Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea si functionarea Curtii Europene a Drepturilor Omului*)
Având în vedere Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi Protocoalele acesteia,
Adoptã prezentul Regulament:
ART. 1*1) Definiţii În scopul aplicãrii prezentului Regulament şi numai dacã din context nu rezultã contrariul: (a) termenul "convenţie" desemneazã Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi Protocoalele adiţionale la aceastã Convenţie; (b) expresia "Plenara judecãtorilor Curţii" ("Plenul Curţii") desemneazã Curtea Europeanã a Drepturilor Omului reunitã în plen; (c) expresia "Marea Camerã" desemneazã Marea Camerã de şaptesprezece judecãtori constituitã în temeiul art. 27 alin. 1 din Convenţie; (d) termenul "secţie" desemneazã o Camerã constituitã prin hotãrârea Plenarei judecãtorilor Curţii pe o perioadã determinatã în temeiul art. 26 lit. (b) din Convenţie, iar expresia "preşedintele secţiei" desemneazã judecãtorul ales de Plenara judecãtorilor Curţii ca preşedinte al acestei secţii în temeiul art. 26 lit. (c) din Convenţie; (e) termenul "Camerã" desemneazã o Camerã constituitã din şapte judecãtori în temeiul art. 27 alin. 1 din Convenţie, iar expresia "preşedintele Camerei" desemneazã judecãtorul care prezideazã o astfel de "Camerã"; (f) termenul "comitet" desemneazã un comitet constituit din trei judecãtori în temeiul art. 27 alin. 1 din Convenţie; (g) termenul "Curte" desemneazã fie Plenara judecãtorilor Curţii, Marea Camerã, o Secţie, o Camerã, fie un comitet sau colegiul de cinci judecãtori la care se referã art. 43 alin. 2 din Convenţie; (h) expresia "judecãtor ad-hoc" desemneazã orice altã persoanã care nu este judecãtor ales şi care a fost desemnatã de cãtre o Parte contractantã în temeiul art. 27 alin. 2 din Convenţie pentru a face parte din Marea Camerã sau dintr-o Camerã; (i) termenii "judecãtor" şi "judecãtori" desemneazã judecãtorii aleşi de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei şi judecãtorii ad-hoc; (j) expresia "judecãtor-raportor" desemneazã un judecãtor numit pentru a îndeplini obligaţiile prevãzute de art. 48 şi 49 din prezentul Regulament; (k) termenul "delegat" desemneazã un judecãtor numit de Camerã pentru a face parte dintr-o delegaţie (a Curţii), iar expresia "şeful delegaţiei" desemneazã judecãtorul numit de Camerã pentru a conduce delegaţia; (l) termenul "delegaţie" desemneazã un organ alcãtuit din delegaţi, din membri ai Grefei, precum şi din orice alte persoane numite de Camerã pentru a asista delegaţia; (m) termenul "grefier" desemneazã, potrivit contextului, grefierul Curţii sau grefierul unei secţii; (n) termenii "parte " şi "pãrţi " desemneazã: - pãrţile contractante reclamante sau pârâte; - reclamantul (persoanã fizicã, organizaţie neguvernamentalã sau grup de particulari) care a sesizat Curtea în temeiul art. 34 din Convenţie; (o) expresia "terţ intervenient" desemneazã orice Stat contractant sau orice persoanã interesatã care, în temeiul art. 36 alin. 1 şi 2, şi-a exercitat dreptul de a depune observaţii scrise şi de a participa la dezbaterile unei şedinţe publice la care a fost invitat; (p) termenii "audiere" ("şedinţã) şi "audieri" ("şedinţe") desemneazã dezbaterile consacrate admisibilitãţii şi/sau fondului unei cauze, unei cereri de revizuire, de interpretare sau de aviz consultativ; (q) expresia "Comitetul de Miniştri" desemneazã Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei; (r) termenii "fosta Curte" şi "Comisia" desemneazã Curtea şi, respectiv, Comisia Europeanã a Drepturilor Omului înfiinţate în temeiul fostului art. 19 din Convenţie. ----------- *1) Astfel cum a fost modificat la 7 iulie 2003
TITLUL I Organizarea şi funcţionarea Curţii
CAP. I Judecãtorii
ART. 2 Calcularea duratei mandatului 1. Durata mandatului unui judecãtor ales se calculeazã începând cu data alegerii sale. Totuşi, atunci când un judecãtor este reales la expirarea mandatului sau este ales sã înlocuiascã un judecãtor al cãrui mandat a expirat sau care urmeazã sã expire, durata mandatului sãu se calculeazã începând cu data acestei expirãri. 2. Conform art. 23 alin. 5 din Convenţie, judecãtorul ales sã înlocuiascã un judecãtor al cãrui mandat nu a expirat trebuie sã ducã la sfârşit mandatul predecesorului sãu. 3. Conform art. 23 alin. 7 din Convenţie, judecãtorul ales rãmâne în funcţie pânã în momentul la care succesorul sãu depune jurãmântul sau face declaraţia solemnã prevãzutã în art. 3 din prezentul Regulament. ART. 3 Jurãmântul sau declaraţia solemnã 1. Înainte de începerea mandatului, fiecare judecãtor ales trebuie ca, la prima reunire a Plenarei Curţii la care judecãtorul asistã dupã alegerea sa sau, dacã este nevoie, în faţa preşedintelui Curţii, sã depunã urmãtorul jurãmânt sau sã facã urmãtoarea declaraţie solemnã: "Jur" - sau "Declar în mod solemn" - "cã voi exercita cu onoare, în mod independent şi imparţial atribuţiile ce îmi revin ca judecãtor şi cã voi pãstra secretul tuturor deliberãrilor." 2. Aceasta se consemneazã într-un procesul-verbal. ART. 4 Incompatibilitãţi Conform art. 21 alin. 3 din Convenţie, pe perioada mandatului lor judecãtorii nu pot exercita nici o activitate politicã sau administrativã ori vreo activitate profesionalã care este incompatibilã cu independenţa sau imparţialitatea lor sau cu cerinţele impuse de exercitarea unei activitãţi cu caracter continuu. Fiecare judecãtor trebuie sã declare în faţa Preşedintelui Curţii orice activitate suplimentarã. În cazul unei neînţelegeri între preşedinte şi judecãtorul respectiv, orice problemã ridicatã va fi soluţionatã de Plenara judecãtorilor Curţii. ART. 5 Ordinea protocolarã (Rangul) 1. Judecãtorii aleşi urmeazã, ca rang, dupã preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii şi dupã preşedinţii secţiilor, în ordinea datei la care au fost aleşi; în caz de realegere, chiar dacã nu imediatã, se ia în considerare durata funcţiei de judecãtor ales execitatã anterior de cel interesat. 2. Vicepreşedinţii aleşi în aceastã funcţie în aceeaşi zi, iau rang potrivit duratei funcţiei lor de judecãtor. În caz de egalitate, rangul se atribuie potrivit vârstei. Aceeaşi regulã se aplicã şi preşedinţilor de secţii. 3. Judecãtorii cu durata egalã a funcţiei iau rang potrivit vârstei. 4. Judecãtorii ad-hoc iau rang potrivit vârstei, dupã judecãtorii aleşi. ART. 6 Demisia Demisia unui judecãtor este adresatã preşedintelui Curţii, care o transmite Secretarului General al Consiliului Europei. Sub rezerva aplicãrii art. 24 alin. 4 in fine şi a art. 26 alin. 3 din prezentul Regulament, demisia va reprezenta vacanţa postului respectiv. ART. 7 Revocarea Un judecãtor nu poate fi revocat din funcţia sa decât dacã ceilalţi judecãtori, întruniţi în şedinţã plenarã, decid cu o majoritate de douã treimi din numãrul judecãtorilor aleşi în funcţie, cã el a încetat sã mai corespundã condiţiilor impuse de funcţie. El trebuie sã fie mai întâi audiat de Plenara judecãtorilor Curţii. Orice judecãtor poate iniţia procedura de revocare din funcţie.
CAP. II*1) Preşedinţia Curţii şi rolul Biroului ------------ *1) Astfel cum a fost modificat la 7 iulie 2005
ART. 8*2) Alegerea preşedintelui, a vicepreşedinţilor Curţii, a preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor de secţii 1. Plenara judecãtorilor Curţii îşi alege preşedintele, cei doi vicepreşedinţi şi preşedinţii de secţie pentru o perioadã de trei ani, cu condiţia ca aceastã perioadã sã nu depãşeascã durata mandatului lor ca judecãtori. 2. De asemenea, fiecare secţie îşi alege un vicepreşedinte pentru o perioadã de trei ani, care îl înlocuieşte pe preşedinte în cazul în care acesta se aflã în imposibilitate de a îşi exercita funcţia. 3. Un judecãtor ales conform dispoziţiilor alin. 1 sau 2 de mai sus nu poate fi reales decât o singurã datã pentru o funcţie de acelaşi nivel. Aceastã limitã impusã numãrului de mandate nu împiedicã pe judecãtorul titular al unui mandat de genul celui arãtat mai sus la data intrãrii în vigoare a prezentului amendament al art. 8 din Regulament*) sã fie reales o datã în aceeaşi funcţie. ------------- *)Aceastã datã este 1 decembrie 2005.
4. Preşedinţii şi vicepreşedinţii continuã sã-şi exercite atribuţiile pânã la alegerea succesorilor lor. 5. Alegerile reglementate de acest articol se desfãşoarã prin vot secret; la el pot participa numai judecãtorii aleşi prezenţi. Dacã nici un candidat nu întruneşte majoritatea absolutã de voturi, se procedeazã la unul sau mai multe tururi adiţionale de scrutin, pânã când un candidat întruneşte majoritatea absolutã. La fiecare tur, judecãtorul care a obţinut cel mai mic numãr de voturi este eliminat. Dacã mai mulţi candidaţi obţin, fiecare, cel mai mic numãr de voturi, este eliminat numai acel candidat aflat într-o asemenea situaţie care este ultimul în ordinea protocolarã stabilitã conform art. 5 din prezentul Regulament. în caz de numãr egal de voturi între cei doi candidaţi în turul de scrutin final, are preferinţã judecãtorul aflat pe cea mai bunã poziţie protocolarã, în conformitate cu acelaşi art. 5. ------------ *2) Astfel cum a fost modificat la 7 noiembrie 2005
ART. 9 Atribuţiile preşedintelui Curţii 1. Preşedintele Curţii conduce lucrãrile şi serviciile Curţii. El reprezintã Curtea şi, în special, asigurã relaţiile acesteia cu autoritãţile Consiliului Europei. 2. Preşedintele prezideazã şedinţele plenare ale Curţii, şedinţele Marii Camere şi cele ale colegiului de cinci judecãtori. 3. Preşedintele nu ia parte la examinarea cauzelor aflate pe rolul Camerelor, decât dacã este judecãtorul ales în numele unei pãrţi contractante aflate în cauzã. ART. 9A*1) Rolul Biroului 1. a) Curtea îşi organizeazã un birou, alcãtuit din preşedintele şi vicepreşedinţii ei şi din preşedinţii de secţie. Atunci când unul din vicepreşedinţii Curţii sau un preşedinte de secţie nu poate participa la şedinţele biroului, el este înlocuit de vicepreşedintele secţiei care se aflã imediat dupã el în ordinea protocolarã prevãzutã de art. 5 din Regulament. b) Biroul poate solicita participarea oricãrui membru al Curţii sau a oricãrei alte persoane a cãrei prezenţã este consideratã necesarã. 2. Biroul este asistat de grefier şi de grefierii adjuncţi. 3. Biroul are ca misiune sã-l asiste pe preşedinte în îndeplinirea atribuţiilor sale de conducere a lucrãrilor şi serviciilor Curţii. În acest scop, preşedintele Curţii poate sã supunã biroului orice problemã administrativã sau extrajudiciarã care ţine de competenţa sa. 4. De asemenea, Biroul asigurã coordonarea între secţiile Curţii. 5. Preşedintele poate consulta Biroul înainte de a emite instrucţiuni practice în sensul art. 32 din prezentul Regulament şi înainte de a aproba instrucţiunile generale stabilite de grefier în temeiul art. 17 alin. 4 din prezentul Regulament. 6. Biroul poate aduce orice problemã la cunoştinţa Plenarei judecãtorilor Curţii, cãreia îi poate prezenta, de asemenea, propuneri. 7. Pentru fiecare şedinţã a Biroului se va completa un proces-verbal şi se va distribui judecãtorilor în cele douã limbi oficiale ale Curţii. Secretarul Biroului este desemnat de grefier, cu acordul preşedintelui Curţii ------------ *1) Text introdus la 7 iulie 2003
ART. 10 Atribuţiile vicepreşedinţilor Curţii Vicepreşedinţii Curţii îl asistã pe preşedintele Curţii. Ei îi ţin locul preşedintelui dacã acesta din urmã nu poate sã-şi îndeplineascã atribuţiile sau dacã postul de preşedinte este vacant, sau la cererea preşedintelui. De asemenea, ei îndeplinesc şi funcţia de preşedinte de secţie. ART. 11 Înlocuirea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor Curţii Dacã preşedintele sau vicepreşedinţii Curţii nu pot sã-şi îndeplineascã atribuţiile sau dacã posturile lor sunt vacante în acelaşi timp, funcţia de preşedinte al Curţii este preluatã de un preşedinte de secţie sau, dacã nici unul nu este disponibil, de un alt judecãtor ales, urmându-se ordinea protocolarã stabilitã de art. 5 din Regulament. ART. 12*2) Preşedinţia secţiilor şi Camerelor Preşedinţii secţiilor prezideazã şedinţele secţiei şi ale Camerelor ai cãror membri sunt şi conduc lucrãrile secţiilor. Vicepreşedinţii secţiilor le ţin locul dacã aceştia nu pot sã-şi îndeplineascã atribuţiile sau dacã postul de preşedinte al secţiei respective este vacant, sau la cererea preşedintelui de secţie. în lipsa lor, ei sunt înlocuiţi de membrii secţiei şi ai camerelor, dupã ordinea protocolarã stabilitã de art. 5 din Regulament. ------------ *2) Astfel cum a fost modificat la 17 iunie şi la 8 iulie 2002.
ART. 13*1) Incapacitatea de exercitare a funcţiei Membrii Curţii nu pot prezida într-o cauzã în care este parte statul ai cãrui resortisanţi sunt sau pentru care au fost aleşi, sau într-o cauzã în care au fost desemnaţi ca judecãtori în temeiul art. 29 alin 1 a) sau al art. 38 alin 1. din prezentul Regulament. ------------ *1) Astfel cum a fost modificat la 4 iulie 2005
ART. 14 Reprezentarea echilibratã a sexelor În legãturã cu efectuarea numirilor aflate sub incidenţa acestui capitol şi a capitolului urmãtor din prezentul Regulament, Curtea va urma o politicã de reprezentare echilibratã a sexelor.
CAP. III Grefa
ART. 15 Alegerea grefierului 1. Curtea, reunitã în plen, îşi alege grefierul. Candidaţii trebuie sã se bucure de cea mai înaltã consideraţie moralã, sã aibã cunoştinţele juridice, administrative şi lingvistice, precum şi experienţa necesare pentru a îndeplini atribuţiile aferente funcţiei. 2. Grefierul este ales pentru un mandat de cinci ani şi poate fi reales. Grefierul nu poate fi revocat din funcţie, decât dacã judecãtorii, reuniţi în şedinţã plenarã, hotãrãsc, printr-o majoritate de douã treimi dintre judecãtorii aleşi în funcţie, cã cel în cauzã a încetat sã mai îndeplineascã condiţiile cerute. Acesta trebuie sã fie audiat în prealabil de cãtre Plenara judecãtorilor Curţii. Orice judecãtor poate declanşa procedura de revocare din funcţie. 3. Alegerile reglementate de prezentul articol se desfãşoarã prin vot secret; la el participã doar judecãtorii aleşi care sunt prezenţi. Dacã nici un candidat nu întruneşte majoritatea absolutã, se procedeazã la un tur de scrutin de balotaj între candidaţii care au obţinut cel mai mare numãr de voturi. În caz de numãr egal de voturi, în primul rând va fi preferatã o candidatã, iar dacã nu este niciuna, candidatul cel mai în vârstã. 4. Înainte de începerea mandatului, grefierul depune urmãtorul jurãmânt sau face urmãtoarea declaraţie solemnã în faţa Plenarei judecãtorilor Curţii sau, dacã este necesar, în faţa preşedintelui Curţii: "Jur" - sau "Declar în mod solemn" - "cã voi exercita cu loialitate, discreţie şi cu conştiinciozitate atribuţiile pe care mi le conferã funcţia de grefier al Curţii Europene a Drepturilor Omului." Acest fapt se consemneazã în procesul-verbal. ART. 16 Alegerea grefierilor adjuncţi 1. Plenara judecãtorilor Curţii alege, de asemenea, doi grefieri adjuncţi în condiţiile, în modalitatea şi pe durata mandatului definite în articolul precedent. Procedura de revocare din funcţie prevãzutã pentru grefier se aplicã, de asemenea, în cazul revocãrii grefierilor adjuncţi. Curtea se consultã mai întâi cu grefierul în legãturã cu aceste douã probleme. 2. Înainte de începerea mandatului, grefierul adjunct depune un jurãmânt sau face o declaraţie solemnã în faţa Plenarei judecãtorilor Curţii sau, dacã este necesar, în faţa preşedintelui Curţii, în condiţii asemãnãtoare cu cele prevãzute pentru grefier. Aceasta se consemneazã în proces-verbal. ART. 17 Atribuţiile grefierului 1. Grefierul asistã Curtea în îndeplinirea atribuţiilor sale. El este responsabil de organizarea şi de activitãţile grefei sub conducerea preşedintelui Curţii. 2. Grefierul are în custodie arhiva Curţii şi este intermediarul tuturor comunicãrilor şi notificãrilor fãcute de sau adresate Curţii în legãturã cu cauzele aduse sau care urmeazã sã fie aduse în faţa Curţii. 3.Grefierul, sub rezerva obligaţiei de rezervã şi de discreţie impusã de funcţia sa, rãspunde cererilor de informaţii privitoare la activitatea Curţii, în special celor care provin din partea presei. 4. Funcţionarea grefei este reglementatã de instrucţiuni generale întocmite de Grefier şi aprobate de preşedintele Curţii. ART. 18 Organizarea grefei 1. Grefa este alcãtuitã din grefieri de secţie, în numãr egal cu cel al secţiilor constituite de Curte, şi din departamentele necesare pentru a furniza Curţii serviciile administrative şi juridice necesare funcţionãrii ei. 2. Grefierul de secţie asistã secţia în îndeplinirea atribuţiilor sale şi poate fi asistat de un grefier adjunct. 3. Funcţionarii grefei, inclusiv asistenţii juridici, dar fãrã grefier şi grefierii adjuncţi, sunt numiţi de cãtre Secretarul General al Consiliului Europei cu acordul preşedintelui Curţii ori al grefierului care acţioneazã potrivit instrucţiunilor preşedintelui.
CAP. IV Funcţionarea Curţii
ART. 19 Sediul Curţii 1. Sediul Curţii se aflã la sediul Consiliului Europei la Strasbourg. Totuşi, dacã considerã cã este util, Curtea poate sã-şi exercite atribuţiile în altã parte pe teritoriile statelor membre ale Consiliului Europei. 2. În orice stadiu al examinãrii unei cereri, Curtea poate hotãrî cã este necesar ca o investigaţie sau o altã activitate sã fie efectuatã în orice alt loc de cãtre Curte sau de cãtre unul sau mai mulţi dintre membrii sãi. ART. 20 Sesunile plenare ale Curţii 1. Sesiunile plenare ale Curţii sunt convocate de preşedintele Curţii ori de câte ori o impune exercitarea atribuţiilor sale conform Convenţiei şi acestui Regulament. Preşedintele Curţii convoacã o şedinţã plenarã dacã cel puţin o treime din membrii Curţii solicitã acest lucru, şi, în orice caz, o datã pe an pentru a analiza problemele administrative. 2. Cvorumul necesar funcţionãrii Plenarei judecãtorilor Curţii este reprezentat de douã treimi dintre judecãtorii aleşi în funcţie. 3. Dacã nu se întruneşte cvorumul, preşedintele amânã şedinţa. ART. 21 Alte sesiuni ale Curţii 1. Marea Camerã, Camerele şi comitetele au activitate permanentã. Totuşi, la propunerea preşedintelui, Curtea stabileşte în fiecare an sesiunile de lucru. 2. În afara acestor perioade, Marea Camerã şi Camerele pot fi convocate de preşedinţii lor în cazuri urgente. ART. 22 Deliberãrile 1. Curtea delibereazã în camera de consiliu. Deliberãrile sale sunt secrete. 2. La deliberãri iau parte numai judecãtorii. Sunt prezenţi în camera de consiliu grefierul sau persoana desemnatã sã îl înlocuiascã, precum şi alţi asemenea funcţionari ai grefei şi interpreţi a cãror asistenţã este necesarã. Nici o altã persoanã nu poate fi admisã la deliberãri decât în temeiul unei dispoziţii speciale a Curţii. 3. Înainte de a supune la vot orice problemã în cadrul Curţii, preşedintele poate sã le cearã judecãtorilor sã-şi exprime opiniile cu privire la aceasta. ART. 23 Votarea 1. Deciziile Curţii se iau cu majoritatea judecãtorilor prezenţi. În cazul unei egalitãţi, votul se repetã şi, dacã se obţine tot egalitate, preşedintele are votul hotãrâtor. Acest alineat se aplicã dacã nu se prevede altfel prin prezentul Regulament. 2. Deciziile şi hotãrârile Marii Camere şi ale Camerelor sunt adoptate cu majoritatea judecãtorilor aflaţi în şedinţã. Nu sunt admise abţineri în privinţa votului final privitor la admisibilitatea sau la fondul cauzei. 3. De regulã, votul se exprimã prin ridicarea mâinii. Preşedintele poate sã propunã votul nominal deschis, în ordinea inversã a prioritãţii. 4. Orice problemã care urmeazã sã fie supusã la vot trebuie formulatã în termeni clari. ART. 23A*1) Deciziile adoptate prin acord tacit Atunci când este necesarã soluţionarea unei probleme de procedurã sau a oricãrei alte probleme în afara reuniunilor programate, preşedintele poate da instrucţiuni sã circule un proiect de decizie printre judecãtori şi sã fixeze acestora un termen pentru a formula observaţii. În absenţa oricãrei obiecţii din partea judecãtorilor, propunerea este consideratã adoptatã la expirarea acestui termen. ------------ *1) Articol introdus la 13 decembrie 2004
CAP. V Formaţiunile de judecatã
ART. 24*1) Organizarea Marii Camere 1. Marea Camerã este compusã din şaptesprezece judecãtori şi cel puţin trei judecãtori supleanţi. 2. (a) Marea Camerã este alcãtuitã din preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii şi preşedinţii de secţii. Atunci când vicepreşedintele Curţii sau preşedintele de secţie nu poate face parte din Marea Camerã, acesta este înlocuit de cãtre vicepreşedintele acelei secţii. (b) Judecãtorul ales în numele pãrţii contractante în cauzã, sau, dacã este cazul, judecãtorul desemnat în temeiul art. 29 sau al art. 30 din Regulament este membru de drept al Marii Camere în conformitate cu art. 27 alin. 2 şi 3 din Convenţie. (c) în cauzele în care Marea Camerã este învestitã în temeiul art. 30 din Convenţie, ea include membrii camerei care s-a desesizat. (d) în cauzele atribuite Marii Camere în temeiul art. 43 din Convenţie, Marea Camerã nu cuprinde nici un judecãtor care a participat la deliberãrile Camerei care a pronunţat hotãrârea asupra cauzei respective, cu excepţia preşedintelui acelei Camere şi a judecãtorului ales în numele pãrţii contractante în cauzã, precum nici un judecãtor care a fãcut parte din Camera sau Camerele care s-au pronunţat asupra admisibilitãţii cauzei. (e) Judecãtorii şi judecãtorii supleanţi care urmeazã sã completeze Marea Camerã în fiecare cauzã care îi este atribuitã sunt desemnaţi dintre ceilalţi judecãtori rãmaşi, prin tragere la sorţi efectuatã de cãtre preşedintele Curţii în prezenţa grefierului.Modalitãţile de tragere la sorţi sunt stabilite de cãtre Plenara judecãtorilor Curţii, care vegheazã la asigurarea unei alcãtuiri echilibrate din punct de vedere geografic şi care sã reflecte diversitatea sistemelor juridice existente în statele contractante. (f) Marea Camerã se va constitui potrivit dispoziţiilor alin. 2 lit a) şi e) din prezentul articol atunci când soluţioneazã o cerere de aviz consultativ în baza art. 47 din Convenţie. 3. Dacã existã judecãtori care nu pot participa, ei vor fi înlocuiţi cu judecãtorii supleanţi în ordinea în care aceştia au fost desemnaţi în baza alin. 2 lit. (e) din prezentul articol. 4. Judecãtorii şi judecãtorii supleanţi desemnaţi în conformitate cu dispoziţiile de mai sus participã la judecarea cauzei pânã la finalizarea procedurii. Chiar dacã le expirã mandatul, ei continuã sã participe la judecarea cauzei dacã au cunoscut deja fondul. Acesta dispoziţii se aplicã şi în privinţa avizelor consultative. 5. (a) Colegiul de cinci judecãtori ai Marii Camere competent sã examineze o cerere formulatã în temeiul art. 43 din Convenţie este alcãtuit din: - preşedintele Curţii; dacã preşedintele este indisponibil, el este înlocuit de vicepreşedintele cu rang protocolar mai înalt; - preşedinţii a douã secţii desemnate prin rotaţie; dacã preşedintele unei secţii astfel desemnate este indisponibil, el este înlocuit de vicepreşedintele acestei secţii; - doi judecãtori desemnaţi prin rotaţie dintre judecãtorii din rândul celorlalte secţii care nu au preşedinţii în colegiu în perioada respectivã; aceştia vor face parte din colegiu o perioadã de 6 luni; - cel puţin doi judecãtori supleanţi, desemnaţi prin rotaţie dintre judecãtorii aleşi din secţiile cãrora aparţin judecãtorii aleşi pentru o perioadã de 6 luni. (b) Atunci când examineazã o cerere de trimitere, colegiul nu trebuie sã cuprindã nici un judecãtor care a luat parte la examinare admisibilitãţii sau a fondului cauzei respective. (c) Un judecãtor ales pentru statul interesat în cauza pentru care s-a cerut trimiterea sau cetãţean al acestei tãri nu poate face parte din colegiu atunci când acesta examineazã cererea respectivã. De asemenea, un judecãtor ales pentru statul în cauzã în temeiul art. 29 sau 30 din Regulament nu poate participa la examinarea cererii. d) Dacã un membru al colegiului este indisponibil pentru motivele arãtate la alineatele b) sau c), el este înlocuit de un judecãtor supleant, desemnat prin rotaţie dintre judecãtorii aleşi din cadrul secţiilor pentru a face parte din colegiu o perioadã de 6 luni. ----------- *1) Articol modificat la 8 decembrie 2000, 13 decembrie 2004, 4 iulie 2005 şi 7 noiembrie 2005 şi 29 mai 2006
ART. 25 Organizarea secţiilor 1. Camerele prevãzute de art. 26 lit. (b) din Convenţie (denumite "secţii" în prezentul Regulament) sunt constituite de Plenara judecãtorilor Curţii, la propunerea preşedintelui acesteia, pe o perioadã de trei ani cu începere din momentul alegerii titularilor funcţiilor prezidenţiale ale Curţii potrivit art. 8 din prezentul Regulament. Existã cel puţin 4 secţii. 2. Fiecare judecãtor este membru al unei secţii. Alcãtuirea secţiilor trebuie sã fie echilibratã, atât din punct de vedere geografic, cât şi din punctul de vedere al reprezentãrii sexelor şi ţinând seama de diferitele sisteme juridice existente în statele contractante. 3. Când un judecãtor înceteazã sã mai fie membru al Curţii înainte de expirarea perioadei pentru care a fost constituitã secţia, succesorul lui îi va lua locul în secţie ca membru al Curţii. 4. Preşedintele Curţii poate sã face modificãri, în cazuri excepţionale, în alcãtuirea secţiilor dacã împrejurãrile o impun. 5. La propunerea preşedintelui, Plenara judecãtorilor Curţii poate constitui o secţie suplimentarã. ART. 26*1) Organizarea Camerelor 1. Camerele de şapte judecãtori prevãzute în art. 27 alin. 1 din Convenţie pentru examinarea cauzelor aduse în faţa Curţii se constituie pe baza secţiilor dupã cum urmeazã: (a) Sub rezerva alin. 2 al prezentului articol şi art. 28 alin. 4 ultima frazã din prezentul Regulament, Camera este compusã pentru fiecare caz în parte din preşedintele de secţie şi judecãtorul ales în numele pãrţii contractante interesate. Dacã acesta din urmã nu este membru al secţiei cãreia i-a fost atribuitã cererea conform art. 51 sau 52 din prezentul Regulament, el va face parte din Camerã ca membru de drept în conformitate cu art. 27 alin. 2 din Convenţie. Art. 29 se aplicã dacã judecãtorul respectiv este indisponibil sau se abţine. (b) Ceilalţi membri ai Camerei sunt desemnaţi de preşedintele de secţie prin rotaţie dintre membrii secţiei respective. (c) Membrii secţiei, care nu au fost desemnaţi astfel, participã în cauzã ca judecãtori supleanţi. 2. Judecãtorul ales în numele oricãrei pãrţi contractante sau, dacã este cazul, un alt judecãtor ales sau un judecãtor ad-hoc desemnat în conformitate cu art. 29 şi 30, pot fi scutiţi de preşedintele Camerei sã participe la şedinţele consacrate problemelor preparatorii sau de procedurã. Pentru buna desfãşurare a acestor şedinţe, se prezumã cã statul în cauzã a desemnat în locul acelui judecãtor pe primul judecãtor supleant, în conformitate cu art. 29 alin. 1 din prezentul Regulament. 3. Chiar şi dupã încheierea mandatelor lor, judecãtorii continuã sã se ocupe de cauza la care au participat la examinarea fondului. ------------ *1) Articol modificat la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 27 Comitetele 1. În baza art. 27 alin. 1 din Convenţie se constituie comitete de 3 judecãtori aparţinând aceleaşi secţii. Dupã consultarea preşedinţilor secţiilor, preşedintele Curţii decide asupra numãrului de comitete ce vor fi create. 2. Comitetele sunt constituite pentru o perioadã de 12 luni, prin rotaţie, dintre membrii secţiei, cu excepţia preşedintelui. 3. Membrii secţiei care nu sunt membrii unui comitet pot fi desemnaţi sã înlocuiascã pe acei membri ai comitetului care sunt indisponibili. 4. Fiecare comitet este condus de cãtre un membru al acestuia, desemnat din cadrul secţiei. ART. 28*2) Indisponibilitatea, abţinerea sau recuzarea 1. Orice judecãtor care nu poate participa la şedinţele la care a fost convocat înştiinţeazã despre aceasta, în cel mai scurt timp, pe preşedintele Camerei. 2. Nici un judecãtor nu poate participa la examinarea unei cauze dacã: (a) are un interes personal în cauzã, rezultat de exemplu dintr-o relaţie matrimonialã sau de rudenie, dintr-o altã legãturã de rudenie apropiatã, dintr-o strânsã legãturã personalã sau profesionalã, ori dintr-un raport de subordonare cu oricare dintre pãrţi; (b) a intervenit anterior în cauzã, fie ca agent, avocat, consilier al unei pãrţi sau al unei persoane ce are un interes în cauzã, fie, la nivel naţional sau internaţional, ca membru al unei alte jurisdicţii sau al unei comisii de anchetã, sau în orice altã calitate; (c) desfãşoarã, în timp ce este judecãtor ad hoc sau fost judecãtor ales care continuã sã participe la examinarea cauzei pe temeiul art. 26 alin. 3 din prezentul Regulament, activitãţi politice sau administrative, ori activitãţi profesionale incompatibile cu independenţa şi imparţialitatea sa; (d) a exprimat în public, prin intermediul mass-media, în scris, prin acţiuni publice sau prin orice alte mijloace, opinii care, în mod obiectiv, sunt de naturã sã-i afecteze imparţialitatea; (e) pentru oricare alt motiv, independenţa şi imparţialitatea sa pot fi, în mod legitim, puse la îndoialã. 3. Dacã un judecãtor se abţine pentru unul dintre motivele menţionate, îl va înştiinţa pe preşedintele Camerei, care îl dispenseazã de a participa la examinarea acelei cauze. 4. Dacã judecãtorul aflat într-o asemenea situaţie sau preşedintele Camerei ezitã cu privire la existenţa sau inexistenţa uneia dintre cauzele de abţinere enumerate la alin. 2 din prezentul articol, acest lucru va fi hotãrât de Camerã. Camera ascultã pe judecãtorul în cauzã, apoi delibereazã şi voteazã în absenţa acelui judecãtor. În scopul deliberãrii şi votãrii asupra acestei probleme, judecãtorul în cauzã este înlocuit de primul judecãtor supleant al Camerei. La fel se va proceda dacã judecãtorul a fost desemnat sã facã parte din Camerã ca judecãtor ad hoc, conform art. 29 alin. 1 din prezentul Regulament, în locul judecãtorului ales pentru statul în cauzã. 5. Dispoziţiile de mai sus se aplicã şi în situaţia participãrii unui judecãtor la un comitet, înştiinţarea prevãzutã la alineatele 1 şi 3 adresându-se în acest caz preşedintelui secţiei. ------------ *2) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002 şi la 13 decembrie 2004.
ART. 29*1) Judecãtorii ad-hoc 1. (a) Dacã judecãtorul ales în numele unui stat aflat în cauzã este indisponibil, se abţine sau este dispensat, sau în lipsa unui asemenea judecãtor, preşedintele Camerei invitã acel stat sã-i comunice, într-un termen de 30 de zile, dacã înţelege sã desemneze fie un alt judecãtor ales, fie un judecãtor ad hoc şi, în caz afirmativ, sã indice în acelaşi timp, numele persoanei desemnate. (b) Aceeaşi regulã se aplicã şi în cazul în care persoana astfel desemnatã este indisponibilã sau se abţine. (c) Judecãtorul ad-hoc trebuie sã îndeplineascã condiţiile cerute de art. 21 alin. 1 din Convenţie, sã nu se afle în imposibilitate de a lua parte la judecarea cauzei pentru vreunul dintre motivele prevãzute de art. 28 din prezentul Regulament şi sã corespundã exigenţelor de disponibilitate şi de prezenţã enunţate în alin. 5 al acestui articol. 2. Dacã partea contractantã în cauzã nu rãspunde în termen de 30 de zile sau pânã la expirarea prelungirii acestui termen pe care poate sã o acorde preşedintele Camerei, se prezumã cã aceasta a renunţat la dreptul sãu de a desemna un judecãtor ad hoc. De asemenea, ea este prezumatã cã a renunţat la acest drept dacã desemneazã de douã ori, cu prilejul examinãrii aceleiaşi cereri, ca judecãtor ad-hoc o persoanã care nu îndeplineşte condiţiile prevãzute în alin. 1 lit. (c) al acestui articol. 3. Preşedintele Camerei poate decide ca partea contractantã în cauzã sã fie invitatã sã procedeze la desemnare potrivit alin. 1 lit. (a) din acest articol numai atunci când i se va comunica cererea conform art. 54 alin. 2 din Regulament. În acest caz, pânã la momentul desemnãrii, se prezumã cã partea contractantã în cauzã l-a desemnat în aceastã calitate pe primul judecãtor supleant în locul judecãtorului ales. 4. Judecãtorul ad-hoc, la începutul primei şedinţe consacrate examinãrii cauzei dupã desemnarea sa, depune jurãmântul sau face declaraţia solemnã prevãzutã în art. 3 din Regulament, sens în care se întocmeşte un proces-verbal. 5. Judecãtorii ad-hoc trebuie sã fie la dispoziţia Curţii şi, sub rezerva prevederilor art. 26 alin. 2 din Regulament, sã asiste la şedinţele camerei. ------------ *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 30*1) Comunitatea de interese 1. Dacã douã sau mai multe pãrţi contractante, reclamante sau pârâte, au un interes comun, preşedintele camerei le poate invita sã desemneze, în calitate de judecãtor al comunitãţii de interese, pe unul dintre judecãtorii aleşi în reprezentarea lor, care va fi chemat sã participe de drept la judecarea cauzei; în lipsa unui acord, preşedintele alege prin tragere la sorţi pe judecãtorul care va participa la judecarea cauzei dintre judecãtorii propuşi de statele interesate. 2. Preşedintele Camerei poate decide sã invite pãrţile contractante aflate într-o asemenea situaţie sã procedeze la desemnarea unui judecãtor conform alin. 1 al acestui articol, doar odatã cu comunicarea cererii cãtre partea contractantã, în conformitate cu art. 54 alin. 2 din prezentul Regulament. 3. În cazul contestãrii existenţei unui interes comun sau a oricãrei alte chestiuni conexe, Camera va decide, dacã este cazul, dupã primirea observaţiilor scrise ale pãrţilor contractante interesate. ------------ *1) Articol modificat de Curte la 7 iulie 2003.
TITLUL II Procedura
CAP. I Reguli generale
ART. 31 Posibilitatea unor derogãri speciale Dispoziţiile prezentului titlu nu împiedicã Curtea sã deroge de la acestea, în caz de nevoie, cu ocazia examinãrii unei cauze deosebite, dupã ce va fi consultat pãrţile. ART. 32 Instrucţiuni practice Preşedintele Curţii poate emite instrucţiuni practice, în special referitor la probleme precum derularea şedinţelor publice şi depunerea observaţiilor scrise sau a altor documente. ART. 33*1) Publicitatea documentelor 1. Toate documentele privitoare la o anumitã cauzã, depuse de pãrţi sau de terţii intervenienţi, cu excepţia celor depuse, astfel cum dispune art. 62 din prezentul Regulament, în cadrul negocierilor purtate în scopul soluţionãrii pe cale amiabilã a litigiului, sunt accesibile publicului potrivit modalitãţilor practice edictate de grefier, afarã de situaţia în care preşedintele camerei decide altfel, pentru motivele indicate în alineatul 2 al prezentului articol, fie din oficiu, fie la cererea unei pãrţi sau a oricãrei persoane interesate. 2. Accesul publicului la un document sau la o parte a unui document poate fi restrâns în interesul moralei, al ordinii publice sau al securitãţii naţionale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor o impun, sau când, în împrejurãri speciale, în mãsura consideratã strict necesarã de cãtre preşedintele camerei, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei. 3. Orice cerere de pãstrare a confidenţialitãţii formulatã în temeiul alin. 1 al acestui articol trebuie sã fie motivatã şi sã precizeze dacã are ca obiect toate documentele unui dosar sau doar o parte dintre acestea. 4. Deciziile şi hotãrârile camerei sunt accesibile publicului. Curtea face publice,în mod periodic, informaţiile generale privitoare la deciziile adoptate de comitete pe temeiul art. 53 alin. 2 din prezentul Regulament. ----------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002, la 7 iulie 2003 şi la 4 iulie 2005
ART. 34*2) Utilizarea limbilor oficiale 1. Limbile oficiale ale Curţii sunt franceza şi engleza. 2. Atunci când o cerere este introdusã pe temeiul art. 34 din Convenţie, toate comunicãrile cu reclamantul sau cu reprezentantul sãu şi toate observaţiile orale sau scrise depuse de reclamant sau de reprezentantul sãu, dacã nu au fost fãcute sau redactate într-una din limbile oficiale ale Curţii, trebuie sã se facã sau sã fie redactate în una din limbile oficiale ale pãrţilor contractante, câtã vreme cererea nu a fost comunicatã unei pãrţi contractante, pe temeiul dispoziţiilor prezentului Regulament. Dacã o parte contractantã este informatã cu privire la introducerea unei cereri, sau dacã aceasta i se comunicã în virtutea prezentului Regulament, cererea şi anexele sale trebuie comunicate în limba în care reclamantul le-a depus la grefã. 3. (a) Toate comunicãrile cu reclamantul sau cu reprezentantul sãu şi toate observaţiile orale sau scrise ale reclamantului sau ale reprezentantului sãu ce privesc şedinţa publicã, sau care intervin dupã comunicarea cererii unei pãrţi contractante, trebuie sã fie fãcute sau redactate într-una dintre limbile oficiale ale Curţii, cu excepţia cazului în care preşedintele camerei autorizeazã utilizarea în continuare a limbii oficiale a pãrţii contractante. (b) Dacã o asemenea autorizare este acordatã, grefierul va lua mãsurile necesare în vederea traducerii, integrale sau parţiale, în francezã sau în englezã, a observaţiilor orale sau scrise ale reclamantului, atunci când preşedintele camerei considerã necesarã o asemenea mãsurã în interesul bunei desfãşurãri a procedurii. (c) În mod excepţional, preşedintele camerei poate condiţiona acordarea autorizaţiei de suportarea de cãtre reclamant, în tot sau în parte, a cheltuielilor astfel ocazionate. (d) Cu excepţia hotãrârii contrare a preşedintelui camerei, orice decizie adoptatã pe temeiul dispoziţiilor de mai sus ale prezentului paragraf rãmâne aplicabilã în toate fazele ulterioare ale procedurii, inclusiv cele ce vor fi impuse de introducerea unei cereri de trimitere a cauzei în faţa Marii Camere sau a unei cereri de interpretare sau de revizuire a hotãrârii în conformitate cu art. 73, art. 79, respectiv art. 80 din prezentul Regulament. 4. (a) Toate comunicãrile cu un stat contractant care este parte într-un litigiu şi toate observaţiile orale sau scrise provenite de la aceastã parte trebuie sã se facã sau sã fie redactate într-una din limbile oficiale ale Curţii. Preşedintele camerei poate autoriza partea contractantã sã utilizeze limba sa oficialã sau una din limbile sale oficiale pentru observaţiile sale, orale sau scrise. (b) Dacã o asemenea autorizare este acordatã, partea care a solicitat-o trebuie: i) sã depunã o traducere în francezã sau în englezã a observaţiilor scrise, într-un termen stabilit de preşedintele camerei, grefierul având posibilitatea de a lua mãsurile necesare pentru a asigura traducerea documentelor pe cheltuiala pãrţii contractante, dacã aceasta nu a depus traducerea în termenul ce i-a fost acordat; ii) sã suporte cheltuielile necesare interpretãrii în englezã sau în francezã a observaţiilor orale, grefierului revenindu-i sarcina de a lua mãsurile necesare în scopul efectuãrii interpretãrii; (c) Preşedintele camerei poate ordona unui stat contractant parte într-un litigiu sã depunã, într-un termen determinat, o traducere sau un rezumat în francezã sau în englezã a tuturor sau a anumitor documente anexate observaţiilor scrise sau a oricãrui alt document pertinent, sau extrase de pe asemenea documente. (d) Alineatele de mai sus ale prezentului paragraf se aplicã, mutatis mutandis, terţilor intervenienţi pe temeiul art. 44 din prezentul Regulament, precum şi în cazul utilizãrii unei limbi neoficiale de cãtre un asemenea terţ. 5. În scopul facilitãrii înţelegerii conţinutului lor de cãtre reclamant, preşedintele camerei poate invita statul contractant pârât sã depunã o traducere a observaţiilor sale scrise în limba oficialã sau în una dintre limbile sale oficiale. 6. Orice martor, expert sau altã persoanã care se înfãţişeazã înaintea Curţii poate utiliza propria sa limba, dacã nu cunoaşte îndeajuns nici una dintre cele douã limbi oficiale. În acest caz, grefierul ia mãsurile necesare în vederea asigurãrii interpretãrii sau a traducerii. ---------------- *2) Articol modificat de Curte la 13 decembrie 2004.
ART. 35 Reprezentarea pãrţilor contractante Pãrţile contractante sunt reprezentate de agenţi, care pot fi asistaţi de avocaţi şi de consilieri. ART. 36*1) Reprezentarea reclamanţilor 1. Persoanele fizice, organizaţiile neguvernamentale şi grupurile de particulari prevãzute de art. 34 din Convenţie pot sã depunã iniţial cererile fie ele însele, fie prin reprezentant. 2. Odatã cererea comunicatã pãrţii contractante pârâte pe temeiul art. 54 alin. 2 lit. (b), reclamantul trebuie sã fie reprezentat conform cu alin. 4 din prezentul articol, cu excepţia cazului în care preşedintele camerei hotãrãşte altfel. 3. Reclamantul trebuie sã fie de asemenea reprezentat la orice şedinţã publicã decisã de camerã, cu excepţia cazului în care preşedintele camerei îl autorizeazã, în mod excepţional, sã-şi susţinã cauza el însuşi, sub rezerva ca, dacã este necesar, sã fie asistat de un avocat sau de un alt reprezentant autorizat. 4. (a) Reprezentantul care acţioneazã pe seama unui reclamant în temeiul alin. 2 şi 3 ale prezentului articol trebuie sã fie un avocat abilitat sã profeseze în oricare dintre statele contractante şi care-şi are reşedinţa pe teritoriul unuia dintre acestea, sau orice altã persoanã autorizatã de preşedintele camerei. (b) În împrejurãri excepţionale, în orice moment al procedurii, preşedintele camerei poate sã decidã, atunci când considerã cã circumstanţele sau conduita avocatului sau a altei persoane desemnate conform cu alineatului precedent o impun, cã avocatul sau acea persoanã nu mai poate sã-l reprezinte sau sã-l asiste pe reclamant şi cã acesta trebuie sã-şi desemneze un alt reprezentat. 5. (a) Avocatul sau reprezentantul autorizat de reclamant sau însuşi reclamantul care a cerut sã-şi reprezinte singur interesele, trebuie, chiar şi în ipoteza în care obţine autorizarea prevãzutã la lit. b) a alineatului de mai sus, sã înţeleagã suficient una din limbile oficiale ale Curţii. (b) Dacã nu se pot exprima cu uşurinţã într-una din limbile oficiale ale Curţii, preşedintele camerei poate, pe temeiul art. 34 alin. 3 din prezentul Regulament, sã le autorizeze utilizarea uneia dintre limbile oficiale ale pãrţilor contractante. ------------- *1) Articol modificat de Curte la 7 iulie 2003.
ART. 37*1) Comunicãri, notificãri şi citaţii 1. Comunicãrile şi notificãrile adresate agenţilor sau avocaţilor pãrţilor se considerã adresate pãrţilor înseşi. 2. Dacã pentru o comunicare, notificare sau citaţie destinatã altor persoane decât agenţii sau avocaţii pãrţilor Curtea considerã cã este necesar concursul guvernului statului pe teritoriul cãruia produce efecte comunicarea, notificarea sau citaţia, preşedintele Curţii se adreseazã în mod direct acelui guvern, pentru a obţine facilitãţile necesare efectuãrii acestor acte. --------------- *1) Articol modificat de Curte la 7 iulie 2003.
ART. 38 Observaţii scrise 1. Observaţiile scrise sau alte documente nu pot fi depuse decât în termenul stabilit de preşedintele camerei sau de judecãtorul-raportor, dupã caz, conform prezentului Regulament. Observaţiile scrise sau alte documente depuse în afara acestui termen sau cu nerespectarea unei instrucţiuni practice emise conform art. 32 din prezentul Regulament nu pot fi incluse în dosar, cu excepţia cazului în care preşedintele camerei hotãrãşte altfel. 2. Data care se ia în considerare pentru calculul termenului la care se referã alineatul 1 al prezentului articol este data certificatã a trimiterii documentului sau, în lipsa acesteia, data primirii lui la grefã. ART. 38A*2) Examinarea problemelor de procedurã Problemele de procedurã care necesitã adoptarea unei decizii de cãtre camerã vor fi soluţionate la momentul examinãrii cauzei, dacã preşedintele camerei nu hotãrãşte altfel. 1. Camera sau, dacã este cazul, preşedintele ei pot, fie la cererea unei pãrşi sau a oricãrei persoane interesate, fie din oficiu, sã indice pãrţilor orice mãsurã provizorie ce considerã cã trebuie sã fie adoptatã în interesul pãrţilor ori a bunei desfãşurãri a procedurii. 2. Comitetul de Miniştri este informat cu privire la aceastã mãsurã. 3. Camera poate invita pãrţile sã-i prezinte informaţii cu privire la orice problemã legatã de aplicarea mãsurilor provizorii pe care ea le-a indicat. ------------- *2) Introdus de cãtre Curte la data de 17 iunie şi 8 iulie 2002
ART. 39*2) Mãsurile provizorii 1. Camera, sau dacã este cazul, preşedintele ei poate, fie la cererea uneia dintre pãrţi sau a oricãrei persoanei interesate, fie din oficiu, sã indice pãrţilor orice mãsurã provizorie pe care o apreciazã necesar a fi adoptatã, în interesul pãrţilor sau al bunei desfãşurãri a procedurii. 2. Comitetul Miniştrilor va fi informat cu privire la aceastã mãsurã. 3. Camera poate invita pãrţile sã-i prezinte informaţii despre orice problemã privitoare la aplicarea mãsurilor provizorii indicate. -------------- *2) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002, precum şi la 7 iulie 2003.
ART. 40 Comunicarea unei cereri în regim de urgenţã În caz de urgenţã, sub rezerva posibilitãţii adoptãrii altor mãsuri de ordin procedural, grefierul poate, cu autorizarea preşedintelui Camerei şi prin orice mijloace disponibile, sã informeze o parte contractantã interesatã despre introducerea unei cereri şi despre obiectul acesteia pe scurt. ART. 41*1) Ordinea examinãrii cauzelor Cererile sunt examinate în ordinea în care sunt pregãtite în vederea soluţionãrii. Totuşi, Camera sau preşedintele acesteia poate sã decidã examinarea unei cereri cu prioritate. --------------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 42 (fostul articol 43) Conexarea şi examinarea simultanã a cererilor 1. Camera poate dispune, la cererea unei pãrţi sau din oficiu, conexarea a douã sau a mai multor cereri. 2. Dupã consultarea pãrţilor, preşedintele Camerei poate dispune sã se procedeze la examinarea simultanã a unor cauze atribuite aceleiaşi Camere, fãrã a prejudicia decizia Camerei privitoare la conexarea acelor cereri. ART. 43*2) (fostul articol 44) Radierea de pe rol şi reînscrierea pe rol 1. În orice stadiu al procedurii, Curtea poate hotãrî radierea de pe rol a unei cauze, în condiţiile art. 37 din Convenţie. 2. Când o parte contractantã aduce la cunoştinţa grefierului intenţia ei de a se desista, Camera poate radia cauza de pe rolul Curţii, conform art. 37 din Convenţie, dacã cealaltã parte contractantã sau celelalte pãrţi contractante interesate în cauzã acceptã desistarea. 3. Decizia de radiere de pe rol a unei cereri declaratã admisibilã îmbracã forma unei hotãrâri. Odatã hotãrârea devenitã definitivã, preşedintele Camerei o comunicã Comitetului Miniştrilor pentru a permite acestuia sã supravegheze, în conformitate cu art. 46 alin. 2 din Convenţie, executarea obligaţiilor de care au putut fi condiţionate desistarea, rezolvarea pe cale amiabilã sau soluţionarea cauzei. 4. Când o cerere este radiatã de pe rol, cheltuielile sunt lãsate la aprecierea Curţii. Dacã aceste cheltuieli sunt acordate printr-o decizie de scoatere de pe rol a unei cereri care nu a fost declaratã admisibilã, preşedintele Camerei transmite decizia Comitetului Miniştrilor. 5. Curtea poate decide reînscrierea unei cauze pe rol, dacã ea considerã cã circumstanţe excepţionale justificã acest lucru. -------------- *2) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002, precum şi la 7 iulie 2003.
ART. 44*1) Terţii intervenienţi 1. (a) Când o cerere introdusã în temeiul art. 34 din Convenţie este adusã la cunoştinţa pãrţii contractante pârâte conform art. 54 alin. 2 lit. b) din prezentul Regulament, grefierul comunicã, în acelaşi timp, o copie a cererii oricãrei alte pãrţi contractante al cãrei cetãţean este reclamantul în cauzã. Notificã, de asemenea, dacã este cazul, acestei pãrţi decizia de examinare a cauzei în şedinţã publicã. (b) Dacã o parte contractantã doreşte sã-şi exercite dreptul recunoscut prin art. 36 alin. 1 din Convenţie de a prezenta observaţii scrise sau de a lua parte la şedinţa publicã, ea trebuie sã informeze grefierul în scris nu mai târziu de 12 sãptãmâni de la comunicarea sau de la notificarea prevãzutã de alineatul precedent. Preşedintele Camerei poate, în mod excepţional, sã fixeze un alt termen. 2. (a) Odatã cererea adusã la cunoştinţa pãrţii contractante pârâte în conformitate cu art. 51 alin. 1 sau cu art. 54 alin. 2 lit. b) din prezentul Regulament, preşedintele Camerei poate, în interesul bunei administrãri a justiţiei, cum prevede art. 36 alin. 2 din Convenţie, sã invite sau sã autorizeze orice parte contractantã care nu este parte în cauzã sau orice persoanã interesatã, alta decât reclamantul, sã depunã observaţii scrise sau, în cazuri excepţionale, sã ia parte la audiere. (b) Cererile de autorizare fãcute în acest scop trebuie sã fie motivate corespunzãtor şi formulate în scris în una din limbile oficiale, conform art. 34 alin. 4 nu mai târziu de 12 sãptãmâni de la data la care cererea a fost adusã la cunoştinţa pãrţii contractante pârâte. Preşedintele Camerei poate, pentru motive excepţionale, sã fixeze un alt termen. 3. (a) În cauzele examinate de Marea Camerã, termenele prevãzute în alineatele precedente curg de la notificarea deciziei de desesizare în favoarea Marii Camere adoptate de Camerã conform art. 72 alin. 1 din prezentul Regulament, sau de la data deciziei adoptate de colegiul Marii Camere conform art. 73 alin. 2 din prezentul Regulament, de admitere a unei cereri de trimitere a cauzei în faţa Marii Camere fãcutã de o parte. (b) Termenele fixate de prezentul articol pot fi prelungite, în mod excepţional, de preşedintele Camerei, dacã sunt aduse suficiente argumente care sã justifice asemenea mãsurã. 4. Invitarea sau autorizarea menţionate la alin. 2 lit. a) din prezentul articol pot fi însoţite de condiţii, inclusiv în privinţa termenului, stabilite de preşedintele Camerei. În cazul nerespectãrii acestor condiţii, preşedintele poate hotãrî sã nu includã observaţiile la dosarul cauzei sau sã limiteze participarea la audieri în mãsura în care considerã potrivit acest lucru. 5. Observaţiile scrise prezentate conform prezentului articol trebuie sã fie redactate într-una din limbile oficiale, astfel cum prevede art. 34 alin. 4 din Regulament. Grefierul le transmite pãrţilor care, în anumite condiţii, inclusiv în privinţa termenului, stabilite de preşedintele Camerei, sunt autorizate sã rãspundã în scris, sau dacã este cazul, oral, în cadrul audierii. ---------------- *1) Articol modificat de Curte la 7 iulie 2003.
ART. 44A*1) Obligaţia de a coopera cu Curtea Pãrţile au obligaţia de a coopera pe deplin în desfãşurarea procedurii şi, în special, de a lua mãsurile care le stau în putere şi pe care Curtea le considerã necesare bunei administrãri a justiţiei. Aceastã obligaţie priveşte, de asemenea, şi pãrţile contractante care nu sunt pãrţi la procedurã, dacã este necesar. ----------------- *1) Articol introdus de Curte la 13 decembrie 2004.
ART. 44B*1) Nerespectarea unei dispoziţii a Curţii În cazul în care o parte nu se conformeazã unei dispoziţii a Curţii privind desfãşurarea procedurii, preşedintele Camerei poate lua orice mãsurã pe care o considerã potrivitã. --------------- *1) Articol introdus de Curte la 13 decembrie 2004.
ART. 44C*1) Lipsa participãrii efective 1. În cazul în care o parte omite sã producã probele sau informaţiile cerute de Curte ori sã prezinte, din proprie iniţiativã, informaţii pertinente sau dã dovadã, în alt fel, de lipsã de participare efectivã la procedurã, Curtea poate trage, din comportamentul sãu, concluziile pe care le considerã adecvate. 2. Abţinerea sau refuzul unei pãrţi contractante pârâte de a participa efectiv la procedurã nu constituie, prin ea însãşi (el însuşi), un motiv pentru care Camera sã întrerupã examinarea cererii. -------------- *1) Articol introdus de Curte la 13 decembrie 2004.
ART. 44D*2) Observaţiile nepertinente formulate de o parte Dacã reprezentantul unei pãrţi formuleazã observaţii abuzive, frivole, jignitoare, neadevãrate sau prolixe, preşedintele Camerei îl poate exclude de la desfãşurarea procedurii, sã refuze admiterea, în tot sau în parte, a observaţiilor în cauzã ori poate adopta orice dispoziţie pe care o considerã adecvatã, fãrã a se aduce atingere art. 35 alin. 3 din Convenţie. ------------- *2) Articol introdus de Curte la 13 decembrie 2004.
ART. 44E*1) "Retragerea" cererii (Renunţarea la judecatã) Conform art. 37 alin. 1 lit. a) din Convenţie, dacã o parte contractantã reclamantã ori un reclamant individual nu înţelege sã-şi menţinã cererea, Camera poate sã o radieze de pe rolul Curţii, conform art. 43 din prezentul Regulament. ------------- *1) Articol introdus de Curte la 13 decembrie 2004.
CAP. II Despre cererea introductivã de instanţã
ART. 45 Semnãturile 1. Orice cerere formulatã în temeiul art. 33 sau 34 din Convenţie trebuie prezentatã în scris şi semnatã de cãtre reclamant sau de cãtre reprezentantul sãu. 2. În cazul în care cererea este prezentatã de o organizaţie neguvernamentalã sau de un grup de particulari, ea este semnatã de persoanele abilitate sã reprezinte acea organizaţie sau acel grup. Camera sau Comitetul învestitã (învestit) cu soluţionarea cauzei decide asupra oricãrei probleme privitoare la împrejurarea dacã persoanele care au semnat cererea aveau aceastã calitate. 3. În cazul în care reclamantul este reprezentat în conformitate cu art. 36 din prezentul Regulament, reprezentantul sau reprezentanţii sãi trebuie sã prezinte o împuternicire scrisã sau o procurã. ART. 46 Conţinutul unei cereri interstatale Orice parte contractantã sau orice pãrţi contractante care doresc sã introducã o cerere în faţa Curţii conform art. 33 din Convenţie depun la grefã textul acesteia, care trebuie sã cuprindã: (a) numele pãrţii contractante împotriva cãreia este îndreptatã cererea; (b) o expunere a faptelor; (c) o expunere a pretinsei sau a pretinselor încãlcãri ale Convenţiei şi a argumentelor pertinente; (d) o expunere privitoare la condiţiile de admisibilitate (epuizarea cãilor de recurs interne şi respectarea termenului de şase luni) prevãzute în art. 35 alin. 1 din Convenţie; (e) obiectul cererii şi o precizare în linii mari a cererii de satisfacţie echitabilã formulate în temeiul art. 41 din Convenţie pentru partea sau pãrţile lezate; (f) numele şi adresa persoanei (persoanelor) desemnate în calitate de agenţi; la care urmeazã a se adãuga: (g) copii de pe toate documentele pertinente, în special de pe hotãrâri judecãtoreşti sau de altã naturã, privitoare la obiectul cererii. ART. 47*1) Conţinutul unei cereri individuale 1. Orice cerere formulatã în temeiul art. 34 din Convenţie se face pe formularul pus la dispoziţie de grefã, dacã preşedintele secţiei învestite cu soluţionarea ei nu hotãrãşte altfel. Formularul cuprinde: (a) numele, data naşterii, naţionalitatea, sexul, ocupaţia şi adresa reclamantului; (b) numele, ocupaţia şi adresa reprezentantului, dacã este cazul; (c) partea sau pãrţile contractante împotriva (cãreia) cãrora este îndreptatã cererea; (d) o expunere succintã a faptelor; (e) o expunere succintã a pretinsei sau a pretinselor încãlcãri ale Convenţiei şi a argumentelor pertinente; (f) o expunere succintã privind respectarea de cãtre reclamant a condiţiilor de admisibilitate prevãzute de art. 35 alin. 1 din Convenţie (epuizarea cãilor de recurs interne şi respectarea termenului de şase luni); (g) obiectul cererii; şi va fi însoţit de (h) copii de pe toate documentele pertinente, în special de pe hotãrâri judecãtoreşti sau de altã naturã, privitoare la obiectul cererii. 2. În plus, reclamantul trebuie: (a) sã prezinte toate elementele, în special documentele şi deciziile citate la alin. 1 lit. h al prezentului articol, care dau posibilitatea de a stabili dacã au fost îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevãzute în art. 35 alin. 1 din Convenţie (epuizarea cãilor de recurs interne şi respectarea termenului de şase luni); şi (b) sã menţioneze dacã a supus plângerea sa unei alte instanţe internaţionale de anchetã sau de reglementare a diferendelor. 3. Reclamantul care nu doreşte ca identitatea lui sã fie dezvãluitã trebuie sã precizeze acest lucru şi sã prezinte o expunere a motivelor care justificã derogarea de la regula publicitãţii procedurii în faţa Curţii. În cazuri excepţionale şi temeinic justificate, Preşedintele Camerei poate sã autorizeze pãstrarea anonimatului. 4. În cazul nerespectãrii obligaţiilor enumerate în alin. 1 şi 2 din prezentul articol, cererea nu poate fi examinatã de Curte. 5. Ca regulã generalã, se considerã cã cererea a fost introdusã la data primei comunicãri prin care reclamantul exprima - fie şi în mod sumar - obiectul cererii sale. Cu toate acestea, pentru motive justificate, Curtea poate sã decidã reţinerea unei alte date. 6. Reclamantul trebuie sã informeze Curtea cu privire la orice schimbare a adresei sale şi despre orice fapt pertinent privitor la examinarea cererii sale. ------------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
CAP. III Judecãtorii raportori
ART. 48*1) Cererile interstatale 1. În cazul în care Curtea este sesizatã în temeiul art. 33 din Convenţie, Camera constituitã pentru examinarea cererii desemneazã ca judecãtor (judecãtori) raportor (raportori) unul sau mai mulţi dintre membrii ei, pe care îl (îi) însãrcineazã sã-i prezinte un raport cu privire la admisibilitatea cererii, dupã primirea observaţiilor pãrţilor contractante în cauzã. 2. Judecãtorul sau judecãtorii raportori supun camerei rapoartele, proiectele de texte şi alte documente susceptibile a ajuta Camera şi pe preşedintele acesteia în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin. ------------ *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 49*1) Cererile individuale 1. Când elementele prezentate de reclamant sunt suficiente, prin ele însele, sã arate cã cererea este inadmisibilã sau cã ar trebui radiatã de pe rol, aceasta este examinatã de un comitet, în afara situaţiilor speciale care impun sã se procedeze altfel. 2. Când Curtea este sesizatã în temeiul art. 34 din Convenţie şi cererea pare sã justifice examinarea ei de cãtre o Camerã, preşedintele Secţiei cãreia i-a fost atribuitã cauza desemneazã un judecãtor care va examina cererea în calitate de judecãtor raportor. 3. În cursul examinãrii pe care o face, judecãtorul raportor: (a) poate cere pãrţilor sã-i prezinte, într-un anumit termen, toate informaţiile privitoare la fapte, documente sau orice alte elemente pe care el le considerã pertinente; (b) hotãrãşte dacã cererea trebuie examinatã de un comitet sau de o camerã, ştiut fiind faptul cã preşedintele Secţiei poate dispune ca cererea sã fie supusã spre examinare unei camere; (c) prezintã rapoarte, proiecte de texte sau alte documente ce pot ajuta Camera sau pe preşedintele acesteia în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin. -------------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002, precum şi la 4 iulie 2005.
ART. 50 Procedura în faţa Marii Camere Atunci când o cauzã a fost atribuitã Marii Camere în temeiul art. 30 sau al art. 43 din Convenţie, preşedintele Marii Camere desemneazã ca judecãtor (judecãtori) raportor (raportori) unul dintre membrii sãi sau - în cazul unei cereri interstatale -, unul sau mai mulţi dintre membrii ei.
CAP. IV Procedura examinãrii admisibilitãţii
Cererile interstatale
ART. 51*2) Repartizarea cererii şi procedura subsecventã 1. Când o cerere este introdusã în temeiul art. 33 din Convenţie, preşedintele Curţii o aduce imediat la cunoştinţa pãrţii contractante pârâte şi o atribuie unei secţii. 2. În conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. 1 lit. (a) din prezentul Regulament, judecãtorii aleşi pentru pãrţile contractante reclamante şi pârâte fac parte de drept din Camera constituitã sã examineze cauza. Art. 30 din prezentul Regulament se aplicã şi cererii care a fost introdusã de mai multe pãrţi contractante sau dacã cererile având acelaşi obiect, introduse de mai multe pãrţi contractante, sunt examinate simultan, conform dispoziţiilor art. 42 din prezentul Regulament. 3. Odatã cererea atribuitã unei Secţii, preşedintele acesteia constituie Camera care o va examina în conformitate cu art. 26 alin. 1 din prezentul Regulament şi invitã partea contractantã pârâtã sã-şi prezinte în scris observaţiile sale privind admisibilitatea cererii. Grefierul comunicã observaţiile astfel obţinute pãrţii contractante reclamante, care poate prezenta, în scris, observaţii prin care rãspunde celor fãcute de partea contractantã pârâtã. 4. Înainte de adoptarea deciziei privind admisibilitatea cererii, Camera sau preşedintele acesteia pot decide sã invite pãrţile sã-i prezinte în scris observaţii complementare. 5. Dacã una sau mai multe pãrţi contractante aflate în cauzã solicitã aceasta sau Camera hotãrãşte astfel, din oficiu, se va organiza o şedinţã publicã pentru examinarea admisibilitãţii cererii. 6. Înainte de fixarea modului de desfãşurare a procedurii scrise sau, atunci când este cazul, a procedurii orale, preşedintele Camerei consultã pãrţile. -------------- *2) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
Cererile individuale
ART. 52*1) Repartizarea cererii unei secţii 1. Orice cerere introdusã în temeiul art. 34 din Convenţie este atribuitã de preşedintele Curţii unei secţii; el vegheazã la o repartizare echitabilã a volumului de activitate între secţii. 2. Camera de şapte judecãtori prevãzutã de art. 27 alin. 1 din Convenţie este constituitã de preşedintele Secţiei cãreia i-a fost repartizatã cererea în conformitate cu art. 26 alin. 1 din prezentul Regulament. 3. În aşteptarea constituirii unei Camere, în conformitate cu alin. 2 din prezentul articol, preşedintele Secţiei exercitã atribuţiile pe care prezentul Regulament le conferã preşedintelui Camerei. -------------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 53*2) Procedura în faţa unui comitet 1. Dacã nu este membru al Comitetului, judecãtorul ales pentru statul contractant pârât poate fi invitat sã asiste la deliberãrile acestuia. 2. În conformitate cu art. 28 din Convenţie, comitetul poate, prin vot unanim, sã declare o cerere inadmisibilã sau sã o radieze de pe rolul Curţii, atunci când o astfel de decizie poate fi luatã fãrã un alt examen. Decizia este definitivã. Ea este adusã în scris la cunoştinţa reclamantului. 3. În situaţia în care Comitetul nu adoptã o decizie conform alin. 2 din prezentul articol, el transmite cererea spre examinare Camerei constituite potrivit art. 52 alin. 2 din prezentul Regulament. ---------------- *2) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002, precum şi la 4 iulie 2005.
ART. 54*1) Procedura în faţa unei Camere 1. Camera poate sã declare imediat cererea inadmisibilã sau sã o radieze de pe rolul Curţii. 2. În caz contrar, Camera sau preşedintele acesteia poate: (a) sã cearã pãrţilor sã prezinte orice informaţie privind faptele, orice document sau orice alt element considerat pertinent de cãtre Camerã sau de cãtre preşedintele acesteia; (b) sã aducã cererea la cunoştinţa pãrţii contractante pârâte şi sã o invite sã-i prezinte observaţii scrise privitoare la cerere şi, la primirea acestora, sã invite reclamantul sã rãspundã la acestea; (c) sã invite pãrţile sã prezinte observaţii scrise complementare. 3. Înainte de a statua cu privire la admisibilitate, Camera poate decide, fie la cererea unei pãrţi, fie din oficiu, sã aibã loc o şedinţã publicã, în cazul în care considerã cã îndeplinirea atribuţiilor sale conform Convenţiei o impune. În acest caz, pãrţile sunt invitate sã se pronunţe asupra problemelor de fond ridicate prin cerere, afarã de cazul în care Camera decide altfel în mod excepţional. --------------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 54A*2) Examinarea simultanã a admisibilitãţii şi a fondului 1. În cazul în care decide aducerea cererii la cunoştinţa pãrţii contractante pârâte în temeiul art. 54 alin. 2 lit. (b) din prezentul Regulament, Camera poate hotãrî, de asemenea, examinarea simultanã a admisibilitãţii şi a fondului acesteia, în conformitate cu art. 29 alin. 3 din Convenţie. În astfel de cazuri, pãrţile sunt invitate sã se exprime, în observaţiile lor, cu privire la satisfacţia echitabilã şi, dacã este cazul, sã includã propunerile lor în vederea unei soluţionãri pe cale amiabilã a litigiului. Condiţiile prevãzute în art. 60 şi 62 din prezentul Regulament se aplicã mutatis mutandis. 2. Dacã pãrţile nu pot ajunge la o rezolvare pe cale amiabilã a litigiului sau la o altã soluţie, iar Camera este convinsã, în lumina argumentelor acestora, cã cererea este admisibilã şi în stare de judecatã pe fond, ea adoptã imediat o hotãrâre care va cuprinde şi decizia sa privitoare la admisibilitatea cererii. 3. Atunci când Camera apreciazã cã este necesar, poate, dupã informarea pãrţilor, sã procedeze la adoptarea imediatã a unei hotãrâri ce cuprinde decizia sa privitoare la admisibilitatea cererii, fãrã ca, în prealabil, sã aplice procedura reglementatã de alin. 1 al prezentului articol. ---------------- *2) Articol introdus prin hotãrârea Curţii din 17 iunie şi 8 iulie 2002 şi modificat la 13 decembrie 2004.
Cererile interstatale şi individuale (dispoziţii comune)
ART. 55 Excepţiile de inadmisibilitate Dacã partea contractantã înţelege sã ridice o excepţie de inadmisibilitate, ea trebuie sã o facã, în mãsura în care natura sa şi circumstanţele cauzei permit aceasta, în observaţiile sale scrise sau orale privind admisibilitatea cererii, prezentate de ea în conformitate, dupã caz, cu dispoziţiile art. 51 sau 54 din prezentul Regulament. ART. 56*1) Decizia Camerei 1. Decizia Camerei indicã dacã ea a fost adoptatã în unanimitate sau cu majoritate de voturi şi este însoţitã sau urmatã de motivarea acesteia. 2. Decizia Camerei este comunicatã reclamantului de cãtre grefier. Dacã partea sau pãrţile contractante interesate şi, dacã este cazul, terţii intervenienţi au fost informaţi anterior despre cerere, în aplicarea dispoziţiilor prezentului Regulament, decizia se comunicã şi acestora. ------------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 57*1) Limba pronunţãrii şi publicãrii deciziei 1. Deciziile Camerei se pronunţã în limba englezã sau francezã, afarã de cazul în care Curtea hotãrãşte ca o anumitã decizie sã se pronunţe în ambele limbi oficiale. 2. Publicarea deciziilor în culegerea oficialã a Curţii, astfel cum prevede art. 78 din prezentul Regulament, se face în ambele limbi oficiale ale Curţii. ------------ *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
CAP. V Procedura ulterioarã deciziei de admisibilitate
ART. 58*1) Cererile interstatale 1. Odatã ce Camera decide sã reţinã spre examinare o cerere introdusã în temeiul art. 33 din Convenţie, preşedintele ei, dupã consultarea pãrţilor contractante interesate, stabileşte termenul pentru depunerea observaţiilor scrise privitoare la fondul cauzei şi pentru depunerea unor eventuale probe suplimentare. Cu toate acestea, cu acordul pãrţilor contractante interesate, preşedintele poate sã decidã cã nu este necesarã o procedurã scrisã. 2. O şedinţã publicã privitoare la fondul cauzei poate fi organizatã dacã una dintre pãrţile contractante interesate solicitã sau dacã Camera hotãrãşte astfel din oficiu. Preşedintele Camerei stabileşte procedura oralã. ------------ *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 59*1) Cererile individuale 1. Odatã ce o cerere introdusã în temeiul art. 34 din Convenţie a fost declaratã admisibilã, Camera sau preşedintele acesteia poate sã invite pãrţile sã depunã probe sau observaţii scrise complementare. 2. În afara unei decizii contrare, termenul stabilit pentru depunerea observaţiilor scrise este acelaşi pentru fiecare parte. 3. Dacã se considerã necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite de Convenţie, Camera poate decide, fie la cererea unei pãrţi, fie din oficiu, sã aibã loc o şedinţã publicã asupra fondului cauzei. 4. Preşedintele Camerei stabileşte, dupã caz, procedura scrisã şi oralã. ------------ *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 60*1) Cererea privitoare la "satisfacţia echitabilã" 1. Orice reclamant care, în cazul constatãrii unei încãlcãri a drepturilor sale ce decurg din Convenţie, solicitã acordarea unei satisfacţii echitabile conform art. 41 al acesteia, trebuie sã formuleze o cerere distinctã în acest sens. 2. În afara deciziei contrare a Preşedintelui Camerei, reclamantul trebuie sã prezinte pretenţiile sale, evaluate şi stabilite pe rubrici şi însoţite de documentele justificative pertinente, în cadrul aceluiaşi termen care i-a fost acordat pentru depunerea observaţiilor scrise. 3. Dacã reclamantul nu respectã cerinţele prevãzute în alineatele precedente, Camera poate respinge, în tot sau în parte, pretenţiile sale. 4. Pretenţiile reclamantului sunt comunicate Guvernului pârât pentru observaţii. -------------- *1) Articol modificat de Curte la 13 decembrie 2004.
ART. 61 Abrogat ART. 62*2) Soluţionarea pe cale amiabilã 1. Odatã cererea declaratã admisibilã, grefierul, acţionând conform instrucţiunilor Camerei sau ale preşedintelui acesteia, ia legãtura cu pãrţile în vederea ajungerii la o soluţionare pe cale amiabilã a cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. 1 lit. (b) din Convenţie. Camera ia toate mãsurile adecvate pentru a facilita încheierea unei asemenea înţelegeri. 2. În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Convenţie, negocierile purtate în vederea ajungerii la o soluţionare pe cale amiabilã a cauzei sunt confidenţiale şi nu trebuie sã influenţeze observaţiile fãcute de pãrţi în cadrul procedurii contencioase. Nici o comunicare scrisã sau oralã, precum şi nici o ofertã de conciliere intervenitã în cadrul acestor negocieri nu va putea fi menţionatã sau invocatã în procedura contencioasã. 3. În cazul în care Camera este înştiinţatã de cãtre grefier cã pãrţile sunt de acord cu o soluţionare pe cale amiabilã a litigiului şi dupã ce se va fi asigurat cã aceastã înţelegere se bazeazã pe respectarea drepturilor omului, astfel cum acestea sunt recunoscute de Convenţie şi de Protocoalele sale, ea radiazã cererea de pe rol, în conformitate cu dispoziţiile art. 43 alin. 3 din prezentul Regulament. 4. Alin. 2 şi 3 se aplicã mutatis mutandis procedurii prevãzute de art. 54A din prezentul Regulament. ---------------- *2) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
CAP. VI Şedinţa publicã
ART. 63*1) Publicitatea dezbaterilor 1. Şedinţa de dezbateri este publicã, în afara cazului în care, conform alin. 2 din prezentul articol, în cazuri excepţionale, fie din oficiu, fie la cererea unei pãrţi sau a oricãrei alte persoane interesate, Camera decide altfel. 2. Accesul în sala de şedinţã poate fi interzis presei şi publicului, în timpul întregii şedinţe sau numai al unei pãrţi a acesteia, pentru respectarea moralei, a ordinii publice ori a securitãţii naţionale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor o impun, sau, în situaţii excepţionale, în mãsura consideratã de Camerã strict necesarã, în care publicitatea dezbaterilor ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei. 3. Orice cerere de şedinţã secretã formulatã în temeiul alin. 1 din prezentul articol trebuie sã fie motivatã şi sã indice dacã priveşte dezbaterile în totalitatea lor sau numai în parte. --------------- *1) Articol modificat de Curte la 7 iulie 2003.
ART. 64*1) Conducerea dezbaterilor 1. Preşedintele Camerei organizeazã şi conduce dezbaterile; el stabileşte ordinea în care participanţii sunt chemaşi sã ia cuvântul. 2. Orice judecãtor poate pune întrebãri oricãrei persoane care se înfãţişeazã în faţa Camerei. -------------- *1) Articol modificat de Curte la 7 iulie 2003.
ART. 65*1) Judecarea în lipsã În cazul în care o parte sau orice altã persoanã care trebuie sã fie prezentã la dezbateri se abţine sau refuzã sã participe la acestea, Camera poate, totuşi, sã continuie şedinţa, dacã aceasta este compatibilã cu o bunã administrare a justiţiei. --------------- *1) Articol modificat de Curte la 7 iulie 2003.
ART. 66 Abrogat ART. 67 Abrogat ART. 68 Abrogat ART. 69 Abrogat ART. 70*2) Consemnarea dezbaterilor 1. Dacã preşedintele Camerei decide astfel, un proces-verbal al şedinţei este întocmit prin grija grefierului. Acesta cuprinde: (a) compunerea Camerei; (b) lista celor prezenţi; (c) textul observaţiilor formulate, al întrebãrilor adresate şi al rãspunsurilor primite; (d) textul oricãrei decizii pronunţate în acea şedinţã. 2. Dacã procesul-verbal este redactat în tot sau în parte într-o limbã neoficialã, grefierul ia mãsurile ce se impun pentru traducerea acestuia într-una dintre limbile oficiale. 3. Reprezentanţii pãrţilor primesc o copie a procesului-verbal, cu scopul de a-l putea corecta, sub controlul grefierului sau al preşedintelui Camerei, fãrã ca, prin aceasta, sã modifice sensul şi întinderea a ceea ce s-a spus în şedinţã. Grefierul stabileşte, în baza instrucţiunilor preşedintelui Camerei, termenul de care ei dispun spre a proceda astfel. 4. Odatã corectat, procesul-verbal este semnat de preşedintele Camerei şi de grefier; el face dovada deplinã în privinţa conţinutului lui. ------------- *2) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
CAP. VII Procedura în faţa Marii Camere
ART. 71*1) Aplicabilitatea dispoziţiilor procedurale 1. Dispoziţiile care reglementeazã procedura în faţa unei Camere se aplicã, mutatis mutandis, celei desfãşurate în faţa Marii Camere. 2. Atribuţiile conferite Camerelor de art. 54 alin. 3 şi 59 alin. 3 din prezentul Regulament în materia organizãrii unei şedinţe publice pot fi, de asemenea, exercitate, în procedura în faţa Marii Camere, de preşedintele ei. -------------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 72 Desesizarea în favoarea Marii Camere 1. Când o cauzã pendinte în faţa unei Camere ridicã o problemã gravã privitoare la interpretarea Convenţiei sau a Protocoalelor sale, sau când soluţia unei probleme cu care ea este sesizatã poate conduce la o contradicţie cu o hotãrâre adoptatã anterior de Curte, în conformitate cu art. 30 din Convenţie, Camera poate, atâta timp cât nu a adoptat o hotãrâre, sã se desesizeze în favoarea Marii Camere, cu condiţia ca o parte sã nu se opunã la aceasta, în conformitate cu dispoziţiile alin. 2 din acest articol. O decizie de desesizare nu trebuie motivatã. 2. Grefierul comunicã pãrţilor intenţia Camerei de a se desesiza. Ele au la dispoziţie un termen de o lunã de la data acestei încunoştinţãri, pentru a prezenta în scris grefei eventuala lor obiecţie temeinic motivatã. Orice obiecţie ce nu îndeplineşte aceste condiţii va fi consideratã de Camerã nevalabilã. ART. 73 Trimiterea în faţa Marii Camere la cererea uneia din pãrţi 1. Orice parte poate ca, în mod excepţional, în conformitate cu art. 43 din Convenţie, în termen de trei luni de la data pronunţãrii hotãrârii unei Camere, sã depunã în scris la grefã o cerere de retrimitere a cauzei în faţa Marii Camere, indicând problema gravã de interpretare sau de aplicare a Convenţiei sau a protocoalelor sale adiţional, sau problema gravã cu caracter general care, în opinia acesteia, se impune a fi examinatã de Marea Camerã. 2. Un colegiu de 5 judecãtori ai Marii Camere constituit conform prevederilor art. 24 alin. 5 din prezentul Regulament examineazã cererea numai pe baza dosarului existent. El nu o admite decât atunci când apreciazã cã acea cauzã pune o astfel de problemã. Decizia de respingere a cererii nu trebuie motivatã. 3. Când colegiul reţine cererea, Marea Camerã pronunţã o hotãrâre.
CAP. VIII Hotãrârile
ART. 74 Conţinutul hotãrârii 1. Hotãrârea la care se referã art. 42 şi 44 din Convenţie trebuie sã conţinã: (a) numele preşedintelui şi ale celorlalţi judecãtori care intrã în componenţa Camerei respective şi numele grefierului sau al grefierului adjunct; (b) datele la care s-a adoptat şi s-a pronunţat hotãrârea; (c) indicarea pãrţilor în cauzã; (d) numele agenţilor, avocaţilor şi consilierilor pãrţilor în cauzã; (e) expunerea procedurii urmate; (f) datele privind cauza; (g) rezumatul concluziilor pãrţilor în cauzã; (h) motivele de drept; (i) dispozitivul; (j) decizia, dacã existã, cu privire la cheltuieli; (k) numãrul de judecãtori care reprezintã majoritatea; (l) o declaraţie privind autenticitatea textului, atunci când este cazul. 2. Orice judecãtor care a luat parte la examinarea cazului are dreptul sã adauge la hotãrâre fie o opinie separatã, concordantã sau disidentã cu acea hotãrâre, fie o simplã declaraţie de dezacord. ART. 75*1) Decizia privitoare la reparaţia echitabilã 1. Când se constatã o încãlcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale, Camera va decide, prin aceeaşi hotãrâre, cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie, dacã i-a fost transmisã o cerere expresã în acest sens, conform art. 60 din prezentul Regulament, şi dacã aceastã cerere este în stare de judecatã; în caz contrar, ea o rezervã, în tot sau în parte, şi stabileşte procedura ulterioarã. 2. Pentru a decide cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie, camera va cuprinde, în mãsura în care este posibil, aceiaşi membri care au examinat fondul cauzei; dacã nu este posibilã reunirea camerei constituite iniţial, preşedintele Curţii completeazã sau constituie camera prin tragere la sorţi. 3. În cazul în care camera acordã o satisfacţie echitabilã pe temeiul art. 41 din Convenţie şi plata sumelor astfel stabilite nu se face în termenul indicat, ea poate decide cã vor fi acordate dobânzi la aceste sume. 4. În cazul în care Curtea este înştiinţatã cu privire la un acord între partea reclamantã şi partea contractantã responsabilã, ea verificã dacã acesta este echitabil şi, dacã-l considerã astfel, radiazã cauza de pe rol, conform art. 43 alin. 3 din prezentul Regulament. ------------ *1) Articol modificat de Curte la 13 decembrie 2004.
ART. 76*1) Limba pronunţãrii şi publicãrii hotãrârii 1. Curtea pronunţã toate hotãrârile sale în francezã sau în englezã, cu excepţia cazului în care decide sã pronunţe o hotãrâre în cele douã limbi oficiale. 2. Publicarea hotãrârilor în culegerea oficialã a Curţii, astfel cum dispune art. 78 din prezentul Regulament, se face în cele douã limbi oficiale ale Curţii. ------------- *1) Articol modificat de Curte la 17 iunie şi 8 iulie 2002.
ART. 77 Semnarea, pronunţarea şi comunicarea hotãrârii 1. Hotãrârea este semnatã de preşedintele camerei şi de grefier. 2. Hotãrârea poate fi cititã în şedinţã publicã de cãtre preşedintele camerei sau de un alt judecãtor delegat de acesta. Agenţii şi reprezentanţii pãrţilor sunt înştiinţaţi din timp cu privire la data acestei şedinţe. În caz contrar, comunicarea prevãzutã în alin. 3 al prezentului articol echivaleazã pronunţare. 3. Hotãrârea se transmite Comitetului Miniştrilor. Grefierul comunicã o copie certificatã pãrţilor, Secretarului general al Consiliului Europei, tuturor terţilor intervenienţi şi oricãrei persoane direct interesate. Exemplarul original, semnat şi parafat, se depune în arhivele Curţii. ART. 78 Publicarea hotãrârilor şi a altor documente În conformitate cu art. 44 alin. 3 din Convenţie, hotãrârile definitive ale Curţii se publicã, în formã adecvatã, sub autoritatea grefierului, care este de asemenea responsabil de publicarea culegerii oficiale ce conţine hotãrârile şi deciziile selectate pentru acestea, precum şi a toate documentele pe care preşedintele Curţii le considerã util a fi publicate. ART. 79 Cererea de interpretare a unei hotãrâri 1. Oricare dintre pãrţi poate cere interpretarea unei hotãrâri în termen de un an de la data pronunţãrii acesteia. 2. Cererea se depune la grefã. Aceasta trebuie sã precizeze exact punctul sau punctele din dispozitivul hotãrârii a cãror interpretare este cerutã. 3. Camera iniţialã poate decide din oficiu sã nu admitã o astfel de cerere, cu motivarea cã nu existã nici un temei care sã justifice examinarea acesteia. Atunci când nu este posibilã reunirea camerei iniţiale, preşedintele Curţii constituie sau completeazã camera prin tragere la sorţi. 4. În cazul în care camera nu respinge cererea, grefierul o comunicã tuturor pãrţilor interesate, invitându-le sã prezinte eventuale observaţii scrise, într-un termen stabilit de preşedintele camerei; de asemenea, acesta din urmã stabileşte şi data şedinţei publice, atunci când camera a decis aceasta. Camera se pronunţã printr-o hotãrâre. ART. 80 Cererea de revizuire a unei hotãrâri 1. În cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţã decisivã cu privire la soluţia unei cauze judecate deja şi care, la epoca pronunţãrii hotãrârii nu era cunoscut de Curte şi nu putea, în mod rezonabil sã fie cunoscut de parte, aceasta din urmã poate, într-un termen de 6 luni calculat de la data la care a luat cunoştinţã de faptul respectiv, sã sesizeze Curtea cu o cerere de revizuire a acelei hotãrâri. 2. Cererea trebuie sã menţioneze hotãrârea a cãrei revizuire se cere, sã conţinã informaţiile necesare pentru a stabili întrunirea condiţiilor prevãzute în alin. 1 al prezentului articol şi sã fie însoţitã de o copie a oricãrui document pe care se întemeiazã. Cererea împreunã cu anexele se depun la grefã. 3. Atunci când considerã cã nici un motiv nu justificã examinarea ei, camera iniţialã poate decide, din oficiu, sã respingã cererea. Dacã nu este posibilã reunirea camerei iniţiale, preşedintele curţii o constituie sau o completeazã prin tragere la sorţi. 4. În cazul în care camera nu respinge cererea, grefierul o comunicã tuturor pãrţilor interesate, invitându-le sã depunã observaţii scrise întrun termen stabilit de preşedintele camerei; de asemenea, preşedintele camerei stabileşte data şedinţei publice, atunci când camera a decis aceasta. Camera se pronunţã printr-o hotãrâre. ART. 81 Rectificarea unor erori în decizii şi în hotãrâri Fãrã a aduce atingere prevederilor privind revizuirea hotãrârilor şi reînscrierea pe rol a cererilor, erorile de scriere sau de calcul şi inexactitãţile evidente pot fi rectificate de Curte, fie din oficiu, fie la cererea unei pãrţi, dacã o asemenea cerere este fãcutã în termen de o lunã de la data pronunţãrii deciziei sau a hotãrârii.
CAP. IX Avizele consultative
ART. 82 În materia avizelor consultative, Curtea aplicã, în afara prevederilor art. 47, 48 şi 49 din Convenţie, dispoziţiile de mai jos. Aceasta aplicã de asemenea, în mãsura în care le considerã adecvate, şi celelalte dispoziţii din prezentul Regulament. ART. 83*1) Cererea de aviz consultativ se adreseazã grefierului. Aceasta trebuie sã cuprindã în mod complet şi precis problema cu privire la care se cere avizul Curţii şi, în plus: (a) data la care Comitetul Miniştrilor a adoptat decizia prevãzutã de art. 47 alin. 3 din Convenţie; (b) numele şi adresa persoanei sau ale persoanelor desemnate de Comitetul Miniştrilor sã prezinte Curţii orice explicaţie pe care aceasta ar putea-o cere. La cerere se ataşeazã orice document care poate servi la elucidarea problemei. ------------ *1) Articol modificat de Curte la 4 iulie 2005.
ART. 84*1) 1. La primirea cererii, grefierul distribuie câte un exemplar al acesteia, cu toate documentele anexate, tuturor membrilor Curţii. 2. Grefierul înştiinţeazã pãrţile contractante cã au posibilitatea sã supunã Curţii observaţii scrise, dacã solicitã aceasta. --------------- *1) Articol modificat de Curte la 4 iulie 2005.
ART. 85*1) 1. Preşedintele Curţii stabileşte termenele în care vor fi depuse observaţiile scrise şi alte documente. 2. Observaţiile scrise sau celelalte documente se adreseazã grefierului; acesta le comunicã tuturor membrilor Curţii, Comitetului Miniştrilor şi fiecãrei pãrţi contractante. ------------- *1) Articol modificat de Curte la 4 iulie 2005.
ART. 86 Dupã închiderea procedurii scrise, preşedintele Curţii decide dacã este cazul sã permitã pãrţilor contractante care au prezentat observaţii scrise sã le dezvolte oral, în şedinţa publicã stabilitã în acest scop. ART. 87*1) 1. O Mare Camerã este constituitã pentru examinarea cererii de aviz consultativ. 2. Dacã Marea Camerã considerã cã cererea nu este de competenţa sa, astfel cum aceasta este stabilitã de art. 47 din Convenţie, ea constatã aceasta printr-o decizie motivatã. ------------- *1) Articol modificat de Curte la 4 iulie 2005.
ART. 88*1) 1. Deciziile motivate şi avizele consultative sunt emise de Marea Camerã cu majoritate de voturi; este menţionat numãrul judecãtorilor care au constituit majoritatea. 2. Orice judecãtor poate, dacã doreşte, sã adauge la decizia motivatã sau la avizul consultativ al Curţii fie expunerea propriei sale opinii, concordantã sau disidentã, fie o simplã declaraţie de dezacord. ------------- *1) Articol modificat de Curte la 4 iulie 2005.
ART. 89*1) Decizia motivatã sau avizul consultativ pot fi citite în şedinţã publicã, într-una din limbile oficiale ale Curţii, de preşedintele Marii Camere sau de un alt judecãtor delegat de acesta, Comitetul Miniştrilor şi toate pãrţile contractante fiind înştiinţate despre aceasta. În caz contrar, se face notificarea prevãzutã de art. 90 din Regulament. -------------- *1) Articol modificat de Curte la 4 iulie 2005.
ART. 90*1) Avizul consultativ sau decizia motivatã sunt semnate de preşedintele Marii Camere şi de grefier. Exemplarul original, semnat şi parafat, se depune în arhivele Curţii. Grefierul comunicã o copie certificatã Comitetului Miniştrilor, pãrţilor contractante şi Secretarului general al Consiliului Europei. --------------- *1) Articol modificat de Curte la 4 iulie 2005.
CAP. X Asistenţa judiciarã
ART. 91 1. Preşedintele camerei poate, fie la cererea unui reclamant care a introdus o cerere pe temeiul art. 34 din Convenţie, fie din oficiu, sã acorde asistenţa judiciarã acestuia pentru susţinerea cauzei sale, din momentul în care, în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. 2 lit. (b) din prezentul Regulament, partea contractantã pârâtã a prezentat în scris observaţiile sale cu privire la admisibilitatea cererii sau când termenul ce i-a fost acordat în acest scop a expirat. 2. Sub rezerva dispoziţiilor art. 96 din prezentul Regulament, odatã ce reclamantului i s-a acordat asistenţã judiciarã pentru susţinerea cauzei sale în faţa unei camere, el va beneficia de aceasta şi în faţa Marii Camere. ART. 92 Asistenţa judiciarã nu poate fi acordatã decât dacã preşedintele camerei constatã: (a) cã acordarea ei este necesarã pentru o bunã examinare a cauzei în faţa camerei; (b) cã reclamantul nu dispune de mijloace financiare suficiente spre a face faţã, în tot sau în parte, cheltuielilor ocazionate de susţinerea cauzei sale. ART. 93*2) 1. Pentru a stabili dacã reclamantul dispune sau nu de mijloace financiare suficiente pentru a face faţã, în tot sau în parte, cheltuielilor ocazionate de susţinerea cauzei sale, i se cere sã completeze o declaraţie în care sã indice veniturile sale, sumele pe care le deţine sub formã de capital şi angajamentele financiare pe care le are faţã de persoanele aflate în întreţinerea sa sau orice alte obligaţii financiare. Declaraţia trebuie sã fie certificatã de autoritatea sau autoritãţile interne competente. 2. Preşedintele camerei poate invita partea contractantã interesatã sã prezinte observaţiile sale în scris. 3. Dupã primirea informaţiilor menţionate în alin. 1 al prezentului articol, preşedintele camerei decide acordarea sau refuzarea asistenţei judiciare. Grefierul înştiinţeazã pãrţile interesate despre decizia adoptatã. --------------- *2) Articol modificat de Curte la 29 mai 2006.
ART. 94 1. Onorariile nu pot fi plãtite decât avocatului sau altei persoane desemnate în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. 4 din prezentul Regulament. Acestea pot acoperi, dacã este cazul, serviciile mai multor reprezentanţi astfel desemnaţi. 2. În afara onorariilor, asistenţa judiciarã poate acoperi cheltuielile de deplasare şi de şedere, precum şi alte cheltuieli necesare fãcute de reclamant sau de reprezentantul sãu. ART. 95 Odatã acordatã asistenţa juridicã, grefierul stabileşte: (a) cuantumul onorariilor ce trebuie achitate, conform baremelor în vigoare; (b) suma ce se va plãti pentru alte cheltuieli; ART. 96 Dacã este încredinţat cã nu mai sunt îndeplinite condiţiile enunţate în art. 92 din prezentul Regulament, preşedintele camerei poate, în orice moment, sã decidã retragerea sau modificarea beneficiului asistenţei judiciare.
TITLUL III Dispoziţii tranzitorii
ART. 97 Abrogat ART. 98 Abrogat ART. 99 Raporturile dintre Curte şi Comisie 1. În cauzele transmise pe temeiul art. 5 alin. 4 şi 5 din Protocolul nr. 11 la Convenţie, Curtea poate invita Comisia sã delege unul sau mai mulţi dintre membrii sãi sã participe la examinarea unei cauze în faţa Curţii. 2. În cauzele arãtate la alin. 1 al prezentului articol, Curtea ia în considerare raportul adoptat de Comisie în baza fostului art. 31 din Convenţie. 3. În afara deciziei contrare a preşedintelui camerei, raportul este fãcut public de cãtre grefier, imediat dupã sesizarea Curţii. 4. În cauzele deferite Curţii pe temeiul art. 5 alin. 2 - 5 din Protocolul nr. 11, celelalte documente ce compun dosarul Comisiei, inclusiv ansamblul memoriilor şi observaţiilor, rãmân confidenţiale, dacã preşedintele Camerei nu hotãrãşte altfel. 5. În cauzele în care Comisia a ascultat martori, dar nu a fost în mãsurã sã adopte raportul prevãzut de fostul art. 31 din Convenţie, Curtea ia în considerare procesele-verbale în integralitatea lor, documentaţia şi avizul formulat de delegaţii Comisiei la încheierea investigaţiilor lor. ART. 100 Procedura în faţa unei camere şi a Marii Camere 1. Când o cauzã este deferitã Curţii pe temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. 4 din Protocolul nr. 11 la Convenţie, un colegiu de judecãtori ai Marii Camere constituit în conformitate cu art. 24 alin. 6*) din prezentul Regulament decide, exclusiv pe baza dosarului, dacã ea trebuie sã fie soluţionatã de o camerã sau de Marea Camerã. 2. Dacã acea cauzã este soluţionatã de o camerã, hotãrârea acesteia va fi definitivã, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. 4 din Protocolul nr. 11, iar art. 73 din prezentul Regulament este inaplicabil. 3. Cauzele transmise Curţii pe temeiul art. 5 alin. 5 din Protocolul nr. 11 sunt deferite Marii Camere de cãtre preşedintele Curţii. 4. Pentru fiecare cauzã transmisã pe temeiul art. 5 alin. 5 din Protocolul nr. 11, Marea Camerã este completatã cu judecãtori desemnaţi prin rotaţie din grupele arãtate la art. 24 alin. 3*) din prezentul Regulament, cauzele fiind repartizate alternativ fiecãrei grupe. ---------------- *) Versiunea veche, înainte de 8 decembrie 2000.
ART. 101 Acordarea asistenţei judiciare Sub rezerva dispoziţiilor art. 96, în cauzele deferite Curţii în aplicarea prevederilor art. 5 alin. 2 - 5 din Protocolul nr. 11 la Convenţie, reclamantul cãruia i s-a acordat asistenţã judiciarã în cursul procedurii în faţa Comisiei sau a fostei Curţi beneficiazã de aceasta pentru susţinerea cauzei sale în faţa Curţii. ART. 102*1) Cererea de interpretare sau de revizuire a unei hotãrâri 1. În cazul în care o parte prezintã o cerere de revizuire a unei hotãrâri pronunţate de fosta Curte, preşedintele Curţii o transmite uneia dintre secţii, în condiţiile prevãzute în art. 51 sau 52 din prezentul Regulament, dupã caz. 2. Prin derogare de la art. 80 din prezentul Regulament, preşedintele secţiei respective constituie o nouã camerã pentru examinarea cererii. 3. Camera ce urmeazã a fi constituitã cuprinde de drept: (a) preşedintele secţiei; şi, indiferent dacã acesta face parte sau nu din acea secţie, (b) judecãtorul ales pentru partea contractantã în cauzã sau, dacã acesta este indisponibil, orice alt judecãtor desemnat conform art. 29 din prezentul Regulament; (c) orice membru al Curţii care a fãcut parte din camera iniţialã a fostei Curţi care a pronunţat hotãrârea. 4. (a) Preşedintele secţiei desemneazã prin tragere la sorţi pe ceilalţi membri ai camerei dintre judecãtorii secţiei învestite cu soluţionarea cererii; (b) Membrii secţiei care nu au fost astfel desemnaţi participã la examinarea cererii ca judecãtori supleanţi. ------------- *1) Articol modificat de Curte la 13 decembrie 2004.
TITLUL IV Dispoziţii finale
ART. 103 Modificarea sau suspendarea aplicãrii unui text 1. Orice modificare a dispoziţiilor prezentului Regulament poate fi adoptatã de majoritatea judecãtorilor Curţii, reuniţi în sesiune plenarã, pe baza unei propuneri prezentate anterior. Propunerea de modificare, formulatã în scris, trebuie sã parvinã grefierului cu cel puţin o lunã înainte de sesiunea în care va fi examinatã. în cazul în care primeşte o astfel de propunere, grefierul o aduce, în cel mai scurt timp, la cunoştinţa tuturor membrilor Curţii. 2. Aplicarea oricãrei dispoziţii privind funcţionarea internã a Curţii poate fi suspendatã imediat la propunerea unui judecãtor, cu condiţia ca aceastã decizie sã fie adoptatã în unanimitate de camera interesatã. Suspendarea astfel decisã nu-şi produce efecte decât pentru nevoile situaţiei particulare pentru care ea a fost propusã. ART. 104*1) Intrarea în vigoare a Regulamentului Prezentul Regulament va intra în vigoare la data de 1 noiembrie 1998. ---------------- *1) Modificãrile adoptate la data de 8 decembrie 2000 au intrat în vigoare imediat. Modificãrile adoptate la data de 17 iunie 2002 şi 8 iulie 2002 au intrat în vigoare la 1 octombrie 2002. Modificãrile adoptate la data de 7 iulie 2003 au intrat în vigoare la 1 noiembrie 2003, iar modificãrile din 13 decembrie 2004 au intrat în vigoare la 1 martie 2005.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
