Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 3.717 din 1 aprilie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 aprilie 2025.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentul regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ cu program de artă, denumit în continuare Regulament, cuprinde norme referitoare la organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ în care este organizat învăţământul vocaţional de artă şi completează Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
ART. 2
Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ preuniversitar de artă funcţionează în baza legislaţiei generale şi specifice, actelor normative elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prezentului regulament şi a regulamentului intern al fiecărei unităţi de învăţământ.
CAP. II
Organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu program integrat şi/sau suplimentar de artă
ART. 3
Învăţământul de artă se organizează ca învăţământ integrat şi/sau învăţământ suplimentar.
ART. 4
(1) Învăţământul cu program integrat de artă reprezintă învăţământul în cadrul căruia se desfăşoară atât studiul disciplinelor de cultură generală, cât şi studiul disciplinelor de specialitate.
(2) Învăţământul cu program suplimentar de artă reprezintă învăţământul în cadrul căruia se desfăşoară numai studiul disciplinelor de specialitate.
(3) Învăţământul cu program suplimentar de artă se poate organiza în:
a) unităţi de învăţământ gimnazial în cadrul căruia se desfăşoară numai studiul disciplinelor de specialitate;
b) grupe care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de învăţământ cu program integrat de artă, în limita cifrei de şcolarizare aprobate;
c) grupe care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de învăţământ care au alt profil decât cel artistic.
ART. 5
Înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu program integrat şi/sau suplimentar de artă, respectiv a claselor cu profil artistic din cadrul unităţilor de învăţământ, sunt reglementate de Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 6
Învăţământul cu program integrat şi/sau suplimentar de artă se organizează pentru elevii cu aptitudini în domeniu, conform prevederilor art. 45 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 7
Învăţământul cu program integrat şi/sau suplimentar de artă se organizează, potrivit legii, numai ca învăţământ de zi.
ART. 8
(1) Principiile şi procesele care stau la baza organizării şi funcţionării învăţământului de artă preuniversitar sunt:
a) selecţia aptitudinal-vocaţională;
b) învăţarea interdisciplinară complexă;
c) formarea şi dezvoltarea personalităţii artistice;
d) asigurarea parcursului educaţional de formare în profilul artistic în vederea continuării structurării competenţelor vizate prin curriculumul şcolar;
e) stimularea dorinţei de cunoaştere a evoluţiei artelor şi dezvoltarea creativităţii la cele mai înalte nivele;
f) dezvoltarea spiritului competiţional.
(2) Aplicarea acestor principii şi procese asigură formarea de competenţe artistice aprofundate şi care permit performanţa în domeniu, precum şi integrarea în spaţiul valorilor culturale naţionale şi internaţionale autentice.
ART. 9
Unităţile de învăţământ cu program integrat de artă se pot organiza cu una sau mai multe specializări sau calificări profesionale, conform legii.
ART. 10
(1) În învăţământul integrat de artă, organizarea claselor se face, de regulă, pentru fiecare specializare în parte.
(2) În cazul în care nu se realizează efectivul minim de elevi, prevăzut de lege, pentru constituirea de clase pe specializări, se vor constitui clase mixte, cu două sau mai multe specializări, cu condiţia respectării limbii de predare şi a prevederilor legale în vigoare.
(3) În cazul în care nu se realizează efectivul minim de elevi prevăzut de legislaţia în vigoare pentru organizarea de clase cu program integrat de artă, şcolarizarea elevilor se poate organiza sub forma programului suplimentar de artă.
ART. 11
În funcţie de specializarea urmată, unităţile de învăţământ cu program integrat pot avea următoarele niveluri:
- pentru muzică - primar, gimnazial şi liceal (clasele P-XII);
– pentru coregrafie - primar, gimnazial şi liceal (clasele IV-XII sau V-XII);
– pentru arte plastice - gimnazial şi liceal (clasele V-XII);
– pentru arhitectură - liceal (clasele IX-XII);
– pentru arta actorului - liceal (clasele IX-XII).
ART. 12
Unităţile de învăţământ cu program suplimentar de artă se pot organiza pentru clasele primare şi gimnaziale la secţiile muzică, arte plastice şi coregrafie.
ART. 13
Secţiile învăţământului cu program suplimentar de artă pot avea următoarele niveluri:
- pentru muzică - primar şi gimnazial (clasele P-VIII);
– pentru arte plastice - primar şi gimnazial (clasele IV-VIII);
– pentru coregrafie – primar şi gimnazial (clasele IV-VIII).
ART. 14
Unităţile de învăţământ cu program de artă pot funcţiona în următoarele condiţii:
a) existenţa bazei materiale necesare realizării unei instruiri optime de specialitate;
b) încadrarea la disciplinele de specialitate cu personal didactic calificat, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 15
Cifra de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă este aprobată anual de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea inspectoratelor şcolare.
CAP. III
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu program integrat şi/sau suplimentar de artă
ART. 16
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu program integrat şi/sau suplimentar de artă este asigurată în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 17
Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie funcţionează conform prevederilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi ale prezentului regulament.
ART. 18
(1) Învăţământul vocaţional artistic se organizează pe catedre de specialitate, în funcţie de numărul cadrelor didactice din unitatea şcolară şi sunt coordonate de responsabilul de catedră, profesor în specialitatea respectivă - titular.
(2) Responsabilul de catedră este ales de membrii catedrei, prin vot secret.
(3) Catedrele de specialitate se constituie din minimum 3 membri.
(4) Atribuţiile şi responsabilităţile cadrelor didactice sunt stabilite prin regulamentul de ordine interioară şi sunt monitorizate în dosare de evidenţă ce cuprind, după caz:
a) planuri de activitate anuală;
b) programe de activităţi artistice;
c) rapoarte de activitate anuală ale comisiei;
d) rapoarte de activitate anuală ale profesorilor din catedră;
e) procese-verbale ale şedinţelor de lucru;
f) criteriile de evaluare pentru verificări şi examene (aduse la cunoştinţa elevilor prin afişare, de regulă cu cel puţin 3 luni înainte de data verificării sau a examenului);
g) alte materiale care susţin activitatea catedrei.
ART. 19
Directorul asigură conducerea executivă a unităţii de învăţământ preuniversitar cu program integrat şi/sau suplimentar de artă, în conformitate cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de legislaţia în vigoare şi cu hotărârile Consiliului de administraţie şi ale Consiliului profesoral. La acestea se adaugă atribuţii specifice de management şi impresariat artistic stabilite de Consiliul de administraţie şi Consiliul artistic.
CAP. IV
Admiterea şi înscrierea elevilor
ART. 20
În învăţământul primar al unităţilor de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă se pot înscrie şi elevi proveniţi de la unităţi de învăţământ de masă, pentru secţia muzică, astfel:
a) la clasele I şi a II-a în urma promovării testării aptitudinilor specifice;
b) la clasele a III-a şi a IV-a:
- în urma promovării examenelor de diferenţe la disciplinele instrument principal şi teorie-solfegiu-dicteu pentru elevii care optează studierea pianului sau a viorii ca instrument principal;
– în urma promovării testării aptitudinilor specifice pentru elevii care optează studierea altor instrumente muzicale.
ART. 21
În învăţământul gimnazial al unităţilor de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă se pot înscrie elevi proveniţi de la unităţi de învăţământ de masă, pentru secţiile muzică, arte plastice şi coregrafi, în următoarele condiţii:
- în urma promovării examenelor de diferenţe la disciplinele instrument principal şi teorie-solfegiu-dicteu pentru elevii care optează pentru a studia pian, vioară ca instrument principal;
– în urma promovării testării aptitudinilor specifice pentru elevii care optează studierea altor instrumente muzicale.
ART. 22
În învăţământul liceal al unităţilor de învăţământ cu program integrat de artă se pot înscrie elevi proveniţi de la alte unităţi de învăţământ, astfel:
- în baza promovării examenului de admitere în învăţământul liceal;
– în baza promovării examenelor de diferenţă la toate disciplinele de specialitate.
ART. 23
Specializările care pot fi obţinute în unităţile de învăţământ preuniversitar sunt cele prevăzute în planurile-cadru de învăţământ de artă.
ART. 24
(1) Admiterea elevilor în unităţile de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă se face, în funcţie de anul de studiu şi clasă, astfel:
1. Pentru ciclul primar şi gimnazial, admiterea se face în urma unei selecţii, prin testarea aptitudinilor specifice care vizează:
a) pentru muzică:
- auzul muzical;
– simţul ritmic;
– memoria muzicală (reproducerea unui fragment muzical dat şi intonarea unui cântec pregătit de candidat);
b) pentru arte vizuale:
- probă de percepţie vizuală - studiu desen;
– probă de creativitate specifică specializării - pictură/modelaj;
c) pentru coregrafie:
- aptitudini/abilităţi fizice (evaluarea conformaţiei, evaluarea aptitudinilor motrice - mobilitate articulară, elasticitate ligamentară, detentă);
– simţul ritmic;
– muzicalitatea.
2. Probele de aptitudini, pentru admitere în liceu, sunt stabilite prin metodologia privind admiterea în învăţământul liceal.
3. Examenele de diferenţă sunt organizate pentru toate disciplinele de specialitate prevăzute în planurile-cadru pentru învăţământul de artă, după tipul clasei/specializării, în cazul transferului elevilor ce provin din alte unităţi de învăţământ şi de la alte filiere şi profiluri, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform planurilor-cadru şi disciplinelor de specialitate.
(2) Înscrierea elevilor în clasa pregătitoare la unităţile de învăţământ vocaţional artistic se realizează conform legislaţiei în vigoare.
ART. 25
(1) La specializarea muzică, admiterea în liceu se face pe secţii şi pe instrumente.
(2) Numărul locurilor atribuite fiecărei secţii şi fiecărui instrument va fi stabilit la nivelul unităţii de învăţământ şi aprobat prin cifra de şcolarizare.
(3) În repartizarea locurilor pe instrumente se va ţine seama şi de criteriile de organizare a ansamblurilor din cadrul unităţii de învăţământ.
ART. 26
(1) La specializarea coregrafie, admiterea în liceu se face pe două secţii: dans clasic şi dans contemporan.
(2) Numărul locurilor atribuite fiecărei specializări va fi stabilit la nivelul unităţii de învăţământ şi aprobat prin cifra de şcolarizare.
ART. 27
(1) La specializarea arte vizuale, admiterea în liceu se face pe specializări.
(2) Numărul locurilor atribuite fiecărei specializări va fi stabilit la nivelul unităţii de învăţământ şi aprobat prin cifra de şcolarizare.
ART. 28
Probele de testare a aptitudinilor pentru clasele P-VIII şi de admitere în liceu sunt evaluate de către comisii de specialitate constituite din profesori calificaţi ai unităţii de învăţământ respective, numite prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, dacă nu există alte precizări prin metodologii specifice.
ART. 29
Organizarea, programarea şi conţinutul probelor de testare a aptitudinilor pentru clasele P-VIII şi de admitere la liceu, precum şi ale examenelor de diferenţe intră în responsabilitatea fiecărei unităţi de învăţământ.
ART. 30
La specializarea muzică, după absolvirea învăţământului primar, elevii pot opta pentru continuarea studiului unui alt instrument muzical (altul decât vioara sau pianul). Noul instrument devine disciplină principală de studiu, iar elevul este considerat ca fiind în primul an de studiu pentru acest nou instrument. În această condiţie, elevul trebuie să îşi încheie, prin examen, situaţia şcolară la instrumentul studiat anterior.
ART. 31
Studiul instrumentelor de suflat poate începe din clasa a IV-a, cu susţinerea probelor de aptitudini şi doar cu avizul medicului cardiolog-pediatru, avizul medicului pneumolog-pediatru şi avizul medicului de familie, care să confirme dezvoltarea fizică adecvată a elevului.
CAP. V
Pregătirea de specialitate a elevilor
ART. 32
(1) Pregătirea de specialitate se realizează prin discipline teoretice şi practice care fac parte din curriculumul naţional şi care asigură, în ansamblul lor, realizarea finalităţilor educaţionale la finalul fiecărui ciclu şcolar şi a standardelor de profesionalizare pentru fiecare specialitate/calificare profesională la finalizarea nivelului liceal.
(2) În pregătirea artistică a elevilor, în învăţământul de artă, între toate disciplinele de specialitate este stabilită o interdisciplinaritate clară, logică şi sistematică, care asigură realizarea finalităţii şi complementarităţii pentru fiecare specializare.
ART. 33
(1) În învăţământul de artă primar şi gimnazial, disciplinele de specialitate sunt cuprinse în planurile-cadru de învăţământ, aria curriculară Arte.
(2) În învăţământul de artă liceal, disciplinele de specialitate sunt cuprinse în planurile-cadru de învăţământ, constituind curriculumul de specialitate.
ART. 34
Disciplina considerată definitorie pentru specializarea elevilor din învăţământul preuniversitar de artă se denumeşte, în termenii prezentului regulament, disciplină principală de specialitate.
ART. 35
(1) Este denumită disciplină principală de specialitate:
A. pentru specializarea muzică:
a) secţia instrumentală: disciplina instrument principal;
b) secţia vocală: disciplinele artă vocală interpretativă/canto clasic, muzică vocală de jazz şi muzică uşoară/pop, muzică vocală tradiţională românească/canto popular;
c) secţia teoretică: disciplina teorie-solfegiu-dicteu;
B. pentru specializările arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale:
a) pentru clasele V-VIII: disciplina desen;
b) pentru clasele IX-X: disciplina studiul formelor în desen;
c) pentru clasele XI-XII: disciplina atelier de specialitate; la clasele la care nu s-a atins nivelul atelierului de specialitate, disciplina principală de specialitate va fi studiul formelor în desen;
C. pentru specializarea coregrafie:
a) secţia dans clasic: disciplina dans clasic;
b) secţia dans contemporan: disciplina dans contemporan;
D. pentru specializarea arta actorului, disciplina arta actorului.
(2) Denumirile disciplinelor principale de specialitate vor fi actualizate, după caz, prin planurile-cadru de învăţământ.
ART. 36
În învăţământul preuniversitar cu program de artă-muzică:
a) instrumentele muzicale care pot fi studiate începând cu învăţământul primar sunt:
- din clasa I - pian, vioară, corzi grave (violoncel, chitară clasică, harpă) şi percuţie;
– din clasele a III-a sau a IV-a - instrumente cu corzi grave (violă, violoncel, chitară clasică, harpă) şi percuţie;
– din clasa a IV-a, pentru instrumentele de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot), instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă), instrumente populare (ţambal şi acordeon), cu respectarea prevederilor art. 31. În acest caz, clasa a IV-a se constituie în an pregătitor;
b) instrumentele muzicale care pot fi studiate începând cu clasa a V-a sunt:
- corzi grave (violă, violoncel, contrabas, chitară clasică, harpă);
– instrumente de suflat din lemn (flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, nai, taragot);
– instrumente de suflat din alamă (corn, trompetă, trombon, tubă);
– instrumente de percuţie;
– ţambal şi acordeon;
c) discipline noi principale care pot fi studiate, la specializarea muzică, începând cu clasa a IX-a sunt:
- orgă clasică;
– artă vocală interpretativă/canto clasic;
– muzică vocală de jazz şi muzică uşoară/pop;
– muzică vocală tradiţională românească/canto popular;
– studii teoretice.
ART. 37
(1) În învăţământul preuniversitar cu program integrat şi/sau suplimentar de artă predarea disciplinelor de specialitate din cadrul ariei curriculare Arte se efectuează individual, pe grupe, pe partide, pe clase sau în ansamblu, conform precizărilor din planurile-cadru de învăţământ.
(2) Grupele de studiu cuprind, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10.
(3) La specializarea muzică, disciplina fundamentală teorie-solfegiu-dicteu se desfăşoară pe grupe de nivel: avansaţi şi începători, având programe diferite, astfel:
a) nivel primar şi gimnazial:
- grupă de avansaţi, pentru elevii care studiază un instrument muzical începând cu clasele I-II;
– grupă de începători, pentru elevii care studiază un instrument muzical începând din clasele III-V;
b) nivel liceal:
- grupă de avansaţi, pentru elevii de la secţia teoretică/studii teoretice;
– grupă de avansaţi, pentru elevii care au ca disciplină principală de specialitate instrumentul principal: pian şi vioară;
– grupă de avansaţi, pentru elevii care au ca disciplină principală de specialitate instrumentul principal: corzi grave, suflători şi percuţie;
– grupă de începători, pentru elevii care au ca disciplină principală de specialitate artă vocală interpretativă/canto clasic, muzică vocală de jazz - muzică uşoară/canto muzică pop, muzică vocală tradiţională românească/canto popular.
(4) Elevii care au început studiul unui instrument muzical în clasa I sau în clasele III-V, iar pe parcurs se transferă la un alt instrument, vor continua studiul disciplinei teorie-solfegiu-dicteu la nivelul grupei din care au făcut parte anterior.
(5) Pentru disciplina muzică de cameră, grupele cuprind 2-5 elevi.
(6) Numărul şi tipurile ansamblurilor sunt stabilite prin decizia unităţii de învăţământ.
ART. 38
Toate disciplinele principale al căror studiu debutează în învăţământul primar şi gimnazial se regăsesc ca discipline principale de studiu la nivelurile de învăţământ gimnazial şi liceal.
CAP. VI
Evaluarea rezultatelor învăţării
ART. 39
Evaluarea elevilor din unităţile de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă la disciplinele de specialitate se face în conformitate cu prevederile prezentului regulament, precum şi cu cele ale celorlalte acte normative în vigoare.
ART. 40
În cadrul învăţământului preuniversitar de artă, la disciplina principală de specialitate, indiferent de specializare, se organizează următoarele sesiuni de evaluare:
a) o verificare parţială (în lunile decembrie-ianuarie);
b) un examen la sfârşit de an şcolar. Excepţie fac:
- elevii de la specializarea muzică, aflaţi în primul an de studiu al unui instrument muzical;
– elevii de la specializarea arte plastice, din clasa a V-a;
– elevii de la specializarea coregrafie, aflaţi în primul an de studiu;
– elevii din clasa a VIII-a, indiferent de specializare;
– elevii din clasa a XII-a, indiferent de specializare.
ART. 41
(1) Pentru disciplina teorie-solfegiu-dicteu, în perioada aprilie-mai se organizează o verificare a competenţelor formate la toţi elevii, indiferent dacă aceştia sunt începători sau avansaţi, dacă au ca disciplină de specialitate principală teorie-solfegiu-dicteu sau alte discipline principale de specialitate.
(2) În perioada aprilie-mai se organizează verificări, astfel:
a) specializarea muzică: pian complementar, instrument la alegere, instrument secundar, muzică de cameră şi ansamblu;
b) specializarea arte vizuale şi arhitectură: studiul formelor în culoare, studiul formelor în volum, studiul compoziţiei, elemente de perspectivă;
c) specializarea coregrafie: repertoriu individual; duet clasic, duet contemporan;
d) specializarea arta actorului: euritmie.
ART. 42
Criteriile de evaluare a elevilor aplicate la susţinerea verificărilor şi examenelor se raportează la standardele naţionale de evaluare.
ART. 43
Conţinutul probelor pentru susţinerea verificărilor şi examenelor de sfârşit de an şcolar se stabileşte de fiecare catedră în parte, la începutul anului şcolar, şi se comunică elevilor.
ART. 44
Nota obţinută la fiecare verificare constituie una dintre notele acordate pe parcursul anului şcolar.
ART. 45
(1) La toate disciplinele de specialitate, cu excepţia disciplinei principale de specialitate, se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(2) La disciplina principală de specialitate, nota obţinută la examenul de sfârşit de an şcolar nu se rotunjeşte.
(3) La disciplina principală de specialitate, media notelor acordate pe parcursul anului şcolar (MN), calculată la fel ca la toate celelalte discipline, se adună cu nota obţinută la examenul de sfârşit de an şcolar (E) şi se împarte la doi pentru obţinerea mediei anuale la disciplina principală de specialitate (MAdps), după următoarea formulă: (MN + E): 2 = MAdps.
(4) Nota obţinută la examen se trece sub media notelor acordate pe parcursul anului şcolar, cu culoare roşie în catalogul clasic şi/sau în căsuţă specială în catalogul electronic.
(5) Media anuală la disciplina principală de specialitate (MAdps) se calculează cu două zecimale şi nu se rotunjeşte.
ART. 46
(1) La sfârşitul anului şcolar, elevii sunt declaraţi promovaţi conform legislaţiei în vigoare.
(2) Elevii promovaţi la sfârşitul anului şcolar pot continua studiul în învăţământul de artă, fără schimbarea specializării, în următoarele condiţii cumulative:
a) promovează disciplinele care nu sunt specifice învăţământului de artă, studiate prin planurile-cadru de învăţământ, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ preuniversitar (R.O.F.U.I.P.);
b) obţin la toate disciplinele de specialitate din planurile-cadru de învăţământ cel puţin calificativul suficient (învăţământ primar) sau nota 6,00 (învăţământ gimnazial şi liceal).
(3) Elevii din clasa a IV-a, care obţin cel puţin calificativul suficient la toate materiile de specialitate, sunt înscrişi în clasa a V-a, în aceeaşi unitate de învăţământ, fără a mai susţine un alt examen de aptitudini.
(4) Elevii din învăţământul preuniversitar de artă care la disciplina principală de studiu obţin, la sfârşitul anului şcolar, media anuală insuficient (învăţământ primar) sau sub 6,00 (învăţământ gimnazial şi liceal) sunt consideraţi necorespunzători şi sunt îndrumaţi să aleagă una din următoarele variante:
a) să îşi continue studiile în învăţământul general, primar sau gimnazial, prin transfer, în condiţiile prevederilor R.O.F.U.I.P.;
b) să îşi continue studiile la o altă/un alt specializare/profil din învăţământul liceal, în condiţiile prevederilor R.O.F.U.I.P.
(5) În cazul schimbării secţiei din cadrul specializării învăţământului de artă/profilului artistic, aceasta se poate realiza la cerere, numai cu aprobarea Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, o singură dată, pe baza unei evaluări preliminare.
(6) În cazul schimbării specializării/profilului/trecerii la învăţământul general, se aplică prevederile R.O.F.U.I.P. referitoare la transferul elevilor; la cerere, se pot elibera acte doveditoare privind performanţele şcolare la disciplinele de specialitate obţinute pe perioada şcolarizării în profilul artistic.
(7) Transferul elevilor de la învăţământul cu program integrat de artă, primar şi gimnazial, la alte forme de învăţământ nu este condiţionat de rezultatele şcolare obţinute la disciplinele de specialitate.
ART. 47
Comisiile pentru verificările şi examenele anuale la disciplinele de specialitate sunt formate din profesori calificaţi ai unităţii de învăţământ respective, cu experienţă profesională, probitate morală şi care au obţinut cel puţin gradul didactic II, numiţi prin decizia directorului unităţii de învăţământ. În cazul în care unitatea de învăţământ nu dispune de suficiente cadre didactice cu gradele didactice I şi II, vor fi numiţi în comisiile de verificări şi examene profesori care au obţinut definitivarea în învăţământ, respectând celelalte criterii; comisiile au următoarea componenţă:
a) preşedintele comisiei - directorul unităţii de învăţământ (dacă este profesor de specialitate) sau responsabilul de catedră (în cazul în care directorul nu este de specialitate), fără drept de notare;
b) trei membri cu drept de notare, profesori care predau specialitatea respectivă; în cazul în care unitatea de învăţământ are un singur profesor de specialitate, ceilalţi doi membri pot fi de specialităţi înrudite;
c) unul dintre cei trei profesori de specialitate, cu drept de notare, este profesorul elevului evaluat;
d) consemnarea notelor de la verificări şi examene se realizează de către profesorul de specialitate al elevului.
ART. 48
Evaluarea şi notarea se fac respectând standardele şi criteriile de evaluare specifice fiecărei specializări şi discipline. Nu se admit diferenţe mai mari de un punct între notele membrilor comisiei. În cazul în care apar diferenţe mai mari de un punct, preşedintele comisiei decide reevaluarea/rediscutarea modului de aplicare a criteriilor de notare.
ART. 49
Conducerea unităţilor de învăţământ de artă răspunde de organizarea, desfăşurarea şi conţinutul verificărilor şi examenelor de sfârşit de an şcolar.
CAP. VII
Transferul elevilor
ART. 50
(1) Elevii din unităţile de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă nu se pot transfera în timpul anului şcolar de la un profesor la altul, de la un instrument la altul, de la o secţie la alta, de la o clasă la alta decât în cazuri excepţionale: probleme de sănătate care nu mai permit continuarea studierii instrumentului ales (pentru elevii de la muzică), a specializării dans clasic (pentru elevii de la coregrafie) sau în cazul incompatibilităţii între elev şi profesor.
(2) În cazul apariţiei unui conflict între elev şi profesor, transferul elevului de la clasa unui profesor de specialitate la clasa altui profesor de specialitate se poate realiza numai cu acordul părinţilor elevului şi al celor doi profesori.
(3) În situaţia în care nu se ajunge la un acord comun între părinţi şi profesorii de specialitate, responsabilul de catedră şi directorul unităţii de învăţământ vor analiza toate argumentele părţilor şi vor media situaţia creată. În cazul în care nu se ajunge la un consens al părţilor, decizia finală privind transferul revine consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, acesta purtând răspunderea pentru decizia luată.
ART. 51
Transferul elevilor de la clase ale învăţământului de artă la clase ale învăţământului de masă se poate realiza în timpul anului şcolar, în următoarele condiţii: accidente, motive de ordin familial, probleme de sănătate.
ART. 52
În situaţia eliberării prin transfer a unor locuri în învăţământul de artă, unitatea de învăţământ poate organiza selecţie pe baza probelor specifice, menţionate în prezentul regulament, şi în timpul anului şcolar, pe locurile rămase libere, în limita cifrei de şcolarizare şi conform legislaţiei în vigoare.
ART. 53
În cazul în care elevii provin de la alte unităţi de învăţământ de artă, cu acelaşi profil şi aceeaşi specializare, selecţia se va face la disciplina principală de studiu prin probe al căror conţinut trebuie să fie la nivelul programei anului de studiu respectiv.
ART. 54
Transferul elevilor din cadrul liceelor de artă, de la o specializare la alta din cadrul profilului artistic (de exemplu: de la muzică la arte vizuale sau coregrafie; de la arte vizuale la muzică sau coregrafie; de la coregrafie la muzică sau arte vizuale), se realizează pe bază de examen, prin probe specifice de aptitudini, în limita cifrei de şcolarizare aprobate, conform prevederilor legale.
ART. 55
Transferul elevilor din cadrul liceelor de artă, în cadrul unei specializări, de la o secţie la alta (de exemplu: de la secţia interpretare instrumentală la secţia teoretică sau de la dans clasic la dans contemporan) se poate face prin examene de diferenţă, o singură dată, numai în cazul eliberării unui loc la secţia respectivă.
ART. 56
Elevii din învăţământul primar şi gimnazial de artă se pot transfera la cerere, în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, de la un instrument la altul, numai după încheierea anului şcolar. Transferul se poate realiza numai cu condiţia ca elevul să obţină minimum calificativul suficient, respectiv media 6,00 (şase), la toate disciplinele de specialitate, inclusiv la disciplina principală de studiu, atât la media notelor din timpul anului şcolar, cât şi la examenul de sfârşit de an.
CAP. VIII
Consiliul artistic
ART. 57
Consiliul artistic funcţionează în cadrul unităţilor cu învăţământ de artă, în baza unui statut, cu aprobarea consiliului de administraţie.
ART. 58
(1) Consiliul artistic va fi alcătuit din 7-12 membri: directorul, care este şi profesor de specialitate, profesorii dirijori ai ansamblurilor unităţii de învăţământ şi cadre didactice de specialitate cu rezultate excepţionale recunoscute în activitatea de performanţă naţională şi internaţională, aleşi prin vot secret în cadrul consiliului profesoral.
(2) Preşedintele consiliului artistic este directorul unităţii de învăţământ. În cazul în care directorul nu este profesor de specialitate, preşedintele Consiliului artistic este ales prin vot secret în cadrul primei şedinţe de organizare a consiliului artistic.
ART. 59
Consiliul artistic urmăreşte şi îndrumă realizarea activităţii artistice de performanţă la nivelul unităţii de învăţământ.
ART. 60
Consiliul artistic are următoarele atribuţii:
a) analizează rezultatele obţinute de elevi la verificări şi examene;
b) propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii artistice pentru ridicarea permanentă a standardului de performanţă;
c) sprijină elevii capabili de performanţe prin asigurarea condiţiilor de pregătire corespunzătoare pentru competiţii;
d) sprijină alături de ceilalţi factori de conducere din şcoală activitatea artistică în public a elevilor prin diferite activităţi manageriale;
e) organizează diferite activităţi cultural-artistice extraşcolare, recitaluri, spectacole, concerte, expoziţii, în colaborare cu conducerea unităţii de învăţământ;
f) aprobă apariţiile elevilor în manifestări cultural-artistice publice, locale, regionale, naţionale si internaţionale.
ART. 61
Constituirea consiliului artistic se face pe o perioadă de doi ani şcolari.
CAP. IX
Activitatea artistică în public, relaţia cu comunitatea
ART. 62
(1) Activitatea artistică în public este parte integrantă a pregătirii de specialitate, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, şi se realizează cu avizul consiliului artistic al unităţii de învăţământ.
(2) Programul de activităţi artistice are, în principal, următoarele scopuri:
- asigurarea unui cadru de exprimare culturală în cadrul comunităţii locale şi în afara acesteia, cu promovarea valorilor şi tradiţiilor;
– asigurarea unui cadru de valorizare a competenţelor de specialitate, formate la elevi, cu aprecierea şi recunoaşterea performanţelor acestora în public;
– cultivarea publicului local/membrilor comunităţii, din perspectiva criteriilor de apreciere a unor produse culturale de calitate;
– contribuţia unităţii de învăţământ la crearea programelor culturale ale comunităţii locale, cu anumită periodicitate, inclusiv cu propuneri proprii şi parteneriate;
– atragerea de investiţii şi resurse pentru dezvoltarea învăţământului de artă, cu sensibilizarea mediului economic local/naţional de a sprijini financiar/prin alte resurse formele de exprimare culturală.
ART. 63
Activitatea artistică în public cuprinde, după caz:
a) audiţii de clasă, de catedră;
b) recitaluri individuale, de clasă, de catedră, tematice;
c) concerte;
d) concursuri naţionale şi internaţionale;
e) expoziţii personale, pe grupe, de clasă, tematice;
f) spectacole de teatru;
g) spectacole de balet;
h) alte activităţi cultural-artistice extraşcolare, la propunerea unităţii de învăţământ, autorităţilor locale, agenţilor economici, factorilor interesaţi în promovarea activităţii unităţii şcolare.
ART. 64
Directorii, consiliile de administraţie, consiliile artistice, comitetele de părinţi ale unităţilor de învăţământ de artă, inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării sprijină desfăşurarea activităţilor cultural-artistice în public, atât în ţară, cât şi în străinătate.
CAP. X
Părinţii - parteneri educaţionali
ART. 65
(1) Părinţii/Tutorii legal instituiţi au dreptul şi obligaţia de a colabora cu unitatea de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă, în vederea realizării obiectivelor educaţionale şi a obiectivelor de performanţă artistică.
(2) Părinţii/Tutorii legal instituiţi au obligaţia ca cel puţin o dată pe lună să ia legătura cu profesorul de specialitate pentru a cunoaşte evoluţia copiilor lor.
(3) Părintele/Tutorele legal instituit sau susţinătorul legal este obligat, conform legii, să asigure frecvenţa şcolară a elevului.
CAP. XI
Finanţarea şi baza materială
ART. 66
Baza materială a unităţilor din învăţământul de artă este constituită din totalitatea spaţiilor, dotărilor, echipamentelor şi a mijloacelor de învăţământ necesare desfăşurării procesului de educaţie artistică a elevilor.
ART. 67
Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ de artă beneficiază de săli de repetiţie şi spectacol proprii, săli de expoziţie sau de acces la săli/spaţii corespunzătoare exprimării cultural-artistice ale altor unităţi de învăţământ/ale comunităţii locale/instituţii publice de cultură, cu acordul conducerii acestora/reprezentanţilor comunităţii.
ART. 68
Unităţile de învăţământ preuniversitar de artă pot obţine venituri proprii din activităţi specifice, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
ART. 69
Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează cu instituţii, cu organizaţii şi cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice, pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării, în bune condiţii, a învăţământului de artă integrat şi/sau suplimentar, a exprimării cultural-artistice la nivelul comunităţii şi în afara acesteia, precum şi a competiţiilor artistice de nivel regional şi naţional.
CAP. XII
Dispoziţii finale
ART. 70
Pentru identificarea, în vederea selecţionării unui număr cât mai mare de copii cu aptitudini vocaţional-artistice provenind din învăţământul preşcolar şi/sau primar, cadrele didactice de specialitate desfăşoară în unităţi de învăţământ gimnazial, cu acordul inspectoratelor şcolare, activităţi specifice în vederea promovării ofertei educaţionale şi a selectării copiilor cu abilităţi artistice.
ART. 71
Directorii unităţilor de învăţământ cu program integrat şi/sau suplimentar de artă asigură o bună colaborare între cadrele didactice de specialitate, de cultură generală şi personalul didactic auxiliar, în vederea armonizării unui învăţământ de artă cu abordare interdisciplinară.
ART. 72
Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage răspunderea disciplinară, materială, administrativă, civilă sau penală, după caz.
ART. 73
Orice reglementare în domeniu, legal prevăzută într-un act normativ inferior sau egal, aflată în contradicţie cu prezentul regulament, este abrogată de drept.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
