Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 164 din 16 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.070 din 28 noiembrie 2023.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie stabilesc metodologia pentru realizarea atribuţiilor Inspecţiei Judiciare de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, în conformitate cu prevederile legale şi regulamentare.
ART. 2
(1) Inspecţia Judiciară are atribuţii de verificare a activităţii şi conduitei judecătorilor şi procurorilor, atribuţii de control şi alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
(2) Atribuţiile Inspecţiei Judiciare de verificare a activităţii şi conduitei judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:
a) efectuează verificările prealabile în materie disciplinară;
b) efectuează cercetarea disciplinară prealabilă în vederea exercitării acţiunii disciplinare;
c) efectuează verificări privind încălcarea normelor de conduită prevăzute de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor;
d) efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(3) Atribuţiile de control ale Inspecţiei Judiciare sunt următoarele:
a) efectuează verificări la instanţele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile şi informează Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;
b) efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale şi informează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate;
c) efectuează verificări la instanţe sau parchete în legătură cu eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei şi a parchetului, a calităţii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficienţele constatate şi formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora, pe care le prezintă secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
d) evaluează remedierea deficienţelor constatate ca urmare a unor verificări anterioare.
(4) Inspecţia Judiciară are şi alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente, precum:
a) efectuează verificările pentru soluţionarea cererilor privind apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor;
b) efectuează verificările prevăzute de lege şi regulamente pentru concursurile organizate de Consiliul Superior al Magistraturii;
c) efectuează orice alte verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.
(5) Atribuţiile prevăzute la alin. (3) se efectuează din oficiu sau la solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ori a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 3
(1) Rezoluţiile, rapoartele şi celelalte acte întocmite de inspectori în lucrările de inspecţie repartizate se avizează de directorul direcţiei şi se avizează, se aprobă ori se confirmă de inspectorul-şef, după caz, potrivit Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi prezentului regulament.
(2) Directorul de direcţie poate emite următoarele categorii de avize:
a) avize favorabile;
b) avize favorabile cu observaţii;
c) avize negative.
(3) Avizele favorabile cu observaţii şi cele negative se motivează şi se ataşează lucrării supuse avizării.
(4) În procedura de confirmare, inspectorul-şef îşi poate însuşi avizul cu observaţii sau avizul negativ al directorului în cazul în care, potrivit legii, nu mai poate dispune infirmarea.
ART. 4
(1) Inspectorul-şef nu poate să îndeplinească acte care privesc judecători sau procurori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ultimei instanţe sau, după caz, parchet unde acesta a funcţionat înaintea numirii ca inspector judiciar. În acest caz, actul este îndeplinit de inspectorul-şef adjunct, de directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători sau de directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori, în această ordine de prioritate.
(2) Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile şi ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei vizate, imparţialitatea inspectorului-şef ar putea fi afectată, precum şi în caz de conflict de interese.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător pentru inspectorul-şef adjunct şi pentru directorii celor două direcţii de inspecţie. În cazul directorilor, actul se îndeplineşte de inspectorul judiciar desemnat prin ordin al inspectorului-şef ca înlocuitor al directorului direcţiei.
(4) În caz de încetare a mandatului funcţiei de inspector-şef anterior expirării duratei acestuia sau în orice situaţie de vacanţă a acestei funcţii, interimatul se asigură de inspectorul-şef adjunct, de directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi de directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori, în această ordine de prioritate.
(5) În caz de încetare a mandatului funcţiilor de directori ai celor două direcţii de inspecţie anterior expirării duratei acestuia sau în orice situaţie de vacanţă a acestor funcţii, interimatul se asigură prin delegarea în funcţiile de conducere, de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef, a unor inspectori judiciari care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.
ART. 5
(1) Rezoluţiile, rapoartele şi celelalte acte întocmite în activitatea de inspecţie se tehnoredactează integral cu caractere Calibri 13, la distanţă de un rând, cu alineate la început de paragraf şi cu diacritice specifice limbii române.
(2) Îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul actelor întocmite de inspectori se poate efectua din oficiu sau la cererea persoanelor interesate prin proces-verbal care se comunică persoanelor sau organelor prevăzute în procedurile specifice întocmirii actului îndreptat. Procesul-verbal rămâne ataşat actului îndreptat.
CAP. II
Efectuarea lucrărilor de inspecţie privind activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor
SECŢIUNEA 1
Procedura de soluţionare a sesizărilor disciplinare
ART. 6
(1) Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti sau dispuse prin ordonanţele procurorului, care sunt supuse căilor legale de atac.
(3) Sesizarea se formulează pe suport hârtie sau prin înscris în formă electronică şi se semnează de autorul acesteia ori de reprezentanţii legali sau convenţionali ai săi. Dovada calităţii de reprezentant se anexează la sesizare. Sesizarea formulată pe suport hârtie se depune personal sau prin reprezentant ori se transmite prin poştă, curier, fax sau poştă electronică în format scanat. Sesizarea prin înscris în formă electronică va fi luată în considerare numai dacă este semnată electronic, în condiţiile legii.
(4) Sesizările redactate într-un limbaj agresiv sau injurios se arhivează prin dispoziţia inspectorului-şef.
(5) Sesizarea care nu este semnată olograf sau electronic, nu are ataşată dovada calităţii de reprezentant, nu conţine datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat-o, precum şi cea prevăzută la alin. (2) se clasează, prin rezoluţie, de inspectorul-şef sau, după caz, de inspectorul căruia i-a fost repartizată lucrarea, comunicându-se răspuns în acest sens.
(6) În situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5), dacă se apreciază că există indicii privind săvârşirea unei abateri disciplinare, inspectorul-şef poate dispune, prin proces-verbal, sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare.
(7) Sesizarea care nu este de competenţa Inspecţiei Judiciare se transmite instituţiei competente, iar măsura se comunică autorului sesizării.
ART. 7
(1) Persoane anume desemnate din cadrul Direcţiei secretariat general înregistrează sesizările care respectă condiţiile art. 6 alin. (2) şi (4).
(2) Sesizările care respectă condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (3) şi (5) se înaintează directorului direcţiei de inspecţie competente care, după calificare, le transmite în vederea repartizării aleatorii.
(3) Din dispoziţia directorului de direcţie, sesizările ulterioare care privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană se conexează la prima lucrare înregistrată la Inspecţia Judiciară, iar în cazul în care lucrarea a fost deja soluţionată, acestea se ataşează la prima lucrare înregistrată.
(4) Sesizările disciplinare prevăzute la alin. (2) se repartizează aleatoriu în sistem informatizat inspectorilor de la direcţia competentă în raport cu calitatea persoanei vizate de sesizare. La dosarul lucrării se ataşează fişa de repartizare listată din sistemul informatic.
(5) Repartizarea aleatorie a sesizărilor se va efectua cu excluderea de la repartizare a inspectorilor care au funcţionat imediat anterior numirii la instanţa sau parchetul unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul sau procurorul vizat de sesizare. Inspectorul va fi exclus de la repartizare chiar dacă, la data sesizării Inspecţiei Judiciare, judecătorul sau procurorul vizat nu mai funcţionează la acea instanţă, dar sesizarea vizează fapte săvârşite în perioada în care aceştia şi-au desfăşurat activitatea în cadrul ultimei instanţe sau ultimului parchet unde a funcţionat inspectorul judiciar anterior numirii ca inspector.
(6) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari se poate face numai în următoarele cazuri:
a) imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile;
b) solicitare motivată a inspectorului judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea;
c) suspendarea din activitate, în condiţiile legii;
d) la solicitarea persoanei interesate ori la solicitarea inspectorului judiciar, ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei vizate, imparţialitatea inspectorului judiciar ar putea fi afectată, precum şi în caz de conflict de interese.
(7) Cererea de redistribuire pentru motivul prevăzut la alin. (6) lit. d) trebuie formulată de persoana interesată pe parcursul verificărilor prealabile sau, după caz, al cercetării disciplinare prealabile, de îndată ce motivele i-au fost cunoscute.
(8) Formularea unei cereri de redistribuire nu împiedică continuarea verificărilor prealabile ori a cercetării disciplinare prealabile. Cererea de redistribuire se soluţionează de directorul direcţiei de inspecţie corespunzătoare, prin referat motivat. În situaţia în care cererea este admisă, în referat se va arăta în ce măsură actele îndeplinite de inspectorul desemnat iniţial urmează să fie păstrate. În cazul în care inspectorul desemnat iniţial a procedat între timp la soluţionarea lucrării, rezoluţia inspectorului se infirmă ori, după caz, se avizează negativ de inspectorul-şef în condiţiile legii.
(9) După admiterea cererii de redistribuire se procedează la o nouă repartizare aleatorie, cu excluderea inspectorului desemnat iniţial.
(10) Pentru motivele prevăzute la alin. (6) lit. a), c) şi d), inspectorul-şef poate dispune şi din oficiu redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu. Dispoziţiile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător.
ART. 8
(1) Inspectorul judiciar desemnat poate solicita, prin referat motivat, desemnarea suplimentară a altor inspectori pentru soluţionarea lucrării repartizate. Referatul se aprobă de directorul de direcţie.
(2) Desemnarea altor inspectori are loc aleatoriu.
ART. 9
Inspectorul desemnat să soluţioneze o sesizare procedează după cum urmează:
a) dacă sesizarea a fost repartizată unei direcţii necompetente, propune închiderea propriei lucrări şi repartizarea sesizării la cealaltă direcţie în cazul în care apreciază că aceasta are competenţa legală;
b) dacă sesizarea a fost repartizată ambelor direcţii, deşi numai una este competentă, propune închiderea propriei lucrări în cazul în care apreciază că direcţia la care îşi exercită funcţia nu este competentă să o soluţioneze;
c) dacă sesizarea care vizează judecători şi procurori a fost repartizată numai direcţiei la care îşi exercită funcţia, propune repartizarea acesteia şi la cealaltă direcţie; în acest caz, o copie a sesizării se înaintează celeilalte direcţii;
d) dacă sesizarea nu este semnată olograf sau electronic, nu are ataşată dovada calităţii de reprezentant, nu conţine datele de identificare ale autorului sesizării ori indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat-o sau dacă vizează situaţia prevăzută la art. 6 alin. (2), propune închiderea lucrării şi clasarea sesizării în condiţiile art. 6 alin. (5);
e) în situaţia în care constată că este o sesizare ulterioară care priveşte aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, propune conexarea la prima lucrare înregistrată la Inspecţia Judiciară, iar dacă aceasta a fost deja soluţionată, propune ataşarea la prima lucrare înregistrată.
ART. 10
Propunerile se menţionează pe fişa de repartizare şi se aprobă de directorul direcţiei, care dispune măsurile corespunzătoare.
ART. 11
(1) Termenele de soluţionare a lucrărilor de inspecţie încep să curgă de la data primirii sesizării la Inspecţia Judiciară sau, după caz, de la data întocmirii procesului-verbal de sesizare din oficiu.
(2) Verificările prealabile se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare. Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(3) Referatul motivat de prelungire a termenului se formulează cu cel puţin 5 zile înainte de data expirării termenului a cărui prelungire se solicită. Referatul se avizează de directorul direcţiei şi se aprobă de inspectorul-şef prin rezoluţie consemnată în cuprinsul referatelor de solicitare.
(4) Termenul de prelungire începe să curgă de la data expirării celui a cărui prelungire se solicită.
ART. 12
(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari verifică cu prioritate incidenţa prescripţiei, precum şi identitatea şi calitatea de magistrat a persoanei vizate de sesizare.
(2) Dacă sesizarea priveşte fapte pretins săvârşite cu mai mult de 2 ani anterior datei sesizării Inspecţiei Judiciare, precum şi atunci când persoanele vizate nu mai au calitatea de magistraţi, sesizarea se clasează prin rezoluţie supusă avizării directorului direcţiei şi confirmării inspectorului-şef.
ART. 13
În cadrul verificărilor prealabile se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare.
ART. 14
(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii pot consulta baze de date, informaţii şi acte din evidenţele Inspecţiei Judiciare ori ale altor autorităţi, pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date şi documente şi pot face orice verificări pe care le consideră necesare pentru soluţionarea lucrării. Inspectorii solicită informaţiile necesare cu respectarea principiului confidenţialităţii.
(2) Pe baza solicitării prevăzute la alin. (1), conducerile instanţelor sau parchetelor efectuează verificările corespunzătoare şi transmit Inspecţiei Judiciare rezultatul acestora, precum şi înscrisurile, datele şi informaţiile care au stat la baza acestora, au fost solicitate de inspector ori sunt apreciate ca relevante, după caz. Transmiterea se face la adresa profesională de poştă electronică a inspectorului solicitant, caz în care documentele se ataşează la dosar pe suport optic ori de câte ori este posibil sau prin curier, fax ori, după caz, poştă.
(3) Înscrisurile, datele şi informaţiile obţinute în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se ataşează la dosar pe suport optic ori de câte ori este posibil.
ART. 15
(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari pot propune, prin referat motivat, efectuarea unor deplasări la instanţe sau parchete; la referat se ataşează lucrarea de inspecţie în care este formulat. Referatul se avizează de directorul direcţiei şi se aprobă de inspectorul-şef prin rezoluţie consemnată în cuprinsul referatului, acesta putând stabili pentru efectuarea verificărilor directe o durată mai scurtă decât cea solicitată.
(2) Verificările directe se efectuează cu anunţarea prealabilă a conducătorului instanţei sau parchetului, cu excepţia situaţiilor când acesta este magistratul vizat de sesizare.
ART. 16
(1) În cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari verifică existenţa oricăror indicii privind activitatea ori conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor raportat la aspectele sesizate. În situaţia în care se descoperă şi alte acte materiale circumscrise abaterii sau abaterilor disciplinare vizate de sesizare, inspectorii sunt obligaţi să realizeze verificări complete şi să analizeze existenţa indiciilor prin raportare la întreaga situaţie de fapt constatată.
(2) Cu ocazia efectuării verificărilor prealabile, inspectorii pot propune, prin referat, sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare pentru alte activităţi ori conduite necorespunzătoare ale magistratului vizat sau faţă de alţi magistraţi. Referatul avizat favorabil de directorul direcţiei se înaintează inspectorului-şef care apreciază asupra sesizării din oficiu a Inspecţiei Judiciare.
ART. 17
(1) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează prin rezoluţie motivată supusă avizării directorului de direcţie şi confirmării inspectorului-şef.
(2) Inspectorul-şef poate infirma, o singură dată, rezoluţia de clasare pentru motive de nelegalitate ori netemeinicie.
(3) Rezoluţia de clasare se întocmeşte într-un exemplar original şi un număr de copii suficiente pentru comunicare. Exemplarul original se ataşează la dosarul lucrării.
(4) În cazul în care se constată în procedura de avizare şi confirmare că verificările prealabile efectuate nu sunt complete, inspectorul-şef, din oficiu sau la propunerea directorului de direcţie, poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, o singură dată, completarea acestora. Completarea se efectuează în cel mult 30 de zile de la data dispunerii sale, de aceiaşi inspectori care au emis rezoluţia. Inspectorul-şef poate stabili un termen mai scurt pentru efectuarea completării. Dispoziţiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.
(5) În cazul în care, după completarea verificărilor, inspectorii constată că nu există indicii cu privire la săvârşirea unei abateri disciplinare, întocmesc o nouă rezoluţie de clasare cu luarea în considerare a aspectelor noi, rezultate din completarea verificărilor.
(6) Noua rezoluţie va fi avizată de directorul direcţiei şi confirmată de inspectorul-şef. Cu toate acestea, directorul direcţiei poate aviza negativ ori cu observaţii, iar inspectorul-şef poate confirma cu observaţii noua rezoluţie. Avizele şi confirmarea cu observaţii se întocmesc într-un exemplar original care rămâne ataşat rezoluţiei şi va face parte integrantă din aceasta.
(7) După avizare şi confirmare, rezoluţia de clasare se comunică, în copie, autorului sesizării şi persoanei vizate prin sesizare.
ART. 18
(1) Împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 17, persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se formulează cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru sesizarea iniţială.
(2) Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară.
(3) Soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune sunt:
a) respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate;
b) admiterea plângerii şi completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
(4) Dispoziţiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.
(5) Rezoluţia inspectorului-şef prin care a fost respinsă plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.
(6) Pe durata soluţionării de către instanţă a cauzei prevăzute la alin. (5), termenul de 2 ani, prevăzut la art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022, se suspendă.
(7) În cazul în care, prin hotărâre judecătorească, s-a dispus admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, termenul pentru completarea verificărilor este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii instanţei; aceasta se efectuează de inspectorii care au emis rezoluţia de clasare. Prevederile art. 17 se aplică în mod corespunzător.
ART. 19
(1) În situaţia în care se constată, ca rezultat al efectuării verificărilor prealabile, existenţa unor indicii cu privire la săvârşirea de abateri disciplinare, inspectorii dispun, prin rezoluţie motivată, începerea cercetării disciplinare prealabile.
(2) Rezoluţia de începere a cercetării disciplinare prealabile se avizează de directorul direcţiei şi se confirmă de inspectorul-şef.
(3) Dispoziţiile art. 17 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(4) După completarea verificărilor, inspectorii întocmesc o nouă rezoluţie de clasare sau, după caz, de începere a cercetării disciplinare, cu luarea în considerare a aspectelor noi, rezultate din completarea verificărilor.
(5) Noua rezoluţie va fi avizată de directorul direcţiei şi confirmată de inspectorul-şef. Cu toate acestea, directorul direcţiei poate aviza negativ ori cu observaţii, iar inspectorul-şef poate confirma cu observaţii noua rezoluţie. Avizele şi confirmarea cu observaţii se întocmesc într-un exemplar original care rămâne ataşat rezoluţiei şi va face parte integrantă din aceasta.
(6) În situaţia rezoluţiei de clasare, dispoziţiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.
(7) Inspecţia Judiciară informează, de îndată, Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la începerea cercetării disciplinare prealabile sau, după caz, respingerea în mod definitiv a sesizării referitoare la cercetarea disciplinară a unui judecător sau procuror. Informarea cuprinde elementele necesare pentru suspendarea sau, după caz, reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.
ART. 20
(1) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată numai după efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară, prin inspectori judiciari.
(2) Prin cercetarea disciplinară prealabilă se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei.
(3) Cercetarea disciplinară prealabilă este o procedură administrativă, nepublică şi necontradictorie, care se desfăşoară cu respectarea garanţiilor procesuale şi procedurale prevăzute de lege, precum şi a dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal. Ascultarea judecătorului sau a procurorului cercetat şi verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii.
ART. 21
(1) În baza rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare prealabile avizate şi confirmate în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, se înregistrează dosar asociat.
(2) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează de inspectorii care au dispus începerea acesteia, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 7 alin. (6).
ART. 22
(1) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în cel mult 60 de zile de la data dispunerii, cu excepţia cazului în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară prealabilă se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(2) Referatul motivat de prelungire a termenului se formulează cu cel puţin 5 zile înainte de data expirării termenului a cărui prelungire se solicită. Referatul se avizează de directorul direcţiei şi se aprobă de inspectorul-şef prin rezoluţie consemnată în cuprinsul referatelor de solicitare.
(3) Termenul de prelungire începe să curgă de la data expirării celui a cărui prelungire se solicită.
ART. 23
(1) Cercetarea disciplinară prealabilă se suspendă dacă împotriva magistratului vizat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă.
(2) Pe baza actului prin care s-a pus în mişcare acţiunea penală, comunicat de organul de urmărire penală, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, suspendarea cercetării disciplinare prealabile până la data la care soluţia pronunţată în cauza care a determinat suspendarea devine definitivă. Organele de urmărire penală comunică, de îndată, Inspecţiei Judiciare soluţia definitivă pronunţată în cauza care a determinat suspendarea.
(3) După comunicarea de către organul de urmărire penală a soluţiei definitive pronunţate în cauza care a determinat suspendarea, se dispune, prin rezoluţia inspectorului, reluarea cercetării disciplinare prealabile. În acest caz, cercetarea continuă de la ultimul act efectuat în cauză.
(4) Rezoluţia prin care s-a dispus suspendarea ori, după caz, reluarea cercetării disciplinare prealabile după suspendare se avizează de directorul direcţiei şi de inspectorul-şef. Dispoziţiile art. 3 se aplică în mod corespunzător.
(5) Rezoluţia avizată se comunică magistratului vizat.
ART. 24
Cercetarea disciplinară prealabilă continuă dacă judecătorul vizat este numit în funcţia de procuror sau dacă procurorul vizat este numit în funcţia de judecător, precum şi în cazul în care persoana cercetată nu mai are calitatea de judecător sau procuror.
ART. 25
(1) Pe durata procedurii disciplinare, inspectorul judiciar poate propune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei.
(2) Propunerea inspectorului este supusă avizării directorului direcţiei şi aprobării inspectorului-şef.
(3) Propunerea aprobată, însoţită de actele relevante, se înaintează secţiei competente a Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 26
(1) Inspectorul care efectuează cercetarea disciplinară prealabilă comunică magistratului vizat rezoluţia de începere a acesteia, însoţită de copia electronică a dosarului de inspecţie, stocată pe un suport adecvat, în orice mod care asigură certitudinea primirii şi confidenţialitatea comunicării.
(2) După primirea rezoluţiei prevăzute la alin. (1), magistratul cercetat poate comunica apărări şi poate propune probe în apărare.
(3) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii şi să ducă la soluţionarea cauzei.
(4) În cadrul cercetării disciplinare prealabile inspectorul administrează probele pe care le consideră necesare. Administrarea probelor se va face în ordinea şi la locul stabilite de inspector. Inspectorul judiciar este obligat să se pronunţe asupra tuturor probelor propuse şi a apărărilor formulate de magistratul cercetat.
(5) În cazul administrării probei cu ascultarea altor persoane, inspectorul consemnează declaraţiile acestora în procese-verbale distincte. Declaraţia se semnează de persoana ascultată şi de inspectorul judiciar care a consemnat-o. Dacă persoana ascultată refuză sau nu poate să semneze, se va face menţiune despre aceasta pe declaraţia consemnată. Persoanele pot fi ascultate din nou, la cererea magistratului vizat sau din oficiu.
(6) În vederea ascultării magistratului cercetat, inspectorul stabileşte modalitatea, data şi ora începerii ascultării, precum şi locul ascultării. La data stabilită, inspectorul procedează la ascultarea magistratului şi consemnează declaraţia acestuia într-un proces-verbal pe care îl semnează alături de magistratul ascultat şi de persoana care îl asistă.
(7) În cadrul probei cu înscrisuri, magistratul poate depune declaraţie scrisă cu privire la aspectele cuprinse în rezoluţia de începere a cercetării disciplinare.
(8) Refuzul de a fi ascultat sau de a se prezenta la cercetare se consemnează într-un proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării.
ART. 27
Magistratul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării. Inspectorul comunică magistratului cercetat, la cerere, copii ale actelor de cercetare efectuate.
ART. 28
Finalizarea cercetării disciplinare prealabile se consemnează într-un proces-verbal.
ART. 29
În termen de 30 de zile de la data finalizării cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:
a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
b) respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare prealabile, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.
ART. 30
(1) Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef.
(2) Inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la art. 29 ori completarea cercetării disciplinare prealabile de către inspectorul judiciar.
(3) Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
(4) După completarea cercetării, inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la art. 29.
ART. 31
(1) Rezoluţiile de admitere a sesizării, emise de inspectori, avizate şi confirmate, sau cele emise de inspectorul-şef se comunică, în copie, magistratului vizat.
(2) Autorului sesizării i se comunică modul de soluţionare a lucrării, conform rezoluţiilor prevăzute la alin. (1).
(3) Rezoluţiile de respingere a sesizării, emise de inspectori, avizate şi confirmate, precum şi cele emise de inspectorul-şef se comunică, în copie, autorului sesizării şi magistratului vizat.
ART. 32
(1) Rezoluţia de respingere a sesizării poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
(2) În cazul în care prin hotărârea instanţei s-a dispus admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei de respingere a sesizării şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare, de la comunicarea hotărârii instanţei curge un nou termen de 30 de zile pentru completarea cercetării disciplinare prealabile.
(3) Pe durata soluţionării de către instanţă a cauzei prevăzute la alin. (1), termenul de 2 ani, prevăzut la art. 47 alin. (7) din Legea nr. 305/2022, se suspendă.
ART. 33
(1) În cazul în care inspectorul constată că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, propune prin referat sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dacă propunerea este avizată de director şi aprobată de inspectorul-şef, sesizarea însoţită de dosarul lucrării se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 34
(1) Rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare se întocmeşte într-un exemplar original şi se înaintează, împreună cu formatul electronic editabil, secţiei competente a Consiliului Superior al Magistraturii. Împreună cu rezoluţia se înaintează şi dosarul de inspecţie, în original, precum şi în copie scanată, transmisă prin mijloace electronice. Inspecţia Judiciară păstrează copia electronică a dosarului de inspecţie.
(2) Rezoluţia prevăzută la alin. (1) privind un judecător care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de procuror se înaintează spre competentă soluţionare Secţiei pentru judecători. Rezoluţia prevăzută la alin. (1) privind un procuror care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de judecător se înaintează spre competentă soluţionare Secţiei pentru procurori.
ART. 35
(1) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către inspectorul judiciar care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.
(2) Inspectorul judiciar este obligat să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, să se prezinte la fiecare termen la Consiliul Superior al Magistraturii sau la instanţele de judecată, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori Consiliul Superior al Magistraturii sau instanţa de judecată dispune în acest sens.
(3) Inspectorul judiciar este obligat să aducă la cunoştinţa conducerii Inspecţiei Judiciare toate aspectele referitoare la procedura derulată în faţa Consiliului Superior al Magistraturii sau instanţelor de judecată.
(4) Inspectorul care a susţinut acţiunea întocmeşte un referat prin care propune conducerii Inspecţiei Judiciare analizarea oportunităţii exercitării căilor de atac.
(5) În faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară este reprezentată de inspectori anume desemnaţi de inspectorul-şef la propunerea directorilor direcţiilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura verificărilor privind încălcarea normelor de conduită prevăzute de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor
ART. 36
(1) Sesizările privind încălcarea de către judecători sau procurori a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, transmise de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, sunt supuse verificărilor efectuate de un inspector desemnat aleatoriu, în funcţie de calitatea persoanei vizate.
(2) Inspectorul-şef stabileşte termenul pentru efectuarea verificărilor. Termenul stabilit pentru efectuarea verificărilor poate fi prelungit de inspectorul-şef pe baza referatului motivat întocmit de inspectorul desemnat să soluţioneze lucrarea.
(3) Dispoziţiile art. 7 alin. (6)-(10) şi art. 8 se aplică în mod corespunzător. Cererea de redistribuire se avizează de directorul direcţiei şi se soluţionează de inspectorul-şef prin referat motivat.
ART. 37
(1) Inspectorul comunică judecătorului sau procurorului sesizarea în orice mod care asigură certitudinea primirii şi confidenţialitatea comunicării.
(2) Dispoziţiile art. 26 alin. (2)-(8) şi art. 27 se aplică în mod corespunzător.
ART. 38
(1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport scris şi motivat.
(2) Raportul se întocmeşte într-un exemplar original care se ataşează la dosarul lucrării.
ART. 39
(1) În procedura de avizare a raportului, inspectorul-şef, din oficiu sau la propunerea directorului direcţiei, poate dispune, prin rezoluţie, completarea verificărilor, stabilind, totodată, şi termenul de soluţionare.
(2) Completarea verificărilor se efectuează, de regulă, de acelaşi inspector.
(3) După completarea verificărilor, inspectorul întocmeşte un nou raport. Dispoziţiile alin. (1) şi (2) rămân aplicabile.
ART. 40
Raportul avizat favorabil însoţit de dosarul lucrării se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 41
În faţa secţiei, Inspecţia Judiciară este reprezentată de inspectorul care a întocmit raportul sau de un alt inspector anume desemnat. Prevederile art. 35 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA a 3-a
Procedura verificării în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror este urmarea exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă
ART. 42
(1) La solicitarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazurile şi termenele prevăzute de lege, Inspecţia Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(2) Verificările prevăzute la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(3) Verificările sunt efectuate de o comisie alcătuită, în funcţie de calitatea celui vizat, din 3 judecători, inspectori judiciari, sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situaţia în care în aceeaşi cauză sunt verificaţi judecători şi procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele, în funcţie de calitatea persoanelor verificate.
(4) Lucrările se repartizează aleatoriu între comisiile constituite în acest scop pentru fiecare direcţie de inspecţie.
(5) Inspectorii judiciari sunt incompatibili în cazul în care lucrarea priveşte judecători sau procurori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul ultimei instanţe sau, după caz, ultimului parchet unde aceştia au funcţionat înaintea numirii ca inspector judiciar. În acest caz, sunt desemnaţi aleatoriu alţi inspectori.
(6) Dispoziţiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.
ART. 43
(1) Comisia comunică magistratului sesizarea în orice mod care asigură certitudinea primirii şi confidenţialitatea comunicării. Dacă magistratul vizat nu mai este în funcţie, inspectorul poate efectua orice demersuri în vederea identificării domiciliului acestuia în scopul comunicării.
(2) Dispoziţiile art. 26 alin. (2)-(8) şi art. 27 se aplică în mod corespunzător.
ART. 44
(1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport motivat prin care, în baza întregului material probatoriu administrat, Inspecţia Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârşită de judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(2) Raportul se întocmeşte într-un exemplar original care se ataşează la dosarul lucrării.
ART. 45
(1) În procedura de avizare şi confirmare, inspectorul-şef, din oficiu sau la propunerea directorului direcţiei, poate dispune, prin rezoluţie, o singură dată, completarea verificărilor, în cel mult 30 de zile de la data dispunerii, de aceeaşi comisie. Dispoziţiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.
(2) După completarea verificărilor, inspectorii întocmesc un nou raport. Dispoziţiile art. 3 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
ART. 46
Raportul confirmat însoţit de dosarul lucrării se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. O copie a raportului se comunică judecătorului sau procurorului vizat.
ART. 47
În faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară este reprezentată de un inspector anume desemnat. Prevederile art. 35 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
ART. 48
(1) Când secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune restituirea raportului la Inspecţia Judiciară, completarea verificărilor se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost dispusă prin hotărâre motivată a secţiei.
(2) Completarea verificărilor se efectuează, de regulă, de aceeaşi comisie. Dispoziţiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.
(3) Verificările vor viza exclusiv faptele şi împrejurările cu privire la care se impune completarea verificărilor, cu luarea în considerare a naturii verificărilor care se efectuează în completare, astfel cum acestea au fost stabilite prin hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Când hotărârea secţiei nu cuprinde aceste menţiuni, Inspecţia Judiciară solicită completarea dispozitivului hotărârii secţiei. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii completate.
ART. 49
După completarea verificărilor, prevederile art. 44-46 se aplică corespunzător.
CAP. III
Efectuarea lucrărilor de control
SECŢIUNEA 1
Procedura de efectuare a controalelor
ART. 50
(1) Inspecţia Judiciară efectuează controale dispuse de:
a) inspectorul-şef în domeniile specifice de activitate în care se exercită controlul; acestea se stabilesc anual sau ori de câte ori este necesar, după consultarea inspectorilor de la direcţia competentă;
b) Plenul sau de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Controalele pot avea următoarele obiective:
a) evaluarea eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, de conducerile instanţelor sau parchetelor; obiectul verificărilor îl constituie modul în care judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere îşi îndeplinesc atribuţiile manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare şi a modului de respectare a obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei sau a parchetului şi a calităţii corespunzătoare a serviciului public;
b) evaluarea modului în care judecătorii, procurorii şi personalul auxiliar de specialitate respectă normele procedurale şi regulamentare generale referitoare la domenii specifice de activitate şi structuri funcţionale ale instanţelor şi parchetelor sau cu privire la orice alte domenii de activitate;
c) evaluarea remedierii deficienţelor constatate ca urmare a unor verificări anterioare; obiectul controlului îl constituie îndeplinirea măsurilor dispuse pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor şi pentru îmbunătăţirea performanţei instanţei sau parchetului verificat;
d) alte obiective dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare.
(3) La instanţe, obiectul controalelor prevăzute la alin. (2) lit. b) îl constituie verificarea respectării normelor privind primirea şi înregistrarea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, precum şi punerea în executare a hotărârilor penale şi civile.
(4) La parchete, obiectul controalelor prevăzute la alin. (2) lit. b) îl constituie verificarea respectării normelor privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale.
(5) Verificările aferente controalelor pot fi efectuate la sediul instanţelor sau parchetelor ori la sediul Inspecţiei Judiciare, pe baza informaţiilor transmise de instanţe şi parchete ori existente în bazele de date.
ART. 51
(1) Obiectivele controlului, componenţa echipei de control, desemnarea coordonatorului echipei de control şi data predării raportului de inspecţie în vederea avizării se dispun prin ordin al inspectorului-şef, la propunerea directorului direcţiei competente, după consultarea inspectorilor judiciari.
(2) Modificările elementelor prevăzute la alin. (1) se dispun prin ordin al inspectorului-şef.
(3) Coordonatorul echipei de control îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
a) întocmeşte şi semnează, în numele echipei pe care o coordonează, toate adresele emise în cadrul controlului;
b) redactează şi semnează, în numele echipei pe care o coordonează şi cu avizul persoanelor competente, referatele privind măsurile administrative necesare pentru efectuarea controlului, cu excepţia referatelor de solicitare a efectuării deplasării în afara sediului Inspecţiei Judiciare;
c) elaborează strategia de efectuare a verificărilor şi structura detaliată a raportului de control;
d) distribuie inspectorilor atribuţii concrete pentru buna desfăşurare a controlului şi îi repartizează pe instanţe sau parchete ori, după caz, pe grupe de instanţe sau parchete la care vor exercita efectiv atribuţiile de control specifice, dacă prin ordinul inspectorului-şef nu s-a dispus altfel; modifică pentru motive obiective distribuţia şi repartizarea dispuse;
e) gestionează incidentele apărute în timpul controlului privind efectuarea verificărilor şi le aduce la cunoştinţă inspectorului-şef şi directorului de direcţie;
f) centralizează părţile din raportul de control redactate de inspectorii din echipă fără să intervină asupra conţinutului acestora;
g) asigură comunicarea raportului de control şi, după caz, a anexelor acestuia către instanţele sau parchetele verificate;
h) monitorizează punerea în aplicare a măsurilor propuse prin raportul de control şi aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) Ori de câte ori imparţialitatea verificărilor ar putea fi afectată, inspectorul-şef poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a unei persoane ori a instanţei sau parchetului controlat, înlocuirea inspectorilor ce alcătuiesc echipa de control, indiferent de stadiul controlului.
(5) Înlocuirea inspectorilor ce alcătuiesc echipa de control poate fi dispusă şi pentru alte motive obiective.
ART. 52
(1) În vederea efectuării controlului, echipa de control solicită conducerii instanţei sau parchetului, prin adresă avizată de directorul direcţiei competente, comunicarea datelor şi informaţiilor necesare, în raport cu obiectivele controlului. Echipa de control poate utiliza informaţii relevante aflate în evidenţele Inspecţiei Judiciare şi ale Consiliului Superior al Magistraturii sau accesibile prin aplicaţiile informatice Ecris şi Statis ori prin alte surse informatice disponibile.
(2) Echipa de control solicită, totodată, instanţelor sau parchetelor ierarhic superioare cele mai recente verificări efectuate la instanţa ori parchetul controlate.
(3) Echipa de control solicită şi rapoarte de control sau părţi din rapoarte întocmite anterior de Inspecţia Judiciară cu privire la instanţa ori parchetul controlate sau care pot avea relevanţă raportat la obiectivele controlului.
(4) După colectarea şi examinarea datelor relevante, coordonatorul echipei planifică activităţile de control şi stabileşte strategia de efectuare a verificărilor, precum şi atribuţiile fiecărui membru al echipei de control.
ART. 53
(1) În cazul verificărilor directe la sediile instanţelor şi parchetelor, echipa se prezintă la data şi locul stabilite şi aduce la cunoştinţa conducerii instanţelor sau parchetelor componenţa echipei, obiectivele controlului, planificarea activităţilor de control şi programul de lucru.
(2) Verificările se efectuează în timpul programului de lucru al instanţei sau parchetului; în situaţii excepţionale, cu acordul directorului de direcţie şi al conducerii instanţelor sau parchetelor, verificările pot fi efectuate şi după orele de program.
(3) Verificările directe se vor desfăşura astfel încât să nu afecteze activitatea curentă a instanţei ori a parchetului. Conducătorul instanţei sau parchetului aduce la cunoştinţa inspectorului-şef orice situaţie în care activitatea instanţei ori a parchetului este afectată de modul de desfăşurare a controlului.
ART. 54
În cazul controalelor privind evaluarea eficienţei manageriale, echipa de control se prezintă mai întâi la sediul instanţei sau parchetului ierarhic superioare celor al căror management este evaluat şi aduce la cunoştinţa conducerii instanţei sau parchetului ierarhic superioare componenţa echipei, obiectivele controlului, planificarea activităţilor de control şi programul de lucru.
ART. 55
(1) În cadrul verificărilor, echipa de control este obligată să analizeze personal evidenţele instanţei controlate, să selecteze lucrările şi înscrisurile relevante şi să se asigure că informaţiile furnizate de personalul instanţei sau parchetului controlat corespund realităţii.
(2) Echipa de control poartă discuţii şi cu persoanele din conducerea instanţei ori parchetului superior cu privire la aspectele controlate.
ART. 56
(1) Echipa de control prezintă conducerii instanţei sau parchetului verificat principalele constatări şi concluziile preliminare ale controlului.
(2) Dacă verificările vizează mai multe instanţe sau parchete din circumscripţia teritorială a unui tribunal sau a unei curţi de apel, concluziile se prezintă, după caz, conducerii acestora, regula aplicându-se în mod corespunzător şi în cazul parchetelor. La prezentare sunt invitaţi şi conducătorii instanţelor sau parchetelor vizate de control.
(3) Dacă verificările vizează evaluarea eficienţei manageriale, echipa de control prezintă conducerii instanţei sau parchetului ierarhic superioare celor al căror management este evaluat principalele constatări şi concluziile preliminare ale controlului.
ART. 57
(1) În cuprinsul raportului de control se prezintă, în mod clar, concis şi sintetic, constatările faptice, raportate la fiecare obiectiv de control, aspectele pozitive din activitatea instanţei sau parchetului care pot fi generalizate ca bune practici, vulnerabilităţile, riscurile şi deficienţele, concluziile şi propunerile.
(2) În cazul în care se constată interpretarea sau aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale sau regulamentare ori în situaţia existenţei unor dispoziţii legale sau regulamentare care suscită mai multe interpretări, în cuprinsul raportului de control se prezintă punctul de vedere al instanţei sau parchetului, precum şi, dacă este cazul, constatările inspectorilor cu privire la respectarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(3) În situaţia în care constatările faptice evidenţiază exercitarea necorespunzătoare a funcţiilor de conducere şi a atribuţiilor manageriale, în raportul de control se formulează şi se argumentează propunerea de revocare din funcţiile de conducere a acestor persoane.
(4) Concluziile şi propunerile raportului de control trebuie să fie rezultatul acordului membrilor echipei de control. Când unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor.
(5) Raportul de control se întocmeşte într-un singur exemplar original care se ataşează la dosarul lucrării.
ART. 58
Inspectorul-şef poate dispune în procedura de avizare, din oficiu sau la propunerea directorului direcţiei de inspecţie corespunzătoare, modificarea şi completarea raportului de control de către aceeaşi echipă de control; în cazuri justificate, inspectorul-şef poate dispune, în aceleaşi condiţii, refacerea în tot sau în parte a controlului de către aceeaşi inspectori sau de alţi inspectori, desemnaţi potrivit procedurii urmate pentru constituirea echipei de control iniţiale.
ART. 59
(1) Copia raportului de control avizat regulamentar se comunică instanţelor sau parchetelor vizate, pentru formularea de obiecţii în termenul stabilit de echipa de control.
(2) După împlinirea termenului de formulare a obiecţiilor, raportul de control, obiecţiile şi răspunsul la acestea se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 60
(1) Completarea sau refacerea verificărilor, dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii, se efectuează de aceeaşi echipă de control sau de altă echipă desemnată de inspectorul-şef la propunerea directorului de direcţie, după consultarea inspectorilor direcţiei.
(2) După efectuarea verificărilor suplimentare se întocmeşte un nou raport de control.
ART. 61
În măsura aprobării de către Consiliul Superior al Magistraturii, raportul de control se publică pe pagina de internet a Inspecţiei Judiciare, cu respectarea dispoziţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
ART. 62
(1) Controalele mixte, efectuate de inspectori judecători şi procurori, se înregistrează la ambele direcţii de inspecţie.
(2) În aceste cazuri, se constituie o singură echipă de control compusă din inspectori judecători şi procurori la propunerea directorilor.
(3) Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător.
ART. 63
Prevederile art. 35 alin. (2), (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura verificărilor referitoare la solicitările de revocare a membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 64
(1) Din dispoziţia secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară efectuează verificări pentru a stabili dacă membrul ales nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege. Secţia corespunzătoare transmite şi solicitarea de revocare formulată, însoţită de documentele justificative.
(2) Dispoziţiile art. 7 alin. (2)-(10) se aplică în mod corespunzător.
ART. 65
(1) Verificarea aspectelor invocate se efectuează în cel mult 90 de zile de la data primirii la Inspecţia Judiciară.
(2) Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor cu cel mult 30 de zile dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Dispoziţiile art. 11 alin. (3) şi (4) se aplică corespunzător.
ART. 66
(1) Inspectorul poate administra, din oficiu, orice probe pe care le consideră necesare pentru soluţionarea lucrării.
(2) Dispoziţiile art. 26 alin. (2)-(8) şi art. 27 se aplică în mod corespunzător.
ART. 67
(1) Rezultatul verificărilor va fi prezentat într-un raport care cuprinde data şi modalitatea sesizării, aspectele sesizate, verificările efectuate şi data finalizării acestora, situaţia de fapt constatată, apărările celui în cauză, concluzia referitoare la neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare în mod grav, repetat şi nejustificat a atribuţiilor prevăzute de lege şi argumentarea acestei concluzii în fapt şi în drept. Raportul se întocmeşte într-un exemplar original şi un număr de copii suficiente pentru comunicare. Exemplarul original se ataşează la dosarul lucrării.
(2) Raportul se întocmeşte în cel mult 10 zile de la data finalizării verificărilor şi se avizează potrivit art. 3 care se aplică în mod corespunzător. După avizare, câte o copie a raportului se comunică secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii şi membrului ales vizat de sesizare.
SECŢIUNEA a 3-a
Procedura verificărilor cu privire la revocarea din funcţiile de conducere a judecătorilor şi a procurorilor
ART. 68
(1) Verificările cu privire la revocarea din funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor se efectuează din dispoziţia secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori la solicitarea ministrului justiţiei.
(2) Verificările se efectuează de un inspector sau de o echipă de inspectori. Dispoziţiile art. 7 alin. (2)-(10) se aplică în mod corespunzător.
(3) În cazul în care verificările se efectuează de o echipă de inspectori, inspectorul-şef desemnează coordonatorul acesteia, la propunerea directorului direcţiei.
ART. 69
(1) Verificările se realizează în termen de 45 de zile de la înregistrarea solicitării la Inspecţia Judiciară.
(2) Verificările se fac la instanţa ori parchetul unde magistratul vizat exercită funcţia de conducere, precum şi pe baza datelor transmise de instanţe, parchete, Consiliul Superior al Magistraturii ori a celor existente în evidenţa Inspecţiei Judiciare.
ART. 70
(1) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.
(2) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere: comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.
(3) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere: îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
(4) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere: capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.
ART. 71
Inspectorul desemnat sau, după caz, coordonatorul echipei de inspectori îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
a) întocmeşte şi semnează, în numele echipei pe care o coordonează, cu avizul obligatoriu al directorului direcţiei de inspecţie din care face parte, solicitările adresate instanţelor sau parchetelor privind relaţiile necesare pentru efectuarea verificărilor;
b) redactează şi semnează, în numele echipei pe care o coordonează şi cu avizul persoanelor competente, referatele privind măsurile administrative necesare pentru efectuarea verificărilor, cu excepţia referatelor de solicitare a efectuării deplasării în afara sediului;
c) elaborează strategia de efectuare a verificărilor, structura detaliată a raportului şi anexelor acestuia;
d) distribuie inspectorilor din cadrul echipei atribuţii concrete pentru buna desfăşurare a activităţii de verificare;
e) gestionează incidentele apărute şi le aduce la cunoştinţa inspectorului-şef şi directorului de direcţie;
f) centralizează părţile din raport redactate de inspectorii din echipă fără să intervină asupra conţinutului acestora.
ART. 72
În vederea efectuării verificărilor, inspectorii solicită conducerii instanţei sau parchetului la care magistratul vizat exercită funcţia de conducere comunicarea datelor şi informaţiilor necesare, în raport cu obiectivele controlului. Inspectorii pot utiliza informaţii relevante aflate în evidenţele Inspecţiei Judiciare şi ale Consiliului Superior al Magistraturii sau accesibile prin aplicaţiile informatice Ecris şi Statis ori prin alte surse informatice disponibile.
ART. 73
(1) Coordonarea şi planificarea activităţilor în cadrul verificărilor desfăşurate la instanţă sau parchet se realizează prin colaborare cu persoanele desemnate să conducă instituţia, cu excepţia situaţiei în care verificările privesc aceste persoane, caz în care colaborarea se stabileşte cu înlocuitorii acestora sau cu conducătorii instanţelor ori parchetelor ierarhic superioare.
(2) După finalizarea verificărilor se întocmeşte un raport.
(3) Raportul se întocmeşte într-un exemplar original care se ataşează la dosarul lucrării.
(4) Raportul se avizează conform prevederilor art. 3 care se aplică în mod corespunzător.
(5) Raportul avizat favorabil se comunică secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 74
În faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară este reprezentată de unul dintre inspectorii care au întocmit raportul sau de un alt inspector anume desemnat.
ART. 75
(1) Completarea verificărilor sau întocmirea unui nou raport, dispusă de secţia corespunzătoare Consiliului Superior al Magistraturii, se efectuează ori, după caz, se întocmeşte de acelaşi inspector sau, după caz, de aceeaşi echipă de inspectori.
(2) Dispoziţiile art. 7 alin. (6)-(10) se aplică în mod corespunzător.
(3) După efectuarea completărilor dispuse se întocmeşte un nou raport. Prevederile art. 73 şi 74 se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA a 4-a
Alte verificări
ART. 76
(1) Pentru verificările dispuse de Plenul sau secţiile Consiliului Superior al Magistraturii ori de inspectorul-şef, altele decât cele prevăzute în capitolele precedente, inspectorul-şef desemnează inspectorii care vor efectua verificările dispuse, obiectivele verificărilor, procedura de efectuare a acestora şi termenul de întocmire a raportului la propunerea directorului direcţiei corespunzătoare.
(2) Termenele stabilite potrivit alin. (1) pot fi prelungite de inspectorul-şef la solicitarea motivată a inspectorilor desemnaţi.
(3) Raportul este supus avizării de directorul direcţiei şi inspectorul-şef. Prevederile art. 3 se aplică în mod corespunzător.
(4) După avizare, inspectorul-şef decide modul de valorificare a constatărilor cuprinse în raportul de control.
CAP. IV
Alte atribuţii
SECŢIUNEA 1
Procedura verificărilor pentru soluţionarea sesizărilor privind apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor
ART. 77
(1) Verificările pentru apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor se efectuează la sesizarea plenului, secţiilor corespunzătoare, preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cererile privind apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale, adresate de judecători sau procurori direct Inspecţiei Judiciare, se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, pe cale administrativă.
(3) Dacă din cuprinsul solicitării rezultă elemente care pot constitui indicii de săvârşire a unei abateri disciplinare, inspectorul-şef se poate sesiza din oficiu. În aceste cazuri se înregistrează o lucrare distinctă având ca obiect verificările prealabile din materie disciplinară.
(4) La primirea lucrării, inspectorul-şef desemnează inspectorul care va efectua verificările şi stabileşte termenul de soluţionare. Termenul stabilit poate fi prelungit de inspectorul-şef pe baza referatului motivat întocmit de inspectorul desemnat.
(5) În cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale fac obiectul unor proceduri disciplinare sau al unei cauze penale în care a fost dispusă continuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, soluţionarea cererii/sesizării poate fi amânată până la definitivarea cauzei disciplinare sau penale. Măsura se comunică Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) După comunicarea soluţiei definitive pronunţate în cauza penală ori în procedura disciplinară, verificările se reiau de acelaşi inspector sau, dacă acest lucru nu mai este posibil, de un alt inspector desemnat în condiţiile alin. (4).
ART. 78
(1) În cazul în care petenţii renunţă la cereri în timpul efectuării verificărilor, inspectorul propune închiderea lucrării prin referat motivat.
(2) Referatul prevăzut la alin. (1) se avizează de directorul direcţiei şi de inspectorul-şef, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 3.
(3) O copie a referatului avizat favorabil se transmite Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 79
(1) Verificările au ca scop stabilirea realităţii susţinerilor cuprinse în sesizare, aptitudinea comportamentului reclamat de a aduce atingere independenţei ori reputaţiei profesionale a magistratului, caracterul public al comportamentului reclamat.
(2) Dispoziţiile art. 14, 15 şi 26 se aplică în mod corespunzător.
ART. 80
(1) După finalizarea verificărilor, inspectorul întocmeşte un raport motivat care cuprinde soluţia propusă secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Raportul se întocmeşte într-un exemplar original, care se ataşează la dosarul lucrării.
(3) Raportul se avizează conform prevederilor art. 3 care se aplică în mod corespunzător şi se comunică judecătorului sau procurorului vizat în vederea formulării de obiecţii în termenul stabilit de inspector.
(4) Inspectorul formulează răspuns scris la obiecţiile formulate. Răspunsul este supus avizării în condiţiile art. 3.
(5) După expirarea termenului sau după formularea răspunsului prevăzut la alin. (4), o copie a raportului avizat favorabil se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu obiecţiile şi răspunsul Inspecţiei Judiciare, dacă este cazul.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura verificărilor privind integritatea candidaţilor la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
ART. 81
(1) Verificarea integrităţii candidaţilor la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se efectuează la solicitarea comisiei de organizare a concursului de promovare în această funcţie de inspectori desemnaţi de inspectorul-şef la propunerea directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători. Odată cu solicitarea de verificare, comisia de organizare transmite Inspecţiei Judiciare şi copii ale fişelor de evaluare şi ale rapoartelor de evaluare existente în evidenţa Consiliului Superior al Magistraturii, traseul profesional al candidaţilor, precum şi orice alte date relevante.
(2) Termenul de efectuare a verificării se stabileşte de inspectorul-şef. Dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Regulamentul privind concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1.057/2023, se aplică în mod corespunzător.
(3) După înregistrarea lucrării aferente unei sesiuni de concurs, directorul direcţiei propune inspectorului-şef repartizarea atribuţiilor de verificare către inspectori anume desemnaţi, urmărind respectarea termenului de soluţionare a lucrării, utilizarea prudentă a fondurilor alocate Inspecţiei Judiciare, precum şi repartizarea inspectorilor în sesiuni anterioare ale concursului de promovare.
ART. 82
(1) Verificarea are ca scop furnizarea de informaţii utile Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în scopul evaluării integrităţii, a modului în care candidaţii se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, a motivaţiei candidatului, a competenţelor umane şi sociale ale candidatului, a conduitei profesionale a acestuia şi a relaţiilor cu personalul instanţelor.
(2) Verificarea poate privi următoarele aspecte:
a) conduita în timpul şedinţei de judecată şi în relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii şi interpreţii în timpul exercitării funcţiei;
b) relaţiile cu judecătorii, grefierii şi celălalt personal al instanţei la care au funcţionat şi funcţionează;
c) conduita în societate;
d) integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură şi imparţialitatea;
e) modul raportării candidatului la valori precum independenţa justiţiei şi a judecătorului;
f) orice alte aspecte cu privire la candidat.
(3) Verificarea priveşte activitatea desfăşurată de candidat în ultimii 5 ani anteriori datei înscrierii la concurs. Cu toate acestea, raportul de evaluare poate cuprinde aspecte privind activitatea mai veche a candidatului în cazurile în care inspectorul apreciază că aceste aspecte sunt utile pentru desfăşurarea procedurii de concurs.
ART. 83
(1) Pentru realizarea verificărilor inspectorul poate asista la şedinţele de judecată la care participă candidatul şi poate solicita relaţiile necesare de la barou, de la biroul de informare şi relaţii publice al instanţei la care îşi exercită funcţia candidatul, precum şi de la parchetul de pe lângă această instanţă.
(2) Asistarea la şedinţele de judecată are loc cu anunţarea prealabilă a conducerii instanţei.
(3) Inspectorul poate solicita conducerii instanţei înregistrarea unor şedinţe de judecată la care a participat candidatul, selectate de inspector.
ART. 84
În cadrul verificărilor, inspectorul poartă discuţii cu judecătorii şi celălalt personal al instanţei la care îşi exercită funcţia candidatul. Discuţiile au loc sub protecţia anonimatului.
ART. 85
(1) Inspectorul solicită instanţei la care candidatul îşi exercită ori şi-a exercitat funcţia de judecător relaţii cu privire la cazurile în care au fost formulate şi modul în care au fost soluţionate cererile de recuzare a candidatului, cererile de abţinere formulate de acesta, precum şi conflictele de interese semnalate de candidat colegiului de conducere.
(2) Inspectorul judiciar poate să utilizeze datele şi informaţiile privind integritatea şi imparţialitatea candidatului existente în evidenţele Inspecţiei Judiciare şi ale Consiliului Superior al Magistraturii sau primite de la parchetul de pe lângă instanţa prevăzută la alin. (1) ori de la instituţii competente, pe baza solicitării adresate în acest sens.
ART. 86
Pentru verificarea modului în care se raportează candidatul la valori precum independenţa justiţiei şi a judecătorului, inspectorul poartă discuţii cu judecătorul care candidează. Judecătorul poate transmite un punct de vedere scris.
ART. 87
Inspectorul poate solicita suplimentar acte privind evaluarea activităţii profesionale a candidatului.
ART. 88
(1) La finalizarea verificării, inspectorul consemnează rezultatul acesteia într-un raport supus avizării de directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi de inspectorul-şef.
(2) Raportul trebuie să cuprindă informaţii complete şi relevante referitoare la candidat.
(3) În procedura de avizare a raportului, inspectorul-şef, din oficiu sau la propunerea directorului de direcţie, poate dispune, prin rezoluţie, completarea verificărilor, stabilind, totodată, şi termenul de soluţionare.
(4) Completarea verificărilor se efectuează, de regulă, de acelaşi inspector. În caz de incompatibilitate, dacă există posibilitatea afectării imparţialităţii procedurii sau în alte situaţii obiective, inspectorul-şef poate dispune completarea verificărilor de un alt inspector.
(5) După completarea verificărilor, inspectorul întocmeşte un nou raport. Dispoziţiile alin. (2) şi (3) rămân aplicabile.
(6) Raportul se întocmeşte într-un exemplar original care se ataşează la dosarul lucrării şi un număr de copii suficiente pentru comunicare.
(7) Copiile rapoartelor avizate favorabil întocmite în cadrul unei sesiuni de concurs se înaintează comisiei de organizare a concursului.
(8) Odată cu rapoartele prevăzute la alin. (6) se transmit, atunci când este cazul, şi copii ale rapoartelor întocmite în sesiuni anterioare ale concursului.
SECŢIUNEA a 3-a
Procedura verificărilor privind integritatea şi conduita morală şi profesională a candidaţilor la funcţia de inspector judiciar
ART. 89
(1) Verificarea integrităţii şi conduitei morale şi profesionale a candidaţilor la funcţia de inspector judiciar se efectuează la solicitarea comisiei de organizare a concursului de către inspectori desemnaţi de inspectorul-şef, la propunerea directorului direcţiei de inspecţie. Odată cu solicitarea de verificare, comisia de organizare transmite Inspecţiei Judiciare şi copii ale fişelor de evaluare şi ale rapoartelor de evaluare existente în evidenţa Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi traseul profesional al candidaţilor.
(2) Termenul de efectuare a verificării se stabileşte de inspectorul-şef.
(3) După înregistrarea lucrării aferente unei sesiuni de concurs, directorul direcţiei de inspecţie propune inspectorului-şef repartizarea atribuţiilor de verificare către inspectori anume desemnaţi, urmărind respectarea termenului de soluţionare a lucrării, utilizarea prudentă a fondurilor alocate Inspecţiei Judiciare, precum şi repartizarea inspectorilor în sesiuni anterioare ale concursului.
(4) Nu pot fi desemnaţi inspectorii care sunt înscrişi în procedura de concurs.
ART. 90
(1) Verificarea are ca scop furnizarea de informaţii utile comisiei de examinare în vederea evaluării integrităţii şi a conduitei morale şi profesionale a candidatului.
(2) Verificarea poate privi următoarele aspecte:
a) conduita candidatului în raporturile de serviciu şi în afara raporturilor de serviciu;
b) calitatea lucrărilor întocmite de candidat;
c) aspecte legate de respectarea regimului interdicţiilor şi incompatibilităţilor;
d) orice alte aspecte relevante referitoare la conduita şi activitatea candidatului.
(3) Verificarea priveşte activitatea desfăşurată de candidat în ultimii 5 ani anteriori datei înscrierii la concurs. Cu toate acestea, raportul de evaluare poate cuprinde aspecte privind activitatea mai veche a candidatului în cazurile în care inspectorul apreciază că aceste aspecte sunt utile pentru desfăşurarea procedurii de concurs.
ART. 91
(1) Pentru realizarea verificărilor inspectorul poate asista la şedinţele de judecată la care participă candidatul şi solicită relaţiile necesare de la barou, de la instanţa sau parchetul la care îşi exercită funcţia candidatul, precum şi de la oricare alte autorităţi.
(2) Asistarea la şedinţele de judecată are loc cu anunţarea prealabilă a conducerii instanţei.
(3) Inspectorul poate solicita conducerii instanţei înregistrările audio ale unor şedinţe de judecată la care a participat candidatul, selectate de inspector.
ART. 92
(1) În cadrul verificărilor, inspectorul poartă discuţii cu judecătorii, procurorii şi celălalt personal al instanţei sau parchetului la care îşi exercită funcţia candidatul. Discuţiile au loc sub protecţia anonimatului.
(2) Dispoziţiile art. 85 se aplică în mod corespunzător.
ART. 93
(1) Pentru verificarea calităţii lucrărilor întocmite de candidat se constituie comisii de cel mult trei inspectori în funcţie de specializarea candidatului. Numărul comisiilor şi desemnarea inspectorilor în cadrul acestor comisii se stabilesc, la propunerea directorilor de direcţii, prin dispoziţia inspectorului-şef.
(2) Structurile-suport din cadrul Inspecţiei Judiciare selectează aleatoriu cel puţin 20 de lucrări întocmite de candidat în ultimii 5 ani de activitate după comunicarea unor liste de conducătorii instituţiilor unde candidaţii îşi desfăşoară sau şi-au desfăşurat activitatea.
(3) Lucrările se pun la dispoziţia comisiilor de inspectori care evaluează următoarele aspecte:
a) capacitatea de analiză şi sinteză;
b) coerenţa în exprimare, claritate, logică;
c) evitarea expunerii şi detalierii aspectelor nerelevante în motivare;
d) atunci când este cazul, verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a actelor.
(4) Rezultatul evaluării se transmite inspectorilor desemnaţi să efectueze verificările.
ART. 94
Inspectorul poate solicita suplimentar acte privind evaluarea activităţii profesionale a candidatului.
ART. 95
(1) La finalizarea verificării, inspectorul consemnează rezultatul acesteia într-un raport supus avizării de directorul direcţiei de inspecţie competente şi de inspectorul-şef.
(2) Raportul trebuie să cuprindă informaţii complete şi relevante referitoare la candidat.
(3) În procedura de avizare a raportului, inspectorul-şef, din oficiu sau la propunerea directorului de direcţie, poate dispune, prin rezoluţie, completarea verificărilor stabilind, totodată, şi termenul de soluţionare.
(4) Completarea verificărilor se efectuează, de regulă, de acelaşi inspector. În caz de incompatibilitate, dacă există posibilitatea afectării imparţialităţii procedurii sau în alte situaţii obiective, inspectorul-şef poate dispune completarea verificărilor de un alt inspector.
(5) După completarea verificărilor, inspectorul întocmeşte un nou raport. Dispoziţiile alin. (2) şi (3) rămân aplicabile.
(6) Raportul se întocmeşte într-un exemplar original care se ataşează la dosarul lucrării şi un număr de copii suficiente pentru comunicare.
(7) Copiile rapoartelor avizate favorabil întocmite în cadrul unei sesiuni de concurs se înaintează comisiei de organizare a concursului.
(8) Odată cu rapoartele prevăzute la alin. (6) se transmit, atunci când este cazul, şi copii ale rapoartelor întocmite în sesiuni anterioare ale concursului.
CAP. V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 96
(1) Termenele prevăzute în prezentul regulament se calculează potrivit prevederilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Termenele prevăzute în prezentul regulament, cu excepţia termenelor de decădere potrivit legii, sunt termene administrative, a căror nerespectare nu atrage decăderea.
ART. 97
(1) Lucrările înregistrate anterior datei intrării în vigoare a prezentului regulament se efectuează potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare sub imperiul cărora au fost înregistrate.
(2) Lucrările înregistrate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr. 305/2022 şi data intrării în vigoare a prezentului regulament se efectuează potrivit dispoziţiilor prevăzute de Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie, aprobate prin Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 51/2021, în măsura în care acestea nu contravin Legii nr. 305/2022.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
