Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a stării de degradare a drumurilor cu ajutorul echipamentului HAWKEYE 2000 - ACD (Automatic Crack Detection) - indicativ AND 618-2023
EMITENT: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 236 din 18 martie 2025
──────────
Aprobată prin ORDINUL nr. 29/221/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 18 martie 2025.
──────────
CAP. I
Prevederi generale
ART. 1
(1) Prezentele instrucţiuni se referă la metodologia de determinare a stării de degradare a drumurilor moderne cu echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD (Automatic Crack Detection), precizând scopul acestor determinări, modul de efectuare a măsurătorilor şi de prelucrare a datelor obţinute.
(2) Evaluarea stării de degradare cu echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD se realizează atât pentru drumurile aflate în exploatare, cât şi pentru drumurile noi şi reabilitate, în scopul recepţiei şi al urmăririi în timp pe perioada de garanţie.
ART. 2
Echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD are două module distincte:
a) modulul pentru colectare de date, alcătuit dintr-un ansamblu de dispozitive hardware modulare şi module software montate pe un vehicul de achiziţie;
b) modulul pentru procesare date (Processing toolkit şi Data viewer), care facilitează vizualizarea, gestionarea, interacţiunea şi raportarea numeroaselor date colectate de vehiculul de achiziţie.
ART. 3
Echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD utilizează două lasere liniare pentru colectarea datelor pe o lăţime de până la 4,0 m. Gradul de precizie a determinărilor realizate cu acest echipament este net superior celui realizat cu oricare echipament existent şi reglementat prin norme tehnice în vigoare la nivelul ţării noastre.
CAP. II
Domeniul de aplicare
SECŢIUNEA 1
Scopul utilizării echipamentului
ART. 4
Echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD se utilizează pentru determinarea stării de degradare a drumurilor publice cu îmbrăcăminţi bituminoase, pentru verificarea acestora în următoarele scopuri:
a) recepţia finală a drumurilor noi sau reabilitate, controlul calităţii execuţiei lucrărilor la nivelul suprafeţei de rulare;
b) recepţia finală a lucrărilor de întreţinere;
c) urmărirea în timp a lucrărilor aflate în perioada de garanţie;
d) gestionarea reţelei de drumuri existente prin determinarea stării de degradare, parametru utilizat în determinarea stării tehnice a drumurilor;
e) activităţi de cercetare în domeniul evoluţiei în timp la nivelul stării de degradare;
f) evaluarea stării tehnice a drumurilor;
g) alegerea soluţiei optime la nivel de sistem rutier prin prisma tipurilor de degradări, în cazul drumurilor existente care urmează a fi reabilitate sau pe care se execută lucrări de întreţinere.
ART. 5
(1) Gradul foarte mare de precizie a echipamentului pentru determinările realizate îi fundamentează utilizarea la nivelul reţelei de drumuri publice.
(2) Interpretarea rezultatelor obţinute în urma măsurătorilor efectuate cu echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD se face conform Instrucţiunilor tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne, indicativ CD 155-2001, aprobate prin Ordinul directorului general al Administraţiei Naţionale a Drumurilor nr. 17/2001, Normativului pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple şi semirigide - Revizuire AND 540-98, indicativ AND 540-2023, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 907/2004, cu completările ulterioare, şi altor reglementări tehnice aflate în vigoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Definiţii şi termeni
ART. 6
În sensul prezentelor instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos se definesc astfel:
- aliniament (alignment) - forma geometrică a liniei centrale (sau a altor linii de referinţă) a părţii carosabile în raport cu axele orizontală şi verticală;
– azimut - unghiul de la nord la locaţia unui punct de interes în direcţia est. De exemplu, spre est este un azimut de 90° şi spre vest este un azimut de 270°;
– calibrare (calibration) - un proces pentru determinarea şi înregistrarea relaţiei dintre un set de unităţi standard şi ieşirea unui instrument sau a unei proceduri de test;
– pantă transversală (cross slope) - pantă a drumului, perpendiculară pe direcţia de deplasare. Poate fi exprimată ca un raport, un procent sau un unghi. Panta transversală este pozitivă, când partea dreaptă a vehiculului este mai jos, şi negativă, când partea stângă a vehiculului este mai jos;
– achiziţie de date (data acquisition) - măsurarea şi captarea/înregistrarea datelor măsurate;
– calibrare de distanţă (distance calibration) - un test în care ieşirea unui traductor de distanţă este înregistrată pe o lungime măsurată, fiind astfel stabilită o constantă de calibrare;
– instrument de măsurare a distanţei (DMI) (distance measuring instrument) - un instrument, montat de obicei pe o roată sau pe axul vehiculului, care oferă informaţii despre viteză şi distanţă;
– elevaţie (elevation) - unghi de înclinaţie a unui punct de interes deasupra orizontului;
– georeferinţă (geo reference) - dacă datele achiziţionate includ repere de poziţie GPS, caracteristicile de latitudine, longitudine şi amplitudine observate pe durata achiziţiei (de exemplu, un semn de oprire) pot fi obţinute prin poziţionarea cursorului pe caracteristică;
– Global positioning system (GPS) - sistemul de poziţionare globală este un sistem de radio-navigaţie la nivel mondial, format dintr-o constelaţie de 24 de sateliţi şi staţiile lor de la sol. Un receptor radio adecvat poate determina latitudinea, longitudinea şi elevaţia acestuia cu o precizie de câţiva metri;
– grad (grade) - rata de ridicare sau de coborâre longitudinală a unui drum, în direcţia de deplasare, în raport cu orizontala. Poate fi exprimat ca un raport, un procent sau un unghi. Un grad de 0% indică faptul că drumul este orizontal în direcţia de deplasare a vehiculului. Gradul este pozitiv când drumul este în rampă şi negativ când drumul este în pantă; (a se vedea imaginea asociată)
Figura 1. Calculare grad*)
Exemplu: metoda de calculare a gradului utilizează desenul din figura 1. Pe 12,08 m de deplasare orizontală, drumul s-a ridicat cu 1,27 m. Prin urmare, gradul este:
1,27 ÷ 12,08 = 0,105
0,105 \'d7 100 = 10,5%
atan (0,105) = 6,00°
– curbură orizontală (horizontal curvature) - măsurată în metri. Aceasta este inversul razei de curbură, aşa cum este ilustrată în figura 2. Curba orizontală a unei secţiuni de drum drept este infinită şi scade pe măsură ce drumul devine mai curbat. Curba orizontală negativă indică faptul că vehiculul virează la stânga şi curba orizontală pozitivă că vehiculul virează la dreapta. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 2. Calculul curburii orizontale
– senzor laser (laser sensor) - un dispozitiv precis care măsoară distanţa, fără contact;
– vehicul de achiziţie - mijloc de transport auto pentru căile de comunicaţie terestre, destinat culegerii de date tehnice de pe teren;
– controlerul LCMS (laser crack measurement system) - sistem de măsurare cu laser a fisurilor;
– înclinare longitudinală (pitch) - rotaţia vehiculului în jurul axei laterale (partea frontală a vehiculului ridicată/coborâtă);
– punct de referinţă (reference point) - achiziţia de date este definită printr-o serie de puncte de referinţă, pornind cu începutul achiziţiei şi terminând cu sfârşitul acesteia. Punctele de referinţă sunt definite înaintea începerii achiziţiei şi sunt trimise la vehiculul de achiziţie într-o ordine stabilită;
– înclinare laterală (roll) - rotaţia vehiculului în jurul axei longitudinale - înclinare laterală;
– senzor (sensor) - dispozitiv care converteşte un parametru fizic, cum ar fi distanţa sau gravitaţia, într-un semnal electric;
– făgaşe (rut);
– fisuri (cracks);
– gropi (potholes);
– văluriri (shoving);
– plombări (patching);
– suprafaţă exudată (bleeding);
– suprafaţă cu ciupituri (ravelling);
– faianţare (block cracking);
– degradări de margine (edge break).
*) Figurile din prezenta anexă sunt reproduse în facsimil.
SECŢIUNEA a 3-a
Referinţe
ART. 7
La utilizarea prezentelor instrucţiuni se aplică prevederile următoarelor documente de referinţă:
- Manual de utilizare - Gipsitrac 2;
– Manual de utilizare - Sistemul HAWKEYE 2000;
– Manual de utilizare - Processing toolkit şi Data viewer;
– Manual de utilizare - Analiză date LCMS;
– Manual de instalare hardware şi software LCMS;
– Manual de utilizare - Achiziţia de date LCMS;
– Ghid de utilizare în siguranţă a produsului Laser LCMS-2;
– Procedura privind utilizarea metodei manuale de calcul al indicelui de degradare conform normativului românesc AND 540/2003;
– reglementarea tehnică „Instrucţiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne, indicativ CD 155-2001“, aprobată prin Ordinul directorului general al Administraţiei Naţionale a Drumurilor (A.N.D.) nr. 17/2001;
– reglementarea tehnică Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple şi semirigide - Revizuire AND 540-98, indicativ AND 540-2003, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 907/2004, cu completările ulterioare;
– Procedura privind utilizarea metodei PCI, adaptată pentru România în vederea obţinerii automate a tipurilor de degradări, respectiv a indicelui de degradare - ID.
CAP. III
Determinarea stării de degradare a drumurilor cu echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD
SECŢIUNEA 1
Principiul metodei
ART. 8
(1) Echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD este unul dintre cele mai avansate şi eficiente echipamente care permite colectarea datelor privind tipurile de degradări existente pe suprafaţa îmbrăcăminţii rutiere, cu o productivitate mare în condiţii optime de măsurare. De asemenea, permite colectarea continuă a unui flux mare de date diferite într-o singură trecere, sincronizată la viteza traficului rutier.
(2) În figura 3 este prezentat echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD (acesta dispune de sistemul LCMS, sistemul video, sistemul de măsurare a distanţei, sistemul responsabil cu realizarea geometriei drumului şi sistemul de achiziţie date). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 3. Echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD
ART. 9
Tehnologia de identificare şi măsurare a degradărilor cu ajutorul senzorilor laser de tip LCMS (laser crack measurement system) reprezintă un sistem de profilare transversală de mare viteză şi cu rezoluţie înaltă. Sistemul este capabil să obţină profiluri 3D complete, cu lăţimea de 4,0 metri, la o viteză normală de trafic. Echipamentul utilizează doi senzori laser care scanează dimensiunile şi forma drumului. Atât rezoluţiile, cât şi rata de colectare a LCMS-ului sunt suficient de mari pentru a realiza detecţia automată a fisurilor, făgaşelor şi a altor tipuri de degradări.
ART. 10
(1) Pe durata măsurătorilor, software-ul de achiziţie al LCMS-urilor poate afişa imagini pentru confirmarea funcţionării sistemului, însă pentru validarea acestora este necesară procesarea datelor cu software-ul de procesare Hawkeye Processing Toolkit, pentru a obţine informaţiile şi rezultatele aferente diferitelor tipuri de degradări.
(2) În figura 4 este prezentat modelul conceptual de identificare şi raportare a tipurilor de degradări aferente suprafeţei de drum analizate, specific echipamentului HAWKEYE 2000 - ACD. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 4. Modelul conceptual de identificare şi raportare a tipurilor de degradări
ART. 11
Un profil de drum este reprezentat de un set de puncte, date (X, Z) înregistrate de-a lungul axei drumului. Un profil este captat/achiziţionat de fiecare dată când controlerul LCMS primeşte un semnal de declanşare de la controlerul de distanţă al vehiculului. De obicei, sistemul LCMS poate capta un profil transversal de drum la fiecare câţiva milimetri. Fiecare profil captat constă dintr-un număr mare de puncte (de date), care reprezintă numărul de puncte pe profil. Optica personalizată a senzorilor şi proiectoarele cu linii laser pulsatorii de mare putere permit sistemului să funcţioneze atât pe timp de zi, cât şi în condiţii de noapte. Datele profilului transversal al drumului sunt colectate prin intermediul software-ului de achiziţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Descrierea echipamentului
ART. 12
Echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD este compus din următoarele subansamble:
a) Laser Crack Measurement System (LCMS);
b) instrumentul de măsurare a distanţei, montat pe una dintre roţile vehiculului;
c) pachetul GPS pentru poziţionare geografică;
d) dispozitivul de temporizare „Heartbeat“;
e) reţeaua tip LAN pentru comunicare între subansamble;
f) computerul tip PC care realizează interfaţa între echipament şi utilizator;
g) pachetul video care captează înregistrări video ale activelor rutiere şi caracteristicile îmbrăcăminţilor drumurilor;
h) pachetul de sistem de măsurare a degradărilor cu laser;
i) sursa de alimentare.
ART. 13
(1) Sistemul LCMS utilizează camere de mare viteză, optică personalizată şi proiectoare de linie cu laser pentru achiziţionarea de imagini 2D şi profiluri 3D de înaltă rezoluţie ale suprafeţelor drumului, care permit detectarea automată a fisurilor.
a) Dispozitivul laser utilizat este un sistem de proiecţie linie laser, Laser Crack Measurement System (LCMS) (Figura 5). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 5. INO Laser Crack Measurement System (LCMS)
b) Datorită înălţimii de la sol a laserului (cca 2,20 m) şi faptului că emite radiaţii invizibile, LCMS are nevoie de o întreţinere/atenţie specială pentru a evita pericolul pentru personal şi pentru participanţi. Pe durata unei înregistrări, LCMS Acquire poate afişa imagini pentru confirmarea funcţionării sistemului, dar este necesară procesarea datelor în Hawkeye Processing Toolkit pentru obţinerea informaţiilor despre fisuri, profil transversal, adâncime făgaş etc.
c) Laserele emit radiaţii infraroşii de la o deschidere de cca 2,20 m deasupra solului. Zona de pericol laser este situată între fereastra de emisie şi îmbrăcămintea drumului, direct sub senzori, şi are o lăţime de aproximativ patru metri. Această zonă se află în spatele vehiculului şi este posibil să nu fie vizibilă pentru operator.
d) Figura 6 prezintă zona minimă de siguranţă cu laser, care trebuie protejată prin semne de avertizare şi lumini intermitente. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 6. Zona minimă de siguranţă cu laser
(2) Instrumentul pentru măsurarea distanţei (DMI) este un aparat de precizie ce se foloseşte la înregistrarea cu exactitate a datelor privind distanţa de măsurare, precum şi la furnizarea de impulsuri de distanţă către dispozitivul de temporizare „Heartbeat“ (figura 7). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 7. Instrumentul pentru măsurarea distanţei (DMI)
(3) Pachetul GPS (global positioning system) este compus din antenă (montată pe vehicul) şi unitate de recepţie (conectată direct la computer). Acesta culege date de control folosind Sistemul internaţional de poziţionare globală, care furnizează date despre poziţii GPS în timp real, corelate cu datele de evaluare colectate de celelalte module (figura 8). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 8. Pachetul GPS (global positioning system)
(4) Dispozitivul de temporizare „Heartbeat“ primeşte impulsuri de distanţă de la DMI şi furnizează date pentru toate celelalte pachete de informaţii referitoare la distanţă şi temporizare, pentru sincronizarea tuturor operaţiilor de colectare de date.
(5) Reţeaua de tip LAN (local area network) foloseşte la stabilirea comunicaţiei între senzorii laser dispozitivul de temporizare „Heartbeat“ şi computer, prin intermediul unui comutator ethernet (ethernet switch).
(6) Computerul tip PC (personal computer) foloseşte la înregistrarea şi stocarea informaţiilor primite de la celelalte subansamble.
(7) Modulul video constă din patru camere video care captează imagini de pe marginea drumului şi de pe suprafaţa drumului. Imaginile clare, de înaltă rezoluţie, sunt sincronizate cu exactitate cu toate celelalte date de achiziţie. Camerele şi lentilele sunt montate în carcase impermeabile, pe plafonul vehiculului de achiziţie.
(8) Pachetul de sistem de măsurare a degradărilor cu laser utilizează două profilatoare liniare cu laser pentru detectarea degradărilor existente pe suprafaţa drumului şi pentru înregistrarea profilului transversal/adâncimii făgaşului.
(9) Sistemul de colectare HAWKEYE 2000 - ACD este alimentat direct de la reţeaua electrică a vehiculului şi este prevăzut cu acumulator de rezervă, iar pentru furnizarea de energie electrică către dispozitivele care sunt prevăzute să funcţioneze la o tensiune de 220 V curent alternativ se foloseşte un invertor.
SECŢIUNEA a 3-a
Perioada de măsurare şi modul de efectuare a măsurătorilor
ART. 14
Măsurătorile privind starea de degradare se efectuează în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare:
a) Instrucţiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne - indicativ CD 155-2001, aprobate prin Ordinul directorului general al Administraţiei Naţionale a Drumurilor nr. 17/2001;
b) Normativ pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple şi semirigide - Revizuire AND 540-98, indicativ AND 540-2003, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 907/2004, cu completările ulterioare.
ART. 15
Efectuarea măsurătorilor de stare de degradare pentru recepţia finală a lucrărilor şi urmărirea în timp a acestora în perioada de garanţie se fac în vederea remedierii punctuale/locale a eventualelor degradări existente în teren. Pentru Sistemul de management al drumurilor (PMS), evaluarea stării de degradare se face conform Instrucţiunilor tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne - indicativ CD 155-2001, aprobate prin Ordinul directorului general al Administraţiei Naţionale a Drumurilor nr. 17/2001/ reglementărilor tehnice în vigoare.
ART. 16
Măsurătorile pot fi efectuate pe tot parcursul anului, respectând următoarele condiţii:
a) suprafaţa părţii carosabile trebuie să fie curată, să nu prezinte urme de noroi, mâzgă etc.;
b) suprafaţa părţii carosabile trebuie să fie uscată, cel mult umedă;
c) să nu fie prezente fenomene meteo defavorabile (ploaie, zăpadă, lapoviţă etc.).
ART. 17
Lungimea minimă a sectorului de investigat trebuie să permită asigurarea distanţei necesare accelerării şi decelerării autovehiculului la începutul şi la sfârşitul sectorului ce urmează a fi măsurat, astfel încât echipamentul să atingă parametrii funcţionali (viteza trebuie să fie mai mare de 5,0 km/h pentru a funcţiona laserele).
ART. 18
Zilnic, înainte de începerea măsurătorilor, se efectuează următoarele operaţii de întreţinere:
a) curăţarea lentilelor camerelor;
b) curăţarea „ferestrelor“ sistemului LCMS.
ART. 19
Anual sau ori de câte ori este nevoie se efectuează următoarele operaţii:
a) verificarea sistemului laser;
b) calibrarea camerelor video;
c) calibrarea compensării înclinării longitudinale şi laterale a vehiculului;
d) calibrarea instrumentului de măsurare a distanţei.
ART. 20
În afara programelor de calibrare şi întreţinere prezentate mai sus, recalibrările sunt necesare ori de câte ori se înlocuieşte unul dintre subansamble. Unele calibrări sunt afectate de uzura cauciucurilor sau de vechimea suspensiilor, astfel încât frecvenţa calibrărilor va depinde de gradul de uzură a vehiculului.
ART. 21
Înainte de începerea propriu-zisă a măsurătorii se introduc date referitoare la denumirea măsurătorii, descrierea măsurătorii, comentarii pentru a stoca orice alte informaţii utile, numele companiei care efectuează măsurătoarea, numele operatorilor ce efectuează măsurătoarea, vehiculul utilizat, direcţia de măsurare, unitatea de măsură, distanţa de avertizare înaintea unui punct de referinţă şi fişierul în care se vor stoca datele (figura 9).
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 9. Fereastra ce conţine datele măsurătorii
SECŢIUNEA a 4-a
Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor
ART. 22
(1) Echipamentul ACD conţine:
- pachetul de achiziţii de date (acquisition launcher), care este alcătuit dintr-un ansamblu de dispozitive hardware modulare şi module software montate pe vehiculul de sondaj, dispuse atât pe exteriorul echipamentului, cât şi în interiorul acestuia, într-un rack;
– pachetul de procesare date (Processing toolkit şi Data viewer), care facilitează vizualizarea, gestionarea, interacţiunea şi raportarea datelor colectate de vehiculul de sondaj. Pachetul de procesare este de tip modular.
(2) Performanţele echipamentului ACD au la bază metodologia prin care principalele tipuri de degradări sunt obţinute în urma procesării datelor măsurate (brute) cu ajutorul software-ului destinat procesării şi a raportării către utilizatorul final (fişiere de tip .csv, .avi, .jpg). De asemenea, un element important al echipamentului ACD îl constituie reprezentările 2D şi 3D ale imaginilor rezultate după procesarea datelor brute pe baza datelor colectate de senzorii LCMS (figura 10). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 10. Reprezentarea grafică a imaginilor colectate
ART. 23
Modulele de detecţie a degradărilor sunt următoarele:
A. Modulul de detecţie a fisurilor şi făgaşelor
1. Modulul de detecţie a fisurilor este cel mai important modul de procesare. Pentru orice secţiune de drum dată, „biblioteca“ va scoate lista de fisuri cu severitatea asociată (în funcţie de deschidere). Detectarea fisurilor se realizează din imaginea de date interval (3D), pentru care se aplică limita de adâncime pentru a identifica potenţialele fisuri. Limita de adâncime este determinată automat folosind informaţiile locale de macrotextură ale suprafeţei drumului. Imaginea rezultată a fisurilor este apoi procesată. Ultimul pas al algoritmului de detectare a fisurilor este unificarea fisurilor pentru a forma segmente continue (reţea de fisuri) (figura 11). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 11. Fisuri colmatate şi necolmatate
2. Modulul de procesare a făgaşelor permite utilizatorului să preia informaţiile privind adâncimea făgaşului, lăţimea făgaşului etc. pentru o anumită secţiune de drum, în diferite locaţii. Un exemplu de variaţie a adâncimii făgaşului în funcţie de distanţă este prezentat în figura 12. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 12. Adâncimea făgaşului în funcţie de distanţă
B. Modulele de detecţie a gropilor şi ciupiturilor
1. Detecţia gropilor de pe suprafaţa drumului şi caracteristicile acestora (adâncimea maximă, adâncimea medie, punctele diametral opuse - maxime şi minime, severitatea, căsuţa de delimitare şi perimetrul) sunt procesate prin intermediul fişierelor de tip .xml. În toate zonele în care este detectată o groapă sunt excluse din rezultatele detectării fisurile, fapt pentru care detecţia fisurilor în interiorul unei gropi este imposibilă (figura 13). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 13. Detecţia gropilor de pe suprafaţa drumului
2. Modulul de detecţie a ciupiturilor (uzura suprafeţei asfaltului cauzată de dislocarea particulelor de agregate) are la bază un algoritm bazat pe determinarea volumului de goluri cu ajutorul imagisticii 3D.
C. Modulele de detecţie a văluririlor şi exudărilor/şlefuirilor
1. Modulul de detecţie a văluririlor face parte din modulul de procesare a făgaşelor. Vălurirea se formează atunci când materialul este deplasat şi formează o „umflătură“. „Biblioteca“ de procesare LCMS detectează prezenţa văluririlor pe traseele roţilor din stânga şi din dreapta.
2. Modulul de detecţie a exudării identifică un exces de liant de asfalt pe suprafaţa analizată, care apare adesea pe urmele roţilor. Astfel, algoritmul atribuie o valoare a indicelui de exudare şi un nivel de severitate [fără exudare (nivel 0), exudare medie (nivel 1) sau exudare mare (nivel 2)].
D. Modulul de detecţie a plombelor
1. Modulul de identificare a plombelor prelucrează imaginile de gamă (3D) şi de intensitate (2D) pentru a detecta plombele de pe suprafaţa de drum analizată (figura 14). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 14. Detecţia plombelor de pe suprafaţa drumului
2. Caracterul modular, respectiv versatilitatea software-ului de procesare, permite modificarea parametrilor specifici de procesare, aceştia putând fi ajustaţi, iar modificările efectuate au implicaţii directe în procesarea datelor, indiferent de câte ori acestea au fost reprocesate.
ART. 24
Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor efectuate constă în stabilirea şi calcularea lungimilor/suprafeţelor afectate de următoarele tipuri de degradări:
a) fisuri longitudinale, transversale şi pe alte direcţii (colmatate şi necolmatate);
b) degradări cauzate de oboseală;
c) faianţări;
d) suprafeţe cu ciupituri;
e) suprafeţe exudate/şlefuite;
f) gropi;
g) plombări;
h) văluriri;
i) făgaşe şi adâncimea acestora.
ART. 25
Modul de lucru utilizând Processing toolkit/Data viewer este următorul:
a) importul datelor colectate;
b) vizualizare hartă GPS, puncte de referinţă, evenimente şi video;
c) procesare geometrie, date ACD şi imagini video înregistrate;
d) revizualizare şi relaţionare cu datele procesate, utilizând tabele de rezultate, grafice, video şi instrumente de navigare prin datele măsurate;
e) rapoartele rezultate.
ART. 26
Pentru prelucrarea datelor se foloseşte programul Hawkeye Processing Toolkit. În vederea procesării, se va afişa o listă cu toate măsurătorile efectuate, din care se pot alege unul sau mai multe fişiere (figura 15). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 15. Program prelucrare date
ART. 27
(1) După selectarea din listă a unui fişier de măsurători ce urmează a fi prelucrat, se alege tipul de prelucrare dorit, în funcţie de scopul pentru care au fost efectuate măsurătorile. În modulul Profiler se selectează ACD (conform figurii 16) pentru deschiderea dialogului ACD Processing (conform figurii 17). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 16. Selectarea procesării ACD în modulul Profiler
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 17. Fereastra dialog ACD
(2) În vederea procesării doar a anumitor tipuri de informaţii colectate se selectează tipurile de procesări dorite, prin bifarea casetelor corespunzătoare acestora (de exemplu, Cracks, Rutting, Potholes, Ravelling). După ce este selectat tipul de procesare dorit, se activează fereastra corespunzătoare acestuia, unde pot fi selectaţi parametrii suplimentari. Fiecare fereastră are un panou „General“ şi unul „Processing Parameters“ (figura 18). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 18. Panoul general comun tipurilor de procesare
SECŢIUNEA a 5-a
Vizualizarea video ACD
ART. 28
În timpul procesării ACD poate fi generat un fişier video cu rezultatele măsurătorilor efectuate în teren. După ce fişierul video a fost generat, este disponibilă vizualizarea de cameră numită „ACD“. Fişierul video conţine caracteristicile selectate prin casetele de bifare „Process“ şi parametrii de procesare asociaţi acestora.
SECŢIUNEA a 6-a
Evidenţierea tipurilor de degradări
ART. 29
(1) Evidenţierea tuturor tipurilor de degradări se face prin detectarea acestora în fiecare cadru video de 5,0 m. Figura 19 prezintă o vizualizare video ACD, cu şi fără evidenţierea fisurilor. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 19. Vizualizare video ACD cu şi fără evidenţierea fisurării
(2) Lăţimea fisurilor este codată color, astfel: (a se vedea imaginea asociată)
SECŢIUNEA a 7-a
Vizualizarea rezultatelor ACD în formă tabelară
ART. 30
Cu ajutorul butonului [View Table] din „ACD Processing“ (figura 20) se selectează un fişier din lista „Results“ şi se pot vizualiza rezultatele dorite într-un format tabelar.
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 20. Fereastra dialog ACD Processing
SECŢIUNEA a 8-a
Rezultate pentru tipurile de degradări existente
ART. 31
Rezultatele pentru tipul de degradare „cracks - fisuri“ obţinute prin alegerea a două tipuri de procesări diferite sunt prezentate în figura 21-1 şi figura 21-2.
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 21-1. Tabel de rezultate procesate prin „Cracks Percentage“
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 21-2. Tabelul de rezultate procesate prin „Cracking Ratio“
SECŢIUNEA a 9-a
Rezultate pentru „rutting - făgaşe“
ART. 32
Rezultatele pentru tipul de degradare „rutting - făgaşe“ sunt prezentate în figura 22.
Tabelul prezintă următoarele coloane principale:
a) Rut Right - făgaşul cel mai adânc pe calea de rulare dreapta, pe intervalul de procesare;
b) Rut Left - făgaşul cel mai adânc pe calea de rulare stânga, pe intervalul de procesare. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 22. Tabelul de rezultate pentru „făgaşe“ cu metoda de procesare „Straight Edge“
SECŢIUNEA a 10-a
Rezultate pentru „potholes - gropi“
ART. 33
Rezultatele pentru tipul de degradare „potholes - gropi“ sunt prezentate în figura 23.
Tabelul conţine următoarele coloane principale:
a) Count - numărul de gropi din intervalul de procesare;
b) Average max depth - adâncimea medie maximă a gropilor pentru intervalul de procesare. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 23. Tabel de rezultate pentru tipul de degradare „gropi“
SECŢIUNEA a 11-a
Vizualizarea rezultatelor ACD în formă grafică
ART. 34
(1) În fereastra [View Graph] dialog din „ACD Processing“ (figura 24) se selectează un fişier din lista „Results“: (a se vedea imaginea asociată)
Figura 24. Fereastra dialog ACD Processing
(2) Dacă se doreşte efectuarea mai multor tipuri de procesări (de exemplu, Cracks, Rutting, Potholes sau Ravelling), atunci se raportează separat o linie de rezultat pentru fiecare tip de procesare (figurile 25 şi 26). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 25. Procesare ACD în formă grafică
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 26. Grafic „gropi“
CAP. IV
Lucru cu datele de geometrie
SECŢIUNEA 1
Procesare date geometrice
ART. 35
Hawkeye Processing Toolkit poate procesa date de geometrie pentru a obţine gradul, panta transversală, curba orizontală, curba verticală şi supraînălţarea. Datele de geometrie pot fi utilizate şi pentru a completa ruta de prospectare în care lipsesc datele GPS sau în care acestea sunt de calitate slabă. Pentru a accesa funcţiile geometrice, se selectează Geometry din panoul Toolkit Modules (figura 27).
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 27. Funcţiile geometrice
SECŢIUNEA a 2-a
Vizualizarea rezultatelor de geometrie în formă tabelară
ART. 36
(1) Se selectează un rezultat din listă în panoul Processed Results şi se accesează butonul de vizualizare a rezultatelor într-un tabel (figura 28). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 28. Rezultatele procesării geometriei în forma tabelară
(2) Fiecare rând corespunde unui interval de procesare (sau unei secţiuni). Titlurile de coloane sunt:
a) Chainage - distanţa de la începutul achiziţiei;
b) Section - secţiunea în care se află intervalul (sau secţiunea în care se face calculul);
c) SubChainage - distanţa de la începutul secţiunii;
d) Speed - viteza vehiculului în km/h (sau mi/h);
e) Grade - măsura pantei drumului în direcţia de mers, afişată procentual;
f) XSlope - pantă transversală (măsură a pantei drumului perpendicular pe direcţia de mers), afişată ca procent;
g) HCurv - raza curbei orizontale, afişată în unităţi de 1/km sau grad/km (1/mi sau grad/mi);
h) VCurv - raza curbei verticale, afişată în unităţi de 1/km sau grad/km (1/mi sau grad/mi).
CAP. V
Raportarea şi exportul rezultatelor
SECŢIUNEA 1
Tipuri de raportare
ART. 37
În urma procesării rezultă mai multe tipuri de rapoarte în diferite formate de fişiere:
a) rapoarte tipăribile, formatate pentru lizibilitate;
b) fişiere .csv, adecvate pentru importul în foaie de calcul şi program de bază de date;
c) fişiere de formă adecvată pentru utilizarea în sistemele de informaţii geografice (GIS).
SECŢIUNEA a 2-a
Exporturi CSV
ART. 38
În cadrul opţiunii [Export to CSV] (figura 29) se selectează unul dintre rezultatele din listă.
ART. 39
În exemplul din figura 29 este prezentat un tip de raport pentru „rutting - făgaşe“, în care se pot selecta câmpurile ce vor fi incluse în fişierul .csv. În modul implicit sunt selectate toate câmpurile.
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 29. Specificaţii informaţii pentru generarea unui fişier .csv pentru tipul de degradare „rutting - făgaşe“
ART. 40
În urma prelucrării datelor înregistrate în timpul măsurătorilor, valorile sunt prezentate atât în formă tabelară*), pentru fiecare tip de degradare în parte, cât şi sub forma unui tabel centralizator ce cuprinde toate tipurile de degradare, astfel:
*) Tabelele sunt reproduse în facsimil.
Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „fisuri colmatate“:
(a se vedea imaginea asociată)
Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „ciupituri“:
(a se vedea imaginea asociată)
Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „exudare/şlefuire“:
(a se vedea imaginea asociată)
Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „făgaşe“:
(a se vedea imaginea asociată)
Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „gropi“:
(a se vedea imaginea asociată)
Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „plombări“:
(a se vedea imaginea asociată)
Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „fisuri“:
(a se vedea imaginea asociată)
Tabelul centralizator al rezultatelor măsurătorilor privind tipurile de degradare existente:
(a se vedea imaginea asociată)
NOTE:
(1) Prelucrarea datelor înregistrate în urma măsurătorilor de stare de degradare se face în mod uzual pentru intervale de minimum 100 m, însă pentru evidenţierea diferitelor probleme existente în teren se poate face şi o prelucrare a datelor pentru intervale de 10 m.
(2) Pentru realizarea unor studii şi activităţi de cercetare în domeniu se poate alege orice interval de prelucrare a datelor înregistrate cu echipamentul HAWKEYE 2000 - ACD.
ART. 41
(1) Echipamentul ACD fiind unul de mare randament, cu o precizie ridicată, determină inclusiv tipuri de degradări cu un nivel foarte redus de severitate, existând posibilitatea ca acestea să nu fie observate de către operatorul uman (vizual).
(2) Interpretarea rezultatelor obţinute în urma măsurătorilor efectuate cu echipamentul HAWKEYE 2001 - ACD se face conform Instrucţiunilor tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne, indicativ CD 155-2001, aprobate prin Ordinul directorului general al Administraţiei Naţionale a Drumurilor nr. 17/2001, şi Normativului pentru evaluarea stării de degradare a îmbrăcămintei bituminoase pentru drumuri cu structuri rutiere suple şi semirigide - Revizuire AND 540-98“, indicativ AND 540-2023, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 907/2004, cu completările ulterioare, precum şi altor normative în vigoare.
CAP. VI
Proceduri de calibrare şi verificare
SECŢIUNEA 1
Calibrarea echipamentului ACD
ART. 42
(1) Sistemul video este format din patru camere, trei dispuse frontal, iar una dispusă în partea din spate a vehiculului de achiziţie. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 30. Calibrarea camerelor: azimut şi elevaţie
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 31. Câmpul vizual al camerei care prezintă planul de calibrare (calibrarea de distanţă)
(2) Calibrarea (figura 30 şi figura 31) este făcută pe durata configurării iniţiale a sistemului şi trebuie repetată anual sau ori de câte ori o cameră a fost schimbată, mutată sau s-a modificat zoomul sau focalizarea camerei. O inspecţie vizuală trebuie făcută zilnic pentru a se asigura că toate suporturile sunt fixate şi că nu au fost mişcate camerele. În situaţia în care camerele sunt utilizate pentru măsurători de distanţă, este posibil ca acestea să necesite a fi verificate cu regularitate.
ART. 43
(1) Gipsitrac are trei componente de calibrare:
a) „Vehicle pitch and roll offset calibration“ (figura 32) (a se vedea imaginea asociată)
Figura 32. Calibrare „offset gipsitrac“
b) „Vehicle pitch compensation calibration“ (figura 33) (a se vedea imaginea asociată)
Figura 33. Calibrare pitch gipsitrac
c) „Vehicle roll compensation calibration“ (figura 34) (a se vedea imaginea asociată)
Figura 34. Calibrare roll gipsitrac
(2) Unitatea gipsitrac colectează date referitoare la gradul şi panta transversală ale suprafeţei drumului. Aceasta este montată în vehiculul de achiziţie, ceea ce înseamnă că pantele măsurate vor fi afectate de încărcarea, presiunea şi starea anvelopelor şi de suspensia vehiculului.
(3) Această calibrare măsoară şi înregistrează efectul suspensiei vehiculului, astfel încât să poată fi aplicată o corecţie la datele prospectării.
(4) Calibrarea se face în timpul punerii în funcţiune iniţiale a sistemului şi trebuie repetată cel puţin anual. Se recomandă să se facă şi dacă suspensia vehiculului a fost cumva modificată în vreun fel.
ART. 44
(1) Precizia măsurătorilor de distanţă şi viteză depinde de diametrul roţii pe care este montat DMI. Pe măsură ce cauciucurile se uzează, diametrul se modifică, aşadar pentru a păstra acurateţea măsurătorilor privind distanţa şi viteza este necesară recalibrarea. Pe parcursul duratei de exploatare a unui cauciuc, modificarea totală a măsurătorilor de distanţă ca urmare a uzurii este de aproximativ 5%; pentru a limita factorul la 1% ar fi necesară recalibrarea la fiecare 20.000 km parcurşi. De asemenea, recalibrarea este necesară şi în cazul în care se înlocuieşte cauciucul de pe roata pe care este montat dispozitivul DMI.
(2) Pentru calibrarea DMI este nevoie de un sector de distanţă corect, de cel puţin 1.000 m, cu un punct de start şi un punct de final bine determinate. După deschiderea ferestrei de dialog „Odometer Calibration“ (figura 35) se poziţionează vehiculul pe punctul de start şi se introduce lungimea sectorului de distanţă de calibrare pe care va fi condus vehiculul. După parcurgerea distanţei de calibrare se compară numărul de impulsuri nou-înregistrat cu numărul înregistrat la calibrarea anterioară şi se salvează noile valori. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 35. Caseta de dialog pentru calibrarea distanţei
SECŢIUNEA a 2-a
Verificare şi validare aliniere LCMS
SUBSECŢIUNEA 1
Frecvenţa verificării
ART. 45
(1) Nu există un interval fix, dar dacă unităţile laser/detector sunt mişcate sau ciocnite sau încărcarea vehiculului se schimbă, atunci se recomandă o verificare de aliniere (figura 36). (a se vedea imaginea asociată)
Figura 36. Fereastra iniţială de verificare aliniere LCMS
(2) Motivele posibile pentru efectuarea unei verificări de aliniere sunt:
a) unitatea laser/detector a fost mişcată sau a fost lovită, astfel încât aceasta poate fi nealiniată pe verticală;
b) a fost modificată încărcarea vehiculului, rezultând astfel modificarea distanţei de la laser/detector faţă de suprafaţa drumului;
c) imaginea LCMS-CCD (figura 37) a fost modificată, astfel încât suprafaţa drumului nu mai este la mijloc sau nu mai este orizontală. De asemenea, imaginile CCD pot fi utilizate ca ghid pentru a şti dacă este necesară o verificare de aliniere. (a se vedea imaginea asociată)
Figura 37. Imaginile LCMS CCD înainte de verificarea alinierii
Este afişat „Diagnostic Message“ prezentat în figura 38.
(a se vedea imaginea asociată)
Figura 38. Mesaj de diagnosticare, dacă este necesară verificarea alinierii LCMS
SUBSECŢIUNEA a 2-a
Frecvenţa validării
ART. 46
Validarea se face pe durata configurării iniţiale a sistemului şi este necesar să fie repetată ori de câte ori există incertitudini cu privire la rezultatele LCMS sau la cerinţele contractelor speciale de achiziţie.
SECŢIUNEA a 3-a
Curăţarea ferestrelor de deschidere laser
ART. 47
Laserele sunt montate în spatele ferestrelor de deschidere, iar în cazul în care acestea sunt foarte murdare, afectează funcţionarea senzorilor laser. De aceea este important ca ferestrele de deschidere ale senzorilor laser să fie inspectate şi curăţate în mod regulat.
ART. 48
Procedura trebuie să fie executată la începutul fiecărei zile de evaluare, dar este posibil să fie necesară repetarea procedurii, în funcţie de condiţiile meteorologice şi de drum.
CAP. VII
Indicaţii generale pentru soluţionarea defecţiunilor tehnice
ART. 49
O serie de defecţiuni tehnice ce apar în timpul exploatării echipamentului pot fi rezolvate prin efectuarea următoarelor operaţii:
a) se verifică dacă toate cablurile şi toţi conectorii sunt în bune condiţii, dacă nu există deteriorări, în special la nivelul punctelor unde cablurile trec prin dispozitivele de etanşare;
b) se verifică dacă toate dispozitivele sunt alimentate cu energie electrică; majoritatea dispozitivelor au martori de activitate care indică dacă sunt alimentate cu energie electrică;
c) se opresc toate modulele de colectare a datelor şi se reporneşte programul;
d) se opreşte şi se reporneşte toată aparatura, urmând procedurile corecte de închidere;
e) se verifică calibrarea; o problemă poate fi rezolvată prin simpla recalibrare a echipamentului;
f) se asigură că toate camerele relevante şi lentilele laserelor sunt curate.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
