────────── Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 1.290 din 13 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 25 iunie 2024.────────── CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Evaluarea judecătorilor are ca obiective stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în puterea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar. (2) Procesul de evaluare a judecătorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea activităţilor profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a judecătorului evaluat şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională. (3) Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor se realizează potrivit dispoziţiilor legii, ale prezentului regulament şi ale Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor, cuprins în anexa nr. 1 la prezentul regulament, care face parte integrantă din acesta. ART. 2 (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii sunt supuşi unei evaluări privind, în principal, calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă. În cazul judecătorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. (2) În raport cu vechimea în funcţia de judecător avută la începutul perioadei evaluate, evaluarea se realizează după cum urmează: a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii cu o vechime între un an şi 5 ani; b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii cu o vechime între 5 şi 10 ani; c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii cu o vechime între 10 şi 15 ani; d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii cu o vechime mai mare de 15 ani. (3) Dacă pe parcursul perioadei evaluate, judecătorul trece într-un alt interval de vechime dintre cele prevăzute la alin. (2), evaluarea se realizează corespunzător vechimii mai mari împlinite. (4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu sunt supuşi evaluării. (5) Evaluarea profesională se poate efectua şi ori de câte ori se solicită de către judecător. (6) Prima evaluare a judecătorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcţie, iar următoarele evaluări se fac potrivit alin. (2) şi (3), în toate situaţiile putând fi evaluată şi perioada până la împlinirea anului calendaristic în curs. Evaluarea se face de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere sau pentru alte situaţii prevăzute de lege. (7) Pentru judecătorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după cel puţin 3 ani de la încetarea mandatului, cu respectarea alin. (2) şi (3). (8) Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor care au îndeplinit şi funcţia de procuror în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcţia de judecător prin decret al Preşedintelui României. (9) Evaluarea judecătorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele se face după încetarea detaşării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea vechimii prevăzute la alin. (2), prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (10) La calculul intervalului la care se realizează evaluarea se ţine seama doar de perioada în care cel evaluat a desfăşurat efectiv activitate ca judecător, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum şi de perioadele în care acesta s-a aflat în alte concedii care, cumulate, nu depăşesc 3 luni. ART. 3 (1) Indicatorii sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze performanţele profesionale. (2) Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat. CAP. II Criteriile şi indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale individuale SECŢIUNEA 1 Criteriile şi indicatori de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru judecătorii care ocupă funcţii de execuţie A. Eficienţa activităţii ART. 4 (1) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori: a) rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate; b) stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni; c) ponderea dosarelor închise într-un an; d) redactările sau, după caz, redactările şi pronunţările peste termenul prevăzut de lege. (2) Indicatorii corespunzători criteriului eficienţei vor fi avuţi în vedere în funcţie de volumul de activitate al instanţei în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară în acelaşi domeniu de specializare. (3) La analizarea şi acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuţi la alin. (1) vor fi luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente. (4) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori: a) respectarea termenelor de soluţionare a cauzelor; b) respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor şi de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispoziţiile legale; c) desfăşurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant şi cu regularitate, a activităţilor cu caracter administrativ prevăzute de lege. (5) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate. (6) Punctajul acordat pentru criteriul "eficienţa activităţii" se diminuează corespunzător ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a aplicat o sancţiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare: a) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile, prevăzută la art. 271 lit. g) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare; b) formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere, prevăzută la art. 271 lit. h) teza a II-a din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; c) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege, prevăzută la art. 271 lit. q) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare. B. Calitatea activităţii ART. 5 (1) Calitatea activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori: a) calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti; b) numărul hotărârilor modificate/desfiinţate/casate din motive imputabile, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament; c) conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale; d) calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat. (2) Calitatea activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori: a) calitatea redactării încheierilor pronunţate; b) numărul încheierilor desfiinţate din motive imputabile atunci când numărul acestora depăşeşte media pe ţară a încheierilor desfiinţate; c) conduita în timpul desfăşurării procedurilor administrativ-jurisdicţionale şi a altor activităţi cu caracter administrativ; d) organizarea evidenţei activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate. (3) Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. a), dacă în urma evaluării hotărârilor/încheierilor pronunţate se constată că, în mod constant, acestea redau integral fragmente din susţinerile părţilor cuprinse în cererile formulate de acestea sau din conţinutul rechizitoriului, fără a le sintetiza, punctajul acordat pentru acest indicator se diminuează corespunzător. (4) Pentru aprecierea indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b), pot reprezenta motive imputabile aspectele de nelegalitate ce decurg din încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material şi/sau procesual, următoarele: a) încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii; b) depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti; c) lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei; d) încălcarea autorităţii de lucru judecat; e) încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material; f) nesocotirea sau ignorarea îndrumărilor instanţelor de control judiciar. (5) În Ghidul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor sunt prezentate exemple concrete vizând aspectele de nelegalitate ce pot reprezenta motive imputabile în sensul alin. (4). (6) Motivele imputabile sunt stabilite de instanţa de control judiciar şi vor fi luate în considerare la evaluarea judecătorului numai dacă vizează aspecte de nelegalitate vădite ce decurg din încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material şi/sau procesual, cu privire la care există practică unitară în materie. Pentru informarea instanţei a cărei hotărâre se atacă, la instanţa de control judiciar se întocmeşte o fişă în care se face menţiune despre caracterul imputabil/neimputabil al modificării/ desfiinţării/casării. (7) Judecătorul a cărui hotărâre a fost modificată/desfiinţată/casată din motive imputabile poate contesta caracterul imputabil printr-o cerere adresată instanţei de control judiciar, în care va arăta punctual argumentele invocate, în limitele problematicii puse în discuţie. Contestaţia va fi analizată în cadrul întâlnirii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar şi de unificare a practicii, organizate la nivelul secţiei corespunzătoare sau, după caz, al instanţei de control judiciar, dacă nu există secţii, în luna imediat următoare formulării respectivei contestaţii. Soluţia asupra contestaţiei se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi, consemnându-se în minuta întâlnirii, iar modul de soluţionare se comunică judecătorului şi, în cazul admiterii contestaţiei, instanţei în cadrul căreia acesta funcţionează, pentru a fi avut în vedere de comisia de evaluare. (8) Punctajul acordat pentru criteriul "calitatea activităţii" se diminuează corespunzător ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a aplicat o sancţiune disciplinară, rămasă definitivă în perioada supusă evaluării, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, pentru una dintre următoarele abateri disciplinare: a) atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii, prevăzută la art. 271 lit. b) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; b) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces, prevăzută la art. 271 lit. d) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; c) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu, prevăzută la art. 271 lit. e) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; d) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei, prevăzută la art. 271 lit. j) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; e) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente, prevăzută la art. 271 lit. l) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; f) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, prevăzută la art. 271 lit. n) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; g) obstrucţionarea activităţii inspectorilor judiciari, prin orice mijloace, prevăzută la art. 271 lit. o) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; h) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti, lipsa totală a motivării ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător, prevăzută la art. 271 lit. r) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; i) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă prevăzută la art. 271 lit. s) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare. (9) La evaluarea activităţii judecătorilor se are în vedere şi participarea acestora în calitate de membri ai comisiilor de evaluare profesională a judecătorilor. C. Integritatea ART. 6 (1) Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (denumită în continuare Secţia pentru judecători); sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de amânare a aplicării pedepsei, renunţare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi de renunţare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secţia pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii. (2) În sensul alin. (1), constituie sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate cele aplicate pentru următoarele abateri disciplinare: a) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii, prevăzută la art. 271 lit. a) Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; b) desfăşurarea de activităţi cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului, prevăzută la art. 271 lit. c) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; c) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, prevăzută la art. 271 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, prevăzută la art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; e) imixtiunea în activitatea altui judecător, prevăzută la art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, cu modificările şi completările ulterioare; f) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, prevăzută la art. 271 lit. m) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare; g) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor, prevăzută la art. 271 lit. p) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Ori de câte ori în privinţa judecătorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu se diminuează corespunzător. D. Obligaţia de formare profesională continuă ART. 7 (1) La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum şi preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual. (2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie temei pentru depunctare. SECŢIUNEA a 2-a Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru judecătorii care ocupă funcţii de conducere ART. 8 (1) Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori: a) capacitatea de conducere şi organizare; b) capacitatea de control; c) capacitatea decizională şi asumarea răspunderii; d) comportamentul şi comunicarea. (2) Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de judecătorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcţie. ART. 9 Integritatea judecătorilor care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6. ART. 10 La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 7. ART. 11 În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue". CAP. III Comisiile de evaluare ART. 12 (1) Evaluarea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a preşedintelui de secţie de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curţi de apel şi Curtea Militară de Apel se face de o comisie formată din preşedintele instanţei ierarhic superioare, preşedintele secţiei instanţei ierarhic superioare corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa ierarhic superioară, desemnat de colegiul de conducere al acestei instanţe. În situaţia în care la instanţa ierarhic superioară sunt mai multe secţii cu aceeaşi specializare, colegiul de conducere al acesteia desemnează preşedintele de secţie care va face parte din comisia de evaluare. În cazul judecătorilor cu funcţie de conducere de la judecătorii, specializaţi în domeniul de activitate al tribunalelor specializate, comisia de evaluare este formată din preşedintele tribunalului, preşedintele tribunalului specializat şi un judecător desemnat de colegiul de conducere al tribunalului specializat. (2) Evaluarea celorlalţi judecători de la instanţele prevăzute la alin. (1) se face de o comisie alcătuită din preşedintele instanţei unde funcţionează persoana evaluată, precum şi 2 judecători de la instanţa ierarhic superioară, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, cu aceeaşi specializare cu judecătorul evaluat. Colegiile de conducere ale tribunalelor specializate desemnează judecătorii în comisiile constituite pentru evaluarea judecătorilor de la judecătorii, specializaţi în domeniul de activitate al acestor tribunale. (3) Pentru fiecare dintre comisiile prevăzute la alin. (1) şi (2), colegiul de conducere al instanţei ierarhic superioare desemnează şi câte un membru supleant. (4) Pentru fiecare instanţă se pot constitui mai multe comisii de evaluare în raport de numărul şi specializarea judecătorilor supuşi evaluării. (5) Preşedintele fiecărei comisii este cel care este membru de drept, iar în comisiile de evaluare în care sunt mai mulţi membri de drept, preşedinte este cel cu vechimea cea mai mare în funcţia de judecător. (6) În cazul judecătorilor care pe parcursul perioadei evaluate îşi desfăşoară activitatea la instanţe diferite, ca urmare a delegării, detaşării, transferului sau a promovării, preşedintele comisiei de evaluare de la instanţa de unde a fost transferat, detaşat, delegat sau de la care a fost promovat are obligaţia de a transmite instanţei la care funcţionează judecătorul evaluat, dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice. În această situaţie, evaluarea se face de comisia corespunzătoare instanţei la care judecătorul îşi desfăşoară activitatea la momentul evaluării. (7) Evaluarea judecătorilor transferaţi sau promovaţi la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se realizează de aceeaşi comisie de evaluare constituită anterior datei transferului sau promovării. (8) În cazul judecătorilor care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere, concomitent sau succesiv, evaluarea se realizează de comisia prevăzută la alin. (1), corespunzătoare instanţei la care judecătorul îşi desfăşoară activitatea la momentul evaluării. ART. 13 (1) Judecătorii, precum şi membrii supleanţi sunt desemnaţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare şi trebuie să aibă aceeaşi specializare cu judecătorul evaluat. (2) Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar, în mod definitiv, în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare. (3) Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv. (4) Membrii comisiilor şi membrii supleanţi, cu excepţia membrilor de drept, sunt desemnaţi pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, prin aceeaşi procedură. (5) După desemnarea ca membri în comisiile de evaluare, dacă nu au urmat cursuri de pregătire pentru activitatea de evaluare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, aceştia vor fi instruiţi ca evaluatori de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei sau de unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare, desemnat de conducătorul acelei instanţe. (6) Pentru instanţele la care sunt constituite mai multe comisii de evaluare, colegiul de conducere care a desemnat judecătorii care nu sunt membri de drept stabileşte, pentru fiecare comisie de evaluare, judecătorii care vor fi evaluaţi de aceasta. (7) Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator şi acordarea calificativului. (8) În funcţie de volumul de activitate de la instanţe, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parţială a evaluatorilor de anumite activităţi, expres prevăzute în hotărârea colegiului de conducere unde funcţionează. ART. 14 (1) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul evaluat, în următoarele situaţii: a) când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul evaluat; b) când există sau a existat în perioada de 5 ani dinaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul evaluat. (2) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei la care îşi desfăşoară activitatea. (3) În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi este incompatibil, se află în situaţia prevăzută la alin. (2) sau, din motive obiective, se află în imposibilitatea de a exercita funcţia de evaluator ori i-a încetat mandatul, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile. (4) În situaţia în care preşedinţii instanţelor nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuţiile specifice în cadrul comisiei de evaluare, sunt incompatibili ori se găsesc în situaţia prevăzută la alin (2), aceştia sunt înlocuiţi de vicepreşedinte, iar dacă sunt mai mulţi vicepreşedinţi, de unul dintre aceştia desemnat de colegiul de conducere al acelei instanţe. În aceste cazuri, la instanţele la care nu există vicepreşedinte, atribuţiile preşedintelui instanţei în comisia de evaluare vor fi preluate de un judecător, desemnat de colegiul de conducere al acelei instanţe. (5) În situaţia în care preşedinţii de secţie nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuţiile specifice în cadrul comisiei de evaluare, sunt incompatibili ori se găsesc în situaţia prevăzută la alin (2), aceştia sunt înlocuiţi de un judecător desemnat de colegiul de conducere al instanţei la care se exercită funcţia de conducere respectivă. (6) Competenţa de a constata situaţiile prevăzute la alin. (1) - (3) şi de a dispune înlocuirea membrului comisiei de evaluare cu membrul supleant revine colegiului de conducere care a desemnat acel membru în comisia de evaluare, din care nu poate face parte judecătorul care este membru sau supleant în comisia de evaluare. (7) Competenţa de a constata situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5) şi de a dispune înlocuirea membrului de drept al comisiei de evaluare revine colegiului de conducere de la instanţa unde este exercitată funcţia de conducere respectivă, din care nu poate face parte judecătorul care este membru în comisia de evaluare. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile. ART. 15 Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a colegiului de conducere care i-a desemnat, la sesizarea oricărui membru al comisiei de evaluare sau a oricărui judecător din cadrul instanţei unde funcţionează membrul comisiei de evaluare. ART. 16 Secretariatul comisiei de evaluare este asigurat de una sau, după caz, două persoane desemnate de conducătorul instanţei la care funcţionează judecătorul evaluat. CAP. IV Procedura de evaluare ART. 17 (1) Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade evaluate. (2) Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune şi planul individual de dezvoltare profesională. (3) Judecătorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare. (4) Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia. ART. 18 (1) În procedura de evaluare, comisiile pot consulta şi, după caz, pot solicita orice evidenţă sau document al instanţelor, inclusiv actele de control. (2) Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecţia Judiciară şi judecătorii care ocupă funcţii de conducere la instanţa unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul evaluat sau la instanţele ierarhic superioare pot transmite şi din oficiu comisiei de evaluare date şi informaţii utile pentru efectuarea evaluării. (3) Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de secţiile acestuia, cu relevanţă în aprecierea indicatorilor de integritate prevăzuţi la art. 6. (4) Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, judecătorul evaluat selectează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puţin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare selectează, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puţin alte 5 hotărâri relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de judecător. Nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătoreşti prin care sunt soluţionate incidente procedurale, se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviinţarea executării silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi judecătorii pe care îi evaluează, şi alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei. (5) Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere, judecătorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa managerială, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, şi un număr de cel puţin 5 alte acte relevante din perspectiva modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. (6) Lucrările prevăzute la alin. (4) şi (5) se depun la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător, considerate de acesta şi de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare, în copie sau în format electronic, ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării. (7) Caracterul imputabil al modificării/desfiinţării/casării hotărârilor se analizează de comisia de evaluare în situaţia în care indicele de modificare/desfiinţare/casare al judecătorului evaluat depăşeşte indicele mediu de modificare/desfiinţare/casare calculat pentru instanţele de acelaşi grad de jurisdicţie din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau, după caz, pentru curtea de apel, în funcţie de instanţa în cadrul căreia funcţionează judecătorul evaluat şi de materia în care a fost pronunţată hotărârea, respectiv penală sau nonpenală. (8) Indicele de modificare/desfiinţare/casare se calculează anual, pe baza evidenţelor deţinute de instanţe, prin raportarea numărului hotărârilor modificate/desfiinţate/casate în apel şi recurs în materie nonpenală, respectiv în contestaţie, apel şi recurs în casaţie în materie penală, la numărul total al hotărârilor pronunţate în aceeaşi perioadă de referinţă. Se iau în considerare doar hotărârile prin care instanţa sau, după caz, judecătorul de drepturi şi libertăţi ori judecătorul de cameră preliminară se dezînvesteşte. În acest sens, datele statistice necesare se pot obţine cu sprijinul compartimentului specializat din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (9) Pentru evaluarea conduitei în timpul şedinţelor de judecată, cel puţin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările şedinţelor de judecată conduse de judecătorul evaluat. ART. 19 Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite judecătorului să aibă o poziţie cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională. ART. 20 (1) Comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport, separat pentru fiecare judecător, pe baza actelor dosarului de evaluare, care cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, precum şi eventualele recomandări făcute judecătorului evaluat. Modelul raportului de evaluare este prezentat în anexa nr. 2 la prezentul regulament, iar modelele fişelor de evaluare corespunzătoare sunt prezentate în anexele nr. 3 - 6 la prezentul regulament. Fişa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate doar în situaţia în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv. (2) Prin proiectul de raport se propune acordarea unuia dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin proiectul de raport de evaluare se propune acordarea unui singur calificativ. (3) Proiectul de raport prevăzut la alin. (1) se comunică judecătorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de 15 zile de la comunicare. Observaţiile şi obiecţiile se depun în scris la comisia de evaluare care se pronunţă asupra acestora în termen de cel mult 15 zile. ART. 21 (1) După comunicarea proiectului de raport prevăzut la art. 20 alin. (1), judecătorul evaluat poate susţine un interviu în faţa comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare. (2) Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. În cadrul interviului de evaluare pot fi discutate şi aspecte referitoare la modul în care judecătorul îşi apreciază propria activitate. (3) Refuzul judecătorului evaluat de a întocmi fişa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia. (4) Refuzul nejustificat al judecătorului evaluat de a se prezenta la interviu va fi avut în vedere la aprecierea indicatorului prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. c). ART. 22 (1) După susţinerea interviului, comisia de evaluare analizează eventualele observaţii şi obiecţii formulate de judecătorul evaluat şi celelalte aspecte rezultate din susţinerea interviului şi întocmeşte raportul de evaluare final, care are conţinutul prevăzut la art. 20 alin. (1) şi prin care se acordă unul din calificativele prevăzute la art. 20 alin. (2). În raportul de evaluare final se vor consemna şi eventualele observaţii şi obiecţii formulate de judecătorul evaluat, precum şi soluţia argumentată a comisiei de evaluare cu privire la acestea. (2) Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională. ART. 23 (1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii, calitatea activităţii şi integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, punctajul maxim este de 10 puncte. (2) Dacă pentru un criteriu există mai mulţi indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceştia. În situaţia în care activitatea desfăşurată de judecătorul evaluat nu priveşte unul sau mai mulţi indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalţi indicatori. (3) Punctajul obţinut de judecătorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare. (4) Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel: a) de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine"; b) de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine"; c) de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător"; d) sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător". (5) Pentru judecătorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat numai activitate specifică funcţiei de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. (6) Pentru judecătorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa şi calitatea activităţii, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. (7) Punctajul obţinut la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare. ART. 24 (1) Judecătorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la Secţia pentru judecători, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea raportului final. Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei. (2) Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare care, în termen de cel mult 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare. (3) Pentru soluţionarea contestaţiei, Secţia pentru judecători poate cere comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului. Audierea judecătorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului legal citat, respectiv refuzul de a fi audiat nu împiedică soluţionarea contestaţiei. (4) În soluţionarea contestaţiei, Secţia pentru judecători poate: a) respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă; b) admite contestaţia. (5) În situaţia admiterii contestaţiei potrivit alin. (4) lit. b), Secţia pentru judecători: a) modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ; b) desfiinţează raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, în situaţia în care constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat; c) desfiinţează raportul de evaluare, în situaţia în care evaluarea a fost efectuată înainte de perioada de evaluare. (6) Ca urmare a soluţiei adoptate, nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a formulat contestaţia. (7) În situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c), Secţia pentru judecători stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va reface evaluarea. (8) Hotărârea Secţiei pentru judecători poate fi atacată la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea instanţei este definitivă. ART. 25 (1) În cazul în care judecătorul primeşte calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare şi judecătorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională. (2) În situaţia în care comisia de evaluare şi judecătorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabileşte de comisia de evaluare. ART. 26 (1) Judecătorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător", precum şi cei care, în urma a două evaluări consecutive, primesc calificativul "Satisfăcător", sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. (2) Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie cu susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii. (3) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul "Satisfăcător", tematica şi bibliografia de examen se aprobă de Secţia pentru judecători, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare. (4) Examenul prevăzut la alin. (2) se susţine la disciplinele cursurilor urmate de judecătorul respectiv şi constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic şi practic, la fiecare dintre aceste discipline. (5) Comisiile de examen sunt comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor, comisia de corectare având atribuţii de elaborare a baremelor, a subiectelor şi de corectare şi notare a lucrărilor, iar comisia de contestaţii având atribuţia soluţionării contestaţiilor la barem şi la proba scrisă. (6) Comisiile sunt numite de Secţia pentru judecători, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt alcătuite din 2 judecători care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul examinat şi un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. (7) Baremul de evaluare şi notare la proba scrisă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la publicarea pe pagina de internet, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se depun, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. (8) Notarea la proba scrisă se face cu note de la 0 la 10 pentru fiecare dintre lucrările elaborate la disciplinele prevăzute la alin (4), iar pentru a promova examenul, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7,00 la fiecare dintre disciplinele de examen. (9) Rezultatul probei scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidatul nemulţumit de rezultatul obţinut poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la publicare, care se depune, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în maximum 24 de ore de la expirarea termenului de depunere. (10) Rezultatele finale ale examenului se afişează potrivit alin. (7) şi se prezintă Secţiei pentru judecători în vederea validării. Secţia pentru judecători poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude. ART. 27 (1) Absenţa nejustificată la examen echivalează cu nepromovarea acestuia. (2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situaţii, judecătorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Consiliului Superior al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi cu privire la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate. ART. 28 Pentru judecătorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 26 alin. (2), Secţia pentru judecători propune Preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională. ANEXA 1 la Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1290 din 13 iunie 2024 GHID DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR CAP. I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. SCOPUL ŞI PRINCIPIILE EVALUĂRII Scopul sintetic al evaluării: stabilirea nivelului de competenţă profesională a judecătorilor, îmbunătăţirea performanţelor lor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi a încrederii publice în puterea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar, inclusiv remedierea deficienţelor din sistem. Judecătorii sunt evaluaţi în ceea ce priveşte eficienţa activităţii, calitatea activităţii, integritatea şi obligaţia deformare profesională continuă. în cazul judecătorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. (conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Regulamentului de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor, denumit în continuare Regulament). Principiile evaluării precizează elementele considerate esenţiale pentru evaluarea eficientă Definiţia evaluării: Evaluarea trebuie înţeleasă, în primul rând, ca o măsură care asigură motivarea/stimularea judecătorilor şi a instanţelor pentru dezvoltarea profesională şi organizaţională, necesară creşterii calităţii actului de justiţie. Este procesul prin care nivelul de performanţă profesională a fiecărui judecător este apreciat prin raportare la un cadru de referinţă al competenţelor şi prin care se identifică nevoile de instruire şi dezvoltare profesională.
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Principiul evaluării orientate de │
│criterii şi bazate pe indicatori de │
│performanţă în activităţile │
│profesionale: │
├┬─────────────────────────────────────┤
││Definirea criteriilor: │
││• Legea precizează criteriile după │
││care judecătorii vor fi evaluaţi, │
││respectiv: │
││1. eficienţa; │
││2. calitatea activităţii; │
││3. integritatea; │
││4. obligaţia de formare profesională │
││continuă; │
││5. în cazul judecătorilor numiţi în │
││funcţii de conducere, evaluarea se │
││face şi asupra modului de îndeplinire│
││a atribuţiilor manageriale. │
├┴─────────────────────────────────────┤
│2. Principiul evaluării participative:│
├┬─────────────────────────────────────┤
││Judecătorii sunt împuterniciţi să │
││realizeze evaluarea profesională, în │
││condiţiile legii. │
││Evaluatorii sunt selectaţi dintre │
││judecători, cu respectarea │
││prevederilor legii. │
├┴─────────────────────────────────────┤
│3. Principiul evaluării ştiinţifice │
│(opusă evaluării spontane, intuitive):│
├┬─────────────────────────────────────┤
││Procesul de evaluare va fi realizat │
││de evaluatori instruiţi în acest │
││sens. │
││Instruirea are în vedere deprinderea │
││aptitudinilor pentru ca evaluatorul │
││să poată îndeplini atribuţii │
││specifice: │
││• să constate şi să aprecieze modul │
││cum judecătorul îşi îndeplineşte │
││atribuţiile profesionale în raport cu│
││competenţele din profilul funcţiei de│
││judecător; │
││• să motiveze judecătorii evaluaţi în│
││realizarea auto-aprecierii; │
││• să dea feed-back constructiv; │
││• să nu intervină în desfăşurarea │
││proceselor observate; │
││• prin evaluarea făcută, să │
││fundamenteze planul individual de │
││dezvoltare profesională, pentru │
││judecătorul evaluat, dacă este cazul.│
├┴─────────────────────────────────────┤
│4. Principiul transparenţei şi │
│corectitudinii evaluării: │
├┬─────────────────────────────────────┤
││Judecătorii sunt consultaţi în toate │
││etapele deciziei şi implementării │
││schemei de evaluare: │
││• în stabilirea structurii │
││competenţelor care vor fi evaluate; │
││• în selectarea indicatorilor │
││(comportamente, conduite şi acţiuni) │
││relevante pentru aceste competenţe; │
││• în alegerea evaluatorilor; │
││• în procesul de evaluare │
││propriu-zis. │
││Schema de evaluare propusă │
││descurajează folosirea oricărui test │
││standardizat de aptitudini sau de │
││personalitate care nu defineşte şi nu│
││explică clar, durabil din punct de │
││vedere ştiinţific, competenţele ce │
││vor fi măsurate. │
├┴─────────────────────────────────────┤
│5. Principiul consolidării │
│independenţei şi răspunderii │
│judecătorului: │
├┬─────────────────────────────────────┤
││Procesul de evaluare trebuie să │
││respecte principiile independenţei │
││judecătorilor şi supunerii lor numai │
││legii, precum şi autoritatea de lucru│
││judecat. │
├┴─────────────────────────────────────┤
│6. Principiul dezvoltării profesionale│
│prin evaluare: │
├┬─────────────────────────────────────┤
││Aplicarea acestui principiu presupune│
││desfăşurarea procesului de evaluare │
││astfel încât să contribuie la │
││identificarea nevoilor de pregătire │
││şi dezvoltare profesională pentru │
││judecătorul evaluat. │
└┴─────────────────────────────────────┘
1.2. CADRUL DE REFERINŢĂ PENTRU EVALUAREA BAZATĂ PE COMPETENŢE: PROFILUL JUDECĂTORULUI Evaluarea profesională a judecătorilor se desfăşoară în limitele unui cadru de referinţă care cuprinde: 1. Legea nr. 303/2022, care precizează criteriile de evaluare - eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi obligaţia de pregătire profesională continuă, precum şi calificativele cu care este apreciată performanţa - "foarte bine", "bine", "satisfăcător" şi "nesatisfăcător" - şi impactul lor asupra carierei judecătorului şi asupra calităţii sistemului juridic; 2. Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor; 3. Indicatorii de performanţă individuală în activităţile profesionale ale judecătorului. Indicatorii precizează care sunt elementele şi aspectele de performanţă a judecătorului care trebuie apreciate cu ajutorul calificativelor, astfel încât să nu fie afectată independenţa judecătorului şi să fie respectat dreptul fiecărui judecător la o evaluare corectă; 4. Prezentul Ghid de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor care, într-o perspectivă de ansamblu a noii scheme de evaluare, evidenţiază legătura între definiţia, scopul, principiile evaluării şi modalităţile şi mijloacele prin care evaluarea se realizează, precum şi aspecte legate de administrarea procesului de evaluare. 1.3. CRITERII ŞI INDICATORI DE PERFORMANŢĂ INDIVIDUALĂ ÎN ACTIVITATEA PROFESIONALĂ 1.3.1. Introducere: Evaluarea este un proces prin care performanţa, adică nivelul calitativ la care judecătorul îşi îndeplineşte atribuţiile curente în instanţă, este apreciată în raport cu un cadru de referinţă, care defineşte indicatorii relevanţi pentru criteriile de evaluare stabilite de lege. Procesul de evaluare presupune analiza modului cum judecătorul îşi îndeplineşte activităţile profesionale curente, pentru a aprecia comportamentele şi acţiunile profesionale îndeplinite la un nivel adecvat cerinţelor profesionale şi, de asemenea, pentru a identifica modurile de acţiune profesională în care judecătorul are nevoie prioritară de perfecţionare şi autodezvoltare. Procesul de evaluare cuprinde următoarele activităţi: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare. Atât evaluarea, cât şi aprecierea făcută de membrii comisiei de evaluare se fac prin raportare la acelaşi cadru de referinţă, care cuprinde: criteriile de evaluare prevăzute de lege, activităţile profesionale şi indicatorii de performanţă individuală în activităţile profesionale, precum şi calificativele/standardele după care un judecător este apreciat ca fiind competent (sau incompetent) pentru îndeplinirea activităţilor de bază şi specifice ale postului pe care îl ocupă. Criteriile de evaluare şi indicatorii relevanţi pentru aceste criterii alcătuiesc o structură în care criteriul prevăzut de lege, având un caracter general, este detaliat în elementele care îl definesc şi care sunt pentru el indicatori. Indicatorii ghidează aprecierea comportamentelor, acţiunilor şi conduitelor profesionale în activităţi profesionale specifice judecătorului. Structura de criterii şi indicatori constituie principalul instrument care asigură transparenţa evaluării şi caracterul ei unitar, respectarea independenţei judecătorului şi dreptul acestuia la o evaluare corectă. Fiecare criteriu poate fi demonstrat prin elementele sale definitorii, iar acestea, la rândul lor, pot fi demonstrate prin indicatori specifici (comportamente, acţiuni şi conduite profesionale observabile sau care pot fi documentate). Un indicator de performanţă specific trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să nu afecteze independenţa judecătorului; – să stimuleze şi să diferenţieze performanţele judecătorilor; – să fie măsurabil. 1.3.2. Evaluarea activităţilor specifice funcţiei de judecător:
┌──────────────────────────────┬──────────────────┐
│ │În aprecierea │
│ │indicatorilor de │
│ │eficienţă, se va │
│ │porni de la │
│ │valorile │
│ │furnizate, pentru │
│ │fiecare dintre │
│ │aceşti indicatori,│
│ │de programul │
│ │StatisEcris. │
│ │În nicio situaţie │
│ │aprecierea acestor│
│ │indicatori nu se │
│ │poate face │
│ │exclusiv pe baza │
│ │datelor furnizate │
│ │de programul │
│ │StatisEcris, ci │
│ │aceştia vor fi │
│ │avuţi în vedere în│
│ │funcţie de: │
│ │- volumul de │
│ │activitate al │
│ │instanţei în │
│ │domeniul de │
│ │specializare al │
│ │judecătorului │
│ │evaluat, volumul │
│ │de activitate al │
│ │judecătorului │
│ │evaluat, │
│ │complexitatea │
│ │cauzelor cu care a│
│ │fost învestit şi │
│ │încărcătura │
│ │efectivă medie pe │
│ │ţară în acelaşi │
│ │domeniu de │
│ │specializare. La │
│ │stabilirea │
│ │"domeniului de │
│ │specializare" este│
│ │recomandabil să │
│ │fie avute în │
│ │vedere următoarele│
│ │domenii │
│ │principale: cauze │
│ │civile, cauze │
│ │penale, cauze cu │
│ │minori şi de │
│ │familie, cauze de │
│ │contencios │
│ │administrativ şi │
│ │fiscal, cauze │
│ │privind conflicte │
│ │de muncă şi │
│ │asigurări sociale,│
│ │cauze civile │
│ │izvorând din │
│ │exploatarea unei │
│ │întreprinderi, │
│ │insolvenţă, │
│ │concurenţă │
│ │neloială, cauze │
│ │maritime şi │
│ │fluviale. în │
│ │aprecierea │
│ │complexităţii │
│ │cauzelor cu care a│
│ │fost învestit │
│ │judecătorul │
│ │evaluat, este │
│ │permisă studierea,│
│ │prin sondaj, a │
│ │dosarelor. în │
│ │situaţia în care │
│ │judecătorul │
│ │evaluat solicită │
│ │verificarea şi a │
│ │altor dosare decât│
│ │cele selectate de │
│ │comisia de │
│ │evaluare, aceasta │
│ │are obligaţia de a│
│ │studia şi dosarele│
│ │indicate de │
│ │judecător; │
│ │- celelalte │
│ │activităţi │
│ │desfăşurate de │
│ │judecători pe baza│
│ │unor dispoziţii │
│1. CRITERIU: EFICIENŢA │din legi şi │
│ │regulamente (în │
│ │acest context, se │
│ │va ţine seama, de │
│ │exemplu, şi de │
│ │activitatea de │
│ │conducere │
│ │desfăşurată de │
│ │judecătorii care │
│ │ocupă funcţii de │
│ │conducere); │
│ │- de situaţiile în│
│ │care, din motive │
│ │obiective, │
│ │judecătorul │
│ │evaluat a lipsit o│
│ │perioadă mai lungă│
│ │din instanţă (ex. │
│ │concediu medical, │
│ │concediu fără │
│ │plată); │
│ │- alte situaţii │
│ │obiective de │
│ │natură a │
│ │distorsiona │
│ │aprecierea asupra │
│ │indicatorilor de │
│ │eficienţă, cum ar │
│ │fi: preluarea unui│
│ │nou complet în │
│ │cursul perioadei │
│ │de referinţă, │
│ │întârzieri în │
│ │soluţionarea │
│ │cauzelor din │
│ │motive │
│ │independente de │
│ │voinţa │
│ │judecătorului, │
│ │repartizarea unui │
│ │număr neobişnuit │
│ │de mare de dosare │
│ │nou-intrate spre │
│ │sfârşitul │
│ │perioadei de │
│ │referinţă etc. │
│ │Toate elementele │
│ │prezentate vor fi │
│ │avute în vedere de│
│ │comisia de │
│ │evaluare, din │
│ │oficiu sau la │
│ │cererea │
│ │judecătorului │
│ │evaluat, doar în │
│ │măsura în care pot│
│ │contribui la │
│ │îmbunătăţirea │
│ │aprecierii asupra │
│ │indicatorilor de │
│ │eficienţă, │
│ │apreciere │
│ │realizată iniţial │
│ │pe baza valorilor │
│ │furnizate de │
│ │programul │
│ │StatisECRIS. │
│ │Punctajul acordat │
│ │pentru criteriul │
│ │"eficienţa │
│ │activităţii" se │
│ │diminuează │
│ │corespunzător ori │
│ │de câte ori în │
│ │privinţa │
│ │judecătorului │
│ │evaluat s-a │
│ │aplicat o │
│ │sancţiune │
│ │disciplinară, │
│ │rămasă definitivă │
│ │în perioada supusă│
│ │evaluării, pentru │
│ │una din abaterile │
│ │disciplinare │
│ │prevăzute la art. │
│ │4 alin. (6) din │
│ │Regulament, cu │
│ │excepţia cazurilor│
│ │în care a │
│ │intervenit │
│ │radierea │
│ │sancţiunii │
│ │disciplinare. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Acest indicator │
│ │este calculat ca │
│ │fiind raportul │
│ │dintre dosarele │
│Indicatori: │finalizate într-o │
│1. Rata de soluţionare a │perioadă de │
│dosarelor (operativitatea) │referinţă (un an │
│calculată exclusiv în raport │de zile) şi │
│de dosarele nou-intrate │dosarele │
│ │nou-intrate în │
│ │aceeaşi perioadă │
│ │de referinţă, │
│ │exprimată │
│ │procentual. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Acest indicator │
│ │este calculat ca │
│ │fiind suma │
│ │dosarelor aflate │
│ │pe rol la finele │
│ │perioadei de │
│ │referinţă şi │
│2. Stocul de dosare mai vechi │nefinalizate, mai │
│de un an/un an şi 6 luni │vechi de 1 an │
│ │pentru judecătorii│
│ │de la curţile de │
│ │apel şi 1 an şi 6 │
│ │luni pentru │
│ │judecătorii de la │
│ │tribunale şi │
│ │judecătorii. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Acest indicator │
│ │reprezintă suma │
│ │dosarelor │
│ │finalizate în │
│ │termen de mai │
│ │puţin de 1 an de │
│3. Ponderea dosarelor închise │la înregistrare, │
│într-un an │raportat la suma │
│ │tuturor dosarelor │
│ │soluţionate în │
│ │perioada de │
│ │referinţă de │
│ │judecătorul │
│ │evaluat, exprimată│
│ │procentual. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Acest indicator │
│ │reprezintă │
│ │procentul de │
│ │redactare peste │
│4. Redactările sau, după caz, │termen, respectiv │
│redactările şi pronunţările │redactare şi │
│peste termenul prevăzut de │pronunţare peste │
│lege │termen, a │
│ │dosarelor │
│ │finalizate cu │
│ │document de tip │
│ │final Hotărâre/ │
│ │Încheiere. │
├──────────────────────────────┴──────────────────┤
│EFICIENŢA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE JUDECĂTORII │
│DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE │
├──────────────────────────────┬──────────────────┤
│ │În aprecierea │
│ │indicatorilor de │
│ │eficienţă, se va │
│ │porni de la datele│
│ │furnizate, pentru │
│ │fiecare dintre │
│ │aceşti indicatori,│
│ │de judecătorul de │
│ │supraveghere a │
│ │privării de │
│ │libertate evaluat.│
│ │Comisia de │
│ │evaluare poate │
│ │examina, integral │
│ │sau prin sondaj, │
│ │registrele şi │
│ │condicile în care │
│ │este evidenţiată │
│ │activitatea │
│ │judecătorului de │
│ │supraveghere a │
│ │privării de │
│ │libertate. în │
│ │situaţia în care │
│ │judecătorul │
│ │evaluat solicită │
│ │verificarea şi a │
│ │altor evidenţe/ │
│ │registre decât │
│ │cele selectate de │
│ │comisia de │
│ │evaluare, aceasta │
│ │are obligaţia de a│
│ │studia şi pe cele │
│ │indicate de │
│ │judecător. │
│ │La analizarea │
│ │acestor indicatori│
│ │se vor avea în │
│ │vedere │
│Indicatori: │dispoziţiile Legii│
│1. Respectarea termenelor de │nr. 254/2013 │
│soluţionare a cauzelor │privind executarea│
│2. Respectarea termenelor │pedepselor şi a │
│legale de redactare a │măsurilor │
│încheierilor şi de efectuare a│privative de │
│comunicărilor prevăzute de │libertate dispuse │
│dispoziţiile legale │de organele │
│3. Desfăşurarea, în termenele │judiciare în │
│legale, sau, în lipsa lor, în │cursul procesului │
│mod constant şi cu │penal, ale │
│regularitate, a activităţilor │Regulamentului │
│cu caracter administrativ │privind │
│prevăzute de lege │organizarea │
│ │activităţii │
│ │judecătorului de │
│ │supraveghere a │
│ │privării de │
│ │libertate, aprobat│
│ │prin Hotărârea │
│ │Plenului │
│ │Consiliului │
│ │Superior al │
│ │Magistraturii nr. │
│ │89/2014, precum şi│
│ │ale altor acte │
│ │normative │
│ │incidente. │
│ │Punctajul acordat │
│ │pentru criteriul │
│ │"eficienţa │
│ │activităţii" se │
│ │diminuează │
│ │corespunzător ori │
│ │de câte ori în │
│ │privinţa │
│ │judecătorului │
│ │evaluat s-a │
│ │aplicat o │
│ │sancţiune │
│ │disciplinară, │
│ │rămasă definitivă │
│ │în perioada supusă│
│ │evaluării, pentru │
│ │una din abaterile │
│ │disciplinare │
│ │prevăzute la art. │
│ │4 alin. (6) din │
│ │Regulament, cu │
│ │excepţia cazurilor│
│ │în care a │
│ │intervenit │
│ │radierea │
│ │sancţiunii │
│ │disciplinare. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Acest criteriu │
│ │vizează două │
│ │categorii de │
│ │activităţi: │
│ │1. activitatea de │
│ │judecată; │
│ │2. alte activităţi│
│ │desfăşurate de │
│ │judecători. │
│ │Punctajul acordat │
│ │pentru acest │
│ │criteriu se │
│ │diminuează │
│ │corespunzător ori │
│ │de câte ori în │
│ │privinţa │
│ │judecătorului │
│2. CRITERIU: │evaluat s-a │
│CALITATEA ACTIVITĂŢII │aplicat o │
│ │sancţiune │
│ │disciplinară, │
│ │rămasă definitivă │
│ │în perioada supusă│
│ │evaluării, pentru │
│ │una dintre │
│ │abaterile │
│ │disciplinare │
│ │prevăzute la art. │
│ │5 alin. (8) din │
│ │Regulament, cu │
│ │excepţia cazurilor│
│ │în care a │
│ │intervenit │
│ │radierea │
│ │sancţiunii │
│ │disciplinare. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │La analizarea │
│ │acestui indicator,│
│ │se vor avea în │
│ │vedere: │
│ │-capacitatea de │
│ │analiză şi sinteză│
│ │- coerenţa în │
│ │exprimare │
│ │- argumentaţia │
│ │clară şi logică │
│ │În acest sens, │
│ │evaluatorul va │
│ │ţine seama de │
│ │următoarele │
│ │aspecte: │
│ │• prezentarea │
│ │sintetică a │
│ │susţinerilor │
│ │părţilor cuprinse │
│ │în cererile │
│ │formulate de │
│ │acestea, a │
│ │conţinutului │
│ │rechizitoriului │
│ │sau al hotărârii │
│ │atacate, în cazul │
│ │hotărârilor │
│ │pronunţate în │
│ │căile de atac; │
│ │• analizarea şi │
│ │interpretarea │
│Indicatori: │probelor │
│ │administrate │
│ │• evitarea │
│ │expunerii şi │
│ │detalierii │
│ │aspectelor │
│ │nerelevante în │
│ │motivare; │
│ │• redactarea │
│ │dispozitivului │
│ │hotărârii într-o │
│ │formă clară, │
│ │concisă, aptă de a│
│ │fi pusă în │
│ │executare; │
│ │• încuviinţarea │
│ │sau înlăturarea │
│ │argumentată a │
│ │cererilor părţilor│
│ │prin raportarea la│
│ │probe, la │
│ │principii şi │
│ │reguli de drept; │
│ │• argumentarea │
│ │coerentă şi │
│ │corectă din punct │
│ │de vedere al │
│ │logicii juridice a│
│ │dispoziţiilor │
│ │luate în timpul │
│ │şedinţei de │
│ │judecată. │
├──────────────────────────────┤La analizarea │
│ │acestui indicator │
│ │nu vor fi avute în│
│ │vedere hotărârile │
│ │judecătoreşti: │
│ │- prin care sunt │
│ │soluţionate │
│ │incidente │
│ │procedurale; │
│ │- prin care se ia │
│ │act de renunţarea │
│ │la judecată, de │
│ │renunţarea la │
│ │drept sau de │
│ │retragerea unei │
│ │căi de atac; │
│ │- prin care se │
│ │constată │
│ │perimarea; │
│ │- prin care │
│ │cererea este │
│ │anulată; │
│ │- care au ca │
│ │obiect │
│ │încuviinţarea │
│ │executării silite;│
│ │- care au ca │
│ │obiect confirmarea│
│ │renunţării la │
│ │urmărirea penală; │
│ │- care au ca │
│ │obiect acordul de │
│1. Calitatea redactării │recunoaştere a │
│hotărârilor judecătoreşti*1) │vinovăţiei. │
│(structură coerentă, │Comisia de │
│argumentaţie clară, logică │evaluare poate │
│juridică, exprimare precisă, │stabili, pentru │
│capacitate de sinteză, stil │toţi judecătorii │
│limpede şi concis, analiză şi │pe care îi │
│interpretare a probelor │evaluează, şi │
│propuse şi administrate - │alte categorii de │
│Regulile privind evaluarea │hotărâri care nu │
│calităţii hotărârilor │vor fi avute în │
│judecătoreşti sunt cuprinse în│vedere la │
│Capitolul III al prezentului │realizarea │
│ghid). │selecţiei. │
│ │Dacă în urma │
│ │evaluării │
│ │hotărârilor/ │
│ │încheierilor │
│ │pronunţate se │
│ │constată că, în │
│ │mod constant, │
│ │acestea reiau în │
│ │întregime │
│ │fragmente din │
│ │susţinerile │
│ │părţilor cuprinse │
│ │în cererile │
│ │formulate de │
│ │acestea sau din │
│ │conţinutul │
│ │rechizitoriului, │
│ │fără a le │
│ │sintetiza, │
│ │punctajul acordat │
│ │se diminuează │
│ │corespunzător. │
│ │Vor fi avute în │
│ │vedere şi Regulile│
│ │privind evaluarea │
│ │calităţii │
│ │hotărârilor │
│ │judecătoreşti │
│ │cuprinse în │
│ │Capitolul III al │
│ │prezentului ghid │
├──────────────────────────────┴──────────────────┤
│1) Inclusiv încheieri (altele decât cele │
│interlocutorii) prin care se soluţionează │
│diferite cauze - de exemplu încheierile date de │
│judecătorul sindic, de judecătorul de la │
│compartimentul de executări penale, civile, cele │
│pronunţate în materia arestării preventive etc. │
├──────────────────────────────┬──────────────────┤
│ │Pot reprezenta │
│ │motive imputabile │
│ │aspectele de │
│ │nelegalitate ce │
│ │decurg din │
│ │încălcarea sau │
│ │aplicarea greşită │
│ │a normelor de │
│ │drept material şi/│
│ │sau procesual, │
│ │următoarele: │
│ │a) încălcarea │
│ │regulilor de │
│ │procedură a căror │
│ │nerespectare │
│ │atrage sancţiunea │
│ │nulităţii, precum:│
│ │- nerespectarea │
│ │dispoziţiilor │
│ │legale referitoare│
│ │la alcătuirea │
│ │instanţei (de │
│ │exemplu, cauza a │
│ │fost soluţionată │
│ │într-o altă │
│ │compunere a │
│ │completului decât │
│ │cea prevăzută de │
│ │lege, la judecarea│
│ │cauzei a │
│ │participat un │
│ │judecător aflat │
│ │într-un caz de │
│ │incompatibilitate │
│ │absolută sau care │
│ │a fost recuzat şi │
│ │cererea de │
│ │recuzare era │
│ │întemeiată, la │
│ │judecarea cauzei │
│ │nu a participat │
│ │procurorul, deşi │
│ │participarea │
│ │acestuia era │
│ │obligatorie, cauza│
│ │de competenţa unui│
│ │judecător │
│ │definitiv a fost │
│ │judecată de un │
│ │judecător │
│ │stagiar); │
│ │- nerespectarea │
│ │dispoziţiilor │
│ │legale referitoare│
│ │la principiul │
│ │continuităţii, │
│ │sancţionate cu │
│ │nulitatea (de │
│ │exemplu, hotărârea│
│ │a fost pronunţată │
│ │de alt judecător │
│ │decât cel care a │
│ │luat parte la │
│ │dezbaterea pe fond│
│ │a procesului sau │
│ │de un alt complet │
│ │de judecată decât │
│ │cel stabilit │
│ │aleatoriu pentru │
│ │soluţionarea │
│ │cauzei ori a cărui│
│ │compunere a fost │
│ │schimbată, cu │
│ │încălcarea legii);│
│ │- nerespectarea │
│ │dispoziţiilor │
│ │legale privind │
│ │competenţa de │
│ │ordine publică a │
│ │instanţei, │
│ │invocată în │
│ │condiţiile legii-,│
│ │- încălcarea altor│
│ │reguli de │
│ │procedură a căror │
│ │nerespectare │
│ │atrage sancţiunea │
│ │nulităţii (de │
│ │exemplu, │
│ │încălcarea │
│ │dispoziţiilor │
│ │referitoare la │
│ │capacitate, la │
│ │publicitatea │
│ │şedinţei de │
│ │judecată, │
│ │nerespectarea │
│ │termenelor │
│ │prohibitive, │
│ │nerespectarea │
│ │dreptului la │
│ │apărare, │
│ │neefectuarea │
│ │cercetării │
│ │judecătoreşti); │
│ │b) depăşirea │
│ │atribuţiilor │
│ │puterii │
│ │judecătoreşti (de │
│ │exemplu, │
│ │judecătorul │
│ │dispune într-un │
│ │domeniu rezervat │
│ │puterii │
│ │legislative sau │
│ │executive, │
│ │judecătorul aplică│
│ │norme juridice │
│ │abrogate, │
│ │judecătorul neagă │
│ │orice valoare a │
│ │unei norme care │
│ │are forţă │
│ │juridică, │
│ │judecătorul aplică│
│ │o lege înainte de │
│ │intrarea sa în │
│ │vigoare, │
│ │judecătorul │
│ │creează norme │
│ │juridice pe care │
│ │le aplică în │
│ │speţă); │
│ │c) lipsa totală a │
│ │motivării │
│ │hotărârii, │
│ │inserarea unor │
│ │motive │
│ │contradictorii ori│
│ │numai a unor │
│ │motive străine de │
│ │natura cauzei; │
│ │d)încălcarea │
│ │autorităţii de │
│ │lucru judecat; │
│ │e) încălcarea sau │
│ │aplicarea greşită │
│ │a normelor de │
│ │drept material (de│
│ │exemplu, aplicarea│
│ │unui text de lege │
│ │străin situaţiei │
│ │de fapt, │
│ │extinderea │
│ │normelor juridice │
│ │dincolo de │
│ │ipotezele la care │
│ │se aplică ori │
│ │restrângerea │
│ │nejustificată a │
│ │aplicării │
│ │acestora, │
│ │încălcarea unor │
│ │principii generale│
│ │de drept, │
│ │ignorarea totală a│
│ │probatoriului │
│ │administrat, │
│ │condamnarea │
│ │inculpatului │
│ │pentru o faptă │
│ │care nu este │
│ │prevăzută de legea│
│ │penală, aplicarea │
│ │unor pedepse în │
│ │alte limite decât │
│ │cele prevăzute de │
│ │lege, în mod │
│ │greşit s-a dispus │
│ │încetarea │
│ │procesului penal, │
│ │în cazul în care │
│ │nu s-a constatat │
│ │graţierea sau în │
│ │mod greşit s-a │
│ │constatat că │
│ │pedeapsa aplicată │
│ │inculpatului a │
│ │fost graţiată); │
│ │f) nesocotirea sau│
│ │ignorarea │
│ │îndrumărilor │
│2. Numărul hotărârilor │instanţelor de │
│modificate/ desfiinţate/ │control judiciar │
│casate din motive imputabile │(de exemplu, │
│ │nerespectarea │
│ │dezlegărilor date │
│ │problemelor de │
│ │drept de către │
│ │instanţa de │
│ │control judiciar, │
│ │neadministrarea │
│ │probelor dispuse │
│ │de instanţa de │
│ │control judiciar).│
│ │Motivele │
│ │imputabile sunt │
│ │stabilite de │
│ │instanţa de │
│ │control judiciar │
│ │şi vor fi luate în│
│ │considerare la │
│ │evaluarea │
│ │judecătorului │
│ │numai dacă vizează│
│ │aspecte de │
│ │nelegalitate │
│ │vădite ce decurg │
│ │din încălcarea sau│
│ │aplicarea greşită │
│ │a normelor de │
│ │drept material şi/│
│ │sau procesual, cu │
│ │privire la care │
│ │există practică │
│ │unitară în │
│ │materie. Pentru │
│ │informarea │
│ │instanţei a cărei │
│ │hotărâre se atacă,│
│ │la instanţa de │
│ │control judiciar │
│ │se întocmeşte o │
│ │fişă în care se │
│ │face menţiune │
│ │despre caracterul │
│ │imputabil/ │
│ │neimputabil al │
│ │modificării/ │
│ │desfiinţării/ │
│ │casării. │
│ │Judecătorul a │
│ │cărui hotărâre a │
│ │fost modificată/ │
│ │desfiinţată/casată│
│ │din motive │
│ │imputabile poate │
│ │contesta │
│ │caracterul │
│ │imputabil printr-o│
│ │cerere adresată │
│ │instanţei de │
│ │control judiciar, │
│ │în care va arăta │
│ │punctual │
│ │argumentele │
│ │invocate, în │
│ │limitele │
│ │problematicii puse│
│ │în discuţie. │
│ │Contestaţia va fi │
│ │analizată în │
│ │cadrul întâlnirii │
│ │privind analiza │
│ │practicii │
│ │instanţelor de │
│ │control judiciar │
│ │şi de unificare a │
│ │practicii, │
│ │organizate la │
│ │nivelul secţiei │
│ │corespunzătoare │
│ │sau, după caz, al │
│ │instanţei de │
│ │control judiciar, │
│ │dacă nu există │
│ │secţii, în luna │
│ │imediat următoare │
│ │formulării │
│ │respectivei │
│ │contestaţii. │
│ │Soluţia asupra │
│ │contestaţiei se │
│ │adoptă cu votul │
│ │majorităţii │
│ │judecătorilor │
│ │prezenţi, │
│ │consemnându-se în │
│ │minuta întâlnirii,│
│ │iar modul de │
│ │soluţionare se │
│ │comunică │
│ │judecătorului şi, │
│ │în cazul admiterii│
│ │contestaţiei, │
│ │instanţei în │
│ │cadrul căreia │
│ │acesta │
│ │funcţionează, │
│ │pentru a fi avut │
│ │în vedere de │
│ │comisia de │
│ │evaluare. │
│ │Caracterul │
│ │imputabil al │
│ │modificării/ │
│ │desfiinţării/ │
│ │casării │
│ │hotărârilor se │
│ │analizează de │
│ │comisia de │
│ │evaluare în │
│ │situaţia în care │
│ │indicele de │
│ │modificare/ │
│ │desfiinţare/casare│
│ │al judecătorului │
│ │evaluat depăşeşte │
│ │indicele mediu de │
│ │modificare/ │
│ │desfiinţare/casare│
│ │calculat pentru │
│ │instanţele de │
│ │acelaşi grad de │
│ │jurisdicţie din │
│ │circumscripţia │
│ │aceleiaşi curţi de│
│ │apel sau, după │
│ │caz, pentru curtea│
│ │de apel, în │
│ │funcţie de │
│ │instanţa în cadrul│
│ │căreia │
│ │funcţionează │
│ │judecătorul │
│ │evaluat şi de │
│ │materia în care a │
│ │fost pronunţată │
│ │hotărârea, │
│ │respectiv penală │
│ │sau nonpenală. │
│ │Indicele de │
│ │modificare/ │
│ │desfiinţare/casare│
│ │se calculează │
│ │anual, pe baza │
│ │evidenţelor │
│ │deţinute de │
│ │instanţe, prin │
│ │raportarea │
│ │numărului │
│ │hotărârilor │
│ │modificate/ │
│ │desfiinţate/casate│
│ │în apel şi recurs │
│ │în materie │
│ │nonpenală, │
│ │respectiv în │
│ │contestaţie, apel │
│ │şi recurs în │
│ │casaţie în materie│
│ │penală, la numărul│
│ │total al │
│ │hotărârilor │
│ │pronunţate în │
│ │aceeaşi perioadă │
│ │de referinţă. Se │
│ │iau în considerare│
│ │doar hotărârile │
│ │prin care instanţa│
│ │sau, după caz, │
│ │judecătorul de │
│ │drepturi şi │
│ │libertăţi ori │
│ │judecătorul de │
│ │cameră preliminară│
│ │se dezînvesteşte. │
│ │în acest sens, │
│ │datele statistice │
│ │necesare se pot │
│ │obţine cu │
│ │sprijinul │
│ │compartimentului │
│ │specializat din │
│ │cadrul Consiliului│
│ │Superior al │
│ │Magistraturii. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │La analizarea │
│ │acestui indicator,│
│ │se vor avea în │
│ │vedere: │
│ │- abilităţile de │
│ │comunicare clară │
│ │şi logică; │
│ │- profesionalismul│
│ │interacţiunii │
│ │sociale. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │abilităţilor de │
│ │comunicare clară │
│ │şi logică, │
│ │evaluatorul va │
│ │avea în vedere │
│ │următoarele │
│ │aspecte: │
│ │• consemnarea │
│ │clară şi exactă a │
│ │depoziţiilor │
│ │martorilor şi a │
│ │declaraţiilor │
│ │părţilor │
│ │din proces; │
│ │• comunicarea │
│ │clară şi logică în│
│ │timpul şedinţei de│
│ │judecată/ │
│ │transmiterea de │
│ │mesaje clare, │
│ │corecte; │
│ │• asigurarea că │
│ │participanţii la │
│ │proces au înţeles │
│ │aspectele │
│ │esenţiale ale │
│ │procesului │
│ │şi obligaţiile │
│ │care le revin; │
│ │• receptivitatea │
│ │la cererile şi │
│ │excepţiile │
│ │invocate de părţi/│
│ │ascultarea cu │
│ │atenţie a │
│ │părţilor; │
│ │• crearea unui │
│ │climat favorabil │
│ │exprimării │
│ │părţilor în │
│ │litigiu; │
│ │• frecvenţa │
│ │îndeplinirii de │
│ │către judecător a │
│3. Conduita în timpul şedinţei│obligaţiei de a │
│de judecată şi în exercitarea │recomanda părţilor│
│altor îndatoriri profesionale │soluţionarea │
│ │litigiului prin │
│ │mediere sau prin │
│ │alte mijloace de │
│ │soluţionare │
│ │amiabilă │
│ │a acestuia. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │profesionalismului│
│ │interacţiunii │
│ │sociale, │
│ │evaluatorul va │
│ │avea în │
│ │vedere următoarele│
│ │aspecte: │
│ │• asigurarea │
│ │ordinii şi │
│ │solemnităţii │
│ │şedinţelor de │
│ │judecată; │
│ │• asigurarea │
│ │egalităţii de │
│ │tratament pentru │
│ │toate părţile din │
│ │proces; │
│ │• atitudinea │
│ │corespunzătoare │
│ │faţă de părţi/ │
│ │participanţi în │
│ │cursul procesului;│
│ │• folosirea unui │
│ │ton adecvat, │
│ │politicos; │
│ │• capacitatea de a│
│ │gestiona o │
│ │situaţie de criză │
│ │în sala de │
│ │judecată; │
│ │• evitarea │
│ │manifestării │
│ │atitudinilor │
│ │arogante, │
│ │dispreţuitoare; │
│ │• comportamentul │
│ │şi comunicarea cu │
│ │ceilalţi │
│ │judecători, cu │
│ │procurorii, │
│ │avocaţii │
│ │personalul │
│ │auxiliar, │
│ │justiţiabilii, │
│ │mass-media; │
│ │• manifestarea │
│ │respectului faţă │
│ │de persoana │
│ │interlocutorului. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │La analizarea │
│ │acestui indicator,│
│ │se vor avea în │
│ │vedere: │
│ │- periodicitatea │
│ │verificărilor │
│ │efectuate la │
│ │compartimentul │
│ │sau, după caz, │
│ │instituţia │
│ │respectivă; │
│ │- soluţionarea │
│ │corespunzătoare a │
│ │deficienţelor │
│ │constatate; │
│ │- întocmirea în │
│ │termen şi │
│ │verificarea │
│ │corespunzătoare a │
│ │lucrărilor; │
│ │- respectarea │
│ │obligaţiilor cu │
│ │caracter │
│ │administrativ. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │acestor elemente, │
│ │datele se culeg │
│ │din registrele │
│ │special întocmite │
│ │pentru fiecare │
│ │compartiment/ │
│ │instituţie în │
│ │parte, precum şi │
│ │din alte acte care│
│ │constată │
│ │rezultatul │
│ │verificărilor. │
│ │în fapt, │
│ │evaluatorul va │
│ │urmări │
│ │identificarea │
│ │corectă a │
│ │problemelor cu │
│ │care se confruntă │
│ │activitatea │
│ │comportamentului │
│ │respectiv şi │
│ │dispunerea unor │
│ │măsuri coerente şi│
│ │eficiente de │
│ │înlăturare a │
│ │dificultăţilor. │
│ │Pentru acelaşi │
│ │indicator, se va │
│ │avea în vedere, │
│ │dacă este cazul, │
│ │activitatea │
│ │desfăşurată de │
│ │judecătorul │
│ │evaluat în │
│4. Calitatea altor activităţi │calitate de │
│desfăşurate de judecătorul │purtător de │
│evaluat │cuvânt, situaţie │
│ │în care se va │
│ │aprecia modul de │
│ │îndeplinire a │
│ │atribuţiilor │
│ │specifice, astfel │
│ │cum acestea sunt │
│ │reglementate de │
│ │Ghidul privind │
│ │relaţia dintre │
│ │sistemul judiciar │
│ │şi mass-media, │
│ │precum şi de │
│ │cadrul normativ │
│ │incident. │
│ │Totodată, în │
│ │activitatea │
│ │purtătorului de │
│ │cuvânt, se vor │
│ │analiza: │
│ │- asigurarea │
│ │accesului la │
│ │informaţiile de │
│ │interes public din│
│ │cadrul instanţei; │
│ │- documentarea │
│ │suficientă şi │
│ │implicarea în │
│ │cunoaşterea │
│ │celorlalte │
│ │activităţi de la │
│ │nivelul instanţei;│
│ │- capacitatea de a│
│ │avea un dialog │
│ │real şi de a │
│ │transmite corect │
│ │mesajul respectiv;│
│ │- utilizarea unui │
│ │ton adecvat şi │
│ │politicos. │
│ │Pentru acelaşi │
│ │indicator, se va │
│ │avea în vedere, │
│ │dacă este cazul, │
│ │activitatea │
│ │desfăşurată de │
│ │judecătorul │
│ │evaluat în │
│ │calitate de membru│
│ │al comisiilor de │
│ │evaluare │
│ │profesională a │
│ │judecătorilor, │
│ │urmând a se │
│ │aprecia modul de │
│ │îndeplinire a │
│ │atribuţiilor │
│ │specifice, astfel │
│ │cum acestea sunt │
│ │reglementate de │
│ │Regulament şi de │
│ │prezentul Ghid. │
├──────────────────────────────┴──────────────────┤
│CALITATEA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE JUDECĂTORII │
│DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE │
├──────────────────────────────┬──────────────────┤
│Indicatori: │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │ │
│ │La analizarea │
│ │acestor indicatori│
│ │se vor avea în │
│ │vedere, în mod │
│ │corespunzător, │
│1. Calitatea redactării │elementele în │
│încheierilor pronunţate │raport de care se │
│ │apreciază │
│ │calitatea │
│ │activităţii │
│ │desfăşurate de │
│ │judecătorii din │
│ │cadrul │
├──────────────────────────────┤instanţelor. │
│ │Pentru analizarea │
│ │indicatorului │
│ │vizând conduita în│
│ │timpul │
│ │desfăşurării │
│ │procedurilor │
│2. Numărul încheierilor │administrativ/ │
│desfiinţate din motive │jurisdicţionale şi│
│imputabile atunci când numărul│a altor activităţi│
│acestora depăşeşte media pe │cu caracter │
│ţară a încheierilor │administrativ, cel│
│desfiinţate. │puţin un membru al│
│ │comisiei de │
│ │evaluare asistă la│
│ │cel puţin una │
│ │dintre │
│ │activităţile │
│ │desfăşurate de │
├──────────────────────────────┤judecătorul de │
│ │supraveghere a │
│ │privării de │
│ │libertate evaluat │
│ │la care participă │
│ │în calitate de │
│ │preşedinte şi │
│3. Conduita în timpul │întocmeşte un │
│desfăşurării procedurilor │proces-verbal în │
│administrative-jurisdicţionale│care se │
│şi altor activităţi cu │menţionează │
│caracter administrativ │abilităţile de │
│ │comunicare clară │
│ │şi logică şi │
│ │profesionalismul │
│ │interacţiunii │
│ │sociale. │
│ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│4. Organizarea evidenţei │ │
│activităţii judecătorului de │ │
│supraveghere a privării de │ │
│libertate │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Integritatea │
│ │judecătorului │
│ │constituie o │
│ │premisă pentru │
│ │exercitarea │
│ │acestei funcţii şi│
│ │se referă la │
│3. CRITERIU: INTEGRITATEA │faptul că │
│ │imparţialitatea, │
│ │corectitudinea, │
│ │onestitatea nu-i │
│ │sunt afectate de │
│ │niciun fel de │
│ │practici │
│ │necorespunzătoare.│
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Ori de câte ori în│
│ │privinţa │
│ │judecătorului │
│ │evaluat s-a │
│ │pronunţat cel │
│ │puţin o soluţie │
│ │dintre cele │
│ │prevăzute la acest│
│ │indicator, │
│ │punctajul acordat │
│ │pentru acest │
│ │criteriu se │
│ │diminuează │
│ │corespunzător. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │acestui indicator,│
│ │cu privire la │
│ │încălcările │
│ │Codului │
│ │deontologic al │
│ │judecătorilor şi │
│ │procurorilor, se │
│ │vor avea în vedere│
│ │doar faptele │
│ │constatate prin │
│ │hotărâri care au │
│ │rămas definitive │
│ │în perioada supusă│
│ │evaluării, │
│ │indiferent dacă │
│ │faptele au fost │
│ │săvârşite în │
│ │cursul sau │
│ │anterior perioadei│
│ │de evaluare. │
│Indicator: │Se va ţine seama │
│ │de natura şi │
│ │gravitatea faptei,│
│ │de împrejurările │
│ │în care aceasta a │
│ │fost săvârşită, │
│ │precum şi, dacă │
│ │este cazul, de │
│ │perseverenţa în │
│ │săvârşirea unor │
│ │astfel de fapte. │
│ │La stabilirea │
│ │perseverenţei, pot│
│ │fi avute în vedere│
│ │şi fapte │
│ │constatate prin │
│ │hotărâri rămase │
│ │definitive în │
│ │perioada │
│ │anterioară celei │
│ │supuse evaluării. │
│ │Referitor la │
│ │sancţiunile │
│ │disciplinare, se │
│ │vor avea în vedere│
│ │doar sancţiunile │
│ │disciplinare care │
│ │privesc aspecte de│
│ │integritate, │
│ │menţionate în art.│
│ │6 alin. (2) din │
│ │Regulament, care │
│ │au rămas │
│ │definitive în │
│ │perioada supusă │
│ │evaluării, │
├──────────────────────────────┤aplicate pentru │
│ │fapte săvârşite în│
│ │cursul sau │
│ │anterior perioadei│
│ │de evaluare, cu │
│ │excepţia cazurilor│
│ │în care a │
│ │intervenit │
│ │radierea │
│ │sancţiunii │
│ │disciplinare. │
│ │Se va ţine seama │
│ │de natura şi │
│ │gravitatea │
│ │abaterii │
│ │disciplinare, de │
│ │împrejurările în │
│ │care aceasta a │
│ │fost săvârşită, │
│ │precum şi, dacă │
│ │este cazul, de │
│ │perseverenţa în │
│ │săvârşirea unor │
│ │abateri │
│ │disciplinare. La │
│ │stabilirea │
│ │perseverenţei, pot│
│ │fi avute în vedere│
│ │şi alte abateri │
│ │disciplinare care │
│ │privesc aspecte de│
│ │integritate, │
│ │pentru care s-au │
│ │aplicat sancţiuni │
│ │disciplinare prin │
│ │hotărâri rămase │
│Încălcări ale Codului │definitive în │
│deontologic al judecătorilor │perioada │
│şi procurorilor, stabilite │anterioară celei │
│prin hotărâri definitive ale │supuse evaluării. │
│Secţiei pentru judecători a │Cu privire la │
│Consiliului Superior al │soluţiile de │
│Magistraturii; sancţiuni │amânare a │
│disciplinare care privesc │aplicării │
│aspecte de integritate rămase │pedepsei, │
│definitive în perioada supusă │renunţare la │
│evaluării, cu excepţia │aplicarea │
│cazurilor în care a intervenit│pedepsei, precum │
│radierea sancţiunii │şi de renunţare la│
│disciplinare; pronunţarea faţă│urmărirea penală, │
│de judecătorul evaluat a unor │pentru care Secţia│
│soluţii de amânare a aplicării│pentru judecători │
│pedepsei, renunţare la │nu a propus │
│aplicarea pedepsei, dispuse │eliberarea din │
│printr-o hotărâre │funcţie, în │
│judecătorească definitivă, │condiţiile legii, │
│precum şi de renunţare la │se vor avea în │
│urmărirea penală, confirmată │vedere soluţiile │
│de judecătorul de cameră │rămase definitive,│
│preliminară, pentru care │respectiv │
│Secţia pentru judecători nu a │confirmate de │
│propus eliberarea din funcţie,│judecătorul de │
│în condiţiile legii │camera preliminară│
│ │în perioada supusă│
│ │evaluării, │
│ │indiferent dacă │
│ │faptele au fost │
│ │săvârşite în │
│ │cursul sau │
│ │anterior perioadei│
│ │de evaluare. │
│ │Se va ţine seama │
│ │de natura şi │
│ │gravitatea faptei,│
│ │de împrejurările │
│ │în care aceasta a │
│ │fost săvârşită, │
│ │precum şi, dacă │
│ │este cazul, de │
│ │perseverenţa în │
│ │săvârşirea unor │
│ │fapte pentru care │
│ │s-au adoptat │
│ │astfel de soluţii.│
│ │La stabilirea │
│ │perseverenţei, pot│
│ │fi avute în vedere│
│ │şi alte fapte, │
│ │pentru care s-au │
│ │adoptat soluţii │
│ │rămase definitive,│
│ │respectiv │
│ │confirmate de │
│ │judecătorul de │
│ │cameră preliminară│
│ │în perioada │
│ │anterioară celei │
│ │supuse evaluării. │
├──────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Evaluatorul va │
│ │avea în vedere │
│ │manifestarea de │
│ │voinţă a │
│ │judecătorului în │
│ │sensul înscrierii │
│ │spre participare │
│ │sau confirmării │
│ │invitaţiilor │
│ │primite pentru │
│ │participarea la │
│ │diverse programe │
│ │de formare │
│ │profesională │
│ │continuă, atunci │
│ │când participarea │
│ │nu a fost posibilă│
│ │din motive │
│ │obiective (de │
│ │exemplu, din cauza│
│ │volumului mare de │
│ │activitate al │
│ │instanţei la care │
│ │funcţionează sau │
│ │al judecătorului │
│ │respectiv), precum│
│ │şi în cazul în │
│ │care avizul │
│ │colegiului de │
│ │conducere la │
│ │deplasarea │
│ │respectivă a fost │
│ │nefavorabil. │
│ │În ipoteza în care│
│ │judecătorul nu │
│ │participă la │
│ │activităţile de │
│ │formare │
│ │profesională din │
│ │motive │
│ │nejustificate, │
│ │comisia de │
│ │evaluare va avea │
│ │în vedere aceste │
│4. CRITERIU: OBLIGAŢIA DE │aspecte la │
│FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ │stabilirea │
│ │punctajului. │
│ │Pentru cazurile în│
│ │care nu au fost │
│ │incidente astfel │
│ │de situaţii, se ia│
│ │în considerare │
│ │participarea │
│ │efectivă la │
│ │programul de │
│ │formare continuă. │
│ │Evaluatorul va │
│ │avea în vedere │
│ │participarea │
│ │efectivă la │
│ │activităţile care │
│ │au drept scop │
│ │unificarea │
│ │practicii │
│ │judiciare, la │
│ │învăţământul │
│ │profesional al │
│ │judecătorilor, │
│ │respectiv la │
│ │întâlnirile │
│ │trimestriale ale │
│ │judecătorilor de │
│ │supraveghere a │
│ │privării de │
│ │libertate, ţinând │
│ │seama însă de │
│ │situaţiile în │
│ │care, din motive │
│ │obiective, │
│ │judecătorul │
│ │evaluat nu a putut│
│ │participa (ex. │
│ │participarea în │
│ │şedinţa de │
│ │judecată, │
│ │îndeplinirea unor │
│ │activităţi care │
│ │reclamă urgenţă, │
│ │efectuarea │
│ │concediului de │
│ │odihnă sau a altor│
├──────────────────────────────┤concedii etc.) │
│ │Preocuparea │
│ │judecătorului │
│ │pentru dezvoltare │
│ │profesională prin │
│ │studiu individual │
│ │va fi analizată │
│ │prin raportare la │
│ │elementele │
│ │furnizate de │
│ │evaluarea │
│ │calităţii │
│ │hotărârilor │
│ │judecătoreşti │
│ │pronunţate de │
│ │acesta, precum şi │
│ │la orice alte │
│ │elemente de fapt │
│ │relevante în acest│
│ │sens. În cazul în │
│ │care se apreciază │
│ │necesar, pot fi │
│ │avute în vedere şi│
│ │informaţii │
│ │furnizate de către│
│ │judecătorul │
│ │evaluat în cadrul │
│ │interviului. │
│ │Pentru evaluarea │
│ │acestui indicator │
│ │se vor avea în │
│ │vedere inclusiv │
│ │disponibilitatea │
│ │judecătorului de │
│ │participare sau │
│ │participarea la │
│ │cursuri de limbi │
│ │străine sau de │
│ │operare pe │
│ │calculator. │
│ │Notă: │
│ │* În aprecierea │
│ │aceluiaşi criteriu│
│ │pot fi avute în │
│ │vedere şi │
│Indicator │prezentarea de │
│Disponibilitatea de a │teme la colocvii, │
│participa la programele de │simpozioane de │
│formare profesională continuă │specialitate, │
│ori la alte forme de │lucrări şi │
│perfecţionare profesională, │articole │
│participarea la activităţile │publicate, │
│care au drept scop unificarea │inclusive │
│practicii judiciare şi la │contribuţii la │
│învăţământul profesional al │elaborarea unor │
│judecătorilor, respectiv │culegeri sau │
│participarea la întâlnirile │buletine de │
│trimestriale ale judecătorilor│jurisprudenţă, │
│de supraveghere a privării de │proiecte şi │
│libertate, precum şi │culegeri de acte │
│preocuparea pentru dezvoltare │normative, │
│profesională prin studio │activitatea │
│individual │didactică, │
│ │inclusiv cea de │
│ │formator, tutore │
│ │de practică, │
│ │responsabil cu │
│ │formarea continuă │
│ │descentralizată, │
│ │fără ca │
│ │nerealizarea uneia│
│ │dintre aceste │
│ │activităţi să │
│ │constituie temei │
│ │pentru depunctare.│
│ │* La dosarul de │
│ │evaluare vor fi │
│ │depuse, de către │
│ │judecătorul │
│ │evaluat, diplomele│
│ │sau atestatele din│
│ │care reiese │
│ │participarea la │
│ │programele de │
│ │formare │
│ │profesională sau │
│ │la celelalte │
│ │cursuri prevăzute │
│ │la art. 7 din │
│ │Regulament ori, │
│ │după caz, │
│ │înscrisurile ce │
│ │atestă │
│ │disponibilitatea │
│ │judecătorului de a│
│ │participa la │
│ │astfel de programe│
│ │/cursuri. │
│ │De asemenea, se │
│ │vor depune la │
│ │dosar şi alte date│
│ │relevante oferite │
│ │de judecătorul │
│ │care răspunde de │
│ │formarea │
│ │profesională în │
│ │cadrul instanţei. │
│ │ │
└──────────────────────────────┴──────────────────┘
1.3.3. Evaluarea îndeplinirii atribuţiilor manageriale ale judecătorilor cu funcţii de conducere:
┌──────────────────────────────────────┐
│Activitatea desfăşurată de judecătorii│
│care ocupă funcţii de conducere │
├──────────────┬───────────────────────┤
│Indicatori: │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Evaluatorul va urmări │
│ │modalitatea de │
│ │utilizare a autorităţii│
│ │formale (conferită de │
│ │funcţia deţinută) şi a │
│ │autorităţii informale │
│ │(conferită de valoarea │
│ │morală şi profesională │
│ │a conducătorului) în │
│ │vederea realizării │
│ │obiectivelor stabilite │
│ │în planul iniţial de │
│ │management (întocmit în│
│ │vederea susţinerii │
│ │concursului pentru │
│ │numirea în funcţia de │
│ │conducere/pentru │
│ │numirea în calitate de │
│ │preşedinte de secţie), │
│ │precum şi a │
│ │obiectivelor stabilite │
│ │ulterior, pe durata │
│ │exercitării mandatului.│
│ │Totodată, va urmări │
│ │capacitatea de │
│ │organizare, ca │
│ │modalitate de │
│ │identificare a │
│ │resurselor necesare │
│ │pentru realizarea │
│ │obiectivelor propuse. │
│ │La analizarea acestui │
│ │indicator, se vor avea │
│ │în vedere: │
│ │- gestionarea │
│ │resurselor umane şi │
│ │materiale; │
│ │- capacitatea de │
│ │planificare a │
│ │activităţilor; │
│ │- repartizarea │
│ │echilibrată şi │
│ │echitabilă a │
│ │atribuţiilor de │
│ │serviciu; │
│ │- modul de îndeplinire │
│ │a atribuţiilor │
│ │specifice, prevăzute de│
│ │legi şi regulamente. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │modului de gestionare a│
│ │resurselor umane şi │
│ │materiale, evaluatorul │
│ │va avea în vedere │
│ │următoarele aspecte: │
│ │- preocuparea │
│ │conducătorului evaluat │
│ │de a analiza │
│ │organigrama şi │
│ │resursele umane │
│ │echivalente, de a face │
│ │previziuni privind │
│ │necesarul de resurse │
│ │umane ale instanţei pe │
│ │termen scurt, mediu şi │
│ │lung şi de a-şi stabili│
│ │obiective în acest │
│ │sens; │
│ │- repartizarea │
│ │echitabilă a │
│ │grefierilor şi a │
│ │celuilalt personal │
│ │auxiliar pe │
│ │compartimentele şi │
│ │sectoarele instanţei, │
│ │în funcţie de criterii │
│ │obiective (volum de │
│ │activitate, pregătirea │
│ │profesională a │
│ │grefierilor, │
│ │aptitudinile reale şi │
│ │competenţa acestora); │
│ │- preocuparea pentru │
│ │repartizarea echitabilă│
│ │a judecătorilor pe │
│ │secţii şi complete │
│ │specializate după │
│ │criterii obiective │
│ │(volum de activitate, │
│ │aptitudini reale, │
│ │specializarea │
│ │judecătorilor); │
│ │- propunerile de │
│ │suplimentare a schemei │
│ │de personal (dacă este │
│ │cazul); │
│ │- modalitatea de │
│ │gestionare a resurselor│
│ │materiale existente │
│ │(spaţii, tehnologie IT,│
│ │de înregistrare │
│ │audio-video, │
│ │consumabile etc); │
│ │- modalitatea în care │
│ │sunt repartizate şi │
│ │cheltuite fondurile │
│ │instanţei - în mod │
│ │special pentru │
│ │conducătorii care au │
│ │calitatea de ordonatori│
│ │de credite. │
│ │Aspectele menţionate │
│ │vor fi evaluate pe baza│
│ │studiului proiectului │
│ │de management conceput │
│ │de judecătorul evaluat,│
│ │la numirea în funcţie, │
│ │planificărilor în │
│ │şedinţele de judecată a│
│ │judecătorilor şi │
│ │grefierilor, ordinului │
│ │de serviciu vizând │
│ │repartizarea/delegarea │
│ │judecătorilor şi │
│ │grefierilor, pe │
│ │compartimente, modului │
│ │de soluţionare a │
│ │deficienţelor │
│ │constatate în cursul │
│ │perioadei supuse │
│ │evaluării (concretizate│
│ │în procesele-verbale │
│ │întocmite la şedinţele │
│ │colegiului de │
│ │conducere), proiectului│
│ │de buget întocmit │
│ │pentru fiecare an │
│ │calendaristic, │
│ │relaţiilor scrise │
│ │solicitate │
│ │compartimentului │
│ │financiar-contabil. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │capacităţii de │
│ │planificare a │
│ │activităţilor, │
│ │evaluatorul va avea în │
│1. Capacitatea│vedere următoarele │
│organizare de │aspecte: │
│conducere şi │- capacitatea │
│organizare │conducătorului de a │
│ │stabili situaţia de │
│ │fapt corectă la │
│ │începutul exercitării │
│ │mandatului şi la │
│ │începutul fiecărui an │
│ │calendaristic pe durata│
│ │mandatului; │
│ │- capacitatea │
│ │conducătorului de a │
│ │stabili obiective şi │
│ │sarcini concrete pentru│
│ │personalul din │
│ │instanţă; │
│ │- capacitatea │
│ │conducătorului de a │
│ │găsi cele mai potrivite│
│ │măsuri pentru atingerea│
│ │obiectivelor propuse; │
│ │- colaborarea între │
│ │preşedinte, │
│ │vicepreşedinte/ │
│ │vicepreşedinţi şi │
│ │preşedinţii de secţie │
│ │în vederea realizării │
│ │activităţii de │
│ │planificare şi │
│ │implicarea │
│ │conducătorilor în │
│ │activitatea de analiză │
│ │a situaţiei existente │
│ │la începutul fiecărui │
│ │an calendaristic, de │
│ │stabilire a │
│ │obiectivelor concrete │
│ │pentru fiecare an │
│ │calendaristic şi de │
│ │identificare a │
│ │măsurilor potrivite │
│ │pentru realizarea │
│ │sarcinilor propuse; │
│ │- relaţia dintre │
│ │activitatea de │
│ │planificare la nivel │
│ │central (CSM, MJ - │
│ │politici în domeniul │
│ │justiţiei) şi │
│ │activitatea de │
│ │planificare a │
│ │obiectivelor propuse la│
│ │nivel local. │
│ │Aspectele menţionate │
│ │anterior se vor aprecia│
│ │pe baza analizei │
│ │următoarelor documente:│
│ │proiectul anual de │
│ │buget, programul de │
│ │lucru cu publicul, │
│ │planificarea de │
│ │permanenţă a │
│ │judecătorilor pe │
│ │secţii, programarea │
│ │activităţii în perioada│
│ │vacanţei judecătoreşti,│
│ │planificarea pentru │
│ │tehnoredactarea │
│ │hotărârilor │
│ │judecătoreşti, │
│ │programarea şedinţelor │
│ │de judecată, │
│ │planificarea │
│ │activităţii │
│ │judecătorului de │
│ │serviciu, planificarea │
│ │efectuării concediului │
│ │de odihnă, programarea │
│ │activităţii colegiului │
│ │de conducere, │
│ │programarea │
│ │activităţilor de │
│ │control - evaluare, │
│ │programarea pregătirii │
│ │profesionale. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │modului de repartizare │
│ │echilibrată şi │
│ │echitabilă a │
│ │atribuţiilor de │
│ │serviciu, evaluatorul │
│ │va avea în vedere │
│ │următoarele aspecte: │
│ │- preocuparea pentru │
│ │repartizarea │
│ │judecătorilor şi │
│ │repartizarea │
│ │grefierilor pe secţii │
│ │şi complete/complete │
│ │specializate, precum şi│
│ │a celuilalt personal pe│
│ │compartimente, în │
│ │cadrul secţiilor; │
│ │- capacitatea de │
│ │delegare a atribuţiilor│
│ │în funcţie de │
│ │necesităţile instanţei │
│ │şi competenţele │
│ │persoanelor cărora li │
│ │se deleagă aceste │
│ │atribuţii; │
│ │- colaborarea între │
│ │preşedinte, │
│ │vicepreşedinte, │
│ │preşedinte de secţie, │
│ │grefierii cu funcţii de│
│ │conducere, în scopul │
│ │realizării sarcinilor; │
│ │- stabilirea clară şi │
│ │precisă a atribuţiilor │
│ │fiecărui judecător │
│ │delegat şi grefier; │
│ │- evitarea unei │
│ │conduceri excesiv de │
│ │autoritară prin │
│ │centralizarea tuturor │
│ │activităţilor; │
│ │- respectarea limitelor│
│ │fizice de timp şi │
│ │evitarea │
│ │suprasolicitării │
│ │susţinute a │
│ │judecătorilor şi │
│ │grefierilor; │
│ │- dezinteresul faţă de │
│ │obiectivele individuale│
│ │în favoarea │
│ │obiectivelor instanţei.│
│ │Aprecierea modului de │
│ │îndeplinire a │
│ │atribuţiilor specifice,│
│ │prevăzute de legi şi │
│ │regulamente, se va │
│ │realiza în concret, │
│ │prin raportare la │
│ │fiecare dintre │
│ │atribuţiile vizate, │
│ │astfel cum acestea sunt│
│ │reglementate de cadrul │
│ │normativ incident. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Controlul reprezintă │
│ │acea funcţie a │
│ │managementului la nivel│
│ │de organizaţie prin │
│ │care se verifică │
│ │performanţele la un │
│ │moment dat, în funcţie │
│ │de obiectivele │
│ │urmărite. │
│ │Tot prin control se │
│ │depistează │
│ │disfuncţionalităţile, │
│ │aspect care determină, │
│ │la rândul său, măsuri │
│ │organizatorice în │
│ │vederea remedierii lor.│
│ │La analizarea acestui │
│ │indicator se vor avea │
│ │în vedere aspecte │
│ │privind: │
│ │- verificarea │
│ │activităţii de grefă şi│
│ │secretariat; │
│ │- capacitatea de │
│ │sesizare şi soluţionare│
│ │a deficienţelor de │
│ │orice fel; │
│ │- managementul │
│2. Capacitatea│situaţiilor de criză. │
│de control │Pe baza constatărilor │
│ │făcute cu ocazia │
│ │activităţilor de │
│ │control desfăşurate, │
│ │evaluatorul va aprecia │
│ │dacă rapoartele de │
│ │control surprind │
│ │eventuale deficienţe │
│ │concrete şi propun │
│ │măsuri obiective de │
│ │remediere a lor. │
│ │Pe de altă parte, │
│ │evaluatorul va constata│
│ │dacă măsurile │
│ │menţionate anterior au │
│ │fost realizate şi au │
│ │fost eficiente │
│ │(observând succesiunea │
│ │observaţiilor din │
│ │rapoartele de control │
│ │întocmite, dar şi │
│ │eventualele constatări │
│ │făcute cu ocazia unui │
│ │control realizat de │
│ │Inspecţia Judiciară şi │
│ │a recomandărilor │
│ │existente în cuprinsul │
│ │raportului de inspecţie│
│ │întocmit). │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Decizia reprezintă: │
│ │- un proces dinamic, │
│ │raţional de rezolvare a│
│ │unei probleme prin │
│ │alegerea unei soluţii │
│ │din mai multe posibile,│
│ │în vederea atingerii │
│ │obiectivelor │
│ │planificate; │
│ │- produsul (rezultatul)│
│ │cel mai reprezentativ │
│ │al conducerii şi │
│ │instrumentul cel mai │
│ │eficace al acestuia; │
│ │- reflectă │
│ │personalitatea │
│ │conducătorului şi │
│ │expresia │
│ │responsabilităţii pe │
│ │care şi-o asumă; │
│ │- esenţa actului de │
│ │conducere. │
│ │La analizarea acestui │
│ │indicator, se va avea │
│ │în vedere iniţiativa, │
│ │promptitudinea şi │
│ │rapiditatea în luarea │
│ │deciziilor şi asumarea │
│ │răspunderii. │
│ │Se va analiza │
│3. Capacitatea│capacitatea │
│decizionali şi│conducătorului de a lua│
│asumarea │decizii eficiente, │
│răspunderii │stabile, cuprinzătoare,│
│ │dinamice/flexibile, │
│ │toate acestea conferind│
│ │variante de rezolvare │
│ │pentru atingerea │
│ │performanţelor │
│ │stabilite. │
│ │Totodată, evaluatorul │
│ │va avea în vedere │
│ │capacitatea │
│ │conducătorului de a lua│
│ │decizii care relevă │
│ │deprinderi şi abilităţi│
│ │suplimentare şi care │
│ │implică judecată │
│ │personală, intuiţie, │
│ │concentrare, │
│ │creativitate şi │
│ │inteligenţă. │
│ │Se va avea în vedere │
│ │fundamentarea deciziei │
│ │şi evitarea │
│ │subiectivismului în │
│ │procesul decizional, │
│ │legalitatea deciziei, │
│ │caracterul complet şi │
│ │oportun al deciziei, │
│ │eficienţa ei şi │
│ │capacitatea │
│ │conducătorului de a │
│ │consulta colegiul de │
│ │conducere. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Comportamentul adecvat │
│ │şi comunicarea sunt │
│ │trăsături de bază ale │
│ │conducătorului. │
│ │La analizarea acestui │
│ │indicator, se vor avea │
│ │în vedere: │
│ │- comportamentul şi │
│ │comunicarea cu │
│ │judecătorii, │
│ │procurorii, avocaţii, │
│ │personalul auxiliar, │
│ │justiţiabilii, │
│ │persoanele implicate în│
│ │actul de justiţie, │
│ │instituţii, mass media;│
│ │- transparenţa actului │
│ │de conducere, │
│ │obiectivitatea şi │
│ │imparţialitatea; │
│ │- asigurarea unui │
│ │climat optim de muncă. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │comportamentului şi │
│ │comunicării cu │
│ │judecătorii, │
│ │procurorii, personalul │
│ │auxiliar, │
│ │justiţiabilii, │
│ │persoanele implicate în│
│ │actul de justiţie, alte│
│ │instituţii, mass-media,│
│ │evaluatorul va culege │
│ │informaţii pe baza │
│ │discuţiilor cu │
│ │judecătorii din │
│ │instanţă, cu │
│ │procurorii, personalul │
│ │auxiliar, precum şi, │
│ │dacă este cazul, pe │
│ │baza interviului cu │
│ │persoana evaluată, şi │
│ │totodată va analiza │
│ │abilităţile │
│ │conducătorului în │
│ │relaţiile cu │
│ │justiţiabilii sau │
│ │mass-media (îndeosebi │
│ │în situaţia în care │
│ │acesta cumulează şi │
│ │calitatea de purtător │
│ │de cuvânt). │
│ │Particularităţile │
│ │comunicării trebuie │
│ │privite în acest caz în│
│ │funcţie de scopul şi │
│ │obiectivele ei, de │
│ │structura │
│ │organizatorică a │
│ │instanţei, dar şi de │
│ │climatul existent în │
│ │instanţă. │
│ │Obiective: │
│ │- rezolvarea tuturor │
│ │atribuţiilor de │
│ │serviciu; │
│ │- asigurarea unui │
│ │climat optim pentru │
│ │desfăşurarea │
│ │activităţii; │
│ │- promovarea imaginii │
│ │instanţei şi │
│ │construcţia │
│ │prestigiului ei. │
│ │Astfel, evaluatorul va │
│ │analiza dacă │
│4. │judecătorul cu funcţie │
│Comportamentul│de conducere, în │
│şi comunicarea│îndeplinirea funcţiei │
│ │de comunicare: │
│ │- se documentează │
│ │suficient; │
│ │- are capacitatea de a │
│ │avea un dialog real; │
│ │- utilizează un ton │
│ │adecvat şi politicos; │
│ │- are capacitatea de a │
│ │asculta; │
│ │- manifestă respect │
│ │faţă de persoana │
│ │interlocutorului; │
│ │- manifestă rezistenţă │
│ │faţă de o idee nouă; │
│ │- se implică în toate │
│ │activităţile instanţei;│
│ │- nu îi influenţează pe│
│ │judecători să manifeste│
│ │rezerve în a-şi exprima│
│ │propriile │
│ │opinii; │
│ │- are capacitatea de a │
│ │convinge şi de a │
│ │transmite corect │
│ │mesajul respectiv; │
│ │toate │
│ │acestea indiferent de │
│ │modalitatea de │
│ │comunicare aleasă. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │transparenţei actului │
│ │de conducere, a │
│ │obiectivităţii şi │
│ │imparţialităţii, se are│
│ │în vedere capacitatea │
│ │conducătorului de a │
│ │populariza/face │
│ │cunoscute deciziile │
│ │sale, de a implica │
│ │colegiul de conducere/ │
│ │colegii acolo unde este│
│ │cazul, în procesul │
│ │decizional. │
│ │Obiectivitatea şi │
│ │imparţialitatea │
│ │presupune o conducere │
│ │bazată pe raţionament │
│ │logic şi nu pe │
│ │sentimente, cu evitarea│
│ │situaţiilor de │
│ │favorizare a unei │
│ │persoane sau grup de │
│ │persoane. Nu se │
│ │confundă cu deciziile │
│ │nepopulare, dacă │
│ │acestea sunt │
│ │justificate. │
│ │Pentru aprecierea │
│ │modului de asigurare a │
│ │unui climat optim de │
│ │muncă, se are în vedere│
│ │capacitatea │
│ │conducătorului de a │
│ │conştientiza │
│ │competenţele şi nevoile│
│ │fiecăruia, de a │
│ │sprijini valorile │
│ │celorlalţi, │
│ │obiectivitatea şi │
│ │disocierea problemelor │
│ │de persoane, decizii │
│ │bazate pe │
│ │corectitudine, nu pe │
│ │forţă, soluţii creative│
│ │şi ingenioase, │
│ │capacitatea de │
│ │negociere. │
└──────────────┴───────────────────────┘
Observaţii: Conţinutul funcţiilor managementului specific instanţelor, aşa cum au fost definite cu ajutorul indicatorilor, se va aprecia de către evaluatori pe baza atribuţiilor conducătorilor, aşa cum sunt cele precizate expres în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Astfel, evaluatorul va avea în vedere faptul că există o serie de atribuţii comune ale preşedinţilor judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel, dar şi atribuţii distincte pentru managerii fiecărei categorii de instanţe. Se va observa, în această manieră, că în fiecare treaptă ierarhică, managerul trebuie să concentreze abilităţi şi caracteristici care să conducă la realizarea atribuţiilor specifice - dacă la nivelul judecătoriei, managerul trebuie să deţină mai mult abilităţi tehnice, la nivelul tribunalului, acesta are atribuţii sporite în domeniul comunicării, iar la nivelul curţilor de apel, esenţa tuturor caracteristicilor necesare face din manager un leader. Prin aprecierea indicatorilor menţionaţi, evaluatorul va ajunge, practic, la evaluarea stilului de management al conducătorului evaluat, dar şi a modului în care relaţionează managerii pe acelaşi palier al scării organizaţionale judiciare -preşedinte, vicepreşedinte (vicepreşedinţi, preşedinţi de secţie - sau pe paliere diferite - preşedinţii judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel). Totodată, evaluatorul va avea în vedere atribuţiile vicepreşedinţilor de instanţe şi ale preşedinţilor de secţie, aşa cum sunt definite de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi hotărârile adoptate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul managementului instanţelor, cum ar fi cele de aprobare a rapoartelor Inspecţiei Judiciare privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale sau cele privind revocarea dintr-o funcţie de conducere. CAP. II UNELE ASPECTE PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE 2.1. Consideraţii generale: Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat. Procesul de evaluare trebuie să fie liber de orice consideraţii politice, ideologice sau centrate pe probleme exterioare scopurilor prevăzute în Regulament şi în prezentul ghid. Evaluatorii au obligaţia realizării unei evaluări unitare potrivit prevederilor din Regulament şi din prezentul ghid. Principalele utilizări ale rezultatelor evaluării corespund obiectivelor evaluării stabilite la art. 1 alin. (1) din Regulament şi vizează îmbunătăţirea performanţei judiciare a judecătorului şi a instanţei, menţinerea şi consolidarea standardelor de calitate ale activităţii de înfăptuire a justiţiei, definirea politicilor de resurse umane - ocuparea posturilor de execuţie şi conducere la toate instanţele. 2.2. Interviul de evaluare Interviul poate să lămurească, pe de o parte, pe evaluator, asupra acelor aspecte care nu au putut fi cuantificate pe baza activităţilor anterioare şi care se subsumează unui indicator, respectiv criteriu, iar, pe de altă parte, pe cel evaluat, asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite anual şi aprecierii evaluatorului. În acelaşi timp, interviul poate să clarifice unele deficienţe constatate în activitatea profesională a judecătorului evaluat, precum şi unele aspecte în legătură cu care judecătorul a formulat observaţii sau obiecţii. Prin intermediul interviului se va putea observa şi capacitatea evaluatului de a conştientiza plusurile şi minusurile activităţii sale şi de a-şi stabili obiective realizabile. Scopul interviului constă în îmbunătăţirea performanţelor judecătorului evaluat şi motivarea acestuia, corectarea comportamentului/atitudinilor, sens în care sunt necesare folosirea de către evaluator a unui ton amabil, politicos, consideraţie adecvată pentru cel evaluat, capacitatea evaluatorului de a comunica un mesaj obiectiv, bazat pe constatări reale (proces de informare şi analiză transparent, capacitatea de a asculta etc.). Interviul de evaluare are loc doar la cererea judecătorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. Cu titlu de exemplu, necesitatea interviului se poate ivi în situaţia în care comisia de evaluare constată că sunt necesare unele clarificări sau lămuriri din partea judecătorului evaluat ori în situaţia în care din analiza dosarului de evaluare rezultă unele deficienţe în activitatea profesională a judecătorului evaluat. La finalul unui ciclu de evaluare, evaluatorul foloseşte, dacă este cazul, interviul pentru a colecta informaţii concrete (legate de acţiuni şi comportamente în situaţii profesionale) care să-i permită aprecierea corectă a performanţei profesionale a judecătorului şi acordarea unui calificativ. Indicatorii de evaluare, corespunzători criteriilor stabilite prin lege, au fost aleşi pentru că sunt relevanţi pentru criteriu, nu afectează independenţa judecătorului, diferenţiază performanţa, stimulează dezvoltarea profesională şi descriu acţiuni şi comportamente profesionale observabile. Structurat pe astfel de indicatori, interviul poate oferi informaţii importante despre felul cum îşi îndeplineşte judecătorul activităţile profesionale, fără a-i afecta independenţa. Astfel: - Indicatorii sugerează ce fel de informaţii trebuie să obţină evaluatorul. Ei fundamentează principalele teme ale discuţiei conduse de evaluator. Dar nu toţi indicatorii trebuie folosiţi ca teme de dialog, nu trebuie transformaţi în întrebări care sunt adresate judecătorului evaluat. – Interviul poate fi folosit în scopul completării, precizării informaţiei obţinute din analiza hotărârilor judecătoreşti, precum şi prin observarea conduitei profesionale a judecătorului în sala de judecată. – Interviul poate, de asemenea, corecta o primă impresie privind performanţa judecătorului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-şi prezenta performanţa prin descrierea unor priceperi şi expunerea unor cunoştinţe pentru care nu au existat oportunităţi de manifestare în hotărârile (sau alte acte) alese pentru analiză, şi nici în şedinţele de judecată la care evaluatorul a fost prezent. Întrebările pot viza: a. Cunoştinţe necesare îndeplinirii activităţilor profesionale: - întrebările de acest tip creează posibilitatea judecătorului de a-şi pune în evidenţă cunoştinţe juridice substanţiale şi procedurale, necesare pentru îndeplinirea cu succes a activităţilor profesionale specifice. – Avantajul întrebărilor care vizează cunoştinţe în cadrul interviului vine din faptul că întrebările principale pot fi urmate de alte întrebări secundare, care cer clarificări sau investighează mai în profunzime răspunsul judecătorului evaluat (in-depth interview - interviul aprofundat). b. Aprecierea exemplelor date de intervievat: - O cunoaştere a acţiunilor profesionale care să permită evaluarea celui care le îndeplineşte, presupune cunoaşterea circumstanţelor concrete în care acţiunile s-au desfăşurat precum şi a rezultatului acestor acţiuni. De aceea, pentru ca intervievatorul să înţeleagă complet comportamentul evocat, răspunsurile la întrebările comportamentale trebuie să includă următoarele componente: ● Situaţia sau sarcina profesională în care intervievatul a fost implicat sau pe care a trebuit să o îndeplinească; ● Acţiunea/activitatea desfăşurată de intervievat în acea situaţie; ● Rezultatul acţiunii/activităţii candidatului. Numai împreună aceste trei elemente permit să se aprecieze dacă cel intervievat a dovedit nivelul şi calitatea comportamentului cerut în situaţia respectivă. De aceea, răspunsurile vagi, generale, nu sunt exemple comportamentale corespunzătoare acestui scop. CAP. III APLICAREA SCHEMEI DE EVALUARE BAZATĂ PE COMPETENŢE ÎN EVALUAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI EVALUAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI I. Preambul Cel mai important act juridic pe care îl redactează judecătorul este hotărârea judecătorească. Pentru o bună redactare a actelor judecătoreşti, în afara oricăror cerinţe de ordin literar sau estetic, legea şi tradiţia juridică impun respectarea anumitor condiţii de formă. Conţinutul hotărârilor judecătoreşti este reglementat în prezent prin lege. II. Ce trebuie să urmărească evaluatorul în hotărârea judecătorească? 1. Existenţa gândirii independente, critice La nivelul simţului comun, a gândi independent, critic, înseamnă a gândi bine, a nu proceda ilogic, iraţional. Gândirea critică se manifestă în capacitatea de a identifica concluzii inadecvate, necorespunzătoare; de a identifica date care pot susţine o ipoteză; de a identifica informaţia nouă, necesară pentru a trage o concluzie; de a separa informaţia relevantă de cea irelevantă pentru rezolvarea unui caz; capacitatea de a învăţa şi a înţelege informaţia într-un domeniu nefamiliar; capacitatea de a analiza inferenţe pe informaţii separate şi a formula concluzii; capacitatea de a recunoaşte modul în care noua informaţie poate schimba soluţia unei probleme; capacitatea de a comunica eficient. Componentele gândirii critice sunt următoarele abilităţi cognitive: interpretarea, analiza, evaluarea, inferenţa, explicaţia şi autoreglarea. Propriile prejudecăţi (legate de rasă, sex, religie, naţionalitate, dizabilităţi, vârstă, orientare sexuală, statut socioeconomic sau organizaţional) predispoziţii, propensiuni favorabile sau nefavorabile anumitor probleme juridice, vulnerabilităţi pentru anumite categorii de situaţii etc. sunt factori interni care pot afecta negativ judecata. 2. Tratamentul imparţial în analiza probatoriului În hotărâre trebuie să se nominalizeze toate probele administrate în cauză, judecătorul trebuie să le analizeze în mod echitabil, egal, să răspundă fiecărei susţineri/apărări formulate de părţi. 3. Să comunice clar şi simplu (Avizul nr. 7/2005 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni - CCJE) "Justiţie şi societate: D. Accesibilitatea, simplitatea şi claritatea limbajului utilizat de către instanţe în redactarea hotărârilor: D.1. CCJE consideră că limbajul juridic trebuie să fie, în acelaşi timp, simplu şi clar. D.2. CCJE consideră că limbajul utilizat în domeniul justiţiei ar trebui să fie concis şi direct, evitându-se utilizarea termenilor în limba latină, precum şi alte noţiuni care nu pot fi înţelese cu uşurinţă de către justiţiabili, întrucât dreptul şi termenii juridici pot fi clarificaţi prin citarea legislaţiei sau a jurisprudenţei. D.3. CCJE consideră că motivarea hotărârilor judecătoreşti ar trebui să fie întotdeauna clară şi completă." 4. Hotărârea să fie credibilă, convingătoare Să existe concordanţă între motivarea hotărârii şi dispozitiv, precum şi explicarea logico-raţională prin intermediul argumentului juridic a instituţiei ori principiului de drept care au fundamentat soluţia pronunţată în cauză. III. Criterii deduse din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Profilul magistratului şi Constituţia României, republicată: - Abţinerea de la exprimarea opiniei politice - art. 5 alin. (1) din Codul deontologic; – Abţinerea de la exprimarea unor reproşuri necorespunzătoare la adresa uneia dintre părţi sau a reprezentanţilor lor, bazate pe comportamentul acestora în cursul judecăţii; – Abţinerea de la exprimarea unei opinii discriminatorii - art. 8 din Codul deontologic; punctul 2 din Profilul magistratului; art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie. ● Respectarea principiului nediscriminării: rasa, naţionalitatea, originea etnică, religia, sexul, apartenenţa politică ş.a. IV. Criteriile de evaluare a hotărârilor judecătoreşti STRUCTURA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI Trebuie să respecte limitele prevăzute de Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, în funcţie de faza procesuală. 1. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ: 1.1. În materie civilă: Elemente prevalente în evaluare: Orice hotărâre pronunţată în materie civilă de prima instanţă trebuie să respecte structura prevăzută de Codul de procedură civilă. Pornind de la aceste reglementări, dar ţinând cont şi de cerinţele care trebuie să fie respectate pentru elaborarea unui act sistematic, părţile componente ale hotărârii sunt următoarele: 1. Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul şi care conţine menţiunile prevăzute de Codul de procedură civilă; 2. Considerentele, adică motivarea în fapt şi în drept; 3. Dispozitivul - soluţia propriu-zisă. În ceea ce priveşte considerentele, se propune următoarea structură a acestora: A. Expunerea cererii de chemare în judecată. A1. Al. Petitul cererii, cu menţionarea eventualelor modificări/completări/precizări ale cererii Expunerea obiectului acţiunii trebuie să conţină toate capetele de cerere, să fie sintetică şi să îmbrace o formă juridică. Se vor nominaliza părţile chemate în judecată şi calitatea lor. Indiferent de felul în care reclamantul formulează capetele de cerere, judecătorul este dator să califice obiectul acţiunii şi să îi dea un conţinut juridic. Capetele de cerere vor fi expuse într-o ordine logică, într-o succesiune firească - cele principale, accesorii, incidentale etc. Asociată expunerii obiectului cererii de chemare în judecată va fi expunerea motivării ei de către reclamant, în fapt şi în drept. A2. Situaţia de fapt înfăţişată de reclamant Este recomandat a se expune într-un mod rezumativ, care să cuprindă elementele de fapt esenţiale, cu semnificaţie juridică, din întreaga situaţie de fapt prezentată de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată. A3. Temeiul de drept invocat de reclamant În cazul în care cererea de chemare în judecată nu este motivată în drept, se va menţiona această împrejurare (eventual se va menţiona calificarea în drept dată de instanţă, după punerea în discuţia părţilor, în baza rolului său activ). B. Expunerea poziţiei pârâtului faţă de acţiune. B1. Expunerea conţinutului întâmpinării Poziţia pârâtului faţă de acţiune va fi prezentată rezumativ, în elementele de fapt esenţiale şi cu semnificaţie juridică, fiind expuse excepţiile invocate de pârât şi răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii. În acest sens, judecătorul va trebui să manifeste preocuparea pentru sintetizare, să evite redarea susţinerilor părţilor în toată amploarea formulată de acestea. B2. Menţionarea faptului că pârâtul a solicitat probe ori că pârâtul nu a solicitat încuviinţarea şi administrarea de probe Expunerea poziţiei pârâtului faţă de acţiune demonstrează respectarea de către instanţă a principiului contradictorialităţii şi a dreptului de apărare al părţilor, întrucât judecătorul va trebui să demonstreze în continuare în sentinţă în ce măsură s-a preocupat de apărările pârâtului şi cum le-a soluţionat. B3. Se va menţiona, după caz, că pârâtul, deşi legal citat, nu s-a prezentat în instanţa/s-a prezentat, dar nu şi-a precizat poziţia faţă de cererea reclamantului, lăsând soluţionarea cauzei la aprecierea instanţei/nu a depus întâmpinare/că întâmpinarea nu este obligatorie C. Expunerea cererii reconvenţionale, atunci când pârâtul formulează o astfel de cerere, urmărindu-se aceeaşi structură descrisă la expunerea cererii de chemare în judecată. C* (după caz). Expunerea cererilor de intervenţie, de chemare în garanţie, chemarea în judecată a altor persoane, arătarea titularului dreptului, în cazul în care astfel de cereri au fost formulate. C** (după caz). Expunerea conţinutului întâmpinării reclamantului - pârât reconvenţional la cererea reconvenţională. D. Menţionarea probelor administrate în cauză. Nu este necesar a se enumera (opisa, inventaria) într-un alineat distinct probele încuviinţate şi administrate în cauză, analiza lor în cadrul expunerii situaţiei de fapt reţinută de instanţă fiind suficientă. O altă raţiune pentru care o inventariere a probelor încuviinţate şi administrate nu trebuie să constituie o cerinţă obligatorie a structurii hotărârii judecătoreşti este aceea că în multe cauze probatoriul este foarte amplu, dosarele fiind constituite din mai multe volume. Enumerarea probelor ar fi o activitate inutilă dacă acestea sunt descrise la modul generic (de ex. se menţionează că s-a încuviinţat şi administrat "proba cu înscrisuri", fără ca acestea să fie individualizate), iar pe de altă parte este o activitate împovărătoare pentru judecător. Se impune enumerarea probelor în cauzele în care dispoziţiile legale prevăd imperativ existenţa anumitor înscrisuri la dosar (de ex. referatul de anchetă socială în cauzele privind încredinţarea minorilor sau documentele obligatorii în cazul adopţiilor, expertiza în cazurile în care aceasta este obligatorie potrivit legii). D* (după caz). Referiri la circuitul dosarului - modalitatea în care a fost sesizată instanţa, de ex. prin hotărâre de declinare a competenţei, rejudecări, conexări, disjungeri, strămutare etc., fără detalierea soluţiilor date de instanţele care s-au desesizat. E. Expunerea situaţiei de fapt reţinută de judecător, cu referire la probele care au stat la baza reţinerii acestei situaţii de fapt, precum şi motivarea înlăturării unor probe. Această parte a motivării prezintă o relevanţă deosebită, evidenţiindu-se capacitatea judecătorului de a analiza în mod egal, imparţial, echitabil toate probele administrate, atât ale reclamantului, cât şi ale pârâtului. Din practică s-a observat că în multe cazuri judecătorul acordă o atenţie deosebită şi realizează o amplă analiză a probelor încuviinţate reclamantului, omiţându-se a se acorda acelaşi tratament probelor încuviinţate pârâtului (uneori acestea din urma sunt ignorate, existenţa lor putând fi dedusă doar din cercetarea actelor din dosar). Simpla enumerare a mijloacelor de probă, fără indicarea semnificaţiei lor probatorii, reprezintă o activitate inutilă, în ceea ce priveşte soluţia pronunţată de judecător (poate fi apreciată ca o nemotivare a soluţiei pronunţate). Pentru ca analiza probatoriului administrat în cauză să fie completă, este obligatoriu a se arăta, după caz, probele care au fost înlăturate din deliberare, precum şi motivul înlăturării acestora (motivul pentru care nu au fost reţinute pentru stabilirea situaţiei de fapt). Deficienţe care apar în reţinerea stării de fapt: - judecătorul nu se referă în concret la probele pe baza cărora a reţinut o anumită stare de fapt, mărginindu-se să arate că a reţinut situaţia "din ansamblul probator aflat la dosarul cauzei"; – modul în care este redactată hotărârea nu face legătura logică dintre probe şi starea de fapt reţinută; – judecătorul aglomerează/încarcă în mod nejustificat textul hotărârii, cu elemente nerelevante sau inutile. Spre ex.: 1) se recurge la descrierea fiecărei probe administrate - de exemplu se redau, uneori între ghilimele, părţi largi din declaraţiile martorilor, fără a se sintetiza şi analiza conţinutul lor. în situaţiile în care este necesar să se redea părţi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, vor fi avute în vedere doar cele relevante, aflate în discuţie (de ex., atunci când, într-o depoziţie de martor sunt afirmaţii în vădită contradicţie cu cele ce rezultă din alte probe cu caracter obiectiv, administrate în cauză (de ex., înscrisuri) sau chiar cu conţinutul altor probe testimoniale); 2. transcrierea/copierea integrală sau a unor părţi însemnate din actele deduse judecăţii (contracte, procese - verbale de constatare etc.). O redactare de calitate implică redarea conţinutului lor în rezumat sau prin referire la aspectele care interesează soluţionarea litigiului. – nu se arată pentru ce motive anumite probe administrate nu au stat la baza reţinerii situaţiei de fapt. F.* (după caz) Motivarea admiterii sau respingerii cererilor accesorii sau incidentale. G. Motivarea soluţiei în drept - cerere principală, accesorie, incidentală, reconvenţională, de intervenţie etc. Motivarea soluţiei în drept presupune cu necesitate indicarea textului legal aplicabil situaţiei de fapt reţinute de instanţă. Se va indica sediul materiei prin individualizarea articolului, alineatului şi actului normativ aplicabil. Textele de lege aplicabile vor fi citate doar atunci când este necesar şi numai pentru redarea aspectelor relevante în cauză. 1.2. în materie penală: Orice hotărâre penală pronunţată de prima instanţă în fond, trebuie să respecte structura prevăzută de Codul de procedură penală şi anume: A. Partea introductivă a hotărârii (practicaua) - se întocmeşte de către grefier, trebuie verificată de judecător şi trebuie să cuprindă elementele prevăzute de Codul de procedură penală. De asemenea, în cazul completelor specializate, se va menţiona materia specializării completului. B. Expunerea de motive (considerentele) - trebuie să fie respectate dispoziţiile Codului de procedură penală. B1. Date de identificare: În considerente se expun datele privind identitatea părţilor - nume, prenume şi, dacă este cazul, poreclă. B2. Expunerea concisă a conţinutului actului de trimitere în judecată: Se va/vor reda, în sinteză, fapta/faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei, cu indicarea momentului şi locului săvârşirii şi a încadrării juridice; fiecare infracţiune reţinută va fi individualizată atât prin textul legal aplicabil, cât şi prin nominalizarea infracţiunii reglementată de acel text de lege. (ex. art. 238 din Codul penal - abuzul de încredere). B3. Expunerea poziţiei inculpatului faţă de învinuire (din cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei). În cuprinsul hotărârii instanţa are obligaţia de a verifica apărările inculpatului (dovedind astfel respectarea dreptului la apărare). B4. Analiza probelor şi indicarea stării de fapt reţinută de instanţă: - Analiza probelor administrate în cursul procesului penal şi a relevanţei lor în raport cu fapta dedusă judecăţii (în situaţia în care unele probe sunt irelevante sub aspect penal, se va menţiona, pe scurt, acest lucru); – Starea de fapt se impune a fi stabilită coerent şi în raport de probele administrate, atât sub aspectul laturii penale, cât şi sub aspectul acţiunii civile subsecvente acţiunii penale; – Motivele pentru care sunt înlăturate celelalte probe (dacă este cazul). B5. Încadrarea juridică a fiecărei fapte: Încadrarea juridică a faptei/faptelor, cu trimitere la toate normele de drept aplicabile în cauză, a formei şi gradului de vinovăţie. B6. Individualizarea pedepsei: Indicarea stărilor de agravare sau de atenuare a răspunderii penale, dar şi a circumstanţelor agravante şi atenuante şi a motivelor de fapt pe care se întemeiază; Se va indica relevanţa penală a antecedentelor penale ale inculpatului (dacă este cazul). B7. Alte soluţii/aspecte: Se vor expune argumentele pentru soluţiile de achitare sau încetare a procesului penal, cu trimitere la probele şi la împrejurările care susţin soluţia. În situaţia în care se dispune condamnarea numai pentru o parte din fapte, se va arăta pentru care s-a pronunţat condamnarea şi pentru care achitarea. C. Dispozitivul - trebuie să cuprindă toate menţiunile prevăzute de Codul de procedură penală. 2. JUDECATA ÎN CĂILE DE ATAC 2.1. În materie civilă: Particularitatea motivării hotărârilor judecătoreşti în căile de atac este dată de faptul că instanţa de control judiciar trebuie să aibă în vedere motivele de apel, respectiv de recurs formulate de părţi. În consecinţă, obiectul examinării exercitate de instanţele de control îl constituie motivele pentru care părţile atacă o hotărâre. împrejurarea că instanţa de apel sau recurs, din oficiu, poate invoca motive de ordine publică, nu schimbă datele problemei. 2.1. a) Judecata în apel: 1. Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul şi care conţine menţiunile prevăzute de Codul de procedură civilă. 2. Considerentele trebuie să cuprindă următoarele elemente: ● Dispozitivul hotărârii instanţei de fond: - se vor reda considerentele acesteia pe scurt, cu precizarea textelor incidente, dacă au fost inserate. ● Expunerea cererii de apel: - Apel motivat: criticile aduse hotărârii atacate şi temeiul de drept indicat de parte; – Apel nemotivat: menţionarea acestei împrejurări şi trimiterea la dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul procedură civilă. ● Poziţia procesuală a intimatului cu expunerea apărărilor formulate sau a excepţiilor invocate; cererile incidentale; ● Probele solicitate de părţi şi cele încuviinţate şi administrate de instanţa de apel; ● Examinarea motivelor de apel invocate de părţi sau examinarea efectuată de instanţă în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă; ● Indicarea temeiului juridic de drept material sau procesual ce a condus la adoptarea soluţiei. 3. Dispozitivul - soluţia propriu-zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării. 2.1. b) Judecata în recurs: 1. Partea introductivă (practicaua, preambulul), pe care o redactează grefierul şi care conţine menţiunile prevăzute de Codul de procedură civilă. 2. Considerentele - cuprind doar elementele prevăzute de art. 499 din Codul de procedură civilă, respectiv: motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare. 3. Dispozitivul - soluţia propriu-zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării. 2.2. în materie penală, în căile de atac, structura hotărârii trebuie să cuprindă: 1. Preambulul (practicaua): În apel, trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile arătate în art. 424 din Codul de procedură penală, arătarea sentinţei apelate şi calitatea procesuală a părţilor în apel. În recursul în casaţie, partea introductivă trebuie să conţină menţiunile prevăzute de Codul de procedură penală. Numele şi prenumele judecătorilor se menţionează respectând structura completului stabilită potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. 2. Considerentele (partea expozitivă) - vor cuprinde dispozitivul hotărârii atacate, precum şi considerentele, pe scurt, care au condus la soluţia respectivă; - indicarea părţii care a exercitat calea de atac şi criticile aduse, dacă este cazul; – motivarea în fapt şi în drept a soluţiei de admitere/respingere a căii de atac sau a oricărei alte soluţii pronunţate; – instanţa este obligată să răspundă la toate motivele invocate în căile de atac. 3. Dispozitivul - trebuie să cuprindă toate menţiunile prevăzute de Codul de procedură penală. Soluţia propriu-zisă cuprinsă în dispozitivul hotărârii nu face obiectul evaluării. V. Unele aspecte negative susceptibile de depunctare în evaluarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă 1. Nemenţionarea poziţiei procesuale a pârâtului; 2. Reluarea, în considerente, a măsurilor dispuse la fiecare termen de judecată, fără relevanţă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată; 3. Enumerarea inutilă, repetată, a înscrisurilor depuse la dosar, fără ca aceasta să aibă ca finalitate motivarea soluţiei; 4. Globalizarea probatoriului, fără a indica în concret căreia dintre părţi i s-a încuviinţat proba respectivă; 5. Nemenţionarea, în practica, a obiectului probaţiunii, în situaţia în care, la termenul de judecată, are loc dezbaterea asupra probelor; 6. Nemenţionarea textului de lege în baza căruia instanţa a apreciat asupra cererii părţii. De ex., instanţa reţine că neprezentarea pârâtului pentru a răspunde la interogatoriul propus de reclamant, constituie o mărturisire deplină, fără a indica textul legal; 7. Expunerea într-o manieră incoerentă a succesiunii cererilor care au învestit instanţa; 8. Nemotivarea în fapt a hotărârii; 9. Nemotivarea hotărârii sub aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii unor condiţii legale pentru incidenţa unei anumite instituţii de drept; 10. Referirea, în considerente, la concluziile formulate de procuror ca probă în cauză (care sunt "coroborate" cu celelalte dovezi administrate); 11. Dizertaţia asupra unor aspecte irelevante în cauză; 12. Neanalizarea probelor în considerente, lipsa indicării modului în care au fost coroborate probele, a concluziilor desprinse, astfel încât să se stabilească o anumită situaţie de fapt. Nu sunt analizate critic mijloacele de probă, nu se indică cele înlăturate şi motivele înlăturării; 13. Existenţa unor părţi din practica sau considerente care aparţin altei hotărâri, astfel încât conţinutul hotărârii analizate nu poate fi cunoscut şi înţeles; 14. Existenţa unor exprimări cu alt sens gramatical decât cel pe care l-a dorit instanţa; 15. Lipsa oricăror menţiuni referitoare la cererile incidentale (de ex. pârâtul a formulat cerere reconvenţională, fără ca instanţa să facă vreo referire la aceasta, din motivarea hotărârii nerezultând care dintre cereri - principală sau reconvenţională au fost examinate; existenta cererii reconvenţionale a fost dedusă din dispozitiv); 16. Reproducerea excesivă a unor texte legale, chiar a unor pasaje care nu au legătură cu obiectul cauzei; 17. Redarea integrală a unor fragmente din susţinerile părţilor cuprinse în cererile formulate de acestea, fără a le sintetiza; 18. Motivarea sumară a soluţiei pronunţate asupra unui capăt de cerere accesoriu (de ex. încredinţarea minorului în urma desfacerii căsătoriei), prin trimitere la motivele expuse în susţinerea soluţiei pronunţate în capătul principal, deşi există raţiuni şi argumentaţii diferite; 19. Identificarea, în considerente, a unor tendinţe de discriminare etnică sau utilizarea exclusivă a poreclelor părţilor în loc de nume; 20. Folosirea citatelor în limbi străine sau a principiilor de drept roman, fără a fi însoţite de traducere sau explicarea conţinutului lor; 21. Folosirea fotografiilor sau a altor elemente grafice incompatibile cu structura hotărârii; 22. Indicarea bibliografiei în cuprinsul hotărârii (numele autorului, al lucrării, editura, numărul paginii din care sa citat textul); 23. Indicarea unor instituţii doar prin iniţialele acestora, fără ca anterior să se expună denumirea completă; 24. Utilizarea arhaismelor, a regionalismelor; 25. Utilizarea prescurtărilor de tipul "pârâtul de r.l" ("pârât de rândul 1"); 26. Întrebările retorice, stilul polemic/jurnalistic al exprimării, în locul unui stil obiectiv al limbajului juridic, adecvat şi accesibil, expunerea unor proverbe. VI. Alte aspecte de urmărit de către evaluator STIL, LIMBAJ, ACCESIBILITATE Exprimare clară şi accesibilă Hotărârea judecătorească trebuie motivată simplu şi clar, folosind limbajul juridic uzual. Judecătorul trebuie să utilizeze un limbaj accesibil, astfel încât justiţiabilul să înţeleagă argumentele de fapt şi de drept care au determinat adoptarea soluţiei, folosind limbajul juridic. Limbajul accesibil nu echivalează cu o exprimare simplistă, care face rabat la calitatea redactării ori renunţarea la desemnarea instituţiilor juridice (limbaj accesibil justiţiabilului cu un nivel mediu de cultură şi educaţie; partea să înţeleagă raţionamentul şi argumentele în baza cărora s-a pronunţat soluţia, să înţeleagă dacă a câştigat sau a pierdut procesul). Părţile procesului trebuie să înţeleagă argumentele de fapt şi se drept ce au determinat soluţia. De altfel, aceasta este şi o cerinţă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, conţinutul hotărârii putând determina conduita ulterioară a părţii (de exemplu: promovarea căilor de atac). Se vor evita: 1. Folosirea unor expresii în limba latină fără a fi traduse în limba română sau fără a reieşi din context sensul acestora; 2. Exprimarea contradictorie în reţinerea situaţiei de fapt; 3. Exprimarea incorectă gramatical; 4. Enunţarea neclară, incompletă, a cererilor, excepţiilor, problemelor dezbătute; 5. Exprimările neclare, fără sens logic; 6. Neindicarea temeiului juridic (lipsa motivării în drept a sentinţei); 7. Lipsesc menţiuni cu privire la depunerea (sau nedepunerea) de către pârât a întâmpinării; 8. Expresii neuzuale, care nu pot fi asimilate unui limbaj comun, accesibil, raportat la un nivel mediu de înţelegere; 9. Nu reiese din practica faptul că o excepţie analizată în considerente ar fi fost supusă dezbaterii contradictorii a părţilor sau nu se analizează în considerente excepţii invocate şi cuprinse în cuvântul părţilor, dar asupra cărora instanţa se pronunţă în dispozitiv; 10. Nu se expun conţinutul sentinţei apelate şi nici considerentele avute în vedere de prima instanţă. VII. Unele aspecte negative susceptibile de depunctare în evaluarea hotărârilor judecătoreşti în materie penală 1. Lipsa datelor esenţiale de identificare a inculpatului/părţilor din proces; 2. Lipsa denumirii infracţiunii, care trebuie menţionată alături de textul de lege în care se încadrează fapta. 3. Reluarea, în considerente, a măsurilor dispuse la fiecare termen de judecată, fără relevanţă în ceea ce priveşte soluţia pronunţată; 4. Enumerarea inutilă, repetată, a înscrisurilor depuse la dosar, fără ca aceasta să aibă ca finalitate motivarea soluţiei; 5. Lipsa evidentă a capacităţii de sinteză. Spre ex., în loc să se expună sintetic actul de sesizare cu menţionarea faptei, locului şi timpului săvârşirii, precum şi a încadrării juridice, se expune conţinutul rechizitoriului pe larg, cu toate amănuntele şi mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale; 6. Lipsa menţionării actelor procesuale menţinute. Aceasta se întâmplă în mod frecvent în cazul deciziilor de desfiinţare/casare cu trimitere spre rejudecare. în acest fel se reia judecata în totalitate (deşi nu ar fi necesar), în detrimentul celerităţii. 7. Nemotivarea în fapt a hotărârii sau nemotivarea hotărârii sub aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii unor condiţii legale pentru incidenţa unei anumite instituţii de drept; 8. Lipsa motivării în concret a împrejurărilor faptei, a trăsăturilor persoanei şi conduitei inculpatului, care atrag o atenuare/agravare a pedepsei; 9. Exprimarea de convingeri şi aprecieri ale instanţei referitoare la situaţia de fapt, fără a fi întemeiate pe probe; 10. Dizertaţia asupra unor aspecte irelevante în cauză; 11. Reproducerea excesivă a unor texte legale, chiar a unor pasaje care nu au legătură cu obiectul cauzei; 12. Nemotivarea soluţiilor de renunţare la aplicarea pedepsei, în sensul art. 80 din Codul penal, amânare a aplicării pedepse, în sensul art. 83 din Codul penal şi de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, în sensul art. 91 din Codul penal; 13. Lipsa preocupării pentru examinarea apărărilor inculpatului, celorlalte părţi sau persoanei vătămate, pentru analizarea probelor acestora sau lipsa motivării eventualei înlăturări a probelor; 14. Existenţa unor exprimări cu alt sens gramatical decât cel pe care l-a dorit instanţa; 15. Lipsa unei situaţii de fapt stabilită de instanţă, preluându-se conţinutul rechizitoriului; 16. Lipsa indicării modului în care au fost coroborate probele, a concluziilor desprinse, astfel încât să se stabilească o anumită situaţie de fapt. Nu sunt analizate critic mijloacele de probă, nu se indică cele înlăturate şi motivele înlăturării; 17. Referirea, în considerente, la concluziile formulate de procuror ca probă în cauză (care sunt "coroborate" cu celelalte dovezi administrate); 18. Referirea la faptul că instanţa a aplicat pedeapsa minimă datorită sentimentelor şi nu datorită faptului că pedeapsa aplicată este cea corectă în raport de fapta săvârşită; 19. Existenţa unor părţi din practica sau considerente care aparţin altei hotărâri, astfel încât conţinutul hotărârii analizate nu poate fi cunoscut şi înţeles; 20. Redarea integrală sau a unor părţi extinse, fără a le sintetiza, din conţinutul rechizitoriului în considerente, cu analiza minuţioasă a tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală, urmate de expunerea pe larg a probelor administrate în faza judecării fondului, însă fără a analiza şi corobora toate probele; 21. Omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa cu privire la apărările inculpatului; 22. Omisiunea instanţei de apel/ recurs în casaţie de a motiva deciziile de desfiinţare/ casare cu reţinere spre rejudecare, atunci când se pronunţă în calea de atac o soluţie diferită faţă de cea de la fond. 23. Nemotivarea laturii civile a cauzei/ motivare insuficientă; 24. Preluarea de către instanţa de apel a conţinutului rechizitoriului şi al sentinţei penale criticate, deşi numai aceasta din urmă formează obiectul controlului; 25. Identificarea, în considerente, a unor tendinţe de discriminare etnică sau utilizarea exclusivă a poreclelor părţilor în loc de nume; 26. încălcarea frecventă a prezumţiei de nevinovăţie în încheierile pronunţate în cauzele privind măsurile preventive, prin folosirea exprimărilor de genul: "fapta .... a fost săvârşită de inculpat", "inculpatul se face vinovat de săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave" etc.; 27. Folosirea fotografiilor sau a altor elemente grafice incompatibile cu structura hotărârii; 28. Folosirea citatelor în limbi străine sau a principiilor de drept roman, fără a fi însoţite de traducere sau explicarea conţinutului lor; 29. Indicarea bibliografiei în cuprinsul hotărârii (numele autorului, al lucrării, editura, numărul paginii din care s-a citat textul); 30. Indicarea unor instituţii doar prin iniţialele acestora, fără ca anterior să se expună denumirea completă; 31. Utilizarea arhaismelor, a regionalismelor; 32. Întrebările retorice, stilul polemic/jurnalistic al exprimării, în locul unui stil obiectiv al limbajului juridic, adecvat şi accesibil, expunerea unor proverbe. ANEXA 2 la Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1290 din 13 iunie 2024 Instanţa ..................... RAPORT DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE 1. Numele şi prenumele judecătorului evaluat ............................... 2. Instanţa la care funcţionează ........................................... 3. Perioada supusă evaluării ............................................... 4. Traseul profesional al judecătorului evaluat în perioada supusă evaluării*1) ............................................................................ *1) Se menţionează instanţa/instanţele la care a funcţionat în perioada supusă evaluării, precum şi funcţii de conducere îndeplinite sau eventuale întreruperi de activitate (detaşări, concedii pentru îngrijirea copilului, concedii fără plată ş.a ), dacă este cazul. I. 1. Activităţi desfăşurate de comisia de evaluare ............................................................................ 2. Menţiuni privind autoevaluarea ............................................................................ 3. Menţiuni privind desfăşurarea interviului ............................................................................ 4. Data comunicării proiectului de raport de evaluare ............................................................................ 5. Observaţii şi obiecţii formulate la proiectul raportului de evaluare/Modul de soluţionare a obiecţiunilor formulate ............................................................................ 6. Alte menţiuni ............................................................................ II. Fişele de evaluare În activitatea de evaluare a fost completată fişa de evaluare ..........., anexă/anexe la prezentul raport de evaluare. III. Calificativul acordat (punctajul obţinut) ............................................................................ IV. Recomandări ............................................................................ Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, ,în trei exemplare, conform art. 22 din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. ..., din care unul se comunică judecătorului evaluat, un exemplar se ataşează la dosarul de evaluare şi un exemplar se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea ataşării la mapa profesională. Împotriva calificativului stabilit prin prezentul raport de evaluare, judecătorul evaluat poate formula contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare. Membrii comisiei de evaluare 1. Nume, prenume - semnătură ............................................................................ 2. Nume, prenume - semnătură ............................................................................ 3. Nume, prenume - semnătură ............................................................................ 4. Nume, prenume membru supleant - semnătură ............................................................................ Judecător evaluat ............................ Data înmânării/comunicării ............................ Semnătura ............................ ANEXA 3 la Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1290 din 13 iunie 2024 FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR ACTIVITATE DE EXECUŢIE*1) *1) Fişa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate de comisia de evaluare doar în situaţia în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv. NUMELE ŞI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUAT INSTANŢA LA CARE FUNCŢIONEAZĂ I. EFICIENŢA ACTIVITĂŢII a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: b) Stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: c) Ponderea dosarelor închise într-un an Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: d) Redactările sau, după caz, redactările şi pronunţările peste termenul prevăzut de lege Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "eficienţa activităţii": Observaţii: Obiecţii: II. CALITATEA ACTIVITĂŢII a) Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: b) Numărul hotărârilor modificate/desfiinţate/casate din motive imputabile Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: c) Conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: d) Calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "calitatea activităţii": Observaţii: Obiecţii: III. INTEGRITATEA Încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secţia pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "integritate": Observaţii: Obiecţii: IV. FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ Disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum şi preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "formare profesională continuă": Observaţii: Obiecţii: PUNCTAJUL OBŢINUT LA EVALUAREA CELOR PATRU CRITERII: CALIFICATIVUL ACORDAT: Observaţii: Obiecţii: ANEXA 4 la Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1290 din 13 iunie 2024 FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR ACTIVITATE DE CONDUCERE*1) *1) Fişa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate de comisia de evaluare doar în situaţia în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv. NUMELE ŞI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUAT INSTANŢA LA CARE FUNCŢIONEAZĂ I. MODUL DE ÎNDEPLINIRE A ATRIBUŢIILOR MANAGERIALE a) Capacitatea de conducere şi organizare Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: b) Capacitatea de control Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: c) Capacitatea decizională şi asumarea răspunderii Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: d) Comportamentul şi comunicarea Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale": Observaţii: Obiecţii: II. INTEGRITATEA Încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secţia pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "integritate": Observaţii: Obiecţii: III. FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ Disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum şi preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "formare profesională continuă": Observaţii: Obiecţii: PUNCTAJUL OBŢINUT LA EVALUAREA CELOR TREI CRITERII: CALIFICATIVUL ACORDAT: Observaţii: Obiecţii: ANEXA 5 la Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1290 din 13 iunie 2024 FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR Activitate de conducere şi execuţie*1) *1) Fişa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate de comisia de evaluare doar în situaţia în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv. NUMELE ŞI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUAT INSTANŢA LA CARE FUNCŢIONEAZĂ I. EFICIENŢA ACTIVITĂŢII a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: b) Stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: c) Ponderea dosarelor închise într-un an Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: d) Redactările sau, după caz, redactările şi pronunţările peste termenul prevăzut de lege Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "eficienţa activităţii": Observaţii: Obiecţii: II. CALITATEA ACTIVITĂŢII a) Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: b) Numărul hotărârilor modificate/desfiinţate/casate din motive imputabile Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: c) Conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: d) Calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "calitatea activităţii": Observaţii: Obiecţii: III. INTEGRITATEA Încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secţia pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "integritate": Observaţii: Obiecţii: IV. FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ Disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum şi preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "formare profesională continuă": Observaţii: Obiecţii: V. MODUL DE ÎNDEPLINIRE A ATRIBUŢIILOR MANAGERIALE a) Capacitatea de conducere şi organizare Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: b) Capacitatea de control Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: c) Capacitatea decizională şi asumarea răspunderii Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: d) Comportamentul şi comunicarea Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale": Observaţii: Obiecţii: PUNCTAJUL OBŢINUT LA EVALUAREA CELOR CINCI CRITERII: CALIFICATIVUL ACORDAT: Observaţii: Obiecţii: ANEXA 6 la Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1290 din 13 iunie 2024 FIŞA DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE*1) *1) Fişa de evaluare cuprinde motivarea punctajelor acordate de comisia de evaluare doar în situaţia în care judecătorul evaluat este depunctat, motivarea limitându-se la indicatorul respectiv. NUMELE ŞI PRENUMELE JUDECĂTORULUI EVALUAT INSTANŢA LA CARE FUNCŢIONEAZĂ I. EFICIENŢA ACTIVITĂŢII a) Respectarea termenelor de soluţionare a cauzelor Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: b) Respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor şi de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispoziţiile legale Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: c) Desfăşurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant şi cu regularitate, a activităţilor cu caracter administrativ prevăzute de lege Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "eficienţa activităţii": Observaţii: Obiecţii: II. CALITATEA ACTIVITĂŢII a) Calitatea redactării încheierilor pronunţate Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: b) Numărul încheierilor desfiinţate din motive imputabile atunci când numărul încheierilor desfiinţate depăşeşte media pe ţară Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: c) Conduita în timpul desfăşurării procedurilor administrativ-jurisdicţionale şi a altor activităţi cu caracter administrativ Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: d) Organizarea evidenţei activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "calitatea activităţii": Observaţii: Obiecţii: III. INTEGRITATEA Încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate, rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Secţia pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "integritate": Observaţii: Obiecţii: IV. FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ Disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum şi preocuparea pentru dezvoltare profesională prin studiu individual Punctajul acordat în urma autoevaluării: Observaţii şi motivare: Punctajul acordat de către comisia de evaluare: Observaţii şi motivare: Punctajul obţinut la criteriul "formare profesională continuă": Observaţii: Obiecţii: PUNCTAJUL OBŢINUT LA EVALUAREA CELOR PATRU CRITERII: CALIFICATIVUL ACORDAT: Observaţii: Obiecţii: ----- 
