Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── *) Aprobată de Ordinul ministrului transporturilor nr. 767/2015 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 6 iulie 2015.────────── Preambul (1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, denumită în continuare Convenţia de la Chicago, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte, ale legislaţiei europene, Codului aerian civil aprobat prin Ordonanţa Guvernului României nr. 29/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale actelor normative interne din domeniu. (2) În temeiul dispoziţiilor art. 1, alin. (3) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 549/2004, modificat de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1070/2009, legislaţia Cerului European Unic se aplică fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor statelor membre ale Uniunii Europene stabilite în baza Convenţiei de la Chicago. (3) Reglementările aeronautice civile şi civil-militare române sunt elaborate, emise şi adoptate în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Chicago, cu standardele şi practicile recomandate în anexele la aceasta, cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, ale legislaţiei europene şi naţionale în vigoare. (4) În conformitate cu prevederile Codului aerian civil şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate de stat, asigură direct, sau prin delegare de competenţă unor organisme tehnice specializate, instituţii publice sau operatori economici care funcţionează în subordinea sau sub autoritatea sa, elaborarea reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe. (5) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 1.185/2006, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR), în calitatea sa de autoritate naţională de supervizare, asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale, supraveghează respectarea lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile, proiectează sau execută produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României şi execută prevederile înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte. (6) Prezenta reglementare aeronautică civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor prevăzute în Anexa 4 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională (denumită în cele ce urmează Anexa 4 OACI), 'Aeronautical Charts' - Hărţi Aeronautice, ediţia 11, iulie 2009, inclusiv amendamentul 58 la Anexa 4 OACI, din 26 martie 2014. (7) RACR HA, ediţia 3/2015 asigură cadrul legal şi înţelegerea în mod clar şi unitar a cerinţelor aplicabile planificării şi desfăşurării activităţilor specifice originatorilor de date aeronautice, proiectanţilor de proceduri şi furnizorilor de servicii de informare aeronautică. CAP. 1 DEFINIŢII, APLICABILITATE ŞI DISPONIBILITATE 1.1. Definiţii Acolo unde următorii termeni sunt utilizaţi în Standardele şi Practicile Recomandate pentru Hărţi Aeronautice, aceştia au următoarele semnificaţii: Acostament/Shoulder - suprafaţă adiacentă marginii pavajului pregătită pentru a asigura tranziţia între pavaj şi suprafeţele alăturate. Adresa de acces/Logon address - un cod specificat utilizat pentru conexiunea legăturii de date la o unitate ATS. Aerodrom/Aerodrome - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Afişaj electronic al hărţilor aeronautice/Electronic aeronautical chart display - dispozitiv electronic prin care echipajele aeronavelor pot să efectueze, în mod convenabil şi oportun, planificarea şi monitorizarea rutelor precum şi navigarea prin afişarea informaţiilor necesare. Altitudine/Altitude - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Altitudine/Înălţime a procedurii/Procedure altitude/Height - o altitudine/înălţime operaţională specificată de zbor egală sau mai mare decât altitudinea/înălţimea minimă, proiectată pentru efectuarea unei coborâri stabilizate cu un gradient sau unghi de coborâre prescris pe segmentul apropierii intermediare sau finale. Altitudine minimă a zonei (AMA)/Area minimum altitude (AMA) - altitudinea minimă ce poate fi utilizată în condiţii meteorologice de zbor instrumental (IMC), care asigură o înălţime minimă de siguranţă faţă de obstacole în interiorul unei zone specificate, formată în mod normal din paralele şi meridiane. Altitudinea de sosire a zonei terminale/Terminal arrival altitude (TAA) - cea mai coborâtă altitudine care asigură o înălţime minimă de siguranţă de 300 m (1000 ft) deasupra tuturor obstacolelor existente într-o zonă circulară cu raza de 25 NM (46Km) centrată pe reperul apropierii iniţiale (IAF), sau acolo unde acesta nu există pe reperul apropierii intermediare (IF), delimitată de linii drepte care unesc extremităţile zonei circulare cu centrul (IAF sau IF). TAA asociată unei proceduri, reunite, trebuie să acopere o zonă de 360 grade în jurul centrului (IAF, IF). Aplicare/Application - manipularea şi procesarea datelor în sprijinul cerinţelor utilizatorului (ISO 19104). Apropiere finală/Final approach - acea parte a unei proceduri de apropiere instrumentală care începe de la punctul sau reperul apropierii finale sau, în cazul în care un astfel de punct (reper) nu este specificat, a) la sfârşitul ultimului viraj procedural, viraj de bază, viraj de axare al unei proceduri de inversare, dacă sunt definite astfel de proceduri; sau b) la punctul de interceptare a ultimului traiect specificat în procedura de apropiere; şi se termină în apropierea unui aerodrom de unde: 1) poate fi executată o aterizare; sau 2) este iniţiată o procedură de ratare. Altitudinea minimă pe rută (MEA)/Minimum en-route altitude (MEA) - altitudinea pentru un segment de rută care asigură recepţionarea adecvată a comunicaţiilor de la ATS şi de la facilităţile de navigaţie relevante, care se conformează cu structura spaţiului aerian şi prevede distanţa de siguranţă cerută pentru depăşirea obstacolelor. Altitudinea minimă de sector/Minimum sector altitude (MSA) - cea mai mică altitudine care poate fi utilizată, care asigură o înălţime minimă de siguranţă de 300 m (1000 ft) deasupra tuturor obiectelor localizate într-o arie inclusă într-un sector circular cu raza de 46 km (25 NM) centrat faţă de un punct semnificativ, cum ar fi punctul de referinţă al aerodromului (ARP), sau punctul de referinţă al heliportului (HRP) Altitudinea minimă de siguranţă pentru trecerea peste obstacole (MOCA)/Minimum obstacle clearance altitude (MOCA) - altitudinea minimă pentru un segment definit al zborului care asigură înălţimea de siguranţă cerută pentru trecerea peste obstacole. Altitudinea de trecere peste obstacole (OCA) sau înălţimea de trecere peste obstacole (OCH)/Obstacle clearance altitude (OCA) or obstacle clearance height (OCH) - cea mai mică altitudine sau cea mai mică înălţime deasupra cotei pragului de referinţă al pistei, sau a cotei aerodromului după caz, utilizată în conformitate cu criteriile de trecere peste obstacole. Altitudinea de trecere peste obstacole are ca referinţă nivelul mediu al mării iar înălţimea de trecere peste obstacole are ca referinţă cota pragului pistei sau, în cazul apropierilor non-precizie, cota aerodromului sau cota pragului pistei, dacă aceasta se află cu mai mult de 2 m (7 ft) sub cota aerodromului. Înălţimea de trecere peste obstacole în cazul procedurilor "circling" are ca referinţă cota aerodromului. Atunci când sunt folosite ambele expresii, ele pot fi puse sub forma "Altitudinea/înălţimea de trecere peste obstacole" şi abreviate "OCA/H". Aplicaţii specifice ale acestei definiţii sunt conţinute în "Procedures for Air Navigation Services - Aircraft Operations (Doc 8168), Vol. I, Part III, 1.5; Vol. II, Part III, 6.4". Altitudine de tranziţie/Transition altitude - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Anexa OACI/ICAO Annex - anexa la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Apropiere finală/Final approach - acea parte a unei proceduri de apropiere instrumentală care începe la reperul sau punctul specificat al apropierii finale sau, acolo unde un astfel de reper sau punct nu este specificat: a) la sfârşitul ultimului viraj procedural, viraj de bază sau viraj pentru interceptarea segmentului de apropiere într-o procedură racetrack, dacă este specificat; sau b) la punctul de interceptare a ultimului traiect specificat în procedura de apropiere; şi care se termină la punct în vecinătatea aerodromului de la care: 1) se poate efectua o aterizare; sau 2) se iniţiază o procedură de întrerupere a apropierii. Atributul unui element/componente/Feature attribute - caracteristica unei entităţi (ISO 19101*). Atributul unei entităţi are asociat un nume, un tip de date şi un domeniu de valori. Banda pistei/Runway strip - zonă definită care include pista şi prelungirea de oprire, în cazul în care este prevăzută, cu scopul de: a) a reduce riscul pagubelor produse aeronavelor în situaţia ieşirii din pistă; şi b) a proteja aeronavele care zboară peste această suprafaţă în timpul operaţiunilor de decolare şi aterizare. Calendar/Calendar - sistem de referinţă temporală discret care furnizează baza în scopul definirii poziţiei în timp cu rezoluţie de o zi (ISO 19108). Calendar Gregorian/Gregorian Calendar - Calendar aflat în uz general; introdus pentru prima oară în anul 1582, Calendarul Gregorian aproximează Anul Tropic mai bine decât Calendarul Iulian (ISO 1908). În Calendarul gregorian anul este împărţit în 12 luni şi are 365 de zile, cu excepţia anilor bisecţi care au 366 de zile. Cale aeriană/Airway - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Cale de rulare/Taxiway - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Calitatea datelor/Data quality - un anumit grad sau nivel de încredere că datele furnizate îndeplinesc cerinţele utilizatorului acestora, în ceea ce priveşte acurateţea, rezoluţia şi integritatea. Clasificarea integrităţii (cu referire la datele aeronautice)/Integrity classification (aeronautical data) - clasificarea se bazează pe riscul potenţial care rezultă din folosirea datelor aeronautice corupte. Datele aeronautice se clasifică astfel: a) date aeronautice de rutină: există o foarte mică probabilitate ca prin utilizarea unor date de rutină corupte, zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă; b) date aeronautice esenţiale: există o mică probabilitate ca prin utilizarea unor date esenţiale corupte, zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă; şi c) date aeronautice critice: există o mare probabilitate ca, prin utilizarea unor date critice corupte, zborul şi aterizarea în continuă siguranţă a unei aeronave să fie expuse unui risc sever, cu potenţial de catastrofă. Cotă/Elevation - distanţa verticală a unui punct sau a unui nivel de pe suprafaţa pământului, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL). Cota aerodromului/Aerodrome elevation - cota celui mai înalt punct de pe suprafaţa de aterizare. Culori hipsometrice/Hypsometric tints - o succesiune de nuanţe sau de tonuri de culori utilizate pentru indicarea intervalelor de înălţimi Curbă de nivel/Contour line - Linie trasată pe o hartă, care uneşte puncte de cotă egală. Date geodezice/Geodetic datum - un set minim de parametri necesari pentru definirea poziţionării şi orientării sistemului de referinţă local, în raport cu sistemul (cadrul) de referinţă global. Datum/Datum - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Declinaţie magnetică/Magnetic Variation - diferenţa unghiulară dintre nordul adevărat şi nordul magnetic. Valoarea dată indică dacă diferenţa este estică sau vestică faţă de nordul adevărat. Descriere grafică/Portrayal - prezentarea informaţiilor către oameni (ISO 19117). Distanţă geodezică/Geodesic distance - cea mai mică distanţă între două puncte de pe suprafaţa unui elipsoid definit matematic. Distanţă vizuală în lungul pistei (RVR)/Runway Visual Range - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Document OACI - document emis în conformitate cu Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944; Element/Componentă/Feature - abstractizarea unui fenomen real (ISO 19101). Geoid/Geoid - suprafaţă echipotenţială aflată în câmpul gravitaţional al pământului care coincide cu nivelul mediu al mării (MSL) neperturbat, extins în mod continuu peste continente. Geoidul are o suprafaţă neregulată din cauza perturbărilor locale în câmp gravitaţional (dune datorate vânturilor, salinitate, curenţi, etc.) şi direcţia forţei gravitaţionale este perpendiculară pe suprafaţa geoidului în orice punct al acestuia. Hartă aeronautică/Aeronautical chart - o reprezentare a unei porţiuni a pământului, a planimetriei şi reliefului acestuia, concepută special pentru a îndeplini cerinţele navigaţiei aeriene. Heliport/Heliport - un aerodrom sau o zonă definită pe o suprafaţă folosită în întregime sau parţial pentru sosirea, plecarea şi mişcările la sol a elicopterelor. Hipsometrie/Hypsometry - ramură a topografiei care se ocupă cu măsurarea înălţimilor punctelor de pe suprafaţa terestră. Indicator al direcţiei de aterizare/Landing direction indicator - dispozitiv de indicare vizuală a direcţiei stabilite pentru aterizare şi decolare. Izogonă/Isogonal - linie pe o hartă ale cărei puncte au aceeaşi declinaţie magnetică. Izogrivă/Isogriv - linie reprezentată pe o hartă care uneşte punctele cu diferenţă unghiulară egală dintre nordul de navigaţie într-un grid şi nordul magnetic. Înălţime/Height - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Înălţimea elipsoidică (înălţimea geodezică)/Ellipsoid height (geodetic height) - înălţimea relativă la un elipsoid de referinţă, măsurată pe perpendiculara la suprafaţa elipsoidului din punctul în cauză. Înălţime ortometrică/Orthometric height - înălţimea unui punct relativă la geoid, de regulă prezentată ca distanţa verticală măsurată faţă de nivelul mediu al mării (MSL). Înveliş/Canopy - suprafaţa terestră la care se adaugă înălţimea vegetaţiei. Lumină punctuală/Point light - Un semnal luminos care este perceput ca neavând dimensiuni semnificative. Marcaj/Marking - simbol sau grup de simboluri afişate pe suprafaţa de mişcare pentru a oferi informaţii aeronautice. Metadata/Metadata - Date despre date (ISO 19115). Date care descriu şi documentează date, sau în sens mai larg informaţie despre o resursă informaţională, set de atribute sau elemente necesare descrierii resursei. Minimele de operare de aerodrom/Aerodrome operating minima - limitele utilizării unui aerodrom pentru: a) decolare, exprimate în termeni de distanţă vizuală în lungul pistei (RVR) şi, dacă este cazul, în termeni de plafon al norilor; b) aterizare, în condiţiile operaţiunilor de apropiere de precizie şi aterizare, exprimate în termeni de vizibilitate şi/sau distanţă vizuală în lungul pistei şi de altitudine/înălţime de decizie (DA/H) în funcţie de categoria de operare; şi c) aterizare, în condiţiile operaţiunilor de apropiere şi aterizare cu ghidare verticală, exprimate în termeni de vizibilitate şi/sau distanţă vizuală în lungul pistei şi de altitudine/înălţime de decizie (DA/H) în funcţie de categoria de operare; şi d) aterizare, în condiţiile operaţiunilor de apropiere de non-precizie şi aterizare, exprimate în termeni de vizibilitate şi/sau distanţă vizuală în lungul pistei, altitudinea/înălţimea minimă de coborâre (MDA/H) şi, dacă este cazul, în termeni de plafon al norilor. Model digital al cotelor (DEM)/Digital Elevation Model (DEM) - reprezentarea suprafeţei terenului prin valori continue ale cotelor în toate punctele unei grile (grid), raportate la un datum comun. Modelul Digital al Terenului (Digital Terrain Model, DTM) este uneori referit ca DEM. Navigaţie bazată pe cerinţele de performanţă (PBN)/Performance-based navigation (PBN) - zborul RNAV bazat pe cerinţele de performanţă pentru aeronavele care operează pe o rută ATS, într-o procedură de apropiere instrumentală sau într-un spaţiu desemnat. Cerinţele de performanţă sunt exprimate prin specificaţii de navigaţie (specificaţii RNAV, specificaţii RNP), în termeni de acurateţe, integritate, continuitate, disponibilitate şi funcţionalitate, necesare pentru operarea în contextul unui concept particular de spaţiu aerian. Nivel/Level - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Nivel de zbor/Flight level (FL) - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2."Definiţii" Un baroaltimetru calibrat în conformitate cu Atmosfera Standard indică: a) altitudinea, când este setat pe QNH; b) înălţimea peste un nivel QFE de referinţă, setat pe QFE; c) nivelul de zbor, setat pe presiunea standard 1013.2 hPa. Obstacol/Obstacle - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Termenul obstacol este utilizat numai în scopul cartografierii obiectelor care sunt considerate că reprezintă un risc potenţial asupra siguranţei aeronavei, indiferent de tipul operaţiunii de zbor pentru care a fost proiectată o hartă sau o serie de hărţi. Ondulaţia geoidului/Geoid undulation - distanţa geoidului deasupra (pozitivă) sau dedesubtul (negativă) elipsoidului matematic de referinţă. În privinţa elipsoidului definit - Sistemul Geodezic Global - 1984 (WGS-84), diferenţa dintre înălţimea elipsoidală WGS-84 şi înălţimea ortometrică reprezintă ondulaţia geoidului conform WGS-84. Pantă de coborâre/Glide path - Profil descendent determinat pentru ghidarea verticală pe timpul fazei de apropiere finală. Pistă/Runway - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Planimetrie/Culture - toate tipurile de construcţii realizate de om pe suprafaţa pământului, cum sunt oraşele, căile ferate, canalele. Platformă/Apron - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Poziţie intermediară de aşteptare/Intermediate holding position - o zonă definită, destinată controlului traficului, la care aeronavele şi vehiculele în rulare la sol trebuie să oprească şi să aştepte până la următoarea aprobare de continuare a manevrei, în cazul în care primesc astfel de instrucţiuni din partea turnului de control al aerodromului. Poziţie de aşteptare la pistă/Runway-holding position - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" În frazeologia domeniului de radiotelefonie, expresia "punct de aşteptare" este utilizată pentru a desemna poziţia de aşteptare pe pistă. Poziţie de staţionare aeronava/Aircraft stand - zona definită pe o platformă, destinată să fie folosită pentru staţionarea/parcarea unei aeronave. Poziţie de staţionare a elicopterelor/Helicopter stand - o poziţie de staţionare pentru aeronave destinată parcării elicopterelor şi unde sunt încheiate operaţiunile de rulare la sol ale acestora, sau unde elicopterul ia contact cu solul ori se desprinde în vederea executării operaţiunilor de rulare aeriană. Poziţie (geografică)/Position (geographical) - set de coordonate (latitudine şi longitudine) exprimate faţă de elipsoidul matematic de referinţă care definesc poziţia unui punct pe suprafaţa pământului. Prag/Threshold - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Prag decalat/Displaced threshold - prag care nu este localizat la extremitatea pistei. Prelungire degajată/Clearway - suprafaţa dreptunghiulară definită pe sol sau pe apă, aflată sub controlul autorităţii corespunzătoare, selectată sau amenajată ca o suprafaţă corespunzătoare deasupra căreia o aeronavă poate executa o parte din urcarea iniţială până la o înălţime specificată. Prelungire de oprire/Stopway - suprafaţa dreptunghiulară definită pe sol la terminarea distanţei utilizabile pentru rularea la decolare, amenajată ca o suprafaţă corespunzătoare pe care o aeronavă poate fi oprită în cazul unei decolări întrerupte. Principiile factorilor umani/Human factors principles - principii care se aplică în domeniile proiectărilor aeronautice, certificării, pregătirii profesionale, operaţiunilor şi întreţinerii şi care se referă la interacţiunea sigură între oameni şi alte componente de sistem, prin evaluarea corespunzătoare a performanţelor umane. Procedură de apropiere de precizie/Precision approach procedure - o procedură de apropiere instrumentală utilizând informaţii de azimut şi de pantă provenite de la ILS sau PAR. Procedură de apropiere la vedere/Visual approach procedure - o serie de manevre predeterminate efectuate cu referinţă vizuală, de la reperul apropierii iniţiale, sau acolo unde este cazul de la începutul unei rute de sosire, către punctul la care poate fi efectuată aterizarea sau ratarea (întreruperea apropierii). Procedură de apropiere instrumentală/Instrument approach procedure (IAP) - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Procedură de aşteptare/Holding procedure - o manevră predeterminată care menţine aeronava într-o porţiune de spaţiu aerian specificat, în aşteptarea următoarei autorizări. Procedură de inversare/Reversal procedure - procedură proiectată pentru a permite aeronavei inversarea direcţiei în cadrul segmentului iniţial de apropiere al unei proceduri de apropiere instrumentale. Această secvenţă poate conţine viraje procedurale sau viraje de bază. Procedura de întrerupere a apropierii/Missed approach procedure - procedură care trebuie urmată în cazul în care apropierea nu poate fi continuată. Punct de apropiere întreruptă/Missed approach point (MAPt) - acel punct al unei proceduri de apropiere instrumentală la (înainte de) care procedura de apropiere întreruptă prevăzută trebuie iniţiată pentru a asigura înălţimea minimă de trecere peste obstacole. Punct de navigaţie/Waypoint - un loc geografic determinat, utilizat pentru definirea unei rute RNAV sau a traiectului de zbor al unei aeronave aflată în zbor RNAV. Punctele de navigaţie sunt identificate după caz: a) punct de navigaţie "fly-by" - punct de navigaţie la care se anticipează virajul, astfel încât să se realizeze interceptarea tangenţială a următorului segment al rutei sau al procedurii; sau b) punct de navigaţie "flyover" - punct de navigaţie la care se iniţiază un viraj pentru interceptarea următorului segment al rutei sau al procedurii." Punct periculos/Hot spot - o locaţie pe suprafaţa de mişcare a unui aeroport cu o istorie sau risc potenţial de coliziune sau incursiuni neautorizate, unde este necesară o atenţie sporită din partea piloţilor şi a şoferilor. Punct de referinţă al heliportului/Heliport reference point (HRP) - locaţia desemnată a unui heliport sau punctul de aterizare. Punct de raport/Reporting point - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Punctul de referinţă al aerodromului/Aerodrome reference point - locaţia desemnată geografic a unui aerodrom Punct de transfer/Change-over point - punct în care o aeronavă, navigând pe un segment de rută ATS definită prin referinţe luate de la radiofaruri omnidirecţionale (VOR), este aşteptată să-şi transfere referinţa de navigaţie principală de la mijlocul de radionavigaţie aflat în spatele aeronavei către următorul mijloc de radionavigaţie aflat în faţa sa. Punctele de transfer sunt concepute astfel încât să asigure un echilibru optim în ceea ce priveşte puterea şi calitatea semnalului între mijloacele de radionavigaţie la toate nivelele de zbor folosite şi să asigure o sursă comună de ghidare a direcţiei pentru toate aeronavele care operează de-a lungul aceleaşi porţiuni a unui segment de rută. Punct semnificativ/Significant point - un loc geografic determinat utilizat în definirea unei rute ATS sau a traiectului de zbor a unei aeronave, precum şi pentru alte scopuri specifice navigaţiei aeriane şi serviciilor de trafic aerian. Există trei categorii de puncte semnificative: mijloace de navigaţie dispuse la sol, intersecţii şi puncte de navigaţie/waypoint. În contextul acestei definiţii, intersecţia este un punct semnificativ exprimat prin radiale, direcţii şi/sau distanţe faţă de mijloacele de navigaţie dispuse la sol. Regiunea de informare a zborurilor/Flight information region - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Relief/Relief - variaţiile elevaţiei suprafeţei pământului, reprezentate pe hărţile aeronautice sub formă de curbe de nivel, culori hipsometrice, degradee, sau puncte de elevaţie. Reper sau punct de apropiere finală/Final approach fix or point - acel reper sau punct al unei proceduri de apropiere unde începe segmentul de apropiere finală. Rezoluţie/Resolution - un număr de unităţi sau de cifre până la care o valoare calculată sau măsurată este exprimată şi utilizată. RNAV/Area navigation - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Rulare/Taxiing - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Rută ATS/ATS route - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Termenul "rută ATS" se utilizează pentru a desemna, după caz, o cale aeriană, o rută consultativă, o rută controlată sau necontrolată, o rută de sosire sau de plecare, etc. O rută ATS este definită prin specificaţii de rută care includ un indicativ de rută ATS, drumul spre sau de la puncte semnificative (waypoints), distanţa între puncte semnificative, cerinţe de raportare şi altitudinea de siguranţă cea mai coborâtă, aşa cum a fost determinată de autoritatea ATS corespunzătoare. Rute de sosire/Arrival routes - rute identificate în procedurile de apropiere instrumentală care permit trecerea aeronavelor de la zborul pe rută la punctul (reperul) de apropiere iniţială. Rută de tranzit aerian/Air transit route - o rută desemnată pentru tranzitul aerian al elicopterelor. Segmentul apropierii finale/Final approach segment - acel segment al unei proceduri de apropiere instrumentală, în care se realizează alinierea şi coborârea în vederea aterizării. Segmentul apropierii iniţiale/Iniţial approach segment - acel segment al unei proceduri instrumentale de apropiere situat între reperul apropierii iniţiale şi reperul apropierii intermediare sau, acolo unde este cazul, reperul (punctul) apropierii finale. Segmentul apropierii intermediare/Intermediate approach segment - acel segment al unei proceduri de apropiere instrumentală situat între reperul apropierii intermediare şi reperul/punctul apropierii finale sau între sfârşitul unei proceduri de inversare sau de navigaţie estimată şi reperul/punctul apropierii finale. Serviciu de trafic aerian/Air traffic service (ATS) - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Set de date/Data set- o colecţie identificabilă de date (ISO 19101). Serii de seturi de date/Data set series - o colecţie de seturi de date care au aceleaşi specificaţii de produs (ISO 19115). Sistem de supraveghere ATS/ATS surveillance system - termen generic referitor la echipamentele ADS-B, PSR, SSR sau orice alt sistem la sol compatibil care permite identificarea aeronavei. Un sistem comparabil dispus la sol este unul pentru care s-a demonstrat, prin evaluare comparativă sau altă metodologie, că are un nivel al siguranţei şi performanţei egal sau mai bun decât SSR (radarul secundar de supraveghere) monopuls. Specificaţie de navigaţie/Navigation specification - un set de cerinţe privind aeronava şi echipajul, necesar pentru a sprijini desfăşurarea operaţiunilor de navigaţie aeriană bazată pe cerinţele de performanţă într-un spaţiu aerian definit. Există doua feluri de specificaţii de navigaţie: - Specificaţie privind performanţa de navigaţie cerută (RNP)/Required navigation performance (RNP) specification - O specificaţie de navigaţie bazată pe conceptul RNAV care include cerinţele de monitorizare şi de alertare în ceea ce priveşte performanţa şi care este indicată de prefixul RNP, de exemplu RNP 4, RNP APCH. - Specificaţie RNAV/Area navigation (RNAV) specification - O specificaţie de navigaţie bazată pe conceptul RNAV care nu include cerinţele de monitorizare şi de alertare în ceea ce priveşte performanţa şi care este indicată de prefixul RNAV, de exemplu RNAV 5, RNAV 1. Specificaţia produsului de date/Data product specification - descriere detaliată a unui set de date sau a unei serii de seturi de date, împreună cu informaţii suplimentare care permit crearea setului sau seriei, furnizarea ei către şi folosirea sa de către o terţă parte (ISO 19131). Suprafaţă de aterizare/Landing area - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Suprafaţa de aterizare şi decolare/Touch-down and lift-off area (TLOF) - suprafaţa capabilă să suporte greutatea unui elicopter, pe care acesta poate ateriza sau decola. Suprafaţă de manevră/Manoeuvring area - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Suprafaţă de mişcare/Movement area - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Teren/Terrain - suprafaţa Pământului care conţine elemente ale mediului natural cum ar fi munţi, dealuri, ape, etc. şi nu conţine obstacole. Traiect/Track - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Traiect de rulare/Taxi-route - traiectorie stabilită pentru deplasarea elicopterelor dintr-o parte într-alta a unui heliport. O asemenea traiectorie include o cale de rulaj aerian sau la sol pentru elicoptere, care este centrată pe traiectul de rulare. Vectorizare/Vectoring - asigurarea ghidării aeronavelor sub forma unor direcţii specifice, bazate pe utilizarea sistemului de supraveghere ATS. Verificare ciclică redundantă (CRC)/Cyclic redundancy check (CRC) - algoritm matematic aplicat datelor aflate în format digital care furnizează un nivel de siguranţă împotriva pierderii sau modificării nedorite a acestora. Viraj procedural/Procedure turn - manevră executată de o aeronava care zboară pe o rută desemnată, şi care constă din executarea unui viraj într-un sens urmat de un viraj în sens opus, astfel ca aeronava să revină pe ruta desemnată pentru a o parcurge în sens invers. Virajele procedurale sunt proiectate "stânga" sau "dreapta" în conformitate cu direcţia primului viraj. Virajele procedurale pot fi proiectate astfel încât să fie executate la nivelul de zbor sau în coborâre, în funcţie de specificul fiecărei proceduri în parte. Zonă de apropiere finală şi decolare (FATO)/Final approach and take-off area (FATO) - o zonă definită deasupra căreia se execută faza finală a manevrei de apropiere pentru zbor la verticală sau pentru aterizare este finalizată şi în care se iniţiază manevra de decolare. Atunci când FATO este utilizată de elicoptere din Clasa 1 de performanţă, zona definită include şi zona prevăzută pentru întreruperea decolării. Zonă de identificare de apărare aerienă (ADIZ)/Air defence identification zone - spaţiu aerian special desemnat, având dimensiuni definite, în interiorul căruia aeronavele trebuie să se conformeze procedurilor de raportare şi/sau identificare suplimentare celor specifice serviciilor de trafic aerian. Zonă de contact/Touchdown zone - porţiune a unei piste, după prag, unde se aşteaptă primul contact cu pista a aeronavelor care aterizează. Zonă interzisă/Prohibited area - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Zonă liberă de obstacole (OFZ)/Obstacle free zone (OFZ) - spaţiu aerian deasupra suprafeţei de apropiere interioară, suprafeţei de tranziţie interioară, suprafeţei de apropiere întreruptă şi acea porţiune a benzii pistei mărginită de aceste suprafeţe, care nu este penetrat de nici un obstacol fix în afara celor cu masă redusă şi frangibile, necesare pentru navigaţia aeriană. Zonă periculoasă/Danger area - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" Zonă restricţionată/Restricted area - Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012, art. 2. "Definiţii" 1.2. Aplicabilitate 1.2.1. Prevederile prezentei reglementări se aplică producerii, actualizării, distribuirii şi păstrării hărţilor aeronautice aferente spaţiului aerian naţional, elaborate ca urmare a responsabilităţilor ce decurg din statutul României de stat membru al Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, denumită în continuare Convenţia de la Chicago, şi ale anexelor acesteia. 1.2.2. Prezenta reglementare de aeronautică civilă română a fost elaborată în conformitate cu prevederile Anexei 4 OACI "Hărţi aeronautice", împreună cu cele prevăzute în Documentul OACI 8697 "Aeronautical Chart Manual" - Manualul de elaborare a hărţilor aeronautice. 1.2.3. Standardele conţinute în prezenta reglementare trebuie aplicate împreună cu abrevierile şi codurile OACI prevăzute în Documentul OACI 8400 "Abrevieri şi Coduri". 1.3. Disponibilitate 1.3.1. Informaţii. Organizaţia certificată/organizaţiile certificate să furnizeze, în conformitate cu reglementările aplicabile, servicii de informare aeronautică, pune/pun la dispoziţia altui stat, după caz, la cererea acestuia, toate informaţiile disponibile legate de teritoriul României, necesare pentru conformarea cu standardele Anexei 4 OACI, cu respectarea legislaţiei române aplicabile. 1.3.2. Hărţi. Organizaţia certificată/organizaţiile certificate să furnizeze să furnizeze, pe teritoriul României, servicii de informare aeronautică, pun/pune la dispoziţie, atunci când este specificat astfel, hărţi aeronautice în cel mai potrivit format pentru o anumită hartă sau pentru un singur fascicul al unei serii de hărţi, cu respectarea legislaţiei române aplicabile. 1.3.2.1. Pentru orice hartă sau fascicul al unei serii de hărţi care se referă în întregime la teritoriul României, organizaţia certificată/organizaţiile certificate să furnizeze servicii de informare aeronautică pe teritoriul României, trebuie să: a) producă harta sau fasciculul de hărţi prin mijloace proprii; sau b) aranjeze producerea hărţii sau a fasciculului de hărţi de către o altă organizaţie/agenţie. 1.3.2.2. Pentru orice hartă sau fascicul al unei serii de hărţi care conţine pe lângă teritoriul României şi teritoriul altui stat, statele implicate vor determina modalitatea prin care harta sau fasciculul va fi pus la dispoziţia statelor terţe, cu luarea în considerare a acordurilor regionale de navigaţie aeriană şi a oricărui program de alocare stabilit de către Consiliul OACI. Acordurile regionale de navigaţia aeriană se referă la acordurile aprobate de Consiliul OACI, în mod normal, la recomandarea întrunirilor regionale pe probleme de navigaţie aeriană. 1.3.3. Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în calitate de autoritate desemnată să asigure supervizarea siguranţei zborului în spaţiul aerian naţional, ia toate măsurile necesare pentru ca informaţiile furnizate conform paragrafului 1.3.1 şi hărţile aeronautice puse la dispoziţie conform paragrafului 1.3.2 să fie corespunzătoare, corecte şi ţinute la zi de un serviciu de revizuire corespunzător. Modul de pregătire a hărţilor aeronautice şi exemple de formate de hărţi, sunt prezentate în Documentul OACI 8697 "Aeronautical Chart Manual" - Manualul Hărţilor Aeronautice. 1.3.4. În exercitarea atribuţiilor sale delegate de autoritate naţională de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, AACR ia toate măsurile necesare în cazul în care consideră că un furnizor de servicii de informare aeronautică nu mai satisface cerinţele sau condiţiile care au stat la baza certificării deţinute, asigurând continuitatea serviciilor cu condiţia ca siguranţa să nu fie afectată. CAP. 2 SPECIFICAŢII GENERALE 2.1. Cerinţe operaţionale pentru hărţi În scopul aplicării acestei reglementări, zborul este împărţit în următoarele faze: Faza 1 - Rularea de la poziţiile de parcare la punctul de decolare; Faza 2 - Decolarea şi urcarea spre structura de rute ATS; Faza 3 - Zborul pe rute din structura de rute ATS; Faza 4 - Coborârea în vederea apropierii; Faza 5 - Apropierea în vederea aterizării şi întreruperea apropierii; Faza 6 - Aterizarea şi rularea către poziţiile de parcare. 2.1.1. Fiecare tip de hartă trebuie să furnizeze informaţii relevante funcţiei acesteia, iar proiectarea acestora trebuie să urmărească principiile factorului uman. 2.1.2. Fiecare tip de hartă trebuie să furnizeze informaţii corespunzătoare fazei de zbor la care se referă, să asigure operarea rapidă şi în siguranţă a aeronavelor. 2.1.3. Prezentarea informaţiilor trebuie să fie exactă, nedistorsionată, ordonată, clară şi lizibilă în condiţiile normale de utilizare. 2.1.4. Culorile sau nuanţele folosite, cât şi tipul de mărime a hărţii trebuie alese astfel încât aceasta să poată fi citită şi interpretată uşor de către pilot, în condiţii variabile de lumină naturală şi artificială. 2.1.5. Informaţia trebuie prezentată într-o formă care să permită pilotului să o asimileze într-o perioadă de timp rezonabilă, în concordanţă cu volumul de muncă şi condiţiile operaţionale. 2.1.6. Prezentarea informaţiilor furnizate de fiecare tip de hartă trebuie să permită tranziţia uşoară de la o hartă la alta, potrivit fazei de zbor. 2.2. Titlurile Titlul unei hărţi sau al unei serii de hărţi, este conceput în conformitate cu specificaţiile conţinute în această reglementare şi are rolul de a prezenta funcţia hărţii respective. Titlul trebuie să fie acela al capitolului relevant. Titlu conţine cuvântul "ICAO" numai dacă harta este în conformitate cu toate standardele specificate în acest capitol şi cu orice alt standard specificat pentru acel tip de hartă. 2.3. Informaţii cu caracter divers 2.3.1. Formatul notelor marginale trebuie să fie în conformitate cu cel dat în Anexa 1, cu excepţia cazului în care este specificat altceva pentru o hartă anume. 2.3.2. Următoarele informaţii trebuie tipărite pe faţa oricărei hărţi, cu excepţia cazului în care este declarat altceva pentru o hartă anume: a) numele sau titlul seriei de hărţi. Titlul poate fi abreviat; b) numele sau referinţa paginii; c) pe fiecare margine, atunci când este cazul, se indică paginile adiacente. 2.3.3. O legendă a semnelor convenţionale şi a abreviaţiilor folosite trebuie să fie prezentate pe hartă. Legenda se publică pe faţă sau pe verso-ul hărţii, cu excepţia situaţiilor în care, din motive de spaţiu, se publică separat. 2.3.4. Numele şi adresa agenţiei/organizaţiei producătoare trebuie tipărite pe marginea hărţii. În cazul în care harta publicată este parte a unui document aeronautic, aceste informaţii sunt plasate în partea din faţă a documentului. 2.4. Simboluri 2.4.1. Simbolurile utilizate sunt conforme cu cele incluse în "Appendix 2. ICAO Chart Symbols" din Anexa 4 OACI, cu excepţia cazurilor în care, pentru reprezentarea unor caracteristici speciale sau a unor elemente importante pentru aviaţia civilă pentru care nu sunt prevăzute simboluri, poate fi ales orice simbol convenabil, asigurându-se în acelaşi timp că nu va cauza confuzie prin comparaţie cu simbolurile OACI sau nu va afecta lizibilitatea hărţii. Mărimea şi evidenţierea simbolurilor, precum şi grosimea şi spaţierea liniilor pot varia în funcţie de scara şi destinaţia hărţii, în raport cu importanţa informaţiilor exprimate prin intermediul acestora. 2.4.2. Pentru reprezentarea mijloacelor de navigaţie aflate la sol, a intersecţiilor şi a punctelor de navigaţie trebuie utilizate aceleaşi simboluri pe toate hărţile, indiferent de scopul lor. 2.4.3. Simbolurile utilizate pentru punctele semnificative trebuie să se bazeze pe o ierarhie a acestora, selectate în următoarea ordine: mijloc de navigaţie aflat la sol, intersecţie, punct de navigaţie. Un simbol pentru reprezentarea unui punct de navigaţie trebuie utilizat doar atunci când un punct semnificativ particular nu este deja reprezentat ca mijloc de navigaţie aflat la sol sau ca intersecţie. 2.5. Unităţi de măsură 2.5.1. Unităţile de măsură sunt conforme cu prevederile Anexei 5 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională (denumită în cele ce urmează Anexa 5 OACI), "Units of measurement to be used in air and ground operations" - "Unităţi de măsură folosite în operaţiuni aeriene şi la sol", ediţia 5, iulie 2010. 2.5.2. Distanţele trebuie să fie distanţe geodezice. Distanţele trebuie să fie exprimate în kilometri, în mile nautice sau în ambele, cu condiţia ca unităţile de măsură să fie clar precizate. 2.5.3. Altitudinile, cotele şi înălţimile trebuie să fie exprimate fie în metri, fie în picioare sau în ambele, cu condiţia ca unităţile de măsură să fie clar precizate. 2.5.4. Dimensiunile liniare pe aerodromuri, precum şi distanţele scurte trebuie exprimate în metri. 2.5.5. Rezoluţia de publicare a distanţelor, dimensiunilor, cotelor şi înălţimilor trebuie să fie aceea specificată pentru un anumit tip de hartă. 2.5.6. Unităţile de măsură utilizate pentru exprimarea distanţelor, altitudinilor, cotelor şi înălţimilor trebuie indicate vizibil pe faţa fiecărei hărţi. 2.5.7. Scara pentru conversie (kilometri/mile nautice, metri/picioare) trebuie reprezentată pe fiecare hartă pe care sunt înscrise distanţe sau altitudini. Scara pentru conversie trebuie prezentată pe faţa fiecărei hărţi. 2.6. Scara şi proiecţia hărţilor 2.6.1. Pentru hărţi reprezentând zone întinse, trebuie indicate numele, parametrii de bază şi scara proiecţiei. 2.6.2. Pentru hărţi reprezentând zone restrânse trebuie indicată doar o scară liniară. 2.7. Data de valabilitate a informaţiilor aeronautice Data de valabilitate a informaţiilor aeronautice trebuie să fie clar indicată pe faţa fiecărei hărţi. 2.8. Ortografierea numelor geografice 2.8.1. Pentru toate textele trebuie folosite caracterele alfabetului latin. 2.8.2. Numele locurilor şi al zonelor geografice sunt scrise în limba română, inclusiv cu diacritice. 2.8.3. Atunci când un termen geografic, precum "cap", "punct", "golf", "râu", este abreviat pe un anumit tip de hartă, acel cuvânt trebuie ortografiat în forma sa completă în limba română. Nu sunt utilizate semne de punctuaţie în abreviaţiile folosite în cadrul hărţilor aeronautice. 2.8.4. În cazurile în care transcrierea unui nume nu a fost efectuată oficial cu caractere latine, acesta trebuie să fie transcris din alfabetele ne-latine prin intermediul sistemului folosit în cadrul agenţiei/organizaţiei producătoare de hărţi. 2.9. Abrevieri 2.9.1. Abrevierile sunt utilizate pe hărţile aeronautice ori de câte ori este oportun. 2.9.2. Atunci când este posibil, abrevierile trebuie să fie selectate din Proceduri pentru Servicii de Navigaţie Aeriană - Coduri şi Abrevieri OACI, Documentul OACI 8400 (ICAO Abbreviations and codes, Doc 8400). 2.10. Frontiere de stat 2.10.1. Frontierele de stat trebuie indicate, dar pot fi întrerupte în cazul în care alte informaţii mai importante pentru scopul hărţii sunt obstrucţionate. 2.10.2. Acolo unde teritoriile mai multor state apar pe o hartă, trebuie publicate numele ţărilor respective. În cazul teritoriilor neautonome, numele statului suveran poate fi adăugat între paranteze. 2.11. Culori Culorile utilizate pe hărţi trebuie să fie conforme cu Anexa 3 - Ghidul Culorilor. 2.12. Relief 2.12.1. Relieful, acolo unde apare pe hartă, trebuie publicat în aşa fel încât să satisfacă cerinţele utilizatorilor hărţii pentru: a) orientare şi identificare; b) trecerea în siguranţă deasupra terenului; c) claritatea informaţiilor aeronautice; d) planificare. Relieful, de obicei, este reprezentat printr-o combinaţie de contururi (curbe de nivel), culori hipsometrice, puncte importante şi dealuri în degrade. Alegerea metodei de reprezentare depinde de natura hărţii, scopul acesteia şi de scara folosită. 2.12.2. Acolo unde relieful este desenat prin culori hipsometrice, culorile utilizate trebuie să fie cele conţinute în Ghidul culorilor hipsometrice din Anexa 4. 2.12.3. Punctele importante materializate pe hartă sunt selectate dintre punctele de relief critice. 2.12.3.1. Valoarea cotei unui punct important pentru care acurateţea de măsurare este nesigură, trebuie urmată de semnul ±. 2.13. Zone interzise, restricţionate şi periculoase Atunci când sunt publicate zone interzise, restricţionate sau periculoase, trebuie inclusă referinţa sau altă formă de identificare, literele de identificator de ţară putând fi omise. Literele de identificator de ţară sunt cele conţinute în Documentul OACI 7910 - Indicatori de locaţie. 2.14. Spaţii aeriene în care se furnizează servicii de trafic aerian 2.14.1. Atunci când un spaţiu ATS este publicat, trebuie indicate clasa spaţiului aerian, tipul, numele sau indicativul, limitele verticale, frecvenţa/frecvenţele radio folosite, şi limitele orizontale care trebuie descrise în conformitate cu Anexa 2 - Simboluri ale hărţilor OACI. 2.14.2. Pe hărţile utilizate pentru zborurile la vedere, se publică clasificarea spaţiului aerian, care trebuie să se regăsească pe faţa sau pe verso-ul fiecărei hărţi. 2.15. Declinaţia magnetică 2.15.1. Nordul adevărat şi declinaţia magnetică trebuie indicate. Rezoluţia de publicare a declinaţiei magnetice este cea specificată pentru fiecare tip de hartă. 2.15.2. Atunci când declinaţia magnetică este indicată pe o hartă, valorile acesteia ar trebui să corespundă celui mai apropiat an divizibil cu 5 faţă de data publicării, cum ar fi 1980, 1985, etc. În cazuri excepţionale, în care valoarea curentă diferă cu mai mult de un grad, după aplicarea variaţiei anuale, se menţionează o dată intermediară şi valoarea corespunzătoare. De asemenea, pot fi indicate data şi variaţia anuală. 2.15.3. În cazul hărţilor de proceduri instrumentale, publicarea unei modificări a declinaţiei magnetice ar trebui finalizată într-un interval de cel mult 6 cicluri AIRAC. 2.15.4. În cazul zonelor terminale cu întindere foarte mare, care cuprind mai multe aerodromuri, se publică o singură valoare a declinaţiei magnetice, rotunjită, dacă este posibil, astfel încât procedurile instrumentale aferente aerodromurilor să utilizeze aceeaşi valoare a acesteia. 2.16. Tipărire Tipurile de caractere utilizate pe hărţile aeronautice sunt cele prezentate în Documentul OACI 8697 "Aeronautical Chart Manual" - Manualul Hărţilor Aeronautice. 2.17. Date aeronautice 2.17.1. AACR verifică dacă organizaţia certificată să furnizeze servicii de informare aeronautică a luat toate măsurile necesare pentru introducerea unui sistem al calităţii, care conţine proceduri, procese şi resursele necesare implementării managementului calităţii la fiecare nivel funcţional, aşa cum se indică în specificaţiile din reglementările aeronautice în vigoare. Utilizarea unui management al calităţii trebuie să fie demonstrată pentru fiecare nivel funcţional, ori de câte ori se impune acest lucru. Suplimentar, organizaţia care elaborează hărţi aeronautice trebuie să asigure proceduri corespunzătoare, astfel încât să demonstreze trasabilitatea datelor aeronautice pentru orice moment, începând de la originea lor, în vederea corectării oricăror anomalii sau erori detectate în timpul fazelor de producere, actualizare sau utilizare operaţională. 2.17.2. AACR verifică dacă rezoluţia datelor aeronautice prezentate pe hărţi este aşa cum se specifică pentru fiecare tip de hartă şi cum este precizat în tabelele din Anexa 6 la prezenta reglementare. 2.17.3. AACR verifică dacă organizaţia certificată să furnizeze servicii de informare aeronautică asigură menţinerea integrităţii datelor aeronautice în timpul procesării acestora, din momentul culegerii informaţiei şi până la distribuţia către următorul utilizator. Având în vedere clasificarea integrităţii datelor aeronautice, procedurile de validare şi verificare a lanţului de procesare trebuie să asigure că: a. pentru datele aeronautice de rutină: se evită coruperea datelor pe timpul procesării lor; b. pentru datele aeronautice esenţiale: coruperea datelor nu se produce în nici una dintre etapele lanţului de procesare, care poate include etape/procese suplimentare pentru a gestiona riscurile potenţiale generate de arhitectura generală a sistemului şi pentru a asigura integritatea datelor la acest nivel; şi c. pentru datele aeronautice critice: coruperea datelor nu se produce în nici una dintre etapele lanţului de procesare şi că acesta include proceduri suplimentare de asigurare a integrităţii datelor prin reducerea completă a efectelor erorilor identificate printr-o analiză detaliată a arhitecturii generale a sistemului şi din punctul de vedere al riscurilor potenţiale asupra integrităţii datelor. 2.17.4. Erorile care produc defecţiuni ale întregului proces pot fi reduse prin tehnici suplimentare de asigurare a calităţii, dacă sunt necesare. Acestea pot include teste practice pentru datele critice (spre exemplu prin verificare în zbor); utilizarea controalelor de securitate, logice, semantice, prin comparaţie şi de redundanţă; detectarea erorilor digitale; calificarea corespunzătoare a resurselor umane şi utilizarea de mijloace de procesare adecvate, cum ar fi cele hardware şi software. Îndrumări cu privire la procesarea datelor şi informaţiilor aeronautice se regăsesc în RTCA Document DO-200A şi European Organization for Civil Aviation Equipment (EUROCAE) Document ED-76 - Standards for Processing Aeronautical Data. 2.17.5. Cerinţele de calitate a datelor aeronautice legate de integritate şi de clasificarea acestora trebuie să se conformeze cu cele prevăzute în Tabelele 1-5 din Anexa 6. 2.17.6. Seturile de date aeronautice în format electronic trebuie protejate prin includerea în cadrul acestora a unui control ciclic al redundanţei (CRC) pe 32 de biţi, implementat prin aplicaţia care operează cu aceste seturi de date. CRC trebuie să se aplice pentru protecţia tuturor nivelurilor de integritate a seturilor de date aeronautice precizate la paragraful 2.17.3. Cerinţele de calitate a datelor aeronautice (acurateţe, rezoluţie, integritate, protecţie şi trasabilitate) sunt prezentate în manualul OACI World Geodetic System - 1984 (WGS-84) (Documentul OACI 9674). Prevederile din Anexa 6 cu privire la rezoluţia şi integritatea datelor aeronautice sunt detaliate în Documentul RTCA DO-201A şi Documentul EUROCAE ED-77 - Cerinţe pentru Informarea Aeronautică. 2.18. Sisteme de referinţă comune 2.18.1. Sistemul de referinţă orizontal 2.18.1.1. Sistemul geodezic global - 1984 (WGS-84) trebuie să fie utilizat ca sistem de referinţă (geodezic) orizontal. Coordonatele aeronautice geografice publicate, care indică latitudini şi longitudini, se exprimă în termenii datelor geodezice de referinţă ale Sistemului Geodezic Global - 1984 (WGS-84). 2.18.1.2. Coordonatele geografice care au fost transformate în coordonate WGS-84, dar al căror grad de acurateţe la momentul măsurărilor în teren nu îndeplineşte cerinţele RACR - ATS, Capitolul 2 şi ale Anexei 14 OACI, Volumele I şi II, Capitolul 2, sunt marcate cu un asterisc. 2.18.1.3. Rezoluţia cartografică a coordonatelor geografice este specifică pentru fiecare tip de hartă în parte conform Tabelului 1 din Anexa 6. 2.18.1.4. Specificaţii legate de determinarea şi raportarea coordonatelor în sistem WGS-84 sunt prevăzute în RACR-ATS (Capitolul 2) şi în Anexa 14 OACI ( Volumele I şi II, Capitolul 2). 2.18.2. Sistemul de referinţă vertical 2.18.2.1. Datumul nivelului mediu al mării (MSL), care exprimă relaţia gravitaţie - cotă/înălţime raportată la o suprafaţă cunoscută ca geoid, trebuie utilizat ca sistem de referinţă vertical. 2.18.2.2. Geoidul global aproximează convenabil MSL. El este definit ca suprafaţa echipotenţială a câmpului gravimetric al Pământului care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbate extins peste continente. Înălţimile raportate la gravitaţie sunt denumite înălţimi ortometrice iar distanţele verticale ale punctelor situate deasupra elipsoidului sunt numite înălţimi elipsoidale. 2.18.2.3. Suplimentar faţă de înălţimea ortometrică, pentru poziţii la sol specifice măsurate, se publică şi ondulaţia geoidului raportată la elipsoidul WGS-84. 2.18.2.4. Rezoluţia de publicare pe hartă a cotei şi ondulaţiei geoidului sunt specifice pentru fiecare tip de hartă în parte conform Tabelului 2 din Anexa 6. 2.18.3. Sistemul de referinţă temporal 2.18.3.1. Calendarul gregorian şi Timpul Universal Coordonat (UTC) trebuie să fie utilizate ca sistem de referinţă temporal. 2.18.3.2. Când se utilizează un alt sistem de referinţă, diferenţa trebuie să fie indicată în Publicaţia de Informare Aeronautică (AIP) în cap. GEN 2.1.2. CAP. 3 HARTA DE OBSTACOLE DE AERODROM - OACI Tip A (LIMITĂRI OPERAŢIONALE) 3.1. Funcţie Această hartă, în combinaţie cu alte informaţii relevante publicate în AIP, furnizează datele necesare pentru ca un operator să se conformeze limitărilor operaţionale din Anexa 6 OACI, Partea I, Capitolul 5 şi Partea III, Secţiunea II, Capitolul 3. 3.2. Disponibilitate 3.2.1. Harta de obstacole de aerodrom - OACI Tip A (Limitări Operaţionale) este pusă la dispoziţie conform prevederilor descrise în paragraful 1.3.2 pentru toate aerodromurile utilizate în mod regulat de către aviaţia civilă internaţională, cu excepţia acelor aerodromuri unde nu se găsesc obstacole în suprafaţa pantei de decolare, sau unde Harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (format electronic) este conformă cu prevederile prezentate în Capitolul 5. 3.2.2. Acolo unde o hartă nu este necesară datorită faptului că nu există obstacole în suprafaţa pantei de urcare la decolare, se publică o notificare în acest sens în AIP 3.3. Unităţi de măsură 3.3.1. Cotele trebuie rotunjite la jumătate de metru sau la un picior. 3.3.2. Distanţele liniare trebuie rotunjite la jumătate de metru. 3.4. Acoperirea şi scara hărţii 3.4.1. Dimensiunile fiecărui plan trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi toate obstacolele. Obstacolele izolate, aflate la distanţă, care ar determina mărirea nejustificată a formatului hărţii, pot fi identificate printr-un simbol şi o săgeată, indicând valoarea distanţei şi a direcţiei de la capătul cel mai îndepărtat al pistei până la obstacol, precum şi cota acestora. 3.4.2. Scara orizontală a hărţii trebuie să fie între 1:10000 - 1:15000. 3.4.3. Scara orizontală ar trebui să fie 1:10000. 3.4.4. Scara verticală trebuie să fie de zece ori mai mare decât scara orizontală. 3.4.5. Scări liniare. Scările liniare orizontale şi verticale trebuie să fie prezentate pe hărţi, atât în metri, cât şi în picioare. 3.5. Format 3.5.1. Hărţile trebuie să descrie un plan şi un profil pentru fiecare pistă, prelungirea de oprire şi prelungirea degajată, suprafaţa pantei de urcare la decolare, precum şi obstacolele. 3.5.2. Profilul fiecărei piste, al fiecărei prelungiri de oprire, al fiecărei prelungiri degajate şi al obstacolelor aflate în suprafaţa pantei de urcare la decolare trebuie desenat deasupra planului corespunzător. Profilul unei suprafeţe alternative a pantei de urcare la decolare conţine o proiecţie liniară a întregii pante de urcare şi este plasat deasupra planului corespunzător, într-o manieră optimă din punct de vedere al interpretării informaţiilor. 3.5.3. Peste întregul profil, mai puţin peste pistă, trebuie trasată o grilă. Cota zero pentru coordonatele verticale trebuie să fie nivelul mediu al mării. Cota zero pentru coordonatele orizontale trebuie să fie capătul cel mai îndepărtat al pistei faţă de suprafaţa pantei de urcare la decolare. De-a lungul bazei grilei şi de-a lungul marginilor verticale trebuie desenate gradaţii de subdiviziune a distanţelor şi cotelor verticale. 3.5.3.1. Grila verticală trebuie să aibă intervale de 30 m (100 ft), iar grila orizontală ar trebui să aibă intervale de 300 m (1000 ft). 3.5.4. Harta trebuie să includă: a) o casetă în care să fie trecute datele operaţionale specificate la paragraful 3.8.3; b) o casetă pentru înregistrarea amendamentelor şi a datelor de intrare în vigoare corespunzătoare. 3.6. Identificare Harta este identificată prin numele ţării căreia îi aparţine aerodromul, numele oraşului, localităţii sau a zonei deservite de aerodrom, numele aerodromului şi indicativul/indicativele pistei /pistelor. 3.7. Declinaţia magnetică Declinaţia magnetică rotunjită la cel mai apropiat grad şi data la care aceasta a fost determinată trebuie indicate pe hartă. 3.8. Date aeronautice 3.8.1. Obstacole 3.8.1.1. Obiectele aflate în zona pantei de urcare la decolare care penetrează o suprafaţă plană care are o pantă cu un gradient de 1,2%, şi care are aceeaşi origine ca şi zona pantei de urcare la decolare, sunt privite ca obstacole, cu excepţia celor care sunt complet umbrite de alte obstacole, conform definiţiei din paragraful 3.8.1.2. Obiectele mobile precum ambarcaţiuni, trenuri, camioane, etc., care pot penetra planul de 1,2% sunt considerate obstacole, dar care nu umbresc alte obstacole. 3.8.1.2. Umbra generată de un obstacol este considerată a fi planul pornind de la linia orizontală ce trece prin vârful obstacolului, perpendicular pe axul suprafeţei pantei de decolare. Acest plan acoperă în totalitate lăţimea suprafeţei pantei de urcare la decolare şi se extinde până la planul definit la paragraful 3.8.1.1 sau până la următorul obstacol mai mare decât cel care a determinat umbrirea, oricare dintre aceste două condiţii îndeplinindu-se prima. Planul de umbrire este orizontal pe primii 300 m (1000 ft) ai zonei pantei de urcare la decolare, după care are o pantă ascendentă de 1,2%. 3.8.1.3. În cazul în care obstacolul care umbreşte este posibil să fie îndepărtat, obiectele care devin obstacole prin eliminarea acestuia trebuie să fie reprezentate. 3.8.2. Suprafaţa pantei de urcare la decolare 3.8.2.1. Suprafaţa pantei de urcare la decolare este constituită dintr-un patrulater dispus pe pământ, sub panta de urcare la decolare şi simetric faţă de aceasta. Această suprafaţă are următoarele caracteristici: a) începe la capătul suprafeţei declarată propice pentru decolare care poate fi capătul pistei sau capătul prelungirii degajate, după caz; b) lăţimea zonei la punctul de origine este de 180 m (600 ft), aceasta mărindu-se cu o rată de 0,25D până la maximum 1800 m (6000 ft), unde D este distanţa de la punctul de origine; c) se extinde până la punctul de la care nu mai există nici un obstacol, sau până la o distanţă de 10 Km (5,4 NM), oricare din condiţii este îndeplinită prima. 3.8.2.2. În cazul pistelor care deservesc aeronave având limitări operaţionale sub gradientul pantei de urcare la decolare de 1,2%, întinderea suparfeţei pantei de urcare la decolare specificată la paragraful 3.8.2.1 c), creşte la cel puţin 12 Km (6,5 NM), iar panta planului specificat la paragraful 3.8.1.1 şi 3.8.1.2 se reduce la 1,0% sau chiar mai mult. În cazul în care planul de 1,0% nu este penetrat de nici un obstacol, gradientul acestuia poate fi scăzut astfel încât să atingă vârful primului obstacol. 3.8.3. Distanţe declarate 3.8.3.1. Următoarele informaţii trebuie furnizate, în spaţiul rezervat în acest sens, pentru fiecare direcţie a fiecărei piste: a) distanţa de rulare disponibilă la decolare (TORA); b) distanţa disponibilă pentru accelerare - oprire (ASDA); c) distanţa disponibilă la decolare (TODA); d) distanţa disponibilă la aterizare (LDA). Informaţii cu privire la distanţele declarate se găsesc în Anexa 14 OACI, Volumul I, Attachment A, Secţiunea 3. 3.8.3.2. Acolo unde o distanţă declarată nu este furnizată deoarece o pistă nu este folosită decât pe o singură direcţie pentru decolare, aterizare sau pentru ambele, în dreptul direcţiei care nu se utilizează trebuie specificat textul "neutilizabilă pentru decolare, aterizare". 3.8.4. Vederile în plan şi profil 3.8.4.1. Vederea în plan trebuie să cuprindă: a) conturul pistei reprezentat printr-o linie groasă, incluzând lungimea şi lăţimea, direcţia în raport cu nordul magnetic, rotunjită la cel mai apropiat grad, precum şi indicativul pistei; b) conturul prelungirilor degajate printr-o linie continuă întreruptă, incluzând lungimea şi identificarea acestora; c) suprafeţele pantelor de urcare la decolare printr-o linie întreruptă, iar axele printr-o linie subţire compusă din segmente lungi şi scurte, alternativ; d) suprafeţele pantelor alternative de urcare la decolare. Acolo unde există suprafeţe ale pantelor alternative de urcare la decolare care nu sunt în prelungirea axului pistei, vor fi furnizate informaţii sub formă de notă prin care să fie explicată semnificaţia operaţională a acestora; e) obstacole, incluzând: 1) locaţia exactă a fiecărui obstacol, împreună cu simbolul aferent naturii acestuia; 2) elevaţia şi elementul de identificare a fiecărui obstacol; 3) limitele de penetrare a obstacolelor de dimensiuni mari, într-un mod distinctiv, indicat în legenda hărţii. Această specificaţie nu exclude necesitatea de a identifica cotele critice din cadrul suprafeţei pantei de urcare la decolare; f) natura suprafeţelor pistei şi a prelungirii de oprire; g) prelungirile de oprire trebuie să fie identificate ca atare şi desenate printr-o linie întreruptă; h) când sunt reprezentate prelungirile de oprire, trebuie indicate lungimile aferente acestora. 3.8.4.2. Vederea în profil trebuie să conţină: a) atât profilul axului pistei reprezentat printr-o linie continuă groasă, cât şi profilul axului oricărei prelungiri de oprire şi al oricărei prelungiri degajate reprezentat printr-o linie frântă; b) cota axului pistei la fiecare capăt al pistei, la prelungirea de oprire, la începutul suprafeţei fiecărei pante de urcare la decolare, precum şi la fiecare modificare semnificativă a pantei pistei şi a prelungirii de oprire; c) obstacole, incluzând: 1) fiecare obstacol printr-o linie verticală groasă care se extinde de la o linie aparţinând grilei, intersectând cel puţin o altă linie a grilei, până la cota la vârf a obstacolului; 2) identificarea fiecărui obstacol; 3) limitele de penetrare a obstacolelor de dimensiuni mari, într-un mod distinctiv, identificat în legenda hărţii. Poate fi desenat un profil de obstacolare constând într-o linie care uneşte vârfurile fiecărui obstacol şi reprezentând umbra creată de obstacolele succesive. 3.9. Acurateţe 3.9.1. Gradul de acurateţe obţinut trebuie înscris pe hartă. 3.9.2. Dimensiunile orizontale şi cotele pistelor, ale prelungirilor de oprire şi ale prelungirilor degajate care trebuie să apară pe o hartă ar trebui să fie determinate cu precizia de 0,5 m (1 ft). 3.9.3. Gradul de acurateţe a lucrărilor din teren şi precizia cu care se realizează harta ar trebui să fie astfel încât măsurătorile din suprafeţele corespunzătoare pantelor de urcare la decolare făcute pe hartă să aibă următoarele erori maxime: 1) distanţe orizontale: 5 m (15 ft) la punctul de origine, crescând cu o rată de 1 la 500; 2) distanţe verticale: 0,5 m (5 ft) în primii 300 m (1000 ft), crescând cu o rată de 1 la 1000. 3.9.4. Datum. Atunci când nu este disponibil un datum sigur pentru referinţa verticală, cota datum-ului folosit trebuie declarată şi identificată ca asumată. CAP. 4 HARTA DE OBSTACOLE DE AERODROM - OACI Tip B 4.1. Funcţie Această hartă furnizează informaţii necesare pentru: a) determinarea altitudinilor/înălţimilor minime de siguranţă, inclusiv pentru procedurile de apropiere indirectă; b) stabilirea procedurilor ce pot folosite în cazul unei urgenţe în timpul decolării sau aterizării; c) aplicarea criteriilor de trecere peste obstacole şi de marcare a acestora; d) furnizarea de materiale sursă pentru hărţi aeronautice. 4.2. Disponibilitate 4.2.1. Harta de obstacole de aerodrom - OACI Tip B trebuie să fie pusă la dispoziţie în conformitate cu prevederile paragrafului 1.3.2 pentru toate aerodromurile utilizate în mod regulat de către aviaţia civilă internaţională, cu excepţia acelor aerodromuri pentru care Harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI în format electronic se pune la dispoziţie în conformitate cu prevederile Capitolului 5. 4.2.2. Atunci când este pusă la dispoziţie o hartă care combină prevederile Capitolelor 3 şi 4, aceasta poartă numele Harta de obstacole de aerodrom - OACI (hartă completă). 4.3. Unităţi de măsură 4.3.1. Cotele trebuie publicate prin rotunjire la jumătate de metru sau la picior. 4.3.2. Dimensiunile liniare trebuie publicate prin rotunjire la jumătate de metru. 4.4. Acoperirea şi scara hărţii 4.4.1. Mărimea fiecărui plan trebuie să fie suficientă pentru a acoperi toate obstacolele. Obstacolele izolate aflate la distanţă care ar impune mărirea nejustificată a formatului hărţii pot fi indicate printr-un simbol corespunzător şi printr-o săgeată, asigurându-se faptul că distanţa şi direcţia faţă de punctul de referinţă al aerodromului, precum şi elevaţia acestuia sunt prezentate. 4.4.2. Scara orizontală trebuie să fie în intervalul 1:10000 - 1:20000. 4.4.3. O scară orizontală liniară atât în metri cât şi în picioare trebuie inclusă în hartă. Atunci când este necesar, harta cuprinde atât o scară liniară în kilometri, cât şi una în mile nautice. 4.5. Format Harta trebuie să includă: a) orice explicaţie necesară privind proiecţia utilizată; b) orice identificare necesară a grilei utilizate; c) o notă indicând faptul că obstacolele din hartă sunt acelea care penetrează suprafeţele specificate în Anexa 14 OACI, Volumul I, Capitolul 4; d) o casetă de înregistrare a amendamentelor şi a datelor efective de intrare în vigoare a acestora; e) linii reprezentând fiecare minut de latitudine şi longitudine marcate în grade şi minute, desenate în afara conturului desenului. Liniile de latitudine şi longitudine pot traversa harta în totalitate. 4.6. Identificare Harta este identificată prin numele ţării de care aparţine aerodromul, numele oraşului, localităţii sau a zonei deservite de aerodrom, numele aerodromului şi indicativul/indicativele pistei/pistelor. 4.7. Planimetrie şi topografie 4.7.1. Sistemele de drenaj şi elementele hidrografice sunt reduse la minimum necesar. 4.7.2. Clădirile şi alte elemente proeminente asociate aerodromurilor trebuie indicate. De câte ori este posibil acestea sunt desenate la scară. 4.7.3. Toate obiectele, naturale sau artificiale, care penetrează suprafeţele de decolare şi de apropiere specificate în paragraful 4.9 sau suprafeţele de limitare a obstacolelor specificate în Anexa 14 OACI, Volumul I, Capitolul 4, trebuie reprezentate pe hartă. 4.7.4. Şoselele şi căile ferate aflate în suprafeţele de decolare şi de apropiere, precum şi cele aflate la mai puţin de 600 m (2000 ft) de capătul pistei sau al extinderilor pistei trebuie reprezentate pe hartă. Denumirile geografice ale elementelor pot fi înscrise pe hartă, în măsura în care prezintă importanţă. 4.8. Declinaţia magnetică Harta conţine o roza-vânturilor orientată către nordul adevărat sau către un punct nord, indicând declinaţia magnetică rotunjită la cel mai apropiat grad, data la care aceasta a fost măsurată şi variaţia anuală. 4.9. Date aeronautice 4.9.1. Harta trebuie să conţină: a) punctul de referinţă al aerodromului şi coordonatele sale geografice în grade, minute şi secunde; b) conturul pistei printr-o linie groasă continuă; c) lungimea şi lăţimea pistei; d) direcţia magnetică a pistei rotunjită la cel mai apropiat grad şi indicativul pistei; e) cota axului pistei la fiecare capăt al acesteia, la fiecare prelungire de oprire, la punctul de origine al fiecărei suprafeţe de decolare şi de apropiere şi la fiecare modificare importantă a pantei pistei sau a prelungirii de oprire; f) căile de rulare, platformele şi zonele de parcare identificate ca atare şi conturul acestora printr-o linie groasă; g) prelungirile de oprire identificate ca atare şi desenate printr-o linie frântă; h) lungimea fiecărei prelungiri de oprire; i) prelungirile degajate identificate ca atare şi desenate printr-o linie frântă; j) lungimea fiecărei prelungiri degajate; k) suprafeţele de decolare şi de apropiere identificate ca atare şi desenate printr-o linie frântă; l) suprafeţele de decolare şi de apropiere; m) obstacolele la amplasamentul exact al acestora, incluzând: 1) un simbol care indică tipul acestora; 2) cota; 3) identificarea; 4) conturul rezultat din penetrarea suprafeţelor de către obstacolele de dimensiuni mari, într-un mod distinctiv, identificat în legenda hărţii; n) orice obstacol suplimentar, determinat în conformitate cu prevederile paragrafului 3.8.1.1. inclusiv obstacole aflate în umbra altui obstacol. Aceasta nu exclude necesitatea de a identifica cotele critice din suprafeţele de decolare şi apropiere. 4.9.1.1. Natura suprafeţelor pistei şi a prelungirii de oprire trebuie indicată. 4.9.1.2. Ori de câte ori este posibil, trebuie prezentat în mod vizibil, cel mai înalt obiect sau obstacol aflat între suprafeţele de apropiere adiacente din interiorul unei suprafeţe circulare cu raza de 5000 m (15000 ft) centrată în punctul de referinţă al aerodromului. 4.9.1.3. Extremităţile zonelor împădurite sau ale formelor de relief ale căror părţi constituie obstacole trebuie să fie reprezentate. 4.10. Acurateţe 4.10.1. Gradul de acurateţe obţinut este indicat pe hartă. 4.10.2. Dimensiunile orizontale şi cotele suprafaţei de mişcare, ale prelungirii de oprire şi prelungirii degajate trebuie înscrise în hartă şi rotunjite la valori de 0,5 m (1 ft). 4.10.3. Gradul de acurateţe al lucrărilor din teren şi precizia cu care se realizează harta trebuie să fie astfel încât măsurătorile în suparfeţele pantelor de urcare la decolare făcute pe hartă să aibă următoarele erori maxime: a) suprafeţele de decolare şi de apropiere: 1) distanţe orizontale: 5 m (15 ft) la punctul de origine, crescând cu o rată de 1 la 500; 2) distanţe verticale: 0.5 m (1,5 ft) în primii 300 m (1000 ft), crescând cu o rată de 1 la 1000. b) alte suprafeţe: 1) distanţe orizontale: 5 m (15 ft) în interiorul unei suprafeţe circulare cu raza de 5000 m (15000 ft) centrată în punctul de referinţă al aerodromului şi 12 m (40 ft) dincolo de această suprafaţă; 2) distanţe verticale: 1 m (3 ft) în interiorul unei suprafeţe circulare cu raza de 1500 m (5000 ft) centrată în punctul de referinţă al aerodromului crescând cu o rată de 1 la 1000. 4.10.4. Datum. Atunci când nu există un datum cu acurateţea necesară pentru referinţa verticală, cota datum-ului utilizat trebuie declarată şi identificată ca asumată. CAP. 5 HARTA DE TEREN ŞI OBSTACOLE DE AERODROM - OACI (FORMAT ELECTRONIC) 5.1. Funcţie Harta electronică prezintă datele privind terenul şi obstacolele, împreună cu datele aeronautice, după caz, necesare pentru: a) a permite unui operator să se conformeze cu limitările de operare din Anexa 6, Partea I, Capitolul 5 şi Partea III, Secţiunea II, Capitolul 3, prin dezvoltarea unor proceduri care se aplică în eventualitatea unei urgenţe în timpul unei apropieri sau decolări întrerupte precum şi prin efectuarea unei analize privind limitările de operare ale aeronavelor; şi b) a sprijini următoarele aplicaţii pentru navigaţia aeriană: 1) proiectarea procedurii după instrumente (inclusiv procedura "circling"); 2) marcarea suprafaţei cu limitări obstacolare; şi 3) asigurarea datelor sursă pentru producerea altor hărţi aeronautice. 5.2. Disponibilitate 5.2.1. Începând cu data de 12 noiembrie 2015, hărţile de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (format electronic) pentru aerodromurile utilizate în mod curent de aviaţia civilă internaţională trebuie să fie disponibile în modul prevăzut la paragraful 1.3.2 din prezenta reglementare. Când Harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (format electronic) va fi disponibilă, Harta obstacolelor de aerodrom - OACI Tip A (Limitări Operaţionale) şi Harta de obstacole de aerodrom - OACI Tip B nu vor mai fi necesare. Informaţiile necesare pentru Harta de teren pentru apropierea de precizie - OACI pot fi furnizate în Harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (format electronic). În acest caz, Harta terenului pentru apropierea de precizie - OACI nu mai este necesară. 5.2.2. Hărţile de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (format electronic) trebuie să fie puse la dispoziţie potrivit cerinţelor prevăzute la 1.3.2 pentru toate aerodromurile utilizate cu regularitate de aviaţia civilă internaţională. 5.2.3. La cerere, se pune la dispoziţie, pe suport de hârtie, o copie după Harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (format electronic). 5.2.4. Seria de standarde ISO 19100 pentru informaţii geografice este utilizată ca o structură de modelare generală a datelor. Seria de standarde ISO 19100 pentru informaţii geografice sprijină utilizarea şi schimbarea între diferiţi utilizatori a Hărţii de teren şi obstacole de aerodromului - OACI (format electronic). 5.3. Identificare Hărţile electronice se identifică prin numele ţării în care este amplasat aerodromul, al oraşului pe care îl deserveşte şi numele aerodromului. 5.4. Acoperirea hărţii Dimensiunea fiecărei hărţi trebuie să fie suficientă încât să acopere zona de tip 2 specificată în RACR-AIS paragraful 10.2 şi Anexa 15 OACI, 10.2. 5.5. Conţinutul hărţii 5.5.1. Generalităţi 5.5.1.1. Când se dezvoltă aplicaţii grafice pe computer, care sunt utilizate pentru prezentarea diferitelor elemente pe hartă, relaţiile dintre ele, caracteristicile lor şi geometria spaţiului aferent, precum şi relaţiile topologice asociate trebuie specificate printr-o schemă de aplicaţii. Informaţiile prezentate trebuie furnizate pe baza specificaţiilor de prezentare aplicate conform regulilor de prezentare definite. Specificaţiile de prezentare şi regulile de prezentare nu fac parte din setul de date. Regulile de prezentare vor fi păstrate într-un catalog de prezentare care va face trimitere la specificaţiile de prezentare păstrate separat. Standardul ISO 19117 conţine o definiţie a schemei ce descrie mecanismul de prezentare a informaţiilor geografice a elementelor, în timp ce standardul ISO 19109 conţine reguli pentru schema aplicaţiilor. Geometria în spaţiu şi relaţiile topologice asociate sunt definite în standardul ISO 19107. 5.5.1.2. Simbolurile utilizate pentru a reprezenta elementele trebuie să fie în conformitate cu paragraful 2.4 şi Anexa 2 - Semnele convenţionale OACI ale hărţilor. 5.5.2. Elementul teren 5.5.2.1. Elementul teren şi atributele corespunzătoare care urmează să fie reprezentate pe hartă, precum şi baza de date asociată hărţii, au la bază seturile de date electronice ale terenului care satisfac cerinţele RACR-AIS şi ale Anexei 15 OACI, Capitolul 10 şi Apendicele 8. 5.5.2.2. Elementul teren trebuie prezentat pe hartă într-un mod care să asigure o imagine generală eficientă asupra acestuia. Aceasta va fi o reprezentare a suprafeţei terenului prin valori continue ale cotelor la toate intersecţiile grilei definite, cunoscut de asemenea ca Model digital al elevaţiei (DEM). În conformitate cu Anexa 15 OACI, Capitolul 10 şi Apendicele 8, DEM pentru distanţa dintre puncte în zona 2 (grila) este de 1 secundă de arc (aproximativ 30 m). 5.5.2.3. Suprafaţa terenului trebuie să fie reprezentată printr-un strat selectabil de linii de contur (curbe de nivel), în plus faţă de DEM. 5.5.2.4. Trebuie utilizată o imagine orto-rectificată care potriveşte caracteristicile de pe DEM cu caracteristicile de pe imaginea de suprapunere pentru a mări DEM. Imaginea trebuie prevăzută ca un strat selectabil separat. 5.5.2.5. Elementul de teren reprezentat este definit prin următoarele atribute asociate lui din baza (bazele) de date: a) poziţiile orizontale ale punctelor din grilă exprimate în coordonate geografice şi cotele punctelor; b) tipul suprafeţei; c) valorile liniilor de contur (curbe de nivel), dacă sunt prevăzute; şi d) numele oraşelor şi alte elemente topografice importante. 5.5.2.6. Alte atribute ale terenului specificate în Anexa 15 OACI, Apendicele 8, Tabelul A 8-3 şi prevăzute în baza (bazele) de date, trebuie să fie specifice elementului de teren reprezentat. 5.5.3. Elemente obstacol 5.5.3.1. Elementele obstacol şi atributele corespunzătoare, reprezentate sau legate de hartă prin baza de date sunt definite de seturile de date electronice privind obstacolele care satisfac cerinţele Anexei 15 OACI, Capitolul 10 şi Apendicele 8. 5.5.3.2. Fiecare obstacol este reprezentat printr-un simbol şi un identificator de obstacol corespunzătoar. 5.5.3.3. Elementul obstacol reprezentat este definit de următoarele atribute asociate din baza (bazele) de date: a) poziţia orizontală exprimată în coordonate geografice şi cota corespunzătoare; b) tipul obstacolului; şi c) mărimea obstacolului, dacă este cazul. 5.5.3.4. Alte atribute ale obstacolelor specificate în Anexa 15 OACI, Apendicele 8, Tabelul A8-4 şi prevăzute în baza (bazele) de date ar trebui să fie specifice elementului obstacol reprezentat. 5.5.4. Elemente de aerodrom 5.5.4.1. Elementele de aerodrom şi atributele corespunzătoare, care sunt prezentate şi legate de hartă prin baza de date, sunt definite de datele de aerodrom care satisfac cerinţele Anexei 14 OACI, Volumul I, Apendicele 5 şi Anexa 15 OACI, Apendicele 7. 5.5.4.2. Următoarele elemente de aerodrom sunt prezentate printr-un simbol corespunzător: a) punctul de referinţă al aerodromului; b) pista (pistele), cu numerele de desemnare şi, dacă există, prelungirea (prelungirile) de oprire şi zona degajată; şi c) căile de rulare, platformele pistei, clădirile mari şi alte elemente de aerodrom importante. 5.5.4.3. Elementul de aerodrom reprezentat pe hartă trebuie definit de următoarele atribute asociate din baza (bazele) de date: a) coordonatele geografice ale punctului de referinţă al aerodromului; b) declinaţia magnetică a aerodromului, anul informaţiei şi variaţia anuală; c) lungimea şi lăţimea pistei (pistelor), prelungirii (prelungirilor) de oprire şi zonei (zonelor) degajate; d) tipul suprafeţei pistei (pistelor) şi a prelungirii (prelungirilor) de oprire; e) relevmentele magnetice ale pistei (pistelor) la cel mai apropiat grad; f) cotele la capetele pistei (pistelor), prelungirii (prelungirilor) de oprire şi zonei (zonelor) degajate şi la fiecare modificare semnificativă a pantei pistei (pistelor) şi a prelungirii (prelungirilor) de oprire; g) distanţele declarate pentru fiecare direcţie a pistei sau abrevierea "NU" când direcţia pistei nu poate fi utilizată pentru decolare sau aterizare sau ambele. Anexa 14 OACI, Volumul I, Attachment A prevede îndrumări asupra distanţelor declarate. 5.5.5. Elemente de mijloace de radionavigaţie Fiecare element de mijloace de radionavigaţie care intră în acoperirea hărţii este reprezentat pe hartă printr-un simbol corespunzător. Atributele elementelor de mijloace de radionavigaţie pot fi dintre atributele specifice, prezentate în baza (bazele) de date. 5.6. Acurateţe şi rezoluţie 5.6.1. Valoarea acurateţii datelor aeronautice este cea specificată în Anexa 11 OACI, Apendicele 5 şi Anexa 14 OACI, Volumul I, Apendicele 5 şi Volumul II, Apendicele 1. Valoarea acurateţii datelor terenului şi obstacolelor este cea specificată în Anexa 15 OACI, Apendicele 8. 5.6.2. Rezoluţia datelor aeronautice este cea specificată în Anexa 15, Appendicele 7, iar rezoluţia datelor de teren şi obstacolare este cea prezentată în Anexa 15, Appendicele 8 5.7. Funcţionalitatea electronică 5.7.1. Scara la care harta este vizualizată trebuie să aibă opţiunea de a fi modificată. Dimensiunile simbolurilor şi a textului trebuie să varieze cu scara hărţii pentru a se mări lizibilitatea. 5.7.2. Informaţiile de pe hartă sunt geo-referenţiate şi trebuie să fie posibil să se determine poziţia cursorului cel puţin la cea mai apropiată secundă. 5.7.3. Harta este compatibilă cu cel mai răspândit hardware, software şi media ale computerului de birou. 5.7.4. Harta trebuie să includă propriul său software de "citire". 5.7.5. Scoaterea informaţiilor de pe hartă trebuie să fie autorizată. 5.7.6. Când, din cauza aglomerării de informaţii, detaliile necesare pentru sprijinirea funcţiei hărţii nu pot fi prezentate cu o claritate suficientă la o singură vizualizare cuprinzătoare a hărţii, trebuie prevăzute straturi de informaţii selecţionabile care să permită combinarea de către utilizator a informaţiilor corespunzătoare. Un format electronic al hărţii cu straturi de informaţii ce pot fi selecţionate de utilizator este metoda preferată de prezentare pentru majoritatea elementelor de aerodrom. 5.7.7. Tipărirea hărţii trebuie să se poată face pe suport de hârtie, potrivit specificaţiilor conţinutului şi scara stabilită de utilizator. Se poate tipări întreaga zonă sau părţi din aceasta potrivit cerinţelor utilizatorului. Informaţiile privind atributele elementelor disponibile în baza de date pot fi furnizate separat, pe coli marcate corespunzător. 5.8. Specificaţiile produsului de date de hartă 5.8.1. O descriere cuprinzătoare a seturilor de date, conţinute de hartă, trebuie furnizată sub forma unor specificaţii de produs de date, pe baza cărora utilizatorii din navigaţia aeriană să evalueze produsul de date de hartă şi să determine dacă acesta satisface cerinţele utilizării (aplicaţiei). 5.8.2. Specificaţiile produsului de date de hartă includ o vedere de ansamblu, domeniul specificaţiei, identificarea produsului de date, informaţii privind conţinutul datelor, sistemele de referinţă utilizate, cerinţele privind calitatea datelor şi informaţii privind obţinerea, actualizarea, prezentarea şi livrarea datelor, precum şi orice informaţii adiţionale disponibile şi metadatele. Standardul ISO 19131 prezintă cerinţele şi specificaţiile de date ale produsului pentru informaţii geografice. 5.8.3. Vederea de ansamblu a specificaţiilor produsului de date de hartă furnizează o descriere informală a produsului şi conţine informaţii generale despre acesta. Domeniul specificaţiilor al produsului de date de hartă trebuie să includă dimensiunea spaţială (orizontală) a acoperirii hărţii. Identificarea produsului de date de hartă cuprinde titlul produsului, un scurt rezumat narativ al conţinutului şi scopul, precum şi o descriere a zonei geografice acoperite de hartă. 5.8.4. Conţinutul datelor al specificaţiilor produsului de date de hartă identifică în mod clar tipul de acoperire şi/sau imagini şi furnizează o descriere narativă a fiecăreia. Standardul ISO 19123 conţine schema pentru geometria şi funcţiile de acoperire. 5.8.5 Specificaţiile produsului de date de hartă includ informaţii care definesc sistemele de referinţă utilizate. Acestea includ sistemul de referinţă spaţial (orizontal şi vertical) şi, dacă este cazul, sistemul de referinţă temporal. Specificaţiile produsului de date de hartă identifică cerinţele privind calitatea datelor. Acestea includ o declaraţie privind nivelurile acceptabile de conformare a calităţii şi măsuri corespunzătoare de asigurare a calităţii datelor. Această declaraţie acoperă toate elementele şi sub-elementele de calitate a datelor, chiar dacă acest lucru este doar pentru a preciza că un anumit element sau subelement de calitate a datelor nu este aplicabil. Standardul ISO 19113 conţine principiile calităţii pentru informaţiile geografice, iar Standardul ISO 19114 cuprinde procedurile de evaluare a calităţii. 5.8.6. Specificaţiile produsului de date de hartă includ o declaraţie privind obţinerea datelor care este o descriere generală a surselor şi a proceselor aplicate pentru obţinerea datelor cartografice. Principiile şi criteriile aplicate pentru actualizarea hărţii sunt de asemenea incluse în specificaţiile produsului de date de hartă, inclusiv frecvenţa cu care este actualizat produsul hartă. O importanţă deosebită se acordă informaţiilor privind actualizarea seturilor de date referitoare la obstacole, care sunt incluse pe hartă şi precizării principiilor, metodelor şi criteriilor aplicate pentru actualizarea datelor privind obstacolele. 5.8.7. Specificaţiile produsului de date de hartă conţin informaţii despre cum sunt prezentate datele de pe hartă, conform detaliilor de la 5.5.1.1. De asemenea, conţin informaţii privind livrarea acestuia, care la rîndul lor cuprind informaţii referitoare la formatele şi mediul de livrare. 5.8.8. Elemente de bază ale metadatelor privind harta sunt incluse în specificaţiile produsului de date de hartă. Orice elemente adiţionale ale metadatelor necesar a fi furnizate sunt declarate în specificaţiile produsului, împreună cu formatul şi codarea metadatelor. Standardul ISO 19115 specifică cerinţele pentru metadatele informaţiilor geografice. Specificaţiile produsului de date de hartă documentează produsul de date de hartă care se aplică ca set de date. Seturile de date sunt descrise de metadate. CAP. 6 HARTĂ TOPOGRAFICĂ PENTRU APROPIERE DE PRECIZIE - OACI 6.1. Funcţie Harta furnizează informaţii detaliate privind profilul terenului într-o zonă definită a segmentului de apropiere finală, astfel încât să permită operatorilor aerieni să evalueze efectul terenului în procesul de determinare a înălţimii de decizie prin utilizarea radioaltimetrului. 6.2. Disponibilitate 6.2.1. Harta topografică pentru apropierea de precizie - OACI trebuie să fie disponibilă pentru toate pistele pe care se execută apropieri de precizie de categoriile II şi III la aerodromurile utilizate de către aviaţia civilă internaţională, cu excepţia situaţiilor în care informaţiile cerute sunt prevăzute în Harta de teren şi obstacole de aerodrom - OACI (format electronic) în conformitate cu Capitolul 5 al prezentei reglementări. 6.2.2. Harta topografică pentru apropierea de precizie - OACI trebuie revizuită ori de câte ori apare o modificare importantă. 6.3. Scara hărţii 6.3.1. Scara orizontală trebuie să fie 1:2500, iar scara verticală 1:500. 6.3.2. Atunci când harta include un profil al terenului la o distanţă mai mare de 900 m (3000 ft) de la pragul pistei, scara orizontală să fie 1:5000. 6.4. Identificare Harta este identificată prin numele ţării de care aparţine aerodromul, numele oraşului, localităţii sau a zonei deservită de aerodrom, numele aerodromului şi indicativul pistei. 6.5. Informaţii în plan şi profil 6.5.1. Harta trebuie să includă: a) un plan care conţine curbe de nivel la intervale de 1 m (3 ft) într-o zonă cu o lăţime de 60 m (200 ft) de-a lungul prelungirii axului pistei la ambele capete ale acesteia, la aceeaşi distanţă ca şi profilul terenului, şi care să fie raportate la pragul pistei; b) o indicaţie acolo unde terenul sau orice obiect aflat în planul definit la punctul a) are o variaţie în înălţime mai mare de ±3 m (10 ft) faţă de profilul axului şi care ar putea afecta indicaţiile radioaltimetrului; c) un profil al terenului până la o distanţă de 900 m (3000 ft) de la pragul pistei de-a lungul prelungirii axului pistei. 6.5.2. Acolo unde terenul aflat la o distanţă mai mare de 900 m (3000 ft) de la pragul pistei este muntos, sau prezintă caracteristici importante pentru utilizatorii hărţii, profilul terenului trebuie prezentat la o distanţă maximă de 2000 m (6500 ft) de la pragul pistei. 6.5.3. Înălţimea datum-ului de referinţă pentru ILS trebuie să fie indicată rotunjită la cea mai apropiată valoare de jumătate de metru sau la picior. CAP. 7 HARTA DE RUTĂ - OACI 7.1. Funcţie Această hartă furnizează echipajelor informaţii necesare navigaţiei pe rutele ATS, în conformitate cu procedurile serviciilor de trafic aerian. Versiunile simplificate ale acestor hărţi sunt adecvate pentru a fi incluse în AIP, cu scopul de a completa tabelele de mijloace de comunicaţii şi de navigaţie. 7.2. Disponibilitate 7.2.1. Harta de rută - OACI este pusă la dispoziţie în conformitate cu specificaţiile paragrafului 1.3.2 pentru toate zonele unde sunt înfiinţate regiuni de informare a zborurilor. Harta regională - OACI se furnizează atunci când este necesar (a se vedea Capitolul 8). 7.2.2. Atunci când rutele ATS, cerinţele de raportare a poziţiei, limitele laterale ale FIR sau ale zonelor de control, există în diferite straturi ale spaţiului aerian şi nu pot fi reprezentate cu claritate pe o singură hartă, informaţiile trebuie furnizate pe hărţi separate. 7.3. Acoperirea şi scara hărţii O scară uniformă pentru acest tip de hartă nu poate fi specificată, din cauza densităţii diferite a informaţiei în anumite zone. O scară liniară grafică bazată pe scara principală a hărţii poate fi reprezentată pe hartă. 7.3.1. Dispunerea liniilor pe hartă este determinată de densitatea şi modelul structurii rutelor ATS. 7.3.2. Variaţiile mari ale scării între hărţi adiacente care descriu o structură continuă de rute trebuie evitate. 7.3.3. Pentru a asigura continuitatea navigaţiei trebuie asigurată o suprapunere adecvată a hărţilor pentru zone adiacente. 7.4. Proiecţie 7.4.1. Se utilizează o proiecţie conformă, în care ortodroma este aproximată printr-o linie dreaptă. 7.4.2. Meridianele şi paralelele sunt trasate la intervale corespunzătoare. 7.4.3. Gradaţiile trebuie amplasate la intervale regulate în lungul paralelelor şi meridianelor selecţionate. 7.5. Identificare Fiecare foaie este identificată prin seria şi numărul hărţii. 7.6. Planimetrie şi topografie 7.6.1. Liniile generale de ţărm trebuie indicate pentru toate zonele în care sunt prezente ape deschise, lacuri de dimensiuni mari şi râuri, cu excepţia cazurilor în care acestea afectează reprezentarea datelor mai importante din punct de vedere al funcţionalităţii hărţii. 7.6.2. În fiecare careu format de paralele şi meridiane se înscrie altitudinea minimă de zonă, cu excepţia situaţiei prevăzută la paragraful 7.6.3. 7.6.3. În zone de latitudine mare în care autorităţile competente au stabilit că nu este practic să se menţină ca referinţă Nordul adevărat, altitudinea minimă de zonă ar trebui să fie înscrisă în fiecare careu format din liniile de referinţă ale grilei utilizate. 7.6.4. În cazul în care harta nu este orientată spre nordul adevărat, modul de orientare selectat trebuie indicat în mod clar pe hartă. 7.7. Declinaţia magnetică Izogonele şi data la care a fost obţinută informaţia trebuie indicate pe hartă. 7.8. Direcţii, traiecte şi radiale 7.8.1. Direcţiile, traiectele şi radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepţia situaţiei prevăzută la paragraful 7.8.2. Atunci când direcţiile şi traiectele sunt furnizate suplimentar ca valori adevărate pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zecimi de grad, de exemplu 290° (294,9° T). 7.8.2. În zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabileşte că raportarea la nordul magnetic nu este practică, se utilizează, după caz, o altă referinţă, de exemplu nordul adevărat sau nordul grilei. 7.8.3. În situaţiile în care direcţiile, traiectele sau radialele sunt date în raport cu nordul adevărat ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referinţă al grilei. 7.9. Date aeronautice 7.9.1. Aerodromuri Toate aerodromurile utilizate în traficul aerian civil internaţional, pentru care se pot proiecta proceduri de apropiere instrumentală, trebuie indicate. Pot fi indicate şi alte aerodromuri. 7.9.2. Zone interzise, restricţionate şi periculoase Zonele interzise, restricţionate şi periculoase relevante pentru porţiunea de spaţiu aerian considerat, trebuie să fie indicate împreună cu identificarea şi limitele verticale ale acestora. 7.9.3. Sistemul serviciilor de trafic aerian 7.9.3.1. Acolo unde este necesar, sunt indicate elementele componente ale sistemului ATS. 7.9.3.1.1. Elementele componente includ: a) mijloacele de radionavigaţie asociate cu sistemul ATS, împreună cu numele acestora, indicativul, frecvenţele de lucru şi coordonatele geografice în grade, minute şi secunde; b) în cazul echipamentului DME, suplimentar, cota antenei de emisie rotunjită la 30 m (100 ft); c) o indicaţie privind spaţiul aerian alocat, inclusiv limitele laterale şi verticale, precum şi clasa corespunzătoare de spaţiu aerian; d) toate rutele ATS destinate zborului pe rută, inclusiv indicativul de rută, direcţia traiectului rotunjită la cel mai apropiat grad pentru ambele direcţii de-a lungul fiecărui segment de rută şi, acolo unde este stabilită, denumirea specificaţiei/specificaţiilor de navigaţie, incluzând orice limitări, precum şi direcţia fluxului de trafic aerian; e) toate punctele semnificative care definesc rutele ATS şi care nu coincid cu poziţia unui mijloc de radionavigaţie, împreună cu codul de nume şi cu coordonatele geografice aferente în grade, minute şi secunde; f) în ceea ce priveşte punctele de navigaţie care definesc rute RNAV bazate pe sisteme VOR/DME, suplimentar se precizează: 1) indicativul şi frecvenţa radio a staţiei VOR/DME; 2) relevmentul rotunjit la o zecime de grad şi distanţa rotunjită la două zecimi de kilometru (o zecime de milă nautică) în raport cu staţia VOR/DME de referinţă, în cazul în care punctul de navigaţie nu are acelaşi amplasament cu aceasta; g) indicarea tuturor punctelor de raport obligatorii şi "la cerere", şi a punctelor de raport ATS/MET; h) distanţa, rotunjită la kilometru sau milă nautică, între puncte semnificative care reprezintă puncte de iniţiere a virajelor sau puncte de raport. Pot fi indicate şi distanţele totale între mijloacele de radionavigaţie; i) puncte de transfer aflate pe segmente de rută, definite prin referinţă la radiofarul omnidirecţional de înaltă frecvenţă, indicând distanţa către mijlocul de radionavigaţie, rotunjită la kilometru sau milă nautică. Nu este necesară indicarea punctelor de transfer aflate la jumătatea distanţei între două mijloace de radionavigaţie sau la intersecţia a două radiale în cazul unei rute care îşi schimbă direcţia între cele două mijloace, dacă este făcută o precizare generală cu privire la existenţa acestor puncte; j) altitudini minime pe rută şi altitudini minime de siguranţă de trecere a obstacolelor pe rutele ATS, rotunjite imediat superior la 50 m sau 100 ft (vezi RACR-ATS, paragraful 2.22); k) echipamentele de comunicaţie enumerate, canalele acestora şi, dacă este aplicabil, adresa lor de acces; l) zonele de identificare de apărare antiaeriană (ADIZ), identificate în mod corespunzător. În legenda hărţii pot fi descrise proceduri ADIZ. 7.9.4. Informaţii suplimentare 7.9.4.1. Informaţii detaliate privind rutele standard de sosire şi plecare, şi zonele de aşteptare asociate pentru zonele terminale, trebuie prezentate, cu excepţia situaţiilor în care acestea sunt prezentate pe o hartă regională, pe o hartă de plecări standard - instrumentale (SID) - OACI sau pe o hartă de sosiri standard - instrumentale (STAR) - OACI. Rutele de plecare, în mod normal, îşi au originea la capătul pistei. Rutele de sosire, în mod normal, se termină la un punct de unde se iniţiază o procedură de apropiere după instrumente. 7.9.4.2. Acolo unde există regiuni de calare a altimetrului, acestea trebuie prezentate şi identificate. CAP. 8 HARTĂ REGIONALĂ - OACI 8.1. Funcţie Această hartă furnizează echipajelor informaţii necesare următoarelor etape ale zborului după instrumente: a) tranziţia între fazele de zbor pe rută şi de apropiere la un aerodrom; b) tranziţia între faza de decolare/întrerupere a apropierii şi faza de zbor pe rută; şi c) zboruri prin regiuni cu rute ATS complexe sau cu structuri complexe de spaţiu aerian. Funcţia descrisă în paragraful 8.1, c), poate fi îndeplinită printr-o hartă separată sau prin inserarea informaţiilor într-o Hartă de rută - OACI. 8.2. Disponibilitate 8.2.1. Harta regională - OACI este pusă la dispoziţie conform prevederilor paragrafului 1.3.2, atunci când rutele ATS sau cerinţele de raportare a poziţiei sunt complexe şi nu pot fi prezentate în mod corepunzător pe o Hartă de rută - OACI. 8.2.2. Atunci când cerinţele privind rutele ATS sau de raportare a poziţiei sunt diferite pentru sosiri şi plecări, şi nu pot fi prezentate suficient de clar pe o singură hartă, trebuie furnizate hărţi separate. În anumite condiţii poate fi necesară furnizarea unor hărţi SID şi STAR (vezi capitolele 9 şi 10) 8.3. Acoperirea şi scara hărţii 8.3.1. Acoperirea pentru fiecare dintre hărţi trebuie să fie suficient de mare pentru a indica în mod eficient rutele de plecare şi de sosire. 8.3.2. Harta trebuie desenată la scară, iar scara trebuie indicată. 8.4. Proiecţie 8.4.1. Se utilizează o proiecţie conformă, în care ortodroma este aproximată printr-o linie dreaptă. 8.4.2. Meridianele şi paralelele trebuie trasate la intervale corespunzătoare. 8.4.3. Gradaţiile trebuie marcate la intervale regulate de-a lungul paralelelor şi meridianelor. 8.5. Identificare Harta se identifică printr-un nume asociat spaţiului aerian reprezentat pe aceasta. Numele poate fi al unităţii ATS, al celui mai mare oraş (al celei mai mari localităţi) situat în zona acoperită de hartă, sau al oraşului deservit de către aerodrom. Acolo unde mai multe aerodromuri deservesc un oraş sau o localitate, ar trebui adăugat şi numele aerodromului căruia îi sunt destinate procedurile. 8.6. Planimetrie şi topografie 8.6.1. Liniile de ţărm trebuie reprezentate pentru toate zonele în care sunt prezente ape deschise, lacuri de dimensiuni mari şi râuri, cu excepţia cazurilor în care acestea afectează reprezentarea datelor mai importante din punct de vedere al rolului hărţii. 8.6.2. Pentru a îmbunătăţi modul de reprezentare pe hartă a zonelor semnificative din punct de vedere al reliefului, toate formele de relief care au cu 300 m (1000 ft) mai mult decât cota aerodromului principal, ar trebui să fie materializate pe hartă prin curbe de nivel continue, împreună cu valorile lor, iar nuanţele straturilor de teren să fie marcate cu culoare maro. Cotele importante corespunzătoare, inclusiv cea mai mare cotă din cadrul fiecărei curbe de nivel reprezentată pe hartă, trebuie să fie marcate cu culoarea neagră. Obstacolele ar trebui de asemenea să fie reprezentate pe hartă. Prima curbă de nivel la o cotă mai mare cu 300 m (1000 ft) faţă de cota aerodromului principal, care este materializată pe hartă, poate fi luată drept referinţă pentru a reprezenta relieful în degradeuri. O culoare maro potrivită, căreia i se aplică un degradeu de o jumătate de nuanţă, este specificată în Anexa 3 - Ghid de culori pentru curbe de nivel şi pentru elemente topografice. Cotele importante şi obstacolele sunt furnizate de către specialistul în proceduri. 8.7. Declinaţia magnetică Declinaţia magnetică medie a suprafeţei reprezentată de hartă, rotunjită la cel mai apropiat grad trebuie indicată pe hartă. 8.8. Direcţii, traiecte şi radiale 8.8.1. Direcţiile, traiectele şi radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepţia situaţiei prevăzută la paragraful 8.8.2. Atunci când direcţiile şi traiectele sunt furnizate suplimentar ca valori adevărate pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zecimi de grad, de exemplu 290° (294,9° T). 8.8.2. În zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabileşte că raportarea la nordul magnetic nu este practică, se utilizează, după caz, o altă referinţă, de exemplu nordul adevărat sau nordul grilei. 8.8.3. În situaţiile în care direcţiile, traiectele sau radialele sunt date în raport cu nordul adevărat ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referinţă al grilei. 8.9. Date aeronautice 8.9.1. Aerodromuri Toate aerodromurile care sunt în legătură cu rutele terminale trebuie reprezentate pe hartă. Acolo unde este necesar, este utilizat un simbol pentru aerodrom. 8.9.2. Zone interzise, restricţionate şi periculoase Zonele interzise, restricţionate şi periculoase relevante pentru porţiunea de spaţiu aerian considerat trebuie să fie reprezentate împreună cu identificarea şi limitele verticale ale acestora. 8.9.3. Altitudinea minimă a zonei Altitudinile minime ale zonei trebuie indicate în cadrul unor careuri formate din paralele şi meridiane. În funcţie de scara aleasă a hărţii, careurile formate din paralele şi meridiane corespund în mod normal unui grad complet de latitudine şi de longitudine. 8.9.4. Sistemul ATS 8.9.4.1. Componentele sistemului ATS desemnat ca relevant, trebuie indicate. 8.9.4.1.1. Componentele trebuie să includă următoarele: a) mijloacele de radionavigaţie asociate cu sistemul ATS, împreună cu numele acestora, indicativul, frecvenţa şi coordonatele geografice în grade, minute şi secunde; b) în cazul echipamentului DME, cota antenei rotunjită la 30 m (100 ft); c) mijloacele de radionavigaţie din zonele terminale care sunt necesare pentru ghidarea traficului pe segmentele de îndepărtare şi apropiere, precum şi în procedurile de aşteptare; d) limitele laterale şi verticale ale întregului spaţiul aerian alocat, precum şi clasa corespunzătoare de spaţiu aerian; e) denumirea specificaţiei/specificaţiilor de navigaţie şi a oricăror limitări acolo unde sunt stabilite; f) procedurile de aşteptare şi rutele terminale, împreună cu indicativele de rute şi direcţia traiectului rotunjită la cel mai apropiat grad, pentru fiecare segment de cale aeriană şi de rută terminală; g) toate punctele semnificative care definesc rutele ATS şi care nu coincid cu poziţia unui mijloc de radionavigaţie, împreună cu codul de nume şi coordonatele geografice aferente, în grade, minute şi secunde; h) în ceea ce priveşte punctele de navigaţie care definesc rute RNAV bazate pe sisteme VOR/DME, suplimentar: 1. indicativul şi frecvenţa radio a staţiei VOR/DME; 2. relevmentul rotunjit la o zecime de grad şi distanţa rotunjită la două zecimi de kilometru (o zecime de milă nautică) în raport cu VOR/DME de referinţă, în cazul în care punctul de navigaţie nu are acelaşi amplasament cu staţia; i) indicarea tuturor punctelor de raport obligatorii şi a celor "la cerere"; j) distanţa, rotunjită la kilometru sau milă nautică, între puncte semnificative reprezentând puncte de iniţiere a virajelor sau puncte de raport. Pot fi indicate şi distanţele totale între mijloacele de radionavigaţie; k) puncte de transfer aflate pe segmente de rută, definite prin referinţă la radiofarul omnidirecţional de înaltă frecvenţă, indicând distanţa către mijlocul de radionavigaţie, rotunjită la kilometru sau milă nautică. Nu este necesară indicarea punctelor de transfer aflate la jumătatea distanţei între două mijloace de radionavigaţie sau la intersecţia a două radiale în cazul unei rute care îşi schimbă direcţia între cele două mijloace, dacă este făcută o precizare generală cu privire la existenţa acestor puncte; l) altitudini minime pe rută şi altitudini minime de siguranţă pentru trecerea obstacolelor pe rutele ATS, rotunjite imediat superior la 50 m sau 100 ft (vezi RACR - ATS, paragraful 2.21); m) stabilirea altitudinilor minime de vectorizare în zonele în care sunt furnizate servicii de vectorizare, de plecări sau sosiri, rotunjite superior imediat la 50 m sau 100 ft. Acestea sunt identificate în mod clar. Acolo unde sunt utilizate sisteme de supraveghere ATS pentru vectorizarea aeronavelor către sau dinspre puncte semnificative aflate pe o rută standard de plecare sau sosire publicată sau unde se emit autorizări pentru coborârea aeronavei sub altitudinea minimă a sectorului în timpul apropierii, altitudinile minime relevante de vectorizare pot fi reprezentate pe o Hartă regională - OACI, cu excepţia cazurilor în care densitatea de informaţie ar duce la ilizibilitatea hărţii. În cazul în care densitatea informaţiei este mare, se va elabora o Hartă specială cu altitudinile minime pentru zborurile supravegheate ATC. În acest caz, elementele indicate în paragraful 8.9.4.1.1. 12 nu vor mai fi reprezentate pe Harta regională - OACI; n) restricţiile zonale de viteză şi de nivel/altitudine acolo unde acestea există; o) echipamentele de comunicaţie, enumerate împreună cu indicarea canalelor acestora şi, dacă este aplicabil, numele serviciului de comunicaţie, ex. Bucureşti Approach 118.25. p) indicarea punctelor semnificative "flyover". CAP. 9 HARTA DE PLECARE INSTRUMENTALĂ STANDARD (SID) - OACI 9.1. Funcţie Acest tip de hartă furnizează echipajelor informaţii care să permită conformarea cu cerinţele rutelor de plecare instrumentală standard, de la faza de decolare până la faza de zbor pe rută. RACR - ATS, Anexa 3 conţine prevederi pentru identificarea rutelor de plecare standard. Manualul Planificării Serviciilor de Trafic Aerian (Documentul OACI 9426) conţine material cu privire la modul de stabilire a unor astfel de rute. PANS-OPS, Volumul II, Partea II (Documentul OACI 8168) conţine prevederi pentru criteriile de trecere peste obstacole şi detalii despre informaţiile minime care trebuie publicate. 9.2. Disponibilitate Harta de plecare instrumentală standard (SID) - OACI este publicată ori de câte ori este stabilită o rută de plecare instrumentală standard şi aceasta nu poate fi prezentată suficient de clar pe Harta regională - OACI. 9.3. Acoperirea şi scara hărţii 9.3.1. Acoperirea hărţii trebuie să fie suficient de mare pentru a indica atât punctul unde începe ruta de plecare, cât şi punctul semnificativ specificat la care poate începe faza de zbor pe rută de-a lungul unei rute ATS. Ruta de plecare începe, în mod normal, la capătul pistei. 9.3.2. Harta trebuie să fie desenată la scară. 9.3.3. Dacă harta este desenată la scară, trebuie indicată scara grafică. 9.3.4. În cazul în care harta nu este desenată la scară, se va face menţiunea "HARTA NU ESTE LA SCARĂ" şi un simbol de scară tăiat va fi utilizat pe traiecte şi alte elemente ale hărţii care sunt prea mari pentru a fi desenate la scară. 9.4. Proiecţie 9.4.1. Se utilizează o proiecţie conformă, în care ortodroma este aproximată printr-o linie dreaptă. 9.4.2. Atunci când harta este desenată la scară, paralelele şi meridianele ar trebui desenate la intervale corespunzătoare. 9.4.3. Gradaţiile se plasează la intervale regulate în lungul paralelelor şi meridianelor. 9.5. Identificare Harta este identificată prin numele oraşului, localităţii sau a zonei deservite de aerodrom, numele aerodromului, precum şi prin identificatorul rutei de plecare instrumentală standard, stabilit în conformitate cu PANS-OPS. Identificarea rutei de plecare instrumentală standard este furnizată de specialistul în proceduri. 9.6. Planimetrie şi topografie 9.6.1. Când harta este desenată la scară, trebuie desenate linii de ţărm simplificate pentru toate zonele în care sunt prezente ape libere, lacuri şi râuri de dimensiuni mari, cu excepţia cazurilor în care acestea intră în conflict cu date mai importante din punct de vedere al rolului hărţii. 9.6.2. Pentru a îmbunătăţi modul de reprezentare pe hartă a zonelor semnificative din punct de vedere al reliefului, toate formele de relief care au cu 300 m (1000 ft) mai mult decât cota aerodromului principal, ar trebui să fie materializate pe hartă prin curbe de nivel continue, împreună cu valorile lor, iar nuanţele straturilor de teren să fie marcate cu culoare maro. Cotele importante corespunzătoare, inclusiv cea mai mare cotă din cadrul fiecărei curbe de nivel reprezentată pe hartă, trebuie să fie marcate cu culoarea neagră. Obstacolele ar trebui de asemenea să fie reprezentate pe hartă. Prima curbă de nivel la o cotă mai mare cu 300 m (1000 ft) faţă de cota aerodromului principal, care este materializată pe hartă, poate fi luată drept referinţă pentru a reprezenta relieful în degradeuri. O culoare maro potrivită, căreia i se aplică un degradeu de o jumătate de nuanţă, este specificată în Anexa 3 - Ghid de culori pentru curbe de nivel şi pentru elemente topografice. Cotele importante şi obstacolele sunt furnizate de către specialistul în proceduri. 9.7. Declinaţia magnetică Declinaţia magnetică utilizată în determinarea direcţiilor magnetice, a drumurilor şi a radialelor trebuie furnizată la valori rotunjite la cel mai apropiat grad. 9.8. Direcţii, traiecte şi radiale 9.8.1. Direcţiile, traiectele şi radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepţia situaţiei prevăzută la paragraful 9.8.2. Atunci când direcţiile şi traiectele sunt furnizate suplimentar ca valori adevărate pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zecimi de grad, de exemplu 290° (294,9° T). Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect. 9.8.2. În zonele de latitudine mare în care autoritatea corespunzătoare stabileşte că raportarea la nordul magnetic nu este practică, se utilizează, după caz, o altă referinţă, de exemplu nordul adevărat sau nordul grilei. 9.8.3. În situaţiile în care direcţiile, traiectele sau radialele sunt date în raport cu nordul adevărat ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referinţă al grilei. 9.9. Date aeronautice 9.9.1. Aerodromuri 9.9.1.1. Aerodromul de plecare trebuie indicat pe hartă prin simbol. 9.9.1.2. Toate aerodromurile care afectează rutele de plecare instrumentală standard trebuie indicate. Atunci când este cazul, se marchează pe hartă simbolul aerodromului. 9.9.2. Zone interzise, restricţionate şi periculoase Zonele interzise, restricţionate şi periculoase care pot afecta executarea procedurilor trebuie desenate împreună cu identificarea şi limitele verticale ale acestora. 9.9.3. Altitudinea minimă de sector 9.9.3.1. Altitudinea minimă de sector stabilită este prezentată cu o indicare clară a sectorului în care se aplică. 9.9.3.2. Acolo unde altitudinea minimă de sector nu este stabilită, harta este desenată la scară şi este indicată altitudinea minimă de zonă în interiorul cadranelor formate din paralele şi meridiane. Altitudinile minime de zonă sunt indicate de asemenea în acele părţi ale hărţii neacoperite de altitudini minime de sector. În funcţie de scara selectată a hărţii, cadranele formate din paralele şi meridiane corespund în mod normal unei jumătăţi de grad de latitudine şi longitudine. 9.9.4. Sistemul ATS 9.9.4.1. Trebuie indicate elementele componente ale sistemului ATS relevant. 9.9.4.1.1. Componentele sistemului ATS cuprind următoarele: a) o reprezentare grafică a fiecărei rute standard de plecare - instrumentală, incluzând: 1) indicativul rutei; 2) punctele semnificative care definesc ruta; 3) direcţia sau radialul rotunjit la cel mai apropiat grad, de-a lungul fiecărui segment de rută; 4) distanţele rotunjite la kilometru sau la milă nautică între punctele semnificative; 5) altitudini minime de siguranţă pentru trecerea peste obstacole, în lungul rutei sau segmentelor de rută, şi altitudinile obligate ale procedurii, rotunjite superior la 50 m sau 100 ft, precum şi eventualele restricţii la nivelul de zbor; 6) când harta este desenată la scară şi aeronava este dirijată la plecare, altitudinile minime de vectorizare, rotunjite la 50 m sau 100 ft, trebuie clar identificate. Atunci când sistemele de supraveghere ATC sunt folosite pentru vectorizarea aeronavelor către sau dinspre puncte semnificative de pe o rută de plecare standard, procedurile relevante pot fi reprezentate pe harta SID, cu excepţia cazului când aceste informaţii ar aglomera prea mult harta. Atunci când densitatea informaţie ar fi prea mare, va fi furnizată o hartă specială pentru altitudinile minime de supraveghere ATC. În acest caz, elementele indicate la paragraful 9.9.4.1.1.1 a) 6) nu mai trebuie să apară şi pe harta SID; b) Mijloacele de radionavigaţie asociate rutelor, incluzând: 1) numele în clar; 2) identificarea; 3) frecvenţa; 4) coordonatele geografice în grade, minute şi secunde; 5) pentru DME, canalul şi cota antenei emiţătoare a echipamentului DME, rotunjită la 30 m (100 ft); c) codurile de nume ale punctelor semnificative nemarcate prin poziţia unui mijloc de radionavigaţie, coordonatele geografice ale acestora în grade, minute şi secunde, direcţia rotunjită la o zecime de grad şi distanţa rotunjită la două zecimi de kilometru (o zecime de milă nautică) de la mijlocul de radionavigaţie de referinţă; d) procedurile de aşteptare aplicabile; e) altitudinea/înălţimea de tranziţie rotunjită superior la 300 m sau 1000 ft; f) poziţia şi înălţimea obstacolelor apropiate care penetrează suprafeţele de identificare a obstacolelor (OIS). Va fi inclusă o notă acolo unde există obstacole care penetrează OIS, dar care nu influenţează calculul gradientului procedurii publicate. În conformitate cu prevederile PANS-OPS, Volumul II, informaţiile despre obstacolele apropiate sunt furnizate de către specialistul în proiectarea procedurilor; g) restricţii de viteză, acolo unde există; h) denumirea specificaţiei/specificaţiilor de navigaţie şi a oricăror limitări acolo unde sunt stabilite; i) toate punctele de raport obligate şi "la cerere"; j) procedurile de comunicaţie radio, incluzând: 1) indicativele de apel ale unităţilor ATS; 2) frecvenţă; 3) setările transponderului, dacă este cazul. k) indicarea punctelor semnificative "flyover". 9.9.4.2. Un text care să descrie rutele de plecare instrumentală standard (SID) şi procedurile relevante care se utilizează în caz de întrerupere a comunicaţiilor trebuie prevăzut şi prezentat, ori de câte ori este posibil, pe hartă sau pe pagina pe care figurează harta. 9.9.4.3. Cerinţe privind baza de date aeronautice. Datele corespunzătoare care sprijină codarea bazei de date de navigaţie trebuie publicate în conformitate cu Procedurile pentru serviciile de navigaţie aeriană - Exploatarea tehnică a aeronavelor (Doc 8168), Volumul II, Partea a III-a, Secţiunea 5, Capitolul 2, 2.1 pe verso-ul hărţii sau pe o foaie distinctă cu referinţele corespunzătoare. Datele sunt cele furnizate de specialistul în proceduri. CAP. 10 HARTA DE SOSIRE INSTRUMENTALĂ STANDARD (STAR) - OACI 10.1. Funcţionalitate Acest tip de hartă furnizează echipajelor informaţii care să permită conformarea cu cerinţele rutelor de sosire instrumentală standard de la faza de zbor pe rută până la faza de apropiere. Rutele de sosire instrumentală standard trebuie interpretate ca incluzând "profilul standard de coborâre", "apropierile în coborâre continuă", precum şi alte descrieri nestandardizate. În cazul unui profil standard de coborâre nu este necesară descrierea profilului transversal. RACR - ATS, Anexa 3 conţine prevederi pentru identificarea rutelor standard de sosire. Manualul Planificării Serviciilor de Trafic Aerian (Doc 9426) conţine material care prezintă modul de stabilire a unor astfel de rute. 10.2. Disponibilitate Harta de Sosire Instrumentală Standard (STAR) - OACI este publicată ori de câte ori o rută de sosire instrumentală standard este stabilită şi nu poate fi descrisă suficient de clar pe o Hartă Regională - OACI. 10.3. Acoperirea şi scara hărţii 10.3.1. Acoperirea hărţii trebuie să fie suficientă pentru a indica punctele unde se încheie faza de zbor pe rută şi punctele unde începe faza de apropiere. 10.3.2. Harta ar trebuie să fie desenată la scară. 10.3.3. În cazul în care harta este desenată la scară, este indicată o scară geometrică pe hartă. 10.3.4. În cazul în care harta nu este desenată la scară se face menţiunea "HARTA NU ESTE LA SCARĂ" şi un simbol de scară tăiat este utilizat pe elemente ale hărţii care sunt prea mari pentru a fi desenate la scară. 10.4. Proiecţie 10.4.1. Se utilizează o proiecţie conformă, în care ortodroma este aproximată printr-o linie dreaptă. 10.4.2. Atunci când harta este desenată la scară, paralelele şi meridianele ar trebui desenate la intervale corespunzătoare. 10.4.3. Gradaţiile trebuie reprezentate la intervale regulate de-a lungul paralelelor şi meridianelor. 10.5. Identificare Harta este identificată prin numele oraşului, localităţii sau a zonei deservite de aerodrom, numele aerodromului şi indicativul rutei de sosire instrumentală standard proiectată în conformitate cu PANS-OPS, Volumul II, Partea III, Capitolul 1. Identificarea rutei de sosire instrumentală standard este furnizată de specialistul în proceduri. 10.6. Planimetrie şi topografie 10.6.1. Atunci când harta este reprezentată la scară, trebuie desenate linii de ţărm pentru toate zonele în care sunt prezente ape deschise, lacuri de dimensiuni mari şi râuri, cu excepţia cazurilor în care acestea ar intra în conflict cu date mai importante din punct de vedere al funcţionalităţii hărţii. 10.6.2. Pentru a îmbunătăţi modul de reprezentare pe hartă a zonelor semnificative din punct de vedere al reliefului, toate formele de relief care au cu 300 m (1000 ft) mai mult decât cota aerodromului principal, ar trebui să fie materializate pe hartă prin curbe de nivel continue, împreună cu valorile lor, iar nuanţele straturilor de teren să fie marcate cu culoare maro. Cotele importante corespunzătoare, inclusiv cea mai mare cotă din cadrul fiecărei curbe de nivel reprezentată pe hartă, trebuie să fie marcate cu culoarea neagră. Obstacolele ar trebui de asemenea să fie reprezentate pe hartă. Prima curbă de nivel la o cotă mai mare cu 300 m (1000 ft) faţă de cota aerodromului principal, care este materializată pe hartă, poate fi luată drept referinţă pentru a reprezenta relieful în degradeuri. O culoare maro potrivită, căreia i se aplică un degradeu de o jumătate de nuanţă, este specificată în Anexa 3 - Ghid de culori pentru curbe de nivel şi pentru elemente topografice. Cotele importante şi obstacolele sunt furnizate de către specialistul în proceduri. 10.7. Declinaţia magnetică Declinaţia magnetică utilizată în determinarea direcţiilor magnetice, a traiectelor şi a radialelor trebuie furnizate la valori rotunjite la cel mai apropiat grad. 10.8. Direcţii, traiecte şi radiale 10.8.1. Direcţiile, traiectele şi radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepţia situaţiei prevăzută la paragraful 10.8.2. Atunci când direcţiile şi traiectele sunt furnizate suplimentar ca valori adevărate pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zecimi de grad, de exemplu 2900 (294,90 T). Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect. 10.8.2 În zonele de latitudine mare, în care autoritatea corespunzătoare stabileşte că raportarea la nordul magnetic nu este practică, se utilizează, după caz, o altă referinţă, de exemplu nordul adevărat sau nordul grilei. 10.8.3. În situaţiile în care direcţiile, traiectele sau radialele sunt date în raport cu nordul adevărat ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referinţă al grilei. 10.9. Date aeronautice 10.9.1. Aerodromuri 10.9.1.1. Aerodromul de aterizare trebuie indicat prin simbol. 10.9.1.2. Toate aerodromurile care afectează rutele de sosire instrumentală standard trebuie indicate. Atunci când este cazul, pe hartă se marchează simbolul aerodromului. 10.9.2. Zone interzise, restricţionate şi periculoase Zonele interzise, restricţionate şi periculoase care pot afecta executarea procedurilor trebuie desenate împreună cu identificarea şi limitele verticale ale acestora. 10.9.3. Altitudinea minimă de sector 10.9.3.1. Altitudinea minimă de sector stabilită trebuie scoasă în evidenţă, cu o indicare clară a sectorului în care se aplică. 10.9.3.2. Acolo unde altitudinea minimă de sector nu este stabilită, harta este desenată la scară şi este indicată altitudinea minimă de zonă în interiorul cadranelor formate din paralele şi meridiane. Altitudinile minime de zonă trebuie indicate de asemenea în acele părţi ale hărţii neacoperite de altitudini minime de sector. În funcţie de scara selectată a hărţii, cadranele formate din paralele şi meridiane corespund în mod normal unei jumătăţi de grad de latitudine şi longitudine. 10.9.4. Sistemul ATS 10.9.4.1. Trebuie indicate elementele componente ale unităţii ATS corespunzătoare. 10.9.4.1.1. Componentele sistemului ATS cuprind următoarele: a) o reprezentare grafică a fiecărei rute de sosire instrumentală standard, incluzând: 1) indicativul rutei; 2) punctele semnificative care definesc ruta; 3) traiectul sau radialul rotunjit la cel mai apropiat grad, de-a lungul fiecărui segment de rută; 4) distanţele rotunjite la kilometru sau la milă nautică între punctele semnificative; 5) altitudini minime de siguranţă pentru trecerea obstacolelor în lungul rutei sau segmentelor de rută şi altitudinile obligate, rotunjite superior la 50 m sau 100 ft, precum şi eventualele restricţii la nivelul de zbor; 6) când harta este desenată la scară şi aeronava este dirijată prin sisteme de supraveghere ATS la decolare, altitudinile minime de vectorizare, rotunjite la 50 m sau 100 ft trebuie clar identificate; Acolo unde sunt utilizate sisteme de supraveghere ATC a aeronavelor către sau dinspre puncte semnificative de pe o rută de sosire standard sau conform unei autorizări emise pentru coborârea sub altitudinea minimă a sectorului, procedurile relevante pot fi reprezentate pe harta STAR cu excepţia cazului în care densitatea informaţiei ar fi prea mare. Atunci când densitatea informaţiei este prea mare, este furnizată o hartă specială pentru Altitudinile Minime de Supraveghere ATC. În acest caz elementele indicate la paragraful 9.9.4.1.1.1 a) 6) nu mai trebuie să apară şi pe harta STAR. b) mijloacele de radionavigaţie asociate rutelor, incluzând: 1) numele în clar; 2) identificarea; 3) frecvenţa; 4) coordonatele geografice în grade, minute şi secunde; 5) pentru DME, canalul şi elevaţia antenei, rotunjită la 30 m (100 ft); c) numele cod OACI ale punctelor semnificative care nu coincid cu poziţia unui mijloc de radionavigaţie, coordonatele geografice ale acestora în grade, minute şi secunde, direcţia rotunjită la o zecime de grad şi distanţa rotunjită la două zecimi de kilometru (o zecime de milă nautică) de la mijlocul de radionavigaţie de referinţă; d) procedurile de aşteptare aplicabile; e) altitudinea/înălţimea de tranziţie rotunjită superior la 300 m sau 1000 ft; f) restricţii de viteză, acolo unde există; g) denumirea specificaţiei/specificaţiilor de navigaţie şi a oricăror limitări acolo unde sunt stabilite; h) toate punctele de raport obligate şi la "cerere"; i) procedurile de comunicaţie radio, incluzând: 1) indicativele unităţilor ATS; 2) frecvenţă; 3) setările transponderului, dacă este cazul. j) indicarea punctelor semnificative "flyover". 10.9.4.2. O descriere textuală a rutelor de sosire instrumentală standard (STAR) şi a procedurilor în caz de întrerupere a comunicaţiilor radio relevante trebuie furnizată, şi când este posibil, să fie prezentată pe hartă sau pe pagina care conţine harta. 10.9.4.3. Cerinţe privind baza de date aeronautice. Datele corespunzătoare care sprijină codarea bazei de date de navigaţie trebuie publicate în conformitate cu Procedurile pentru Serviciile de Navigaţie Aeriană - Operarea Aeronavelor (Doc 8168), Volumul II, Partea a III-a, Secţiunea 5, Capitolul 2, 2.2 pe verso-ul hărţii, sau ca document separat. Datele corespunzătoare sunt cele furnizate de specialistul în proceduri. CAP. 11 HARTA DE APROPIERE INSTRUMENTALĂ - OACI 11.1. Funcţionalitate Această hartă furnizează echipajelor informaţii necesare executării unei proceduri de apropiere instrumentală autorizată, către pista pe care se intenţionează aterizarea, inclusiv a procedurii de întrerupere a apropierii când este cazul, precum şi a procedurilor de aşteptare asociate. Documentul Proceduri pentru Servicii de Navigaţie Aeriană - Operarea Aeronavelor (Doc 8168) conţine criterii detaliate pentru proiectarea procedurilor de apropiere instrumentală, precum şi rezoluţiile privind altitudinile/înălţimile asociate. 11.2. Disponibilitate 11.2.1. Harta de Apropiere Instrumentală - OACI este pusă la dispoziţie pentru toate aerodromurile utilizate de către aviaţia civilă internaţională unde sunt stabilite proceduri de apropiere instrumentală. 11.2.2. Pentru fiecare procedură de apropiere de precizie stabilită este pusă la dispoziţie câte o Hartă de Apropiere Instrumentală - OACI, separată. 11.2.3. Pentru fiecare procedură de apropiere de non-precizie stabilită este pusă la dispoziţie câte o Hartă de Apropiere Instrumentală - OACI separată. 11.2.4. O singură hartă de apropiere instrumentală de precizie sau non-precizie poate fi pusă la dispoziţie pentru a descrie mai multe proceduri, atunci când segmentele procedurilor pentru apropierea intermediară, apropierea finală şi întreruperea apropierii sunt identice. 11.2.5. În cazul în care valorile direcţiilor, timpilor sau altitudinilor diferă între categorii de aeronave pentru segmentele procedurilor de apropiere instrumentală, altele decât segmentul apropierii finale şi indicarea acestor valori pe o singură hartă poate crea aglomerare sau confuzie, trebuie puse la dispoziţie mai multe hărţi. Categoriile de aeronave sunt stabilite în Proceduri pentru Servicii de Navigaţie Aeriană - Operarea Aeronavelor (Documentul OACI 8168), Volumul II, Partea a III-a, Capitolul 1. 11.2.6. Harta de Apropiere Instrumentală - OACI se revizuieşte de câte ori se modifică informaţii esenţiale pentru siguranţa în operare. 11.3. Acoperirea şi scara hărţii 11.3.1. Acoperirea hărţii trebuie să fie suficientă pentru a include toate segmentele procedurii de apropiere instrumentală şi orice suprafeţe adiţionale care ar putea fi necesare pentru tipul de apropiere intenţionat. 11.3.2. Scara selectată asigură lizibilitatea optimă, ţinând cont de: 1) procedura descrisă în hartă; 2) formatul hârtiei; 11.3.3. Scara folosită trebuie indicată. 11.3.3.1. Cu excepţia cazurilor când aceasta nu este practic, se reprezintă un cerc cu raza de 20 Km (10 NM) centrat pe un DME localizat la sau în apropierea aerodromului, sau acolo unde nu există un DME corespunzător, în punctul de referinţă al aerodromului. Raza cercului trebuie indicată pe circumferinţa acestuia. 11.3.3.2. O scară a distanţelor trebuie indicată direct sub profil. 11.4. Format Formatul hârtiei trebuie să fie cel puţin 210 x 148 mm (8.27 x 5.82 in). 11.5. Proiecţie 11.5.1. Se utilizează o proiecţie conformă, în care ortodroma este aproximată printr-o linie dreaptă. 11.5.2. Gradaţiile trebuie să fie reprezentate la intervale regulate de-a lungul liniilor de chenar. 11.6. Identificare Harta este identificată prin numele oraşului, localităţii sau a zonei deservite de aerodrom, numele aerodromului, precum şi identificarea procedurii de apropiere instrumentală stabilită în conformitate cu PANS-OPS, Volumul II, Partea III, Capitolul 1. Identificarea procedurii de apropiere instrumentală este furnizată de specialistul în proceduri. 11.7. Planimetrie şi topografie 11.7.1. Se indică informaţiile legate de planimetrie şi de topografie care concură la executarea în siguranţă a procedurii de apropiere instrumentală, inclusiv a procedurii de întrerupere a apropierii, a procedurilor de aşteptare asociate şi a procedurilor la vedere (circling). Sunt furnizate informaţii de natură topografică, doar dacă este necesar. Pentru a uşura înţelegerea acestor informaţii ele sunt furnizate numai printr-o descriere minimă a porţiunilor de uscat, a lacurilor şi a râurilor semnificative. 11.7.2. Relieful este desenat într-un mod corespunzător pentru a indica particularităţile de înălţime ale zonei. În zonele acoperite de hartă, în care relieful depăşeşte cu mai mult de 1200 m (4000 ft) cota aerodromului, în zonele aflate la mai puţin de 11 Km (6 NM) de punctul de referinţă al aerodromului în care relieful depăşeşte cu mai mult de 600 m (2000 ft) cota aerodromului sau dacă, din cauza terenului, gradientul de urcare a aeronavei în procedura de întrerupere a apropierii este mai mare decât valoarea optimă de proiectare, toate formele de relief care depăşesc cu 150 m (500 ft) cota aerodromului sunt indicate prin curbe de nivel, însoţite de valorile cotelor iar degradeurile se reprezintă cu culoare maro. Cotele semnificative, inclusiv cea mai înaltă cotă din cadrul fiecărui contur al curbelor de nivel, sunt marcate cu culoarea neagră. Prima curbă de nivel ce apare pe hartă la o cotă mai mare cu 150 m (500 ft) faţă de cota aerodromului, poate fi luată drept referinţă pentru a desena relieful în degradeuri. O culoare maro potrivită, căreia i se aplică un degradeu de o jumătate de nuanţă, este specificată în Anexa 3 - Ghid de culori pentru curbe de nivel şi pentru elemente topografice. Cotele de teren şi obstacolele semnificative sunt furnizate de către specialiştii în proiectarea procedurilor. 11.7.3. În zonele în care relieful este mai coborât faţă de limitele specificate în paragraful 11.7.2, toate formele de relief care diferă cu 150 m (500 ft) faţă de cota aerodromului, ar trebui să fie indicate prin curbe de nivel, iar valorile cotelor şi degradeurile reprezentate cu culoare maro. De asemenea, cotele semnificative, inclusiv cea mai înaltă proeminenţă din cadrul fiecărui contur al curbelor de nivel, trebuie să fie publicate, cu culoarea neagră. Prima curbă de nivel ce apare pe hartă la o cotă mai mare cu 150 m (500 ft) faţă de cota aerodromului, poate fi luată drept referinţă pentru a desena relieful în degrade. O culoare maro potrivită, căreia i se aplică un degradeu de o jumătate de nuanţă, este specificată în Anexa 3 - Ghid de culori pentru curbe de nivel şi pentru elemente topografice. Cotele semnificative sunt furnizate de specialistul în proceduri. 11.8. Declinaţia magnetică 11.8.1. Declinaţia magnetică trebuie să fie indicată. 11.8.2. Atunci când este prezentată, valoarea declinaţiei magnetice este rotunjită la cel mai apropiat grad, şi trebuie să fie conformă cu cea utilizată în determinarea direcţiilor magnetice, a traiectelor şi a radialelor. 11.9. Direcţii, traiecte şi radiale 11.9.1. Direcţiile, traiectele şi radialele trebuie să fie indicate în raport cu nordul magnetic, cu excepţia situaţiei prevăzută la paragraful 11.9.2. Atunci când direcţiile şi traiectele sunt furnizate suplimentar ca valori adevărate pentru segmentele de rută RNAV, ele vor fi scrise în paranteză, rotunjite la zecimi de grad, de exemplu 290° (294,9° T). Se poate include pe hartă o notă privind acest aspect. 11.9.2. În zonele de latitudine mare, în care autoritatea corespunzătoare stabileşte că raportarea la nordul magnetic nu este practică, se utilizează, după caz, o altă referinţă, de exemplu nordul adevărat sau nordul grilei. 11.9.3. În situaţiile în care direcţiile, traiectele sau radialele sunt date în raport cu nordul adevărat ori nordul grilei, acest fapt trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie indicat meridianul de referinţă al grilei. 11.10. Date aeronautice 11.10.1. Aerodromuri 11.10.1.1. Toate aerodromurile care, din aer, prezintă o formă distinctă pentru pilot, trebuie identificate prin simboluri corespunzătoare. Aerodromurile dezafectate trebuie identificate ca fiind abandonate. 11.10.1.2. Simbolul aerodromului, la o scară suficient de mare pentru a fi clar, trebuie prezentat pe hartă pentru: 1) aerodromul la care se execută procedura de apropiere instrumentală; 2) aerodromurile care ar putea afecta traficul la aerodromul de aterizare, sau care sunt situate astfel încât, în condiţii meteo nefavorabile, ar putea fi confundate cu aerodromul pe care se intenţionează să se aterizeze. 11.10.1.3. Cota aerodromului este indicată prin rotunjire la un metru sau la un picior şi prezentată într-o zonă importantă a hărţii. 11.10.1.4. Cota pragului sau, acolo unde este cazul, cea mai mare cotă a zonei de aterizare este indicată prin rotunjire la un metru sau la un picior. 11.10.2. Obstacole 11.10.2.1. Obstacolele sunt indicate în vederea plană a hărţii. Obstacolele sunt furnizate de către specialiştii în proiectarea procedurilor. 11.10.2.2. În cazul în care unul sau mai multe obstacole constituie factorii determinanţi pentru stabilirea altitudinii/înălţimii de trecere peste obstacole, acestea ar trebui identificate. 11.10.2.3. Cota la vârf a obstacolelor este rotunjită superior la un metru sau picior. 11.10.2.4. Înălţimile obstacolelor date prin alte referinţe decât nivelul mediu al mării (vezi paragraful 11.10.2.3 trebuie indicate. Atunci când sunt indicate, înălţimile trebuie să fie trecute pe hartă între paranteze. 11.10.2.5. Dacă înălţimile obstacolelor sunt date prin altă referinţă decât nivelul mediu al mării, referinţa considerată este cota aerodromului, cu excepţia cazului în care la aerodromurile care au o pistă instrumentală (sau piste) cota pragului pistei este cu mai mult de 2 m(7 ft) sub cota aerodromului. În această situaţie referinţa hărţii este cota pragului pistei faţă de care se execută apropierea instrumentală. 11.10.2.6. Atunci când este folosită o altă referinţă decât nivelul mediu al mării, aceasta este indicată în mod vizibil pe hartă. 11.10.2.7. Când nu a fost stabilită o zonă liberă de obstacole pentru o pistă de apropiere de precizie de categoria I, aceasta trebuie menţionată. 11.10.3. Zone interzise, restricţionate şi periculoase Zonele interzise, restricţionate şi periculoase care pot afecta executarea procedurilor sunt desenate împreună cu identificarea şi limitele verticale ale acestora. 11.10.4. Echipamentele de comunicaţie radio şi mijloacele de navigaţie 11.10.4.1. Mijloacele de radionavigaţie necesare procedurilor, împreună cu frecvenţele acestora, indicativele şi caracteristicile de ghidare, dacă există, trebuie indicate. În situaţia procedurilor unde mai multe staţii sunt amplasate pe segmentul apropierii finale, mijlocul de radionavigaţie utilizat pentru ghidarea electronică pentru apropierea finală este identificat. Suplimentar, se ia în considerare şi oportunitatea eliminării de pe hartă a mijloacelor de radionavigaţie care nu sunt utilizate în procedură. 11.10.4.2. Reperul apropierii iniţiale (IAF), reperul apropierii intermediare (IF), reperul apropierii finale (FAF) (sau punctul apropierii finale (FAP) în cazul procedurilor de apropiere ILS), punctul de apropiere întreruptă (MAPt), dacă este stabilit, precum şi alte repere sau puncte esenţiale cuprinse în procedură sunt desenate şi identificate. 11.10.4.3. Reperul apropierii finale (sau punctul apropierii finale în cazul procedurilor de apropiere ILS) trebuie identificat şi ori de câte ori este posibil împreună cu coordonatele sale geografice în grade, minute şi secunde. 11.10.4.4. Sunt identificate şi desenate pe hartă mijloacele de radionavigaţie care ar putea fi utilizate în proceduri alternative, împreună cu caracteristicile de ghidare, dacă acestea există. 11.10.4.5. Frecvenţele de comunicaţie radio, inclusiv indicativele necesare pentru executarea procedurilor trebuie indicate. 11.10.4.6. Atunci când este solicitat în procedură, sunt indicate distanţele de la aerodrom la fiecare mijloc de radionavigaţie implicat în apropierea finală, rotunjite la kilometru sau la milă nautică. Atunci când nu există nici un mijloc de navigaţie care să asigure ghidarea pe direcţia de aterizare, este indicată direcţia aerodromului, rotunjită la cel mai apropiat grad. 11.10.5. Altitudinea minimă de sector sau altitudinea de sosire terminală Altitudinea minimă de sector sau altitudinea de sosire terminală stabilită de către organizaţia corespunzătoare, trebuie furnizată, indicându-se în mod clar cărui sector i se aplică. 11.10.6. Descrierea traiectoriilor procedurii 11.10.6.1. Vederea în plan furnizează următoarele informaţii: a) traiectul apropierii finale printr-o linie continuă şi o săgeată indicând direcţia de zbor; b) traiectul procedurii de întrerupere a apropierii printr-o linie întreruptă şi o săgeată; c) orice traiect procedural, altul decât cele specificate la punctele a) şi b), printr-o linie punctată şi o săgeată; d) direcţii, traiecte, radiale, rotunjite la cel mai apropiat grad, distanţe rotunjite la două zecimi de kilometru sau la o zecime de milă nautică sau timpi ceruţi în procedură; e) atunci când ghidarea electronică nu este disponibilă se prezintă direcţia magnetică de la mijlocul de radionavigaţie implicat în apropierea finală, spre aerodrom, rotunjită la cel mai apropiat grad; f) limitele oricărui sector în care este interzisă apropierea la vedere; g) traiectele procedurilor de aşteptare şi altitudinile/înălţimile minime de aşteptare împreună cu procedurile de apropiere şi de întrerupere a apropierilor; h) note de avertizare, unde este cazul, indicate cât mai vizibil pe hartă. 11.10.6.2. În vederea în plan, distanţele de la aerodrom la fiecare mijloc de radionavigaţie implicat în apropierea finală trebuie să fie înscrise. 11.10.6.3. Profilul hărţii se reprezintă sub vederea plan şi furnizează următoarele date: a) aerodromul, printr-o linie groasă amplasată la nivelul cotei acestuia; b) profilul segmentelor procedurii de apropiere printr-o linie continuă direcţionată printr-o săgeată care indică direcţia de zbor; c) profilul segmentului procedurii de întrerupere a apropierii printr-o linie întreruptă direcţionată printr-o săgeată şi o descriere a procedurii; d) profilul oricăror segmente adiţionale ale procedurii, altele decât cele specificate la punctele b) şi c), printr-o linie punctată direcţionată printr-o săgeată; e) direcţii, drumuri, radiale, rotunjite la cel mai apropiat grad, distanţe rotunjite la două zecimi de kilometru sau la o zecime de milă nautică sau timpi ceruţi în procedură; f) altitudini/înălţimi necesare în procedură, inclusiv altitudinea de tranziţie şi altitudinile/înălţimile procedurii, înălţimea de survol a heliportului, acolo unde acestea sunt determinate; g) distanţa de limitare a virajului procedural, acolo unde este specificată, rotunjită la cel mai apropiat kilometru sau milă nautică; h) reperul apropierii intermediare, în cazul procedurilor unde nu este autorizată inversarea; i) indicarea punctelor semnificative "flyover". j) o linie reprezentând cota aerodromului sau a pragului, după caz, extinsă pe întreaga lăţime a hărţii, incluzând o scară liniară având originea la pragul pistei. 11.10.6.4. Înălţimile necesare în proceduri trebuie să fie înscrise în paranteze, utilizând referinţa selectată în conformitate cu prevederile paragrafului 11.10.2.5. 11.10.6.5 Atunci când există datele necesare, se reprezintă profilul care include liniile de cotă ale terenului sau altitudinea/înălţimea minimă descrisă după cum urmează: a) printr-o linie groasă care să descrie cele mai mari cote ale reliefului din cadrul ariei primare a segmentului de apropiere finală. Cele mai mari cote ale reliefului din cadrul ariei secundare a segmentului de apropiere finală reprezentate în profil printr-o linie întreruptă; sau b) altitudinile/înălţimile minime din segmentele apropierii intermediare şi finale evidenţiate prin umbriri. Pentru descrierea profilului terenului formatele actuale ale suprafeţelor secundare şi primare ale segmentului apropierii finale sunt furnizate cartografului de către specialistul în proiectarea proceduri. Altitudinea/înălţimea minimă se utilizează pe hărţi care prezintă apropierile de non-precizie cu reper al apropierii finale. 11.10.7. Minimele de operare de aerodrom 11.10.7.1. În cazul în care sunt stabilite minime de operare de aerodrom, acestea trebuie indicate pe hartă. 11.10.7.2. Altitudinile/înălţimile de trecere a obstacolelor corespunzătoare categoriilor de aeronave pentru care a fost proiectată procedura trebuie indicate. În cazul procedurilor de apropiere de precizie se publica, ori de câte ori este necesar, OCA/H suplimentare pentru aeronavele de categoria DL. 11.10.8. Informaţii suplimentare 11.10.8.1. Atunci când punctul de întrerupere a apropierii este definit: a) printr-o distanţă faţă de reperul apropierii finale; b) printr-un mijloc sau un reper şi o distanţă corespunzătoare faţă de reperul apropierii finale, trebuie prezentată distanţa rotunjită la două zecimi de kilometru sau la o zecime de milă nautică, precum şi un tabel care să conţină viteza la sol şi timpii de la reperul apropierii finale până la punctul de întrerupere a apropierii. 11.10.8.2. Acolo unde este utilizat un DME pentru segmentul apropierii finale, este prezentat un tabel cu altitudinile/înălţimile pentru fiecare 2Km sau 1NM. Tabelul nu conţine distanţe care corespund unor altitudini/înălţimi sub OCA/H. 11.10.8.3. Pentru procedurile în care nu este necesară utilizarea unui DME în segmentul apropierii finale, dar este disponibil un DME localizat în mod avantajos pentru a furniza informaţii privind profilul de coborâre, trebuie inclus un tabel care să prezinte altitudini/înălţimi. 11.10.8.4. Un tabel care să indice ratele de coborâre trebuie prezentat pe hartă. 11.10.8.5. Pentru procedurile de apropiere clasică (non-precizie) cu un reper de apropiere finală, trebuie publicat gradientul de coborâre al apropierii finale la cea mai apropiată zecime a unui procent şi, în paranteză, unghiul de coborâre la cea mai apropiată zecime a unui grad. 11.10.8.6. În cazul procedurilor de apropiere de precizie şi a procedurilor de apropiere cu ghidare verticală se publică valoarea înălţimii punctului de referinţă (RDH) rotunjită la jumătate de metru sau picior, precum şi panta de coborâre/unghiul profilului de vertical, la cea mai apropiată zecime de grad. 11.10.8.7. Atunci când reperul apropierii finale (FAF) coincide cu punctul apropierii finale (FAP) se precizează clar dacă acesta se aplică procedurii ILS, procedurii ILS fără pantă asociate sau amândurora. În cazul MLS se precizează dacă FAF a fost stabilit la FAP. 11.10.8.8. Dacă gradientul/unghiul de coborâre de apropiere finală pentru procedura de apropiere instrumentală depăşeşte valoarea maximă specificată în Procedurile pentru Serviciile de Trafic Aerian - Operarea aeronavelor (PANS-OPS, Doc 8168), Volumul II, Partea I, Secţiunea IV, Capitolul 5, trebuie inclusă o notă de avertizare. 11.10.9. Cerinţe de bază privind datele aeronautice Datele necesare navigaţiei, destinate codării şi includerii în baza de date sunt publicate în conformitate cu Procedurile pentru Serviciile de Navigaţie Aeriană - Operarea Aeronavelor (Doc 8168), Volumul II, Partea III, Secţiunea 5, Cap. 2, 2.3 pentru procedurile RNAV şi Volumul II, Partea I, Secţiunea 4, Cap. 9, 9.4.1.4 pentru procedurile non-RNAV, pe spatele hărţii sau pe o foaie separată. Datele de la 11.10.9. sunt cele furnizate de specialistul în proiectarea procedurilor. CAP. 12 HARTA DE APROPIERE LA VEDERE - OACI 12.1. Funcţionalitate Harta furnizează echipajelor informaţii care să le permită trecerea de la faza de zbor pe rută sau coborâre la faza de apropiere spre pista pe care se intenţionează aterizarea, prin proceduri la vedere. 12.2. Disponibilitate Harta de Apropiere la Vedere - OACI trebuie pusă la dispoziţie conform prevederilor paragrafului 1.3.2 pentru toate aerodromurile utilizate de aviaţia internaţională unde: 1) este disponibil un număr limitat de mijloace de radionavigaţie; sau 2) nu sunt disponibile mijloace de radionavigaţie; sau 3) nu este disponibilă o hartă aeronautică adecvată pentru aerodrom şi pentru împrejurimile acestuia la scara 1:500000 sau mai mare; sau 4) au fost stabilite proceduri de apropiere la vedere. 12.3. Scara hărţii 12.3.1. Scara utilizată trebuie să fie suficient de mare pentru a cuprinde elementele importante şi pentru a indica planul aerodromului. 12.3.2. Scara nu trebuie să fie mai mică de 1:500000. Scara potrivită cerinţelor acestui tip de hartă este de 1:250000 sau 1:200000. 12.3.3. În cazul în care este disponibilă o hartă de apropiere instrumentală pentru un aerodrom, harta de apropiere la vedere ar trebuie să aibă aceeaşi scară. 12.4. Format Formatul de hârtie ar trebui să fie 210 x 148 mm (8.27 x 5.82 in). Tipărirea hărţii ar trebui să se facă în culori selectate astfel încât să furnizeze un maximum de lizibilitate. 12.5. Proiecţia 12.5.1. Se utilizează o proiecţie conformă, prin care o linie dreaptă aproximează o ortodromă. 12.5.2. Gradaţiile ar trebui să fie amplasate la intervale regulate de-a lungul liniilor de chenar. 12.6. Identificare Harta trebuie identificată prin numele oraşului sau localităţii deservite de către aerodrom şi prin numele aerodromului. 12.7. Planimetrie şi topografie 12.7.1. Elemente semnificative de teren (de exemplu, faleze, stânci, dune de nisip, oraşe, localităţi, drumuri, căi ferate, faruri, etc.) trebuie reprezentate pe hartă. 12.7.1.1. Numele zonelor geografice trebuie să fie incluse doar dacă este necesar pentru a evita confuzii şi ambiguităţi. 12.7.2. Liniile de ţărm, lacurile, râurile şi alte ape curgătoare trebuie reprezentate. 12.7.3. Relieful trebuie prezentat pe hartă într-un mod corespunzător caracteristicilor cotelor şi obstacolelor din zona acoperită de aceasta. 12.7.4. Atunci când sunt prezentate pe hartă, cotele semnificative trebuie să fie atent selecatate. Pot fi date valorile anumitor cote raportate atât la nivelul mediu al mării, cât şi cota aerodromului. 12.7.5. Valorile raportate la nivele de referinţă diferite trebuie diferenţiate clar în modul de prezentare pe hartă. 12.8. Declinaţia magnetică Declinaţia magnetică trebuie indicată pe hartă. 12.9. Direcţii, traiecte şi radiale 12.9.1. Direcţiile, traiectele şi radialele trebuie să fie magnetice, cu excepţia situaţiei prevăzute în paragraful 12.9.2. Se poate include în hartă o notă privind acest aspect. 12.9.2. În zonele de latitudine mare, în care autoritatea corespunzătoare stabileşte că raportarea la nordul magnetic nu este practică, se utilizează, după caz, o altă referinţă, de exemplu nordul adevărat sau nordul grilei. 12.9.3. În situaţiile în care direcţiile, traiectele şi radialele sunt date prin referinţe faţă de nordul adevărat sau nordul grilei, acest lucru trebuie indicat în mod clar. Atunci când este utilizat nordul grilei, trebuie identificat meridianul de referinţă al grilei. 12.10. Date aeronautice 12.10.1. Aerodromuri 12.10.1.1. Toate aerodromurile trebuie reprezentate pe hartă prin simbol. Trebuie indicate toate restricţiile pe oricare din direcţiile de aterizare. Acolo unde există riscul de a se confunda două aerodromuri alăturate, acest lucru trebuie indicat în mod clar. Aerodromurile dezafectate trebuie identificate pe hartă ca abandonate. 12.10.1.2. Cota aerodromului trebuie indicată în mod vizibil pe hartă. 12.10.2. Obstacole 12.10.2.1. Obstacolele trebuie prezentate pe hartă şi identificate. 12.10.2.2. Cota la vârf a obstacolelor trebuie rotunjită superior la metru sau picior. 12.10.2.3. Cel mai înalt obstacol peste cota aerodromului trebuie să fie marcat pe hartă. 12.10.2.3.1. Atunci când pe hartă sunt precizate înălţimile obstacolelor, datum-ul de înălţime trebuie prezentat în mod vizibil pe hartă, iar înălţimile trebuie trecute între paranteze. 12.10.3. Zone interzise, restricţionate şi periculoase Zonele interzise, restricţionate şi periculoase care pot afecta executarea procedurilor trebuie desenate împreună cu identificarea şi limitele verticale ale acestora. 12.10.4. Spaţiu aerian alocat Acolo unde este cazul, zonele de control şi zonele de trafic de aerodrom trebuie desenate împreună cu limitele verticale ale acestora şi cu clasele de spaţiu aerian. 12.10.5. Informaţii de apropiere la vedere 12.10.5.1. Acolo unde este cazul trebuie prezentate proceduri de apropiere la vedere. 12.10.5.2. Elementele vizuale necesare navigaţiei trebuie indicate corespunzător. 12.10.5.3. Locul de dispunere şi tipul sistemelor de indicare a pantei în apropierile vizuale trebuie prezentate, împreună cu valorile nominale ale unghiului (unghiurilor) de pantă, înălţimea ochilor deasupra pantei electronice la verticala pragului şi, acolo unde axa sistemului nu este paralelă cu axul pistei, unghiul şi direcţia abaterii (de exemplu stânga sau dreapta). 12.10.6. Informaţii suplimentare 12.10.6.1. Acolo unde este cazul trebuie indicate mijloacele de radionavigaţie împreună cu frecvenţele şi indicativele acestora. 12.10.6.2. Acolo unde este cazul trebuie indicate mijloacele de comunicaţie împreună cu frecvenţele acestora. CAP. 13 HARTA DE AERODROM/HELIPORT - OACI 13.1. Funcţionalitate Această hartă furnizează echipajelor informaţii care să faciliteze mişcarea la sol a aeronavelor: a) de la poziţia de parcare la pistă; şi b) de la pistă la poziţia de parcare şi mişcarea elicopterelor: a) de la poziţia de parcare până la punctul de contact şi de ridicare şi până la zona de apropiere finală şi de decolare; b) de la zona de apropiere finală şi de decolare până la punctul de contact şi de desprindere şi până la poziţia de parcare a elicopterelor; c) de-a lungul căilor de rulare la sol şi aeriene ale elicopterelor; şi d) de-a lungul rutelor aeriene de tranzit; De asemenea, trebuie să furnizeze informaţii operaţionale esenţiale de la aerodrom/heliport. 13.2. Disponibilitate 13.2.1. Harta de aerodrom/heliport - OACI trebuie pusă la dispoziţie în conformitate cu prevederile paragrafului 1.3.2 pentru toate aerodromurile/heliporturile utilizate în mod regulat în aviaţia civilă internaţională. 13.2.2. Atunci când există datele necesare, harta de aerodrom/heliport - OACI trebuie să fie pusă la dispoziţie în conformitate cu prevederile paragrafului 1.3.2 pentru toate celelalte aerodromuri/heliporturi deschise traficului civil internaţional. În anumite circumstanţe ar putea fi necesară punerea la dispoziţie a unei hărţi OACI pentru mişcările la sol ale aeronavelor şi a unei hărţi OACI pentru poziţiile de parcare ale aeronavelor (vezi Cap. 14 şi 15). În acest caz elementele înscrise pe aceste hărţi nu trebuie duplicate în harta OACI de aerodrom/heliport. 13.3. Acoperirea şi scara hărţii 13.3.1. Acoperirea şi scara trebuie să fie suficient de mari pentru a permite identificarea clară a elementelor enumerate în paragraful 13.6.1. 13.3.2. O scară liniară trebuie reprezentată. 13.4. Identificare Harta se identifică prin numele oraşului sau localităţii deservite de către aerodrom/heliport şi prin numele aerodromului/heliportului. 13.5. Declinaţia magnetică Nordul adevărat şi magnetic, declinaţia magnetică rotunjită la grad şi variaţia anuală a declinaţiei trebuie prezentate pe hartă. 13.6. Date de aerodrom/heliport 13.6.1. Această hartă trebuie să conţină: a) coordonatele geografice ale punctului de referinţă al aerodromului/heliportului exprimate în grade, minute şi secunde; b) cota aerodromului/heliportului şi platformei (punctul de calare altimetrică) dacă este cazul, rotunjite la cel mai apropiat metru sau picior şi pentru apropieri non-precizie cotele şi ondulaţiile geoidului pragurilor pistei, precum şi centrul geometric al zonei de contact şi de desprindere; c) cotele şi ondulaţiile geoidului, rotunjite la jumătate de metru sau de picior, ale pragului pistei destinată pentru apropierea de precizie, centrul geometric al zonei de contact şi al celei de desprindere, precum şi cota cea mai mare a zonei de contact a pistei destinată apropierilor de precizie; d) pentru toate pistele, inclusiv cele aflate în construcţie se indică următoarele: numărul de identificare; lungimea şi lăţimea rotunjite la cel mai apropiat metru; rezistenţa pavajului; praguri decalate; prelungiri de oprire; prelungiri degajate; direcţiile pistei rotunjite la cel mai apropiat grad magnetic; tipul suprafeţei; marcajele aferente pistelor. Rezistenţa pavajului pot fi prezentate în formă tabelară pe faţa sau pe spatele hărţii; e) pentru toate platformele: poziţiile de parcare ale aeronavelor/elicopterelor; balizajul; marcajele şi alte elemente pentru orientare vizuală şi de control acolo unde este cazul; locaţia şi tipul sistemului vizual de ghidare a parcării; tipul suprafeţei heliporturilor; rezistenţa pavajului sau restricţii pentru tipuri de aeronave în cazul în care rezistenţa pavajului este mai mică decât a pistelor asociate. Rezistenţa pavajului sau restricţiile pentru tipuri de aeronave pot fi prezentate în formă tabelară pe faţa sau pe spatele hărţii; f) coordonatele geografice în grade, minute şi secunde pentru praguri, pentru centrul geometric al zonei de contact la aterizare şi de desprindere, sau pentru limita zonei de apropiere finală şi de decolare (acolo unde este cazul); g) toate căile de rulare, căile de rulare la sol şi aeriene pentru elicoptere împreună cu tipul suprafeţelor, rutele aeriene de tranziţie pentru elicoptere, împreună cu indicativele, lăţimea, luminile, marcajele, (incluzând poziţiile de aşteptare la pistă şi unde sunt stabilite poziţiile intermediare de aşteptare), baretele stop, alte mijloace de ghidare vizuală şi control, portanţa şi eventuale restricţii pentru tipuri de aeronave acolo unde portanţa este mai mică decât cea asociată pistelor. Rezistenţa pavajului, sau tipurile de aeronave restricţionate dacă este cazul vor fi indicate sub formă tabelară pe faţa sau pe verso-ul hărţii; h) acolo unde există, locaţiile punctelor periculoase, împreună cu informaţiile adiţionale corespunzător adnotate. Informaţiile adiţionale privind punctele periculoase pot fi menţionate în formă tabelară, pe faţă sau pe verso-ul hărţii; i) coordonatele geografice exprimate în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă pentru punctele axului căii de rulare şi pentru poziţiile de parcare; j) rutele standard de rulare la sol a aeronavelor, precum şi identificatorii lor acolo unde acestea au fost stabilite; k) limitele de responsabilitate a serviciului de control al traficului aerian; l) poziţia echipamentului de observare a RVR; m) luminile de apropiere şi luminile pistei; n) locaţia şi tipul sistemelor indicatoare ale pantei vizuale de apropiere împreună cu valoarea nominală a unghiului pantei de apropiere, înălţimea minimă a ochilor pilotului deasupra pragului, atunci când aeronava este pe pantă, şi acolo unde axul sistemului nu este paralel cu axul pistei, abaterea unghiulară şi direcţia deviaţiei (de exemplu stânga sau dreapta); o) mijloacele de comunicaţie împreună şi canalele lor de funcţionare şi, dacă este aplicabil, numele serviciului de comunicaţie; p) obstacole care afectează rularea la sol; q) zonele de deservire a aeronavelor şi clădirile operaţionale; r) punctul de verificare VOR şi frecvenţa mijlocului în cauză; s) orice parte a suprafeţei de mişcare, permanent neutilizabilă de aeronave, identificată ca atare, în mod clar. 13.6.2. Suplimentar faţă de punctul 13.6.1, pentru heliporturi harta trebuie să redea: a) tipul heliportului. Tipurile de heliporturi sunt identificate în Anexa 14 OACI, Volumul II, ca heliporturi de suprafaţă, heliporturi în terase sau heliplatforme; b) zona de contact şi de desprindere incluzând dimensiunile aproximate la valori întregi de metri, panta, tipul suprafeţei şi portanţa ei exprimată în tone; c) suprafaţa apropierii finale şi a decolării incluzând tipul, direcţia raportată la nordul adevărat exprimată în grade, numărul de identificare (unde este cazul), lungimea şi lăţimea exprimate în metri, panta şi tipul suprafeţei; d) suprafaţa de siguranţă incluzând lungimea, lăţimea şi tipul suprafeţei; e) prelungirea degajată pentru elicoptere, lungimea şi profilul terenului; f) obstacole, precizând tipul şi cota la vârf a acestora, exprimată în valori întregi de metri sau picioare; g) mijloacele vizuale pentru procedurile de apropiere, sistemul de marcare şi iluminare a apropierii finale şi a zonei de decolare, precum şi a zonei de contact şi de desprindere; h) distanţele declarate exprimate în metri, iar acolo unde este relevant: - distanţa de decolare disponibilă; - distanţa de decolare întreruptă disponibilă; - distanţa de aterizare disponibilă. CAP. 14 HARTA SUPRAFEŢEI DE MIŞCARE A AERODROMULUI - OACI 14.1. Scopul Această hartă suplimentară furnizează echipajelor aeronavelor informaţii detaliate necesare deplasării la sol a aeronavelor către şi de la poziţiile de parcare, cât şi parcarea/andocarea aeronavelor. 14.2. Disponibilitate Harta suprafeţei de mişcare - OACI trebuie pusă la dispoziţie în conformitate cu prevederile paragrafului 1.3.2., atunci când datorită multitudinii de informaţii, nu pot fi indicate cu suficientă claritate pe Harta de aerodrom/heliport - OACI detaliile necesare mişcării la sol a aeronavelor pe căile de rulare către şi de la poziţiile de parcare. 14.3. Acoperire şi scara hărţii 14.3.1. Acoperirea şi scara trebuie să fie suficient de mari pentru a indica toate elementele listate în 14.6. 14.3.2. Scara grafică ar trebui reprezentată pe hartă. 14.4. Identificare Harta trebuie să fie identificată prin numele oraşului deservit de aerodrom şi prin numele aerodromului. 14.5. Declinaţia magnetică 14.5.1. O săgeată care indică nordul adevărat trebuie reprezentată pe hartă. 14.5.2. Declinaţia magnetică, rotunjită la un grad, variaţia sa anuală ar trebui prezentate pe hartă. Nu este obligatorie orientarea acestei hărţi în raport cu nordul adevărat. 14.6. Date de aerodrom Această hartă trebuie să prezinte, într-un mod similar, toate informaţiile cuprinse în Harta de aerodrom/heliport - OACI, relevante pentru zona reprezentată, incluzând: a) cota platformei, rotunjită la un metru sau un picior; b) platformele, cu poziţiile de parcare ale aeronavelor, capacităţile portante sau restricţiile pe tip de aeronavă, balizajul luminos, marcaje sau alte mijloace vizuale de ghidare şi control, după caz, incluzând amplasarea şi tipul sistemelor vizuale de ghidare pentru andocare; c) coordonatele geografice exprimate în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă pentru poziţiile de parcare ale aeronavelor; d) căile de rulare cu următoarele informaţii: identificator, lăţimea rotunjită la un metru, capacitate portantă sau restricţii aplicate unor tipuri de aeronavă, după caz, balizajul luminos, marcaje, (incluzând poziţiile de aşteptare la pistă şi, unde s-au stabilit, poziţiile intermediare de aşteptare), baretele stop şi alte mijloace vizuale de ghidare şi control; e) acolo unde există, amplasamentele punctelor periculoase cu informaţii adiţionale corespunzător adnotate. Informaţiile adiţionale privind punctele periculoase pot fi menţionate în formă tabelară, pe faţă sau verso-ul hărţii; f) acolo unde sunt stabilite, rutele standard pentru rularea la sol a aeronavelor, împreună cu identificatorii lor; g) coordonatele geografice ale punctelor corespunzătoare de pe axul căii de rulare, exprimate în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă; h) limitele zonei corespunzătoare serviciului de control al traficului aerian; i) mijloacele de comunicaţie relevante, împreună cu canalele lor şi, dacă este aplicabil, cu numele serviciului de comunicaţie; j) obstacole care afectează rularea la sol; k) suprafeţele de întreţinere a aeronavelor şi clădirile semnificative din punct de vedere operaţional; l) punctele de verificare VOR şi frecvenţa radio a mijlocului respectiv; m) orice parte a suprafeţei de mişcare reprezentată, care este inutilizabilă permanent pentru aeronave, identificată în mod clar. CAP. 15 HARTA CU POZIŢIILE DE PARCARE/ANDOCARE A AERONAVELOR - OACI 15.1. Scopul Aceasta hartă suplimentară furnizează echipajelor informaţii detaliate pentru a facilita mişcarea aeronavelor la sol între căile de rulare şi poziţiile de parcare ale aeronavelor, cât şi poziţiile de parcare/andocare a acestora. 15.2. Disponibilitate Harta cu poziţiile de parcare ar trebui să fie pusă la dispoziţie conform paragrafului 1.3.2, atunci când din cauza complexităţii facilităţilor de terminal, informaţiile de pe Harta de Aerodrom/Heliport-OACI, sau de pe Harta suprafeţei de mişcare a aerodromului - OACI nu pot fi prezentate pe hartă cu suficientă acurateţe. 15.3. Acoperirea şi scara hărţii 15.3.1. Acoperirea şi scara trebuie să fie suficient de mari pentru a include elementele de la paragraful 15.6. 15.3.2. Scara grafică ar trebui reprezentată pe hartă. 15.4. Identificarea Harta trebuie identificată prin numele oraşului deservit de către aerodrom precum şi prin numele aerodromului. 15.5. Declinaţia magnetică 15.5.1. Pe hartă trebuie să fie reprezentată săgeată ce indică nordul adevărat. 15.5.2 Declinaţia magnetică rotunjită la gradul cel mai apropiat, precum şi variaţia anuală ar trebui indicate pe hartă. Nu este obligatorie orientarea acestei hărţi după nordul adevărat. 15.6. Datele de aerodrom Această hartă trebuie să reprezinte, într-un mod similar, toate informaţiile cuprinse în Harta de Aerodrom/Heliport- OACI şi Harta suprafeţei de mişcare a aerodromului - OACI şi care sunt relevante pentru zonele prezentate. Aceasta cuprinde: a) cota platformei rotunjită la metru sau picior; b) platformele cu poziţiile de parcare ale aeronavelor, capacitatea portantă sau restricţiile pe tip de aeronavă, balizajul, marcajele şi alte mijloace de ghidare şi control, unde este cazul, incluzând poziţia şi tipul sistemelor vizuale de ghidare la andocare; c) coordonatele geografice în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă pentru poziţiile de parcare ale aeronavelor; d) intrările pe căile de rulare cu identificatorii lor, inclusiv poziţiile de aşteptare la pistă, şi, unde sunt stabilite, poziţiile intermediare de aşteptare, şi baretele stop; e) acolo unde există, amplasamentele punctelor periculoase împreună cu informaţii relevante corespunzător adnotate. Informaţiile adiţionale privind punctele periculoase pot fi menţionate în formă tabelară, pe faţă sau verso-ul hărţii; f) coordonatele geografice în grade, minute, secunde şi sutimi de secundă a punctelor corespunzătoare axului căii de rulare; g) limitele zonei corespunzătoare serviciilor de control al traficului aerian; h) principalele mijloacele de comunicaţie cu canalele lor aferente şi, dacă este aplicabil, numele serviciului de comunicaţie, ex. Bucureşti Approach 118.25; i) obstacolele care afectează rularea la sol; j) zonele de întreţinere a aeronavelor şi clădirile importante din punct de vedere operaţional; k) punctele de verificare VOR şi frecvenţa acestuia; l) orice parte a suprafeţei de mişcare care este inutilizabilă permanent pentru aeronave, identificată în mod clar. CAP. 16 HARTA AERONAUTICĂ 1:500 000 - OACI 16.1. Funcţionalitate Această hartă furnizează informaţii necesare îndeplinirii cerinţelor navigaţiei aeriene la viteză reduse, ale operaţiunilor pe distanţe scurte sau medii, la altitudini mici sau medii. Această hartă poate fi folosită: a) pentru a servi ca hartă aeronautică de bază; b) pentru iniţierea în pilotaj şi navigaţie; c) pentru a completa hărţi specializate care nu furnizează informaţii vizuale esenţiale; d) pentru pregătirea zborurilor. Astfel de hărţi sunt întocmite pentru zone de uscat unde hărţi la această scară sunt necesare pentru operaţiuni aeriene civile care utilizează navigaţia la vedere în mod independent, sau în sprijinul altor forme de navigaţie aeriană. 16.2. Disponibilitate Harta aeronautică - OACI 1:500 000 ar trebui pusă la dispoziţie conform cerinţelor paragrafului 1.3.2. 16.3. Scările hărţii 16.3.1. Scările lineare pentru kilometri şi mile marine, sunt prezentate în ordinea următoare: - kilometri, - mile marine, Punctele de origine ale scărilor sunt dispuse pe aceeaşi axă verticală. 16.3.1.1. Lungimea scării liniare nu ar trebui să fie mai mică de 200 mm. 16.3.2. Pe margine trebuie reprezentată o scări de conversie metri/picioare. 16.4. Format 16.4.1. Titlul şi notele marginale trebuie să fie într-una din limbile de lucru ale OACI. Suplimentar limbii de lucru OACI, poate fi utilizată limba ţării editoare sau orice altă limbă. 16.4.2. Informaţii privind numărul de planşe adiacente şi unitatea de măsură utilizată pentru a exprima altitudinile trebuie astfel amplasate încât să fie vizibile atunci când planşa este pliată. 16.4.3. Se poate utiliza următoarea metodă de pliere: se pliază harta după axa longitudinală în vecinătatea paralelei medii, cu faţa în exterior şi cu partea inferioară a hărţii îndoită în sus. Se pliază spre interior de-a lungul meridianului mediu şi apoi se pliază cele două jumătăţi înapoi în acordeon. 16.4.4. Ori de câte ori este posibil, planşele trebuie să reprezinte un sfert din Harta aeronautică a lumii - OACI 1:1 000000. Pe faţa sau pe verso-ul hărţii, ar trebui inclus un index corespunzător al planşelor adiacente, care să indice corespondenţa dintre acestea. 16.4.5. Suprapunerile ar trebui asigurate prin extinderea suprafeţei hărţii la marginea superioară şi la cea din dreapta, dincolo de suprafaţa prezentată în index. Suprafaţa suprapusă trebuie să conţină toate informaţiile aeronautice, topografice, hidrografice şi planimetrice. Lăţimea acestor suprafeţe trebuie să fie de 15 km (8 NM), pe cât posibil, dar în orice caz, de la paralelele şi meridianele limită ale fiecărei hărţi până la marginea desenului. 16.5. Proiecţia 16.5.1. Se utilizează o proiecţie conformă (ortomorfică). 16.5.2. Proiecţia utilizată ar trebui să fie aceeaşi cu a Hărţii aeronautice a lumii - OACI 1:1 000 000 16.5.3. Paralelele trebuie reprezentate la intervale de 30'. 16.5.3.1. În mod normal, meridianele sunt reprezentate la intervale de 30'. Acest interval poate fi mărit la latitudini mari. 16.5.4. Gradaţiile trebuie reprezentate la intervale de 1' pe fiecare meridian şi pe fiecare paralelă corespunzând unui număr întreg de grade, având ca origine meridianul Greenwich şi Ecuatorul. Fiecare interval de 10' trebuie reprezentat printr-o gradaţie pe ambele părţi ale meridianelor şi paralelelor. 16.5.4.1. Lungimea gradaţiilor trebuie să fie de aproximativ 1.3 mm pentru intervalele de 1', de 2 mm pentru intervalele de 5' şi de 2 mm de o parte şi de alta a meridianelor şi paralelelor pentru intervalele de 10'. 16.5.5. Toate meridianele şi paralelele reprezentate trebuie numerotate pe marginea hărţii. 16.5.5.1. Fiecare meridian şi paralelă trebuie să fie numerotat în interiorul hărţii ori de câte ori aceste date sunt necesare în exploatare. 16.5.6. Numele şi parametrii de bază ai proiecţiei trebuie indicate pe margine. 16.6. Identificare 16.6.1. Fiecare planşă trebuie identificată printr-un nume care ar trebui să corespundă principalului oraş sau principalului detaliu geografic ce figurează pe hartă. 16.6.1.1. Ori de câte ori este posibil, planşele trebuie să fie identificate prin numărul de referinţă al Hărţii aeronautice a lumii - OACI 1:1 000 000, cu adăugarea uneia sau mai multor litere-sufix indicând quadrant-ul:
Litera Quadrant hartă
A nord-vest
B nord-est
C sud-est
D sud-vest
16.7. Planimetrie şi topografie 16.7.1. Zone construite 16.7.1.1. Oraşele şi localităţile trebuie selectate şi reprezentate în funcţie de importanţa lor, raportată la navigaţia aeriană la vedere. 16.7.1.2. Oraşele şi localităţile cu o extindere suficientă trebuie să fie reprezentate prin conturul zonei construite şi nu prin limitele administrative, în funcţie de disponibilitatea datelor. 16.7.2. Căi ferate 16.7.2.1 Toate căile ferate care pot fi puncte de reper trebuie reprezentate. Căile ferate pot fi denumite. Gările pot fi reprezentate. În zonele aglomerate, unele căi ferate pot fi omise pentru a nu aglomera harta şi a putea citi informaţiile. 16.7.2.2. Tunelurile trebuie reprezentate atunci când pot servi ca puncte de reper. O notă descriptivă poate fi adăugată, dacă este necesar, pentru a fi evidenţiate. 16.7.3. Autostrăzi şi drumuri 16.7.3.1. Sistemul de drumuri trebuie reprezentat destul de detaliat pentru a indica repere semnificative vizibile din aer. Pot fi reprezentate şi drumurile aflate în construcţie. 16.7.3.2. Nu sunt reprezentate drumurile în zonele construite, cu excepţia cazului când acestea pot fi distinse din aer ca repere clare. Pot fi indicate numele sau numerele autostrăzilor importante. 16.7.4. Repere Reperele naturale sau artificiale, precum poduri, linii electrice de înaltă tensiune, instalaţii de funicular şi telecabină permanente, centrale eoliene, mine, forturi, ruine, baraje, conducte, stânci, versanţi abrupţi, faleze, dune de nisip, faruri izolate, faruri navale, etc. trebuie reprezentate pe hartă, atunci când se consideră că sunt importante pentru navigaţia aeriană la vedere. 16.7.5. Frontiere Frontierele internaţionale trebuie reprezentate. Frontierele care nu sunt marcate sau definite trebuie semnalate prin note descriptive. Pot fi reprezentate şi alte frontiere politice sau administrative. 16.7.6. Hidrografia 16.7.6.1. Toate informaţiile hidrografice compatibile cu scara hărţii, incluzând malurile, lacurile, fluviile şi râurile, chiar cu caracter sezonier, lacurile sărate, gheţarii şi banchizele, trebuie reprezentate pe hartă. 16.7.6.2. Pentru marile întinderi de apă, culoarea trebuie să fie foarte deschisă. Se poate reprezenta o bandă îngustă de o nuanţă mai închisă de-a lungul malului, pentru evidenţiere. 16.7.6.3. Recifurile şi zonele de mare adâncime, incluzând recifurile stâncoase, bancurile descoperite pe timpul mareelor, stâncile izolate, zonele nisipoase şi toate zonele similare trebuie reprezentate, atunci când pot servi ca repere. Grupurile de stânci pot fi reprezentate prin câteva simboluri amplasate convenabil în zona considerată. 16.7.7. Curbe de nivel 16.7.7.1. Curbele de nivel trebuie prezentate pe hartă. Alegerea intervalelor trebuie să ţină cont de necesitatea de a indica în mod clar elemente de relief necesare navigaţiei aeriene. 16.7.7.2. Se reprezintă pe hartă valorile cotelor curbelor de nivel. 16.7.8. Nuanţe hipsometrice 16.7.8.1. În cazul în care sunt utilizate nuanţe hipsometrice, trebuie indicată gama de altitudini asociată acestor culori. 16.7.8.2. Scara nuanţelor hipsometrice utilizate se prezintă pe marginea hărţii. 16.7.9. Cote importante 16.7.9.1. Trebuie reprezentate cotele anumitor puncte critice selectate. Cota selectată trebuie să fie întotdeauna cea mai înaltă din imediata vecinătate şi trebuie să fie în general aceea a unui vârf sau a unei creşte montane, etc. De asemenea, trebuie reprezentate cotele din văi sau de la suprafaţa lacurilor, care prezintă un interes particular pentru navigaţia aeriană Poziţia fiecărei cote importante trebuie indicată printr-un punct. 16.7.9.2. Cota (în metri şi picioare) punctului cel mai înalt din zona reprezentată, precum şi poziţia sa geografică rotunjită la multiplu de 5', trebuie indicată pe margine. 16.7.9.3. Valoarea cotei punctului cel mai înalt de pe planşă nu trebuie să fie acoperită de culori hipsometrice. 16.7.10. Relief insuficient cunoscut sau incert 16.7.10.1. Zonele pentru care curbele de nivel nu au fost măsurate, trebuie să aibă menţiunea "Relief insuficient cunoscut". 16.7.10.2. Hărţile pe care sunt reprezentate cote incerte, trebuie să conţină pe faţa lor, în culoarea utilizată pentru informarea aeronautică, un avertisment redactat astfel: "Atenţie! Precizia informaţiilor referitoare la relief, reprezentate pe această hartă este incertă; utilizaţi cu prudenţă cotele de altitudine." 16.7.11. Taluzuri Taluzurile, în cazul în care acestea constituie puncte caracteristice importante, sau dacă detaliul planimetric este foarte clar, trebuie reprezentate. 16.7.12. Zone împădurite 16.7.12.1. Zonele împădurite ar trebui reprezentate. Pe hărţile cu latitudini mari, pot fi reprezentate, cu aproximaţie, limitele extreme nordice şi sudice ale vegetaţiei. 16.7.12.2. În cazul în care sunt reprezentate aproximativ, limitele nordice şi sudice ale vegetaţiei trebuie indicate printr-o linie neagră întreruptă şi să fie etichetate corespunzător. 16.7.13. Data informaţiilor topografice Data ultimei informaţii cu conţinut topografic reprezentată pe hartă, trebuie indicată pe margine. 16.8. Declinaţia magnetică 16.8.1. Izogonele trebuie reprezentate pe hartă. 16.8.2. Data la care au fost furnizate informaţiile izogonice trebuie indicată pe margine. 16.9. Date aeronautice 16.9.1. Informaţiile aeronautice prezentate trebuie să fie în concordanţă cu scopul hărţii, precum şi cu ciclul de revizuire a hărţii 16.9.2. Aerodromuri 16.9.2.1. Aerodromurile terestre şi pe apă şi heliporturile trebuie să fie reprezentate împreună cu numele lor, în măsura în care ele nu produc o încărcare nedorită a hărţii, prioritatea fiind acordată acelora care prezintă interes din punct de vedere aeronautic. 16.9.2.2. Cota aerodromului, balizajul luminos disponibil, tipul suprafeţei pistei şi lungimea pistei sau a canalului cel mai lung trebuie reprezentate în formă prescurtată pentru fiecare aerodrom, în conformitate cu exemplul din Anexa 2, cu condiţia ca aceste informaţii să nu supraîncarce inutil harta. 16.9.2.3. Aerodromurile dezafectate care pot fi încă identificate ca aerodromuri de pilotul unei aeronave în zbor, trebuie indicate prin menţiunea "Dezafectat". 16.9.3. Obstacole 16.9.3.1. Obstacolele trebuie reprezentate. În mod normal sunt considerate obstacole obiectele care au o înălţime mai mare de 100 metri (300 ft) deasupra solului. 16.9.3.2. Liniile electrice de înaltă tensiune, instalaţiile de funicular şi telecabină permanente şi centralele eoliene trebuie reprezentate pe hartă atunci când se consideră că sunt importante pentru navigaţia aeriană la vedere. 16.9.4. Zone interzise, restricţionate sau periculoase Zonele interzise, restricţionate sau periculoase trebuie reprezentate. 16.9.5. Sistemul serviciilor de trafic aerian 16.9.5.1. Elementele importante ale sistemului serviciilor de trafic aerian, care includ pe cât posibil, zonele de control, zonele de trafic de aerodrom, regiunile de control, regiunile de informare a zborurilor, şi alte zone de spaţiu aerian în care au loc zboruri VFR, împreună cu clasa de spaţiu aerian corespunzătoare, trebuie indicate. 16.9.5.2. Acolo unde este cazul, zona de identificare a apărării aeriene (ADIZ) trebuie reprezentată şi identificată convenabil. Procedurile ADIZ pot fi descrise în legenda hărţii. 16.9.6. Mijloace de radionavigaţie Mijloacele de radionavigaţie trebuie reprezentate prin simbolul corespunzător şi prin numele lor, fără însă a indica frecvenţele, indicativul, orele de funcţionare şi alte caracteristici exceptând informaţiile care sunt actualizate în noile ediţii ale hărţii. 16.9.7. Informaţii suplimentare 16.9.7.1. Luminile aeronautice de la sol trebuie reprezentate, împreună cu caracteristicile sau identificatorul lor, sau cu amândouă. 16.9.7.2. Farurile marine cu o rază optică de cel puţin 28 km (15 NM) trebuie reprezentate dacă: 1) pot fi distinse în comparaţie cu alte lumini maritime situate în vecinătate; 2) pot fi distinse în comparaţie cu alte lumini maritime sau alte tipuri de lumini situate în vecinătatea zonelor de coastă construite; 3) sunt singurele lumini semnificative existente. CAP. 17 HARTA ALTITUDINILOR MINIME DE SUPRAVEGHERE ATC - OACI 17.1. Funcţionalitate 17.1.1. Această hartă suplimentară furnizează echipajelor informaţii care să le permită controlul şi verificarea altitudinilor care le sunt repartizate de către un controlor ce utilizează un sistem de supraveghere ATS. În conformitate cu RACR-ATS, nu intră în atribuţiile serviciului de control al traficului aerian prevenirea coliziunilor cu terenul. Procedurile prevăzute în Procedurile pentru Serviciile de Navigaţie Aeriană - Managementul Traficului Aerian (PANS-ATM, Documentul OACI 4444) nu degrevează piloţii de responsabilitatea de a se asigura că autorizaţiile furnizate de unităţile de control al traficului aerian sunt sigure din acest punct de vedere. În cazul în care un zbor IFR este vectorizat, sau i se dă o rută directă care duce aeronava în afara rutei ATS, se aplică prevederile PANS-ATM, cap. 8, para. 8.6.5.2. 17.1.2. O notă care să menţioneze că harta nu poate fi folosită decât pentru a verifica altitudinile alocate aeronavei identificate trebuie amplasată vizibil pe faţa acesteia. 17.2 Disponibilitate Harta altitudinilor minime de supraveghere ATC - OACI poate să fie pusă la dispoziţie, în conformitate cu paragraful 1.3.2, în cazul în care au fost stabilite proceduri de vectorizare şi dacă altitudinile minime de vectorizare nu pot fi reprezentate în mod acceptabil pe Harta regională - OACI, pe Harta plecărilor instrumentale standard (SID) OACI sau Harta apropierilor instrumentale standard (STAR) - OACI. 17.3. Acoperirea şi scara hărţii 17.3.1. Zona reprezentată trebuie să fie suficient de mare pentru a indica într-un mod eficient informaţiile referitoare la procedurile de vectorizare. 17.3.2. Harta trebuie desenată la scară. 17.3.3. Harta ar trebui desenată la aceeaşi scară cu cea a Hărţii OACI regionale corespunzătoare. 17.4. Proiecţia 17.4.1. Se utilizează o proiecţie conformă, unde o linie geodezică este aproximată cu o linie dreaptă. 17.4.2. Gradaţiile trebuie reprezentate la intervale regulate de-a lungul liniilor de margine, în mod corespunzător. 17.5. Identificare Harta este identificată prin numele aerodromului pentru care au fost stabilite procedurile de vectorizare sau, dacă procedurile se aplică la mai multe aerodromuri, prin numele asociat spaţiului aerian reprezentat. Numele poate fi acela al oraşului deservit de aerodrom sau, dacă procedurile se aplică la mai mult de un aerodrom, acela al centrului serviciilor de trafic aerian sau al oraşului cel mai important situat în regiunea reprezentată pe hartă. 17.6. Planimetrie şi topografie 17.6.1 Contururile simplificate ale întinderilor de apă, ca şi cele ale lacurilor şi cursurilor de apă importante, trebuie reprezentate, cu excepţia cazurilor când acestea afectează prezentarea detaliilor care privesc în mod direct scopul hărţii. 17.6.2. Cotele importante şi obstacolele trebuie indicate. Acestea sunt furnizate de specialistul în proceduri. 17.7. Declinaţia magnetică Declinaţia magnetică medie a regiunii reprezentată, rotunjită la un grad, trebuie indicată pe hartă. 17.8. Direcţii, traiecte şi radiale 17.8.1. Direcţiile, traiectele şi radialele trebuie exprimate în raport cu nordul magnetic, exceptând cazul prevăzut în 17.8.2. 17.8.2. Se utilizează o altă referinţă adecvată, ca nordul adevărat sau nordul grid, în regiunile cu latitudini mari, unde autorităţile competente consideră imposibilă utilizarea în practică a nordului magnetic ca referinţă. 17.8.3. În cazul în care direcţiile, traiectele sau radialele sunt date în raport cu nordul adevărat sau grid, această referinţă trebuie indicată în mod clar. În cazul în care se utilizează nordul grid, trebuie identificat meridianul de referinţă al gridului. 17.9. Date aeronautice 17.9.1. Toate aerodromurile care au o influenţă asupra rutelor din regiunea terminală trebuie reprezentate pe hartă. Când este necesar, trebuie utilizat simbolul aerodromului. 17.9.1.2. Cota aerodromului principal, rotunjită la metru sau picior, trebuie marcată pe hartă. 17.9.2. Zone interzise, restricţionate sau periculoase Zonele interzise, restricţionate sau periculoase trebuie reprezentate împreună cu identificatorii lor. 17.9.3. Sistemul serviciilor de trafic aerian 17.9.3.1. Elementele sistemului de servicii de trafic aerian trebuie reprezentate. Acestea cuprind: 1) mijloacele de radionavigaţie, împreună cu indicativul lor; 2) limitele laterale ale spaţiului aerian desemnat; 3) punctele semnificative utilizate în procedurile standard instrumentale de plecare sau sosire; 4) altitudinea de tranziţie, după caz; 5) informaţii referitoare la vectorizare, incluzând: a) altitudinile minime de vectorizare, identificate clar şi rotunjite la 50 m sau 100 ft; b) limitele laterale ale sectoarelor de altitudine minimă de vectorizare, definite în mod normal prin direcţii şi radiale către şi dinspre mijloacele de radionavigaţie, rotunjite la un grad, sau dacă acest lucru este imposibil, prin coordonate geografice exprimate în grade, minute şi secunde, şi reprezentate prin linii groase delimitând clar sectoarele radar stabilite; Pot fi omise coordonatele geografice în zonele supraaglomerate, în scopul facilitării citirii hărţii. c) cercuri distanţate la 20 km sau 10 NM sau, dacă este posibil, la 10 km sau 5 NM, reprezentate prin linii întrerupte subţiri, raza fiind indicată pe circumferinţă, centrate pe principalul mijloc VOR al aerodromului sau, în lipsa acestuia pe punctul de referinţă al aerodromului; d) note referitoare la corecţiile pentru temperaturi joase, dacă este cazul; 6) procedurile de comunicaţie, cu indicativii de apel şi canalul (canalele) organismelor ATC. 17.9.3.2. O descriere textuală a procedurilor de urmat în caz de întrerupere a comunicaţiilor pe timpul vectorizării trebuie furnizată, şi de fiecare dată când este posibil, aceasta se postează pe hartă sau pe aceeaşi pagină care o conţine. Anexele nr. 1-6 fac parte integrală din prezenta RACR-HA. ANEXA 1 la RACR-HA REPREZENTAREA NOTELOR MARGINALE
┌────────────────────────────┐ ┌───────────────┐
│Unitatea de măsură utilizată│ │ Titlul Hărţii │
│pentru a exprima cota │ │ │
└─────────────┬──────────────┘ └───────┬───────┘
v v
┌─────────────────────┐ ┌─────────────────────┐
└─────────────────────┘ └─────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────┐ ┌─────────────────────┐ ┌─────────────────────┐
└─────────┬───────────┘ └──────────┬──────────┘ └──────────┬──────────┘
v v v
┌─────────────────────┐ ┌─────────────────────┐ ┌─────────────────────┐
│ Data informaţiei │ │ Numele şi adresa │ │ Numărul şi numele │
│ aeronautice │ │ organizaţiei │ │ hărţii │
│ │ │ producătoare │ │ │
└─────────────────────┘ └─────────────────────┘ └─────────────────────┘
ANEXA 2 la RACR-HA SIMBOLURI UTILIZATE PE HĂRŢILE OACI - Conform Appendix 2/Anexa 4 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională "Hărţi Aeronautice" ANEXA 3 la RACR-HA GHIDUL CULORILOR - Conform Appendix 3/Anexa 4 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională "Hărţi Aeronautice" ANEXA 4 la RACR-HA GHIDUL NUANŢELOR HIPSOMETRICE - Conform Appendix 4/Anexa 4 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională "Hărţi Aeronautice" ANEXA 5 la RACR-HA REPREZENTAREA CODURILOR DE ASAMBLARE A HĂRŢII AERONAUTICE A LUMII - OACI Conform Appendix 5/Anexa 4 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională "Hărţi Aeronautice" ANEXA 6 la RACR-HA CERINŢELE DE CALITATE A DATELOR AERONAUTICE Tabelul 1. Latitudini şi longitudini
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────┬───────────┐
│ Latitudinea şi longitudinea │ Rezoluţia hărţii │Clasificare│
│ │ │integritate│
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Punctele de graniţă ale regiunii de informare a zborului │cf. reprezentării │de rutină │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Punctele de graniţă ale zonelor P, R, D (în afara limitelor CTA/CTR)│cf. reprezentării │de rutină │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Punctele de graniţă ale zonelor P, R, D (în interiorul limitelor │ │ │
│CTA/CTR) │cf. reprezentării │esenţială │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Punctele limită ale CTA/CTR │cf. reprezentării │esenţială │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Mijloace de navigaţie şi repere pe rută, puncte SID/STAR, puncte ale│ │ │
│procedurii de aşteptare │1 sec │esenţială │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Obstacolele Zonei 1 (întregul teritoriu naţional) │cf. reprezentării │de rutină │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Punctul de referinţă al aerodromului/heliportului │1 sec │de rutină │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Mijloace de navigaţie de aerodrom/heliport │cf. reprezentării │esenţială │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Obstacolele Zonei 3 │1/10 sec │esenţială │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Obstacolele Zonei 2 │1/10 sec │esenţială │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Puncte/repere de apropiere finală şi alte puncte/repere esenţiale │ │ │
│care compun procedurile de apropiere instrumentală │1 sec │esenţială │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Pragul pistei │1 sec │critică │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Capătul pistei │1 sec │critică │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────┤
│Poziţia de aşteptare la pistă │1 sec │critică │
│Punctele axului căii de rulare/liniei de ghidare pentru parcare │1/100 sec │esenţială │
│Punctele de intersecţie a marcajelor căilor de rulare │1 sec │esenţială │
│Punctele liniei de ghidare de ieşire │1 sec │esenţială │
│Poziţiile de parcare a aeronavelor/punctele de verificare INS │1/100 sec │de rutină │
│Centrul geometric al TLOF sau pragurile FATO, heliporturi │1 sec │critică │
│Limitele platformei (poligon) │1 sec │de rutină │
│Facilităţile de degivrare/anti-givrare (poligon) │1 sec │de rutină │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────┴───────────┘
Notă: A se consulta RACR-AIS, Anexa 8 privind ilustrarea grafică a suprafeţelor de colectare a datelor de obstacolare şi a criteriilor utilizate pentru identificarea obstacolelor în Zonele definite. Tabelul 2. Cote/altitudini/înălţimi
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────┬───────────┐
│ Cota/altitudine/înălţime │Rezoluţia hărţii│Clasificare│
│ │ │integritate│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Cota aerodromului/heliportului │ 1 m sau 1 ft │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Ondulaţia geoidului WGS-84 la punctul de cotă a│ │ │
│aerodromului/heliportului │ 1 m sau 1 ft │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Pragul pistei sau al FATO, apropieri │ │ │
│non-precizie │ 1 m sau 1 ft │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Ondulaţia geoidului WGS-84 la pragul pistei sau│ │ │
│FATO, apropieri non-precizie │ 1 m sau 1 ft │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Pragul pistei sau FATO, apropieri de precizie │ 0,5 m sau 1 ft │ critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Ondulaţia geoidului la pragul pistei sau FATO, │ │ │
│centrul geometric al TLOF, apropieri de │ │ │
│precizie │ 0,5 m sau 1 ft │ critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Înălţimea de trecere a pragului pistei, │ │ │
│apropieri de precizie │ 0,5 m sau 1 ft │ critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Altitudinea/înălţimea de trecere a obstacolelor│ │ │
│(OCA/H) │ cf. PANS-OPS │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Obstacolele în Zona 2 │ 1 m sau 1 ft │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Obstacolele în Zona 3 │ 1 m sau 1 ft │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Obstacolele în Zona 1 │ │ │
│(întregul teritoriu naţional) │ 3m(10ft) │ de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Echipament de măsurare a distanţei (DME) │ 30 m (100 ft) │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Altitudinea în procedurile de apropiere │ │ │
│instrumentală │ cf. PANS-OPS │ esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Altitudinile minime │50 m sau 100 ft │ de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Înălţimea de survolare a heliportului, PinS │ │ │
│approaches/apropiere de un punct în spaţiu │ 1 m sau 1 ft │ esenţială │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────────┴───────────┘
Notă: A se consulta RACR-AIS, Anexa 8, privind ilustrarea grafică a suprafeţelor de colectare a datelor de obstacolare şi a criteriilor utilizate pentru identificarea obstacolelor în Zonele definite. Tabelul 3. Gradienţi şi unghiuri
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────┬───────────┐
│ Tipul gradientului/unghiului │Rezoluţia hărţii│Clasificare│
│ │ │integritate│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Gradientul coborârii în apropierea finală de │ │ │
│non-precizie │ 0,1 la sută │ critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Unghiul de coborâre al apropierii finale │ │ │
│(apropierea non-precizie sau apropierea cu │ │ │
│ghidare verticală) │ 0,1 grade │ critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Panta apropierii de precizie/unghiul de pantă │ 0,1 grade │ critică │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────────┴───────────┘
Tabelul 4. Declinaţia magnetică
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────┬───────────┐
│ Declinaţia magnetică │Rezoluţia hărţii│Clasificare│
│ │ │integritate│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Declinaţia magnetică a │ │ │
│aeroportului/heliportului │ 1 grad │ esenţială │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────────┴───────────┘
Tabelul 5. Direcţii/radiale
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────┬───────────┐
│ Direcţie │Rezoluţia hărţii│Clasificare│
│ │ │integritate│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Segmente de cale aeriană │ 1 grad │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Direcţii folosite pentru marcarea unui punct de│ │ │
│reper de rută şi zonă terminală │ 1/10 de grad │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Segmente de rută de sosire/plecare din zona │ │ │
│terminală │ 1 grad │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Direcţii folosite pentru marcarea unui punct de│ │ │
│reper în procedura de apropiere instrumentală │ 1/10 de grad │esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Alinierea fasciculului de direcţie ILS │ │ │
│(direcţie adevărată) │ 1 grad │esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Alinierea fasciculului de direcţie MLS │ │ │
│raportată la azimut zero (direcţie adevărată) │ 1 grad │esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Direcţia pistei şi a FATO │ 1 grad │de rutină │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────────┴───────────┘
Tabelul 6. Lungimi/distanţe/alte dimensiuni
┌───────────────────────────────────────────────┬────────────────┬───────────┐
│ Lungime/distanţă/alte dimensiuni │Rezoluţia hărţii│Clasificare│
│ │ │integritate│
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Lungimea segmentului de cale aeriană │ 1 km sau 1 NM │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţele dintre punctele semnificative pe │ 2/10 de km │ │
│rută │ (1/10 NM) │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Lungimea segmentelor de rută de plecare/sosire │ │ │
│în zona terminală │ 1 km sau 1 NM │esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţe între punctele de reper din regiunea │ │ │
│terminală şi din procedurile de apropiere │ 2/10 de km │ │
│instrumentală │ (1/10 NM) │esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Lungimea pistei şi FATO, dimensiunile TLOF │ 1 m │critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Lăţimea pistei │ 1 m │esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Lungimea şi lăţimea prelungirii de oprire │ 1 m │critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa de aterizare disponibilă │ 1 m │critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa de rulare la decolare disponibilă │ 1 m │critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa de decolare disponibilă │ 1 m │critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa de accelerare-oprire disponibilă │ 1 m │critică │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa antenă ILS direcţie - capătul pistei │ cf. │ │
│ │ reprezentării │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa antenă ILS pantă şi pragul pistei, în │ cf. │ │
│lungul axului pistei │ reprezentării │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa marker asociat ILS şi pragul pistei │ 2/10 de km │ │
│ │ (1/10 NM) │esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa antena ILS DME- pragul pistei, în │ cf. │ │
│lungul axului pistei │ reprezentării │esenţială │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa antenă MLS azimut - capătul pistei │ cf. │ │
│ │ reprezentării │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa antenă elevaţie MLS - prag, în lungul │ cf. │ │
│pistei │ reprezentării │de rutină │
├───────────────────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┤
│Distanţa antenă MLS DME/P - prag, în lungul │ cf. │ │
│axului pistei │ reprezentării │esenţială │
└───────────────────────────────────────────────┴────────────────┴───────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
