Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 836 din 19 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 437 din 25 mai 2020.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Spitalul "Sf. Spiridon" Iaşi a fost înfiinţat în anul 1757 şi prin Adresa nr. II/C/281 din 31 august 1990 a Ministerului Sănătăţii - Direcţia economică, plan, prognoză devine unitate sanitară cu personalitate juridică, cu denumirea de Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" Iaşi, iar prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 117/2000*) se atestă ca unitate sanitară cu personalitate juridică sub denumirea de Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" Iaşi.
(2) Prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 639/2000*) se aprobă schimbarea denumirii spitalului în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi.
*) Ordinele ministrului sănătăţii nr. 117/2000 şi nr. 639/2000 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi, denumit în continuare spital, dispune de un număr sporit de spaţii destinate examinării şi efectuării tratamentului pacienţilor internaţi, inclusiv tratamentului ambulatoriu, săli de operaţii, spaţii pentru prestaţii diagnostice şi de laborator, de investigaţie radiologică, ecograf, computer-tomograf, RMN, secţii clinice etc.
(4) Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive şi curative. Spitalul, prin activitatea medicală şi activitatea de cercetare, participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.
(5) Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din spital sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii.
(6) Asistenţa medicală în spital se realizează în cadru autorizat potrivit legii.
(7) Spitalul trebuie să îndeplinească condiţiile de autorizare sanitară, de funcţionare şi de competenţă prevăzute de lege.
CAP. II
Obiectul de activitate
SECŢIUNEA 0
ART. 2
În raport cu obiectul său de activitate, spitalul asigură pentru populaţia deservită, în principal, următoarele servicii medicale:
a) prevenirea şi combaterea bolilor cu potenţial endemo - epidemic;
b) primul ajutor medical şi asistenţă medicală de urgenţă, dacă starea sănătăţii persoanei este critică;
c) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, stabilirea diagnosticului, efectuarea tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale tuturor bolnavilor spitalizaţi;
d) recuperarea medicală a bolnavilor;
e) achiziţionarea, gestionarea şi distribuirea medicamentelor;
f) achiziţionarea, depozitarea, distribuirea şi întreţinerea instrumentarului şi aparaturii medicale, a altor produse tehnico-medicale, potrivit normelor în vigoare,
g) controlul şi urmărirea calităţii medicamentelor administrate bolnavilor, în vederea creşterii eficienţei tratamentelor, evitării riscului terapeutic şi a fenomenelor adverse;
h) desfăşurarea unei activităţi de cercetare ştiinţifică având ca scop promovarea stării de sănătate a pacienţilor;
i) crearea unor condiţii moderne de confort, asigurarea unei alimentaţii specifice afecţiunilor şi servirea mesei în condiţii de igienă;
j) educaţia sanitară a bolnavilor internaţi sau asistaţi în ambulatoriu;
k) realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă şi de pază contra incendiilor, precum şi a celor privind protecţia civilă, corespunzător normelor legale;
l) organizarea şi desfăşurarea activităţii de arhivare a documentelor primite, generate şi deţinute de unitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
m) asigurarea condiţiilor optime de păstrare a fondului de documente, cu respectarea termenelor de păstrare stabilite pentru unităţile sanitare.
ART. 3
În cadrul spitalului se desfăşoară şi următoarele activităţi:
a) învăţământ medico-farmaceutic;
b) învăţământ universitar;
c) învăţământ postuniversitar;
d) cercetare ştiinţifică medicală
ART. 4
Pregătirea cadrelor medicale, rezidenţilor, studenţilor, doctoranzilor, masteranzilor şi elevilor în spital este admisă atât pentru cei din învăţământul de stat, cât şi pentru cei din învăţământul privat autorizat sau acreditat potrivit legii.
ART. 5
Activităţile de învăţământ şi cercetare sunt astfel organizate încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale.
ART. 6
Colaborarea dintre spital şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, se desfăşoară pe bază de contract, încheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale.
ART. 7
Cercetarea ştiinţifică medicală se efectuează pe bază de teme şi de contracte de cercetare, încheiate între spital şi finanţatorul cercetării.
ART. 8
Spitalul are obligaţia să desfăşoare activitatea de educaţie medicală şi cercetare (EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal. Costurile acestor activităţi sunt de regulă suportate de personalul beneficiar. Spitalul poate suporta astfel de costuri în condiţiile alocărilor bugetare.
ART. 9
1. Spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
2. Spitalul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor, stabilite de către organele competente.
3. Spitalul răspunde pentru păstrarea confidenţialităţii tuturor informaţiilor având legătură cu serviciile medicale acordate asiguraţilor faţă de terţi.
4. Spitalul răspunde pentru acordarea serviciilor medicale asiguraţilor în mod nediscriminatoriu, precum şi pentru respectarea dreptului la libera alegere a serviciilor medicale.
ART. 10
1. Spitalul are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii acesteia este critică.
După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul autorizat obligatoriu la o altă instituţie medico - sanitară de profil.
2. Spitalul va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi în alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.
3. Cheltuielile efectuate de spital în caz de război, dezastre, conflicte sociale şi alte instituţii de criză se rambursează de către stat, prin hotărâre a Guvernului.
ART. 11
1. Spitalul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile privind activitatea de îngrijire, conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii.
2. Raportările se fac atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi.
3. Personalul medical are obligaţia de a respecta clauzele contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi şi este sancţionat corespunzător legii în cazul nerespectării acestor clauze.
4. Spitalul are obligaţia de a completa prescripţiile medicale conexe actului medical atunci când este cazul pentru afecţiuni acute, subacute, cronice (iniţiale).
SECŢIUNEA 1
Atribuţiile spitalului
ART. 12
1. Spitalul este obligat, în principiu, să asigure:
2. prevenirea şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
3. efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale bolnavilor spitalizaţi;
4. stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi;
5. aprovizionarea şi distribuirea medicamentelor;
6. aprovizionarea cu substanţe şi materiale de curăţenie şi dezinfecţie;
7. aprovizionarea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ, conform legislaţiei în vigoare;
8. asigurarea unui microclimat corespunzător, astfel încât să fie prevenită apariţia de infecţii asociate asistenţei medicale;
9. realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţie a muncii şi pază contra incendiilor conform normelor în vigoare;
10. limitarea accesului vizitatorilor în spital în perioada de carantină, iar în unele secţii, interzicerea vizitării;
11. atribuţiile personalului din cadrul spitalului sunt stabilite prin fişele de post;
12. în vederea acordării nediscriminatorii a asistenţei medicale, spitalul în calitate de furnizori de servicii medicale are obligaţia să respecte dreptul la libera alegere de către asiguraţi, a medicului şi a furnizorului, să acorde servicii prevăzute în pachetul minimal de servicii şi pachetul de servicii de bază, fără nicio discriminare;
13. asiguraţii beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiţiile stabilite de prezenta lege, de contractul-cadru şi normele sale de aplicare;
14. deciziile şi hotărârile cu caracter medical vor fi luate avându-se în vedere interesul şi drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea între pacienţi, respectarea demnităţii umane, principiile eticii şi deontologiei medicale, grija faţă de sănătatea pacientului şi sănătatea publică;
15. personalul medical (medic, asistent medical) nu poate refuza să acorde asistenţă medicală/îngrijiri de sănătate pe criterii etnice, religioase şi orientare sexuală sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege:
16. personalul medical (medic, asistent medical) are obligaţia de a acorda primul ajutor pacientului în situaţii de urgenţă, când lipsa asistenţei medicale poate pune în pericol, în mod grav şi ireversibil, sănătatea sau viaţa pacientului
17. conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi normelor metodologice de aplicare a Titlului XVI, pacientului, pentru a fi supus la metode de prevenţie, diagnostic şi tratament, cu potenţial de risc, i se solicită acordul scris, după explicarea lor de către medic, asistent medical
18. în obţinerea acordului scris al pacientului, medicul, asistentul medical, medicul dentist, moaşa sunt datori să prezinte pacientului informaţii la un nivel ştiinţific rezonabil pentru puterea de înţelegere a acestuia.
19. informaţiile trebuie să conţină: diagnosticul, natura şi scopul tratamentului, riscurile şi consecinţele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele lor, prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului.
20. acordul scris al pacientului, trebuie să conţină în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:
a. numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa pacientului;
b. actul medical la care urmează a fi supus;
c. descrierea, pe scurt, a informaţiilor ce i-au fost furnizate de către medic, asistentul medical;
d. acordul exprimat fără echivoc pentru efectuarea actului medical;
e. semnătura şi data exprimării acordului;
21. medicul curant, asistentul medical răspund atunci când nu obţin consimţământul informat al pacientului sau al reprezentanţilor legali ai acestuia, cu excepţia cazurilor în care pacientul este lipsit de discernământ, iar reprezentantul legal sau ruda cea mai apropiată nu poate fi contactat, datorită situaţiei de urgenţă;
22. atunci când reprezentantul legal sau ruda cea mai apropiată nu poate fi contactat, medicul, asistentul medical pot solicita autorizarea efectuării actului medical autorităţii tutelare sau pot acţiona fără acordul acesteia în situaţii de urgenţă, când intervalul de timp până la exprimarea acordului ar pune în pericol, în mod ireversibil, sănătatea;
23. rolul structurilor medicale funcţionale din spital de monitorizare a bunelor practici în utilizarea antibioticelor, este următorul:
1) Serviciul Achiziţii Publice - derulează procesele de achiziţii publice a antibioticelor solicitate de structurile medicale funcţionale; conform solicitării structurilor medicale funcţionale - secţii clinice);
2) Farmacia - gestionează produsele antibiotice (primire, depozitare, eliberare conform solicitării structurilor medicale funcţionale - secţii clinice);
3) Secţiile clinice medico-chirurgicale - gestionează produsele antibiotice (recomandare, administrare conform ghiduri de antibioticoprofilaxie / antibioticoterapie, recomandări Comisii UE şi conform informaţiilor de antibioticorezistenţă furnizate de laboratorul de bacteriologie - antibiogramă/antifungigramă);
4) Laboratorul de analize medicale (bacteriologie) - furnizează informaţii referitoare la antibioticorezistenţă germenilor identificaţi;
5) Serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale - verifică utilizarea prudentă a antibioticelor
CAP. III
Conducerea spitalului
SECŢIUNEA 0
Conducerea unităţii sanitare acţionează cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale şi răspunde de integritatea acestora, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ART. 13
Spitalul este condus de un manager, persoană fizică. În cadrul spitalului se organizează şi funcţionează Consiliul de administrare şi Comitetul director.
ART. 14
Conducerea spitalului este formată din:
- Consiliul de administraţie;
– Managerul, care asigură conducerea curentă a spitalului;
– Comitetul director, format din: manager; director medical; director financiar-contabil; director de îngrijiri.
SECŢIUNEA 1
Consiliul de administraţie
ART. 15
1. În conformitate cu legislaţia în vigoare, la nivelul spitalului se înfiinţează Consiliul de administraţie, care are rol de a dezbate principalele probleme de strategie şi de organizare şi funcţionare a spitalului şi de a face recomandări managerului spitalului în urma dezbaterilor. Consiliul de administraţie are următoarea componenţă:
- 3 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau ai Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi şi 3 membri supleanţi;
– un reprezentant numit de Consiliul Local al Municipiului Iaşi şi un membru supleant;
– un reprezentant al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi şi un membru supleant;
– un reprezentant al Colegiului Medicilor Iaşi, cu statut de invitat;
– un reprezentant al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali Iaşi, cu statut de invitat.
2. Managerul participă la şedinţele Consiliului de administraţie fără drept de vot.
3. Reprezentantul nominalizat de sindicatul legal constituit în unitate, afiliat federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, participă ca invitat permanent la şedinţele Consiliului de administraţie.
ART. 16
Atribuţiile principale ale Consiliului de administraţie sunt următoarele:
1. avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum situaţiile financiare trimestriale şi anuale;
2. organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager, în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;
3. aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
4. avizează programul anual al achiziţiilor publice, întocmit în condiţiile legii;
5. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii Comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
6. propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai Comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la incompatibilităţi şi în cazul nerealizării indicatorilor specifici de performanţă prevăzuţi în contractul de administrare, timp de minimum un an, din motive imputabile acestora, şi/sau în situaţia neîndeplinirii culpabile a celorlalte obligaţii ale acestora.
SECŢIUNEA 2
Managerul
ART. 17
1. Spitalul este condus de către un manager. Acesta încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii pe o perioadă de 4 ani. Contractul de management poate fi prelungit pe o perioadă de 3 luni, maximum de două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a postului, sau poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministrul Sănătăţii.
2. Atribuţiile managerului sunt prevăzute în contractul de management, conform legislaţiei în vigoare.
3. În domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice managerul are, în principal, următoarele atribuţii:
a) stabileşte şi aprobă numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de normativul de personal în vigoare;
b) aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează din funcţie personalul spitalului;
c) aprobă programul de lucru, pe locuri de muncă şi categorii de personal;
d) propune structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii;
e) numeşte şi revocă, în condiţiile legii, membrii comitetului director;
f) asigură cadrul organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern cu acordul Ministerului Sănătăţii;
g) aprobă planul anual de audit public intern al spitalului, rapoartele elaborate în urma misiunilor de audit intern şi raportul anual al activităţii de audit.
- negociază şi încheie contractele de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, precum şi cu direcţia de sănătate publică sau, după caz, cu instituţii publice din subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică şi pentru asigurarea cheltuielilor prevăzute de legislaţia în vigoare;
– respectă incompatibilităţile şi conflictele de interese stabilite prin Legea nr. 95/2006 Republicată, cu modificările şi completările ulterioare
SECŢIUNEA 3
Comitetul director
ART. 18
În cadrul Spitalului clinic judeţean de urgenţă "Sf. Spiridon" este organizat şi funcţionează un Comitetul director având următoarea componentă:
a) managerul;
b) directorul medical;
c) directorul financiar-contabil;
d) directorul de îngrijiri.
1. Ocuparea funcţiilor specifice Comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului cu respectarea metodologiilor aprobate de Ministerul Sănătăţii.
2. Membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs vor încheia cu managerul spitalului un contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi. Contractul de administrare poate fi prelungit la încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei.
3. Contractul de administrare poate înceta înainte de termen în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acesta.
4. Contractul individual de muncă al persoanelor angajate în spital, care ocupă funcţii de conducere specifice comitetului director se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului.
5. Modelul contractului de administrare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
6. Medicul şef al Serviciului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale face parte din Comitetul director, direct subordonat managerului.
7. În spital, directorul medical poate fi cadru didactic universitar.
ART. 19
Comitetul director are, în principal, următoarele atribuţii:
1. elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale Consiliului medical;
2. elaborează, pe baza propunerilor Consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
3. propune managerului, în vederea aprobării:
o numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare;
o organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
4. elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama spitalului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
5. propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de spitalizare, igienă şi alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
6. elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe baza centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării managerului;
7. urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;
8. analizează propunerea Consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care o supune spre aprobare managerului;
9. asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;
10. analizează, la propunerea Consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurile şi protocoalele de practică medicale;
11. elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;
12. la propunerea Consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi răspunde de realizarea acestora;
13. analizează, trimestrial sau ori va câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;
14. întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu Consiliului medical şi le prezintă Ministerului Sănătăţii;
15. negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi;
16. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului spitalului, şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;
17. face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii spitalului;
18. negociază cu şeful de secţie/laborator/serviciu şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului/serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei/laboratorului/serviciului;
19. răspunde în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;
20. analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul anual de activitate al spitalului.
21. asigură prin structurile de specialitate implementarea cu celeritate a recomandărilor şi măsurilor dispuse de organele de control şi audit abilitate conform legii: Curtea de Conturi, Corpul de Control, Serviciul Audit Public, etc.
SECŢIUNEA 4
Directorul medical
ART. 20
Atribuţiile specifice directorului medical sunt:
1. coordonează şi răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale şi bugetul de venituri şi cheltuieli;
2. monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează, împreună cu şefii de secţii/laboratoare/servicii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;
3. aprobă protocoale de practică medicală la nivelul spitalului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului spital;
4. răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pacienţilor internaţi;
5. coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului;
6. întocmeşte planul de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii/ laboratoare/servicii;
7. avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;
8. asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;
9. răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
10. analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.);
11. participă, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;
12. stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;
13. supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului;
14. întreprinde măsurile necesare şi urmăreşte realizarea indicatorilor de performanţă ai managementului spitalului al căror nivel este stabilit anual;
15. preia, exercită şi îndeplineşte toate prerogativele şi sarcinile funcţiei de manager al spitalului în intervalele de timp în care managerul lipseşte din activitate;
16. îndeplineşte toate sarcinile ce îi revin conform legislaţiei în vigoare privind aprobarea normelor de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare;
17. duce la îndeplinire sarcinile ce îi revin conform hotărârilor luate în şedinţele Comitetului director sau pe cele trasate de manager;
18. prezintă Consiliului de administraţie informări trimestriale cu privire la activitatea Consiliului medical;
19. sprijină managerul în demersul de creştere a veniturilor proprii ale spitalului, inclusiv din donaţii, fonduri ale comunităţii locale şi din orice sursă legală;
20. coordonează, îndrumă şi răspunde de activitatea secţiilor/compartimentelor cu paturi, a laboratoarelor paraclinice, serviciului de anatomie patologică, farmaciei şi a altor structuri funcţionale ca: sterilizare, bloc operator etc.
21. participarea la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern al spitalului.
22. se asigură şi răspunde de aplicarea în activitatea curentă a procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, a standardelor de sterilizare şi sterilitate, asepsie şi antisepsie, respectiv a normelor privind cazarea, alimentaţia şi condiţiile de igienă oferite pe perioada îngrijirilor acordate;
23. răspunde de raportarea la timp a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi implementarea măsurilor de limitare a acestora;
24. răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor în unitatea sanitară;
25. implementează activitatea de screening al pacienţilor în secţii de terapie intensivă şi alte secţii cu risc pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi în conformitate cu prevederile programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale;
26. controlează şi răspunde pentru derularea activităţilor proprii ale serviciului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
27. controlează respectarea procedurilor şi protocoalelor implementate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale de la nivelul secţiilor şi serviciilor din unitate, în colaborare cu medicii şefi de secţie;
28. organizează şi controlează evaluarea imunizării personalului împotriva HBV şi efectuarea vaccinărilor recomandate personalului din unitatea medicală respectivă (gripal, HBV, altele);
29. controlează şi răspunde de organizarea registrelor de expunere accidentală la produse biologice pe secţii/compartimente şi aplicarea corectă a măsurilor.
SECŢIUNEA 5
Directorul financiar-contabil
ART. 21
Atribuţiile specifice Directorului financiar-contabil sunt;
1. asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a spitalului, în conformitate cu dispoziţiile legale;
2. organizează contabilitatea în cadrul spitalului, în conformitate cu dispoziţiile legale, şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor financiar-contabile;
3. asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;
4. propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli;
5. asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;
6. participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi;
7. angajează spitalul prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a le refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;
8. analizează din punct de vedere financiar planul de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;
9. participă la organizarea sistemului informaţional al spitalului, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor financiar - contabile;
10. evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici;
11. asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor spitalului către bugetul statului, Trezoreria Statului şi terţi;
12. asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului încadrat în spital;
13. asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
14. organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin spitalului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte realizarea la timp a acestora;
15. ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea lor;
16. asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestiunii;
17. răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului financiar-contabilitate cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi la asigurarea integrităţii patrimoniului;
18. îndeplineşte formele de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;
19. împreună cu Serviciul achiziţii publice, contractare şi Serviciul administrativ întocmeşte şi prezintă studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare de servicii medicale;
20. organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor din subordine;
21. organizează la termenele stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale inventarierea mijloacelor materiale în unitate;
22. participarea la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern al spitalului.
SECŢIUNEA 6
Directorul de îngrijiri
ART. 22
Atribuţiile specifice directorului de îngrijiri sunt:
1. controlează îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în fişa postului de către personalul din subordine; coordonează, controlează şi răspunde de activitatea desfăşurată de asistenţii medicali şefi din unitate;
2. organizează întâlniri de lucru cu asistenţii medicali şefi;
3. monitorizează calitatea serviciilor de îngrijire acordate, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi ia măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
4. monitorizează procesul de implementare a ghidurilor şi protocoalelor de practică elaborate de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi aprobate de Ministerul Sănătăţii;
5. stabileşte pentru personalul din subordine, la propunerea asistenţilor medicali şefi, necesarul şi conţinutul programelor de perfecţionare organizate în cadrul spitalului;
6. analizează şi avizează participarea personalului din subordine la programele de educaţie medicală continuă organizate în afara instituţiei;
7. colaborează cu Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu instituţiile de învăţământ şi cu alte instituţii acreditate la realizarea programelor de perfecţionare pentru asistenţii medicali;
8. avizează şi coordonează modul de desfăşurare a pregătirii practice a viitorilor asistenţi medicali;
9. controlează modul în care se asigură bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă, de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;
10. asigură măsurile necesare pentru cunoaşterea de către asistenţii medicali a legislaţiei privind exercitarea profesiei de asistent medical;
11. participă la activităţile organizaţiilor profesionale ale asistenţilor medicali;
12. analizează şi participă la soluţionarea sancţiunilor propuse pentru personalul din subordine;
13. asigură măsurile necesare pentru cunoaşterea de către întregul personal din subordine a regulilor de etică profesională;
14. ia măsuri pentru cunoaşterea şi respectarea comportamentului igienic şi a regulilor de tehnică aseptică de către personalul din subordine;
15. aprobă programul de activitate lunar al personalului din subordine şi programarea concediilor de odihnă pentru acesta.
16. ia măsuri pentru respectarea de către vizitatori a normelor de igienă (portul echipamentului, evitarea aglomerării în saloane);
17. ia măsuri pentru buna funcţionare a compartimentului de dietetică şi a biroului de internări;
18. asigură măsurile necesare pentru cunoaşterea de către personalul din subordine a reglementărilor legale privind normele generale de sănătate şi securitate în muncă, regulamentului de organizare şi funcţionare al spitalului, regulamentului intern, normelor privind prevenirea şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi normelor privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile medicale.
19. participarea la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern al institutului.
20. prelucrează procedurile şi protocoalele de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale elaborate de serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale cu asistentele şefe de secţie şi răspunde de aplicarea acestora;
21. răspunde de implementarea şi respectarea precauţiunilor standard şi specifice la nivelul unităţii sanitare;
22. răspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine, de respectarea regulilor de tehnică aseptică de către acesta;
23. controlează respectarea circuitelor funcţionale din spital/secţie;
24. verifică starea de curăţenie din secţii, respectarea normelor de igienă şi controlează respectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie;
25. propune directorului financiar-contabil planificarea aprovizionării cu materiale necesare prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale, elaborată de secţiile spitalului, cu aprobarea şefului serviciului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
26. supraveghează şi controlează activitatea blocului alimentar în aprovizionarea, depozitarea, prepararea şi distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activităţii la bucătăria dietetică;
27. supraveghează şi controlează calitatea prestaţiilor efectuate la spălătorie;
28. constată şi raportează serviciului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi managerului spitalului deficienţe de igienă (alimentare cu apă, instalaţii sanitare, încălzire) şi ia măsuri pentru remedierea acestora;
29. instruieşte asistentele-şefe asupra măsurilor de prevenire o infecţiilor asociate asistenţei medicale care trebuie implementate şi respectate de vizitatori şi personalul spitalului;
30. coordonează şi verifică respectarea circuitului lenjeriei şi al deşeurilor infecţioase şi neinfecţioase, depozitarea lor la nivelul depozitului central şi respectarea modului de eliminare a acestora;
31. instruieşte asistentele-şefe asupra echipamentului de protecţie şi comportamentului igienic, precum şi asupra respectării normelor de tehnică aseptică şi propune măsuri disciplinare în cazurile de abateri;
32. organizează şi coordonează procesul de elaborare a procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale pe secţii, în funcţie de manevrele şi procedurile medicale identificate cu risc pentru pacienţi, şi se asigură de implementarea acestora;
CAP. IV
Structura organizatorică a spitalului
SUBSECŢIUNEA 0
ART. 23
Structura organizatorică a spitalului se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii, fiind compusă din:
Secţia/Compartimentul/Laboratorul/Cabinetul din structură
Secţia clinică cardiologie din care:
Compartiment terapie intensivă coronarieni
Secţia clinică chirurgie generală I din care:
Compartiment chirurgie toracică
Secţia clinică chirurgie generală II din care:
Compartiment chirurgie laparoscopică
Secţia clinică chirurgie generală III din care:
Compartiment neurochirurgie
Compartiment chirurgie laparoscopică
Secţia clinică chirurgie generală IV
Secţia clinică chirurgie generală V*)
*) Secţie cu paturi închise temporar
Secţia chirurgie vasculară
Secţia clinică chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă din care:
Compartiment arşi**)
**) funcţionează ca Unitate funcţională pentru arşi, în noile spaţii din Pavilionul A
Secţia Clinică medicină internă I
Secţia clinică medicină internă II din care:
Compartiment neurologie
Secţia clinică medicină internă III
Secţia clinică gastroenterologie I din care:
Compartiment terapie acută
Secţia clinică gastroenterologie II
Secţia clinică oftalmologie din care:
Compartiment anestezie şi terapie intensivă
Compartiment pentru copii
Secţia clinică O.R.L. din care:
Compartiment anestezie şi terapie intensivă
Secţia clinică dermatovenerologie
Secţia clinică chirurgie orală şi maxilo-facială din care:
Compartiment anestezie şi terapie intensivă
Secţia clinică endocrinologie din care:
Compartiment pentru copii
Secţia clinică diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice din care:
Compartiment terapie acută
Secţia clinică hematologie
Secţia clinică imunologie şi alergologie
Secţia clinică A.T.I. care are în structură:
Compartiment de toxicologie
Compartiment ATI-chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă
Compartiment ATI-arşi*)
*) Secţie cu paturi închise temporar
Spitalizare de zi
Unitatea primire urgenţe Iaşi (UPU) - SMURD cu punct de lucru în:
- Târgu Frumos
– Cabinetul de medicină dentară de urgenţă
Blocuri operatorii
Farmacia are în structură:
Farmacologie clinică
Unitatea de transfuzie sanguină (UTS)
Sterilizare
Laborator de analize medicale cu punct de lucru în:
- Târgu Frumos
Laborator de radiologie şi imagistică medicală
Serviciul de anatomie patologică:
- Citologie
– Histopatologie
– Prosectură
Laborator de medicină nucleară (radioizotopi)
Laborator de angiografie
Laborator de explorări funcţionale
Compartiment de explorări genetice
Laborator de endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică
Laborator de endoscopie digestivă
Laborator de endoscopie bronşică
Laborator de imunologie şi alergologie
Cabinet planificare familială
Serviciul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale
Compartiment ortoptică
Cabinete diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Serviciul de evaluare şi statistică medicală
Ambulatoriul integrat cu cabinete în specialităţile:
- medicină internă
– cardiologie
– gastroenterologie
– chirurgie generală
– ortopedie şi traumatologie
– chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă
– chirurgie vasculară
– chirurgie toracică
– neurochirurgie
– pneumologie
– obstetrică-ginecologie
– pediatrie
– neurologie
– psihiatrie
– psihiatrie pediatrică
– dermatovenerologie
– ORL
– oftalmologie
– endocrinologie
– reumatologie
– chirurgie orală şi maxilo-facială
– geriatrie şi gerontologie
– urologie
– hematologie
– alergologie şi imunologie clinică
– medicina muncii
Laborator de analize medicale
Laborator de radiologie şi imagistică medicală
Laborator de recuperare, medicină fizică şi balneologie
Laborator de radioterapie
Laborator de explorări funcţionale
Compartiment audiologie
Punct de lucru al ambulatoriului integrat al spitalului din str. G-ral Berthelot nr. 2, Iaşi, cu cabinete în specialităţile:
- chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă
– medicină internă
– ortopedie şi traumatologie
– chirurgie generală
Ambulatoriul de specialitate de stomatologie pediatrică (se desfăşoară activitate de învăţământ)
Ambulatoriul de specialitate de stomatologie - adulţi (se desfăşoară activitate de învăţământ)
La nivelul spitalului funcţionează Institutul de gastroenterologie şi hepatologie, care cuprinde secţiile clinice gastroenterologie I şi II şi Laboratorul de endoscopie digestivă şi terapeutică conform OMS nr. 1071/2012
La nivelul spitalului funcţionează Centrul clinic judeţean de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Aparat funcţional
ART. 24
(1) Actuala structură se poate modifica ca urmare a aprobării unei noi structuri prin ordin al ministrului sănătăţii, la o dată ulterioară aprobării prezentului regulament de organizare şi funcţionare.
(2) Secţiile cu paturi sunt organizate pe profilul de specialitate.
(3) Secţiile sunt conduse de un medic şef de secţie, ajutat de asistenta-şefă.
(4) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin cu privire la calitatea serviciilor medicale spitalul are organizat Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale, iar pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin cu privire la activitatea economică, financiară şi administrativă, spitalul are în structură servicii, birouri şi compartimente funcţionale, astfel: Serviciul financiar-contabilitate, Serviciul resurse umane, normare, organizare şi salarizare, Biroul juridic, Biroul de informatică, Biroul de aprovizionare-transport, Serviciul administrativ, Serviciul achiziţii publice, contractare, Compartimentul securitatea muncii, P.S.I., protecţie civilă şi situaţii de urgenţă, Compartimentul de relaţii publice.
(5) Secţiile/Laboratoarele/Serviciile participă activ la implementarea/dezvoltarea sistemului de control managerial, implementarea dezvoltarea procedurilor operaţionale privind sistemul de calitate, precum şi a normelor de protecţia muncii, securitate şi sănătate în muncă.
SUBSECŢIUNEA 1A
A. Secţii şi compartimente cu paturi
SECŢIUNEA 1
A1. Generalităţi
ART. 25
(1) Secţiile clinice desfăşoară activitate clinică medicală, activitate de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică, fiind implicate în procesul de pregătire al studenţilor şi rezidenţilor, în proiectele de cercetare şi studiile clinice; atribuţii specifice referitoare la gestiunea dosarului pacientului sunt reglementate prin procedură operaţională de întocmire şi gestionare a dosarului pacientului internat.
(2) Secţiile cu paturi sunt organizate pe profile de specialitate.
(3) Secţiile cu paturi, au în principal următoarele atribuţii privind asistenţa medicală:
a) repartizează bolnavii în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
b) asigură examinările medicale complete şi investigaţiile minime pentru bolnavi în ziua internării;
c) efectuează în cel mai scurt timp investigaţiile necesare stabilirii diagnosticului;
d) declară cazurile de boli contagioase, venerice, TBC, boli profesionale, conform reglementărilor în vigoare;
e) asigură tratamentul medical complet, individualizat şi diferenţiat în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale şi chirurgicale;
f) indică folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, a medicamentelor, instrumentarului şi aparaturii medicale specifice;
g) asigură ziua şi noaptea îngrijiri medicale necesare pe toată durata internării;
h) asigură medicamentele necesare tratamentului indicat şi administrarea corectă a acestora;
i) asigură alimentaţia bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;
j) desfăşoară activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;
k) programează pacienţii ce necesită intervenţie chirurgicală funcţie de patologie şi indicaţie (urgenţă, urgenţă amânată, regim programat);
l) transmite concluziile diagnostice şi indicaţiile terapeutice, prin scrisoarea medicală, medicului de familie, pentru bolnavii externaţi.
m) în Secţiile clinice se întocmeşte planul de îngrijire al bolnavului conform procedurilor încheiate la nivelul spitalului.
n) Planul de îngrijire se completează la internare, în momentul evaluării iniţiale a pacientului, la orice modificare a stării pacientului, care va conduce la apariţia sau modificarea manifestărilor de dependent pe durata internării precum şi înaintea externării, ca evaluare finală.
o) Planul de îngrijire se elaborează şi implementează, conform procedurilor, de către asistenţii medicali iar verificarea şi monitorizarea aplicării planului de îngrijiri, a întocmirii fişelor şi formularelor specifice legate de evaluarea şi îngrijirea pacientului precum şi recomandările de îngrijire la externarea pacientului se asigură de către asistentul şef.
SECŢIUNEA 2
A2. Aspecte specifice SUBSECŢIUNEA I
Secţiile clinice chirurgie generală I, chirurgie generală II, chirurgie generală III, chirurgie generală IV, chirurgie vasculară, chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, chirurgie orală şi maxilo-facială, ortopedie şi traumatologie
ART. 26
Secţiile clinice chirurgie generală I, chirurgie generală II, chirurgie generală III, chirurgie generală IV, chirurgie vasculară, chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, chirurgie orală şi maxilo-facială, ortopedie şi traumatologie au, în principal, următoarele obiective:
1. examinarea imediată, completă, trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor pentru internare;
2. asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate până când bolnavul este stabilizat şi ajunge în secţie;
3. asigurarea aparatului de urgenţă, cu aprobarea conducerii spitalului;
4. îmbăierea bolnavilor, dezinfecţia şi deparazitarea bolnavilor;
5. asigurarea transportului bolnavilor în secţie;
6. ţinerea evidenţei zilnice a internării bolnavilor şi asigurarea comunicării cu secţiile privind locurile libere;
7. repartizarea bolnavilor în saloane cu respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
8. examinarea imediată de către medicul chirurg a bolnavilor internaţi de urgenţă şi a celor cu stare biologică alterată;
9. stabilirea parcursului în vederea confirmării, precizării sau nuanţării diagnosticului de internare;
10. precizarea cât mai rapidă, prin consultări de specialitate, a afecţiunilor asociate patologiei chirurgicale;
11. întocmirea foii de observaţie în primele 24 de ore pentru pacienţii cronici şi la prezentare pentru pacienţii internaţi de urgenţă;
12. obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului pentru tratamentul chirurgical propus;
13. stabilirea diagnosticului preoperator, inclusiv stadiul bolii;
14. stabilirea indicaţiei operatorii, justificarea acesteia şi alegerea procedurii tehnice şi tactice, la propunerea medicului curant şi cu acordul şefului de secţie;
15. obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului în tratamentul chirurgical propus;
16. pregătirea preoperatorie generală, locală şi asigurarea consultului preanestezic;
17. asigurarea şi verificarea îndeplinirii tratamentelor medicale pre-şi postoperatorii;
18. efectuarea intervenţiilor chirurgicale efectuarea procedeelor curente de chirurgie generală;
19. supravegherea evoluţiei pre-şi postoperatorii generale şi locale;
20. precizarea recomandărilor de urmat la externare şi stabilirea contactelor postoperatorii.
SUBSECŢIUNEA II
Secţia clinică A.T.I. compartimentele ATI pentru secţiile clinice: ORL, BMF, Oftalmologie
ART. 27
Secţia clinică A.T.I. şi compartimentele ATI pentru secţiile clinice: ORL, BMF, Oftalmologie au, în principal, ca obiective asigurarea suportului indispensabil pacientului critic pentru evaluarea şi tratamentul disfuncţiilor şi/sau leziunilor acute de organ care ameninţă viaţa şi a condiţiilor necesare pentru desfăşurarea actului chirurgical, îngrijirea perioperatorie şi terapia durerii, precum şi alte proceduri diagnostice şi/sau terapeutice, prin mijloace farmacologice şi tehnice specifice;
1. în secţia clinică ATI se asigură stabilirea diagnosticului, prevenirea şi tratamentul tuturor insuficienţelor acute ale funcţiilor vitale. Măsurile specifice de tratament se adresează pacienţilor cărora le este ameninţată imediat viaţa.
2. în secţia clinică A.T.I. se asigură preluarea, monitorizarea, tratamentului şi îngrijirii pacienţilor care prezintă deja sau sunt susceptibili de a dezvolta insuficienţe organice acute multiple: cardiocirculatorie, respiratorie, renală etc., care ameninţă prognosticul vital.
3. Pacienţii îngrijiţi în secţia clinică A.T.I. conform criteriilor de internare/admisie şi triaj necesită o îngrijire specializată şi utilizarea prelungită a metodelor de supleere a acestor funcţii şi organe precum: suport hemodinamic, suport ventilator, epurare extrarenală etc.
4. în secţia clinică A.T.I. şi compartimentele ATI se asigură şi: îngrijirea postoperatorie adecvată care este destinată pacienţilor ce necesită astfel de tipuri de îngrijiri, cât şi pentru cei care necesită terapie intermediară, respectiv se asigură şi supravegherea medicală continuă a bolnavilor.
5. Starea bolnavilor se poate complica cu insuficienţe organice acute multiple, sau starea pacientului după trecerea printr-o asemenea condiţie patologică este încă prea gravă sau prea instabilă pentru a fi transferat în secţia cu paturi de unde provine.
6. Secţia clinică A.T.I. şi compartimentele ATI pentru secţiile clinice: ORL, BMF, Oftalmologie asigură anestezia pacienţilor pentru intervenţiile chirurgicale care se desfăşoară în blocurile operatorii şi anestezia pacienţilor în afara blocului operator pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării unor manevre diagnostice şi/sau terapeutice nonchirurgicale ce necesită anestezie şi care se desfăşoară în:
a) laboratorul de radiologie şi imagistică medicală (unitatea de tomografie computerizată, angiografie, RMN etc.);
b) laboratoare/compartimente de explorări funcţionale (cardiorespiratorii, a funcţiilor digestive);
c) alte structuri în care se justifică.
SUBSECŢIUNEA III
Secţiile clinice medicină internă I, medicină internă II, medicină Internă III şi Cardiologie
PARTEA 1
ART. 28
Secţiile clinice medicină internă I, medicină internă II, medicină internă III şi cardiologie au, în principal, următoarele obiective:
1. examinarea imediată, completă şi trierea medicală a bolnavilor pentru internare;
2. asigurarea transportului bolnavilor în secţie;
3. repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale;
4. efectuarea în cel mai scurt timp a examenului clinic şi a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;
5. declararea cazurilor de boli contagioase şi de boli profesionale conform reglementărilor în vigoare;
6. recoltarea de probe biologice pentru efectuarea analizelor;
7. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv ale bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;
8. indicarea, folosirea şi administrarea medicamentelor, a instrumentarului şi aparaturii medicale;
9. asigurarea aparatului de urgenţă, cu aprobarea conducerii spitalului;
10. obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului privind tratamentul necesar;
11. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora;
12. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;
13. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia.
14. efectuează consulturi interdisciplinare pentru comorbidităţile de medicină internă şi cardiologie
15. obţin consimţământul informat în scris al pacientului pentru tratamentul propus;
16. transmit concluziile diagnostice şi indicaţiile terapeutice, prin scrisoarea medicală, medicului de familie, pentru bolnavii externaţi.
PARTEA 2
INSTITUTUL DE GASTROENTEROLOGIE ŞI HEPATOLOGIE
ART. 29
1. În cadrul spitalului funcţionează Institutul de gastroenterologie şi hepatologie, structură fără personalitate juridică, care cuprinde: Secţia clinică gastroenterologie I, Secţia clinică gastroenterologie II şi Laboratorul de endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică.
2. Conducerea activităţii Institutului de gastroenterologie şi hepatologie se asigură de către un medic-şef, în condiţiile prevăzute de lege pentru funcţia de medic şef secţie.
3. Medicul-şef al Institutului de gastroenterologie şi hepatologie coordonează activitatea secţiilor cu paturi şi a structurilor paraclinice, care fac parte din structura institutului.
4. Medicul-şef al Institutului de gastroenterologie şi hepatologie participă la toate şedinţele Comitetului director, la fundamentarea bugetului institutului şi la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale încheiat cu casa de asigurări de sănătate şi cu direcţia de sănătate publică pentru derularea programelor naţionale de sănătate.
5. Institutul de gastroenterologie şi hepatologie coordonează programele de sănătate specifice bolilor gastrice şi hepatice, prin medicii specialişti din structura proprie.
6. În contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti încheiat între casa de asigurări de sănătate şi spital se menţionează distinct valoarea din contract corespunzătoare serviciilor medicale furnizate de Institutul de gastroenterologie şi hepatologie.
7. Managerul spitalului stabileşte, prin fişa postului, atribuţii specifice pentru personalul din structura economico-financiară şi din structura de achiziţii care asigură buna desfăşurare a activităţii Institutului de gastroenterologie şi hepatologie.
SUBSECŢIUNEA IV
Secţiile clinice gastroenterologie I şi gastroenterologie II
ART. 30
Secţiile clinice gastroenterologie I şi gastroenterologie II au, în principal, următoarele obiective:
1. asigurarea examinării medicale complete şi a investigaţiilor minime în ziua internării;
2. efectuarea în cel mai scurt timp a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;
3. declararea cazurilor de boli contagioase şi de boli profesionale conform reglementărilor în vigoare;
4. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv ale bolii;
5. asigurarea, zi şi noapte, a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;
6. asigurarea trusei de urgenţă, cu aprobarea conducerii spitalului;
7. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea corectă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;
8. asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale, psihice şi funcţionale;
9. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;
10. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;
11. efectuează consulturi interdisciplinare pentru comorbidităţile de gastroenterologie;
12. obţin consimţământul informat în scris al pacientului pentru tratamentul propus;
13. transmiterea concluziilor diagnostice şi a indicaţiilor terapeutice, pentru bolnavii externaţi, medicilor de familie.
SUBSECŢIUNEA V
Secţiile clinice dermatovenerologie, endocrinologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, imunologie şi alergologie şi Secţia clinică hematologie
ART. 31
Secţiile clinice dermatovenerologie, endocrinologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, imunologie şi alergologie şi secţia clinică hematologie au, în principal, următoarele obiective:
1. examinarea imediată, completă şi trierea medicală a bolnavilor pentru internare;
2. asigurarea transportului bolnavilor în secţie;
3. repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale;
4. efectuarea în cel mai scurt timp a examenului clinic şi a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;
5. declararea cazurilor de boli contagioase şi de boli profesionale conform reglementărilor în vigoare;
6. recoltarea de probe biologice pentru efectuarea analizelor;
7. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv ale bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;
8. indicarea, folosirea şi administrarea medicamentelor, a instrumentarului şi aparaturii medicale;
9. asigurarea aparatului de urgenţă, cu aprobarea conducerii spitalului;
10. obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului privind tratamentul necesar;
11. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora;
12. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;
13. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia.
SUBSECŢIUNEA VI
Secţiile clinice ORL şi oftalmologie
ART. 32
Secţiile clinice ORL şi oftalmologie au, în principal, următoarele obiective:
1. asigurarea examinării medicale complete şi a investigaţiilor minime în ziua internării;
2. efectuarea în cel mai scurt timp a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;
3. declararea cazurilor de boli contagioase şi de boli profesionale conform reglementărilor în vigoare;
4. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv ale bolii;
5. asigurarea, zi şi noapte, a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;
6. asigurarea trusei de urgenţă, cu aprobarea conducerii spitalului;
7. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea corectă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;
8. asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale, psihice şi funcţionale;
9. asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;
10. desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;
11. efectuează consulturi interdisciplinare pentru comorbidităţile de ORL şi oftalmologie
12. obţin consimţământul informat în scris al pacientului pentru tratamentul propus;
13. transmiterea concluziilor diagnostice şi a indicaţiilor terapeutice, pentru bolnavii externaţi, medicilor de familie.
SUBSECŢIUNEA VII
Spitalizare de zi
ART. 33
Spitalizarea de zi are, în principal, următoarele obiective:
1. asigurarea spitalizării bolnavilor în funcţie de gravitatea diagnosticului şi în funcţie de indicaţiile medicilor;
2. supravegherea evoluţiei pre şi postoperatorii generale şi locale;
3. precizarea recomandărilor de urmat la externare şi stabilirea contactelor postoperatorii;
4. asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv ale bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;
5. supravegherea intraterapeutică a pacienţilor;
6. asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;
7. consulturi interdisciplinare la recomandarea medicului curant;
8. asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale precoce.
SUBSECŢIUNEA 2
B. Compartimente fără paturi
SECŢIUNEA I
Blocurile operatorii
ART. 34
Blocurile operatorii au, în principal, următoarele obiective:
1. desfăşurarea activităţii operatorii a spitalului;
2. asigurarea măsurilor de antisepsie necesare menţinerii condiţiilor optime de desfăşurare a actului operator;
3. asigurarea condiţiilor necesare respectării măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale;
4. ţinerea evidenţei zilnice a pacienţilor care se operează şi asigurarea comunicării cu Secţia clinică anestezie şi terapie intensivă privind locurile libere;
5. asigurarea împreună cu personalul Secţiei clinice anestezie şi terapie intensivă, a transportului bolnavilor din blocul operator în Secţia clinică anestezie şi terapie intensivă;
6. urmărirea consumului de materiale şi raportarea lui în sistemul informatic;
7. asigurarea manipulării, depozitării şi transportului la Laboratorul de analize medicale şi Serviciul de anatomie patologică al produselor biologice recoltate în actul operator.
SECŢIUNEA II
Sterilizare
ART. 35
Sterilizarea are, în principal, următoarele obiective:
1. verificarea modului de pregătire şi împachetare a materialelor trimise pentru sterilizare şi respingerea truselor necorespunzătoare;
2. eliminarea încărcăturii microbiene, încărcăturii organice şi a biofilmului de pe dispozitivele medicale;
3. sterilizarea propriu-zisă şi sistemul de control al procesului;
4. procedurile de control şi marcare a produselor finite;
5. sesizarea eventualelor neconformităţi şi luarea imediată a măsurilor necesare;
6. înregistrarea şi arhivarea datelor privind procesul de sterilizare;
7. efectuarea sterilizării, respectând normele tehnice de sterilizare şi instrucţiunile de sterilizare, a fiecărui aparat;
8. banderolarea şi etichetarea truselor şi pachetelor cu materiale sterilizate;
9. ţinerea evidenţei activităţii de sterilizare pe aparate şi şarje.
10. efectuarea testelor de control şi evidenţa acestora;
11. asigurarea circuitului de stocare, distribuţie şi transport la utilizatori;
12. asigurarea circuitelor pentru securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale;
13. supravegherea şi corectarea condiţiilor de desfăşurare a procesului de sterilizare;
14. verificarea calităţii aerului, apei şi a fluidelor utilizate;
15. verificarea stării de igienă a suprafeţelor;
16. verificarea modului de funcţionare a echipamentelor de sterilizare;
17. verificarea modului de funcţionare a echipamentelor de control, măsură şi testare.
SECŢIUNEA III
Farmacia
ART. 36
În cadrul spitalului funcţionează o farmacie cu circuit închis. Farmacia asigură şi gestionează întreaga medicaţie necesară bolnavilor internaţi.
Farmacia are în principal următoarele obiective:
1. recepţia produselor farmaceutice şi a materialelor sanitare pe baza documentelor de primire;
2. participarea la întocmirea necesarului privind aprovizionarea cu medicamente, depozitarea şi păstrarea lor în condiţii corespunzătoare;
3. verificarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi substanţelor farmaceutice;
4. asigurarea de medicamente necesare activităţii de asistenţă medicală a spitalului;
5. păstrarea, prepararea şi eliberarea medicamentelor de orice natură şi formă, potrivit Farmacopei Române în vigoare, a specialităţilor farmaceutice autorizate şi a altor produse farmaceutice, conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;
6. depozitarea produselor conform normelor în vigoare (farmacopee, standarde sau norme interne), ţinându-se seama de natura şi proprietăţile lor fizico-chimice;
7. organizarea şi efectuarea controlului calităţii medicamentului şi luarea de măsuri ori de câte ori este necesar pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat organul superior;
8. asigurarea controlului preventiv, verificarea organoleptică şi fizică, verificarea operaţiilor finale, analiza calitativă a medicamentului la masa de analize;
9. prepararea şi eliberarea medicamentelor potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii;
10. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de medicamente şi unele materiale sanitare;
11. operarea în programul informatic a documentelor de eliberare a medicamentelor;
12. participarea, pe baza consumurilor şi a stocurilor din farmacie, la efectuarea comenzilor lunare de medicamente simptomatice şi citostatice.
Farmacistul de farmacie clinică are în principal următoarele atribuţii:
1. identificarea şi semnalarea interacţiunilor medicamentoase cu semnificaţie clinică: medicament-medicament din schemele de tratament, medicament - alimente;
2. identificarea şi semnalarea interacţiunilor cu mecanism farmacocinetic şi farmacodinamic: balanţa beneficiu - risc, beneficiu - cost, în favoarea pacientului;
3. evaluarea prescripţiei medicale din foaia de observaţie clinică pentru: analiza schemei de tratament iniţiată în spital pentru patologia care reprezintă motivul internării, analiza schemei de tratament pentru patologii asociate ale pacientului, verificarea coerenţei tratamentului, identificarea şi semnalarea erorilor, identificarea incompatibilităţilor medicamentoase;
4. evaluarea prescripţiei medicale care implică antibioterapie;
5. optimizarea schemelor de tratament în ce priveşte: ritmul, doza, concentraţia, modul de administrare, cronofarmacologia;
6. participarea în echipa de monitorizare, în cazul introducerii de noi medicamente în terapie, la studiile de monitorizare pe criteriile farmacocinetic, farmacoterapeutic, şi toxicologic al acestora.
SECŢIUNEA IV
Unitatea de transfuzia sanguină
ART. 37
În spital este organizată ca structură independentă a spitalului Unitatea de transfuzie sanguină, care este subordonată managerului spitalului.
Programul de lucru al Unităţii de transfuzie sanguină din spital este permanent.
În Unitatea de transfuzie sanguină din spital se desfăşoară următoarele activităţi:
1. aprovizionarea cu sânge total şi componente de sânge, pe baza solicitărilor scrise din secţiile spitalului;
2. recepţia, evidenţa, stocarea şi livrarea sângelui total şi a componentelor sanguine către secţiile spitalului;
3. distribuţia de sânge şi componente sanguine de la un centru de transfuzie furnizor către spitalul beneficiar, care se face în baza unui contract de furnizare ce stabileşte condiţiile de distribuţie şi documentaţia aferentă obligatorie;
4. efectuarea testelor pretransfuzionale;
5. pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;
6. consiliere privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;
7. prezervarea probelor biologice pretransfuzionale şi a unităţilor de sânge sau a componentelor sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore posttransfuzional în spaţiile frigorifice cu această destinaţie;
8. întocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate;
9. raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial;
10. păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional, în cazul tuturor pacienţilor transfuzaţi, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în spaţii frigorifice (-15-18°C) cu această destinaţie.
Conducerea spitalului are obligaţia întocmirii planului anual de educaţie continuă şi evaluare periodică a personalului cu activitate în domeniul transfuziei.
ART. 38
Laboratoarele din cadrul structurii organizatorice a spitalului sunt organizate astfel:
1. Laborator de analize medicale;
2. Laborator de radiologie şi imagistică medicală;
3. Laborator de medicină nucleară;
4. Laborator de angiografie;
5. Laborator de explorări funcţionale;
6. Laborator de endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică;
7. Laborator de endoscopie digestivă;
8. Laborator de endoscopie bronşică;
9. Laborator de imunologie şi alergologie;
10. Compartiment de explorări genetice.
SECŢIUNEA V
Laboratorul de analize medicale
ART. 39
Laboratorul de analize medicale are, în principal, următoarele obiective:
1. efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, microbiologie, toxicologie, parazitologie, micologie, necesare precizării diagnosticului, stadiului de evoluţie a bolii şi examenelor profilactice;
2. recepţionarea produselor sosite pentru examen de laborator şi înserierea lor corectă;
3. asigurarea recipientelor necesare recoltării produselor;
4. redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate;
5. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;
6. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi.
SECŢIUNEA VI
Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală
ART. 40
(1) Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală care are în dotare atât aparatura radiologie şi imagistică medicală cât şi computer-tomograf şi RMN:
(2) Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală are, în principal, următoarele obiective:
1. efectuarea examenelor radiologice şi imagistice în laborator şi la patul bolnavului, la indicaţia medicului primar sau a medicului specialist;
2. colaborarea cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului;
3. organizarea şi utilizarea corespunzătoare a filmotecii şi a arhivei;
4. înregistrarea tuturor examinărilor efectuate;
5. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi personalului din laborator;
6. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;
7. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de filme şi materiale de laborator specifice;
8. raportarea statistică a numărului de examinări efectuate pe bolnavii internaţi şi în ambulatoriu.
SECŢIUNEA VII
Laboratorul de medicină nucleară
ART. 41
Laboratorul de medicină nucleară are, în principal, următoarele obiective:
1. executarea explorărilor funcţionale şi morfologice cu ajutorul radioizotopilor pentru diferite boli la bolnavii din ambulatoriu şi cei internaţi;
2. efectuarea scintigrafiilor şi a ecografiilor;
3. executarea explorărilor cu surse radioactive deschise în bolile care necesită acest tip de diagnostic;
4. asigurarea circuitului izotopilor radioactivi în condiţii de evitare a poluării interne şi externe a mediului ambiant;
5. colaborarea cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului;
6. organizarea şi utilizarea corespunzătoare a arhivei;
7. înregistrarea tuturor examinărilor efectuate;
8. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi personalului din laborator;
9. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;
10. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale de laborator specifice;
11. completarea corectă şi la zi a formularelor tipizate din sistemul informaţional al Ministerului Sănătăţii cu datele corespunzătoare activităţii desfăşurate.
SECŢIUNEA VIII
Laboratorul de explorări funcţionale
ART. 42
Laboratorul de explorări funcţionale asigură:
1. efectuarea investigaţiilor medicale: electroencefalografie, spirometrie, electrocardiografie, montare holter cardiac, determinarea indicelui gleznă-braţ, oscilometrie, test de efort, conform solicitărilor medicilor de specialitate şi în raport cu dotarea existentă;
2. redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate;
3. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;
4. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi.
SECŢIUNEA IX
Laboratorul de endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică
ART. 43
(1) Laboratorul de endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică face parte din cadrul Institutului de gastroenterologie şi hepatologie.
(2) Laboratorul de endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică este organizat şi funcţionează cu două compartimente pentru asigurarea explorărilor endoscopice diagnostice aplicate tractului digestiv. În acest cadru sunt efectuate:
- endoscopii digestive superioare: eso-gastro-duodenoscopii şi enteroscopii proximale (jejunoscopii);
– endoscopii digestive inferioare: colonoscopii şi ileoscopii distale.
(3) Laboratorul de endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică este dotat cu instrumentar specific, este deservit de personal medical specializat şi are ca obiective şi sarcini:
1. examinarea, evaluarea indicaţiei procedurilor explorării endoscopice şi consilierea bolnavilor;
2. efectuarea tehnicilor endoscopice diagnostice;
3. recunoaşterea şi caracterizarea descriptivă a leziunilor identificate;
4. prelevarea de probe biopsice pentru documentarea histopatologică a leziunilor;
5. efectuarea tehnicilor terapeutice cu aplicabilitate în regim de urgenţă pentru condiţii patologice relevate de endoscopia digestivă diagnostică, respectiv extragerea corpilor străini impactaţi în tractul digestiv superior;
6. redactarea buletinelor de proceduri.
(4) Laboratorul de endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică este organizat şi funcţionează pentru efectuarea procedurilor terapeutice endoscopie/radioendoscopie. Este dotat corespunzător cu echipamente endoscopice (inclusiv auxiliare) şi radiologice. În acest cadru sunt realizate:
1. bandarea endoscopică a varicelor esofagiene;
2. dilatarea radioendoscopică a stenozelor esofagiene benigne şi achalasiei cardiei;
3. protezarea radioendoscopică a stenozelor esofagiene maligne;
4. gastrotomia endoscopică percutanată;
5. polipectomia endoscopică la nivelul tractului digestiv superior şi inferior;
6. colangio-pantografia retrogradă endoscopică;
7. sfincterectomia oddiană;
8. extragerea endoscopică a calculilor de la nivelul căii biliare principale.
SECŢIUNEA X
Laboratorul de endoscopie digestivă
ART. 44
Laboratorul de endoscopie digestivă este organizat şi funcţionează pentru asigurarea explorărilor endoscopice ale tractului digestiv, efectuând endoscopii digestive. Laboratorul de endoscopie digestivă este dotat cu Instrumentar specific şi este deservit de personal medical specializat. Laboratorul de endoscopie digestivă se ocupă cu redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate, întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice, raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi.
SECŢIUNEA XI
Laboratorul de endoscopie bronşică
ART. 45
Laboratorul de endoscopie bronşică are, în principal, următoarele obiective:
1. recoltează probe în vederea realizării biopsiilor;
2. examinează pacienţii, stabileşte diagnosticul folosind tehnici medicale specifice, indică sau, după caz, efectuează tratamentul corespunzător, consemnează observaţiile în foaia de observaţie a pacientului;
3. efectuează manevre specifice competenţei de endoscopie bronşică;
4. urmăreşte starea pacienţilor după examenul endoscopic şi adoptă măsuri medicale în caz de nevoie;
5. urmăreşte şi asigură folosirea şi întreţinerea corectă a aparaturii medicale;
6. urmăreşte aplicarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a contaminării aparaturii cu produse infectate.
SECŢIUNEA XII
Laboratorul de imunologie şi alergologie
ART. 46
Laboratorul de imunologie şi alergologie are următoarele obiective:
1. efectuarea analizelor de imunologie: evaluarea serologică a markerilor infecţioşi atât la pacienţii internaţi, cât şi la cei din ambulatoriu, precum şi testarea periodică a personalului medical al spitalului (markeri endocrini, tumorali, autoimuni);
2. recepţionarea produselor sosite pentru examen de laborator şi înserierea lor corectă;
3. asigurarea recipientelor necesare recoltării produselor;
4. redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate;
5. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;
6. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi.
SECŢIUNEA XIII
Compartimentul de explorări genetice
ART. 47
Compartimentul de explorări genetice are ca obiective:
1. testarea HLA = human leukocyte antigen pentru programul naţional de transplant;
2. testarea HLA = human leukocyte antigen pentru diverse patologii;
3. testarea HPV = human papilloma virus pentru persoanele cu risc;
4. recepţionarea produselor sosite pentru examen de laborator şi înserierea lor corectă;
5. asigurarea recipientelor necesare recoltării produselor;
6. redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate;
7. întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;
8. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi.
SECŢIUNEA XIV
Serviciul de anatomie patologică
ART. 48
Serviciul de anatomie patologică are în componenţa sa următoarele compartimente:
- citologie;
– histopatologie şi imunohistochimie;
– prosectură.
Activitatea de anatomie patologică constă în efectuarea de examene macroscopice şi microscopice asupra produselor biologice recoltate fie persoanelor în viaţă, fie la autopsie cadavrelor, şi anume: piese operatorii, material bioptic, biopsii de tract digestiv, bronşice, hepatice, pancreatice, renale, puncţii medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare şi altele asemenea.
Serviciile de anatomie patologică, au următoarele atribuţii:
1. efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologic, după caz, asupra produselor biologice recoltate, şi anume: piese operatorii, material bioptic, biopsii de tract digestiv, bronşice, hepatice, pancreatice, renale, puncţii medulare, ganglionare, lichide biologice, material aspirat cu ac fin, frotiuri exfoliative, organe, fragmente tisulare şi altele asemenea;
2. Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic în serviciile de anatomie patologică a tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienţi în cursul intervenţiilor chirurgicale şi a materialului bioptic, împreună cu fişa de însoţire a materialului bioptic prevăzută de legile în vigoare;
3. efectuarea de autopsii tuturor pacienţilor decedaţi în spital, care nu sunt cazuri medico-legale, şi, unde este necesară confirmarea, precizarea sau completarea diagnosticului clinic;
4. Pentru pacienţii cu afecţiuni cronice cunoscute, bine investigate, în condiţiile în care aparţinătorii nu au nicio rezervă asupra bolii şi tratamentului aplicat şi îşi asumă în scris responsabilitatea pentru aceasta, se poate dispune neefectuarea autopsiei, sub semnătură, de către directorul spitalului, cu avizul şefului de secţie unde a fost internat decedatul, al medicului curant şi al şefului serviciului de anatomie patologică;
5. efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea şi cosmetizarea cadavrelor;
6. eliberarea certificatului de îmbălsămare pe baza certificatului constatator de deces completat şi semnat de medicul anatomopatolog;
7. eliberarea cadavrelor în conformitate cu normele în vigoare;
8. colaborarea cu celelalte laboratoare din cadrul spitalului, în vedere efectuării unor cercetări complementare speciale (bacteriologice, biochimice, experimentale);
9. eliberarea pe bază de cerere, conform legislaţiei în vigoare, a probelor în vederea unui consult de specialitate sau pentru investigaţii suplimentare;
10. colaborarea cu laboratorul de medicină legală în cazurile prevăzute de lege.
SECŢIUNEA XV
Serviciul pentru supravegherea, revenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale
ART. 49
Atribuţiile serviciului pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale:
1. organizează şi participă la întâlnirile Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
2. propune managerului sancţiuni pentru personalul care nu respectă procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare a inducţiilor asociate asistenţei medicale;
3. şeful/responsabilul contractat participă în calitate de membru la şedinţele Comitetului director al unităţii sanitare şi, după caz, propune acestuia recomandări pentru implementarea corespunzătoare a planului anual de prevenire a infecţiilor, echipamente şi personal de specialitate;
4. elaborează şi supune spre aprobare planul anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitatea sanitară;
5. organizează, în conformitate cu metodologia elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, anual un studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor nosocomiale şi a consumului de antibiotice din spital;
6. organizează şi derulează activităţi de formare a personalului unităţii în domeniul prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale;
7. organizează activitatea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru implementarea şi derularea activităţilor cuprinse în planul anual de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;
8. propune şi iniţiază activităţi complementare de prevenţie sau de limitare cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau al unui focar de infecţie asociată asistenţei medicale;
9. elaborează ghidul de izolare al unităţii sanitare şi coordonează aplicarea precauţiilor specifice în cazul depistării colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi la pacienţii internaţi;
10. întocmeşte harta punctelor şi zonelor de risc pentru apariţia infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborează procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare în conformitate cu aceasta;
11. implementează metodologiile naţionale privind supravegherea bolilor transmisibile şi studiile de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
12. verifică completarea corectă a registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de pe secţii şi centralizează datele în registrul de monitorizare a infecţiilor al unităţii;
13. raportează la Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Iaşi infecţiile asociate asistenţei medicale ale unităţii şi calculează rata de incidenţă a acestora pe unitate şi pe secţii;
14. organizează şi participă la evaluarea eficienţei procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie prin recoltarea testelor de autocontrol;
15. colaborează cu medicul de laborator pentru cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene de la nivelul secţiilor şi compartimentelor, cu precădere a celor multirezistente şi/sau cu risc epidemiologie major, pe baza planului de efectuare a testelor de autocontrol;
16. solicită trimiterea de tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referinţă, în conformitate cu metodologiile elaborate de Institutul Naţional da Sănătate Publică, în scopul obţinerii unor caracteristici suplimentare;
17. supraveghează şi controlează buna funcţionare a procedurilor de sterilizare şi menţinere a sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;
18. supraveghează şi controlează activitatea de triere, depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală;
19. organizează, supraveghează şi controlează respectarea circuitelor funcţionale ale unităţii, circulaţia pacienţilor şi vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar sau postliceal;
20. avizează orice propunere a unităţii sanitare de modificare în structura unităţii;
21. supraveghează şi controlează respectarea în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor de triaj, depistare şi izolare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
22. răspunde prompt la informaţia primită din secţii şi demarează ancheta epidemiologică pentru toate cazurile suspecte de infecţie asociată asistenţei medicale;
23. dispune, după anunţarea prealabilă a managerului unităţii, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecţiei, respectiv organizează, după caz, triaje epidemiologice şi investigaţii paraclinice necesare;
24. întocmeşte şi definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informaţiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinde măsuri şi activităţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar;
25. solicită colaborările interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern de la direcţia de sănătate publică sau Institutul Naţional de Sănătate Publică - centru regional la care este arondat, conform reglementărilor în vigoare;
26. raportează managerului problemele depistate sau constatate în prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
27. întocmeşte rapoarte cu dovezi la dispoziţia managerului spitalului, în cazurile de investigare a responsabilităţilor pentru infecţii asociate asistenţei medicale.
SECŢIUNEA XVI
Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale
ART. 50
Serviciul de management al calităţii serviciilor medicale are, în principal, următoarele atribuţii:
1. pregătirea şi analizarea planului anual al managementului calităţii serviciilor medicale;
2. coordonarea activităţii de elaborare a documentelor sistemului de management al calităţii serviciilor medicale, respectiv manualul calităţii şi proceduri;
3. coordonarea şi implementarea programului de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul unităţii, pe baza procedurilor operaţionale specifice fiecărei secţii, fiecărui laborator etc. şi a standardelor de calitate;
4. coordonarea şi implementarea procesului de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor medicale;
5. colaborarea cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii serviciilor medicale;
6. implementarea instrumentelor de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor;
7. asigurarea implementării strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii declarate de manager;
8. asigurarea implementării şi menţinerii conformităţii sistemului de management al calităţii serviciilor medicale cu cerinţele specifice;
9. coordonarea activităţii de analiză a neconformităţilor constatate şi propunerea către manager a acţiunilor de îmbunătăţire sau corective ce se impun;
10. coordonarea analizelor cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii serviciilor medicale;
11. asigurarea aplicării strategiei sanitare şi a politicii de calitate a unităţii în domeniul medical în scopul asigurării sănătăţii pacienţilor;
12. asistarea şi răspunderea tuturor solicitărilor managerului pe domeniul de management al calităţii serviciilor medicale.
SECŢIUNEA XVII
Serviciul de evaluare şi statistică medicală
ART. 51
Serviciul de evaluare şi statistică medicală are, în principal, următoarele obiective:
1. întocmeşte rapoartele, centralizările, dările de seamă şi situaţiile statistice periodice lunare, trimestriale, semestriale şi anuale. Unde este cazul, se anexează copii ale documentelor pe baza cărora s-a întocmit raportul;
2. execută, în termenele stabilite, toate lucrările de statistică medicală, precum şi pe cele necesare pentru activitatea operativă a instituţiei;
3. asigură circuitul informaţional al datelor prin sistemul informatic existent;
4. introduce zilnic, verifică transmite datele privitoare la pacienţi din foaia de observaţie clinică generală;
5. transmite şi prelucrează datele prin internet;
6. primeşte documentaţia medicală a bolnavilor externaţi (foi de observaţie);
7. clasifică foile de observaţie ale bolnavilor externaţi pe grupe de boli, pe secţii, pe an;
8. ţine evidenţa datelor statistice pe formulare stabilite de Ministerul Sănătăţii şi întocmeşte rapoartele statistice ale spitalului, verificând exactitatea datelor statistice ale secţiilor cuprinse în rapoartele secţiilor;
9. pune la dispoziţia secţiilor datele statistice şi documentaţia medicală necesare pentru activitatea curentă şi asigură prelucrarea datelor statistice;
10. urmăreşte corelarea diferiţilor indicatori de activitate comparativ cu alte unităţi sau pe ţară şi informează şefii de secţie şi conducerea unităţii;
11. ţine la zi evidenţa informatizată a pacienţilor externaţi şi răspunde de corectitudinea datelor introduse în calculator;
12. întocmeşte documentaţia medicală a bolnavilor externaţi din spital (foi de observaţie, foi de temperatură);
13. asigură controlul zilnic al foilor de mişcare şi compararea cu baza de date;
14. asigură înregistrarea mişcării zilnice a bolnavilor în centralizatorul electronic;
15. efectuează controlul periodic al listei bolnavilor externaţi şi întocmeşte situaţia numerică a acestora;
16. asigură centralizarea concediilor medicale furnizate de secţii, tipărirea şi expedierea prin e-mail la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi;
17. urmăreşte înregistrarea corectă a datelor bolnavilor.
SECŢIUNEA XVIII
UPU-SMURD
ART. 52
UPU-SMURD are, în principal, următoarele obiective:
1. triajul urgenţelor la prezentarea la spital;
2. primirea, stabilizarea şi tratamentul iniţial al tuturor urgenţelor, cu prioritate al urgenţelor majore;
3. asigurarea asistenţei medicale de urgenţă pentru urgenţe majore în echipele mobile de intervenţie (consult, stabilizare, monitorizare, tratament, transport);
4. investigaţii clinice şi paraclinice necesare stabilirii diagnosticului şi începerii tratamentului iniţial;
5. consultul de specialitate în echipă cu medicii de gardă din spital pentru stabilirea secţiei în care urmează să se interneze pacienţii;
6. monitorizare, tratament şi reevaluare pentru pacienţi care necesită internare, maximum 6 ore;
7. tratament, stabilizare şi reevaluare pentru pacienţii care nu necesită internare;
8. înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi raportarea adecvată a informaţiei medicale;
9. formarea continuă a personalului propriu şi formarea în medicina de urgenţă a altor categorii de personal medical.
SUBSECŢIUNEA 3
C. Ambulatoriul integrat
ART. 53
(1) Ambulatoriul integrat are în componenţa sa următoarele cabinete şi compartimente:
1. medicină internă;
2. cardiologie;
3. gastroenterologie;
4. chirurgie generală;
5. ortopedie şi traumatologie;
6. chirurgie toracică;
7. neurochirurgie;
8. pneumologie;
9. obstetrică-ginecologie;
10. pediatrie;
11. neurologie;
12. psihiatrie;
13. psihiatrie pediatrică;
14. dermatovenerologie;
15. 0RL;
16. oftalmologie;
17. endocrinologie;
18. reumatologie;
19. chirurgie orală şi maxilo-facială;
20. geriatrie şi gerontologie;
21. urologie;
22. hematologie;
23. alergologie şi imunologie clinică;
24. chirurgie vasculară;
25. chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă;
26. medicina muncii;
27. laborator de analize medicale;
28. laborator de radiologie şi imagistică medicală;
29. laborator de recuperare, medicină fizică şi balneologie;
30. laborator de radioterapie;
31. laborator de explorări funcţionale;
32. compartiment audiologie.
(2) Ambulatoriul integrat are, în principal, următoarele obiective:
1. consultarea, investigarea, stabilirea diagnosticului, a tratamentului medical şi/sau chirurgical, îngrijirea, administrarea medicamentelor asiguraţilor;
2. monitorizarea şi controlul pacienţilor care au fost internaţi în spital şi care au venit la controalele programate la solicitarea medicului curant sau cu bilet de trimitere de la medicul de familie ori de la un medic specialist din ambulatoriu, aflat în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, pentru afecţiunile pentru care au fost internaţi;
3. consultaţii interdisciplinare pentru pacienţii internaţi în unitate sau pentru cei internaţi în alte spitale, în baza relaţiilor contractuale stabilite între unităţile sanitare respective; acestea se vor acorda prioritar;
4. informarea medicului de familie, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate;
5. întocmirea listelor de aşteptare pentru serviciile medicale programabile.
(3) În relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi, ambulatoriul integrat are următoarele obligaţii:
a) să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate şi a activităţii desfăşurate;
b) să informeze asiguraţii despre pachetul de servicii de bază, pachetul minimal de servicii medicale şi pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ;
c) să respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;
d) să raporteze datele necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportare;
e) să respecte prevederile actelor normative privind raportarea bolilor;
f) să respecte programul de lucru, pe care să îl afişeze la loc vizibil;
g) să respecte prevederile actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
h) să furnizeze tratamentul adecvat şi să prescrie medicamentele prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
i) să nu refuze acordarea asistenţei medicale în caz de urgenţă medico-chirurgicală;
j) să acorde servicii medicale tuturor asiguraţilor fără nicio discriminare, folosind formele cele mai eficiente de tratament;
k) să acorde servicii medicale şi investigaţii paraclinice în regim de urgenţă femeii gravide;
l) să solicite documentele care atestă calitatea de asigurat, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru;
m) să informeze medicul de familie la care este înscris asiguratul, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate şi să transmită rezultatul investigaţiilor paraclinice;
n) să întocmească liste de aşteptare pentru serviciile medicale programabile;
o) să acorde servicii medicale tuturor asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul;
p) să acorde cu prioritate consultaţii medicale personalului angajat în unităţile sanitare publice.
SUBSECŢIUNEA 4
SECŢIUNEA 1
D1 Ambulatoriul de specialitate de stomatologie pediatrică
ART. 54
În cadrul ambulatoriului de specialitate de Stomatologie pediatrică se desfăşoară activitatea de învăţământ universitar şi postuniversitar. Se efectuează servicii de ortodonţie şi ortopedie dento-facială.
SECŢIUNEA 2
D2. Ambulatoriul de specialitate de stomatologie - adulţi
ART. 55
În cadrul ambulatoriului de specialitate de stomatologie - adulţi se desfăşoară activitatea de învăţământ universitar şi postuniversitar în specialităţile endodonţie, parodontologie şi protetică dentară. Servicii medicale oferite de ambulatoriul de specialitate de stomatologie - adulţi sunt:
- chirurgie (extracţii, incizii, abcese, supuraţii);
– igienă orală (detartraj, periaj);
– protetică: cimentări şi ablaţii punţi, reparaţii şi retuşuri proteze;
– urgenţe de medicină dentară;
– terapie carii (plombe, tratament de canal, devitalizare).
SUBSECŢIUNEA 5
E. Structura aparatului funcţional
ART. 56
Structura activităţii administrative cuprinde servicii, birouri şi compartimente, cu atribuţii şi responsabilităţi specifice domeniului de activitate.
I. Serviciul financiar-contabilitate
Serviciul financiar-contabilitate are în principal următoarele atribuţii:
1. conduce evidenţa contabilă conform prevederilor legale, asigură înregistrarea corectă şi la zi, pe bază de documente justificative a operaţiunilor economico-financiare;
2. asigură organizarea circuitului şi păstrării documentelor care stau la baza înregistrărilor contabile;
3. întocmeşte periodic rapoarte privind utilizarea bunurilor materiale şi face propuneri de luare a măsurilor necesare, împreună cu celelalte compartimente din unitate, în ceea ce priveşte stocurile disponibile, supranormative, fără mişcare, sau cu mişcare lentă pentru prevenirea oricăror imobilizări de fonduri.
4. analizează periodic execuţia bugetară şi conţinutul conturilor, făcând propuneri corespunzătoare;
5. răspunde de întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale, a situaţiilor financiare trimestriale şi anuale;
6. exercită controlul financiar preventiv propriu, în conformitate cu dispoziţiile legale;
7. răspunde de întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
8. organizează inventarierea periodică a mijloacelor materiale şi face propuneri de luare a măsurilor dispuse privind regularizarea diferenţelor constatate;
9. asigură măsurile de păstrare, manipulare şi folosire a formularelor tipizate cu regim special;
10. organizează acţiuni de perfecţionare a pregătirii profesionale pentru salariaţii serviciului;
11. întocmeşte lucrările premergătoare privind bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului;
12. urmăreşte respectarea măsurilor necesare pentru asigurarea integrităţii bunurilor şi pentru recuperarea pagubelor;
13. răspunde de îndeplinirea condiţiilor legale privind angajarea gestionarilor, constituirea garanţiilor şi reţinerea sumelor aferente acestora;
14. asigură efectuarea corectă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare a operaţiunilor de plăţi în numerar;
15. conduce evidenţa angajamentelor bugetare în scopul de a furniza informaţii în orice moment şi pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exerciţiul bugetar curent, cu privire la creditele bugetare angajate şi cele disponibile, rămase de angajat;
16. urmăreşte şi completează în Sistemul Naţional de Raportare "FOREXEBUG" situaţiile şi raportările financiare stabilite de normele contabile în vigoare, cu respectarea termenelor precizate;
17. organizează modalitatea de întocmire a instrumentelor de plată, verificarea documentelor de acceptare sau refuz a plăţii;
18. organizează verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii operaţiunilor;
19. întocmeşte situaţia privind plăţile prin casierie care depăşesc limita de 100.000 lei, conform planificărilor decadale / lunar;
20. verifică şi urmăreşte toate operaţiunile consemnate de Trezoreria Municipiului Iaşi în extrasele de cont ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi, înregistrează în contabilitate documentele care stau la baza operaţiunilor de plăţi;
21. urmăreşte contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului Iaşi, în vederea decontării serviciilor medicale (spitaliceşti, ambulatoriu, servicii medicale paraclinice, radioterapie);
22. întocmeşte lunar facturile pentru decontarea serviciilor medicale (spitaliceşti, ambulatoriu, paraclinice, radioterapie);
23. întocmeşte facturile de regularizare pentru serviciile medicale prestate pentru asiguraţi şi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi;
24. întocmeşte şi centralizează lunar necesarul de fonduri pentru acţiunile de sănătate finanţate de Ministerul Sănătăţii;
25. întocmeşte lunar deconturile pentru Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi privind programele de sănătate, finanţate din fondurile de asigurări sociale, inclusiv facturarea lor către Casa de Asigurări de Sănătate.
26. transmite lunar, în xerocopie, facturile de la furnizori către Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi, în vederea decontării, în limita prevederilor bugetare aferente programelor de sănătate;
27. elaborează şi supune spre aprobare proceduri de lucru necesare desfăşurării activităţii în cadrul Serviciului financiar - contabilitate;
28. efectuează analiza costurilor, trimestrial, întocmind o situaţie a principalilor indicatori realizaţi;
29. întocmeşte şi înregistrează facturile aferente serviciilor medicale efectuate de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi pentru alte unităţi medicale precum şi către alte instituţii care solicită efectuarea de servicii medicale personalului salariat din subordine, conform contractelor încheiate, urmărind încasarea contravalorii acestora.
II. Serviciul R.U.N.O.S.
Serviciul R.U.N.O.S. are ca obiective:
1. aplicarea legislaţiei în domeniul managementului resurselor umane privind angajarea, evaluarea, perfecţionarea profesională a resurselor umane din cadrul unităţii;
2. asigură întocmirea documentaţiilor privind modificarea/ actualizarea organigramei spitalului, a numărului de posturi, a statului de funcţii;
3. efectuează lucrări privind încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, precum şi acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia muncii;
4. urmăreşte întocmirea şi actualizarea de către conducătorii de compartimente a fişelor de post şi asigură gestionarea lor conform prevederilor legale;
5. gestionează procesul de realizare a evaluării şi întocmirea rapoartelor/fişelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
6. stabileşte şi actualizează, conform reglementărilor legale, salariile de încadrare şi celelalte drepturi salariale pentru personalul din cadrul unităţii;
7. asigură introducerea în baza de date a informaţiilor referitoare la personal şi actualizează baza cu datele noilor angajaţi;
8. întocmeşte documentaţia privind pensionarea pentru limită de vârstă sau invaliditate pentru personalul din unitate;
9. întocmeşte şi actualizează Registrul de evidenţă a salariaţilor;
10. asigură secretariatul comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante şi întocmeşte lucrările privind încadrarea în muncă a candidaţilor declaraţi admişi pe baza proceselor-verbale ale comisiilor, în conformitate cu prevederile legale;
11. calculează vechimea în specialitate şi vechimea în muncă la încadrare;
12. execută lucrările de normare a personalului, aplicând criteriile de normare din normativele în vigoare;
13. fundamentează fondul de salarii necesar personalului din unitate în vederea întocmirii proiectului de buget de venituri şi cheltuieli;
14. întocmeşte lunar lucrările de salarizare;
15. întocmeşte şi transmite situaţiile periodice solicitate de Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Iaşi, Direcţia judeţeană de finanţe, Direcţia judeţeană de statistică, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Iaşi;
16. asigură operarea programărilor şi efectuării concediilor de odihnă ale angajaţilor;
17. întocmeşte formalităţile în vederea acordării de concedii cu/fără plată şi ţine evidenţa acestora;
18. eliberează la cerere adeverinţe privind calitatea de salariat care atestă vechimea în muncă sau drepturile salariale;
19. întocmeşte documentaţia privind sancţionarea personalului unităţii;
20. întocmeşte orice alte lucrări prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
21. asigură confidenţialitatea datelor salariaţilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.
III. Biroul aprovizionare, transport
Biroul aprovizionare, transport are ca obiective:
1. asigură aprovizionarea ritmică şi la timp cu toate bunurile, medicamentele şi materialele necesare bunului mers al activităţilor medicale, administrative şi tehnice;
2. coordonează activitatea magaziilor, asigurând condiţii optime de păstrare şi depozitare a bunurilor în condiţii igienico-sanitare conform normelor în vigoare;
3. efectuează recepţia calitativ şi cantitativ a materialelor, alimentelor primite de la furnizori în baza avizului de însoţire a mărfii, întocmeşte notele de intrare-recepţie, ţine evidenţa stocurilor, efectuează inventarul periodic privind produsele existente în gestiune;
4. urmăreşte distribuirea judicioasă a materialelor în secţiile şi serviciile spitalului;
5. urmăreşte asigurarea stării tehnice corespunzătoare a mijloacelor de transport;
6. verifică şi controlează depunerea documentaţiilor în vederea reviziilor tehnice, efectuarea controlului curent periodic al autovehiculelor din unitate, verifică şi certifică datele din foile de parcurs ale conducătorilor auto.
IV. Serviciul administrativ
Serviciul administrativ are ca obiective:
1. organizează şi asigură ordinea şi curăţenia în incinta spitalului;
2. asigură măsurile necesare pentru utilizarea inventarului administrativ-gospodăresc în condiţii de eficienţă maximă;
3. ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de confort şi de alimentaţie a bolnavilor;
4. asigură funcţionarea în bune condiţii a blocului alimentar, a garderobei bolnavilor;
5. asigură aplicarea şi respectarea normelor de pază contra incendiilor;
6. verifică şi controlează efectuarea pazei în spital;
7. organizează şi asigură primirea, circuitul, păstrarea şi evidenţa corespondenţei;
8. asigură păstrarea arhivei unităţii conform normelor legale;
9. întocmeşte listele de mijloace fixe ce se casează sau se conservă: asigură evidenţa acestora şi urmăreşte modul de finalizare a acestor operaţii.
V. Serviciul achiziţii publice, contractare
Serviciul achiziţii publice, contractare are ca obiective:
1. întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;
2. organizează, iniţiază, derulează şi finalizează proceduri de achiziţie astfel cum sunt acestea prevăzute de Legea privind achiziţiile publice, în vigoare;
3. elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice;
4. elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate, supune spre aprobare documentaţia de atribuire;
5. îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Legea privind achiziţiile publice, în vigoare;
6. aplică şi finalizează procedurile de atribuire;
7. realizează achiziţiile directe;
8. constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;
9. se preocupă de avizarea şi aprobarea programului anual al achiziţiilor publice la nivelul conducerii spitalului;
10. redactează şi semnează contractele şi se preocupă de avizarea şi semnarea acestora la nivelul conducerii spitalului;
11. introducerea, în sistemul informatic integrat al spitalului, a datelor privind acordurile-cadru, contractele subsecvente, contractele de achiziţii, actele adiţionale aferente acestora;
12. întreprinde demersurile necesare (formulare punct de vedere, copii ale documentelor etc.) soluţionării contestaţiilor formulate împotriva procedurilor spitalului şi depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
13. răspunde de legalitatea procedurilor de achiziţie efectuate;
14. asigură relaţiile de corespondenţă şi dialog cu instituţiile de control în domeniul achiziţiilor publice;
15. verifică sesizările referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind atribuirea contractului de achiziţie;
16. întocmeşte situaţii şi rapoarte specifice activităţii Serviciului achiziţii publice, contractare;
17. întocmeşte, actualizează şi propune spre aprobarea conducerii spitalului proceduri de lucru şi/sau operaţionale specific;
18. în îndeplinirea obiectivelor, Serviciul achiziţii publice este sprijinit de către celelalte secţii/servicii/compartimente/laboratoare din, cadrul unităţii, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei;
VI. Birou Juridic
Biroul juridic are ca obiective:
1. avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic, la cererea conducerii, pe cele care pot angaja răspunderea patrimonială a spitalului, precum şi orice alte acte care produc efecte juridice;
2. reprezintă şi apără drepturi şi interesele legitime ale spitalului în raporturile lui cu instituţii de orice natură şi cu orice persoană, fie ea juridică sau fizică, română ori străină, precum şi în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în baza delegaţiei date de conducerea spitalului;
3. urmăreşte apariţia actelor normative şi semnalează organelor de conducere şi serviciilor interesate atribuţiile/noţiunile de interes specific pentru acestea;
4. asigură consultanţa juridică pentru membrii Comitetului director sau pentru şefii secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/compartimentelor, atât timp cât aceasta nu contravine intereselor; în acest sens, acordă consultaţii şi redactează cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
5. redactează opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea spitalului;
6. redactează proiectele de contracte;
7. redactează acte juridice, atestă identitatea părţilor, consimţământul, conţinutul şi data actelor încheiate care privesc spitalul, la cererea managerului;
8. verifică legalitatea actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
9. participă alături de alţi membri în comisii de cercetări disciplinare şi alte comisii din cadrul spitalului;
10. redactează documente/acte/contracte juridice, la solicitarea membrilor Comitetului director sau a şefilor de secţie/laborator/serviciu/compartiment;
11. nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta;
12. este obligat să respecte dispoziţiile legale privitoare la interesele contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care spitalul le poate avea;
13. este obligat să respecte secretul şi confidenţialitatea activităţii sale, în condiţiile legii;
14. îndeplineşte orice alte lucrări cu caracter juridic;
15. consilierul juridic va aviza şi va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum şi semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respective;
16. în îndeplinirea obiectivelor, consilierul juridic este sprijinit de către celelalte secţii/servicii/compartimente/laboratoare din cadrul unităţii, după caz prin comunicarea înscrisurilor solicitate, formulare puncte de vedere, note explicative, consiliere cu privire la activităţile specifice
VII. Compartimentul tehnic
Compartimentul tehnic are ca obiective:
1. asigură activitatea de întreţinere şi reparaţii ale instalaţiilor sanitare, electrice, clădirilor;
2. efectuează lucrări de reparaţii, în regie proprie;
3. urmăreşte efectuarea de reparaţii capitale şi de investiţii, recepţionează şi verifică cantitativ şi calitativ lucrările executate de muncitori terţi;
4. asigură buna întreţinere a clădirilor, instalaţiilor şi utilajelor;
5. stabileşte cauzele degradării sau distrugerii construcţiilor, instalaţiilor sau utilajelor şi propune măsuri corespunzătoare;
6. stabileşte necesarul de materiale de întreţinere;
7. analizează dotarea unităţii, starea clădirii şi elaborează proiectul planului de investiţii sau de reparaţii capitale;
8. urmăreşte asigurarea documentaţiei tehnice pentru investiţii şi reparaţii capitale;
9. asigură repartizarea muncitorilor pe locuri de muncă, în raport cu necesităţile de activitate;
10. exploatează şi întreţine centralele şi punctele termice în conformitate cu prescripţiile tehnice ale Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - pentru exploatarea cazanelor de abur, asigură condiţiile necesare desfăşurării unei activităţi corespunzătoare în instalaţiile şi utilajele supuse autorizării Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat;
11. exploatează şi întreţine instalaţiile de oxigen, vid şi aer comprimat, urmăreşte buna funcţionare a lifturilor şi a aparaturii din blocul alimentar;
12. asigură funcţionarea instalaţiilor frigorifice şi de climatizare din dotare;
13. asigură funcţionarea iluminatului de siguranţă cu grup electrogen;
14. certifică consumurile de apă, gaz, electricitate aferente spitalului şi altor consumatori din cadrul spitalului;
15. asigură asistenţă tehnică la recepţionarea aparaturii medicale;
16. urmăreşte repararea şi verificarea aparatelor de măsură şi control conform instrucţiunilor metrologice;
17. întocmeşte, după necesităţi, contracte de reparaţii, service şi asistenţă tehnică cu unităţile specializate;
18. verifică respectarea condiţiilor de siguranţă în exploatarea reţelelor de energie, gaze şi utilităţi energetice; intervine imediat în caz de nerespectare a regulamentelor, normativelor şi prescripţiilor tehnice de exploatare - reparaţii;
19. controlează modul de realizare a măsurilor de reducere şi raţionalizare a consumului de resurse energetice şi utilităţi; răspunde de stabilirea măsurilor de corecţie în cazul constatării unor nereguli în acest sens;
20. întocmeşte documentaţii tehnice şi economice pentru fundamentarea unor lucrări de reparaţii, modernizări sau retehnologizări ale instalaţiilor energetice în vederea reducerii consumurilor energetice;
21. întocmeşte documentaţia necesară pentru obţinerea avizelor autorizaţiilor şi acordurilor privind consumul de energie şi instalarea de utilaje energetice care necesită aprobări;
22. asigură controlul permanent al modului cum sunt exploatate şi întreţinute reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale;
23. asigură anchetarea avariilor în instalaţiile energetice şi de fluide medicale.
VIII. Compartimentul securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă, Compartimentul securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă are ca obiective:
1. asigură evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, precum şi reevaluarea riscurilor ori de câte ori sunt modificate condiţiile de muncă şi propune măsurile de prevenire corespunzătoare, ce vor alcătui programul anual de protecţie a muncii;
2. asigură auditarea securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul unităţii ori de câte ori sunt modificate condiţiile de muncă şi stabileşte nivelul de securitate; auditarea presupune analiza activităţii şi stabilirea gradului de conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;
3. controlează pe baza programului de activitate toate locurile de muncă, în scopul prevenirii accidentelor de muncă;
4. verifică periodic sau ori de câte ori este nevoie dacă noxele se încadrează în limitele de nocivitate admise pentru mediul de muncă, pe baza măsurătorilor efectuate de către organismele abilitate sau laboratoare, şi propune măsuri tehnice şi organizatorice de reducere a acestora;
5. asigură instruirea şi informarea personalului în probleme de sănătate şi securitate în muncă prin cele 3 forme de instructaje;
6. propune măsuri pentru formarea personalului cu responsabilităţi în domeniul protecţiei muncii;
7. organizează instructajul de protecţia muncii;
8. elaborează lista privind dotarea personalului cu echipamente individuale de protecţie şi de lucru;
9. participă la cercetarea accidentelor de muncă şi ţine evidenţa acestora;
10. colaborează cu cabinetul de medicina muncii pentru cunoaşterea la zi a situaţiei îmbolnăvirilor profesionale, efectuarea de controale la locurile de muncă;
11. efectuează instructajul de protecţia muncii pentru personalul nou-angajat în unitate, înaintea încheierii contractului individual de muncă;
12. asigură permanent coordonarea planificării şi a realizării activităţilor şi măsurilor de protecţie civilă, participă la pregătirea serviciilor de urgenţă, a salariaţilor şi asigură coordonarea secretariatelor tehnice ale Celulei de Urgenţă, structură înfiinţată la nivelul spitalului potrivit prevederilor Legii proiecţiei civile;
13. desfăşoară activităţi de prevenire, informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi a situaţiilor de urgenţă;
14. în funcţie de complexitatea şi volumul atribuţiilor de serviciu, inspectorul de protecţie civilă poate îndeplini, prin cumul, şi atribuţiile cadrului tehnic în domeniul apărării împotriva incendiilor;
15. întocmeşte planurile de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate;
16. asigură planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a salariaţilor privind protecţia civilă;
17. asigură organizarea evacuării în caz de urgenţă civilă, conform Legii de protecţie civilă;
18. asigură organizarea cooperării şi a colaborării privind protecţia civilă;
19. asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase;
20. stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă;
21. menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifică periodic;
22. efectuează măsurători şi determinări pentru calificarea unor situaţii de pericol;
23. dispune sistarea unei activităţi sau oprirea din funcţiune a echipamentelor tehnice când constată o stare de pericol iminent de accidentare sau îmbolnăvire profesională;
24. îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele abilitate;
25. atribuţiile privind protecţia civilă şi situaţiile de urgenţă prevăzute, se completează cu cele cuprinse în alte acte normative incidente sau conexe, precum şi cu prevederile actelor internaţionale în domeniu, la care România este parte.
IX. Compartimentul audit
Compartimentul audit are următoarele obiective:
1. elaborează proiectul planului anual şi multianual de audit public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni şi îl înaintează spre aprobare în funcţie de misiunile solicitate;
2. actualizează planul de audit public intern în funcţie de evenimentele legislative şi organizatorice sau la solicitarea expresă a managerului sau a MS;
3. efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale spitalului sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
4. efectuează misiuni de audit public intern ad-hoc, care pot fi misiuni de asigurare, de evaluare sau de consiliere.
5. informează structura ierarhică superioară despre recomandările neînsuşite de către conducătorul structurii auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
6. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
7. elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern şi îl transmit Ministerului Sănătăţii şi Curţii de Conturi;
8. în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;
9. identifică riscurile care afectează atingerea obiectivelor specifice la nivelul structurilor auditate;
10. poate efectua activităţi de supervizare a etapelor şi procedurilor de desfăşurare a misiunilor de audit intern, cu condiţia să nu fie implicat în auditarea activităţilor pe care le supervizează;
11. elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
12. efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiente şi eficacitate
13. auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legate, inclusiv din fondurile comunitare;
c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;
e) constituirea veniturilor publice;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
j) sistemele informatice;
k) activitatea de achiziţii publice
14. informează şeful structurii de audit din cadrul Ministerului Sănătăţii despre recomandările neînsuşite şi neimplementate de către managerul spitalului, precum şi despre consecinţele acestora;
15. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile de audit;
16. elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern şi îl înaintează, în termenul prevăzut de legislaţia specifică, către structura de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii;
17. în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat managerului spitalului şi structurii de control intern abilitată;
18. respectă normele, instrucţiunilor, precum şi Codul privind conduita etică în cadrul compartimentului de audit public intern şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu managerul;
19. efectuează, cu aprobarea conducerii spitalului, misiuni de audit ad-hoc, considerate misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern;
20. respectă şi asigură confidenţialitatea datelor, informaţiilor şi a documentelor utilizate în conformitate cu normele legale în vigoare;
21. asigură arhivarea atât fizică cât şi electronică a documentelor din domeniul de activitate conform actelor normative în vigoare;
22. îndeplineşte alte atribuţii încredinţate de conducerea spitalului, în domeniul de competenţă, în condiţiile şi cu respectarea cadrului legal în vigoare;
23. elaborează programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii auditului intern, care să permită un control continuu al eficacităţii acestuia.
X. Birou informatică
Birou informatică are următoarele obiective:
1. coordonează activitatea de prelucrare automată a datelor la toate nivelurile de agregare;
2. coordonează activitatea de implementare şi întreţinere a aplicaţiilor informatice;
3. coordonează activitatea de exploatare şi întreţinere a echipamentelor de calcul din dotarea spitalului;
4. participă la întocmirea necesarului echipamentelor de calcul şi materiale consumabile pentru buna desfăşurare a activităţii de informatică;
5. participă la recepţionarea echipamentelor de calcul noi intrate în spital, identifică şi propune spre casare echipamentele de calcul uzate;
6. asigură relaţiile cu prestatorii care execută lucrări şi servicii specifice activităţii de informatică;
7. răspunde de actualizarea site-ului spitalului.
XI. Compartimentul relaţii cu publicul
Compartimentul relaţii cu publicul asigură desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă şi operativitate a activităţii de relaţii publice, prin stabilirea unei relaţii directe cu cetăţenii şi salariaţii, oferind informaţii de ordin general asupra activităţii medicale desfăşurate în cadrul unităţii.
Compartimentul relaţii cu publicul are următoarele obiective:
1. asigură desfăşurarea optimă a activităţilor de relaţii publice;
2. asigură informarea permanentă referitoare la principalele activităţi ale spitalului;
3. desfăşoară activitatea de analiză a cererilor cetăţenilor şi salariaţilor spitalului, furnizând informaţiile necesare pentru soluţionarea problemelor prezentate sau solicitate, şi, sprijină totodată soluţionarea legală şi la termen a cererilor şi petiţiilor primite, precum şi comunicarea modului de soluţionare a cererilor respective;
4. realizează legătura dintre cetăţean şi spital pentru clarificarea tuturor problemelor, în vederea rezolvării cererii solicitanţilor;
5. realizează legătura dintre spital şi sindicate în vederea analizei soluţionării, conform legislaţiei în vigoare, a revendicărilor sindicale;
6. colaborează cu Biroul de informatică al spitalului pentru actualizarea site-ului spitalului cu informaţii periodice, conform reglementărilor legale;
7. întocmeşte şi comunică răspunsurile la solicitările pacienţilor, în ceea ce priveşte informaţiile privind starea de sănătate a acestora, cu respectarea legislaţiei în vigoare;
8. întocmeşte şi comunică răspunsurile organelor de cercetare penală (poliţie, parchet), instanţelor de judecată, privind starea de sănătate a pacienţilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare;
9. întocmeşte şi comunică informaţiile de interes public persoanelor fizice/persoanelor juridice;
10. înregistrează şi arhivează adresele primite din partea persoanelor ce solicită accesul la baza de date a spitalului, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind confidenţialitatea acestora;
11. comunică răspunsurile sau copia foilor de observaţie clinice pentru Institutul de Medicină Legală în vederea elaborării certificatelor medico-legale, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
XII. Compartimentul culte
Compartimentul culte are, în principal, următoarele obiective:
1. săvârşeşte serviciile religioase, conform programului aprobat de eparhia respectivă, cu acordul conducerii spitalului;
2. întreţine convorbiri duhovniceşti cu bolnavii, cu membrii familiei sau aparţinătorii lor.
CAP. V
Consiliile şi comisiile ce funcţionează în cadrul spitalului
SECŢIUNEA 0
ART. 57
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cadrul spitalului au fost organizate următoarele consilii şi comisii, astfel:
SECŢIUNEA 1
Consiliul medical
ART. 58
(1) Directorul medical este preşedintele Consiliului medical. Consiliul medical funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare, este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare, farmacistul-şef şi directorul de îngrijiri.
(2) Principalele atribuţii ale Consiliului medical, conform legislaţiei în vigoare, sunt următoarele:
1. îmbunătăţeşte standardele clinice şi modelele de practică în scopul acordării de servicii medicale de calitate, în vederea creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor;
2. monitorizează şi evaluează activitatea medicală desfăşurată în spital în scopul creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate;
3. înaintează Comitetului director propuneri privind utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului;
4. propune Comitetului director măsuri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei şi conform ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală;
5. alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
SECŢIUNEA 2
Consiliul etic
ART. 59
Consiliul etic are următoarele atribuţii:
1. promovează valorile etice medicale şi organizaţionale în rândul personalului medico- sanitar, auxiliar şi administrativ al spitalului;
2. identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a acestora la nivelul spitalului;
3. primeşte din partea managerului spitalului sesizările adresate direct Consiliului etic şi alte sesizări transmise spitalului care conţin speţe ce cad în atribuţiile Consiliului;
4. analizează, cu scopul de a determina existenţa unui incident de etică sau a unei vulnerabilităţi etice, speţele ce privesc:
(a) cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient - cadru medico-sanitar şi auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislaţia specifică;
(b) încălcarea drepturilor pacienţilor de către personalul medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică;
(c) abuzuri săvârşite de către pacienţi sau personalul medical asupra personalului medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică;
(d) nerespectarea demnităţii umane;
5. emite avize etice, ca urmare a analizei situaţiilor definite de al. 4);
6. sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii spitalului sau de către petent;
7. sesizează Colegiul Medicilor din România ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei situaţii de malpraxis;
8. asigură informarea managerului şi a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii privind conţinutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor stabilite de avizul etic;
9. întocmeşte conţinutul comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;
10. emite hotărâri cu caracter general ce vizează spitalul;
11. aprobă conţinutul rapoartelor întocmite semestrial şi anual de secretarul Consiliului etic;
12. analizează rezultatele implementării mecanismului de feedbackul pacientului;
13. analizează şi avizează regulamentul de ordine interioară al spitalului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;
14. analizează din punctul de vedere al vulnerabilităţilor etice şi de integritate şi al respectării drepturilor pacienţilor şi oferă un aviz consultativ comisiei de etică din cadrul spitalului, pentru fiecare stadiu clinic desfăşurat în cadrul spitalului;
15. oferă, la cerere, consiliere de etică pacienţilor, aparţinătorilor, personalului medico- sanitar şi auxiliar.
SECŢIUNEA 3
Nucleul de calitate
ART. 60
În principal, activitatea nucleului de calitate constă în:
1. monitorizarea internă a calităţii serviciilor medicale;
2. întocmirea punctului şi reactualizarea periodică a acestuia;
3. monitorizarea calităţii îngrijirilor medicale în raport cu indicatorii activităţii clinice şi financiare;
4. prezentarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale pe secţii/laboratoare/servicii şi global pe spital;
5. cooperarea cu reprezentanţii desemnaţi pentru monitorizarea externă a calităţii;
6. organizarea anchetelor de evaluare a satisfacţiei asiguraţilor şi personalului;
7. pregătirea personalului angajat în vederea cunoaşterii parametrilor de lucru specifici fiecărui sector de activitate şi verificarea modului de implementare a sistemului de management al calităţii.
SECŢIUNEA 4
Comitetul de sănătate şi securitate în muncă
ART. 61
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:
1. aprobă programul anual de protecţia muncii;
2. urmăreşte modul în care se aplică reglementările legislative privind protecţia muncii;
3. analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională existenţi la locurile de muncă;
4. promovează iniţiativele proprii sau ale celorlalţi angajaţi vizând prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
5. efectuează cercetări în cazul producerii unor accidente de muncă sau al apariţiei de îmbolnăviri profesionale;
6. efectuează inspecţii la locurile de muncă în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;
7. sesizează inspectoratele teritoriale de stat pentru protecţia muncii pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, atunci când constată încălcarea normelor legale de protecţia muncii sau când între managerul spitalului şi ceilalţi membri ai comitetului există divergenţe privind modul în care se asigură securitatea şi sănătatea lucrărilor;
8. realizează cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri care vizează schimbări ale activităţii cu implicaţii în domeniul protecţiei muncii.
SECŢIUNEA 5
Comisia medicamentelor şi materialelor sanitare
ART. 62
Comisia medicamentelor şi materialelor sanitare are în principal, următoarele atribuţii:
1. verifică şi avizează prescrierea medicamentelor la nivelul spitalului;
2. avizează prescrierea de medicamente pentru cazuri medicale speciale;
3. detectarea precoce a reacţiilor adverse şi a interacţiunii produselor medicamentoase;
4. monitorizarea frecvenţei reacţiilor adverse cunoscute;
5. identificarea factorilor de risc şi a mecanismelor fundamentale ale reacţiilor adverse;
6. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;
7. analiza şi difuzarea informaţiile necesare prescrierii corecte şi reglementării circulaţiei produselor medicamentoase:
8. urmăreşte utilizarea raţională şi în siguranţă a produselor medicamentoase;
9. evaluarea şi comunicarea raportului risc/beneficiu pentru produsele medicamentoase;
10. estimarea necesităţilor cantitative şi calitative ale materialelor folosite în desfăşurarea activităţii din spital;
11. urmăreşte utilizarea raţională a materialelor sanitare.
SECŢIUNEA 6
Comisia de cercetare disciplinară
ART. 63
Comisia de cercetare disciplinară are, în principal, următoarele atribuţii:
1. analiza abaterilor disciplinare săvârşite de către salariaţii unităţii;
2. analiza încălcării normelor legale în vigoare, a prevederilor codului muncii, a regulamentului intern, a contractului individual de muncă, a ordinelor şi dispoziţiilor legale ale conducătorilor ierarhici;
3. stabilirea împrejurărilor în care fapta a fost săvârşită;
4. analiza gradului de vinovăţie a salariatului, precum şi consecinţele abaterii disciplinare;
5. verificarea eventualelor sancţiuni disciplinare suferite anterior de salariat;
6. efectuarea cercetării disciplinare prealabile;
7. propune sancţiunea ce urmează a fi aprobată de către manager.
SECŢIUNEA 7
Comisia de organizare şi desfăşurare a concursurilor/examenelor şi pentru promovare
ART. 64
Comisia de organizare şi desfăşurare a concursurilor/examenelor şi pentru promovare are următoarele atribuţii principale:
1. selectează dosarele de concurs/examen ale candidaţilor;
2. stabileşte subiectele pentru proba scrisă;
3. stabileşte planul interviului şi realizează interviul;
4. stabileşte planul probei practice şi asigură condiţiile necesare realizării ei;
5. notează pentru fiecare candidat fiecare probă a concursului/examenului;
6. transmite secretariatului comisiei rezultatele concursului/examenului pentru a fi comunicate candidaţilor.
SECŢIUNEA 8
Comisia de soluţionare a contestaţiilor
ART. 65
Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:
1. soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la notarea fiecărei probe a concursului/examenului;
2. transmite secretariatului comisiei rezultatele contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.
SECŢIUNEA 9
Comisia de etică
ART. 66
Comisia de etică din cadrul spitalului are următoarele atribuţii:
1. îşi dă acordul cu privire la începerea oricărui studiu clinic care se desfăşoară în cadrul spitalului;
2. aprobă sau respinge începerea oricărui studiu clinic pentru care a fost solicitată;
3. efectuează analize privind modul de îndeplinire a prevederilor reglementărilor specifice pentru avizele acordate;
4. monitorizează desfăşurarea trialurilor clinice şi înregistrează evenimentele survenite în desfăşurarea acestora;
5. menţine evidenţa avizelor acordate privind studiile clinice care se desfăşoară în cadrul spitalului;
6. raportează anual organelor în drept situaţia acordării şi retragerii avizelor proiectelor de cercetare medicală şi biomedicală.
SECŢIUNEA 10
Comisia de analiză a deceselor intraspitaliceşti
ART. 67
Atribuţiile Comisiei de analiză a deceselor intraspitaliceşti sunt următoarele:
1. analizează datele medicale obţinute din foaia de observaţie, investigaţiile paraclinice, diagnosticul anatomopatologic necroptic (macroscopic şi histopatologic);
2. evidenţiază gradul de concordanţă diagnostică între diagnosticul de internare, diagnosticul de externare şi final (anatomopatologic), având ca scop creşterea gradului de concordanţă diagnostică;
3. realizează o statistică a deceselor din spital pe secţii şi a numărului de necropsii în raport cu numărul de internări din spital, evidenţiind totodată patologia cea mai frecventă a deceselor;
4. dezbaterea cazurilor, aducerea în atenţie a celor mai noi şi mai corespunzătoare tratamente medicale care se aplică pacienţilor din spital reprezentând o modalitate de creştere a nivelului ştiinţific al echipei medicale;
5. aducerea la cunoştinţa membrilor comisiei a reglementărilor legislative nou-apărute în vederea optimizării activităţii medicale.
SECŢIUNEA 11
Comisia de dialog social
ART. 68
La nivelul spitalului funcţionează Comisia de dialog social în scopul creşterii transparenţei în adoptarea deciziilor privind reorganizarea şi restructurarea sistemului de sănătate, precum şi pentru implicarea directă a reprezentanţilor sindicatelor din domeniul sanitar în acest proces.
SECŢIUNEA 12
Comisia de analiză pentru revalidarea cazurilor invalidate de Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar
ART. 69
Comisia este constituită în baza prevederilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi este compusă din reprezentanţi ai spitalului şi ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi şi are următoarele atribuţii:
1. Analizează toate cazurile nevalidate, iar cele care pot fi revalidate sunt transmise secţiei în vederea remedierii deficienţelor şi transmiterii lor Serviciului de Statistică pentru raportarea acestora spre revalidare;
2. Analizează modul de codificare în vederea corelării diagnosticului principal cu intervenţia chirurgicală pentru foile invalidate pe regula B05-Cazuri pentru care niciuna dintre intervenţiile chirurgicale efectuate nu este în concordanţă cu diagnosticul principal;
3. Corectarea şi completarea datelor neînregistrate din foile de observaţie pentru obţinerea unui procentaj diferit de zero pentru cazul respectiv în sistem D.R.G. ;
4. Urmărirea concordanţei între indicele de concordanţă a diagnosticului la internare cu diagnosticul la externare;
5. Implementează, sistematizează, prelucrează şi evaluează măsurile pentru creşterea numărului cazurilor care beneficiază de spitalizare de zi în conformitate cu Ordinul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate;
6. Prin procesele verbale întocmite face propuneri la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi pentru revalidare şi prezintă soluţii pentru reducerea numărului de cazuri nevalidate;
7. Se va întruni ori de câte ori este nevoie, în funcţie de specificul cazurilor, dar nu mai puţin de o dată pe trimestru
SECŢIUNEA 13
Comisia de transfuzie şi hemovigilenţă
ART. 70
La nivelul unităţii, potrivit prevederilor legale în vigoare, funcţionează Comisia de transfuzie şi hemovigilenţă, având următoarele atribuţii:
1. verifică dacă dosarul medical/foaia de observaţie al/a bolnavului cuprinde documentele menţionate, potrivit legii;
2. este sesizată în legătură cu orice problemă privitoare la circuitul de transmitere a informaţiilor pentru ameliorarea eficacităţii hemovigilenţei;
3. verifică condiţiile de preluare, de stocare şi distribuţie a depozitelor de sânge din unitatea de transfuzie sanguină a spitalului;
4. întocmeşte rapoarte bianuale de evaluare a hemovigilenţei, pe care le transmite coordonatorului judeţean de hemovigilenţă;
5. transmite coordonatorului judeţean de hemovigilenţă rapoartele, conform legii;
6. participă la efectuarea anchetelor epidemiologice şi a studiilor privind factorii implicaţi în producerea reacţiilor sau a incidentelor adverse severe (donator, unitate de sânge ori produs sanguin primitor);
7. transmite coordonatorului judeţean de hemovigilenţă, direcţiei de sănătate publică şi inspecţiei sanitare de stat rapoarte, conform legii.
SECŢIUNEA 14
Comisia de farmacovigilenţă
ART. 71
Comisia de farmacovigilenţă constituită la nivelul spitalului are în principal următoarele atribuţii:
1. analizează consumul de medicamente, stabileşte necesarul lunar şi propune măsuri care să asigure tratamentul corespunzător al pacienţilor cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate cu această destinaţie;
2. analizează toate cazurile de reacţii adverse şi urmăreşte întocmirea fişelor de reacţii adverse, propune metode mai bune de diagnostic a reacţiilor adverse;
3. pentru medicamentele nou apărute pe piaţă, procedează la implementarea acestora în portofoliul farmaciei;
4. identifică factorii de risc la prescrierea anumitor medicamente;
5. evaluează avantajele administrării unor medicamente pentru pacienţii internaţi;
6. ia măsuri pentru evitarea administrării eronate şi a abuzului de medicamente.
SECŢIUNEA 15
Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale
ART. 72
Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale constituit la nivelul spitalului are, în principal, următoarele atribuţii:
1. monitorizarea condiţiilor de implementare a prevederilor Planului anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitate;
2. urmărirea asigurării condiţiilor de igienă privind cazarea şi alimentaţia pacienţilor;
3. urmărirea organizării şi funcţionării sistemului informaţional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind infecţiile asociate asistenţei medicale;
4. urmărirea respectării normativelor cuprinse în Planul anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de la nivelul secţiilor şi serviciilor, în colaborare cu medicii şefi de secţii şi medicul coordonator al activităţii specifice;
5. urmărirea asigurării aplicării procedurilor de izolare specială a bolnavilor la nivel de secţie;
6. evaluarea şi monitorizarea comportamentului igienic al personalului din spital, a respectării regulilor de tehnică aseptică de către aceştia;
7. monitorizarea respectării circuitelor funcţionale, în funcţie de specific;
8. monitorizarea aplicării măsurilor de asepsie şi antisepsie;
9. urmărirea frecvenţei infecţiilor asociate asistenţei medicale din secţii şi evaluarea factorilor de risc.
SECŢIUNEA 16
Comisia de reacreditare
ART. 73
Atribuţiile comisiei de reacreditare sunt:
1. Identifică punctele slabe şi propune măsuri pentru remedierea acestora în conformitate cu cerinţele necesare, în vederea acreditării de către A.N.M.C.S., le supun spre aprobare conducerii spitalului şi răspund pentru implementarea acestora;
2. Colaborează şi susţin Serviciul de Management al Calităţii din cadrul spitalului în atingerea obiectivelor de reacreditare, monitorizare post acreditare, implementarea şi dezvoltarea continuă a sistemului de management al calităţii:
3. Identifică procesele şi activităţile din spital şi problemele cu care se confruntă în desfăşurarea acestora;
4. Analizează conţinutul standardelor de acreditare şi stabileşte care sunt diferenţele între indicatorii de structură, de proces şi de rezultat din spital şi din standarde, precum şi calea optimă de urmat pentru a atinge cel mai înalt grad de conformare posibil pentru spital în raport cu standardele;
5. Stabileşte obiectivele, activităţile, resursele şi termenele de realizare, concomitent cu desemnarea unor persoane însărcinate să ducă la îndeplinire cele anterior stabilite;
6. Stabileşte modul de monitorizare şi evaluare a derulării procesului;
7. Stabileşte documentaţia necesară asigurării trasabilităţii proceselor eliminând documentele şi înscrisurile redundante şi inutile;
8. Identifică activităţile pentru care este necesar să se elaboreze proceduri de sistem sau operaţionale, proceduri de lucru sau instrucţiuni de lucru, pentru a asigura omogenitatea modului de acţiune;
9. Elaborează criteriile de evaluare a activităţii spitalului, în funcţie de specificul fiecărui serviciu/ compartiment/secţie şi analizează periodic nivelul indicatorilor, propunând măsuri pentru îmbunătăţirea acestora, după caz;
10. Identifică actele medicale pentru care se consideră că este necesară elaborarea de protocoale de diagnostic şi tratament;
11. Stabileşte proceduri de monitorizare a eficacităţii şi eficienţei procedurilor şi protocoalelor;
12. Stabileşte echipele care vor elabora aceste documente; echipele vor fi formate din personalul care trebuie să aplice aceste proceduri şi protocoale;
13. Stabileşte circuitul documentelor, luând în considerare siguranţa şi securitatea informaţiilor;
14. Se asigură de instruirea, corectitudinea implementării, conştientizarea şi asumarea procedurilor, protocoalelor promovate;
15. Lunar sau mai frecvent, în funcţie de complexitatea procesului, face o evaluare şi o corecţie a documentaţiei în funcţie de deficienţele constatate;
16. Păstrează confidenţialitatea celor dezbătute;
17. Analizează neconformităţile/disfuncţionalităţile sesizate/constatate, stabileşte măsuri pentru rezolvarea acestora şi urmăreşte implementarea lor;
18. Pregăteşte documentele necesare validării conformităţii cu cerinţele din standardele de acreditare
19. În cadrul desfăşurării procesului de evaluare şi acreditare vor sta în permanenţă la dispoziţia comisiei de evaluare, furnizând acesteia toate documentele şi informaţiile solicitate;
20. Participă la programul de evaluare;
21. Transmite documentele solicitate sub formă de hârtie sau electronic comisiei de evaluare;
22. Stabileşte de comun acord programul de evaluare împreună cu membrii comisiei de evaluare pentru a nu perturba buna desfăşurare a activităţii spitalului;
23. Participă la şedinţele de deschidere, informare zilnică, de informare finală.
SECŢIUNEA 17
Comisia de coordonare a implementării managementului calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor şi de pregătire a spitalului pentru evaluare
ART. 74
Comisia de coordonare a implementării managementului calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor şi de pregătire a spitalului pentru evaluare care are următoarele atribuţii:
1. Asigură implementarea strategiilor şi obiectivelor referitoare la management calităţii declarate de Manager;
2. Asigură implementarea şi menţinerea conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specifice, sprijinind Serviciul de Management al Calităţii în demersurile întreprinse;
3. Colaborează cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii;
4. Implementează procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor;
5. Implementează instrumente de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor oferite;
6. Stabileşte proceduri de monitorizare a eficacităţii şi eficienţei procedurilor şi protocoalelor.
7. Analizează periodic eficienţa procedurilor operaţionale şi de lucru, a instrucţiunilor şi protocoalelor de lucru, propunând măsuri de îmbunătăţire şi monitorizând implementarea acestora.
8. Participă la activităţile de analiză a neconformităţilor constatate şi propun acţiunile de îmbunătăţire sau corective ce se impun;
9. Participă la analizele cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii;
10. Asigură monitorizarea internă a calităţii serviciilor medicale furnizate prin urmărirea respectării criteriilor de calitate;
11. Analizează nivelul de satisfacţie al pacienţilor şi al personalului din unitatea spitalicească;
12. Prezintă conducerii spitalului propuneri de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate asiguraţilor, pe fiecare secţie în parte şi global pe spital.
În aplicarea atribuţiilor Comisiei de coordonare a implementării managementului calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor şi de pregătire a spitalului pentru evaluare membrii acesteia au, cu precădere, următoarele obligaţii:
1. Elaborarea, unde este cazul, a documentelor formalizate (protocoale, proceduri, recomandări/ghiduri/instrucţiuni de lucru etc.)
2. Analizarea rezultatelor utilizării protocoalelor şi ghidurilor de practică adoptate de spital;
3. Analizarea individuală a referinţelor (criterii, cerinţe, indicatori) de calitate;
4. Identificarea neconformităţilor şi a modalităţilor de remediere;
5. Elaborarea planului de remediere a neconformităţilor existente;
6. Diseminarea documentelor formalizate şi validate de beneficiar;
7. Studierea indicatorilor din standardele de acreditare, repartizarea lor pe sectoare de activitate, implementarea şi validarea acestora la nivelul fiecărei structuri;
8. Întocmirea de rapoarte trimestriale privind activitatea desfăşurată în vederea acreditării, respectiv pentru menţinerea acesteia.
SECŢIUNEA 18
Comisia de Monitorizare a Controlului Intern Managerial
ART. 75
Comisia de Monitorizare a Controlului Intern Managerial este înfiinţată şi funcţionează la nivelul spitalului conform OSGG nr. 600/2018 şi are următoarele atribuţii:
1. Coordonează:
a. procesul de actualizare a obiectivelor generale şi specifice precum şi a activităţilor la care se ataşează indicatori de performanţă sau de rezultat pentru evaluarea acestora;
b. procesul de actualizare a activităţilor procedurale;
c. procesul de gestionare a riscurilor;
d. sistemul de monitorizare a performanţelor;
e. elaborarea procedurilor formalizate, în vederea îndeplinirii în condiţii de regularitate, eficacitate şi eficienţă a obiectivelor unităţii sanitare;
f. situaţia procedurilor şi sistemul de monitorizare şi raportare, respectiv informare către conducătorul unităţii sanitare;
2. Analizează şi prioritizează riscurile semnificative, care pot afecta atingerea obiectivelor spitalului, prin stabilirea profilului de risc şi a limitei de toleranţă la risc, anual, aprobate de către conducerea entităţii care sunt obligatorii şi se transmit tuturor compartimentelor pentru aplicare.
3. Analizează şi avizează procedurile formalizate şi le transmit spre aprobare managerului spitalului.
4. Analizează, în vederea aprobării, informarea privind monitorizarea performanţelor la nivelul spitalului, elaborată de secretarul Comisiei de monitorizare, pe baza raportărilor anuale privind monitorizarea performanţelor anuale, de la nivelul compartimentelor. În acest sens, Comisia va întocmi Situaţia sintetică a rezultatului autoevaluării, pe care o înaintează managerului unităţii sanitare
5. Analizează, în vederea aprobării, informarea privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor, elaborată de Echipa de gestionare a riscurilor, pe baza raportărilor anuale, de la nivelul compartimentelor.
6. Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial, denumit Program de dezvoltare care va cuprinde obiectivele spitalului în domeniul controlului intern managerial, în funcţie de stadiul implementării şi dezvoltării acestuia, iar pentru fiecare standard de control intern managerial se stabilesc activităţi, responsabili şi termene, precum şi alte elemente relevante în implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial.
7. Evidenţierea în Programul de dezvoltare, inclusiv acţiunile de perfecţionare profesională în domeniul sistemului de control intern managerial, atât pentru persoanele cu funcţii de conducere, cât şi pentru cele cu funcţii de execuţie, prin cursuri organizate în conformitate cu reglementările legislative în domeniu
CAP. VI
Finanţarea spitalului
ART. 76
(1) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Spiridon" Iaşi este instituţie sanitară cu paturi, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale, finanţat integral din venituri proprii, şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare, care presupune:
1. organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unităţii, de către consiliul de administraţie şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
2. elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar şi a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/compartimentelor din structura spitalului.
(2) Finanţarea se asigură din venituri realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractului încheiat cu casele de asigurări de sănătate, venituri de la bugetul de stat-programe de sănătate, subvenţii provenite din accize, donaţii, sponsorizări, concesiuni şi închirieri, prestări de servicii şi alte surse.
(3) Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
4) Spitalul poate încheia contracte pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative cu casa de asigurări de sănătate Iaşi, precum şi cu Direcţia de sănătate publică judeţene Iaşi (în subordinea Ministerului Sănătăţii pentru implementarea programelor naţionale de sănătate publică, în conformitate cu structura organizatorică.
(4) De la bugetul de stat se asigură:
1. desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate;
2. dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii;
3. expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de forţă majoră;
4. modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale;
5. activităţi didactice şi de cercetare;
6. alte cheltuieli curente şi de capital;
7. drepturi de personal pentru medici şi farmacişti rezidenţi;
8. acoperirea cheltuielilor prevăzute pentru funcţionarea UPU SMURD din structura organizatorică a spitalului în condiţiile legii.
(5) Spitalul poate realiza venituri suplimentare din:
1. donaţii şi sponsorizări;
2. legate;
3. asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică;
4. închirierea unor spaţii medicale, dotări cu echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii;
5. contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau cu operatorii economici;
6. editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical;
7. servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi;
8. contracte de cercetare;
9. închirierea unor spaţii, în condiţiile legii, pentru servicii de alimentaţie publică, servicii poştale, bancare, difuzare presă/cărţi, pentru comercializarea produselor de uz personal şi pentru alte servicii necesare pacienţilor;
10. închirierea unor spaţii, în condiţiile legii, pentru desfăşurarea unor congrese, seminare, activităţi de învăţământ, simpozioane, cu profil medical;
11. închirierea unor spaţii, în condiţiile legii, pentru desfăşurarea unor activităţi cu specific gospodăresc şi/sau agricol
12. alte surse, conform legii.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 77
1. Toate categoriile de personal ale spitalului au obligaţia respectării prezentului regulament de organizare şi funcţionare.
2. Toate secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele au obligaţia elaborării şi respectării procedurilor operaţionale specifice activităţilor desfăşurate în cadrul spitalului.
3. Prezentul regulament de organizare şi funcţionare al spitalului va fi adus la cunoştinţa tuturor salariaţilor pe bază de semnătură, după aprobarea acestuia prin ordin al ministrului sănătăţii.
4. Prezentul regulament de organizare şi funcţionare al spitalului se completează cu prevederile legale în vigoare.
ART. 78
Modificarea sau completarea regulamentului de organizare şi funcţionare se face de către comitetul director şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
