Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  REGULAMENT-CADRU din 26 februarie 2025 al serviciului de salubrizare a localităţilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 REGULAMENT-CADRU din 26 februarie 2025 al serviciului de salubrizare a localităţilor

EMITENT: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - A.N.R.S.C.
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 190 bis din 5 martie 2025
Comenteaza legea
──────────
     Aprobat prin ORDINUL nr. 97 din 26 februarie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 5 martie 2025.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    SECŢIUNEA 1
    Domeniul de aplicare
    ART. 1
    (1) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică serviciului public de salubrizare a localităţilor, denumit în continuare serviciu de salubrizare, înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, municipiului Bucureşti şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru satisfacerea nevoilor de salubrizare ale populaţiei, ale instituţiilor publice şi ale operatorilor economici de pe teritoriul respectivelor unităţi administrativ-teritoriale.
    (2) Prezentul regulament-cadru stabileşte cadrul juridic unitar privind organizarea şi desfăşurarea serviciului de salubrizare, definind modalităţile şi condiţiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanţă ai serviciului, cerinţele fundamentale aplicabile serviciului, raporturile dintre operatori şi utilizatori.
    (3) Prevederile prezentului regulament-cadru se aplică la exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi echipamentelor din sistemul public de salubrizare, precum şi la proiectarea, recepţionarea investiţiilor din sistemul public de salubrizare care sunt în sarcina operatorilor, cu urmărirea tuturor cerinţelor legale specifice în vigoare.
    (4) Operatorii serviciului de salubrizare, indiferent de forma de proprietate şi de modul în care este organizată gestiunea serviciului de salubrizare în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, se vor conforma prevederilor prezentului regulament-cadru.
    (5) Prestarea activităţilor specifice serviciului de salubrizare se va realiza numai pe baza contractelor de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară sau a hotărârii de dare în administrare, de către operatori licenţiaţi A.N.R.S.C, după obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor solicitate prin actele normative în vigoare.
    (6) Prevederile prezentului regulament-cadru au caracter minimal. În vederea creşterii calităţii şi eficienţei prestării serviciului, consiliile locale, consiliile judeţene, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba şi alte condiţii specifice pentru organizarea şi desfăşurarea serviciului de salubrizare, după dezbaterea publică a acestora, cu asigurarea echilibrului contractual şi fără a aduce atingere altor dispoziţii legale.

    ART. 2
    (1) Prezentul regulament-cadru se aplică următoarelor activităţi de salubrizare:
    a) colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat;
    b) operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deşeurilor de la persoanele fizice;
    c) transferul deşeurilor municipale în staţii de transfer, inclusiv transportul separat al deşeurilor reziduale la depozitele de deşeuri nepericuloase şi/sau la instalaţiile integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă;
    d) sortarea deşeurilor de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă colectate separat din deşeurile municipale în staţii de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;
    e) tratarea aerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;
    f) tratarea anaerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de digestie anaerobă, inclusiv transportul materialului semisolid igienizat şi stabilizat la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;
    g) tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale în instalaţiile de tratare mecano-biologice sau, după caz, în instalaţiile integrate de tratare, inclusiv transportul deşeurilor stabilizate biologic şi al deşeurilor reziduale care nu mai pot fi valorificate la depozitele de deşeuri şi al deşeurilor reziduale valorificabile energetic la instalaţiile de valorificare energetică;
    h) tratarea deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deşeuri;
    i) eliminarea, prin depozitare, a deşeurilor reziduale, a deşeurilor stradale, a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor la depozitele de deşeuri nepericuloase;
    j) măturatul, spălatul şi stropitul căilor publice din localitate, inclusiv colectarea şi transportul deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deşeuri, precum şi a deşeurilor provenite din coşurile stradale la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de tratare;
    k) curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice din localitate şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ;
    l) dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea la obiectivele din domeniul public şi domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale.

    (2) Prezentul regulament-cadru se aplică şi serviciilor conexe serviciului de salubrizare, precum şi activităţilor de colectare a deşeurilor abandonate ocazional, respectiv:
    a) colectarea şi transportul deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară/exterioară a acestora;
    b) colectarea deşeurilor voluminoase, inclusiv saltelele şi mobila, în afara campaniilor regulate de colectare;
    c) colectarea deşeurilor provenite de la evenimente publice, precum bâlciuri, festivaluri, concerte, târguri, campinguri şi alte evenimente similare;
    d) colectarea deşeurilor municipale abandonate şi a deşeurilor din construcţii abandonate lângă punctele de colectare a deşeurilor;
    e) colectarea deşeurilor municipale abandonate şi a deşeurilor din construcţii abandonate pe căile publice.


    ART. 3
    (1) Modul de organizare şi funcţionare a serviciului de salubrizare trebuie să se realizeze pe baza următoarelor principii:
    a) protecţia sănătăţii populaţiei;
    b) autonomia locală şi descentralizarea serviciilor;
    c) responsabilitatea faţă de cetăţeni;
    d) conservarea şi protecţia mediului înconjurător;
    e) asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;
    f) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;
    g) nediscriminarea şi egalitatea de tratament al utilizatorilor;
    h) transparenţa, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor;
    i) administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale şi a banilor publici;
    j) securitatea serviciului;
    k) dezvoltarea durabilă.

    (2) Operatorii întocmesc proceduri operaţionale proprii privind modul de colectare, sortare, tratare şi valorificare materială şi/sau energetică a deşeurilor, astfel încât cantitatea de deşeuri depozitate să fie minimă.
    (3) La solicitarea operatorilor, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară sprijină operatorii în procesul de încredinţare a deşeurilor în vederea reciclării/valorificării acestora, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (9) lit. h) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile art. 12 alin. (10) din O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 4
        Termenii şi noţiunile utilizate în prezentul regulament-cadru se definesc după cum urmează:
    4.1. autoritate competentă de reglementare - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C.;
    4.2. biodeşeuri - conform prevederilor pct. 3 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi parcuri, deşeuri alimentare şi de bucătărie provenite de la gospodării, birouri, restaurante, depozite angro, cantine, firme de catering sau magazine de vânzare cu amănuntul şi deşeuri comparabile provenite din uzinele de prelucrare a produselor alimentare;
    4.3. centru de colectare prin aport voluntar - conform prevederilor art. 2 alin. (4) pct. 9 din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă loc de recepţie a unor fracţii speciale de deşeuri colectate separat prin aportul voluntar al utilizatorilor, identificabil teritorial, administrativ şi juridic, dotat cu construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate colectării şi/sau tratării deşeurilor, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, tipurile de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau cele stabilite prin proiectele finanţate din fonduri nerambursabile;
    4.4. CLO - "Compost Like Output" - conform prevederilor pct. 44 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă deşeu rezultat din tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale, maturat până la stabilizarea raportului C:N, carbon: azot şi reducerea nivelului de acizi graşi, utilizat pentru straturile de suport şi de acoperire a depozitelor de deşeuri, pentru reabilitarea minelor abandonate şi/sau a terenurilor contaminate. Acesta poate conţine material contaminant faţă de compostul finit şi nu îndeplineşte criteriile complete ale unui compost;
    4.5. compost - conform prevederilor pct. 1 lit. b) din Anexa la Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile, înseamnă material solid, igienizat şi stabilizat obţinut printr-un tratament biologic aerob;
    4.6. compostare - conform prevederilor pct. 1 lit. a) din Anexa la Legea nr. 181/2020, înseamnă procesul de descompunere controlată a materialelor biodegradabile, predominant aerob care permite generarea de temperaturi adecvate dezvoltării bacteriilor termofile ca rezultat al producerii de căldură in procesul biologic;
    4.7. colectare - conform prevederilor pct. 6 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.8. colectare separată - conform prevederilor pct. 7 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.9. curăţarea zăpezii/gheţii - operaţiunea de îndepărtare a stratului de zăpadă sau de gheaţă depus pe suprafaţa carosabilă şi pietonală, în scopul asigurării deplasării vehiculelor şi pietonilor în condiţii de siguranţă;
    4.10. curăţarea rigolelor - operaţiunea de îndepărtare manuală sau mecanizată a depunerilor de noroi, nisip şi praf de pe o porţiune de 0,75 m de la bordură spre axul median al străzii, urmată de măturare şi/sau stropire;
    4.11. delegatar - calitatea pe care o are unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, individual sau în asociere, prin asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în procedura de atribuire pentru delegarea gestiunii activităţii/activităţilor de salubrizare şi în contractul de delegare;
    4.12. depozit - conform prevederilor art. 3 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.13. deratizare - activitatea de stârpire a rozătoarelor prin otrăvire cu substanţe chimice sau prin culturi microbiene;
    4.14. deşeuri - conform prevederilor pct. 10 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, însemnă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul le aruncă ori are intenţia sau obligaţia să le arunce;
    4.15. deşeuri din construcţii provenite din locuinţe - deşeuri generate din activităţile de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor;
    4.16. deşeuri de ambalaje - orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu, cu excepţia reziduurilor de producţie;
    4.17. deşeuri menajere - conform prevederilor art. 1 alin. (1) din Decizia Comisiei 2011/753/UE de stabilire a normelor şi a metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, înseamnă deşeuri provenite din gospodăriile populaţiei;
    4.18. deşeuri municipale, care cuprind deşeuri menajere şi similare - conform prevederilor pct. 13 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă:
    a) deşeuri amestecate şi deşeuri colectate separat de la gospodării, inclusiv hârtia şi cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeşeurile, lemnul, textilele, ambalajele, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, deşeurile de baterii şi acumulatori şi deşeurile voluminoase, inclusiv saltelele şi mobila;
    b) deşeuri amestecate şi deşeuri colectate separat din alte surse, în cazul în care deşeurile respective sunt similare ca natură şi compoziţie cu deşeurile menajere. Deşeurile municipale nu includ deşeurile provenite din producţie, agricultură, silvicultură, pescuit, fose septice şi reţeaua de canalizare şi tratare, inclusiv nămolul de epurare, vehiculele scoase din uz sau deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări.

    4.19. deşeuri periculoase - conform prevederilor pct. 11 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.20. deşeuri de producţie - deşeuri rezultate din activităţi industriale, ce fac parte din categoriile 03-14 din Anexa la Decizia Comisiei 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul art. 1 lit. (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în temeiul art. 1 alin. (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase, cu modificările ulterioare;
    4.21. deşeuri reciclabile - deşeuri care prin operaţiuni de valorificare poate fi reprocesat în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini funcţia sa iniţială sau pentru alte scopuri; operaţiunile de valorificare includ reprocesarea materialelor organice, dar nu includ valorificarea energetică şi reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaţiunile de rambleiere;
    4.22. deşeuri reziduale - fracţia de deşeuri municipale amestecate rămasă după colectarea separată a deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă şi, după caz, a biodeşeurilor, deşeurilor textile şi deşeurilor menajere periculoase (cod deşeu 20 03 01);
    4.23. deşeuri similare - conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Decizia Comisiei 2011/753/UE, înseamnă deşeuri care din punctul de vedere al naturii şi al compoziţiei sunt comparabile deşeurilor menajere, exclusiv deşeurile din industrie şi deşeurile din agricultură şi activităţi forestiere;
    4.24. deşeuri stradale - deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, provenite din activitatea cotidiană a populaţiei, de la spaţiile verzi, de la animale, din depunerea de substanţe solide provenite din atmosferă;
    4.25. deşeuri voluminoase - deşeuri solide de diferite provenienţe care, datorită dimensiunilor lor, nu pot fi preluate cu sistemele obişnuite de colectare, ci necesită o tratare diferenţiată faţă de acestea, din punct de vedere al preluării şi transportului;
    4.26. deţinător de deşeuri - conform prevederilor pct. 16 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă producătorul deşeurilor sau persoana fizică sau juridică care se află în posesia acestora;
    4.27. dezinfecţie - activitatea de distrugere a microorganismelor patogene cu substanţe specifice, în scopul eliminării surselor de contaminare;
    4.28. dezinsecţie - activitatea de combatere a artropodelor în stadiul de larvă sau adult cu substanţe chimice specifice;
    4.29. digestat - conform prevederilor pct. 1 lit. i) din Anexa la Legea nr. 181/2020, înseamnă material lichid sau semisolid igienizat şi stabilizat printr-un tratament biologic anaerob;
    4.30. eliminare - conform prevederilor pct. 17 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.31. gestionarea deşeurilor - conform prevederilor pct. 19 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă colectarea, transportul, valorificarea (inclusiv sortarea) şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse în calitate de comerciant sau broker;
    4.32. gură de scurgere - componenta tehnică constructivă a sistemului de canalizare prin care se asigură evacuarea apelor pluviale;
    4.33. incinerare - operaţia de tratare termică a deşeurilor, cu sau fără recuperare de energie, realizată în instalaţii care respectă legislaţia în vigoare privind incinerarea deşeurilor;
    4.34. instalaţie de incinerare - orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, al cărei randament energetic este egal sau mai mare decât minimul prevăzut în Anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.35. instalaţie de tratare mecano-biologică - conform prevederilor pct. 40 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă instalaţie de tratare a deşeurilor municipale reziduale care implică atât tratarea mecanică, cât şi cea biologică, din care rezultă deşeuri cu potenţial de valorificare, deşeuri tratate, inclusiv, după caz, CLO şi/sau digestat, biogaz, RDF/SRF şi reziduuri;
    4.36. instalaţie integrată de tratare - conform prevederilor pct. 41 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă instalaţie de tratare a deşeurilor care implică cel puţin doua activităţi ale serviciului de salubrizare şi care asigură tratarea deşeurilor colectate separat, în doua trepte, treapta mecanică, inclusiv sortare, după caz, şi cea biologică anaerobă şi/sau aerobă. În funcţie de fluxul tehnologic/caracteristicile tehnologice al/ale instalaţiei integrate de tratare, din instalaţie pot rezulta, după caz: deşeuri cu potenţial de valorificare prin reciclare, compost, deşeuri tratate, inclusiv, după caz, CLO şi/sau digestat, biogaz, RDF/SRF şi reziduuri rezultate din procesele de tratare mecanică şi biologică;
    4.37. indicatori de performanţă - parametri ai serviciului de salubrizare, realizaţi de operatorul de servicii, pentru care se stabilesc niveluri minime de performanţă şi calitate, urmăriţi la nivelul operatorului;
    4.38. insulă ecologică digitalizată - conform prevederilor art. 2 alin. (4) pct. 10 din Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă punct de colectare a fracţiunilor de deşeuri municipale colectate separat, compus dintr-un ansamblu pentru colectarea separată a deşeurilor, subterane sau supraterane, protejat antivandalism şi împotriva accesului neautorizat, dotat cu acces digitalizat pentru persoanele fizice arondate, şi modul GSM pentru transmisie de date;
    4.39. licenţă - conform prevederilor art. 12 lit. d) din Regulamentul privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor de utilităţi publice aflate în sfera de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice aprobat prin Ordinul preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 100/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.40. măturatul căilor publice - operaţiune de curăţare a căilor publice, prin aplicarea unor procedee manuale sau mecanice, în vederea îndepărtării deşeurilor stradale de pe străzi şi trotuare;
    4.41. producător de deşeuri - conform prevederilor pct. 24 din anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.42. reciclare - conform prevederilor pct. 27 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.43. RDF - "Refuse Derived Fuel" - conform prevederilor pct. 42 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă mixtură provenită din deşeuri municipale solide nepericuloase tratate, inclusiv sortate, utilizată drept combustibil alternativ în instalaţii de incinerare şi coincinerare, dar şi în alte sectoare care produc căldură/energie;
    4.44. reţetă - ansamblu de specificaţii care descriu materialele utilizate pe sortimente, cantităţi, concentraţii ale soluţiilor pentru o anumită operaţiune de deratizare, dezinfecţie sau dezinsecţie şi un anumit tip de obiectiv;
    4.45. reziduuri - înseamnă deşeurile rezultate din procesul de tratare, destinate a fi transportate la depozit şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;
    4.46. salubrizare - totalitatea operaţiunilor şi activităţilor necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localităţilor;
    4.47. sistem public de salubrizare - ansamblul instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, construcţiilor şi terenurilor aferente prin care se realizează serviciul de salubrizare;
    4.48. sortare - activitatea de separare pe categorii şi stocare temporară a deşeurilor reciclabile în vederea transportării lor la operatorii economici specializaţi în valorificarea acestora;
    4.49. spălarea căilor publice - operaţiune care se execută mecanizat, cu instalaţii speciale, folosindu-se apa, cu sau fără soluţii speciale, în vederea îndepărtării prafului de pe străzi şi trotuare;
    4.50. SRF - "Solid Recovery Fuel" - conform prevederilor pct. 43 din anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă produs rezultat din tratarea deşeurilor municipale solide nepericuloase, care respectă standardul european EN ISO 21640:2021, utilizat drept combustibil alternativ în instalaţiile de incinerare şi coincinerare a deşeurilor, dar şi în alte sectoare care produc căldură/energie;
    4.51. staţie de transfer - spaţiu special amenajat pentru stocarea temporară a deşeurilor, în vederea transportării centralizate a acestora la o staţie de tratare;
    4.52. stropitul căilor publice - operaţiune de dispersare a apei pe suprafeţele de circulaţie, indiferent de natura îmbrăcămintei acestora, inclusiv pe trotuare, executată manual sau mecanizat, cu ajutorul unor instalaţii specializate, în scopul creării unui microclimat favorabil îmbunătăţirii stării igienice a localităţilor şi evitării formării prafului;
    4.53. tratare - conform prevederilor pct. 32 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă operaţiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării;
    4.54. tobogan - jgheab sau tubulatură folosită drept mijloc de transport prin alunecare a deşeurilor;
    4.55. utilizatori - conform prevederilor art. 2 alin. (4) pct. 13 din Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.56. valorificare - conform prevederilor pct. 36 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    4.57. valorificare materială - conform prevederilor pct. 37 din Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, înseamnă orice operaţiune de valorificare, alta decât valorificarea energetică, şi reprelucrarea în materiale care urmează să fie folosite drept combustibil sau alte modalităţi de producere a energiei. Aceasta cuprinde, printre altele, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea şi rambleierea;
    4.58. vector - organism (insectă, rozătoare) care răspândeşte un parazit, un virus sau un agent patogen de la un animal la altul, de la om la om ori de la animale la om.


    ART. 5
    (1) Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unui sistem de salubrizare, alcătuit din bunuri aflate în domeniul public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi/sau din bunurile aflate în proprietatea privată a operatorilor, care sunt cuprinse în planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, inclusiv în planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti.
    (2) Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional, care cuprinde construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum:
    a) puncte de colectare/insule ecologice digitalizate de colectare separată a deşeurilor;
    b) centre de colectare prin aport voluntar a deşeurilor;
    c) autospeciale şi utilaje specifice serviciului de salubrizare;
    d) baze de garare şi întreţinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare;
    e) staţii de transfer;
    f) instalaţii de sortare;
    g) instalaţii de compostare;
    h) instalaţii de digestie anaerobă;
    i) instalaţii de tratare mecano-biologică;
    j) instalaţii integrate de tratare;
    k) instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată;
    l) depozite de deşeuri nepericuloase pentru deşeuri municipale.

    (3) Prestarea activităţilor de salubrizare prin intermediul componentelor sistemelor de salubrizare se va realiza de către operatori numai după obţinerea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.

    ART. 6
        Operatorii serviciului de salubrizare au obligaţia:
    a) să îndeplinească indicatorii de performanţă prevăzuţi în contractul de delegare sau, după caz, în hotărârea de dare în administrare a activităţii/activităţilor specifice serviciului de salubrizare, stabiliţi de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu respectarea indicatorilor minimi de performanţă prevăzuţi în Anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) să instituie sisteme de monitorizare şi raportare a tuturor informaţiilor şi datelor solicitate de către autorităţile administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară şi/sau către autorităţile competente ale administraţiei publice centrale, inclusiv a indicatorilor de performanţă realizaţi;
    c) să organizeze o evidenţă a cantităţilor de deşeuri gestionate aferente fiecărei activităţi, inclusiv, dacă este cazul, prin utilizarea Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD) şi întocmirea documentaţiei necesare pentru acoperirea costurilor de către organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Accesul la serviciul de salubrizare
    ART. 7
    (1) Toţi utilizatorii, persoane fizice sau juridice, de pe teritoriul localităţilor unde este organizat serviciul de salubrizare, au garantat dreptul de a beneficia de acest serviciu.
    (2) Utilizatorii au drept de acces, fără discriminare, la informaţiile publice privind serviciul de salubrizare, la indicatorii de performanţă ai serviciului, la structura tarifară şi la clauzele contractuale.
    (3) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat ca prin modul de prestare a serviciului să asigure protecţia sănătăţii publice utilizând numai mijloace şi utilaje corespunzătoare cerinţelor autorităţilor competente din domeniul sănătăţii publice şi al protecţiei mediului.
    (4) Operatorul serviciului de salubrizare este obligat să asigure continuitatea serviciului cu respectarea programului aprobat de autorităţile administraţiei publice locale şi a prevederilor legale în vigoare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră care vor fi menţionate în contractul de delegare sau în hotărârea de dare în administrare a serviciului.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Obligaţii privind documentaţia tehnică
    ART. 8
        Prezentul regulament-cadru stabileşte obligaţiile operatorilor în ceea ce priveşte deţinerea şi păstrarea documentaţiei tehnice minime a infrastructurii care formează sistemul public de salubrizare.

    ART. 9
    (1) Fiecare operator va deţine şi va actualiza, în funcţie de specificul activităţii de salubrizare prestate şi în conformitate cu normele aplicabile, următoarele documente de bază puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau generate din activitatea desfăşurată:
    a) planurile generale cu amplasarea construcţiilor şi a instalaţiilor aflate în exploatare;
    b) planurile clădirilor şi/sau construcţiilor speciale;
    c) procesele-verbale de predare-preluare a mijloacelor fixe puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale, dacă este cazul:
    d) procesele-verbale de recepţie provizorie şi/sau procesele-verbale de punere în funcţiune, ale mijloacelor fixe pe care le exploatează;
    e) schemele de funcţionare a instalaţiilor, planurile de ansamblu, desenele de detaliu actualizate conform situaţiei de pe teren, planurile de ansamblu şi de detaliu ale fiecărui agregat şi/sau ale fiecărei instalaţii, inclusiv planurile şi cataloagele pieselor de schimb;
    f) instrucţiunile producătorilor/furnizorilor de echipament sau ale organizaţiei de montaj privind manipularea, exploatarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor şi instalaţiilor, precum şi cărţile/fişele tehnice ale echipamentelor principale ale instalaţiilor;
    g) manualele de operare ale echipamentelor, utilajelor, autospecialelor şi instalaţiilor operate, care fac parte din infrastructura serviciului de salubrizare, dacă este cazul;
    h) planurile de revizii şi reparaţii;
    i) normele generale şi specifice de protecţie a muncii aferente fiecărui echipament, fiecărei instalaţii sau fiecărei activităţi;
    j) planurile de dotare şi amplasare cu mijloace de stingere a incendiilor, planul de apărare a obiectivului în caz de incendiu, calamităţi sau alte situaţii excepţionale;
    k) regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile de serviciu pentru întreg personalul;
    l) toate avizele şi autorizaţiile necesare prestării activităţii;
    m) instrucţiuni privind accesul în incintă şi instalaţii;
    n) documentele referitoare la instruirea, examinarea şi autorizarea personalului;
    o) registrul de sesizări şi reclamaţii.

    (2) Documentaţiile referitoare la construcţii se vor întocmi, completa şi păstra conform normelor legale referitoare la "Cartea tehnică a construcţiei".

    ART. 10
    (1) Pentru investiţiile/lucrările care sunt în sarcina operatorilor, pe durata delegării gestiunii serviciului, aceştia au obligaţia să respecte toate prevederile legale şi orice normative din domeniul proiectării, execuţiei de lucrări şi urmăririi calităţii în construcţii, precum şi să obţină şi să respecte toate certificatele, avizele, acordurile, autorizaţiile şi orice alte documente necesare conform oricăror acte normative aplicabile.
    (2) Proiectarea şi construirea oricăror staţii, instalaţii, depozite se realizează în concordanţă cu cerinţele din planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, respectiv planul de gestionare a deşeurilor din municipiul Bucureşti.

    ART. 11
    (1) Autorităţile administraţiei publice locale deţinătoare de instalaţii care fac parte din sistemul public de salubrizare, precum şi operatorii care au primit în gestiune delegată serviciul de salubrizare, în totalitate sau numai unele activităţi componente ale acestuia, au obligaţia să îşi organizeze o arhivă tehnică pentru păstrarea documentelor de bază, organizată astfel încât să poată fi găsit orice document cu uşurinţă.
    (2) La încheierea activităţii, operatorul va preda autorităţii administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiei de dezvoltare intercomunitare, pe bază de proces-verbal, întreaga arhivă cu documentele de bază, fiind interzisă păstrarea de către acesta a vreunui document original.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Îndatoririle personalului operativ
    ART. 12
    (1) Personalul de deservire operativă se compune din toţi salariaţii operatorului care deservesc construcţiile, instalaţiile şi echipamentele specifice destinate prestării serviciului de salubrizare având ca sarcină principală de serviciu exploatarea, întreţinerea, supravegherea şi asigurarea funcţionării acestora.
    (2) Subordonarea pe linie operativă şi tehnico-administrativă, precum şi obligaţiile, drepturile şi responsabilităţile personalului de deservire operativă se trec în fişa postului şi în procedurile operaţionale.
    (3) Locurile de muncă în care este necesară desfăşurarea activităţii se stabilesc de operator în procedurile proprii în funcţie de:
    a) gradul de periculozitate a instalaţiilor şi a procesului tehnologic;
    b) gradul de automatizare a instalaţiilor;
    c) gradul de siguranţă necesar în asigurarea serviciului;
    d) necesitatea supravegherii instalaţiilor şi procesului tehnologic.


    ART. 13
    (1) În timpul prestării serviciului, personalul trebuie să asigure funcţionarea instalaţiilor, în conformitate cu regulamentele de exploatare sau manualele de operare, instrucţiunile/procedurile tehnice interne, graficele/diagramele de lucru şi dispoziţiile personalului ierarhic superior pe linie operativă sau tehnică-administrativă.
    (2) Prestarea serviciului de salubrizare trebuie realizată astfel încât să se asigure:
    a) protejarea sănătăţii populaţiei;
    b) protecţia mediului înconjurător;
    c) menţinerea curăţeniei şi crearea unei estetici corespunzătoare a localităţilor;
    d) conservarea resurselor naturale prin valorificarea deşeurilor;
    e) atingerea tuturor indicatorilor de performanţă şi reducerea cantităţii de deşeuri eliminate la depozit;
    f) continuitatea serviciului.


    CAP. II
    Asigurarea serviciului de salubrizare şi condiţii de funcţionare
    SECŢIUNEA 1
    Colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat
    ART. 14
    (1) Următoarele fracţii/tipuri de deşeuri municipale sunt colectate separat:
    a) deşeuri reciclabile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, inclusiv deşeuri de ambalaje, de la toţi producătorii de deşeuri şi din toate punctele de colectare;
    b) deşeuri reziduale, de la toţi utilizatorii şi din toate punctele de colectare;
    c) biodeşeuri, de la toţi utilizatorii şi din toate punctele de colectare;
    d) deşeuri textile, de la toţi utilizatorii şi din toate punctele de colectare şi/sau, după caz, de la toate punctele/spaţiile special amenajate şi dotate cu containere/recipiente specifice colectării acestor deşeuri, stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv în cadrul campaniilor de colectare a deşeurilor voluminoase;
    e) deşeuri periculoase din deşeurile menajere, de la toţi utilizatorii casnici, prin campanii de colectare;
    f) (se trece, dacă este cazul) uleiuri vegetale uzate, care au devenit improprii consumului alimentar, din punctele de colectare şi/sau locurile/spaţiile special amenajate şi dotate cu containere/recipiente specifice colectării acestor deşeuri, stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale.

    (2) Operatorul are obligaţia să colecteze separat următoarele categorii de deşeuri generate ocazional şi/sau care nu pot fi colectate prin sistemele destinate colectării celorlalte fracţii/tipuri de deşeuri municipale:
    a) deşeuri voluminoase, inclusiv saltelele şi mobila, de la toţi utilizatorii, prin campanii de colectare şi/sau din locurile/spaţiile special amenajate stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, contra cost, la solicitarea utilizatorilor;
    b) deşeuri din construcţii provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora, pentru care nu este obligatorie emiterea unei autorizaţii de construire/desfiinţare potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la toţi utilizatorii casnici, din locurile/spaţiile special amenajate stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau, contra cost, la solicitarea utilizatorilor casnici;
    c) deşeurile similare provenite de la evenimentele publice, pe baze contractuale, la solicitarea organizatorilor;
    d) deşeuri abandonate, conform procedurii convenite cu autoritatea administraţiei publice locale şi/sau la solicitarea acesteia.


    ART. 15
    (1) Operatorul are obligaţia să colecteze deşeurile municipale abandonate şi deşeurile din construcţii abandonate:
    a) lângă punctele de colectare a deşeurilor, conform procedurii de colectare a deşeurilor abandonate convenită cu autorităţile administraţiei publice locale;
    b) pe căile publice de circulaţie, în cazul în care această operaţiune nu a fost atribuită operatorului care prestează măturatul căilor publice, la solicitarea scrisă a autorităţii administraţiei publice locale sau conform procedurii convenite cu aceasta.

    (2) Cheltuielile legate de gestionarea deşeurilor abandonate sunt facturate autorităţii administraţiei publice locale, la tarifele aprobate pe baza fişelor de fundamentare întocmite de operator, corespunzător categoriei de deşeuri abandonate, respectiv deşeuri municipale abandonate sau, după caz, deşeuri din construcţii abandonate.

    ART. 16
    (1) Operatorul care colectează şi transportă deşeuri menajere şi deşeuri similare trebuie să cunoască:
    a) datele/cerinţele tehnice ale infrastructurii şi utilajelor specifice cu care prestează activitatea;
    b) tipul şi cantitatea de deşeuri care urmează să fie transportate, pentru fiecare categorie de deşeuri în parte;
    c) originea şi destinaţia fiecărui tip de deşeuri colectate, date care trebuie prezentate, la cerere, autorităţilor competente.

    (2) Operatorii care prestează activitatea de colectare separată a deşeurilor municipale împreună cu autoritatea administraţiei publice locale şi/sau cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară au obligaţia să identifice toţi producătorii de deşeuri şi să acţioneze în vederea creării facilităţilor necesare prestării activităţii.

    ART. 17
    (1) Persoanele fizice şi juridice, producătoare de deşeuri municipale, au obligaţia să separe corect deşeurile municipale pe fracţii, conform sistemului de colectare stabilit la nivelul unităţii administrativ- teritoriale, în punctele de colectare şi/sau în spaţiile special amenajate şi asigurate de către autoritatea administraţiei publice locale împreună cu operatorul.
    (2) În vederea realizării activităţii de colectare separată, punctele de colectare sunt dotate prin grija operatorului sau a autorităţii administraţiei publice locale, după caz, conform legii, cu recipiente de colectare separată pentru fiecare tip de deşeuri. La gospodăriile individuale colectarea separată a deşeurilor se va face "din poartă în poartă" în recipiente specifice, saci sau alte tipuri de containere care prezintă un grad de siguranţă ridicat din punct de vedere sanitar şi al protecţiei mediului.
    (3) În mediul de rezidenţă rural se poate promova reciclarea la sursă a biodeşeurilor, prin dotarea tuturor utilizatorilor casnici cu unităţi de compostare individuală, amplasate în incinta gospodăriei. Cantitatea de biodeşeuri reciclate la sursă pe persoană care se ia în considerare de către delegatar la calcul ratei de reciclare nu trebuie să depăşească în niciun caz cantitatea medie de deşeuri menajere pe cap de locuitor corespunzătoare indicelui de generare pentru mediul rural (kg/locuitor/zi), prevăzut în planul judeţean de gestionare a deşeurilor, conform prevederilor pct. 4 (b) din Metodologia de calcul al biodeşeurilor municipale separate se reciclate la sursă prevăzută în anexa nr. II la Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1.004 a Comisiei din 7 iunie 2019 de stabilire a normelor pentru calculul, verificarea şi raportarea datelor privind deşeurile în conformitate cu Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Deciziei de punere în aplicare C(2012) 2.384 a Comisiei.
    (4) Recipientele folosite pentru colectarea separată a diferitelor tipuri de deşeuri vor fi inscripţionate cu denumirea deşeurilor pentru care sunt destinate şi marcate conform prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.281/2005/1.121/2006 privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective.

    ART. 18
    (1) Punctele de colectare vor fi dotate cu recipiente având capacitatea de stocare corelată cu numărul de utilizatori arondaţi şi cu frecvenţa de ridicare, asigurând condiţii de acces uşor pentru autovehiculele destinate colectării.
    (2) Numărul de recipiente de colectare a deşeurilor municipale se stabileşte conform tabelului 2 din Standardul SR 13387:1997, Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de proiectare a punctelor pentru precolectare.
    (3) În vederea prevenirii utilizării neconforme şi/sau fără drept a recipientelor de colectare a deşeurilor municipale, acestea vor fi inscripţionate cu un marcaj de identificare realizat astfel încât să nu poată fi şters fără ca prin această operaţie să nu rămână urme vizibile.
    (4) Operatorul va suplimenta capacitatea de colectare, inclusiv prin mărirea numărului de recipiente, în cazul în care se dovedeşte că volumul acestora este insuficient şi se stochează deşeuri municipale în afara lor.
    (5) Menţinerea în stare salubră, ventilarea, deratizarea, dezinfecţia şi dezinsecţia punctelor de colectare/recipientelor de colectare revin persoanelor fizice şi/sau juridice în cazul în care acestea se află în spaţii aparţinând utilizatorului ori operatorului în cazul când acestea sunt amplasate pe domeniul public.
    (6) Pentru utilizatorii din imobilele de tip condominiu şi/sau din alte imobile, care nu dispun de spaţii interioare pentru colectarea separată a deşeurilor, se vor amenaja puncte de colectare exterioare dotate cu recipiente specifice pentru fiecare tip de deşeu, amplasate în locuri care să permită accesul uşor al autovehiculelor de colectare.
    (7) Platformele spaţiilor necesare colectării separate a deşeurilor, care se vor realiza prin grija autorităţilor administraţiei publice locale sau operatorului, vor fi în mod obligatoriu betonate sau asfaltate şi prevăzute, în cazul în care este fezabil tehnic şi economic, cu rigole de preluare a apei meteorice, racordate la reţeaua de canalizare.
    (8) Operatorul verifică starea de etanşeitate a recipientelor de colectare şi le înlocuieşte imediat pe cele care s-au deteriorat.

    ART. 19
        În funcţie de sistemul de colectare separată adoptat, colectarea în recipiente a deşeurilor menajere şi similare se realizează astfel:
    a) deşeurile reziduale în recipiente de culoare gri/negru;
    b) biodeşeurile în recipiente de culoare maro;
    c) deşeurile de hârtie şi carton, curate, în recipiente de culoare albastră;
    d) deşeurile de plastic şi metal în recipiente de culoare galbenă;
    e) deşeurile de sticlă albă/colorată în recipiente de culoare verde, nefiind permis amestecul sticlei cu deşeuri din materiale de tip porţelan/ceramică;
    f) deşeurile periculoase din deşeurile menajere în containere de culoare roşie;
    g) deşeurile textile se colectează în containere special dedicate acestui flux de deşeuri.


    ART. 20
    (1) Fracţiile de deşeuri municipale colectate separat sunt supuse proceselor de sortare/tratare în vederea reciclării/valorificării.
    (2) Este interzisă depozitarea biodeşeurilor şi a deşeurilor reciclabile colectate separat.

    ART. 21
    (1) În conformitate cu prevederile art. 39 din Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei aprobate prin Ordinul ministrului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare, evacuarea deşeurilor reziduale şi a biodeşeurilor, colectate în amestec sau separat, de la locurile de producere şi punctele de colectare la locul de tratare se face cu frecvenţa stabilită de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţia de dezvoltare intercomunitară, cu respectarea următoarelor frecvenţe minime:
    1. În perioada 1 aprilie - 30 septembrie:
    a) zilnic, de la punctele de colectare din zona centrală cu blocuri şi de la unităţile de alimentaţie publică, restaurante, hoteluri, pieţe, unităţile sanitare cu paturi, creşe şi cantinele unităţilor de învăţământ, în toate zilele din săptămână sau, după caz, într-o perioadă de zile consecutive din săptămână, în funcţie de programul de funcţionare;
    b) de trei ori pe săptămână, de la punctele de colectare din celelalte zone cu blocuri şi de la alţi utilizatori noncasnici decât cei prevăzuţi la lit. a);
    c) la cel mult şapte zile, de la casele/gospodăriile individuale în care colectarea deşeurilor se realizează "din poartă în poartă" .

    2. În perioada 1 octombrie - 31 martie:
    a) de două ori pe săptămână, de la punctele de colectare din toate zonele cu blocuri şi de la toţi utilizatorii noncasnici;
    b) la cel mult şapte zile, de la casele/gospodăriile individuale în care colectarea deşeurilor se realizează "din poartă în poartă" .


    (2) Frecvenţa de colectare separată a deşeurilor reziduale şi a biodeşeurilor de la case/gospodării individuale prevăzută la alin. (1) poate fi redusă de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în situaţia în care se implementează instrumentul economic "plăteşte pentru cât arunci" sau, în alte situaţii, precum colectarea din punctele de colectare de tip insule ecologice digitalizate, cu avizul direcţiei de sănătate publică judeţeană/direcţiei de sănătate publică a municipiului Bucureşti.
    (3) Evacuarea deşeurilor reciclabile de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat de la locurile de producere şi punctele de colectare la staţia de sortare/transfer se face la frecvenţa stabilită de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în funcţie de datele istorice privind cantităţile generate de utilizatori şi de capacitatea recipientelor/containerelor şi/sau sacilor în care sunt colectate aceste deşeuri. În lipsa datelor istorice, evacuarea deşeurilor reciclabile se face cu frecvenţa de:
    a) de două ori pe săptămână, de la punctele de colectare din mediul urban;
    b) o dată pe săptămână, de la punctele de colectare din mediul rural, pentru deşeurile de hârtie, carton, plastic şi metal, respectiv o dată pe lună pentru deşeurile de sticlă;
    c) o dată la două săptămâni, pentru deşeurile de hârtie, carton, plastic şi metal, respectiv o dată pe lună pentru deşeurile de sticlă, de la case/gospodării individuale şi de la utilizatorii noncasnici.

    (4) Colectarea şi transportul deşeurilor textile se face la frecvenţa stabilită de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în funcţie de cantităţile estimate a fi generate de utilizatori şi de capacitatea recipientelor/containerelor în care sunt colectate aceste deşeuri sau, în mod convenţional, o dată pe lună.
    (5) Colectarea şi transportul deşeurilor periculoase din deşeurile menajere se face la frecvenţa stabilită de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, de asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în funcţie de cantităţile estimate a fi generate de utilizatori şi de capacitatea recipientelor/containerelor în care sunt colectate aceste deşeuri sau, în mod convenţional, o dată pe lună.

    ART. 22
    (1) Colectarea deşeurilor menajere şi similare se poate face în următoarele moduri:
    a) colectare în recipiente/containere închise;
    b) colectare realizată în saci de plastic asiguraţi de operator;

    (2) Colectarea deşeurilor municipale se efectuează doar în autospecialele specifice tipurilor de deşeuri care urmează a fi încărcate.
    (3) Autospecialele vor fi încărcate astfel încât deşeurile să nu fie vizibile şi să nu existe posibilitatea împrăştierii lor pe calea publică. Fiecărui vehicul i se va asigura personalul necesar pentru executarea operaţiunilor specifice, în condiţii de siguranţă şi de eficienţă.
    (4) Încărcarea deşeurilor municipale în autospeciale se face direct din recipiente. Este interzisă descărcarea recipientelor pe sol în vederea încărcării acestora în autospeciale.
    (5) Personalul care efectuează colectarea este obligat să manevreze recipientele astfel încât să nu se producă praf, zgomot sau să se răspândească deşeuri în afara autospecialelor. După golire, recipientele vor fi aşezate în locul de unde au fost ridicate.
    (6) În cazul deteriorării unor recipiente, saci de plastic şi al împrăştierii accidentale a deşeurilor în timpul operaţiunii de golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga cantitate de deşeuri în autospecială, astfel încât locul să rămână curat, fiind dotat corespunzător pentru această activitate.
    (7) Personalul care execută colectarea este obligat să încarce în autospeciale întreaga cantitate de deşeuri existente la punctele de colectare, aferente fracţiei care trebuie ridicată, lăsând locul curat şi măturat chiar dacă există deşeuri municipale amplasate lângă containerele de colectare.
    (8) În cazul în care în/lângă punctele de colectare sunt abandonate şi alte categorii de deşeuri decât cele pentru care sunt destinate recipientele, acestea vor fi colectate separat de către operator, cu înştiinţarea autorităţii administraţiei publice locale sau în conformitate cu procedura de colectare/ridicare a deşeurilor abandonate ocazional convenită cu autoritatea administraţie publice locale.
    (9) La solicitarea scrisă a autorităţii administraţiei publice locale sau, după caz, conform procedurii convenită cu aceasta, operatorul are obligaţia să colecteze deşeurile abandonate de pe domeniul public şi privat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
    (10) Cheltuielile legate de gestionarea deşeurilor abandonate sunt facturate autorităţii administraţiei publice locale la tariful aferent deşeurilor municipale abandonate şi/sau, după caz, la tariful aferent deşeurilor din construcţii abandonate.

    ART. 23
    (1) Operatorul are obligaţia să ridice toate containerele/pubelele, pline sau parţial pline, care conţin deşeuri separate corespunzător de către utilizatori. După golire, containerele/pubelele trebuie să ajungă la punctul de colectare de unde au fost ridicate sau la locul, de pe domeniul public, din faţa proprietăţii utilizatorului, în cazul colectării "din poartă în poartă". Operatorul va asigura stabilitatea containerelor/pubelelor după golire, prin blocarea roţilor şi închiderea capacului.
    (2) Operatorul nu are obligaţia de a colecta pubelele/sacii cu deşeuri în următoarele situaţii:
    a) dacă utilizatorii, care beneficiază individual de serviciul de salubrizare, nu au scos pubele/sacii pe domeniul public, în faţa proprietăţii, la ora şi data stabilită;
    b) dacă utilizatorii sau reprezentanţii acestuia şi-au neglijat responsabilitatea de a curăţa de zăpadă căile de acces la pubele/sacii, cauzând un inconvenient serios pentru personalul operatorului;
    c) dacă pubelele/sacii conţin alte categorii/tipuri de deşeuri decât cele pentru care sunt destinate, iar în această situaţie utilizatorul va fi notificat cu privire la faptul că deşeurile nu vor fi colectate.

    (3) În cazul în care recipientele sunt umplute până la refuz în mod repetat, îngreunând astfel manipularea, operatorul va furniza utilizatorului recipiente suplimentare şi/sau alte recipiente cu o capacitate mai mare.

    ART. 24
    (1) Deşeurile periculoase din deşeurile menajere colectate separat sunt deşeuri provenite de la populaţie care au proprietăţi toxice, infecţioase, iritante sau sunt capabile să dezvolte, în contact cu alte deşeuri/substanţe, una din proprietăţile periculoase prevăzute în Anexa nr. 4 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare, precum vopsele, agenţi de curăţare, solvenţi, insecticide şi recipientele acestora, seringi uzate, medicamente expirate, bandaje, termometre, mănuşi, măşti, produse cosmetice uzate şi altele deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase.
    (2) Colectarea deşeurilor periculoase menajere se va realiza în cadrul campaniilor de colectare, la frecvenţa cerută prin caietul de sarcini, din punctele/spaţiile special amenajate şi dotate cu recipiente specifice pentru colectarea acestor deşeuri, stabilite de operator împreună cu delegatarul.
    (3) Este interzisă colectarea deşeurilor periculoase menajere în recipientele/containerele pentru colectarea separată a altor categorii de deşeuri.
    (4) Programul campaniilor de colectare va fi anunţat, la începutul fiecărui an, în mass-media locală şi pe site-ul operatorului. Ulterior, cu cel puţin o săptămână înainte de derularea fiecărei campanii de colectare, operatorul va realiza o nouă informare a utilizatorilor casnici, cu indicarea locaţiei punctelor/spaţiilor special amenajate pentru colectarea deşeurilor periculoase menajere.
    (5) Campania de colectare a deşeurilor periculoase menajere se va realiza în toate punctele/spaţiile stabilite şi/sau direct la mijlocul de transport, pe durata a cel puţin 8 ore, de preferinţă întruna din zilele de sâmbătă, astfel încât să asigure participarea la acest sistem a unui număr cât mai mare de locuitori.
    (6) Operatorul va transporta deşeurile periculoase menajere colectate la baza sa de lucru în vederea stocării temporare şi/sau direct la depozitul/instalaţia de eliminare a deşeurilor periculoase, cu autospeciale destinate transportului deşeurilor periculoase.
    (7) Operatorul are obligaţia de a amenaja, autoriza şi opera cel puţin un punct de stocare temporară a deşeurilor menajere periculoase la baza sa de lucru, dotat cu recipiente de stocare adecvate, precum containere pentru deşeuri periculoase de mari dimensiuni, , saci şi containere pentru deşeuri periculoase solide şi pulverulente, butoaie şi containere pentru deşeuri periculoase lichide, care să nu permită scurgerea.
    (8) Operatorul va asigura eliminarea deşeurilor periculoase menajere stocate temporar la depozitele autorizate pentru eliminarea deşeurilor periculoase, pe baza unui contract încheiat cu operatorul depozitului de deşeuri periculoase, în cazul în care depozitarea acestor deşeuri nu este permisă la depozitul de deşeuri nepericuloase.
    (9) Cheltuielile cu gestionarea deşeurilor periculoase menajere vor fi incluse în tariful pentru colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor reziduale.
    (10) În vederea reducerii costurilor cu eliminarea deşeurilor periculoase menajere, delegatarul are dreptul, pe toată durata de derulare a contractului de delegare, să impună operatorului să transporte deşeurile periculoase menajere către alte depozite/instalaţii de eliminare decât cele asigurate de operator, a căror locaţie va fi precizată, în scris, de către delegatar. Operatorul are obligaţia să încheie, necondiţionat, contractele de prestări servicii de depozitare a deşeurilor periculoase menajere cu operatorii depozitelor/instalaţiilor respective.
    (11) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidenţă a gestionării deşeurilor periculoase menajere din care să rezulte:
    a) data în care s-a realizat colectarea;
    b) punctele/spaţiile speciale de colectare de unde s-a făcut colectarea;
    c) cantităţile totale colectate;
    d) cantităţile transportate la spaţiile de stocare temporară, dacă este cazul;
    e) cantităţile transportate la depozitele de deşeuri periculoase şi/sau la instalaţiile de incinerare/coincinerare.


    ART. 25
    (1) Deşeurile textile din deşeurile municipale colectate separat constau în deşeuri textile provenite de la populaţie, instituţii publice şi operatori economici care includ produse precum îmbrăcăminte, accesorii de modă, prosoape, lenjerii de pat, perdele şi draperii, şi alte asemenea.
    (2) Deşeurile textile vor fi colectate periodic, la frecvenţa cerută prin caietul de sarcini, din punctele de colectare şi din poartă în poartă" şi/sau din locurile/spaţiile special amenajate şi dotate cu containere specifice pentru colectarea acestor deşeuri. Deşeurile textile pot fi colectate şi în cadrul campaniilor de colectare a deşeurilor voluminoase.
    (3) Operatorul va transporta deşeurile textile colectate la baza sa de lucru în vederea stocării temporare.
    (4) Operatorul are obligaţia de a amenaja, autoriza şi opera cel puţin un punct de stocare temporară a deşeurilor textile la baza sa de lucru.
    (5) Operatorul va asigura valorificarea/reciclarea deşeurilor textile stocate temporar la instalaţiile autorizate de valorificare/reciclare a deşeurilor textile, pe baza contractelor încheiate cu operatorul instalaţiilor de valorificare/reciclare a deşeurilor textile.
    (6) Eliminarea deşeurilor textile nevalorificabile se va face numai la depozitul de deşeuri al operatorului cu care delegatarul a încheiat contractul de delegare a gestiunii activităţii de depozitare a deşeurilor nepericuloase.
    (7) Cheltuielile cu colectarea, transportul şi valorificarea/reciclarea deşeurilor textile vor fi incluse în tariful pentru colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor reziduale.
    (8) În vederea reducerii costurilor cu valorificarea/reciclarea deşeurilor textile, delegatarul are dreptul, pe toată durata de derulare a contractului de delegare, să impună operatorului să transporte deşeurile textile către alte instalaţii de valorificare/reciclare decât cele asigurate de operator, a căror locaţie va fi precizată, în scris, de către delegatar. Operatorul are obligaţia să încheie, necondiţionat, contractele de prestări servicii de valorificare/reciclare a deşeurilor textile cu operatorii instalaţiilor respective.
    (9) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidenţă a gestionarii deşeurilor textile din care să rezulte:
    a) data în care s-a realizat colectarea;
    b) punctele/spaţiile/zonele de colectare de unde s-a făcut colectarea;
    c) cantităţile totale colectate;
    d) cantităţile de deşeuri textile încredinţate către operatorii instalaţiilor de tratare;
    e) cantităţile de deşeuri textile nevalorificabile eliminate la depozitul de deşeuri.


    ART. 26
    (1) Deşeurile voluminoase din deşeurile municipale generate ocazional constau în deşeuri solide de dimensiuni mari provenite de la populaţie, instituţii publice şi operatori economici, precum mobilier, saltele, obiecte mari de folosinţă îndelungată, altele decât deşeurile de echipamente electrice şi electronice, care nu pot fi preluate cu sistemele obişnuite de colectare a deşeurilor municipale.
    (2) Deşeurile voluminoase vor fi colectate periodic de operator, la frecvenţa cerută prin caietul de sarcini, în cadrul campaniilor de colectare şi/sau din locurile/spaţiile special amenajate pentru colectarea acestor deşeuri prevăzute cu căi de acces pentru mijloacele de transport, stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale. Operatorul va factura delegatarul pe baza cantităţilor colectate la tariful aferent gestionării deşeurilor voluminoase.
    (3) În cazul campaniilor de colectare, deşeurile voluminoase sunt depuse de către utilizatori în locurile indicate de operator sau direct la mijlocul de transport, a căror locaţie şi interval orar de colectare/staţionare sunt aduse la cunoştinţa utilizatorilor, în mass-media locală şi pe site-ul operatorului.
    (4) Programul campaniilor de colectare a deşeurilor voluminoase va fi anunţat, la începutul fiecărui an, iar ulterior cu cel puţin o săptămână înainte de derularea fiecărei campanii de colectare.
    (5) Colectarea deşeurilor voluminoase se poate face şi direct de la utilizator, în urma solicitării adresate către operator. Operatorul va factura utilizatorul la tariful aferent gestionării deşeurilor voluminoase.
    (6) Operatorul va transporta deşeurile voluminoase colectate la baza sa de lucru în vederea stocării temporare şi separării fracţiei de deşeuri cu potenţial de valorificare de fracţia de deşeuri voluminoase nevalorificabilă.
    (7) Operatorul are obligaţia de a amenaja, autoriza şi opera cel puţin un punct de stocare temporară a deşeurilor voluminoase la baza sa de lucru.
    (8) Operatorul va asigura sortarea/valorificarea deşeurilor voluminoase stocate temporar, pe baza contractelor încheiate cu operatorul instalaţiilor autorizate de sortare/valorificare a deşeurilor voluminoase. Cheltuielile cu colectarea, transportul şi sortarea/valorificarea deşeurilor voluminoase vor fi incluse în tariful pentru colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor reziduale, cu excepţia cazului în care sortarea acestor deşeuri este realizează de către un operator aflat sub contract cu delegatarul, situaţie în care se includ în tarif numai cheltuielile cu colectarea şi transportul deşeurilor voluminoase.
    (9) În vederea reducerii costurilor cu sortarea/valorificarea deşeurilor voluminoase, delegatarul are dreptul, pe toată durata de derulare a contractului de delegare, să impună operatorului să transporte deşeurile voluminoase către alte instalaţii de sortare/valorificare decât cele asigurate de acesta, a căror locaţie va fi precizată, în scris, de către delegatar. Operatorul are obligaţia să încheie, necondiţionat, contractele de prestări servicii de sortare/valorificare a deşeurilor voluminoase cu operatorii instalaţiilor respective.
    (10) Eliminarea deşeurilor voluminoase nevalorificabile se va face numai la depozitul de deşeuri al operatorului cu care delegatarul a încheiat contractul de delegare a gestiunii activităţii de depozitare a deşeurilor nepericuloase.
    (11) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidenţă a gestionării deşeurilor voluminoase din care să rezulte:
    a) data în care s-a realizat colectarea;
    b) locaţiile/zonele de colectare de unde s-a făcut colectarea;
    c) cantităţile totale preluate de la utilizatorii casnici, respectiv utilizatorii non-casnici, la solicitarea acestora;
    d) cantităţile de deşeuri voluminoase încredinţate către operatorii instalaţiilor de sortare/tratare;
    e) cantităţile de deşeuri voluminoase nevalorificabile eliminate la depozitul de deşeuri.


    ART. 27
    (1) Deşeurile din construcţii provenite din locuinţe sunt deşeuri generate ocazional din activităţi/lucrări de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora, care nu necesită emiterea unei autorizaţii de construire/desfiinţare. În mod uzual, aceste deşeuri conţin beton, ceramică, cărămizi, ţigle, materiale pe bază de ghips, lemn, sticlă, materiale plastice, metale, materiale de izolaţie şi altele asemenea.
    (2) Colectarea deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe se realizează numai în containere standardizate acoperite sau în saci, fiind interzisă abandonarea/deversarea acestor deşeuri în recipientele sau containerele în care se depun deşeurile municipale.
    (3) În vederea colectării de către operator, deşeurile din construcţii provenite din locuinţe sunt aduse de utilizatorii casnici în locurile/spaţiile stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale, prevăzute cu căi de acces pentru mijloacele de transport.
    (4) Colectarea deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe se poate face şi direct de la utilizatorul casnic, în urma solicitării adresate către operator. Operatorul va factura utilizatorul la tariful aferent gestionării deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe.
    (5) Deşeurile care conţin azbest nu se amestecă cu celelalte deşeuri din construcţii şi vor fi colectate separat, în aşa fel încât să nu se degajeze fibre din material. Personalul care realizează această operaţie va purta echipament de protecţie, special, pentru lucrul cu azbestul.
    (6) Deşeurile periculoase din deşeurile din construcţii provenite de la populaţie sunt colectate prin sistemul de colectare separată a deşeurilor periculoase menajere implementat la nivelul localităţii.
    (7) Transportul deşeurilor din construcţii se efectuează cu mijloace de transport prevăzute cu sistem de acoperire a încărcăturii, pentru a nu avea loc împrăştierea acestora sau degajarea prafului.
    (8) Operatorul va transporta deşeurile din construcţii colectate la baza sa de lucru în vederea stocării temporare şi separării fracţiei de deşeuri cu potenţial de valorificare de fracţia de deşeuri din construcţii nevalorificabilă.
    (9) Operatorul are obligaţia de a amenaja, autoriza şi opera cel puţin un punct de stocare temporară a deşeurilor din construcţii la baza sa de lucru.
    (10) Operatorul va asigura sortarea/valorificarea deşeurilor din construcţii stocate temporar, pe baza contractelor încheiate cu operatorul instalaţiilor autorizate de sortare/valorificare a deşeurilor din construcţii.
    (12) Eliminarea deşeurilor din construcţii nevalorificabile se va face numai la depozitul de deşeuri al operatorului cu care delegatarul a încheiat contractul de delegare a gestiunii activităţii de depozitare a deşeurilor nepericuloase.
    (13) Cheltuielile legate de gestionarea acestor deşeuri (colectare şi transport, sortare/valorificare şi depozitare) vor fi acoperite din tariful pentru gestionarea deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe, aprobat de delegatar.
    (12) În vederea reducerii costurilor cu sortarea/valorificarea deşeurilor voluminoase, delegatarul are dreptul, pe toată durata de derulare a contractului de delegare, să impună operatorului să transporte deşeurile din construcţii către alte instalaţii de sortare/valorificare decât cele asigurate de acesta, a căror locaţie va fi precizată, în scris, de către delegatar. Operatorul are obligaţia să încheie, necondiţionat, contractele de prestări servicii de sortare/valorificare a deşeurilor din construcţii cu operatorii instalaţiilor respective.
    (13) Operatorul trebuie să aibă un sistem de evidenţă a gestionării deşeurilor din construcţii provenite din locuinţe din care să rezulte:
    a) data în care s-a realizat colectarea;
    b) punctele/spaţiile de colectare de unde s-a făcut colectarea;
    c) cantităţile totale preluate de la utilizatorii casnici, la solicitarea acestora;
    d) cantităţile de deşeuri din construcţii încredinţate către operatorii staţiilor de sortare/concasare:
    e) cantităţile de deşeuri din construcţii nevalorificabile eliminate la depozitul de deşeuri.

    (13) Este interzisă abandonarea şi depozitarea deşeurilor din construcţii şi demolări pe domeniul public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale.

    ART. 28
    (1) Transportul fracţiilor de deşeuri se realizează de către operator numai cu autospeciale destinate categoriei de deşeuri colectate separat, acoperite şi prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de colectare, care să nu permită împrăştierea deşeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportului.
    (2) Starea tehnică a autospecialelor trebuie să fie corespunzătoare circulaţiei pe drumurile publice şi să prezinte o bună etanşeitate a benelor de încărcare, fără scurgeri de levigat sau alte lichide.
    (3) Autospecialele care transportă deşeuri municipale trebuie să aibă un aspect îngrijit şi să fie personalizate cu sigla operatorului.
    (4) Autospecialele trebuie să aibă dimensiunile şi capacitatea de transport adaptate la condiţiile de drum existente în localitate, precum şi la structura arhitecturală a diferitelor clădiri.
    (5) Personalul operativ care deserveşte autospecialele trebuie să fie instruit pentru efectuarea transportului în condiţii de siguranţă, să deţină toate documentele de însoţire şi să nu abandoneze deşeurile pe traseu.
    (6) Autospecialele se vor deplasa pe traseele cele mai scurte, cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului. Pentru minimizarea cheltuielilor cu transportul deşeurilor, delegatarul are dreptul să solicite operatorului să transporte deşeurile colectate către staţii de transfer.
    (7) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, stabilesc arterele şi intervalul orar de colectare a deşeurilor municipale, preferabil între orele 6:00 - 22:00, în funcţie de trafic şi de posibilităţile de acces ale operatorului la punctele/spaţiile de colectare.
    (8) Pentru fluidizarea traficului pe traseele cu trafic intens străbătute de autospeciale, autorităţile administraţiei publice locale vor analiza oportunitatea colectării deşeurilor municipale în intervalul orar 22:00-6:00, pe arterele cu iluminat public corespunzător, inclusiv din punct de vedere al asigurării liniştii publice şi costurilor suplimentare suportate de către operator.
    (9) Autospecialele vor fi întreţinute astfel încât să corespundă scopului propus, benele şi containerele vor fi spălate şi dezinfectate săptămânal în interior şi la exterior, conform normelor tehnice precizate de producător sau în actele normative în vigoare, numai în spaţiile care sunt dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate provenite din spălare. Apele uzate provenite din spălatul autospecialelor vor fi transportate la staţia de epurare a apelor uzate a localităţii, dacă nu există staţie de epurare proprie.

    ART. 29
    (1) În situaţia în care, ca urmare a execuţiei unor lucrări planificate la infrastructura tehnico- edilitară, este împiedicată utilizarea punctelor de colectare stabilite şi/sau accesul autospecialelor destinate transportului deşeurilor municipale şi/sau al oricărui alt tip de deşeu, operatorul, pe baza notificării transmise de autoritatea administraţiei publice locale, trebuie să anunţe utilizatorii despre situaţia intervenită, durata acesteia, punctele de colectare care se utilizează temporar în această perioadă şi programul de colectare.
    (2) Pe toată această perioadă operatorul are obligaţia să doteze punctele de colectare care urmează a fi folosite temporar de utilizatorii afectaţi cu recipiente suficiente şi să reducă intervalul între două colectări succesive, dacă este cazul.
    (3) În cazul apariţiei unor intemperii ce au ca efect întreruperea serviciului sau diminuarea cantităţilor contractate de la utilizatori, operatorul are obligaţia să anunţe această situaţie delegatarului şi să factureze numai cantităţile sau serviciile efectiv realizate.

    ART. 30
        Operatorii care prestează activitatea de colectare şi transport al deşeurilor municipale au şi următoarele obligaţii:
    a) să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte provenienţa deşeurilor/locul de încărcare, tipurile de deşeuri transportate, locul de destinaţie, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora conform legii;
    b) să folosească traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului, agreate de către autorităţile administraţiei publice locale;
    c) să ridice în totalitate deşeurile şi să nu le abandoneze pe traseu, inclusiv cele existente pe traseul de colectare şi transport, la solicitarea autorităţii administraţiei publice locale/asociaţiei de dezvoltare intercomunitară sau conform procedurii convenite cu aceasta;
    d) să informeze populaţia privind colectarea separată corectă a deşeurilor, precum şi modalităţile de prevenire a generării deşeurilor. Informarea şi conştientizarea populaţiei se va realiza prin campanii de informare şi conştientizare agreate cu autoritatea administraţiei publice locale/ asociaţia de dezvoltare intercomunitară.
    e) să efectueze determinările de compoziţie a deşeurilor şi indicele de generare al deşeurilor menajere aplicând metode adecvate conform recomandărilor Comisiei Europene "Metodologia pentru analiza deşeurilor solide - SWA-Tool" sau a unui standard naţional şi/sau european în vigoare, convenite cu autoritatea administraţiei publice locale /asociaţia de dezvoltare intercomunitară.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deşeurilor de la persoanele fizice
    ART. 31
    (1) Centrele de colectare prin aport voluntar sunt locaţii de recepţie a unor fracţii speciale de deşeuri colectate separat prin aportul voluntar al persoanelor fizice, identificabile teritorial, administrativ şi juridic, dotate cu construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate colectării şi/sau tratării deşeurilor, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, tipurile şi cantităţile de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau cele stabilite prin proiectele finanţate din fonduri nerambursabile.
    (2) Prin centrele de colectare prin aport voluntar se asigură, în principal, preluarea deşeurilor reciclabile de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat şi a altor categorii speciale de deşeuri, precum deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă, deşeuri textile, anvelope uzate, uleiuri vegetale folosite, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri din construcţii şi demolări, alte tipuri de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale.

    ART. 32
    (1) Centrele de colectare prin aport voluntar funcţionează pe baza unui regulament local elaborat şi aprobat de autorităţile administraţiei publice locale, care va cuprinde cel puţin următoarele elemente: regulile generale de organizare şi funcţionare, obligaţiile operatorului/angajaţilor acestuia, obligaţiile utilizatorilor, tipurile şi cantităţile de deşeuri care pot fi predate, cu titlu gratuit, de persoanele fizice la centrul/centrele de colectare prin aport voluntar.
    (2) Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară încheie contracte, parteneriate şi cu alte organizaţii licenţiate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pentru transferul responsabilităţii producătorilor aferente anumitor fluxuri speciale de deşeuri municipale, colectate prin centrul/centrele de colectare prin aport voluntar, astfel încât costurile cu gestionarea respectivelor deşeuri să fie suportate de producători.
    (3) Accesul persoanelor fizice în incinta centrului de colectare prin aport voluntar este permis doar în prezenţa personalului operatorului, care va indica locul de descărcare/stocare temporară a deşeurilor pe amplasament.

    ART. 33
    (1) Centrul de colectare prin aport voluntar va fi dotat cu un număr suficient de containere şi recipiente specifice fiecărei categorii de deşeuri ce urmează a fi colectată.
    (2) Se interzice amestecarea diferitelor categorii de deşeuri în acelaşi container/recipient.

    ART. 34
    (1) Operatorul centrului de colectare prin aport voluntar va asigura evidenţa:
    a) cantităţilor de deşeuri recepţionate de la fiecare persoană fizică, pe categorii de deşeuri;
    b) cantităţilor totale recepţionate, pe categorii de deşeuri;
    c) cantităţilor totale de deşeuri încredinţate în vederea tratării, reciclării, valorificării şi/sau eliminării, pe categorii de deşeuri;
    d) cantităţilor de deşeuri reziduale/reziduuri eliminate şi/sau valorificate, rezultate din fiecare proces de tratare desfăşurat în cadrul centrului de colectare prin aport voluntar, dacă este cazul;
    e) cantităţilor de deşeuri aflate în spaţiile de stocare temporară, pe categorii de deşeuri.

    (2) Operatorii trebuie să îşi organizeze activitatea pentru a asigura un grad cât mai mare de valorificare a deşeurilor, astfel încât cantitatea de deşeuri eliminată prin depozitare să fie minimă.

    ART. 35
        Centrele de aport voluntar trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, pe care operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Transferul deşeurilor municipale în staţii de transfer
    ART. 36
        În vederea optimizării costurilor de transport a fracţiilor de deşeuri colectate separat se vor utiliza staţii de transfer care să permită stocare temporară a deşeurilor, cu sau fără sistem de compactare.

    ART. 37
        La staţia de transfer sunt acceptate numai deşeurile predate de către operatorii cărora unitatea administrativ-teritorială le-a atribuit, individual sau prin intermediul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, activitatea de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale.

    ART. 38
    (1) Operatorul staţiei/staţiilor de transfer va asigura transportul fracţiilor de deşeuri stocate temporar, fără amestecarea acestora, de la staţia de transfer către staţia de sortare, instalaţiile de tratare şi/sau depozitul de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară.
    (2) Operatorul are obligaţia să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte categoriile/tipurile de deşeuri transportate, locul de încărcare, locul de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora conform legii. Este interzisă abandonarea deşeurilor pe traseu.
    (3) Transferul deşeurilor se efectuează cu autovehicule special destinate categoriei de deşeuri transportate, acoperite, care să nu permită împrăştierea deşeurilor sau a prafului, emanarea de noxe sau scurgeri de lichide în timpul transportului.
    (4) La stabilirea intervalului orar de transfer a deşeurilor se va avea în vedere încadrarea în intervalul orar de funcţionare al instalaţiilor de tratare şi/sau de eliminare finală a deşeurilor.

    ART. 39
        Stocarea temporară în staţia de transfer a deşeurilor reziduale şi biodeşeurilor se face în funcţie de capacitatea de stocare, dar nu mai mult de 48 de ore.

    ART. 40
        Operatorul staţiei de transfer va întocmi şi gestiona o baza de date, cu cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea operatorului care încredinţează deşeurile, unitatea administrativ-teritorială din care provin deşeurile, numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se efectuează transportul, categoria de deşeuri transportată cu specificarea codului/codurilor de deşeu, cantitatea şi categoria de deşeuri recepţionată pe fiecare transport;
    b) cantitatea totală de deşeuri recepţionată, de la fiecare operator, pe fiecare fracţie/categorie de deşeuri;
    c) cantităţile şi categoriile de deşeuri transferate/transportate către staţia de sortare, instalaţiile de tratare şi/sau depozitul de deşeuri;
    d) cantităţile de deşeuri aflate în spaţiile de stocare temporară, pe categorii de deşeuri.


    ART. 41
        Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de transfer trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, pe care operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Sortarea deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat din deşeurile municipale în staţii de sortare
    ART. 42
    (1) Sortarea deşeurilor municipale de hârtie, metal, plastic şi sticlă în staţiile de sortare se realizează numai de către operatorii staţiilor de sortare care au contract de delegare încheiat cu unitatea/subdiviziunea administrativ- teritorială de pe raza căreia provin deşeurile şi/sau hotărâre de dare în administrare a acestei activităţi.
    (2) Operatorii care prestează activitatea de colectare separată a deşeurilor municipale transportă deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la spaţiile de stocare temporară special amenajate în incinta staţiilor de sortare, pe categorii de deşeuri.
    (3) Operatorul staţiei de sortare are dreptul să efectueze inspecţia vizuală a deşeurilor atât la intrarea în staţia de sortare cât şi la locul de descărcare.
    (4) În cazul în care operatorul staţiei de sortare constată că deşeurile nu corespund codurilor de deşeuri 20 01 şi 15 01, impuse de legislaţia în vigoare, sau au un grad de impurificare cu materiale/deşeuri neconforme mai mare decât cel aferent indicatorului de performanţă pentru operarea staţiei de sortare prevăzut în actul de atribuire al activităţii, acesta are dreptul să respingă preluarea deşeurilor şi să sesizeze autoritatea contractantă, în vederea stabilirii măsurilor de remediere/soluţionare.

    ART. 43
    (1) Sortarea se realizează pe tipuri de materiale, conform cerinţelor din caietul de sarcini şi specificaţiilor tehnice pentru cerinţele de calitate aplicabile deşeurilor sortate.
    (2) Operatorii staţiilor de sortare asigură predarea deşeurilor sortate către operatorii instalaţiilor de reciclare, precum şi transportul reziduurilor rezultate din procesul de sortare la depozitul de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică.

    ART. 44
    (1) Operatorul staţiei de sortare va întocmi şi gestiona o baza de date, cu cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea operatorului de la care preia deşeurile, sursa/unitatea administrativ-teritorială din care provin deşeurile, numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se efectuează transportul, categoria de deşeuri transportată cu specificarea codului/codurilor de deşeu, cantitatea şi categoria de deşeuri recepţionată pe fiecare transport;
    b) cantitatea totală de deşeuri recepţionată, de la fiecare operator, pe fiecare tip/categorie de deşeuri;
    c) cantităţile de deşeuri sortate, pe tipuri de materiale;
    d) cantităţile de reziduuri rezultate din procesul de sortare;
    e) cantităţile de deşeuri sortate încredinţate operatorilor instalaţiilor de reciclare, pe tipuri de materiale;
    f) cantităţile de reziduuri transportate pentru eliminare la depozitul de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;
    g) veniturile realizate din valorificarea deşeurilor reciclabile sortate;
    h) costurile suportate pentru valorificarea energetică a reziduurilor rezultate din procesul de sortare.

    (2) Operatorul are obligaţia să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de deşeuri sortate, precum şi de reziduuri, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

    ART. 45
        Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de sortare trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, pe care operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.

    ART. 46
        Prevederile prezentei secţiuni se aplică inclusiv pentru activitatea de sortare a deşeurilor de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă, colectate separat, în staţiile/instalaţiile de sortare din cadrul instalaţiilor integrate de tratare a deşeurilor.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Tratarea mecano-biologică a deşeurilor reziduale în instalaţiile de tratare mecano-biologică sau, după caz, în instalaţiile integrate de tratare
    ART. 47
    (1) În cadrul staţiei/instalaţiilor de tratare mecano-biologică se primesc, în vederea tratării prin procedee mecanice şi biologice, deşeurile reziduale colectate separat sau în amestec cu biodeşeurile, astfel încât să se asigure reducerea volumului acestora şi un grad cât mai mare de recuperare/valorificare a fracţiei de materiale reciclabile şi a fracţiei organice rezultate în urma tratării mecanice.
    (2) Nu sunt acceptate la instalaţiile de tratare mecano-biologică deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat şi deşeurile periculoase.

    ART. 48
    (1) Instalaţiile de tratare mecanică se operează astfel încât să se separe mecanic componenţa biodegradabilă din deşeurile reziduale de materialele care nu pot fi tratate biologic sau care se descompun greu, inclusiv de metalele feroase şi neferoase cu potenţial de valorificare.
    (2) Deşeurile cu potenţial de valorificare prin reciclare recuperate în urma procesului de tratare/separare mecanică vor fi colectate, stocate temporar şi încredinţate operatorilor instalaţiilor de reciclare.

    ART. 49
    (1) Instalaţiile de tratare biologică se operează astfel încât din fracţia organică fermentabilă să se obţină deşeuri tratate cu potenţial de valorificare şi/sau o fracţie biostabilizată/biouscată, inertă din punct de vedere biologic, ce poate fi transportată la depozit pentru a fi utilizată ca material de acoperire sau valorificată ca material pentru rambleiere.
    (2) Fracţia inertă rezultată din procesul de tratare biologică poate fi pregătită şi transformată prin procedee de tratare suplimentare în produs RDF/SRF cu potenţial de valorificare energetică, utilizat drept combustibil alternativ în instalaţii de incinerare şi coincinerare, dar şi în alte sectoare care produc căldură/energie.
    (3) Operatorul staţiei/instalaţilor de tratare mecano-biologică va detalia în procedurile operaţionale proprii modul de valorificare a deşeurilor/materialelor rezultate, astfel încât cantitatea de deşeuri trimisă la depozit să fie minimă, iar ţinta de deviere de la depozitare prevăzută de actele normative incidente să fie atinsă.

    ART. 50
    (1) Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de tratare mecano-biologică trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, pe care operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.
    (2) Pentru protecţia şi prevenirea poluării solului, toate suprafeţele din cadrul staţiei de tratare mecano-biologică trebuie să fie betonate.
    (3) Apele uzate rezultate din procesele de tratare biologică sunt colectate şi gestionate de către operator conform prevederilor din autorizaţia de gospodărire a apelor.

    ART. 51
    (1) Operatorul instalaţiilor/staţiei de tratare mecano-biologică va întocmi şi gestiona o baza de date, cu cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea operatorului de la care preia deşeurile reziduale, sursa/unitatea administrativ-teritorială din care provin deşeurile, numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se efectuează transportul, cantitatea de deşeuri recepţionată pe fiecare transport;
    b) cantitatea totală de deşeuri reziduale recepţionată, de la fiecare operator;
    c) cantitatea de deşeuri reciclabile rezultată din tratarea mecanică a deşeurilor reziduale;
    d) producţia de biogaz şi cantitatea de digestat rezultată din tratarea anaerobă a fracţiei biologice, dacă este cazul;
    e) cantitatea de CLO transportată la depozitul de deşeuri şi/sau utilizată ca material de rambleiere;
    f) cantitatea de reziduuri transportată pentru eliminare la depozit şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică;
    g) cantitatea de RDF şi/sau SRF încredinţată operatorilor instalaţiilor de incinerare şi coincinerare, dacă este cazul;

    (2) Operatorul are obligaţia să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de deşeuri, RDF, SRF, CLO, precum şi de reziduuri, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

    ART. 52
        Prevederile prezentei secţiuni se aplică inclusiv pentru activitatea de tratare mecano-biologică realizată prin intermediul instalaţiilor de tratare mecano-biologică din cadrul instalaţiilor integrate de tratare a deşeurilor.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Tratarea aerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de compostare
    ART. 53
    (1) În cadrul staţiei/instalaţiei de compostare se acceptă numai biodeşeurile colectate separat.
    (2) Din tratarea aerobă a biodeşeurilor rezultă compost care poate fi introdus pe piaţă şi/sau utilizat ca fertilizant în agricultură şi la ameliorarea solurilor, în conformitate cu categoriile de folosinţă prevăzute în Legea nr. 181/2020.
    (3) Materialul care în urma procesului de compostare nu îndeplineşte cerinţele categoriilor de folosinţă poate fi supus din nou compostării. Dacă după repetarea operaţiunii acesta este neconform, este eliminat în conformitate cu legislaţia de mediu.

    ART. 54
    (1) Operatorul staţiei/instalaţiei de compostare va întocmi şi gestiona o bază de date, cu cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea operatorului de la care preia biodeşeurile, sursa/unitatea administrativ-teritorială din care provin biodeşeurile, numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se efectuează transportul, cantitatea de biodeşeuri recepţionată pe fiecare transport;
    b) cantitatea totală de biodeşeuri recepţionată, de la fiecare operator;
    c) cantităţile de compost rezultate, pe categorii de folosinţă;
    d) cantitatea de reziduuri rezultată din procesul de compostare;
    e) cantităţile de compost introduse pe piaţă şi/sau utilizate în agricultură;
    f) cantităţile de reziduuri transportate pentru eliminare la depozitul de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică.

    (2) Operatorul are obligaţia să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de biodeşeuri, precum şi de compost, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

    ART. 55
        Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de tratare aerobă trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, pe care operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.

    ART. 56
        Prevederile prezentei secţiuni se aplică inclusiv pentru activitatea de tratare aerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţiile de compostare din cadrul instalaţiilor integrate de tratare a deşeurilor.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Tratarea anaerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţii de digestie anaerobă
    ART. 57
        În cadrul instalaţiilor de digestie anaerobă se acceptă biodeşeurile colectate separat.

    ART. 58
    (1) Principalele produse rezultate din tratarea anaerobă a biodeşeurilor sunt biogazul şi digestatul.
    (2) Biogazul este utilizat, în principal, la producerea de energie electrică şi/sau termică pentru acoperirea consumului propriu de energie în instalaţiile de digestie anaerobă, surplusul putând fi comercializat, în condiţiile legii.
    (3) Digestatul reprezintă substratul de material rămas după descompunerea materiei organice, în lipsa oxigenului, bogat în nutrienţi şi utilizat ca produs reciclat la tratarea solului şi/sau ca îngrăşământ în agricultură.

    ART. 59
    (1) Operatorul instalaţiilor de digestie anaerobă a biodeşeurilor va întocmi şi gestiona o bază de date, cu cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea operatorului de la care preia biodeşeurile, sursa/unitatea administrativ-teritorială din care provin biodeşeurile, numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se efectuează transportul, cantitatea de biodeşeuri recepţionată pe fiecare transport;
    b) cantitatea totală de biodeşeuri recepţionată, de la fiecare operator;
    c) producţia de biogaz rezultată;
    d) producţia de energia electrică şi/sau termică;
    e) energia electrică şi/sau termică comercializată, dacă este cazul;
    f) cantităţile de digestat rezultate, pe categorii de folosinţă;
    g) cantităţile de digestat încredinţate pentru a fi utilizate în agricultură şi/sau pentru tratarea solului;
    h) cantitatea de reziduuri rezultată din procesul de digestie anaerobă;
    i) cantităţile de reziduuri transportate pentru eliminare la depozitul de deşeuri şi/sau la instalaţiile de valorificare energetică.

    (2) Operatorul are obligaţia să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de biodeşeuri, precum şi de digestat, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

    ART. 60
        Spaţiile în care se desfăşoară activitatea de tratare anaerobă trebuie să îndeplinească cel puţin condiţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, pe care operatorii sunt obligaţi să le menţină pe toată perioada în care prestează activitatea.

    ART. 61
        Prevederile prezentei secţiuni se aplică inclusiv pentru activitatea de tratare anaerobă a biodeşeurilor colectate separat în instalaţiile de digestie anaerobă din cadrul instalaţiilor integrate de tratare a deşeurilor.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Tratarea deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată
    ART. 62
    (1) Instalaţiile de incinerare cu eficienţă energetică ridicată sunt instalaţii de incinerare cu un randament energetic egal sau mai mare decât 0,65, destinate în principal tratării deşeurilor municipale solide şi clasificate la operaţiunea de valorificare R1 din Anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Operatorul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor municipale are obligaţia să deţină, în termen de valabilitate, toate autorizaţiile necesare prestării activităţii, prevăzute de legislaţia în vigoare, în special, cu privire la autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, precum şi să obţină licenţa pentru prestarea activităţii, în termen de cel mult 90 de zile de la data semnării contractului de delegare cu unitatea administrativ-teritorială/asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor de utilităţi publice aflate în sfera de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRSC nr. 100/2023, cu modificările ulterioare.
    (3) Operatorul are obligaţia să accepte la incinerare numai deşeurile municipale provenite de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale care i-au atribuit, prin contractul de delegare, activitatea de tratare a deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă.

    ART. 63
        Înainte de acceptarea deşeurilor municipale în instalaţiile de incinerare, operatorul are obligaţia să culeagă informaţii şi să cunoască:
    a) compoziţia fizică şi, în măsura posibilului, compoziţia chimică a deşeurilor care urmează a fi primite din fiecare unitate administrativ-teritorială/zonă de colectare;
    b) caracteristicile periculoase ale deşeurilor municipale ce urmează a fi recepţionate, substanţele cu care acestea nu pot fi amestecate şi măsurile de precauţie/prevenire ce trebuie luate în momentul recepţiei, pentru a se evita poluarea aerului, a solului, a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, precum şi alte efecte negative asupra mediului, mirosurile, zgomotul şi riscurile directe pentru sănătatea umană.


    ART. 64
        Operatorul care transportă şi descarcă deşeurile la instalaţiile de incinerare are obligaţia:
    a) să deţină toate documentele necesare pentru transportul deşeurilor, din care să rezulte sursa de provenienţă (unitatea administrativ-teritorială), categoriile de deşeuri transportate cu indicarea codurilor de deşeuri, precum şi alte date care dovedesc îndeplinirea criteriilor de acceptare la instalaţiile de incinerare;
    b) să respecte procedurile interne ale operatorului instalaţiilor de incinerare cu privire la recepţia şi descărcarea deşeurilor transportate în incinta acestora, cu respectarea traseului indicat şi a regulilor de circulaţie;
    c) să respecte şi să aplice prevederile legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă şi apărarea împotriva incendiilor, precum şi regulile interne şi instrucţiunile proprii ale operatorului instalaţiilor de incinerare aduse la cunoştinţă sub orice formă, în special cele referitoare la interdicţia fumatului, lucrul cu focul deschis şi blocarea căilor de acces/circulaţie.


    ART. 65
    (1) În vederea recepţionării deşeurilor, operatorul instalaţiilor de incinerare are dreptul:
    a) să efectueze inspecţia vizuală a deşeurilor atât la intrarea în instalaţiile de incinerare cât şi la locul de descărcare, pentru a verifica dacă deşeurile predate/descărcate sunt conforme cu categoriile de deşeuri prevăzute în documentele de transport;
    b) de a preleva probe, de fiecare dată când consideră necesar, în prezenţa operatorului care transportă deşeurile, precum şi de a efectua analiza caracteristicilor deşeurilor în laboratoare autorizate, în vederea verificării conformităţii deşeurilor transportate cu natura, categoriile de deşeuri şi/sau cu condiţiile legale de acceptare la incinerare;
    c) să sesizeze autoritatea contractantă cu privire la respingerea preluării în instalaţiile de incinerare a deşeurilor care nu sunt conforme cu natura şi categoriile de deşeuri prevăzute în documentele de transport, în autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu şi/sau care nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi acceptate la incinerare, în vederea stabilirii măsurilor de remediere/soluţionare.

    (2) Operatorul instalaţiilor de incinerare are obligaţia să sesizeze de îndată autorităţile competente din domeniul protecţiei mediului dacă deşeurile transportate/descărcate prezintă caracteristici periculoase de altă natură decât cele specifice deşeurilor periculoase din deşeurile menajere şi/sau sursa de provenienţă este incertă sau necunoscută.

    ART. 66
     Operatorul instalaţiilor de incinerare trebuie să determine masa fiecărei categorii/tip de deşeu recepţionat, conform clasificării din lista de deşeuri stabilită prin Decizia 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 67
    (1) Operatorul instalaţiilor de incinerare cu eficienţă energetică ridicată va întocmi şi gestiona o bază de date, cu cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea operatorului de la care preia deşeurile municipale, sursa/unitatea administrativ-teritorială din care provin deşeurile, numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se efectuează transportul, cantitatea de deşeuri recepţionată pe fiecare transport;
    b) cantitatea totală de deşeuri recepţionată, de la fiecare operator, pe categorii/tipuri de deşeuri;
    c) energia conţinută de deşeurile tratate, calculată pe baza valorii calorice nete inferioare a deşeurilor;
    d) producţia de energia electrică şi/sau termică;
    e) energia electrică şi/sau termică comercializată, dacă este cazul;
    f) cantitatea de reziduuri rezultate din procesul de incinerare;
    g) cantitatea de reziduuri transportată pentru eliminare la depozit.

    (2) Operatorul are obligaţia să ia măsuri pentru evitarea formării de stocuri de deşeuri, precum şi de reziduuri, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau să prezinte riscuri de producere incendii.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Eliminarea, prin depozitare, a deşeurilor reziduale, a deşeurilor stradale, a deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor la depozitele de deşeuri nepericuloase.
    ART. 68
    (1) Depozitarea deşeurilor reziduale şi reziduurilor rezultate din procesele de tratare a deşeurilor municipale, precum şi a oricăror alte tipuri de deşeuri nepericuloase din deşeurile municipale care nu pot fi valorificate, inclusiv a deşeurilor rezultate din prestarea serviciilor conexe serviciului de salubrizare, precum cele rezultate din gestionarea deşeurilor voluminoase şi gestionarea deşeurilor din construcţii provenite din lucrările de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor, este permisă numai în depozitele conforme de deşeuri nepericuloase.
    (2) Operatorul depozitului de deşeuri are obligaţia să deţină, în termen de valabilitate, toate autorizaţiile necesare prestării activităţii, prevăzute de legislaţia în vigoare, în special, cu privire la autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, precum şi să obţină licenţa pentru activitatea de eliminare prin depozitare a deşeurilor prevăzute la alin. (1), în termen de cel mult 90 de zile de la data semnării contractului de delegare cu unitatea administrativ-teritorială/asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor de utilităţi publice aflate în sfera de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRSC nr. 100/2023, cu modificările ulterioare.
    (3) Operatorul are obligaţia să accepte la depozitare numai deşeurile provenite de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale care i-au atribuit, prin contractul de delegare, activitatea de eliminare, prin depozitare, a deşeurilor.
    (4) Operatorul depozitului de deşeuri are obligaţia de a întocmi şi gestiona o bază de date, cu cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea operatorului de la care preia deşeurile, sursa/unitatea administrativ-teritorială din care provin deşeurile, numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se efectuează transportul, cantitatea de deşeuri recepţionată pe fiecare transport;
    b) cantitatea totală de deşeuri recepţionată, de la fiecare operator, pe categorii/tipuri de deşeuri.


    ART. 69
     Cerinţele şi măsurile operaţionale şi tehnice pe care operatorul trebuie să le respecte la depozitarea deşeurilor, în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului şi sănătăţii umane, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de exploatare a depozitului, sunt prevăzute în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 70
     În nivelul tarifelor aprobate de către autoritatea deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale sau, după caz, de asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru activitatea de depozitare a deşeurilor se includ obligatoriu cheltuielile cu fondul de închidere şi monitorizare post-închidere a depozitului, precum şi cheltuielile cu garanţia financiară pentru mediu, în conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (2) şi alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 71
     Operarea şi administrarea depozitului se realizează de către operator cu respectarea următoarelor proceduri prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021, cu modificările şi completările ulterioare:
    a) procedura de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri;
    b) procedura de control şi urmărire în faza de exploatare a depozitului de deşeuri;
    c) procedura de închidere a depozitelor de deşeuri şi monitorizarea post-închidere a acestora.


    ART. 72
        În situaţia în care celula/depozitul în operare atinge pragul de 75% din capacitatea proiectată, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a lua măsuri pentru deschiderea altei celule sau unui depozit de deşeuri municipale.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Măturatul, spălatul şi stropitul căilor publice din localitate
    ART. 73
    (1) Operaţiunile de măturat manual, măturat mecanizat, stropit, spălat, răzuit rigolele, precum şi de colectare a deşeurilor din coşurile stradale, se desfăşoară pe căile publice şi pe spaţiile anexe acestora, în scopul păstrării unui aspect salubru al căilor de circulaţie din domeniul public.
    (2) În vederea reducerii riscului de îmbolnăvire a populaţiei ca urmare a acţiunii patogene a microorganismelor existente în praful stradal, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, vor stabili intervalul orar de efectuare a operaţiunilor de stropire, măturare şi spălare a căilor publice. Intervalul orar şi ordinea de prioritate vor fi alese astfel încât să se evite intervalele orare în care se produc aglomeraţii umane în zonele în care se efectuează aceste activităţi. De regulă, intervalul orar recomandat pentru efectuarea operaţiunilor de stropire, măturare şi spălare va fi între orele 22.00-6.00 pe arterele care au sistem de iluminat public corespunzător.
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) operaţiile de stropire şi spălare nu se realizează în intervalul orar în care plouă.
    (4) Arterele de circulaţie, zilele din cursul săptămânii şi numărul de treceri în ziua respectivă pe/în care se execută activitatea de stropit, măturat şi spălat sunt cele cuprinse în caietul de sarcini al serviciului.
    (5) Măturatul se efectuează pe o lăţime de minimum 2 metri de la bordură sau de la rigola centrală, astfel încât cantitatea de praf care se poate ridica în aer ca urmare a deplasării autovehiculelor sau acţiunii vântului să nu depăşească concentraţia de pulberi admisă prin normele în vigoare.
    (6) Pentru evitarea formării prafului şi pentru crearea unui climat citadin igienic, operaţia de măturare va fi precedată de stropirea carosabilului sau a trotuarelor cu apă, dacă praful nu este umectat ca urmare a condiţiilor naturale sau dacă temperatura exterioară, în zona măturată, nu este mai mică decât cea de îngheţ.
    (7) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare, pe o stradă/un tronson de stradă pe care nu se întrerupe total circulaţia auto, operatorul este obligat să efectueze operaţiile de salubrizare numai pe căile publice deschise circulaţiei.
    (8) În cazul efectuării unor lucrări edilitare în carosabil/pe trotuare pe o stradă/un tronson de stradă pe care se întrerupe total circulaţia auto, operatorul de salubrizare nu va efectua operaţiile de salubrizare stradală pe perioada când se efectuează aceste lucrări edilitare. Menţinerea stării de salubritate a străzii/tronsonului de stradă cade în sarcina constructorului.
    (9) Autorităţile administraţiilor publice locale, prin administratorii reţelelor stradale din localitate, au obligativitatea ca la predarea amplasamentului către constructor să invite şi reprezentantul operatorului de salubrizare stradală care acţionează pe artera ce va fi supusă lucrărilor edilitare în carosabil/trotuare.

    ART. 74
    (1) Măturatul manual se aplică pe carosabil, pe trotuare, pe poduri, în staţiile destinate transportului public, în locurile de parcare rezidenţiale, în scuaruri şi pe suprafeţele anexe ale căilor de circulaţie, în toate cazurile în care nu se poate realiza măturatul mecanic.
    (2) Din punctul de vedere al îmbrăcămintei căilor de circulaţie, măturatul se realizează pe suprafeţe neîmbrăcate sau îmbrăcate cu asfalt, pavele cu rosturi bituminoase, pietre de râu, macadam.
    (3) În cadrul operaţiunii de măturat manual se efectuează întreţinerea curăţeniei spaţiilor verzi stradale, scuarurilor şi spaţiilor anexe căilor publice, prin colectarea şi îndepărtarea frunzelor şi crengilor căzute pe jos, a obiectelor aruncate, precum şi a deşeurilor din coşurile de gunoi stradale, în scopul păstrării unui aspect salubru al domeniului public.
    (4) Operaţiunea de măturat mecanizat se efectuează pe toată perioada anului, cu excepţia perioadei în care se efectuează curăţatul zăpezii sau în care temperatura exterioară este sub cea de îngheţ.
    (5) Colectarea reziduurilor stradale rezultate din activitatea de măturat manual se va face în recipiente acoperite, amplasate în condiţii salubre, în spaţii special amenajate, şi se vor transporta cu mijloace de transport adecvate.
    (6) Deşeurile stradale rezultate din operaţiunile de măturat care conţin pământ şi pietre, dacă nu au fost amestecate cu alte tipuri de deşeuri municipale, pot fi transportate direct la depozitul de deşeuri, fără a fi necesară efectuarea operaţiei de sortare.

    ART. 75
    (1) Perioada de realizare a stropitului este, de regulă, de la 1 aprilie până la 1 octombrie, perioadă ce poate fi modificată de autoritatea administraţiei publice locale sau de asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în funcţie de condiţiile meteorologice concrete.
    (2) Este interzisă efectuarea operaţiilor de stropire şi spălare în perioada în care, conform prognozei meteorologice, este posibilă formarea poleiului.
    (3) La executarea operaţiei de stropire se va avea în vedere să nu fie afectaţi pietonii, autovehiculele, vitrinele, mobilierul stradal, panourile publicitare din zona în care acţionează utilajul ce realizează operaţiunea.

    ART. 76
    (1) Operaţiunea de spălare se execută atât pe partea carosabilă, cât şi pe trotuare, după terminarea operaţiei de măturare şi curăţare a rigolelor.
    (2) Spălatul se realizează cu jet de apă cu presiune ridicată, fiind interzis spălatul cu furtunul racordat la hidranţii stradali sau la autocisternele care nu sunt prevăzute cu instalaţiile necesare să realizeze presiunea prescrisă.
    (3) Operaţiunea de spălare se execută în tot timpul anului, în funcţie de condiţiile meteorologice concrete şi la o temperatură exterioară de cel puţin 7°C.
    (4) Este interzisă operaţia de spălare sau stropire în anotimpul călduros, în intervalul orar 13,0017,00, dacă indicele de confort termic depăşeşte pragul valoric de 75 de unităţi.
    (5) Pentru asigurarea condiţiilor prevăzute la alin. (4) şi pentru planificarea operaţiilor de stropire şi spălare, operatorii de salubrizare vor întreprinde toate măsurile necesare ca în perioada de vară să cunoască valoarea indicelui de confort la ora 12,00 şi prognoza pentru perioada imediat următoare de două zile de la Administraţia Naţională de Meteorologie.
    (6) Operatorul are obligaţia să anunţe autoritatea administraţiei publice locale sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară, după caz, despre toate situaţiile în care este împiedicată realizarea operaţiilor de spălare, stropire sau măturare.
    (7) Curăţatul rigolelor se realizează anterior sau concomitent cu operaţia de măturare. Răzuirea rigolelor de pământ se realizează cu frecvenţa stabilită în caietul de sarcini, dar nu mai puţin de o dată pe lună.
    (8) Lăţimea medie pe care se aplică curăţarea rigolelor este de 0,75 m, măsurată de la bordură spre axul median al străzii.

    ART. 77
    (1) Pentru realizarea operaţiunii de stropire sau spălare se utilizează numai apă industrială luată din punctele indicate de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţii sau din apele de suprafaţă sau de adâncime, cu aprobarea autorităţii administraţiei publice locale, pe baza avizului sanitar.
    (2) În cazul în care din considerente tehnico-economice nu se poate utiliza apa industrială, se poate folosi şi apă prelevată de la hidranţii stradali, cu acordul operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
    (3) În toate situaţiile, alimentarea cu apă industrială sau potabilă se realizează pe baza unui contract încheiat cu operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
    (4) Substanţele utilizate în procesul de spălare trebuie să fie aprobate de autoritatea administraţiei publice locale.

    SECŢIUNEA a 11-a
    Curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ
    ART. 78
    (1) Operatorul care prestează activitatea de curăţare şi de transport al zăpezii îşi va organiza sistemul de informare şi control asupra stării drumurilor, precum şi a modului de pregătire şi acţionare pe timp de iarnă.
    (2) Pentru asigurarea circulaţiei rutiere şi pietonale în condiţii de siguranţă în timpul iernii, operatorul va întocmi anual un program comun de acţiune cu autorităţile administraţiei publice locale, până la 1 octombrie, pentru acţiunile necesare privind deszăpezirea, prevenirea şi combaterea poleiului, care va cuprinde măsuri:
    a) pregătitoare;
    b) de prevenire a înzăpezirii şi măsuri de deszăpezire;
    c) de prevenire şi combatere a poleiului.


    ART. 79
        Autoritatea administraţiei publice locale, împreună cu operatorul, va lua măsurile de organizare a intervenţiilor pe timp de iarnă, care constau în:
    a) stabilirea nivelurilor de prioritate de intervenţie pe străzile din cadrul localităţii şi dotarea necesară deszăpezirii pe timp de iarnă;
    b) organizarea unităţilor operative de acţiune;
    c) întocmirea programului de pregătire şi acţiune operativă în timpul iernii.


    ART. 80
        La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se va întocmi anual, până la data de 1 noiembrie, programul de pregătire şi acţiune operativă în timpul iernii, care va cuprinde cel puţin:
    a) centralizatorul materialelor antiderapante, al carburanţilor şi lubrifianţilor;
    b) centralizatorul utilajelor şi mijloacelor de deszăpezire, combatere polei şi încărcare a zăpezii;
    c) lista străzilor şi a tronsoanelor de străzi pe care se va acţiona;
    d) lista străzilor şi a tronsoanelor de străzi pe care se va acţiona cu prioritate;
    e) lista străzilor pe care se află obiective sociale (creşe, grădiniţe, cămine de bătrâni, staţii de salvare, spitale, unităţi de învăţământ);
    f) lista mijloacelor de comunicare;
    g) lista persoanelor responsabile de îndeplinirea programului, cu adresa şi numerele de telefon de la serviciu;
    i) lista staţiilor şi refugiilor de transport în comun;
    j) lista locaţiilor de depozitare a zăpezii;
    k) dispunerea spaţiilor pentru adunarea şi odihna personalului.


    ART. 81
        Operaţiunile de curăţare şi transport al zăpezii şi de acţionare cu materiale antiderapante se realizează obligatoriu pe străzile sau tronsoanele de străzi în pantă, poduri, pe străzile sau tronsoanele de străzi situate de-a lungul lacurilor şi al cursurilor de apă.

    ART. 82
    (1) Îndepărtarea zăpezii se va realiza atât manual, cât şi mecanizat, în funcţie de condiţiile specifice din teren.
    (2) Îndepărtarea zăpezii manual se efectuează atât ziua, cât şi noaptea, în funcţie de necesităţi, cu respectarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate a muncii.
    (3) Operatorul va lua toate măsurile necesare pentru a cunoaşte zilnic prognoza pentru următoarele 3 zile privind evoluţia temperaturii nocturne şi diurne şi a cantităţilor de precipitaţii sub formă de zăpadă.
    (4) În funcţie de prognoza meteorologică, operatorul va acţiona preventiv pentru preîntâmpinarea depunerii stratului de zăpadă şi a formării poleiului.

    ART. 83
    (1) În cazul depunerii stratului de zăpadă şi formării gheţii, arterele de circulaţie a mijloacelor de transport în comun, spaţiile destinate traversării pietonale a străzilor, trotuarele din dreptul staţiilor mijloacelor de transport în comun, respectiv refugiile de pietoni ale staţiilor de tramvai, căile de acces la instituţiile publice, staţiile de metrou şi unităţile de alimentaţie publică trebuie să fie practicabile în termen de maximum 4 ore de la încetarea ninsorii.
    (2) În cazul unor ninsori abundente sau care au o durată de timp mai mare de 12 ore se va interveni cu utilajele de deszăpezire pentru degajarea cu prioritate a străzilor pe care circulă mijloacele de transport în comun.
    (3) Acţiunea de deszăpezire trebuie să continue până la degajarea tuturor străzilor şi aleilor din cadrul localităţii.
    (4) O dată cu îndepărtarea zăpezii de pe drumul public se vor degaja atât rigolele, cât şi gurile de scurgere, astfel încât în urma topirii zăpezii apa rezultată să se scurgă în sistemul de canalizare.

    ART. 84
    (1) Evidenţa activităţii privind combaterea poleiului şi deszăpezirii străzilor din localitate pe timp de iarnă se va ţine de către operator într-un registru special întocmit pentru această activitate şi denumit "Jurnal de activitate pe timp de iarnă".
    (2) Jurnalul de activitate pe timp de iarnă, semnat de reprezentantul împuternicit al autorităţii administraţiei publice locale sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, după caz, constituie documentul primar de bază pentru verificarea activităţii şi decontarea lucrărilor efectuate.
    (3) În cadrul jurnalului se vor trece cel puţin următoarele:
    a) numele şi prenumele dispecerului;
    b) data şi ora de începere a acţiunii pe fiecare utilaj/echipă în parte;
    c) data şi ora de terminare a acţiunii pe fiecare utilaj/echipă în parte;
    d) străzile pe care s-a acţionat;
    e) activitatea prestată;
    f) forţa de muncă utilizată;
    g) utilajele/echipele care au acţionat;
    h) materialele utilizate şi cantitatea acestora;
    i) temperatura exterioară;
    j) condiţiile hidrometeorologice;
    k) grosimea medie a stratului de zăpadă;
    l) semnătura dispecerului.

    (4) Evidenţa se va ţine pe schimburi, separat pentru acţiunea cu utilaje şi separat pentru acţiunea cu forţe umane.

    ART. 85
    (1) Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, trebuie să stabilească locurile de depozitare sau de descărcare a zăpezii care a rezultat în urma îndepărtării acesteia de pe străzile pe care s-a acţionat manual sau mecanizat.
    (2) Locurile de depozitare vor fi amenajate astfel încât:
    a) să nu permită infiltrarea apei rezultate din topire în sol;
    b) suprafaţa depozitului să fie suficient de mare pentru a permite depozitarea întregii cantităţi de zăpadă provenite din aria de deservire aferentă;
    c) să fie prevăzute cu sistem de colectare a apei provenite din topire şi de deversare a acesteia numai în reţeaua de canalizare a localităţii, în punctele avizate de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

    (3) Zăpada rezultată din activitatea de deszăpezire poate fi descărcată în căminele de canalizare avizate în prealabil de operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
    (4) Se interzice depozitarea zăpezii pe trotuare, în intersecţii, pe spaţii verzi sau virane.
    (5) Încărcarea, transportul, descărcarea şi depozitarea zăpezii şi a gheţii acesteia trebuie să se realizeze în maximum 12 ore de la terminarea activităţii de deszăpezire.
    (6) Consiliile locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, pot stabili şi alte intervale de timp în care operatorul trebuie să asigure deszăpezirea, în funcţie de importanţa străzilor, abundenţa cantităţii de zăpadă, dotarea cu mijloace tehnice şi umane etc., dar nu mai mult de 24 de ore.
    (7) Transportul, depozitarea şi descărcarea zăpezii şi a gheţii formate pe carosabil se realizează concomitent cu operaţia de deszăpezire.

    ART. 86
        Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară vor lua măsuri pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii străzilor din cadrul localităţii/localităţilor, pe toată perioada iernii, şi de apărare a lor împotriva degradării, în perioada de dezgheţ.

    ART. 87
    (1) Împrăştierea substanţelor chimice, în cazul în care prognoza meteorologică sau mijloacele de detectare locală indică posibilitatea apariţiei poleiului, a gheţii şi în perioada în care se înregistrează variaţii de temperatură care conduc la topirea zăpezii/gheţii urmată în perioada imediat următoare de îngheţ, se realizează în maximum 3 ore de la avertizare.
    (2) Combaterea poleiului se face utilizând atât materiale antiderapante, cât şi fondanţi chimici în amestecuri omogene, iar împrăştierea acestora se realizează cât mai uniform pe suprafaţa părţii carosabile.
    (3) Utilizarea clorurii de sodiu numai în amestec cu inhibitori de coroziune se utilizează în cazul în care temperatura nu scade sub -10°C. Pentru temperaturi mai scăzute se va utiliza clorura de calciu sau alte substanţe chimice care au un grad de coroziune redusă.
    (4) Utilizarea clorurii de sodiu fără ca aceasta să fie amestecată cu inhibitori de coroziune sau împreună cu nisip sau alte materiale care prin acţiunea de împrăştiere pot produce deteriorări prin acţiunea abrazivă ori prin lovire şi/sau înfundare a canalizării stradale este interzisă.
    (5) Substanţele utilizate pentru prevenirea depunerii zăpezii, împotriva îngheţului şi pentru combaterea formării poleiului vor fi aprobate de autoritatea administraţiei publice locale sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară.

    ART. 88
        Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sau operatorul au obligaţia să anunţe prin posturile de radio locale starea străzilor, locurile în care traficul este îngreunat ca urmare a lucrărilor de curăţare şi transport al zăpezii, străzile pe care s-a format poleiul, precum şi orice alte informaţii legate de activitatea de deszăpezire sau de combatere a poleiului, necesare asigurării unei circulaţii în siguranţă a pietonilor, a mijloacelor de transport în comun, a autovehiculelor care asigură aprovizionarea şi a celorlalte autovehicule.

    SECŢIUNEA a 12-a
    Dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea la obiectivele din domeniul public şi domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale
    ART. 89
        Autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice, operatorii economici, cetăţenii cu gospodării individuale şi asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia de a asigura executarea tratamentelor pentru combaterea artropodelor şi rozătoarelor purtătoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort, precum şi pentru combaterea microorganismelor patogene din spaţiile pe care le deţin cu orice titlu, la frecvenţa prevăzută la art. 94, art. 95 şi art. 96.

    ART. 90
    (1) În vederea realizării unor tratamente eficiente de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, operatorul împreună cu autoritatea administraţiei publice locale de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale întocmesc, anual, până la data de 1 decembrie, un program unitar de acţiune de combatere a vectorilor şi agenţilor patogeni, care va cuprinde:
    a) tipul de vectori supuşi tratamentului de dezinsecţie;
    b) tipul de vectori supuşi tratamentului de deratizare;
    c) tipul de microorganisme patogene supuse tratamentului de dezinfecţie; pentru cazurile de pandemie, tipul de dezinfectant şi spectrul de combatere se stabileşte cu operatorul, funcţie de virusurile sau bacteriile care trebuie combătute;
    d) perioadele de execuţie;
    e) obiectivele la care se aplică fiecare tratament, suprafaţa fiecărui obiectiv, numărul de tratamente/lună ce urmează a fi executate în fiecare lună din an, suprafaţa totală/lună aferentă obiectivului, suprafaţa totală/an aferentă obiectivului.

    (2) Perioada de execuţie a tratamentelor se decalează de comun acord cu autoritatea administraţiei publice locale, în cazul în care se înregistrează condiţii meteo nefavorabile.
    (3) Obiectivele din programul unitar de acţiune la care se aplică tratamentele sunt:
    a) spaţiile deschise din domeniul public şi privat al localităţii;
    b) spaţiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice, în cazul tratamentelor de dezinsecţie care se execută de pe aliniamentul stradal, adiacent acestor spaţii, cu utilaje adecvate;
    c) spaţiile închise ale clădirilor din domeniul public şi privat al localităţii şi spaţiile comune închise ale imobilelor de tip condominiu aparţinând asociaţiilor de proprietari/locatari (subsol, spaţii tehnice, parcări subterane şi alte asemenea);
    d) căminele aferente reţelelor tehnico-edilitare;
    e) alte obiective, în funcţie de necesităţile autorităţii administraţiei publice locale.

    (4) Toate persoanele fizice şi juridice din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia să asigure, în perioada de execuţie a tratamentelor, accesul la obiectivele din programul unitar de acţiune aflate în administrarea/proprietatea acestora.
    (5) Plata operaţiunilor de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare pentru tratamentele executate la obiectivele prevăzute în programul unitar de acţiune se face în baza documentelor de lucru confirmate de către:
    a) reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale pentru spaţiile deschise din domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;
    b) reprezentanţii autorităţii administraţiei publice locale pentru spaţiile deschise din proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, în cazul în care tratamentele de dezinsecţie pentru combaterea ţânţarilor se execută de pe aliniamentul stradal al căilor publice cu utilaje de mare capacitate generatoare de ceaţă rece sau caldă montate pe autovehicule;
    c) reprezentanţii instituţiilor publice din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale pentru spaţiile comune închise ale clădirilor acestora;
    d) proprietarii/locatarii sau reprezentanţii asociaţiilor de proprietari/locatari, pentru spaţiile comune închise ale clădirilor acestora;
    e) reprezentanţii operatorilor reţelelor tehnico-edilitare pentru căminele şi canalele aferente reţelelor publice;
    f) reprezentanţii operatorilor pentru punctele de colectare a deşeurilor municipale, staţiile/instalaţiile de tratare a deşeurilor şi/sau depozitele de deşeuri pe care le-au primit în administrare/concesiune.

    (6) Finanţarea şi plata contravalorii tratamentelor executate la obiectivele prevăzute la alin. (5) lit. a) - c) se asigură de către autoritatea administraţiei publice locale.
    (7) Contravaloarea tratamentelor corespunzătoare obiectivelor din programul unitar de acţiune şi confirmate de către reprezentanţii prevăzuţi la alin. (5) lit. d), se suportă de aceste persoane sau de către autoritatea administraţiei publice locale în baza hotărârii de aprobare adoptate de consiliul local sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
    (8) Contravaloarea tratamentelor executate la obiectivele prevăzute la alin. (5) lit. e) şi f) şi confirmate de către reprezentanţii operatorilor se suportă de către aceştia.
    (9) Contravaloarea tratamentelor executate în alte spaţii închise ale clădirilor persoanelor fizice sau juridice, ale clădirilor instituţiilor publice, altele decât cele din subordinea autorităţii administraţiei publice locale, precum şi orice alte tratamente suplimentare ori împotriva altor vectori şi agenţi patogeni faţă de cele/cei prevăzuţi în programul unitar de acţiune se facturează de operator în baza documentelor de lucru confirmate de beneficiari şi se suportă de către aceştia.
    (10) În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, documentele de lucru pentru executarea tratamentelor prevăzute la alin. (5) lit. b) se confirmă de către reprezentanţii asociaţiei.

    ART. 91
    (1) Dezinsecţia se efectuează în:
    a) clădiri ale unităţilor sanitare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale;
    b) clădiri ale unităţilor de învăţământ din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale;
    c) clădiri ale instituţiilor publice din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât unităţile sanitare şi unităţile de învăţământ;
    d) spaţiile comune închise din imobile de tip condominiu aparţinând asociaţiilor de proprietari/locatari (subsol, spaţii tehnice şi alte asemenea);
    e) spaţiile deschise din domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale: terenuri ale instituţiilor publice din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, parcuri, spaţii verzi, cimitire, maluri de lac/ape curgătoare, pieţe, târguri, oboare, bâlciuri şi alte asemenea;
    f) spaţiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice, în cazul în care tratamentele de dezinsecţie se execută de pe aliniamentele stradale;
    g) cămine aferente reţelelor tehnico-edilitare de alimentare cu apă, canalizare şi alimentare cu energie termică;
    h) punctele de colectare deşeuri, staţiile de transfer deşeuri, staţiile/instalaţiile de tratare a deşeurilor, depozitele de deşeuri municipale;
    i) alte obiective identificate ca reprezentând focare de infestare şi care pot pune în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor.

    (2) Dezinsecţia pentru combaterea căpuşelor se efectuează pe spaţiile verzi din domeniul public şi privat al localităţii.

    ART. 92
        Dezinfecţia se efectuează în:
    a) spaţiile interioare ale clădirilor unităţilor sanitare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale;
    b) spaţiile interioare ale clădirilor unităţilor de învăţământ din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale;
    c) spaţiile interioare ale clădirilor instituţiilor publice din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât unităţile sanitare şi unităţile de învăţământ;
    d) spaţiile comune închise din imobilele de tip condominiu aparţinând asociaţiilor de proprietari/locatari (casa scării, subsol, spaţii tehnice, încăperile prevăzute cu tobogan destinate colectării/evacuării deşeurilor municipale, parcări subterane şi alte asemenea);
    e) spaţiile interioare ale staţiilor/instalaţiilor de tratare a deşeurilor municipale;
    f) mijloace de transport în comun;
    g) locurile în care există focare declarate care pun în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor.


    ART. 93
        Deratizarea se efectuează la:
    a) obiectivele în care este prevăzută operaţiunea de dezinsecţie;
    b) obiectivele în care este prevăzută operaţiunea de dezinfecţie, cu excepţia mijloacelor de transport în comun;
    c) zonele demolate şi/sau nelocuite;
    d) căminele/camerele aferente reţelelor tehnico-edilitare de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie termică, telefonie, fibră optică şi sisteme de monitorizare a traficului;
    e) alte obiective identificate ca reprezentând focare de infestare sau condiţii de dezvoltare a rozătoarelor, care pot pune în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor.


    ART. 94
    (1) În ceea ce priveşte frecvenţa, dezinsecţia se execută:
    a) prin treceri/tratamente multiple, efectuate în fiecare lună din sezonul cald, pe spaţiile deschise prevăzute în programul unitar de acţiune, pentru combaterea ţânţarilor adulţi şi a larvelor de ţânţari, în conformitate cu recomandările Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino;
    b) minimum 2 tratamente pe an, pentru combaterea căpuşelor din zonele cu vegetaţie: parcuri şi alte spaţii verzi;
    c) minimum 3 tratamente pe an şi ori de câte ori este nevoie, în spaţiile comune închise ale clădirilor din domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale şi ale imobilelor de tip condominiu aparţinând asociaţiilor de proprietari/locatari (subsol, spaţii tehnice şi alte asemenea spaţii);
    d) minimum un tratament pe an pentru combaterea ţânţarilor adulţi din căminele aferente reţelelor tehnico- edilitare de alimentare cu apă, canalizare şi de alimentare cu energie termică, după caz.

    (2) Pentru a fi eficiente şi a oferi un grad ridicat de protecţie al oamenilor şi al animalelor de companie împotriva bolilor transmise, prin înţepături, de către ţânţari, tratamentele de dezinsecţie pe spaţiile deschise se stabilesc între 4 şi 7 treceri/lună, în funcţie de condiţiile specifice localităţii, de temperaturi ridicate şi de suprafeţe/întinderi mari de apă, propice evoluţiei rapide a ţânţarilor de la stadiul de ouă la stadiul de ţânţari adulţi.
    (3) Numărul de treceri/tratamente de dezinsecţie se stabileşte prin caietul de sarcini şi se preia, anual, în programul unitar de acţiune, fără a se reduce numărul de treceri/tratamente stabilite în anul anterior.
    (4) Stabilirea unor frecvenţe de dezinsecţie mai mici decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) este condiţionată de transmiterea, în prealabil, de către autoritatea administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară a unei solicitări către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" privind numărul de treceri/tratamente recomandate a fi executate în unitatea administrativ-teritorială. În cazul în care institutul răspunde că nu recomandată reducerea frecvenţei de dezinsecţie, autorităţile administraţiei publice locale/asociaţiile de dezvoltare intercomunitară au obligaţia să stabilească numărul de treceri/tratamente, conform prevederilor art. 94 alin. (1) şi (2) din prezentul caiet de sarcini-cadru.
    (5) În situaţia în care, după aprobarea şi punerea în aplicare a programului unitar de acţiune, evoluţia vectorilor supuşi tratamentelor de dezinsecţie impune executarea de treceri/tratamente suplimentare, acestea se vor implementa prin modificarea programului unitar de acţiune.

    ART. 95
        Din punctul de vedere al frecvenţei, deratizarea se execută în:
    a) spaţiile deschise din domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale în conformitate cu programul unitar de acţiune, dar nu mai puţin de 3 tratamente pe an;
    b) spaţiile comune închise ale clădirilor din domeniul public şi privat al localităţii şi ale imobilelor de tip condominiu aparţinând asociaţiilor de proprietari/locatari, în conformitate cu programul unitar de acţiune, cel puţin 1 tratament pe semestru, sau ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar;
    c) căminele şi canalele aferente reţelelor tehnico-edilitare, cel puţin 1 tratament pe an.


    ART. 96
        Din punct de vedere al frecvenţei, dezinfecţia se execută trimestrial şi ori de câte ori este nevoie.

    ART. 97
    (1) Toate produsele folosite pentru efectuarea operaţiunilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie vor fi avizate de către Comisia Naţională pentru Produse Biocide.
    (2) Operatorii au obligaţia să îmbunătăţească permanent metodologiile de lucru, în special, în cazul în care a anumite produse biocide nu mai sunt avizate sau sunt retrase de pe piaţă, astfel încât să fie asigurată protecţia mediului şi a sănătăţii publice.

    ART. 98
    (1) Persoanele fizice sau juridice deţinătoare de spaţii construite, indiferent de destinaţie, curţi şi/sau terenuri virane sau amenajate, unităţile de administrare a domeniului public, ocoalele silvice, instituţiile publice, precum şi unităţile care au în exploatare reţele tehnico-edilitare sunt obligate să asigure efectuarea operaţiunilor periodice de dezinsecţie şi deratizare ori pentru stingerea unui focar, în spaţiile deţinute de acestea.
    (2) Operaţiunile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare la obiectivele din programul unitar de acţiune se prestează exclusiv de către operatorul licenţiat de A.N.R.S.C., căruia i-a fost atribuită activitatea în gestiune directă sau delegată de către unitatea administrativ-teritorială/asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în condiţiile legii.
    (3) Persoanele fizice sau juridice beneficiare ale operaţiilor de deratizare, dezinsecţie şi/sau dezinfecţie au obligaţia să permită accesul operatorului în locurile unde urmează să se realizeze operaţia şi să menţină spaţiile pe care le au în proprietate salubre, luând măsuri de evacuare a tuturor reziduurilor solide, de spălare a încăperilor în care se efectuează colectarea deşeurilor, de eliminare a apei stagnate, de curăţare a subsolurilor, de punere în ordine a depozitelor de materiale şi de remediere a defecţiunilor tehnice la instalaţiile sanitare care provoacă inundarea sau stagnarea apei în subsoluri şi/sau pe terenurile deţinute.
    (4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2), operaţiunile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare la obiectivele care nu fac parte din programul unitar de acţiune pot fi prestate şi de operatori economici autorizaţi în baza reglementărilor emise de autorităţile administraţiei publice locale.

    ART. 99
        Operatorul care prestează activitatea de deratizare, dezinfecţie şi/sau dezinsecţie are următoarele obligaţii:
    a) înainte de începerea operaţiunii de dezinsecţie sau deratizare la obiectivele din programul unitar de acţiune, să notifice, în scris, autoritatea administraţiei publice locale şi să aducă la cunoştinţa populaţiei, prin mass-media, cu cel puţin 7 zile înainte, următoarele:
    1. tipul operaţiunii ce urmează a se efectua;
    2. perioada efectuării tratamentelor;
    3. substanţele utilizate, gradul de toxicitate a acestora;
    4. măsurile de protecţie ce trebuie luate, în special cu referire la copii, bătrâni, bolnavi, albine, animale şi păsări;

    b) să stabilească, de comun acord cu persoanele fizice sau juridice, data şi ora începerii tratamentelor de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare în spaţiile închise şi pe suprafeţele deţinute de acestea şi să comunice acestora gradul de toxicitate a substanţelor utilizate şi măsurile de protecţie ce trebuie luate;
    c) înainte de începerea operaţiunii de deratizare, dezinfecţie sau deratizare în spaţiile închise ale operatorilor economici, instituţiilor publice, persoanelor fizice şi asociaţiilor de proprietari/locatari, să informeze beneficiarul cu privire la substanţele utilizate şi măsurile de protecţie ce trebuie luate şi să stabilească, de comun acord cu acesta, data şi intervalul orar de efectuare a tratamentelor;
    d) să solicite la terminarea operaţiunii confirmarea efectuării tratamentelor, prin încheierea unui document de lucru.


    ART. 100
        În cazul în care persoanele fizice sau persoanele juridice refuză să permită accesul pe proprietatea acestora pentru efectuarea operaţiunilor periodice de dezinsecţie şi deratizare ori pentru stingerea unui focar, operatorul are obligaţia să anunţe autoritatea administraţiei publice locale pentru luarea măsurilor legale.

    ART. 101
    (1) În cazul în care în urma unui tratament efectuat se aduce o daună imediată, vizibilă, proprietăţii beneficiarului, acest fapt va fi menţionat în documentul de lucru şi va fi comunicat în mod expres operatorului. Vor fi semnalate, de asemenea, toate aspectele ce sunt de natură să afecteze viaţa şi sănătatea oamenilor şi vieţuitoarelor.
    (2) Operatorul nu este exonerat de răspunderea privind prejudiciile cauzate sănătăţii oamenilor şi vieţuitoarelor, altele decât cele pentru care se aplică tratamentul, dacă s-au utilizat substanţe periculoase pentru aceştia, dacă nu s-au luat măsurile necesare informării populaţiei sau tratamentul este ineficient.

    CAP. III
    Drepturi şi obligaţii
    SECŢIUNEA 1
    Drepturile şi obligaţiile operatorilor serviciului de salubrizare
    ART. 102
        În funcţie de raporturile juridice care se stabilesc între operator şi autorităţile administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară sau între operator şi utilizatori, drepturile şi obligaţiile operatorului se constituie ca un capitol distinct în cadrul:
    a) hotărârii de dare în administrare a serviciului de salubrizare;
    b) contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare;
    c) contractului de prestare a serviciului de salubrizare pentru utilizatori.


    ART. 103
        Operatorul are, în principal, următoarele drepturi:
    a) să încaseze contravaloarea serviciului de salubrizare prestat/contractat, corespunzător tarifului aprobat de către autoritatea deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale sau, după caz, de către adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară;
    b) să i se asigure menţinerea echilibrului contractual pe toată durata contractului de delegare, inclusiv în cazul în care autoritatea contractantă impune, în sarcina acestuia, îndeplinirea unor noi obligaţii de serviciu public;
    c) să solicite ajustarea tarifului în raport cu evoluţia generală a preţurilor şi tarifelor din economie sau a parametrului de ajustare stabilit în contractul de delegare, în conformitate cu normele metodologice elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.;
    d) să propună modificarea tarifului aprobat în situaţiile determinate în conformitate cu normele metodologice elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C.;
    e) să aibă exclusivitatea prestării activităţii de salubrizare, acordată fie în baza hotărârii de dare în administrare, fie în baza contractului de delegare a gestiunii; în cazul activităţii de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, exclusivitatea se limitează la obiectivele din programul unitar de acţiune;
    f) să suspende sau să limiteze prestarea serviciului, conform prevederilor Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    g) să solicite recuperarea creanţelor litigioase în instanţă;
    h) să refuze preluarea deşeurilor care nu sunt separate corect la locul de preluare sau a deşeurilor care nu îndeplinesc condiţiile de acceptare la instalaţiile de tratare sau eliminare a deşeurilor conform normelor şi normativelor în vigoare;
    i) alte drepturi prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 104
        Operatorul are, în principal, următoarele obligaţii:
    a) să ţină evidenţa contabilă separată pentru fiecare activitate de salubrizare prestată, pentru a fundamenta corect tarifele în concordanţă cu cheltuielile efectuate pe fiecare activitate în parte;
    b) să asigure prestarea serviciului de salubrizare, conform prevederilor contractuale şi cu respectarea prescripţiilor, normelor şi normativelor tehnice în vigoare;
    c) să plătească despăgubiri persoanelor fizice sau juridice pentru prejudiciile provocate din culpă;
    d) să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale/asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, respectiv A.N.R.S.C., informaţiile solicitate şi să asigure accesul la documentele şi documentaţiile pe baza cărora prestează serviciul de salubrizare, în condiţiile legii;
    e) să încheie contracte de asigurare pentru pagube aduse la infrastructura exploatată în desfăşurarea activităţilor;
    f) să deţină toate avizele, acordurile, autorizaţiile şi licenţele necesare prestării activităţilor specifice serviciului de salubrizare, prevăzute de legislaţia în vigoare;
    g) să respecte angajamentele faţă de utilizatori luate prin contractele de prestare a serviciului de salubrizare;
    h) să presteze serviciul de salubrizare sau activităţile componente ale acestuia care i-au fost încredinţate, pentru toţi utilizatorii de pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale sau unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;
    i) să respecte indicatorii de performanţă tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional prevăzuţi de lege, precum şi cei stabiliţi prin hotărârea de dare în administrare sau prin contractul de delegare a gestiunii, inclusiv indicatorii de performanţă privind calitatea prestării serviciului prevăzuţi în regulamentul serviciului;
    j) să aplice metode performante de management, care să conducă la reducerea costurilor specifice de operare;
    k) să factureze serviciile prestate, la tarife legal aprobate;
    l) să achite creanţele nelitigioase către ceilalţi operatori care desfăşoară activităţi de salubrizare cu care se află în raporturi contractuale;
    m) să nu limiteze, suspende sau să întrerupă prestarea activităţii, în cazul în care încasează creanţele nelitigioase de la ceilalţi operatori care desfăşoară activităţi de salubrizare cu care se află în raporturi contractuale sau, după caz, de la autorităţile administraţiei publice locale care i-au atribuit activitatea;
    n) să înfiinţeze activitatea de dispecerat la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau asociaţiei de dezvoltare intercomunitară;
    o) să înregistreze toate reclamaţiile şi sesizările într-un registru şi să ia măsurile de rezolvare ce se impun. În registru se vor consemna numele şi prenumele persoanei care a reclamat şi ale celei care a primit reclamaţia, adresa reclamantului, data şi ora reclamaţiei, data şi ora rezolvării, numărul de ordine al reclamaţiei care va fi comunicat petentului. La sesizările scrise operatorul are obligaţia să răspundă în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea acestora;
    p) să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor şi să raporteze periodic autorităţilor competente situaţia conform reglementărilor în vigoare;
    r) să raporteze lunar autorităţilor administraţiei publice locale/asociaţiei de dezvoltare intercomunitară sumele încasate în urma valorificării deşeurilor/materialelor rezultate din prestarea activităţii;
    s) alte obligaţii prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor
    ART. 105
        Utilizatorii au următoarele drepturi:
    a) să utilizeze, liber şi nediscriminatoriu, serviciul de salubrizare, în condiţiile contractului/contractului- cadru de prestare;
    b) să solicite şi să primească, în condiţiile legii şi ale contractelor de prestare, despăgubiri sau compensaţii pentru daunele provocate lor de către operatori prin nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate ori prin prestarea unor servicii inferioare, calitativ şi cantitativ, parametrilor tehnici stabiliţi prin contract sau prin normele tehnice în vigoare;
    c) să sesizeze autorităţilor administraţiei publice locale orice deficienţe constatate în sfera serviciului de salubrizare şi să facă propuneri vizând înlăturarea acestora, îmbunătăţirea activităţii şi creşterea calităţii serviciului;
    d) să se asocieze în organizaţii neguvernamentale pentru apărarea, promovarea şi susţinerea intereselor proprii;
    e) să primească şi să utilizeze informaţii privind serviciul de salubrizare, despre deciziile luate în legătură cu acest serviciu de către autorităţile administraţiei publice locale, A.N.R.S.C. sau operator, după caz;
    f) să fie consultaţi, direct sau prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale reprezentative, în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, strategiilor şi reglementărilor privind activităţile din sectorul serviciului de salubrizare;
    g) să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor asociaţii reprezentative, autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale ori instanţelor judecătoreşti, în vederea prevenirii sau reparării unui prejudiciu direct ori indirect.
    h) să li se presteze serviciul de salubrizare în condiţiile actelor normative în vigoare, la nivelurile stabilite în contract;
    i) să conteste facturile când constată încălcarea prevederilor contractuale;
    j) să primească răspuns în maximum 30 de zile la sesizările adresate operatorului sau autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale cu privire la neîndeplinirea unor condiţii contractuale;
    k) să fie dotaţi de operator sau de autoritatea administraţiei publice locale, în condiţiile prezentului regulament-cadru, cu recipiente de colectare adecvate mijloacelor de încărcare şi de transport ale acestora;
    l) alte drepturi prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 106
        Utilizatorii au, în principal, următoarele obligaţii:
    a) să achite, în termenul legal, contravaloarea serviciului de salubrizare, indiferent de modalitatea de plată aplicată, prin taxă sau tarif;
    b) să achite, în cazul în care nu este implementat instrumentul economic "plăteşte pentru cât arunci", contravaloarea serviciului de salubrizare, inclusiv în situaţia în care nu prezintă spre colectare recipientele/sacii, pe domeniul public, în faţa proprietăţii, conform programului de colectare al fracţiilor de deşeuri, aprobat de către autorităţile administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară;
    c) să declare numărul corect de persoane beneficiare ale serviciului de salubrizare;
    d) să asigure colectarea separată a deşeurilor pe care le-au generat în propria gospodărie sau ca urmare a activităţilor lucrative pe care le desfăşoară, în recipientele distinct inscripţionate, amplasate în punctele de colectare şi/sau ridicate din faţa proprietăţii în zilele de colectare;
    e) să respecte măsurile stabilite de către autoritatea administraţiei publice locale şi/sau de direcţia de sănătate publică judeţeană/direcţia de sănătate publică a municipiului Bucureşti cu privire la condiţiile de realizare a tratamentelor de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare;
    f) să accepte limitarea temporară a prestării serviciului ca urmare a execuţiei unor lucrări prevăzute în programele de reabilitare, extindere şi modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare;
    g) să respecte normele de igienă şi sănătate publică stabilite prin actele normative în vigoare;
    h) să încheie contracte pentru prestarea unei activităţi a serviciului de salubrizare numai cu operatorul căruia unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială i-a atribuit, individual sau în asociere cu alte unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, activitatea respectivă;
    i) să menţină în stare de curăţenie spaţiile în care se face colectarea, precum şi recipientele în care se depozitează deşeurile municipale în vederea colectării;
    j) să execute operaţiunea de deversare/debarasare a deşeurilor în recipientele de colectare în condiţii de maximă siguranţă din punctul de vedere al sănătăţii populaţiei şi al protecţiei mediului, astfel încât să nu producă poluare fonică, miros neplăcut şi răspândirea de deşeuri;
    k) să nu introducă în recipientele specifice fracţiei de deşeuri colectată separat alte tipuri/categorii de deşeuri;
    l) să asigure curăţenia incintelor proprii, precum şi a zonelor cuprinse între imobil şi domeniul public, până la limita de proprietate;
    m) să asigure curăţenia locurilor de parcare pe care le au în folosinţă din domeniul public, dacă este cazul, şi să nu efectueze reparaţii care pot produce scurgerea uleiurilor, carburanţilor şi lubrifianţilor sau de lichide rezultate din spălarea autovehiculelor;
    n) să nu arunce deşeuri şi obiecte de uz casnic pe străzi, în parcuri, pe terenuri virane sau în locuri publice;
    o) să depună hârtiile şi resturile mărunte de ambalaje care se produc cu ocazia utilizării mijloacelor de transport şi a activităţii desfăşurate pe străzile localităţii în coşurile stradale amplasate de operator de-a lungul străzilor şi în alte asemenea locuri;
    p) să menţină curăţenia pe trotuare, pe porţiunea din dreptul condominiului, gospodăriei;
    r) să îndepărteze zăpada şi gheaţa de pe trotuarele din dreptul imobilelor în care locuiesc;
    s) să păstreze curăţenia pe arterele de circulaţie, în pieţe, târguri şi oboare, în parcuri, locuri de joacă pentru copii şi în alte locuri publice;
    t) alte obligaţii prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care fac referire la serviciul de salubrizare, precum şi în Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 107
    (1) În modalitatea de plată a contravalorii serviciului de salubrizare prin tarif, utilizatorii au obligaţia de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul căruia unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială i-a atribuit, individual sau în asociere cu alte unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, activitatea de colectare separată şi transport separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat.
    (2) Contractele de prestări servicii se vor încheia cu următoarele categorii de utilizatori:
    a) proprietari de gospodării individuale sau reprezentanţi ai acestora;
    b) asociaţii de proprietari/locatari, prin reprezentanţii acestora;
    c) persoane juridice.

    (3) În cazul în care instrumentul economic "plăteşte pentru cât arunci" nu este implementat în aria de operare, utilizatorii casnici, inclusiv asociaţiile de proprietari/locatari, încheie contractul de prestări servicii pentru numărul total de persoane care locuiesc în imobil, la aceeaşi adresă, iar persoanele juridice pentru volumul recipientelor necesare colectării cantităţilor de deşeuri similare generate din activitatea desfăşurată. În situaţia în care cantitatea de deşeuri menajere colectată depăşeşte cantitatea corespunzătoare numărului de persoane declarat de utilizator, determinată conform indicelui de generare a deşeurilor menajere la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, operatorul va sesiza autoritatea administraţiei publice locale în vederea verificării numărului real de persoane care beneficiază de serviciul de salubrizare la adresa respectivă şi, dacă este cazul, luării măsurilor care se impun pentru normalizarea situaţiei.
    (4) La încheierea contractului de prestări servicii, se vor menţiona obligatoriu frecvenţa şi zilele de colectare aferente fiecărei fracţii de deşeuri, precum şi tarifele aplicate de operator la data semnării contractului. Utilizatorii au obligaţia să achite ulterior orice tarif aprobat, fără a fi necesară încheierea vreunui act adiţional la contract, în conformitate cu dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 108
     Utilizatorii care beneficiază individual de prestarea serviciului de salubrizare fără contract încheiat cu operatorul, vor plăti către primărie o taxă de salubrizare de până la de 3 ori mai mare decât valoarea facturii plătită de utilizatorii cu contract, instituită şi aprobată de către consiliul local în conformitate cu dispoziţiile art. 51 din Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    CAP. IV
    Determinarea cantităţilor şi volumului de lucrări prestate
    ART. 109
    (1) În vederea dotării punctelor de colectare cu recipiente pentru colectarea separată a deşeurilor menajere provenite de la utilizatorii casnici, operatorii împreună cu autorităţile administraţiei publice ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau, după caz, cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară vor stabili pe bază de determinări indicele de generare al acestor deşeuri.
    (2) Determinarea cantităţilor de deşeuri primite la instalaţiile de tratare, respectiv eliminare se face numai prin cântărire.
    (3) Pentru deşeurile din construcţii provenite de la populaţie, determinarea volumului acestora se va face estimativ.

    ART. 110
    (1) Pentru măturatul, spălatul şi stropitul căilor publice, suprafeţele aferente fiecărei prestaţii se stabilesc pe baza suprafeţelor tuturor căilor publice pe care se efectuează prestaţia şi a frecvenţei de execuţie, aşa cum acestea sunt trecute în caietul de sarcini. Pentru colectarea deşeurilor din coşurile stradale, cantitatea se stabileşte pe baza datelor istorice sau pe baza numărului de coşuri stradale şi a capacităţii acestora.
    (2) Pentru curăţarea şi transportul zăpezii şi al gheţii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ, calculul se realizează pe baza suprafeţelor degajate, cantităţilor calculate şi a reţetei de tratament preventiv împotriva depunerii zăpezii şi a formării poleiului.
    (3) Reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară va controla prin sondaj şi/sau ca urmare a sesizărilor venite din partea populaţiei activitatea depusă de operator, iar în cazul în care rezultă neconformităţi se încheie un proces-verbal de constatare privind neefectuarea lucrării sau calitatea necorespunzătoare a acesteia.
    (4) Pe baza procesului-verbal de constatare, autoritatea administraţiei publice locale sau asociaţia de dezvoltare intercomunitară, după caz, aplică penalităţile menţionate în contractul de delegare a gestiunii încheiat cu operatorul.

    ART. 111
        Pentru activitatea de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare tratamentele se realizează pe suprafaţa totală aferentă terenurilor şi clădirilor din domeniul public şi privat al unităţii administrativ- teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice din subordinea consiliului local sau, după caz, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi în spaţiile comune închise din imobilele de tip condominiu aparţinând asociaţiilor de proprietari/locatari, iar cantităţile de produse biocide utilizate pentru efectuarea prestaţilor se determină în funcţie de doza şi de reţeta utilizată pe unitatea de suprafaţă sau de volum, conform specificaţiilor producătorului.

    CAP. V
    Indicatori de performanţă ai serviciului de salubrizare
    ART. 112
        Indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare cuprind două categorii:
    a) indicatorii tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional; aceştia vor fi cuprinşi obligatoriu în contractul de delegare sau, după caz, în hotărârea de dare în administrare a activităţii/activităţilor de salubrizare;
    b) indicatorii de performanţă privind calitatea serviciului de salubrizare; aceştia vor fi cuprinşi într- o anexă la regulamentul serviciului.


    ART. 113
    (1) Indicatorii tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional cuprind cel puţin indicatorii impuşi de lege, la care pot fi adăugaţi şi alţi indicatori care implementează obligaţii de atingere a unor ţinte clar definite de cadrul legal. Valorile minime ale acestor indicatori vor fi cele prevăzute de lege pentru atingerea ţintelor de colectare şi tratare a deşeurilor municipale aferente fiecărui flux de deşeuri identificat de dispoziţiile legale.
    (2) Costurile cu contribuţia pentru economia circulară, inclusiv cheltuielile cu depozitarea deşeurilor care depăşesc cantităţile rezultate din aplicarea acestor indicatori de performanţă vor fi suportate de către operatori sub formă de penalităţi, conform legii.

    ART. 114
    (1) Indicatorii de performanţă privind calitatea serviciului de salubrizare sunt prevăzuţi în anexă la regulamentul serviciului. (în Anexa la regulament-cadru sunt cuprinse nivelurile minime ale indicatorilor de performanţă privind calitatea prestării activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, nivelul final al acestora şi penalităţile aferente urmând a fi stabilite în regulamentul aprobat de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară)
    (2) Stabilirea de către autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţia de dezvoltare intercomunitară a nivelurilor indicatorilor de performanţă care privesc calitatea serviciului, ce trebuie îndeplinite de operatori, se face astfel încât să se asigure atingerea şi realizarea ţintelor de reciclare prevăzute în legislaţia în vigoare din domeniul gestionării deşeurilor.
    (3) Autorităţile administraţiei publice locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, aplică operatorului penalităţile contractuale în cazul în care nu îndeplineşte indicatorii de performanţă care privesc calitatea serviciului.

    ART. 115
        Indicatorii de performanţă ai serviciului de salubrizare stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de către operatori, cu privire la:
    a) continuitatea serviciului din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
    b) atingerea obiectivelor şi ţintelor pentru care autoritatea administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară sunt responsabile;
    c) prestarea serviciului pentru toţi utilizatorii din aria sa de responsabilitate;
    d) adaptarea permanentă la cerinţele utilizatorilor;
    e) excluderea oricărei discriminări privind accesul la serviciile de salubrizare;
    f) respectarea reglementărilor specifice din domeniul protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei;
    g) implementarea unor sisteme de management al calităţii, al mediului şi al sănătăţii şi securităţii muncii.


    ART. 116
        Indicatorii de performanţă trebuie să asigure evaluarea continuă a operatorului cu privire la următoarele activităţi:
    a) contractarea serviciului de salubrizare;
    b) măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
    c) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;
    d) menţinerea unor relaţii echitabile între operator şi utilizator prin rezolvarea rapidă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi;
    e) soluţionarea în timp util a reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de salubrizare;
    f) prestarea serviciului de salubrizare pentru toţi utilizatorii din raza unităţii administrativ-teritoriale pentru care are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii;
    g) prestarea de servicii conexe serviciului de salubrizare;
    h) atingerea ţintelor privind gestionarea deşeurilor.


    ART. 117
        În vederea urmăririi respectării indicatorilor de performanţă, operatorul de salubrizare trebuie să asigure:
    a) gestiunea serviciului de salubrizare conform prevederilor contractuale;
    b) gradul asigurării colectării separate a deşeurilor menajere şi similare;
    c) gradul asigurării cu recipiente de colectare a producătorilor de deşeuri;
    d) evidenţa clară şi corectă a utilizatorilor;
    e) înregistrarea activităţilor privind măsurarea prestaţiilor, facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;
    f) înregistrarea reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor şi modul de soluţionare a acestora.


    CAP. VI
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
    ART. 118
        Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, vor elabora şi aproba în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament-cadru, regulamentul propriu al serviciului de salubrizare sau vor modifica regulamentele existente, în funcţie de particularităţile locale şi de interesele actuale şi de perspectivă ale comunităţii respective, în conformitate cu prevederile prezentului regulament-cadru.

    ART. 119
    (1) Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ- teritoriale pot stabili, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi alte fapte decât cele prevăzute la art. 62 din Legea nr. 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) În regulamentele întocmite şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale se vor preciza contravenţiile în domeniul serviciului de salubrizare pentru utilizatori şi operatori, cu specificarea acestora şi a cuantumului amenzilor aplicabile.
    (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, persoanele împuternicite din cadrul aparatului tehnic al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, pe baza mandatului primit de la unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei.

    ART. 120
        Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice va monitoriza aplicarea prevederilor prezentului regulament-cadru.

    ART. 121
    Anexa face parte integrantă din prezentul Regulament - cadru.

    ANEXA 1

        la regulament
    Indicatorii de performanţă privind calitatea prestării activităţii de
    colectare separată şi transport separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare
    provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat

┌──────────────┬─────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│Denumire      │                         │             │             │
│indicator de  │Descrierea indicatorului │Valoarea     │Penalitate   │
│performanţă   │                         │indicatorului│             │
│(IP)          │                         │             │             │
├──────────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│              │Numărul de recipiente    │             │             │
│IP privind    │pentru colectarea        │             │             │
│eficienţa     │separată a deşeurilor    │             │             │
│furnizării    │furnizate de către       │             │500 lei/     │
│recipientelor │operator în termen de 5  │100%         │recipient    │
│de colectare  │zile lucrătoare de la    │             │nefurnizat la│
│la solicitarea│solicitarea              │             │termen       │
│utilizatorului│utilizatorilor raportat  │             │             │
│              │la numărul total de      │             │             │
│              │recipiente solicitate.   │             │             │
├──────────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│              │Numărul de campanii de   │             │             │
│              │colectare a deşeurilor   │             │             │
│              │voluminoase realizate de │             │             │
│              │operator în fiecare      │             │             │
│              │unitate                  │             │             │
│IP privind    │administrativ-teritorială│             │             │
│eficienţa     │din aria delegării       │             │             │
│realizării    │raportat la numărul total│             │5.000 lei/   │
│campaniilor de│de campanii de colectare │100%         │campanie     │
│colectare a   │solicitate prin caietul  │             │neefectuată  │
│deşeurilor    │de sarcini.              │             │             │
│voluminoase   │(în unităţile            │             │             │
│              │administrativ-teritoriale│             │             │
│              │din mediul urban se va   │             │             │
│              │solicita minimum 3       │             │             │
│              │campanii/an. iar în cele │             │             │
│              │din mediul rural minimum │             │             │
│              │o campanie/an)           │             │             │
├──────────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│              │Numărul de campanii de   │             │             │
│              │colectare a deşeurilor   │             │             │
│              │periculoase menajere     │             │             │
│              │realizate de operator în │             │             │
│              │fiecare unitate          │             │             │
│IP privind    │administrativ-teritorială│             │             │
│eficienţa     │din aria delegării       │             │             │
│realizării    │raportat la numărul total│             │5.000 lei/   │
│campaniilor de│de campanii de colectare │100%         │campanie     │
│colectare a   │solicitate prin caietul  │             │neefectuată  │
│deşeurilor    │de sarcini.              │             │             │
│periculoase   │(în unităţile            │             │             │
│menajere      │administrativ-teritoriale│             │             │
│              │din mediul urban se va   │             │             │
│              │solicita minimum 2       │             │             │
│              │campanii/an. iar în cele │             │             │
│              │din mediul rural minimum │             │             │
│              │o campanie/an)           │             │             │
├──────────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│IP privind    │                         │             │             │
│eficienţa     │Numărul de abateri de la │             │             │
│colectării    │frecvenţa de colectare   │             │2.500 lei/   │
│fracţiilor de │stabilită pentru fiecare │0            │abatere      │
│deşeuri la    │fracţie de deşeuri prin  │             │             │
│frecvenţa     │caietul de sarcini.      │             │             │
│stabilită     │                         │             │             │
├──────────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│IP privind    │Numărul de abateri de la │             │             │
│eficienţa     │transportul separat al   │             │             │
│transportului │fracţiilor de deşeuri    │             │             │
│separat al    │care au fost în prealabil│0            │2.500 lei/   │
│fracţiilor de │separate corect de       │             │abatere      │
│deşeuri       │utilizatori şi sunt      │             │             │
│colectate     │colectate în amestec de  │             │             │
│separat       │operator.                │             │             │
├──────────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│IP privind    │                         │             │             │
│eficienţa     │                         │             │             │
│încheierii    │                         │             │             │
│contractelor  │Numărul de contracte     │             │500 lei/     │
│la solicitarea│încheiate de operator în │             │contract     │
│utilizatorilor│termen de 5 zile         │             │neîncheiat la│
│(se trece în  │lucrătoare de la         │100%         │termen, din  │
│cazul în care │solicitarea              │             │culpa        │
│utilizatorii  │utilizatorilor raportat  │             │exclusivă a  │
│achită        │la numărul total de      │             │operatorului │
│contravaloarea│solicitări.              │             │             │
│serviciului de│                         │             │             │
│salubrizare   │                         │             │             │
│prin tarif)   │                         │             │             │
├──────────────┼─────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│              │Numărul de petiţii       │             │             │
│IP privind    │soluţionate de operator  │             │500 lei/     │
│eficienţa     │în termen de 30 de zile  │100%         │petiţie      │
│soluţionării  │de la înregistrare       │             │nesoluţionată│
│petiţiilor    │raportat la numărul total│             │la termen    │
│              │de petiţii primite.      │             │             │
└──────────────┴─────────────────────────┴─────────────┴─────────────┘


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  REGULAMENT-CADRU din 26 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016