Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REGULAMENT din 14 martie 2023 privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 274 din 3 aprilie 2023
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 20 din 14 martie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 3 aprilie 2023.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată şi funcţionează în temeiul art. 126 din Constituţia României, republicată, al art. 20-38 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară şi al prezentului regulament.
ART. 2
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal - şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
(2) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.
(3) În structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează următoarele compartimente:
a) Cancelaria;
b) Direcţia legislaţie, jurisprudenţă şi contencios;
c) Direcţia resurse umane şi organizare;
d) Departamentul economico-financiar şi administrativ;
e) Serviciul informatică şi statistică judiciară;
f) Biroul de informare şi relaţii publice;
g) Serviciul de audit public intern;
h) Arhiva generală;
i) Compartimentul de documente clasificate;
j) Compartimentul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
ART. 3
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor repartizării aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
ART. 4
(1) La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se generează, prin programul ECRIS, numărul unic de dosar la nivel naţional, format din numărul din registrul general electronic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numărul identificator al instanţei - (1) - şi anul înregistrării dosarului.
(2) Dosarele se întocmesc şi se arhivează atât în format hârtie, cât şi în format electronic. În format hârtie, dosarele care, potrivit legii, se arhivează de către celelalte instanţe se transmit, după soluţionare, acestora.
(3) Formatul electronic al fiecărui dosar este introdus, de la data constituirii sau înregistrării sale pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în aplicaţia „Dosarul electronic“, prin intermediul căreia se asigură, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei. Referirea la „Dosarul electronic“ se consideră a fi făcută la „Dosarul Electronic Naţional“, după implementarea acestuia în condiţiile prevăzute de art. 15 alin. (6) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
ART. 5
(1) Repartizarea aleatorie a dosarelor se efectuează prin programul ECRIS, atât la nivelul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi la nivelul completurilor de 5 judecători.
(2) Dovezile de repartizare aleatorie a cauzei se ataşează la dosar şi constau în:
a) rezoluţia tipizată prin care se dispune repartizarea, semnată de preşedintele secţiei ori de judecătorul desemnat (se vor menţiona în întregime numele şi prenumele), iar pentru dosarele înregistrate la completurile de 5 judecători, de vicepreşedintele cu atribuţii în materie civilă sau penală, după caz;
b) rezoluţia prin care se atestă repartizarea aleatorie, semnată de persoana desemnată în acest scop (se vor menţiona în întregime numele şi prenumele);
c) lista cauzelor repartizate în ziua respectivă, generată de programul ECRIS;
d) orice alte înscrisuri referitoare la aspecte ulterioare procedurii de repartizare aleatorie iniţială.
(3) Toate modificările aduse repartizării dosarelor vor fi evidenţiate în sistemul informatic şi vor fi consemnate în procese-verbale care se păstrează în mape separate.
(4) În situaţiile în care repartizarea în sistem informatic nu se poate realiza din motive obiective, distribuirea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic, în ordinea înregistrării cauzelor pe rolul instanţei, către completurile de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
(5) În cazul unei noi operaţiuni de repartizare ciclică, distribuirea dosarelor se realizează începând cu completul cu numărul următor celui căruia i-a fost atribuit ultimul dosar la repartizarea ciclică precedentă.
(6) În situaţia desfiinţării unui complet, toate cauzele repartizate acestuia, inclusiv cele suspendate, vor fi repartizate prin sistemul ciclic.
(7) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauţiunii formulate după rămânerea definitivă a hotărârii, în situaţia în care completul cu indicativul numeric învestit cu soluţionarea cauzei nu mai funcţionează, se repartizează aleatoriu.
ART. 6
(1) Se pot desfăşura prin intermediul sistemului de videoconferinţă, conform celor stabilite de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şedinţele:
a) adunării generale a judecătorilor;
b) Secţiilor Unite;
c) Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii;
d) Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
e) Colegiului de conducere;
f) adunării generale a magistraţilor-asistenţi;
g) altor comisii sau grupuri de lucru constituite la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) De regulă, materialele aferente organizării şi desfăşurării şedinţelor prevăzute la alin. (1) se transmit în format electronic, la adresele de poştă electronică puse la dispoziţie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ART. 7
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
(2) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se încadrează cu personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcţionari publici şi personal contractual.
CAP. II
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
SECŢIUNEA 1
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 8
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi Colegiul de conducere.
ART. 9
(1) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(2) Preşedintele asigură conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie luând, în condiţiile legii, toate măsurile pentru buna desfăşurare a activităţii acesteia. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate delega oricăruia dintre vicepreşedinţi, prin ordin, oricare dintre atribuţiile sale.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite, putând delega această calitate, fie în integralitate, fie cu privire la anumite competenţe, oricăruia dintre vicepreşedinţi. Prin ordinul de delegare sunt precizate competenţele delegate şi condiţiile delegării acestora.
(4) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are competenţa de a stabili, prin ordin, reguli de organizare şi funcţionare în situaţiile ivite în desfăşurarea activităţii, care nu sunt reglementate de lege sau regulament.
(5) În exercitarea atribuţiilor de conducere, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie emite ordine sau alte acte prevăzute de lege în competenţa sa.
ART. 10
Preşedintele are următoarele atribuţii privind activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
1. În privinţa structurilor de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) convoacă şi prezidează, în condiţiile prevăzute de lege, adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere;
b) desemnează vicepreşedintele care îl înlocuieşte pe preşedinte, în lipsa acestuia.
2. În privinţa activităţii Secţiilor Unite, a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a completurilor de 5 judecători, a secţiilor şi a compartimentelor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) convoacă şi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, completul de 5 judecători şi orice complet din cadrul secţiilor, când participă la judecată, potrivit legii;
b) ia măsurile necesare pentru desemnarea prin tragere la sorţi a judecătorilor care fac parte din Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători;
c) asigură conducerea generală a tuturor compartimentelor din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) programează şedinţele Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale completurilor de 5 judecători;
e) propune Colegiului de conducere înfiinţarea de completuri specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) controlează şi îndrumă activitatea secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) propune Colegiului de conducere înfiinţarea completurilor de 5 judecători, numărul şi compunerea acestora şi a listelor de permanenţă;
h) poate exercita, în mod direct, oricare dintre atribuţiile ce revin vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii, potrivit prezentului regulament.
3. În privinţa personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) emite ordinele de încadrare şi stabilire a drepturilor salariale ale judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi celorlalte categorii de personal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;
b) numeşte în funcţie magistraţii-asistenţi şi celelalte categorii de personal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii;
c) repartizează judecătorii, magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal la secţii şi la compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, în condiţiile legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată şi aprobă delegările pentru alte categorii de atribuţii;
e) numeşte, la recomandarea preşedinţilor de secţii, judecătorii care fac parte din comisiile, respectiv subcomisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) desemnează, prin tragere la sorţi, judecătorii care formează Biroul Electoral Central;
g) propune Colegiului de conducere judecătorii de la alte secţii decât cea penală, care urmează să fie repartizaţi temporar, pe durata de maximum un an, în cadrul altei secţii dintre cele care judecă în alte materii decât cea penală;
h) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii delegarea judecătorilor în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) încuviinţează ca judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei;
j) aprobă efectuarea concediilor de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
k) soluţionează cererile formulate de personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind acordarea altor drepturi decât cele de natură salarială;
l) aprobă pentru magistraţii-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie transferul, delegarea, detaşarea şi dispune promovarea, aplicarea sancţiunilor disciplinare şi încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, în condiţiile legii;
m) aprobă pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie transferul, delegarea, detaşarea şi dispune promovarea, aplicarea sancţiunilor disciplinare şi încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, în condiţiile legii;
n) acordă personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie premii, recompense şi ajutoare, în condiţiile stabilite prin ordinul emis în acest scop;
o) stabileşte locurile de muncă şi categoriile de personal care lucrează în condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, precum şi personalul care prestează activităţi peste programul normal de lucru şi aprobă sporurile de care beneficiază aceştia, potrivit legii;
p) desemnează persoanele care fac parte din structura de protecţie a informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute în Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
q) desemnează responsabilul cu protecţia datelor cu caracter personal la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
r) stabileşte, în condiţiile legii, răspunderea patrimonială a personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
s) aprobă întocmirea dosarelor de pensionare.
4. Alte atribuţii ale preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) propune, împreună cu ministrul justiţiei, cu avizul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, numărul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului;
b) ia măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea informatizării activităţii acesteia, şi gestionează Fondul preşedintelui, constituit potrivit legii;
c) coordonează activitatea personalului Jandarmeriei Române care asigură paza sediului, a bunurilor şi valorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii acesteia;
d) aprobă, prin ordin, lista documentelor de interes public şi lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate potrivit legii;
e) desemnează, în condiţiile legii, reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în comisii, comitete, grupuri de lucru şi alte structuri de colaborare sau decizie, constituite la nivelul altor instituţii publice;
f) stabileşte numărul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi regimul folosirii acestora;
g) dispune, în condiţiile legii, orice altă măsură necesară bunei desfăşurări a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 11
Preşedintele are următoarele atribuţii cu privire la activitatea celorlalte instanţe judecătoreşti:
a) analizează anual, împreună cu preşedinţii curţilor de apel şi ministrul justiţiei, volumul de activitate al instanţelor şi datele din statele de funcţii actualizate trimestrial şi, în funcţie de rezultatele analizei, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;
b) aprobă, prin ordin, statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii;
c) aprobă, prin ordin, cu avizul conform al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii;
d) emite actele privind salarizarea şi alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor şi asistenţilor judiciari care funcţionează în cadrul instanţelor pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite în privinţa cheltuielilor de personal şi a altor categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal;
e) stabileşte plafonul maxim al cheltuielilor aferente organizării activităţilor de formare profesională continuă organizate de către curţile de apel în condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor;
f) propune, în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului, numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru paza sediilor instanţelor judecătoreşti, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii şi încheie protocolul prevăzut de art. 135 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, vizând modul de utilizare a acestui personal;
g) încheie cu Ministerul Afacerilor Interne protocolul privind modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare.
SECŢIUNEA a 2-a
Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 12
(1) Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită atribuţiile ce revin preşedintelui, în lipsa acestuia, conform delegării de atribuţii dispuse de preşedinte sau în baza dispoziţiei preşedintelui.
(2) Vicepreşedinţii prezidează, în lipsa preşedintelui, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul prevăzut la art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi în cazul prevăzut la art. 476 alin. (8) din Codul de procedură penală, şi Secţiile Unite.
ART. 13
Conform repartizării stabilite prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie coordonează şi controlează activitatea Secţiei I civile şi a Secţiei a II-a civile şi coordonează activitatea completurilor de 5 judecători în materie civilă, iar în această calitate dispune măsurile administrative necesare pentru buna funcţionare a acestor completuri, în condiţiile legii;
b) unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie coordonează şi controlează activitatea Secţiei penale şi a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi coordonează activitatea completurilor de 5 judecători în materie penală, iar în această calitate dispune măsurile administrative necesare pentru buna funcţionare a acestor completuri, în condiţiile legii.
ART. 14
Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită, conform repartizării stabilite de preşedinte, următoarele atribuţii:
a) urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor Colegiului de conducere şi a ordinelor preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) efectuează verificări tematice sau punctuale fie din proprie iniţiativă, în raport cu aspectele constatate în activitatea secţiilor coordonate, fie în baza celor dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) coordonează activitatea secţiilor în scopul identificării divergenţelor de jurisprudenţă care impun recurgerea la mecanismele de asigurare a unei practici judiciare unitare şi iau măsurile necesare în vederea asigurării unei practici judiciare unitare în cazul divergenţelor de jurisprudenţă ivite între secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) supun analizei Colegiului de conducere necesitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu cereri de recurs în interesul legii, pe baza referatului întocmit de Serviciul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei în cazul identificării unor divergenţe de jurisprudenţă care nu au fost reglate prin mecanismul prevăzut la art. 57;
e) urmăresc dezbaterea problemelor de drept în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) propun Colegiului de conducere măsurile necesare ce urmează a fi adoptate în procesul formării şi perfecţionării profesionale a judecătorilor, a magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor;
g) coordonează activitatea Cancelariei, a Direcţiei legislaţie, jurisprudenţă şi contencios şi a Departamentului economico-financiar şi administrativ;
h) asigură conducerea generală a Biroului de informare şi relaţii publice;
i) asigură publicarea periodică a jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) organizează paza sediului şi a bunurilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi aprobă măsurile pentru prevenirea incendiilor, cele privind protecţia muncii, protecţia civilă, apărarea împotriva dezastrelor şi activităţile privind problemele militare;
k) controlează activitatea arhivistică specifică instanţelor judecătoreşti, potrivit legii;
l) controlează şi coordonează activitatea comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public;
m) unul dintre vicepreşedinţi conduce structura de protecţie a informaţiilor clasificate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constituită prin ordin al preşedintelui în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare;
n) îl informează pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la aspectele constatate în exercitarea atribuţiilor;
o) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
ART. 15
(1) Vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercită, conform repartizării stabilite de preşedinte, următoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
a) aprobă fişele posturilor pentru magistraţii-asistenţi, personalul auxiliar de specialitate şi celelalte categorii de personal, întocmite de preşedinţii de secţie sau de conducătorii compartimentelor;
b) controlează şi coordonează evaluarea anuală a activităţii personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi;
c) analizează cererile şi propun preşedintelui încadrarea personalului, în condiţiile legii, cu excepţia judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi;
d) aprobă efectuarea concediilor de către personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia judecătorilor.
(2) Fişele posturilor se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale atribuţiilor şi se aduc la cunoştinţa personalului, sub semnătură.
SECŢIUNEA a 3-a
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 16
(1) Preşedintele, vicepreşedinţii, preşedinţii de secţii şi 4 judecători, câte unul de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele Colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu vot consultativ.
ART. 17
(1) În adunarea generală a judecătorilor sunt aleşi, ca membri ai Colegiului de conducere, câte un judecător propus din cadrul fiecărei secţii, conform calendarului stabilit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Pentru desemnarea judecătorului propus de fiecare secţie pentru a fi ales în Colegiul de conducere se întocmesc liste cu judecătorii care vor să facă parte din Colegiul de conducere.
(3) În şedinţa judecătorilor secţiei, care se organizează şi se desfăşoară în condiţiile art. 57, se aleg prin vot secret candidaţii propuşi de secţie.
(4) Rezultatul votului va fi consemnat într-un proces-verbal semnat de toţi judecătorii care au participat la şedinţă. Procesul-verbal va fi înaintat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea convocării adunării generale a judecătorilor. În procesul-verbal sunt menţionaţi:
a) primii doi candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinute;
b) candidaţii de rezervă, în ordinea numărului de voturi obţinute.
(5) Adunarea generală a judecătorilor îi alege, prin vot secret, cu majoritatea prevăzută de lege, pe cei patru judecători, câte unul de la fiecare secţie, care fac parte din Colegiul de conducere pe o perioadă de 3 ani. În situaţia în care nu este ales niciunul dintre candidaţii prevăzuţi la alin. (4) lit. a), adunarea generală a judecătorilor alege, prin vot secret, cu majoritatea prevăzută de lege, pe unul dintre judecătorii prevăzuţi la alin. (4) lit. b).
ART. 18
(1) Calitatea de membru al Colegiului de conducere încetează în următoarele cazuri:
a) eliberarea din funcţia de judecător;
b) imposibilitatea de exercitare a funcţiei pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
c) detaşarea judecătorului la o altă instituţie;
d) demisie;
e) revocare.
(2) În cazul încetării calităţii de membru al Colegiului de conducere înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute la art. 17, în termen de 30 de zile de la vacantare.
(3) Până la alegerea unui nou membru, activitatea Colegiului de conducere se desfăşoară prin participarea la şedinţele sale, cu drept de vot, a judecătorului cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător din cadrul secţiei.
ART. 19
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
1. Atribuţii referitoare la organizarea generală a instanţei:
a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) aprobă statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
d) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
2. Atribuţii referitoare la organizarea activităţii de judecată:
a) aprobă înfiinţarea completurilor de 5 judecători, compunerea acestora şi listele de permanenţă corespunzătoare, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi;
b) aprobă înfiinţarea completurilor specializate, compunerea acestora şi listele de permanenţă corespunzătoare, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţi, cu consultarea preşedinţilor de secţii;
c) aprobă înfiinţarea completurilor de judecată din cadrul secţiilor, compunerea acestora şi listele de permanenţă corespunzătoare, la propunerea preşedinţilor de secţie;
d) la începutul fiecărui an, la propunerea preşedinţilor de secţie, în cazul secţiilor, şi a vicepreşedinţilor, în cazul completurilor de 5 judecători, aprobă parametrii de configurare a completurilor de judecată în aplicaţia ECRIS;
e) sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu cereri de recurs în interesul legii.
3. Atribuţii referitoare la personalul instanţei:
a) stabileşte vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplineşte atribuţiile funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în caz de imposibilitate obiectivă de desemnare a acestuia, în condiţiile art. 10pct. 1 lit. b), de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) desemnează judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care compun comisiile de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege, şi adoptă hotărârile de constituire a comisiilor de evaluare a judecătorilor, în cazurile prevăzute de lege;
c) soluţionează contestaţiile privind modul de stabilire a drepturilor salariale, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
4. Atribuţii referitoare la activitatea sa:
a) stabileşte reguli de desfăşurare a şedinţelor sale ordinare şi extraordinare, precum şi reguli de adoptare a hotărârilor;
b) soluţionează plângerile prealabile formulate împotriva actelor administrative emise în exercitarea atribuţiilor ce îi revin.
ART. 20
În îndeplinirea atribuţiei prevăzute la art. 19 pct. 1 lit. e), Colegiul de conducere poate adopta, pe baza propunerilor preşedintelui, ale vicepreşedinţilor şi ale preşedinţilor de secţii, hotărâri privind:
a) circuitul documentelor şi al dosarelor la nivelul secţiilor şi al completurilor de 5 judecători, în funcţie de specificul activităţii;
b) reguli comune şi reguli specifice privind repartizarea aleatorie a dosarelor, în aplicarea dispoziţiilor din acest domeniu prevăzute în lege, în prezentul regulament şi în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;
c) reguli comune şi reguli specifice privind organizarea registraturii generale, a registraturilor şi arhivelor secţiilor, a completurilor de 5 judecători, a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
d) reguli privind organizarea activităţii judecătorilor şi a completurilor de permanenţă.
ART. 21
(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar. Convocarea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se poate face de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, de către unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi. Convocatorul va fi transmis membrilor Colegiului de conducere numai însoţit de ordinea de zi.
(3) Şedinţele Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(4) Secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este asigurat de prim-magistratul-asistent. În exercitarea acestei atribuţii, prim-magistratul-asistent coordonează personalul desemnat să desfăşoare activităţi legate de activitatea de secretariat al şedinţelor.
(5) Prin grija secretariatului Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocatorul, însoţit de ordinea de zi şi de înscrisurile care compun mapa şedinţei (cereri, proiecte de hotărâri, propuneri motivate), se comunică membrilor Colegiului de conducere cu cel puţin 2 zile lucrătoare înaintea datei şedinţei, cu excepţia situaţiilor urgente.
(6) Pentru personalul instanţei, publicitatea convocatorului, a ordinii de zi a şedinţelor ordinare sau extraordinare ale Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a extraselor hotărârilor Colegiului de conducere se va asigura, prin grija secretariatului colegiului, prin postarea acestora în reţeaua intranet a instanţei.
(7) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 19 pct. 1 şi 2 se supun aprobării şi se definitivează conform procedurii aprobate prin hotărâre a Colegiului de conducere.
(8) Hotărârile adoptate de Colegiul de conducere se redactează de către secretariatul Colegiului de conducere.
ART. 22
(1) Extrase din hotărârile adoptate de Colegiul de conducere privind componenţa secţiilor, numărul şi compunerea completurilor, modificarea compunerii completurilor, planificările de permanenţă şi modificările acestora, precum şi înfiinţarea/ desfiinţarea completurilor se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Colegiul de conducere poate aproba publicarea pe pagina de internet a instanţei şi a altor hotărâri care vizează informaţii de interes public.
(3) Convocatorul, materialele care au stat la baza adoptării hotărârilor, precum şi hotărârile Colegiului de conducere se păstrează într-o mapă specială de către secretariatul colegiului.
SECŢIUNEA a 4-a
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 23
(1) Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toţi judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Prezenţa la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.
ART. 24
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b) aprobarea proiectului de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor;
c) alegerea şi revocarea membrilor aleşi ai Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) alegerea şi revocarea reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul Superior al Magistraturii;
e) consultarea judecătorilor cu privire la unele măsuri necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
ART. 25
(1) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din proprie iniţiativă sau la cererea a cel puţin o treime din numărul judecătorilor în funcţie, cu minimum 24 de ore înaintea şedinţei.
(2) Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este legal constituită în prezenţa majorităţii judecătorilor în funcţie, cu excepţia cazului revocării membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, în care adunarea generală este legal constituită în condiţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi a altor cazuri prevăzute de lege.
(3) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de preşedinte, iar, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(4) Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, cu excepţia revocării membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se adoptă cu majoritatea prevăzută în Legea nr. 305/2022, şi a altor hotărâri pentru care legea prevede altfel.
CAP. III
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 26
(1) Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au următoarele atribuţii:
a) soluţionează sesizările privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) sesizează Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare;
c) stabilesc, la sfârşitul fiecărui an, cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică celor două Camere ale Parlamentului şi ministrului justiţiei.
(2) Secţiile Unite sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi.
(3) Prezenţa la şedinţele Secţiilor Unite este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.
ART. 27
(1) Secţiile Unite adoptă hotărârile cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi.
(2) În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
ART. 28
(1) Şedinţele Secţiilor Unite se programează sau se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din proprie iniţiativă, la cererea a cel puţin o pătrime din numărul judecătorilor în funcţie sau la cererea uneia dintre secţii.
(2) În cazul prevăzut de art. 27 lit. a) şi art. 28 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, şedinţele Secţiilor Unite se convoacă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la sesizarea uneia dintre secţii sau a unuia dintre completurile de 5 judecători.
(3) În situaţia în care problema de drept apare în faţa unui complet de 5 judecători, acesta va suspenda judecata şi va sesiza secţia/secţiile corespunzătoare, după caz, pentru a hotărî asupra necesităţii învestirii Secţiilor Unite.
(4) Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, cu cel puţin 24 de ore înaintea şedinţei. Atunci când convocarea Secţiilor Unite este făcută în condiţiile alin. (2), aceasta va fi realizată pentru o dată care să permită îndeplinirea procedurii de citare prevăzute de art. 28 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
(5) La şedinţele Secţiilor Unite participă fie prim-magistratul-asistent, fie un magistrat-asistent-şef sau un magistrat-asistent desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6) La şedinţele Secţiilor Unite, altele decât cele de judecată, pot fi invitaţi magistraţi-asistenţi şi alte categorii de personal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi specialişti în domeniul supus dezbaterii.
CAP. IV
Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii
ART. 29
Recursul în interesul legii este un mecanism de asigurare a interpretării şi aplicării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti, având scopul înlăturării divergenţelor de jurisprudenţă atunci când problemele de drept au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.
ART. 30
(1) Recursul în interesul legii se judecă de un complet format din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de secţii din cadrul acesteia şi un număr de 20 de judecători.
(2) Completul este prezidat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 31
(1) După sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a judecătorilor care vor face parte din complet.
(2) În cazul în care în cadrul secţiilor în a căror competenţă intră problema de drept au fost înfiinţate completuri specializate, desemnarea, prin tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia i se circumscrie problema de drept.
(3) În cazul în care problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti intră în competenţa unei singure secţii sau prezintă interes pentru o singură secţie, completul se compune din 14 judecători din secţia respectivă şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii.
(4) În cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie stabileşte secţiile interesate şi numărul judecătorilor din cadrul acestora care intră în compunerea completului, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, completul se compune din câte 8 judecători din cadrul secţiilor interesate şi câte 2 judecători din cadrul celorlalte secţii;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, completul se compune din câte 6 judecători din cadrul secţiilor interesate şi 2 judecători din cadrul celeilalte secţii;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul se compune din câte 5 judecători din cadrul fiecărei secţii.
(5) În cazul în care problema de drept nu intră în competenţa şi nu prezintă interes pentru niciuna dintre secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, câte 5 judecători din cadrul fiecărei secţii.
(6) În aplicarea dispoziţiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti intră în competenţa unei singure secţii sau prezintă interes pentru o singură secţie, preşedintele completului desemnează trei judecători-raportori din cadrul secţiei respective.
(7) În aplicarea dispoziţiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, desemnează câte un judecător din cadrul fiecărei secţii interesate, urmând ca al treilea judecător să fie desemnat, în funcţie de natura problemei de drept, din cadrul secţiei al cărei interes este preponderent în funcţie de competenţa ce îi revine acesteia;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, desemnează câte un judecător din cadrul fiecărei secţii interesate;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau dacă problema de drept nu intră în competenţa niciunei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnează câte un judecător din cadrul a 3 secţii stabilite prin tragere la sorţi.
(8) În cazul în care sunt desemnaţi 2 sau 3 judecători- raportori, preşedintele completului desemnează dintre aceştia judecătorul care va redacta raportul, în funcţie de problema de drept supusă interpretării.
(9) În aplicarea dispoziţiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, preşedintele completului desemnează un judecător-raportor din cadrul Secţiei penale.
(10) În aplicarea dispoziţiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul în care problema de drept prezintă interes pentru două sau mai multe secţii, preşedintele completului desemnează 3 judecători-raportori, după cum urmează:
a) dacă problema de drept prezintă interes pentru două secţii, desemnează un judecător din cadrul Secţiei penale, un judecător din cadrul celeilalte secţii interesate, urmând ca al treilea judecător să fie desemnat, în funcţie de natura problemei de drept, din cadrul secţiei al cărei interes este preponderent în funcţie de competenţa ce îi revine acesteia;
b) dacă problema de drept prezintă interes pentru 3 secţii, desemnează un judecător din cadrul Secţiei penale şi câte un judecător din cadrul fiecăreia dintre celelalte două secţii interesate;
c) dacă problema de drept prezintă interes pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnează un judecător din cadrul Secţiei penale şi câte un judecător din cadrul a două secţii, stabilite prin tragere la sorţi.
(11) Judecătorii-raportori pot fi înlocuiţi de preşedintele completului, pentru motive obiective.
ART. 32
La şedinţele de judecată ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii participă un magistrat-asistent desemnat de preşedintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi repartizaţi la Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, în funcţie de problema de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti şi de specializarea magistratului-asistent.
CAP. V
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
ART. 33
Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are scopul de a preîntâmpina interpretarea neunitară a legii de către instanţele judecătoreşti.
ART. 34
(1) În materie penală, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea unei singure secţii, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un judecător desemnat de acesta şi 8 judecători din cadrul secţiei respective, conform art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală.
(2) În cauzele supuse prevederilor Codului de procedură civilă, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea unei singure secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizarea se judecă de un complet format din preşedintele secţiei corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau un judecător desemnat de acesta şi:
a) 8 judecători din cadrul secţiei respective, conform art. XIX din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi şi până la data de 31 decembrie 2016;
b) 12 judecători din cadrul secţiei respective, conform art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017.
(3) Completul este prezidat de preşedintele secţiei sau, în caz de imposibilitate, de judecătorul desemnat de acesta.
(4) După repartizarea sesizării la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele secţiei sau, în caz de imposibilitate, judecătorul desemnat de acesta ia măsurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorţi, a judecătorilor care intră în alcătuirea completului. În cazul în care, în cadrul secţiei, au fost înfiinţate completuri specializate, desemnarea, prin tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia îi aparţine chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.
ART. 35
(1) În cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea mai multor secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizarea se judecă de un complet format din preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinţii secţiilor interesate în soluţionarea chestiunii de drept şi câte 5 judecători din cadrul secţiilor respective.
(2) Completul este prezidat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) După transmiterea sesizării preşedinţilor secţiilor interesate în soluţionarea chestiunii de drept, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, câte 5 judecători din cadrul secţiilor interesate în soluţionarea chestiunii de drept. În cazul în care în cadrul secţiilor au fost înfiinţate completuri specializate, desemnarea, prin tragere la sorţi, se realizează cu prioritate dintre judecătorii care formează completurile de judecată specializate în domeniul căruia îi aparţine chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării.
(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică şi în cazul în care la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu există o secţie corespunzătoare secţiei în cadrul căreia funcţionează completul de judecată care a formulat sesizarea.
(5) Dispoziţiile art. 31 alin. (8) şi (11) se aplică în mod corespunzător.
ART. 36
La şedinţele de judecată ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept participă un magistrat-asistent, desemnat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi repartizaţi la Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, în funcţie de chestiunea de drept care constituie obiectul sesizării şi de specializarea magistratului-asistent.
CAP. VI
Dispoziţii comune Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
ART. 37
(1) Recursul în interesul legii şi sesizarea prealabilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se înregistrează la registratura Secţiilor Unite, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă şi număr unic din sistemul ECRIS, format din numărul din registrul general electronic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numărul identificator al instanţei - (1) - şi anul înregistrării dosarului.
(2) Dacă în aceeaşi zi sau ulterior sunt înregistrate acte de sesizare cu acelaşi obiect, acestea primesc dată certă şi număr unic în sistemul ECRIS şi se ataşează, pe cale administrativă, la sesizarea înregistrată iniţial.
ART. 38
După înregistrarea recursului în interesul legii sau a sesizării prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept, acestea se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pot fi transmise preşedinţilor secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a-şi exprima opinia cu privire la competenţa ori interesul secţiilor în soluţionarea chestiunii de drept, în vederea stabilirii componenţei completului.
ART. 39
(1) În situaţia în care, după desemnarea unui judecător-raportor, intervine transferul acestuia la o altă secţie din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorul respectiv îşi păstrează calitatea de membru al completului din partea secţiei în care activa la data desemnării.
(2) Membrii titulari ai completurilor pentru asigurarea unei practici judiciare unitare pot fi înlocuiţi numai în caz de imposibilitate obiectivă de participare la şedinţa de judecată, cu membrii supleanţi, în ordinea ivirii situaţiilor de înlocuire şi în ordinea tragerii la sorţi a membrilor supleanţi. Situaţiile de înlocuire şi modalitatea de rezolvare a acestora se consemnează într-un proces-verbal, semnat de magistratul-asistent desemnat să participe în dosar.
(3) În situaţia în care completul nu se poate constitui din cauza imposibilităţii obiective de participare a unora dintre membrii completului, a căror înlocuire nu poate fi realizată din cauza epuizării listei membrilor supleanţi, în vederea întregirii completului se procedează la tragerea la sorţi a membrilor titulari necesari pentru întregire, precum şi a unui număr suficient de membri supleanţi din cadrul secţiei corespunzătoare.
ART. 40
(1) Deciziile pronunţate în recurs în interesul legii şi hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se adoptă cu majoritatea calificată de două treimi din numărul membrilor completului.
(2) În procesul-verbal al şedinţei de judecată se va menţiona rezultatul votului, fără nominalizarea celor care au votat.
(3) Punctele de vedere cu privire la problema sau chestiunea de drept supusă dezlegării, exprimate diferit faţă de opinia exprimată în raport, se depun cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de termenul fixat pentru judecarea sesizării şi se ataşează la dosarul cauzei.
(4) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusă interpretării, exprimate diferit faţă de opinia majoritară, vor fi evidenţiate în procesele-verbale ale şedinţelor de judecată respective.
(5) În situaţia în care nu este întrunită majoritatea de două treimi din numărul judecătorilor completului pentru adoptarea deciziei, judecata se amână în vederea întocmirii unui supliment la raport cu privire la aspectele în divergenţă.
(6) În situaţia în care se adoptă o altă soluţie decât cea propusă şi motivată prin raportul întocmit de judecătorii-raportori, preşedintele completului desemnează, dintre membrii completului care au votat soluţia adoptată, 1-3 judecători pentru verificarea şi însuşirea proiectului deciziei redactat de magistratul-asistent.
(7) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată se vor menţiona numele şi prenumele judecătorilor, funcţia şi secţia de unde provine judecătorul, fără a fi indicată calitatea de judecător-raportor.
(8) În cazul deciziilor prevăzute la alin. (1), în partea introductivă, la compunerea completului de judecată nu se vor menţiona numele şi prenumele magistratului-asistent care a participat la şedinţa de judecată, acestea urmând a fi indicate în cuprinsul practicalei, odată cu menţionarea desemnării magistratului-asistent.
ART. 41
(1) Hotărârea se semnează de către toţi membrii completului de judecată, chiar dacă au votat împotriva soluţiei adoptate cu majoritate.
(2) Soluţia pronunţată de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii sau, după caz, de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se comunică după pronunţare, de îndată, autorului sesizării.
(3) Deciziile pronunţate în recurs în interesul legii şi hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se tehnoredactează cu respectarea regulilor prevăzute la art. 96 şi cu numerotarea, cu cifre arabe, a fiecărui paragraf.
ART. 42
Cauzele ce au ca obiect dezlegarea unor chestiuni de drept sau recurs în interesul legii nu sunt cauze urgente în sensul dispoziţiilor art. 112 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3.243/2022 (Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti).
CAP. VII
Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 43
(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează completuri de 5 judecători, cu competenţa de judecată prevăzută de lege.
(2) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.
(3) Completurile de 5 judecători sunt prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie, atunci când aceştia au fost desemnaţi, prin tragere la sorţi, să facă parte din complet.
(4) În cazul în care dintr-un complet de 5 judecători fac parte doi sau trei preşedinţi de secţie, aceştia vor conduce completul prin rotaţie, în ordine alfabetică.
(5) În cazul în care niciunul dintre cei menţionaţi la alin. (3) nu a fost desemnat să facă parte din complet, acesta va fi prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în funcţia de judecător a acestora.
(6) În cazul în care unii membri ai completului au vechime egală în funcţia de judecător, aceştia vor conduce completul în ordine alfabetică.
ART. 44
(1) Completurilor de 5 judecători le vor fi repartizate toate cauzele înregistrate la aceste formaţiuni de judecată în anul calendaristic pentru care au fost desemnate.
(2) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauţiunii, formulate la nivelul completurilor de 5 judecători, după rămânerea definitivă a hotărârii, în alt an calendaristic decât cel pentru care a fost desemnat completul care a pronunţat hotărârea, se repartizează aleatoriu.
ART. 45
(1) Judecătorii care fac parte din completurile de 5 judecători sunt desemnaţi anual, prin tragere la sorţi, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, conform reprezentativităţii stabilite anual de Colegiul de conducere, pe baza următoarelor criterii:
a) materia principală căreia îi aparţin litigiile care intră în competenţa de soluţionare a completului, respectiv materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor;
b) reprezentarea în compunerea completului a tuturor celor trei secţii, care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală;
c) numărul de judecători ai fiecărei secţii desemnaţi în compunerea completurilor de 5 judecători deja constituite;
d) numărul de judecători în funcţie ai fiecăreia dintre cele trei secţii care judecă în altă materie decât cea penală.
(3) Pentru fiecare dintre completurile de 5 judecători se stabileşte câte o listă de permanenţă.
(4) Numărul judecătorilor care compun listele de permanenţă se aprobă de Colegiul de conducere, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu numărul judecătorilor în funcţie în cadrul fiecărei secţii şi cu numărul de judecători necesar stabilirii membrilor titulari ai completurilor.
(5) Ordinea înscrierii judecătorilor în lista de permanenţă se stabileşte prin tragere la sorţi.
(6) Colegiul de conducere aprobă anual compunerea completurilor de 5 judecători şi listele de permanenţă corespunzătoare fiecărui complet, la propunerea preşedintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe baza rezultatelor tragerii la sorţi.
ART. 46
(1) Data, ora şi locul tragerii la sorţi se stabilesc de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se comunică în scris judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se aduc la cunoştinţa publică prin afişare la sediul instanţei şi prin publicare pe pagina de internet.
(2) La şedinţa publică în care are loc tragerea la sorţi poate participa orice persoană interesată.
(3) Decanul de vârstă al judecătorilor instanţei supreme participă în mod obligatoriu la efectuarea tragerii la sorţi; în cazul în care acesta se află în imposibilitate obiectivă de participare este înlocuit de următorul judecător, în ordinea descrescătoare a vârstei.
(4) Tragerea la sorţi se înregistrează audio-video. Înregistrarea se arhivează, în condiţiile legii, după ce îşi încetează activitatea completurile de 5 judecători ai căror membri au fost desemnaţi în cadrul procedurii de tragere la sorţi.
(5) Tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/secţiilor respective.
(6) Decanul de vârstă al judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va verifica prin citire, în prezenţa celorlalţi judecători, numele judecătorilor înscrişi pe bilete în vederea tragerii la sorţi şi va proceda la introducerea acestora în dispozitive (bile) identice, care să asigure secretul numelui.
(7) Dispozitivele menţionate la alin. (6) vor fi introduse în urne separate corespunzătoare secţiilor din care fac parte judecătorii; bilele cu numele preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor fi introduse în urna corespunzătoare secţiei din care provin.
(8) Preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va extrage numărul de judecători necesar în vederea compunerii tuturor completurilor de 5 judecători.
(9) După tragerea la sorţi a titularilor completurilor de 5 judecători se va proceda la întocmirea listelor de permanenţă pentru materia penală şi pentru alte materii decât cea penală, ordinea permanenţei fiind stabilită prin tragere la sorţi.
(10) Rezultatele tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de judecătorul care a participat la procedură.
ART. 47
(1) Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecători şi înlocuirea acestora cu judecătorii din lista de permanenţă se fac în mod excepţional, în cazurile de incompatibilitate sau de absenţă.
(2) În aceste cazuri, la şedinţa de judecată participă unul dintre judecătorii din lista de permanenţă a completului de judecată, desemnat prin rotaţie, în ordinea ivirii situaţiilor de înlocuire, conform registrului special ţinut în acest scop.
(3) În cazul eliberării din funcţie a unui judecător care face parte din completul de 5 judecători, preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnează, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, un judecător dintre cei aflaţi pe listele de permanenţă, care va deveni membru titular al completului. Tragerea la sorţi se efectuează după publicarea decretului de eliberare din funcţie a judecătorului în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Desemnarea unui alt judecător titular intervine şi în cazurile de imposibilitate de exercitare a funcţiei de judecător pentru o perioadă mai mare de 3 luni.
ART. 48
Înlocuirea membrilor titulari cu judecătorii din lista de permanenţă se face potrivit următoarelor reguli:
A. Pentru completurile de 5 judecători în materie penală
1. În caz de absenţă a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situaţiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanenţă, prin rotaţie, în ordinea tragerii la sorţi. Magistratul-asistent desemnat să participe în şedinţa de judecată va întocmi un proces-verbal, care va fi prezentat preşedintelui de complet spre verificare şi aprobare.
2. În situaţia în care incidentele procedurale vizează toţi membrii completului, se aplică următoarele reguli:
a) incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluţionate de completul imediat următor;
b) dacă, în urma soluţionării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri de 5 judecători care judecă în aceeaşi materie, desemnate pentru acelaşi an. Dacă mai există un singur complet de 5 judecători care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia;
c) dacă niciunul dintre completurile de 5 judecători în materie penală nu este în măsură să soluţioneze incidentele procedurale, întrucât toţi membrii titulari sunt incompatibili, situaţiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din listele de permanenţă, conform regulilor stabilite cu privire la acestea.
3. În situaţia în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, se aplică următoarele reguli:
a) înlocuirile membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanenţă a completului, astfel cum au fost stabiliţi prin tragerea la sorţi, în ordinea ivirii situaţiilor de înlocuire;
b) dacă situaţiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea vechimii dosarelor (data şi ora înregistrării la completul de 5 judecători);
c) dacă situaţiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanenţă corespunzătoare completului, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanenţă ale completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorţi;
d) dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai completurilor următoare, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorţi.
4. Dacă situaţiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau de permanenţă din cadrul Secţiei penale, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorţi a unor judecători din cadrul celorlalte secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun.
B. Pentru completurile de 5 judecători în materie civilă
1. În caz de absenţă a membrilor titulari ai completului, înlocuirea acestora se va realiza, în ordinea intervenirii situaţiilor de înlocuire, prin participarea judecătorilor din lista de permanenţă corespunzătoare secţiei din cadrul căreia provine judecătorul înlocuit, prin rotaţie, în ordinea tragerii la sorţi.
2. În situaţia în care incidentele procedurale vizează toţi membrii completului, se aplică următoarele reguli:
a) incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată vor fi soluţionate de completul imediat următor;
b) dacă, în urma soluţionării incidentului procedural, se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu unuia dintre celelalte completuri care judecă în aceeaşi materie. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia;
c) dacă niciunul dintre completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală nu este în măsură să soluţioneze incidentele procedurale, întrucât toţi membrii titulari sunt incompatibili, situaţiile de înlocuire sunt asigurate cu judecătorii din lista de permanenţă corespunzătoare secţiei din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, conform regulilor stabilite cu privire la aceasta, cu respectarea reprezentativităţii secţiilor în structura completului.
3. În situaţia în care incidentele procedurale vizează o parte dintre membrii completului, se aplică următoarele reguli:
a) înlocuirea membrilor titulari se efectuează cu judecătorii din lista de permanenţă corespunzătoare secţiei din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, astfel cum au fost stabiliţi prin tragere la sorţi, în ordinea ivirii situaţiilor de înlocuire, cu respectarea reprezentativităţii secţiilor în structura completului;
b) dacă situaţiile de înlocuire se ivesc concomitent, se vor rezolva în ordinea vechimii dosarelor (data şi ora înregistrării la completul de 5 judecători);
c) dacă situaţiile de înlocuire nu pot fi asigurate cu judecătorii din lista de permanenţă a completului corespunzătoare secţiei din care provine fiecare judecător înlocuit, înlocuirile se vor efectua cu judecătorii din listele de permanenţă ale completurilor următoare, corespunzătoare secţiei din cadrul căreia provine fiecare judecător înlocuit, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorţi, cu respectarea reprezentativităţii secţiilor în structura completului;
d) dacă nici în acest mod nu se poate constitui completul, înlocuirile se vor efectua cu membrii titulari ai celorlalte completuri, în ordinea desemnării acestora prin tragere la sorţi, cu respectarea reprezentativităţii secţiilor în structura completului.
4. Dacă situaţiile de înlocuire nu se pot asigura cu judecătorii titulari sau din lista de permanenţă corespunzătoare secţiei din care provin judecătorii care trebuie înlocuiţi, conform regulilor stabilite mai sus, se va proceda la desemnarea prin tragere la sorţi a unor judecători din cadrul celorlalte secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, corespunzător numărului de înlocuiri care se impun.
C. În cazul în care situaţia care atrage înlocuirea îl vizează pe preşedintele completului de judecată, conducerea completului va fi asigurată de următorul judecător, membru al completului de judecată, în ordinea vechimii în funcţia de judecător, iar completul urmează a fi întregit cu un judecător de pe lista de permanenţă, care va intra pe ultima poziţie a formaţiunii de judecată.
ART. 49
(1) Măsurile necesare pregătirii judecăţii se dispun, prin rezoluţie, de către judecătorul (membru titular al completului) care va conduce următoarea şedinţă de judecată a completului.
(2) În ipoteza în care judecătorul care va conduce următoarea şedinţă a completului este incompatibil sau este în imposibilitate de a lua măsurile necesare pregătirii judecăţii, acestea vor fi dispuse de unul dintre ceilalţi judecători din complet (membru titular), în ordinea vechimii în funcţia de judecător.
(3) În situaţia în care membrii completului se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de vicepreşedintele cu atribuţii în materie penală sau civilă, după caz.
ART. 50
(1) La şedinţele de judecată ale completurilor de 5 judecători participă un magistrat-asistent, desemnat de preşedintele ori, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dintre magistraţii-asistenţi repartizaţi la completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, în funcţie de specializarea magistratului-asistent.
(2) Înlocuirea magistratului-asistent se face cu un magistrat-asistent din planificarea de permanenţă.
CAP. VIII
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 51
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt încadrate cu judecători, magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate şi personal conex, repartizaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 52
(1) Fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este condusă de un preşedinte.
(2) Preşedinţii de secţii au următoarele atribuţii:
a) organizează, îndrumă şi controlează activitatea secţiei, în limitele prevăzute de lege şi de prezentul regulament, ţinând seama de dispoziţiile preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, urmărind stabilirea unor proceduri unitare de lucru;
b) stabilesc atribuţiile personalului din cadrul secţiei, prin fişa fiecărui post, şi efectuează, potrivit nevoilor secţiei, redistribuirea personalului pe posturi şi a atribuţiilor acestuia;
c) organizează şi coordonează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată în cadrul secţiei şi stabilesc regulile aplicabile în situaţiile urgente, neprevăzute de lege sau de regulament;
d) îndeplinesc acte procedurale sau dispun îndeplinirea actelor procedurale, potrivit legii;
e) aprobă planificarea magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor de şedinţă la şedinţele de judecată, la propunerea magistratului-asistent-şef;
f) rezolvă corespondenţa adresată secţiei;
g) informează preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vicepreşedintele coordonator cu privire la activitatea secţiei în vederea cunoaşterii acesteia şi, când este cazul, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament;
h) monitorizează, cu sprijinul magistratului-asistent-şef, jurisprudenţa secţiei şi prezintă periodic preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vicepreşedintelui coordonator informări cu privire la evoluţia jurisprudenţei şi măsurile adoptate în scopul asigurării unei practici judiciare unitare;
i) propun Colegiului de conducere formularea recursului în interesul legii, atunci când identifică divergenţe de jurisprudenţă care nu au fost reglate prin mecanismul prevăzut de art. 57;
j) duc la îndeplinire orice măsură dispusă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedintele coordonator sau de Colegiul de conducere, potrivit legii şi prezentului regulament.
(3) Preşedinţii de secţii pot propune Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptarea hotărârilor prevăzute la art. 20 lit. d), după consultarea judecătorilor, iar, în celelalte cazuri, consultă judecătorii secţiilor dacă apreciază că este necesar.
(4) Preşedintele de secţie poate prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei.
(5) Preşedintele Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal sau înlocuitorul acestuia:
a) ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condiţiile legii, a judecătorilor secţiei care intră în compunerea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
b) prezidează Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea secţiei;
c) dispune, prin rezoluţie, măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
(6) Preşedintele Secţiei penale sau înlocuitorul acestuia:
a) ia măsurile necesare pentru desemnarea, în condiţiile legii, a judecătorilor Secţiei penale care intră în compunerea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
b) dispune excluderea completurilor de la repartizarea aleatorie în cazul în care toţi membrii acestora, în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, au îndeplinit acte şi măsuri procesuale în cursul urmăririi penale;
c) prezidează Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cazul în care chestiunea de drept priveşte activitatea Secţiei penale;
d) dispune, prin rezoluţie, măsuri pentru repartizarea aleatorie a cauzelor.
(7) În lipsa preşedintelui de secţie, atribuţiile acestuia sunt exercitate de înlocuitorul stabilit prin hotărâre a Colegiului de conducere ori, în lipsa acestuia, de judecătorul desemnat prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 53
(1) În materie penală, completurile de judecată se compun după cum urmează:
a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;
b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători;
c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători;
e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
f) pentru contestaţiile prevăzute la art. 250^1 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, precum şi pentru contestaţiile prevăzute la art. 250^1 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;
g) pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători;
h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători.
(2) Pentru admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie, completul de judecată este format dintr-un judecător, iar cauzele înregistrate se repartizează ciclic judecătorilor ce alcătuiesc completul prevăzut la alin. (1) lit. g).
(3) Judecătorul care a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie trimite cauza, în vederea judecării recursului în casaţie, la completul de judecată format din 3 judecători din care face parte.
(4) Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la alin. (1) lit. a).
ART. 54
Judecătorii Secţiei penale exercită funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi şi funcţia de judecător de cameră preliminară, cu respectarea dispoziţiilor privitoare la incompatibilităţi prevăzute în Codul de procedură penală.
ART. 55
În celelalte materii, completurile de judecată se compun din 3 judecători, dacă prin lege nu se dispune altfel.
ART. 56
(1) Preşedinţii de secţii propun judecătorii care compun completurile de judecată din cadrul secţiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completurilor de judecată din cadrul secţiilor şi programează şedinţele acestora.
(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu poate fi asigurat, acesta se constituie, în mod excepţional, cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi, cu acordul acestora, iar, în lipsa acordului, prin tragere la sorţi, de către preşedintele sau unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Colegiului de conducere.
ART. 57
(1) Preşedinţii de secţii convoacă judecătorii secţiei şi supun dezbaterii acestora jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi alte probleme de interes general, în vederea luării măsurilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii secţiei.
(2) Prezenţa judecătorilor la şedinţele secţiei din care fac parte, convocate potrivit alin. (1), este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.
(3) Măsurile se adoptă în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie, cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi, inclusiv al preşedintelui.
(4) La şedinţele ce au ca obiect dezbaterea jurisprudenţei pot participa, atunci când preşedintele de secţie consideră necesar, şi magistraţii-asistenţi din cadrul secţiei.
(5) Preşedinţii de secţii pot stabili grupuri de lucru formate din 2-3 judecători şi/sau magistraţi-asistenţi ai secţiei pentru identificarea problemelor de drept care generează practică neunitară şi propunerea de soluţii în scopul rezolvării acestora, inclusiv propunerea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Colegiul de conducere al acesteia cu cereri de recurs în interesul legii, în vederea unificării practicii pe diverse probleme de drept.
(6) Judecătorii şi magistraţii-asistenţi din cadrul secţiei au obligaţia de a semnala problemele de drept soluţionate diferit în jurisprudenţa secţiei şi problemele de drept care au potenţialul de a genera practică neunitară.
(7) În cadrul şedinţelor convocate potrivit alin. (1) se dezbat problemele de drept care au generat sau care au potenţialul de a genera practică judiciară neunitară, identificate în activitatea completurilor de judecată şi în rapoartele întocmite de Serviciul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei.
(8) Atunci când se dezbat rapoartele întocmite de Serviciul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei din cadrul Direcţiei legislaţie, jurisprudenţă şi contencios, la şedinţă participă şi un magistrat-asistent alocat secţiei din cadrul serviciului menţionat.
ART. 58
(1) La sesizarea completurilor de judecată, judecătorii secţiilor dezbat fiecare caz privind schimbarea jurisprudenţei şi hotărăsc, cu votul majorităţii, sesizarea Secţiilor Unite pentru a decide potrivit art. 27 lit. a) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
(2) În încheierea de sesizare trebuie indicate hotărârile judecătoreşti prin care se evidenţiază jurisprudenţa constantă a secţiei cu privire la respectiva problemă de drept şi motivele pentru care se impune schimbarea jurisprudenţei în sensul propus.
(3) La dezbateri participă un magistrat-asistent din cadrul Serviciului pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei, care întocmeşte un raport asupra jurisprudenţei în materie.
ART. 59
(1) La sfârşitul fiecărui an, judecătorii secţiilor dezbat cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei. Propunerile privind îmbunătăţirea legislaţiei se supun Secţiilor Unite pentru a hotărî cu privire la sesizarea celor două Camere ale Parlamentului şi a ministrului justiţiei.
(2) În acest scop, ori de câte ori în decursul anului un complet de judecată constată existenţa unui caz în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei, îl comunică preşedintelui de secţie, însoţit de o expunere succintă a deficienţei legislative constatate şi de o propunere concretă de intervenţie legislativă.
(3) Propunerile menţionate la alin. (2) sunt incluse, prin grija magistratului-asistent-şef, într-un material unitar care va fi supus de către preşedintele de secţie dezbaterii judecătorilor, în cadrul unei şedinţe organizate în condiţiile art. 57. În cadrul dezbaterilor vor putea fi luate în considerare şi propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei formulate de Serviciul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei.
(4) Rezultatul dezbaterilor va fi consemnat într-un proces-verbal care va fi transmis, împreună cu materialul conţinând propunerile de îmbunătăţire a legislaţiei asumate de judecătorii secţiei, vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care coordonează activitatea secţiei.
(5) În baza rezoluţiei vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia legislaţie, jurisprudenţă şi contencios, prin Serviciul legislaţie şi documentare, va prelucra, din punctul de vedere al tehnicii legislative, propunerile primite de la secţii şi le va înainta preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea convocării Secţiilor Unite.
(6) Secţiile Unite stabilesc cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică celor două Camere ale Parlamentului şi ministrului justiţiei.
ART. 60
(1) Înregistrările în registrele şi condicile existente la nivelul fiecărei secţii se ţin, de regulă, în sistem informatizat. La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice.
(2) Evidenţele în sistem informatizat se păstrează şi pe suport hârtie, prin listarea anuală a înregistrărilor şi legarea lor în mape distincte.
(3) În cazul în care nu este posibilă menţionarea datelor în sistem informatizat, evidenţele se ţin pe suport hârtie, în registrele şi condicile prevăzute la art. 100.
(4) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi personalului repartizat la registratura şi arhiva Secţiilor Unite, completurilor pentru interpretarea şi aplicarea unitară a legii şi completurilor de 5 judecători.
ART. 61
Completurile de judecată din cadrul secţiilor împreună cu magistraţii-asistenţi şi grefierii alocaţi gestionează dosarele ce le sunt repartizate spre soluţionare de la momentul repartizării aleatorii şi până la momentul închiderii şi arhivării electronice, cu excepţia îndeplinirii atribuţiilor prevăzute expres în competenţa arhivei.
CAP. IX
Reguli privind rezolvarea incidentelor procedurale şi situaţiile de absenţă
ART. 62
Dacă toţi judecătorii unei secţii au formulat cereri de abţinere, sunt vizaţi de cereri de recuzare ori au devenit incompatibili să judece o cauză:
a) cauza va fi repartizată aleatoriu unuia dintre completurile secţiei care judecă în aceeaşi materie;
b) în lipsa secţiei prevăzute la lit. a), cauza va fi repartizată aleatoriu unuia dintre completurile secţiei care judecă în cea mai apropiată materie;
c) în lipsa secţiilor prevăzute la lit. a) şi b), cauza va fi repartizată aleatoriu completurilor uneia dintre celelalte secţii ale instanţei, stabilite prin tragere la sorţi de către Colegiul de conducere.
ART. 63
(1) Planificarea de permanenţă se realizează pentru fiecare zi, pe materii, cel puţin lunar.
(2) Incidentele procedurale se soluţionează, de regulă, în ziua în care au fost invocate.
ART. 64
Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată se soluţionează conform art. 109 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Atunci când soluţionarea incidentelor procedurale se face în conformitate cu alin. (2) al acestui articol, la repartizarea aleatorie este blocat completul iniţial învestit.
ART. 65
(1) În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte dintre membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor prevăzuţi în planificarea de permanenţă de la termenul de judecată stabilit în cauză, prin rotaţie, în ordinea poziţiilor din planificare.
(2) Dacă în cauză nu este stabilit termenul de judecată, soluţionarea incidentelor procedurale se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor din planificarea de permanenţă de la şedinţa de judecată următoare a completului învestit cu soluţionarea dosarului.
(3) În materie penală, incidentele procedurale referitoare la judecătorul din compunerea completului de recurs în casaţie - filtru se soluţionează de judecătorul din compunerea aceluiaşi complet de judecată care ar urma să soluţioneze următoarele cereri potrivit repartizării ciclice din compunerea aceluiaşi complet.
(4) În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau a judecătorilor care au soluţionat incidentele procedurale.
(5) Prin excepţie, în cazurile prevăzute de art. 64 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală, judecătorii care se află în situaţiile de incompatibilitate vor fi înlocuiţi din compunerea completului de preşedintele de complet, în baza unui proces-verbal întocmit de magistratul-asistent care participă la şedinţa de judecată respectivă. Procesul-verbal se înaintează preşedintelui de complet, împreună cu încheierile sau hotărârile pronunţate de judecătorul aflat în situaţia de incompatibilitate.
ART. 66
În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se realizează prin participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, prin rotaţie, în ordinea poziţiilor din planificare, după cum urmează:
a) pentru dosarele care au termen de judecată, înlocuirea judecătorului se face cu judecătorii din planificarea de permanenţă de la termenul de judecată acordat în cauză;
b) pentru dosarele care nu au termen fixat, completul se întregeşte cu judecătorii din planificarea de permanenţă de la şedinţa de judecată următoare a completului învestit cu soluţionarea dosarului.
ART. 67
(1) În materie penală, pentru dosarele de competenţa completului de unic judecător care nu au termen de judecată, înlocuirea judecătorului absent se face cu judecătorul planificat de permanenţă de la şedinţa de judecată următoare a completului învestit cu soluţionarea dosarului.
(2) În cauzele de competenţa completului de unic judecător din a cărui compunere făcea parte judecătorul absent, dacă judecătorul planificat de permanenţă se află într-o situaţie de incompatibilitate, soluţionarea incidentului se va face de celălalt judecător planificat de permanenţă în aceeaşi zi, care, în cazul admiterii cererii/declaraţiei, păstrează cauza spre soluţionare.
(3) Dacă din motive obiective judecata nu poate avea loc în aceeaşi zi, cauza va fi amânată la un termen al completului iniţial învestit.
ART. 68
Pentru toate situaţiile de înlocuire se întocmeşte proces-verbal, care se depune la dosarul cauzei.
ART. 69
(1) În cazul în care se epuizează planificarea de permanenţă, constituirea completului de judecată care soluţionează incidentele procedurale sau, după caz, întregirea completului în situaţiile de absenţă se realizează prin includerea în completul de judecată a judecătorului sau judecătorilor din planificarea de permanenţă stabilită pentru ziua următoare planificării de permanenţă epuizate.
(2) Regulile prevăzute la alin. (1) se aplică şi în cazul cererilor de îndreptare eroare materială şi cererilor de lămurire sau completare a hotărârilor, în ceea ce priveşte modul de constituire a completului de judecată, în situaţia în care numai unii dintre judecătorii care au pronunţat hotărârea îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei.
CAP. X
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 70
(1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt inamovibili.
(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.
ART. 71
(1) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt datori să rezolve lucrările în termenele stabilite, să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care au participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei, şi să îndeplinească toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de judecător, potrivit legii.
(2) Judecătorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate şi să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
ART. 72
(1) Participarea judecătorilor la activitatea de judecată are loc conform planificării şedinţelor de judecată.
(2) Abţinerea judecătorilor de la activitatea de judecată este admisă numai în cazurile prevăzute de lege.
ART. 73
În şedinţele de judecată judecătorii poartă robă de culoare neagră. Modelul şi elementele distinctive ale robei sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, în mod distinct pentru şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, ale completurilor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi ale completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi, respectiv, pentru şedinţele de judecată ale completurilor de 5 judecători şi ale completurilor secţiilor.
ART. 74
În activitatea de judecată, judecătorii se conformează legii şi prezentului regulament cu privire la pregătirea şedinţelor, deliberarea, pronunţarea şi redactarea hotărârilor.
ART. 75
(1) Specializarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabileşte, de regulă, pe baza următoarelor criterii:
a) experienţa profesională. Acest criteriu are în vedere:
- perioada de timp în care judecătorul a soluţionat cauze în materia de drept/domeniul în raport cu care se analizează specializarea acestuia;
– gradele de jurisdicţie parcurse ca judecător în materia de drept sau în domeniul în raport cu care se analizează specializarea;
b) înalte standarde de profesionalism.
(2) Colegiul de conducere poate adopta şi alte criterii suplimentare de stabilire a specializării judecătorilor.
ART. 76
În afară de activitatea de judecată, judecătorii duc la îndeplinire orice alte atribuţii stabilite de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere sau preşedinţii de secţii, potrivit legii şi prezentului regulament.
ART. 77
Judecătorii prezidează completul de judecată prin rotaţie.
ART. 78
(1) Preşedintele completului de judecată are următoarele atribuţii:
1. anterior şedinţelor de judecată:
a) ia măsuri, personal sau prin magistratul-asistent, pentru efectuarea de către grefierul de şedinţă şi arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată;
b) în cazurile prevăzute de lege, întocmeşte raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului sau desemnează un alt membru al completului ori magistratul-asistent în acest scop;
c) înlocuieşte din compunerea completului de judecată, în baza procesului-verbal întocmit de magistratul-asistent, judecătorii care se află în situaţiile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală;
2. în timpul şedinţelor de judecată:
a) asigură ordinea şi solemnitatea dezbaterilor, dispunând, când se impune, limitarea accesului publicului la şedinţa de judecată, ţinând seama şi de mărimea sălii de judecată, sau îndepărtarea din sală a persoanelor care tulbură şedinţa, inclusiv cu ajutorul organelor de poliţie;
b) asigură înregistrarea desfăşurării şedinţei de judecată prin mijloace tehnice video sau audio ori consemnarea desfăşurării acesteia prin stenografiere;
3. după dezbateri:
a) asigură secretul deliberării;
b) întocmeşte minuta sau desemnează un alt membru al completului în acest scop;
c) asigură pronunţarea hotărârilor în şedinţă publică, la orele stabilite din timp, transmiterea sau comunicarea rezultatului deliberării înainte de pronunţare fiind interzisă;
4. după pronunţarea hotărârilor:
a) repartizează judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi spre redactare hotărârile pronunţate, urmărind asigurarea unui echilibru al activităţii acestora;
b) verifică hotărârile redactate de magistratul-asistent;
c) informează preşedintele secţiei asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecată, în scopul luării măsurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
(2) Odată cu pronunţarea soluţiilor, preşedintele completului de judecată, de comun acord cu ceilalţi magistraţi, poate stabili considerentele hotărârilor adoptate.
(3) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, consemnându-se în limba română.
CAP. XI
Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 79
(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează un corp de magistraţi-asistenţi, compus din prim-magistratul-asistent, magistraţi-asistenţi-şefi şi magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2) Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se bucură de stabilitate.
(3) Cariera, drepturile şi îndatoririle magistraţilor-asistenţi, incompatibilităţile şi interdicţiile, precum şi formarea profesională continuă a acestora sunt cele stabilite, în condiţiile Legii nr. 303/2022, în privinţa judecătorilor şi procurorilor.
(4) Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi în funcţie, prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii, pe bază de concurs sau dintre judecătorii de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea.
ART. 80
(1) Magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt încadraţi pe trei grade, după cum urmează:
a) pe gradul III se încadrează magistraţii-asistenţi numiţi pe bază de concurs, în condiţiile legii, prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) pe gradul II se pot încadra magistraţii-asistenţi care au o vechime în funcţia de magistrat-asistent sau în funcţia de judecător sau procuror de minimum 3 ani;
c) pe gradul I se pot încadra magistraţii-asistenţi care au o vechime în funcţia de magistrat-asistent sau în funcţia de judecător sau procuror de minimum 6 ani.
(2) Evaluarea profesională şi promovarea în grad sunt reglementate prin Regulamentul privind procedura şi criteriile de evaluare profesională a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procedura privind promovarea în gradul imediat următor a acestora, aprobat prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 81
Repartizarea magistraţilor-asistenţi în secţii, la completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, precum şi în alte compartimente se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 82
(1) Prim-magistratul-asistent este subordonat preşedintelui şi în coordonarea vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi prin intermediul magistraţilor-asistenţi-şefi;
b) coordonează activitatea personalului din Cancelaria şi Registratura generală ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) participă la şedinţele Secţiilor Unite, atunci când este desemnat, şi întocmeşte, direct sau prin personalul stabilit, toate actele şi lucrările pregătitoare, precum şi pe cele ulterioare şedinţelor la care participă şi redactează hotărârile pronunţate;
d) asigură şi coordonează activitatea de secretariat pentru Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru adunarea generală a judecătorilor;
e) coordonează activitatea de formare profesională iniţială şi continuă a magistraţilor-asistenţi;
f) coordonează centralizarea datelor statistice şi a oricăror alte date la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi elaborarea lucrărilor de sinteză referitoare la activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) întocmeşte orice alte lucrări dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau Colegiul de conducere.
ART. 83
(1) Magistraţii-asistenţi-şefi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt subordonaţi ierarhic preşedinţilor de secţii.
(2) Magistraţii-asistenţi-şefi din cadrul secţiilor au următoarele atribuţii:
a) participă la şedinţele de judecată ale secţiei şi redactează hotărârile repartizate de preşedintele completului;
b) programează participarea magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor de şedinţă la şedinţele de judecată;
c) coordonează şi urmăresc păstrarea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor;
d) controlează şi îndrumă activitatea magistraţilor-asistenţi ai secţiei;
e) controlează şi îndrumă activitatea grefierilor şi a celorlalte categorii de personal din cadrul secţiei;
f) coordonează activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea secţiei şi de întocmire a lucrărilor solicitate cu privire la aceste date, cu implicarea, după caz, a Serviciului informatică şi statistică judiciară;
g) păstrează fondul juridic documentar al secţiei;
h) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere sau preşedintele secţiei.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător magistratului-asistent-şef de la Secţiile Unite.
ART. 84
(1) Magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi duc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere, preşedintele de secţie, prim-magistratul-asistent sau magistratul-asistent-şef.
(2) Magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi repartizaţi la Secţiile Unite participă, conform desemnării, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată ale Secţiilor Unite, ale Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale completurilor de 5 judecători.
(3) Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată au şi următoarele atribuţii:
a) iau măsuri, din dispoziţia preşedintelui completului de judecată, pentru efectuarea de către grefierul de şedinţă şi arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată;
b) îndrumă activitatea grefierului de şedinţă;
c) în cazurile prevăzute de lege, întocmesc raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform desemnării făcute de preşedintele completului de judecată;
d) în cazul magistraţilor-asistenţi ai Secţiei penale, verifică îndeplinirea procedurii de comunicare din cadrul recursului în casaţie, conform desemnării, şi, în cazul în care constată că procedura de comunicare nu este îndeplinită sau nu este completă, îndeplinesc sau completează, după caz, procedura de comunicare, potrivit art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală, dispunând efectuarea comunicărilor de către grefierul de şedinţă;
e) după deschiderea dezbaterilor, anunţă cauzele în ordinea stabilită de preşedintele completului de judecată, fac apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate, referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare şi asupra îndeplinirii celorlalte măsuri dispuse, referă, pe scurt, asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se află judecata;
f) consemnează, pe scurt, pentru fiecare dosar în parte, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, precum şi măsurile dispuse de instanţă;
g) sub îndrumarea preşedintelui completului de judecată, asigură, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare şi informaţii privitoare la jurisprudenţă şi doctrină;
h) redactează, pe baza proiectului întocmit de grefier, încheierile, cu excepţia încheierilor de amânare a cauzei;
i) participă cu vot consultativ la deliberări şi semnează minuta;
j) redactează hotărâri, conform repartizării preşedintelui completului de judecată, cu respectarea termenelor legale;
k) coordonează şi verifică redactarea proiectelor actelor de procedură întocmite de către grefierul de şedinţă;
l) verifică evidenţele în sistem informatic şi asigură remedierea deficienţelor constatate, cu privire la cauzele pe care le gestionează;
m) întocmesc, în termen de cel mult 3 zile de la data şedinţei de judecată la care au participat, după consultarea preşedintelui de complet, fişa de jurisprudenţă cu privire la hotărârile pronunţate prin care au fost dezlegate probleme de drept relevante ori prin care au fost soluţionate cauze repetitive; predau fişa de jurisprudenţă magistratului-asistent-şef în vederea transmiterii către Serviciul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei.
ART. 85
(1) Cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru şedinţa de judecată la care sunt programaţi să participe, magistraţii-asistenţi verifică lista dosarelor aflate pe rol.
(2) Listele sunt întocmite de grefier, cu respectarea dispoziţiilor art. 215 din Codul de procedură civilă sau, după caz, ale art. 361 din Codul de procedură penală.
(3) Magistratul-asistent asigură transmiterea, prin intermediul grefierului de şedinţă, a listei dosarelor aflate pe rol judecătorilor care compun completul de judecată şi procurorului, de îndată ce a fost verificată.
ART. 86
În şedinţele de judecată magistraţii-asistenţi poartă robă de culoare neagră. Modelul şi elementele distinctive ale robei sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
ART. 87
(1) Adunarea generală a magistraţilor-asistenţi este compusă din toţi magistraţii-asistenţi în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Prezenţa la adunarea generală a magistraţilor-asistenţi este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care magistraţii-asistenţi nu pot participa din motive obiective.
ART. 88
Adunarea generală a magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie pentru desemnarea celor doi magistraţi-asistenţi, reprezentanţi în Comisia de disciplină pentru magistraţii-asistenţi, şi a celor doi magistraţi-asistenţi supleanţi, precum şi în orice alte situaţii în care se apreciază că este necesară consultarea magistraţilor-asistenţi.
ART. 89
(1) Adunarea generală a magistraţilor-asistenţi se convoacă de prim-magistratul-asistent, cu minimum 24 de ore înaintea şedinţei.
(2) Adunarea generală a magistraţilor-asistenţi este legal constituită în prezenţa majorităţii magistraţilor-asistenţi în funcţie şi este prezidată de prim-magistratul-asistent, iar, în lipsa acestuia, de unul dintre magistraţii-asistenţi-şefi desemnat de prim-magistratul-asistent.
(3) Hotărârile adunării generale a magistraţilor-asistenţi se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.
ART. 90
(1) La nivelul secţiilor şi compartimentelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea magistraţi-asistenţi se întocmesc liste cu magistraţii-asistenţi, inclusiv magistraţii-asistenţi-şefi, care îşi depun candidatura pentru a fi desemnaţi în calitate de membri titulari sau supleanţi în Comisia de disciplină, cu excepţia celor faţă de care s-a dispus revocarea din funcţiile de conducere pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale, precum şi a celor care în ultimii 3 ani au fost sancţionaţi disciplinar sau care au încălcat codul deontologic, situaţii stabilite prin hotărâri definitive.
(2) Magistraţii-asistenţi-şefi sau, după caz, conducătorul compartimentului convoacă magistraţii-asistenţi din cadrul secţiei sau compartimentului în vederea alegerii magistraţilor-asistenţi propuşi pentru a fi desemnaţi în Comisia de disciplină. Prezenţa magistraţilor-asistenţi la şedinţă este obligatorie, cu excepţia situaţiilor în care magistraţii-asistenţi nu pot participa din motive obiective.
(3) Magistraţii-asistenţi propuşi din partea secţiei sau compartimentului pentru a fi desemnaţi în Comisia de disciplină se aleg prin vot direct şi secret în cadrul şedinţei prevăzute la alin. (2). Rezultatul votului se consemnează într-un proces-verbal semnat de magistraţii-asistenţi care au participat la şedinţă, care se înaintează prim-magistratului-asistent.
(4) Prim-magistratul-asistent centralizează propunerile formulate de magistraţii-asistenţi din cadrul secţiilor şi compartimentelor pentru a fi supuse procedurii de vot în adunarea generală a magistraţilor-asistenţi.
(5) Pe baza propunerilor centralizate potrivit alin. (4), adunarea generală a magistraţilor-asistenţi desemnează, prin vot direct şi secret, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi:
a) doi reprezentanţi ai magistraţilor-asistenţi în Comisia de disciplină, în calitate de membri titulari;
b) doi magistraţi-asistenţi, în calitate de membri supleanţi ai membrilor titulari prevăzuţi la lit. a).
(6) În situaţia în care nu au fost depuse suficiente candidaturi sau nu au fost formulate suficiente propuneri în condiţiile alin. (1) şi (3), membrii titulari şi membrii supleanţi prevăzuţi la alin. (5) sunt desemnaţi de adunarea generală a magistraţilor-asistenţi dintre primii patru magistraţi-asistenţi cu cea mai mare vechime în funcţia de magistrat.
(7) Voturile exprimate sunt numărate de o comisie alcătuită din trei magistraţi-asistenţi desemnaţi prin vot deschis în şedinţa adunării generale. Rezultatele votului se consemnează într-un proces-verbal, semnat de prim-magistratul-asistent şi membrii comisiei de numărare a voturilor. În procesul-verbal sunt menţionaţi, în ordinea voturilor obţinute, magistraţii-asistenţi titulari şi magistraţii-asistenţi supleanţi desemnaţi de adunarea generală a magistraţilor-asistenţi în Comisia de disciplină.
(8) Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează, împreună cu materialele aferente şedinţei, la mapa hotărârilor adunării generale a magistraţilor-asistenţi, iar un exemplar se înaintează preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 91
(1) La lucrările Comisiei de disciplină, înlocuirea magistraţilor-asistenţi titulari cu membrii supleanţi se efectuează în ordinea ivirii situaţiilor de înlocuire, cu respectarea ordinii în care membrii supleanţi au fost desemnaţi.
(2) Calitatea de membru titular şi membru supleant în Comisia de disciplină încetează în următoarele cazuri:
a) eliberarea din funcţia de magistrat-asistent;
b) imposibilitatea de exercitare a funcţiei pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
c) detaşarea magistratului-asistent la o altă instituţie;
d) demisie.
(3) În cazul în care magistratul-asistent desemnat în comisia de disciplină îşi încetează activitatea, locul acestuia va fi ocupat în vederea continuării mandatului de un magistrat-asistent desemnat în condiţiile prezentului articol.
CAP. XII
Grefierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
ART. 92
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează un corp de grefieri, format din prim-grefieri, grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari şi grefieri registratori, cu studii superioare sau cu studii medii, ale căror atribuţii sunt stabilite prin fişa postului.
ART. 93
Repartizarea grefierilor în secţii, la Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, precum şi în alte compartimente se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 94
Grefierii exercită atribuţiile stabilite prin fişele posturilor, conform legii şi prezentului regulament.
ART. 95
(1) Grefierii de şedinţă au următoarele atribuţii:
1. anterior şedinţelor de judecată:
a) preiau dosarele care au termen de judecată în şedinţa pentru care au fost programaţi şi le prezintă magistratului-asistent cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată;
b) calculează, sub îndrumarea magistratului-asistent, taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar;
c) efectuează comunicările privind pregătirea dosarului, din dispoziţia completului, sub îndrumarea magistratului-asistent;
d) întocmesc citaţii, adrese şi alte acte de procedură, potrivit legii;
e) verifică regularitatea îndeplinirii procedurii de citare, depunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, efectuarea comunicării actelor de procedură şi menţionează rezultatul verificărilor în cuprinsul listei de şedinţă pe care o predau magistratului-asistent cu cel puţin 10 zile înainte de data fixată pentru termenul de judecată;
f) ataşează la dosar dovezile de citare a părţilor şi de comunicare a actelor, corespondenţa, memoriile, notele scrise şi orice alte înscrisuri;
g) întocmesc lista dosarelor aflate pe rol;
h) asigură afişarea listei dosarelor la uşa sălii de şedinţă cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei de judecată, în cauzele supuse Codului de procedură civilă, şi cu 24 de ore înaintea termenului de judecată, în cauzele supuse Codului de procedură penală;
i) efectuează lucrările necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată, sub îndrumarea magistratului-asistent;
j) în cazurile prevăzute de lege, comunică raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului;
k) în cazul recursului în casaţie, efectuează comunicările dispuse de magistratul-asistent, conform art. 439 alin. (5) din Codul de procedură penală;
l) verifică buna funcţionare a echipamentelor informatice, precum şi a echipamentului de înregistrare din sala de şedinţă şi, în cazul în care constată neregularităţi, le aduc de îndată la cunoştinţa magistratului-asistent şi sesizează compartimentul de specialitate, în vederea remedierii în timp util a deficienţelor constatate;
2. în timpul şedinţelor de judecată:
a) primesc înscrisurile depuse în timpul şedinţei de judecată, asigură consultarea acestora şi le ataşează la dosarul cauzei;
b) consemnează în caietul grefierului, numerotat şi semnat, pentru fiecare dosar în parte, datele necesare în vederea întocmirii încheierii de şedinţă;
c) realizează toate operaţiunile de utilizare a mijloacelor de înregistrare a şedinţei de judecată;
3. după şedinţele de judecată:
a) cel mai târziu în ziua următoare şedinţei de judecată:
(i) completează în programul ECRIS, în integralitate - conform minutelor hotărârilor -, soluţiile pronunţate în dosarele în care a fost finalizată judecata, precum şi termenele şi măsurile dispuse de instanţă prin încheiere în cazul dosarelor în care nu a fost finalizată judecata;
(ii) imprimă condica de şedinţă pe care o semnează pentru conformitate şi o prezintă, spre verificare şi semnare, magistratului-asistent;
b) întocmesc încheierile de amânare a cauzelor, proiectele altor tipuri de încheieri şi pot redacta proiecte de hotărâri, sub îndrumarea magistratului-asistent;
c) efectuează comunicarea hotărârilor judecătoreşti şi a celorlalte acte de procedură, conform legii;
d) introduc în sistemul ECRIS hotărârile pronunţate, ulterior obţinerii tuturor semnăturilor şi transmiterii acestora în format electronic de către tehnoredactor;
e) efectuează operaţiunile de închidere şi arhivare electronică a dosarelor;
f) restituie arhivei dosarele amânate, sub semnătură;
4. îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele secţiei, magistratul-asistent-şef sau prim-grefierul în subordinea căruia îşi desfăşoară activitatea.
(2) Grefierii de şedinţă întocmesc corespondenţa în legătură cu dosarele, sub îndrumarea magistratului-asistent.
ART. 96
(1) Hotărârile judecătoreşti pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se tehnoredactează integral cu caractere Times New Roman 14, la distanţă de un rând, cu alineate la început de paragraf şi cu diacritice specifice limbii române.
(2) Preşedinţii de secţii pot propune spre aprobare Colegiului de conducere reguli suplimentare privind tehnoredactarea hotărârilor, specifice fiecărei secţii.
ART. 97
În şedinţele de judecată, grefierii de şedinţă poartă robe de culoare gri-petrol. Modelul şi elementele distinctive ale robei sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
CAP. XIII
Registraturile şi arhivele
ART. 98
(1) Personalul repartizat la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) primeşte, înregistrează şi transmite cabinetelor preşedintelui, vicepreşedinţilor, preşedinţilor de secţie şi celorlalte compartimente ale instanţei, altele decât secţiile, corespondenţa administrativă;
b) triază corespondenţa secţiilor, primită pe adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi o predă destinatarilor, pe bază de borderou şi sub semnătură;
c) expediază, prin poştă sau, în cazuri urgente, prin agent procedural, corespondenţa administrativă, pe bază de evidenţă;
d) întocmeşte lunar situaţia centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea corespondenţei;
e) triază dovezile de citare primite şi le direcţionează către secţii, pe bază de evidenţă şi sub semnătură.
(2) În cadrul activităţii prevăzute la alin. (1) se întocmesc şi se păstrează:
a) registrul pentru înregistrarea corespondenţei;
b) borderouri pentru expedieri prin poştă şi condici de predare prin agent procedural sau prin poşta specială a corespondenţei;
c) borderouri pentru dovezile de citare primite prin poştă şi condici de predare a dovezilor către compartimente.
ART. 99
(1) Personalul repartizat la registraturile şi arhivele secţiilor (inclusiv ale Secţiilor Unite) are următoarele atribuţii:
a) primeşte şi înregistrează dosarele intrate, ţine evidenţa acestora, precum şi a circulaţiei lor;
b) în cazul persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a dosarelor, efectuează operaţiunile de repartizare aleatorie a dosarelor pe completuri de judecată;
c) întocmeşte, atunci când este desemnat în acest sens, conceptele şi citaţiile pentru primul termen de judecată, conform dispoziţiei preşedintelui, a vicepreşedinţilor sau, după caz, a preşedinţilor de secţii, în cazul în care această activitate nu este stabilită de preşedinte, de vicepreşedinţi ori, după caz, de preşedinţii de secţii în atribuţiile grefierilor de şedinţă;
d) pune dosarele la dispoziţia părţilor şi avocaţilor pentru studiu;
e) pregăteşte dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în cadrul secţiei, precum şi trimiterea lor la instanţe;
f) întocmeşte statisticile privind activitatea de judecată;
g) efectuează comunicările necesare punerii în executare a hotărârilor;
h) întocmeşte şi eliberează, la solicitarea părţilor, certificate şi copii legalizate de pe hotărâri;
i) urmăreşte expedierea citaţiilor şi a corespondenţei în legătură cu dosarele;
j) informează persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;
k) ţine evidenţa timbrului judiciar şi a taxelor judiciare de timbru.
(2) Înregistrările în registrele şi condicile existente la nivelul fiecărei secţii şi al completurilor de 5 judecători se ţin, de regulă, în sistem informatizat. La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice.
(3) Evidenţele în sistem informatizat se păstrează şi pe suport hârtie, prin listarea anuală a înregistrărilor şi legarea lor în mape distincte.
(4) În cazul în care nu este posibilă menţionarea datelor în sistem informatizat, evidenţele se ţin pe suport hârtie, în registrele şi condicile prevăzute la art. 100.
ART. 100
Pentru evidenţa activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întocmesc şi se păstrează următoarele registre:
1. Registrul general de dosare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
2. registrele generale de dosare ale secţiilor, completurilor de 5 judecători, completurilor pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completurilor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
3. Registrul informativ pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru completurile de 5 judecători;
4. Registrul de termene al arhivei pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru completurile de 5 judecători;
5. Condica şedinţelor de judecată pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
6. Registrul privind măsurile preventive în cursul urmăririi penale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
7. Registrul privind măsurile preventive în procedura camerei preliminare şi în cursul judecăţii pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi completurile de 5 judecători în materie penală;
8. Registrul de evidenţă a cererilor privind încuviinţarea efectuării percheziţiilor în cursul urmăririi penale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
9. Registrul de evidenţă a sesizărilor privind supravegherea tehnică şi a celor privind reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
10. registrele privind cooperarea judiciară în materie penală pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
11. Registrul privind confiscarea pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi completurile de 5 judecători în materie penală;
12. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile şi penale pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
13. Registrul de evidenţă a redactării hotărârilor pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi Secţiile Unite;
14. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
15. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pronunţate în contestaţie pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
16. Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile;
17. Registrul valorilor pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
18. Registrul mijloacelor materiale de probă pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
19. Registrul corpurilor delicte pentru Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
20. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
21. Registrul de evidenţă a petiţiilor pentru Biroul de informare şi relaţii publice;
22. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public pentru Biroul de informare şi relaţii publice;
23. Registrul de control pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru completurile de 5 judecători, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii şi completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
24. Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru completurile de 5 judecători;
25. Registrul de avarie;
26. Registrul declaraţiilor de avere şi registrul declaraţiilor de interese;
27. Registrul de evidenţă a mijloacelor de probă excluse în procedura de cameră preliminară;
28. Registrul privind evidenţa situaţiei de înlocuire a titularilor completurilor de 5 judecători.
ART. 101
(1) La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţie în fiecare registru ţinut pe suport hârtie se va întocmi un proces-verbal de închidere, care se semnează de preşedintele secţiei sau de către unul dintre vicepreşedinţi, după caz, şi de prim-grefier, aplicându-se ştampila instanţei.
(2) În vederea predării la Arhiva generală, toate documentele, registrele şi condicile se prelucrează în conformitate cu normele privind activitatea arhivistică.
(3) În funcţie de necesităţi, la propunerea prim-magistratului-asistent, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate aproba înfiinţarea şi păstrarea altor evidenţe decât cele prevăzute în prezenta secţiune.
ART. 102
(1) Personalul registraturilor şi cel al arhivelor înregistrează dosarele şi cererile în ziua depunerii lor şi ataşează la cereri plicurile în care au fost primite.
(2) Corespondenţa adresată personal sau confidenţial preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţilor, preşedinţilor de secţii, judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi altor persoane cu funcţii de conducere este predată acestora cu plicul nedeschis.
ART. 103
(1) Pe coperta fiecărui dosar se menţionează denumirea instanţei şi a secţiei ori a structurii jurisdicţionale, numărul dat dosarului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte date de identificare a cauzei şi a dosarelor altor instanţe, pe care le cuprinde.
(2) Toate filele dosarului sunt cusute şi numerotate.
(3) După soluţionarea definitivă a cauzei se procedează la şnuruirea dosarului şi la aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte se certifică numărul filelor în cifre şi în litere.
ART. 104
Pentru cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate, formulate în dosarele aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se creează dosar asociat, de la momentul înregistrării lor. Cererile vor fi soluţionate prin încheiere, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 105
Cererile de reexaminare care fac obiectul unor dosare asociate, conform art. 97 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, altele decât cele avute în vedere de alin. (5) al aceluiaşi articol, se trimit completului imediat următor celui care a pronunţat hotărârea atacată.
ART. 106
(1) Cererile şi actele se depun de către persoanele interesate la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin formularul de depunere a documentelor în format electronic disponibil pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau prin poşta electronică.
(2) Pentru obţinerea de informaţii persoanele interesate se pot adresa Registraturii generale şi arhivelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Dosarele sunt puse la dispoziţia părţilor, reprezentanţilor acestora, avocaţilor, experţilor şi interpreţilor desemnaţi în cauză pentru studiu, numai în arhivă, după identificarea şi notarea numelui şi a prenumelui solicitantului, verificându-se actele de identitate, procurile sau delegaţiile, precum şi integritatea dosarului la restituire, fiind interzisă scoaterea dosarelor din incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) Cererile, cu datele de identificare ale solicitantului, se aprobă de persoana care coordonează arhiva, iar cererile formulate de ziarişti şi reprezentanţii mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv cererile privind eliberarea de fotocopii din dosare, se aprobă de purtătorul de cuvânt sau, în lipsa acestuia, de înlocuitorul purtătorului de cuvânt, în cazul dosarelor aflate în curs de judecată, cu consultarea preşedintelui completului de judecată, a preşedinţilor de secţie sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după caz.
(5) Programul de acces la arhive pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) se aprobă de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi se afişează la loc vizibil.
(6) Dosarelor soluţionate definitiv, predate Arhivei generale, le sunt aplicabile dispoziţiile normelor privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale.
ART. 107
Dosarele se păstrează în arhivă în ordine numerică sau pe termene de judecată, iar dosarele cărora le sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă se păstrează în arhivă pe completuri şi termene de judecată.
ART. 108
Dosarele se restituie arhivelor după redactarea şi semnarea încheierilor, sentinţelor sau deciziilor, după caz, ori după întocmirea altor lucrări specifice.
ART. 109
Dosarele soluţionate se numerotează, se parafează şi se sigilează, predându-se Registraturii generale de către arhive în termen de cel mult 3 zile, iar aceasta le expediază instanţei căreia îi revin sau, după caz, parchetului, în termen de cel mult 48 de ore.
ART. 110
La arhive se păstrează, în original, câte un exemplar din hotărârile pronunţate la fiecare secţie, în mape speciale, în ordine numerică, pe ani. Încheierea în care s-au consemnat dezbaterile, în cazurile în care s-a amânat pronunţarea, precum şi încheierile şi hotărârile prevăzute la art. 442, 443 şi 444 din Codul de procedură civilă se alătură hotărârii.
ART. 111
Documentele prevăzute la art. 110 se grupează în mape, potrivit nomenclatorului, şi se predau la Arhiva generală în al doilea an de la constituire, respectiv de la închiderea mapei.
ART. 112
Lucrările şi celelalte atribuţii prevăzute în prezenta secţiune, care nu revin magistratului-asistent sau grefierului de şedinţă, se duc la îndeplinire de personalul secţiei ori de personalul repartizat la Secţiile Unite, potrivit fişei fiecărui post.
CAP. XIV
Compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
SECŢIUNEA 1
Cancelaria
ART. 113
(1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este condusă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) În cadrul Cancelariei funcţionează cabinetele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi prim-magistratului-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Compartimentul de relaţii internaţionale şi protocol.
ART. 114
(1) Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se compune din magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate, personal conex, funcţionari publici, personal contractual, stabiliţi prin statul de funcţii.
(2) Personalul din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este subordonat preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este coordonat de prim-magistratul-asistent.
(3) Atribuţiile personalului Cancelariei se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 115
(1) Cabinetul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este încadrat cu magistraţi-asistenţi şi personal auxiliar de specialitate, conform statului de funcţii.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) are rolul de a-l sprijini pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în realizarea atribuţiilor ce îi revin conform legii şi prezentului regulament.
(3) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) sunt stabilite de preşedinte prin fişa postului.
(4) La cabinetul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează un director de cabinet, cu rangul de magistrat-asistent-şef, ale cărui atribuţii sunt stabilite prin fişa postului de către preşedinte.
ART. 116
(1) În subordinea fiecărui vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fiecărui preşedinte de secţie şi a prim-magistratului-asistent funcţionează câte un cabinet, încadrat cu personal auxiliar de specialitate, conform statului de funcţii.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) are rolul de a-i sprijini, după caz, pe vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe preşedinţii de secţii şi pe prim-magistratul-asistent, în realizarea atribuţiilor ce le revin conform legii şi prezentului regulament.
(3) Atribuţiile personalului prevăzut la alin. (1) sunt stabilite prin fişa postului.
ART. 117
(1) Compartimentul relaţii internaţionale şi protocol se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.
(2) Atribuţiile personalului Compartimentului relaţii internaţionale şi protocol se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 118
Compartimentul relaţii internaţionale şi protocol are următoarele atribuţii:
a) îndeplineşte lucrările de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul relaţiilor internaţionale;
b) duce la îndeplinire toate dispoziţiile primite de la preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în domeniul cooperării internaţionale;
c) asigură cooperarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu instituţii din străinătate;
d) asigură întocmirea şi expedierea corespondenţei cu străinătatea;
e) pregăteşte materialele documentare pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care se deplasează în străinătate;
f) asigură obţinerea paşapoartelor şi a vizelor pentru deplasări în străinătate;
g) organizează acţiunile de protocol ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură traducerea simultană în cadrul acestora;
h) asigură primirea şi însoţirea delegaţiilor străine şi din ţară în cadrul programului aprobat de preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) asigură traducerea corespondenţei cu străinătatea, a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, a rapoartelor primite de la organizaţiile internaţionale şi a materialelor pentru delegaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) efectuează orice alte lucrări şi îndeplineşte toate sarcinile în domeniul relaţiilor internaţionale, dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau Colegiul de conducere.
SECŢIUNEA a 2-a
Direcţia legislaţie, jurisprudenţă şi contencios
ART. 119
Direcţia legislaţie, jurisprudenţă şi contencios funcţionează în subordinea preşedintelui şi în coordonarea unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 120
(1) Direcţia legislaţie, jurisprudenţă şi contencios este condusă de un director, cu rang de magistrat-asistent-şef, numit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) În structura Direcţiei legislaţie, jurisprudenţă şi contencios funcţionează următoarele compartimente:
a) Serviciul legislaţie şi documentare;
b) Serviciul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei;
c) Serviciul contencios.
(3) Biblioteca Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează în cadrul Serviciului legislaţie şi documentare.
(4) Serviciile din cadrul Direcţiei legislaţie, jurisprudenţă şi contencios sunt conduse de şefi serviciu, având rang de magistrat-asistent-şef, numiţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 121
(1) Direcţia legislaţie, jurisprudenţă şi contencios este încadrată cu magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal contractual, stabilit prin statul de funcţii.
(2) Atribuţiile personalului Direcţiei legislaţie, jurisprudenţă şi contencios se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 122
Direcţia legislaţie, jurisprudenţă şi contencios efectuează toate lucrările dispuse de preşedintele, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia.
ART. 123
Serviciul legislaţie şi documentare are următoarele atribuţii:
a) elaborează proiectele de regulamente şi de alte acte normative care se adoptă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) analizează şi formulează puncte de vedere, precum şi observaţii şi propuneri cu privire la proiectele de acte normative iniţiate de alte autorităţi publice şi transmise Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în acest scop;
c) realizează studii referitoare la problemele de drept ivite în aplicarea legislaţiei;
d) sprijină secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în formularea propunerilor anuale de îmbunătăţire a legislaţiei;
e) analizează legile transmise de Parlament, înainte de promulgare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi semnalează, în cuprinsul acestora, eventualele dispoziţii de natură să afecteze drepturi materiale sau procedurale ocrotite prin legea fundamentală şi prezintă preşedintelui puncte de vedere, întocmite cu consultarea Serviciului pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei, cu privire la întrunirea condiţiilor privitoare la declanşarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mecanismului de verificare a constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată;
f) elaborează proiectele de hotărâri ale Secţiilor Unite privind sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare;
g) asigură evidenţa legislaţiei şi a doctrinei, prin intermediul Bibliotecii;
h) asigură păstrarea colecţiei Monitorul Oficial al României şi completarea acestei colecţii pe măsura publicării de noi acte normative, prin intermediul Bibliotecii, precum şi accesul la Monitorul Oficial al României în format electronic, în colaborare cu Serviciul informatică şi statistică judiciară;
i) asigură funcţionarea Bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) gestionează fondul de carte al Bibliotecii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi asigură completarea acestuia, prin intermediul Bibliotecii;
k) asigură protejarea, conservarea şi valorificarea fondului de carte veche al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul Bibliotecii;
l) gestionează la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sistemul software integrat pentru biblioteci.
ART. 124
(1) Serviciul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei asigură monitorizarea jurisprudenţei, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare.
(2) La nivelul Serviciului pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei activitatea este structurată în patru grupuri de lucru, compuse din magistraţi-asistenţi, aferente celor patru secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Grupul de lucru care asigură studiul jurisprudenţei Secţiei penale realizează şi studiul jurisprudenţei completurilor de 5 judecători în materie penală.
(4) Grupurile de lucru care asigură studiul jurisprudenţei Secţiei I civile, Secţiei a II-a civile şi Secţiei de contencios administrativ şi fiscal realizează, prin rotaţie anuală, studiul jurisprudenţei completurilor de 5 judecători în alte materii decât cea penală.
(5) Magistraţii-asistenţi din cadrul fiecărui grup de lucru participă la activitatea de monitorizare a jurisprudenţei desfăşurată la nivelul secţiei pentru care sunt repartizaţi.
(6) Grefierii din cadrul serviciului sprijină activitatea grupurilor de lucru, îndeplinind atribuţiile stabilite prin fişa postului.
ART. 125
Serviciul pentru studiul şi unificarea jurisprudenţei are următoarele atribuţii:
a) analizează hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultatul studiului acestora fiind consemnat în rapoarte lunare prin care preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este informat cu privire la aspectele importante ale evoluţiei jurisprudenţei;
b) completează, pe baza fişelor de jurisprudenţă întocmite potrivit art. 84 alin. (3) lit. m), registrele de jurisprudenţă ale secţiilor şi completurilor de 5 judecători şi asigură publicarea formatului actualizat al acestora pe pagina de intranet a instanţei;
c) identifică problemele de drept care au generat sau care au potenţialul de a genera practică judiciară neunitară, întocmind cu privire la acestea materiale de studiu, prin raportare la doctrină, jurisprudenţa naţională, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curţii Constituţionale etc.;
d) sistematizează măsurile adoptate în cadrul şedinţelor judecătorilor secţiilor cu privire la problemele de practică judiciară şi, atunci când constată că divergenţele de jurisprudenţă nu au fost soluţionate, întocmeşte un referat pe care îl înaintează vicepreşedintelui care coordonează activitatea secţiilor în competenţa cărora intră problema de drept soluţionată neunitar;
e) selectează şi rezumă hotărârile relevante ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea publicării acestora pe pagina de internet şi în publicaţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după dezbaterea şi aprobarea în şedinţele judecătorilor secţiilor;
f) sistematizează jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe materii de drept, domenii şi probleme de drept, în scopul facilitării accesului şi consultării bazei de date jurisprudenţiale;
g) actualizează indexul de jurisprudenţă aferent problemelor de drept dezlegate în cuprinsul deciziilor analizate şi adaugă termenii-cheie necesari pentru funcţionarea corectă a motorului de căutare de pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) verifică, la solicitarea preşedintelui Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi al Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la problema de drept care formează obiectul recursului în interesul legii sau al sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile;
i) ţine o evidenţă a soluţiilor relevante transmise de curţile de apel;
j) analizează, prin raportare la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, problemele de drept semnalate de curţile de apel ca fiind de natură să genereze divergenţe jurisprudenţiale şi întocmeşte materiale de studiu în acest sens;
k) formulează răspunsuri la solicitările diferitelor instituţii care implică identificarea şi transmiterea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind anumite probleme de drept;
l) aduce la îndeplinire orice altă sarcină din domeniul său de activitate dispusă, potrivit legii, de către preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către directorul Direcţiei legislaţie, jurisprudenţă şi contencios.
ART. 126
Serviciul contencios are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe jurisdicţionale, pe baza delegaţiei date de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, asigurând apărarea;
b) redactează, în termenele procedurale, cererile de chemare în judecată, întâmpinările, concluziile scrise şi cererile privind exercitarea căilor de atac, în dosarele în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este parte;
c) întocmeşte orice alte acte procedurale legate de reprezentarea şi apărarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe jurisdicţionale;
d) ţine evidenţa hotărârilor judecătoreşti privind obligaţiile stabilite în sarcina Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, informează preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la acestea şi le transmite, în copie, spre executare, Departamentului economico-financiar şi administrativ şi, după caz, Direcţiei resurse umane şi organizare sau Biroului de informare şi relaţii publice;
e) verifică şi/sau avizează, sub aspectul legalităţii, actele şi lucrările din domeniul achiziţiilor publice care implică specializarea juridică;
f) participă, prin consilierii juridici, în calitate de experţi, în comisiile constituite în temeiul legislaţiei privind achiziţiile publice;
g) avizează, sub aspectul legalităţii, ordinele emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 127
(1) Consilierii juridici din cadrul Serviciului contencios au calitatea de funcţionari publici.
(2) Grefierii din cadrul serviciului sprijină activitatea consilierilor juridici, îndeplinind atribuţiile stabilite prin fişa postului.
SECŢIUNEA a 3-a
Serviciul informatică şi statistică judiciară
ART. 128
(1) Serviciul informatică şi statistică judiciară funcţionează în subordinea preşedintelui şi în coordonarea prim-magistratului-asistent şi este condus de un informatician-şef.
(2) Serviciul informatică şi statistică judiciară este încadrat cu specialişti IT şi grefieri statisticieni, stabiliţi prin statul de funcţii.
(3) Atribuţiile personalului Serviciului informatică şi statistică judiciară se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 129
Serviciul informatică şi statistică judiciară are următoarele atribuţii:
1. în domeniul informaticii:
a) asigură conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie suport de specialitate în organizarea, coordonarea şi implementarea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurilor tehnologice şi de comunicaţii;
b) asigură implementarea şi actualizarea strategiei de digitalizare adoptată la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a celor adoptate la nivelul sistemului judiciar, în componenta referitoare la instanţele judecătoreşti;
c) implementează tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem de informatică juridică modern;
d) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate a datelor informatice şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă şi securizată a produselor şi serviciilor informatice în sistemul juridic;
e) proiectează şi implementează aplicaţii şi baze de date şi coordonează întreţinerea acestora în sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) coordonează procesul specific instanţelor judecătoreşti privitor la crearea şi exploatarea sistemului de evidenţă, gestionare, arhivare şi circulaţie a documentelor şi dosarelor;
g) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a justiţiei;
h) participă la elaborarea documentaţiei de achiziţii şi la evaluarea ofertelor în procedurile de achiziţii de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) participă la recepţionarea produselor şi a serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţii ale produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru eficienta exploatare a produselor şi serviciilor informatice, precum şi a Monitorului Oficial al României în format electronic în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
k) asigură administrarea paginii de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
2. în domeniul statisticii judiciare:
a) asigură culegerea, verificarea, prelucrarea şi analiza datelor statistice aferente activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) efectuează ori participă la efectuarea unor sinteze privind activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) monitorizează evoluţia indicatorilor statistici pe domenii de activitate şi semnalează preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie orice modificări semnificative sesizate;
d) prezintă, la cererea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, situaţii şi rapoarte statistice, pe domenii de interes legate de activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) colaborează cu structurile de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea în vederea bunei administrări şi a îmbunătăţirii permanente a modulului de statistică judiciară cuprins în aplicaţia ECRIS şi a celorlalte aplicaţii de statistică judiciară.
SECŢIUNEA a 4-a
Direcţia resurse umane şi organizare
ART. 130
(1) Direcţia resurse umane şi organizare funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Direcţia resurse umane şi organizare este încadrată cu magistraţi-asistenţi, personal auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal contractual, conform statului de funcţii.
(3) Direcţia resurse umane şi organizare este condusă de un director, cu rang de magistrat-asistent-şef, numit de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(4) În structura Direcţiei resurse umane şi organizare funcţionează următoarele compartimente:
a) Biroul de resurse umane şi organizare pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) Serviciul resurse umane şi organizare pentru instanţele judecătoreşti;
c) Biroul concursuri şi evaluări.
ART. 131
Biroul de resurse umane şi organizare pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) întocmeşte proiectele ordinelor emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege cu privire la personalul şi organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) elaborează şi actualizează statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) fundamentează propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
d) ţine evidenţa posturilor vacante şi ocupate, pe categorii de personal şi asigură actualizarea lunară a acestor informaţii pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) efectuează lucrările necesare pentru încadrarea, promovarea în funcţie, precum şi încetarea activităţii personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) alcătuieşte şi gestionează dosarele profesionale ale personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia celor aparţinând judecătorilor, cu asigurarea confidenţialităţii datelor;
g) întocmeşte dosarele de pensionare pentru personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) întocmeşte lucrările necesare pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative de stabilire sau modificare a drepturilor salariale ale personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) eliberează adeverinţele prevăzute de lege în sarcina angajatorului;
j) asigură legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Inspecţia Muncii, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării atribuţiilor specifice activităţii de resurse umane, aferentă personalului propriu al instanţei supreme;
k) duce la îndeplinire, în domeniul său de activitate, orice altă sarcină dispusă, potrivit legii, de către preşedintele, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere, precum şi de către directorul Direcţiei resurse umane şi organizare.
ART. 132
Dosarele profesionale ale magistraţilor-asistenţi cuprind:
a) fişa în care se consemnează evoluţia carierei de magistrat-asistent, de la intrarea în profesie până la încetarea funcţiei;
b) cererea de numire în funcţie;
c) actele de stare civilă (în copie);
d) actele de studii (în copie);
e) curriculum vitae;
f) copii de pe actele doveditoare ale vechimii în muncă şi în funcţie;
g) certificatul de cazier judiciar şi certificatul de cazier fiscal, depuse în condiţiile legii;
h) adeverinţe medicale, potrivit legii;
i) documentele privind verificarea bunei reputaţii;
j) declaraţiile obligatorii prevăzute de lege;
k) documentele din care reies rezultatele obţinute la concursul de admitere în profesie şi la concursurile privind cariera de magistrat sau de magistrat-asistent;
l) actele privind numirea, delegarea, detaşarea, transferul, promovarea, suspendarea, aplicarea sancţiunilor disciplinare şi încetarea din funcţie;
m) procesul-verbal în care s-a consemnat depunerea jurământului prevăzut de lege;
n) rapoartele de evaluare a activităţii profesionale;
o) rezultatele verificărilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi, după caz, ale Consiliului Suprem de Apărare, în condiţiile legii;
p) rezultatul evaluărilor psihologice periodice;
q) fişa postului;
r) orice alte înscrisuri care privesc cariera magistraţilor-asistenţi.
ART. 133
(1) Dosarele profesionale ale personalului auxiliar de specialitate şi conex cuprind:
a) fişa în care se consemnează evoluţia carierei de la intrarea în profesie până la încetarea funcţiei;
b) cererea de numire în funcţie;
c) actele de stare civilă (în copie);
d) actele de studii (în copie);
e) curriculum vitae;
f) copii de pe actele doveditoare ale vechimii în muncă şi în funcţie;
g) certificatul de cazier judiciar depus în condiţiile legii;
h) adeverinţe medicale, potrivit legii;
i) declaraţiile obligatorii prevăzute de lege;
j) actele privind numirea, delegarea, detaşarea, transferul, promovarea, suspendarea, aplicarea sancţiunilor disciplinare şi încetarea din funcţie;
k) rapoartele de evaluare a activităţii profesionale;
l) fişa postului;
m) orice alte înscrisuri care privesc cariera personalului auxiliar de specialitate.
(2) Dosarele profesionale ale funcţionarilor publici sunt întocmite în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi cuprind informaţiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Dosarele profesionale ale personalului contractual sunt întocmite potrivit legislaţiei muncii şi cuprind cel puţin documentele prevăzute de dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor.
ART. 134
Serviciul resurse umane şi organizare pentru instanţele judecătoreşti îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) întocmeşte proiectele de ordin emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege cu privire la resursele umane şi organizarea celorlalte instanţe;
b) verifică şi supune spre aprobare preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie statele de funcţii şi de personal ale instanţelor judecătoreşti;
c) solicită avizul conform al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii asupra propunerilor de majorare sau reducere a schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii şi propune preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobarea lor prin ordin, în situaţia obţinerii acestui aviz;
d) urmăreşte permanent echilibrarea statului de funcţii cu volumul de activitate al instanţelor judecătoreşti şi, după caz, face propuneri pentru redistribuirea unor posturi între instanţe, întocmind lucrările necesare, cu avizul conform al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) întocmeşte lucrările necesare pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative de stabilire sau modificare a drepturilor salariale ale judecătorilor şi asistenţilor judiciari;
f) aduce la îndeplinire orice altă sarcină din domeniul său de activitate dispusă, potrivit legii, de către preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de către Colegiul de conducere sau de către directorul Direcţiei resurse umane şi organizare.
ART. 135
(1) Biroul concursuri şi evaluare este condus de un şef de birou cu grad de magistrat-asistent-şef.
(2) Biroul concursuri şi evaluare îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) întocmeşte lucrările necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în organizarea concursurilor sau, după caz, a examenelor pentru ocuparea posturilor vacante din schema sa de personal;
b) îndeplineşte sarcinile necesare realizării în bune condiţii şi la timp a evaluării periodice a activităţii personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe categorii de personal, cu excepţia judecătorilor acesteia;
c) colaborează cu toate structurile interne ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în privinţa activităţilor de pregătire profesională a personalului şi întreprinde toate activităţile aflate în sfera sa de competenţă pentru organizarea în bune condiţii a acestora;
d) duce la îndeplinire orice altă sarcină din domeniul său de activitate dispusă, potrivit legii, de către preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de către Colegiul de conducere sau de către directorul Direcţiei resurse umane şi organizare;
e) asigură sprijinul logistic şi ţine evidenţele/registrele pentru membrii comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor de la curţile de apel, desemnaţi de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA a 5-a
Departamentul economico-financiar şi administrativ
ART. 136
Departamentul economico-financiar şi administrativ funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este coordonat de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 137
(1) Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic, numit pe bază de concurs de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(2) Personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ este încadrat cu funcţionari publici, personal contractual şi personal conex, stabiliţi prin statul de funcţii.
(4) Atribuţiile personalului Departamentului economico-financiar şi administrativ se stabilesc prin fişa fiecărui post.
ART. 138
(1) Managerul economic este subordonat preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) conduce Departamentul economico-financiar şi administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) răspunde, verifică şi organizează ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune potrivit dispoziţiilor legale;
c) îndeplineşte, pe baza şi în limitele delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, atribuţiile acestuia, potrivit legii;
d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
e) asigură legătura cu ordonatorii secundari şi terţiari de credite;
f) înaintează ordonatorului principal de credite, pentru aprobare, filele de buget pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instanţe, pe baza repartizării bugetului aprobat de către ordonatorul principal de credite;
g) organizează activitatea de stabilire a drepturilor salariale sau, după caz, de verificare a acestora pentru personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorii celorlalte instanţe şi pentru asistenţii judiciari;
h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, potrivit legii;
i) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;
j) asigură condiţiile necesare implementării şi dezvoltării sistemului propriu de control intern managerial pentru departamentul pe care îl conduce;
k) propune, spre aprobare, vicepreşedintelui cu atribuţii în acest domeniu planul de măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi urmăreşte aducerea lor la îndeplinire;
l) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, la propunerea personalului de specialitate, şi urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
m) organizează ţinerea evidenţei imobilelor din proprietatea sau administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
n) coordonează activitatea de administrare a sediilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acesteia, precum şi a activităţii necesare pentru asigurarea ordinii, a curăţeniei şi a pazei bunurilor în sediile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
o) asigură pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ, luând măsurile care se impun;
p) evaluează anual, potrivit legii, performanţele profesionale individuale ale personalului din subordine;
q) asigură repartizarea echilibrată a sarcinilor personalului din subordine, verifică modul în care acesta îşi îndeplineşte îndatoririle profesionale şi de serviciu răspunzând de lucrările efectuate în cadrul compartimentelor pe care le conduce;
r) urmăreşte păstrarea confidenţialităţii de către personalul din subordine cu privire la lucrările efectuate;
s) îndeplineşte orice alte sarcini în domeniul său de activitate, dispuse de preşedintele, vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către Colegiul de conducere al acesteia.
ART. 139
(1) În structura Departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:
a) Serviciul financiar-contabil;
b) Serviciul buget;
c) Serviciul salarizare;
d) Serviciul administrativ.
(2) Serviciile din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ sunt conduse de şefi serviciu, iar birourile, de şefi birou.
ART. 140
(1) Serviciul financiar-contabil îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri şi cheltuieli;
b) asigură elaborarea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale şi raportarea acestora în sistemul naţional de raportare financiară FOREXEBUG;
c) îndrumă şi coordonează activitatea privind evidenţa contabilă la ordonatorii secundari de credite, centralizează situaţiile financiare trimestriale şi anuale ale acestora pe care le transmite la Ministerul Finanţelor la termenele stabilite potrivit reglementărilor legale;
d) propune repartizarea indicatorilor financiari şi urmăreşte realizarea lor pe capitole bugetare şi pe categorii de cheltuieli, potrivit legii;
e) gestionează şi utilizează veniturile, aprobate potrivit legii;
f) asigură evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;
g) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale; ia măsuri pentru efectuarea tuturor plăţilor în numerar, precum şi pentru efectuarea operaţiunilor curente cu Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti şi cu unitatea bancară competentă pentru operaţiuni de plăţi externe;
h) organizează şi efectuează operaţiunile prevăzute de lege privind inventarierea patrimoniului;
i) exercită viza de control financiar preventiv propriu asupra proiectelor de operaţiuni prevăzute în Cadrul specific, potrivit limitelor de competenţă şi normelor profesionale prevăzute de legislaţia în vigoare pentru persoanele care desfăşoară activitatea de control financiar preventiv propriu;
j) întocmeşte, conform legii, rapoarte trimestriale privind activitatea de control financiar preventiv propriu, pe care le transmite Ministerului Finanţelor;
k) asigură organizarea activităţii consilierului de achiziţii publice sau, după caz, a compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice;
l) duce la îndeplinire, în domeniul său de activitate, orice alte atribuţii care îi sunt stabilite în competenţă potrivit normelor legale în vigoare sau potrivit dispoziţiilor conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, emise potrivit legii.
(2) În cadrul Serviciului financiar-contabil îşi desfăşoară activitatea consilierii de achiziţii publice.
ART. 141
Serviciul buget îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) fundamentează şi elaborează proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întocmit cu includerea proiectelor de buget transmise de curţile de apel, în condiţiile art. 144 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară;
b) primeşte de la curţile de apel proiectele de buget anual ale instanţelor pentru cheltuielile de personal şi cheltuielile intrinsec legate de acestea şi le transmite spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii;
c) centralizează proiectele de buget anual ale instanţelor pentru cheltuielile de personal şi cheltuielile intrinsec legate de acestea avizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi asigură integrarea lor în proiectul de buget anual al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) întocmeşte, verifică şi supune aprobării ordonatorului principal de credite filele de buget pentru aparatul propriu şi ordonatorii secundari de credite, pe baza repartizării bugetului aprobat de către ordonatorul principal de credite;
e) repartizează şi supune aprobării bugetul anual şi trimestrializarea veniturilor şi cheltuielilor pentru aparatul propriu, precum şi ale celor din bugetele ordonatorilor secundari de credite gestionate, potrivit legii, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) fundamentează, elaborează şi transmite Ministerului Finanţelor documentaţia privind propunerea de buget rectificat al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a altor dispoziţii legale în domeniul fiscal-bugetar;
g) întocmeşte cererile pentru deschiderile de credite bugetare şi documentaţia aferentă, pe baza analizei solicitărilor de credite transmise de ordonatorii secundari de credite, pe care le înaintează Ministerului Finanţelor la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;
h) analizează, întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor documentaţia de retragere a creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile proprii sau ale instanţelor judecătoreşti, urmărind asigurarea unui raport cât mai echilibrat între necesarul de fonduri şi nivelul plăţilor efectuate la finele fiecărei perioade;
i) asigură, potrivit limitelor de competenţă, legătura permanentă cu structura de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor în vederea efectuării verificării disponibilităţilor băneşti existente în conturile proprii şi în cele ale instanţelor judecătoreşti aferente cheltuielilor de personal sau a celor aflate intrinsec în legătură cu acestea;
j) analizează şi supune aprobării propunerile transmise de curţile de apel, de modificare a repartizării bugetului aprobat pe trimestre şi propunerile de virări de credite bugetare şi de angajament, transmise de către curţile de apel;
k) analizează şi supune aprobării, în condiţiile legii, propunerile de virări de credite bugetare şi de angajament, transmise de către curţile de apel;
l) întocmeşte şi înaintează Ministerului Finanţelor documentaţia de anulare a creditelor constatate disponibile în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
m) actualizează bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sistemul naţional de raportare financiară FOREXEBUG;
n) elaborează proiectul bugetului de stat pentru război la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
o) elaborează situaţia privind disponibilizarea creditelor bugetare neutilizate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului;
p) duce la îndeplinire, în domeniul său de activitate, orice alte atribuţii care îi sunt stabilite în competenţă, potrivit normelor legale în vigoare sau potrivit dispoziţiilor conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, emise potrivit legii.
ART. 142
Serviciul salarizare are următoarele atribuţii:
a) calculează drepturile de personal (salarii, indemnizaţii, concedii de odihnă, concedii medicale şi alte drepturi, cum ar fi plata cu ora, premii, stimulente etc.) pentru personalul din aparatul propriu al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
b) stabileşte şi urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de personal pentru aparatul propriu al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii;
c) stabileşte şi asigură efectuarea plăţii în termen a obligaţiilor faţă de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
d) întocmeşte situaţiile statistice lunare, trimestriale, anuale etc. privind indicatorii de muncă şi salarii pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigură transmiterea acestora, conform legii, la Institutul Naţional de Statistică;
e) emite puncte de vedere în probleme de salarizare şi drepturi de personal, la solicitarea compartimentelor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) asigură întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate aferentă personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) întocmeşte adeverinţe cu veniturile realizate de personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) întocmeşte lunar situaţia privind monitorizarea cheltuielilor de personal pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instanţele judecătoreşti şi o transmite, potrivit legii, Ministerului Finanţelor;
i) duce la îndeplinire, în domeniul său de activitate, orice alte atribuţii care îi sunt stabilite în competenţă, potrivit normelor legale în vigoare sau potrivit dispoziţiilor conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, emise potrivit legii.
ART. 143
În cadrul Serviciului administrativ funcţionează:
a) Biroul administrativ şi aprovizionare;
b) Biroul auto.
ART. 144
Biroul administrativ şi aprovizionare îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) face propuneri pentru buget referitoare la cheltuielile de întreţinere, cheltuielile materiale şi de capital pentru activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) asigură lucrările de administrare a patrimoniului;
c) ţine evidenţa operativă a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar şi a întregului patrimoniu al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) propune spre încheiere şi urmăreşte executarea în bune condiţii a contractelor de întreţinere şi servicii pentru apă, canalizare, gaze, electricitate, telefoane, lifturi, faxuri, copiatoare, maşini de scris, maşini de calcul şi alte bunuri sau servicii;
e) ia măsuri pentru aprovizionarea cu bunuri materiale şi mijloace tehnice necesare desfăşurării activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) asigură recepţia, evidenţa şi distribuirea pe bază de fişe a tuturor bunurilor şi materialelor ce sunt achiziţionate pentru activitatea proprie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
g) răspunde de întreţinerea spaţiilor şi a bunurilor din dotarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de buna funcţionare a instalaţiilor, întocmeşte documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor de reparaţii curente;
h) asigură condiţiile necesare menţinerii curăţeniei şi ordinii în spaţiile administrate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
i) întocmeşte lista bunurilor din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propuse pentru casare;
j) duce la îndeplinire, în domeniul său de activitate, orice alte atribuţii care îi sunt stabilite în competenţă, potrivit normelor legale în vigoare sau potrivit dispoziţiilor conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, emise potrivit legii.
ART. 145
Biroul auto asigură întreţinerea şi exploatarea în condiţii de legalitate şi de siguranţă a autoturismelor din dotarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin planificarea, organizarea şi folosirea legală, corectă şi eficientă a autovehiculelor, executarea la timp şi în volum complet a lucrărilor de întreţinere tehnică, păstrarea şi conservarea în scopul menţinerii acestora în permanentă stare de funcţionare, al prevenirii accidentelor de circulaţie sau a evenimentelor tehnice şi prelungirea menţinerii acestora în exploatare. În acest sens, aduce la îndeplinire următoarele atribuţii:
a) constituie şi actualizează baza de date cu necesarul şi existentul autovehiculelor din dotarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) realizează analize şi prezintă conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie propuneri cu privire la strategia de înzestrare cu autovehicule;
c) elaborează specificaţiile tehnice pentru achiziţia autovehiculelor şi/sau a bunurilor şi/sau serviciilor necesare exploatării şi întreţinerii autovehiculelor din dotarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) participă la recepţiile cantitative şi calitative ale autovehiculelor contractate şi/sau ale bunurilor şi/sau serviciilor, urmărind respectarea cerinţelor şi a parametrilor tehnici şi funcţionali prevăzuţi în documentaţia tehnică şi în caietele de sarcini;
e) analizează, avizează şi înaintează ierarhic, spre aprobare, propunerile de scoatere din funcţiune a autovehiculelor din dotarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile actelor normative incidente;
f) întocmeşte analize şi propuneri pentru fundamentarea ordinelor preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de stabilire a numărului de autovehicule şi a normelor de consum aferente acestora;
g) verifică încadrarea autovehiculelor din dotare în normele de consum aprobate;
h) întocmeşte documentaţia aferentă exploatării autoturismelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi o transmite compartimentelor cu atribuţii în valorificarea acesteia;
i) duce la îndeplinire, în domeniul său de activitate, orice alte atribuţii care îi sunt stabilite în competenţă, potrivit normelor legale în vigoare sau potrivit dispoziţiilor conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, emise potrivit legii.
SECŢIUNEA a 6-a
Biroul de informare şi relaţii publice
ART. 146
(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice funcţionează în subordinea unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 147
(1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător desemnat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu acordul prealabil al acestuia, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, sau de un absolvent al unei facultăţi de jurnalism ori specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. În funcţie de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă Biroul de informare şi relaţii publice, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parţială sau totală a acestuia de atribuţiile ce îi revin ca judecător.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice se încadrează cu personalul prevăzut prin statul de funcţii.
(3) Atribuţiile personalului Biroului de informare şi relaţii publice se stabilesc prin fişa fiecărui post.
(4) Secţiile şi compartimentele instanţei sprijină activitatea Biroului de informare şi relaţii publice, transmiţând datele şi informaţiile solicitate de acesta în termen util, astfel încât răspunsul către petenţi să poată fi comunicat în termenele prevăzute de lege.
ART. 148
(1) Biroul de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:
a) asigură primirea şi rezolvarea solicitărilor privind informaţiile de interes public;
b) asigură organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare, potrivit legii;
c) ţine evidenţa răspunsurilor şi a chitanţelor remise de solicitanţi privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate;
d) elaborează anual raportul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind accesul la informaţiile de interes public;
e) asigură secretariatul Comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public;
f) furnizează ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu respectarea normelor şi instrucţiunilor aprobate la nivelul sistemului judiciar în materia relaţiei instanţelor şi parchetelor cu mass-media;
g) acordă, fără discriminare, în termen de cel mult 2 zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a reprezentanţilor mijloacelor de comunicare în masă;
h) monitorizează articolele din presă, cu privire la reflectarea activităţii instanţei supreme, întocmind zilnic revista presei şi sinteza presei şi propune conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exercitarea dreptului la replică sau rectificare, atunci când identifică situaţii aflate sub incidenţa Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare;
i) asigură, periodic sau de fiecare dată când activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezintă un interes public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinţe de presă, interviuri sau briefinguri.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice efectuează toate lucrările privind accesul la informaţiile de interes public şi relaţiile cu mijloacele de comunicare în masă dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de aceştia.
SECŢIUNEA a 7-a
Serviciul de audit public intern
ART. 149
Serviciul de audit public intern funcţionează în subordinea directă a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 150
Serviciul de audit public intern are următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice de exercitare a activităţii de audit public intern specifice Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor;
b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern, pe care le supune aprobării preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) informează Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern despre recomandările formulate în rapoartele de audit, neînsuşite de către conducătorul instituţiei, precum şi despre consecinţele neînsuşirii acestora;
e) transmite, la solicitarea Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitatea de audit intern;
f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern, în conformitate cu structura minimală stabilită de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern;
g) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, le aduce la cunoştinţa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare;
h) efectuează misiuni de consiliere, potrivit Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
i) desfăşoară audit ad-hoc, respectiv misiuni de audit intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit intern, în baza ordinului de serviciu emis de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
j) verifică respectarea normelor şi instrucţiunilor de către auditorii interni din cadrul compartimentelor de audit public intern de la nivelul curţilor de apel;
k) coordonează, îndrumă şi evaluează activitatea de audit intern desfăşurată în cadrul curţilor de apel care au instituit compartiment de audit public intern, prin evaluări efectuate în condiţiile legii asupra activităţii de audit desfăşurate;
l) exercită alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinţi sau de Colegiul de conducere.
ART. 151
(1) Serviciul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din patrimoniul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
e) alocarea creditelor bugetare;
f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
g) sistemul de luare a deciziilor;
h) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
i) sistemele informatice.
(2) Personalul din cadrul Serviciului de audit public intern îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor legale în acest domeniu.
SECŢIUNEA a 8-a
Arhiva generală
ART. 152
Arhiva generală funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în coordonarea unui vicepreşedinte.
ART. 153
(1) Arhiva generală este încadrată cu funcţionari publici, personal auxiliar de specialitate şi personal contractual, prevăzut prin statul de funcţii.
(2) Activitatea curentă a personalului Arhivei generale este organizată şi coordonată de arhivistul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile personalului Arhivei generale se stabilesc prin fişa fiecărui post, cu avizul de specialitate al Arhivelor Naţionale.
ART. 154
(1) Atribuţiile şi competenţele generale ale Arhivei generale sunt stabilite în acord cu prevederile legale privind activitatea arhivistică.
(2) Arhiva generală îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) asigură buna desfăşurare a întregii activităţi privind organizarea, prelucrarea, evidenţa, conservarea, protecţia şi valorificarea fondurilor arhivistice deţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) asigură, în condiţiile şi limitele legii, exercitarea dreptului de acces al persoanelor fizice şi juridice de drept public şi privat la fondurile arhivistice deţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) asigură suport tehnico-ştiinţific, pe linia domeniului arhivistic, pentru îndeplinirea unor atribuţii esenţiale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d) administrează şi exploatează baze de date specifice procesului de digitalizare a fondurilor arhivistice administrate.
ART. 155
(1) La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie Comisia de selecţionare a documentelor, compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de membri, reprezentând principalele compartimente creatoare de arhivă.
(2) Arhivistul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este, de drept, secretarul Comisiei de selecţionare a documentelor.
(3) Atribuţiile Comisiei de selecţionare a documentelor sunt stabilite prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în concordanţă cu normele privind activitatea arhivistică, aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale.
(4) Activitatea de selecţionare a documentelor create şi deţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este coordonată de Arhivele Naţionale, prin Comisia centrală de selecţionare a documentelor, în conformitate cu dispoziţiile legii.
SECŢIUNEA a 9-a
Compartimentul de documente clasificate
ART. 156
(1) Compartimentul de documente clasificate funcţionează în subordinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate desemna pe unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a coordona activitatea şi pentru a efectua controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate.
ART. 157
Compartimentul de documente clasificate este încadrat cu magistraţi-asistenţi şi personal auxiliar de specialitate, stabilit prin statul de funcţii.
ART. 158
Compartimentul de documente clasificate are următoarele atribuţii:
a) deţine, prelucrează, procesează, păstrează, manipulează, multiplică documente clasificate şi ţine evidenţa acestora, în condiţii de siguranţă;
b) duce la îndeplinire măsurile dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru protecţia documentelor clasificate;
c) informează preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la vulnerabilităţile şi riscurile identificate în domeniul protecţiei documentelor clasificate şi sesizează incidentele de securitate;
d) îndeplineşte orice alte activităţi specifice protecţiei documentelor clasificate, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
ART. 159
Atribuţiile personalului Compartimentului de documente clasificate se stabilesc prin fişa fiecărui post.
SECŢIUNEA a 10-a
Compartimentul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
ART. 160
(1) Compartimentul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă funcţionează în subordinea unuia dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Compartimentul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se încadrează cu personal contractual cu studii superioare tehnice, cu personal cu studii medii tehnice, cu medic şi cu psiholog.
(3) Psihologului încadrat în Compartimentul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 81 alin. (1), (4) şi (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
(4) Psihologul întocmeşte un raport anual asupra activităţii sale, pe care îl prezintă preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ART. 161
Compartimentul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă îndeplineşte funcţia de fundamentare a deciziilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi exercită următoarele atribuţii:
a) evaluează riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de prevenire corespunzătoare;
b) controlează, pe baza programului de activitate, toate locurile de muncă, în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale;
c) asigură instruirea şi informarea personalului în probleme de protecţie a muncii;
d) monitorizează situaţia bolilor profesionale, efectuează controale la locurile de muncă pentru stabilirea factorilor de risc de îmbolnăvire profesională şi propune măsurile de securitate corespunzătoare;
e) elaborează şi actualizează planul de prevenire şi protecţie a muncii;
f) elaborează instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor desfăşurate în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi asigură condiţii pentru ca fiecare angajat să primească o instruire suficientă şi adecvată în acest domeniu, în conformitate cu legea;
g) urmăreşte întreţinerea, manipularea şi depozitarea adecvată a echipamentelor individuale de protecţie şi înlocuirea lor la termenele stabilite;
h) elaborează rapoarte privind accidentele de muncă suferite de către personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
i) asigură controlul medical periodic al personalului şi întocmeşte rapoarte asupra evoluţiei cazurilor de îmbolnăvire profesională;
j) ia orice altă măsură care potrivit legii este necesară pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
k) îl consiliază pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în fundamentarea strategiei de securitate şi sănătate la locul de muncă.
ART. 162
(1) La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie Comitetul de securitate şi sănătate în muncă, care asigură implicarea personalului în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se compune din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentantul Compartimentului de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi 4 reprezentanţi ai personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de preşedinte, după consultarea personalului acesteia.
(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este preşedintele Comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
(4) Reprezentantul Compartimentului de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă asigură secretariatul Comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
(5) Convocarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se face, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea şi ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunoştinţa membrilor Comitetului de securitate şi sănătate în muncă cu cel puţin 3 zile înainte.
(6) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi. Lucrările Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi.
(7) Hotărârile Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se aduc la cunoştinţa celor interesaţi.
ART. 163
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă exercită următoarele atribuţii:
a) aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă şi urmăreşte aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program;
b) analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi verifică eficienţa măsurilor luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
c) efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă;
d) informează inspectoratele teritoriale de protecţie a muncii în legătură cu starea protecţiei muncii în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
e) asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protecţiei muncii.
CAP. XV
Vacanţa judecătorească
ART. 164
Vacanţa judecătorească anuală este de două luni, de la 1 iulie la 31 august.
ART. 165
(1) În perioada vacanţei judecătoreşti se judecă, în toate materiile, numai cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin hotărâre a Colegiului de conducere, adoptată pe baza propunerilor preşedintelui, ale vicepreşedinţilor sau ale preşedinţilor de secţii. Extrasele hotărârilor Colegiului de conducere se publică pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Colegiul de conducere, la propunerea preşedinţilor de secţii, stabileşte tipurile de obiecte care se vor soluţiona în timpul vacanţei judecătoreşti, precum şi modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanţei judecătoreşti, rămase nesoluţionate la sfârşitul acesteia, de regulă, prin metoda repartizării ciclice.
ART. 166
Compunerea completurilor speciale care îşi desfăşoară activitatea în timpul vacanţei judecătoreşti se aprobă prin hotărâre a Colegiului de conducere, pe baza propunerilor preşedinţilor de secţii sau ale vicepreşedinţilor, după caz.
ART. 167
Concediile personalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se efectuează, de regulă, în perioada vacanţei judecătoreşti.
ART. 168
La programarea concediilor de odihnă, în perioada vacanţei judecătoreşti, se urmăreşte asigurarea personalului necesar pentru soluţionarea cauzelor considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile art. 165.
CAP. XVI
Răspunderea disciplinară
ART. 169
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi magistraţii-asistenţi răspund disciplinar în condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi de Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
ART. 170
Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspunde disciplinar în condiţiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 171
(1) Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspund disciplinar pentru abaterile disciplinare, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Comisia de disciplină din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAP. XVII
Reguli privind raporturile cu publicul
ART. 172
(1) Programul de funcţionare al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie începe, de regulă, la ora 8.00 şi se termină la ora 16.00.
(2) Pentru motive temeinice, preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot dispune prelungirea programului, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 173
(1) Şedinţele de judecată încep, de regulă, la ora 9.00. În cazuri justificate pot fi stabilite şedinţe de judecată succesive sau în cursul după-amiezii.
(2) Ora pentru chemarea părţilor în faţa instanţei se stabileşte în funcţie de programarea şedinţelor de judecată.
(3) În cazul amânării judecăţii, atunci când părţile convin, instanţa poate stabili o oră de strigare a dosarului pentru termenul următor.
ART. 174
(1) Arhivele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt deschise zilnic pentru public cel puţin patru ore.
(2) Programul de acces la arhive se aprobă de preşedinţii de secţii, iar pentru Secţiile Unite, completurile pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completurile de 5 judecători, de unul dintre vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi se afişează la loc vizibil.
ART. 175
Regulile de conduită în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi îndrumările către compartimentele care au relaţii cu publicul se afişează la loc vizibil.
ART. 176
(1) Accesul publicului în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este permis după 30 de minute de la începerea programului, iar în sălile de judecată, cu cel puţin 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată.
(2) Publicul nu are acces în birourile judecătorilor şi în alte birouri decât cele care au relaţii cu publicul şi nici în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după terminarea programului de funcţionare.
ART. 177
Personalul auxiliar de specialitate, precum şi personalul economico-financiar şi administrativ au obligaţia de a purta ecuson în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAP. XVIII
Dispoziţii finale
ART. 178
Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi ale celorlalte regulamente adoptate în aplicarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară şi ale Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care aceste prevederi nu sunt contrare dispoziţiilor legale privind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dispoziţiilor cuprinse în prezentul regulament.
ART. 179
Până la data operaţionalizării compartimentelor de specialitate prevăzute în prezentul regulament, atribuţiile acestora sunt aduse la îndeplinire de către structurile cu competenţe similare existente în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
