Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 2.412 din 15 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 20 septembrie 2022.────────── - Septembrie 2022 - Cuprins: 1. Generalităţi 1.1. Obiect 1.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare 2. Cadrul legislativ privind proiectarea, realizarea şi exploatarea clădirilor spitaliceşti 2.1. Cadrul general 2.2. Documente de referinţă 3. Condiţii funcţionale şi de tehnologie medicală pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor 3.1. Date generale, tipuri de spitale, date tematice de bază 3.2. Organizarea funcţională generală 3.3. Finisaje 3.4. Instalaţii electrice 3.5. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare 3.6. Instalaţii de ventilare, climatizare şi condiţionare a aerului 3.7. Instalaţii termice 3.8. Instalaţii frigorifice 3.9. Instalaţii de gaze naturale şi fluide medicale 3.10. Gestionarea deşeurilor 4. Criterii funcţional urbanistice privind amplasarea clădirilor spitaliceşti 4.1. Dimensionarea şi forma terenului 4.2. Caracteristici geo-fizice ale terenului 4.3. Condiţii privind calitatea aerului înconjurător în zona amplasamentului 4.4. Amplasarea spitalelor în cadrul localităţilor 4.5. Criterii de organizare funcţional-urbanistică a incintei sau a platformei spitaliceşti 5. Cerinţe fundamentale 5.1. Considerente generale 5.2. Rezistenţă mecanică şi stabilitate 5.3. Securitate la incendiu 5.4. Igienă, sănătate şi mediu înconjurător 5.5. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare 5.6. Protecţia împotriva zgomotului 5.7. Economie de energie şi izolare termică 5.8. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) Anexa B. Scheme funcţionale privind principalele compartimente şi sectoare (Anexă informativă) B.1. Schemă spitalizare secţie adulţi B.2. Schemă spitalizare secţie pediatrie (0-3,3-6,6-14 ani) B.3. Schemă spitalizare secţie obstetrică fiziologică şi nou născuţi B.4. Schemă medicină nucleară B.5. Schemă bloc operator mic B.6. Schemă bloc operator mare - Partea 1 B.7. Schemă bloc operator mare - Partea 2 B.8. Schemă servici de anestezie - terapie intensivă (ATI) B.9. Schemă bloc naşteri B.10. Schemă laborator analize medicale B.11. Schemă laborator anatomie patologică B.12. Schemă laborator recuperare medicală B.13. Schemă farmacie cu circuit închis B.14. Schemă bloc alimentar B.15. Schemă radioterapie B.16. Schemă modul imagistică B.17. Schemă conexiuni între departamente B.18. Schemă salon adulţi - persoane cu dizabilităţi B.19. Schemă salon copii - persoane cu dizabilităţi B.20. Schemă salon adulţi B.21. Schemă rezervă cu grup sanitar B.22. Schemă salon ATI B.23. Schemă rezervă ATI Anexa C. Recomandări (Anexă informativă) C.1. Recomandări generale de proiectare C.2. Recomandări privind organizarea funcţională a compartimentelor şi sectoarelor spitalului C.2.1. Unităţile de îngrijire C.2.2. Blocul operator 1. Generalităţi 1.1. Obiect (1) Prezentul normativ se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor cu funcţiunea de spital, a incintelor şi terenurilor aferente, prevăzute a se realiza pe teritoriul naţional al României. (2) Spitalul este definit de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale. (3) Prezentul normativ stabileşte prevederi tehnice şi condiţii minime de calitate pe care trebuie să le asigure construcţiile cu funcţiunea spital (indiferent de profilul şi capacitatea acestora) pe întreaga durată de existenţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 1.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare (1) Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate la proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor cu funcţiunea de spital, noi sau extinderi cu corpuri noi, extinderea fără realizarea unor noi corpuri de construcţie, modernizarea, consolidarea, modificarea, reconstruirea sau repararea clădirilor existente care conţin funcţiuni de spital. (2) În situaţia în care se urmăreşte extinderea fără realizarea unor noi corpuri de construcţie, modernizarea, consolidarea, modificarea, reconstruirea sau repararea clădirilor existente şi, din motive tehnico-economice justificate, nu se pot respecta anumite prevederi ale prezentului normativ, atunci se va efectua o expertiză tehnică de către un expert tehnic autorizat care va oferi soluţia tehnică de urmat pentru satisfacerea cerinţei fundamentale de calitate în discuţie. (3) În cazul construcţiilor cu funcţiunea de spital care sunt realizate ca extinderi ale spaţiilor existente, precum şi la reamenajarea, refuncţionalizarea sau reabilitarea unor spaţii ce nu cuprind ansamblul unui corp de clădire, prevederile prezentului normativ se vor limita la acele spaţii ce fac obiectul lucrărilor. (4) În cazul construcţiilor monument istoric prevederile prezentului normativ pot fi aplicate numai dacă acestea nu contravin conceptelor, abordărilor şi procedurilor cuprinse în documentele normative specifice acestei categorii de clădiri. (5) Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate la elaborarea notelor conceptuale şi a temelor de proiectare pentru toate tipurile de construcţii în condiţiile prevăzute la art. 1.2.(1) - 1.2.(4) ale prezentului normativ. (6) Prin prezentul normativ sunt reglementate condiţii de calitate admisibile corespunzătoare categoriei de importanţă "C". Proiectantul, la solicitarea beneficiarului, poate adopta alte valori ale parametrilor corespunzători cerinţelor utilizatorilor, dar în nici un caz inferioare celor prevăzute prin prezentul normativ. (7) Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de către autorităţile publice responsabile de activitatea de amenajarea teritoriului, urbanism şi construcţii, precum şi de către alte persoane fizice sau juridice ce iniţiază investiţii în domeniul sănătăţii. 2. Cadrul legislativ privind proiectarea, realizarea şi exploatarea clădirilor spitaliceşti 2.1. Cadrul general (1) Spitalele sunt construcţii care oferă servicii medicale, organizate în conformitate cu actele normative în vigoare emise în domeniul sănătăţii publice şi în domeniul construcţiilor, indiferent de natura fondurilor de finanţare ale investiţiei sau de forma de proprietate. (2) Executarea construcţiilor cu funcţiunea de spital se autorizează de către administraţia locală în temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de natura fondurilor din care se finanţează acestea. (3) Execuţia construcţiilor cu funcţiunea de spital şi exploatarea lor se vor face în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Documentaţiile tehnice se supun verificării în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate (conform prevederilor Legii nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), a normelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare la data întocmirii. Verificarea documentaţiilor tehnice se face numai de către verificatorii atestaţi conform Regulamentului privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Pentru cazurile în care tema de proiectare nu se poate încadra în anumite prevederi ale prezentului normativ, beneficiarul sau proiectantul va prezenta fundamentarea noii propuneri, în vederea obţinerii tuturor avizelor din partea autorităţilor. 2.2. Documente de referinţă (1) Pentru reglementările tehnice, standardele de referinţă, legile şi actele normative, normele din domeniul sănătăţii publice, precum şi normele din domeniul securităţii şi siguranţei nucleare se vor lua în considerare ediţiile în vigoare, inclusiv modificările şi completările ulterioare. (2) Lista reglementărilor tehnice de referinţă dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată către autorităţile de reglementare de resort. (3) Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele sau eratele publicate de către organismul naţional de standardizare. 2.2.1. Reglementări tehnice (1) Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane, indicativ C 125 - 2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3384/21.11.2013, denumit în continuare în prezentul document normativ C 125. (2) Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor, indicativ CR 0 - 2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1530/23.08.2012, completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2411/01.08.2013, denumit în continuare în prezentul document cod de proiectare CR 0. (3) Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR1- 1-3-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1655/05.09.2012, completat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2414/01.08.2013, denumit în continuare în prezentul document cod de proiectare CR1-1-3. (4) Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor, indicativ CR1- 1-4-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1751/21.09.2012, completat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2413/01.08.2013, denumit în continuare în prezentul document cod de proiectare CR1-1-4. (5) Ghid privind proiectarea scărilor şi rampelor, la clădiri, indicativ GP 089-2003, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1004/10.12.2003, denumit în continuare în prezentul document ghid GP 089. (6) Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, indicativ I5-2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1659/22.06.2011, denumit în continuare în prezentul document normativul I5. (7) Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2741/01.10.2011, denumit în continuare în prezentul document normativ I7. (8) Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor, indicativ I9-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 818/06.10.2015, denumit în continuare în prezentul document normativ I9. (9) Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală, indicativ I13-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 845/12.10.2015, denumit în continuare în prezentul document normativ I13. (10) Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie, indicativ I18-1-2001, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1617/02.11.2001, denumit în continuare în prezentul document normativ I18-1. (11) Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/01.02.2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare în prezentul document metodologie de calcul Mc001-2006. (12) Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001/2-2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/01.02.2007, cu modificările şi completările ulterioare. (13) Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă al clădirii, indicativ Mc 001/3-2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/01.02.2007, cu modificările şi completările ulterioare. (14) Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a IV-a - Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor, indicativ Mc 001/4-2009, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1071/16.12.2009. (15) Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a V-a - Model certificat de performanţă energetică al apartamentului, indicativ Mc 001/5-2009, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1071/16.12.2009. (16) Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a VI-a - Parametrii climatici necesari determinării performanţei energetice a clădirilor noi şi existente, dimensionării instalaţiilor de climatizare a clădirilor şi dimensionării higrotermice a elementelor de anvelopă ale clădirilor, indicativ Mc 001/6-2013, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2210/26.06.2013. (17) Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 189/12.02.2013, denumit în continuare în prezentul document normativ NP 051. (18) Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP 061-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 939/02.07.2002, denumit în continuare în prezentul document normativ NP 061. (19) Normativ privind criteriile de performanţă specifice scărilor şi rampelor pentru circulaţia pietonală în construcţii, indicativ NP 063-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1994/13.12.2002, denumit în continuare în prezentul document normativ NP 063. (20) Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare, indicativ NP 068-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1576/15.10.2002, denumit în continuare în prezentul document normativul NP 068. (21) Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor, indicativ NP 133-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2901/04.09.2013, denumit în continuare în prezentul document normativ NP 133. (22) Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, indicativ NTPA - 001- 2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/28.02.2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare în prezentul document normativ NTPA-001. (23) Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în reţelele de canalizare ale oraşelor, indicativ NTPA-002-2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/28.02.2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare în prezentul document normativ NTPA-002. (24) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie nr. 89/2018 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, denumite în continuare în prezentul document norme tehnice NTPEE. (25) Cod de proiectare seismică, Partea I, Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100-1/2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2465/08.08.2013, completat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2956/18.11.2019, denumit în continuare în prezentul document cod de proiectare P100-1. (26) Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/N/07.04.1999, denumit în continuare în prezentul document normativ P118. (27) Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de Stingere, indicativ P 118/2-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2463/08.08.2013, modificat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 6026/25.10.2018, denumit în continuare în prezentul document normativ P118/2. (28) Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare, avertizare, indicativ P118/3-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 364/09.03.2015 şi modificat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 6025/25.10.2018, denumit în continuare în prezentul document normativ P118/3. (29) Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor de încălzire prin radiaţie de pardoseală, indicativ NP 031-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 64/N/25.08.1999, denumit în continuare în prezentul document normativul NP 031. 2.2.2. Standarde române de referinţă (30) SR EN 54 (părţile 1-25) - Sisteme de detectare şi de alarmare la incendiu. Părţile 1-25. (31) SR EN 1822-1 - Filtre de aer de înaltă eficienţă (EPA, HEPA şi ULPA). Partea 1: Clasificare, încercări de performanţă, marcare. (32) SR EN 1838 - Aplicaţii ale iluminatului. Iluminat de urgenţă. (33) SR EN 1991-1-1 - Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri. (34) SR EN 1992-1-1 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. (35) SR EN 1993-1-1 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. (36) SR EN 1994-1-1 - Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. (37) SR ISO 5149-1 - Sisteme refrigerante şi pompe de căldură. Partea 1: Definiţii, clasificări şi criterii de selecţie. (38) SR EN ISO 7396-1 - Sisteme de distribuţie de gaze medicale. Partea 1: Sisteme de distribuţie de gaze medicale comprimate şi vid. (39) SR 8591 - Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare. (40) SR EN ISO 11197 - Unităţi medicale de alimentare. (41) SR EN 12464-1 - Lumina şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri de muncă interioare. (42) SR EN 12665 - Lumină şi iluminat. Termeni de bază şi criterii pentru specificarea cerinţelor de iluminat. (43) SR EN ISO 13485 - Dispozitive medicale. Sisteme de management al calităţii. Cerinţe pentru scopuri de reglementare. (44) SR EN ISO 14644-1 - Camere curate şi medii controlate asociate. Partea 1: Clasificarea gradului de curăţenie a aerului pe baza concentraţiei de particule. (45) SR EN ISO 14971 - Dispozitive medicale. Aplicarea managementului riscului la dispozitive medicale. (46) SR EN 14972-1 - Instalaţii fixe de stingere a incendiilor. Sisteme cu ceaţă de apă. Partea 1: Proiectare, instalare, verificare şi mentenanţă. (47) SR EN 15193 - Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe energetice pentru iluminat. Partea 1: Specificaţii, modul M9. (48) SR EN 16798-1 - Performanţa energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor. Partea 1: Parametrii ambientali pentru proiectare şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul şi acustica. Modul M1-6. (49) SR EN ISO 16890-1 - Filtre de aer pentru ventilare generală. Partea 1: Specificaţii tehnice, cerinţe şi sistem de clasificare pe baza eficienţei de filtrare a particulelor în suspensie (ePM). (50) SR EN 50173-1 - Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 1: Cerinţe generale. (51) SR EN 50173-6 - Tehnologia informaţiei. Sisteme generice de cablare. Partea 6: Servicii distribuite în clădiri. (52) SR HD 60364-7-710 - Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-710: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Amplasamente pentru utilizări medicale. (53) SR EN 62606 - Prescripţii generale pentru dispozitive de detectare a defectului de arc electric. (54) SR HD 60364-4-42 - Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4-42: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva efectelor termice. (55) SR HD 60364-5-54 - Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Instalaţii de legare la pământ şi conductoare de protecţie. (56) STAS 1478 - Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare. (57) STAS 3051 - Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare. Prescripţii fundamentale de proiectare. 2.2.3. Legi şi alte acte normative (1) Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată. (5) Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 şi a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 şi de abrogare a Directivelor 90/385/CEE şi 93/42/CEE ale Consiliului. (9) Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 46/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi a măsurilor pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 şi a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 şi de abrogare a Directivelor 90/385/CEE şi 93/42/CEE ale Consiliului. (10) Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006. (11) Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 1610/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL. (12) Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 306/2003 pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PTC 5-2003, ediţia 1, "Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune", cu modificările şi completările ulterioare. 2.2.4. Norme din domeniul sănătăţii publice (1) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1096/2021 pentru aprobarea normelor privind supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi profesional la radiaţii ionizante. (2) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 444/2019 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor farmaceutice, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 476/2017 privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 860/2013 pentru aprobarea criteriilor de acreditare în domeniul transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale. (7) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1301/2007 pentru aprobarea Normelor privind funcţionarea laboratoarelor de analize medicale, cu modificările şi completările ulterioare. (9) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare. (10) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare,cu modificările şi completările ulterioare,. (11) Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 153/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare. 2.2.5. Norme din domeniul securităţii şi siguranţei nucleare (1) Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 358/2004 privind aprobarea Normelor de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară. (2) Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 94/2004 privind aprobarea Normelor de securitate radiologică în practica de radioterapie. (3) Ordinul comun al ministrului sănătăţii, ministrului educaţiei naţionale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţii Nucleare nr. 752/3978/136/2018 pentru aprobarea Normelor privind cerinţele de bază de securitate radiologică. (4) Ordonanţa Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, (5) Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Condiţii funcţionale şi de tehnologie medicală pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor 3.1. Date generale, tipuri de spitale, date tematice de bază (1) Spitalele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în conformitate cu normele din domeniul sănătăţii publice stipulate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006. (2) Organizarea şi funcţionarea spitalelor se face în conformitate cu prevederile domeniului sănătăţii publice referitoare la norme ce includ, dar nu se limitează la documentele de referinţă de la capitolul 2.2.4. Norme din domeniul sănătăţii publice din prezentul normativ. (3) Atunci când este cazul se vor prevedea măsurile normate de radioprotecţie la elementele constructive de separare fată de alte spatii, precum şi cerinţele de radioprotecţie specifice practicii din domeniul securităţii şi siguranţei nucleare prevăzute de, dar nu limitate la, documentele de referinţă de la capitolul 2.2.5. Norme din domeniul securităţii şi siguranţei nucleare din prezentul normativ. (4) Calculele necesare, pentru stabilirea măsurilor de ecranare pentru radioprotecţie a incintelor în care se află aparatele radiologice, se fac de către persoane autorizate, pentru fiecare incintă în parte şi pentru fiecare element constructiv ce va avea rol în ecranare. (5) În categoria unităţilor spitaliceşti intră, conform de Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele tipuri de unităţi de servicii medicale cu paturi: spitale regionale, judeţene, locale, spitale generale, spitale de urgenţă, spitale de specialitate, spitale pentru bolnavi cu afecţiuni cronice, spitale clinice şi spitale cu secţii clinice universitare, institute şi centre medicale clinice, unităţi de asistenţă medico-sociale, sanatorii, preventorii, centre de sănătate. (6) Spitalul poate avea în subordine o serie de unităţi de servicii şi asistenţă medicală; atunci când sunt amplasate în aceeaşi incintă cu spitalul acestea se consideră funcţiuni asociate. Printre astfel de unităţi se numără: unităţi medicale ambulatorii de specialitate şi cabinete medicale ambulatorii de specialitate (precum laboratoare de analize, centre de radiologie şi imagistică medicală, centre de diagnostic şi tratament, dispensare şi policlinici, cabinete de medicină dentară, cabinete şi unităţi medicale mobile etc.). (7) Începerea demersurilor de proiectare a spitalelor va avea la bază o temă de proiectare. În elaborarea temei de proiectare se va avea în vedere Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu caracter obligatoriu în cazul finanţării din fonduri publice şi cu caracter de recomandare pentru alte tipuri de finanţări. (8) În cazul funcţiunii de spital, tema de proiectare va cuprinde, cel puţin următoarele precizări care să conducă la stabilirea conceptului general de organizare a ansamblului de funcţiuni, la definirea, structurarea şi dimensionarea fiecăruia din sectoarele şi compartimentele componente ale spitalului, la estimarea globală a necesarului de echipamente şi utilităţi: (a) capacitatea unităţii spitaliceşti (numărul de paturi); (b) numărul de secţii şi profilul medical al acestora; (c) tipul de saloane, diferenţiate pe secţii, repartiţia paturilor pe saloane, eventualele specializări pentru unele dintre ele, necesarele compartimentări pe grupe de saloane (în funcţie de sex, tip de afecţiuni, nivel de asepsie); (d) structura serviciilor de diagnostic şi tratament (nominalizare, capacitate, nivel de echipare tehnic medicală); (e) tipul de servicii oferite pacienţilor ambulatorii şi amploarea acestora; (f) structura altor funcţiuni complementare, anexe sau asociate, după caz; (g) condiţiile de amplasare (caracteristicile terenului, reglementările urbanistice, modul de organizare al utilităţilor). (9) Datele concrete ale temei de proiectare, opţiunile beneficiarului de folosinţă, stabilirea modului de echipare cu aparatură, mobilier şi dotare medicală, precizarea cerinţelor privind conformarea structurii de rezistenţă şi a modului de soluţionare a instalaţiilor fac obiectul temei (respectiv proiectului) de inginerie medicală. În absenţa temei de inginerie medicală pentru fiecare din compartimentele cu specific medical, nu se poate începe elaborarea soluţiilor pentru arhitectură, rezistenţă şi instalaţii. (10) Elaborarea proiectului de inginerie medicală trebuie făcută după definitivarea (sau avizarea) de către investitor sau de către beneficiarul de folosinţă a listei principalelor echipamente şi aparate medicale şi după precizarea potenţialilor furnizori (pentru a putea fi previzionate condiţiile de instalare şi montaj). Pentru definitivarea proiectului tehnic este necesară elaborarea prealabilă a proiectului de inginerie medicală pentru toate compartimentele care au astfel de implicaţii. 3.2. Organizarea funcţională generală (1) Principalele grupe şi funcţiuni (sectoare) ale unui spital, în conformitate cu prevederile din domeniul sănătăţii, sunt: (a) sector spitalizare; (b) sector ambulatoriu (pentru pacienţi neinternaţi); (c) servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratament; (d) servicii gospodăreşti; (e) conducere medicală şi administraţie; (f) servicii anexe pentru personal; (g) spaţii sociale şi anexe pentru pacienţi, aparţinători, vizitatori; (h) servicii tehnico-utilitare. (2) Pentru spitalele clinice şi spitale cu secţii clinice universitare lista unităţilor funcţionale componente (compartimente) se completează cu compartimentele aferente activităţilor de învăţământ (aule, săli de cursuri şi demonstraţii, cabinete de studiu individual şi în grup, secretariat, anexe pentru studenţi şi personalul didactic etc.) şi eventual cu spaţii suplimentare, destinate activităţilor didactice (studenţilor şi cursanţilor care îşi desfăşoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului) (3) Distribuţia unităţilor funcţionale componente (compartimente) în principalele grupe şi funcţiuni (sectoare) se va face respectând prevederile din domeniul sănătăţii publice stipulate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Organizarea spaţial - funcţională a spitalelor în ansamblu, ca şi cea a fiecăruia dintre sectoarele şi compartimentele componente, se face ţinând seama de: (a) categoriile de utilizatori şi nevoile specifice ale acestora; (b) cerinţe şi condiţionări specifice activităţilor desfăşurate; (c) condiţionări tehnologice impuse de aparatura medicală şi echipamentele (instalaţiile) utilizate; (d) condiţii igienico-sanitare. (5) Principalele categorii de utilizatori, în cadrul unui spital, sunt: (a) pacienţii spitalizaţi sau ambulatori (se pot diferenţia şi după categoria de vârstă, sex, tipul şi gravitatea afecţiunii, risc de contaminare al altor utilizatori); (b) personalul medical (se diferenţiază după atribuţiile care le revin în cadrul procesului medical); (c) personalul paramedical (desfăşoară activităţi complementare procesului medical şi se diferenţiază după natura activităţilor: tehnice, gospodăreşti, administrative etc.); (d) însoţitori (persoane din familia bolnavului care se internează odată cu acesta); (e) aparţinători şi vizitatori (membri ai familiei bolnavului sau alte categorii de persoane care intră în relaţie cu bolnavii sau cu personalul medical şi paramedical); (f) studenţi, cursanţi (în cazul spitalelor clinice şi spitalelor cu secţii clinice universitare, institutelor şi centrelor medicale clinice); (g) personal de cercetare (în cazul institutelor şi centrelor medicale clinice). (6) Principalele tipuri de activităţi desfăşurate într-un spital sunt: (a) medicale (consultaţii, investigaţii, tratamente, acestea fiind diferenţiate la rândul lor după natura procedurilor aplicate, după criterii tehnologice şi/sau norme igienico-sanitare etc.); (b) complementare procesului medical propriu-zis (supravegherea şi asistarea bolnavului, studiu şi documentare, elaborarea şi înregistrarea documentelor medicale, pregătirea materialului şi instrumentarului, sterilizare etc.); (c) gospodăreşti (curăţenie, spălare rufe, igienizare, preparare hrană, management deşeuri etc.); (d) administrative (conducere, organizare, management etc.); (e) logistice (depozitare etc.); (f) socio-culturale (spaţii comerciale, restaurante, cafenele, spaţii de cult etc.); (g) tehnice (de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor); (h) de învăţământ şi cercetare (dacă este cazul). (7) Organizarea funcţională a activităţilor presupune analizarea cerinţelor şi ierarhizarea în funcţie de nevoi: (a) de izolare a spaţiilor sau separare a circuitelor (din considerente igienico- sanitare, din considerente de pericol sau risc tehnologic, de poluare sau contaminare); (b) de relaţionare şi vecinătate, urmărind optimizarea fluxurilor şi proceselor specifice. (8) Spaţiile, instalaţiile, echipamentele şi dotările vor fi concepute adecvat pentru fiecare gen de activitate, asigurând condiţiile optime de lucru şi respectarea normelor specifice de securitate a muncii. (9) Totodată se vor avea în vedere condiţionările tehnologice severe impuse de anumite aparaturi medicale şi echipamente utilizate în procedurile medicale, de regimul de folosire pentru unele materiale şi produse de uz medical, de o parte din utilajele funcţionale. Toate acestea pot afecta: (a) conformarea şi dimensionarea spaţiilor; (b) organizarea fluxurilor; (c) alegerea soluţiilor constructive şi de finisare; (d) deservirea cu instalaţii. (10) Având în vedere evoluţia tehnologică şi a tehnicilor medicale, precum şi posibilele nevoi de schimbări spaţial-funcţionale ce pot să apară în cazul reechipării cu aparatură şi reconfigurării circuitelor interne, soluţiile spaţial-funcţionale, constructive şi de deservire cu instalaţii a diferitelor compartimente vor urmări asigurarea flexibilităţii şi adaptabilităţii clădirii în timp. Soluţiile spaţial-funcţionale, constructive şi de deservire cu instalaţii vor avea în vedere şi posibilitatea extinderii spaţiilor clădirilor. (11) Din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare, spitalul se supune unui model general de zonificare după cum urmează: (a) zona "curată" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: cu compartimente adresate numai pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principală a spitalului; (b) zona "murdară" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este încadrată astfel întrucât să constituie zona de interfaţă a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare. Această zonă cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, închise accesului pacienţilor şi altor categorii de personal în afara celui propriu; (c) zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este încadrată astfel întrucât reprezintă interfaţa spitalului, pe componenta medicală, în relaţia cu pacienţii, aparţinătorii şi vizitatorii şi are deschidere directă spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publică a incintei spitaliceşti; (d) zona "intermediară" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: compartimentele grupate în această zonă ocupă poziţii intermediare în ierarhia bazată pe condiţii igienico-sanitare. (12) Distribuţia grupelor şi funcţiunilor (sectoare), respectiv unităţilor funcţionale componente (compartimente) în modelul general de zonificare al condiţiilor igienico- sanitare, se va face conform prevederilor din domeniul sănătăţii publice, care adresează şi problemele specifice ale spitalelor de specialitate. (13) Amplasarea compartimentelor funcţionale în cadrul spitalelor va fi dependentă de: (a) condiţionările specifice fiecărui compartiment; (b) cerinţele de grupare pe zone (clădiri) a compartimentelor funcţionale, adecvat structurii medicale date; (c) sistemul general de organizare a circulaţiilor principale (orizontale, verticale) la interiorul clădirilor, în relaţie cu accesurile şi cu circulaţiile din incintă; (d) condiţionările amplasamentului (orientări, regim de înălţime); (e) opţiunea pentru un anumit tip de soluţie spaţial volumetrică. (14) La stabilirea amplasamentului adecvat pentru fiecare compartiment se va ţine cont de condiţionările specifice acestuia: (a) gradul de accesibilitate faţă de categoriile de utilizatori (respectiv deschis sau închis pentru unii dintre utilizatori); (b) sistemul de relaţii cu celelalte compartimente şi sectoare (respectiv vecinătăţi obligatorii, recomandate sau contraindicate); (c) poziţia optimă în raport cu accesurile şi circulaţiile comune ale clădirii; (d) alte restricţii sanitare speciale (izolare cu filtre, accesuri duble, protecţie la radiaţii nucleare, agenţi poluanţi etc.) sau tehnologice (distanţa faţă de nivelul solului, protecţia faţă de trepidaţii, câmpuri electromagnetice etc.). (15) Ansamblul clădirilor spitalului se va structura pe zone, în cadrul cărora se vor grupa unităţile funcţionale componente (compartimente) cu activităţi similare şi compatibile, cu cerinţe de igienă şi asepsie similare, cu regim de adresare similar faţă de categoriile de utilizatori, cu cerinţe tehnologice similare. Gruparea pe zone va urmări separarea unităţilor funcţionale ce prezintă incompatibilităţi de desfăşurare în aceleaşi spaţii şi să conducă la diferenţierea naturală a circuitelor ce trebuie protejate. (16) Se vor respecta criteriile de igienă şi asepsie stabilite de organismele cu responsabilităţi în administrarea reţelei sanitare, principiile privind alcătuirea spaţiilor şi structurarea compartimentelor funcţionale urmărind: (a) segregarea spaţiilor medicale în funcţie de riscul de contaminare acceptat (spaţii septice, aseptice, sterile); (b) diferenţierea circuitelor (medicale/nemedicale, septice/aseptice, deschise/închise etc.); (c) interpunerea de bariere - filtre de control şi igienizare - la trecerile între zone cu potenţial diferit de contaminare; (d) utilizarea de echipamente şi instalaţii speciale pentru tratarea, curăţarea, dezinfectarea, sterilizarea tuturor componentelor mediului ambiental spitalicesc care pot constitui suport de transmitere a infecţiilor (aer, apă, efluenţi, persoane, alimente, produse farmaceutice, instrumente, lenjerie etc.). (17) Amplasarea zonelor ţine cont de criteriul succesiunii gradate a spaţiilor dinspre "curat" spre "murdar", dinspre intim spre public, dinspre activităţi medicale spre activităţi auxiliare, criteriu după care se ordonează amplasarea zonelor pe verticala clădirilor sau pe orizontală, în raport cu circulaţiile majore interioare. (18) Sistemul de organizare a circulaţiilor la interiorul spitalelor va ţine cont de următoarele: (a) circulaţia bolnavului (spitalizat sau ambulator) de la primul contact cu spitalul şi până la părăsirea acestuia, parcurgând toate compartimentele medicale, de diagnostic şi tratament, trebuie să se desfăşoare în flux continuu, pe trasee clare, accesibile în condiţii de egală siguranţă atât pentru deplasările pedestre, cât şi pentru deplasări cu căruciorul rulant, targa sau patul. Traseele pe care este necesară deplasarea în viteză, în cazuri de urgenţă medicală vor fi scurte şi directe; (b) circulaţia personalului medical între toate punctele de lucru pe care le are de parcurs în timpul îndeplinirii serviciului, trebuie să se poată desfăşura în timp cât mai redus, pe distanţe cu atât mai scurte cu cât este mai mare frecvenţa deplasărilor; (c) circulaţia personalului tehnic şi de întreţinere la diversele staţii tehnice, puncte de control şi intervenţie diseminate în spital, trebuie asigurată fără a se întrerupe sau perturba activităţile medicale vitale şi fără a încălca cerinţele de asepsie specifice unor compartimente medicale; (d) circulaţia şi manipularea materialelor şi echipamentelor care pot prezenta riscuri pentru pacienţi şi alţi utilizatori neavizaţi (chimicale şi reactivi, materiale inflamabile şi explozibile, butelii pentru gaze sub presiune, surse nucleare, produse radiofarmaceutice, deşeuri medicale contaminate) se vor desfăşura pe trasee distincte, scurte, localizate şi protejate corespunzător, vor fi definite prin tema de proiect tehnologic, ce face parte integrantă din tema de proiectare, şi vor respecta normele specifice în vigoare. (19) Traseele principale de circulaţie, care asigură legătura pe verticală şi pe orizontală între toate zonele spitalului, respectiv între acestea şi accesele principale în clădire, sunt deschise tuturor categoriilor de utilizatori, jucând rolul unor "străzi". Transportul materialelor şi diferitelor produse, pe traseele comune ale spitalului se va face numai în mijloace de transport adecvate, închise corespunzător dacă există riscul de a deranja celelalte categorii de utilizatori. Circulaţiile principale se dimensionează în raport cu intensitatea traficului şi cu natura mijloacelor de transport (ex: targă, fotoliu rulant, pat spital mobil). Eventualele zone de aşteptare necesare pe aceste trasee se soluţionează în supralărgiri, protejate faţă de traficul de pe traseu. (20) Sistemul de circulaţii al spitalului va fi soluţionat astfel încât să permită amplasarea de puncte de control şi filtrare la trecerea spre diversele zone sau compartimente care au restricţii de circulaţie. Se va avea în vedere ca amplasarea acestora să nu blocheze fluxurile principale care, prin natura lor, trebuie să rămână deschise. (21) În funcţie de categoriile de utilizatori, accesurile din exterior în clădirile spitalului pot fi: (a) comune (accesul principal, accesul pentru sectorul ambulatoriu); (b) restricţionate pentru unele categorii de utilizatori (accesul de serviciu, accesul la sectorul de urgenţe, accesul forţelor de intervenţie); (c) specializate numai pentru o anumită grupa de personal sau de materiale (accesurile de aprovizionare la farmacie, la bucătărie, la laboratorul de medicină nucleară). (22) Soluţionarea sistemului de circulaţii va asigura amplasarea accesurilor, în funcţie de natura lor, în relaţia funcţională optimă atât cu zonele deservite din clădire, cât şi cu zonele corespunzătoare din incintă. Toate accesurile în clădirile spitalului vor fi soluţionate în aşa fel încât să poată fi controlate. (23) Sistemele structurale şi constructive adoptate pentru spitale asigură: (a) rezistenţa mecanică şi stabilitatea clădirii în ansamblu şi îndeplinirea cerinţelor fundamentale date în reglementările tehnice specifice şi în această reglementare tehnică; (b) posibilitatea de configurare a spaţiilor interioare, corespunzător cu cerinţele funcţionale şi tehnologice specifice ale compartimentelor medicale, (c) posibilităţi de reorganizare a funcţiunilor medicale, care să implice minime intervenţii asupra elementelor structurale verticale sau orizontale; (d) amplasarea optimă a sistemelor de instalaţii din punct de vedere al cerinţelor medicale de igienă şi asepsie; (e) planeitatea pereţilor şi tavanelor pentru facilitarea asigurării unui mediu aseptic prin activităţi corespunzătoare de întreţinere şi curăţenie. 3.3. Finisaje (1) Pentru asigurarea cerinţelor minime referitoare la finisarea spaţiilor din compartimentele spitaliceşti se vor respecta prevederile din ordinele emise în domeniul sănătăţii publice. În cazul în care nu există prevederi specifice pentru un anumit compartiment, cerinţele minime pentru diferite tipuri de finisaje sunt precizate în continuare. (2) Condiţii minime de rezolvare a finisajelor la nivelul pardoselilor. Pardoselile trebuie: (a) să aibă suprafaţa plană, netedă, dar antiderapantă (coeficient de frecare min. 0,4); (b) să fie la acelaşi nivel pe tot etajul; eventualele denivelări provenite din considerente tehnologice proprii unor servicii se vor prelua prin pante de maximum 8%; (c) să fie realizate din materiale rezistente la uzură, care nu produc praf şi scame prin erodare (precum mocheta sau covorul), care nu se deformează sub acţiunea greutăţilor sau şocurilor mecanice şi ale căror îmbinări sau rosturi de montaj nu prezintă pericol de agăţare sau împiedicare; (d) să fie lavabile (hidrofuge), uşor de întreţinut, să permită realizarea de reparaţii în mod rapid, simplu, comod; (e) să fie aseptice şi să nu reţină praful în încăperile în care se cere respectarea unor condiţii de igienă şi asepsie mai severe; (f) să nu producă scântei la lovire şi să nu aibă potenţial de încărcare electrostatică în încăperi în care se pot produce amestecuri explozibile în aer; (g) să fie rezistente la acţiunile chimice ale substanţelor utilizate în spital (dezinfectanţi, reactivi, medicamente, produse chimice de laborator); (h) să fie incombustibile în încăperile în care se lucrează cu flacără liberă, cu materiale incandescente sau la temperatură ridicată; (i) să fie prevăzute cu pante de scurgere şi sifoane în încăperile în care tipul de activitate presupune acumulări de apă pe pardoseală; (j) să aibă coeficient de conductibilitate termică şi electrică scăzut; (k) să aibă racordul dintre acestea şi pereţi realizat prin scafe în spaţiile în care staţionează sau se deplasează bolnavii sau în cele în care se desfăşoară activităţi medicale; în celelalte spaţii, dacă nu se foloseşte scafă, condiţia este ca elementul de racord (plintă sau pervaz) să fie solidarizat cu stratul de uzură al pardoselii. (3) Condiţii minime de rezolvare a finisajelor la nivelul pereţilor: (a) pereţii din lungul căilor de circulaţie vor fi plani, netezi (fără asperităţi sau profile ornamentale), nu vor prezenta bavuri, muchii tăioase sau alte elemente ce pot conduce la rănire; (b) finisajele pereţilor vor fi realizate din materiale uşor de întreţinut, de curăţat şi dezinfectat; este interzisă utilizarea de materiale care produc praf şi fibre prin erodare; (c) pe căile de circulaţie se interzice proiectarea unor soluţii constructive care întrerup planeitatea şi continuitatea pereţilor (grinzi, stâlpi, ghene de instalaţii ieşite din planul pereţilor); (d) până la înălţimea de 1,00 m, suprafeţele vitrate vor fi realizate din materiale rezistente la lovire (sticlă stratificată de siguranţă) sau vor fi prevăzute cu sisteme de protecţie din grile sau bare din oţel. (4) Condiţii minime de rezolvare a finisajelor la nivelul tavanelor: (a) este interzisă proiectarea de tavane false (soluţii tehnice care prezintă, în cadrul stratului suport pentru finisaj, întreruperi, goluri sau perforaţii) în spaţiile în care staţionează sau se deplasează bolnavii sau în cele în care se desfăşoară activităţi medicale; (b) este permisă utilizarea tavanului suspendat (soluţii tehnice care nu prezintă în cadrul stratului suport pentru finisaj întreruperi sau goluri) în spaţiile în care staţionează sau se deplasează bolnavii sau în cele în care se desfăşoară activităţi medicale; (c) este permisă amplasarea în tavanul suspendat a grilelor, fantelor sau a panourilor perforate aferente echipamentelor tehnice utilizate în diferite spaţii ale spitalului precum şi montarea corpurilor de iluminat în tavanul suspendat, conform precizărilor de la subcapitolele 3.4 - 3.9 din prezentul normativ; (d) este interzisă proiectarea de decroşuri, zone în relief, scafe de lumină în tavanul suspendat în spaţiile în care staţionează sau se deplasează bolnavii sau în cele în care se desfăşoară activităţi medicale; (e) sistemul de susţinere a tavanului suspendat va fi independent de orice alt sistem de fixare pentru instalaţii; (f) este interzisă utilizarea de materiale care produc praf şi fibre prin erodare; (g) finisajul şi stratul său suport vor avea suprafaţa plană, netedă, finisajul tavanului fiind uşor de întreţinut, de curăţat şi de dezinfectat. 3.4. Instalaţii electrice 3.4.1. Generalităţi (1) Instalaţiile electrice se vor realiza conform cerinţelor din normativele I7, NP 061, standardele SR EN 12464-1, SR HD 60364-7-710, SR HD 60364-5-54, Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare, cu modificările şi completările ulterioare, enumerarea nefiind exhaustivă. (2) În cazul în care există mai multe reglementări tehnice aplicabile se vor respecta prescripţiile cele mai severe. (3) Încadrarea amplasamentelor pentru utilizare medicală se face conform precizărilor din normativul I7 şi SR HD 60364-7-710 din punctul de vedere al şocurilor electrice (în grupele 0, 1, 2) şi al duratei maxim admise de întrerupere în alimentarea cu energie electrică (în clasele < 0,5 s şi >0,5 s < 15 s). (4) Instalaţiile electrice se vor realiza doar cu conductoare de cupru cu întârziere la propagarea flăcării, cu emisie redusă de fum şi fără degajări de halogeni. 3.4.2. Instalaţii electrice pentru iluminat normal (1) Stabilirea soluţiilor luminotehnice pentru încăperile destinate activităţii medicale se realizează astfel încât să respecte condiţiile de calitate şi să fie adaptate destinaţiei încăperii, în conformitate cu prezentul document, completat de SR EN 12464-1 şi de normativul NP 061. (2) Se respectă precizările făcute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1500/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru secţiile şi compartimentele de anestezie şi terapie intensivă. (3) În încăperile în care există solicitări vizuale diferite (de ex. în saloane cu paturi, rezerve), se prevăd mai multe tipuri de sisteme de iluminat, luându-se măsuri pentru utilizarea lor eficientă şi acordându-se o atenţie deosebită modului de realizare a iluminatului. (4) Iluminatul general din încăperi cu diverse destinaţii şi activităţi asigură cel puţin valorile din SR EN 12464-1 pentru nivelul de iluminare, indicele UGR, coeficientul de uniformitate, raportate la înălţimea planului util. (5) Sursele de lumină respectă valorile indicate pentru indicele de redare a culorilor şi temperatura de culoare corelată precizate în SR EN 12464-1, completat de normativul NP 061. (6) În încăperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve) se prevăd sistemele de iluminat care să îndeplinească condiţiile precizate în normativul NP 061. Sistemele de iluminat trebuie să fie realizate astfel încât să evite efectele stroboscopice (de pâlpâire). (7) În sălile de operaţie se prevăd sistemele de iluminat precizate în normativul NP 061. (8) Corpurile de iluminat pentru iluminatul câmpului înconjurător al mesei de operaţie, se dispun pe cât posibil în apropierea mesei de operaţie, pentru a se reduce orbirea directă sau indirectă şi a limita apariţia umbrelor. (9) În câmpul operator, iluminatul trebuie să fie cuprins între 10.000 şi 100.000 lx, acesta asigurându-se utilizând corpuri de iluminat scialitice produse de firme specializate în domeniul tehnicii medicale. (10) În sala de operaţie, factorii de reflexie ale principalelor suprafeţe trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: (a) min. 0,7 pentru plafon; (b) min. 0,5 pentru pereţi; (c) min. 0,2 pentru pardoseală; (d) max. 0,3 pentru pânza cu care se acoperă bolnavii pe masa de operaţie, îmbrăcămintea şi mănuşile echipei de intervenţie. (11) Culoarea iluminatului câmpului înconjurător al mesei de operaţie şi iluminatul general, trebuie să fie adaptată culorii date de lumina corpului de iluminat scialitic. (12) Se recomandă ca lămpile (cu excepţia celor scialitice) să aibă culoarea neutră (intermediară) de 3300-5300 K şi indicele de redare a culorilor de 90 -100. (13) Se recomandă utilizarea unor corpuri de iluminat montate încastrat în tavanul suspendat. (14) Iluminatul din încăperile adiacente sălii de operaţie trebuie să fie corelat cu iluminatul din sala de operaţie. (15) Lămpile trebuie să aibă aceeaşi culoare şi indice de redare a culorilor ca şi lămpile pentru iluminatul general din sala de operaţie. (16) În încăperile pentru bolnavii supuşi la tratamente intensive, se prevăd sisteme de iluminat care să poată asigura buna desfăşurare a activităţilor de îngrijire şi supraveghere a bolnavilor. (17) Iluminarea trebuie să poată fi variată, în funcţie de solicitările foarte diferite ce apar în aplicarea tratamentelor intensive. (18) Pentru situaţia specială a bolnavilor ţinuţi sub supraveghere în încăperi pentru tratament intensiv (de exemplu: bolnavi cu risc de infarct), trebuie create şi condiţii similare acelora din saloanele pentru bolnavi. (19) În încăperile de terapie trebuie să se acorde o atenţie deosebită evitării fenomenului de orbire prin reflexie în suprafeţele vitrate, atât pentru bolnavi cât şi pentru personalul de supraveghere din încăperile alăturate. (20) În cabinetele de consultaţii, în care investigaţiile se efectuează la niveluri de iluminare reduse, se iau măsuri pentru asigurarea condiţiilor de adaptare a bolnavului şi personalului medical, care nu trebuie să treacă brusc de la lumina zilei sau nivel de iluminare ridicat la nivel de iluminare foarte scăzut. (21) În încăperea sau zona de adaptare, nivelul de iluminare trebuie să fie numai de 3 până la 10 ori mai mare decât nivelul de iluminare din încăpere sau zona întunecată. (22) În sălile de dializă, iluminatul trebuie să respecte condiţiile impuse pentru saloanele pentru bolnavi, asigurându-se în plus şi o a doua treaptă pentru iluminatul general în zona paturilor de 500 lx (necesară pentru pregătirea dializelor şi a eventualelor intervenţii în timpul tratamentului). (23) În cadrul laboratoarelor, iluminarea normată se obţine prin combinarea iluminatului general cu iluminatul local. (24) În cazul laboratoarelor cu mobilier fix, iluminatul local se realizează prin amplasarea corpurilor de iluminat general deasupra meselor de lucru. (25) În cazul laboratoarelor cu mobilier mobil, iluminatul local se realizează cu corpuri de iluminat fixate chiar de mesele de lucru. (26) Iluminatul coridoarelor şi scărilor trebuie să asigure atât ziua cât şi noaptea, realizarea unor diferenţe minime de luminanţă la trecerea între încăperi cu iluminări diferite. (27) Pentru realizarea nivelurilor de iluminare de zi şi de noapte, se recomandă prevederea unor sisteme de iluminat ce permit reglarea automată a fluxului luminos. (28) Pentru iluminatul coridoarelor, se recomandă utilizarea unor corpuri de iluminat cu dispersoare din material plastic mat, pentru a se proteja bolnavii care sunt transportaţi în poziţie culcată, împotriva orbirii directe sau prin reflexie. (29) Pentru încăperile anexe care deservesc construcţia spitalicească se respectă cerinţele din SR EN 12464-1, completat de normativul NP 061. 3.4.3. Instalaţii electrice pentru iluminat de siguranţă (1) Stabilirea tipurilor de iluminat de siguranţă necesare, în funcţie de destinaţia încăperilor, se realizează în conformitate cu cele precizate în normativul I7, completat de SR HD 60364-7-710. 3.4.4. Instalaţii electrice pentru prize şi forţă (1) În toate categoriile de încăperi se prevăd prize bipolare cu contact de protecţie pentru uz general. (2) Prizele vor avea culori diferite (sau vor fi etichetate diferit), în funcţie de timpul de întrerupere asigurat şi de tipul reţelei la care sunt racordate (de exemplu prizele normale vor fi albe, cele cu timp de întrerupere de <0,5s ≤ 15s vor fi roşii etc.). (3) În saloanele de bolnavi se vor prevedea prize la capul fiecărui pat (cel puţin prize normale şi prize pentru clasa < 0,5s ≤ 15s) în numărul cerut prin tema de proiectare. Aceste prize vor fi instalate pe console care vor fi conforme cu SR EN ISO 11197 şi cu cerinţele de igienă cerute pentru spaţiile respective. (4) Se respectă precizările făcute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1500/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru secţiile şi compartimentele de anestezie şi terapie intensivă. (5) În saloanele ATI, se vor amplasa deasupra patului, la capul bolnavului, 12 prize monofazate cu contact de protecţie, repartizate pe 3 circuite. Se vor asocia maxim 4 paturi unui tablou de IT medical. (6) În încăperile din grupa 2 nu se vor amplasa, în mediul pacientului, decât prize racordate la sistemul IT medical. Toate aceste prize vor avea şi indicator luminos de funcţionare (disponibilitate). Aparatajul instalat în încăperile din grupa 2 va corespunde condiţiilor de igienă cerute de aceste spaţii. (7) Instalaţiile electrice de forţă cuprind alimentarea cu energie electrică a tuturor receptoarelor de forţă atât fixe cât şi mobile. (8) Pentru întocmirea proiectului de instalaţii electrice, proiectantul trebuie să respecte tema de proiectare din planurile tehnologice cu amplasarea tuturor utilajelor în care să se specifice: (a) tipul utilajelor (fixe sau mobile); (b) tipul alimentării (monofazată sau trifazată); (c) punctele de racord; (d) dacă sunt necesare dispozitive de separare locală în afara tablourilor utilajelor sau alte condiţii specifice; (e) utilajele cu regim de şocuri; (f) secţiunile conductoarelor de alimentare sau parametrii circuitelor, respectiv tipul protecţiei care trebuie instalată în amonte de utilaj. (9) Pentru alimentarea receptoarelor mobile, se prevăd prize bipolare sau tripolare cu contact de protecţie sau tablouri speciale, în funcţie de tipul receptoarelor. (10) În sălile de operaţie se prevăd braţe mobile cu prize bipolare şi o priză tripolară cu contact de protecţie în construcţie etanşă, acestea făcând parte din furnitura tehnologică. (11) Pentru alimentarea receptoarelor de forţă din blocul operator (sala de operaţii şi încăperile anexă ale acesteia) se prevede un tablou propriu, alimentat direct din tabloul de siguranţă principal. (12) Acolo unde este cazul, pentru utilajele cu regim special, în tema tehnologică trebuie specificat timpul maxim de întrerupere în alimentarea cu energie electrică. (13) În spaţiile în care se solicită încadrarea receptoarelor electrice la grupa 0, 1 sau 2, se prevăd şi prize pentru uz general, alimentate din reţeaua de distribuţie obişnuită, acestea fiind utilizate pentru curăţenie sau alte activităţi, care nu implică regimuri speciale în alimentarea cu energie electrică. (14) În sălile de operaţie tot aparatajul electric se montează la înălţimea de cel puţin 1,1 m de la pardoseala finită sau respectând solicitările proiectului tehnologic aferent sălii de operaţie. (15) Distanţa dintre prizele electrice şi cele de oxigen trebuie să fie de minim 200 mm. (16) Se recomandă ca tablourile cu IT medical să fie instalate la maximum 25 m de locul pe care îl deservesc. Tablourile trebuie să fie uşor accesibile pentru activităţile de mentenanţă şi se impune să fie amplasate pe acelaşi nivel şi în acelaşi compartiment de incendiu ca şi spaţiile pe care le deservesc. 3.4.5. Instalaţii de telefonie şi transmitere date (1) Modul de realizare al instalaţiei de telefonie şi transmitere date respectă cele precizate în acest normativ, coroborat cu I 18-1 şi SR EN 50173-1, SR EN 50173-6. (2) Clădirile cu destinaţia spital se prevăd cu centrale telefonice automate proprii. (3) În saloanele pentru bolnavi este recomandat să se prevadă lângă fiecare pat două prize (o priză telefonică şi o priză de date). (4) În celelalte încăperi, posturile telefonice şi de transmitere date se prevăd conform necesităţilor încăperii şi respectând temele primite. (5) Se recomandă prevederea de acces-point-uri în diferite zone ale clădirii. (6) Se recomandă ca reţeaua de telefonie şi transmitere date să se realizeze centralizat, având la bază topologia de reţea stelară. 3.4.6. Instalaţii de apelare medicală (1) Fiecare salon pentru bolnavi trebuie să fie deservit de cel puţin o staţie de apel pentru comunicaţii vocale bidirecţionale. Fiecare pat va fi prevăzut cu un dispozitiv de apel. Este permisă o singură staţie de apelare pentru două dispozitive de apelare care deservesc paturi adiacente, doar dacă aceasta este uşor accesibilă pacienţilor din aceste paturi. (2) Fiecare grup sanitar, baie sau cameră de duş utilizate de pacienţi, va fi prevăzut cu un sistem de apel de urgenţă al asistentelor. Un apel de urgenţă poate fi realizat prin prevederea unui cordon de tragere în aceste încăperi. Sunt exceptate grupurile sanitare destinate personalului medical. (3) Tablourile de semnalizare se montează în încăperi în care există personal permanent calificat (asistente medicale). (4) Se prevăd lămpi pentru identificarea salonului din care s-a făcut apelul deasupra uşii de intrare în fiecare salon. (5) În construcţiile spitaliceşti cu mai multe coridoare, se vor instala semnale suplimentare vizibile la intersecţiile coridoarelor. (6) În încăperile care conţin două sau mai multe posturi de apel, trebuie prevăzute lumini indicatoare la fiecare post. (7) Apelul de urgenţă se va realiza astfel încât un semnal activat la staţia de apelare a pacientului să iniţieze un semnal vizibil şi sonor distinct de sistemul obişnuit de apelare a asistentei şi care poate fi dezactivat numai de la staţia de apelare a pacientului. (8) Semnalul va activa un panou de anunţ la postul de asistentă, un semnal vizibil pe coridor la uşa pacientului şi în alte zone definite de programul funcţional. (9) Se vor prevedea apeluri de urgenţă în ambulatoriu şi în zonele de tratament în care pacienţii pot fi supuşi incapacităţii. (10) În sălile de recuperare şi preoperatorie, în care pacienţii sunt sub supraveghere vizuală constantă, apelul asistentelor poate fi limitat la un buton de lângă pat sau o staţie care activează un semnal uşor de văzut la staţia de control. 3.4.7. Instalaţii de televiziune (11) Se prevăd prize TV în saloanele de bolnavi şi în orice încăpere în care se solicită prin tema de proiectare, respectând şi precizările din I 18-1. 3.4.8. Instalaţii de televiziune în circuit închis (1) În spitale se recomandă prevederea instalaţiilor de televiziune în circuit închis, pentru a se putea asista la efectuarea operaţiilor sau înregistra efectuarea operaţiilor fără a perturba activitatea din blocul operator. (2) Pentru aceasta, corpul de iluminat scialitic este prevăzut cu camere de luat vederi, monitoarele pentru asistarea operaţiilor amplasându-se în sălile de curs sau sălile de studiu, acolo unde există în cadrul spitalului asemenea săli. (3) Se prevăd camere de luat vederi şi în încăperile pentru terapie intensivă, monitorizarea realizându-se centralizat în încăperi special amenajate, în care să existe în permanenţă personal pentru supraveghere. (4) Se prevăd camere de luat vederi în orice altă încăpere în care se solicită prin tema de proiectare. 3.4.9. Instalaţii de adresare publică (1) Se va realiza în toate încăperile în care este permis accesul publicului, respectând cele precizate în acest normativ, coroborat cu I 18-1, SR EN 54-4, SR EN 54-16. (2) Sistemul de adresare publică va emite anunţuri, informări şi avertizări, dar şi muzică ambientală, în spaţiile unde este permis acest lucru şi nu duce la perturbarea activităţii medicale. (3) Sistemul de adresare publică va primi comanda de la echipamentul de control şi semnalizare incendiu şi va putea transmite în mod automat şi prioritar mesaje preînregistrate de evacuare în caz de incendiu. (4) În cazul unui incendiu, mesajele sistemului de adresare publică şi sirenele de alarmare la incendiu trebuie să funcţioneze intermitent, astfel încât indicaţiile transmise să poată fi recepţionate clar de către ocupanţi. 3.4.10. Instalaţie pentru emisie/recepţie autosalvare (1) Construcţiile spitaliceşti care dispun de autosalvări, vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu staţii de emisie/recepţie. (2) Staţia emisie/recepţie se amplasează în camera dispecer. 3.4.11. Instalaţii de ceasoficare (1) Se prevăd ceasuri analogice în sălile de operaţie, saloanele de bolnavi şi în orice încăpere în care se solicită prin tema de proiectare, respectând şi precizările din I 18-1. 3.4.12. Instalaţii pentru control acces şi efracţie (1) Construcţiile spitaliceşti se dotează cu mijloace de protecţie în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi respectând normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 aprobate prin Hotărârea guvernului nr. 301/2012, cu modificările şi completările ulterioare. 3.4.13. Instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu (1) Instalaţiile de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu se realizează în conformitate cu cele precizate în normativul P 118/3, completat de standardul pe părţi SR EN 54. 3.4.14. Instalaţii de monitorizare bolnavi (1) Se prevăd instalaţii de monitorizare a bolnavilor în saloanele de terapie intensivă, reanimare etc. (2) Transmiterea informaţiilor se realizează în trepte: de la posturile individuale amplasate la capul bolnavilor, la posturile centralizate la nivelul personalului de supraveghere de salon, respectiv de secţie. 3.4.15. Instalaţii de protecţie (1) Se prevăd următoarele măsuri de protecţie: (a) Protecţia oamenilor împotriva tensiunilor accidentale de atingere; (b) Protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului; (c) Protecţia împotriva perturbaţiilor electromagnetice; (d) Protecţia împotriva efectelor termice. (2) Măsurile de protecţie trebuie să respecte condiţiile prevăzute în acest document, completat cu cele precizate în normativul I7 şi SR HD 60364-7-710 şi SR EN 62606. (3) Pentru diminuarea riscului de incendiu se vor respecta precizările din SR HD 60364-4-42 , SR EN 62606 şi SR HD 60364-7-710. 3.4.16. Alimentarea cu energie electrică (1) Receptoarele electrice din cadrul unei construcţii spitaliceşti, în funcţie de natura efectelor produse la întreruperea în alimentarea cu energie electrică se clasifică conform celor precizate în normativul I7, completat de SR HD 60364-7-710. (2) Fiecare construcţie spitalicească va avea o alimentare de bază şi o alimentare de rezervă. În cazul întreruperii alimentării de bază, alimentarea de rezervă trebuie să asigure funcţionarea acesteia pentru cel puţin 24 de ore. 3.4.16.1. Alimentarea cu energie electrica de bază (1) Construcţiile spitaliceşti se alimentează cu energie electrică din posturi de transformare proprii cu cel puţin două unităţi. Transformatoarele se vor rezerva reciproc. (2) Dacă pentru alimentarea cu energie electrică sunt necesare două transformatoare, se recomandă ca secţiile de bare ale tabloului general să fie cuplate între ele printr-un sistem de anclanşare automată a rezervei (AAR). Secţiile de bare ale tabloului general pot fi cuplate între ele şi prin separator, dar în acest caz spitalul trebuie să dispună de personal de întreţinere permanent. (3) Este posibilă decuplarea anumitor receptoare, astfel încât puterea necesară să poată fi preluată de un singur transformator, doar dacă se respectă condiţiile de funcţionare cu caracter obligatoriu (conform normativului I7). (4) În cazul construcţiilor spitaliceşti cu peste 400 de paturi şi activităţi multiple (policlinică, baze de tratament, radiologii, radioscopii, computer tomograf etc.) se recomandă ca alimentarea cu energie electrică să se facă prin posturi de transformare cu trei unităţi. La secţiile de bare centrale ale tabloului general se racordează numai receptoarele cu regim de şocuri (radiologie, radioscopie, computer tomograf etc.), transformatorul care alimentează aceste secţii de bare putând fi oricând rezervă a celorlalte două transformatoare. (5) Se recomandă ca secţiile de bare ale tabloului general să fie cuplate între ele prin AAR-uri. (6) Dacă secţiile de bare se cuplează între ele prin separatoare se păstrează indicaţiile de la punctul anterior. (7) Construcţiile spitaliceşti pentru care nu se justifică prevederea unui post de transformare propriu (puterea absorbită/cerută este mică), se alimentează cu energie electrică din reţeaua de 0,4 kV a operatorului de reţea prin două branşamente distincte. (8) În tabloul general, receptoarele se grupează pe secţii de bare separate, pentru iluminat şi prize uzuale şi pentru forţă, alimentate independent din punctele de branşament. Secţiile de bare ale tabloului general se cuplează între ele prin AAR sau separator. (9) Postul de transformare sau reţeaua de 0,4 kV a operatorului de reţea constituie sursa de alimentare cu energie electrică de bază a receptoarelor. 3.4.16.2. Alimentarea cu energie electrică de rezervă (1) Alimentarea de rezervă se va realiza conform celor precizate în normativul I7 şi SR HD 60364-7-710. (2) Sursa de rezervă pentru receptoarele din grupele 0, 1 şi 2, o constituie un grup electrogen cu pornire automată. (3) Pentru alimentarea receptoarelor din grupele 0, 1 şi 2 se prevede un tablou de siguranţă principal, care se alimentează din tabloul general, prin intermediul tabloului de comandă al grupului electrogen. Receptoarele din grupa 0 se pot alimenta din tabloul de siguranţă principal, direct sau prin intermediul tablourilor de siguranţă secundare. (4) Alimentarea receptoarelor din grupele 1 şi 2 se face din tablouri de siguranţă secundare, prin intermediul unor surse neîntreruptibile (UPS), care funcţionează în tampon cu baterii de acumulare. (5) Alegerea aparatajului şi echipamentelor electrice se face în funcţie de tensiunile de lucru şi puterea nominală a receptoarelor. (6) Capacitatea bateriilor de acumulatoare trebuie să asigure funcţionare receptoarelor conform celor precizate în normativul I7. (7) Pentru staţiile de achiziţie, post-procesare sau orice alte elemente de control şi comandă aferente echipamentelor de imagistică medicală se recomandă prevederea unor UPS-uri dedicate, câte unul pentru fiecare echipament (RX, CT, RMN etc.). Se vor respecta solicitările din tema de proiectare şi recomandările furnizorului de echipamente. (8) Stările sursei de bază şi a surselor de rezervă vor fi urmărite prin intermediul sistemului de monitorizare al clădirii, conform normelor în vigoare. 3.4.16.3. Măsuri de reducere a poluării reţelei (1) Valoarea factorului de putere limită al consumatorului (construcţie spitalicească), trebuie să fie de min. 0,9. (2) Dacă în faza de exploatare a instalaţiei electrice se constată că factorul de putere limită al consumatorului este sub valoarea de 0,9, se vor prevedea pentru îmbunătăţirea acestuia, echipamente de compensare şi filtrare în vederea compensării energiei deformante şi a energiei reactive, cu conectare automată. 3.4.17. Gestiune tehnică centralizată (3) Pentru buna desfăşurare a activităţii în cadrul construcţiei spitaliceşti, este necesară prevederea unei camere dispecer în care să se transmită toate datele tehnice privind funcţionarea tuturor instalaţiilor aferente construcţiei sau a anumitor instalaţii tehnologice: date privind funcţionarea instalaţiilor electrice, instalaţiilor de climatizare, instalaţiilor de oxigen etc. (4) Se impune monitorizarea parametrilor reţelei electrice precum şi a perturbaţiilor acesteia, cum ar fi: armonici, dezechilibre, valori supra şi sub normale ale tensiunii, vârfuri şi goluri de tensiune. (5) Se impune monitorizarea încărcării surselor/circuitelor în sălile de operaţie şi în saloanele de terapie intensivă. (6) Se impune monitorizarea aparatelor de protecţie care echipează tablourile electrice aferente sălilor de operaţie şi saloanelor de terapie intensivă (starea de uzură a acestora, numărul declanşări etc.). (7) De la prevederile menţionate mai sus pot face excepţie construcţiile spitaliceşti cu mai puţin de 50 paturi. 3.4.18. Verificări periodice (1) Verificările periodice se vor realiza conform prevederilor normativului I7 şi SR HD 60364-7-710. 3.5. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare 3.5.1. Instalaţii interioare de alimentare cu apă şi canalizare (1) Instalaţiile interioare de alimentare cu apă şi canalizare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale: (a) instalaţiile trebuie să menţină potabilitatea apei în limitele valorilor parametrilor prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare; (b) modul de soluţionare generala a instalaţiilor va avea în vedere amplasarea grupată a consumatorilor şi modularea poziţionării ghenelor pentru coloane pentru a restrânge zonele traversate de conducte şi a oferi o flexibilitate pentru reamenajari ulterioare ale spaţiilor; (c) instalaţiile se vor concepe în aşa fel încât să elimine riscul transmiterii prin intermediul lor a contaminării cu agenţi infecţioşi sau poluanţi, de la o categorie de spaţii la altă categorie; (d) toate trecerile conductelor prin pereţi şi planşee se vor etanşa pentru a nu permite transmiterea unor agenţi patogeni de la un spaţiu la altul. 3.5.1.1. Instalaţii de apa rece pentru consum (1) Proiectarea şi dimensionarea instalaţiilor de alimentare cu apă rece pentru consum se face în conformitate cu normativul I9 completat cu prevederile din prezentul document. (2) Instalaţiile de apă rece trebuie să asigure alimentarea tuturor punctelor de consum din spital: obiecte sanitare curente, obiecte sau dotări speciale, utilaje, aparate medicale, robinete port furtun etc. Instalaţiile de alimentare cu apă pentru consum vor fi complet separate de instalaţiile de stingere a incendiilor cu apă. (3) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încât să nu permită stagnarea apei şi impurificarea ei cu microorganisme (bacterii inclusiv legionella, virusuri etc.), rugină sau alte impurităţi. Se va evita introducerea în instalaţie a unor tronsoane de conducte prin care apa circula rar şi exista pericol de stagnare (de exemplu, capete de conducte, trasee de ocolire care favorizează stagnarea apei). (4) Conductele de distribuţie principale se montează, de regulă, în subsoluri generale sau tehnice. În cazul construcţiilor pentru care se adoptă soluţia cu două sau mai multe zone de presiune, conductele de distribuţie principale se pot monta şi în etajul (etajele) tehnic (tehnice) sau în spaţii tehnice prevăzute în etaje intermediare. (5) În spitale, coloanele de alimentare şi conductele de legătură între acestea şi obiectele sanitare se montează mascat în ghene, închise etanş pe traseu dar prevăzute cu posibilităţi de acces pentru cazuri de intervenţie, în aşa fel încât să perturbe cât mai puţin activităţile medicale. (6) Conductele de alimentare cu apă rece pentru consum se izolează termic în vederea menţinerii temperaturii (pentru evitarea dezvoltării bacteriei legionella) şi împotriva apariţiei condensului. Apa rece pentru consum se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuţie din incintă. 3.5.1.2. Instalaţii de distribuţie apă caldă de consum şi de recirculare (1) Proiectarea şi dimensionarea instalaţiilor de alimentare cu apă caldă de consum şi de recirculare se realizează în conformitate cu normativul I9 şi prevederile actualului normativ. (2) Apa caldă pentru consum se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuţie din incintă. (3) Apa caldă de consum se furnizează în spital la toate obiectele sanitare şi utilajele care trebuie să funcţioneze cu apă caldă pentru cerinţe tehnologice, medicale sau pentru asigurarea unui grad sporit de confort şi igienă. Temperatura de furnizare a apei calde de consum va fi de max. 60 °C. Se va prevedea obligatoriu recircularea apei calde atât pe traseele orizontale cât şi pe coloane. Recircularea apei calde de consum trebuie conectată cât mai aproape de punctul de consum şi va fi constituită astfel încât să asigure livrarea apei calde la punctul de consum în 10-20 s. Pe traseele de recirculare a apei calde de consum se montează vane de echilibrare hidraulică. Este necesară menţinerea constantă a recirculării apei calde în sistemele de distribuţie din zonele de îngrijire a pacienţilor. (4) Conductele de alimentare cu apă caldă de consum precum şi cele de recirculare se vor monta pe trasee paralele de preferat împreună cu cele de apă rece, mascat în ghene sau alte spaţii închise etanş. Pentru conductele de apă caldă de consum sunt valabile toate prevederile referitoare la conductele de apă rece (mod de alcătuire, materiale de execuţie, izolaţii). (5) În vederea prevenirii contaminării microbiene cu transmitere prin apa caldă şi în vederea reducerii riscului de proliferare a bacteriei Legionella în sistemele de distribuţie a apei, se respectă măsurile prevăzute de Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare, considerându-se următoarele măsuri: (a) menţinerea temperaturii apei calde la o valoare mai mare de 51°C şi a apei reci la o valoare mai mică de 20°C; în acest caz se iau măsuri tehnice pentru a elimina riscul de opărire (ex: se pot utiliza armături de consum sau vane termostatice); (b) creşterea periodică a temperaturii apei calde la peste 66°C la punctul de utilizare dacă temperatura acesteia este sub valori cuprinse între 40,6°C - 49°C pentru spitale sau 35°C - 43.3°C pentru unităţi medicale cu specific pediatric; (c) alternativ, se pot adopta măsuri de clorinarea a apei şi distribuirea ei în prin sistem utilizând circuitele de recirculare a apei. 3.5.1.3. Instalaţii de stingere a incendiilor (1) Spitalele se vor se vor echipa cu instalaţii de stingere conform prevederilor normativului P118/2. (2) Pentru clădirile în care dotarea cu sprinklere este obligatorie şi pentru spaţiile din spitale în care activarea sprinklerelor ar afecta întregul proces medical, se vor adopta instalaţii de stingere automate cu sprinklere în sisteme cu preacţionare (cu acţionare dublă/double interlock), pentru protecţia următoarelor tipuri de încăperi: (a) Bloc operator, cu excepţia sălii în care se realizează operaţia (operating theatres); (b) Camere pentru proceduri endoscopice; (c) Camera pentru operaţii, pentru proceduri medicale care se realizează într-o zi (day surgery rooms); (d) Camera pentru proceduri/operaţii stomatologice; (e) Terapie intensivă pentru persoane arse; (f) Camere imagistică medicală (imaging rooms). (3) Pentru clădirile spitaliceşti dotate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor cu sprinklere, există spaţii pentru care este necesară înlocuirea instalaţiilor automate cu apă cu alţi agenţi stingători, după cum urmează: (a) Stingere cu agenţi curaţi, pentru: (i) Camera serverelor; (ii) Camera UPS; (iii) Camera CT Scan; (iv) Camera echipamentelor pentru CT; (v) Staţia echipamentelor MRI; (vi) Camera Chemo-Emboli; (vii) Camera computerelor utilizate în gestionarea serviciilor medicale; (viii) Camera SPECT Scanning; (ix) Camera PET scanning; (x) Camera tabloului electric; (xi) Camera MRI LINAC; (xii) Camera arhivelor medicale; (xiii) Unitatea medicală pentru arşi, cazurile pacienţilor critici. (b) Stingere cu ceaţă, recomandată pentru: (i) Camere hiperbarice; (ii) Camere în care se realizează operaţiile (conform normativului P118/2, SR EN 14972-1). (4) Cilindrii aferenţi instalaţiilor cu agenţi curaţi nu pot fi amplasaţi în camerele în care aceşti agenţi sunt deversaţi. Se vor lua măsuri privind ventilarea acestor spaţii, după operare în caz de incendiu, specifice tipului de gaz curat adoptat. (5) Calitatea apei din rezervoarele de acumulare care alimentează instalaţiile de stingere menţionate mai sus trebuie menţinută în condiţii de siguranţă, astfel încât să nu afecteze persoanele bolnave din spaţiile protejate; în acest sens, se recomandă măsuri suplimentare care consideră recircularea apei în rezervoare, clorinare şi tratare cu UV. (6) Proiectarea şi dimensionarea instalaţiilor de stingere se realizează conform normativului P118/2 şi a reglementărilor tehnice în vigoare. 3.5.1.4. Instalaţii de canalizare ape uzate (1) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la bucătărie şi spălătorie), acide (de la laboratoare), radioactive (de la laboratoare de medicină nucleară, grupuri sanitare pentru pacienţii care suportă radioterapie), contaminate cu agenţi patogeni (de la secţii şi laboratoare clinice), meteorice. (2) Apele uzate din spital se colectează prin reţele interioare separate şi se evacuează în reţeaua de canalizare a incintei, după pre-epurarea celor care nu corespund normativelor în vigoare, după cum urmează: (a) ape uzate menajere obişnuite de la grupuri sanitare; (b) ape uzate încărcate cu nisip, pământ şi grăsimi; (c) ape uzate provenite de la secţii de gipsare; (d) ape uzate acide sau încărcate cu substanţe chimice; (e) ape uzate radioactive sau suspect radioactive; (f) ape uzate provenite de la secţiile de boli infecţioase şi/sau de la laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni; (g) ape uzate meteorice provenite din precipitaţii sau din topirea zăpezii; (h) ape uzate provenite de la echipamentele de climatizare (condens). (3) Apele uzate evacuate din spitale vor respecta normativul NTPA-001 dacă sunt evacuate către receptori naturali sau normativul NTPA-002 dacă sunt evacuate către reţelele exterioare de canalizare ale localităţilor. (4) Proiectarea instalaţiilor de canalizare ape uzate se face în conformitate cu normativul I9 completat de prezentul normativ. 3.5.1.5. Instalaţii de canalizare ape uzate menajere obişnuite, ape uzate încărcate cu nisip, pământ şi grăsimi, ape uzate provenite de la secţiile de gipsare. (1) Instalaţiile interioare de canalizare menajeră colectează apele uzate provenite de la toate punctele de consum de apă rece şi caldă din spital în scopuri menajere obişnuite, precum şi pe cele deversate accidental pe pardoseală. (2) Evacuarea apelor uzate încărcate cu nisip, pământ sau grăsimi provenite de la spălătorii şi de la bucătării se face prin reţele interioare separate de restul reţelei de canalizare menajeră, până la staţiile de pre-epurare a acestor ape (separatoare de spume, grăsimi, nisip, nămoluri) premergătoare deversării în reţeaua exterioară de canalizare din incintă. (3) Evacuarea apelor uzate provenite de la secţiile de gipsare se face prin reţele interioare separate de restul reţelei de canalizare menajeră, până la staţiile de preepurare a acestor ape (separatoare, decantoare) premergătoare deversării în reţeaua exterioară de canalizare din incintă. (4) Colectoarele principale se montează în subsolul clădirii, cu pante corespunzătoare diametrelor sau în cazuri speciale, îngropate în canale sub pardoseală, amplasate pe trasee în afara spaţiilor în care se desfăşoară activităţi medicale; la montarea în canale se vor prevedea obligatoriu capace pentru vizitare şi piese de curăţire în dreptul zonelor de schimbare a direcţiei a celor de racord cu coloanele principale precum şi pe trasee rectilinii conform normativului I9; în clădirile spitaliceşti nu se vor monta colectoare de canalizare direct în pământ sub clădire. (5) Coloanele se vor monta mascate, în ghene, dar cu posibilităţi de acces la piesele de curăţire. Conductele de legătură de la obiectele sanitare sau de la utilaje la coloane se vor monta îngropat în zidărie sau în planşeu. Conductele de legătură amplasate sub elementul de rezistenţă al clădirii se vor masca. (6) Ventilarea instalaţiilor de canalizare ape uzate se realizează conform normativului I9. Se admite utilizarea aeratoarelor cu membrană pentru ventilarea coloanelor de canalizare dezvoltate pe o înălţime de maxim un nivel aferente grupurilor sanitare izolate. 3.5.1.6. Instalaţii de canalizare ape meteorice (1) Poziţionarea coloanelor se va face în aşa fel încât să nu traverseze spaţii cu funcţiuni medicale pentru care se cer condiţii severe de igienă şi aşezare sau spaţii a căror funcţionare nu poate fi întreruptă sau perturbată de eventuale lucrări de reparaţii sau întreţinere. (2) Alcătuirea, amplasarea, întreţinerea coloanelor şi colectoarelor pentru ape meteorice se realizează respectând regulile şi condiţiile stabilite pentru instalaţiile de canalizare ape uzate. 3.5.1.7. Instalaţii de canalizare ape uzate acide sau încărcate cu substanţe chimice (1) Apele uzate acide sau apele uzate încărcate cu substanţe chimice provenite de la laboratoare vor fi colectate prin sisteme separate de canalizare la interiorul clădirilor, neutralizate în instalaţii de pre-epurare specifice şi evacuate ulterior către reţelele exterioare de incintă sau către reţelele exterioare publice. (2) Instalaţiile de canalizare interioare şi exterioare de incintă pentru ape uzate acide sau încărcate cu substanţe chimice provenite de la laboratoare se vor realiza din materiale rezistente la aceste substanţe. (3) Se evită amplasarea sifoanelor de pardoseală în spaţiile în care sunt utilizate şi colectate ape uzate acide sau încărcate cu substanţe chimice; (4) Ventilarea instalaţiilor de canalizare ape uzate acide sau încărcate cu substanţe chimice se realizează exclusiv natural, nu se admit aeratoare cu membrană; în acest caz se recomandă ventilarea individuală a fiecărui obiect sanitar. 3.5.1.8. Instalaţii de canalizarea ape uzate radioactive sau suspect radioactive (1) Canalizarea apelor uzate radioactive se face în conformitate cu cerinţele Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare; în acest sens se urmăreşte acumularea lor în rezervoare, dacă este necesar în conformitate cu normele din domeniul securităţii şi siguranţei nucleare şi decontaminarea în instalaţii de pre-epurare. 3.5.1.9. Instalaţii de canalizare ape uzate provenite de la secţiile de boli infecţioase şi/sau de la laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni (1) Canalizarea apelor uzate provenite de la secţiile de boli infecţioase şi/sau de la laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni se face în conformitate cu cerinţele Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare; în acest sens se urmăreşte dirijarea acestora către staţii de dezinfecţie locale. (2) Pentru secţiile de bolnavi infecţioşi se recomandă obiecte sanitare fără preaplin (în vederea eliminării stagnării apei în zona de preaplin a obiectului sanitar). 3.5.1.10. Instalaţii de apă tratată (1) În funcţie de secţia medicală deservită şi echipamentele specifice acesteia, este posibilă stabilirea suplimentară a unui set de cerinţe speciale pentru tratarea apei, în acord cu cerinţele procesului medical. 3.5.1.11. Dotarea cu obiecte sanitare, armături şi accesorii (1) Dotarea spaţiilor din spitale cu obiecte sanitare, armături şi accesorii se face în conformitate cu STAS 1478 şi cu reglementările din domeniul sănătăţii publice, cu precădere prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Se utilizează vase de closet montate pe perete cu spaţiu liber între acestea şi pardoseală pentru a facilita curăţenia şi dezinfecţia. (3) Pentru secţiile de bolnavi infecţioşi se recomandă obiecte sanitare fără preaplin (în vederea eliminării stagnării apei în zona de preaplin a obiectului sanitar). 3.5.2. Instalaţii alimentare cu apă şi canalizare exterioare 3.5.2.1. Alimentare cu apă şi instalaţii de gospodărie a apei (1) Alimentarea cu apă se face de la reţeaua publică din zonă sau din sursă proprie de apă conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Calitatea apei va trebui să corespundă prescripţiilor Legii nr. 458/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Certificarea calităţii apei distribuite în interiorul spitalului se realizează conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Se interzice folosirea apei industriale în unităţile spitaliceşti. (2) Se recomandă, din motive de siguranţă în consum, ca racordarea la reţeaua publică să se facă prin două conducte de racord (branşamente) alimentate din reţele publice de distribuţie situate pe străzi diferite. (3) Pe aceste branşamente, în căminele de apometru, se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publică către spital). (4) Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, unităţile sanitare vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate astfel încât să se asigure o rezervă de consum de 1-3 zile. (5) Rezervoarele de alimentare cu apă pentru consum menajer vor avea cel puţin două compartimente, concepute astfel încât să se asigure continuitatea în furnizarea apei la scoaterea din funcţiune a unui compartiment. (6) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în permanenţă proaspătă. (7) Rezervoarele de apă potabilă trebuie dotate cu conducte de alimentare cu apă, preaplin, golire, ventilare pentru fiecare compartiment în parte. Se acordă atenţie menţinerii calităţii apei acumulate în rezervoare; se recomandă adoptarea de sisteme de recirculare a apei în rezervoare şi tratare chimică suplimentară. La ieşirea din rezervoare, se recomandă tratarea suplimentară cu sisteme UV, inclusiv pentru circuitul de alimentare cu apă pentru prepararea apei calde de consum. (8) Se adoptă sisteme de tratare suplimentară a apei pentru echipamente medicale, în funcţie de secţia medicală deservită. (9) În afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu conform normativului P118/2, menţinută în rezervoare separate. (10) Se recomandă ca pentru spitalele cu 400 paturi şi mai mult, să se prevadă suplimentar o sursă proprie de apă (puţ - foraj), calitatea apei urmând a corespunde prescripţiilor Legii nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (11) Producerea de apă potabilă şi acumularea apei se realizează în conformitate cu legislaţia tehnică în vigoare, inclusiv asigurarea perimetrelor de protecţie sanitară. (12) Pentru a se asigura în permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionării optime a instalaţiilor de alimentare cu apă şi de combaterea incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare) dedicate, racordate la rezervoarele de acumulare. Aceste pompe vor fi alimentate cu energie electrică din 2 surse independente. (13) În cazul incintelor cu mai multe clădiri se va prevedea o reţea de distribuţie inelară prevăzută cu vane de sectorizare montate în cămine. În mod obişnuit conductele se îngroapă direct în pământ, sub adâncimea de îngheţ şi se protejează corespunzător contra coroziunii provocate de apele din sol. În terenurile sensibile la umezire, macroporice sau cu ape agresive se vor prevedea măsurile de execuţie şi protecţie indicate de normele respective în vigoare. (14) Alimentarea cu apă caldă de consum se face centralizat de la centrala termică sau punctul termic propriu. Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde de consum, precum şi pentru evitarea risipei de apă, se vor prevedea reţele de distribuţie şi de recirculare apă caldă de consum. În rezervoarele de acumulare a apei calde de consum, temperatura apei calde se va menţine în intervalul 60 - 65 °C, iar pentru recirculare în intervalul 50 - 55 °C. În cazul în care punctul termic nu se află amplasat în interiorul spitalului, conductele se vor monta într-un canal termic, de regulă împreună cu cele de încălzire şi se vor izola împotriva pierderilor de căldură. 3.5.2.2. Canalizări exterioare şi instalaţii de preepurare a apelor uzate (1) În cazul în care spitalul este racordat la reţeaua publică de canalizare, este necesară respectarea normativul NTPA-002 la evacuarea apelor uzate din incintă; în acest sens, trebuie luate în considerare şi măsurile prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Pentru spitale care nu sunt racordate la reţeaua publică de canalizare, este necesară respectarea normativului NTPA-001 şi măsuri prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Absenţa în zonă a unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de post-cură, caz în care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se execută şi se exploatează astfel încât să se respecte normativul NTPA-001, să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului. Nu se pot utiliza lagune (iazuri biologice). (4) Reţelele de canalizare din incintă vor fi soluţionate în sistem unitar sau divizor în funcţie de sistemul de canalizare publică din zonă şi de modul de amplasare al sistemelor de pre-epurare locală. Nu se acceptă sisteme de canalizare unitare în amonte de instalaţiile de pre-epurare locală acolo unde acestea sunt necesare. (5) Gurile de scurgere vor fi prevăzute cu depozit şi gardă hidraulică pentru a împiedica ieşirea mirosurilor neplăcute din canalizare. (6) Pentru dimensionarea reţelelor exterioare de incintă, se respectă normativele NP 133, I9 şi STAS 3051. (7) Coordonarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă şi canalizare de incintă se va realiza conform SR 8591, şi normativelor I9 şi NP 133. (8) În cazul apelor uzate radioactive se recomandă acumularea în rezervoare de oţel inoxidabil. (9) Amplasarea acestora se va face în bunkere din beton armat, cu grosimi ale pereţilor determinate prin calcule specifice de radioprotecţie. 3.6. Instalaţii de ventilare, climatizare şi condiţionare a aerului (1) Încăperile cu specific strict spitalicesc se clasifică în 4 clase de încăperi determinate de cerinţele de asepsie care corespund naturii activităţilor cărora le sunt destinate. Astfel, sunt stabilite pentru fiecare clasă, niveluri limită pentru concentraţia volumetrică de germeni (N), care indică numărul de unităţi specifice de germeni la unitatea de volum (germ/mc): (a) clasa I-a N :Σ 10 germ/mc (b) clasa II-a N :Σ 200 germ/mc (c) clasa III-a N :Σ 500 germ/mc (d) clasa IV-a N :Σ 500 germ/mc (2) Clasele I şi II se regăsesc în zona curată din punct de vedere al condiţiilor igienico- sanitare conform prevederilor din Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Secţiile medicale cu paturi aparţin clasei a III-a de asepsie şi zonei curate din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare conform prevederilor din Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Secţiile de spitalizare de zi şi ambulatoriile, serviciul de primire şi externări se regăsesc în clasa a III-a de asepsie şi în zona neutră din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare conform prevederilor din Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Laboratoarele, serviciul centralizat şi unităţile de explorări funcţionale, serviciul centralizat şi unităţile de roentgendiagnostic se regăsesc în clasa a III-a de asepsie şi în zona neutră din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare conform prevederilor din Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (6) Spaţiile fără specific spitalicesc nu se regăsesc în clasele de asepsie şi aparţin zonei murdare din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare conform prevederilor din Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia zonelor de administraţie şi serviciile anexe pentru personal care se găsesc în zona intermediară. (7) Dotarea cu instalaţii de ventilare, climatizare şi condiţionare a aerului se stabileşte în conformitate cu necesităţile specifice în materie, ale funcţiunilor componente, în cadrul sarcinilor generale pe care astfel de instalaţii le au de îndeplinit în domeniul spitalicesc, corelate cu cerinţele specifice de asepsie conform claselor corespunzătoare. Sarcinile generale şi specifice ale instalaţiilor se precizează prin norme tehnice în relaţie cu soluţii de rezolvare avute în vedere. 3.6.1. Principii generale de proiectare şi operare a instalaţiilor de ventilare, climatizare şi condiţionare în cadrul unităţilor spitaliceşti (1) Instalaţiile de ventilare, climatizare şi condiţionare a aerului în cadrul unităţilor spitaliceşti trebuie să asigure: (a) realizarea unei circulaţii controlate şi restrictive a aerului în clădiri sau în zone din clădiri, numai de la spaţii cu niveluri mai ridicate de puritate a aerului şi/sau cu potenţial mai scăzut de poluare/contaminare, spre spaţii cu niveluri mai scăzute de puritate a aerului şi/sau cu potenţial mai ridicat de poluare/contaminare şi/sau spre exteriorul spaţiilor avute în vedere; (b) circulaţia aerului se realizează prin controlul debitelor de aer vehiculate şi a regimurilor de presiuni diferenţiale între spaţii adiacente, sub o strictă monitorizare în zonele critice; (c) realizarea în încăperile deservite a unor concentraţii de germeni (patogeni) şi/sau ale altor tipuri de poluanţi - mirosuri, noxe chimice sau radioactive etc. sub nivelurile admisibile specifice destinaţiilor funcţionale ale respectivelor încăperi, prin niveluri corespunzătoare de circulaţie a aerului în interior, de împrospătare a aerului şi de filtrare a aerului introdus. În acest sens nivelul de filtrare va fi corelat cu clasa de puritate a aerului exterior (ODA - conform normativului I5), cu cerinţa de calitate a aerului introdus (SUP 1 sau SUP 2 - conform normativului I5), cu categoria de calitate a aerului interior (IDA1 sau IDA2 - conform normativului I5), şi cu cerinţele specifice claselor de încăperi, din punct de vedere al asepsiei; (d) controlul condiţiilor de microclimat interior pentru asigurarea cerinţelor specifice de ordin medical sau tehnologic al încăperilor deservite prin tratarea corespunzătoare a aerului de introducere conform Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (e) controlul poluării exterioare datorate evacuărilor de aer viciat, prin măsuri de protecţie specifice ce se stabilesc în funcţie de categoriile de aer evacuat (EHA - conform normativului I5); (f) asigurarea unei funcţionări performante energetic respectând cerinţele tehnice impuse. În acelaşi timp se vor respecta cerinţe specifice privind valorile debitelor de ventilare în funcţie de Clasele de asepsie ale încăperilor considerate (I, II, III sau IV); (g) debite de aer proaspăt, tratat, cu parametrii menţionaţi în Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (2) Dimensionarea instalaţiilor de ventilare, climatizare şi condiţionare va fi dependentă atât de nivelurile exigenţelor interioare cât şi de condiţiile exterioare - regim de înălţime al clădirii spitaliceşti, regim al curenţilor de aer (direcţie, intensitate, dinamică a vânturilor), amplasament faţă de clădiri vecine, nivel de poluare al zonei (categoria de calitate a aerului exterior ODA), nivel de zgomot al zonei etc. (3) Natura activităţilor prevăzute a se desfăşura în unităţile spitaliceşti, împarte spaţiile construite, care le sunt destinate, în: (h) spaţii cu specific clar şi strict spitalicesc care sunt destinate activităţilor medicale, complementare proceselor medicale şi tehnice aferente, pentru care se respectă prevederile din normativul I5 şi din prezentul normativ. (i) spaţii fără specific strict spitalicesc care sunt destinate restului de activităţi - administrative de conducere - organizare, gospodăreşti, de învăţământ, de cercetare, tehnico - utilitare etc. pentru care se vor respecta prevederile din normativul I5. (4) Toate instalaţiile de ventilare vor fi prevăzute cu sisteme de recuperare a căldurii. (5) Pentru sistemele de climatizare sau condiţionare care necesită tratare cu umidificare nu se va folosi umidificare prin stropire cu apă din cauza pericolului formării şi răspândirii unor colonii de germeni patogeni specifici condiţiilor de umiditate şi de temperatură, cu masa de apă stagnantă şi pentru a evita colmatarea filtrelor fine şi absolute. (6) Toate echipamentele de ventilare, climatizare şi condiţionare vor respecta cerinţele de calitate în construcţie igienică. 3.6.2. Spaţii cu specific spitalicesc 3.6.2.1. Clasele de încăperi I şi II (1) Clasa de încăperi I grupează încăperile cu cerinţe deosebit de ridicate privind lipsa de germeni - concentraţii de până la 10 germ/mc, încăperi care constituie nucleele de spaţii cu funcţiuni medicale critice în cadrul unităţilor spitaliceşti. Clasa I include blocurile operatorii în domenii cu cerinţe ridicate din punct de vedere al asepsiei - transplanturi, arsuri grave, operaţii pe cord deschis, imunosupresaţi etc. (2) Clasa de încăperi II grupează încăperile cu cerinţe ridicate privind lipsa de germeni - concentraţii de până la 200 germ/mc, încăperi care constituie nucleele de spaţii cu funcţiuni medicale critice în cadrul unităţilor spitaliceşti. Clasa a II-a include blocurile operatorii din restul categoriilor, unităţile de terapie intensivă şi unităţile de prematuri. (3) Pentru încăperile din aceste două clase instalaţiile de tratare specială a aerului sunt absolut necesare. (4) Încăperile din clasa I vor fi dotate exclusiv cu sisteme de ventilare cu aer proaspăt 100%, fără recirculare. Instalaţiile vor trebui să asigure debite de aer peste nivelurile minime, temperaturi şi umidităţi relative ale aerului în plaja de valori recomandate (Tabelul 2 şi Tabelul 3 din anexa). Filtrarea aerului se va efectua în 3 trepte, din care ultima treaptă, a III-a, prin filtru tip HEPA sau ULPA pentru a atinge clasa de puritate a aerului introdus. (5) Încăperile din clasa II pot fi dotate şi cu sisteme de ventilare cu recirculare în anumite condiţii indicate în (Tabelul 1 şi Tabelul 2 din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (6) Instalaţiile vor trebui să asigure debite de aer peste nivelurile minime, temperaturi şi umidităţi relative ale aerului în plaja de valori recomandate (Tabelul 1 şi Tabelul 2 din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (7) Filtrarea aerului se va efectua în 3 trepte, din care ultima treaptă, a III-a, prin filtru tip HEPA sau ULPA pentru a atinge clasa de puritate a aerului introdus. (8) La sălile de operaţii din clasa a II-a, în cazul în care se adoptă o soluţie cu aer recirculat se vor prevedea soluţii de decontaminare UVGI pe tubulatura de evacuare a aerului viciat. În acest caz, procentul de aer recirculat va fi de maxim 50%. (9) Amplasarea filtrelor se va face în felul următor: (a) o primă treaptă de filtrare (treapta I) în amonte de unitatea de tratare primară a aerului; (b) o a doua treaptă de filtrare (treapta a II-a) după ventilatorul de introducere a aerului; (c) treapta a III-a de filtrare cât mai aproape de gurile de introducere a aerului în încăperea deservită. (10) Echipamentele instalaţiilor de ventilare (centralele de tratare a aerului) vor cuprinde: (a) aparatură destinată recuperării de căldură din aerul evacuat la exterior pentru tratarea primară a aerului proaspăt introdus. Recuperarea de căldură se realizează obligatoriu cu schimbător de căldură cu fluid intermediar; (b) aparatură de reglare pentru menţinerea unor regimuri de debite constante de aer de introducere indiferent de stările, monitorizate în cadrul unor domenii prescrise de colmatare ale filtrelor din cele 3 trepte de filtrare; (c) aparatură de reglare pentru menţinerea unor regimuri de diferenţă de presiune; (d) (suprapresiune) în încăperile cu cerinţe mai ridicate de puritate a aerului faţă de încăperile cu cerinţe mai scăzute de puritate a aerului din cadrul zonei controlate sau din exteriorul ei. (11) Se recomandă realizarea, pe grupe de funcţiuni pentru încăperi compatibile din punct de vedere al condiţiilor necesare în exploatare şi pentru evitarea riscurilor de contaminare, de sisteme centralizate pentru vehicularea şi tratarea "primară" a aerului de introducere - filtrare treapta I-a, recuperare de căldură, preîncălzire, răcire - dezumidificare, încălzire, reglare debit, filtrare treapta a II-a, umidificare cu abur, şi atenuare acustică; sistemele cuprind distribuţii secundare de tubulatură la/de la încăperi sau grupe de încăperi pentru care se realizează reglaje de debit, atenuarea acustică, şi filtrare treapta a III-a. (12) Pentru aceste încăperi debitele de aer introduse şi evacuate vor fi reglate astfel încât să existe o diferenţă de presiune pozitivă între sala de operaţie şi încăperile adiacente (sala de operaţie se va găsi în suprapresiune). Suprapresiunea este menită să acţioneze ca o barieră de protecţie pentru încăperea cu cerinţe mai ridicate de asepsie. Diferenţa de presiune dintre sala de operaţie şi zonele adiacente va fi de minim 10 Pa. Diferenţa de presiune trebuie să fie stabilă, asigurată permanent cu ajutorul unor dispozitive indicatoare de presiune diferenţială, cu posibilitatea de avertizare acustică a utilizatorilor şi monitorizată local sau centralizat la nivelul sistemului de management automat al sistemelor de instalaţii - BMS (Building Management System). (13) În aceste încăperi se va realiza introducerea de aer prin guri la partea superioară a încăperii, de preferinţă în tavan, iar evacuările de aer prin guri amplasate în pereţi (10-15 cm de la pardoseală). (14) În funcţie de cerinţele de asepsie, sunt posibile două scheme de distribuţie a aerului: "amestec turbulent" bazat pe principiul diluţiei sau "curent uniform" bazat pe principiul transportului aerului viciat cu germeni din zona operaţiei. Ambele scheme vor fi dimensionate pentru a asigura diluţia concentraţiei de germeni sub valorile impuse de clasa încăperii. (15) Pentru încăperile destinate pacienţilor cu cerinţe speciale de asepsie - (unităţi pentru arşi grav, imunosupresaţi, pacienţi sub chimio sau radioterapie, pacienţi cu transplanturi de organe etc.) s-au dezvoltat echipamente modulate specializate pentru introducerea, prin tehnica "curent uniform" în special vertical - de la tavanul suspendat, a aerului tratat "final"; condiţiile de microclimat şi de viteză a aerului în zona de şedere a pacienţilor se adaptează condiţiilor admisibile de confort specifice. (16) Pentru sălile de operaţii se pot utiliza de la caz la caz, echipamente specializate de introducere a aerului tratat "final" pentru obţinerea unor condiţii de asepsie adecvate tipurilor de intervenţii chirurgicale. (17) În sensul crescător al condiţiilor de asepsie pe care le pot asigura, aceste sisteme de introducere sunt: (a) guri plasate la partea superioară a peretelui de la picioarele pacientului, cu direcţionarea aerului introdus spre câmpul operator; (b) difuzor perforat cu plenum şi filtre ultrafine, de tip "plafon cu flux laminar", modular, montat deasupra câmpului operator, simplu sau cu "perdea" pe conturul zonei de introducere a aerului, sau cu "perete" la capul pacientului; (c) difuzor perforat cu plenum şi filtre ultrafine, de tip "plafon cu flux laminar", modular, montat deasupra câmpului operator, cu perdea de aer verticală pe conturul zonei de introducere a aerului; (d) difuzor perforat cu plenum şi filtre ultrafine, de tip "plafon cu flux laminar", modular, montat deasupra câmpului operator,", deasupra câmpului operator cu 2 jeturi de aer oblice "stabilizatoare" spre câmpul operator; (e) difuzor perforat cu plenum şi filtre ultrafine, de tip "plafon cu flux laminar", modular, montat deasupra câmpului operator, cu elemente de dirijare a aerului de tip "sorţ panotat" pe conturul zonei de introducere a aerului, cu recirculare masivă de aer la nivelul camerei, prin ventilatoare amplasate în tavan şi cu prefiltrare fină în gurile de aspiraţie (de tavan). (18) Se recomandă verificarea eficienţei schemelor de distribuţie alese şi a dispozitivelor de introducere preconizate, în faza de proiectare, prin utilizarea unor mijloace de modelare specifice bazate pe o abordare de tip CFD (Computational Fluid Dynamics). (19) Evacuarea aerului din sălile de operaţii se va realiza prin grile de perete, ce vor asigura evacuarea a 25% din debit la partea superioară a camerei şi 75% la partea inferioară, grilele din partea inferioară fiind montate în pereţi la 10 -15 cm de pardoseală. (20) În afara perioadelor de utilizare a blocurilor operatorii sistemele de ventilare vor fi menţinute în funcţiune cu reducerea debitelor de aer de introducere şi de evacuare la minimum 50% din debitele de aer nominale, cu eventuala încălzire la nivel mai redus; se consideră necesară asigurarea acestui regim redus de funcţionare şi în caz de cădere a alimentării electrice de bază, prin alimentarea electrică de avarie. (21) Toate instalaţiile de ventilare şi tratare a aerului vor fi prevăzute cu sisteme de recuperare a căldurii cu fluid intermediar. Pentru încăperile din clasa a II-a pentru care se adoptă o soluţie cu aer recirculat, se pot utiliza şi recuperatoare de căldură în plăci. (22) La executarea instalaţiilor de ventilare pentru încăperi din clasa a II-a se vor avea în vedere următoarele: (a) tubulatura şi echipamentul de tratare aer vor avea rezistenţă la solicitări mecanice şi la uzură, vor avea pereţi interiori netezi şi o bună accesibilitate pentru întreţinere şi pentru eventualele curăţiri şi dezinfectări interioare; (b) tubulatura va fi realizată în aşa fel (forme aerodinamice etc.) încât să nu permită la interior formarea de depozite de particule la vitezele de aer prescrise; (c) nu se vor folosi racorduri flexibile; (d) la executarea şi montarea tubulaturii se va acorda o atenţie deosebită nemurdăririi pereţilor interiori într-un mod care să compromită aprioric operaţiile (ulterioare) de curăţire, necesare la punerea în funcţiune; (e) în cadrul sistemelor de ventilare centralizate pe racordurile la încăperi sau grupuri de încăperi se prevăd atât pe tubulatura de introducere aer, în amonte de filtrele treapta a III-a, cât şi pe tubulatura corespunzătoare de evacuare aer, clapete automate de închidere etanşă; (f) tubulatura de introducere aer în aval de filtrele treapta a III-a nu va cuprinde racorduri flexibile, atenuatoare de zgomot, clapete de reglare sau de închidere etc.; nu se admit în tronsoanele din aval de filtrele treapta a III-a condiţii de umiditate ridicată cu posibile condensări şi nici legături la alte instalaţii (canalizare etc.); (g) tubulatura de introducere a aerului în amonte de filtrele treapta a III-a va avea rezistenţa mecanică şi etanşeitatea necesare regimurilor de presiuni interioare ridicate (până la 1700 Pa) la care este supusă corespunzător clasei de etanşeitate D (conform normativului I5); (h) în încăperile de clasa I şi II, aparente sau mascate în ghene sau tavane suspendate, sunt interzise trasee de instalaţii, care pentru întreţinere sau reparaţii necesită accese prin încăperile respective - accesele sunt acceptate numai în anexele tehnice ale acestor încăperi. (23) Serviciul de investigaţii-explorări funcţionale şi camere de recoltări pentru laboratoarele de analize medicale se pot regăsi în clasa de încăperi II dacă tehnicile de explorare endoscopică şi laparoscopică sunt combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizări, extirpări, suturări), caz în care: (a) Toate spaţiile vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare şi climatizare. Se atrage atenţia asupra necesităţilor de constanţă a temperaturii şi de eliminare a curenţilor de aer, care sunt specifice tehnicilor de tomografie. (b) Se respectă aceleaşi cerinţe ca pentru blocul operator de clasă II. (24) În cazul în care se adoptă o soluţie cu aer recirculat se vor prevedea soluţii de decontaminare UVGI pe tubulatura de evacuare a aerului viciat. În acest caz, procentul de aer recirculat va fi de maxim 50%. 3.6.2.2. Clasa de încăperi III (1) Clasa de încăperi III cuprinde încăperi destinate unor activităţi specific spitaliceşti de o mare diversitate, dar cu cerinţe considerate normale din punct de vedere al igienei de spital, cu referire la lipsa de germeni - concentraţii sub 500 germ/mc; în această clasă sunt cuprinse marea majoritate a încăperilor din unităţile spitaliceşti. (2) Toate instalaţiile de ventilare şi tratare a aerului vor fi prevăzute cu sisteme de recuperare a căldurii care nu prezintă riscul de contaminare directă a fluxului de aer proaspăt la contactul cu suprafeţele de schimb expuse fluxului de aer evacuat (se exclud recuperatoarele regenerative). 3.6.2.2.1. Secţiile de spitalizare inclusiv obstetrică-ginecologie şi pediatrie. (1) Acestea cuprind saloane, camere de zi şi de luat masa, camere de examinare şi de tratament, băi şi grupuri sanitare etc.; nu se cuprind încăperile incluse în clasele de asepsie I şi II şi nici cele incluse în clasa IV (boli infecţioase şi medicină nucleară). (2) Secţiile de spitalizare vor respecta cerinţele categoriei de ambianţă I (categoria de calitate a aerului IDA 1) conform normativului I5. În cazul unor exigenţe suplimentare complexe se prevăd sisteme de tratare a aerului pe grupe de încăperi compatibile din punct de vedere al condiţiilor de exploatare şi cu evitarea riscurilor de contaminare; este necesară satisfacerea cerinţelor de împrospătare a aerului, cu evacuarea completă la exterior a aerului viciat din încăperile cu potenţial ridicat de poluare (grupuri sanitare, băi, cabine de dezbrăcare, dar şi rezerve septice); debitele de aer proaspăt vor compensa evacuările de aer viciat şi vor satisface cel puţin nivelurile minime recomandate conform categoriei de calitate a aerului IDA1. (3) Recircularea de aer este posibilă doar în cadrul încăperilor prin eventuale aparate locale (de climatizare) combinate cu un sistem central de introducere aer proaspăt tratat şi de evacuare aer viciat. (4) Sistemelor de ventilare şi climatizare a aerului, destinate încăperilor pentru pacienţi, le revine şi sarcina asigurării unor niveluri controlate de temperatură şi de umiditate relativă a aerului în încăperi, în concordanţă cu nevoile specifice ale actului medical. Se recomandă în spitalele clinice generale umidităţi relative ale aerului, între 30% şi 60% pentru temperaturi între 22°C şi 26°C - condiţii excesive de umezeală dar mai ales de uscăciune reprezintă factori majori de risc pentru persoanele bolnave. Note: Pacienţii cu boli pulmonare cronice sau cu probleme respiratorii (sub terapie cu oxigen sau cu traheotomie) nu suportă bine temperaturi şi umidităţi scăzute. Pacienţii cu afecţiuni cardiace - în special după infarcturi, cei cu traumatisme craniene şi/sau cu operaţii pe creier, cei cu toxicoze sau după otrăviri cu barbiturice nu suportă bine temperaturi şi umidităţi ridicate - valuri de căldură de vară; în general trebuie evitate extremele şi variaţiile mari ale condiţiilor de temperatură şi de umiditate ale aerului. Pacienţii cu artrite reumatismale sunt avantajaţi în tratamente de condiţii foarte calde şi uscate - temperaturi de 32 °C cu umidităţi relative de 35% au fost utilizate cu succes. Pacienţii cu arsuri grave necesită condiţii foarte calde şi umede - (temperaturi de 32 °C cu umidităţi relative de până la 95% avantajează cazurile critice). (5) Sistemele centrale de tratare a aerului vor fi echipate pentru realizarea în încăperi a unor temperaturi şi umidităţi relative ale aerului între valorile limită recomandate, pentru recuperarea de căldură din aerul evacuat la exterior, pentru filtrarea aerului în 2 trepte (filtrul tr. I-a în amonte de procesele de tratare a aerului iar filtrul tr. a II-a după ventilatorul de introducere a aerului - filtru de tip fin - ePM2.5 70% conform SR EN ISO 16890-1 sau superior) pentru menţinerea unor regimuri de debite constante şi pentru monitorizarea stărilor de colmatare ale filtrelor. (6) Se va urmări menţinerea regimurilor prescrise de presiune diferenţială între diversele spaţii. Diferenţa minimă de presiune dintre fiecare zonă din scenariul de regimuri de presiune va fi de minim 5Pa. (7) Faţă de spaţiile comune (coridoare, holuri) încăperile cu potenţial poluant scăzut (saloane bolnavi, camere de zi, camere destinate personalului, camere de examinare şi tratament etc.) trebuie să fie menţinute într-un regim scăzut de suprapresiune, iar încăperile cu potenţial poluant mai ridicat (oficii şi camere de luat masa, rezerve septice, grupuri sanitare, băi etc.) trebuie să fie menţinute într-un regim scăzut de depresiune. (8) Se recomandă să existe posibilităţi de reglare a temperaturii în fiecare încăpere (de staţionare îndelungată) de spitalizare sau pe ansambluri funcţionale reduse (module). 3.6.2.2.2. Sectorul ambulatoriu (1) Încăperile au potenţial redus de poluare în condiţii obişnuite. În cazul unor exigenţe complexe care determină dotarea cu astfel de instalaţii se preferă sistem centralizat de tratare - introducere a aerului proaspăt cu unităţi locale (de climatizare) în încăperi, sistemul asigură evacuarea la exterior a aerului viciat preluat de la cabina de dezbrăcare, grupuri sanitare etc. (2) Controlul circulaţiei aerului între încăperi, este mai puţin strict: este necesară menţinerea unui regim de suprapresiune în încăperile de consultaţii şi tratament faţă de spaţiile învecinate. 3.6.2.2.3. Serviciul de investigaţii - explorări funcţionale şi camere de recoltări pentru laboratoarele de analize medicale. (1) Serviciul de investigaţii-explorări funcţionale şi camere de recoltări pentru laboratoarele de analize medicale poate să se regăsească în clasa de încăperi III dacă tehnicile de explorare endoscopică nu sunt combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizări, extirpări, suturări). (2) Toate spaţiile vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare şi climatizare. Se atrage atenţia asupra necesităţilor de constanţă a temperaturii şi de lipsă de curenţi de aer care sunt specifice tehnicilor de termografie. (3) Se recomandă sistemul centralizat de ventilare şi climatizare - introducere aer proaspăt cu unităţi locale (de climatizare), deoarece acest sistem poate rezolva şi necesităţile de alimentare cu aer proaspăt. (4) În cazul unor cerinţe de asepsie mai ridicată, echiparea va cuprinde o unitate locală specială funcţionând cu niveluri ridicate de debite de aer şi utilizarea unor instalaţii fără recirculare. Unitatea locală introduce aerul tratat conform necesităţilor, în spaţiile servite, prin filtre de eficienţă ridicată. (5) În cazul în care se adoptă o soluţie cu aer recirculat se vor prevedea soluţii de decontaminare UVGI pe tubulatura de evacuare a aerului viciat. (6) Spaţiile RMN cuprind camera de investigaţii, camera de comandă, camera tehnică şi alte încăperi anexe sau pentru pacienţi. (7) Generatorul de agent de răcire, trebuie să fie independent de instalaţiile de apă răcită ale clădirii spitalului. (8) Utilizarea instalaţiilor criogenice de răcire la intensităţi ridicate ale câmpului magnetic face necesară prevederea unui sistem de ventilare mecanică de avarie a camerei tehnice. 3.6.2.2.4. Serviciul de Rontgen diagnostic (1) Spaţiile destinate sistemelor de angiografie şi de computer - tomograf Rontgen (CT-Rx) ridică unele probleme specifice: (a) spaţiile pentru Rx-scopie şi Rx-grafie, cu camera de comandă şi restul încăperilor anexe tehnice pentru personal şi pentru pacienţi au potenţial redus de poluare. Se recomandă prevederea unui sistem centralizat de introducere aer proaspăt tratat şi unităţi locale (de climatizare) cu recircularea de aer în încăperi. Evacuarea aerului viciat se realizează din grupuri sanitare, cabine de dezbrăcare etc.; (b) spaţiile de angiografie pun probleme similare spaţiilor destinate endoscopiei şi pot fi încadrate în clasa a II-a de încăperi; (c) spaţiile de CT-Rx. cuprind camera de investigaţii, camera de comandă, camera tehnică şi alte încăperi anexe sau pentru pacienţi; (d) generatorul de agent de răcire, trebuie să fie independent de instalaţiile de apă răcită ale clădirii spitalului; (e) climatizarea camerelor poate cuprinde o soluţie cu unităţi locale cu recirculare de aer. În acest caz necesarul de aer proaspăt se va asigura prin utilizarea sistemului centralizat. 3.6.2.2.5. Compartimentul de epurare renală (Hemodializă) (1) Camerele destinate pacienţilor supuşi procedurilor de hemodializă necesită păstrarea parametrilor de microclimat între limite convenabile - temperaturi între 22 °C şi 26°C cu umidităţi relative între 30% şi 60%. (2) Se vor prevedea instalaţii cu unităţi locale funcţionând cu recircularea de aer, necesarul de aer proaspăt fiind preluat dintr-un sistem centralizat ce asigură şi evacuarea aerului viciat din grupuri sanitare, duşuri, spaţiu tehnic etc. Acelaşi tip de instalaţii poate servi şi restul încăperilor pentru personal, pentru pacienţi etc. 3.6.2.2.6. Compartimentul de radioterapie (1) Datorită modului specific de amplasare şi de amenajare, dar şi datorită cerinţelor echipamentului tehnologic, se va acorda o deosebită atenţie instalaţiilor de ventilare şi de tratare a aerului din aceste spaţii. (2) Soluţia adoptată poate prevede sisteme centralizate cu control zonal al temperaturii, funcţionând cu aer proaspăt în amestec cu aer recirculat. (3) Nivelurile minime de aer proaspăt se stabilesc funcţie de specificul tehnicii de iradiere. Numărul de schimburi orare va respecta valorile minime indicate în Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (4) Traversările pereţilor camerelor de tratament de către tubulatură trebuie amplasate şi amenajate în aşa fel încât să nu afecteze rolul de radioprotecţie al pereţilor. 3.6.2.2.7. Sectorul de analize medicale (1) Laboratoarele de analize medicale formează un ansamblu aparte, izolat de circuitele comune ale unităţilor spitaliceşti şi accesibil numai personalului propriu. Toate spaţiile vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare şi climatizare. (2) Activităţile sunt organizate pe unităţi şi module funcţie de natura lor, în care operaţiile cu potenţial ridicat de poluare-contaminare se localizează precis şi se tratează specific în cadrul conceptului acceptat de continuă evoluţie a tehnicilor medicale de diagnostic. (3) În laboratoarele cu specific biochimic - biologic operaţiile cu degajări notabile de noxe chimice, inclusiv mirosuri dezagreabile se desfăşoară în nişe de tip spitalicesc al căror număr, amplasare şi substanţe de lucru (excluzând substanţe explozive) sunt precizate în tema de tehnologie medicală; evacuarea debitelor necesare de aer viciat se realizează prin ventilatoare amplasate la gurile de evacuare la exterior pentru a păstra tubulatura de racordare la nişe în depresiune; materialele din care se realizează instalaţiile trebuie să aibă rezistenţa mecanică şi protecţia anticorozivă necesare; camerele de lucru cu nişe trebuie menţinute în depresiune faţă de spaţiile adiacente. (4) În laboratoarele cu specific bacteriologic tehnicile de lucru prevăd spaţii sterile cu eventuală presurizare pozitivă, faţă de spaţii imediat vecine, prin introducere de aer filtrat tratat absolut (HEPA) şi cu mişcări de aer cât mai reduse. (5) Boxele sterile sunt completate funcţional cu un spaţiu de preparare medii gen bucătărie de la care aerul viciat trebuie eventual evacuat mecanic. (6) În laboratoarele cu specific virusologie pot exista, în situaţii foarte speciale spaţii în care se lucrează cu contaminaţi periculoşi şi care trebuie menţinute în depresiune faţă de spaţiile vecine; atât introducerea de aer tratat, cât şi evacuarea aerului în exterior, printr-un ventilator propriu, se realizează prin filtre absolute (HEPA sau ULPA) plasate în gurile din încăperi - de introducere şi respectiv de evacuare a aerului. (7) Instalaţiile de ventilare indicate mai sus vor fi prevăzute pentru laboratoarele de analize medicale; instalaţiile de evacuare a aerului viciat sunt însoţite de instalaţii de introducere, în compensare, de aer tratat. (8) În situaţiile în care există exigenţe sporite se prevăd sisteme de condiţionare a aerului care pe lângă sarcinile de ventilare indicate mai sus, sunt destinate şi controlului unor condiţii mai stricte de microclimat şi a unor bilanţuri de aer la scara întregului sector. 3.6.2.2.8. Sectorul de anatomie patologică (1) Instalaţiile cuprind sisteme de climatizare şi de ventilare generală, sisteme de ventilare locală prin aspiraţie - nişe de laborator şi introduceri, în compensare, de aer proaspăt tratat. (2) Ventilatoarele de evacuare aer de la nişe sunt amplasate la gurile de refulare, la exterior pentru ca tubulatura de racordare la nişe să fie menţinută în depresiune; (3) Tubulatura va avea rezistenţa anticorozivă necesară. Instalaţiile de introducere aer vor funcţiona fără recirculare de aer. 3.6.2.2.9. Serviciul de prosectură (1) Instalaţiile cuprind sisteme de climatizare şi de ventilare generală, sisteme de ventilare locală prin aspiraţie - nişe de laborator şi introduceri, în compensare, de aer proaspăt tratat şi sunt similare, la altă scară a structurii spaţiilor servite, instalaţiilor aferente laboratoarelor de patologie, evacuări de aer de la nişele laboratoarelor, evacuare de aer de tip general din sala de autopsie şi restul camerelor cu degajări de mirosuri supărătoare şi introducere, în compensare, de aer proaspăt tratat. 3.6.2.2.10. Staţia de dezinfecţie (centrală de paturi) (1) Instalaţiile de ventilare trebuie dimensionate în vederea evacuării aerului viciat încărcat cu noxe, inclusiv mirosuri neplăcute şi introducerii, în compensare, de aer proaspăt tratat. (2) Încăperile pentru paturi murdare şi pentru instalaţii tehnice trebuie menţinute obligatoriu în depresiune faţă de camera de paturi curate, iar întregul ansamblu în depresiune faţă de spaţiile adiacente cu potenţial de poluare mai redus; nu este admisă recirculare de aer. 3.6.2.2.11. Serviciul de sterilizare centrală (1) Instalaţiile de ventilare trebuie dimensionate în vederea evacuării nocivităţilor - căldură şi abur din zona sterilizatoarelor termice (pupinele şi autoclave) şi emanaţii nocive (etilenglicol etc.) din zona sterilizatoarelor chimice, dar şi introducerii în compensare de aer proaspăt tratat; sterilizatoarele chimice se racordează la exterior prin tubulatura pentru exhaustarea emanaţiilor de noxe. (2) Instalaţiile realizează regimuri de suprapresiune relativă prin introduceri preferenţiale de aer în zonele curate, faţă de evacuările de aer în special din zonele cu degajări de nocivităţi. În ansamblu, serviciul de sterilizare este menţinut în regim neutru din punct de vedere al presiunii comparativ cu spaţiile adiacente. (3) Spaţiile locale de spălare-sterilizare sunt destinate blocului operator (eventual), secţiilor obstetrică şi pediatrie - biberonerie şi altor secţii de spitalizare, laboratoarelor de analize medicale (în special bacteriologic) şi farmaciei; se prevăd instalaţii de evacuare a aerului funcţie de tipul de echipament. 3.6.2.2.12. Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală (1) Instalaţiile cuprind sisteme de climatizare şi de ventilare generală, şi trebuie să răspundă unor nevoi de natură distinctă pentru diversele spaţii componente cu dotări specifice. (2) Compartimentul de hidroterapie cuprinde săli cu bazine, duşuri etc., pentru care instalaţiile de ventilare-climatizare au sarcina controlului condiţiilor de microclimat - nivel ridicat al temperaturii necesare şi umiditate în exces, cu satisfacerea nevoilor de aer proaspăt. (3) Încăperile destinate tehnicilor uscate care necesită efort (kinetoterapie, masoterapie etc.) pot fi dotate cu instalaţii de ventilare-climatizare pentru împrospătarea aerului cu îndepărtarea mirosurilor neplăcute şi pentru asigurarea confortului termic al utilizatorilor. (4) Pentru celelalte proceduri terapeutice potenţialul de poluare este scăzut, deci nevoile de împrospătare a aerului sunt normale; în cazul unor cerinţe speciale se realizează instalaţii de climatizare cu rezolvări ale unor exigenţe locale, ca de exemplu calitatea aerului la pneumoterapie etc. 3.6.2.2.13. Serviciul farmacie (1) Instalaţiile cuprind sisteme de climatizare şi de ventilare generală, sisteme de ventilare locală prin aspiraţie - nişe de laborator şi introduceri, în compensare, de aer proaspăt tratat. (2) În cazurile singulare în care se prepară soluţii injectabile se prevăd spaţii curate ce vor respecta prevederile specifice clasei ISO 8 conform SR EN ISO 14644-1. 3.6.2.3. Clasa de încăperi IV (1) Clasa de încăperi IV cuprinde încăperi destinate unor activaţi cu potenţial ridicat şi permanent de contaminare, deşi cu necesităţi de puritate a aerului normale. 3.6.2.3.1. Secţiile de boli infecţioase (1) Secţiile de spitalizare destinate bolilor infecţioase au structurile modulate ca şi secţiile normale de spitalizare, completate uneori cu laboratoare de analize medicale specifice, dar sunt distincte şi izolate în cadrul unităţilor spitaliceşti. (2) Instalaţiile de ventilare a secţiilor de boli contagioase sunt complet separate de instalaţiile de ventilare ale altor spaţii din unităţile spitaliceşti. (3) Toate instalaţiile de ventilare şi tratare a aerului vor fi prevăzute cu sisteme de recuperare a căldurii exclusiv cu fluid intermediar. (4) Tubulatura de introducere a aerului trebuie să respecte etanşeitatea necesare regimurilor de presiuni interioare ridicate (până la 1700 Pa) la care este supusă, corespunzătoare clasei de etanşeitate D (conform normativului I5). (5) Instalaţiile de ventilare şi climatizare vor respecta cerinţe specifice pentru menţinerea unor regimuri de depresiune controlată a secţiilor de ansamblu faţă de vecinătăţi şi a încăperilor cu potenţial mai ridicat de poluare faţă de restul încăperilor din secţii prin evacuări preferenţiale de aer din încăperile din prima categorie - băi şi grupuri sanitare, laboratoare (eventual) etc. (6) Introducerea de aer proaspăt tratat asigură debitele de aer minime necesare (conform Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (7) Instalaţiile aferente eventualelor laboratoare respectă natura activităţilor şi a dotărilor tehnico-medicale (vezi punctul 3.6.2.2.7). (8) Evacuările de aer viciat la exterior se poziţionează în aşa fel încât să nu reprezinte un pericol de contaminare pentru vecinătăţi. Se recomandă o soluţie de decontaminare UVGI pe tubulatura de evacuare a aerului viciat. 3.6.2.3.2. Serviciul de medicină nucleară (1) Serviciul funcţionează ca o unitate nucleară şi trebuie să corespundă normelor specifice de securitate, inclusiv prin instalaţiile de ventilare şi climatizare cu care este dotat. (2) Instalaţiile cuprind sisteme de climatizare şi de ventilare generală, şi trebuie să răspundă cerinţei de a menţine întregul bloc în regim de depresiune faţă de vecinătăţi, iar în cadrul modului de funcţionare încăperile cu potenţial mai ridicat de contaminare şi/sau poluare sunt menţinute în regimuri de depresiune faţă de celelalte încăperi prin evacuări de aer viciat mai intense: (a) băi şi grupuri sanitare; (b) nişe de radiochimie în laboratoare; (c) depozite de materiale radioactive; (d) staţie afluenţi radioactivi. (3) Toate instalaţiile de evacuare aer sunt echipate cu filtre tip absolut (HEPA şi ULPA) pe partea de aspiraţie a ventilatoarelor de evacuare la exterior; în cazul nişelor de radiochimie dotarea cu filtru tip absolut (HEPA şi ULPA) se poate realiza în chesoane individuale prevăzute la ieşirea aerului. (4) Evacuările de aer la exterior se poziţionează în aşa fel încât să nu reprezinte pericol de contaminare pentru vecinătăţi - tot aerul viciat preluat din spaţiile interioare se evacuează la exterior. (5) Filtrele de tip absolut pentru evacuări se montează în chesoane special prevăzute cu manometre diferenţiale pentru urmărirea stării funcţionale a filtrelor, cu clapete de închidere etanşă şi cu dispozitive care fac posibilă îndepărtarea însăcuită a filtrelor colmatate. (6) Instalaţiile de introducere a aerului funcţionează cu aer proaspăt, recircularea aerului nefiind admisă. (7) Tratarea aerului se realizează în funcţie de cerinţele de confort interior - controlul parametrilor de microclimat în sezonul rece şi în sezonul cald. (8) Se prevede recuperarea de căldură din aerul de evacuare pentru tratarea primară a aerului de introducere cu ajutorul unui echipament cu fluid intermediar. 3.6.2.4. Măsuri specifice instalaţiilor aferente spitalicesc (1) Prizele de aer proaspăt se amplasează în locuri cât mai curate, la minim 3 m, înălţime peste nivelul solului sau al unei terase şi în afara zonelor de influenţă a unor eventuale surse de poluare sau de contaminare. Prizele de aer proaspăt nu trebuie să fie accesibile persoanelor neautorizate. Tubulatura de aer proaspăt până la filtrul treapta I-a trebuie să fie cât mai scurtă şi accesibilă în vederea curăţirii periodice. (2) Gurile de evacuare la exterior a aerului viciat se realizează de preferinţă peste nivelul acoperişului pentru a micşora la minim riscul de poluare - contaminare al mediului ambiant. Cu cât nivelul de contaminare al aerului viciat este mai ridicat cu atât mai mult sistemul (tubulatura, accesoriile şi alte echipamente) de evacuare a aerului trebuie să fie în depresiune faţă de spaţiile pe care le traversează - ventilatoarele de evacuare trebuie amplasate la capătul conductelor de evacuare a aerului la exterior. (3) Echipamentul de tratare şi vehiculare a aerului trebuie să fie accesibil şi eventual uşor demontabil în vederea curăţirii. (4) Umidificarea se realizează cu "abur curat" de joasă presiune utilizându-se umidificatoare electrice autogeneratoare. (5) Filtrarea aerului de introducere pentru clasele de încăperi I şi II se realizează în 3 trepte, iar pentru clasele de încăperi III şi IV în 2 trepte - conform prevederilor din Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (6) Vehicularea aerului viciat cu încărcătură de efluenţi corozivi se realizează prin instalaţii cu rezistenţa corespunzătoare anticorosivă şi accesibile pentru verificări periodice şi reparaţii sau înlocuiri. 3.6.3. Spaţii fără specific spitalicesc 3.6.3.1. Spaţiile gospodăreşti (1) Spaţiile din această categorie, inclusiv instalaţiile care le servesc, sunt lipsite în principiu de specific spitalicesc, dar sunt prevăzute cu măsuri tipice suplimentare de igienă. Toate aceste instalaţii vor respecta principiile enunţate în normativul I5. 3.6.3.2. Bucătăria (1) Bucătăria se dotează cu un sistem de ventilare mecanică generală şi cu sisteme de ventilare locală prin aspiraţie, amplasate în imediata apropiere a utilajelor bucătăriei calde, patiseriei etc. prin hote sau dispozitive de aspiraţie având filtre de grăsimi, de la spălătoarele de vase şi de veselă prin hote fără filtrare şi din restul spaţiilor de preparare prin grile - în sistem general. (2) Aerul este evacuat la exterior peste nivelul acoperişului iar tubulatura de evacuare pe al cărui traseu sunt montate ventilatoare, este de dorit să aibă un traseu continuu ascendent pentru a asigura pe cale naturală un nivel de ventilare mai slabă, dar suficientă în anumite perioade; aerul de evacuare nu se recirculă. (3) Distribuţia aerului tratatat în bucătărie se va realiza astfel încât să se realizeze un regim de depresiune faţă de spaţiile învecinate zonele mai poluate ale bucătăriei. Aerul introdus va fi filtrat şi încălzit în sezonul rece. 3.6.3.3. Spălătoria cu uscătorie şi călcătorie (1) Aceste spaţii se dotează cu un sistem de ventilare în care evacuările de aer specific locale - de la echipamente tehnologice cu degajări mari de căldură latentă, vor fi prevăzute cu soluţii de recuperare a căldurii din aerul evacuat. (2) Evacuările de aer de la unele echipamente tehnologice se realizează cu ventilatoare proprii, iar de la celelalte, indiferent că au racorduri speciale de aspiraţie sau le trebuie amenajate guri sau chiar hote de aspiraţie deasupra, aerul este evacuat prin ventilatoare, cu filtre de scame în amonte, montate pe sisteme individuale sau comune de tubulatură. evacuările de aer de la încăperile murdare se realizează similar - prin ventilatoare pe sisteme comune de tubulatură. (3) Se recomandă utilizarea unor soluţii de recuperare de căldură cu schimbătoare în plăci. 3.6.3.4. Spaţiile tehnico-utilitare (1) Aceste spaţii, în funcţie de specificul funcţional şi de nivelul tehnic de echipare, impun necesităţi şi dotări foarte variate din punct de vedere al instalaţiilor de ventilare şi de tratare a aerului. Exemple de spaţii de acest tip sunt: post trafo, grup electrogen, staţie încărcare acumulatori, ateliere şi eventual centrala frigorifică, garaj cu spaţii de întreţinere, parcaj subteran etc. 3.6.3.5. Spaţiile de conducere - organizare şi de administraţie (1) Aceste spaţii vor fi dotate cu instalaţii de ventilare şi climatizare conform prescripţiilor din normativul I5, respectând nivelul clasei de ambianţă IDA2. 3.6.3.6. Spaţiile anexe pentru personal, pacienţi etc. (1) Aceste spaţii sunt dotate cu instalaţii de ventilare mecanică respectându-se debitele minime specifice de aer proaspăt conform normativului I5 şi pot fi dotate cu instalaţii de climatizare pentru condiţii de confort respectând nivelul categoriei de ambianţă II (categoria de calitate a aerului IDA 2). 3.6.3.7. Spaţiile de funcţiuni asociate de învăţământ, de cercetare etc. (1) Aceste spaţii cuprind atât spaţiile pentru care instalaţiile de ventilare şi de tratare a aerului pot fi strict necesare având un specific funcţional deosebit - laboratoare cu niveluri de exigenţă chiar sporită faţă de cele spitaliceşti, biobaza cu cerinţe speciale de asepsie (cu absenţă totală de germeni) etc., cât şi spaţii ce se pot dota cu instalaţii de ventilare-climatizare obişnuite - săli de cursuri, puncte de documentare, aula pentru întruniri etc. Acestea din urmă vor respecta prescripţiile din normativul I5, corespunzător nivelului categoriei de ambianţă II (categoria de calitate a aerului IDA 2). 3.7. Instalaţii termice (1) Dotarea cu instalaţii termice se stabileşte în conformitate cu necesităţile funcţionale ale unităţilor spitaliceşti. (2) Formele şi modurile de utilizare a energiei termice şi deci tipurile şi parametrii caracteristici ai agenţilor termici utilizaţi determină tipurile şi performanţele funcţionale necesare ale instalaţiilor aferente - de utilizare (consum), de transport şi de preparare ale agenţilor termici. (3) În unităţile spitaliceşti instalaţiile termice trebuie să corespundă unor niveluri superioare de performanţă având în vedere rolul lor important în funcţii igienice, dar şi curative de bază - pentru condiţii de microclimat adecvate, pentru spălări şi sterilizări termice, dar şi pentru prepararea hranei etc. (4) Cerinţele de siguranţă în exploatare se impun având în vedere vulnerabilitate fizică şi psihică accentuată a persoanelor bolnave. Se are în vedere, în special pentru activităţi vitale, asigurarea funcţionării instalaţiilor fără întrerupere la nivelurile de satisfacere a cerinţelor de consum - în principal prin capacităţi de rezervă în dotarea surselor termice. În cadrul spaţiilor destinate activităţilor medicale şi complementare (conform 3.6.2.1) cerinţa generală de asigurare a condiţiilor de igienă capătă un criteriu foarte strict de clasificare a încăperilor prin cerinţe de asepsie - lipsa de germeni, care trebuie satisfăcute. Instalaţiilor termice aferente acestor încăperi li se impun caracteristici constructive şi funcţionale cu atât mai stricte cu cât şi cerinţele de asepsie sunt mai ridicate (Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) 3.7.1. Instalaţii de încălzire centrală (5) Instalaţiile de încălzire au sarcina asigurării în încăperile unităţilor spitaliceşti a nivelurilor de temperatură recomandate pentru destinaţiile funcţionale ale respectivelor spaţii. (6) Modul de rezolvare a instalaţiilor se va intercondiţiona cu soluţia dotării spaţiilor respective cu instalaţiile de ventilare şi de climatizare. (7) Toate echipamentele de încălzire vor respecta cerinţele de calitate în construcţie igienică. 3.7.2. Spaţiile cu specific spitalicesc (1) Încăperile aflate în clasele de asepsie I şi II respectă parametrii specifici de condiţionare potrivit prevederilor din Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (2) Pentru aceste spaţii având condiţii cel puţin normale de asepsie sau în spaţii cu potenţial ridicat de contaminare, încălzirea se poate realiza atât prin instalaţii dotate cu elemente statice de încălzire funcţionând cu apă caldă de temperatură maximă de 50°C şi cu buna accesibilitate pentru eventuale curăţiri şi decontaminări. (3) În secţiile de spitalizare se respectă principiile de confort al utilizatorilor conform normativului I13. În camerele pentru pacienţi se respectă criteriile categoriei de ambianţă I din punct de vedere al confortului termic, acustic şi calităţii aerului. Celelalte spaţii respectă criteriile categoriei de ambianţă I din punct de vedere al confortului termic, acustic şi al calităţii aerului. (4) Pentru aceste spaţii, din punct de vedere termic, parametrii de confort se vor raporta la categoriile de ambianţă menţionate, conform normativului I13. (5) Instalaţiile de încălzire se proiectează conform normativului I13. Temperatura de calcul a aerului interior se alege, în funcţie de destinaţia încăperilor, conform Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (6) Pe măsura creşterii cerinţelor de asepsie ale spaţiilor se impun restricţii în ceea ce priveşte utilizarea convecţiei forţate cu recircularea aerului, dar şi a tipului constructiv de elemente încălzitoare. (7) Pentru încăperile cu cerinţe deosebite de asepsie din clasele I şi II (Tabelul 1: şi Tabelul 2: din Anexa A. Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) (8) Din punct de vedere al tipului constructiv, corpurile de încălzire trebuie să fie cât mai lise, fără elemente greu de curăţat, rezistente la produsele specifice de curăţenie şi dezinfecţie destinate unităţilor spitaliceşti. (9) Sistemele de suprafeţe statice de încălzire, pot acoperi nevoile de încălzire integral sau funcţionează în combinaţie cu sisteme centralizate de ventilare - tratare aer: (a) sistemele având corpuri de încălzire natural convective. se utilizează în spaţii cu cerinţe scăzute, dar şi normale sau chiar ridicate de asepsie - cu restricţii ca amplasare şi ca tip constructiv (accesibile şi uşor de curăţat - decontaminat). Este interzisă mascarea acestora. Se recomandă utilizarea apei calde la temperatură maximă de 50°C; (b) sistemele având suprafeţe radiante de pardoseală se pot utiliza în compartimentul de hidroterapie, cu o de temperatură maximă de 30°C. Dimensionarea acestora va respecta prevederile din reglementarea tehnică din normativul NP 031. (10) Toate sistemele de încălzire asigură posibilitatea reglării locale (în fiecare încăpere) sau individuale. Toate comenzile locale se integrează într-un sistem centralizat de monitorizare şi reglare automată. (11) Distribuţia agentului termic - apa caldă pentru încălzire, se realizează prin instalaţii adaptate tipurilor de elemente de încălzire folosite pe grupuri de încăperi servite, compatibile din punct de vedere al regimurilor de exploatare. (12) Dacă din studiul de conformare specific clădirilor cu consum de energie aproape zero, este permisă utilizarea centralelor termice pe gaz, atunci se limitează temperatura pe tur la 50°C, corespunzător funcţionării în regim de condensare. (13) Indiferent de sursa de încălzire, temperatura maximă admisibilă este 70°C. (14) Instalaţiile de distribuţie a apei calde cuprind racordurile de la sursa termică la puncte termice de preparare - distribuire şi de la acestea pe grupuri de distribuţie la echipamentele locale de încălzire posibil dotate cu armături de închidere, de reglare, de degazare şi de golire. (15) Punctele termice de preparare - distribuire secundară sunt dotate pe grupurile distincte de distribuţie cu armături de închidere, de dezaerisire şi de golire şi eventual cu armături de reglare, cu pompe de circulaţie (posibile diafragme) cu armături de reţinere şi cu aparatura de măsură şi de control. Echiparea indicată trebuie să asigure, automat, regimurile de debite şi de presiuni cu nivelurile de temperatură necesare la echipamentele locale de încălzire în condiţiile unei bune stabilităţi hidraulice, dar şi în condiţii normale şi sigure de supraveghere a funcţionării. 3.7.3. Condiţii generale de execuţie (1) Instalaţiile termice au în compunerea lor conducte, armături, recipiente, schimbătoare de căldură, echipamente de încălzire etc. care trebuie să corespundă din punct de vedere funcţional - presiune nominală, temperatură maximă, caracteristici şi performanţe funcţionale agenţilor termici utilizaţi. (2) În funcţie de materialele din care sunt fabricate elementele componente ale instalaţiilor rezultă măsuri specifice care trebuie avute în vedere. (3) Elementele componente ale instalaţiilor se protejează anticoroziv după necesităţi, se izolează specific condiţiilor de exploatare şi se finisează corespunzător caracterului aparent sau mascat al locului de montare. (4) Se subliniază interdicţia realizării de trasee de instalaţii cu accese necesare pentru montare, întreţinere-reparaţii etc. din spaţii cu cerinţe mai ridicate de igienă, şi de asepsie. (5) Punctele tehnice necesare se amplasează în aşa fel încât să fie cât mai apropiate de spaţiile deservite, fără să incomodeze activităţile de bază - medicale sau de altă natură. 3.7.4. Surse de energie termică (1) La proiectarea şi execuţia surselor de energie termică se va ţine cont de toate cerinţele şi exigenţele specifice pentru clădirile spitaliceşti amintite în normativul de faţă, precum şi de normativele, prescripţiile şi legislaţia în vigoare ce au ca obiect condiţiile tehnice şi administrative specifice privind realizarea acestor obiective. Pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale economie de energie termică se aplică prevederile din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, şi din metodologia de calcul Mc 001-2006. (2) Datorită exigenţelor în ceea ce priveşte furnizarea energiei termice, se recomandă pentru spitale adoptarea surselor de căldură independente, respectiv centrale şi/sau puncte termice proprii. (3) În contextul modernizării reţelelor de termoficare urbană, se acceptă utilizarea unor surse termice primare cu administrare străină - de tip termoficare urbană sau de zonă etc., chiar numai pentru satisfacerea unor anumite categorii de consumatori termici. (4) Se vor folosi atunci când este posibil, pentru respectarea cerinţelor de conformare energetică, echipamente pentru exploatarea surselor regenerabile de energie: pompe de căldură, panouri solare termice, pompe geotermale şi panouri fotovoltaice. (5) De asemeni la lucrări complexe, de amploare, se va lua în considerare şi posibilitatea realizării unor sisteme energetice integrate cu soluţii de cogenerare şi trigenerare. (6) Funcţie de structura funcţională a obiectivului spitalicesc şi în consecinţă, de structura consumatorilor de energie termică este necesară producerea următorilor agenţi termici: (a) apa caldă cu temperaturi până la 70°C pentru instalaţiile de încălzire centrală cu preparări ulterioare pentru realizarea apei calde corespunzătoare tipurilor de instalaţie de încălzire (prin corpuri statice convective, radiante etc.) şi pentru încălzirea aerului în cadrul sistemelor de ventilare - climatizare etc.; (b) apa caldă de consum, preparată centralizat în sistem mixt, pentru respectarea cerinţelor de conformare energetică, folosind cazane, pompe de căldură, panouri solare termice, geotermal şi electric; (c) consumuri termice speciale - încălziri de apă pentru compartimentul de hidroterapie preparată centralizat sau local în sistem mixt, pentru respectarea cerinţelor de conformare energetică, folosind cazane, pompe de căldură, panouri solare termice, geotermal şi electric; (d) în instalaţiile de tratare a aerului în spitale se utilizează abur curat de joasă presiune care se produce în generatoare electrice, locale - umidificatoare autogene. (7) Amplasarea şi realizarea punctelor de producere a energiei termice, trebuie să ţină cont de normativele specifice în vigoare, iar prin funcţionalitatea lor să nu afecteze îndeplinirea cerinţelor prezentate în normativ în privinţa desfăşurării normale a activităţilor medicale şi de tratament din cadrul spitalului. (8) În situaţii clar definite, care impun amplasarea punctelor de producere a energiei termice în clădiri independente, acestea se vor grupa cu alte spaţii tehnico-gospodăreşti (staţie hidrofor, centrala frigorifică, grup electrogen, post trafo, ateliere etc.). (9) Dimensionarea centralelor şi punctelor termice va respecta condiţiile de montare, exploatare şi întreţinere ca cerinţe ale producătorilor de echipamente şi prescripţiilor actelor normative în vigoare (normativ I13, şi normele Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR în vigoare.) (10) În vederea asigurării continuităţii în livrarea de energie termică se vor lua măsurile corespunzătoare, astfel încât să existe încă o sursă suplimentară pentru fiecare agent termic. (11) Consumurile de energie termică indicate, specifice obiectivelor spitaliceşti (niveluri de temperatură mai ridicate, sterilizări, utilizarea unor cote ridicate de aer proaspăt, consumuri ridicate de apă caldă de consum etc.), impun utilizarea unor soluţii energetice cât mai eficiente asociate cu soluţii diverse de recuperare a căldurii. (12) Asigurarea unui regim optimizat de funcţionare al surselor impune corelarea producţiei de energie termică cu nivelul de consum. Pentru aceasta se va asigura echiparea cu aparatură necesară şi control a parametrilor funcţionali şi dotarea cu aparatură de automatizare adecvată. (13) În sistemele de distribuţie ale apei se va urmări realizarea unor regimuri hidraulice şi termice adaptate necesităţilor de consum. Aceasta implică realizarea unor circuite separate pe consumatori individualizaţi ca regim funcţional, program, localizare în cadrul clădirii etc. echipate cu aparatură de măsură control şi automatizare corespunzătoare. (14) Producerea agenţilor termici impune apei de alimentare respectarea unor condiţii de calitate privind regimul chimic şi lipsa de impurităţi în special în vederea protejării armăturilor fine de reglare. În acest sens sursele termice vor fi dotate cu staţii de tratare (dedurizare, degazare etc.), şi armături de separare a impurităţilor, centrale şi/sau locale. Funcţionarea acestor echipamente va fi condusă automat cu ajutorul sistemului de management automat al sistemelor de instalaţii de tip BMS (Building Management System). 3.8. Instalaţii frigorifice (1) Dotarea cu instalaţii frigorifice este determinată de complexitatea funcţională şi gradul de echipare ale unităţilor spitaliceşti. 3.8.1. Instalaţiile frigorifice pentru depozitări reci (1) Constituie o categorie foarte diversă ca destinaţii de utilizare, capacităţi de depozitare, niveluri de răcire, tipuri de echipamente etc. în general în unităţile spitaliceşti depozitările reci necesită capacităţi foarte mici şi mici - până la nivel de cameră frigorifică de max. 15 mp pentru răciri şi congelări fără niveluri de frig profund legat în aplicaţii reduse şi complet izolate, şi cu utilizarea unor echipamente locale individuale de tip general - frigidere, congelatoare, dulapuri frigorifice şi camere frigorifice, dotate cu agregate de frig proprii cu condensatoare răcite cu aer. (2) Agenţii refrigeranţi utilizaţi trebuie să fie ecologici (GWP - potenţial de încălzire globală - scăzut, aşa cum este el definit de Regulamentul UE 517/2014) şi nu trebuie să fie toxici pentru om (clasa de siguranţă cel puţin A3, aşa cum este definită de ISO 817). (3) Agregatele frigorifice răcite cu aer, aferente echipamentelor de răcire se amplasează în spaţii adiacente încăperilor servite, bine ventilate şi izolate de spaţii cu cerinţe speciale din punct de vedere al zgomotului şi vibraţiilor (4) Pentru scopuri medicale, frigiderele sunt o dotare curentă a sălilor de tratamente, laboratoarelor şi farmaciei; pentru stoc de produse sterile la farmacii eventual se prevăd spaţii frigorifice majorate - dulap sau cameră frigorifică; băncile de sânge sau de ţesuturi se dotează cu frigidere, dulapuri frigorifice sau echipamente specializate; laboratoarele de analiză patologică pot fi dotate cu echipamente speciale; prosectura este dotată cu 1-3 camere frigorifice specializate pentru păstrarea cadavrelor max. 5 zile (la cca. -5°C). (5) Pentru scopuri alimentare - depozitarea materiilor prime, dar şi a unor produse finite, băuturi etc. la bucătării se realizează în frigidere, congelatoare, dulapuri şi camere frigorifice; oficiile alimentare, biberoneriile, bufetele, dar şi saloanele bolnavilor se dotează în mod curent cu frigidere; în unităţile spitaliceşti cu o dotare modernă depozitarea deşeurilor menajere (bloc alimentar) se realizează în camere frigorifice. 3.8.2. Instalaţii frigorifice pentru tratarea aerului (1) Cuprind instalaţii locale sau centrale de capacităţi şi tipuri diferite utilizate la răcire şi/sau dezumidificarea aerului în aparate locale sau în procese mai complexe de preparare a aerului în cadrul sistemelor de ventilare-tratare aer; utilizarea instalaţiilor frigorifice pentru scopuri de încălzire a aerului - în regim de pompă termică, are diverse aplicaţii locale - în echipamente locale de climatizare şi se pot utiliza la scară mai mare, de exemplu în recuperări de căldură în secvenţe de tratare a aerului dezumidificarea - reîncălzire. (2) Aparatele locale în sistem "split" pot avea o utilizare izolată, în situaţii în care sunt admise şi ventilo-convectoare, limitarea utilizării pe scară largă este determinată de inconvenientele de cost şi întreţinere. (3) Unităţi specializate compacte pot îndeplini tratări complexe ale aerului de introducere, cu satisfacerea cerinţelor de cel mai ridicat nivel în domeniu (pentru săli de operaţii etc.) inclusiv recuperări de căldură din aerul de evacuare. (4) Instalaţii locale independente frigotehnic de tratare a aerului se pot utiliza la săli de hidroterapie pentru controlul umidităţii aerului prin răcire cu dezumidificare şi reîncălzire cu utilizarea unei părţi din căldura de condensare, dar este necesar un echipament frigorific special cu reglarea repartizării sarcinii de condensare la două condensatoare complementare. (5) Agenţii refrigeranţi utilizaţi trebuie să fie ecologici (GWP - potenţial de încălzire globală - scăzut, aşa cum este el definit de Regulamentul UE 517/2014) şi nu trebuie să fie toxici pentru om (clasa de siguranţă A1, aşa cum este definită de ISO 817). Lista agenţilor recomandaţi este: R744, R448A, R449A, R452A*, R513A etc. (6) Circuitele frigorifice de legătură a evaporatoarelor cu unităţile exterioare compresor - condensator vor cuprinde în cazul sistemelor "split" - conducte de gaz aspirat şi conducte de lichid - cu echiparea specifică de armături, funcţie de capacitate şi de modul de reglare a capacităţii la evaporator şi compresor; conductele se izolează corespunzător temperaturilor agenţilor transportaţi - cele de lichid pe traseu exterior nu se izolează. (7) Unităţile spitaliceşti dotate cu mai multe sisteme de tratare, cu răcire - dezumidificare a aerului se preferă a fi prevăzute cu echipamente frigorifice centralizate, pentru preparare de apă răcită în vederea utilizării ca agent de răcire a aerului. Avantajele sistemului centralizat sunt de natură ecologică - cantitate mai redusă de agent frigorific şi centralizare a problemelor de amplasare a unor eventuale unităţi exterioare, de întreţinere - mai concentrată, de reducere a puterii electrice instalate şi de cost - peste o anumită capacitate frigorifică instalată. (8) Funcţie de modul de răcire al condensatoarelor, echipamentele de răcire a apei pot fi: (a) cu răcire cu apă - echipamente în general monobloc montate în centrala frigorifică şi având circuite cu apă de răcire echipate cu pompe şi turnuri de răcire; (b) cu răcire cu aer - condensatoare răcite cu aer montate la exterior racordate prin circuite de agent frigorific cu echipamentele de răcire a apei montate în centrala frigorifică; (c) cu răcire cu aer - echipamente monobloc montate la exterior; se golesc de apă în sezonul rece sau se utilizează în locul apei soluţie în amestec apă cu glicol; (9) Temperaturile nominale ale apei răcite utilizate ca agent de răcire în sistemele de ventilare - tratare aer în unităţile spitaliceşti sunt în general de min. 6°C/11°C; la agregatul de răcire se consideră temperaturi de min. 11°C/5,5°C; (10) Centrala frigorifică se amenajează în general într-un corp tehnico - gospodăresc împreună cu centrala termică. (11) Elementele componente ale instalaţiilor de apă răcită: conducte, armături, aparate etc. trebuie să răspundă din punct de vedere funcţional - presiune nominală, temperatură minimă - maximă, caracteristici şi performanţe funcţionale condiţiilor de exploatare; se protejează anticoroziv şi se izolează specific - fără contact direct cu elemente de susţinere metalice etc. (12) Turnurile de răcire se montează la exterior, sau în cazuri foarte speciale la interior, cu racordare la circuitul de aer la exterior - numai pentru instalaţii de capacităţi reduse este posibilă datorită debitelor mari de aer; în orice caz, amplasarea turnurilor de răcire se face cu luarea unor măsuri speciale de protecţie la zgomot a vecinătăţilor. Staţia de turnuri de răcire se racordează la canalizare pentru golire şi pentru purjare continuă şi se alimentează cu apă potabilă eventual tratată pentru acoperirea consumurilor de apă (evaporare, antrenare picături şi purjă continuă); conductele de apă de răcire se protejează de expunerea la razele soarelui şi se vor izola pe traseele aparente exterioare lungi. (13) Funcţie de capacitatea de răcire instalată, condiţiile de amplasare şi de realizare a centralei frigorifice, sunt necesare instalaţii de ventilare pentru avarie şi pentru evacuarea căldurii degajate. Pentru amenajarea centralei frigorifice se vor respecta prevederile din ISO 5149-1. 3.9. Instalaţii de gaze naturale şi fluide medicale 3.9.1. Instalaţii de gaze naturale (1) Instalaţiile de utilizare gaze naturale combustibile se proiectează în conformitate cu Normele tehnice de proiectare, execuţie şi exploatare gaze naturale - NTPEE. 3.9.2. Instalaţii de fluide medicale (1) Termenul de fluide medicale se compune din două categorii: gaze medicale şi respectiv produse fără statut care nu fac parte din prima categorie. (2) La rândul lor gazele medicale se împart în două categorii: (a) gaze medicinale pentru utilizare medicală (medicamente) - gaze sau amestec de gaze cu proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor umane, care pot fi utilizate sau administrate fie în vederea restabilirii, corectării sau modificării funcţiilor fiziologice prin exercitarea unei acţiuni farmacologice, imunologice sau metabolice sau pentru efectuarea unui diagnostic medical (oxigen, protoxid de azot, amestec de protoxid de azot şi oxigen medical, monoxid de azot (NO), aer reconstituit); (b) gaze pentru dispozitive medicale - gaz sau amestec de gaze destinate de către producător a fi utilizate pentru fiinţe umane în scopul: (i) diagnosticului, prevenirii, monitorizării, tratamentului sau ameliorării bolii; (ii) investigarea, înlocuirea sau modificarea anatomiei sau a unui proces fiziologic; (iii) controlul concepţiei. (3) Gazele pentru dispozitive medicale nu realizează acţiunea principală intenţionată în sau pe corpul uman prin mijloace farmacologice, imunologice sau metabolice, dar care gaz poate asista organismul în funcţionarea sa prin astfel de mijloace (dioxid de carbon, azot, heliu, gaze funcţionale - amestecuri de gaze utilizate pentru capacitate de difuzie). (4) Produsele fără statut care nu fac parte din prima categorie sunt fluide medicale care nu sunt folosite ca medicamente sau pentru folosirea dispozitivelor medicale (aer comprimat, aer aspirat - vacuum medical, gazele reziduale - de la pacienţii sub anestezie). (5) Sistemele de distribuţie ale fluidelor medicale în spitale trebuie să asigure o modalitate şi gură şi eficientă de furnizare ale acestora de la sursa de alimentare către unitatea terminală corespunzătoare. Sistemele de colectare şi eliminare a gazelor anestezice sunt destinate pentru a controla expunerea personalului medical şi a pacienţilor la gaze şi agenţi anestezici reziduali. (6) Sistemele de distribuţie ale fluidelor medicale în spitale se proiectează şi se execută în aşa fel încât să fie exclusă orice conexiune între sisteme diferite. Racordurile şi prizele de conectare trebuie să fie specifice fiecărui tip de fluid. Este obligatorie efectuarea unor teste pe parcursul execuţiei pentru a exclude posibilitatea existenţei unor interconexiuni între şi steme. (7) Sistemele de distribuţie ale fluidelor medicale pot fi extinse în spaţiile spitaliceşti nemedicale unde se utilizează/verifică/repară echipamente de respiraţie artificială (ventilare mecanică) sau instrumente chirurgicale (de exemplu: ateliere pentru echipamente electronice şi biomedicale, servicii de sterilizare), dar nu trebuie utilizate pentru alimentarea serviciilor de anatomie-patologică, a atelierelor generale sau a atelierelor pentru servicii mecanice. 3.9.3. Cerinţe de calitate pentru gaze medicinale (1) Gazele medicinale se supun reglementărilor specifice utilizării medicamentelor pentru uz uman. (2) Condiţiile de calitate şi metodele de analiză ale gazelor medicinale sunt descrise în Farmacopeea Europeană. Gazele medicinale lichefiate sau îmbuteliate trebuie să respecte din punct de vedere al calităţii cerinţele din secţiunile corespunzătoare din ediţia curentă a Farmacopeii Europene. (3) Calitatea aerului pentru uz medical, chirurgical şi sintetic precum şi aerul îmbogăţit cu oxigen este detaliată în standardul SR EN ISO 7396-1. Aerul pentru uz medical trebuie să respecte secţiunile corespunzătoare din ediţia curentă a Farmacopeii Europene. (4) Calitatea aerului comprimat medical distribuit prin conducte, conţinutul de particule, gradul de uscare şi concentraţia de impurităţi trebuie să respecte cerinţele indicate în SR EN ISO 7396-1, paragrafele 5.5.2.1 şi 5.5.2.4. (5) Sistemele care furnizează aer comprimat medical respirabil şi aer comprimat medical pentru acţionarea instrumentelor chirurgicale trebuie prevăzute cu filtre antibacteriene pentru a reduce riscul de contaminare microbiologică a aerului pentru uz medical. (6) Gradul de uscare al aerului medical livrat printr-un filtru antibacterian trebuie verificat în mod regulat (cel puţin o dată la trei luni) în punctul de testare. (7) Parametrii de calitate ai aerului comprimat medical furnizat de sistemele de compresoare trebuie verificaţi cel puţin o data pe an, în punctul de testare. (8) Metodele de testare şi verificare a calităţii gazelor medicale şi aerului pentru uz medical se vor adopta conform cu Farmacopeea Europeană. (9) Calitatea gazelor furnizate de staţiile de compresoare, concentratoarele de oxigen 93 şi staţiile de vacuum va fi în responsabilitatea instituţiei medicale. 3.9.4. Surse de alimentare (1) Sursele de alimentare cu fluide medicale se proiectează şi se execută astfel încât să asigure continuitatea alimentării unităţilor terminale în condiţii de utilizare normală şi în condiţii de prim defect. Condiţiile de prim defect înseamnă situaţia în care un singur mijloc de protecţie împotriva unui risc de siguranţă s-a defectat sau există o singură situaţie anormală externă. Întreruperea alimentării din cauza lucrărilor de întreţinere a unei surse de alimentare sau a unei componente aferente nu este considerată o situaţie de tip condiţie de prim defect. (2) Toate sistemele de alimentare cu fluide medicale (cu excepţia aerului sau azotului pentru acţionarea instrumentelor chirurgicale) trebuie să aibă în componenţă trei surse de alimentare şi anume o sursă primară, o sursă secundară şi o sursă de rezervă. (3) Sursa principală asigură continuu necesarul de gaze şi este dimensionată pentru cerinţa corespunzătoare consumului simultan maxim la parametri cantitativi şi calitativi impuşi. (4) Sursa secundară intervine în caz de avarie a sursei principale şi preia integral alimentarea consumatorilor la parametri impuşi. (5) Sursa de rezervă satisface cerinţa de gaze în situaţii de avarie ale surselor primară şi secundară precum şi local în cazul unor disfuncţionalităţi ale sistemului de distribuţie. (6) Sistemele alternative de organizare a surselor principale, secundare şi de rezervă sunt prezentate în Anexa A a standardului SR EN ISO 7396-1. (7) Tipurile, capacităţile şi locaţiile surselor de alimentare primare, locale şi de rezervă vor avea la bază atât parametrii de proiectare ai sistemului cât şi necesitatea asigurării securităţii alimentării identificată printr-o evaluare a riscului în etapa de planificare. (8) Evaluarea riscurilor se va face conform recomandărilor din Anexa F a standardului SR EN ISO 7396-1 sau a cerinţelor din SR EN ISO 14971 şi se va documenta în cadrul proiectului tehnic. 3.9.5. Unităţi terminale, unităţi de serviciu cu robinete zonale, panouri indicatoare pentru alarme locale, ansambluri de vane/robinete pentru conducte (1) Unităţile terminale reprezintă interfaţa dintre instalaţie şi utilizator. (2) Modul de amplasare, numărul şi tipul unităţilor terminale, ale unităţilor de serviciu cu robinete zonale, ale panourilor indicatoare pentru alarme locale, ale ansamblurilor de vane/robinete pentru conducte se face în conformitate cu SR EN ISO 7396-1. (3) Cerinţele de amplasare, necesitate şi tip ale unităţilor terminale, ale unităţilor de serviciu cu robinete zonale, ale panourilor indicatoare pentru alarme locale şi ale ansamblurilor de vane/robinete pentru conducte trebuie revizuite atunci când protocoalele medicale şi standardele o impun. 3.9.6. Reţele de distribuţie (1) Reţelele de distribuţie transportă fluidele medicale de la sursă la unităţile terminale. (2) Reţelele de distribuţie fluide medicale sunt dispozitive medicale iar firmele care proiectează, execută şi testează aceste reţele de fluide trebuie să deţină certificat de marcaj CE eliberat de un Organism Notificat, în conformitate cu cerinţele Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale. (3) Reţelele de distribuţie fluide medicale se pot proiecta într-o singură treaptă de presiune sau în mai multe după necesităţi. (4) Reţelele de distribuţie fluide medicale se proiectează inelare sau ramificate. În cazul reţelelor de distribuţie inelare se vor prevedea robinete pentru posibilitatea izolării unor tronsoane avariate. În cazul reţelelor de distribuţie ramificate trebuie să existe reţele de rezervă. (5) Ramurile principale de distribuţie sunt prevăzute cu robinete de secţionare de urgenţă şi cu sisteme de alarmare optice şi acustice. (6) Conductele de distribuţie fluide medicale se execută din ţevi şi fitinguri din cupru medical cu conţinut de carbon mai mic decât 32 mg/dmc, iar îmbinarea lor se face prin brazare cu electrozi de argint în flux continuu de azot, gaz inert. (7) Operatorii care realizează brazarea ţevilor de gaze medicale trebuie să fie calificaţi pentru această operaţie (8) Conductele de distribuţie fluide medicale se etichetează cu simbolul gazului transportat, cu codul de culoare şi cu sensul de curgere. Modalitatea de etichetare este descrisă în SR EN ISO 7396-1 cap. 10 Marcare şi cod de culori. (9) Dimensionarea şi proiectarea reţelelor de distribuţie se face în funcţie de programul de alimentare al unităţilor terminale, de debitele de calcul şi de presiunile de utilizare ale unităţilor terminale, de debitele maxime estimate pentru fiecare secţiune a sistemului de distribuţie şi de debitul total. (10) Proiectarea reţelelor de distribuţie se va face în conformitate cu cerinţele din SR EN ISO 7396-1 paragraful 4.4 Proiectarea sistemului. (11) Firmele care proiectează reţele de distribuţie trebuie să aibă implementat şi certificat sistemul de management al calităţii conform standardului SR EN ISO 13485, sistem de calitate pentru dispozitive medicale. 3.9.7. Tipuri de instalaţii şi moduri de utilizare (1) Oxigenul este utilizat pentru terapia respiratorie, pentru susţinerea funcţiilor vitale ale organismului precum şi în procedurile anestezice. (2) Aerul medicinal este utilizat în terapia respiratorie, în procedurile anestezice sau în amestec cu oxigenul, în cazul folosirii ventilatoarelor mecanice şi al aparatelor de anestezie. Aerul medicinal se poate utiliza şi sub formă de gaz propulsor pentru medicamentele nebulizate sau pentru agenţii de chimioterapie. (3) Aerul comprimat poate fi utilizat şi pentru a alimenta o varietate de instrumente chirurgicale şi alte dispozitive medicale (în acest sens se poate utiliza şi azotul). (4) Protoxidul de azot este utilizat în scopuri anestezice şi analgezice fiind amestecat cu aer, oxigen şi agenţi nebulizaţi. (5) Amestecul de heliu/oxigen este utilizat pentru tratarea pacienţilor cu obstrucţie respiratorie sau a căilor respiratorii, dar şi pentru ameliorarea simptomelor şi semnelor sindromului de detresă respiratorie. (6) Vidul medical este asigurat în majoritatea zonelor clinice prin intermediul staţiei de vacuum medical centralizat. Nu se recomanda utilizarea staţiei de aer comprimat medical pentru aspiraţia pe vacuum (trompa venturi) din cauza pericolului de contaminare a aerului respirabil. (7) Controlul expunerii personalului medical şi al pacienţilor la gazele anestezice reziduale (protoxid de azot) şi agenţii nebulizaţi se face prin instalarea sistemelor de purjare. Staţiile de vacuum medical nu se folosesc ca sursa pentru evacuarea gazelor anestezice. 3.9.8. Sisteme de alarmare şi avertizare (1) Sistemele de alarmare şi avertizare se prevăd pentru monitorizarea funcţionării sigure şi eficiente a unui sistem de distribuţie a fluidelor medicale. (2) Sistemele de alarmare şi avertizare monitorizează funcţionarea normală a sistemului de distribuţie prin intermediul indicatorilor vizuali. (3) Sistemele de alarmare şi avertizare emit avertismente vizuale şi sonore care semnalizează faptul că este necesară înlocuirea de rutină a buteliilor sau efectuarea altor manevre tehnice. (4) Sistemele de alarmare şi avertizare informează prin alarme de urgenţă vizuale şi sonore că au apărut condiţii anormale care pot necesita măsuri urgente de intervenţie din partea utilizatorului. 3.9.9. Instalare şi amplasare (1) Instalarea sistemelor de alimentare cu fluide medicale trebuie efectuată numai de firme specializate având domeniul de înregistrare şi atestare definit în mod corespunzător. (2) Modificarea şi extinderea instalaţiilor existente se face doar asigurându-se că toate secţiunile sistemului de distribuţie rămase în uz nu sunt contaminate şi alimentarea pacienţilor nu este compromisă; secţiunea care se modifică trebuie izolată fizic de secţiunea utilizată, închiderea robinetelor de izolare nefiind suficientă în acest scop. (3) Modificarea sistemelor existente poate afecta performanţa generală a sistemului. În cazul sistemelor mai vechi, capacitatea poate fi insuficientă pentru a permite sistemului să funcţioneze în siguranţă la debitele nominale şi în acest caz se va redimensiona. (4) Orice lucrare care implică lucrări de modificare, extindere sau întreţinere a unui sistem existent va face obiectul procedurii de autorizare a lucrărilor. (5) Demontarea şi tăierea conductelor şi echipamentelor de fluide medicale ce urmează a fi scoase din uz, pot reprezenta un pericol la fel de mare pentru siguranţa personalului medical şi a pacienţilor. Orice astfel de lucrări trebuie efectuate numai de către firme specializate şi atestate în domeniul fluidelor medicale. 3.9.10. Testare, verificare şi validare (1) Obiectivul validării şi verificării este de a se asigura că toate cerinţele necesare de siguranţă şi performanţă ale sistemelor de alimentare cu fluide medicale sunt îndeplinite. Procedurile de validare şi verificare vor fi aplicabile atât instalaţiilor noi, cât şi completărilor şi modificărilor instalaţiilor existente. 3.10. Gestionarea deşeurilor (2) Deşeurile solide rezultate din activitatea spitalelor sunt reprezentate de: (a) deşeuri reciclabile (necontaminate): (i) hârtie, ambalaje din carton; (ii) plastic (iii) sticlă; (iv) metal. (b) deşeuri nereciclabile: (i) deşeuri menajere (de la bucătărie, biberonerie, oficiile alimentare din secţiile medicale); (ii) deşeuri rezultate din activitatea medicală (deşeuri infecţioase, înţepătoare - tăietoare, deşeuri anatomo-patologice şi părţi anatomice, deşeuri chimice, deşeuri de medicamente etc.); (iii) deşeuri medicale contaminate radioactiv. (3) Gestiunea deşeurilor va respecta Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006. (4) Deşeurile reciclabile se colectează şi se depozitează distinct în funcţie de natura materialelor, asigurându-se condiţiile necesare de stocare temporară (spaţiu special amenajat) şi a celor igienico-sanitare, până la preluare şi respectiv valorificarea acestora. (5) Deşeurile medicale se procesează respectând OMS 1226 privind Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale care reglementează modul în care se realizează colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, acordând o atenţie deosebită deşeurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate. (6) Deşeurile medicale radioactive sunt gestionate cu respectarea prevederilor OG 11 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare precum şi normele privind managementul deşeurilor radioactive din domeniul securităţii şi siguranţei nucleare. 4. Criterii funcţional urbanistice privind amplasarea clădirilor spitaliceşti 4.1. Dimensionarea şi forma terenului (1) Suprafaţa de teren necesară unui spital este o variabilă în funcţie de următoarele considerente: (a) capacitatea spitalului (numărul de paturi); (b) profilul medical (bolile tratate şi durata medie de spitalizare specifică cazuisticii respective); (c) rangul ce îl va deţine spitalul în reţeaua de ocrotire a sănătăţii, respectiv numărul şi natura funcţiunilor medicale asociate funcţiunii de bază; (d) perspectivele de dezvoltare (extindere) ale acestuia, previzionate pe termen mediu şi lung; (e) rezolvarea spaţial funcţională preconizată (cu distribuţia funcţiunilor preponderent pe orizontală sau pe verticală, în sistem monobloc, pavilionar sau mixt); (f) condiţiile geo-fizice şi de microclimat proprii terenului de amplasament; (g) poziţia amplasamentului în cadrul localităţii. (2) Un indice folosit pentru determinarea suprafeţei de teren necesare unui spital este suprafaţa de teren aferentă unui pat de spitalizare, exprimată în mp/pat. Valoarea indicelui este de minim 75 mp/pat, în funcţie de considerentele prezentate la punctul 4.1. (1), astfel: (a) Pentru spitale soluţionate multietajat indicele poate varia de obicei între 75 şi 90 mp/pat; (b) Pentru spitale dezvoltate preponderent pe orizontală indicele poate varia de obicei între 120 şi 150 mp/pat. 4.2. Caracteristici geo-fizice ale terenului (1) Pentru amplasarea de spitale sunt recomandate terenurile plate sau cu pantă mai mică de 10%. 4.3. Condiţii privind calitatea aerului înconjurător în zona amplasamentului (1) Se interzice amplasarea în vecinătatea surselor de poluare în conformitate cu prevederile H.G. 525/1996 (Anexa 1- Art. 1.7) (2) Se vor prefera zonele aflate în apropierea parcurilor sau spaţiilor verzi. (3) Sunt contraindicate amplasamentele peste care vânturile dominante ar putea aduce emisii poluante din zone industriale, cele care au vecinătăţi neconvenabile, cu surse de zgomot, vibraţii sau mirosuri dezagreabile (cum ar fi: arterele de trafic intens, terenuri de sport, cazărmi, autogări, cinematografe, şcoli, pieţe alimentare, depozite de mărfuri etc.) sau vecinătăţi stresante psihic (cimitire, crematorii, servici de pompe funebre). 4.4. Amplasarea spitalelor în cadrul localităţilor (1) Amplasarea şi dimensionarea spitalelor în cadrul localităţilor va respecta prevederile Legii 351/2001 şi H.G. 525/1996 (Anexa 1- Art. 1.7, Anexa 2- Art. 2.2.3.) (2) Terenurile care întrunesc condiţiile favorabile amplasării de unităţi spitaliceşti trebuie avute în vedere şi prezervate ca destinaţie încă din faza întocmirii planului urbanistic general (PUG) al localităţii, corelat cu perspectivele de dezvoltare demografică şi urbanistică a acesteia pe termen mediu şi lung, precum şi cu repartiţia teritorială şi structura serviciilor medicale existente, respectiv previzionate ca necesar pentru viitor. (3) Pentru unităţile administrativ teritoriale cu peste 150.000 de locuitori, amplasamentele prezervate pentru construcţii spitaliceşti vor fi mai multe, distribuite echilibrat în teritoriu în funcţie de capacităţile preconizate pentru spitalele respective, de populaţia arondată, de distanţele convenabile de parcurs până la spital. (4) Pentru localităţile urbane de rangul II şi III, se recomandă gruparea construcţiilor spitaliceşti (chiar şi atunci când formează unităţi sanitare distincte) pe platforme special destinate sau pe terenuri situate în zone apropiate, pentru a asigura o bună cooperare între ele la nivelul serviciilor tehnico-medicale. (5) La amplasarea spitalelor se va asigura accesul carosabil în conformitate cu prevederile H.G. 525/1996 (Art. 25, Anexa 4 - Art. 4.7). Se va lua în considerare existenţa unei legături facile cu mijloacele de transport în comun, cu staţii în apropierea intrării în incinta spitalului. (6) În cazul amplasării spitalelor în afara localităţilor sau în zone periferice ale acestora se va asigura o bună legătură cu oraşul prin cel puţin două artere de circulaţie distincte, prevăzute cu mijloace de transport în comun. (7) În vecinătatea terenului destinat amplasării construcţiilor spitaliceşti vor fi asigurate toate reţelele edilitare de distribuţie a utilităţilor necesare spitalului, dimensionate corespunzător cel puţin la nivelul capacităţii preconizate pentru etapa iniţială, preliminând soluţiile tehnice de extindere a acestora, corelat cu etapele de dezvoltare viitoare a spitalului avute în vedere la stabilirea dimensiunilor terenului de amplasament. (8) Absenţa în zonă a unor sisteme publice de canalizare se acceptă în condiţiile prevăzute de Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1096/2021 pentru aprobarea normelor privind supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi profesional la radiaţii ionizante şi Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (9) Vor fi prevăzute locuri de parcare conform Hotărârii Guvernului nr. 525/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Anexa 5- Art. 5.7). Se recomandă să se asigure spaţii de parcare publice amplasate în vecinătatea spitalelor, care să permită descongestionarea incintei spitalului de circulaţia şi staţionarea autoturismelor vizitatorilor, aparţinătorilor şi pacienţilor ambulatori. (10) Clădirile pentru spitale nu se vor amplasa pe spaţiul din teren ocupate în subteran de galerii edilitare sau trasee pentru metrou. (11) Pentru spitale noi, se recomandă evitarea acelor amplasamente care, conform regulamentului local de urbanism, au condiţionări severe privind regimul de înălţime, aliniamentele sau se află în zone construite protejate sau de protecţie a monumentelor istorice, privind modalităţile de încadrare plastic - arhitecturală în cadrul construit existent (situri istorice, protejate). (12) Pentru spitale noi se vor asigura zonele de protecţie sanitară conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare. 4.5. Criterii de organizare funcţional-urbanistică a incintei sau a platformei spitaliceşti 4.5.1. Considerente generale (13) Incinta spitalicească (terenul aferent spitalului) este o prelungire în exterior a funcţiunilor proprii spitalului, organizarea ei fiind riguros determinată de modul de organizare spaţial-funcţională preconizat pentru clădirile principale şi anexele acestora. (14) Incinta spitalului trebuie să fie delimitată perimetral cu gard, astfel încât accesul să fie controlat. (15) Organizarea incintelor spitaliceşti va avea în vedere următoarele: (a) zonarea astfel încât sectoarele în care se desfăşoară activităţile medicale să fie separate de cele tehnice şi gospodăreşti; (b) prevederea de căi de acces pietonal şi pentru autovehicule; (c) delimitarea şi tratarea adecvată a sectoarelor ce necesită a fi protejate: cele în care se deplasează sau sunt cazaţi bolnavii şi cele în care se desfăşoară activităţi medicale sensibile faţă de factori externi perturbatori; (d) amplasarea construcţiilor în raport de relaţiile funcţionale dintre ele, dar şi condiţionat de caracteristicile sitului; (e) stabilirea soluţiilor de echipare cu utilităţi a incintei (staţii şi centrale proprii, reţele de distribuţie a diverşilor agenţi) în funcţie de cerinţele funcţionale şi modul de amplasare a clădirilor ce compun ansamblul, corelat cu rezolvările tehnice ale reţelelor edilitare existente în zona amplasamentului (racorduri, branşamente); (f) prezervarea (dacă terenul a fost astfel dimensionat) zonelor destinate dezvoltării (extinderii) ulterioare a funcţiunilor spitaliceşti, cu asigurarea modalităţilor de extindere a serviciilor de colectare a deşeurilor, circulaţiilor şi reţelelor de utilităţi; (g) asigurarea condiţiilor igienico-sanitare, a celor de protecţie a mediului, izolarea şi neutralizarea surselor de poluare proprii, organizarea stocării, prelucrării şi evacuării deşeurilor. 4.5.2. Zonificarea terenului de amplasament al spitalelor (1) Zonificarea incintei (terenul aferent spitalului) va ţine seama de următoarele criterii: (a) relaţionare cu organizarea interioară a clădirii; (b) separarea spaţiilor (sectoarelor) în care se desfăşoară funcţiuni incompatibile (cele cu specific medical faţă de cele tehnico-utilitare şi de colectare a deşeurilor); (c) protejarea sectoarelor în care se deplasează şi recrează bolnavii (categoria cea mai vulnerabilă faţă de riscuri) faţă de cele destinate altor activităţi; (d) gruparea accesurilor în clădiri şi a circulaţiilor pentru vehicule în funcţie de activităţile deservite şi delimitarea zonelor afectate de trafic şi manipulări de materiale, faţă de restul spaţiilor; (e) spitalele nou construite vor fi prevăzute cu o zonă verde de minimum 20mp/pat, conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare (Anexă 4, Art. 1, Pct. d). (f) amplasarea periferică şi grupată a sectoarelor din incintă în care au acces utilizatori externi (pacienţi ambulatori, vizitatori, studenţi, furnizori). (2) Principalele zone ce se delimitează în cadrul incintelor spitaliceşti sunt: (a) zona publică - partea incintei cuprinsă între accesul principal în incintă şi accesele principale în spital; în această zonă au acces cea mai mare parte a utilizatorilor (interni şi externi) şi a vehiculelor. (b) zona de serviciu - creată prin gruparea accesurilor, circulaţiilor şi platformelor aferente colectării deşeurilor sau construcţiilor sau tehnico - utilitare; (c) zona de recreere pentru bolnavi (parcul spitalului) - cuprinzând spaţiile verzi şi aleile de promenadă în aer liber rezervate pacienţilor; se va avea în vedere o relaţie cât mai directă între aceasta şi nodul de circulaţie verticală care deserveşte secţiile de spitalizare; (d) zone de protecţie - cuprinzând spaţiile plantate de protecţie a microclimatului şi alte zone restricţionate pentru protecţia unor funcţiuni (gospodăria de apă potabilă, vecinătăţi ale unităţilor nucleare etc). (3) La spitalele capacitate mare ca şi la cele cu funcţiuni asociate pot apărea două - trei zone publice, separate total sau parţial între ele (zone de acces distincte pentru sectorul de urgenţe, cel de învăţământ - cercetare, pentru staţia de salvare etc). (4) La spitalele cu secţie de boli infecţioase se va separa zona publică destinată acesteia de zona publică pentru restul spitalului. (5) În funcţie de amplasarea spitalelor şi/sau de asocierea altor funcţiuni poate apărea necesară delimitarea şi a altor zone, cum ar fi: zonă pentru creşterea şi întreţinerea animalelor de cercetare, zonă pentru heliport, zonă de locuinţe pentru personalul medical etc. 4.5.3. Orientarea clădirilor pe teren (1) Orientarea construcţiilor faţă de punctele cardinale va respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 525/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Anexa 3 - Art. 3.6). (2) Se va avea grijă ca prin poziţionarea reciprocă a clădirilor sau volumelor construite să nu se favorizeze crearea unor curenţi locali de aer care să afecteze zonele de circulaţie şi cazare a bolnavilor. (3) Se va evita practicarea accesurilor importante (cu flux mare de persoane) pe faţadele expuse vânturilor dominante. (4) Se interzice amplasarea coşurilor de fum (de la centrala termică, grup electrogen) sau a exhaustărilor de la centralele de ventilaţie în astfel de poziţii în care emisiile poluante ar putea fi direcţionate de vânturile dominante sau curenţii locali de aer spre faţadele spre care au ferestre încăperile sensibile ale sectoarelor medicale. (5) Fronturile de clădire cuprinzând saloane de bolnavi, săli de operaţie sau săli de naşteri se vor orienta spre vecinătăţile imediate cele mai favorabile (parcul bolnavilor, alte spaţii verzi, zone liniştite şi fără risc de poluare); acestea nu se vor orienta spre spaţii intens circulate, parcaje, curţi de serviciu, fără o distanţiere suficientă şi o protecţie prin spaţii intermediare plantate. 4.5.4. Distanţe între fronturi de clădiri şi cerinţe la compunerea ansamblurilor volumetrice (1) Distanţele între fronturile paralele, atunci când cel puţin unul are ferestre ale încăperilor în care sunt cazaţi bolnavi sau se desfăşoară activităţi medicale ce necesită iluminare directă, vor fi cel puţin 50% din înălţimea până la cornişă a frontului cu înălţime mai mare. (2) Nu se vor aşeza faţă în faţă, chiar dacă distanţele între fronturi sunt respectate, ferestre ale spaţiilor sau funcţiunilor care prezintă incompatibilităţi (saloane de bolnavi cu cabinete de explorări şi investigaţii, cu săli de operaţie, săli de naşteri, saloane de terapie intensivă, săli de autopsie şi zone de eliberare cadavre). (3) Se va evita ca imediat sub ferestrele saloanelor de bolnavi sau a spaţiilor cu funcţiuni medicale sensibile să se amplaseze terase, acoperişuri ori alte suprafeţe care pot acumula praf sau degaja radiaţii termice. 4.5.5. Distanţe faţă de limita de proprietate (1) Distanţele minime faţă de alte clădiri sau surse de nocivităţi de mediu vor asigura un perimetru de protecţie sanitară conform prevederilor legale în vigoare (Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare, Anexă, art. 14). (2) Distanţa între faţadele cu ferestre ale spaţiilor de cazare şi ale funcţiunilor medicale sensibile din punctul de vedere al condiţiilor igienico-sanitare şi marginile laterale şi posterioare ale incintei, dacă vecinătăţile sunt favorabile, va fi de minim 10 m. Această distanţă se poate reduce până la 3 m pentru faţadele cu ferestre ale clădirilor anexă tehnico-gospodăreşti sau administrative. 4.5.6. Regim de înălţime (1) Se recomandă evitarea dezvoltării pe înălţime a clădirilor spitaliceşti (chiar şi în cazul spitalelor de capacitate mare) datorită disfuncţionalităţilor induse de dependenţa excesivă faţă de mijloacele de transport pe verticală. 4.5.7. Circulaţiile interioare în incintă (terenul aferent spitalului) (1) Sistemul de circulaţii interioare ale incintei spitaliceşti se compune din: (a) alei exclusiv carosabile; (b) alei exclusiv pietonale şi trotuare; (c) alei mixte carosabile şi pietonale. (2) Dimensionarea aleilor carosabile se face în funcţie de trafic (fluxuri), de nevoile de staţionare, de gabaritele mijloacelor de transport utilizate. Lăţimea minimă a aleilor carosabile va respecta prevederile Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Anexa 4 - Art. 4.7.) (3) Se prevăd obligatoriu trotuare pietonale, pe o parte sau pe ambele părţi, la aleile carosabile de minim 7 m lăţime. Se recomandă prevederea unui trotuar la aleile de 3,5 m lăţime dacă conduc la intrarea de urgenţă sau la platforma pentru serviciile tehnico - gospodăreşti; se admite circulaţia pietonilor pe aleile carosabile de minim 4,0 m. (4) Pentru spitalele cu capacitate mai mare de 500 paturi, precum şi pentru spitalele cu o capacitate mai mică de 500 de paturi la care sunt asociate cu ambulatorii de specialitate integrate sau asociate, sau alte funcţiuni complementare, se recomandă separarea completă a aleilor pietonale de cele carosabile, cu deosebire în zona accesului pentru bolnavi, separare ce se va realiza fie prin stabilirea unui traseu distinct, fie prin prevederea unui spaţiu verde între trotuar şi carosabil. (5) Aleile pietonale destinate pentru plimbarea bolnavilor spitalizaţi, se vor soluţiona distinct de celelalte circulaţii, la distanţă de aleile sau platformele carosabile, precum şi de zonele în care se manipulează materiale şi echipamente, substanţe cu potenţial toxic, inflamabil sau exploziv. (6) Parcajele se vor amplasa cât mai grupat şi cât mai aproape de accesul în incintă. (7) Se recomandă ca pentru spitalele să se realizeze în incintă (atunci când aceasta permite) un punct de îmbarcare şi debarcare. Acesta este vizibil din trafic astfel încât şoferii să poată vedea dacă locurile pentru oprire sunt libere. Activitatea de îmbarcare sau debarcare se face pe o bandă distinctă de cele destinate traficului. 4.5.8. Amplasarea reţelelor de utilităţi în incintă (1) Clădirile spitaliceşti sunt alimentate şi legate între ele printr-o serie de reţele, în majoritate subterane, ce transportă utilităţi: (a) conducte de alimentare cu apă potabilă şi apă de incendiu; (b) conducte de canalizare cu cămine şi staţii de epurare a efluenţilor pe traseu; (c) reţele termice diversificate după temperatura şi presiunea agenţilor; (d) conducte de apă răcită; (e) reţele pentru gaze naturale; (f) reţele pentru oxigen şi aer comprimat; (g) reţele electrice de medie (înaltă) tensiune pentru alimentarea posturilor de transformare şi reţele de distribuţie pentru curenţi de joasă tensiune; (h) reţele de telecomunicaţii. (2) La amplasarea acestor reţele se vor avea în vedere: gruparea reţelelor asemenea şi sistematizarea traseelor pentru a afecta cât mai puţin din teren, respectarea condiţiilor specifice de alcătuire şi pozare, respectarea reglementărilor tehnice privind vecinătatea traseelor şi rezolvarea intersecţiilor. (3) În cazul spitalelor cu o capacitate de peste 500 de paturi, sau a platformelor spitaliceşti comune mai multor unităţi sanitare, se vor prevedea, pe traseele principale, galerii vizibile în care se vor monta toate reţelele care nu prezintă incompatibilităţi de amplasare în acest sistem. (4) Reţelele pentru utilităţi nu se vor amplasa sub aleile carosabile pentru a nu bloca circulaţia în incintă pe perioada intervenţiilor pentru reparaţii. (5) Coordonarea reţelelor exterioare de incintă se va realiza conform SR 8591. 4.5.9. Spaţii verzi (1) Vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate în interioriul incintei conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006 şi Hotărârii Guvernului nr. 525/1996, republicată, cu modificările ulterioare (Anexa 6 - Art. 6.5.1). 5. Cerinţe fundamentale 5.1. Considerente generale (2) Prezenta reglementare tehnică conţine prevederi pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor cu funcţiunea de spital în vederea îndeplinirii următoarelor cerinţe fundamentale, pe întreaga durată de utilizare: (a) rezistenţă mecanică şi stabilitate; (b) securitate la incendiu; (c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător; (d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare; (e) protecţie împotriva zgomotului; (f) economie de energie şi izolare termică; (g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale. 5.2. Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale "rezistenţă mecanică şi stabilitate" se aplică reglementările tehnice specifice împreună cu prevederile suplimentare date în acest paragraf. (2) Construcţiile pentru spitale se proiectează şi se execută astfel încât să preia toate acţiunile din timpul construcţiei sau exploatării, pentru stări limită ultime şi stări limită de serviciu, în acord cu prevederile codului de proiectare CR0. (3) Greutăţile specifice ale materialelor de construcţie şi ale materialelor depozitate, greutăţile proprii ale elementelor de construcţie şi încărcările utile pentru clădiri se stabilesc conform SR EN 1991-1-1. Greutăţile proprii ale echipamentelor medicale se stabilesc conform temei de proiectare a structurii. (4) Încărcările din zăpadă se stabilesc conform prevederilor codului de proiectare CR1- 1-3. (5) Încărcările din vânt se realizează conform prevederilor codului de proiectare CR1- 1-4. (6) Proiectarea la acţiunea seismică a elementelor structurale şi componentelor nestructurale se realizează conform prevederilor codului de proiectare P100-1. Valorile maxime ale factorilor de comportare se stabilesc considerând valoarea αu/α1 = 1,0. (7) În proiectarea seismică, stabilirea eforturilor şi deformaţiilor corespunzătoare stărilor limită se face utilizând şi metoda de calcul static neliniar sau metoda de calcul dinamic neliniar. (8) Structura se alcătuieşte astfel încât să se respecte criteriile privind regularitatea structurală în plan orizontal şi în plan vertical (elevaţie) date în codul de proiectare P100-1. (9) La proiectarea seismică a clădirilor încadrate în clasa I sau II de importanţă şi expunere la cutremur se recomandă utilizarea sistemelor de control al răspunsului structural, pentru limitarea degradărilor structurale şi nestructurale. (10) Sistemele structurale din beton armat alcătuite din plăci, stâlpi şi pereţi, individuali sau cuplaţi, fără cadre interioare sau perimetrale, nu sunt recomandate. (11) Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor sau elementelor structurale de beton se face în acord cu prevederile SR EN 1992-1-1. (12) Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor sau elementelor structurale de oţel se face în acord cu prevederile SR EN 1993-1-1. (13) Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor sau elementelor structurale compozite oţel-beton se face în acord cu prevederile SR EN 1994-1-1. (14) Pentru plăcile de beton clădirilor, indiferent de soluţia constructivă, clasele de expunere pentru proiectare se stabilesc conform SR EN 1992-1-1. (15) În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături neaderente deschiderea a fisurilor din beton cauzate de încărcările din combinaţia cvasi-permanentă se limitează la maxim 0,3 mm, indiferent de clasa de expunere. (16) În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături aderenţe încadrate în clasele de expunere XC2, XC3 sau XC4, deschiderea fisurilor din beton cauzate de încărcările din combinaţia frecventă se limitează la maxim 0,2 mm. În acest caz se face şi verificarea de decompresiune sub încărcările din combinaţia cvasi-permanentă. (17) În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături aderenţe încadrate în clasele de expunere XD1, XD2 sau XS1 se face verificarea de decompresiune sub încărcările din combinaţia frecventă. (18) Deformaţiile în direcţie verticală ale planşeelor de beton armat sau precomprimat sub încărcări gravitaţionale se limitează conform prevederilor SR EN 1992-1-1. (19) Deformaţia verticală maximă faţă de reazemele adiacente (săgeata) a grinzilor, plăcilor şi consolelor de beton armat sau precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/250 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul la calculul deformaţiei verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii. În cazul în care săgeata este compensată printr-o contrasăgeată, valoarea acesteia este mai mică decât 1/250 din deschidere. (20) Deformaţia verticală după execuţie a grinzilor, plăcilor şi consolelor din beton armat sau beton precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/500 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul în calculul deformaţiei verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii. (21) Limitările deformaţiilor verticale prevăzute la art. 5.2.(19) şi 5.2.(20) se respectă şi în cazul plăcilor compozite oţel-beton. (22) Sistemul structural se alege astfel încât să favorizeze adaptarea funcţionalităţii spaţiilor interioare în viitor. (23) Când amplasamentul permite, punctele termice, centralele termice, posturile de transformare şi staţiile de pompare se amplasează grupat sau separat în clădiri independente. (24) Instalaţiile a căror avariere seismică poate provoca incendii, explozii, scurgeri de abur sau de apă fierbinte de natură să pună în pericol siguranţa utilizatorilor se montează în afara saloanelor sau a căilor de evacuare. (25) Instalaţiile şi prinderile acestora se proiectează considerând deformaţiile orizontale ale clădirii la acţiunea cutremurului, pentru Starea Limită Ultimă şi Starea Limită de Serviciu. (26) Proiectarea seismică a componentelor nestructurale se face conform prevederilor codului de proiectare P100-1. La proiectarea clădirilor din clasa I sau II de importanţă şi expunere la cutremur se verifică acceleraţiile echipamentelor cu rol în asigurarea serviciului medical pentru înscrierea în limitele date în specificaţiile tehnice acestora. (27) În cazul clădirilor pentru spitale din clasa I de importantă-expunere sau în clasa II de importanţă-expunere se echipează seismic cu accelerometre digitale amplasate la: (a) planşeul de peste ultimul etaj al clădirii; (b) planşeul de la cota ± 0,00 al clădirii; (c) în câmp liber, la distanţă de minim 10 m de perimetrul exterior al amprentei clădirii pe teren. Instalarea accelerometrelor se face de către proprietarul clădirii. Întreţinerea şi exploatarea se face de către administratorul clădirii. Înregistrările obţinute în timpul cutremurelor cu magnitudinea mai mare sau egală cu 4,0, conform raportării Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, vor fi puse la dispoziţia autorităţii de reglementare în domeniul construcţiilor. 5.3. Securitate la incendiu (1) Cerinţa de calitate se asigură prin aplicarea prevederilor reglementărilor privind securitatea la incendiu a construcţiilor. (2) Nivelurile de stabilitate la incendiu, nivelurile de comportare la foc admise pentru toate elementele construcţiei precum şi alte precizări care sunt definitorii pentru acest domeniu sunt stipulate în normativul P118. (3) În stabilirea dimensiunilor minime ale căilor de evacuare şi ale golurilor cu rol în evacuarea utilizatorilor se vor avea în vedere atât prevederile normativului P118, cât şi cele de la subcapitolul 5.5. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare din prezentul normativ, aplicându-se condiţia cea mai restrictivă. (4) Sistemele şi materialele utilizate pentru asigurarea securităţii la incendiu vor respecta şi cerinţele specifice privind realizarea finisajelor pardoselilor, pereţilor şi tavanelor precizate la subcapitolul 3.3. Finisaje din prezentul normativ. 5.4. Igienă, sănătate şi mediu înconjurător (1) Cerinţele de calitate a construcţiilor în domeniul "Igienă, sănătate şi mediu înconjurător" se asigură prin aplicarea prevederilor din ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, a prevederilor din capitolul 3. Condiţii funcţionale şi de tehnologie medicală pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor din prezentul normativ, precum şi a subcapitolelor următoare. 5.4.1. Igiena vizuală (1) Pentru asigurarea iluminatului natural şi artificial se respectă prevederile din ordinele emise în domeniul sănătăţii publice şi cele din SR EN 12464-1. (2) În construcţiile spitaliceşti, în toate încăperile aferente sectorului de spitalizare, sectorului ambulatoriu, sectorului de investigaţii - explorări funcţionale, sectorului de terapie, serviciilor tehnico-medicale auxiliare, conducerii medicale şi administraţiei trebuie asigurată lumină naturală directă. (3) Pot face excepţie de la prevederile articolului 5.4.1.(2) încăperile în care se admite şi iluminare indirectă sau artificială cum sunt vestibulele, holurile, coridoarele secundare, depozitele, spaţiile tehnice, precum şi spaţiile medicale în care, prin natura serviciilor medicale oferite, iluminarea naturală este contraindicată. (4) Se mai pot accepta excepţii de la prevederile articolului 5.4.1.(2) în cazul încăperilor destinate personalului medical sau al sălilor de tratamente unde iluminarea indirectă se poate face prin pereţi vitraţi sau supralumină. (5) Laboratoarele trebuie protejate împotriva razelor solare printr-o orientare corespunzătoare şi prin elemente de umbrire, dar fără a utiliza sticle care să modifice culoarea luminii la interior. (6) Pentru limitarea sau evitarea efectului de orbire, acolo unde este cazul, se aplică măsuri compensatorii (măsuri de ecranare a lămpilor şi de dispunere corespunzătoare a acestora, alegerea de finisaje cu factori de reflexie corespunzători, dispunerea corpurilor de iluminat corespunzător cerinţelor specifice încăperilor etc.). 5.4.2. Igiena apei (1) Reglementările privind calitatea apei potabile şi monitorizarea acesteia sunt precizate în Legea nr. 458/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice şi în normativul I9. (2) Cantitatea de apă potabilă necesară va fi precizată prin tema de proiectare. Aceste date tehnice ţin seama de precizările din ordinele emise în domeniul sănătăţii publice şi nu vor fi mai mici decât valorile din Tabelul 1: Tabelul 1: Cantitatea de apă potabilă necesară
┌───────┬──────────────────┬─────┬─────┐
│ │ │Total│Total│
│ │ │apă │apă │
│Nr.crt.│Cantitatea de apă │litri│caldă│
│ │potabilă necesară │/pat/│litri│
│ │ │zi │/pat/│
│ │ │ │zi │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│1 │igiena bolnavilor │240 │110 │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│2 │igiena │40 │18 │
│ │personalului │ │ │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│3 │igiena lenjeriei │110 │50 │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│ │preparare hrană, │ │ │
│4 │igienă bloc │100 │45 │
│ │alimentar │ │ │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│ │igiena spaţiilor, │ │ │
│5 │mobilierului, │40 │18 │
│ │obiectelor │ │ │
│ │sanitare │ │ │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│ │preparare apă │ │ │
│ │sterilă pentru │ │ │
│ │spălare │ │ │
│6 │chirurgicală, apă │25 │11 │
│ │distilată, spălare│ │ │
│ │şi dezinfecţie │ │ │
│ │instrumentare │ │ │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│7 │utilizări │20 │8 │
│ │tehnologice │ │ │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│ │igienizare │ │ │
│ │platformă gunoi, │ │ │
│ │recipiente │ │ │
│8 │colectare │10-15│4 -7 │
│ │reziduri, │ │ │
│ │crematoriu şi │ │ │
│ │anexe │ │ │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│ │întreţinere căi │ │ │
│ │acces, spaţii │ │ │
│9 │exterioare, zone │10 │4 │
│ │de protecţie │ │ │
│ │sanitară │ │ │
├───────┼──────────────────┼─────┼─────┤
│ │necesităţi grup │ │ │
│10 │gospodăresc │25-30│11-13│
│ │(bucătării, │ │ │
│ │spălătorii) │ │ │
├───────┼──────────────────┼─────┴─────┤
│ │pierderi de apă în│ │
│11 │reţeaua de │cca 10% │
│ │distribuţie │ │
└───────┴──────────────────┴───────────┘
5.5. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare (1) Cerinţa privind siguranţa şi accesibilitatea în exploatare implică asigurarea protecţiei utilizatorilor în clădirile spitaliceşti împotriva riscului de accidentare şi conformarea corespunzătoare pentru utilizarea spaţiului atât de către persoanele valide, cât şi de către cele cu dizabilităţi. Cerinţa se aplică în toate spaţiile interioare şi exterioare aferente spitalului. (2) Cerinţa privind siguranţa şi accesibilitatea în exploatare implică respectarea prevederilor stipulate în reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin Legea nr. 10/1995 şi cele privind proiectarea şi executarea clădirilor de locuit şi social-culturale. (3) Accesurile în curtea spitalului, acolo unde este cazul, vor fi limitate ca număr (în funcţie de dimensiunile spitalului), vor avea porţi distincte pentru pietoni şi autovehicule, şi cu posibilitate de control, în vederea asigurării condiţiilor speciale de igienă, intimitate şi linişte, corespunzătoare spitalului. (4) Spitalele cu sector important de urgenţe medicale, dacă nu există alte prevederi în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, vor avea un acces distinct pentru ambulanţe, cât mai aproape de accesul corespunzător din clădire. În cazul amplasării unui heliport în spaţiul exterior spitalului se vor respecta reglementările din domeniul aeronauticii civile din România privind proiectarea şi exploatarea tehnică a acestora. Heliportul se amplasează în apropierea accesului pentru ambulanţe, legătura dintre heliport şi clădire realizând-se printr-o alee pietonală şi una carosabilă. (5) Circulaţiile în cadrul spaţiilor exterioare sau interioare aferente spitalului sunt stabilite în normativele NP 068 şi NP 051 şi în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice. Dacă nu există alte precizări specifice în normative şi în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, se respectă următoarele: (a) circulaţiile carosabile de acces către intrarea principală, către parcaje şi către intrarea serviciului de urgenţă vor fi prevăzute cu trotuare (pavate, înălţate faţă de carosabil, având bordura teşită); (b) pentru accesul de urgenţă (cazul spitalelor cu sector de urgenţă important) se va prevedea alee carosabilă distinctă (inclusiv pietonală) cât mai scurtă şi liberă de orice obstacol; (c) pe traseele de circulaţie, în zonele cu potenţial de accidentare şi în alte zone ce presupun staţionarea persoanelor vor fi prevăzute instalaţii de iluminare. (6) Prevederile specifice pentru accesul în clădirea spitalului, pentru fiecare compartiment în parte, sunt prezentate în normativul NP 051 şi în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, dimensionarea accesurilor în clădiri ţinând cont atât de necesităţile procesului medical, cât şi de cele privind evacuarea în caz de incendiu, alegându-se soluţia cea mai strictă. Accesurile în clădire pentru persoanele cu dizabilităţi se vor rezolva cu uşi în minimum două canaturi, fără praguri, având lăţimea liberă de min. 1,10 m pentru targă sau cărucior şi de min. 1,40 m pentru brancardă cu aparatură ataşată. Accesurile în holuri şi săli de aşteptare vor fi prevăzute cu spaţii tampon termic (windfang-uri). Accesurile pentru servicii tehnice şi aprovizionare se vor dimensiona în funcţie de cerinţele tehnologice. (7) În cazul în care nu există prevederi specifice în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, accesurile în clădire se vor diferenţia după următoarele criterii: (a) în funcţie de criteriile de igienă şi asepsie: (i) accesuri curate (internare bolnavi, sector urgenţă); (ii) accesuri neutre (personal medical, pacienţi ambulatori, vizitatori, aparţinători, studenţi, cercetători, aprovizionare farmacie, aparatură medicală); (iii) accesuri murdare (aprovizionare cu alimente, prosectură, staţii şi centrale termice, ateliere şi depozite gospodăreşti, platformă deşeuri); (b) în funcţie de tipul de intervenţie medicală: (i) acces consultaţii; (ii) acces internări; (iii) acces urgenţe (asigurat cu spaţiu de intrare acoperit şi închis lateral parţial - pentru descărcare ambulanţe); (c) în funcţie de categoriile de persoane sau produse cărora le sunt destinate: (i) acces persoane - bolnavi; (ii) acces personal medical şi paramedical; (iii) acces studenţi, cercetători; (iv) acces vizitatori, aparţinători; (v) accesuri produse: (vi) produse farmaceutice şi de uz medical; (vii) alimente; (viii) echipamente şi materiale de întreţinere; (ix) combustibili; (x) deşeuri; (xi) accesuri speciale; (xii) cadavre; (xiii) animale pentru cercetare; (xiv) substanţe radioactive; (xv) butelii de oxigen şi fluide medicinale; (d) în funcţie de profilul medical şi sectoarele deservite. (8) Pentru siguranţa pacienţilor spitalului - persoane cu capacităţile fizice diminuate de boală - se vor respecta, prin conceptul de organizare funcţională generală, următoarele cerinţe: (a) se va evita interferarea principalelor trasee de circulaţie (inclusiv a holurilor de aşteptare) utilizate de bolnavii spitalizaţi cu acele fluxuri de persoane şi materiale care prin specificul lor funcţional pot crea situaţii de risc, cum ar fi: (i) fluxurile de mare viteză proprii serviciului de urgenţă sau legăturii acestuia cu blocul operator central (în cazurile când serviciul de urgenţă nu are săli de operaţie proprii); (ii) fluxurile relativ aglomerate proprii sectorului de învăţământ (amfiteatre, săli de cursuri) sau sectorului de consultaţii pentru pacienţi (ambulatori); (iii) fluxurile de aprovizionare, cele cu manipulări importante de materiale sau cu densitate mare de mijloace de transport pe roţi (cărucioare, tărgi); (b) se interzice ca circulaţiile comune, pe care se deplasează în mod curent pacienţii, să traverseze servicii sau compartimente în care activităţile specifice presupun degajări de noxe, manipulări de substanţe nocive, risc de infectare sau iradiere precum: laboratoarele clinice, prosectura şi laboratorul de anatomie patologică, unităţile nucleare cu surse închise sau deschise, secţiile de bolnavi infecţioşi, compartimentele în care este necesară menţinerea unor condiţii stricte de igienă, asepsie, sterilitate (blocul operator, blocul de naşteri, farmacie, secţiile de terapie intensivă, arşi, nou-născuţi, pediatrie); (c) sistemul general de circulaţii orizontale (coridoare, holuri) trebuie să fie cât mai compact pentru scurtarea distanţelor de parcurs de către bolnavi şi de către personalul de îngrijire, trebuie să faciliteze o orientare uşoară la interiorul clădirii şi trebuie să asigure condiţii de deplasare favorabile şi sigure atât pentru persoane valide, cât şi pentru cele ce se deplasează cu diferite mijloace de transport pe roţi - cărucioare, tărgi, paturi: (i) traseele trebuie să fie drepte, fără accidente volumetrice pe parcurs (îngustări, decroşuri, cotituri bruşte şi intersecţii fără vizibilitate, praguri sau denivelări) (ii) traseele de circulaţie vor fi marcate cu semnale grafice vizibile indicând direcţiile spre diferitele compartimente şi localizarea acestora. (9) În interiorul compartimentelor spitaliceşti, dimensionarea căilor de circulaţie se va realiza în conformitate cu normativele NP 068, NP 051, P118 şi cu ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, alegându-se soluţia cea mai strictă. Conform aceloraşi normative şi ordine se stabileşte lăţimea coridoarelor şi lăţimea liberă a spaţiilor de circulaţie în toate încăperile în care au acces pacienţii, iar în cazul în care aceste nu sunt precizate se vor utiliza următoarele valori: (a) lăţimea liberă a coridoarelor principale în unităţile de îngrijire, diagnostic şi tratament va fi: (i) min. 2,20 m - pentru transport targă; (ii) min. 2,40 m - pentru transport pat cu rotile; (b) lăţimea liberă a coridoarelor cu zone de aşteptare de-a lungul pereţilor va fi: (i) min. 2,40 m - cu aşteptare pe o latură; (ii) min. 3,50 m - cu aşteptare pe două laturi; (c) lăţimea liberă a circulaţiei pentru pacienţi în fotoliu rulant, în încăperi: (i) min. 0,90 m - pentru deplasare în linie dreaptă; (ii) min. 1,50 m - pentru întoarcere în unghi drept sau spaţiu pentru manevră; (d) lăţimea liberă pentru circulaţia cu targa, în încăperi: (i) min. 0,70 m - deplasare în linie dreaptă; (ii) min. 1,80 m - întoarcere în unghi drept; (iii) min. 2,20 m - spaţiu pentru manevră. (10) Atunci când sunt realizate spaţii de aşteptare pe o parte sau pe două părţi ale coridorului principal, la o distanţă de maxim 10 m se va realiza o zonă liberă de 2,20 m lăţime şi 2,50 m lungime pentru a permite circulaţia în paralel a tărgilor şi a cărucioarelor rulante. (11) Dispunerea paturilor, într-un salon din cadrul oricărui compartiment spitalicesc, va respecta prevederile din ordinele emise în domeniul sănătăţii publice. În cazul în care nu există prevederi specifice pentru un spaţiu, paturile se vor dispune perpendicular pe perete şi vor fi libere pe ambele laturi lungi pentru a permite manevrarea bolnavului de către personalul de îngrijire, iar distanţa dintre paturi va respecta următoarele valori: (a) distanţa liberă între două paturi paralele va fi: (i) min. 0,70 m - în saloane obişnuite pentru adulţi (pentru acces cu targa); (ii) min. 0,90 m - în saloane pentru bolnavii ce se deplasează cu fotoliul rulant; (iii) min. 2,50 m - în saloane de terapie intensivă (pentru acces la aparatura medicală); (b) distanţa liberă între capul patului şi perete (aşezarea paturilor pe un front) va fi: (i) min. 1,20 m - paturi obişnuite; (ii) min. 1,35 m - paturi rulante; (c) distanţa liberă între capetele paturilor (aşezarea paturilor pe două fronturi) va fi: (i) min. 1,40 m - paturi obişnuite; (ii) min. 1,50 m - paturi rulante; (12) Zonele de aşteptare pentru pacienţi, dacă nu există alte prevederi în normativul P118 şi în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, se realizează în buzunare laterale traseului de circulaţie propriu zisă, pe cât posibil luminate natural, iar zonele de aşteptare pentru pacienţii grav bolnavi se amplasează în spaţii închise faţă de coridor şi faţă de celelalte zone de aşteptare. (13) Înălţimea liberă a încăperilor, calculată de la cota stratului de uzură al pardoselii până la cota finisajului care închide spaţiul la partea superioară, dacă nu este stabilită prin ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, va fi de: (a) min. 2,40 m - pe căile de circulaţie principale; (b) min. 2,80 m - în saloanele de bolnavi şi toate celelalte spaţii în care se desfăşoară activităţi medicale. (14) Gabaritele uşilor, dacă nu sunt precizate în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice sau, din considerente de evacuare, în normativul P118, vor fi de: (a) înălţimea liberă a uşilor curente - min. 2,04 m (b) lăţimea liberă a uşilor va fi: (i) min. 1,05 m - la saloane bolnavi; (ii) min. 1,40 m - la săli operaţii şi pe trasee pe care sunt căraţi bolnavi pe targa; (iii) min. 0,90 m - la spaţiile de diagnostic - tratament; (iv) min. 0,70 m - la grupuri sanitare pentru pacienţi valizi; (v) min. 0,80 m - la grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilităţi. (15) Uşile, dacă nu sunt alte precizări în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice sau, din considerente de evacuare, în normativul P118, se conformează după cum urmează: (a) pe traseele de circulaţie ale pacienţilor uşile vor fi vizibile, având înscrisuri privind destinaţia încăperilor, vor avea sisteme de acţionare simple, fără risc de blocare şi nu vor avea praguri; (b) prin modul de amplasare sau sensul de deschidere, uşile nu vor limita sau împiedica circulaţia, nu vor lovi persoanele care circulă sau îşi desfăşoară activitatea, nu se vor ciocni între ele la deschiderea concomitentă sau consecutivă; (c) uşile batante, precum şi uşile amplasate transversal pe traseele de circulaţie, vor avea geam la înălţimea corespunzătoare ochilor astfel încât să poată fi observate atât persoanele adulte, cât şi copii (inclusiv persoanele aflate în fotoliu rulant); (d) uşile integral din sticlă stratificată se vor proteja la partea inferioară cu bare sau grile metalice pentru a rezista şocurilor mecanice; (e) uşile care închid încăperi în care se utilizează surse de radiaţii se vor ecrana corespunzător şi vor purta marcaje sau semnalizări de atenţionare în conformitate cu prevederile din domeniul securităţii radiologice; (f) uşile care închid spaţii în care se lucrează cu substanţe ce degajă noxe vor avea prevăzute sisteme de etanşare şi vor purta marcaje de atenţionare sau de interzicere a accesului, după caz; (g) uşile culisante sau componentele culisante ale ghişeelor de relaţii cu publicul (pacienţii) vor fi asigurate împotriva ieşirii din ghidaje. (16) Mobilierul şi echipamentele medicale se amplasează şi se fixează astfel încât căderea, alunecarea sau răsturnarea să nu provoace pierderi de vieţi omeneşti, rănirea persoanelor sau să blocheze căile de evacuare. (17) Nodurile de circulaţie verticală se proiectează conform precizărilor din normativele NP 068, NP 063, GP 089, NP 051 şi, din considerente de evacuare, în normativul P118, alegându-se soluţia cea mai strictă. În cazul spitalelor, soluţia aleasă nu va avea valori mai mici decât cele prevăzute mai jos: (a) Pentru noduri pe care se realizează transportul persoanelor cu targa: (i) scări - lăţime liberă min. 1,40 m; (ii) podest - lăţime liberă min. 2,20 m; (b) înălţimea liberă de trecere pe sub scară: h = min. 2,40 m; (c) scările, indiferent de lăţimea liberă, vor avea mâna curentă pe ambele părţi (fixată pe parapet, balustradă sau pe perete). (18) Pentru asigurarea împotriva căderii în gol, pentru parapetul (balustrada) scării şi a ferestrelor, clădirea se conformează respectând prevederile normativului NP 063. În cazul spitalelor cu secţii de pediatrie şi neuropsihiatrie, ferestrele vor fi prevăzute cu sisteme antisuicid. (19) Ascensoarele, dacă nu sunt alte precizări în ordinele emise în domeniul sănătăţii publice sau, din considerente de evacuare, în normativul P118, se vor realiza după cum urmează: (a) dimensiunile cabinei vor fi: (i) min. 2,20 m lăţime; (ii) min. 2,70 m adâncime; (b) dimensiunile uşilor vor fi: (i) min. 1,40 m lăţime liberă; (ii) min. 2,05 m înălţime liberă; (c) uşile vor fi culisante cu deschidere - închidere automată; (d) dimensiunile platformei de acces în faţa ascensorului vor fi: (i) min. 2,50 x 3,30 - grupare pe un front; (ii) min. 2,50 x 540 - grupare pe două fronturi; (e) viteza de deplasare va fi max. 0,5 m/sec; (f) diferenţa de nivel între cabină şi palier va fi max. 2,5 cm; (g) finisajul cabinei va fi rezistent la şocuri, uşor de spălat şi dezinfectat şi nu va prezenta muchii tăioase, proeminente sau profiluri ce pot constitui o potenţială sursă de rănire; (h) la interiorul cabinei se va prevedea o mâna curentă de protecţie la h = 0,90m; (i) pentru caz de urgenţă va fi prevăzut buton de alarmare şi iluminat de siguranţă; (j) numărul de ascensoare se calculează în funcţie de structura medicală şi de numărul de paturi, considerând 1 ascensor/120 paturi cu condiţia ca orice spital, indiferent capacitate acestuia, să fie dotat cu minimum 2 ascensoare pentru utilizatori. 5.6. Protecţia împotriva zgomotului (1) Cerinţa privind protecţia împotriva zgomotului implică respectarea prevederilor stipulate în reglementările tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii. (2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior şi cel de la limita incintei, parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din interiorul clădirilor de tip spitalicesc şi măsurile pentru izolarea fonică a centralelor tehnice sunt precizate în normativul C 125, în SR EN 16798-1 şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare. (3) În stabilirea limitelor admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior şi cel de la limita incintei se vor avea în vedere atât prevederile din normativul C 125, cele ale standardului SR EN 16798-1 şi cele ale Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi cele din ordinele emise în domeniul sănătăţii publice, aplicându-se condiţia cea mai restrictivă. (4) Sistemele şi materialele utilizate pentru asigurarea protecţiei împotriva zgomotului vor respecta şi cerinţele specifice pentru pardoseli, pereţi şi tavane precizate la subcapitolul 3.3. Finisaje din prezentul normativ. 5.7. Economie de energie şi izolare termică (1) La proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor, pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale economie de energie şi izolare termică se aplică prevederile metodologiei de calcul Mc 001. (2) Parametrii interiori de calcul sunt specificaţi în subcapitolele dedicate climatizării, condiţionării şi încălzirii. (3) Sistemele şi materialele utilizate pentru asigurarea economiei de energie şi izolare termică vor respecta şi cerinţele specifice precizate la subcapitolul 3.3. Finisaje din prezentul normativ. (4) Se recomandă atingerea unor performanţe sporite de etanşeitate/permeabilitate la aer a anvelopei. Se recomandă efectuarea încercării de performanţă a anvelopei din punct de vedere al permeabilităţii la aer, gaze şi vapori conform SR EN ISO 9972. (5) Proiectarea elementelor de construcţie sub aspectul comportării la umezire cauzată de condensarea vaporilor de apă în interiorul lor, în scopul asigurării unui regim de umiditate normal în timpul exploatării construcţiilor se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice privind comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă. (6) Acumularea progresivă, de la un an la altul, a apei provenite din condensul vaporilor în interiorul elementelor de construcţie, în timpul exploatării lor, nu este admisă. 5.8. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale (1) La proiectarea clădirilor cu funcţiuni de spitale se va ţine seama şi de prevederile Legii nr. 372/2005, republicată, referitoare la obligaţia ca acestea să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. (2) Proiectarea construcţiilor noi cu funcţiunea de spital se face asigurându-se o parte din energie din surse regenerabile aşa cum este stipulat în Legea nr. 372/2005, republicată. (3) Evaluarea consumurilor energetice aferente clădirilor cu funcţiuni de spitale se face utilizând metodologia de calcul Mc 001. (4) Toate echipamente instalaţiilor aferente construcţiilor spitaliceşti cu rol în asigurarea de energie din surse regenerabile vor avea o integrare arhitecturală sau peisajeră, după caz. ANEXA A Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare (Anexă normativă) Tabelul 1: Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare - partea I
┌────┬──────────┬──────────────────┬──────────────────────┬────────────┬───────┬──────┬──────┬────────────┐
│ │ │ │ │ │Debit │ │ │ │
│ │ │ │ │ │minim │ │Nivel │Presiune │
│ │ │ │Parametrii aerului │Debit minim │aer │Trepte│de │diferenţială│
│ │ │ │interior │aer proaspăt│evacuat│de │zgomot│faţă de alte│
│ │ │ │ │ │pe │filtre│admis │încăperi din│
│ │ │ │ │ │obiect │ │dB(A) │bloc │
│Nr. │Clasa │Denumirea │ │ │mc/hmp │ │ │ │
│crt.│încăperii │încăperii ├───────────┬──────────┼─────┬──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │1 mp │ │ │ │ │ │
│ │ │ │Temperatură│Umiditate │supr.│1 mc │ │ │ │ │
│ │ │ │°C (min - │relativa │in │volum │ │ │ │ │
│ │ │ │max) │%u.r.*23) │plan │cameră│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │mc/ │mc/hmp│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │hmp │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│1 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│1 │ │Bloc operator │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│2 │Clasa de │Săli de operaţii │20-24 *2) │30-60 *3) │60 │20*4) │ │3 │40 *5)│pozitiv *6) │
│ │încăperi I│*1) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤Cerinţe ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│3 │deosebit │Rezervă arşi *9) │26-32 │60-95 │ │15*9) │ │3 │40 │pozitiv │
├────┤de ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ridicate │încăperi adiacente│ │ │ │ │ │ │ │ │
│4 │privind │pentru operaţii │21-24 │45-60 │45 │15 │ │3 │40 │ │
│ │asepsia │*10) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤N≤10 ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │germ/mc │Alte încăperi şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│5 │ │coridoare ale │22-26 │35-60 │30 │10 │ │3 │40 │ │
│ │ │sectorului bloc │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │operator │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│6 │ │Bloc operator │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│7 │ │Săli de operaţii │20-24 *2) │30-60 *3) │60 │20 *4)│ │3 │40 *5)│pozitiv │
│ │ │*11) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │încăperi adiacente│ │ │ │ │ │ │ │ │
│8 │ │pentru operaţii │21-24 │45-60 │30 │10 │ │3 │40 │ │
│ │ │*10) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Alte încăperi şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│9 │Clasa de │coridoare ale │22-26 │35-60 │30 │10 │ │3 │40 │ │
│ │încăperi │sectorului bloc │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │II Cerinţe│operator │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ridicate ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │privind │Sală de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│10 │asepsia │operaţii-accidente│20-24 *2) │30-60 *3) │45 │15 │ │3 │40 │pozitiv │
│ │N≤200 germ│/urgenţe (traume) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤/mc ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Serviciu de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│11 │ │anestezie şi │24-26 │35-60 │30 │10 │ │3 │35 │pozitiv │
│ │ │terapie intensivă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Anestezie şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│12 │ │terapie intensivă │24-26 │35-60 │30 │10 │ │3 │35 │pozitiv │
│ │ │(ATI) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│13 │ │Camere prematuri -│24-26 │35-60 │25 │8 │ │3 │35 │pozitiv │
│ │ │terapie intensivă │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│14 │ │Bloc de naşteri │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │*18) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│15 │Clasa de │Camere naşteri / │24-26 │50-60 │30 │10 │ │2 │40 │ │
│ │încăperi │post- partum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤III ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│16 │Cerinţe │Camere nou născuţi│24-26 │35-60 │25 │8 │ │2 │35 │ │
├────┤normale ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│17 │privind │Camere sugari │24-26 │35-60 │15 │5 │ │2 │35 │ │
├────┤asepsia ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│18 │N≤500 │Sector spitalizare│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤germ/mc ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│19 │ │Camere pacienţi │22-26 │cat.amb.I │10 │3 │ │2 │35 │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│20 │ │Camere de zi │21-26 │cat.amb.I │15 │5 │ │2 │40 │ │
│ │ │ │ │ │*13) │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│21 │ │Coridoare │20-26 │cat.amb.I │*14) │*14) │ │2 │40 │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│22 │ │Internări - │20-/ │cat.amb.II│ │2 │ │ │40 │ │
│ │ │externări │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│23 │ │Sector ambulator │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│24 │ │Ambulator │21-26 │cat.amb.II│ │4 │ │ │35 │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│25 │ │Cabinete medicale │22-26 │cat.amb.II│ │6 │ │ │35 │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│26 │ │UPU │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│27 │ │Unităţi primire │20-/ │cat.amb.II│ │4 │ │ │ │ │
│ │ │urgenţe │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Triaj / │ │ │ │ │ │ │ │ │
│28 │ │Decontaminare / │20-26 │cat.amb.II│12 │4 │ │2 │ │negativ │
│ │ │Camere aşteptare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│29 │ │Sector │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │investigaţii *18) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│30 │ │Rx-diagnoză *16) │22-26 │35-65 │15 │5 │ │2 │- │negativ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │*17) │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│31 │ │Angiografie │22-26 │35-65 │15 │5 │ │2 │45 │negativ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │*17) │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Unitate de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│32 │ │tomografie │22-26 │35-65 │15 │5 │ │2 │- │negativ │
│ │ │computerizată │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│33 │ │Laborator de │21-26 │35-65 │ │6 │ │2 │45 │negativ │
│ │ │medicina nucleară │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│34 │ │Laborator analize │21-26 │35-65 │ │6 │ │2 │45 │negativ │
│ │ │medicale *15) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│35 │ │Laborator anatomie│21-26 │35-65 │ │6 │ │2 │45 │negativ │
│ │ │patologică │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│36 │ │Explorări │21-26 │35-65 │15 │5 │ │2 │- │ │
│ │ │funcţionale │ │ │*13) │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│37 │ │Sector terapie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│38 │ │Rx-terapie *16) │22-26 │35-65 │15 │5 │ │2 │- │negativ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │*17) │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│39 │ │Hemodializă │21-26 │35-65 │ │ │ │2 │45 │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Recuperare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│40 │ │medicală şi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fizioterapie *18) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│41 │ │Cabine de │24-28 │cat.amb.II│ │ │50 │2 │50 │ │
│ │ │schimbare haine │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│42 │ │Hidroterapie │24-28 │cat.amb.II│ │6 │ │2 │50 │negativ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│43 │ │Camere pentru │22-/ │cat.amb.II│15 │5 │ │2 │50 │negativ │
│ │ │masaj │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│44 │ │Sală de gimnastică│20-/ │cat.amb.II│10 │3 │ │2 │50 │negativ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│45 │ │tehnicomedicale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │auxiliare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│46 │ │Centrală de │18-/ │cat.amb.I │20 │7 │ │2 │50 │negativ │
│ │ │sterilizare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│47 │ │Farmacie │20-/ │cat.amb.I │ │4 │ │ │- │pozitiv │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Prosectură │ │ │ │ │ │ │ │ │
│48 │ │(prelucrare │16*20)-22 │cat.amb.I │20 │7 │ │2 │45 │negativ │
│ │ │cadavre, autopsie)│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│49 │ │Conducere medicală│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi administraţie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│50 │ │Camere de odihnă │22-26 │cat.amb.II│10 │3 │70*12) │2 │35 │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│51 │ │Birouri │22-26 │cat.amb.II│ │6 │ │ │- │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│52 │ │Grupuri sanitare │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│53 │ │WC │20-/ │- │ │ │60 │ │- │negativ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│54 │ │Duşuri │24-/ │- │ │ │150 │ │- │negativ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│55 │ │Băi (la cadă) │24-/ │- │ │ │150 │ │- │negativ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│56 │ │Servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gospodăreşti │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│57 │ │Cameră lenjerie │10-/ │- │ │10 │ │ │- │negativ │
│ │ │murdară │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│58 │ │Cameră lenjerie │16-/ │- │ │2 │ │ │- │pozitiv │
│ │ │curată │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│59 │ │Ploscar │15-/ │- │ │10 │ │ │- │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│60 │ │Spălătorie/ │15-/ │- │ │10 │ │ │- │negativ │
│ │ │călcătorie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Staţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│61 │ │dezinfecţie │18-/ │- │20 │7 │ │2 │50 │negativ │
│ │ │(centrală paturi) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│62 │ │Bloc alimentar / │20-27 │- │ │2 │ │ │- │negativ │
│ │ │sală mese │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│63 │ │Sector infecţios │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Salon de izolare -│ │ │ │12 │ │ │ │ │
│64 │ │de contact /neutru│22-26 │cat.amb.I │3 │*22) │ │ │35 │*21) │
│ │ │*21) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Salon de izolare -│22-26 │cat.amb.I │3 │12 │ │ │35 │pozitiv │
│ │ │pro- tectivă │ │ │ │*22) │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Salon de izolare -│ │ │ │12 │ │ │ │ │
│ │ │strictă │22-26 │cat.amb.I │3 │*22) │ │ │35 │negativ │
│ │ │(carantină) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤Clasa de ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │încăperi │Salon de izolare -│ │cat. amb. │ │12 │ │ │ │ │
│ │IV │infecţii │22-26 │1+ *24) │3 │*22) │ │ │35 │negativ │
│ │Încăperi │aeropurtate │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤cu aer ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│65 │contaminat│Spaţiu de │- │- │ │10 │ │ │- │*21) │
│ │ │protecţie (SP) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│66 │ │Antecameră (A) │- │- │ │10 │ │ │- │*21) │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│67 │ │Modul şi +SP+A │22-26 │cat. amb. │ │12 │ │ │35 │*21) │
│ │ │ │ │1+ *24) │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Coridoare │20-26 │cat. amb. │*14) │*14) │ │2 │40 │ │
│ │ │ │ │*29) │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├──────────────────┼───────────┼──────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤
│ │ │Camere de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│68 │ │tratamente cu │- │- *25) │ │10 │ │2 │- │negativ │
│ │ │izotopi │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────┴──────────────────┴───────────┴──────────┴─────┴──────┴───────┴──────┴──────┴────────────┘
Tabelul 2: Cerinţe privind parametrii de proiectare şi funcţionare ale sistemelor de ventilare, climatizare şi condiţionare - partea II
┌────┬──────────┬─────────────┬───────┬────────────┬────────┬───────┬──────────────┬───────────┬─────────┐
│Nr. │Clasa │Denumirea │Zona │Zona │Zona │Zona │Treapta │Treapta │Treapta │
│crt.│încăperii │încăperii │curată*│intermediară│murdară*│neutră*│filtrare I │filtrare II│filtrare │
│ │ │ │19) │*19) │19) │19) │ │ │III │
├────┼──────────┼─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┬────────┼──┬────────┼────┬────┤
│1 │1 │2 │11 │12 │13 │14 │15 │16 │17│18 │19 │20 │
├────┼──────────┼─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│1 │ │Bloc operator│ │ │ │ │I5 │SR EN │I5│SR EN │SREN│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │IS016890│ │IS016890│1822│ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Săli de │ │ │ │ │M5, │ePM2.5> │ │ePM1> │H13/│ │
│2 │ │operaţii *1) │+ │ │ │ │F7*7)│70% │F9│85% │14 │ │
│ │Clasa de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │*8) │ │
├────┤încăperi I├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │Criterii │Rezervă arşi │ │ │ │ │M5, │ePM2.5> │ │ePM1> │H13/│ │
│3 │deosebit │*9) │+ │ │ │ │F7 │70% │F9│85% │14 │ │
│ │de │ │ │ │ │ │*7) │ │ │ │*8) │ │
├────┤ridicate ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │privind │Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│4 │asepsia │adiacente │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │H13 │ │
│ │N≤10 germ/│pentru │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
│ │mc │operaţii *10)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Alte încăperi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi coridoare │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │H13 │ │
│5 │ │ale │+ │ │ │ │F7 │70% │F9│85% │*8) │ │
│ │ │sectorului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │bloc operator│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│6 │ │Bloc operator│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤Clasa de ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │încăperi │Săli de │ │ │ │ │M5, │ePM2.5> │ │ePM1> │H13/│ │
│7 │II │operaţii *11)│+ │ │ │ │F7 │70% │F9│85% │14 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │*7) │ │ │ │*8) │ │
├────┼──────────┼─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Încăperi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│8 │ │adiacente │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │H13 │ │
│ │ │pentru │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
│ │ │operaţii *10)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Alte încăperi│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │şi coridoare │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│9 │ │ale │+ │ │ │ │F7 │70% │F9│85% │H13 │ │
│ │ │sectorului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │bloc operator│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Sală de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Criterii │operaţii- │ │ │ │ │M5, │ePM2.5> │ │ePM1> │H13 │ │
│10 │ridicate │accidente/ │+ │ │ │ │F7*7)│70% │F9│85% │*8) │ │
│ │privind │urgenţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │asepsia │(traume) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤N≤200 germ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │/mc │Serviciu de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│11 │ │anestezie şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │terapie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │intensivă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Anestezie şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│12 │ │terapie │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │H13 │ │
│ │ │intensivă │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
│ │ │(ATI) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Camere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│13 │ │prematuri - │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │H13 │ │
│ │ │terapie │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
│ │ │intensivă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Bloc de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│14 │ │naşteri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │*18) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Camere │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│15 │ │naşteri / │+ │ │ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │postpartum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│16 │ │Camere │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │nounăs- cuţi │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│17 │ │Camere sugari│+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│18 │ │Sector │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │spitalizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│19 │ │Camere │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │pacienţi │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│20 │ │Camere de zi │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│21 │ │Coridoare │+ │+ │ │+ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│22 │ │Internări - │ │ │ │+ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │externări │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│23 │ │Sector │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ambulator │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│24 │ │Ambulator │ │ │ │+ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│25 │ │Cabinete │ │+ │ │+ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │medicale │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│26 │ │UPU │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Unităţi │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│27 │ │primire │ │ │ │+ │M6 │50% │F8│80% │ │ │
│ │ │urgenţe │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Triaj/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│28 │ │Decontaminare│ │ │ │+ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │/Camere │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
│ │ │aşteptare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Sector │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│29 │ │investigaţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │*18) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│30 │ │Rx-diagnoză │+ │+ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │*16) │*16) │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│31 │ │Angiografie │+ *16) │+ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Unitate de │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│32 │ │tomografie │ │+ │ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │computerizată│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Laborator de │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│33 │ │medicina │ │+ │ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │nucleară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Laborator │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│34 │ │analize │ │+ │ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │medicale *15)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Laborator │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│35 │ │anatomie │ │+ │+ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │patologică │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│36 │ │Explorări │ │+ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │funcţionale │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│37 │Clasa de │Sector │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │încăperi │terapie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤III ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│38 │Criterii │Rx-terapie │+ *16) │+ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │normale │*16) │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤privind ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│39 │asepsia │Hemodializă │ │+ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │N≤500 germ│ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤/mc ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Recuperare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│40 │ │medicală şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │fizioterapie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │*18) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Cabine de │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│41 │ │schimbare │ │+ │ │+ │M6 │50% │F8│80% │ │ │
│ │ │haine │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│42 │ │Hidroterapie │ │+ │ │+ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│43 │ │Camere pentru│ │+ │ │+ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │masaj │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│44 │ │Sală de │ │+ │ │+ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │gimnastică │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│45 │ │tehnico- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │medicale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │auxiliare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│46 │ │Centrală de │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │sterilizare │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│47 │ │Farmacie │ │ │+ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Prosectură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│48 │ │(prelucrare │ │ │+ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │cadavre, │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
│ │ │autopsie) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Conducere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│49 │ │medicală şi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │administraţie│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│50 │ │Camere de │ │+ │ │ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │odihnă │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│51 │ │Birouri │ │+ │ │ │M6 │ePM2.5> │F8│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │50% │ │80% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│52 │ │Grupuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │sanitare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│53 │ │WC │ │ │+ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│54 │ │Duşuri │ │ │+ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│55 │ │Băi (la cadă)│ │ │+ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│56 │ │Servicii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │gospodăreşti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Cameră │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│57 │ │lenjerie │ │ │+ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │murdară │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Cameră │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│58 │ │lenjerie │ │ │+ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │curată │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│59 │ │Ploscar │ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Spălătorie/ │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│60 │ │călcă- │ │ │+ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │torie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Staţie de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│61 │ │dezin- fecţie│+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │(centrală │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
│ │ │paturi) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Bloc │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│62 │ │alimentar/ │ │ │+ │ │M6 │50% │F8│80% │ │ │
│ │ │sală mese │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│63 │ │Sector │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │infecţios │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Salon de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │izolare - de │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│64 │ │contact/ │+ │ │ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │neutru │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │*21) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Salon de │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │H13 │ │
│ │ │izolare - │+ │ │ │ │F7 │70% │F9│85% │*26)│ │
│ │ │protectivă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Salon de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │izolare - │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │H13 │ │
│ │ │strictă │ │ │ │ │ │70% │ │85% │*27)│ │
│ │Clasa de │(carantină) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤încăperi ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │IV │Salon de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │Încăperi │izolare - │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │H13 │ │
│ │cu aer │infecţii │ │ │ │ │ │70% │ │85% │*28)│ │
│ │contaminat│aeropurtate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Spaţiu de │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │ │ │
│65 │ │protecţie │+ │ │ │ │F7 │70% │F9│85% │ │ │
│ │ │(SP) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│66 │ │Antecameră │+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │(A) │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│67 │ │Modul SI+SP+A│+ │ │ │ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │H13 │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Coridoare │+ │+ │ │+ │F7 │ePM2.5> │F9│ePM1> │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │70% │ │85% │ │ │
├────┤ ├─────────────┼───────┼────────────┼────────┼───────┼─────┼────────┼──┼────────┼────┼────┤
│ │ │Camere de │ │ │ │ │ │ePM2.5> │ │ePM1> │H13 │H14 │
│68 │ │tratamente cu│ │+ │ │ │F7 │70% │F9│85% │*28)│*28)│
│ │ │izotopi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────┴─────────────┴───────┴────────────┴────────┴───────┴─────┴────────┴──┴────────┴────┴────┘
Note: 1) Clasa I de încăperi cuprinde: încăperi pentru transplanturi, protezare articulară, operaţii de inimă, citoscopie, operaţii de cezariană etc. oriunde se practică proceduri invazive sub anestezie generală/regională bloc, intravenoasă, spinală sau epidurală sau gazoasă şi/sau suport al funcţiilor vitale. Pentru imunosuprimare, leucemie, citostază, tratament arşi grav etc., se dau valori sub 5 germ/mp în unele standarde. Se recomandă dotarea blocurilor operatorii: a) cu precădere pentru compartimentele de transplant, mari arşi, chirurgie pe cord deschis, imu- nodepresaţi b) a serviciilor de terapie intensivă şi a unităţilor de prematuri cu instalaţii de tratare specială a aerului (în cazul în care spitalul nu este încă dotat cu astfel de instalaţii). Instalaţia specială de tratare a aerului din dotarea compartimentelor menţionate va trebui să funcţioneze cu 100% introducere aer proaspăt şi 3 trepte de filtrare, din care ultima treaptă prin filtru de tip HEPA sau superior. A se consulta clasificarea camerelor curate şi a filtrelor în concordanţă cu SR EN ISO 14644 şi normativul I5. 2) Conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare Art. 9, aliniatul 6d) intervalul de temperaturi recomandat este de 20-22°C, alte valori apropiate pot fi însă cerute în funcţie de natura operaţiilor. Cercetările au arătat influenţa îmbrăcămintei şi nivelului de activitate asupra confortului termic, astfel că asistenţii, anesteziştii (23- 24°C) şi pacienţii (24.5-25.5°C) resimt mai confortabil temperaturile de la limita superioară, iar chirurgii la limita inferioară (18-19°C). O temperatură mai mare de 23-24°C nu este bine tolerată de chirurgi. La o temperatură de sub 20 °C poate apărea riscul de hipotermie pentru pacienţi. 3) Conform Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Anexa 4, Art. 9, aliniatul 6d). Intervalul de umidităţi relative diferă în alte norme, dar limita maximă admisibilă de 60% este universală, impusă de evitarea riscului proliferării bacteriilor, coagulării sângelui, disconfortul personalului medical, cu excepţia marilor arşi. 4) Deşi puţine ţări au adoptat valori globale de contaminare microbiană în blocuri de operaţie ventilate, normele recomandă o valoare minimă de 20 schimburi orare [h^-1] pentru a obţine 50-150 "Colony Forming Units (CFU)/ mc" de unde rezultă în medie clasa II de încăperi, şi în funcţie de treptele de filtrare şi de tipurile de filtre se încadrează în clasa I. Conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Art. 9, aliniatul 2 : viteza fluxului de aer printr-o uşă deschisă trebuie să fie de 0,28-0,47 m/s. Vitezele se referă la menţinerea regimului de depresiune, ele sunt asigurate dacă delta p min este 5%. 5) Trebuie ţinut cont însă şi caracteristicile echipamentelor din dotare. 6) Nivelul presiunii diferenţiale între spaţiile adiacente, în cadrul încăperilor din clasa I şi II va fi de maxim 10-20 Pa. 7) Clasificarea actuală e în concordanţă cu normativul I5 şi standardul pe părţi SR EN 1822 (HEPA E10-E114, ULPA -U15); De asemenea se utilizează standardul EUROVENT 4/5 (EU1- EU9 corespunde normativului I5; EU10-EU15 corespunde lui SR EN 1822). Se poate utiliza SR EN ISO 16890 în paralel cu normativul I5. 8) Clasificarea actuală e în concordanţă cu normativul I5 şi standardul pe părţi SR EN 1822 (HEPA E10-E114, ULPA -U15). De asemenea, se utilizează standardul EUROVENT 4/5 (EU1- EU9 corespunde normativului I5; EU10-EU15 corespunde lui SR EN 1822). Se poate utiliza standardul pe părţi SR EN ISO 16890 în paralel cu normativul I5. 9) Ordin privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 476/2017 privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri, cu modificările şi completările ulterioare (Anexa 1). Stările aerului interior pentru arşi reprezintă condiţii de microclimat speciale. 10) Camere pregătire medici, zone tampon substerile, alte zone pentru instrumentar 11) Clasa II de încăperi cuprinde: angiografie, broncoscopie, operaţii laser pentru ochi, adică săli de operaţii hibrid cu imagistică, Se poate accepta recirculare parţială. Cu decontaminare UV. Procentul de aer recirculat maxim 50%. 12) Valoare convenţională minimă pt. boli interne. Se pot stabili valori majorate pentru cazuri justificate, din condiţii de igienă şi sănătate; 70 mc/h/persoana: camere pacienţi, camere de zi, camere de odihna 13) Numai în cazul în care este folosit permanent ca încăpere de lucru; sau camere personal sau camere de gardă 14) După necesităţi 15) Laborator analize medicale poate fi general, bacteriologic, biochimic, citologic, histologic, microbiologic etc. 16) Rx-diagnoză : mamografie, limfografie; tomografie computerizată CT, Catetere şi raze X şi RMN - imagistică prin rezonanţă magnetică, dacă e sală de operaţii e inclusă în zona curată 17) Dacă e sală de operaţie hibridă, atunci regimul de presiune va fi pozitiv 18) Din SR EN 16798-1 - Tabel A 2.1 - temperaturi interioare convenţionale de calcul pentru încălzire 19) Zonarea funcţională conform reglementărilor din Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006. 20) Dacă este vorba despre un spaţiu cu destinaţie morga, atunci valoarea va fi de 5°C 21) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare, art.9, aliniatul 9a - poate fi cameră presurizată standard/ cu presiune negativă/cu presiune pozitivă. Pentru saloanele de izolare - presurizate negativ, se presurizează negativ faţă de antecameră care la rândul ei se presurizează negativ faţă de coridor. Pentru saloanele de izolare - presurizate pozitiv, se presurizează pozitiv faţă de antecameră care la rândul ei se presurizează pozitiv faţă de coridor. 22) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 914/2006, cu modificările şi completările ulterioare, art.9 aliniatul 8d - 12 schimburi orare sau 145 [l/s/pacient] 23) Pentru blocurile de operaţii, serviciul ATI şi blocul de naşteri se face condiţionarea umidităţii. Pentru restul sectoarelor se respectă prevederile normativului I5, privind categoriile de ambianţă şi nu se recomandă controlul umidităţii. 24) Condiţiile speciale de temperatură şi umiditate pentru secţia de TBC. 25) Se vor adopta condiţii interioare specifice echipamentelor utilizate. 26) Doar pe reţeaua de introducere; 27) Pe reţeaua de introducere şi evacuare; 28) Doar pe reţeaua de evacuare 29) Categoriile de ambianţă - din SR EN 16798-1. ANEXA B Scheme funcţionale privind principalele compartimente şi sectoare (Anexă informativă) B.1. Schemă spitalizare secţie adulţi (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) B.2. Schemă spitalizare secţie pediatrie (0-3, 3-6, 6-14 ani) (a se vedea imaginea asociată) B.3. Schemă spitalizare secţie obstetrică fiziologică şi nou născuţi (a se vedea imaginea asociată) B.4. Schemă medicină nucleară (a se vedea imaginea asociată) B.5. Schemă bloc operator mic (a se vedea imaginea asociată) B.6. Schemă bloc operator mare - Partea 1 (a se vedea imaginea asociată) B.7. Schemă bloc operator mare - Partea 2 (a se vedea imaginea asociată) B.8. Schemă servici de anestezie - terapie intensivă (ATI) (a se vedea imaginea asociată) B.9. Schemă bloc naşteri (a se vedea imaginea asociată) B.10. Schemă laborator analize medicale (a se vedea imaginea asociată) B.11. Schemă laborator anatomie patologică (a se vedea imaginea asociată) B.12. Schemă laborator recuperare medicală (a se vedea imaginea asociată) B.13. Schemă farmacie cu circuit închis (a se vedea imaginea asociată) B.14. Schemă bloc alimentar (a se vedea imaginea asociată) B.15. Schemă radioterapie (a se vedea imaginea asociată) B.16. Schemă modul imagistică (a se vedea imaginea asociată) B.17. Schemă conexiuni între departamente (a se vedea imaginea asociată) B.18. Schemă salon adulţi - persoane cu dizabilităţi (a se vedea imaginea asociată) B.19 Schemă salon copii - persoane cu dizabilităţi (a se vedea imaginea asociată) B.20. Schemă salon adulţi (a se vedea imaginea asociată) B.21. Schemă rezervă cu grup sanitar (a se vedea imaginea asociată) B.22. Schemă salon ATI (a se vedea imaginea asociată) B.23. Schemă rezervă ATI (a se vedea imaginea asociată) ANEXA C Recomandări (Anexă informativă) C.1. Recomandări generale de proiectare (1) Spitalul este un program cu un grad ridicat de complexitate generat: (a) de cerinţele şi nevoile specifice de configurare a spaţiilor şi compartimentelor, de cerinţele şi nevoile specifice de relaţionare a spaţiilor, de nevoia asigurării condiţiilor igienico-sanitare; (b) de echipamentele şi tehnologiile utilizate în diagnostic şi tratament ce impun performanţe superioare din punct de vedere arhitectural, structural şi al instalaţiilor; (c) de vulnerabilitatea deosebită a utilizatorilor principali ai clădirii - persoane cu diferite afecţiuni, aflate în general în situaţii de dizabilitate temporară sau permanentă, care devin mai expuse unor riscuri ce pot surveni în timpul exploatării clădirii şi instalaţiilor; (d) de cerinţa ca unităţile sanitare să se menţină în funcţiune, la parametri adecvaţi asigurării asistenţei medicale înalt calificate şi eficiente, inclusiv în caz de calamitate sau dezastru. (2) Dat fiind gradul de complexitate al construcţiilor spitaliceşti se recomandă ca proiectarea acestora să se facă de către proiectanţi specialişti (arhitecţi şi ingineri) cu experienţă în domeniul proiectării de spitale şi în domeniul tehnologiilor complexe implicate de asistenţa medicală contemporană, sau ca astfel de specialişti să facă parte din echipa de elaborare cel puţin în calitate de consultanţi. (3) Se recomandă ca proiectarea spitalelor să fie realizată în sisteme de tip BIM (Building Information Modelling) datorită complexităţii sistemelor implicate în fiecare dintre specialităţile ce contribuie în procesul de proiectare şi necesităţii de coordonare a acestora. (4) Se recomandă ca în proiectarea spitalelor să se implementeze elemente considerate a susţine procesul de vindecare: elemente de configurare spaţial-volumetrică, rezolvări arhitecturale şi, acolo unde este posibil, inclusiv amenajări peisajere. (5) Se recomandă ca arhitectura clădirii spitaliceşti să fie tratată drept element ce contribuie la transmiterea unui sentiment de încredere faţă de activităţile desfăşurate în interior, astfel conducând la o percepţie pozitivă a celor ce o utilizează în calitate de pacienţi sau aparţinători. (6) Rezolvarea spaţiului interior se recomandă a avea în vedere dezvoltarea unui mediu de lucru şi utilizare care să reducă factori de stres fizic şi emoţional (de exemplu prin prevederea accesului la lumină naturală inclusiv în anumite spaţii anexă sau de odihnă, prin utilizarea culorilor), precum şi dezvoltarea unor relaţii între personal medical- pacienţi, dar şi personal medical-însoţitori/aparţinători/vizitatori care să contribuie la înţelegerea problemelor specifice fiecărei categorii de utilizatori, conducând la empatie. (7) Se recomandă ca în rezolvarea spaţiilor verzi din incintă să se includă spaţii amenajate de odihnă adresate utilizatorilor spitalului dar şi vizitatorilor sau aparţinătorilor. (8) Fără a afecta cerinţele de intimitate sau control, clădirea poate fi astfel rezolvată încât să dezvolte un dialog cu exteriorul în ideea promovării/susţinerii unei vieţi sănătoase, dar şi a transmiterii unei imagini pozitive asupra activităţii din interior - a ideii de ajutor profesionist în prevenţie, tratare, vindecare a unor afecţiuni diverse; astfel pot fi propuse inclusiv spaţii de desfăşurare a unor activităţi/evenimente cu public din afară. (9) Atât spaţiile exterioare, cât şi cele interioare se recomandă să fie astfel rezolvate încât orientarea utilizatorilor în spaţiu să se facă facil. (10) În rezolvarea spaţiului interior ar trebui să se ţină cont de nevoile de intimitate (vizuală, acustică), promovând demnitatea şi respectarea valorilor socio-culturale ale tuturor categoriilor de utilizatori. (11) Spitalele sunt unităţi sanitare pentru care se pune periodic problema modificării, modernizării şi chiar a expansiunii ca urmare a: (a) progresului tehnologic rapid; (b) descoperirilor şi inovaţiilor în tratarea unor boli diverse; (c) diversificării serviciilor medicale; (d) modificării structurii demografice şi a nevoilor populaţiei deservite de structura medicală. (12) Având în vedere necesităţile de modificare/modernizare se recomandă să se acorde o atenţie deosebită, încă din faza de proiectare, flexibilităţii, adaptabilităţii şi posibilităţilor ulterioare de expansiune, stabilind, în urma unor scenarii, zonele funcţionale pentru care sunt probabile viitoare extinderi ale suprafeţelor construite (de regulă în sectorul compartimentelor de diagnostic şi tratament) şi să se opteze pentru soluţia arhitecturală care va permite conectarea coerentă a extinderilor la ansamblul de circuite funcţionale. (13) Modernizările şi extinderile ar trebui să se poată face fără afectarea bunei funcţionări a spitalului şi fără perturbarea activităţilor desfăşurate în compartimentele alăturate zonei pe care se intervine. (14) Se recomandă analizarea unor soluţii flexibile de utilizare a spaţiilor care să permită desfăşurări decalate în timp a unor activităţi compatibile (spaţii multifuncţionale sau cu utilizări mixte), precum şi a unor compartimentări flexibile, acolo unde este posibil. (15) Deşi spaţiile sociale şi anexe pentru medici, pacienţi, aparţinători, vizitatori nu sunt o prioritate faţă de cele ce fac obiectul efectiv al clădirii spitaliceşti, se recomandă, pe cât posibil, prevederea acestora, eventual ca spaţii cu funcţiuni flexibile, ce se pot uşor adapta conform nevoilor aflate într-o continuă schimbare; printre astfel de spaţii numim: creşe pentru copiii personalului medical şi auxiliar, zone destinate copiilor pacienţilor şi aparţinătorilor, spaţii de relaxare, capelă, spaţii de alimentaţie publică accesibile inclusiv aparţinătorilor sau vizitatorilor. (16) Se recomandă implementarea de soluţii considerate bune practici, dar şi inovative, analizate prin raportare directă la contextul în care este amplasată clădirea propusă, urmărind capacitatea de realizare dar şi de apropriere a acestora, precum şi impactul pozitiv în timp. (17) Se recomandă ca soluţiile propuse să aibă în vedere toţi pilonii sustenabilităţii - pilonul economic, pilonul de mediu şi cel social. C.2. Recomandări privind organizarea funcţională a compartimentelor şi sectoarelor spitalului (1) Spitalul poate avea în subordine o serie de unităţi de servicii şi asistenţă medicală; atunci când sunt amplasate în aceeaşi incintă cu spitalul acestea se consideră funcţiuni asociate şi se recomandă tratarea diferenţiată a circuitelor şi accesurilor faţă de cele ale spitalului. (2) La spitalele cu capacitatea de peste 700 de paturi, la institutele medicale, dimensionarea în funcţie de trafic a traseelor principale poate conduce la lărgimi de peste 3,5 m, nerecomandate în unităţile sanitare; în aceste situaţii se vor alege acele soluţii arhitecturale care permit realizarea de trasee dedublate, care să descongestioneze traficul de pe circulaţia principală. C.2.1. Unităţile de îngrijire (1) Este recomandată plasarea secţiilor medicale cu paturi în afara conglomeratului de fluxuri ce leagă celelalte compartimente şi sectoare funcţionale. Punctele de conexiune ale secţiilor medicale cu paturi trebuie să asigure legături specializate atât cu zona tehnico-gospodărească, cât şi cu celelalte servicii medicale. (2) Se recomandă conceperea unităţii de îngrijire drept un modul funcţional şi spaţial- arhitectural repetabil. C.2.2. Blocul operator (1) Blocul operator este unul din sectoarele cu cel mai ridicat grad de complexitate din punct de vedere al structurării, având condiţionări stricte cu privire la rezolvarea spaţiilor şi circuitelor interne; (2) Propunerea unuia sau mai multor blocuri operatorii este recomandat să facă obiectul unui studiu prealabil privind organizarea medicală şi tehnologică cea mai adecvată, a datelor din tema de proiectare şi a structurii medicale a spitalului, urmărind implicaţiile deciziei şi punând în balanţă avantajele şi dezavantajele fiecărei soluţii. (3) În unele situaţii este recomandată gruparea sălilor de operaţie într-un bloc operator comun, acest tip de rezolvare prezentând o serie de avantaje precum: (a) asigurarea controlului condiţiilor de asepsie; (b) utilizarea mai eficientă a spaţiilor, aparaturii, instrumentarului, personalului auxiliar; (c) organizarea coerentă a activităţilor de anestezie şi a supravegherii bolnavului la trezire; (d) gruparea economică a instalaţiilor speciale pentru tratare aer, pentru producere şi distribuţie apă sterilă, gaz de narcoză, curent electric în caz de avarii etc. (4) În alte situaţii, mai ales în cazul spitalelor multiprofilate, centralizarea prea multor săli într-un singur bloc operator pune în evidenţă dezavantaje precum: (a) dificultăţi în controlul aplicării măsurilor de igienă şi asepsie; (b) scăderea gradului de confort pentru echipa medicală (agitaţie, aglomeraţie, instrumentar comun, dificultăţi în programare şi în coordonarea personalului auxiliar utilizat în comun); (c) creşterea depărtării faţă de secţia medicală de spitalizare. (5) În blocul operator, punerea în funcţiune a instalaţiilor va respecta etapele prevăzute în normativul I5. Adiacent, pentru sălile de operaţie, la punerea în funcţiune a instalaţiilor se recomandă realizarea unor studii de inspecţie a respectării schemei de distribuţie a aerului preconizate prin proiect. Acestea pot fi bazate pe vizualizări efectuate cu ajutorul unor fumigene speciale. Înainte de operarea vizualizărilor, se va verifica atingerea debitelor nominale, şi a regimurilor de presiune stabilite prin proiect. De asemenea, în timpul vizualizărilor, lămpile scialitice trebuie pornite şi amplasate în poziţia lor normală de operare. Masa de operaţie şi mesele pentru instrumentar trebuie să fie amplasate în poziţiile lor obişnuite. Aceste verificări vor urmări apariţia unor zone de stagnare sau de recirculare a aerului prin formarea de vortexuri care vor favorizează acumularea de contaminanţi. Studiul mişcării aerului trebuie să indice clar că se realizează amestecarea turbulentă sau că aerul se deplasează dintr-o zonă curată într-o zonă adiacentă prin acţiunea de transport indusă de către schema de distribuţie în curent uniform şi de către respectarea regimului de presiuni. Dacă se observă apariţia unor zone de stagnare se recomandă şi determinarea concentraţiei de particule conform metodologiei din SR EN ISO 14644-1. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
