │ │ │
│ │ │(se │ │ │ │
│ │ │menţionează │nr. │ │ │
│ │ │denumirea │ │ │ │
│ │ │zonei) │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │poduri │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │podeţe si │ │ │ │
│ │ │traversări │nr. │ │ │
│ │ │pietonale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │drumuri │km. │ │ │
│ │ │naţionale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │drumuri │km. │ │ │
│ │ │judeţene │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │drumuri │km. │ │ │
│ │ │comunale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │străzi │km. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │drumuri │ │ │ │
│ │ │forestiere şi │km. │ │ │
│ │ │agricole │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │căi ferate │km. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │teren arabil │ │ │ │
│ │ │(inclusiv │ │ │ │
│ │ │podgorii, │ha. │ │ │
│ │ │livezi, │ │ │ │
│ │ │grădini, │ │ │ │
│ │ │altele) │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │surse de │ │ │ │
│ │ │alimentare cu │nr. │ │ │
│ │ │apă în sistem │ │ │ │
│ │ │centralizat │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │animale moarte│nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │reţele │ │ │ │
│ │ │electrice, │ │ │ │
│ │ │telefonice, │km. │ │ │
│ │ │alte reţele de│ │ │ │
│ │ │comunicaţii │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │reţele │ │ │ │
│ │ │alimentare cu │km. │ │ │
│ │ │gaze naturale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │alte efecte │ │ │ │
│ │ │asociate │ │ │ │
│ │ │generate de │ │ │ │
│ │ │cutremur │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │alte pagube │ │ │ │
├────┼─────────────┼──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │victime │nr. │ │ │
│ │ │omeneşti │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │Persoane │ │ │ │
│ │ │rănite │ │ │ │
│ │ │(inclusiv │nr. │ │ │
│ │ │contaminate, │ │ │ │
│ │ │intoxicate │ │ │ │
│ │ │etc.) │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │Persoane în │ │ │ │
│ │ │pericol/ │nr. │ │ │
│ │ │evacuate/ │ │ │ │
│ │ │relocate │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │case afectate,│ │ │ │
│ │ │din care: │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │distruse │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │avariate │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │anexe │ │ │ │
│ │ │gospodăreşti │ │ │ │
│ │ │(inclusiv │ │ │ │
│ │ │beciuri), din │ │ │ │
│ │ │care: │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │distruse │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │avariate │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │clădiri de │ │ │ │
│ │ │locuit, altele│ │ │ │
│ │ │decât case, │ │ │ │
│ │ │din care: │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │distruse │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │avariate │nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │obiective │nr. │ │ │
│ │ │economice │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │obiective │nr. │ │ │
│ │ │culturale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │zone protejate│ │ │ │
│ │ │(se │ │ │ │
│ │TOTAL JUDEŢ │menţionează │nr. │ │ │
│ │Nr. total │denumirea │ │ │ │
│ │U.A.T. │zonei) │ │ │ │
│2. │afectate: ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │Nr. total de │poduri │nr. │ │ │
│ │localităţi ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │afectate: │podeţe si │ │ │ │
│ │ │traversări │nr. │ │ │
│ │ │pietonale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │drumuri │km. │ │ │
│ │ │naţionale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │drumuri │km. │ │ │
│ │ │judeţene │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │drumuri │km. │ │ │
│ │ │comunale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │străzi │km. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │drumuri │ │ │ │
│ │ │forestiere şi │km. │ │ │
│ │ │agricole │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │căi ferate │km. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │teren arabil │ │ │ │
│ │ │(inclusiv │ │ │ │
│ │ │podgorii, │ha. │ │ │
│ │ │livezi, │ │ │ │
│ │ │grădini, │ │ │ │
│ │ │altele) │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │surse de │ │ │ │
│ │ │alimentare cu │nr. │ │ │
│ │ │apă în sistem │ │ │ │
│ │ │centralizat │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │animale moarte│nr. │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │reţele │ │ │ │
│ │ │electrice, │ │ │ │
│ │ │telefonice, │km. │ │ │
│ │ │alte reţele de│ │ │ │
│ │ │comunicaţii │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │reţele │ │ │ │
│ │ │alimentare cu │km. │ │ │
│ │ │gaze naturale │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │alte efecte │ │ │ │
│ │ │asociate │ │ │ │
│ │ │generate de │ │ │ │
│ │ │cutremur │ │ │ │
│ │ ├──────────────┼────┼─────┼──────────┤
│ │ │alte pagube │ │ │ │
└────┴─────────────┴──────────────┴────┴─────┴──────────┘
Note: Tabelul se va completa doar în cazul înregistrării unor pagube ca urmare a unui dezastru produs de cutremure. Tabelul va conţine doar rândurile cu pagubele înregistrate fizic, nu toate tipurile de pagube înscrise în macheta tip de raportare. Rapoartele operative se transmit imediat după primirea informaţiilor primare si în funcţie de evoluţia fenomenului ori de câte ori se impune, fără a se repeta informaţiile si pagubele transmise în rapoartele operative anterioare. ANEXA 2 la regulament Conţinutul-cadru al proceselor-verbale privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma unui cutremur COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ....... Nr. ...... /din ........ PROCES-VERBAL privind constatarea şi evaluarea pagubelor produse în urma cutremurului din data de ......, în zona ...... Comisia numită prin Ordinul Prefectului nr. ..... din ......., formată din ............. ne-am deplasat astăzi, ........, în localitatea .........., judeţul ........., în prezenţa ...... (primar, viceprimar, şef Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă) din partea Primăriei ........ unde am constatat faptul că, în urma producerii cutremurului din data de .... ora ....., au fost afectate următoarele: ......................................... (se vor face precizări referitoare la localizarea şi descrierea evenimentului, cauza acestuia, deţinătorul obiectivului afectat, măsuri care se impun pentru limitarea pagubelor, cu termene şi responsabilităţi, alte elemente de interes)
┌─────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┬─────────┐
│ │ │ │Valoare │
│ │ │ │în mii │
│ │ │Elemente constructive (avariate/ │lei (pe │
│ │Tip obiectiv avariat/distrus │distruse) ale obiectivului │obiect │
│ │ │ │afectat │
│ │ │ │şi tip de│
│Nr. │ │ │material)│
│crt. ├─────────────────────────────┬─────────┬──────────┬───────┼──────────┬────────┬────┬─────────┼─────────┤
│ │Caracteristici obiectiv │ │Localizare│ │Denumire │ │ │ │ │
│ │avariat/distrus │Deţinător│(adresă, │Avariat│obiect │ │ │ │ │
│ │ │(persoană│zonă, │/ │afectat │Material│U.M.│Cantitate│ │
│ ├──────────────┬────┬─────────┤fizică/ │poziţie │distrus│(descriere│ │ │ │ │
│ │Denumire │U.M.│Cantitate│juridică)│km, alte │ │mod │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │repere) │ │afectare) │ │ │ │ │
├─────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │
├─────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │Casă/clădire │nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de locuit │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │anexe │nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │gospodăreşti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │obiective │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │sociale şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administrative│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │obiective │nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │economice │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │obiective │nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │culturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │Poduri │nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │podeţe si │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │traversări │nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pietonale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │drumuri │km. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │naţionale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │drumuri │km. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │judeţene │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │drumuri │km. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │străzi │km. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │drumuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│UAT │forestiere şi │km. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │agricole │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │căi ferate │km. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │teren arabil │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(inclusiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │podgorii, │ha. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │livezi, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │grădini, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │altele) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │surse de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │alimentare cu │nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │apă în sistem │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │centralizat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │animale moarte│nr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │reţele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │electrice, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │telefonice, │km. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │alte reţele de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │comunicaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │reţele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │alimentare cu │km. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │gaze naturale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │alte efecte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │asociate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │generate de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │cutremur │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│ │alte pagube │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────────────┼────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼────────┼────┼─────────┼─────────┤
│Judeţ│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────┴──────────────┴────┴─────────┴─────────┴──────────┴───────┴──────────┴────────┴────┴─────────┴─────────┘
Prezentul proces verbal s-a încheiat în ..... exemplare (funcţie de numărul instituţiilor semnatare). Membrii comisiei: 1) .......... 2) .......... ............. Semnătura primarului ............. Notă: Procesul verbal va avea în subsol următoarea frază: Datele cu caracter personal sunt prelucrate şi protejate în conformitate cu prevederile Regulamentului UE 679/2016 Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuate în prezentul proces verbal se face strict pentru realizarea scopurilor în care au fost colectate, persoanele menţionate înţelegând faptul că prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară în interes propriu, precum şi în vederea îndeplinirii prevederilor legale ce revin autorităţilor şi instituţiilor locale cu atribuţii în evaluarea şi stabilirea pagubelor produse în urma producerii unui cutremur. ANEXA 3 la regulament Conţinutul-cadru al Raportului de sinteză privind evaluarea intervenţiei în urma producerii unui cutremur 1. locul, data şi ora producerii situaţiei de urgenţă specifice; 2. cauza şi împrejurările declanşării dezastrului; descrierea succintă a evoluţiei acestuia; 3. efectele dezastrului: pierderi de vieţi omeneşti, locuinţe şi anexe gospodăreşti afectate: distruse şi/sau avariate, - pagube cantitative şi valorice, obiective socio-economice afectate - pagube cantitative şi valorice, animale/păsări moarte - pagube cantitative şi valorice, terenuri agricole afectate - pagube cantitative şi valorice etc., comunicând următoarele: ● victime umane; ● localităţi afectate; ● locuinţe afectate: numeric şi valoric, total, din care: - numărul şi valoarea locuinţelor distruse; – numărul şi valoarea locuinţelor avariate; – numărul şi valoarea anexelor gospodăreşti distruse/avariate. ● hectare şi bunuri agricole afectate - pagube cantitative şi valorice; ● animale şi păsări moarte - pagube cantitative şi valorice; ● obiective social-economice afectate - pagube cantitative şi valorice; ● drumuri afectate total, din care: - drumuri naţionale: km, pagube cantitative şi valorice; – drumuri judeţene: km, pagube cantitative şi valorice; – drumuri comunale: km, pagube cantitative şi valorice; – drumuri forestiere: km, pagube cantitative şi valorice; – poduri, podeţe: pagube cantitative şi valorice. ● căi ferate afectate: numeric şi valoric, - total, din care: - avariate: km: pagube cantitative şi valorice; – distruse: km: pagube cantitative şi valorice. ● reţele electrice: numeric şi valoric, - total, din care: - avariate, km: pagube cantitative şi valorice; – distruse, km: pagube cantitative şi valorice. ● reţele de telefonie: numeric şi valoric - total, din care: - avariate, km - pagube cantitative şi valorice; – distruse, km - pagube cantitative şi valorice. ● reţele de alimentare cu apă: numeric şi valoric - total, din care: - avariate, km - pagube cantitative şi valorice; – distruse, km - pagube cantitative şi valorice. ● reţele de alimentare eu gaz metan: numeric şi valoric total, din care: - avariate: km - pagube cantitative şi valorice; – distruse: km - pagube cantitative şi valorice. ● alte pagube. 4. organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie operativă pe etape ale intervenţiei; 5. modul de acţiune a conducerilor tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor, precum şi a populaţiei, în raport cu prevederile planurilor de apărare şi cu regulamentele specifice; 6. propuneri de îmbunătăţire a activităţii de apărare, - acţiuni şi măsuri preventive -, cu referire asupra funcţionării sistemului informaţional-decizional, a modului de răspuns al organismelor şi instituţiilor implicate, situaţiei resurselor, viabilităţii planurilor întocmite şi a reglementărilor privind protecţia şi intervenţia în cazul producerii unui situaţii de urgenţă specifice. ANEXA 4 la regulament Conţinutul orientativ al Planului de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă generate de cutremur CAP. I – scop, definiţie – obiective – caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere. CAP. II – structuri organizatorice implicate – responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domenii – centrul de conducere a acţiunilor – planificarea acţiunii CAP. III – concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie – etapele de realizare a acţiunilor – faze de urgenţă a acţiunilor – acţiunile de protecţie-intervenţie – gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie: prevenirea, protecţia, intervenţia, relocarea, refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţă CAP. IV Resurse: umane, materiale, financiare CAP. V Logistica acţiunilor CAP. VI Asigurarea realizării acţiunilor: - instruirea – planuri şi proceduri – realizarea circuitul informaţional-decizional şi de cooperare DISPOZIŢII FINALE ANEXE: – Ordinul/decizia privind constituirea/organizarea Comitetului ministerial/judeţean/municipiului Bucureşti/local; – componenţa nominală a membrilor structurilor de mai sus, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu; responsabilităţi şi misiuni; – decizii, dispoziţii şi informaţii: primărie, poliţie, protecţia civilă etc.; – schema fluxului informaţional-decizional; – tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme, de pe raza zonei respective; – tabelele cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie şi nominalizarea unităţilor care vor interveni; – hărţi de risc; – planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie; – planul de instruire şi pregătire; – planul de evacuare-relocare; – situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la Comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior etc.; – reguli de comportare în cazul producerii unui seism; – comunicate conform model; – responsabilităţile privind luarea măsurilor de apărare şi de evacuare a oamenilor şi bunurilor pe fiecare obiectiv afectat; – responsabilităţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice către nivelul superior de decizie referitor la evenimentul produs şi efectele acestuia; – fişele de instruire periodică, pe probleme de apărare împotriva efectelor seismelor. ANEXA 5 la regulament Conţinutul orientativ al Planului de continuitate a activităţii CAP. I Scopul, domeniul de aplicare, obiectivele, utilizatorii CAP. II Documentele de referinţă CAP. III Rolurile şi responsabilităţile – desemnarea echipei responsabile de gestionarea riscurilor şi continuitatea activităţii şi atribuţii specifice, detaliile de contact ale persoanelor implicate CAP. IV Descrierea planului – Analiza riscurilor (identificarea situaţiilor posibile generatoare de întreruperi în derularea unor activităţi, identificarea funcţiilor şi/sau proceselor critice, evaluarea impactului unei situaţii de urgenţă asupra activităţii) – Acţiuni minime necesare asigurării continuităţii activităţii şi proceselor (necesarul minim/de bază (logistic/resurse umane/financiare), fluxul informaţional-decizional – Măsuri preventive, înainte de producerea evenimentului (comunicare, resurse umane/financiare/logistică, instruirea angajaţilor şi a echipei responsabile – Plan de răspuns în situaţii de urgenţă pentru continuitatea activităţii (măsuri de comandă şi control, aspecte organizatorice - puncte de adunare, transport, achiziţii, buget de rezervă, resurse materiale, comunicarea cu mass-media, comunicarea internă, gestionarea operaţiunilor cu clienţii, tehnologia informaţiei, lanţul de aprovizionare, planificarea modului de răspuns în situaţie de urgenţă pentru a reduce daunele, delegarea competenţelor) – Activarea şi dezactivarea planului de răspuns (în ce situaţii poate fi activat planul, metodele de activare, condiţiile de dezactivare a planului) – Plan de recuperare (resurse necesare - listă angajaţi, servicii de terţă parte, facilităţi, infrastructură, informaţii, echipamente etc., ordinea de recuperare pentru activităţi si responsabilii, măsuri temporare de restabilire şi reluare a activităţilor) ANEXA 6 la regulament FLUXUL INFORMAŢIONAL-DECIZIONAL (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 7 la regulament Modelul orientativ al comunicatului Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) privind producerea cutremurului PARTEA I Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) vă informează că: În ziua de ......., la ora ...... (ora locală a României), s-a produs în regiunea ........., judeţul ...... (latitudine .... °N, longitudine ..... °E) un cutremur slab/moderat/semnificativ/puternic cu magnitudinea ......, la adâncimea de ...... km. Intensitatea epicentrală a fost de pe scara Mercalli Modificată (AAMI), ceea ce reprezintă .......... . Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: la ....... km de ....., la ...... km de ........ (distanţe epicentrale/hipocentrale) Această soluţie a fost determinată în mod automat/manual. Alte informaţii*1): *1) Mecanism focal, intensităţi şi efecte raportate în oraşe principale, estimări de pagube etc. Pentru mai multe informaţii, consultaţi site-ul infp.ro.
┌──────────────────┬┬──────────────────┐
│Din partea INCDFP,││Din partea │
│am transmis ││__________, am │
│comunicatul: ││primit │
│ ││comunicatul: │
├──────────────────┼┼──────────────────┤
│Ziua: _________ ││Ziua: _________ │
├──────────────────┼┼──────────────────┤
│Ora: __________ ││Ora: __________ │
├──────────────────┼┼──────────────────┤
│Numele şi funcţia:││Numele şi funcţia:│
│_______________ ││_________________ │
├──────────────────┼┼──────────────────┤
│ ││ │
└──────────────────┴┴──────────────────┘
* Modul de transmitere şi confirmare a primirii comunicatului poate varia, în funcţie de sistemul utilizat PARTEA A II-A Parametri reprezentativi pentru activarea Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă
┌─────┬────────┬───────────┬────────┬─────────────┬───────────┬─────────┬──────────────┬────────┬───────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │Număr de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │staţii │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │seismice la │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │care valorile │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │de acceleraţie│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │maximă │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │orizontală │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │înregistrate │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │la nivelul │ │ │
│ │ │ │ │Nr. de │ │ │terenului │ │ │
│ │ │ │ │UAT-uri │ │ │(PGA) depăşesc│ │ │
│ │ │Nr. de │Valoare │cu │Valoare de │ │nivelul de │Valoare │Activare │
│ │ │persoane │de prag:│intensităţi │prag: număr│Număr │acceleraţie a │de prag:│necesară a │
│ │Nr. │expuse │persoane│macroseismice│de UAT-uri │total de │terenului │nr. de │Comitetelor│
│Judeţ│total │la │expuse │raportate │din │staţii │pentru │staţii │Judeţene │
│ │de │intensităţi│din │(mediate, din│acelaşi │seismice │proiectare, │seismice│pentru │
│ │persoane│>= VI pe │acelaşi │minim 10 │judeţ cu │analizate│având │cu PGA >│Situatii de│
│ │ │scara MMI │judeţ │răspunsuri pe│intensităţi│ │intervalul │nivelul │Urgenţă │
│ │ │ │ │UAT) >= VI pe│raportate │ │mediu de │SLS │ │
│ │ │ │ │scara MMI │ │ │recurentă de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │40 de ani │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │(corespunzător│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │Stării Limită │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │de Serviciu - │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │SLS) │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │corespunzător │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │zonei │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │respective, │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │conform P100-1│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │din 2013 │ │ │
├─────┼────────┼───────────┼────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼──────────────┼────────┼───────────┤
│Alba │ │ │≥ 5000 │ │≥ 2 │ │ │≥ 1 │Da/Nu │
├─────┼────────┼───────────┼────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼──────────────┼────────┼───────────┤
│[…] │ │ │≥ 5000 │ │≥ 2 │ │ │≥ 1 │Da/Nu │
└─────┴────────┴───────────┴────────┴─────────────┴───────────┴─────────┴──────────────┴────────┴───────────┘
┌──────────────────┬┬──────────────────┐
│Din partea INCDFP,││Din partea │
│am transmis ││__________, am │
│comunicatul: ││primit │
│ ││comunicatul: │
├──────────────────┼┼──────────────────┤
│Ziua: _________ ││Ziua: _________ │
├──────────────────┼┼──────────────────┤
│Ora: __________ ││Ora: __________ │
├──────────────────┼┼──────────────────┤
│Numele şi funcţia:││Numele şi funcţia:│
│_______________ ││_________________ │
├──────────────────┼┼──────────────────┤
│ ││ │
└──────────────────┴┴──────────────────┘
* Modul de transmitere şi confirmare a primirii comunicatului poate varia, în funcţie de sistemul utilizat -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
