Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Navele*1) Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt parte a teritoriului naţional, proprietate a statului român, iar activitatea la bordul lor, oriunde s-ar afla, se desfãşoarã potrivit legislaţiei române şi tratatelor la care România este parte.-------- *1) Sunt nave, în sensul prezentului regulament, navele maritime şi fluviale de orice tip, aflate în dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, propulsate sau nepropulsate, care navigheazã la suprafaţã, destinate remorcajului ori împingerii, precum şi instalaţiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasãrii sau efectuãrii de lucrãri speciale, cum ar fi: ateliere plutitoare, docuri plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave şi altele asemenea, ambarcaţiunile mici şi cele destinate activitãţilor de pregãtire şi întreţinere. Din navã fac parte instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigurã propulsia acesteia sau produc o altã acţiune mecanicã, împreunã cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvãrii vieţii umane, prevenirii poluãrii, comunicaţiilor, igienei şi exploatãrii potrivit destinaţiei navei, precum şi proviziile. (2) Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt nave destinate îndeplinirii misiunilor specifice privind asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi respectãrii regimului juridic al frontierei de stat, prevenirii şi combaterii infracţionalitãţii transfrontaliere în apele naţionale navigabile ale României*2), care poartã pavilionul naţional şi însemnele distinctive ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, incluzând şi echipajele a cãror activitate se desfãşoarã conform ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor, şi sunt subordonate unor şefi/comandanţi cu grade profesionale/grade militare.--------- *2) Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorialã, apele interioare navigabile, radele şi acvatoriile portuare, precum şi din bazinele şantierelor navale. (3) Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor şi echipajele acestora sunt în serviciul public, aplicându-se limitat prevederile legislaţiei civile specifice referitoare la normele aplicabile transportului maritim şi pe cãile navigabile interioare, privind desfãşurarea în siguranţã a navigaţiei, precum şi normele specifice aplicabile navelor, personalului acestora şi personalului care efectueazã activitãţi de transport naval, activitãţi conexe şi activitãţi auxiliare acestora. (4) Imunitatea de jurisdicţie totalã de care beneficiazã navele se aplicã în sensul cã, în afarã de formalitãţile de control sanitar, nu este permis în nicio împrejurare ca navele şi ambarcaţiunile lor sã fie cercetate de autoritãţile unui alt stat ori ca acestea sã efectueze arestãri la bord. Orice încercare în acest sens este respinsã cu hotãrâre, iar situaţiile deosebite vor fi soluţionate potrivit dreptului internaţional. ART. 2 În orice împrejurare şi în mod special în relaţiile cu navele şi autoritãţile strãine, comandantul navei şi întregul echipaj trebuie sã apere prestigiul şi interesele României, precum şi onoarea pavilionului navei. ART. 3 (1) Nava Ministerului Administraţiei şi Internelor care navigheazã în apele internaţionale trebuie sã respecte convenţiile maritime internaţionale, iar în apele teritoriale ale altor ţãri, şi reglementãrile de navigaţie şi portuare specifice, stabilite de acestea. (2) Navigaţia prin sectoarele de frontierã comunã cu alt stat se executã cu respectarea convenţiilor încheiate între statul român şi statul vecin respectiv. ART. 4 Pe timpul cât staţioneazã sau navigheazã în apele naţionale navigabile ale României sau în apele internaţionale, navele Ministerului Administraţiei şi Internelor trebuie sã aibã la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile, eliberate de autoritãţile competente ale statului sau de organisme recunoscute de respectivele autoritãţi. ART. 5 Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor au drept de poliţie navalã pentru aplicarea unor mãsuri de constrângere împotriva navelor strãine, în baza legislaţiei în vigoare şi a reglementãrilor specifice. Dreptul de a aplica mãsuri de constrângere se va exercita conform legislaţiei internaţionale şi acordurilor la care România este parte. ART. 6 Navele care prin proiectare, construcţie şi dotare cu armament şi tehnicã sunt destinate sã îndeplineascã un anumit gen de misiuni alcãtuiesc o clasã de nave. ART. 7 Navele din aceeaşi clasã care au aceleaşi caracteristici tehnico-tactice şi sunt dotate cu acelaşi armament constituie un tip de nave. ART. 8 La intrarea în serviciu, navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor li se atribuie un numãr de înregistrare conform normelor metodologice emise în acest sens şi, dupã caz, un nume stabilit prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. ART. 9 Pavilionul unei nave constituie drapelul acesteia, iar acesta se arboreazã la locul stabilit prin construcţie atât timp cât nava se gãseşte în poziţie armatã. ART. 10 (1) Comandantul navei este singurul care hotãrãşte mãsurile ce se impun referitoare la conducerea şi siguranţa navei şi a echipajului în diferite situaţii. (2) Pentru situaţiile care nu sunt prevãzute în prezentul regulament, comandantul navei acţioneazã cu respectarea legislaţiei române şi a tratatelor la care România este parte. ART. 11 Fiecare membru al echipajului rãspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conform legislaţiei române şi tratatelor la care România este parte. ART. 12 (1) Orice persoanã (indiferent de funcţie şi grad) îmbarcatã la bordul unei nave a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care nu face parte din echipaj este obligatã sã respecte prevederile prezentului regulament şi nu are dreptul sã intervinã în desfãşurarea activitãţilor şi a serviciului la bord. (2) Şefii (comandanţii) ierarhici ai comandantului navei, pe timpul prezenţei la bordul navei, nu intervin direct în conducerea acesteia, în programul echipajului sau în executarea serviciului, atât timp cât acestea se desfãşoarã corect şi în conformitate cu prevederile regulamentare. Toate observaţiile, recomandãrile şi ordinele cu privire la cele constatate pe navã le adreseazã numai comandantului navei şi sunt consemnate în jurnalul de bord al navei. ART. 13 (1) Comandantul navei, membrii echipajului şi toate persoanele aflate la bordul navei sunt obligaţi sã respecte legislaţia în vigoare cu privire la protecţia mediului. (2) Este interzisã poluarea de orice naturã a apelor navigabile şi a atmosferei de deasupra acestora prin orice mod sau mijloace, cum ar fi: deversarea, aruncarea, scufundarea ori degajarea de pe nave, instalaţii plutitoare, submersibile sau fixe, precum şi de cãtre surse aflate pe ţãrm a unor substanţe nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi, precum şi a altor substanţe nocive, dãunãtoare ori periculoase pentru sãnãtatea oamenilor sau pentru flora şi fauna apelor ori a altor deşeuri sau materiale care pot sã producã pagube ţãrmului ori sã creeze obstacole în calea utilizãrii legitime a apelor. (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) situaţiile când navele, instalaţiile plutitoare sau sursele aflate la ţãrm sunt ameninţate de distrugere completã ori pierdere totalã sau orice altã situaţie când este pusã în pericol viaţa umanã. (4) Pe fiecare navã se implementeazã un sistem de management al tuturor categoriilor de deşeuri, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 14 La bordul navei pot fi îmbarcate alte persoane, numai cu aprobarea şefului (comandantului) structurii care are în dotare nava sau la ordinul eşaloanelor superioare acesteia, doar dacã acestea sunt apte medical, au cunoştinţe minime de salvare în caz de avarii şi nu depãşesc (prin însumare cu echipajul) numãrul completelor de salvare. ART. 15 Persoanele îmbarcate la bordul unei nave ca specialişti sau tehnicieni sunt trecute în jurnalul de bord, specificându-se calitatea lor şi ordinul în virtutea cãruia au fost îmbarcate. ART. 16 Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate în serviciu pot fi în stare operaţionalã sau neoperaţionalã. ART. 17 (1) Prin navã în stare operaţionalã se înţelege nava admisã sã execute misiuni specifice, conform destinaţiei, şi care îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii: a) este încadratã, conform statului de organizare, cu echipaj specializat şi atestat; b) corespunde din punct de vedere tehnic pentru executarea misiunilor specifice; c) respectã criteriile operaţionale de eficienţã stabilite pentru clasa sau tipul respectiv de nave. (2) Prin navã aflatã în stare neoperaţionalã se înţelege nava care se aflã în una dintre situaţiile urmãtoare: a) nu este încadratã cu echipaj specializat şi atestat; b) are instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigurã propulsia sau produc o altã acţiune mecanicã, mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvãrii vieţii umane, prevenirii poluãrii, comunicaţiilor, igienei şi exploatãrii potrivit destinaţiei navei defecte sau în revizie, iar timpul necesar repunerii în funcţiune depãşeşte 4 ore; c) se aflã în stare de conservare la apã sau pe uscat; d) se gãseşte în reparaţii, într-un şantier specializat. ART. 18 Starea operaţionalã a navelor se stabileşte prin ordinul/dispoziţia comandantului/şefului sau înlocuitorului legal al structurii care le are în dotare. ART. 19 Criteriile operaţionale de eficienţã se stabilesc prin ordinul/dispoziţia comandantului/şefului inspectoratului general/similar, care le are în dotare, pentru fiecare navã. ART. 20 Pe navã, semnalele se pot transmite prin sonerie, cu sifleea sau prin voce, cu staţia de amplificare şi prin lumini de semnalizare, potrivit anexei nr. 10. CAP. II Organizarea navei 1. Echipajul ART. 21 (1) Echipajul*3) unei nave este format din funcţionari publici cu statut special - poliţişti sau militari şi cuprinde ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, agenţi, gradaţi şi soldaţi voluntari, respectiv personal contractual.--------- *3) Echipajul navei este format din personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor, care posedã un brevet sau certificat de capacitate şi care îşi desfãşoarã activitatea la bordul unei nave înregistrate la Ministerul Administraţiei şi Internelor, conform atribuţiilor şi rolurilor navei, şi face parte permanent sau temporar din statul de organizare al acesteia. (2) Echipajul asigurã siguranţa, conducerea şi menţinerea vitalitãţii navei, folosirea armamentului, instalaţiilor şi aparaturii, serviciile la bord şi îndeplinirea misiunilor navei. (3) Persoanele îmbarcate temporar pe navã nu fac parte din echipaj. ART. 22 (1) Conducerea navei revine în exclusivitate comandantului. Primul înlocuitor al comandantului este ofiţerul secund. (2) Când comandantul, din anumite cauze, este pus în situaţia de a nu-şi putea exercita comanda, primul înlocuitor ia provizoriu comanda, fãcând menţiunea în jurnalul de bord. ART. 23 Este interzis sã lipseascã în acelaşi timp de la bord comandantul, primul şi al doilea înlocuitor la comandã, atunci când nava se pregãteşte pentru marş, pe timpul marşului sau al staţionãrii în afara portului de bazare permanentã. ART. 24 În cazul în care la bordul unei nave funcţia de comandant nu este încadratã, prin dispoziţie zilnicã/ordin de zi, se numeşte prin cumul un poliţist/cadru militar (cu grad corespunzãtor funcţiei) atestat şi specializat în comanda unei nave de acelaşi tip. ART. 25 Personalul îmbarcat pe navã pentru a face parte din echipaj va fi înscris în jurnalul de bord al navei, în rolurile navei şi va îndeplini atribuţiile generale şi specifice bordului. ART. 26 Pentru fiecare membru al echipajului se prevãd înlocuitori stabiliţi prin rolurile navei. ART. 27 Prin dispoziţie zilnicã/ordin de zi, şeful/comandantul structurii care are în dotare nava poate dispune/ordona folosirea acesteia de cãtre alte echipaje atestate şi specializate pentru clasa sau tipul respectiv, cu respectarea regulilor de predare-primire, întreţinere şi exploatare. Aceste echipaje sunt împuternicite cu toatã autoritatea şi responsabilitãţile atribuite de funcţiile pe care le exercitã. ART. 28 Când numãrul personalului încadrat este mai mic decât numãrul de funcţii prevãzute în stat, se pot numi prin cumul înlocuitori, specializaţi pentru funcţiile respective, fãrã ca un membru al echipajului sã exercite prin cumul mai mult de încã o funcţie. 2. Echipajul minim de siguranţã ART. 29 (1) La navele Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate în serviciu se vor stabili echipaje minime de siguranţã. (2) Echipajul minim de siguranţã este parte integrantã a echipajului unei nave şi este stabilit pentru fiecare navã, pe toatã perioada cât aceasta se aflã în exploatare, astfel încât în orice moment sã fie asigurate siguranţa şi securitatea acesteia, respectiv protecţia mediului. (3) În cursul navigaţiei, acesta se aflã la bord şi îndeplineşte activitãţile ce îi revin prin rolurile navei. ART. 30 (1) Dimensiunea şi componenţa obligatorie a echipajelor minime de siguranţã la navele din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt prevãzute în anexa nr. 1. (2) Pentru navele care vor intra ulterior în dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi la cele aflate în dotare modificarea echipajului minim de siguranţã se face, în condiţiile prezentului regulament, la propunerea inspectoratului general/similar al structurii deţinãtoare, cu avizul Direcţiei generale management operaţional şi al Direcţiei logistice din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor. (3) Echipajele minime de siguranţã pot fi suplimentate temporar, prin dispoziţii ale inspectoratelor generale/similare, în funcţie de/şi pentru situaţii de navigaţie deosebite. ART. 31 (1) Se interzice orice deplasare a navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor dacã la bordul acestora nu se aflã echipajul minim de siguranţã, stabilit strict în condiţiile prezentului regulament. (2) Pentru îndeplinirea misiunilor specifice se interzice deplasarea sau folosirea în orice alt mod a navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor dacã la bordul acestora se aflã numai echipajul minim de siguranţã. 3. Principii de organizare a navei ART. 32 Pentru îndeplinirea atribuţiilor generale şi specifice, asigurarea conducerii şi siguranţei navei, exploatarea eficientã a tehnicii, mijloacelor, armamentului şi a echipamentelor aflate în dotarea navei, echipajul se repartizeazã conform specializãrii şi atestãrii, pe componente de specialitate. ART. 33 (1) Componentele de specialitate se stabilesc în funcţie de clasa şi tipul navei. (2) Componentele de specialitate ale navei sunt: a) componenta de specialitate navigaţie (CSN); b) componenta de specialitate armament (CSA); c) componenta de specialitate comunicaţii şi observare (CSC); d) componenta de specialitate electromecanicã (CSE); e) alte componente stabilite în funcţie de particularitãţile constructive ale navei şi misiunile specifice care pot fi îndeplinite. 4. Organizarea navei pentru misiuni specifice şi pentru activitatea curentã ART. 34 Prin organizarea navei pentru misiuni specifice se înţelege stabilirea postului de comandã, a posturilor aferente componentelor de specialitate (posturi de coordonare şi de execuţie), a rolului fiecãrui membru al echipajului, precum şi repartizarea echipajului pe fiecare post din cadrul componentelor de specialitate, în raport cu armamentul, instalaţiile, aparatura şi mijloacele de care dispune nava şi de încadrarea acesteia cu personal. ART. 35 Organizarea pentru activitatea curentã a navei reprezintã repartizarea echipajului pe posturi, armamente, instalaţii, mecanisme, aparate şi compartimente, în scopul întreţinerii şi folosirii acestora conform specificaţiilor tehnice şi manualelor de operare a tehnicii, în diferite activitãţi, altele decât cele pentru misiune. ART. 36 În funcţie de rolurile navei, comandantul navei poate dispune constituirea de echipe formate din membrii echipajului (echipa de vitalitate, de control şi abordaj, de acordare a asistenţei tehnice, de pazã şi securitate a navei etc.). ART. 37 Structura de bazã a navei este postul de execuţie (PE). Acesta este condus de şeful postului de coordonare. Sarcinile postului pot fi îndeplinite de unul sau mai mulţi membri ai echipajului. ART. 38 Fiecare post de execuţie trebuie sã aibã asiguratã legãtura cu posturile de coordonare şi cu cel de comandã. ART. 39 Postul de coordonare (P.Co.) este locul de pe navã prevãzut cu mijloacele necesare, de unde şeful componentei de specialitate conduce posturile de execuţie pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice. ART. 40 Postul de comandã (PC) este locul de unde comandantul conduce nava pe timpul îndeplinirii misiunilor şi în activitatea curentã. El trebuie sã fie dotat cu mijloace pentru primirea informaţiilor, analiza şi interpretarea acestora, pentru conducerea activitãţilor curente şi misiunilor specifice. ART. 41 Navele pot avea şi un post de comandã de rezervã (P.C.Rz.) (dacã constructiv au dotarea necesarã). ART. 42 Fiecare post are o denumire şi un numãr de ordine. Numerotarea posturilor de la nave se face în cadrul fiecãrei componente de specialitate în ordine numericã, de la prova la pupa, de sus în jos şi de la tribord la babord. ART. 43 Pentru o marcare cât mai corectã a posturilor navei se întocmeşte schema cu dispunerea acestora, care trebuie sã fie precizatã în "Registrul cu roluri". ART. 44 Pe baza funcţiei pe care o îndeplineşte în cadrul postului, fiecãrui membru al echipajului i se atribuie o serie (mai puţin ofiţerilor). ART. 45 Seria reprezintã un grup de litere şi cifre cu ajutorul cãrora se stabileşte componenta de specialitate, postul (coordonare sau execuţie) unde este repartizat fiecare membru al echipajului şi din ce schimb face parte. ART. 46 Seria se compune din 3 pãrţi: a) prima parte este formatã dintr-o literã (grup de litere) care aratã componenta de specialitate; b) partea a doua, formatã din una sau douã cifre, indicã numãrul postului din cadrul componentei de specialitate; c) partea a treia este formatã din una sau douã cifre şi aratã schimbul şi ordinea intrãrii în serviciu. Cifrele impare (1, 3, 5...) indicã schimbul 1, iar cifrele pare (2, 4, 6....) indicã schimbul 2. ART. 47 Personalul îmbarcat temporar este repartizat la posturi, fie ca dubluri la anumite funcţii, fie ca înlocuitori ai celor ce lipsesc. Acestui personal i se atribuie o serie care are cifra zero în faţa primei grupe de litere. 5. Rolurile navei ART. 48 La intrarea în serviciu a unei nave se întocmesc rolurile navei, conform anexei nr. 2. Rolurile reprezintã documente organizatorice interne ale navei în care sunt prevãzute toate atribuţiile şi obligaţiile pe care le are de îndeplinit fiecare membru al echipajului pe timpul executãrii diferitelor activitãţi. ART. 49 (1) Rolurile navei se stabilesc în funcţie de clasa şi tipul navei. La navele de aceeaşi clasã şi acelaşi tip se întocmesc roluri identice. (2) Rolurile navei se împart în: roluri pentru misiuni şi roluri pentru activitatea curentã. ART. 50 (1) Rolurile sunt întocmite de şefii componentelor de specialitate, sub conducerea comandantului/ofiţerului secund. (2) La întocmirea rolurilor aceştia vor ţine cont şi de unele modificãri ce survin din punctul de vedere al dotãrii cu mijloace de misiune şi tehnicã, precum şi al amplasãrii acestora. (3) Rolurile se aprobã de cãtre şeful/comandantul fiecãrei structuri care are în dotare nave. ART. 51 Rolurile de misiune sunt urmãtoarele: a) rolul de acţiune este documentul de bazã care stabileşte organizarea navei şi cuprinde: - schema dispunerii la bord a posturilor; - tabelul nominal cu încadrarea numericã a posturilor; - tabelul cu încadrarea funcţiilor şi repartizarea echipajului; - schema organizãrii conducerii navei pe timpul misiunilor; - schema observãrilor şi apãrãrilor navei; - îndatoririle fiecãrui membru al echipajului pe timpul misiunilor; b) rolul pentru vitalitatea navei, cu schema dispunerii şi numerotãrii gurilor de incendiu, a stingãtoarelor, a instalaţiei de stingere a incendiului şi a dispunerii compartimentelor etanşe şi mijloacelor pentru legãturile interioare; c) rolul pentru remorcaj; d) rolul pentru ajutorarea unei nave sau aeronave avariate pe mare sau fluviu; e) rolul pentru abandonarea navei şi repartizarea echipajului pe ambarcaţiuni şi mijloace de salvare; f) alte roluri, specifice misiunilor executate de diferite tipuri de nave. ART. 52 Rolurile pentru activitãţi curente sunt: a) rolul pentru responsabilitãţi, prin care fiecãrui membru al echipajului i se repartizeazã armamentul, instalaţiile, aparatura, încãperile şi compartimentele navei pentru a fi întreţinute; b) rolul pentru verificarea funcţionãrii tehnicii; c) rolul pentru îmbarcarea combustibilului; d) rolul pentru îmbarcarea, dispunerea, transportul şi debarcarea subunitãţilor şi a materialelor; e) rolul pentru manevra navei; f) rolul pentru salvarea oamenilor cãzuţi în apã; g) rolul la poluare; h) alte roluri, specifice diferitelor tipuri de nave. ART. 53 Toate rolurile navei se constituie în "Registrul de roluri", care se pãstreazã la ofiţerul secund al navei. ART. 54 Ofiţerul secund are obligaţia de a ţine la zi rolurile navei din punct de vedere al schimbãrilor care survin în rândul echipajului. La navele care nu au ofiţer secund, aceastã obligaţie revine comandantului navei. ART. 55 Şefii componentelor de specialitate au obligaţia de a avea extrase din rolurile navei. ART. 56 Fiecãrui membru al echipajului i se înmâneazã, pe bazã de semnãturã, atribuţiile ce îi revin din toate rolurile. CAP. III Îndatoririle personalului îmbarcat 1. Îndatoririle generale ale personalului îmbarcat ART. 57 Fiecare membru al echipajului unei nave trebuie sã aibã simţul onoarei şi demnitãţii personale, sã apere nava şi onoarea pavilionului ei. ART. 58 Fiecare membru al echipajului are urmãtoarele îndatoriri generale: a) sã cunoascã şi sã respecte prevederile legislaţiei române şi ale tratatelor la care România este parte; b) sã fie sincer, cinstit, corect şi sã dea dovadã de simţul rãspunderii faptelor personale; c) în activitatea pe care o desfãşoarã la bord, sã dea dovadã de camaraderie, solidaritate şi respect reciproc în relaţiile cu ceilalţi membri ai echipajului; d) sã cunoascã şi sã fie în mãsurã sã acţioneze conform atribuţiilor ce îi revin potrivit rolurilor navei; e) sã se instruiascã continuu pentru însuşirea cunoştinţelor de specialitate, pentru mânuirea şi întreţinerea armamentului şi tehnicii de la bord; f) sã îşi sporeascã cunoştinţele şi deprinderile marinãreşti, sã îşi formeze o bunã rezistenţã fizicã, stãpânire de sine şi tãrie moralã; g) sã manifeste dragoste faţã de navã, sã lupte pentru menţinerea vitalitãţii navei şi sã nu o abandoneze decât la ordinul comandantului; h) sã fie disciplinat, sã manifeste iniţiativã în executarea ordinelor/dispoziţiilor, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi în serviciul de zi, sã contribuie la întãrirea ordinii şi disciplinei la bord; i) sã nu pãrãseascã fãrã ordin sau înainte de a fi schimbat postul sau serviciul în care a fost numit. ART. 59 Tot personalul îmbarcat rãspunde de gestionarea, întreţinerea şi funcţionarea tehnicii pe care o are în primire, în conformitate cu rolurile navei, pentru exploatarea şi folosirea în misiune a acesteia. 2. Îndatoririle generale ale comandanţilor şi şefilor componentelor de specialitate de pe navã ART. 60 Orice comandant (şef) este rãspunzãtor de consecinţele ordinelor/dispoziţiilor pe care le dã. ART. 61 Fiecare comandant (şef) trebuie sã se impunã în faţa subordonaţilor nu numai prin autoritatea funcţiei şi a gradului sãu, ci mai ales prin competenţã profesionalã, nivel de cunoştinţe, mod de lucru şi exemplu personal. ART. 62 Orice comandant (şef) trebuie sã lase subordonaţilor sãi iniţiativa în executarea ordinelor şi în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi sã intervinã prompt numai când constatã cã sunt încãlcate prevederile legislaţiei române sau ale tratatelor la care România este parte. 3. Comandantul navei 3.1. Îndatoriri generale ART. 63 Comandantului navei i se încredinţeazã nava şi echipajul. El poartã, în toate împrejurãrile, rãspunderea deplinã cu privire la conducerea şi siguranţa acestora şi reprezintã nava pe care o comandã. ART. 64 (1) Comandantului navei i se subordoneazã întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe nava sa, excepţie fãcând şefii sãi ierarhici. (2) În cazul în care, pentru o perioadã de timp, nava pe care o comandã face parte dintr-o grupare temporar constituitã, atunci el se subordoneazã din punct de vedere operativ comandantului (şefului) grupãrii. ART. 65 Principala sarcinã a comandantului este pregãtirea navei şi a echipajului în vederea îndeplinirii misiunilor, scop în care el rãspunde de: a) starea operaţionalã a navei; b) folosirea corectã a armamentului, tehnicii şi instalaţiilor; c) asigurarea siguranţei şi securitãţii navei; d) conducerea echipajului şi a navei; e) activitatea logisticã. ART. 66 Comandantul navei este obligat sã cunoascã nava pe care o comandã: caracteristicile tehnico-tactice; calitãţile nautice şi manevriere; dotarea cu armament, tehnicã, echipamente şi instalaţii, performanţele şi limitele operaţionale ale acestora. ART. 67 Comandantul este obligat sã cunoascã şi sã aplice prevederile legislaţiei române şi ale tratatelor la care România este parte şi care reglementeazã regimul juridic al mãrii teritoriale, zonei contigue, zonei economice exclusive, al apelor de frontierã ale României, al mãrii libere şi al zonelor în care navigheazã. ART. 68 Comandantul este obligat: a) sã ia mãsuri astfel încât tehnica, instalaţiile şi armamentul sã se gãseascã în permanenţã în stare de funcţionare; b) nava sã aibã plinurile de muniţii, carburanţi, lubrifianţi, apã, alimente, piese de schimb, echipament şi cazarmament asigurate conform normelor; pregãtirea de misiune a echipajului sã corespundã cerinţelor pentru îndeplinirea misiunilor, iar starea de sãnãtate, moralã şi disciplinarã a acestuia sã fie bunã; c) sã conducã determinarea datelor evolutive ale navei, erorilor aparaturii şi instrumentelor de navigaţie; d) sã menţinã nava pregãtitã pentru îndeplinirea misiunilor specifice; e) sã organizeze pregãtirea pentru misiune a întregului echipaj şi sã conducã exerciţiile generale pe navã şi şedinţele demonstrative; f) sã verifice pãstrarea în condiţii de securitate a tehnicii de misiune, armamentului, muniţiei şi a celorlalte bunuri materiale aflate la bord, precum şi starea în care se gãsesc acestea; g) sã supravegheze direct toate lucrãrile care ar putea influenţa stabilitatea navei; h) sã ia mãsuri ca toate avariile şi incidentele survenite la navã sã fie remediate imediat şi pe cât posibil cu mijloacele bordului; i) sã urmãreascã ţinerea la zi a jurnalelor de bord, de maşini, precum şi a altor jurnale şi documente ale navei; j) sã controleze periodic modul de pãstrare, evidenţa şi manipularea documentelor clasificate; k) sã ia mãsuri pentru a feri nava de naufragiu, coliziune, incendiu, pentru respectarea normelor de securitate şi sãnãtate în muncã prevãzute în regulamente şi instrucţiuni, în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnãvirilor profesionale; l) sã urmãreascã respectarea prevederilor din legislaţia privind protecţia mediului. ART. 69 Comandantul trebuie sã fie ferm şi hotãrât în luarea celor mai judicioase mãsuri pentru a preîntâmpina orice acţiune care ar prejudicia capacitatea de misiune şi siguranţa navei. În diferite situaţii, care nu sunt prevãzute de legi, regulamente sau ordine/dispoziţii superioare, comandantul navei trebuie sã acţioneze din iniţiativã proprie, dupã situaţie, fãrã teama de a-şi angaja rãspunderea, în conformitate cu o bunã practicã marinãreascã. ART. 70 Comandantului navei îi este interzis sã ordone schimbãri sau modificãri în starea de fixaţie ori a proiectului de construcţie a navei, fãrã aprobarea organelor competente. ART. 71 În activitatea curentã, comandantul navei are urmãtoarele îndatoriri: a) înainte de ridicarea pavilionului primeşte: - de la ofiţerul secund, raportul asupra situaţiei navei şi a componentelor de specialitate; - de la ofiţerul de cart, raportul despre serviciul la bord şi evenimentele petrecute; - de la şeful componentei de specialitate navigaţie, date şi consideraţii asupra stãrii hidrometeorologice; b) controleazã nava sau cel puţin anumite compartimente ale acesteia; c) verificã respectarea ţinutei ordonate la bord, precum şi desfãşurarea programului; d) urmãreşte menţinerea ordinii portuare şi respectarea mãsurilor pentru prevenirea poluãrii mediului; e) verificã jurnalele de bord şi de maşini; f) întâmpinã personal şefii ierarhici sosiţi la navã. 3.2. Îndatoririle comandantului la primirea si predarea navei ART. 72 (1) Comandantul de navã executã personal predarea/primirea navei, în prezenţa unui şef ierarhic. La predarea/primirea navei se constituie o comisie care verificã starea corpului navei, compartimentele, instalaţiile, existenţa armamentului, muniţiilor şi situaţia componentelor de specialitate. Comisia întocmeşte un act de constatare care se anexeazã la actul de predare/primire, ce va fi semnat de comandantul care predã, comandantul care primeşte şi membrii comisiei. În actul de predare/primire se menţioneazã: efectivul control şi prezent; concluzii generale despre starea operaţionalã, nivelul de pregãtire al echipajului, starea moralã, starea disciplinarã şi starea de sãnãtate; starea armamentului, tehnicii, aparaturii, instalaţiilor şi a altor materiale; starea navei. (2) Şefii componentelor de specialitate anexeazã la actul de predare/primire a navei raportul privind starea componentei de specialitate, în care se aratã: cantitãţile ce rezultã din documente, existentul real, starea de funcţionare şi întreţinere. ART. 73 Noul comandant trebuie sã verifice concordanţa dintre datele înscrise în formularul navei şi datele rezultate din actul de predare/primire. Totodatã, el trebuie sã se informeze asupra datelor referitoare la flotabilitate şi sã verifice existenţa şi starea mijloacelor de vitalitate. ART. 74 Predarea/primirea navei şi preluarea funcţiei de cãtre noul comandant se înscriu în jurnalul de bord. ART. 75 Când ia în primire nava, noul comandant este obligat sã verifice prin ieşire pe mare (fluviu) calitãţile nautice ale navei, nivelul de pregãtire al echipajului, funcţionarea armamentului şi tehnicii. ART. 76 În prezenţa vechiului comandant, comandantul care primeşte funcţia controleazã şi primeşte urmãtoarele documente: a) formularul tactic-operaţional al navei, actualizat; b) jurnalul de bord; c) documentele de conducere a navei. 4. Comandantul de şalupã (ambarcaţiune) ART. 77 Comandantului şalupei (ambarcaţiunii) i se încredinţeazã nava şi echipajul acesteia. El poartã, în toate împrejurãrile, rãspunderea deplinã cu privire la conducerea şi siguranţa acestora. ART. 78 Comandantului şalupei (ambarcaţiunii) i se subordoneazã întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe nava sa, cu excepţia şefilor lui. ART. 79 Comandantul şalupei (ambarcaţiunii) este obligat sã stea la cârmã şi sã conducã personal nava. ART. 80 Comandantul şalupei (ambarcaţiunii) rãspunde de: a) menţinerea şalupei în starea de pregãtire pentru misiunile ordonate, cu plinurile de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb şi echipament de protecţie asigurate conform normelor; b) pãstrarea în condiţii de securitate a armamentului, muniţiei, tehnicii de misiune şi a celorlalte bunuri materiale de la bord; c) supravegherea lucrãrilor care ar putea influenţa stabilitatea şalupei; d) luarea mãsurilor ca toate avariile şi incidentele survenite la şalupã sã fie remediate imediat şi pentru a feri şalupa de naufragiu sau incendiu; e) respectarea normelor de securitate şi sãnãtate în muncã prevãzute în regulamente şi instrucţiuni; f) urmãrirea respectãrii prevederilor privind legislaţia de protecţie a mediului. 5. Ofiţerul secund ART. 81 Ofiţerul secund este primul înlocuitor al comandantului şi trebuie sã fie în orice moment în mãsurã sã îl înlocuiascã, sens în care este obligat: a) sã cunoascã nava şi datele ei tehnico-tactice, sã o poatã conduce şi sã ştie sã foloseascã armamentul şi tehnica de la bord în misiune; b) sã informeze permanent despre ordinele şi dispoziţiile primite de comandant de la eşaloanele superioare; c) sã se informeze despre intenţiile comandantului referitoare la problemele de serviciu. ART. 82 Ofiţerul secund rãspunde de: a) organizarea pregãtirii pentru misiune a navei şi a echipajului; b) organizarea activitãţii curente la bord, întocmirea şi actualizarea rolurilor; c) desfãşurarea orarului zilnic al echipajului şi a programului de pregãtire pentru misiune; d) pregãtirea navei pentru marş sau misiune; e) organizarea legãturilor interioare şi exterioare ale navei; f) organizarea pregãtirii echipajului în acţiunile pentru menţinerea vitalitãţii navei; g) asigurarea navei cu documentele şi materialele necesare pentru misiune; h) întocmirea, împreunã cu şefii componentelor de specialitate, a rolurilor pentru activitatea curentã şi ţinerea lor la zi; i) menţinerea ordinii interioare şi a curãţeniei pe navã (bordaj, pereţi, suprastructuri, arboradã); j) starea şi întreţinerea şalupelor, bãrcilor, instalaţiilor de ancorare, instalaţiilor de "ţin-te bine" şi a balustradelor, instalaţiilor de remorcaj şi ridicare, pregãtirea acestora pentru marş şi amararea lor; k) existenţa şi starea completelor de vitalitate, a mijloacelor de salvare individuale şi colective, completarea acestora, precum şi pregãtirea echipajului pentru întrebuinţarea lor. ART. 83 Ofiţerul secund al navei este obligat: a) sã controleze starea de pregãtire a componentelor de specialitate şi a echipajului; b) sã verifice şi sã ia mãsuri cu privire la organizarea activitãţii de observare la ancorã şi în marş; c) sã asigure transmiterea cãtre echipaj a ordinelor comandantului navei şi sã controleze îndeplinirea lor; d) sã verifice periodic evidenţa, modul de depozitare, conservare şi întreţinere a armamentului şi muniţiei, sã raporteze comandantului navei constatãrile; e) sã pretindã de la şefii componentelor de specialitate respectarea cu stricteţe a mãsurilor de siguranţã pe timpul îmbarcãrii şi debarcãrii materialelor inflamabile şi explozive; f) cu aprobarea comandantului navei, sã execute exerciţii generale sau parţiale de folosire a mijloacelor de salvare în caz de abandon; g) sã primeascã reclamaţiile şi propunerile echipajului şi sã le prezinte comandantului; h) sã conducã personal lucrãrile la bord, lucrãrile în afara bordajului, curãţenia navei, precum şi şedinţele de înot; i) sã organizeze piturarea navei, precum şi alte lucrãri legate de menţinerea curãţeniei pe navã; j) sã stabileascã locurile de fumat pe navã şi locurile unde pot sta în timpul liber efectivele; k) sã ia mãsuri pentru respectarea de cãtre toate persoanele aflate la bordul navei a prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniile securitãţii şi sãnãtãţii în muncã şi al protecţiei mediului; l) sã cunoascã permanent starea de funcţionare şi existenţa materialelor, a instalaţiilor de stins incendiul, a valvelor de inundare a magaziilor, a instalaţiilor de golire a santinelor, precum şi starea porţilor etanşe; m) sã conducã activitãţile pentru vitalitatea navei; n) sã planifice şi sã ţinã evidenţa executãrii serviciului de zi de cãtre echipaj. ART. 84 În timpul misiunilor, ofiţerul secund se gãseşte în postul de comandã, unde trebuie sã facã propuneri şi sã pregãteascã comandantului toate datele necesare pentru luarea hotãrârii. ART. 85 Ofiţerul secund este obligat sã studieze din timp, împreunã cu comandantul navei şi cu şeful componentei electromecanic, cazurile tipice de avarii grave legate de pierderea flotabilitãţii sau stabilitãţii navei şi sã stabileascã variante corespunzãtoare pentru menţinerea acesteia. ART. 86 În caz de naufragiu sau în orice împrejurare în care nava este în pericol, când comandantul a hotãrât abandonarea acesteia, ofiţerul secund se îngrijeşte de salvarea documentelor şi conduce îmbarcarea în ordine a echipajului pe mijloacele de salvare, conform rolului; de asemenea, se îngrijeşte de salvarea altor materiale dinainte stabilite. Pãrãseşte nava odatã cu comandantul, dacã nu a primit alt ordin. ART. 87 În cazul absenţei comandantului, ofiţerul secund preia comanda navei, îndeplinind în acelaşi timp şi atribuţiile sale directe. ART. 88 În activitatea curentã, ofiţerul secund are urmãtoarele îndatoriri: a) sã execute controale pe navã privind: ordinea şi curãţenia la bord, respectarea regulilor de comportare la bord, respectarea programului ordonat, starea corpului navei, încãperilor, armamentului, muniţiei şi tehnicii; b) sã prezinte comandantului navei, înainte de ridicarea pavilionului, raportul asupra situaţiei navei, componentelor de specialitate, precum şi alte informaţii în legãturã cu situaţia operaţionalã; c) sã primeascã înainte de terminarea programului rapoarte de la şefii componentelor de specialitate asupra situaţiei serviciilor respective şi asupra stadiului pregãtirii pentru misiune, pe care le raporteazã comandantului navei; d) sã aducã la cunoştinţa membrilor echipajului alte ordine, precum şi activitãţile pentru ziua urmãtoare. ART. 89 Când nava se aflã la ancorã, la coborârea pavilionului şi ori de câte ori vremea se înrãutãţeşte, ofiţerul secund ia mãsuri ca bãrcile şi şalupele sã fie ridicate la posturi. ART. 90 Ofiţerul secund verificã executarea ordinelor privitoare la închiderea şi deschiderea hublourilor şi porţilor etanşe. ART. 91 Când nava se aflã la cheu, la ancorã sau la geamandurã, ofiţerul secund verificã legãturile navei şi starea ancorelor. În caz de vreme rea, ordonã dublarea legãturilor şi pregãtirea ancorei pentru fundarisit. ART. 92 Înainte de manevra de intrare în port şi legare la cheu, verificã pregãtirea ancorelor, parâmelor pentru legare, bandulele, barca de serviciu şi ţinuta navei. În cazul acostãrii în alt loc, situat în afara perimetrului destinat navelor, ia mãsuri pentru paza şi siguranţa navei. 6. Îndatoririle generale ale şefilor componentelor de specialitate ART. 93 Şefii componentelor de specialitate se subordoneazã comandantului navei, iar pe linie de ordine interioarã, ofiţerului secund. ART. 94 Şeful componentei de specialitate este şef al întregului efectiv al componentei pe care o comandã şi rãspunde de starea de pregãtire pentru misiune a acesteia. ART. 95 Şeful componentei de specialitate conduce activitatea de verificare a funcţionãrii şi exploatãrii aparaturii şi tehnicii pe care le are în primire. ART. 96 Şeful componentei de specialitate este obligat: a) sã cunoascã organizarea componentei pe care o comandã; b) sã menţinã legãtura cu postul de comandã; c) sã urmãreascã existenţa şi starea de funcţionare corectã a mijloacelor din dotare, a rezervei de alimente, apã de bãut şi medicamente pentru caz de avarii, de salvare individualã şi colectivã, a materialelor de vitalitate din dotare; ART. 97 (1) Pe timpul pregãtirii pentru marş, şeful componentei de specialitate verificã personal: a) funcţionarea corectã a mijloacelor din dotare; b) sistemele de iluminare, existenţa aparatelor individuale de salvare şi a materialelor de vitalitate; c) funcţionarea corectã a aparatelor existente în compartiment; d) rezerva de alimente, apã de bãut, medicamente, echipament de protecţie şi cazarmament pentru caz de avarie; e) modul de amarare a obiectelor. (2) Despre rezultatul verificãrii raporteazã ofiţerului secund. 7. Şeful de echipaj ART. 98 Şeful de echipaj se subordoneazã nemijlocit ofiţerului secund şi are funcţia cea mai mare în raport cu ceilalţi marinari. El este ajutorul acestuia în ceea ce priveşte menţinerea curãţeniei şi aspectului marinãresc al navei, conducerea şi supravegherea lucrãrilor pe întreaga navã, pregãtirea marinãreascã a echipajului. ART. 99 Şeful de echipaj rãspunde de: a) punţi, suprastructuri, bordajul exterior, arboradã şi greement, bigi, gruiuri, cavaleţi, schele, scãri şi balustrade; b) instalaţiile de ancorare; c) instalaţiile de legare şi remorcare; d) instalaţiile pentru manevra greutãţilor; e) încãperile de folosinţã comunã (careuri, cazãrmi, spãlãtoare, closete şi culoare); f) mijloacele de salvare individuale şi colective. ART. 100 Şeful de echipaj trebuie sã cunoascã: a) Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare (Regulamentul navigaţiei pe Dunãre)*4), regulile de semnalizare, regulile de folosire a compasurilor pentru ambarcaţiuni, metode şi procedee de lucru pe hartã, normele de securitate şi sãnãtate în muncã la bord, instrucţiunile pentru menţinerea vitalitãţii navei;-------- *4) În continuare se vor folosi abrevierile R.I.P.A.M., respectiv R.N.D. de folosire a mijloacelor de salvare şi repartizarea pe mijloace colective de salvare; b) compartimentajul navei, caracteristicile tehnico-tactice de bazã ale acesteia, mijloacele împotriva incendiilor şi a gurilor de apã; c) instalaţiile de punte, mijloacele şi materialele de salvare şi modul de folosire a acestora; d) regulile de folosire şi exploatare a ambarcaţiunilor; e) conducerea şi manevra ambarcaţiunilor cu rame, vele şi motor; f) normele privind cazarea echipajului şi condiţiile de trai la bord; g) particularitãţile instalaţiilor de ridicare a greutãţilor de pe navã, parâmele, macaralele, manevrele curente, calitãţile lor cu privire la rezistenţa-limitã şi utilizarea în diferite cazuri; h) regulile şi metodologia de executare a lucrãrilor de întreţinere a navei şi instalaţiilor de punte, precum şi a lucrãrilor de matelotaj. ART. 101 Şeful de echipaj este obligat: a) sã conducã personal lucrãrile pentru: curãţenia şi întreţinerea navei; îmbarcarea şi debarcarea greutãţilor şi ambarcaţiunilor la (de la) bord cu instalaţiile de ridicare, luând mãsurile necesare pentru securitate şi sãnãtate în muncã (dacã nu sunt roluri specifice pentru aceastã activitate); b) sã ia mãsuri pentru verificarea parâmelor, a lanţurilor de ancorã şi a instalaţiilor de ridicat, pentru a nu fi folosite în cazul deteriorãrii acestora sau peste limita lor de rezistenţã; sã ţinã evidenţa şi sã respecte termenele stabilite prin instrucţiuni pentru verificarea şi întreţinerea lor; c) sã înlocuiascã la timp parâmele din greement şi parâmele instalaţiilor de ridicare (bigi, palancuri, macarale) care au devenit inutilizabile sau care au împlinit termenul de serviciu; d) sã urmãreascã exploatarea, pãstrarea şi întreţinerea materialelor şi instalaţiilor de punte şi sã ia mãsuri pentru repararea la timp a mecanismelor defecte; e) sã conducã personal manevra de coborâre şi ridicare a ambarcaţiunilor, sã verifice şi sã asigure toate materialele din inventarul acestora; f) sã ia mãsuri pentru ca ancorele, lanţurile de ancorã şi toate mecanismele de punte sã fie în bunã stare şi gata de întrebuinţare; sã supravegheze ca lanţurile sã fie aranjate corect şi capetele lor sã fie asigurate în puţul lanţului; g) sã execute controlul lanţurilor de ancorã, sã pitureze la timp şi sã marcheze lanţurile, sã verifice dacã cheile de împreunare şi podurile zalelor sunt în bunã stare; h) sã instruiascã echipajul pentru formarea deprinderilor marinãreşti, urmãrind cunoaşterea nodurilor, a greementului, a lucrãrilor de matelotaj şi de întreţinere a corpului navei, a punţilor, santinelor, a ambarcaţiunilor, precum şi cunoaşterea regulilor de comportare la bord; i) sã controleze, înainte de plecarea navei în marş, amararea ambarcaţiunilor, plutelor de salvare, precum şi a obiectelor pe punte, în magaziile de materiale, în cazãrmi şi careuri, închiderea hublourilor şi porţilor etanşe, starea şi existenţa la posturi a mijloacelor de salvare; j) sã asigure la timp materialele pentru manevra de acostare sau remorcaj, sã le repartizeze la posturile de manevrã şi sã ajute ofiţerul secund pe timpul acostãrii, ancorãrii şi remorcajului; k) la fundarisirea şi virarea ancorei (acostare şi plecare de la cheu sau geamandurã), sã se gãseascã pe teugã (la prova) şi sã conducã toate operaţiunile legate de manevrele respective; l) dupã ce nava a acostat, sã conducã activitatea de legare definitivã a navei la cheu; m) sã controleze zilnic (indiferent dacã nava este la ancorã, geamandurã sau cheu) legãturile, lanţul ancorei, starea bordajului şi ordinea în jurul navei; n) sã ţinã în stare de curãţenie ambarcaţiunile navei şi inventarul acestora, sã ajusteze ramele, sã punã la posturile lor obiectele de inventar ale ambarcaţiunilor; o) sã organizeze şi sã coordoneze activitãţile la lucrãrile efectuate cu întregul echipaj; p) sã urmãreascã starea de întreţinere a santinelor compartimentelor de care rãspunde, a coferdamurilor şi sã raporteze ofiţerului secund neregulile constatate; r) sã ia zilnic mãsuri pentru menţinerea ordinii interioare în compartimentele de locuit, în spãlãtoare, pe punţi şi suprastructuri, în arboradã şi pe scãrile exterioare; s) sã afişeze în cabine şi în cazãrmi extrase din regulile la bordul navei, semnificaţia semnalelor ce se dau pe navã, modul ş) sã efectueze controale în cabinele şi cazãrmile pasagerilor, dupã debarcarea acestora, pentru a constata starea şi inventarul lor; t) sã verifice personal existentul şi evidenţa materialelor pe care le are în primire, sã stabileascã lipsurile şi alte pagube produse de echipaj şi sã le raporteze ofiţerului secund; ţ) sã urmãreascã respectarea de cãtre echipaj a regulilor de securitate şi sãnãtate în muncã şi de prevenire a avariilor; u) sã întocmeascã inventarele încãperilor navei şi sã predea materialele persoanelor care le utilizeazã. ART. 102 Pe timpul cât şeful de echipaj lipseşte de la bord, pentru îndeplinirea atribuţiilor acestuia, comandantul navei numeşte unul dintre membrii echipajului de la bord cu o bunã pregãtire şi practicã marinãreascã. 8. Şeful mecanic ART. 103 Şeful mecanic se subordoneazã nemijlocit comandantului navei sau secundului când acesta lipseşte, fiind şeful personalului de la maşini, instalaţii electrice ori alte asemenea instalaţii de pe navã. Indicaţiile şi dispoziţiile acestuia, în problemele de exploatare tehnicã, sunt obligatorii pentru toţi membrii echipajului navei. ART. 104 Pe timpul manevrelor cu nava şi ori de câte ori situaţia impune, postul şefului mecanic este în compartimentul maşini sau la postul de comandã. ART. 105 Şeful mecanic este obligat în permanenţã sã ţinã la curent pe comandantul navei despre orice eveniment ivit la maşini care ar avea influenţe asupra navigaţiei sau siguranţei navei. ART. 106 Şeful mecanic are în primire: a) maşinile de propulsie, de stins incendii, cele auxiliare, tubulatura de drenaj, tancurile, sculele şi piesele de schimb, precum şi instalaţia electricã de la bord; b) documentaţia tehnicã şi instrucţiunile tehnice de exploatare-întreţinere referitoare la maşinile, instalaţiile şi aparatura navei. ART. 107 Şeful mecanic rãspunde de: a) pregãtirea şi conducerea serviciului maşini în scopul asigurãrii propulsiei navei în navigaţie şi asigurarea utilitãţilor necesare navei şi echipajului; b) starea tehnicã, exploatarea şi întreţinerea conform instrucţiunilor tehnice ale maşinilor, instalaţiilor şi aparatelor din dotarea serviciului maşini, precum şi de întreţinerea instalaţiilor şi mecanismelor de pe punte; c) organizarea şi executarea supravegherii reparaţiilor; d) pregãtirea din timp a maşinilor şi instalaţiilor pentru a preveni întârzierea manevrelor navei; e) aprovizionarea navei cu combustibil, uleiuri, apã pentru maşini, piese de schimb şi toate celelalte materiale necesare serviciului maşini, precum şi de buna gospodãrire a acestora; f) respectarea normelor de securitate şi sãnãtate în muncã şi a normelor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în compartimentul maşini; g) respectarea regulilor şi normelor privind asigurarea flotabilitãţii şi stabilitãţii navei; h) ţinerea la zi a înscrierilor în jurnalul de maşini; i) pãstrarea urmãtoarelor documente de bord: - jurnalul de maşini; - planurile şi documentaţia tehnicã a maşinilor şi instalaţiilor care echipeazã nava. ART. 108 Şeful mecanic nu va permite şi nu va face vreo schimbare la maşini, din punct de vedere tehnic, fãrã aprobarea organelor tehnice competente. 9. Îndatoririle generale ale personalului cu diferite funcţii la bordul navei 9.1. Servantul ART. 109 Servantul este obligat: a) sã execute îndatoririle de serviciu şi ale postului de misiune, conform rolurilor navei; b) sã nu pãrãseascã nava fãrã aprobare; c) sã raporteze şefului sãu nemijlocit orice defecţiune în funcţionarea armamentului şi tehnicii pe care o deserveşte; d) sã îşi perfecţioneze continuu cunoştinţele de specialitate şi sã cunoascã îndatoririle conform rolurilor navei; e) sã cunoascã ambarcaţiunile, instalaţiile şi tehnica de care rãspunde, lucrãrile de matelotaj, modul de întreţinere şi de exploatare a materialelor aflate în primirea sa, precum şi modul de acţiune în acţiunile pentru vitalitate; f) sã pãstreze bunurile navei, sã poarte cu grijã şi sã întreţinã echipamentul personal; g) sã cunoascã şi sã aplice regulile de prim ajutor şi ajutor reciproc în caz de rãniri şi accidentãri; h) sã respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sãnãtate în muncã. 9.2. Radiotelegrafistul ART. 110 Radiotelegrafistul este subordonat comandantului navei, iar pe timpul executãrii serviciului de cart colaboreazã cu ofiţerul de cart. ART. 111 Radiotelegrafistul are urmãtoarele atribuţii de serviciu: a) sã cunoascã atribuţiile şi modul de acţiune ce îi revin prin rolurile navei şi sã le aplice la ordin; b) sã ştie sã foloseascã mijloacele tehnice pe care le deserveşte, conform funcţiei sau rolurilor, precum şi a mijloacelor individuale de salvare; c) sã execute întocmai şi la timp ordinele date de comandantul navei în orice situaţie cerutã de activitatea şi siguranţa navei; d) sã nu pãrãseascã nava înainte de a fi primit ordin de la comandantul navei; e) sã cunoascã mijloacele, materialele de vitalitate şi de stingere a incendiilor existente în dotarea navei, locul lor de amplasare şi modul de folosire în funcţie de situaţie; f) sã respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sãnãtate în muncã. ART. 112 Radiotelegrafistul rãspunde de: a) asigurarea legãturilor radio ale navei, conform reglementãrilor internaţionale şi naţionale; b) respectarea normelor şi reglementãrilor privind traficul radio, transmiterea mesajelor de pericol etc.; c) asigurarea informaţiilor radio necesare siguranţei navei; d) luarea din timp a prevederilor şi avizelor meteo şi predarea lor comandantului navei sau înlocuitorului acestuia; e) pãstrarea jurnalului staţiei radio şi a documentaţiei tehnice a aparaturii pe care o are în primire. 9.3. Marinarul ART. 113 Marinarul se subordoneazã ierarhic şefului de echipaj. În timpul executãrii serviciului de cart se subordoneazã direct ofiţerului de cart. La navele la care nu este prevãzutã funcţia de timonier, unul dintre marinari va fi numit ca prim înlocuitor al şefului de echipaj şi va prelua parţial drepturile, obligaţiile, atribuţiile şi rãspunderile timonierului. ART. 114 Marinarul are urmãtoarele atribuţii de serviciu: a) sã cunoascã bine atribuţiile de serviciu ale timonierului şi, la navele unde nu este prevãzutã aceastã funcţie, ale şefului de echipaj; b) sã cunoascã bine nava pe care este îmbarcat, compartimentarea ei, modul de exploatare, performanţele şi limitele operaţionale ale instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor de punte; c) sã execute serviciul de marinar de veghe, în conformitate cu prevederile prezentului regulament; d) sã participe la activitãţile de pregãtire a navei pentru marş (manevrã) sau alte operaţiuni tehnologice, executând operaţiunile ordonate de persoana care conduce aceste activitãţi; e) sã participe la manevrele navei, în subordinea ofiţerului şef de manevrã; f) sã participe la manevrarea instalaţiilor, echipamentelor de punte şi sã raporteze despre orice defecţiune sau anomalie constatatã în funcţionarea acestora; g) sã îl ajute pe timonier în montarea la post şi la manevrarea scãrilor de bord, sã ia toate mãsurile necesare pentru urcarea în siguranţã la bord; h) sã participe la manevrele de lansare la apã şi de ridicare la post a ambarcaţiunilor, executând operaţiunile ordonate de persoana care conduce aceste activitãţi; i) sã participe la îmbarcarea (debarcarea) materialelor la (de la) bordul navei; j) sã participe la activitãţile de curãţenie şi întreţinere a navei, în principal sã execute curãţenia pe punţile exterioare, pe culoarele interioare, în magazii şi santinele acestora, grupuri sanitare comune etc.; k) sã respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sãnãtate în muncã şi de protecţie a mediului; l) sã cunoascã mijloacele, materialele de vitalitate şi de stingere a incendiilor existente în dotarea navei, locul lor de amplasare şi modul de folosire în funcţie de situaţie; m) sã execute şi alte sarcini primite de la şefii ierarhici sau ofiţerul de cart. 9.4. Sanitarul navei ART. 115 Sanitarul se subordoneazã ofiţerului secund, iar pe linie de specialitate medicului şef al structurii care asigurã asistenţa medicalã. El are urmãtoarele îndatoriri: a) sã urmãreascã respectarea normelor sanitaro-igienice la bordul navei; b) sã se îngrijeascã de sãnãtatea echipajului şi de respectarea regulilor de igienã individualã şi colectivã; c) sã execute dezinfecţia closetelor şi sã se îngrijeascã de respectarea normelor igienice şi de folosire a instalaţiilor sanitare ale navei; d) sã urmãreascã aplicarea la bord a mãsurilor medico-sanitare ordonate, raportând ofiţerului secund şi medicului şef constatãrile şi mãsurile luate; e) sã acorde primul ajutor în caz de nevoie; f) sã urmãreascã aplicarea mãsurilor ordonate pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare, a bolilor specifice sezonului cald şi a bolilor specifice sezonului rece; g) sã execute, la ordinul medicului (cu aprobarea ofiţerului secund), dezinfecţia apei din tancurile de apã potabilã ale navei; h) sã execute sãptãmânal, în cadrul programului de curãţenie generalã a navei, dezinfecţia cazãrmilor, careurilor şi cambuzelor; i) sã asigure medical şedinţele de învãţare a înotului şi de scãldat; j) sã menţinã în stare funcţionalã şi completã trusa de prim ajutor. ART. 116 În cazul când aceastã funcţie nu este prevãzutã în statul de organizare a navei, atribuţiile vor fi îndeplinite de un membru al echipajului, special pregãtit în acest sens. 9.5. Motoristul ART. 117 Motoristul se subordoneazã şefului mecanic. În timpul executãrii serviciului de cart se subordoneazã direct ofiţerului de cart. ART. 118 Motoristul are urmãtoarele atribuţii de serviciu: a) sã cunoascã atribuţiile şi modul de acţiune ce îi revin prin rolurile navei şi sã le aplice la ordin; b) sã ştie sã foloseascã mijloacele tehnice pe care le deserveşte, conform funcţiei sau rolurilor, precum şi a mijloacelor individuale de salvare; c) sã execute întocmai şi la timp ordinele primite, în orice situaţie cerutã de activitatea şi siguranţa navei; d) sã cunoascã maşinile, utilajele, instalaţiile şi aparatele de la locul sãu de muncã sau de care rãspunde şi instrucţiunile tehnice de exploatare şi întreţinere; e) sã cunoascã, sã respecte şi sã aplice normele de securitate şi sãnãtate în muncã, de prevenire şi stingere a incendiilor, de asigurare a flotabilitãţii şi stabilitãţii navei; f) sã contribuie la prevenirea şi înlãturarea oricãror situaţii care ar putea pune în pericol viaţa, integritatea corporalã sau sãnãtatea oamenilor; g) sã execute lucrãri de exploatare, întreţinere la maşinile, instalaţiile şi inventarul ce aparţine compartimentului maşini; h) sã participe la serviciul de cart, conform dispoziţiilor şefului mecanic; ART. 119 Motoristul rãspunde de: a) supravegherea funcţionãrii instalaţiilor şi utilajelor din compartimentul maşini; b) îmbarcarea sau debarcarea materialelor de întreţinere şi a carburanţilor şi lubrifianţilor necesari navei; c) sondarea tancurilor de carburanţi şi lubrifianţi ai navei, informând despre aceasta şefului mecanic. CAP. IV Îndatoririle personalului de comandã în cadrul unei grupãri temporare de nave ART. 120 Pentru îndeplinirea în comun a unor misiuni sau activitãţi se pot forma şi organiza grupãri temporare de nave aflate în dotarea structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor. ART. 121 Structura Ministerului Administraţiei şi Internelor care organizeazã şi coordoneazã îndeplinirea misiunii sau a activitãţii respective va nominaliza prin dispoziţie zilnicã/ordin de zi persoana numitã la comanda grupãrii temporare de nave şi a adjunctului (înlocuitorului) acestuia, respectiv nava comandant a grupãrii. 1. Comandantul grupãrii de nave ART. 122 Comandantul grupãrii de nave este comandantul direct al întregului personal al grupãrii. El este obligat sã urmãreascã aplicarea prevederilor legislaţiei, ordinelor, dispoziţiilor şi instrucţiunilor eşaloanelor superioare privind activitatea grupãrii de nave. ART. 123 Comandantul grupãrii de nave este obligat: a) sã conducã misiunile, aplicaţiile, şedinţele demonstrative şi de control în cadrul grupãrii de nave; b) sã conducã activitatea din gruparea de nave, sã asigure ca personalul grupãrii sã îşi desfãşoare activitatea corespunzãtor funcţiilor în care este încadrat; c) sã stabileascã stãrile de pregãtire pentru marş ale navelor în funcţie de starea tehnicã a acestora şi de misiunile grupãrii; d) sã cunoascã datele tehnico-tactice şi posibilitãţile de acţiune ale navelor din subordine; e) sã urmãreascã respectarea programului orar şi sã asigure folosirea integralã şi eficientã a timpului prevãzut pentru instruire; f) sã acţioneze pentru menţinerea ordinii şi disciplinei; g) sã cunoascã starea corpului navelor, existentul şi starea tehnicã a armamentului, tehnicii, muniţiei, situaţia plinurilor de la bordul navelor, starea calitativã a tuturor mijloacelor şi materialelor aflate la serviciu şi sã ia mãsuri pentru pãstrarea, menţinerea în stare de funcţionare şi pentru folosirea justã a acestora; h) sã urmãreascã consumul judicios al moto-resurselor şi al tuturor materialelor conform normelor stabilite; i) sã asigure mãsurile privind respectarea normelor de securitate şi sãnãtate în muncã, pentru prevenirea avariilor, a accidentelor şi catastrofelor; j) sã urmãreascã întreţinerea şi exploatarea raţionalã a tuturor instalaţiilor, precum şi modul cum sunt executate mãsurile de pazã contra incendiilor în cadrul grupãrii de nave; k) sã ia mãsuri pentru menţinerea ordinii portuare în locul de staţionare permanentã sau temporarã a navelor şi sã previnã poluarea mediului; l) sã stabileascã modul de organizare a pazei navelor în locul de staţionare, sã verifice modul cum se executã serviciul de zi; m) sã urmãreascã remedierea deficienţelor constatate la inspecţii şi controale; n) sã controleze modul cum sunt rezolvate rapoartele personalului, precum şi cererile, reclamaţiile şi sesizãrile primite de la persoane sau instituţiilor civile. ART. 124 Înainte de ieşirea pe mare sau fluviu comandantul grupãrii de nave este obligat: a) pe baza hotãrârii luate sã dea comandanţilor de nave misiunile ce le revin pe timpul ieşirii pe mare sau fluviu şi sã le aducã la cunoştinţã situaţia din raionul de acţiune; b) sã indice formaţia de marş, drumul şi viteza; c) sã stabileascã mãsurile pentru realizarea tuturor formelor de asigurare, pentru întrebuinţarea mijloacelor de transmisiuni şi sã precizeze modul de acţiune în caz de vreme rea; d) sã organizeze sistemul de aprovizionare cu materiale pe timpul ieşirii; e) sã verifice, înainte de plecare, modul de pregãtire pentru marş al navelor şi de aprovizionare materialã a acestora. ART. 125 În marş, comandantul grupãrii de nave are întreaga rãspundere pentru conducerea în siguranţã a navelor. El va verifica drumul, viteza şi formaţia de marş, poziţia navei comandant şi a celorlalte nave din formaţie. Fãrã permisiunea comandantului grupãrii de nave, nimeni nu are dreptul sã schimbe drumul, viteza şi formaţia de marş, în afarã de cazul când se iveşte vreun pericol iminent. Schimbarea elementelor de poziţie şi mişcare pentru evitarea unui astfel de pericol se hotãrãşte din iniţiativa comandanţilor de nave cãrora le apar asemenea situaţii. Orice schimbare survenitã se raporteazã imediat comandantului grupãrii de nave. ART. 126 Pe timpul marşului, comandantul grupãrii de nave va raporta eşalonului superior punctul grupãrii de nave la orele stabilite prin dispoziţiile primite şi ori de câte ori situaţia impune acest lucru. ART. 127 În caz de abordaj, punere pe uscat, incendii, avarii şi accidente grave, provocate la o navã din subordine, comandantul grupãrii de nave procedeazã în conformitate cu instrucţiunile în vigoare, luând totodatã toate mãsurile impuse de situaţie. ART. 128 În cazul absenţei, comanda grupãrii de nave revine adjunctului acestuia, sub marca comandantului de grupare. 2. Adjunctul (înlocuitorul) comandantului grupãrii de nave ART. 129 (1) Adjunctul comandantului grupãrii de nave este subordonat nemijlocit comandantului grupãrii de nave. El este primul înlocuitor al comandantului grupãrii de nave. Numai el are dreptul sã dea dispoziţii în numele comandantului întregului personal al grupãrii de nave. Despre dispoziţiile cele mai importante pe care le-a dat, adjunctul raporteazã comandantului grupãrii. (2) Adjunctul rãspunde de organizarea şi coordonarea tuturor activitãţilor necesare asigurãrii capacitãţii de acţiune a grupãrii de nave şi de menţinerea ordinii interioare şi disciplinei în cadrul grupãrii. ART. 130 Adjunctul comandantului grupãrii de nave este obligat: a) sã elaboreze şi sã coordoneze planul de pazã şi apãrare apropiatã a navelor în locul de staţionare, planul de intervenţie la obiectivele grupãrii şi la cele repartizate, sã verifice periodic modul lor de îndeplinire; b) sã stabileascã şi sã verifice mãsurile de siguranţã care se iau pe timpul executãrii tragerilor pe mare (fluviu) şi în poligoane la uscat; c) sã organizeze şi sã controleze modul de executare a serviciului de zi în cadrul grupãrii de nave; d) sã urmãreascã activitatea de aprovizionare a grupãrii de nave cu materiale; e) sã organizeze transmiterea la nave a tuturor ordinelor şi dispoziţiilor comandantului grupãrii de nave şi ale eşaloanelor superioare, precum şi controlul îndeplinirii lor; f) sã cunoascã în permanenţã existentul în oameni, existentul şi starea armamentului, mijloacelor tehnice, muniţiei, plinurilor de carburanţi-lubrifianţi, apã şi alimente ale navelor grupãrii; ART. 131 Pe timpul staţionarii în radã, adjunctul comandantului grupului controleazã respectarea de cãtre nave a regulilor de staţionare. ART. 132 Pe timpul pregãtirii şi executãrii marşului, adjunctul comandantului grupãrii organizeazã observarea, controleazã respectarea mãsurilor de asigurare de luptã şi speciale, transmiterea semnalelor şi executarea dispoziţiilor date de comandantul grupãrii de nave. ART. 133 Adjunctul asigurã realizarea legãturilor de transmisiuni în cadrul grupãrii de nave şi cu eşalonul superior. Toate mijloacele de transmisiuni ale navei comandant (în afarã de cele lãsate la dispoziţia comandantului navei pentru legãtura grupãrii de nave), precum şi mijloacele de observare tehnicã (în afarã de cele necesare navigaţiei navei) sunt subordonate adjunctului comandantului grupãrii de nave. CAP. V Reguli la bordul navelor 1. Intrarea şi ieşirea la (de la) bordul navei ART. 134 Accesul la bordul navei este permis numai pe schela (scara) navei. ART. 135 Intrarea la bordul navei fãrã controlul documentelor este permisã: a) persoanelor prevãzute la art. 331 şi a celor însoţite de comandantul navei sau de ofiţerul secund; b) ofiţerilor din comanda structurii din care face parte nava; c) membrilor echipajului navei. ART. 136 Intrarea la bordul navei cu controlul documentelor este permisã: a) personalului de la eşaloanele superioare care au sarcini de serviciu, pe baza delegaţiei de control sau a delegaţiei de serviciu; b) grupelor de persoane civile (lucrãtori pentru reparaţii), pe bazã de tabele nominale, în care se înscriu: numele, prenumele, numãrul cãrţii de identitate/buletinului de identitate. Tabelele se întocmesc de ofiţerul secund, se aprobã de comandantul navei şi sunt actualizate ori de câte ori se produc schimbãri; c) altor persoane care au aprobare. ART. 137 Aprobarea pentru intrarea la bord se dã de comandantul navei sau înlocuitorul legal. ART. 138 (1) Persoanele care nu fac parte din echipajul navei şi au aprobarea de a intra la bord trebuie sã fie însoţite atât la intrarea, cât şi la ieşirea de la bord. Se interzice deplasarea acestora pe navã în alte locuri decât cele pentru care au aprobare. (2) Regulile de comportare la bord a persoanelor îmbarcate temporar sunt prevãzute în anexa nr. 3. ART. 139 Primirea vizitatorilor la navã este permisã numai cu aprobarea comandantului navei. Vizitarea navei se face numai cu însoţitor numit de comandantul (ofiţerul) secund şi dupã un itinerar dinainte stabilit, în ziua şi între orele stabilite. 2. Comportarea echipajului la bord ART. 140 Pe navã personalului îmbarcat îi sunt interzise: a) intrarea sau ieşirea la (de la) bord prin alte locuri decât pe schele, scãri sau tangoane; b) staţionarea pe suprastructuri, pe scãri, schele, în locuri cu trecere îngustã sau alte locuri interzise prin ordinul comandantului navei; c) staţionarea în apropierea cabestanelor şi vinciurilor pe timpul manevrãrii parâmelor sau a lanţurilor ancorelor, staţionarea rezemat sau aplecat peste balustradã; d) introducerea sau scoaterea în (din) funcţiune a diferitelor instalaţii sau mecanisme pe care nu le deserveşte; e) staţionarea în apropierea antenelor de radiolocaţie, pe timpul exerciţiilor şi verificãrilor tehnice; f) scãldatul în mare (fluviu) fãrã aprobare şi în afara programului stabilit pe navã; g) odihna în alte locuri decât cele stabilite prin rol sau ordin pe navã; h) prezentarea la program sub influenţa bãuturilor alcoolice sau introducerea la bord a acestora; i) aruncarea peste bord a deşeurilor, a produselor reziduale, a apei de santinã, a detergenţilor, a substanţelor toxice sau corozive; j) pãrãsirea navei fãrã aprobare. ART. 141 Cu aprobarea ofiţerului secund echipajului îmbarcat i se permite: a) circulaţia pe scãrile exterioare, pe tangoane sau coborârea în afara bordajului; b) urcarea în arboradã sau în ambarcaţiuni; c) deschiderea hublourilor în timpul marşului sau în staţionare pe timp de noapte; d) introducerea sau scoaterea de pe navã a diferitelor obiecte; e) pescuitul de pe navã sau din ambarcaţiunile care staţioneazã lângã bord, la cheu sau la ponton; f) dormitul în alte locuri decât cele stabilite şi în afara timpului fixat. ART. 142 Persoanelor îmbarcate temporar pe navã trebuie sã li se aducã la cunoştinţã regulile de comportare la bord în pãrţile ce le privesc, iar lucrãtorii civili care executã lucrãri de reparaţii trebuie sã cunoascã în plus mãsurile de siguranţa navei şi de securitate şi sãnãtate în muncã. ART. 143 În activitatea zilnicã, deplasarea echipajului pe punte se face, când nava este acostatã, pe bordul babord la cheu. Comandantul navei poate schimba bordurile pentru circulaţie. Pe scãrile tambuchiurilor, urcarea (coborârea) se previne prin cuvântul "Urc" sau "Cobor", prioritate având persoana care urcã. 3. Ţinuta echipajului ART. 144 Ţinuta echipajului se ordonã de comandantul navei (unitãţii) în funcţie de anotimp, de temperatura aerului şi de caracterul activitãţilor ce se desfãşoarã. Ţinuta echipajului trebuie sã fie permanent curatã, bine întreţinutã şi ajustatã. ART. 145 Portul mustãţii şi al bãrbii este facultativ, însã aceasta trebuie tunsã îngrijit. Bãrbieritul feţei se face ori de câte ori este nevoie pentru ca obrazul sã fie proaspãt ras. ART. 146 Nerespectarea regulilor cu privire la ţinutã şi la portul uniformei constituie abatere disciplinarã. 4. Cazarea echipajului la bordul navei ART. 147 Încãperile de locuit de la bordul navei se împart în: cabine, careuri şi cazãrmi. Fiecare încãpere de locuit trebuie sã aibã un numãr de ordine. Numerotarea se face de la prova spre pupa, de la tribord la babord şi, pe punţi, de sus în jos. ART. 148 Se interzice folosirea pentru locuit a: posturilor de conducere; compartimentelor de maşini, cãldãri, motoare şi cârme; cabinelor unde sunt instalate staţiile radio, de radiolocaţie şi hidrolocaţie; culoarelor şi spãlãtoarelor; magaziilor, bucãtãriilor, cambuzelor şi a altor încãperi care ar dãuna sãnãtãţii personalului. ART. 149 Fiecare încãpere de locuit trebuie sã aibã un inventar cu starea de fixaţie şi celelalte materiale ale încãperii respective. Inventarul se întocmeşte de gestionarul materialelor. Un exemplar al acestuia se afişeazã în încãperea respectivã, iar al doilea (copia) se pãstreazã la inventarul navei de cãtre gestionar. ART. 150 Încãperile de locuit se vor pãstra în ordine şi în bunã stare. Toate cuşetele, inclusiv cele neocupate vor fi în permanenţã cu lenjeria completã şi curatã. ART. 151 (1) Orice persoanã îmbarcatã la bordul unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor are dreptul la cazare. Repartizarea personalului îmbarcat pe cabine şi cazãrmi se face în raport cu gradul şi funcţia fiecãruia, în funcţie de locurile disponibile. (2) Planul cu repartizarea încãperilor de locuit se întocmeşte de ofiţerul secund împreunã cu şefii de componente de specialitate şi se aprobã de comandantul navei (dupã care se completeazã rolul navei). (3) Dacã la bord se aflã ministrul administraţiei şi internelor, secretari de stat, directori din aparatul central al ministerului, comandanţi de arme, chestori, generali sau amirali, acestora li se va destina cabina comandantului. (4) Cabina comandantului navei nu se repartizeazã altor persoane, cu excepţia cazurilor prevãzute la alin. 3. ART. 152 Cabinele care au aparaturã sau tehnicã specialã nu se repartizeazã persoanelor care nu aparţin echipajului. ART. 153 (1) Echipajul navei va fi repartizat pe cabine şi cazãrmi în aşa fel încât sã fie cât mai aproape de posturile pe care le deservesc. (2) În timpul staţionãrii în port, echipajele navelor ce nu au posibilitãţi de cazare la bord se vor caza la nave bazã sau pontoane. ART. 154 Pentru fiecare încãpere de locuit se numeşte prin dispoziţie zilnicã/ordin de zi un responsabil care ia în primire inventarul şi rãspunde de ordinea şi curãţenia din compartiment. ART. 155 În încãperile de locuit este interzisã pãstrarea alimentelor şi a ambalajelor. ART. 156 Careurile sunt încãperi destinate membrilor echipajului pentru adunãri, convocãri de pregãtire şi servire a mesei. Alte activitãţi care se pot desfãşura în careuri se stabilesc de comandantul navei. 4.1. Reguli de folosire a cabinelor, careurilor, saloanelor şi cazãrmilor ART. 157 Persoanelor cãrora li s-au repartizat cabine pentru locuit le este interzis: a) sã ocupe altã cabinã decât cea repartizatã, fãrã aprobarea ofiţerului secund; b) sã îşi schimbe încuietoarea de la uşã fãrã a asigura dublura cheii la tabloul de chei de la ofiţerul de gardã; c) sã serveascã masa în cabinã, în afara cazului când este bolnav şi nu se poate deplasa la careu; d) sã desfãşoare alte activitãţi decât cele pentru care este destinatã cabina; e) sã facã modificãri în starea de fixaţie. ART. 158 (1) Pe timpul în care în cabinã se aflã una sau mai multe persoane este interzisã încuierea acesteia, atât ziua, cât şi noaptea. Amararea obiectelor din fiecare cabinã revine celor care o locuiesc. (2) În timpul marşului, al antrenamentelor, inspecţiilor şi revistelor la bord, cabinele de locuit nu se încuie. Au dreptul de a intra în cabine, pe timpul desfãşurãrii acestor activitãţi, numai membrii echipajului repartizaţi conform rolului şi persoanele care executã controlul sau inspecţia. ART. 159 La plecarea din cabinã, persoana care locuieşte în aceasta trebuie sã stingã lumina şi sã scoatã de sub tensiune aparatele electrice de încãlzit. Este interzis sã se încuie cabina dacã hublourile nu sunt închise. ART. 160 (1) Cheile de la cabine se pãstreazã la persoanele care le ocupã, cu obligaţia ca la plecarea de la bord sã le predea ofiţerului secund (şefului de cart). Dublurile acestor chei se pãstreazã la şeful de echipaj. (2) Deschiderea cabinei în lipsa aceluia care o ocupã se face numai cu aprobarea ofiţerului secund sau a şefului de cart. ART. 161 Curãţenia în cabine, careuri, saloane şi cazarmã este executatã de membrii echipajului numiţi prin rol; aceştia poartã rãspunderea pentru stingerea luminilor, oprirea difuzoarelor, scoaterea de sub tensiune a aparatelor electrice, închiderea hublourilor, precum şi amararea obiectelor. ART. 162 În încãperi, tablourile, inventarele şi instrucţiunile se afişeazã în rame bine fixate şi numai în locurile stabilite. ART. 163 Pe timpul alarmelor, în încãperile de locuit rãmân numai membrii echipajului prevãzuţi prin roluri şi cei scutiţi medical. 4.2. Cazarea echipajului la nava bazã (pontoane) ART. 164 Planul de repartizare a încãperilor pentru echipajele navelor care vor fi cazate la nava bazã se întocmeşte de adjunctul şefului structurii de nave şi se aprobã de şeful structurii. ART. 165 Pentru echipajele cazate la nava bazã se repartizeazã încãperi corespunzãtoare pentru locuit, desfãşurarea programului şi pentru magazii de materiale. ART. 166 Echipajele cazate pe nava bazã nu sunt cuprinse în rolurile acesteia. Folosirea echipajelor pentru întreţinerea navei bazã se poate face numai cu aprobarea adjunctului şefului structurii de nave şi numai în cazul în care aceste activitãţi nu afecteazã pregãtirea pentru misiune. Echipajele întreţin numai compartimentele pe care le utilizeazã (cazãrmi, sãli cu mese, spãlãtoare, closete etc.). ART. 167 Modul de acţiune al echipajelor cazate la nava bazã în caz de incendiu, avarii sau accidente se stabileşte prin instrucţiunile întocmite de şeful componentei de specialitate electromecanicã şi se aprobã de şeful structurii care are în dotare nava. 5. Încãlzirea compartimentelor navei ART. 168 (1) Încãlzirea compartimentelor începe când temperatura în încãperile de locuit a ajuns sub +18°C, iar pe culoare şi în dependinţe, sub +12°C. (2) În compartimentele navei cu tehnicã şi aparaturã temperatura nu trebuie sã coboare sub +10°C, ea trebuind sã fie menţinutã, pe cât posibil, constantã. (3) Pânã la începerea perioadei de rãcire a vremii, instalaţia de încãlzire a navei trebuie verificatã, asigurându-se funcţionarea acesteia. (4) La bordul navei este interzisã folosirea altor surse de încãlzire care nu sunt prevãzute în dotarea navei. 6. Ventilaţia compartimentelor navei ART. 169 (1) La navã trebuie sã se urmãreascã permanent starea aerului din compartimente şi sã se execute ventilaţia conform programului întocmit de ofiţerul secund, şeful componentei de specialitate electromecanicã şi aprobat de comandantul navei. (2) Toate compartimentele de locuit, de lucru, magaziile şi bucãtãriile trebuie sã aibã asiguratã o bunã ventilaţie naturalã sau mixtã. (3) Deschiderea în exterior a ventilaţiei naturale trebuie sã fie prevãzutã cu un sistem de obturare care sã se poatã manevra atât din interior, cât şi din exterior. 7. Iluminatul la bordul navei ART. 170 (1) Pe timp de noapte, când nava se aflã acostatã, la bord trebuie sã fie iluminate: punţile, schela (scara) de acces la bord, trecerile şi locurile înguste sau periculoase, tambuchiurile şi posturile de manevrã. (2) În timpul marşului sau staţionãrii la ancorã, în exterior vor funcţiona numai luminile stabilite prin R.I.P.A.M. sau R.N.D. În cazuri bine justificate din punct de vedere operativ nava poate naviga sau staţiona fãrã lumini, dar acest lucru nu absolvã comandantul navei de rãspundere în cazul producerii unui incident datorat acestui fapt. (3) Cabinele, saloanele, careurile şi cazãrmile aflate deasupra liniei de plutire vor fi asigurate cu iluminatul natural şi artificial. Scãrile şi culoarele interioare, compartimentele importante pentru vitalitatea navei şi locurile cu pericol de accidente vor fi permanent iluminate. Se interzice folosirea mijloacelor de iluminat improvizate. 8. Fumatul la bord ART. 171 Fumatul pe navã este permis numai în locurile fixate prin dispoziţie/ordin de zi, atât în staţionare, cât şi pe timpul marşului. ART. 172 Fumatul este interzis: a) pe timpul activitãţilor de pregãtire pentru misiune; b) pe timpul inspecţiilor, vizitelor, controalelor, lucrãrilor şi manevrelor; c) pe timpul îmbarcãrii muniţiei, combustibililor şi materialelor explozive şi uşor inflamabile; d) în şalupe sau în bãrcile aflate lângã navã ori la post. 9. Accesul în compartimentele navei ART. 173 Se interzice accesul în compartimentele închise sau în alte încãperi unde se emanã gaze ori se efectueazã lucrãri periculoase, fãrã aprobarea ofiţerului secund. Nu se admite accesul (nici mãcar temporar) în compartimentele unde se constatã prezenţa gazelor explozive, vãtãmãtoare sau a prafului nociv, pânã nu se asigurã o ventilaţie şi o primenire totalã a aerului. ART. 174 Accesul în compartimentele sau tancurile care au fost închise etanş şi au fost lipsite de aerisire mai multã vreme este permis numai dupã ventilarea acestora. ART. 175 Nu se vor introduce oameni în tancuri decât dupã ce acestea au fost bine degazate şi când concentraţia de gaze din interior nu prezintã pericol. În orice situaţie, în astfel de încãperi nu trebuie sã intre sau sã lucreze niciun om care nu a fost instruit privind normele de sãnãtate şi securitate în muncã. Lucrãtorul va avea echipamentul necesar executãrii acestui gen de activitate. ART. 176 Se interzice intrarea în încãperile unde se gãsesc mecanisme deschise şi armãturi de tubulaturi de abur sau de aer de înaltã presiune, fãrã aprobarea celui care rãspunde de executarea lucrãrilor, iar în absenţa acestuia, fãrã aprobarea ofiţerului de serviciu pe navã sau a ofiţerului secund. Pe uşã se va inscripţiona: "INTRAREA INTERZISĂ". ART. 177 Accesul în compartimentele speciale (cabine de suprastructurã, turele, posturi de comandã, compartimente-maşini, cãldãri etc.) este permis numai persoanelor care lucreazã în aceste încãperi. Accesul altor persoane se permite, cu aprobarea comandantului, pentru controale, reparaţii sau vizite (sub supravegherea persoanelor care lucreazã în aceste încãperi). Încãperile cu acces limitat sunt nominalizate şi sunt marcate cu menţiuni speciale pe uşile de acces (exemplu: "ACCESUL PERMIS NUMAI PERSOANELOR CARE LUCREAZĂ ÎN COMPARTIMENT"). 10. Pãstrarea alimentelor la bord ART. 178 Îmbarcarea şi pãstrarea alimentelor la bordul navei trebuie sã se facã respectând condiţiile igienico-sanitare. ART. 179 Alimentele se pãstreazã în magazii (cambuze) curate, uscate, fãrã noxe, cu ventilaţie naturalã şi artificialã, precum şi în spaţii frigorifice. ART. 180 Înainte de a fi date în consum, produsele semipreparate şi hrana preparatã vor fi verificate de persoanele ce semneazã documentul de distribuţie (ofiţer de cart, personal medical etc.). ART. 181 Se interzice pãstrarea la bord a altor alimente, în afara normei; alimentele primite în colete sau cumpãrate se vor consuma în ziua primirii (cumpãrãrii) lor, dupã verificarea şi avizarea prealabilã a consumului de cãtre personalul medico-sanitar. 11. Igiena echipajului ART. 182 Respectarea regulilor sanitar-igienice pe navã, pentru menţinerea şi promovarea sãnãtãţii, constituie o îndatorire de seamã a echipajului îmbarcat. ART. 183 Conducerea activitãţilor sanitar-igienice, pentru pãstrarea sãnãtãţii membrilor echipajului, revine medicului (sanitarului) navei. Indicaţiile medicului (sanitarului) referitoare la menţinerea şi promovarea sãnãtãţii echipajului şi la menţinerea pe navã a unor condiţii sanitar-igienice bune sunt obligatorii şi trebuie respectate de cãtre toţi membrii echipajului. ART. 184 (1) Acordarea primului ajutor şi aplicarea mãsurilor sanitar-igienice şi antiepidemice pe navele neîncadrate cu medici se executã de personal instruit în acest scop. (2) Pe timpul executãrii unor misiuni pe mare (fluviu) de cãtre navele care nu sunt încadrate cu personal sanitar, comandantul navei poate cere sã se asigure asistenţã medicalã pe toatã durata misiunii. (3) Dacã situaţia impune, ajutorul medical se acordã şi în cazul când acesta este solicitat de cãtre o navã întâlnitã pe mare sau fluviu. ART. 185 Pentru supravegherea stãrii de sãnãtate şi a dezvoltãrii fizice se organizeazã periodic controlul medical al echipajului. ART. 186 Echipajul va executa controlul medical de douã ori pe an, unul dintre acestea fiind controlul medical complet de specialitate. 12. Apa de bãut la bordul navei ART. 187 (1) Calitatea apei de bãut trebuie sã fie verificatã permanent, din punct de vedere bacteriologic, de cãtre medicul structurii care are în dotare nava. Pe timpul refacerii plinurilor şi al pãstrãrii apei de bãut la bordul navei se vor lua mãsuri pentru prevenirea contaminãrii tancurilor de apã potabilã. (2) Apa de bãut se îmbarcã la navã cu un furtun destinat numai acestei operaţiuni. ART. 188 Tancurile pentru apa de bãut se verificã, se curãţã, iar la nevoie se dezinfecteazã. Deschiderea tancurilor de apã potabilã se face numai în prezenţa medicului (sanitarului) navei. ART. 189 (1) Pompele şi furtunurile destinate îmbarcãrii apei potabile se pãstreazã curate şi nu se întrebuinţeazã în alte scopuri. Capetele furtunurilor se pitureazã în culori diferite şi au inscripţii explicative "potabilã", "de spãlat", "sãratã". (2) Valvele de comunicare a tubulaturii apei potabile cu apa de spãlat şi cu apa sãratã se încuie cu lacãte şi se deschid numai în caz de absolutã necesitate, conform dispoziţiei comandantului navei şi cu avizul medicului. 13. Scãldatul în mare (fluviu) ART. 190 Pe timp de varã, când temperatura apei mãrii (fluviului) este de minimum +18░ C, când apa nu este poluatã, iar marea este liniştitã, comandantul navei poate aproba scãldatul echipajului, fãrã a afecta prin aceasta capacitatea de reacţie a echipajului. ART. 191 Scãldatul în fluviu nu este permis în locurile care prezintã pericol (anafoare, curenţi puternici, cu obiecte în derivã, zone şi şenale navigabile). ART. 192 Pe timpul scãldatului în mare nava trebuie sã fie ancoratã sau în derivã, cu maşinile stopate. ART. 193 Înaintea începerii scãldatului, pe punte se pregãtesc mijloacele de salvare (colaci, centuri şi veste de salvare, bandule şi cãngi) şi se numeşte personalul de observare care sã arunce la nevoie aceste mijloace în apã, iar de-a lungul bordajului se instaleazã scãri de pisicã şi parâme de susţinere. ART. 194 Scãldatul echipajului este condus de ofiţerul secund (comandantul navei, acolo unde nu existã funcţia de ofiţer secund), care verificã numãrul persoanelor atât la intrarea, cât şi la ieşirea din apã. 14. Prezentarea şi salutul la bord ART. 195 Când se prezintã şi dau raportul şefilor (superiorilor), membrii echipajului vor folosi, în funcţie de situaţie, formulele prevãzute în regulamente. ART. 196 În intervalul de timp de la ridicarea şi pânã la coborârea pavilionului, echipajul care intrã sau iese de pe navã salutã pavilionul navei. ART. 197 Când îl întâmpinã pe comandantul navei, în raportul sãu, ofiţerul de cart prezintã şi evenimentele importante petrecute pe timpul absenţei acestuia. În cazul în care superiorul care soseşte este întâmpinat de comandantul navei, ofiţerul de cart se prezintã. 15. Învoiri, permisii şi concedii ART. 198 Învoirile, permisiile şi concediile echipajului îmbarcat la bordul navelor se acordã conform reglementãrilor în vigoare. 16. Activitãţi zilnice la bord 16.1. Orarul zilnic ART. 199 Programul orar care reglementeazã activitãţile ce se desfãşoarã la bordul unei nave serveşte drept bazã pentru împãrţirea judicioasã a timpului. El se întocmeşte la începutul fiecãrui an şi se aprobã de cãtre structura din care fac parte nava şi echipajul. ART. 200 (1) Programul orar trebuie sã prevadã timp pentru desfãşurarea urmãtoarelor activitãţi principale la bord: programul zilnic, ridicarea pavilionului navei, verificarea funcţionãrii tehnicii, pregãtirea pentru misiune, întreţinerea navei, timp liber şi odihnã. (2) Când nava se aflã în marş, comandantul poate modifica programul orar în raport cu cerinţele îndeplinirii misiunii ordonate. (3) În situaţia când nava nu se aflã în marş, pe timpul executãrii serviciului ca navã de intervenţie, membrii echipajului au dreptul la un timp de repaus de 4 ore în interval de 24 de ore, de regulã la ieşirea din serviciul de cart. Comandantul navei planificã timpii de repaus astfel încât sã nu afecteze buna desfãşurare a activitãţilor de la bord. ART. 201 (1) În zilele când se executã ieşiri pe mare, la alarme, aplicaţii sau activitãţi la care este necesarã prezenţa întregului personal, programul dureazã neîntrerupt din momentul începerii acestor activitãţi şi pânã la terminarea lor sau la revenirea navei în locul de staţionare. (2) Când aceste activitãţi se desfãşoarã neîntrerupt mai mult de 24 de ore, dupã terminarea lor se acordã personalului, prin rotaţie, timp liber pentru odihnã, conform legislaţiei şi reglementãrilor în vigoare. 16.2. Anunţarea orei şi carturilor pe navã ART. 202 Pe toate navele dotate cu clopot şi aflate în poziţia "armate", ora şi carturile se anunţã prin baterea clopotului, astfel: a) prima orã de la începerea cartului - o bãtaie dublã; b) a doua orã a cartului - douã bãtãi duble; c) în continuare, pentru fiecare orã de cart se adaugã câte o bãtaie dublã; d) la fiecare jumãtate de orã se executã în plus o bãtaie simplã de clopot la numãrul de bãtãi duble corespunzãtor orei fixe. CAP. VI Ambarcaţiunile navei şi mijloacele de salvare de la bord 1. Ambarcaţiunile navei ART. 203 Totalitatea bãrcilor şi şalupelor din dotarea unei nave constituie ambarcaţiunile acesteia. Bãrcile şi şalupele sunt în gestiunea şefului de echipaj. ART. 204 Personalul unei bãrci cu rame trebuie sã fie urmãtorul: un şef de barcã, un numãr de marinari în funcţie de numãrul locurilor pentru tras la rame şi un marinar la prova pentru observare, semnalizare şi mânuirea cãngii. ART. 205 Personalul unei şalupe (bãrci cu motor) trebuie sã fie urmãtorul: un şef de şalupã care îndeplineşte şi funcţia de timonier, un electromecanic şi câte un marinar semnalizator în prova şi la pupa şalupei (când este necesar). ART. 206 Şefii de ambarcaţiuni se numesc din rândul membrilor echipajului de la bord. Admiterea la conducerea ambarcaţiunilor se face pe bazã de examen şi se comunicã prin ordin de zi/dispoziţie zilnicã. ART. 207 La prova ambarcaţiunilor, în ambele borduri, se înscriu pe bordaj numãrul sau numele navei de care aparţin şi numãrul ambarcaţiunii respective. ART. 208 Plecarea ambarcaţiunilor de la bord este permisã numai cu aprobarea comandantului navei sau a ofiţerului secund, iar în lipsa acestora, cu aprobarea ofiţerului de serviciu (cart) pe navã. ART. 209 Fiecãrei ambarcaţiuni i se stabileşte prin datele de construcţie capacitatea de încãrcare cu personal sau materiale, pentru vreme bunã şi vreme rea. Datele referitoare la capacitatea de încãrcare a ambarcaţiunilor se înscriu pe comanda de navigaţie la şalupe şi pe oglinda bãrcii; ele trebuie sã fie cunoscute şi respectate cu stricteţe de cãtre şefii de ambarcaţiuni. ART. 210 La plecarea de la bord a unei ambarcaţiuni, ofiţerul de cart verificã dacã: a) personalul care formeazã echipajul ambarcaţiunii este complet; b) este respectatã capacitatea de încãrcare stabilitã, c) plinurile de apã, alimente şi combustibil sunt asigurate; d) instalaţia de lumini de la şalupe funcţioneazã normal; e) mijloacele de navigaţie, semnalizare, vitalitate, salvare şi materialele de inventar sunt complete şi dispuse la locul lor. ART. 211 Şeful ambarcaţiunii rãspunde de ordinea interioarã, de materialele din inventarul ambarcaţiunii, de ambarcarea tuturor obiectelor şi de siguranţa navigaţiei. Personalul ambarcaţiunii se subordoneazã şefului acesteia, care este obligat ca la înapoierea din misiune sã informeze persoana care are în primire ambarcaţiunile despre starea tehnicã şi defecţiunile constatate şi sã o predea cu inventarul complet, în ordine şi curatã. ART. 212 (1) Pe timpul conducerii, şeful ambarcaţiunii trebuie sã respecte cu stricteţe regulile de prevenire a abordajelor, regulile serviciului de radã, precum şi uzul portului. (2) Pe timp de noapte, toate ambarcaţiunile sunt obligate sã poarte luminile prevãzute de R.I.P.A.M., iar la fluviu, pe cele prevãzute de R.N.D. (3) În toate ocaziile, oricare ar fi poziţia lor faţã de o navã, ambarcaţiunile sunt obligate sã nu împiedice manevra acesteia. (4) Şefii de ambarcaţiuni sunt obligaţi sã acorde tot ajutorul posibil ambarcaţiunilor naufragiate şi celor în pericol de a se scufunda, cu respectarea strictã a normelor de încãrcare. ART. 213 La ocolirea unei nave care staţioneazã la ancorã, ambarcaţiunile care ocolesc în sens contrar acelor de ceasornic aleg un astfel de drum şi o asemenea distanţã faţã de nava ancoratã, încât ambarcaţiunile întâlnite, care ocolesc nava în sensul acelor ceasornicului, sã poatã trece în voie printre ambarcaţiunea proprie şi navã, adicã ambarcaţiunile sã se evite una pe cealaltã prin bordul babord. ART. 214 Ambarcaţiunile trimise la o navã nu trebuie sã staţioneze la scarã. De regulã ele rãmân la larg, cu excepţia cazului în care li se permite sã acosteze, sã se lege la tangon sau la pupa navei, iar în barcã se lasã cel puţin un marinar, asigurat cu centurã de salvare, care sã asigure ambarcaţiunea şi sã salute navele, şalupele sau bãrcile care trec prin apropiere. ART. 215 Ambarcaţiunea trimisã la mal şi care este nevoitã sã aştepte ancoreazã în apropierea malului, la adâncimea favorabilã staţionãrii în siguranţã. În caz cã este surprinsã de timp nefavorabil, şeful ambarcaţiunii ia mãsuri care sã punã în siguranţã ambarcaţiunea. ART. 216 Ambarcaţiunile se leagã la tangon sau la pupa navei cu barbeta în dublin. Pe vreme rea, legãturile ambarcaţiunilor vor fi lãsate lungi. Când sunt mai multe ambarcaţiuni pe apã şi existã pericol de a se lovi între ele, apãrãtorile se scot în afara bordajului. ART. 217 Se interzice ridicarea ambarcaţiunilor având în ele personal sau alte persoane. În ambarcaţiunile remorcate poate rãmâne numai un singur marinar la cârmã, care trebuie sã poarte centura de salvare. Pe timpul remorcãrii, ambarcaţiunile se supravegheazã de la nava care remorcheazã, de cãtre personalul de serviciu numit în acest scop. ART. 218 Când sunt legate la tangon sau la pupa navei şi atunci când se pregãtesc pentru ridicarea la gruie, bãrcile vor avea cârmele scoase. Când nava se pregãteşte pentru ieşirea pe mare sau fluviu, şeful de echipaj verificã fixarea ambarcaţiunilor la gruie sau pe cavaleţi şi ia mãsuri pentru lãsarea lor la apã în cel mai scurt timp. ART. 219 Cheile de contact ale şalupelor şi bãrcilor cu motor, când acestea se aflã la bord, se pãstreazã la ofiţerul de serviciu (cart) pe navã. 2. Mijloacele de salvare de la bordul navei ART. 220 Mijloacele de salvare de la bordul unei nave sunt constituite din mijloace de salvare individuale (colaci, veste şi centuri de salvare) şi mijloace de salvare colective (bãrci şi plute de salvare). ART. 221 (1) Mijloacele de salvare individuale se marcheazã şi se dau în primire de cãtre şeful de echipaj fiecãrei persoane îmbarcate la bord, inclusiv celor îmbarcate temporar. Acestea se pãstreazã permanent la posturile de misiune, respectiv la cabine (cazãrmi). (2) Locurile unde se instaleazã la bord mijloacele de salvare sunt stabilite prin construcţia navei sau de comandantul navei. (3) Marcarea mijloacelor de salvare individuale şi colective se face conform prevederilor regulilor internaţionale privind protecţia vieţii umane pe mare. ART. 222 (1) În marş şi în staţionare la ancorã, ambarcaţiunile de salvare se menţin la gruie (pe cavaleţi), cu cârmele la post, fãrã capot şi cu dopurile înşurubate. Ele se leagã cu barbeta sau cu un braţ fals spre prova navei, astfel ca în momentul lansãrii la apã sã îşi pãstreze direcţia paralelã cu axul longitudinal al navei. (2) În ambarcaţiunile de salvare vor exista în permanenţã centuri de salvare pentru numãrul de persoane stabilit, materiale de navigaţie şi de semnalizare. (3) În caz de urgenţã, mijloacele de salvare trebuie sã fie disponibile imediat. Se interzice pãstrarea mijloacelor de salvare individuale şi a inventarului bãrcilor de salvare în dulapuri sau compartimente încuiate. ART. 223 Fiecare persoanã îmbarcatã la bord este obligatã sã îşi însuşeascã modul de folosire a mijloacelor de salvare date în dotare şi rãspunde de starea de întreţinere şi de existenţa accesoriilor acestora. Mijloacele de salvare nu se folosesc în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate. ART. 224 Mijloacele de salvare colective trebuie sã poatã fi lansate la apã imediat şi în mod sigur şi sã dea posibilitatea îmbarcãrii rapide şi în deplinã ordine şi siguranţã a echipajului. Inventarul bãrcii de salvare va fi astfel aranjat şi amarat încât acesta sã fie în siguranţã şi sã nu împiedice îmbarcarea oamenilor sau manevra palancurilor bãrcii. ART. 225 (1) Prin grija ofiţerului secund, verificarea şi reviziile tuturor mijloacelor de salvare de la bord vor fi efectuate de organele autorizate, la termenele specificate în cartea tehnicã a acestora. (2) Trimestrial, fiecare barcã de salvare va fi lansatã la apã, nava aflându-se în staţionare în port sau la ancorã. (3) Exerciţiile şi lansãrile la apã ale mijloacelor de salvare colective, verificãrile, reviziile, reparaţiile şi constatãrile fãcute se înscriu în jurnalul de bord. ART. 226 Prin rolurile navei, pentru fiecare barcã sau plutã de salvare se numeşte un şef, de regulã un ofiţer de punte şi un înlocuitor al acestuia. ART. 227 Membrii echipajului, numiţi şefi de mijloace de salvare colective, trebuie sã fie instruiţi în manevra acestora şi în cunoaşterea regulilor de supravieţuire pe mare; ei se asigurã cã toţi oamenii repartizaţi pe barca sau pluta de salvare respectivã cunosc îndatoririle ce le revin. ART. 228 Dacã pe navã existã personal îmbarcat temporar, acesta se repartizeazã pe mijloacele de salvare colective, iar când acestea sunt insuficiente, comandantul navei va cere suplimentarea cu mijloacele de salvare necesare. ART. 229 Mijloacele de salvare colective se dau în primire şefului de echipaj care rãspunde de întreţinerea lor, de menţinerea inventarului în bunã stare şi gata de a fi folosit în orice moment al marşului (misiunii). Şeful de echipaj propune ofiţerului secund bãrcile şi plutele care trebuie verificate. ART. 230 Cu aprobarea comandantului navei, ofiţerul secund va executa exerciţii cu întregul echipaj, ziua şi noaptea, pentru a verifica capacitatea de reacţie a acestuia, nivelul cunoştinţelor şi al deprinderilor, potrivit rolurilor navei. CAP. VII Staţionarea navei ART. 231 (1) Staţionarea navei la cheu se face în portul de bazare permanentã şi ocazional în alte porturi sau locuri special amenajate. Acolo unde staţionarea este permanentã, fiecare navã are repartizat locul ei de acostare. De regulã, locul de acostare trebuie sã asigure alimentarea cu energie electricã şi apã, precum şi, unde este cazul, posibilitatea cuplãrii la reţeaua telefonicã. (2) Pe timpul staţionãrii în portul de bazare permanentã, nava trebuie sã fie acostatã numai în locul stabilit. ART. 232 Legarea navei se face la instalaţiile portuare destinate acestui scop. Este interzisã legarea navei de instalaţiile care au alte destinaţii. ART. 233 Dacã pe timpul staţionãrii la cheu, ancorã sau geamandurã se primeşte ordin de schimbare a locului de staţionare, iar comandantul nu este la bord, manevra poate fi executatã de comandantul (ofiţerul) secund, numai dacã acesta a fost autorizat de cãtre comandant prin înscris în jurnalul de bord. ART. 234 (1) În caz de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, în raza portului, în apele portuare sau în radã, echipajul navei este obligat sã intervinã, respectând prevederile instrucţiunilor întocmite pentru aceste situaţii şi ordinele eşaloanelor superioare. (2) În situaţii de forţã majorã, când se impune salvarea navei, iar la bord nu se aflã ofiţerul secund, ofiţerul de cart poate conduce manevra de plecare din danã, cu aprobarea ofiţerului de serviciu al structurii respective. ART. 235 Pe timpul staţionãrii în port, aspectul exterior şi interior al navei trebuie sã corespundã cerinţelor practicii marinãreşti: a) bordajul, suprastructurile, punţile, culoarele interioare, compartimentele şi santinele navei trebuie sã fie curate şi bine întreţinute; b) linia de plutire, scãrile de pescaj, numele şi numãrul de bordaj sã fie înscrise pe corpul navei în mod vizibil şi sã fie menţinute curate; c) legãturile navei la mal sã fie rezistente, suficient de elastice şi bine întreţinute; parâmele de pe punte şi alte materiale de legare sã fie aranjate în ordine; instalaţiile de ancorare şi de manevrã sã fie în stare de funcţionare pentru a putea fi folosite la nevoie; d) scãrile şi schelele de acces la bord sã fie rezistente, prevãzute cu balustrade, plase de siguranţã şi sã fie iluminate pe timpul nopţii; lângã schelã (scarã) sã se gãseascã materiale de salvare (colaci, bandule, braţe false, cãngi); scara (schela) sã fie permanent curatã şi bine întreţinutã; în timpul iernii, zãpada şi gheaţa vor fi îndepãrtate de pe scara (schela) de acces la bord, pentru prevenirea accidentelor. ART. 236 Pe timpul staţionãrii navei în port, echipajul va respecta regulile şi ordinea portuarã. În port sunt interzise urmãtoarele activitãţi: a) degazarea, spãlarea tancurilor şi evacuarea de hidrocarburi în alte locuri decât cele stabilite; b) evacuarea de la bord a resturilor menajere, a deşeurilor şi apelor uzate, în alte condiţii şi locuri decât cele stabilite; c) arderea deşeurilor şi a reziduurilor de orice naturã pe danã sau în alte locuri decât cele stabilite şi fãrã supraveghere; d) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere pe puntea navei sau pe cheu, precum şi spãlarea cu benzinã a hainelor sau altor obiecte; e) fumatul pe timpul îmbarcãrii, debarcãrii sau transportului de combustibil, materiale explozive sau incendiare; f) scãldatul în bazinul portuar. ART. 237 (1) Locul de staţionare a navei la ancorã trebuie ales în funcţie de scopul şi durata staţionãrii, în aşa fel încât sã fie adãpostit, sã aibã adâncimi corespunzãtoare, iar natura fundului sã fie favorabilã ancorãrii. (2) Locul respectiv nu trebuie sã împiedice intrarea sau ieşirea altor nave în (din) port sau sã incomodeze staţionarea navelor aflate la ancorã în aceeaşi radã. (3) Este interzisã staţionarea navei la ancorã în zonele de separare a traficului de navigaţie. ART. 238 (1) În timpul staţionãrii la ancorã, aparatele electrice de navigaţie, mijloacele tehnice de observare şi semnalizare, precum şi instalaţiile de ancorare, manevrã şi guvernare ale navei vor fi permanent în stare de funcţionare. Instalaţia de propulsie va fi pregãtitã pentru punerea în funcţiune în timpul stabilit de comandant. (2) În limitele stãrii de pregãtire pentru marş fixate, în timpul staţionãrii navei la ancorã se pot admite verificarea şi întreţinerea instalaţiilor, precum şi executarea unor mici reparaţii. (3) Mijloacele de salvare, de vitalitate şi de stingere a incendiilor trebuie sã fie permanent pregãtite pentru a putea fi folosite atât pentru nevoile navei proprii, cât şi pentru acordarea ajutorului altor nave. ART. 239 În timpul staţionãrii navei la ancorã în rada unui port strãin, echipajul va respecta regulile stabilite pentru rada portului în care staţioneazã. ART. 240 La fluviu, nava poate staţiona: în portul de bazare permanentã, la cheu amenajat, la un cheu neamenajat, la ancorã, cu prova în mal sau lângã altã navã. ART. 241 Locul de staţionare al navei la fluviu trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sã nu stânjeneascã manevra sau marşul altor nave; b) sã aibã adâncimi corespunzãtoare, ţinând cont şi de variaţia cotei în locul respectiv; c) sã nu mascheze semnalele de navigaţie; d) sã nu fie în şenalul navigabil; e) sã respecte, pe cât posibil, locurile recomandate pentru staţionare; f) sã nu fie în sectoare de treceri grele; g) sã fie protejat împotriva gheţii şi valurilor; h) sã nu fie, pe cât posibil, în sectoare cu anafoare sau contracurenţi puternici. ART. 242 Se interzice staţionarea navei: a) sub cablurile de înaltã tensiune; b) sub poduri; c) la intrarea (ieşirea) în (din) bazine, canale navigabile; d) în sectoarele de trecere bacuri; e) în aval de locurile unde s-a format un zãpor; f) lângã o navã care transportã materiale periculoase (incendiare, explozive, toxice, radioactive) sau care este în carantinã; g) în sectorul fluvial al altui stat riveran, fãrã avizul organelor competente; h) în locurile care, prin natura fundului sau a malurilor, pot produce gãuri de apã, avarii la cârme şi elice. ART. 243 Pe timpul staţionãrii în bazine de iernat sau în sectoare cu gheaţã, la navã se iau urmãtoarele mãsuri: a) se îndepãrteazã gheaţa (zãpada) de pe navã; b) în jurul navei se creeazã şi se menţine un culoar fãrã gheaţã, de minimum 30 cm; c) pe punte se întind "ţin-te bine"; d) se interzice legarea de corp a sculelor sau instrumentelor cu care se sparge gheaţa în jurul navei; e) se interzice lucrul pe gheaţã, neasigurat; f) se interzice deversarea pe gheaţã sau în apa din jurul navei a materialelor inflamabile; g) se interzice executarea de exerciţii de stins incendiul cu folosirea materialelor de imitare; h) se ridicã la post ambarcaţiunile; i) pe timpul scurgerii sloiurilor de gheaţã, legãturile cu malul se dubleazã, iar nava trebuie sã fie gata de marş; j) în cazul formãrii unui zãpor în amonte de navã, care pune în pericol siguranţa staţionãrii, nava îşi va schimba locul de staţionare. Când acest lucru nu este posibil din cauza gheţii, nava trebuie sã fie gata de marş imediat, având la bord douã treimi din echipaj şi toate mijloacele de vitalitate gata de acţiune; k) se urmãreşte ca lanţurile ancorelor sã nu fie blocate de gheaţã; l) se menţin gata de acţiune toate mijloacele de vitalitate. CAP. VIII Marşul navei 1. Pregãtirea navei pentru marş şi misiune ART. 244 Navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor desfãşoarã misiuni specifice, în baza Planului de acţiune zilnicã stabilit la nivelul structurii care are în dotare navele şi a dispoziţiilor/ordinelor de misiune sau la intervenţie. ART. 245 Dupã primirea dispoziţiei/ordinului de misiune, comandanţii de nave înscriu în jurnalul de bord prevederile acestuia. ART. 246 Dupã primirea şi însuşirea dispoziţiei/ordinului, comandantul aduce la cunoştinţa membrilor echipajului principalele prevederi ale acestuia, în pãrţile ce-i privesc, şi ordonã mãsuri preliminare de pregãtire. ART. 247 Înainte de plecarea navei se verificã modul în care s-a realizat pregãtirea acesteia pentru marş, starea tehnicã de funcţionare a instalaţiei de propulsie, armamentului, aparaturii şi instalaţiilor, existenţa şi starea materialelor de vitalitate, stins incendiul şi salvare. Verificarea se poate executa şi printr-un exerciţiu de pregãtire a navei pentru marş şi misiune sau specific misiunii primite (în funcţie de timpul avut la dispoziţie). ART. 248 Pregãtirea marşului începe cu documentarea de navigaţie care se executã de comandantul navei, comandantul secund şi ofiţerul secund împreunã cu şeful componentei de specialitate navigaţie şi constã în studiul zonelor de navigaţie, însuşirea particularitãţilor geografice şi hidrometeorologice, identificarea pericolelor de navigaţie, trasarea preliminarã a marşului ţinându-se cont de drumurile recomandate, alegerea hãrţilor şi a documentelor nautice pentru marş. ART. 249 Înainte de plecarea navei din port, ofiţerul secund verificã prezenţa echipajului şi a persoanelor îmbarcate temporar. ART. 250 Stãrile de pregãtire pentru marş ale unei nave pot fi: a) starea de pregãtire pentru marş nr. 1 (gata imediat pentru virarea ancorei, plecarea de la geamandurã sau de la cheu); b) starea de pregãtire pentru marş nr. 2 (gata de marş într-un timp stabilit prin instrucţiuni, în funcţie de clasa şi tipul navei). ART. 251 Despre terminarea operaţiunilor de pregãtire a navei pentru marş şi misiune, şefii componentelor de specialitate raporteazã, la postul principal de comandã, ofiţerului secund, iar acesta comandantului navei. ART. 252 (1) Înainte de începerea virãrii ancorei (dezlegarea de la geamandurã, plecarea de la cheu), la ordinul comandantului navei, secundul transmite semnalul: "La posturile de manevrã.", iar echipajul îşi ocupã locurile conform rolului de manevrã. (2) În cadrul acestei activitãţi se face gata de virat ancora, se reduc legãturile, se întrerupe legãtura telefonicã cu malul şi pe timp de noapte se aprind luminile de manevrã. ART. 253 Pentru întreaga duratã a marşului, serviciul de cart, precum şi activitãţile ce se desfãşoarã la bord se planificã de ofiţerul secund şi se aprobã de comandantul navei, apoi sunt aduse la cunoştinţa membrilor echipajului în pãrţile ce îi privesc. Pe timpul marşului, ofiţerul secund raporteazã comandantului navei despre îndeplinirea activitãţilor prevãzute. 2. Ieşirea (intrarea) navei din (în) port. Plecarea de la ancorã ART. 254 (1) Manevra de plecare (acostare) a navei cheu, geamandurã sau ancorã se executã sub comanda directã a comandantului. (2) Pe timpul manevrei de ieşire (intrare) a navei din (în) port, echipajul se aflã la posturile de manevrã. (3) Pentru evitarea unor situaţii neprevãzute se menţine o ancorã "în gardã" gata de fundarisit, care se pune la post dupã ieşirea navei din port (radã) sau dupã acostare. ART. 255 Manevra trebuie astfel executatã încât sã nu stânjeneascã manevra altor nave care intrã sau ies din port. Pentru marcarea intenţiilor de manevrã şi a acţiunilor navei proprii, în scopul evitãrii abordajelor, se vor transmite din timp semnale regulamentare. ART. 256 (1) Navele, la manevra de plecare de la cheu (de acostare), pot fi asistate de remorchere sau şalupe de remorcaj. Folosirea remorcherelor trebuie consideratã ca o mãsurã de siguranţã pentru nava proprie şi pentru navele vecine. (2) Sunt interzise concursurile între nave privind rapiditatea executãrii manevrelor de orice fel. ART. 257 (1) Manevra de ieşire din port începe în momentul când nava a terminat manevra de plecare de la cheu sau ancorã şi dureazã pânã în momentul în care, navigând pe drumul recomandat (pasa de ieşire), are la travers geamandura ce marcheazã extremitatea de larg a digului. (2) Manevra de intrare începe în momentul când nava s-a înscris pe drumul recomandat (pasa de acces) pentru intrarea în port, având la travers geamandura ce marcheazã extremitatea de larg a digului, şi se terminã în momentul începerii manevrei de acostare a navei la cheu sau a manevrei de ancorare. (3) Navigaţia pe timpul apropierii de punctul de începere a manevrei în port se va executa cu precizie, folosind toate mijloacele de semnalizare maritimã şi reperele de navigaţie din zonã, mijloacele radiotehnice şi oricare alte mijloace şi informaţii posibile. ART. 258 La terminarea manevrei de acostare se pun mecanismele în stare de repaus, iar la ordinul comandantului se trece de la serviciul de cart la serviciul de zi în staţionare; ora respectivã se menţioneazã în jurnalul de bord. ART. 259 Pe timpul intrãrii (ieşirii) în (din) port, comandantul navei are urmãtoarele obligaţii: a) sã execute manevra navei ţinând cont de situaţia hidrometeorologicã din zonã şi de influenţa acesteia asupra manevrabilitãţii navei; b) sã manevreze în permanenţã cu vitezã de siguranţã suficientã pentru ca nava sã asculte de cârmã; c) sã evite, pe cât posibil, întâlnirea sau depãşirea altei nave între farurile de intrare (ieşire) în (din) port; dacã se impune depãşirea altei nave, manevra se va executa luându-se toate mãsurile de siguranţã şi fãrã a stânjeni manevra navei depãşite; d) pe timp de vizibilitate redusã sã micşoreze viteza sau chiar sã stopeze, iar la nevoie, dacã locul permite, sã ancoreze pe cât posibil în afara şenalului navigabil; e) sã urmãreascã continuu indicaţiile sondei ultrason; iar atunci când considerã necesar sã ordone mãsurarea adâncimii şi cu sonda de mânã; f) sã respecte cu stricteţe sistemul de balizaj şi oricare modificare a acestuia constatatã pe timpul manevrei, sã o consemneze în jurnalul de bord; g) sã foloseascã toate mijloacele de observare de la bord pentru descoperirea pericolelor de navigaţie; h) sã urmãreascã continuu şi sã cunoascã poziţia navei faţã de mal (diguri); i) sã ordone darea tuturor semnalelor vizuale şi acustice conform R.I.P.A.M. (R.N.D.); j) sã aibã în permanenţã cel puţin o staţie de radiolocaţie în funcţiune, indiferent de vizibilitate; k) sã urmãreascã manevra altor nave care intrã sau ies din port şi sã ia mãsuri pentru evitarea coliziunii; l) sã ordone ca pe timpul manevrei, echipajul de pe punte sã poarte vestele de salvare; m) înainte de începerea manevrei, sã verifice funcţionarea mijloacelor de semnalizare acusticã şi luminoasã şi sã pregãteascã pentru folosire imediatã instalaţia de guvernare de rezervã; n) pe timpul manevrei de intrare, sã acorde prioritate navelor care ies din port, cu excepţia cazurilor de forţã majorã (nava în pericol, accidente la bord); o) sã raporteze imediat orice accident de navigaţie, luând mãsuri pentru remedierea avariei şi pentru salvarea navei; p) sã acorde ajutor altor nave în cazul creãrii unor situaţii deosebite, la solicitarea acestora; r) pe timpul manevrei, sã ordone punerea în funcţiune numai a aparaturii şi instalaţiilor necesare pentru manevrã, conform rolurilor; s) sã respecte întocmai regulile locale specifice de navigaţie în porturi; ş) sã urmãreascã înscrierea în jurnalul de bord a tuturor ordinelor şi comenzilor pe care le dã, precum şi a evenimentelor deosebite; t) sã ordone indicarea numirii şi transmiterea semnalelor de recunoaştere când nava ajunge în raza de vizibilitate a postului de observare radã; ţ) dacã nu se permite intrarea navei în port, sã execute manevra pentru ancorarea navei în raioanele stabilite. ART. 260 Intrarea sau ieşirea navelor în (din) porturile altor state, precum şi trecerea prin zone cu pilotaj obligatoriu se executã numai cu pilot. ART. 261 Pentru primirea pilotului la bord se iau urmãtoarele mãsuri: a) se ridicã pavilionul "G" ("Am nevoie de pilot") din Codul internaţional de semnale; b) se pregãteşte cabina pentru pilot în apropierea comenzii de navigaţie; c) se pregãteşte şi se asigurã scara de pilot; d) la sosirea pilotului, dupã ce i se controleazã documentele de pilotaj, acesta este condus în comanda navigaţiei şi se schimbã pavilionul "G" cu "H" ("Am pilot la bord") din Codul internaţional de semnale; e) sosirea pilotului la bord se consemneazã în jurnalul de bord; f) comandantul şi pilotul vor schimba reciproc informaţii referitoare la condiţiile locale, caracteristicile de manevrã a navei şi modul de executare a manevrei. ART. 262 (1) Pe timpul cât se aflã la bord, pilotul nu îl înlocuieşte pe comandant la comanda navei, ci doar îl asistã la manevrã. (2) Comandantul continuã sã aibã toate obligaţiile şi atribuţiile privind conducerea navei în siguranţã, precum şi rãspunderea pentru orice daune rezultate din manevra navei sale. 3. Marşul navei ART. 263 Marşul constituie deplasarea unei nave sub acţiunea mijloacelor de propulsie şi guvernare. Nava stopatã (în derivã) se considerã în marş şi trebuie sã respecte toate regulile de navigaţie şi prevenirea abordajelor. ART. 264 Orice navã poate executa navigaţie izolatã sau în formaţie. Când se navigheazã în formaţie, elementele de mişcare (drumul şi viteza) se stabilesc de nava comandant, celorlalte nave revenindu-le obligaţia sã respecte comenzile navei comandant. ART. 265 Deplasarea navei se face pe drumul şi cu viteza stabilite de comandant. Nimeni nu are dreptul sã schimbe drumul şi viteza navei fãrã aprobarea comandantului, cu o singurã excepţie: când situaţia de navigaţie impune, iar comandantul nu se aflã în postul de comandã. Pentru evitarea abordajelor, a eşuãrilor sau a altor pericole, ofiţerul de cart manevreazã nava din timp, hotãrât şi în conformitate cu practica marinãreascã, schimbând drumul şi viteza în mod corespunzãtor. Dupã trecerea sau evitarea pericolului, revine la drumul şi viteza iniţialã, raportând comandantului despre manevra executatã. ART. 266 La pregãtirea preliminarã a marşului, comandantul navei are urmãtoarele obligaţii: a) sã studieze documentele nautice (hãrţi, cartea pilot, cartea farurilor şi radiofarurilor, avizele pentru navigatori, reglementãrile în vigoare existente în porturi etc.) pentru a se informa asupra condiţiilor specifice din zonã, în special a pericolelor de navigaţie; b) sã pregãteascã membrii echipajului care au atribuţii privind siguranţa manevrei, asupra cunoaşterii ieşirii/(intrãrii) din (în) porturile de staţionare şi sistemului de semnalizare al acestora; c) sã verifice actualizarea hãrţilor şi planurilor porturilor, pe baza avizelor pentru navigatori emise pânã la data ieşirii şi marcarea poziţiilor geografice ale staţiilor de radiolocaţie şi ale posturilor de observare radiotehnicã; d) sã cunoascã situaţia de semnalizare maritimã conform ultimului aviz pentru navigatori: e) sã controleze starea mijloacelor de salvare individuale şi colective şi gradul de pregãtire a echipajului pentru folosirea lor; f) sã conducã verificarea funcţionãrii tehnicii şi aparaturii de la bord; g) sã revadã situaţia cu datele evolutive ale navei (diametrul de giraţie, inerţia, gamele de viteze în funcţie de numãrul de rotaţii etc.) şi situaţia compensãrii şi etalonãrii aparaturii de navigaţie, a staţiilor de radiolocaţie; h) sã se informeze asupra condiţiilor hidrometeorologice din zona porturilor în care urmeazã sã intre. ART. 267 În timpul marşului, la bord se executã serviciul de cart. Personalul care nu este inclus în serviciul de cart executã programul ordonat. ART. 268 Pe tot timpul marşului, indiferent de zona sau raionul de navigaţie, comandantul navei şi ofiţerul de cart trebuie sã respecte prevederile R.I.P.A.M. sau ale R.N.D., precum şi dispoziţiile de separare a traficului maritim cu ocazia intrãrii, trecerii sau ieşirii din zonele de separare a traficului. ART. 269 În marş, comandantul navei se va afla obligatoriu la postul sãu, pe puntea de comandã, şi va prelua în mod efectiv responsabilitatea conducerii în siguranţã a navigaţiei în urmãtoarele situaţii: a) în timpul executãrii manevrelor cu nava [ancorare şi plecare de la ancorã; intrare şi ieşire în/din port, pasã, canal, bazin, ecluzã, doc; acostare şi plecare de la cheu; legare şi plecare la (de la) geamandurã; ridicare şi coborâre de pe doc sau calã]; b) la trecerea prin strâmtori, canale, zone înguste sau cu adâncimi mici ori necunoscute, în zone cu trafic intens sau cu pericole de navigaţie; c) pe timp de vizibilitate redusã şi pe vreme rea; d) atunci când este solicitat de ofiţerul de cart pe comandã. Cu excepţia acestor situaţii, în marş, comandantul navei poate pleca temporar de pe comandã, lãsându-l ca înlocuitor pe ofiţerul de cart, care va conduce nava şi va rãspunde de siguranţa acesteia. ART. 270 Când nava desfãşoarã activitãţi de pregãtire pentru misiune într-un sector fluvial, frontierã comunã cu alte state, navigaţia se va executa în apele naţionale, iar când nu este posibil, navigaţia se va face şi în apele statelor riverane numai dupã obţinerea aprobãrilor prevãzute în acordurile internaţionale în vigoare. ART. 271 Când se navigheazã pe canale, pe fluviu sau în porturi, viteza navei trebuie adaptatã spre a nu produce avarii instalaţiilor sau construcţiilor de la mal, ambarcaţiunilor şi navelor legate sau în marş. ART. 272 La nava care se aflã în marş pe mare sau pe fluviu se organizeazã, sub conducerea şefului componentei de specialitate navigaţie, urmãrirea situaţiei hidrometeorologice şi, în funcţie de datele de observare proprii şi de previziuni, se iau mãsuri pentru siguranţa navei în caz de furtunã. ART. 273 În caz de furtunã sau alte situaţii grele de navigaţie se intensificã observarea tehnicã şi vizualã, se reduce viteza în funcţie de starea mãrii, se obtureazã şi se etanşeazã nava; se limiteazã circulaţia pe punţile exterioare, se instaleazã "ţin-te bine", iar personalul care acţioneazã pe punţile exterioare îmbracã vestele (centurile) de salvare. La iniţiativa comandantului, nava poate intra la adãpostul coastei, în radã sau în port. Dacã intrarea la adãpost nu este posibilã, nava trebuie sã ţinã la capã în alura care solicitã cel mai puţin corpul navei şi echipajul. ART. 274 Pentru siguranţa navigaţiei se verificã continuu poziţia navei, cu toate mijloacele existente la bord. Comandantul este obligat sã verifice şi sã determine personal punctul navei, fãcând corecturile necesare. ART. 275 Pe timpul navigaţiei în apropierea litoralului, la trecerea prin strâmtori, prin zone cu adâncimi mici sau cu pericole de navigaţie se iau urmãtoarele mãsuri: a) întãrirea observãrii vizuale; b) micşorarea vitezei, iar la nevoie stoparea maşinilor; c) determinarea punctului navei la intervale scurte de timp prin toate procedeele posibile; d) mãsurarea continuã a adâncimii; e) urmãrirea permanentã a poziţiei faţã de mal; f) pregãtirea ancorelor pentru fundarisit; g) abaterea navei cãtre larg, atunci când situaţia o impune; h) verificarea închiderii hublourilor, tambuchiurilor, uşilor şi porţilor etanşe; i) respectarea întocmai a regulilor locale (specifice) de navigaţie prin zonã; j) îmbarcarea la bord a unor persoane competente dintre localnici (navigatori sau pescari), pentru a se folosi informaţiile acestora. ART. 276 Pentru siguranţa navigaţiei, o importanţã deosebitã o are cunoaşterea zonelor cu curenţi. În acest sens, şeful componentei de specialitate navigaţie calculeazã drumurile la compas din orã în orã, pe baza indicaţiilor hãrţilor privind viteza şi direcţia curentului, ţinând seama de punctul navei, ora fusului şi portul de referinţã. ART. 277 Pe timpul remorcajului unei nave (unor nave) pe mare sau pe fluviu, comandantul remorcherului (navei care remorcheazã) poartã rãspunderea pentru siguranţa privind navigaţia navei (navelor) remorcate, iar pentru siguranţa interioarã a acestora rãspunderea o poartã comandanţii lor. 4. Navigaţia în formaţie ART. 278 (1) Navigaţia în comun a navelor reprezintã deplasarea în acelaşi timp a douã sau mai multe nave sub comandã unicã şi se executã în formaţia de marş ordonatã. (2) Elementele de dispunere în formaţie, precum şi tipul de formaţie sunt stabilite în coduri speciale ce se folosesc la instrucţia pe mare, în aplicaţii comune cu navele proprii sau cu alte nave. Elementele de marş (drum şi vitezã) se ordonã de comandantul formaţiei. ART. 279 Pe timpul marşului în formaţie, rãspunderea revine comandantului formaţiei, iar pentru activitãţile ce se desfãşoarã la bordul fiecãrei nave, comandanţilor de nave. Pe timpul marşului, fiecare navã are obligaţia sã ţinã navigaţia în mod independent. ART. 280 Ieşirea (intrarea) din (în) formaţie, plecarea de la ancorã sau ancorarea, sectoarele de observare, precum şi starea de pregãtire pentru misiune se ordonã de cãtre comandantul formaţiei. 5. Navigaţia în ape internaţionale ART. 281 Orice navã aflatã în marş este obligatã sã respecte regulile şi convenţiile internaţionale privind securitatea navigaţiei maritime şi fluviale. ART. 282 (1) Trecerea unei nave româneşti prin apele naţionale maritime sau fluviale ale altor state sau prin strâmtori se face numai dupã o notificare prealabilã pe linie diplomaticã. Prin aceasta se stabilesc perioada de trecere şi tipul navei. (2) În caz de furtunã sau avarii grave, navele pot intra în apele teritoriale ale altor state pentru adãpost. Pentru acesta, în mod obligatoriu se vor anunţa autoritãţile de coastã ale statului respectiv. Când coasta nu oferã adãpost şi este necesar sã se ancoreze într-o radã interioarã sau în port, se va cere aprobarea prealabilã a autoritãţilor portuare. 6. Asistenţa şi salvarea pe mare ART. 283 Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt obligate sã acorde ajutor cu toate mijloacele de care dispun oricãrei nave (indiferent sub ce pavilion se aflã) care a suferit un sinistru pe mare. ART. 284 Comandantul unei nave aflate pe mare, care primeşte un semnal, din orice sursã, cã o navã, o aeronavã, ambarcaţiunile sau plutele lor se aflã în pericol, este obligat sã se îndrepte cu toatã viteza în ajutorul persoanelor aflate în pericol, informându-le, dacã este posibil, despre aceasta. În caz de imposibilitate sau când comandantul considerã cã nu este raţional şi nici necesar sã se îndrepte în ajutorul lor, trebuie sã înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate sã se îndrepte în ajutorul persoanelor aflate în pericol. ART. 285 Comandantul navei este absolvit de obligaţia de a se îndrepta spre nava în pericol dacã este informat cã una sau mai multe nave, altele decât nava lui, sunt chemate în ajutor şi au dat curs cererii. De asemenea, acesta este absolvit dacã este informat de cãtre persoanele aflate în pericol sau de comandantul altei nave care ajunge la aceste persoane cã ajutorul nu mai este necesar. ART. 286 (1) În situaţia în care o navã este implicatã într-o acţiune colectivã de cãutare şi salvare, comandantul acesteia este obligat sã se conformeze dispoziţiilor date de coordonatorul cãutãrii. Devierea navei de la drumul iniţial, pentru cãutare, asistenţã şi salvare, se menţioneazã în jurnalul de bord. (2) În cazurile în care o navã participã alãturi de alte nave ale companiilor şi societãţilor de navigaţie la acordarea asistenţei şi salvarea unei nave sau a bunurilor şi echipajului acesteia, ea executã mãsurile hotãrâte de cãpitãnia portului care coordoneazã toate operaţiunile de salvare. ART. 287 (1) Dupã acordarea ajutorului, comandantul navei înainteazã eşalonului superior raportul sãu, în care precizeazã urmãtoarele: locul şi împrejurãrile care au dus la necesitatea de intervenţie; starea în care se gãseau nava aflatã în pericol şi încãrcãtura transportatã; timpul cât a durat acţiunea de ajutorare şi mijloacele întrebuinţate; valoarea navei şi a încãrcãturii; numele navei, al comandantului şi domiciliul acestuia, portul de reşedinţã sau înmatriculare, pavilionul, portul din care a plecat nava şi cel cãtre care se deplaseazã; felul şi cantitatea materialelor întrebuinţate pe timpul acordãrii ajutorului sau proviziile date; ce acte s-au încheiat pentru plata ulterioarã a materialelor consumate şi a proviziilor date. (2) Când nava în ajutorul cãreia s-a acţionat s-a scufundat sau când se salveazã un echipaj care a pãrãsit nava, la raport se anexeazã un tabel cu datele celor salvaţi. ART. 288 Comandantul unei nave a Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate în pericol, dupã ce i-a consultat, pe cât posibil, pe comandanţii navelor care i-au rãspuns la apelul de ajutor, are dreptul de a chema acele nave pe care le considerã capabile sã îi dea ajutor. ART. 289 În cazul cãderii unui om în apã, comandantul navei va lua toate mãsurile pentru cãutarea şi salvarea acestuia. Pãrãsirea raionului în care s-a produs acest eveniment este permisã numai dupã ce au fost epuizate toate posibilitãţile de cãutare şi salvare. Despre cãderea unui om în apã se informeazã şi navele din zonã. ART. 290 Bunurile gãsite în apele naţionale sau internaţionale se predau la sosirea în port. 7. Abordaje şi accidente de navigaţie ART. 291 În caz de abordaj, incendiu, punere pe uscat sau avarii grave suferite de nava proprie, comandantul şi echipajul sunt obligaţi sã ia mãsuri pentru salvarea navei, pentru limitarea avariilor şi diminuarea pagubelor. Ei trebuie sã foloseascã toate materialele de vitalitate şi sã aplice procedeele cele mai adecvate de manevrã în ceea ce priveşte nava avariatã, pentru salvarea ei şi a echipajului. ART. 292 Comandantul navei, precum şi orice altã persoanã aflatã la bord, care din vina sa cauzeazã o coliziune, punerea pe uscat a navei cu urmãri grave, avarierea gravã a mecanismelor ei vitale sau provoacã un incendiu, rãspund material ori penal, în conformitate cu legile în vigoare. ART. 293 În urma unui abordaj cu altã navã, dacã starea sa tehnicã permite, nava proprie este obligatã sã acorde asistenţã şi salvare celeilalte nave. Pãrãsirea navei abordate aflate în pericol este interzisã, dacã acest lucru nu pune în pericol nava proprie. ART. 294 (1) În urma abordajului, comandanţii celor douã nave întocmesc un act care va conţine urmãtoarele date: a) timpul şi locul abordajului, denumirea navei cu care s-a produs abordajul, pavilionul, numele comandantului şi proprietarul; b) direcţia şi forţa vântului, presiunea atmosfericã, starea mãrii, condiţiile de vizibilitate în momentul abordajului; c) punctul de plecare al navei proprii, destinaţia, viteza, luminile de navigaţie, starea mijloacelor de observare, poziţia cârmei şi alte date asupra navei proprii; d) momentul descoperirii celeilalte nave, mijloacele de descoperire, poziţia reciprocã, distanţa, lumini observate, semnale recepţionate; e) drumul şi viteza probabile ale navei întâlnite, semnale folosite şi alte date dinaintea abordajului; f) mãsurile luate pentru evitarea abordajului (comenzi date la maşini şi cârmã, semnale); g) caracterul abordajului la ambele nave (cu ce pãrţi s-au lovit, sub ce unghi) şi poziţia dupã abordaj; h) avariile survenite la ambele nave (se vor anexa schiţe şi fotografii); i) prezenţa sau absenţa piloţilor pe ambele nave; j) alte acte apreciate ca necesare. (2) La sosirea navei în port, comandantul navei înainteazã ierarhic concluziile sale, la care se anexeazã actul de constatare întocmit de comandanţii celor douã nave. 8. Abandonarea navei ART. 295 (1) În cazul în care, cu toate mãsurile luate, nava se aflã în pericol de a se scufunda, comandantul dispune abandonarea navei şi conduce operaţiunile de abandonare. (2) Niciuna dintre persoanele îmbarcate nu are dreptul sã înceteze activitatea la bord sau sã pãrãseascã nava fãrã dispoziţia comandantului. (3) Abandonarea navei se face în urmãtoarea ordine: bolnavii, pasagerii (cei îmbarcaţi temporar), echipajul. (4) Comandantul va pãrãsi nava ultimul, dupã ce s-a convins cã la bord nu au mai rãmas alte persoane care pot fi salvate. ART. 296 Comandantul ia hotãrârea de abandonare a navei dupã ce s-a convins cã salvarea acesteia este imposibilã. El este obligat sã ia mãsuri pentru salvarea pavilionului navei, jurnalelor de bord, de maşini, documentelor secrete, ştampilelor şi a hãrţilor. ART. 297 Dacã abandonul navei survine în urma misiunilor, pavilionul navei rãmâne arborat la loc vizibil, în funcţie de situaţie comandantul navei putând dispune pãrãsirea navei de cãtre o parte sau întregul echipaj. ART. 298 Dacã echipajul navei a fost salvat de nave strãine, comandantul trebuie sã ia toate mãsurile ca echipajul sã respecte ordinea stabilitã pe navele salvatoare, fãrã a li se ştirbi demnitatea de cetãţeni ai României, şi sã pãstreze secretul acţiunilor proprii. Dupã abandonarea navei, comandantul acesteia îşi pãstreazã prerogativele asupra echipajului pânã la desãrcinarea sa de cãtre eşaloanele superioare. ART. 299 Dacã echipajul salvat se aflã în afara graniţelor României, el se bucurã de imunitate de jurisdicţie. Comandantul navei este obligat sã ia legãtura cu oficialitãţile româneşti/autoritãţile din statul respectiv, care pot facilita demersurile de repatriere, dupã caz, în vederea luãrii mãsurilor pentru a aduce cât mai repede posibil echipajul în cel mai apropiat port sau în cea mai apropiatã localitate a României. CAP. IX Pavilioane, saluturi şi onoruri 1. Pavilionul navei. Ridicarea şi coborârea pavilionului ART. 300 Pavilionul navelor constituie drapelul lor de misiune. El evocã datoria de a servi cu credinţã patria, de a apãra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României. ART. 301 (1) Navele care intrã pentru prima oarã în serviciu primesc pavilion. (2) Toate navele care se gãsesc în poziţia "armate" arboreazã pavilionul. Pe timpul cât la navele armate pavilionul nu este arborat, în staţionare la cheu (ancorã), el se pãstreazã de cãtre ofiţerul de serviciu într-un loc stabilit prin ordin pe navã. (3) În marş şi pe timpul misiunilor, paza şi supravegherea pavilionului se încredinţeazã şefului de cart sau personalului prevãzut prin rolul de misiune. ART. 302 (1) Întregul echipaj are obligaţia sã apere pavilionul navei. Coborârea pavilionului în timpul misiunii de cãtre comandantul navei, precum şi de cãtre orice altã persoanã îmbarcatã se pedepseşte conform legilor în vigoare. (2) Dacã pe timpul misiunii pavilionul navei a fost distrus, în locul lui se ridicã imediat altul, iar pentru aceasta, navele trebuie sã aibã pavilioane de rezervã. (3) Dacã mijlocul de susţinere a pavilionului (bastonul pupa sau picul) a fost rupt, atunci pavilionul se va arbora la vergã sau într-un alt loc vizibil. ART. 303 La apariţia ordinului de scoatere a unei nave din serviciu sau la intrarea ei în reparaţii capitale, pavilionul nu se mai ridicã. ART. 304 (1) Pavilionul navelor se ridicã astfel: a) când nava se aflã în staţionare, la bastonul pupa, zilnic la ora 8,00, iar în zilele de sâmbãtã, duminicã şi sãrbãtori legale, la ora 9,00; b) când nava se aflã în marş, la pic, în momentul când ancora este la suprafaţã sau a fost molatã ultima legãturã de la mal. (2) Toate navele aflate în marş poartã pavilionul şi pe timp de noapte. (3) Navele care nu au pic în marş ridicã pavilionul la bastonul pupa. ART. 305 (1) Ridicarea zilnicã a pavilionului se executã cu echipajul adunat la pupa navei, sub conducerea ofiţerului de gardã pe navã, respectiv a ofiţerului de cart, în situaţia când nava nu este acostatã la cheu. (2) Ridicarea pavilionului se executã fãrã echipaj în urmãtoarele situaţii: a) când nava pleacã în misiune, înainte de ora obişnuitã de ridicare a pavilionului; b) pe timp nefavorabil; c) pe timpul executãrii lucrãrilor de revizii lunare. ART. 306 (1) Coborârea zilnicã a pavilionului navelor se executã: când nava se aflã în staţionare (la cheu, ancorã sau geamandurã) la apusul soarelui; în momentul ancorãrii ori al dãrii primei legãturi la mal, pentru navele care au fost în marş, dacã ancorarea sau legarea la mal are loc în intervalul de la apusul soarelui pânã la ora ridicãrii pavilionului. (2) Coborârea pavilionului navelor se executã, de regulã, fãrã adunarea echipajului. ART. 307 Pavilionul se ridicã în cadru solemn în urmãtoarele cazuri: la intrarea navei în serviciu, de Ziua Naţionalã a României, când nava este distinsã cu ordine şi medalii, precum şi cu ocazia altor zile de sãrbãtoare şi evenimente solemne stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. În aceste cazuri, odatã cu pavilionul se ridicã şi marele (micul) pavoaz. ART. 308 (1) Pe timpul ridicãrii sau coborârii pavilionului, echipajul înceteazã orice activitate, se ridicã în picioare, la funcţionarii publici cu statut special - poliţişti, ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţii voluntari - salutã, chiar dacã sunt în formaţie. (2) Personalul contractual şi personalul îmbarcat temporar se ridicã în picioare şi iau o poziţie decentã, orientaţi cu faţa cãtre pavilion. 2. Pavilionul de prova ART. 309 (1) Pavilionul de prova se ridicã şi se coboarã zilnic, la bastonul din prova, odatã cu ridicarea şi coborârea pavilionului navei. (2) Când pavilionul se coboarã în bernã, odatã cu acesta se coboarã în bernã şi pavilionul de prova. (3) În situaţia în care nava se aflã în marş pavilionul de prova nu se ridicã, iar dacã este ridicat, acesta se coboarã. 3. Pavilioane distinctive ART. 310 (1) Pavilionul distinctiv este însemnul care aratã faptul cã nava respectivã aparţine unei structuri a Ministerului Administraţiei şi Internelor, este în stare operaţionalã şi executã misiuni specifice. (2) Pavilionul distinctiv se ridicã la bordul babord, mai jos decât pavilionul navei, astfel încât ambele pavilioane sã fie vizibile pe întreg orizontul. (3) Pavilionul distinctiv se poartã atât ziua, cât şi noaptea, pe timpul cât nava se aflã în stare operaţionalã. ART. 311 Forma şi dimensiunile pavilioanelor distinctive sunt stabilite în conformitate cu prevederile reglementãrilor interne în vigoare privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor. ART. 312 (1) În situaţia în care o navã aparţinând unei anumite structuri executã misiuni specifice altei structuri, este obligatorie arborarea pavilionului distinctiv al structurii ale cãrei atribuţii sunt îndeplinite. (2) Pavilionul menţionat la alin. (1) este adus la bordul navei de cãtre reprezentantul structurii ale cãrei atribuţii sunt îndeplinite, prezenţa acestuia la bordul navei fiind obligatorie pe toatã durata misiunii. (3) La terminarea misiunii, pavilionul distinctiv este coborât şi înmânat reprezentantului structurii ale cãrei atribuţii au fost îndeplinite. ART. 313 Prevederile art. 312 se aplicã corespunzãtor şi în cazurile când navele Ministerului Administraţiei şi Internelor executã misiuni specifice pentru alte instituţii sau navele aparţinând altor instituţii sunt folosite pentru îndeplinirea atribuţiilor proprii. 4. Mãrci distinctive ART. 314 (1) Mãrcile distinctive sunt însemne care se arboreazã la navã atunci când pe aceasta se aflã Preşedintele României, Primul-ministru al României, ministrul administraţiei şi internelor, persoane cu rang de demnitar sau înalţi funcţionari publici din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, şefi (comandanţi) ai structurilor care au în dotare navele sau comandantul grupului de nave. (2) Marca distinctivã se arboreazã numai cu asentimentul persoanei care are drept la aceastã marcã; se ridicã la mãrul arborelui mare, atât ziua cât şi noaptea, şi se coboarã odatã cu plecarea acestei persoane de la navã. (3) Atunci când se ridicã marele sau micul pavoaz, marca distinctivã se va ridica tot la mãrul arborelui mare, însã sub drapelul de stat. (4) Când se arboreazã o marcã superioarã, marca inferioarã se coboarã. 5. Micul pavoaz ART. 315 Micul pavoaz se compune din pavilion, pavilion de prova (geac), precum şi din drapelul României, care se ridicã la fiecare arbore al navei. Se poartã atât în staţionare, cât şi în marş, cu deosebirea cã în marş geacul se coboarã. În staţionare, pe vreme nefavorabilã, când situaţia nu permite ridicarea marelui pavoaz, se arboreazã numai micul pavoaz. 6. Marele pavoaz ART. 316 Marele pavoaz se compune din micul pavoaz şi din pavilioanele de saulã ale codului internaţional, care se aşazã pe culori şi se ridicã între bastoanele prova, pupa şi arbori, astfel încât în sectorul prova sã predomine pavilioanele de culoare albastrã, la centru cele de culoare galbenã, iar la pupa cele de culoare roşie. Marele pavoaz se arboreazã numai în staţionare şi pe timp favorabil. ART. 317 (1) Marele (micul) pavoaz se arboreazã numai în cadru solemn, cu ocazia zilelor şi evenimentelor prevãzute la art. 307. (2) Nava arboreazã marele pavoaz şi în situaţia când se aflã în vizitã într-un port strãin, iar navele statului respectiv arboreazã marele pavoaz. În aceastã situaţie nava va ridica la vergã drapelul de stat al ţãrii pe teritoriul cãreia se aflã. 7. Pavoazul electric ART. 318 (1) Pavoazul electric se compune dintr-o instalaţie electricã cu becuri înşiruite, care se desfãşoarã la nave între bastoanele prova, pupa, arbori, pe conturul suprastructurilor, al bordajului şi care se aprinde şi se stinge la navele aflate în staţionare, pe timpul nopţii, la orele stabilite. (2) Pavoazul electric se arboreazã în serile premergãtoare şi în serile zilelor prevãzute la art. 307. De asemenea, acesta se arboreazã când nava se aflã în vizitã într-un port strãin. 8. Modul de folosire a pavilionului şi mãrcilor de cãtre ambarcaţiuni ART. 319 (1) Toate ambarcaţiunile aflate în marş trebuie sã poarte pavilionul navei. (2) Ridicarea pavilionului la ambarcaţiuni se executã dupã armarea lor, iar coborârea, dupã ieşirea echipajului din ambarcaţiune. (3) Pavilionul ambarcaţiunilor se pãstreazã de ofiţerul de cart, la un loc cu celelalte pavilioane. ART. 320 (1) Ambarcaţiunile poartã pavilionul la bastonul din pupa. Când sunt remorcate mai multe ambarcaţiuni, cu excepţia şalupei (bãrcii) care remorcheazã, mai poartã pavilion numai ultima ambarcaţiune remorcatã. (2) La bãrcile trimise pentru salvarea unui om cãzut în apã, pavilionul se ridicã la baston, numai dupã ce naufragiatul a fost ridicat în barcã. În situaţia când omul cãzut în apã a decedat, pavilionul ambarcaţiunii se ridicã în bernã. ART. 321 (1) Confecţionarea şi distribuirea pavilioanelor, flamurilor, geacului şi mãrcilor distinctive se fac prin grija serviciilor logistice ale structurilor care au navele în dotare. (2) Mãrimile pavilionului şi ale mãrcilor distinctive sunt repartizate în funcţie de clasa şi tipul navei, mãrimea nr. 5 fiind destinatã şalupelor şi ambarcaţiunilor. ART. 322 (1) Ambarcaţiunile în care se gãsesc persoane cu drept la mãrci vor purta aceste însemne la bastonul prova. La coborârea persoanelor respective din ambarcaţiuni, mãrcile se coboarã. (2) Regulile de folosire a mãrcilor şi modelele pavilioanelor şi mãrcilor distinctive sunt prevãzute în anexa nr. 4. 9. Saluturi ART. 323 (1) Salutul marinãresc face parte din ceremonialul tradiţional stabilit pe baza obiceiurilor şi a normelor marinãreşti unanim recunoscute pentru primirea pe nave a persoanelor oficiale cu ocazia vizitelor şi pe timpul întâlnirii navelor pe mare sau fluviu. (2) Salutul reprezintã onorul marinãresc pe care îl dau navele cu echipajul şi cu pavilionul altor nave, persoanelor oficiale şi în cinstea unei naţiuni strãine. ART. 324 (1) Când se întâlnesc ziua pe mare, fluviu sau în radã, navele se salutã reciproc. (2) Când se întâlnesc nave care navigheazã sub aceleaşi mãrci, salutul se acordã, pe cât posibil, în acelaşi timp de cãtre ambele nave. (3) Când se întâlnesc nave care navigheazã sub diferite mãrci, salutul se acordã mai întâi de cãtre nava care poartã marca inferioarã. Regula este valabilã şi pe timpul manevrelor de acostare, ancorare, plecare de la cheu sau de la ancorã. (4) Navele logistice previn salutul navelor de misiune (când nu se aflã sub marca unui comandant/şef superior). ART. 325 În cazul în care navele întâlnesc nave comerciale româneşti sau ale altor state care salutã prin coborârea pavilionului, la ordinul ofiţerului de cart li se rãspunde la salut printr-o singurã coborâre a pavilionului la 1/3 din lungimea saulei şi ridicarea acestuia imediatã. ART. 326 La intrarea sau ieşirea dintr-o ambarcaţiune a superiorilor ori a persoanelor prevãzute la art. 331, se comandã "Drepţi". La aceastã comandã, personalul care formeazã echipajul ambarcaţiunii ia poziţia de "Drepţi în barcã", iar şeful ambarcaţiunii şi echipajul îmbarcat salutã pânã când persoanele respective s-au aşezat sau au pãrãsit ambarcaţiunea. Acest salut se dã atât ziua, cât şi noaptea. ART. 327 Ambarcaţiunile aflate în marş trebuie sã se salute reciproc când se gãsesc la o distanţã mai micã de 50 m între ele. Salutul obişnuit din ambarcaţiuni se dã de cãtre şeful acesteia prin comanda "Drepţi". La aceastã comandã, la şalupe, echipajul întoarce capul în direcţia ambarcaţiunii cãreia i se acordã salutul. ART. 328 Şefii ambarcaţiunilor, precum şi echipajul aflat într-o ambarcaţiune din care se dã sau se rãspunde la salut acordã salutul fãrã sã se ridice în picioare. ART. 329 Salutul din ambarcaţiuni nu se acordã: a) de la apusul şi pânã la rãsãritul soarelui; b) pe timpul acţiunilor de salvare şi când se asigurã manevra navelor în port; c) când se transportã bolnavi sau persoane decedate; d) când se gãsesc pe mare cu vânt puternic şi valuri sau când se navigheazã pe fluviu în zone cu curent mare; e) în orice situaţie în care darea salutului ar periclita siguranţa ambarcaţiunii. ART. 330 Regulile salutului între ambarcaţiuni stabilite mai sus se aplicã în cazul şalupelor de bord şi al celor similare acestora. În cazul celorlalte şalupe se aplicã regulile de salut stabilite pentru nave. 10. Întâmpinarea persoanelor care vin la bord ART. 331 Atunci când sosesc la bord preşedintele României, prim-ministrul Guvernului României, ministrul administraţiei şi internelor, secretarii de stat ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, chestori, generali, şefii sau comandanţii structurii care are în dotare nava, comandantul navei îi întâmpinã, dã onorul, raportul şi îi însoţeşte. ART. 332 Întâmpinarea şi primirea la bord a oficialitãţilor strãine se fac pe baza protocolului stabilit în acest sens. ART. 333 Persoanelor prevãzute la art. 331 care sosesc la bord în vizitã oficialã sau în inspecţie (control) li se dã onorul cu echipajul navei aliniat pe punte. ART. 334 Primirea la bord a persoanelor prevãzute la art. 331 se face de cãtre cel mai mare comandant (şef) care se aflã la bord. Comandanţii (şefii) eşaloanelor inferioare care se aflã pe aceeaşi navã se aliniazã în flancul drept al formaţiei, în ordinea funcţiilor. ART. 335 Ceremonialul pentru primirea la bord a persoanelor prevãzute la art. 331 constã în: a) darea semnalului "Atenţiune" şi a onorului; b) darea raportului; c) ridicarea mãrcii distinctive (cu aprobarea persoanei primite la bord). ART. 336 Onorul cu echipajul la front şi raportul se dau persoanelor prevãzute la art. 331 numai la prima sosire a acestora la bord, în cursul zilei respective. Plecarea definitivã de la navã a persoanelor specificate la art. 331 se face cu acelaşi ceremonial cu care au fost întâmpinate la sosire, activitãţile desfãşurându-se în ordine inversã (mai puţin raportul). ART. 337 Ofiţerul de cart este obligat sã întâmpine la schelã (scarã) atât la sosire, cât şi la plecare pe toţi comandanţii (şefii), sã comande "Drepţi" şi sã dea onorul. ART. 338 Când în apropiere de schelã sau de scarã se aflã o persoanã mai mare în grad (în funcţie) decât persoana care intrã sau iese de la bord, nu se mai comandã "Drepţi" şi nu se mai dã onorul. ART. 339 Întâmpinarea la navã a oficialitãţilor strãine se organizeazã în detaliu pe baza protocolului stabilit în acest sens. ART. 340 Scheme-model pentru adunarea echipajului cu diferite ocazii sunt prevãzute în anexa nr. 6. 11. Solemnitãţile la navã 11.1. Primirea pavilionului navelor ART. 341 Navele care intrã în serviciu primesc pavilionul în cadru solemn, astfel: a) navele de misiune, de la secretarul de stat care coordoneazã activitatea structurii respective sau înlocuitorul legal; b) navele speciale şi logistice, de la comandantul/şeful structurii care le are în dotare. ART. 342 (1) Solemnitatea înmânãrii pavilionului constã în: primirea la bord a persoanelor care îl înmâneazã şi a invitaţilor; prezentarea pavilionului în faţa echipajului şi sfinţirea acestuia; citirea ordinului ministrului administraţiei şi internelor referitor la intrarea navei în serviciu; înmânarea pavilionului; ridicarea pentru prima datã a pavilionului. (2) Desfãşurarea solemnitãţii este prezentatã în anexa nr. 5. 11.2. Activitãţile desfãşurate la procesiunile funerare ART. 343 Organizarea înmormântãrii membrilor echipajului decedaţi la bord revine comandantului navei. ART. 344 (1) De regulã, corpul celui decedat trebuie sã fie înmormântat la uscat. Numai în cazul când nava se aflã în marş, iar decesul s-a produs dintr-o boalã contagioasã sau depãrtarea de prima escalã este mai mare de 24 de ore, corpul se scufundã în mare. În acest caz, înainte de scufundare, defunctul se introduce într-un sicriu lestat, iar dacã nu sunt posibilitãţi de confecţionare a sicriului, acesta se înveleşte într-o tendã care se coase şi se lesteazã. Coordonatele punctului unde decedatul a fost scufundat se înscriu în jurnalul de bord. (2) În cazul executãrii unor marşuri de lungã duratã în ape strãine, în calitate de delegat de stare civilã, comandantul navei se îngrijeşte de redactarea şi de întocmirea actelor legale de deces, precum şi de expedierea lor la organele consulare române din strãinãtate, întocmirea actelor executându-se conform instrucţiunilor speciale emise de eşaloanele superioare. (3) Când depãrtarea de prima escalã este mai micã de 24 de ore, corpul defunctului se pãstreazã la bord pânã la intrarea în portul respectiv, unde, imediat dupã sosire, prin mijlocirea agenţiei companiilor de navigaţie române sau organelor consulare, se fac formalitãţile pentru debarcarea, trimiterea în ţarã sau înmormântarea defunctului. ART. 345 Nava pe care se gãseşte corpul defunctului coboarã pavilionul în bernã în momentul când corpul se scufundã în mare. Când ambarcaţiunea care transportã corpul la mal se îndepãrteazã la douã cabluri de navã sau când defunctul se scoate direct la mal, pavilionul se ridicã la semn. ART. 346 La decesul persoanelor care au dreptul la mãrci distinctive, mãrcile acestora se coboarã şi se menţin în bernã, ca şi pavilionul navelor. ART. 347 Toate navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor care staţioneazã în apropierea unei nave la bordul cãreia se aflã un defunct sau când prin apropierea lor (pânã la distanţa de douã cabluri) trece o navã cu un defunct la bord, coboarã pavilionul în bernã şi îl ridicã la semn dupã ce defunctul a fost ridicat de la bord sau dupã ce nava respectivã, în trecere, s-a depãrtat la distanţã de douã cabluri. ART. 348 În timpul misiunilor, pavilionul şi mãrcile distinctive nu se coboarã în berna. ART. 349 (1) La bord, sicriul cu membrul echipajului decedat se instaleazã la prova pe un postament şi se acoperã cu pavilionul României. Culoarea albastrã a pavilionului trebuie sã fie spre capul corpului neînsufleţit. Cascheta (bereta) se aşeazã pe sicriu, la capul defunctului. Pe sicriul ofiţerilor se mai aşeazã stiletul cu lama şi teaca în forma literei "X", iar alãturi, pe o pernã din catifea (astar) roşie, se expun dispoziţiile şi medaliile primite (dacã aceste obiecte se gãsesc la bord). (2) Pe timpul cât stã la bord, la sicriul defunctului se instaleazã o gardã de onoare. (3) Înainte de coborârea defunctului în mare sau înainte de înmormântarea la uscat se desfãşoarã serviciul religios de înmormântare, dupã care pavilionul, medaliile şi stiletul se strâng. ART. 350 (1) În cazul când nu este posibilã obţinerea actului de deces de la biroul stãrii civile, documentul care confirmã decesul membrului echipajului va fi actul întocmit la bord de o comisie numitã de comandantul navei. În componenţa acesteia intrã ofiţerul secund, medicul (sanitarul şef) navei şi un alt ofiţer. (2) Actul eliberat se avizeazã de comandantul navei (forma şi structura documentului se stabilesc în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare). ART. 351 (1) Actul de deces al membrului echipajului se întocmeşte în 3 exemplare şi i se aplicã ştampila structurii care are în dotare nava. (2) La sosirea navei în port, un exemplar al actului de deces întocmit de comisie se predã biroului local de stare civilã pentru înregistrare şi pentru eliberarea actului legal de deces. Dupã obţinerea lui, acest act se trimite rudelor decedatului. Al doilea exemplar al actului se trimite la inspectoratul general pentru evidenţã, iar al treilea exemplar se pãstreazã în dosarul navei (al unitãţii de nave). CAP. X Intrarea unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor în porturi strãine ART. 352 Intrarea unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor în porturi strãine poate avea loc în urmãtoarele situaţii: a) vizitã oficialã; b) vizitã neoficialã; c) escalã; d) situaţie de forţã majorã; e) misiune internaţionalã (misiuni/aplicaţii în apele teritoriale ale altor state). ART. 353 Vizita oficialã se efectueazã în baza înţelegerilor pe cale diplomaticã. ART. 354 Vizita neoficialã se efectueazã în scopul executãrii unor lucrãri de reparaţii, modernizare, transport de materiale şi oameni; în caz de forţã majorã (condiţii de mare rea, avarii ale navei), când este periclitatã siguranţa navei şi nu este posibilã deplasarea într-un port românesc; pentru aplicaţii sau exerciţii comune. ART. 355 Escala este intrarea navei într-un port strãin, prevãzutã în planul marşului, în vederea reaprovizionãrii navei cu combustibili, apã, alimente şi pentru odihna echipajului. ART. 356 Situaţia de forţã majorã este dictatã de mãsurile luate pentru siguranţa navei şi a echipajului în cazul condiţiilor hidrometeorologice nefavorabile sau alte avarii la navã care o pun pe aceasta în pericol. ART. 357 Vizita unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor în porturi strãine se desfãşoarã, de regulã, dupã un protocol dinainte stabilit, care se referã la: participanţi, intervalul de timp în care se desfãşoarã marşul, asigurarea materialã, activitãţi protocolare, învoiri în oraş, întâlniri sportive şi alte activitãţi. ART. 358 Datele şi orele plecãrii/sosirii din/în port, intrãrii/ieşirii în/din strâmtori şi apele naţionale ale ţãrilor de pe parcursul marşului vor fi respectate cu stricteţe, luându-se în calcul rezerva de timp corespunzãtoare. ART. 359 Se interzice intrarea în apele naţionale ale altor state, dacã aceasta nu este prevãzutã în planul marşului, cu excepţia cazurilor de forţã majorã. ART. 360 La plecarea din ţarã nava va avea plinurile de combustibili, lubrifianţi, apã şi alimente pentru toatã durata marşului, prevãzându-se şi o rezervã. ART. 361 La nevoie, refacerea plinurilor navei se poate executa şi în porturile strãine. ART. 362 Înainte de plecarea în marş în strãinãtate, nava ridicã de la autoritatea sanitarã a portului certificatul de sãnãtate. Acesta se prezintã, la cerere, autoritãţilor sanitare ale porturilor vizitate. Certificatul de sãnãtate se vizeazã înainte de plecarea din fiecare port. ART. 363 Membrii echipajului vor fi vaccinaţi în ţarã, eliberându-se carnete individuale în care sunt consemnate datele efectuãrii vaccinului şi termenele de valabilitate. ART. 364 În afarã de formalitãţile de poliţie sanitarã, nu este permis, în nicio împrejurare, ca navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor sã fie cercetate de organele administrative, poliţieneşti ale unei ţãri strãine. ART. 365 De asemenea, nu este permis ca o persoanã îmbarcatã pe o navã a Ministerului Administraţiei şi Internelor, aflatã la bord sau într-o ambarcaţiune a navei, sã fie arestatã de cãtre autoritãţile locale. ART. 366 În porturile strãine, orice persoanã îmbarcatã este datoare sã informeze superiorii sãi asupra eventualelor evenimente despre care a luat cunoştinţã, care ar fi de naturã sã dãuneze intereselor statului român sau misiunii cu care este însãrcinatã nava. ART. 367 (1) În strãinãtate, comandantul navei admite îmbarcarea persoanelor, cerutã oficial de organele diplomatice româneşti din acea ţarã. Comandantul poate sã refuze satisfacerea acestor cereri oficiale când misiunea navei este de aşa naturã încât nu-i permite îmbarcarea pasagerilor; în acest caz este obligat sã motiveze refuzul. (2) Comandantul navei va lua mãsuri ca pasagerii îmbarcaţi sã se conformeze prescripţiilor vamale şi de poliţie sanitare. (3) Orice îmbarcare şi debarcare de pasageri se va consemna în jurnalul de bord. Pe timpul cât sunt cazaţi la bord, pasagerilor li se asigurã hranã din fondurile speciale aprobate. ART. 368 Când un membru al echipajului se face vinovat de o infracţiune gravã la bordul navei şi se refugiazã la bordul unei nave strãine sau pe teritoriu strãin, comandantul navei cere pe cale diplomaticã extrãdarea acestuia. ART. 369 (1) Dacã pe timpul marşului, nava întâlneşte alte nave aparţinând structurilor similare ale altor state, salutã cu echipajul la front, dupã regulile stabilite pentru navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor. (2) Când rangul şi marca sub care naviga nava strãinã întâlnitã nu pot fi apreciate, salutul se acordã, pe cât posibil, în acelaşi timp de cãtre ambele nave. ART. 370 (1) În cadrul vizitelor oficiale, la sosirea în punctul de primire a pilotului se va îmbarca şi ofiţerul de legãturã al marinei aparţinând statului respectiv. (2) Comandantul navei solicitã ofiţerului de legãturã sã indice pe hartã (schiţã) ora şi punctul de executare a salutului naţiunii şi, dupã caz, a salutului personal, locul de unde se executã de cãtre gazde salvele de rãspuns la salutul naţiunii şi salutul personal. (3) Ofiţerul de legãturã se cazeazã şi serveşte masa la bord cu ofiţerii navei. ART. 371 Când la bordul navei soseşte ambasadorul României acreditat în ţara vizitatã, acesta este întâmpinat cu ceremonialul prevãzut pentru Preşedintele României. ART. 372 (1) În apele şi porturile strãine, navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor reprezintã România. Aceastã calitate impune comandanţilor şi echipajului tact în comportament pentru a nu aduce daune intereselor ţãrii, evitarea oricãrei fapte care ar putea atinge prestigiul ţãrii strãine în care se aflã. Se vor respecta obiceiurile, tradiţiile, religia şi aşezãmintele culturale din ţara vizitatã. (2) Membrii echipajului sunt obligaţi sã respecte legile privitoare la vãmi, poliţie, carantinã, protecţia mediului şi regulile portului vizitat. (3) Dacã situaţia impune, comandantul navei poate interzice orice comunicare cu uscatul sau cu navele din apropiere. ART. 373 În caz de pericol, comandantul navei acordã navelor româneşti şi strãine, în limitele posibile, ajutorul de care este capabilã nava pe care o conduce; în toate situaţiile, comandantul se conformeazã prevederilor "Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii umane pe mare". ART. 374 Într-un port strãin, comandantul navei se adreseazã autoritãţilor diplomatice române, iar în lipsa acestora autoritãţilor locale, pentru a obţine informaţiile de care are nevoie pentru îndeplinirea misiunii sale. ART. 375 Comandantul navei aflate în vizitã oficialã poate face o vizitã protocolarã comandantului (ofiţerului) cu funcţia cea mai mare din acel port, dacã aceasta este reglementatã prin protocol. ART. 376 Într-o ţarã strãinã, comandantul navei nu va recurge la forţã şi nici la mãsuri susceptibile de întrebuinţare a forţei, în afarã de cazurile când onoarea pavilionului este angajatã; în acest caz procedeazã cu prudenţã, se consultã cu autoritãţile diplomatice române, dar judecã singur şi apreciazã consecinţele unei astfel de acţiuni întreprinse fãrã autorizaţia Guvernului român. De asemenea, el apreciazã limitele în care acţiunea sa se poate desfãşura. ART. 377 În porturile de staţionare strãine se interzice debarcarea membrilor echipajului înarmaţi. Se excepteazã de la prevederea de mai sus cazul când prin planul de protocol întocmit de autoritãţile diplomatice române şi autoritãţile aparţinând ministerului similar, precum şi de autoritãţile civile locale se prevãd activitãţile pentru depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumente. ART. 378 Dacã în timpul staţionãrii navei într-un port strãin la bord a avut loc un deces, comandantul navei anunţã autoritãţile diplomatice române din acea ţarã şi autoritãţile locale, stabilind mãsurile ce trebuiesc luate pentru înmormântare şi pentru acordarea onorurilor funebre persoanei decedate. Dacã se hotãrãşte trimiterea în ţarã a corpului celui decedat, se stabileşte mijlocul de transport, precum şi autoritatea românã sau agenţia comercialã care suportã cheltuielile necesare transportului, pânã la decontarea de cãtre organele financiare române. ART. 379 (1) În porturile strãine, comandantul navei poate acorda învoiri membrilor echipajului, care pot fi individuale sau în grupuri organizate. (2) Pentru cunoaşterea uzanţelor şi particularitãţilor portului vizitat, comandantul navei se intereseazã prin ofiţerul de legãturã strãin la autoritãţile civile locale sau aparţinând ministerului omolog al ţãrii respective. Uzanţele şi particularitãţile locale se aduc la cunoştinţa întregului echipaj şi vor fi reamintite de ofiţerul de gardã pe navã înainte de plecarea de la bord a învoiţilor. ART. 380 (1) Când un membru din echipaj trebuie internat în spital într-o ţarã strãinã, comandantul navei stabileşte cu organele consulare române şi autoritãţile locale cine asigurã cheltuielile de spitalizare. Când spitalizarea dureazã peste timpul de staţionare al navei, comandantul stabileşte cu aceştia şi modul de înapoiere în ţarã a bolnavului. (2) Când în timpul staţionãrii în porturi strãine siguranţa unor cetãţeni români este ameninţatã de un pericol imediat, comandantul navei le va asigura protecţie la bordul navei, în mãsura posibilitãţilor. Când situaţia localã este de aşa naturã încât viaţa refugiaţilor nu mai este ameninţatã sau interesele statului (sau de serviciu) o reclamã, aceştia pot fi debarcaţi. (3) Când un strãin se strecoarã la bord fãrã aprobare sau se introduce prin declaraţie falsã, acesta nu are drept de protecţie. (4) Comandantul navei nu poate debarca şi lãsa la uscat în ţarã strãinã nicio persoanã îmbarcatã pe nava sa fãrã ca mai întâi sã se fi consultat cu ataşatul Ministerului Administraţiei şi Internelor sau autoritatea consularã românã şi fãrã consimţãmântul oficial al autoritãţilor locale. (5) Comandantul navei poate debarca şi trimite în ţarã orice persoanã îmbarcatã pe nava sa în caz de îmbolnãvire sau rãnire gravã, de naturã a o face improprie serviciului (în situaţia când menţinerea la navã pânã la înapoierea în ţarã i-ar agrava boala sau i-ar pune viaţa în pericol). (6) Trimiterea în ţarã a persoanelor debarcate se va face, pe cât posibil, cu nave comerciale române din zonã, care se înapoiazã în ţarã. ART. 381 În porturi strãine, ridicarea şi coborârea pavilionului navei se vor face în acelaşi timp cu ridicarea (coborârea) pavilionului navelor similare strãine. ART. 382 Când în planul staţionãrii într-un port strãin se prevede şi vizitarea navei de cãtre populaţia civilã, comandantul navei stabileşte itinerarul de urmat şi numeşte personalul care sã supravegheze traseul şi sã conducã vizitatorii, iar însoţitorii de pe navã trebuie sã cunoascã o limbã de circulaţie internaţionalã pentru a putea da unele informaţii despre navã şi echipaj. Dupã terminarea vizitei de cãtre populaţia civilã, traseul vizitat va fi controlat. ART. 383 În cazul când prin plan se prevãd mese oficiale la navã, acestea se vor încadra în limitele planului prevãzut la plecarea din ţarã, privind numãrul de participanţi români şi strãini. Comandantul navei stabileşte locurile la masã în funcţie de gradul şi rangul persoanelor participante. Locurile de onoare se ocupã, de la gazde, de persoana care oferã dineul, iar de la oaspeţi, de persoana în cinstea cãreia se oferã dineul. Rangul şi locul fiecãrei persoane din partea oaspeţilor se stabilesc de comun acord cu ofiţerul de legãturã strãin. Indiferent cine oferã dineul, comandantul navei nu trebuie sã fie omis. ART. 384 La încheierea vizitei, comandantul navei poate trimite autoritãţilor militare şi civile ale portului vizitat scurte scrisori de mulţumire. Scrisorile de mulţumire se trimit destinatarilor fie prin ofiţerul de legãturã (la pãrãsirea portului de cãtre navã), fie prin mijloace radio (prin staţia radio de coastã) imediat dupã pãrãsirea portului. ART. 385 Cu ocazia vizitei navei în porturi strãine pot avea loc schimburi de cadouri cu caracter simbolic între comandantul navei şi şefii autoritãţilor aparţinând ministerului similar, precum şi ai autoritãţilor civile din acel port. În practica marinãreascã sunt folosite în mod frecvent drept cadouri: machete şi plachete, insigne, albume cu fotografii cu tematicã marinã. La înapoierea în ţarã, comandantul navei va înainta un raport scris, pe cale ierarhicã, cu privire la cadourile ce s-au primit. Cadourile individuale rãmân în posesia persoanelor cãrora le-au fost oferite, iar cadourile primite de navã rãmân în posesia acesteia. ART. 386 Pentru soluţionarea unor situaţii ivite pe timpul vizitei într-un port strãin, neprevãzute în prezentul regulament, comandantul navei se consultã cu reprezentantul diplomatic raportând ierarhic prin intermediul ambasadei române, pentru a primi dispoziţiile necesare soluţionãrii situaţiei ivite. CAP. XI Executarea serviciului la bordul navelor 1. Organizarea serviciului la bord ART. 387 Serviciul la bordul navelor se organizeazã pentru: a) menţinerea stãrii de pregãtire în vederea marşului şi misiunilor; b) asigurarea condiţiilor care se referã la menţinerea vitalitãţii navei; c) conducerea permanentã a activitãţilor zilnice; d) menţinerea legãturilor interioare şi exterioare; e) paza, securitatea şi siguranţa navei; f) asigurarea funcţionãrii instalaţiilor, aparaturii şi mecanismelor necesare navei; g) executarea diferitelor lucrãri la navã. ART. 388 Serviciul la bordul unei nave se executã de echipajul înscris în rolurile acelei nave. Fiecare membru al echipajului, numit în serviciul la bordul navei, rãspunde pentru activitatea sa în postul încredinţat. ART. 389 Compunerea serviciului la bord şi numãrul de persoane din serviciul la bord sunt fixate în funcţie de situaţia în care se aflã nava, clasa şi tipul acesteia şi ordinele/dispoziţiile şefului/comandantului structurii care are în dotare navele. ART. 390 (1) Serviciul la bord se executã la toate navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, din momentul îmbarcãrii echipajului. Acesta se organizeazã în funcţie de tipul şi poziţia navei, misiunile specifice şi de numãrul membrilor echipajului navei. (2) La navele în conservare se organizeazã serviciul de pazã şi vitalitate. ART. 391 Dupã scop şi duratã, serviciul la bord poate fi: serviciu de cart şi servicii speciale. ART. 392 Serviciul la bord este destinat pentru conducerea şi îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitatea zilnicã la bordul navei. ART. 393 Serviciul de cart este destinat pentru conducerea şi îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitãţi specifice la bord când nava se aflã în marş. Acest serviciu are o duratã continuã de 4 ore şi se executã în 24 de ore pe 3 schimburi. Pentru anumite posturi şi în funcţie de starea vremii şi a mãrii, comandantul navei poate reduce durata unui schimb de cart sau poate dubla numãrul personalului. ART. 394 (1) În cadrul serviciilor speciale intrã, dar fãrã a se limita doar la acesta, serviciul de gardã şi siguranţã. (2) Serviciul de gardã şi siguranţã este destinat pentru îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de asigurarea pazei, siguranţei şi vitalitãţii navelor care staţioneazã la apã, aflate în stare operaţionalã sau neoperaţionalã, pe timpul reparaţiilor, iernaticului şi este efectuat de membrii echipajului. (3) Criteriile de stabilire, dimensiunea şi componenţa serviciului de gardã şi siguranţã se stabilesc conform normelor prevãzute în anexa nr. 7. (4) Serviciul de gardã şi siguranţã se executã, de regulã, pe o duratã de 24 de ore. ART. 395 Conducerea nemijlocitã a personalului din serviciul pe navã, planificarea echipajului şi rãspunderea pentru executarea corectã a serviciului la bordul navei revin ofiţerului secund (comandantul navei). ART. 396 Pregãtirea personalului navei pentru serviciul pe navã se executã sub conducerea ofiţerului secund (comandantul navei) în orele stabilite prin programul navei, înainte de începerea serviciului. ART. 397 Tabelul cu posturile serviciului la bord şi serviciilor speciale se întocmeşte de ofiţerul secund şi se aprobã de comandantul navei. La întocmirea tabelului se va avea în vedere ca numãrul persoanelor aflate în serviciul la bord sã fie stabilit la strictul necesar şi în niciun caz sã nu depãşeascã 1/3 din efectivul prezent al navei. ART. 398 Pe timpul marşului, staţionãrii la cheu sau la ancorã, în funcţie de complexitatea tehnicii, se prevede de regulã urmãtorul personal de serviciu: a) ofiţer de cart, când nava se aflã în marş şi în staţionare la ancorã sau în alte locuri decât locul de staţionare permanentã al structurii din care face parte nava; b) ofiţer de gardã pe navã, când nava se aflã în staţionare la cheu sau la ancorã în locul de staţionare permanentã; c) cartul punte; d) cartul navigaţie; e) cartul comunicaţii şi supraveghere radio-electronicã; f) cartul electromecanicã; g) cartul vitalitate; h) echipajul ambarcaţiunii de serviciu. ART. 399 Serviciul de cart reprezintã o formã a serviciului la bord, când nava se aflã în marş, la ancorã (geamandurã) sau la cheu. ART. 400 Personalul aflat în serviciul de cart se va afla în permanenţã la post, putând sã-l pãrãseascã numai dupã predarea serviciului sau la ordinul (cu aprobarea) ofiţerului de cart. ART. 401 Serviciul de cart se executã în trei schimburi, de regulã dupã urmãtorul orar: a) schimbul I, orele 8.00-12.00 şi 20.00-24.00; b) schimbul II, orele 12.00-16.00 şi 00.00-04.00; c) schimbul III, orele 16.00-20.00 şi 4.00-08.00. ART. 402 Fiecare membru al echipajului, numit în serviciul la bordul navei, rãspunde pentru activitatea sa în postul încredinţat, în conformitate cu sarcinile şi îndatoririle stabilite prin rolurile navei. ART. 403 În marş, pe întreaga navã, echipajul executã cart la posturi, în funcţie de starea de pregãtire ordonatã şi în conformitate cu rolurile navei. ART. 404 Când nava acosteazã în alte porturi sau locuri de staţionare, când trebuie pãzite anumite materiale la mal sau la bord, când nava se aflã pe doc, precum şi oricând este necesar, în cadrul serviciului la bord se pot înfiinţa posturi de pazã în conformitate cu reglementãrile interne în vigoare. ART. 405 Personalul aflat în serviciu nu are dreptul sã înceteze sau sã încredinţeze altei persoane executarea îndatoririlor ce îi revin. ART. 406 Pe timpul zilei, personalul serviciului de cart care nu se aflã în post participã la program. ART. 407 Pe timpul alarmelor şi exerciţiilor, personalul aflat în serviciu executã atribuţiile conform rolurilor navei. 2. Ofiţerul de cart 2.1. Îndatoriri generale ART. 408 (1) Ofiţerul de cart este persoana cãreia comandantul îi încredinţeazã conducerea şi siguranţa navei, precum şi conducerea echipajului pe timpul marşului şi în staţionare la ancorã sau în alte locuri decât locul de staţionare permanentã al structurii din care face parte nava. În îndeplinirea îndatoririlor sale, ofiţerul de cart este subordonat comandantului navei. (2) Ofiţerului de cart i se subordoneazã, în perioada cartului sãu, întregul personal aflat în serviciu la bordul navei. ART. 409 În marş, ofiţerul de cart se va gãsi tot timpul pe comandã, fiindu-i interzis sã îşi pãrãseascã postul fãrã aprobare. ART. 410 În situaţii deosebite, care impun prezenţa comandantului pe comandã, ofiţerul de cart este obligat sã îl cheme. Când nava este în caz de pericol iminent, el este obligat sã acţioneze din proprie iniţiativã, anunţând urgent pe comandantul navei. ART. 411 Ofiţerul de cart conduce acţiunile pentru menţinerea vitalitãţii navei pânã la preluarea conducerii navei de cãtre comandant. ART. 412 Ofiţerul de cart ia mãsurile ce se impun în caz de înrãutãţire a timpului sau pe vizibilitate redusã. ART. 413 Atât în marş, cât şi pe timpul staţionãrii la ancorã, ofiţerul de cart va avea la post: binoclu, ceas, fluier, megafon, pistol de semnalizare (cartuşe reactive de semnalizare), instrumente de lucru pe hartã. ART. 414 În timpul cartului, ofiţerul de cart completeazã jurnalul de bord, iar la predarea serviciului certificã prin semnãturã. ART. 415 Ofiţerul de cart are urmãtoarele obligaţii: a) sã cunoascã întrebuinţarea în misiune a armamentului de la bordul navei; b) sã menţinã starea de pregãtire ordonatã în vederea luptei sau marşului; c) sã menţinã siguranţa navei şi prevenirea abordajelor; d) sã urmãreascã îndeplinirea atribuţiilor de cãtre personalul de serviciu; e) sã asigure executarea observãrii vizuale şi tehnice, precum şi transmiterea şi recepţionarea la timp a semnalelor; f) sã întrebuinţeze corect semnalele de recunoaştere; g) sã transmitã semnale de alarmare ordonate; h) sã cunoascã întrebuinţarea aparaturii şi a instalaţiilor din comandã; i) sã cunoascã în orice moment starea mijloacelor de salvare; j) sã ia mãsuri pentru darea onorului navelor pe care le întâlneşte; k) sã se asigure de buna funcţionare a luminilor de navigaţie şi a instalaţiei de semnalizare acusticã pe timp de vizibilitate redusã; l) sã urmãreascã permanent situaţia hidrometeorologicã. ART. 416 La intrarea în serviciu, ofiţerul de cart este obligat sã se informeze despre: a) starea de pregãtire ordonatã; b) punctul şi elementele de marş ale navei (drum, numãr de rotaţii la maşini); c) formaţia, locul în formaţie şi elementele formaţiei (la navigaţia în formaţie); d) semnalele de recunoaştere; e) mecanismele şi instalaţiile în funcţiune; f) starea şi regimul de lucru al mijloacelor tehnice de observare; g) situaţia hidrometeorologicã; h) regulile de port sau de radã; i) starea de pregãtire a mijloacelor de salvare; j) locul unde se gãsesc comandantul şi ofiţerul secund; k) ordinele şi dispoziţiile în curs de executare; l) activitãţile de pregãtire, exerciţiile şi lucrãrile care se executã la navã. ART. 417 În mapa cu documentele ofiţerului de cart se vor gãsi: a) jurnalul de bord; b) instrucţiunile ofiţerului de cart cu: schema observãrilor şi apãrãrilor navei, extras din rolul de vitalitate, schema navei cu legãturile interioare, schema organizãrii serviciului de cart; c) Regulamentul serviciului la bordul navelor; R.I.P.A.M.; R.N.D.; d) Codul semnalelor de misiune şi evoluţii; e) situaţia plinurilor navei; f) planificarea serviciului de cart; g) semnalele de recunoaştere în vigoare; h) instrucţiuni privind: - semnalele internaţionale folosite în caz de naufragiu; - semnalele internaţionale folosite de forţele care participã la operaţiunile de salvare; i) texte standard (în limba englezã) pentru coordonarea tuturor acţiunilor desfãşurate cu nave din flotele altor ţãri, pe mare; j) abrevierile radio folosite pentru coordonarea operaţiunilor de cãutare şi salvare pe mare. 2.2. Îndatoririle ofiţerului de cart pe timpul marşului ART. 418 În marş, ofiţerul de cart rãspunde de: a) menţinerea navei la drumul şi viteza ordonate; b) menţinerea locului în formaţie (când se navigheazã în formaţie); c) folosirea corectã a luminilor de navigaţie şi a instalaţiilor de semnalizare acusticã; d) descoperirea pericolelor de navigaţie şi evitarea acestora. ART. 419 Când comandantul navei sau ofiţerul secund lipsesc de pe comandã, ofiţerul de cart rãspunde de: a) prevenirea abordajelor; b) salvarea oamenilor cãzuţi în apã. ART. 420 Ofiţerul de cart este obligat: a) sã ţinã la zi navigaţia şi sã determine periodic punctul navei; b) sã menţinã drumul, viteza şi locul ordonat în formaţie; c) sã completeze jurnalul de navigaţie; d) sã urmãreascã executarea întocmai de cãtre timonier a ordinelor date; e) în timpul schimbãrilor de vitezã, de drum ca şi pe timpul întoarcerilor şi ieşirilor din formaţie, sã ordone semnalizatorului de cart sã dea semnalele respective; f) în timpul navigaţiei cu lumini, sã ordone observatorilor executarea unui control permanent asupra bunei funcţionãri a luminilor de navigaţie; g) în orice situaţie sã respecte şi sã ordone darea semnalelor conform R.I.P.A.M. sau R.N.D.; h) la întâlnirea cu alte nave sã sesizeze pericolele de coliziune şi sã ia mãsuri de evitare a acestora conform prevederilor R.I.P.A.M. (R.N.D.); i) sã nu permitã prezenţa pe comandã a persoanelor care nu au atribuţii de serviciu; j) sã raporteze imediat comandantului schimbãrile de situaţie sau condiţiile de navigaţie care ar putea influenţa siguranţa navigaţiei sau îndeplinirii misiunii primite. ART. 421 Ofiţerul de cart nu are dreptul sã schimbe drumul şi viteza fãrã permisiunea comandantului navei, cu excepţia cazurilor neprevãzute ce ar ameninţa siguranţa navigaţiei. 2.3. Îndatoririle ofiţerului de cart pe timpul staţionãrii la ancorã (geamandurã) ART. 422 Pe timpul staţionãrii la ancorã (geamandurã), ofiţerul de cart rãspunde de: a) siguranţa navei în staţionare; b) menţinerea stãrii de pregãtire pentru misiune ordonatã; c) protecţiile şi apãrãrile navei; d) respectarea regulilor portuare şi de radã; e) executarea programului ordonat pe navã. ART. 423 La luarea în primire a serviciului de cart în staţionare la ancorã (geamandurã), ofiţerul de cart primeşte de la predecesorul sãu urmãtoarele date: a) punctul navei şi procedeele prin care a fost determinat; b) starea de pregãtire pentru marş şi starea de pregãtire a navei în vederea luptei; c) adâncimea apei, natura fundului, curenţii; d) lungimea lanjului la apã (parâmele date la geamandurã); e) starea de pregãtire pentru fundarisirea celei de-a doua ancore; f) situaţia hidrometeorologicã şi prognoza; g) formaţia navelor care staţioneazã la ancorã şi locul navei în formaţie; h) ordinele primite şi în curs de executare; i) numãrul ambarcaţiunilor plecate de la navã şi cele care se aflã lângã navã; j) situaţia prezenţei personalului la bord; k) locul unde se aflã comandantul şi ofiţerul secund. ART. 424 Ofiţerul de cart este obligat: a) sã urmãreascã situaţia hidrometeorologicã, sã mãsoare forţa vântului din orã în orã (când este cazul mai des) şi sã ia mãsuri pentru vreme rea; b) sã urmãreascã dacã nava deriveazã (dacã ancora derapeazã); c) sã urmãreascã mişcãrile de nave şi ambarcaţiuni în radã şi sã ia mãsuri în cazul apropierilor periculoase; d) sã pregãteascã, la ordinul comandantului, nava pentru primirea navelor şi ambarcaţiunilor care vin la acostare, indicând acestora bordul de acostare; e) sã completeze jurnalul de bord; f) sã execute ordinele şi semnalele transmise de nava comandant şi sã le consemneze în jurnalul de bord; g) sã asigure menţinerea observãrii vizuale şi tehnice, iar pe timp de ceaţã sã ordone darea semnalelor conform R.I.P.A.M. (R.N.D.); h) sã cunoascã toate lucrãrile ce se executã de cãtre echipaj în afara bordului şi în arboradã. 3. Ofiţerul de gardã pe navã ART. 425 (1) Ofiţerul de gardã pe navã este persoana cãreia comandantul îi încredinţeazã siguranţa navei, precum şi conducerea echipajului pe timpul staţionãrii la ancorã sau cheu în locul de staţionare permanentã al structurii din care face parte nava. În îndeplinirea îndatoririlor sale, ofiţerul de gardã pe navã este subordonat comandantului navei. (2) Ofiţerului de gardã pe navã i se subordoneazã, în perioada cartului sãu, întreg personalul aflat în serviciu la bordul navei. ART. 426 Pe timpul executãrii serviciului, ofiţerul de gardã pe navã îndeplineşte atribuţiile ofiţerului de cart prevãzute la art. 422-424. 4. Documentele navei ART. 427 (1) Documentele principale ale navei sunt jurnalul de bord şi jurnalul de maşini. (2) La nivelul compartimentelor navei, respectiv componentelor de specialitate, se elaboreazã şi se completeazã şi alte documente de evidenţã şi control a activitãţilor, în conformitate cu instrucţiunile specifice acestora. 4.1. Jurnalul de bord ART. 428 Jurnalul de bord este documentul juridic de evidenţã şi control al activitãţilor şi al evenimentelor ce se desfãşoarã la bordul navei. La producerea unor coliziuni, puneri pe uscat sau avarii grave, acesta se sigileazã şi se introduce în funcţiune jurnalul de bord de rezervã. ART. 429 Jurnalul de bord se completeazã de cãtre ofiţerul de cart, în conformitate cu instrucţiunile tipãrite pe formulare. La navele unde nu se executã serviciul de ofiţer de cart, jurnalul de bord se completeazã de cãtre comandantul navei. ART. 430 (1) În jurnalul de bord se trec: a) misiunile primite, începerea şi terminarea activitãţilor; b) semnalele primite şi transmise; c) evenimentele petrecute la ancorã sau la cheu; d) numele persoanelor sosite la bord; e) saluturile acordate de cãtre navã; f) primirea (debarcarea) diferitelor materiale; g) accidentele, avariile, degradãrile sau pierderile de materiale; h) situaţia plinurilor la muniţie, combustibil, lubrifianţi, apã şi alimente; i) schimbãri în asieta navei; j) plecarea şi sosirea ambarcaţiunilor la bord; (2) În afarã de cele de mai sus, în marş, în jurnalul de bord se înscriu: a) drumurile adevãrate şi drumurile compas urmate de navã; b) poziţia navei, calculatã prin estimare, prin calcule astronomice sau cu mijloace tehnice; c) schimbãri de drum; d) distanţele pânã la reperele de la coastã şi orele la care au fost mãsurate; e) orele la care uscatul a dispãrut din vedere; f) ordinea în care se navigheazã în formaţie; g) schimbãrile de poziţie; h) incidentele de navigaţie; i) situaţia hidrometeorologicã şi perturbaţiile intervenite; j) ora şi relevmentele luate la faruri şi insule; k) comenzile ordonate la timonã şi la maşini; l) drumurile şi vitezele probabile ale navelor întâlnite, relevmentele la acestea, precum şi alte date referitoare la situaţia de navigaţie. ART. 431 Comandantul navei şi ofiţerul secund urmãresc completarea corectã a jurnalului de bord. 4.2. Jurnalul de maşini ART. 432 Jurnalul de maşini este documentul în care şeful componentei de specialitate electromecanic înscrie cu exactitate orele de marş şi staţionare, orele la care s-au efectuat manevrele, cantitatea de combustibil primitã şi consumatã, starea de funcţionare a tehnicii, precum şi alte date care intereseazã serviciul de misiune electromecanic. Jurnalele de maşini se completeazã în conformitate cu instrucţiunile tipãrite pe formularele tip. 4.3. Înregistrãrile pe bandã magneticã ART. 433 În comanda de navigaţie a navelor se pot utiliza benzi audio sau casete video pentru înregistrarea activitãţilor (ordine, comenzi, rapoarte), în urmãtoarele situaţii: pe timpul manevrelor de intrare (ieşire) în (din) porturi, la executarea misiunilor pe mare sau fluviu, la producerea unor avarii, puneri pe uscat sau a altor incidente de navigaţie, la navigaţia prin strâmtori sau raioane periculoase, în condiţii meteo grele, pe timpul intervenţiilor pentru salvarea vieţii umane pe mare etc. Casetele audio sau video se predau la compartimentul de documente secrete unde au fost luate în evidenţã şi constituie probe (asemãnãtoare cutiei negre de la aeronave) în diferite situaţii (litigii navale, accidente de navigaţie etc.). CAP. XII Exploatarea şi întreţinerea navei ART. 434 Toţi membrii echipajului rãspund de pãstrarea, întreţinerea şi exploatarea tehnicii, armamentului şi materialelor din dotarea navei pe care le au în primire. ART. 435 În obligaţiile acestora intrã: a) verificarea periodicã a existenţei tehnicii, armamentului şi materialelor; b) cunoaşterea în detaliu a caracteristicilor şi a regulilor de întrebuinţare, precum şi menţinerea tehnicii, armamentului şi materialelor în stare de funcţionare şi curate; c) exploatarea tehnicii şi armamentului în conformitate cu instrucţiunile tehnice, prevenirea şi înlãturarea defectelor constatate; d) verificarea reparaţiilor executate prin probe de funcţionare. ART. 436 Pentru prevenirea avariilor şi pentru buna funcţionare a armamentului şi tehnicii, membrii echipajului care le au în primire sunt obligaţi sã execute: a) aplicarea întocmai a instrucţiunilor de exploatare pe timpul funcţionãrii (întrebuinţãrii); b) remedierea defecţiunilor constatate şi informarea despre aceasta. ART. 437 Organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de întreţinere şi reparare a navelor se executã în conformitate cu prevederile "Normativului privind asigurarea tehnicã de marinã, a structurilor deţinãtoare de nave din Ministerul Administraţiei şi Internelor". ART. 438 Principalele mãsuri şi acţiuni pentru organizarea, asigurarea vitalitãţii, flotabilitãţii şi stabilitãţii navei sunt prezentate în anexa nr. 8. ART. 439 Principalele mãsuri de securitate şi sãnãtate în muncã şi de prevenire a incendiilor la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt prezentate în anexa nr. 9. CAP. XIII Organizarea şi desfãşurarea pregãtirii echipajului ART. 440 Organizarea şi desfãşurarea pregãtirii echipajului au drept scop: a) însuşirea practicã a specialitãţii, formarea şi perfecţionarea deprinderilor de folosire în misiune a armamentului şi tehnicii, a deprinderilor de a acţiona unitar în îndeplinirea misiunilor ce revin navei; b) însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor marinãreşti şi în acţiunile pentru vitalitatea navei; c) formarea şi menţinerea coeziunii echipajului pentru asigurarea îndeplinirii misiunilor. ART. 441 Organizarea şi desfãşurarea pregãtirii echipajului vor avea în vedere: a) specificul misiunilor ce revin navei, în funcţie de clasa şi tipul acesteia; b) regulamentele, instrucţiunile de folosire în misiune a navei, dispoziţiile şi normele stabilite de eşaloanele superioare; c) starea în care se gãseşte nava şi misiunile primite; d) mãsurile ce se impun pentru menţinerea capacitãţii de misiune a navei. ART. 442 (1) Pregãtirea generalã a echipajului se desfãşoarã în scopul formãrii deprinderilor de a acţiona unitar pentru îndeplinirea misiunilor navei, urmãrindu-se în mod deosebit: a) antrenarea echipajului în îndeplinirea atribuţiilor conform rolurilor; b) verificarea şi perfecţionarea organizãrii de misiune şi a activitãţii curente a navei; c) formarea şi perfecţionarea deprinderilor şefilor componentelor de specialitate; d) verificarea stadiului pregãtirii echipajului în vederea îndeplinirii misiunilor navei. (2) Planul pregãtirii echipajului se concepe ţinându-se seama de posibilitãţile reale de a-l îndeplini. ART. 443 Pentru perioada când nava se aflã în reparaţii se întocmeşte un program special de pregãtire, activitatea echipajului la bord fiind orientatã pentru studierea caracteristicilor navei, ale armamentului şi tehnicii de la bord. ART. 444 Navelor ieşite din reparaţii sau conservare li se acordã timp pentru organizarea de misiune şi curentã, pentru pregãtirea şi antrenarea echipajelor în vederea cunoaşterii îndatoririlor pentru executarea misiunilor specifice. ART. 445 Exerciţiile generale pe navã se conduc de cãtre comandantul navei sau ofiţerul secund. CAP. XIV Dispoziţii finale ART. 446 (1) Şefii (comandanţii) structurilor care au în dotare nave maritime sau fluviale vor lua mãsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea întocmai a prevederilor prezentului regulament. (2) Structurile care au în dotare nave vor elabora dispoziţii/ordine proprii, care vor urmãri alinierea conţinutului prezentului regulament la specificul lor de activitate. ART. 447 Anexele nr. 1-10 fac parte integrantã din prezentul regulament. ANEXA 1 la regulament TABEL CU ECHIPAJUL MINIM DE SIGURANŢĂ A NAVIGAŢIEI
┌──────────────────────────────┬─────────┬────────────┬──────┬─────────────────────────────┬──────────────────────────────┬───────┬─────┐
│ │ │ Comandant │ │ CSN │ CSE │Ajutor │ │
│ │Comandant│(Conducãtor)│Ofiţer├────────────┬────────┬───────┼───────┬──────────┬───────────┤coman- │ │
│ Categorie/Tip navã │ navã │ şalupã/ │secund│şef echipaj,│ │ │ şef │ mecanic │ │dant │Total│
│ │ │ambarcaţiune│ │ şef │timonier│marinar│mecanic│(motorist)│electrician│ambar │ │
│ │ │ │ │compartiment│ │ │ │ │ │caţiune│ │
├──────────────────────────────┴─────────┴────────────┴──────┴────────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴───────┴─────┤
│ Nave de Supraveghere │
├──────────────────────────────┬─────────┬────────────┬──────┬────────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬───────┬─────┤
│Navã maritimã de supraveghere │ 1 │ │ 1 │ 2 │ 1 │ 2 │ 1 │ 3 │ 1 │ │ 12 │
│(proiect tip P-157) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Nave de Patrulare şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Intervenţie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Navã maritimã de patrulare │ 1 │ │ 1 │ 1 │ 1 │ 2 │ 1 │ 2 │ 1 │ │ 10 │
│(proiect tip 0111-C) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Navã maritimã de patrulare │ 1 │ │ │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 2 │ 1 │ │ 8 │
│(proiect tip 834-M) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Navã fluvialã de patrulare │ 1 │ │ 1 │ 1 │ │ 2 │ 1 │ 1 │ 1 │ │ 8 │
│(proiect tip 822-M) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Navã fluvialã de patrulare │ 1 │ │ │ 1 │ │ 1 │ 1 │ 1 │ │ │ 5 │
│(proiect tip C-119, 383) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┴─────────┴────────────┴──────┴────────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴───────┴─────┤
│ Şalupe de patrulare, control şi/sau intervenţie │
├──────────────────────────────┬─────────┬────────────┬──────┬────────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬───────┬─────┤
│Şalupã de intervenţie │ │ 1 │ │ │ │ 1 │ │ 1 │ │ │ 3 │
│(proiect FREEWAY, R1250) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Şalupã de intervenţie │ │ 1 │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ 2 │
│(proiect MAREN, R-1120, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│CLASS 500) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Şalupã fluvialã de patrulare │ │ 1 │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ 2 │
│(proiect WOLLA, 410, U371) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Şalupã fluvialã de patrulare │ │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1 │
│(proiect 186, 106) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┴─────────┴────────────┴──────┴────────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴───────┴─────┤
│ Ambarcaţiuni de patrulare, intervenţie, control şi/sau salvare │
├──────────────────────────────┬─────────┬────────────┬──────┬────────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬───────┬─────┤
│Ambarcaţiune de abordaj şi │ │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1 │
│control proiect SLP-5400, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│barcã pneumaticã cu motor, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│barcã cu motor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Ambarcaţiune de patrulare, │ │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ 1 │ 2 │
│intervenţie, control/salvare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(proiect Bayliner 160 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Runabout, Quicksilver │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│470 Sport, HARPOON, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ MF 580) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Ambarcaţiune de patrulare, │ │ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1 │
│intervenţie, control/salvare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(proiect HTI 425, RR4, 2, F50,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│DRUSSILA, FORWARD etc.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┴─────────┴────────────┴──────┴────────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴───────┴─────┤
│ Nave cu misiuni speciale │
├──────────────────────────────┬─────────┬────────────┬──────┬────────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬───────┬─────┤
│Nave de remorcaj şi salvare │ 1 │ │ │ 1 │ │ 1 │ 1 │ 1 │ │ │ 5 │
│(proiect 405, 1367) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Remorcher fluvial │ 1 │ │ │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ │ 7 │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Navã stins incendii (bac │ │ 1 │ │ │ │ 1 │ │ 1 │ │ │ 3 │
│autopropulsat, şalupã p.s.i.) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Navã sanitarã (proiect 383S) │ 1 │ │ │ 1 │ │ 1 │ 1 │ 1 │ │ │ 5 │
├──────────────────────────────┴─────────┴────────────┴──────┴────────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴───────┴─────┤
│ Nave de transport şi aprovizionare │
├──────────────────────────────┬─────────┬────────────┬──────┬────────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬───────┬─────┤
│Tanc maritim propulsat │ 1 │ │ 1 │ 2 │ 1 │ 3 │ 1 │ 3 │ 1 │ │ 13 │
│(proiect 1407) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Tanc fluvial nepropulsat │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ │ │ 1 │
│(proiect TFN 200, TFN 55) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Gabara fluvialã propulsatã 50T│ 1 │ │ │ │ │ 1 │ 1 │ 1 │ │ │ 4 │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Bac fluvial propulsat │ │ 1 │ │ │ │ 1 │ │ 1 │ │ │ 3 │
│(proiect BF 15, BM) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Şlep fluvial nepropulsat │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ │ │ 1 │
├──────────────────────────────┴─────────┴────────────┴──────┴────────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴───────┴─────┤
│ Nave cu destinaţie specialã │
├──────────────────────────────┬─────────┬────────────┬──────┬────────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬───────┬─────┤
│Atelier plutitor │ 1 │ │ │ 1 │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ │ 5 │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Nava bazã (proiect 0420) │ 1 │ │ │ 1 │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ │ 5 │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Doc plutitor 200 t │ 1 │ │ │ 1 │ │ 2 │ 1 │ 2 │ │ │ 7 │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Doc plutitor 80 t │ 1 │ │ │ 1 │ │ 1 │ │ 1 │ │ │ 4 │
├──────────────────────────────┴─────────┴────────────┴──────┴────────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴───────┴─────┤
│ Pontoane de acostare, pontoane dormitor │
├──────────────────────────────┬─────────┬────────────┬──────┬────────────┬────────┬───────┬───────┬──────────┬───────────┬───────┬─────┤
│Ponton dormitor │ │ 1 │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ 2 │
│(proiect PDN 40, PDN 50) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼─────────┼────────────┼──────┼────────────┼────────┼───────┼───────┼──────────┼───────────┼───────┼─────┤
│Ponton acostare cu cabinã │ │ │ │ │ │ 1 │ │ │ │ │ 1 │
└──────────────────────────────┴─────────┴────────────┴──────┴────────────┴────────┴───────┴───────┴──────────┴───────────┴───────┴─────┘
┌────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────────────┬─────┬──────────┐
│Denumirea posturilor│Locul unde│ Încadrarea │ │ │
│ şi serviciilor │se aflã ├───────┬────────┬──────────┬────────┬──────────┤Total│Observaţii│
│ │amplasat │Ofiţeri│Maiştri │ Agenţi/ │Personal│ Gradaţi │ │ │
│ │ pe navã │ │militari│Subofiţeri│contrac-│şi soldaţi│ │ │
│ │ │ │ │ │ tual │ voluntari│ │ │
├────────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Postul de comandã │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│Componenta ........ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┴──────────┼───────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┼─────┼──────────┤
│ TOTAL: │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────────┴───────┴────────┴──────────┴────────┴──────────┴─────┴──────────┘
┌────┬────────────────────┬──────────────────────────┬───────────────────┬──────┬─────┬──────────┐
│Nr. │Denumirea posturilor│Denumirea funcţiei conform│Numele şi prenumele│Gradul│Seria│Observaţii│
│crt.│ şi a componentei │ statului de organizare │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼──────────┤
│ 1. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼──────────┤
│ 2. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼──────────┤
│ 3. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼──────────┤
│ 4. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼──────────┤
│ 5. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼──────────┤
│ 6. │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────────┴──────┴─────┴──────────┘
┌────┬───────────────────────────┬───────────────────────┬───────┬─────┬──────────────┬──────────┐
│Nr. │ Funcţia conform statului │ Numele şi prenumele │Gradul │Seria│ Îndatoriri │Înlocuitor│
│crt.│ de organizare │ │ │ │ │ (seria) │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼───────┼─────┼──────────────┼──────────┤
│ 1. │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼───────┼─────┼──────────────┼──────────┤
│ 2. │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼───────┼─────┼──────────────┼──────────┤
│ 3. │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼───────┼─────┼──────────────┼──────────┤
│ 4. │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼───────┼─────┼──────────────┼──────────┤
│ 5. │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────┼───────────────────────┼───────┼─────┼──────────────┼──────────┤
│ 6. │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────────────────────┴───────────────────────┴───────┴─────┴──────────────┴──────────┘
┌────┬────────────────────────┬───────────────────┬──────┬─────┬─────────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │Funcţia conform statului│Numele şi prenumele│Gradul│Seria│ Locul unde │Îndatoriri│Înlocuitor│
│crt.│ de organizare │ │ │ │se desfãşoarã│ │ (seria) │
│ │ │ │ │ │ activitatea │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ 1. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ 2. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ 3. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ 4. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ 5. │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼───────────────────┼──────┼─────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ 6. │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────────────────┴───────────────────┴──────┴─────┴─────────────┴──────────┴──────────┘
┌───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Dimensiuni │ Mãrimea │
│ (cm) ├────────────┬───────────┬─────────┬──────────┬─────────────┤
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├───────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼─────────────┤
│Lungimea (L) │ 180 │ 120 │ 90 │ 60 │ 45 │
├───────────────┼────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼─────────────┤
│Lãţimea (l) │ 120 │ 80 │ 60 │ 40 │ 30 │
└───────────────┴────────────┴───────────┴─────────┴──────────┴─────────────┘
┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ Dimensiuni │ Mãrimea │ │
│ (cm) ├─────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────────┤ Culoarea │
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lungimea (L) │ 148 │ 114 │ 95 │ 75 │ 58 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lãţimea (l) │ 148 │ 114 │ 95 │ 75 │ 58 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ a │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ 45 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ b │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ 45 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ c │ 2 │ 2 │ 2 │ 1,5 │ 1,5 │ alb │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ d │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │ 5 │albastru- │
│ │ │ │ │ │ │cobalt │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ e │ 10 │ 8 │ 6 │ 5 │ 4 │ auriu │
└───────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┴──────────┴──────────┘
┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ Dimensiuni │ Mãrimea │ │
│ (cm) ├─────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────────┤ Culoarea │
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lungimea (L) │ 148 │ 114 │ 95 │ 75 │ 58 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lãţimea (l) │ 148 │ 114 │ 95 │ 75 │ 58 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ a │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ 45 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ b │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ 45 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ c │ 2 │ 2 │ 2 │ 1,5 │ 1,5 │ alb │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ d │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │ 5 │galben- │
│ │ │ │ │ │ │crom │
└───────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┴──────────┴──────────┘
┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ Dimensiuni │ Mãrimea │ │
│ (cm) ├─────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────────┤ Culoarea │
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lungimea (L) │ 150 │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lãţimea (l) │ 150 │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ a │ 50 │ 40 │ 30 │ 25 │ 20 │ alb │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ b │ 40 │ 32 │ 24 │ 20 │ 16 │ alb │
└───────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┴──────────┴──────────┘
┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ Dimensiuni │ Mãrimea │ │
│ (cm) ├─────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────────┤ Culoarea │
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lungimea (L) │ 150 │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lãţimea (l) │ 150 │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ a │ 25 │ 20 │ 15 │ 12,5 │ 10 │ alb │
└───────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┴──────────┴──────────┘
┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ Dimensiuni │ Mãrimea │ │
│ (cm) ├─────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────────┤ Culoare │
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lungimea (L) │ 150 │ 120 │ 90 │ 75 │ 60 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Lãţimea (l) │ 100 │ 80 │ 60 │ 50 │ 40 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ a │ 75 │ 60 │ 45 │ 36 │ 30 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ b │ 50 │ 40 │ 30 │ 25 │ 20 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ c │ 34 │ 26 │ 18 │ 14 │ 11 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ d │ 40 │ 31 │ 22 │ 18 │ 14 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ e │ 25 │ 20 │ 15 │ 12 │ 10 │galben- │
│ │ │ │ │ │ │crom │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ f │ 34 │ 26 │ 18 │ 14 │ 11 │ negru │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ g │ 40 │ 31 │ 22 │ 18 │ 14 │ negru │
└───────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┴──────────┴──────────┘
┌───────────────┬─────────────────────────────┬──────────┐
│ Dimensiuni │ Mãrimea │ │
│ (cm) ├─────────┬─────────┬─────────┤ Culoarea │
│ │ 1 │ 2 │ 3 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Lungimea (L) │ 150 │ 120 │ 90 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│Lãţimea (l) │ 100 │ 80 │ 60 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ a │ 75 │ 60 │ 45 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ b │ 50 │ 40 │ 30 │ │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ c │ 50 │ 40 │ 30 │ negru │
├───────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ d │ 60 │ 50 │ 40 │ negru │
└───────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┘
┌────┬─────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬────────┐
│ │ │ Semnalul cu soneria │ │
│Nr. │ ├───────────────────────────────────────┬───────────┤De câte │
│crt.│ Denumirea semnalului │ │Durata în │ori se │
│ │ │ │ secunde │repetã │
│ │ │ Compunerea semnalului ├─────┬─────┤ │
│ │ │ │Sunet│Sunet│ │
│ │ │ │lung │scurt│ │
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 1. │Alarmã de intervenţie │Un sunet lung │ 15 │ │ O datã │
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 2. │Alarmã de exerciţiu │Douã sunete scurte, un sunet lung │ 15 │ 1 │ O datã │
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 3. │Alarmã de avarii │Sunete scurte timp de 20 secunde │ │ 1 │ O datã │
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 4. │Alarmã chimicã │Un sunet lung, trei sunete scurte │ 3 │ 1 │De 6 ori│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 5. │Alarmã pentru apãrarea navei │Douã sunete lungi, un sunet scurt │ 3 │ 1 │De 6 ori│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 6. │Adunarea generalã a echipajului │Un sunet scurt, un sunet lung │ 3 │ 1 │De 6 ori│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 7. │Pregãtiţi nava pentru marş şi misiune│Un sunet scurt, douã sunete lungi, un │ 3 │ 1 │De 6 ori│
│ │ │sunet scurt │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 8. │La posturile de manevrã │Douã sunete lungi │ 3 │ │De 6 ori│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│ 9. │Om la apã │Trei sunete lungi │ 3 │ │De 6 ori│
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│10. │Continuarea programului │Un sunet scurt, un sunet lung, un sunet│ 3 │ 1 │De 3 ori│
│ │ │scurt │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────┼─────┼────────┤
│11. │Chemarea ofiţerului de cart │Un sunet lung, un sunet scurt │ 3 │ 1 │De 3 ori│
└────┴─────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴─────┴─────┴────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
