Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 103 din 15 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 27 iunie 2023.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie admişi la Institut prin concursurile de admitere declanşate în anii 2021 şi 2022 susţin un test psihologic şi examenul de absolvire, care constă în probe teoretice şi practice, cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
CAP. II
Testul psihologic
ART. 2
(1) Testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi, dacă este cazul, din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, care deţin atestat de liberă practică autonomă în specialitatea psihologia muncii şi organizaţională, dobândit în condiţiile legii.
(2) În funcţie de numărul auditorilor de justiţie, se pot constitui mai multe comisii de testare psihologică, în condiţiile alin. (1).
(3) Contestaţiile împotriva calificativului „inapt“ acordat la testul psihologic se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, alcătuită din 5 psihologi, desemnaţi potrivit alin. (1), cu o altă componenţă decât comisia anterioară.
(4) Comisiile prevăzute la alin. (1) şi (3) sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat dintre membrii acestora, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţia prevăzută la alin. (2), este desemnat un preşedinte comun pentru toate comisiile de testare psihologică.
(5) În comisiile prevăzute la alin. (1)-(3) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective. În cazul în care, din motive întemeiate, preşedintele unei comisii nu îşi poate exercita atribuţiile, înlocuirea acestuia se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. Consimţământul pentru desemnarea în comisie se consideră dat atât pentru calitatea de membru titular, cât şi pentru calitatea de membru supleant.
(7) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul auditorilor de justiţie. Nu pot face parte din aceeaşi comisie persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii pe propria răspundere în acest sens.
(8) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (7) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei sunt soluţionate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(9) Contractele de participare în comisiile prevăzute la alin. (1)-(3), prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin membrilor, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, se încheie între aceştia şi Institutul Naţional al Magistraturii.
ART. 3
(1) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu.
(2) Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice, care se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) În vederea testării psihologice şi a soluţionării contestaţiilor, comisia de testare psihologică şi comisia de reexaminare psihologică au acces la raportul întocmit ca urmare a testării psihologice realizate la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui auditor de justiţie, precum şi calificativul „apt“ sau „inapt“.
(5) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui auditor de justiţie îi este atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina din internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
(6) Împotriva calificativului „inapt“ candidatul poate face contestaţie, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, care va fi soluţionată de comisia prevăzută la art. 2 alin. (3).
(7) Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.
(8) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică în urma soluţionării contestaţiei este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (5).
ART. 4
(1) Pot susţine examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii doar auditorii de justiţie care au obţinut calificativul „apt“ potrivit art. 3 alin. (4) sau (8).
(2) Auditorii care au obţinut calificativul „inapt“ nu sunt obligaţi la restituirea bursei şi a cheltuielilor de şcolarizare.
CAP. III
Organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii
ART. 5
(1) Examenul de absolvire constă în susţinerea unei probe scrise, distincte pentru grupele de judecători, respectiv procurori, constând în redactarea de lucrări scrise, la:
a) drept civil şi drept procesual civil;
b) drept penal şi drept procesual penal;
c) etică şi organizare judiciară.
(2) Data examenului se propune de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.
ART. 6
(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor se numesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori, pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal, respectiv etică şi organizare judiciară.
(2) Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.
(3) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) şi (2) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.
(4) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (3) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.
ART. 7
(1) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi se compune din:
a) preşedinte: directorul adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, responsabil cu formarea profesională iniţială, sau şeful Departamentului de formare profesională iniţială al Institutului Naţional al Magistraturii;
b) vicepreşedinte: şeful Departamentului de formare profesională iniţială al Institutului Naţional al Magistraturii sau o altă persoană din cadrul acestui departament;
c) membri: personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Institutului, precum şi personal de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a examenului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare a examenului.
ART. 8
(1) Comisia de organizare a examenului are, în principal, următoarele atribuţii:
1. verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc şi a celor care nu îndeplinesc aceste condiţii;
2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen şi procurarea necesarului de rechizite, asigurarea pazei necesare pentru păstrarea ordinii la centrele de examen, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;
3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise, la sediul comisiei, şi ia măsuri pentru păstrarea ordinii publice la centrul de desfăşurare a examenului;
4. instruieşte, cu cel puţin 24 de ore înaintea datei examenului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de examen - responsabili de sală şi supraveghetori;
5. preia, de la oricare dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor, subiectele şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
6. păstrează în deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;
7. după efectuarea tragerii la sorţi a variantei de subiecte pentru proba scrisă de către un reprezentant desemnat de candidaţi, coordonează multiplicarea subiectelor, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;
8. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate;
9. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă, pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, şi ia măsuri pentru publicarea acestor liste pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii în acelaşi termen;
10. afişează baremul de evaluare şi notare la centrul de examen după încheierea fiecărei probe şi asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii;
11. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;
12. informează de îndată conducerea Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;
13. calculează mediile generale şi întocmeşte listele cu rezultatele examenului;
14. asigură afişarea la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi publicarea pe pagina de internet a Institutului a rezultatelor examenului.
(2) Comisia de organizare a examenului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului.
ART. 9
(1) Preşedintele comisiei de organizare a examenului ia măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 8.
(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului stabileşte atribuţiile pentru vicepreşedinte şi membrii comisiei şi soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Desemnarea unei alte persoane în locul membrului incompatibil se realizează doar dacă este necesar. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate de Consiliul ştiinţific.
ART. 10
(1) În fiecare comisie pentru judecători, numită potrivit art. 6 alin. (1), sunt desemnaţi câte 2 judecători şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, specializaţi în disciplinele de examen.
(2) În fiecare comisie pentru procurori, numită potrivit art. 6 alin. (1), sunt desemnaţi câte 2 procurori şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, specializaţi în disciplinele de examen.
(3) În componenţa comisiilor se numesc şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de examen, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiilor de examen. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiilor de examen sunt soluţionate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 11
(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor au un preşedinte comun, pentru judecători, respectiv pentru procurori, membru al comisiei de elaborare a subiectelor. Preşedintele veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 12 pct. 1 şi coordonează activitatea celorlalte comisii. Preşedintele instruieşte corectorii, nu poate corecta lucrări şi nu poate soluţiona contestaţii.
(2) Aceeaşi persoană, cu excepţia preşedintelui comisiilor, nu poate face parte din mai mult de o comisie din cele prevăzute la alin. (1).
(3) Dispoziţiile art. 2 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(4) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.
(5) Numirea membrilor comisiilor se face cu cel puţin 14 zile înainte de data desfăşurării examenului.
(6) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1), potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, se stabilesc prin contracte de participare încheiate între aceştia şi Institutul Naţional al Magistraturii.
(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a examenului şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.
ART. 12
Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:
1. elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:
a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia publicate de Institutul Naţional al Magistraturii;
b) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi flexibilitatea, dimensiunea critică;
c) să fie formulate astfel încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;
d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
e) să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;
f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat pentru desfăşurarea probei de examen;
g) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;
h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine poate fi argumentată logic şi coerent din punct de vedere legal;
i) să se pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;
2. elaborarea a câte 2 variante de subiecte pentru fiecare materie, dintre care se va alege, prin tragere la sorţi, o variantă de subiecte, precum şi elaborarea baremelor de evaluare şi notare şi a ghidurilor de corectare;
3. predarea către comisia de organizare a examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
4. predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare.
ART. 13
(1) Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.
(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.
(3) Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de organizare a examenului, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen.
(4) În vederea elaborării lucrărilor scrise, candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.
(5) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de examen tipizată, cu ştampila Institutului Naţional al Magistraturii, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de examen va fi lipit la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.
(6) Din momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.
(7) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de examen.
(8) Pe parcursul desfăşurării probei, membrii comisiei de organizare a examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări acestora şi baremului de evaluare şi notare. Comisia de elaborare a subiectelor poate transmite candidaţilor precizări privind eventuale erori materiale constatate în redactarea subiectelor.
(9) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Tezele folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de supraveghetor şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.
(10) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.
(11) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit alin. (2). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.
(12) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.
(13) Preşedintele ori vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.
(14) Se interzice candidaţilor să deţină pe timpul desfăşurării probei orice mijloace de comunicare sau de transmitere de date, inclusiv telefoane mobile, precum şi orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1).
(15) Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi depăşirea timpului de examen, stabilit potrivit alin. (2), înscrierea numelui candidatului pe teza de examen în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării, precum şi nerespectarea dispoziţiilor alin. (14). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „Fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului şi candidatului respectiv.
(16) Pentru fiecare sală de examen se întocmeşte un proces-verbal.
ART. 14
(1) Comisia de corectare evaluează şi notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.
(2) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen, după încheierea probelor scrise, şi se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
(3) În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.
(4) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre disciplinele de examen.
(6) Fiecare lucrare scrisă se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire.
(7) Notarea se înregistrează în borderoul de notare, separat de către fiecare corector, semnat de către aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare lucrare o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de cei 2 corectori şi un arbitru, care este al treilea membru al comisiei de corectare, în funcţie de disciplinele de examen la care se susţine fiecare lucrare scrisă. Nota dată la reevaluare se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor acordate în cadrul arbitrajului de către cei 3 membri ai comisiei şi se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei. Nota finală se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. Colţul lucrării nu se desigilează pe durata corectării. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid, iar notele se înregistrează în borderourile de concurs.
(8) Nota finală este media cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare dintre lucrările scrise.
(9) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(10) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare.
(11) Comisia de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.
(12) Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este de minimum 5 sau dacă diferenţa dintre mediile stabilite de comisia de corectare şi de comisia de soluţionare a contestaţiilor este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de cei 2 corectori şi un arbitru, care este al treilea membru al comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în funcţie de disciplinele de examen la care se susţine fiecare lucrare scrisă. Nota finală se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor acordate în cadrul arbitrajului de către cei 3 membri ai comisiei.
(13) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(14) Rezultatele finale ale examenului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(15) Pentru promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii candidatul trebuie să obţină media generală de minimum 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare dintre lucrările scrise.
(16) Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea Institutului, promoţia şi media generală obţinută.
ART. 15
(1) Anterior numirii lor ca judecători sau procurori stagiari, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii cerinţei de a avea o bună reputaţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 şi 32 din Legea nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură.
(2) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se fac de către comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
(3) În termen de 10 zile de la susţinerea ultimei probe a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie au obligaţia de a depune la Institutul Naţional al Magistraturii următoarele documente:
a) adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 2 ani din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă;
b) certificatul de cazier judiciar;
c) declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 2 ani;
d) orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii cerinţei de bună reputaţie.
(4) Institutul Naţional al Magistraturii verifică documentele prevăzute la alin. (3). Constituie obiect al verificării privind buna reputaţie, în condiţiile alin. (7), şi datele cuprinse în dosarul profesional al auditorilor, întocmit pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv eventualele sancţiuni disciplinare aplicate în această perioadă, pentru care nu a intervenit radierea.
(5) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (4) se consemnează în cuprinsul unui raport unic cu privire la toţi absolvenţii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul în care se constată că, în privinţa unuia sau mai multor candidaţi, se conturează indicii că aceştia nu s-ar bucura de o bună reputaţie, raportul cuprinde motivele pentru care se apreciază că nu este îndeplinită condiţia bunei reputaţii, constând în analiza faptelor persoanei în cauză şi aplicarea criteriilor prevăzute de lege situaţiei de fapt reţinute.
(6) Pe baza acestui raport, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii.
(7) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:
a) faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale în ultimii doi ani;
b) faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, pentru care nu a intervenit radierea.
(8) Nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional în ultimii doi ani sau a fost sancţionată disciplinar pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fapte în raport cu care numirea acesteia în funcţia de judecător stagiar sau procuror stagiar nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestor funcţii sau ar aduce atingere prestigiului justiţiei, la stabilirea bunei reputaţii avându-se în vedere următoarele criterii:
a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia şi din împrejurările în care a fost săvârşită, din forma şi gradul de vinovăţie, precum şi din sancţiunea aplicată;
b) conduita persoanei înainte şi după săvârşirea faptei, care relevă perseverenţa în săvârşirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (7), sancţionate ca atare.
(9) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari şi sunt obligaţi să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.
ART. 16
(1) În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentului regulament. În această situaţie, auditorul susţine un nou test psihologic, potrivit art. 1.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.
(3) Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător stagiar sau procuror stagiar. Persoana aflată în această situaţie este obligată să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.
ART. 17
Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată, cu luarea în considerare şi a opţiunii făcute după primul an de cursuri în cadrul Institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de studiu la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 18
Lucrările de examen ale auditorilor de justiţie care au promovat examenul de absolvire se păstrează, în original, la mapele profesionale ale acestora.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 19
Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
