Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 2 iulie 2007 de organizare si functionare a Ordinului Arhitectilor din Romania
ART. 1 Ordinul Arhitecţilor din România (1) Ordinul Arhitecţilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, funcţioneazã în condiţiile <>Legii nr. 184/2001 , republicatã, ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale celorlalte prevederi legale în vigoare, ca organizaţie profesionalã, cu personalitate juridicã de drept privat, nonprofit, apoliticã, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomã şi independentã, având rolul de a reprezenta, promova şi proteja la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de arhitect. (2) Ordinul are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu. ART. 2 Atribuţiile Ordinului (1) Ordinul are urmãtoarele atribuţii: a) protejeazã şi promoveazã calitatea produsului de arhitecturã şi urbanism; b) urmãreşte exercitarea competentã şi calificatã a profesiei, cu respectarea codului deontologic al acesteia; c) propune reglementãri legislative şi normative specifice, în vederea promovãrii lor; d) reprezintã interesele membrilor sãi în faţa autoritãţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale; e) acordã arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi dreptul de semnãturã şi gestioneazã Tabloul Naţional al Arhitecţilor. (2) Atribuţia Ordinului privind acordarea dreptului de semnãturã nu poate fi exercitatã de nici o altã instituţie sau asociaţie profesionalã. (3) Ordinul, organizaţie de creatori, poate desfãşura şi alte activitãţi, dupã cum urmeazã: a) organizeazã şi susţine proiecte culturale de interes naţional; b) iniţiazã şi sprijinã înscrierea în circuitul naţional şi internaţional al operelor de arhitecturã valoroase; c) organizeazã şi susţine expoziţii de arhitecturã, editeazã cataloage, albume şi reviste de specialitate şi acordã premii; d) contribuie la promovarea programelor de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arhitectural ca element major al politicilor naţionale şi locale în domeniul culturii, protecţiei mediului şi amenajãrii teritoriului; e) iniţiazã şi sprijinã programe naţionale de creştere a calitãţii vieţii prin mijloacele oferite de domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajãrii teritoriului şi alinierea la normele europene specifice; f) coopereazã cu alte organisme şi asociaţii profesionale din domenii complementare arhitecturii şi urbanismului. ART. 3 Veniturile Ordinului Activitatea Ordinului se finanţeazã din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestãri culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfãşoarã, precum şi din donaţii, legate, sponsorizãri, sume provenite din timbrul arhitecturii sau alte surse, în condiţiile legii.
TITLUL II Membrii Ordinului. Drepturi şi obligaţii
ART. 4 Membrii Ordinului (1) Din Ordin fac parte arhitecţii şi conductorii arhitecţi, cu sau fãrã drept de semnãturã, urbaniştii fãrã drept de semnãturã sau cãrora le-a fost acordat, în condiţiile legii, drept de semnãturã similar conductorilor arhitecţi, arhitecţii şi conductorii arhitecţi stagiari, la cererea acestora. (2) Poartã titlul de arhitect absolventul cu diplomã de licenţã sau alt document similar eliberat de instituţiile de învãţãmânt superior de arhitecturã recunoscute de statul român. (3) Poartã titlul de conductor arhitect absolventul cu diplomã de licenţã sau alt document similar eliberat de instituţiile de învãţãmânt superior de arhitecturã recunoscute de statul român, cu durata minimã a studiilor de 3 ani. (4) Arhitecţii cetãţeni strãini pot face parte din Ordin dacã îndeplinesc condiţiile stabilite la <>art. 11 şi 12 ale Legii nr. 184/2001 , republicatã, şi cele ale actelor normative emise în baza legii. ART. 5 Drepturile membrilor Ordinului Membrii Ordinului au urmãtoarele drepturi: a) sã participe la toate activitãţile şi manifestãrile care constituie obiectul de activitate al Ordinului; b) sã aleagã şi sã fie aleşi în forurile de conducere ale Ordinului şi ale filialelor teritoriale din care fac parte; c) sã fie informaţi asupra activitãţii desfãşurate de Ordin; d) sã consulte materialele documentare aflate la Ordin şi sã beneficieze de programe de perfecţionare a pregãtirii profesionale organizate de Ordin; e) sã aducã propuneri şi amendamente, conform procedurilor stabilite, la toate documentele supuse aprobãrii în conferinţele teritoriale şi naţionale; f) sã beneficieze de sprijinul Ordinului în administrarea dovezilor necesare pentru apãrarea dreptului de autor în condiţiile legii; g) sã utilizeze alãturi de nume calitatea de membru al Ordinului; h) sã aibã acces nelimitat la concursurile de arhitecturã organizate prin sau cu colaborarea Ordinului; i) sã beneficieze de sprijin social, dupã caz; j) sã beneficieze de consiliere şi sprijin din partea organizaţiei; k) sã beneficieze de orice alte drepturi stabilite de lege, prezentul regulament şi de Conferinţa naţionalã a Ordinului. ART. 6 Obligaţiile membrilor Ordinului Membrii Ordinului au urmãtoarele obligaţii: a) sã respecte legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, prevederile prezentului regulament, Codul deontologic al profesiei de arhitect, onorariile de referinţã şi hotãrârile forurilor de conducere ale Ordinului şi filialelor, emise conform competenţelor, în baza angajamentului asumat la primirea în Ordin; b) sã contribuie la realizarea acţiunilor iniţiate de Ordin; c) sã participe la programele de perfecţionare profesionalã şi sã-şi îmbogãţeascã permanent cunoştinţele profesionale; d) sã achite regulat şi la termenele stabilite cotizaţia cãtre Ordin; e) sã nu desfãşoare şi sã nu angajeze activitãţi politice în cadrul şi pe seama organizaţiei; f) sã aducã la cunoştinţa filialei din care fac parte orice modificare survenitã faţã de datele înregistrate în evidenţele filialei şi sã ofere în acest sens toate datele solicitate de filialã; g) sã declare Ordinului, la cererea acestuia, domeniile în care îşi exercitã profesia de arhitect. ART. 7 Cotizaţiile anuale. Taxa de înscriere. Modalitatea de stabilire a acestora Valoarea cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului şi cea a taxei de înscriere se stabilesc prin hotãrâre a Conferinţei naţionale. ART. 8 Termenul şi modalitãţile de platã a cotizaţiei anuale (1) Plata cotizaţiei anuale se face o singurã datã pe an, pânã cel târziu la 30 aprilie. Dupã 6 luni de neplatã a cotizaţiei, fãrã justificare, dreptul de semnãturã se suspendã, prin decizia preşedintelui filialei, pânã la achitarea integralã a acesteia. (2) În cazuri excepţionale, Colegiul director al Ordinului poate aproba eşalonarea sau scutirea de la plata cotizaţiei. (3) Arhitecţii şi conductorii arhitecţi cãrora li s-a suspendat dreptul de semnãturã pentru neplata cotizaţiei vor plãti o taxã de reluare a dreptului de semnãturã. Valoarea acestei taxe se va stabili prin hotãrâre a Conferinţei naţionale. (4) Cotizaţiile şi taxele prevãzute în prezentul regulament se colecteazã prin filialele teritoriale. Modalitatea în care se face plata, direct sau prin virament bancar, va fi decisã de fiecare filialã în parte.
TITLUL III Organizarea şi funcţionarea Ordinului
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 9 Forurile de conducere ale Ordinului (1) Organizarea şi funcţionarea Ordinului sunt asigurate, potrivit legii şi prezentului regulament, de cãtre forurile de conducere alese, care au funcţie reprezentativã, de conducere, decizie şi control. (2) Forurile de conducere ale Ordinului sunt: a) Conferinţa naţionalã; b) Consiliul naţional; c) Colegiul director; d) preşedintele Ordinului. (3) Persoanele alese în Consiliul naţional, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului au mandat de 4 ani şi nu mai mult de douã ori consecutiv. (4) Fac excepţie de la alin. (3) mandatele din perioada 2001-2002. ART. 10 Comisiile alese ale Ordinului (1) Comisiile Ordinului reglementate în prezentul regulament sunt: Comisia de cenzori, Comisia naţionalã de disciplinã, precum şi comisiile de acordare a dreptului de semnãturã, în condiţiile aprobate de Consiliul naţional. (2) Membrii comisiilor sunt aleşi de Conferinţa naţionalã şi au mandat de 4 ani. Membrii aleşi nu pot exercita mai mult de douã mandate consecutiv. (3) Excepţie de la alin. (2) fac mandatele din perioada 2001-2002.
CAP. II Conferinţa naţionalã
ART. 11 Conferinţa naţionalã (1) Conferinţa naţionalã este constituitã din membri delegaţi ai filialelor teritoriale, cu drept de reprezentare. Filialele teritoriale vor asigura participarea la Conferinţa naţionalã a cel puţin unui reprezentant al fiecãrui judeţ cuprins în filialã, conform prevederilor legii. (2) Conferinţa naţionalã se organizeazã o datã la patru ani de cãtre Consiliul naţional, care va stabili data, durata şi locul desfãşurãrii acesteia, precum şi documentele care vor fi supuse dezbaterii şi aprobãrii conferinţei. (3) Conferinţa naţionalã se organizeazã obligatoriu şi în condiţiile demisiei sau imposibilitãţii de exercitare a funcţiilor de cãtre Consiliul naţional, preşedinte sau a uneia dintre comisiile naţionale, caz în care se vor organiza noi alegeri. (4) Conferinţa naţionalã a Ordinului se organizeazã obligatoriu în condiţiile solicitãrii scrise a cel puţin 51% din numãrul membrilor Ordinului. (5) Conferinţa naţionalã se organizeazã obligatoriu în condiţiile solicitãrii a douã treimi dintre filiale, prin hotãrâre a consiliilor de conducere ale acestora. (6) Conferinţa naţionalã se organizeazã obligatoriu în condiţiile solicitãrii a trei pãtrimi din numãrul membrilor Consiliului naţional. ART. 12 Condiţii legale de desfãşurare a Conferinţei naţionale (1) Conferinţa naţionalã a Ordinului este legal constituitã la prima convocare în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul delegaţilor. (2) În cazul neîntrunirii numãrului membrilor delegaţi, a doua reuniune are loc dupã cel puţin douã sãptãmâni, data şi ora acesteia fiind stabilite de Consiliul naţional, cu ocazia primei convocãri. (3) La a doua convocare, Conferinţa naţionalã este legal constituitã în prezenţa majoritãţii membrilor delegaţi. ART. 13 Atribuţiile Conferinţei naţionale Conferinţa naţionalã a Ordinului Arhitecţilor din România are urmãtoarele atribuţii: a) adoptã şi modificã regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale; b) adoptã organizarea aparatului administrativ al Ordinului; c) alege şi revocã preşedintele Ordinului; d) alege şi revocã membrii Consiliului naţional al Ordinului; e) alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplinã la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate; f) aprobã valoarea onorariilor de referinţã şi a cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, dupã caz; g) adoptã hotãrâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilitã în convocare. ART. 14 Delegaţii la Conferinţa naţionalã (1) Sunt delegaţi ai filialelor membrii acestora care au fost desemnaţi la conferinţele teritoriale. (2) Filialele vor desemna prin vot un numãr de delegaţi, cu drept de a reprezenta filiala la Conferinţa naţionalã, proporţional cu numãrul membrilor filialei, astfel: a) un delegat la 10 membri; b) un supleant la 5 membri delegaţi. (3) Sunt consideraţi delegaţi de drept preşedinţii şi membrii consiliilor teritoriale ale filialelor. (4) Sunt consideraţi delegaţi desemnaţi membrii, cu cotizaţia la zi, aleşi prin vot de conferinţa teritorialã, pânã la completarea numãrului total de delegaţi ai filialei. (5) Sunt consideraţi delegaţi supleanţi persoanele, cu cotizaţia la zi, alese prin vot de conferinţa teritorialã, în funcţie de numãrul total de delegaţi ai filialei. Delegaţii supleanţi vor înlocui delegaţii titulari în condiţiile în care se constatã cu cel puţin 24 de ore înainte de data Conferinţei naţionale imposibilitatea participãrii unui delegat de drept sau desemnat de pe listele înaintate de filiale. (6) Numele delegaţilor, inclusiv supleanţii, adresa lor de contact (adresa poştalã, telefon, fax, e-mail), precum şi dovada achitãrii cotizaţiei la zi vor fi comunicate Ordinului în maximum o sãptãmânã de la data desemnãrii acestora la conferinţele teritoriale. ART. 15 Alţi participanţi la Conferinţa naţionalã Pot participa la Conferinţa naţionalã fãrã drept de vot: a) membrii forurilor de conducere în exerciţiu care nu se regãsesc pe listele delegaţilor sau candidaţilor; b) membrii Ordinului care au amendamente în divergenţã şi care nu sunt delegaţi; c) membrii grupurilor de lucru care au participat la realizarea documentelor supuse dezbaterii şi care nu se regãsesc pe listele delegaţilor sau candidaţilor. ART. 16 Calendarul Conferinţei naţionale (1) Comitetul de organizare a Conferinţei naţionale are obligaţia de a anunţa toate filialele, cu cel puţin 120 de zile înainte, asupra datei, duratei şi listei documentelor supuse dezbaterii Conferinţei, aprobate de Consiliul naţional al Ordinului. (2) Consiliile de conducere ale filialelor au obligaţia de a comunica numele delegaţilor, inclusiv cele ale supleanţilor, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data stabilitã pentru Conferinţa naţionalã. (3) Documentele în forma lor finalã, precum şi amendamentele în divergenţã vor fi trimise delegaţilor cu minimum 20 de zile înaintea datei Conferinţei naţionale. (4) Calendarul se detaliazã pentru fiecare conferinţã de cãtre comitetul de organizare şi se aprobã de cãtre Colegiul director al Ordinului. ART. 17 Documentele Conferinţei naţionale (1) Documentele puse la dispoziţia participanţilor trebuie sã conţinã: a) ordinea de zi propusã; b) listele cu delegaţii şi filialele pe care le reprezintã; c) materialele supuse aprobãrii conferinţei, însoţite de amendamentele în divergenţã; d) forurile de conducere care se aleg şi lista candidaţilor însoţitã de un document explicând modalitãţile electorale şi indicând numãrul locurilor. ART. 18 Amendamente la documentele Conferinţei naţionale (1) Amendamentele aduse documentelor supuse votului Conferinţei naţionale trebuie sã respecte urmãtoarele condiţii: - sã fie fãcute în formã scrisã; - sã fie motivate în drept şi în fapt; - sã fie trimise cãtre grupurile de lucru care au întocmit documentele cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilitã pentru Conferinţa naţionalã. (2) Aceste amendamente sunt supuse grupului de lucru care a întocmit documentele şi care, în cazul însuşirii lor, le va introduce în documentele pregãtite, iar în caz contrar, se va formula o argumentaţie de respingere. (3) În condiţiile în care amendamentul este în continuare susţinut, el va fi supus dezbaterilor Conferinţei naţionale. (4) În timpul Conferinţei naţionale nu pot fi propuse alte amendamente decât cele prezentate în condiţiile descrise mai sus. (5) Pe lângã textele documentelor supuse aprobãrii, va fi prezentatã şi o listã a tuturor amendamentelor în divergenţã. (6) În cadrul Conferinţei naţionale grupul de lucru va prezenta documentul supus dezbaterii, precum şi amendamentele aflate în divergenţã, dând apoi cuvântul, pe rând, autorilor acestora. (7) Votul se va exercita atât pentru lista de amendamente, cât şi pentru documentele supuse aprobãrii. ART. 19 Înregistrarea delegaţilor şi a participanţilor (1) Tabelele cu delegaţii vor fi afişate în ziua Conferinţei naţionale la ora anunţatã prin convocare. (2) Contestaţiile legate de tabelele cu delegaţi vor fi rezolvate înainte de începerea lucrãrilor. ART. 20 Prezidiul şi secretariatul Conferinţei naţionale (1) Lucrãrile Conferinţei naţionale vor fi deschise de preşedintele în exerciţiu şi conduse prin rotaţie de cãtre preşedinte şi membrii prezidiului, în ordinea stabilitã de ei prin consens. (2) Din prezidiu fac parte membrii Colegiului director. (3) Secretariatul Conferinţei naţionale va fi asigurat de membrii comitetului de organizare. ART. 21 Comisia de verificare şi numãrare a voturilor (1) Comisia de verificare şi numãrare a voturilor va fi formatã din 7 membri, aleşi de cãtre Conferinţa naţionalã la începerea lucrãrilor, dintre participanţii care nu şi-au depus candidatura pentru forurile de conducere sau comisii. (2) La începerea Conferinţei naţionale va fi comunicatã componenţa Comisiei de verificare şi numãrare a voturilor, eventualele contestaţii, fãcute în scris, putându-se depune pânã la ora anunţatã în timpul conferinţei. (3) Comisia de verificare şi numãrare a voturilor va alege un preşedinte, dintre membrii sãi, având rolul de a coordona etapele procesului de votare, de a supune votului comisiei problemele de procedurã apãrute pe parcursul procesului de votare şi de a comunica rezultatele. ART. 22 Alegerea forurilor de conducere, a comisiilor şi validarea documentelor (1) Hotãrârile Conferinţei naţionale la prima sau a doua convocare se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. (2) Hotãrârile adoptate de Conferinţa naţionalã sunt definitive şi obligatorii pentru toate forurile de conducere şi pentru toţi membrii Ordinului. ART. 23 Comunicarea rezultatelor Comisia de verificare şi numãrare a voturilor va întocmi un raport, semnat de toţi membrii, care va fi prezentat participanţilor la Conferinţa naţionalã. Acesta trebuie sã conţinã: - numãrul total al delegaţilor; - numãrul total al delegaţilor prezenţi; - numãrul total al voturilor exprimate; - numãrul total al voturilor valabile şi cel al voturilor nule; - numãrul candidaţilor şi funcţiile care au fost eligibile, inclusiv comisiile; - numãrul de voturi obţinut de fiecare candidat ales, în ordinea descrescãtoare a acestora; - lista persoanelor alese; - numãrul de voturi obţinut de fiecare material supus aprobãrii; - lista materialelor aprobate. ART. 24 Procesul-verbal al Conferinţei naţionale (1) Secretariatul Conferinţei naţionale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde: a) modul în care a fost convocatã Conferinţa naţionalã şi caracterul ei ordinar sau extraordinar; b) anul, luna, ziua, ora şi locul desfãşurãrii Conferinţei naţionale; c) numãrul total al delegaţilor; d) numãrul total al delegaţilor prezenţi; e) componenţa prezidiului Conferinţei naţionale; f) ordinea de zi votatã de Conferinţa naţionalã; g) hotãrârile adoptate; h) componenţa forurilor de conducere şi a comisiilor alese; i) orice alte activitãţi desfãşurate în cadrul Conferinţei naţionale. (2) Procesul-verbal va purta semnãtura membrilor secretariatului Conferinţei naţionale. (3) Procesul-verbal va fi înregistrat la sediul Ordinului, consultarea sa fiind permisã membrilor. ART. 25 Comunicarea documentelor Conferinţei naţionale (1) Copii ale procesului-verbal şi materialele aprobate vor fi transmise, în termen de 12 zile lucrãtoare, tuturor filialelor. (2) Rezultatul scrutinului se va afişa la sediul Ordinului şi la sediile filialelor timp de 30 de zile. (3) Ordinul, în cel mult 5 zile de la data Conferinţei naţionale, va organiza o conferinţã de presã pentru comunicarea rezultatelor conferinţei. ART. 26 Consiliul naţional al Ordinului (1) Consiliul naţional este format din membri aleşi de Conferinţa naţionalã, dintre care douã treimi arhitecţi cu drept de semnãturã, exclusiv preşedintele Ordinului. (2) În Consiliul naţional numãrul membrilor fiecãrei filiale este reprezentat proporţional, dupã cum urmeazã: - 50-150 de membri = 2 membri - 151-250 de membri = 3 membri - 251-500 de membri = 5 membri - 501-1.000 de membri = 7 membri - 1.001-1.500 de membri = 9 membri - 1.501-2.000 de membri = 12 membri - peste 2.000 de membri = 1/100 de membri. (3) Componenţa Consiliului naţional va asigura reprezentativitatea proporţionalã a membrilor filialelor teritoriale în raportul de la alin. (2) prin stabilirea şi afişarea numãrului de locuri aferent fiecãrei filiale, odatã cu afişarea listei de candidaturi. ART. 27 Condiţii de eligibilitate (1) Pentru Consiliul naţional sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi înscrişi în Ordin, fãrã abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevãzute la alin. (5). Fiecare filialã teritorialã stabileşte prin hotãrâre proprie candidaţii propuşi pentru Consiliul naţional. (2) Pentru preşedintele Ordinului sunt eligibili arhitecţii cu drept de semnãturã, fãrã abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevãzute la alin. (6). (3) Pentru comisia de cenzori a Ordinului sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu drept de semnãturã, fãrã abateri disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevãzute la alin. (7). (4) Pentru comisia de disciplinã sunt eligibili arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu drept de semnãturã, cu minimum 10 ani vechime în profesie, fãrã abateri disciplinare, cu plata cotizaţiei la zi şi cu respectarea condiţiei de incompatibilitate prevãzute la alin. (7). (5) Funcţia de membru în Consiliul naţional al Ordinului este incompatibilã cu cea de membru într-o altã comisie, atât în cele ale Ordinului, cât şi în cele ale filialelor. (6) Funcţia de preşedinte al Ordinului este incompatibilã cu cea de: a) preşedinte al filialei sau membru într-un consiliu teritorial; b) membru în comisii, atât în cele ale Ordinului, cât şi în cele ale filialelor. (7) Funcţia de membru într-o comisie a Ordinului este incompatibilã cu cea de: a) preşedinte al Ordinului sau filialei, membru în Consiliul naţional sau teritorial; b) membru în alte comisii, atât în cele ale Ordinului, cât şi în cele ale filialelor. (8) Condiţiile de eligibilitate sunt apreciate la data limitã de depunere a candidaturilor. ART. 28 Candidaturile (1) Organizatorii Conferinţei naţionale, prin intermediul filialelor teritoriale şi al buletinului informativ al Ordinului, au obligaţia de a aduce la cunoştinţa membrilor Ordinului condiţiile pentru depunerea candidaturilor, modelul dosarului de candidaturã şi data limitã pânã la care candidaturile pot fi depuse. (2) Candidaturile sunt individuale şi nu pot fi grupate pe liste. (3) Candidaturile se depun personal sau prin poştã la sediul Ordinului, conform modelului-tip comunicat însoţite de un succint curriculum vitae şi de o scrisoare de intenţie, ambele imprimate în alb şi negru, pe o singurã parte a unei coli format A4. (4) Fiecare candidat trebuie sã depunã o dovadã privind plata la zi a cotizaţiei, eliberatã de filiala din care face parte, precum şi o dovadã cã nu a avut sancţiuni disciplinare în ultimii 8 ani. (5) Nu se admit candidaturi pentru locuri aflate pe douã sau mai multe liste, excepţie fãcând candidaturile pentru preşedinte. (6) Imediat dupã data limitã stabilitã pentru depunerea candidaturilor, secretariatul Ordinului verificã fiecare dosar de candidaturã, înregistreazã candidaturile pe o listã unicã, pe filiale, în ordine alfabeticã, pe care o afişeazã la sediul Ordinului şi la sediile filialelor, cu cel puţin 7 zile înainte de data Conferinţei. ART. 29 Documentele necesare votului (1) Buletinele de vot vor fi puse la dispoziţia delegaţilor în ziua scrutinului. Buletinele de vot se ridicã numai personal de fiecare delegat. (2) Pierderea buletinelor de vot nu dã dreptul la obţinerea unor duplicate. ART. 30 Votul (1) Buletinele de vot nu vor avea alte însemnãri decât cele prevãzute de sistemul de votare, în caz contrar ele urmând a fi anulate. (2) Votarea se face prin bifare conform indicaţiei de pe buletine. (3) Buletinele de vot care nu conţin nici o opţiune sau conţin mai multe opţiuni decât numãrul locurilor disponibile, pentru Consiliul naţional, comisii şi pentru preşedinte, vor fi considerate nule. ART. 31 Scrutinul pentru Consiliul naţional (1) Scrutinul are loc într-un singur tur. (2) Votarea se face direct şi secret prin introducerea buletinelor în urnã. (3) Sunt aleşi candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferinţa naţionalã stabileşte modalitatea de departajare. ART. 32 Scrutinul pentru preşedintele Ordinului (1) Preşedintele se alege cu majoritatea voturilor delegaţilor prezenţi. (2) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea (50% plus unul) în primul tur de scrutin, se va organiza al doilea tur de scrutin. (3) La al doilea tur de scrutin vor participa candidaţii clasaţi pe primele douã locuri în primul tur. (4) Dupã al doilea tur de scrutin este considerat ales candidatul care a obţinut cel mai mare numãr de voturi. ART. 33 Scrutinul pentru comisiile Ordinului şi pentru documentele supuse aprobãrii (1) Membrii comisiilor Ordinului se aleg în ordinea descrescãtoare a voturilor obţinute de aceştia. (2) În cazul existenţei unor amendamente la documentele Conferinţei, acestea vor fi supuse la vot înaintea votului respectivelor documente. (3) Documentele Conferinţei vor fi adoptate cu votul majoritãţii.
CAP. III Consiliul naţional
ART. 34 Consiliul naţional (1) Între reuniunile Conferinţei naţionale, activitatea Ordinului este coordonatã de Consiliul naţional. (2) Prima şedinţã a Consiliului naţional se va ţine în primele 15 zile care urmeazã alegerii, în urma convocãrii de cãtre preşedintele Ordinului. (3) Consiliul naţional va alege, dintre candidaţii propuşi de preşedintele Ordinului, prin vot secret al majoritãţii membrilor prezenţi, Colegiul director, format din 5 vicepreşedinţi şi un trezorier. Cel puţin douã treimi din numãrul membrilor Colegiului director trebuie sã fie arhitecţi cu drept de semnãturã. Şedinţa este consideratã statutarã dacã sunt prezenţi cel puţin douã treimi din numãrul membrilor Consiliului naţional. (4) Dupã alegerea Colegiului director, Consiliul naţional va proceda la distribuirea funcţiilor în ordinea descrescãtoare a numãrului de voturi obţinut de fiecare membru al Colegiului director şi va nominaliza înlocuitori de drept ai preşedintelui în ordinea stabilitã de Conferinţa naţionalã. (5) Membrii Consiliului naţional, alţii decât preşedinţii filialelor, sunt obligaţi sa facã parte dintr-un grup de lucru, dintre cele prevãzute la art. 40 din prezentul regulament, pentru care vor opta la prima şedinţã a Consiliului naţional. ART. 35 Atribuţiile Consiliului naţional (1) Consiliul naţional are urmãtoarele atribuţii: a) numeşte comitetul de organizare a Conferinţei naţionale; b) stabileşte documentele care vor fi supuse adoptãrii Conferinţei naţionale; c) avizeazã organigrama aparatului administrativ al Ordinului; d) avizeazã onorariile de referinţã care vor fi supuse aprobãrii Conferinţei naţionale; e) aprobã bugetul anual de venituri şi cheltuieli în totalitatea sa; f) analizeazã modul de gestionare a patrimoniului şi bugetului Ordinului; g) aprobã regulamentul-cadru pentru organizarea concursurilor naţionale de arhitecturã şi/sau urbanism; h) decide asupra preluãrii prerogativelor preşedintelui Ordinului, în caz de indisponibilitate temporarã sau de lipsã a acestuia; i) soluţioneazã contestaţiile depuse împotriva hotãrârilor Colegiului director; j) emite avize consultative la proiectele de acte normative referitoare la exercitarea profesiei de arhitect sau care se referã la domeniul arhitecturii şi urbanismului; k) aplicã sancţiunile prevãzute de <>art. 38 alin. (2) lit. c)-d) din Legea nr. 184/2001 , republicatã; l) avizeazã propuneri de reglementãri legislative şi normative specifice în vederea promovãrii lor potrivit legii; m) analizeazã şi dispune, dacã este cazul, controlul filialelor teritoriale cu privire la alcãtuirea tabloului teritorial, colectarea cotizaţiei, constituirea bazei de date sau altele asemenea, stabileşte tematica şi persoanele care vor efectua controlul; n) aprobã regulamentele de funcţionare a comisiilor Ordinului; o) aprobã regulamentele de funcţionare a comisiilor Ordinului, altele decât cele cuprinse în prezentul regulament; p) aprobã normele metodologice de acordare a dreptului de semnãturã; q) analizeazã anual rapoartele de activitate întocmite de Colegiul director, comisiile şi grupurile de lucru ale Ordinului. (2) Consiliul naţional poate delega Colegiului director unele atribuţii ce îi sunt conferite prin prezentul regulament. ART. 36 Şedinţele Consiliului naţional (1) Consiliul naţional se reuneşte, de regulã, trimestrial, la convocarea preşedintelui. (2) Preşedintele poate convoca Consiliul naţional ori de câte ori considerã necesar, cu avizul prealabil al Colegiului director. Preşedintele are obligaţia de a convoca Consiliul naţional în termen de 15 zile de la solicitarea scrisã a douã treimi din numãrul membrilor Colegiului director sau ai Consiliului naţional. (3) Ordinea de zi a şedinţelor este fixatã de preşedinte, dupã consultarea prealabilã a Colegiului director. (4) Şedinţa este consideratã statutarã în prezenţa unei treimi a membrilor Consiliului naţional. Membrii Colegiului director care nu sunt şi membri ai Consiliului naţional vor participa la şedinţele Consiliului naţional fãrã a avea drept de vot. (5) Votul este deschis, cu excepţia celui pentru alegerea membrilor Colegiului director sau în cazul altor situaţii stabilite de cãtre Consiliul naţional, iar hotãrârile se adoptã cu majoritate simplã, incluzând în aceasta şi votul preşedintelui Ordinului. (6) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul naţional al Ordinului adoptã hotãrâri şi emite avize. (7) Consiliul Naţional numeşte persoanele care vor face parte din comisiile de acordare a dreptului de semnãturã. (8) La prima şedinţã dupã alegerea sa, Consiliul naţional va aproba regulamentul de organizare şi funcţionare a şedinţelor. (9) Şedinţele Consiliului naţional sunt consemnate într-un proces verbal semnat de preşedinte şi secretarul general. Procesul-verbal al fiecãrei şedinţe, însoţit de materialele votate, va fi transmis filialelor şi membrilor Consiliului, în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare. (10) Şedinţele Consiliului naţional sunt conduse de preşedintele Ordinului. (11) Membrii Consiliului naţional se pot reuni şi în afara şedinţelor de consiliu, în vederea pregãtirii dosarelor şi pentru a da curs deciziilor, fãrã ca la aceste reuniuni sã se poatã adopta hotãrâri sau sã se emitã avize. (12) Pentru realizarea atribuţiilor sale, Consiliul naţional poate atribui misiuni de studiu sau reflexie unuia sau altuia dintre membrii sãi şi poate forma cu aceastã ocazie, în subordinea persoanei respective, un grup de lucru, ale cãrui componenţã şi sarcini trebuie stabilite printr-o hotãrâre a Consiliului naţional. Aceastã procedurã trebuie urmatã şi în cazul grupurilor de lucru din subordinea vicepreşedinţilor, a secretarului naţional sau a trezorierului.
CAP. IV Colegiul director
ART. 37 Colegiul director (1) Colegiul director coordoneazã activitatea curentã a Ordinului. (2) Colegiul director este format din 6 membri, dintre care 5 vicepreşedinţi şi un trezorier. (3) Colegiul director poate fi revocat în totalitatea lui în cazul în care se aflã în imposibilitatea de a-şi îndeplini mandatul sau se constatã neîndeplinirea misiunilor asumate de acesta. Revocarea Colegiului director se poate face în aceleaşi condiţii ca şi pentru alegerea acestuia. ART. 38 Atribuţiile Colegiului director (1) Colegiul director are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã şi supervizeazã pregãtirea Conferinţei naţionale; b) pregãteşte organigrama aparatului administrativ al Ordinului şi o supune avizãrii Consiliului naţional; c) pregãteşte şi supune aprobãrii Conferinţei naţionale onorariile de referinţã şi proiectele de reglementãri, dupã avizul prealabil al Consiliului naţional; d) înainteazã ministerelor de resort, spre avizare, onorariile de referinţã; e) întocmeşte proiectul bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi îl supune aprobãrii Consiliului naţional; f) asigurã informarea membrilor şi a filialelor asupra problemelor specifice şi deciziilor luate; g) organizeazã primirea în profesie, potrivit legii şi prezentului regulament; h) controleazã evidenţa Tabloului Naţional al Arhitecţilor, întocmirea bazei de date a Ordinului şi a filialelor şi propune, dupã caz, Consiliului naţional constituirea unor comisii de control; i) coordoneazã întocmirea evidenţei lucrãrilor depuse de membri pentru a primi datã certã; j) verificã legalitatea înfiinţãrii şi/sau reorganizãrii filialelor teritoriale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului-cadru al filialelor; k) aprobã regulamentul intern privind funcţionarea aparatului administrativ al Ordinului; l) coordoneazã modul de administrare şi gestionare a patrimoniului Ordinului şi a bugetului; m) aprobã încheierea actelor de dispoziţie ale filialelor, în condiţiile art. 52 alin (2); n) analizeazã anual rapoartele de activitate întocmite de filiale; o) dispune plata cotizaţiilor cãtre organismele internaţionale la care Ordinul este parte sau afiliat. (2) Atribuţiile Colegiului director sunt repartizate pe atribuţiile specifice ale membrilor acestuia, astfel cum sunt ele descrise în articolele urmãtoare. (3) Membrii Colegiului director au obligaţia de a colabora pentru a duce la îndeplinire atribuţiile conferite. ART. 39 Şedinţele Colegiului director (1) Colegiul director se reuneşte ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Ordinului. Preşedintele are obligaţia de a convoca Colegiul director în termen de 7 zile de la solicitarea a 4 dintre membrii acestuia. (2) Ordinea de zi a şedinţelor este fixatã de preşedinte. (3) Reuniunile sunt convocate cu cel puţin 3 zile înainte, iar convocarea va cuprinde locul, data, ora de desfãşurare, ordinea de zi stabilitã şi materialele supuse dezbaterii şi aprobãrii. Fac excepţie de la prevederile anterioare cazurile de forţã majorã. (4) Şedinţa este consideratã statutarã în prezenţa majoritãţii membrilor Colegiul director. La şedinţã pot asista persoane invitate. (5) Votul este deschis, iar hotãrârile se adoptã cu majoritate simplã, incluzând în aceasta şi votul preşedintelui. (6) Şedinţele Colegiului director sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi secretarul general. Procesul-verbal al fiecãrei şedinţe, însoţit de materiale votate, va fi transmis filialelor şi membrilor Consiliului naţional, în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare. ART. 40 Vicepreşedinţii (1) Vicepreşedinţii Ordinului sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilitã de Conferinţa naţionalã. (2) Vicepreşedinţii asistã preşedintele în coordonarea, informarea şi reprezentarea Ordinului şi fiecare are atribuţii specifice legate de: a) profesie şi onorarii; b) legislaţie şi regulamente; c) informare şi relaţii publice; d) educaţie şi pregãtire profesionalã; e) organizare, gestiune şi relaţia cu membrii. (3) Vicepreşedinţii coordoneazã, conform hotãrârii Consiliului naţional, unul dintre urmãtoarele grupuri de lucru: a) grupul de lucru privind formele de exercitare a profesiei şi onorarii; b) grupul de lucru privind legislaţia, regulamentele şi codul deontologic; c) grupul de lucru privind imaginea, relaţiile internaţionale şi relaţiile publice; d) grupul de lucru privind educaţia, pregãtirea profesionalã şi stagiul; e) grupul de lucru privind organizarea, gestiunea şi relaţia cu membrii. ART. 41 Grupurile de lucru (1) Grupurile de lucru sunt structuri prin care Ordinul îşi promoveazã iniţiativele, atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiei. (2) Grupurile de lucru se formeazã prin libera adeziune a oricãrui membru al Ordinului. Membrii Consiliului naţional, cu excepţia preşedinţilor de filiale, au obligaţia de a activa în unul dintre grupurile de lucru. (3) Iniţiativele propuse în cadrul unui grup de lucru vor fi aduse la cunoştinţa Colegiului director de cãtre coordonatorii acestora. Validarea acestor iniţiative se face de cãtre Colegiul director, care le va supune votului Consiliului naţional. (4) Orice iniţiativã a grupurilor de lucru ale filialelor teritoriale va fi analizatã de grupul de lucru de resort al Ordinului. (5) Preşedinţii filialelor teritoriale vor face parte din grupul de lucru al preşedinţilor constituit la nivelul Ordinului. ART. 42 Trezorierul (1) Trezorierul este însãrcinat cu execuţia bugetului Ordinului. (2) Proiectul de buget, pregãtit de serviciul de specialitate al Ordinului, sub controlul trezorierului, va fi avizat de Colegiul director. Consiliul naţional va aproba bugetul Ordinului pentru anul calendaristic urmãtor în ultima şedinţã a anului în curs. (3) Elaborarea bugetului va ţine cont de principiile stabilite de Conferinţa naţionalã. (4) Documentele de platã vor fi semnate atât de preşedinte, cât şi de trezorier. (5) În fiecare an, cel mai târziu pânã la 15 aprilie, trezorierul va prezenta Consiliului naţional un raport privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul financiar anterior. (6) Trezorierul coordoneazã grupul de lucru pe probleme economice al Ordinului.
CAP. V Preşedintele Ordinului
ART. 43 Preşedintele Ordinului (1) Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România reprezintã Ordinul în relaţiile sale cu persoane juridice, de drept public sau privat, din ţarã sau strãinãtate, ori cu persoane fizice şi încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte. (2) Preşedintele Ordinului coordoneazã întreaga activitate a Ordinului. (3) Preşedintele Ordinului convoacã Colegiul director, conduce şedinţele şi asigurã executarea deciziilor luate. (4) Preşedintele Ordinului convoacã Consiliul naţional, cu avizul favorabil al Colegiului director, conduce şedinţele şi asigurã executarea deciziilor luate. (5) Preşedintele Ordinului ordonanţeazã cheltuielile bugetare ale Ordinului. (6) În caz de indisponibilitate temporarã sau de lipsã pentru o perioadã mai mare de 15 zile lucrãtoare, prerogativele sale vor fi preluate de unul dintre vicepreşedinţi. (7) Preşedintele, în exercitarea atribuţiilor sale, semneazã hotãrârile adoptate de Conferinţa naţionalã, Consiliul naţional şi Colegiul director. (8) În exercitarea atribuţiilor curente preşedintele Ordinului emite decizii. ART. 44 Organizarea aparatului administrativ (1) Organigrama aparatului administrativ al Ordinului se aprobã prin hotãrâre a Conferinţei naţionale. (2) Secretarul general coordoneazã şi controleazã activitatea curentã a aparatului administrativ, având atribuţiile şi obligaţiile prevãzute în regulamentul intern. (3) Secretarul general se bucurã de stabilitate în funcţie şi nu poate fi schimbat ca urmare a schimbãrii forurilor de conducere ale Ordinului.
CAP. VI Comisia de cenzori
ART. 45 Dispoziţii generale (1) Comisia de cenzori este formatã din 3 membri titulari şi 2 supleanţi, aleşi de Conferinţa naţionalã pentru un mandat de 4 ani. (2) Comisia se întruneşte: a) pentru prima datã în termen de 15 de zile de la alegere şi desemneazã prin vot secret preşedintele; b) în şedinţe ordinare, potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare; c) în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, în condiţiile în care este sesizatã de existenţa unor nereguli financiare legate de gestiunea bugetului şi a patrimoniului, la convocarea preşedintelui comisiei. (3) Şedinţele sunt considerate statutare dacã sunt prezenţi cel puţin 2 dintre membrii comisiei. (4) Pentru întocmirea raportului privind gestiunea fondurilor şi utilizarea mijloacelor fixe de cãtre forurile alese de Conferinţa naţionalã sau a persoanelor desemnate de acestea, comisia de cenzori va apela la un expert contabil sau la un contabil autorizat. (5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori va fi aprobat de Consiliul naţional. ART. 46 Competenţele comisiei de cenzori Comisia de cenzori asigurã controlul financiar intern al Ordinului şi are urmãtoarele atribuţii: a) verificã modul în care este administrat patrimoniul Ordinului, precum şi bilanţul contabil, sub aspectul legalitãţii, al corectitudinii datelor şi al regularitãţii evidenţelor în documentele contabile; b) verificã dacã operaţiunile financiare ale Ordinului se regãsesc în hotãrârile Colegiului director sau ale Consiliului naţional şi dacã acestea sunt conforme cu bugetul aprobat; c) întocmeşte raportul de descãrcare de gestiune al organelor alese ale Ordinului şi îl prezintã Conferinţei naţionale. ART. 47 Rapoartele Comisiei de cenzori Rapoartele anuale ale comisiei de cenzori vor fi semnate obligatoriu de toţi membrii titulari ai comisiei şi vor fi înaintate preşedintelui Ordinului, în termen de 3 zile de la întocmire.
CAP. VII Baza de date şi oficiul de datã certã
ART. 48 Evidenţe şi baze de date (1) Ordinul va înregistra şi reactualiza periodic, într-o evidenţã distinctã de datele din Tabloul Naţional al Arhitecţilor, toate datele înregistrate la înscrierea în Ordin şi completate pe parcurs referitoare la membrii Ordinului şi, într-o a doua evidenţã conexã, toate datele care privesc aspectele financiare legate de taxa de înscriere şi plata cotizaţiilor. (2) Baza de date are 3 secţiuni: a) generalã - care cuprinde toate datele înregistrate la înscrierea în Ordin şi completate pe parcurs şi care poate fi prezentatã numai Consiliului de conducere, Colegiului director şi preşedintelui Ordinului, precum şi persoanelor împuternicite de aceştia; b) pentru membri - care cuprinde toate datele pe care membrii le considerã publice pentru confraţi. Restricţionarea informaţiilor se face de membrul Ordinului la înscriere sau pe parcurs, printr-o solicitare scrisã adresatã secretarului teritorial al filialei din care face parte; c) publicã - care cuprinde datele cuprinse în tablourile arhitecţilor şi adresele profesionale. (3) Elementele care ţin de datele personale pot fi puse la dispoziţia membrilor Ordinului şi terţilor numai cu acordul persoanelor vizate; acordul nu este necesar în cazul în care datele sunt solicitate în interesul unei anchete disciplinare sau al unei urmãriri penale în curs. (4) Persoanele care opereazã bazele de date vor semna un angajament de confidenţialitate ai cãrui termeni vor fi stabiliţi de Colegiul director. ART. 49 Oficiul de datã certã În vederea protejãrii dreptului de autor, membrii Ordinului pot solicita înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-un registru, primind astfel datã certã.
TITLUL IV Filialele Ordinului
ART. 50 Dispoziţii generale (1) Filialele teritoriale ale Ordinului se înfiinţeazã conform prevederilor din <>cap. III, secţiunea a 2-a din Legea nr. 184/2001 , republicatã, şi se organizeazã şi funcţioneazã conform regulamentului-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a filialelor. (2) Preşedintele Ordinului invitã o datã pe semestru, la sediul Ordinului, preşedinţii filialelor, pentru reuniuni de informare, de coordonare şi concertare a problemelor care intereseazã Ordinul în ansamblul sãu. (3) Şedinţele grupului de lucru vor fi conduse de preşedintele Ordinului. ART. 51 Raporturile funcţionale dintre Ordin şi filiale (1) Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare filialele sunt structuri teritoriale, cu personalitate juridicã, ale Ordinului. În exercitarea atribuţiilor lor forurile de conducere ale Ordinului emit hotãrâri şi decizii obligatorii pentru forurile de conducere ale filialelor, precum şi pentru toţi membrii organizaţiei. Filialele, sub sancţiunea nulitãţii, nu pot emite hotãrâri şi decizii contradictorii actelor emise de forurile de conducere ale Ordinului. (2) Ordinul are obligaţia sã aducã la cunoştinţa filialelor urmãtoarele: a) hotãrârile şi deciziile emise de forurile de conducere şi modul în care au fost duse la îndeplinire; b) modul în care a fost constituit bugetul şi execuţia acestuia. (3) Filialele sunt obligate sã aducã la cunoştinţa Ordinului urmãtoarele: a) modul în care au fost duse la îndeplinire hotãrârile şi deciziile forurilor de conducere ale Ordinului; b) hotãrârile şi deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor; c) modul în care a fost constituit bugetul filialelor şi execuţia acestuia; d) informaţii la zi despre colectarea cotizaţiilor. ART. 52 Relaţia cu confraţii şi raporturile juridice dintre Ordin şi filiale (1) Preşedintele Ordinului, Consiliul naţional sau Colegiul director pot informa periodic arhitecţii înscrişi în Ordin prin intermediul şi grija consiliilor teritoriale, cu excepţia situaţiei când informaţiile sunt furnizate prin buletinul editat de Ordin, când informaţiile sunt furnizate prin pagina de internet a Ordinului sau când este vorba despre documentele trimise delegaţilor filialelor sau susţinãtorilor unor amendamente la documentele Conferinţei naţionale. (2) Filialele teritoriale pot încheia în nume propriu acte juridice de administrare şi conservare. (3) Filialele teritoriale pot încheia acte de dispoziţie numai în numele şi pe seama Ordinului, în baza hotãrârii Colegiului director al Ordinului.
TITLUL V Tabloul Naţional al Arhitecţilor
ART. 53 Dispoziţii generale (1) Tabloul Naţional al Arhitecţilor se întocmeşte pentru centralizarea evidenţei arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi cu drept de semnãturã din întreaga ţarã. (2) Tabloul Naţional al Arhitecţilor se publicã anual în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 54 Tablourile teritoriale ale arhitecţilor (1) Pe lângã toate filialele Ordinului se înfiinţeazã tablourile teritoriale ale arhitecţilor, cu evidenţa tuturor membrilor acestora. (2) Înscrierea arhitecţilor şi a conductorilor arhitecţi în tabloul arhitecţilor se face la filialele teritoriale ale Ordinului în raza cãrora arhitecţii îşi au domiciliul. (3) Pentru întocmirea şi actualizarea Tabloului Naţional al Arhitecţilor, filialele teritoriale au obligaţia sã comunice Ordinului, în termen de 30 de zile de la data efectuãrii lor, toate datele şi informaţiile înregistrate în tablourile arhitecţilor. (4) Tabloul teritorial al arhitecţilor se verificã şi se reactualizeazã lunar, prin grija secretarului executiv al filialei, şi se comunicã Ordinului. (5) La sfârşitul fiecãrui an preşedintele filialei supune aprobãrii consiliului teritorial forma finalã a datelor cuprinse în Tabloul teritorial al arhitecţilor, pentru a fi comunicate Ordinului. (6) Înregistrarea arhitecţilor şi a conductorilor arhitecţi cu drept de semnãturã în Tabloul Naţional al Arhitecţilor permite exercitarea profesiei în întreaga ţarã. ART. 55 Tabloul Naţional al Arhitecţilor (1) Tabloul Naţional al Arhitecţilor va cuprinde: a) arhitecţii cu drept de semnãturã; b) conductorii arhitecţi cu drept de semnãturã. (2) Tabloul Naţional al Arhitecţilor va evidenţia, în ordine alfabeticã: - numele şi prenumele; - numãrul de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor; - filiala; - modalitatea de exercitare a profesiei; - menţiuni privitoare la sancţiuni; - sediul profesional; - modalitatea de exercitare a dreptului de semnãturã. ART. 56 Radierea administrativã din Tabloul Naţional al Arhitecţilor (1) În aplicarea legii, consiliul de conducere teritorial va dispune radierea din tablou a arhitecţilor care nu mai îndeplinesc condiţiile de înscriere cerute de lege sau în caz de deces. Aceastã mãsurã nu este o sancţiune, ci reprezintã o operaţiune administrativã. (2) Consiliul teritorial poate dispune radierea din tablou şi la cererea arhitectului care înţelege sã renunţe, în scris, la exerciţiul profesiei. (3) Radierea din tabloul unei filiale se va putea dispune ca urmare a transferului arhitectului într-o altã filialã; în acest caz, arhitectul va fi înscris în tabloul filialei unde se transferã şi se vor opera modificãrile corespunzãtoare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. (4) Decizia privind radierea va fi semnatã de preşedintele filialei şi îşi produce efectele de la data comunicãrii. ART. 57 Legitimaţia de membru al Ordinului şi parafa profesionalã (1) Legitimaţia de membru constituie dovada înscrierii într-o filialã a Ordinului şi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. (2) Modelul legitimaţiei de membru se stabileşte de Consiliul naţional al Ordinului. (3) Parafa profesionalã se elibereazã de cãtre filiala teritorialã în termen de 30 de zile de la înscrierea în secţiunea corespunzãtoare din Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Legitimaţia de membru se elibereazã de Ordin. (4) În cazul pierderii parafei individuale, arhitectul va declara pierderea parafei individuale într-un ziar naţional, iar filiala va solicita radierea numãrului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Ordinul va atribui un alt numãr arhitectului, care va fi publicat în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Numerele radiate vor fi specificate ca atare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor
TITLUL VI Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnãturã
ART. 58 Dispoziţii generale În exercitarea atribuţiilor sale, Ordinul are sarcina permanentã de a asigura: a) exercitarea competentã şi calificatã a profesiei; b) acordarea dreptului de semnãturã arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi; c) organizarea primirii în profesie; d) îndrumarea şi pregãtirea stagiarilor; e) organizarea programelor de formare continuã a membrilor; f) respectarea strictã a deontologiei şi disciplinei profesionale. ART. 59 Înscrierea în Ordin şi înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor (1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege poate solicita înscrierea în Ordin şi înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, dupã caz, printr-o cerere adresatã preşedintelui filialei teritoriale în a cãrei razã domiciliazã. (2) Cererea se depune, în dublu exemplar, la sediul filialei teritoriale şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) elementele actului de identitate: seria şi numãrul actului, codul numeric personal, data eliberãrii şi organul emitent; d) indicarea diplomei care atestã calitatea de licenţiat în arhitecturã: numãrul, data de eliberare şi emitentul; e) indicarea sediului profesional unde solicitantul îşi exercitã sau doreşte sã îşi exercite profesia; f) modalitatea în care solicitantul doreşte sã îşi exercite profesia; g) menţiunea înscrierii anterioare în Ordin şi înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. (3) Cererea va fi însoţitã în mod obligatoriu de urmãtoarele acte care dovedesc împrejurãrile sus-menţionate, depuse de solicitant într-un singur exemplar: - copie legalizatã a diplomei de studii sau adeverinţã emisã de instituţia de învãţãmânt prin care se dovedeşte cã solicitantul a promovat examenul de diplomã; - certificatul de acordare a dreptului de semnãturã pentru cei care solicitã înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor la secţiunea "Drept de semnãturã"; - copie a actului de identitate al solicitantului; - copie a actelor de stare civilã ale acestuia, în cazul schimbãrii numelui; - copie a certificatului de naştere; - certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii; - în condiţiile unei înscrieri anterioare în Ordin, un certificat, eliberat de filiala teritorialã în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, privind situaţia disciplinarã şi cauzele retragerii sau încetãrii calitãţii de membru al Ordinului; - curriculum vitae; - douã fotografii, pentru legitimaţia de membru al Ordinului; - copie a dovezii achitãrii taxei de înscriere; - cetãţenii români cu domiciliul în România, care solicitã primirea în profesie pe bazã de diplome eliberate de o instituţie de învãţãmânt superior din strãinãtate, vor depune şi dovada echivalãrii diplomei în condiţiile legii. (4) Arhitectul care îşi schimbã domiciliul are obligaţia de a solicita transferul în filiala teritorialã din raza unde domiciliazã, printr-o cerere adresatã în scris preşedintelui filialei respective, în termen de maximum 30 de zile de la schimbarea domiciliului. ART. 60 Domeniul de exercitare a dreptului de semnãturã Proiectele de arhitecturã pentru materializarea cãrora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire, precum şi planurile urbanistice de detaliu (PUD) vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnãturã sau de un conductor arhitect cu drept de semnãturã, potrivit competenţelor legale. ART. 61 Arhitect şi conductor arhitect cu drept de semnãturã (1) Arhitectul şi conductorul arhitect dobândesc drept de semnãturã, acordat de Ordin, dacã îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi stagiu profesional. Dobândirea dreptului de semnãturã atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. (2) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomã pânã în anul 2004 inclusiv, pot primi drept de semnãturã limitat la categoriile de lucrãri pentru care legea recunoaşte acest drept. (3) Dreptul de semnãturã implicã asumarea de cãtre persoana care îl exercitã a întregii responsabilitãţi profesionale faţã de client şi autoritãţi cu privire la calitatea şi funcţionalitatea soluţiilor propuse, integrarea în ambianţa înconjurãtoare a posibilitãţilor tehnice de realizare şi cu respectarea legislaţiei în domeniu. (4) Dreptul de semnãturã se exercitã olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numãrului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Copiile tuturor pieselor scrise şi desenate, componente ale proiectelor, vor trebui semnate şi parafate în original. Lucrãrile colective trebuie sã poarte semnãtura tuturor arhitecţilor care au contribuit la elaborarea lor. (5) Exercitarea dreptului de semnãturã implicã independenţã în luarea deciziilor cu caracter profesional. (6) Conductorii arhitecţi înscrişi în Ordin, în condiţiile legii, la secţiunea "Conductori arhitecţi cu drept de semnãturã", care prin completarea studiilor dobândesc diploma de arhitect, vor primi, la cerere, drept de semnãturã fãrã efectuarea unei perioade de stagiu. ART. 62 Incompatibilitãţi Exercitarea dreptului de semnãturã, potrivit legii, este incompatibilã cu situaţiile în care: a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, expert sau consilier ales sau numit în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare; b) arhitectul este funcţionar public. ART. 63 Drepturile membrilor cu drept de semnãturã Arhitectul şi conductorul arhitect cu drept de semnãturã au urmãtoarele drepturi: a) sã fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor; b) sã elaboreze şi sã semneze proiectele de arhitecturã pentru materializarea cãrora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire, precum şi planurile urbanistice de detaliu (PUD); c) sã verifice în timpul execuţiei lucrãrii conformitatea acesteia cu autorizaţia emisã, chiar dacã asistenţa tehnicã nu i-a fost încredinţatã; d) sã beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cãrui nivel de referinţã este stabilit potrivit <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 184/2001 , republicatã; e) sã introducã în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor. ART. 64 Obligaţiile membrilor cu drept de semnãturã Arhitectul cu drept de semnãturã are urmãtoarele obligaţii: a) sã cunoascã şi sã respecte reglementãrile legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect; b) sã se conformeze şi sã respecte codul deontologic al profesiei de arhitect şi prezentul regulament; c) sã facã cunoscutã clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevãzute de lege; d) sã se preocupe de perfecţionarea calificãrii profesionale; e) sã îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnãturã, întreaga responsabilitate profesionalã faţã de client şi autoritãţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesionalã; f) sã serveascã interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale, acţiunile şi mãsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise; g) sã anunţe în scris filiala teritorialã din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei imediat ce aceasta a avut loc, anexând şi o copie dupã actele doveditoare; h) sã predea filialei din care face parte parafa individualã, în cazul suspendãrii dreptului de semnãturã. ART. 65 Suspendarea şi încetarea dreptului de semnãturã (1) Dreptul de semnãturã se suspendã: a) temporar, la cererea persoanei înscrise; b) dupã 6 luni, în caz de neplatã fãrã justificare a cotizaţiilor anuale cãtre Ordin, pânã la achitarea lor integralã, prin decizie a preşedintelui filialei; c) pe perioada suspendãrii dreptului de a profesa, dispusã prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã; d) cu titlu de sancţiune disciplinarã, pe toatã durata sancţiunii. (2) Dreptul de semnãturã înceteazã: a) prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de semnãturã; b) dacã arhitectul sau conductorul arhitect a fost condamnat definitiv pentru o faptã prevãzutã de lege, în legãturã directã cu exercitarea dreptului de semnãturã, sau dacã i s-a aplicat pedeapsa complementarã a interdicţiei exercitãrii profesiei, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã. (3) Suspendarea şi încetarea dreptului de semnãturã conduc la modificãri în tablourile teritoriale şi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. (4) Încetarea dreptului de semnãturã atrage pierderea calitãţii de membru al Ordinului şi radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor. ART. 66 Stagiul (1) Stagiul reprezintã o perioadã premergãtoare obţinerii dreptului de semnãturã şi are drept scop pregãtirea profesionalã a arhitectului la începutul exercitãrii profesiei. Înscrierea stagiarilor în Ordin este obligatorie. (2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevãzute de lege. Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor legii, îşi va desfãşura activitatea profesionalã ca stagiar pe o perioadã de 2 ani, în baza unui contract individual de muncã, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnãturã, cu practicã profesionalã în domeniu de minimum 5 ani. (3) În aplicarea prevederilor art. 58 lit. d), Ordinul va înfiinţa Registrul arhitecţilor stagiari, care va cuprinde arhitecţii şi conductorii arhitecţi stagiari. În timpul stagiului, arhitectul va fi înscris în Registrul arhitecţilor stagiari instituit la nivelul Ordinului şi filialelor, iar pe toate înscrisurile profesionale denumirea purtatã de acesta va fi arhitect stagiar. (4) Consiliul de conducere al filialei teritoriale are obligaţia de a organiza şi supraveghea îndrumarea arhitecţilor stagiari prin intermediul unei persoane desemnate. ART. 67 Durata stagiului (1) Durata stagiului este de 2 ani efectivi, calculaţi de la data încheierii contractului de muncã. (2) Pentru absolvenţii de arhitecturã cu diplomã de masterat sau doctorat în domeniu, durata stagiului se reduce la un an, cu respectarea condiţiilor de la alin. (1). ART. 68 Înscrierea în Registrul arhitecţilor stagiari (1) Cererea de înscriere în Ordin se depune la filiala teritorialã în a cãrei razã solicitantul îşi are domiciliul, conform art. 59. (2) La cerere se vor anexa, alãturi de actele necesare înscrierii menţionate la art. 59, contractul de muncã al stagiarului încheiat potrivit prevederilor legale în materie, precum şi angajamentul arhitectului cu drept de semnãturã sub îndrumarea cãruia acesta exercitã stagiul. ART. 69 Suspendarea stagiului (1) Stagiul se considerã suspendat şi perioada respectivã nu este inclusã în calculul celor 2 ani efectivi în condiţiile în care înceteazã raporturile de muncã. (2) Suspendarea stagiului se evidenţiazã în Registrul arhitecţilor stagiari. (3) Stagiul poate fi reluat când motivele suspendãrii înceteazã, caz în care perioada efectuatã anterior este inclusã în perioada stagiului. ART. 70 Asigurarea îndrumãrii profesionale (1) Arhitectul care garanteazã îndrumarea profesionalã a stagiarului trebuie sã aibã competenţa profesionalã cerutã de lege şi de prevederile prezentului regulament. (2) Arhitectul îndrumãtor se angajeazã faţã de consiliul filialei teritoriale cu privire la asigurarea unei bune şi complete pregãtiri profesionale şi a unui venit echitabil pentru stagiar, corespunzãtor muncii depuse, şi este obligat sã îl informeze pe preşedintele filialei, în scris, asupra oricãrei cauze de încetare a îndrumãrii. (3) Dacã, din orice motive, pe perioada stagiului arhitectul care asigurã efectiv îndrumarea profesionalã nu îşi mai poate îndeplinii obligaţiile specifice, acesta va trebui sã depunã un raport motivat asupra situaţiei intervenite, adresat preşedintelui filialei, solicitând preluarea obligaţiilor de cãtre un alt arhitect. (4) În cazul în care se constatã cã arhitectul, cu rea-credinţã, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin angajamentul asumat potrivit prezentului regulament şi/sau prin contractul încheiat în acest sens cu stagiarul, consiliul filialei teritoriale va declanşa împotriva sa procedura disciplinarã, potrivit legii şi prezentului regulament. ART. 71 Drepturile arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi stagiari (1) Stagiarii pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziţii sau alte manifestãri specializate, în mãsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizaţii de construire. (2) Stagiarii pot colabora în calitate de proiectant la întocmirea documentaţiilor pentru proiecte de arhitecturã care sunt de competenţa arhitecţilor, dacã un arhitect cu drept de semnãturã asigurã conducerea proiectului. (3) Pentru o bunã şi completã pregãtire profesionalã, stagiarii vor participa efectiv la toate fazele de proiectare, inclusiv la cea de urmãrire de şantier. (4) Stagiarii pot participa pe toatã durata stagiului la conferinţele de stagiu organizate de Ordin. ART. 72 Obligaţiile arhitecţilor şi conductorilor arhitecţi stagiari (1) Stagiarii sunt supuşi tuturor dispoziţiilor legale privitoare la profesia de arhitect. (2) Stagiarii au obligaţia suplimentarã de a anunţa în scris suspendarea stagiului, cu motivarea gestului. ART. 73 Conferinţele de stagiu (1) Conferinţele de stagiu anuale se constituie ca o formã de îndrumare profesionalã a arhitecţilor stagiari, în vederea acordãrii dreptului de semnãturã. (2) Conferinţele de stagiu cuprind expuneri asupra legislaţiei specifice domeniului, cu prezentarea aplicãrii practice a acesteia, potrivit tematicii comunicate de comisia de atestare. (3) Ordinul, prin Colegiul director, are obligaţia de a organiza anual o conferinţã de stagiu. ART. 74 Finalizarea stagiului La împlinirea celor 2 ani de desfãşurare efectivã a profesiei în domeniul arhitecturii, stagiarul care solicitã drept de semnãturã trebuie sã se prezinte la sesiunea de acordare a dreptului de semnãturã, organizatã trimestrial de Ordin. ART. 75 Acordarea dreptului de semnãturã (1) În aplicarea prevederilor art. 38 alin. (1) lit. g), Colegiul director are urmãtoarele atribuţii: a) aprobã tematica conferinţelor de stagiu, la propunerea grupului de lucru privind educaţia şi pregãtirea profesionalã; b) numeşte lectori pentru conferinţele de stagiu; c) organizeazã sesiunile de acordare a dreptului de semnãturã, în colaborare cu filialele Ordinului. (2) Normele metodologice de acordare a dreptului de semnãturã sunt obligatorii la nivelul întregii ţãri.
TITLUL VII Modalitatea de exercitare a profesiei de arhitect
ART. 76 Dispoziţii generale (1) Pentru exercitarea profesiei, arhitecţii cu drept de semnãturã pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societãţi civile profesionale, societãţi comerciale de proiectare sau îşi pot desfãşura activitatea în temeiul unor contracte de muncã, potrivit legii. (2) Arhitectul este liber sã opteze şi sã îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele şi modalitãţile de exercitare a profesiei prevãzute de lege. (3) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizatã la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnãturã pot dobândi calitatea de proiectant general. (4) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnãturã pot angaja salariaţi. (5) Societãţile comerciale de proiectare sau alte forme de asociere constituite conform legii, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnãturã şi care desfãşoarã activitãţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitecturã supuse aprobãrii sau autorizãrii, sã foloseascã pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnãturã. (6) Arhitecţii, titulari ai birourilor individuale sau asociate sau asociaţi într-o societate civilã de arhitecturã, îşi pot începe activitatea doar dupã declararea formei şi modalitãţii de exercitare a profesiei la filiala teritorialã din care fac parte şi înregistrarea acestora la administraţia financiarã din localitatea unde îşi desfãşoarã activitatea. (7) Arhitectul este obligat sã anunţe în scris filiala teritorialã din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei, imediat ce aceasta a avut loc, anexând şi o copie dupã actele doveditoare. (8) Obligaţia de a comunica de îndatã filialei teritoriale, în scris, modificãrile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât arhitectului, cât şi titularului biroului individual sau coordonatorului birourilor asociate şi societãţilor civile profesionale de arhitecturã. ART. 77 Birourile individuale de arhitecturã (1) Birourile individuale de arhitecturã, constituite potrivit legii, se declarã la Ordin. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client. (2) În birourile individuale de arhitecturã îşi exercitã profesia un arhitect cu drept de semnãturã, în calitate de titular. În cadrul biroului individual îşi pot desfãşura activitatea şi alţi arhitecţi, cu sau fãrã drept de semnãturã, precum şi stagiari care pot avea calitatea de salariaţi. ART. 78 Procedura de înfiinţare a birourilor individuale de arhitecturã (1) Birourile individuale de arhitecturã se înfiinţeazã prin actul de voinţã/decizia arhitectului titular. (2) Birourile individuale de arhitecturã se înregistreazã la filiala teritorialã a Ordinului în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul profesional, prin depunerea urmãtoarelor documente: - cererea-tip de înregistrare a biroului individual de arhitecturã, semnatã şi parafatã, întocmitã în douã exemplare, din care unul, purtând numãrul de înregistrare a cererii, se pãstreazã în evidenţa filialei Ordinului, iar celãlalt se returneazã solicitantului, acesta neţinând loc de dovadã de înregistrare a biroului individual de arhitecturã; - dovada spaţiului; - modelul siglei şi ştampilei biroului individual de arhitecturã la scara 3/1 şi 1/1; - actul de înfiinţare a biroului individual în 3 exemplare, din care douã, purtând dovada de înregistrare a biroului individual de arhitecturã la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile. (3) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadã de înregistrare a biroului individual de arhitecturã. ART. 79 Procedura de desfiinţare a birourilor individuale de arhitecturã (1) Titularul biroului individual de arhitecturã are obligaţia finalizãrii tuturor contractelor angajate. (2) Pentru renunţarea la exerciţiul profesiei se formuleazã o cerere în scris cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevãzutã pentru încetarea activitãţii. (3) În condiţiile în care titularul biroului individual de arhitecturã este radiat definitiv din Tabloul Naţional al Arhitecţilor, acesta trebuie sã cedeze, fãrã pretenţii financiare, în termen de 30 de zile de la decizia definitivã de radiere din Tabloul Naţional al Arhitecţilor, toate contractele angajate unui arhitect cu drept de semnãturã. ART. 80 Birourile asociate de arhitecturã (1) Birourile individuale de arhitecturã, constituite potrivit legii, se pot asocia prin contract în scopul exercitãrii în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile arhitecţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese contrare. (2) Convenţia de asociere se încheie, în formã scrisã, între arhitecţii titulari ai birourilor individuale de arhitecturã. (3) Convenţia de asociere se declarã şi se depune la filiala teritorialã unde sunt înregistrate birourile individuale, nu mai târziu de 7 zile calendaristice de la semnarea ei. (4) Un asociat nu poate accepta o lucrare sau un client dacã unul dintre asociaţii sãi se opune în mod justificat. ART. 81 Procedura de înfiinţare a birourilor asociate de arhitecturã (1) Asocierea birourilor individuale de arhitecturã se declarã la filiala teritorialã a Ordinului unde se aflã sediul profesional, prin depunerea urmãtoarelor documente: - cererea-tip de înregistrare a birourilor asociate de arhitecturã, semnatã şi parafatã de cãtre toţi asociaţii, întocmitã în douã exemplare, din care unul, purtând numãrul de înregistrare a cererii, se pãstreazã în evidenţa filialei Ordinului, iar celãlalt se returneazã solicitantului, acesta neţinând loc de dovadã de înregistrare a biroului individual de arhitecturã; - dovada spaţiului; - modelul siglei şi ştampilei birourilor asociate de arhitecturã la scara 3/1 şi 1/1; - exemplarele contractului de asociere, din care unul se va pãstra la filialã, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a birourilor asociate de arhitecturã la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile. (2) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadã de înregistrare a birourilor asociate de arhitecturã. ART. 82 Procedura de desfiinţare a asocierii birourilor de arhitecturã (1) Condiţiile desfiinţãrii asocierii se vor stabili prin contractul de asociere, iar renunţarea la asociere se anunţã în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistratã cererea iniţialã de înfiinţare, precum şi la filialele din care fac parte asociaţii, în condiţiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale. (2) Prin desfiinţarea asocierii, dacã titularii birourilor nu hotãrãsc altfel, birourile individuale îşi desfãşoarã activitatea în continuare în mod independent. ART. 83 Societãţile civile profesionale de arhitecturã (1) Societãţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, de cãtre 2 sau mai mulţi arhitecţi cu drept de semnãturã, prin contract de societate înregistrat la filiala teritorialã a Ordinului. (2) Raporturile contractuale se nasc între client şi societatea civilã profesionalã, indiferent care dintre arhitecţii asociaţi sau salariaţi îndeplineşte serviciul profesional. (3) În cadrul societãţilor civile profesionale, patrimoniul este comun şi aparţine asociaţilor în cote-pãrţi stabilite prin contractul de societate. (4) Contractul de societate civilã profesionalã de arhitecturã şi statutul acesteia sunt încheiate în formã scrisã între arhitecţii asociaţi, cu respectarea contractului-cadru stabilit de Consiliul naţional al Ordinului. ART. 84 Procedura de înfiinţare a societãţilor civile profesionale de arhitecturã (1) Societãţile civile profesionale de arhitecturã se declarã la filiala teritorialã a Ordinului, unde se aflã sediul profesional, prin depunerea urmãtoarelor documente: - cererea-tip de înregistrare a societãţii civile profesionale, întocmitã în douã exemplare, din care unul, purtând numãrul de înregistrare a cererii, se pãstreazã în evidenţa filialei, iar celãlalt se returneazã solicitantului, acesta neţinând loc de dovadã de înregistrare a societãţii civile profesionale de arhitecturã; - dovada spaţiului; - modelul siglei şi ştampilei societãţii civile profesionale la scara 3/1 şi 1/1; - exemplarele contractului de societate şi o copie a statutului, din care unul se va pãstra la filialã, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a societãţii civile de arhitecturã, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile. (2) În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, preşedintele filialei teritoriale va elibera o dovadã de înregistrare a societãţii civile profesionale de arhitecturã. ART. 85 Procedura de desfiinţare a societãţilor civile profesionale de arhitecturã Condiţiile desfiinţãrii se vor stabili prin contractul de societate şi statut, iar renunţarea la asociere se anunţã în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistratã cererea iniţialã de înfiinţare, precum şi la filialele din care fac parte asociaţii, în condiţiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale. ART. 86 Principii Toate formele de exercitare a profesiei de arhitect sunt supuse urmãtoarelor principii: a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activitãţii profesionale; b) obligaţia de a comunica în scris filialei teritoriale modificãrile privind asocierea revine titularului biroului individual sau coordonatorului birourilor asociate şi societãţilor civile profesionale; c) în cazul neînţelegerilor dintre arhitecţi privind formele de exercitare a profesiei se va cere concilierea de cãtre preşedintele filialei teritoriale, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegare a unui consilier al filialei teritoriale, în termen de cel mult 14 zile; dacã aceastã conciliere nu stinge litigiul dintre pãrţi, acestea se pot adresa justiţiei; d) toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar, dar este interzisã angajarea ca personal auxiliar a arhitecţilor diplomaţi. ART. 87 Procedura de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de arhitect (1) Cererile de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei pot fi respinse numai în cazul în care documentele depuse nu cuprind toate menţiunile prevãzute în prezentul regulament sau conţin dispoziţii contrare legii şi statutului profesiei. (2) În evidenţa filialei se vor arhiva toate documentele depuse de titulari, precum şi dovada de înregistrare emisã, într-un dosar de evidenţã care se deschide pentru fiecare birou individual, asociere de birouri sau societate civilã profesionalã.
TITLUL VIII Rãspunderea disciplinarã
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 88 Rãspunderea disciplinarã (1) Membrii Ordinului rãspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor <>Legii nr. 184/2001 , republicatã, ale prezentului regulament, ale codului deontologic al profesiei, ale hotãrârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri sãvârşite în legãturã cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului. (2) Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale forurilor de conducere ale profesiei sunt încredinţate organelor profesiei constituite potrivit dispoziţiilor legii. (3) Rãspunderea disciplinarã a arhitectului nu exclude rãspunderea civilã, penalã sau administrativã a acestuia. (4) Dupã un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivã a dreptului de semnãturã sau a calitãţii de membru al Ordinului, cel în cauzã poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere, o nouã cerere nu poate fi fãcutã decât dupã un an. (5) În cazul în care instanţele judecãtoreşti pronunţã hotãrâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnãturã pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplicã pedeapsa complementarã a interdicţiei de exercitare a profesiei, o copie a dispozitivului hotãrârii va fi comunicatã filialei Ordinului. (6) În condiţiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor de cãtre comisiile de disciplinã, aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la sãvârşirea lor. ART. 89 Sancţiunile disciplinare Sancţiunile disciplinare sunt: a) avertismentul; b) votul de blam; c) suspendarea pe o perioadã de 6-12 luni a dreptului de semnãturã; d) suspendarea pe o perioadã de 6-12 luni a calitãţii de membru al Ordinului. ART. 90 Instanţe disciplinare Instanţele disciplinare sunt: a) comisia teritorialã de disciplinã; b) Comisia naţionalã de disciplinã.
CAP. II Funcţionarea comisiilor teritoriale de disciplinã
ART. 91 Comisiile teritoriale de disciplinã (1) În fiecare filialã teritorialã se organizeazã şi funcţioneazã o comisie teritorialã de disciplinã, independentã de forurile de conducere ale filialei teritoriale. Comisiile teritoriale de disciplinã vor fi compuse din: a) 5 membri, dintre care 3 titulari şi 2 supleanţi pentru filialele teritoriale care au pânã la 250 de membri; b) 7 membri, dintre care 5 titulari şi 2 supleanţi pentru filialele teritoriale care au între 251 şi 1.000 de membri; c) 13 membri, dintre care 9 titulari şi 4 supleanţi pentru filialele care au peste 1.000 de membri. (2) Cel puţin douã treimi din numãrul membrilor comisiilor teritoriale de disciplinã vor fi arhitecţi cu drept de semnãturã. (3) Membrii comisiilor teritoriale de disciplinã sunt aleşi de conferinţa teritorialã a filialei, pe o perioadã de 4 ani. ART. 92 Organizarea şi funcţionarea comisiilor teritoriale de disciplinã (1) Comisia teritorialã de disciplinã se organizeazã şi îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 184/2001 , republicatã, ale prezentului regulament şi ale codului deontologic. (2) Membrii comisiilor teritoriale de disciplinã se aleg de conferinţa teritorialã dintre arhitecţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. (3) Comisia teritorialã de disciplinã se întruneşte: - pentru prima datã, în termen de 15 zile de la alegere, pentru desemnarea preşedintelui; - în şedinţe de lucru, la convocarea preşedintelui. (4) Un angajat al filialei, desemnat de consiliul de conducere teritorial, îndeplineşte funcţia de secretar al comisiei teritoriale de disciplinã. ART. 93 Atribuţiile comisiei teritoriale de disciplinã (1) Comisia teritorialã de disciplinã judecã, în primã instanţã, abaterile disciplinare sãvârşite de arhitecţii şi conductorii arhitecţi înscrişi în filialã. (2) Comisia teritorialã de disciplinã hotãrãşte aplicarea sancţiunilor prevãzute la <>art. 38 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 184/2001 , republicatã. (3) Pentru sancţiunile prevãzute la <>art. 38 alin. (2) lit. c)-d) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, comisia teritorialã de disciplinã propune sancţiunea şi înainteazã dosarul cãtre Comisia naţionalã de disciplinã. ART. 94 Atribuţiile preşedintelui comisiei teritoriale de disciplinã Preşedintele comisiei teritoriale de disciplinã are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea comisiei teritoriale de disciplinã; b) alcãtuieşte completele de judecatã; c) programeazã şedinţele comisiei teritoriale de disciplinã; d) organizeazã evidenţele comisiei teritoriale de disciplinã; e) organizeazã activitãţile cu caracter administrativ ale comisiei teritoriale de disciplinã. ART. 95 Completul de judecatã (1) Completul de judecatã al comisiei teritoriale de disciplinã este alcãtuit din 3 membri. (2) Preşedintele comisiei teritoriale de disciplinã va desemna pentru fiecare cauzã un complet de judecatã, precum şi preşedintele acestuia. (3) Prezenţa membrilor completului, precum şi respectarea orei de începere a şedinţei sunt obligatorii. (4) Din completele de judecatã nu pot face parte soţul sau rudele ori afinii pânã la gradul 3 inclusiv ai arhitectului trimis în judecatã, precum şi ai celui care a declanşat prin plângere procedura disciplinarã. ART. 96 Atribuţiile preşedintelui completului de judecatã Preşedintele completului de judecatã are urmãtoarele atribuţii: a) planificã şi comunicã membrilor completului de judecatã, cu cel puţin 3 zile înainte de data reuniunii, rapoartele scrise asupra problemelor ce urmeazã a fi discutate la urmãtoarea şedinţã, în funcţie de ordinea de zi aprobatã la şedinţa anterioarã; b) face prezenţa membrilor completului de judecatã şi apelul pãrţilor la începutul fiecãrei şedinţe; c) conduce dezbaterile, dã cuvântul pãrţilor, precum şi celorlalţi membri ai completului de judecatã şi asigurã disciplina şedinţei. ART. 97 Sancţiuni administrative pentru abaterile membrilor comisiei teritoriale de disciplinã În cazul în care membrii comisiei teritoriale de disciplinã absenteazã nemotivat de la şedinţele acesteia ori nu îşi îndeplinesc atribuţiile care le revin potrivit calitãţii lor, consiliul de conducere al filialei, la propunerea preşedintelui comisiei teritoriale de disciplinã, le va aplica urmãtoarele sancţiuni administrative: a) avertisment scris; b) vot de blam la 3 abateri; c) excludere din comisia teritorialã de disciplinã dupã aplicarea primelor douã sancţiuni. ART. 98 Completarea comisiei teritoriale de disciplinã Locurile rãmase vacante se completeazã cu membrii supleanţi sau cu arhitecţi candidaţi la comisia teritorialã de disciplinã în cadrul conferinţei teritoriale, în ordinea numãrului de voturi obţinute. ART. 99 Hotãrârile şi rezoluţiile comisiei teritoriale de disciplinã (1) Hotãrârile se adoptã în cauzele disciplinare cu majoritatea voturilor membrilor completului. (2) Hotãrârile se adoptã ca urmare a parcurgerii procedurii de judecare a abaterilor, prevãzutã în prezentul regulament, completat cu prevederile Codului de procedurã civilã. (3) Rezoluţiile se adoptã în probleme de organizare, discutate de plenul comisiei teritoriale de disciplinã, în cadrul şedinţelor cu caracter administrativ. (4) Rezoluţiile se adoptã cu votul majoritãţii simple. În caz de balotaj al votului membrilor comisiei, votul preşedintelui comisiei teritoriale de disciplinã va prevala. ART. 100 Arhiva (1) Toate materialele necesare şedinţelor comisiei teritoriale de disciplinã, indiferent cã sunt administrative sau de judecatã disciplinarã, se vor redacta, multiplica şi comunica de cãtre secretarul comisiei, cu sprijinul secretariatului filialei. (2) Comisia teritorialã de disciplinã ţine, prin grija secretarului sãu, urmãtoarele registre: a) Registrul de procese-verbale şi rezoluţii ale şedinţelor administrative din plenul comisiei teritoriale de disciplinã; b) Registrul general al cauzelor disciplinare în care se înregistreazã fiecare cauzã. ART. 101 Contestaţiile împotriva hotãrârilor comisiei teritoriale de disciplinã Împotriva hotãrârii comisiei teritoriale de disciplinã, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevãzute la <>art. 38 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, se poate formula contestaţie la Comisia naţionalã de disciplinã în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii. ART. 102 Aplicarea hotãrârilor disciplinare Aplicarea hotãrârilor disciplinare prevãzute la <>art. 38 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, se face de cãtre Colegiul director sau consiliul filialei teritoriale, dupã caz.
CAP. III Funcţionarea Comisiei naţionale de disciplinã
ART. 103 Comisia naţionalã de disciplinã (1) Comisia naţionalã de disciplinã se organizeazã şi îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 184/2001 , republicatã, şi ale prezentului regulament. (2) Comisia naţionalã de disciplinã funcţioneazã independent de forurile de conducere ale Ordinului. (3) Comisia naţionalã de disciplinã este alcãtuitã din 5 titulari şi 4 supleanţi cu minimum 10 ani vechime, din care cel puţin 3 sunt arhitecţi cu drept de semnãturã, aleşi de Conferinţa naţionalã a Ordinului. (4) Comisia naţionalã de disciplinã se întruneşte: - pentru prima datã în termen de 15 zile de la alegerea ei şi desemneazã din rândul membrilor sãi, prin vot secret, preşedintele; - în şedinţe de lucru, la convocarea preşedintelui. (5) Un angajat al Ordinului, desemnat de Colegiul director, îndeplineşte funcţia de secretar al Comisiei naţionale de disciplinã, calitate în care pãstreazã, ţine evidenţele şi efectueazã lucrãrile necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii Comisiei naţionale de disciplinã, sub îndrumarea preşedintelui. ART. 104 Competenţa Comisiei naţionale de disciplinã Comisia naţionalã de disciplinã judecã abaterile pentru care comisiile teritoriale de disciplinã au propus, potrivit <>art. 38 alin. (4) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, aplicarea uneia dintre sancţiunile prevãzute de art. 38 alin. (2) lit. c) şi d) din aceeaşi lege, precum şi: a) în fond, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare sãvârşite de membrii forurilor de conducere ale filialelor şi ale Ordinului; b) în recurs, în complet de 5 membri: - contestaţiile împotriva hotãrârilor comisiilor teritoriale de disciplinã prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 89 lit. a) şi b); - contestaţiile împotriva hotãrârilor pronunţate în fond de Comisia naţionalã de disciplinã. ART. 105 Atribuţiile preşedintelui Comisiei naţionale de disciplinã Preşedintele Comisiei naţionale de disciplinã are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea Comisiei naţionale de disciplinã; b) alcãtuieşte complete de judecatã; c) programeazã şedinţele Comisiei naţionale de disciplinã; d) organizeazã evidenţele Comisiei naţionale de disciplinã; e) organizeazã activitãţile cu caracter administrativ ale Comisiei naţionale de disciplinã. ART. 106 Completul de judecatã (1) Completul de judecatã al Comisiei naţionale de disciplinã este alcãtuit din 3 membri în fond şi 5 membri în apel, desemnaţi de preşedintele comisiei. (2) Prezenţa membrilor completului, precum şi respectarea orei de începere a şedinţei sunt obligatorii. (3) Absenţa poate fi motivatã în situaţii excepţionale. Într-o asemenea ipotezã, preşedintele va desemna de urgenţã un înlocuitor dintre ceilalţi membri ai Comisiei naţionale de disciplinã. (4) Preşedintele Comisiei naţionale de disciplinã va desemna pentru fiecare şedinţã un preşedinte de şedinţã, astfel încât sã asigure participarea tuturor membrilor la activitatea acesteia. (5) Din completele de judecatã nu pot face parte soţul sau rudele ori afinii pânã la gradul 3 inclusiv ai arhitectului trimis în judecatã, precum şi ai celui care a declanşat prin plângere procedura disciplinarã. (6) Din completul de judecatã în apel nu pot face parte membri ai Comisiei naţionale de disciplinã care au judecat cauza în fond. Componenţa completului de judecatã în apel va fi completatã cu membri supleanţi ai comisiei aleşi de Conferinţa naţionalã. ART. 107 Atribuţiile preşedintelui completului de judecatã Preşedintele de şedinţã are urmãtoarele atribuţii: a) planificã şi comunicã membrilor completului de judecatã, cu cel puţin 3 zile înainte de data reuniunii, rapoartele scrise asupra problemelor ce urmeazã a fi discutate la urmãtoarea şedinţã (situaţia de fapt şi de drept, fãrã a se pronunţa asupra cauzei), în funcţie de ordinea de zi aprobatã la şedinţa anterioarã; b) face prezenţa membrilor completului de judecatã şi apelul pãrţilor la începutul fiecãrei şedinţe; c) conduce dezbaterile, dã cuvântul pãrţilor, precum şi celorlalţi membri ai completului de judecatã şi asigurã disciplina şedinţei. ART. 108 Sancţiuni administrative pentru abaterile membrilor Comisiei naţionale de disciplinã În cazul în care membrii Comisiei naţionale de disciplinã absenteazã nemotivat de la şedinţele comisiei ori nu îşi îndeplinesc atribuţiile care le revin potrivit calitãţii lor, Consiliul naţional al Ordinului, la propunerea preşedintelui Comisiei naţionale de disciplinã, le va aplica urmãtoarele sancţiuni: a) avertisment scris; b) vot de blam la 3 abateri; c) excludere din Comisia naţionalã de disciplinã dupã aplicarea primelor douã sancţiuni. ART. 109 Completarea Comisiei naţionale de disciplinã Locurile rãmase vacante se completeazã cu membri supleanţi sau cu arhitecţi candidaţi la Comisia naţionalã de disciplinã în cadrul Conferinţei naţionale, în ordinea numãrului de voturi obţinute. ART. 110 Hotãrârile şi rezoluţiile Comisiei naţionale de disciplinã (1) Hotãrârile se adoptã potrivit procedurilor de judecatã a abaterilor, proceduri care se completeazã cu prevederile Codului de procedurã civilã. (2) Comisia naţionalã de disciplinã dezbate problemele de organizare în cadrul şedinţelor cu caracter administrativ şi adoptã rezoluţii cu votul majoritãţii simple. ART. 111 Arhiva (1) Toate materialele necesare şedinţelor Comisiei naţionale de disciplinã, indiferent cã sunt administrative sau de judecatã disciplinarã, se vor redacta, multiplica şi comunica de cãtre secretarul comisiei, cu sprijinul secretariatului Ordinului. (2) Comisia naţionalã de disciplinã ţine, prin grija secretarului, urmãtoarele registre: a) Registrul de procese-verbale şi rezoluţii; b) Registrul general al cauzelor disciplinare în care se înregistreazã fiecare cauzã. ART. 112 Contestaţiile împotriva hotãrârilor Comisiei naţionale de disciplinã Împotriva hotãrârii Comisiei naţionale de disciplinã, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinarã prevãzutã la <>art. 38 alin. (2) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, se poate formula contestaţie la instanţa judecãtoreascã de contencios administrativ competentã, în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii. ART. 113 Aplicarea hotãrârilor disciplinare Aplicarea hotãrârilor disciplinare prevãzute la <>art. 38 alin. (2) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, se face de Consiliul naţional al Ordinului, în baza hotãrârii Comisiei naţionale de disciplinã.
CAP. IV Reguli de procedurã
ART. 114 Sesizarea şi conţinutul acesteia (1) Plângerea împotriva unui arhitect se adreseazã comisiei teritoriale de disciplinã a filialei din care face parte arhitectul. În cazul arhitecţilor care fac parte din forurile de conducere ale Ordinului sau filialelor, plângerea se va face la Comisia naţionalã de disciplinã. (2) Consiliul de conducere teritorial şi Consiliul naţional pot sesiza comisia de disciplinã competentã cu privire la abaterile sãvârşite de membrii Ordinului. (3) Sesizarea, în douã exemplare, trebuie sã cuprindã: a) numele, prenumele şi adresa persoanei, respectiv denumirea forului de conducere care face sesizarea; b) numele, prenumele şi, dupã caz, numãrul de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor şi adresa persoanei împotriva cãreia se introduce plângerea; c) descrierea situaţiei de fapt şi de drept; d) probele pe care se întemeiazã cererea, anexate în copie; e) semnãtura. (4) În cazul în care sesizarea se face de cãtre un for de conducere, se anexeazã o copie a procesului-verbal al şedinţei în care s-a luat hotãrârea de a sesiza comisia de disciplinã. ART. 115 Primirea sesizãrii de cãtre preşedintele comisiei de disciplinã (1) Preşedintele comisiei de disciplinã va examina dacã sesizarea primitã îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 114. În caz afirmativ, va fixa termen şi va cita pãrţile. (2) Dacã sesizarea nu îndeplineşte condiţiile, aceasta va fi returnatã celui care a depus-o, cu solicitarea de a fi refãcutã potrivit prezentului regulament. ART. 116 Citarea pãrţilor şi fixarea termenului pentru şedinţa de judecatã (1) Arhitectul împotriva cãruia s-a fãcut sesizarea este citat în scris, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, trimisã la sediul profesional al acestuia, cu 30 de zile înaintea datei fixate pentru şedinţa de judecatã. Sesizarea şi înscrisurile aflate la dosar, în copie, se anexeazã la citaţie. (2) Autorul sesizãrii este citat în acelaşi mod şi la aceeaşi datã. (3) Refuzul de a da curs citaţiei nu împiedicã desfãşurarea judecãrii. (4) Neîndeplinirea procedurii de citare duce la anularea hotãrârii. (5) Pãrţile pot sã ia cunoştinţã de dosar în orice stare a pricinii. ART. 117 Şedinţele completului de judecatã (1) Şedinţa completului de judecatã nu este publicã. (2) La primul termen, cu procedura completã, pãrţile pot formula cereri pentru lipsã de apãrare. (3) Lipsa pãrţilor legal citate nu împiedicã judecata. Instanţa disciplinarã se va pronunţa pe baza probelor aflate la dosarul cauzei. (4) Preşedintele completului de judecatã conduce dezbaterile. Acesta va lua declaraţii pãrţilor şi martorilor. (5) La finalul dezbaterilor, preşedintele va da cuvântul autorului sesizãrii şi apoi arhitectului împotriva cãruia s-a formulat sesizarea. (6) Procesul-verbal al fiecãrei şedinţe de judecatã disciplinarã va fi întocmit de secretarul comisiei de disciplinã şi va fi semnat de cãtre toţi membrii completului. ART. 118 Dreptul la apãrare (1) Dreptul la apãrare este garantat. (2) Arhitectul trebuie sã se înfãţişeze personal în faţa comisiei de disciplinã; el nu poate fi reprezentat, dar poate fi asistat de un arhitect şi/sau de un avocat. (3) Membrii comisiei de disciplinã nu pot fi apãrãtori. (4) Dacã cel în cauzã nu se prezintã, completul de judecatã apreciazã suveran dacã se poate trece la dezbateri. ART. 119 Completul de judecatã Completul de judecatã poate judeca numai în prezenţa tuturor membrilor. ART. 120 Deliberarea (1) Hotãrârile se adoptã cu votul majoritãţii membrilor comisiei de disciplinã care au participat la judecata cauzei. (2) În cazul în care comisia de disciplinã consultã un jurist asupra problemelor de drept în discuţie, acesta va rãspunde oral sau în scris şi nu va participa la dezbaterile comisiei de disciplinã. (3) Rezultatul deliberãrilor asupra soluţiei se consemneazã în scris şi se semneazã de toţi membrii comisiei de disciplinã care au participat la judecatã. (4) Comisia de disciplinã poate pronunţa una dintre urmãtoarele soluţii: a) admiterea sesizãrii; b) respingerea sesizãrii; c) admiterea contestaţiei formulate împotriva hotãrârilor pronunţate în fond de comisiile teritoriale de disciplinã sau de Comisia naţionalã de disciplinã; d) respingerea contestaţiei formulate împotriva hotãrârilor pronunţate în fond de comisiile teritoriale de disciplinã sau de Comisia naţionalã de disciplinã. ART. 121 Redactarea hotãrârilor (1) Dupã pronunţarea hotãrârii, aceasta trebuie sã fie redactatã în termen de 15 zile lucrãtoare. (2) Hotãrârea trebuie sã cuprindã: - numele preşedintelui de şedinţã, al membrilor completului şi al secretarului; - numele, prenumele sau denumirea pãrţilor; - susţinerile pãrţilor; - reţinerea situaţiei de fapt; - motivarea soluţiei în fapt şi în drept; - dispozitivul hotãrârii (soluţia pronunţatã în cauzã); - calea de atac; - data pronunţãrii; - semnãturile membrilor completului de judecatã şi cea a secretarului. (3) Hotãrârile se redacteazã de un membru al completului de judecatã, desemnat de preşedintele de şedinţã, ajutat de secretar. (4) Când nu existã unanimitate, membrul completului de judecatã aflat în inferioritate este obligat sã îşi motiveze în scris opinia separatã, care se va ataşa la hotãrâre. ART. 122 Comunicarea hotãrârilor Fiecare hotãrâre disciplinarã este notificatã în termen de 15 zile de la redactare pãrţilor, preşedintelui filialei teritoriale şi preşedintelui Ordinului, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. ART. 123 Efectele hotãrârilor disciplinare (1) Hotãrârea disciplinarã rãmasã definitivã are, faţã de pãrţi şi de forurile organizaţiei, autoritate de lucru judecat. (2) Dispoziţiile privitoare la procedura de judecare a abaterilor prevãzute în prezentul regulament se completeazã cu prevederile Codului de procedurã civilã. ART. 124 Executarea sancţiunilor disciplinare (1) Hotãrârile definitive sunt imediat executorii. (2) Colegiul director sau consiliul de conducere teritorial, dupã caz, şi Consiliul naţional vor stabili data la care sancţiunile înceteazã. ART. 125 Arhivarea documentelor Toate documentele comisiilor teritoriale de disciplinã sau ale Comisiei naţionale de disciplinã se arhiveazã potrivit unui regulament intern aprobat de acestea.
TITLUL IX Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 126 Intrarea în vigoare (1) Prezentul regulament intrã în vigoare la data adoptãrii acestuia în Conferinţa naţionalã. (2) Dispoziţiile referitoare la numãrul membrilor aleşi în forurile de conducere se vor aplica dupã expirarea mandatului 2002-2006. (3) Mandatul comisiilor Ordinului alese în 2002 înceteazã în 2006.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Sturdza __________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
