Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 219 din 10 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 20 martie 2020.
──────────
CAP. I
Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Numirea procurorilor în funcţii de conducere la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.
ART. 2
(1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare pe paginile de internet ale parchetelor.
(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1) care urmează a se vacanta se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.
ART. 3
Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, precum şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
ART. 4
Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului se aprobă de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se afişează pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
ART. 5
Concursul sau examenul constă în susţinerea următoarelor probe:
a) testare psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres;
b) prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează;
c) testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.
SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii pentru înscrierea la concurs sau examen
ART. 6
(1) Pot participa la concursul sau examenul prevăzut la art. 3 procurorii care au obţinut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege şi au funcţionat cel puţin 2 ani la parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura. Condiţiile de vechime trebuie îndeplinite până la data desfăşurării primei probe a concursului sau examenului. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs sau examen nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie. La data depunerii candidaturii, candidaţii trebuie să funcţioneze efectiv la parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care la două concursuri sau examene consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi procurorii de la un alt parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, care au dreptul să funcţioneze la parchetul pentru care îşi depun candidatura.
(3) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori procurorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(4) Procurorii care participă la concurs sau examen pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese, care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta.
ART. 7
(1) Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.
(3) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific, şi se publică împreună cu documentele relevante depuse pe intranetul parchetului la care există postul de conducere pentru care se candidează, după ce funcţia de conducere respectivă a fost ocupată de candidat în urma concursului sau examenului. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului
ART. 8
(1) Comisia de organizare a concursului este condusă de un preşedinte, care este desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care ocupă funcţiile de secretar general adjunct al Consiliului, director adjunct al Direcţiei resurse umane şi organizare sau alte funcţii de conducere din aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.
ART. 9
(1) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. Comisia de examinare este prezidată de un procuror desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În comisia de examinare vor fi desemnaţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pe acei membri ai comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile. Incidentele referitoare la preşedintele comisiei de examinare se soluţionează de ceilalţi membri ai acesteia; în cazul în care preşedintele comisiei de examinare nu îşi poate exercita atribuţiile, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii desemnează un nou preşedinte.
(3) Desemnarea membrilor comisiei se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. În acest sens, Institutul Naţional al Magistraturii îi informează pe procurorii care pot face parte din această comisie, potrivit legii.
(4) Procurorii care au făcut parte din comisia de examinare la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnaţi în această comisie pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi specialiştilor în management şi organizare instituţională.
(5) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanele din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(6) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce revin membrilor comisiei de examinare se stabilesc prin contracte de participare încheiate în două exemplare între aceştia şi Consiliul Superior al Magistraturii.
ART. 10
(1) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.
(2) În cazul în care un membru al comisiei de examinare funcţionează la parchetul de la care provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care un membru al comisiei de examinare a fost examinat anterior de unul dintre candidaţi, la un concurs sau examen pentru ocuparea unei funcţii de conducere, desfăşurat în ultimii 3 ani.
(4) În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei de examinare sau o cerere de contestare de către unul dintre candidaţi a prezenţei unui membru în comisia de examinare, preşedintele comisiei de examinare apreciază cu privire la înlocuire.
(5) În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciuneia dintre persoanele care candidează la aceeaşi funcţie de conducere cu persoana care a determinat înlocuirea.
(6) Aceeaşi persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau examen.
(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs sau examen.
ART. 11
(1) Comisia de organizare a concursului sau examenului are, în principal, următoarele atribuţii:
1. centralizează cererile de înscriere, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs sau examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen şi afişează lista finală a candidaţilor;
2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării probelor şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi diurnă pentru membrii comisiilor, în condiţiile legii;
3. asigură securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare;
4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs sau examen, numerotate;
5. instruieşte responsabilii de sală;
6. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, pentru testarea psihologică şi testarea scrisă, în ordinea alfabetică a parchetelor de pe lângă curţile de apel, pentru susţinerea proiectului, şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;
7. preia de la comisia de examinare subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;
8. păstrează, în condiţii de deplină siguranţă, subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii;
9. coordonează randomizarea şi multiplicarea subiectelor pentru testarea scrisă, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;
10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru testarea scrisă;
11. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs sau examen, după încheierea testării scrise, şi asigură publicarea acestuia şi a subiectelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;
12. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs sau examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;
13. în ziua desfăşurării testării scrise, preia lucrările scrise şi ia măsuri în vederea corectării lor;
14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisia de examinare ori se desfăşoară probele de concurs sau examen să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;
15. predă şi preia lucrările scrise de la membrii comisiei de examinare, cu ocazia soluţionării contestaţiilor la rezultatele testării scrise, şi preia procesele-verbale cuprinzând deciziile comisiei;
16. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului sau examenului;
17. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;
18. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului sau examenului şi prezintă concluziile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;
19. informează de îndată Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;
20. propune Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului;
21. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului sau examenului.
(2) Preşedintele comisiei de organizare a concursului sau examenului ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare stabileşte fişa de atribuţii pentru membrii comisiei şi pentru responsabilii de sală.
(3) Membrii comisiei de organizare îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Institutul Naţional al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului sau examenului.
ART. 12
(1) Listele cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică simultan, la data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor, la Consiliul Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul de concurs sau examen, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatorului.
(3) După pronunţarea hotărârii secţiei, se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs sau examen, listă care se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
ART. 13
(1) Comisia de examinare are, în principal, următoarele atribuţii:
1. elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută de art. 5 lit. c) şi a baremelor de evaluare şi notare, cu respectarea următoarelor reguli:
a) asigurarea concordanţei cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;
b) asigurarea cuprinderii echilibrate a materiei studiate şi a gradului de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;
c) evitarea, pe cât posibil, a repetării subiectelor de la concursurile sau examenele anterioare;
d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării testării scrise;
e) indicarea punctajului prevăzut în barem şi a timpului recomandat pentru rezolvare;
f) evitarea, pe cât posibil, a subiectelor ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, punctarea tuturor soluţiilor a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;
2. predarea către comisia de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea testării scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare în plicuri distincte, închise şi sigilate;
3. evaluarea şi notarea candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 5 lit. b);
4. soluţionarea contestaţiilor formulate cu privire la baremul de evaluare şi notare şi la rezultatele probei prevăzute de art. 5 lit. c), conform dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 25 alin. (3).
(2) Procurorii care sunt membri în comisia de examinare îşi desfăşoară activitatea în afara programului normal de lucru de la parchete.
ART. 14
(1) Testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres constau în aplicarea unui test scris şi în susţinerea unui interviu în faţa comisiei sau comisiilor formate din câte 2 psihologi desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al instanţelor şi parchetelor, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Testul scris şi interviul se susţin de către fiecare candidat, de regulă, pe parcursul a două zile succesive.
(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (3) teza I şi alin. (6) şi ale art. 10 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.
(3) În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.
(4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Acest cod va fi folosit şi la publicarea şi afişarea rezultatelor obţinute la celelalte două probe de concurs sau examen, precum şi a notelor finale, cu excepţia rezultatelor finale ale candidaţilor declaraţi admişi.
(5) Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcţia pentru care candidează, precum şi calificativul recomandabil sau nerecomandabil; calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax la Institutul Naţional al Magistraturii.
(7) Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 3 zile de o comisie formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial, pe baza reevaluării testului scris aplicat şi a susţinerii unui nou interviu.
(8) Rezultatele testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcţia pentru care candidează şi calificativul obţinut, sunt aduse la cunoştinţa membrilor comisiei de examinare.
(9) În cazul în care un candidat a obţinut calificativul nerecomandabil şi a formulat contestaţie, acesta poate solicita comisiei de examinare reprogramarea pentru susţinerea proiectului după soluţionarea contestaţiei la testarea psihologică.
ART. 15
(1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.
(2) În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:
a) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor;
b) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul parchetului şi transparenţa actului de conducere;
c) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor;
d) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.
(3) În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare rapoartele de control efectuate la parchetul pentru care se candidează, însuşite de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului pentru această probă. Modalitatea de repartizare a punctajului maxim de 2,5 puncte în cadrul fiecărei categorii de criterii se stabileşte de comisia de examinare înainte de susţinerea acestei probe. Nota finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.
(5) Rezultatele susţinerii proiectului sunt definitive şi nu pot fi contestate.
(6) În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.
(7) Rezultatele susţinerii proiectului se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi candidaţii.
ART. 16
Desfăşurarea probei constând în susţinerea proiectului se înregistrează cel puţin cu mijloace audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.
ART. 17
Testarea scrisă constă în verificarea cunoştinţelor privind managementul, comunicarea şi resursele umane, pe baza unui test-grilă.
ART. 18
(1) Cu 24 de ore înainte de desfăşurarea testării scrise, comisia de examinare stabileşte subiectele pentru această probă.
(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi notare se predau în plicuri distincte, închise şi sigilate, de către comisia de examinare, comisiei de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de data şi ora susţinerii testării scrise. Comisia de organizare asigură randomizarea subiectelor în 4 variante şi multiplicarea acestora în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală. Plicurile se deschid în ziua probei, în prezenţa reprezentanţilor candidaţilor, după expirarea termenului de acces în sălile de concurs sau examen.
ART. 19
(1) Accesul candidaţilor în sala de concurs sau examen este permis pe baza actului de identitate, în ordinea afişată, la ora stabilită, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probelor, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.
(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, responsabilii de sală aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza tipizată.
ART. 20
(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării testării scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.
(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila de concurs sau examen.
(3) Colţul tezei tipizate se lipeşte şi se ştampilează la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.
(4) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.
(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din proba de concurs sau examen. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri, responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare şi candidatului respectiv.
ART. 21
(1) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului sau examenului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.
(2) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs sau examen şi nu poate comunica conţinutul subiectelor până la încheierea probei scrise.
(3) Pe parcursul desfăşurării probei scrise, membrii comisiei de organizare a concursului sau examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări ale subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de examinare. Pe toată durata desfăşurării testării scrise, în sălile de concurs sau examen au acces numai membrii comisiei de examinare şi de organizare care supraveghează desfăşurarea concursului sau examenului.
(4) Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, stabilite de comisia de examinare, se transmit candidaţilor odată cu subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs sau examen şi se publică, împreună cu subiectele, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea probei scrise. În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit prin fax la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termenul prevăzut de calendarul de concurs sau examen. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de examinare care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.
(6) Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.
(7) Sancţiunile prevăzute la alin. (6) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.
ART. 22
(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine testarea scrisă.
(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează până la înapoierea în sala de concurs sau examen.
(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisia de examinare, nu poate depăşi 4 ore şi se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.
(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.
(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teste tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.
(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.
ART. 23
(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.
(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.
(3) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.
(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un catalog de sală.
(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare până la validarea concursului sau examenului.
(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui comisiei de organizare, care le amestecă şi le numerotează.
ART. 24
(1) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.
(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează.
(3) Rezultatul testării scrise se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
ART. 25
(1) Candidatul nemulţumit de nota obţinută la lucrarea scrisă poate formula contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se transmit prin fax Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări.
(3) Lucrările scrise se recorectează de către 2 membri ai comisiei de examinare, dintre care un procuror şi un specialist în management şi organizare instituţională.
(4) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat.
(5) Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(6) Rezultatele în urma contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.
ART. 26
(1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiect şi nota de la proba scrisă.
(2) Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, care se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, prin folosirea codurilor atribuite candidaţilor conform art. 14 alin. (4).
(3) Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală.
(4) În caz de medii egale, departajarea candidaţilor se face în funcţie de nota obţinută la testarea scrisă, iar dacă şi acestea sunt egale, va fi avută în vedere vechimea cea mai mare în funcţia de procuror.
(5) În circumscripţiile parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
(6) Pentru a ocupa funcţia pentru care candidează, procurorul trebuie să obţină cel puţin media 7 (şapte), iar notele, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă, trebuie să fie cel puţin 5 (cinci).
ART. 27
(1) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor finale.
(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârşirii unei fraude.
SECŢIUNEA a 4-a
Dispoziţii finale
ART. 28
(1) Numirea procurorilor care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
(2) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să verifice şi să comunice dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.
(3) În cazul în care procurorul atacă în instanţă, în condiţiile legii, comunicarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, procedura de numire în funcţia de conducere se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei. Pe această perioadă funcţia de conducere va fi ocupată prin delegare.
ART. 29
Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Codul de procedură civilă.
ART. 30
Pentru cazurile în care în prezentul capitol se prevede publicarea pe paginile de internet ale parchetelor, procurorii generali sau, după caz, prim-procurorii parchetelor transmit documentele prim-grefierului sau, după caz, grefierului-şef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi publicate de îndată, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul publicării, precum şi al retragerii documentului, grefierul notează ora şi data afişării sau ale retragerii pe document, sub semnătura sa, transmiţând de îndată documentul retras procurorului general ori, după caz, prim-procurorului.
ART. 31
(1) Toate documentele întocmite pentru concurs sau examen se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.
(2) Lucrările de concurs sau examen se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.
ART. 32
Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător în cazul organizării concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor militari.
CAP. II
Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen
ART. 33
(1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 49 alin. (9) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, la parchetele de pe lângă judecătorii, parchetele de pe lângă tribunale şi parchetele de pe lângă curţile de apel, se face de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul. Pot fi numiţi în aceste funcţii procurorii care au calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(2) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.
(3) Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul parchetului consultă procurorii secţiei pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.
(4) După consultarea procurorilor, conducătorul parchetului solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al acestui parchet.
(5) Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.
(6) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor secţiei şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi, pe care o înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(7) Motivarea recomandării candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.
(8) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după însuşirea recomandării primite, formulează o propunere motivată de numire în funcţie, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi de înscrisurile prevăzute la alin. (2), de avizul motivat al colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor secţiei şi de recomandarea prevăzută la alin. (1).
ART. 34
(1) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de cel mult 15 zile, un referat în care consemnează:
a) evoluţia carierei profesionale a procurorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;
b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;
c) depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 6 alin. (4) şi a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;
d) conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării procurorilor secţiei la care s-a propus numirea în funcţia de conducere.
(2) Procurorul propus pentru numirea în funcţia de conducere va susţine în faţa secţiei un interviu care constă în:
a) susţinerea planului managerial, sub următoarele aspecte:
(i) prezentarea sintetică a secţiei pentru a cărei conducere candidează;
(ii) identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
(iii) propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei pentru a cărei conducere candidează;
(iv) compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al conducătorului unităţii de parchet, dacă este cazul;
b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;
c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.
(3) Interviul poate fi realizat şi prin videoconferinţă.
(4) Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.
(5) La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului.
(6) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului întocmite de conducerea parchetului, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.
(7) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.
ART. 35
(1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în alte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secţiei sau, după caz, al serviciului din cadrul acestui parchet sau al acestei direcţii.
(2) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime în funcţie de minimum 10 ani.
(3) Prevederile art. 33 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după însuşirea recomandării primite, formulează propunere motivată de numire în funcţie, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi avizul colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor secţiei, serviciului sau biroului, după caz, şi de recomandarea prevăzută la alin. (1).
(5) Prevederile art. 34 se aplică în mod corespunzător.
ART. 36
(1) Numirea procurorilor în condiţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror.
(2) În vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiţiei, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.
(3) Dispoziţiile art. 34 se aplică în mod corespunzător.
(4) Avizul se emite de către Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile.
CAP. III
Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor
ART. 37
(1) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor, numiţi în condiţiile art. 49 şi ale art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, de către conducătorul parchetului, Secţia pentru procurori o trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.
(2) În urma verificărilor efectuate la parchet, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori.
(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru procurori fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea procurorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.
(4) Procurorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.
(5) La termenul fixat, Secţia pentru procurori dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de procurorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.
(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru procurori dispune revocarea procurorului din funcţia de conducere.
(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea procurorului cu funcţie de conducere.
(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată procurorului revocat din funcţia de conducere.
(9) Hotărârea Secţiei pentru procurori poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.
(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru procurori poate dispune suspendarea procurorului din funcţia de conducere.
(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
ART. 38
(1) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) După primirea propunerii ministrului justiţiei, însoţită de rezultatul verificărilor efectuate în condiţiile art. 69 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Secţiei pentru procurori fixează un termen pentru dezbaterea acesteia, dispunând citarea procurorului cu funcţie de conducere şi comunicarea propunerii, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula apărări.
(3) Dispoziţiile art. 37 alin. (4)-(8) se aplică în mod corespunzător.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
