────────── Aprobată prin Ordinul nr. 6.970/1.779/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 9 februarie 2018.────────── CAP. I Generalităţi SECŢIUNEA 1 Obiect şi domeniu de aplicare ART. 1 (1) Prezentul normativ stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare a acestora, controlul calităţii materialelor componente, prepararea, transportul, punerea în operă, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi. (2) Prezentul normativ se adresează tuturor factorilor implicaţi în procesul investiţional: producători de materiale pentru construcţii, proiectanţi, executanţi de lucrări, specialişti cu activitate în domeniul construcţiilor atestaţi/autorizaţi în condiţiile legii, investitori, proprietari, administratori, laboratoare de încercări în construcţii autorizate/acreditate, precum şi organisme de verificare/control etc. ART. 2 (1) Prezentul normativ se aplică la proiectarea, construcţia, modernizarea, reabilitarea, repararea şi întreţinerea tuturor claselor tehnice ale drumurilor/categoriilor tehnice ale străzilor şi a altor zone realizate cu mixturi asfaltice la cald. (2) Cerinţele din prezentul normativ se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţa structurii rutiere. (3) Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabilă a podurilor, pasajelor şi viaductelor se vor executa în conformitate cu prevederile tehnice privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod. ART. 3 Modul de abordare a acestor specificaţii tehnice pentru mixturile asfaltice realizate este cel menţionat în seria SR EN 13108, primordială fiind realizarea performanţelor menţionate în prezentul normativ. ART. 4 Mixturile asfaltice utilizate la execuţia straturilor rutiere vor îndeplini condiţiile de calitate din prezentul normativ. Tipul mixturii se va stabili în funcţie de clasele tehnice ale drumurilor/categoriile tehnice ale străzilor şi zona climatică. ART. 5 Compoziţia şi performanţele mixturilor asfaltice se stabilesc, se studiază, se evaluează şi se verifică în laboratoare autorizate/acreditate. ART. 6 La execuţia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi asfaltice ce respectă cerinţele din prezentul normativ şi sunt în concordanţă cu cerinţele standardelor din seria SR EN 13108 în vigoare. SECŢIUNEA a 2-a Definiţii şi terminologie ART. 7 Mixtura asfaltică preparată la cald este un material de construcţie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul şi punerea în operă, prin compactare la cald. ART. 8 Mixturile asfaltice prezentate în acest normativ se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum şi pentru stratul de bază. ART. 9 (1) Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi: - stratul superior, denumit strat de uzură (rulare); – stratul inferior, denumit strat de legătură (binder). (2) Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pot fi executate întrun singur strat, respectiv stratul de uzură (rulare), în cazuri justificate tehnic. ART. 10 Stratul de bază din mixturi asfaltice este un strat ce intră în componenţa structurilor rutiere şi peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase. ART. 11 Denumirea, simbolul şi notarea mixturilor asfaltice prezentate în tabelul 1 sunt în conformitate cu cerinţele seriei de standarde SR EN 13108. Tabelul 1 - Sinteza mixturilor asfaltice fabricate în România
┌────┬───────────┬────────┬──────────┬─────────┬─────────┬───────────┐
│ │ │ │Notare │ │ │ │
│ │ │ │conform │ │ │ │
│ │ │ │seriei de │ │Clasa │Tipul de │
│ │ │ │standarde │ │tehnică a│mixtură în │
│Nr. │Denumire şi│Notare*)│SR EN │Utilizare│drumului/│funcţie de │
│crt.│simbol │ │13108 - │ │categoria│dimensiunea│
│ │ │ │versiunea │ │tehnică a│maximă a │
│ │ │ │engleză │ │străzii │granulei, ?│
│ │ │ │(franceză)│ │ │ │
│ │ │ │*) │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Beton │BA ? │ │Strat de │III, IV, │8**) │
│1 │asfaltic cu│rul. │AC (EB) ? │rulare/ │V/ III, │11,2 │
│ │criblură BA│liant │rul. liant│uzură │IV │16 │
│ │? │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Beton │ │ │ │ │ │
│ │asfaltic cu│BAPC ? │AC (EB) ? │Strat de │ │8**) │
│2 │pietriş │rul. │rul. liant│rulare/ │IV, V/IV │11,2 │
│ │concasat │liant │ │uzură │ │16 │
│ │BAPC ? │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Mixtură │MAS ? │ │Strat de │I, II, │ │
│3 │asfaltică │rul. │SMA ? rul.│rulare/ │III, IV/ │11,2 │
│ │stabilizată│liant │liant │uzură │I, II, │16 │
│ │MAS ? │ │ │ │III, IV │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Mixtură │MAP ? │PA (ED, │Strat de │I, II, │ │
│4 │asfaltică │rul. │BBD) ? │rulare/ │III/ I, │16 │
│ │poroasă MAP│liant │rul. liant│uzură │II, III │ │
│ │? │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Beton │ │ │ │I, II, │ │
│ │asfaltic │BAD ? │AC (EB) ? │Strat de │III, IV, │ │
│5 │deschis cu │leg. │leg. liant│legătură │V/ I, II,│22,4 │
│ │criblură │liant │ │ │III, IV │ │
│ │BAD ? │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Beton │ │ │ │ │ │
│ │asfaltic │BADPC ? │ │ │III, IV, │ │
│6 │deschis cu │leg. │AC (EB) ? │Strat de │V/ II, │22,4 │
│ │pietriş │liant │leg. liant│legătură │III, IV │ │
│ │concasat │ │ │ │ │ │
│ │BADPC ? │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Beton │ │ │ │ │ │
│ │asfaltic │BADPS ? │ │ │ │ │
│7 │deschis cu │leg. │AC (EB) ? │Strat de │V/IV │22,4 │
│ │pietriş │liant │leg. liant│legătură │ │ │
│ │sortat │ │ │ │ │ │
│ │BADPS ? │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Anrobat │ │ │ │ │ │
│ │bituminos │ │ │ │I, II, │ │
│ │cu criblură│AB ? │AC (EB) ? │Strat de │III, IV, │22,4 │
│8 │pentru │bază │bază liant│bază │V/ I, II,│31,5 │
│ │strat de │liant │ │ │III, IV │ │
│ │bază │ │ │ │ │ │
│ │AB ? │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Anrobat │ │ │ │ │ │
│ │bituminos │ABPC ? │AC (EB) ? │Strat de │III, IV, │22,4 │
│9 │cu pietriş │bază │bază liant│bază │V/ II, │31,5 │
│ │concasat │liant │ │ │III, IV │ │
│ │ABPC ? │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼────────┼──────────┼─────────┼─────────┼───────────┤
│ │Anrobat │ │ │ │ │ │
│ │bituminos │ABPS ? │AC (EB) ? │Strat de │ │ │
│10 │cu pietriş │bază │bază liant│bază │V/IV │31,5 │
│ │sortat ABPS│liant │ │ │ │ │
│ │? │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴────────┴──────────┴─────────┴─────────┴───────────┘
────────── *) Notarea va fi urmată de date referitoare la eventuali aditivi. **) BA ? nu se utilizează ca strat de rulare/uzură în zona carosabilă a drumurilor naţionale.────────── Exemple de notare a mixturilor asfaltice: Simbol: BADPS 22,4 Notare: BADPS 22,4 leg. 50/70 cu aditiv de adezivitate - beton asfaltic deschis cu pietriş sortat cu granula maximă de 22,4 mm, pentru strat de legătură, cu bitum 50/70 şi cu aditiv pentru adezivitate Simbol: MAS 11,2 Notare: MAS 11,2 rul. 50/70 cu aditivi de adezivitate, fibre şi granule polimer - mixtură asfaltică stabilizată cu granula maximă de 11,2, pentru strat de uzură cu bitum 50/70 şi cu aditivi pentru adezivitate, fibre şi granule polimer Simbol: MAP 16 Notare: MAP 16 rul. PMB 45/80 - mixtură asfaltică poroasă cu granula maximă de 16 pentru strat de uzură cu bitum modificat 45/80 ART. 12 Pentru execuţia straturilor de uzură (rulare), conform tabelului 2, se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii: - beton asfaltic cu criblură, beton asfaltic cu pietriş concasat, conform SR EN 13108-1; – mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu conţinut ridicat de bitum şi aditivi de stabilizare - conform SR EN 13108-5; – mixturi asfaltice poroase, cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei şi reducerea nivelului de zgomot - conform SR EN 13108-7. Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură (rulare)
┌────┬────────┬─────────┬──────────────┐
│ │ │ │Tipul mixturii│
│ │Clasa │Categoria│asfaltice, cu │
│Nr. │tehnică │tehnică a│dimensiunea │
│crt.│a │străzii │maximă a │
│ │drumului│ │granulei de │
│ │ │ │cel mult 16 mm│
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Mixtură │
│ │ │ │asfaltică │
│ │ │ │stabilizată │
│1 │I, II │I, II ├──────────────┤
│ │ │ │Mixtură │
│ │ │ │asfaltică │
│ │ │ │poroasă │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Mixtură │
│ │ │ │asfaltică │
│ │ │ │stabilizată │
│ │ │ ├──────────────┤
│2 │III │III │Beton asfaltic│
│ │ │ │cu criblură │
│ │ │ ├──────────────┤
│ │ │ │Mixtură │
│ │ │ │asfaltică │
│ │ │ │poroasă │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Mixtură │
│ │ │ │asfaltică │
│ │ │ │stabilizată │
│ │ │ ├──────────────┤
│3 │IV │IV │Beton asfaltic│
│ │ │ │cu criblură │
│ │ │ ├──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│ │ │ │cu pietriş │
│ │ │ │concasat │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│ │ │ │cu criblură │
│4 │V │- ├──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│ │ │ │cu pietriş │
│ │ │ │concasat │
└────┴────────┴─────────┴──────────────┘
ART. 13 Pentru execuţia straturilor de legătură (binder) se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, conform SR EN 13108-1, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii (tabelul 3): Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură
┌────┬────────┬─────────┬──────────────┐
│ │ │ │Tipul mixturii│
│ │Clasa │ │asfaltice, cu │
│Nr. │tehnică │Categoria│dimensiunea │
│crt.│a │tehnică a│maximă a │
│ │drumului│străzii │granulei de │
│ │ │ │cel mult 22,4 │
│ │ │ │mm │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│1 │I, II │I │deschis cu │
│ │ │ │criblură │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│ │ │ │deschis cu │
│ │ │ │criblură │
│2 │III, IV │II, III ├──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│ │ │ │deschis cu │
│ │ │ │pietriş │
│ │ │ │concasat │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│ │ │ │deschis cu │
│ │ │ │criblură │
│ │ │ ├──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│3 │V │IV │deschis cu │
│ │ │ │pietriş │
│ │ │ │concasat │
│ │ │ ├──────────────┤
│ │ │ │Beton asfaltic│
│ │ │ │deschis cu │
│ │ │ │pietriş sortat│
└────┴────────┴─────────┴──────────────┘
ART. 14 Pentru execuţia stratului de bază se vor avea în vedere următoarele tipuri de betoane asfaltice (anrobate bituminoase), conform SR EN 13108-1, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii (tabelul 4). Tabelul 4 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bază
┌────┬────────┬─────────┬──────────────┐
│ │ │ │Tipul mixturii│
│ │Clasa │ │asfaltice, cu │
│Nr. │tehnică │Categoria│dimensiunea │
│crt.│a │tehnică a│maximă a │
│ │drumului│străzii │granulei de │
│ │ │ │cel mult 31,5 │
│ │ │ │mm │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Anrobat │
│1 │I, II │I │bituminos cu │
│ │ │ │criblură │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Anrobat │
│ │ │ │bituminos cu │
│ │ │ │criblură │
│2 │III, IV │II, III ├──────────────┤
│ │ │ │Anrobat │
│ │ │ │bituminos cu │
│ │ │ │pietriş │
│ │ │ │concasat │
├────┼────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Anrobat │
│ │ │ │bituminos cu │
│ │ │ │criblură │
│ │ │ ├──────────────┤
│ │ │ │Anrobat │
│3 │V │IV │bituminos cu │
│ │ │ │pietriş │
│ │ │ │concasat │
│ │ │ ├──────────────┤
│ │ │ │Anrobat │
│ │ │ │bituminos cu │
│ │ │ │pietriş sortat│
└────┴────────┴─────────┴──────────────┘
ART. 15 (1) Mixturile asfaltice se aplică pe: - straturi de fundaţie; – straturi de bază; – îmbrăcăminţi rutiere existente. (2) În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul-suport. ART. 16 Mixturile asfaltice poroase se aplică pe un strat- suport impermeabil (etanş). ART. 17 Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează termenii şi definiţiile corespunzătoare din: SR 4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 şi SR EN 13108-20, SR EN 13043/2003+AC/2004, dintre care, în principal: - criblura: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obţinut prin concasarea, granularea şi selecţionarea în sorturi (clase de granulozitate) a rocilor dure, de regulă magmatice, bazice şi semibazice; – pietriş concasat: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obţinut prin concasarea, granularea şi selecţionarea în sorturi (clase de granulozitate) a agregatelor din balastieră; – pietriş sortat: agregat natural de balastieră sortat în clase de granulozitate; – nisip natural: agregat natural de balastieră, neprelucrat sau prelucrat prin sortare şi spălare, cu dimensiunile 0 ... 2 mm; – nisip de concasaj: agregat natural de carieră/balastieră sfărâmat artificial cu dimensiunile 0 ... 2 mm. SECŢIUNEA a 3-a Referinţe normative ART. 18 La utilizarea prezentului normativ se aplică prevederile următoarelor documente de referinţă:
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Agregate pentru │
│ │amestecuri │
│ │bituminoase şi pentru│
│ │finisarea │
│SR EN 13043:2003│suprafeţelor, │
│ │utilizate la │
│ │construcţia │
│ │şoselelor, a │
│ │aeroporturilor şi a │
│ │altor zone cu trafic;│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Agregate pentru │
│ │amestecuri │
│ │bituminoase şi pentru│
│ │finisarea │
│SR EN 13043:2003│suprafeţelor │
│/AC:2004 │utilizate în │
│ │construcţia │
│ │şoselelor, a │
│ │aeroporturilor şi a │
│ │altor zone cu trafic;│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Bitum şi lianţi │
│ │bituminoşi. Cadrul │
│SR EN 13808:2013│specificaţiilor │
│ │pentru emulsiile │
│ │bituminoase │
│ │cationice; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Bitum şi lianţi │
│ │bituminoşi. Cadru │
│SR EN 14023:2010│pentru specificaţiile│
│ │bitumurilor │
│ │modificate cu │
│ │polimeri; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Bitum şi lianţi │
│ │bituminoşi. │
│ │Determinarea │
│SR EN 1428:2012 │conţinutului de apă │
│ │din emulsiile │
│ │bituminoase. Metoda │
│ │distilării azeotrope;│
├────────────────┼─────────────────────┤
│SR 61:1997 │Bitum. Determinarea │
│ │ductilităţii; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Bitum şi lianţi │
│ │bituminoşi. │
│ │Determinarea │
│ │reziduului pe sită al│
│SR EN 1429:2013 │emulsiilor │
│ │bituminoase şi │
│ │determinarea │
│ │stabilităţii la │
│ │depozitare prin │
│ │cernere; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Bitum şi lianţi │
│ │bituminoşi. │
│ │Determinarea │
│SR EN │rezistenţei la │
│12607-1:2015 │întărire sub efectul │
│ │căldurii şi aerului. │
│ │Partea 1: Metoda │
│ │RTFOT; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Bitum şi lianţi │
│ │bituminoşi. │
│ │Determinarea │
│SR EN │rezistenţei la │
│12607-2:2015 │întărire sub efectul │
│ │căldurii şi aerului. │
│ │Partea 2: Metoda │
│ │TFOT; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Bitum şi lianţi │
│SR EN 12591:2009│bituminoşi. │
│ │Specificaţii pentru │
│ │bitumuri rutiere; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Caracteristici ale │
│ │suprafeţei drumurilor│
│ │şi aeroporturilor. │
│ │Metode de încercare. │
│SR EN │Partea 1: Măsurarea │
│13036-1:2010 │adâncimii │
│ │macrotexturii │
│ │suprafeţei │
│ │îmbrăcămintei, prin │
│ │tehnica volumetrică a│
│ │petei; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Caracteristici ale │
│ │suprafeţelor │
│ │drumurilor şi │
│ │pistelor │
│SR EN │aeroportuare. Metode │
│13036-4:2012 │de încercare. Partea │
│ │4: Metode de măsurare│
│ │a aderenţei unei │
│ │suprafeţe. Încercarea│
│ │cu pendul; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Caracteristici ale │
│ │suprafeţelor │
│ │drumurilor şi │
│ │pistelor │
│ │aeroportuare. Metode │
│SR EN │de încercare. Partea │
│13036-7:2004 │7: Măsurarea │
│ │denivelărilor │
│ │straturilor de rulare│
│ │ale drumurilor: │
│ │încercarea cu │
│ │dreptar; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Caracteristici ale │
│ │suprafeţei drumurilor│
│ │şi pistelor │
│ │aeroporturilor. │
│SR EN │Metode de încercare. │
│13036-8:2008 │Partea 8: │
│ │Determinarea │
│ │indicilor de │
│ │planeitate │
│ │transversală; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Caracterizarea │
│ │texturii │
│ │îmbrăcămintei unei │
│ │structuri rutiere │
│SR EN ISO │plecând de la │
│13473-1:2004 │releveele de profil. │
│ │Partea 1: │
│ │Determinarea │
│ │adâncimii medii a │
│ │texturii; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│ │geometrice ale │
│SR EN 933-1:2012│agregatelor. Partea │
│ │1: Determinarea │
│ │granulozităţii. │
│ │Analiza │
│ │granulometrică prin │
│ │cernere; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│ │geometrice ale │
│SR EN 933-2:1998│agregatelor. Partea │
│ │2: Analiza │
│ │granulometrică. Site │
│ │de control, │
│ │dimensiunile nominale│
│ │ale ochiurilor; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│ │geometrice ale │
│SR EN 933-3:2012│agregatelor. Partea │
│ │3: Determinarea │
│ │formei granulelor. │
│ │Coeficient de │
│ │aplatizare; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│SR EN 933-4:2008│geometrice ale │
│ │agregatelor. Partea │
│ │4: Determinarea │
│ │formei granulelor. │
│ │Coeficient de formă; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│ │geometrice ale │
│SR EN 933-5:2001│agregatelor. Partea │
│ │5: Determinarea │
│ │procentului de │
│ │suprafeţe concasate │
│ │şi sfărâmate din │
│ │agregate grosiere; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│SR EN 933-5:2001│geometrice ale │
│/A1:2005 │agregatelor. Partea │
│ │5: Determinarea │
│ │procentului de │
│ │suprafeţe sparte în │
│ │agregate; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│ │geometrice ale │
│SR EN 933-7:2001│agregatelor. Partea │
│ │7: Determinarea │
│ │conţinutului de │
│ │elemente cochiliere. │
│ │Procent de cochilii │
│ │în agregate; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│SR EN │geometrice ale │
│933-8+A1:2015 │agregatelor. Partea │
│ │8: Evaluarea părţilor│
│ │fine. Determinarea │
│ │echivalentului de │
│ │nisip; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│SR EN 933-9 + │geometrice ale │
│A1:2013 │agregatelor. Partea 9│
│ │- Evaluarea părţilor │
│ │fine. Încercare cu │
│ │albastru de metilen; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│SR EN │mecanice şi fizice │
│1097-1:2011 │ale agregatelor. │
│ │Partea 1: │
│ │Determinarea │
│ │rezistenţei la uzură │
│ │(micro-Deval); │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│SR EN │mecanice şi fizice │
│1097-2:2010 │ale agregatelor. │
│ │Partea 2: Metode │
│ │pentru determinarea │
│ │rezistenţei la │
│ │sfărâmare; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│ │mecanice şi fizice │
│SR EN │ale agregatelor. │
│1097-5:2008 │Partea 5: │
│ │Determinarea │
│ │conţinutului de apă │
│ │prin uscare în etuva │
│ │ventilată; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│ │mecanice şi fizice │
│SR EN │ale agregatelor. │
│1097-6:2013 │Partea 6: │
│ │Determinarea │
│ │densităţii şi a │
│ │absorbţiei de apă a │
│ │granulelor; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│SR EN │termice şi de │
│1367-1:2007 │alterabilitate ale │
│ │agregatelor. Partea │
│ │1: Determinarea │
│ │rezistenţei la │
│ │îngheţ-dezgheţ; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│ │caracteristicilor │
│SR EN │termice şi de │
│1367-2:2010 │alterabilitate ale │
│ │agregatelor. Partea │
│ │2: Încercarea cu │
│ │sulfat de magneziu; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Încercări pentru │
│ │determinarea │
│SR EN │proprietăţilor │
│1744-1+A1:2013 │chimice ale │
│ │agregatelor. Partea │
│ │1: Analiza chimică; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Lucrări de drumuri. │
│ │Determinarea │
│ │adezivităţii │
│ │bitumurilor rutiere │
│SR 10969:2007 │şi a emulsiilor │
│ │cationice bituminoase│
│ │faţă de agregatele │
│ │naturale prin metoda │
│ │spectrofotometrică; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Lucrări de drumuri. │
│ │Elemente geometrice │
│STAS 863:1985 │ale traseelor. │
│ │Prescripţii de │
│ │proiectare; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Elemente geometrice │
│STAS 10144/ │ale străzilor. │
│3-1991 │Prescripţii de │
│ │proiectare; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│SR 4032-1:2001 │Lucrări de drumuri. │
│ │Terminologie; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Metode de încercări │
│SR EN 196-2:2013│ale cimenturilor. │
│ │Partea 2: Analiza │
│ │chimică a cimentului;│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-1:2012 │asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 1: │
│ │Conţinut de liant │
│ │solubil; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Metode de încercare. │
│12697-2:2016 │Partea 2: │
│ │Determinarea │
│ │granulozităţii; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-6:2012 │la cald. Partea 6: │
│ │Determinarea │
│ │densităţii aparente a│
│ │epruvetelor │
│ │bituminoase; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│ │asfaltice preparate │
│SR EN │la cald. Partea 8: │
│12697-8:2004 │Determinarea │
│ │caracteristicilor │
│ │volumetrice ale │
│ │epruvetelor │
│ │bituminoase; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-11:2012 │la cald. Partea 11: │
│ │Determinarea │
│ │afinităţii dintre │
│ │agregate şi bitum; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-12:2008 │la cald. Partea 12: │
│ │Determinarea │
│ │sensibilităţii la apă│
│ │a epruvetelor │
│ │bituminoase; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-12:2008/ │la cald. Partea 12: │
│C91:2009 │Determinarea │
│ │sensibilităţii la apă│
│ │a epruvetelor │
│ │bituminoase; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-13:2002 │asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 13: │
│ │Măsurarea │
│ │temperaturii; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-17+A1:2007│la cald. Partea 17: │
│ │Pierderea de material│
│ │a epruvetelor din │
│ │mixtură asfaltică │
│ │drenantă; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-18:004 │asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 18: │
│ │Încercarea de │
│ │scurgere a liantului;│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-22+A1:2007│asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 22: │
│ │Încercare de │
│ │ornieraj; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│ │asfaltice preparate │
│SR EN │la cald. Partea 23: │
│12697-23:2004 │Determinarea │
│ │rezistenţei la │
│ │tracţiune indirectă a│
│ │epruvetelor │
│ │bituminoase; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-24:2012 │asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 24: │
│ │Rezistenţa la │
│ │oboseală; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-25:2006 │asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 25: │
│ │Încercare la │
│ │compresiune ciclică; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-26:2012 │asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 26: │
│ │Rigiditate; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-27:2002 │asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 27: │
│ │Prelevarea probelor; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-29:2003 │la cald. Partea 29: │
│ │Determinarea │
│ │dimensiunilor │
│ │epruvetelor │
│ │bituminoase; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-30:2012 │la cald. Partea 30: │
│ │Confecţionarea │
│ │epruvetelor cu │
│ │compactorul cu │
│ │impact; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-31:2007 │la cald. Partea 31: │
│ │Confecţionarea │
│ │epruvetelor cu presa │
│ │cu compactare │
│ │giratorie; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-33+A1:2007│la cald. Partea 33: │
│ │Confecţionarea │
│ │epruvetelor cu │
│ │compactorul cu placă;│
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│SR EN │pentru mixturi │
│12697-34:2012 │asfaltice preparate │
│ │la cald. Partea 34: │
│ │Încercarea Marshall; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Metode de încercare │
│ │pentru mixturi │
│SR EN │asfaltice preparate │
│12697-36:2004 │la cald. Partea 36: │
│ │Determinarea │
│ │grosimilor │
│ │îmbrăcăminţii │
│ │asfaltice; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Specificaţii pentru │
│13108-1:2006 │materiale. Partea 1: │
│ │Betoane asfaltice; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│SR EN │Mixturi asfaltice. │
│13108-1:2006/ │Specificaţii pentru │
│C91:2014 │materiale. Partea 1: │
│ │Betoane asfaltice; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│ │Specificaţii pentru │
│SR EN │materiale. Partea 5: │
│13108-5:2006 │Beton asfaltic cu │
│ │conţinut ridicat de │
│ │mastic; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Specificaţii pentru │
│13108-5:2006/ │materiale. Partea 5: │
│AC:2008 │Beton asfaltic cu │
│ │conţinut ridicat de │
│ │mastic; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Specificaţii pentru │
│13108-7:2006 │materiale. Partea 7: │
│ │Betoane asfaltice │
│ │drenante; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Specificaţii pentru │
│13108-7:2006/ │materiale. Partea 7: │
│AC:2008 │Betoane asfaltice │
│ │drenante; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Specificaţii pentru │
│13108-20:2006 │materiale. Partea 20:│
│ │Procedură pentru │
│ │încercarea de tip; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Specificaţii pentru │
│13108-20:2006/ │materiale. Partea 20:│
│AC:2009 │Procedură pentru │
│ │încercarea de tip; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Specificaţii pentru │
│13108-21:2006 │materiale. Partea 21:│
│ │Controlul producţiei │
│ │în fabrică; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Mixturi asfaltice. │
│SR EN │Specificaţii pentru │
│13108-21:2006/ │materiale. Partea 21:│
│AC:2009/C91:2014│Controlul producţiei │
│ │în fabrică. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Reglementarea tehnică│
│ │„Normativ privind │
│ │determinarea stării │
│ │tehnice a drumurilor │
│ │moderne“, aprobată │
│ │prin Ordinul │
│ │ministrului │
│CD 155-2001 │transporturilor, │
│ │construcţiilor şi │
│ │turismului nr. 625/ │
│ │2003, publicat în │
│ │Monitorul Oficial al │
│ │României, Partea I, │
│ │nr. 786 din 7 │
│ │noiembrie 2003; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Reglementarea tehnică│
│ │„Normativ privind │
│ │proiectarea │
│ │autostrăzilor │
│ │extraurbane“, │
│ │aprobată prin Ordinul│
│ │ministrului │
│PD 162-2002 │transporturilor, │
│ │construcţiilor şi │
│ │turismului nr. 622/ │
│ │2003, publicat în │
│ │Monitorul Oficial al │
│ │României, Partea I, │
│ │nr. 786 din 7 │
│ │noiembrie 2003; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Reglementarea tehnică│
│ │„Procedură pentru │
│ │inspecţia tehnică a │
│ │echipamentelor pentru│
│ │punerea în operă a │
│ │mixturilor asfaltice │
│ │la lucrări de drumuri│
│ │şi aeroporturi“, │
│PCC 022-2015 │aprobată prin Ordinul│
│ │ministrului │
│ │dezvoltării regionale│
│ │şi administraţiei │
│ │publice nr. 821/2015,│
│ │publicat în Monitorul│
│ │Oficial al României, │
│ │Partea I, nr. 341 din│
│ │19 mai 2015; │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Reglementarea tehnică│
│ │„Procedură pentru │
│ │inspecţia tehnică a │
│ │staţiilor pentru │
│ │prepararea mixturilor│
│ │asfaltice pentru │
│ │lucrări de drumuri şi│
│ │aeroporturi“, │
│ │indicativ PCC │
│PCC 019-2015 │019-2015, aprobată │
│ │prin Ordinul │
│ │ministrului │
│ │dezvoltării regionale│
│ │şi administraţiei │
│ │publice nr. 91/2015, │
│ │publicat în Monitorul│
│ │Oficial al României, │
│ │Partea I, nr. 485 şi │
│ │485 bis din 2 iulie │
│ │2015. │
└────────────────┴─────────────────────┘
CAP. II Materiale. Condiţii tehnice SECŢIUNEA 1 Agregate ART. 19 (1) Agregatele naturale care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt conform cerinţelor standardului SR EN 13043. (2) Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ-dezgheţ şi să nu conţină corpuri străine. ART. 20 Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelele 5, 6, 7 şi 8. Tabelul 5 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
┌────┬──────────────────────────┬────────┬─────────┐
│Nr. │ │Condiţii│Metoda de│
│crt.│Caracteristica │de │încercare│
│ │ │calitate│ │
├────┼──────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de granule în │ │ │
│ │afara clasei de │ │ │
│ │granulozitate: │1-10 │ │
│1. │- rest pe sita superioară │(G_c 90/│SR EN │
│ │(d_max),% , max. │10) 10 │933-1 │
│ │- trecere pe sita │ │ │
│ │inferioară (d_min),% , │ │ │
│ │max. │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────┼─────────┤
│2.^ │Coeficient de aplatizare,%│25 │SR EN │
│(1) │max. │(A_25) │933-3 │
├────┼──────────────────────────┼────────┼─────────┤
│3.^ │Indice de formă,% , max. │25 │SR EN │
│(1) │ │(SI_25) │933-4 │
├────┼──────────────────────────┼────────┼─────────┤
│4. │Conţinut de impurităţi - │nu se │vizual │
│ │corpuri străine │admit │ │
├────┼──────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ │ │1,0 │ │
│5. │Conţinut în particule fine│(f_1,0)*│SR EN │
│ │sub 0,063 mm,% , max. │/0,5 │933-1 │
│ │ │(f_0,5) │ │
├────┼──────────────┬─────┬─────┼────────┼─────────┤
│ │ │cls. │cat. │ │ │
│ │ │th. │th. │20 │ │
│ │Rezistenţa la │dr. │str. │(LA_20) │ │
│ │fragmentare, │I-III│I-III│ │SR EN │
│6. │coeficient ├─────┼─────┼────────┤1097-2 │
│ │LA,% , max. │cls. │cat. │ │ │
│ │ │th. │th. │25 │ │
│ │ │dr. │str. │(LA_25) │ │
│ │ │IV-V │IV │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼─────┼────────┼─────────┤
│ │ │cls. │cat. │ │ │
│ │ │th. │th. │15 (M_DE│ │
│ │Rezistenţa la │dr. │str. │15) │ │
│ │uzură │I-III│I-III│ │SR EN │
│7. │(coeficient ├─────┼─────┼────────┤1097-1 │
│ │micro-Deval),%│cls. │cat. │ │ │
│ │, max. │th. │th. │20 (M_DE│ │
│ │ │dr. │str. │20) │ │
│ │ │IV-V │IV │ │ │
├────┼──────────────┴─────┴─────┼────────┼─────────┤
│ │Sensibilitatea la │ │ │
│ │îngheţ-dezgheţ la 10 │ │ │
│8.^ │cicluri de îngheţ-dezgheţ │2 (F_2) │SR EN │
│(2) │- pierderea de masă (F),% │20 │1367-1 │
│ │, max. │ │ │
│ │- pierderea de rezistenţă │ │ │
│ │(?S_LA),% , max. │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────┼─────────┤
│9.^ │Rezistenţa la acţiunea │ │SR EN │
│(2) │sulfatului de magneziu,% │6 │1367-2 │
│ │max. │ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de particule │ │ │
│10. │total sparte,% , min. │95 (C95/│SR EN │
│ │(pentru cribluri provenind│1) │933-5 │
│ │din roci detritice) │ │ │
└────┴──────────────────────────┴────────┴─────────┘
────────── * Agregate cu granula de maximum 8 mm. ^(1) Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă. ^(2) Rezistenţa la îngheţ poate fi determinată prin sensibilitate la îngheţ-dezgheţ sau prin rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2. ────────── Tabelul 6 - Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice
┌────┬──────────────┬────────┬─────────┐
│Nr. │ │Condiţii│Metoda de│
│crt.│Caracteristica│de │încercare│
│ │ │calitate│ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │ │ │
│ │granule în │ │ │
│ │afara clasei │ │ │
│ │de │ │SR EN │
│1. │granulozitate:│10 │933-1 │
│ │- rest pe sita│ │ │
│ │superioară │ │ │
│ │(d_max),% , │ │ │
│ │max. │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│2. │Granulozitate │continuă│SR EN │
│ │ │ │933-1 │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │ │ │
│3. │impurităţi: - │nu se │vizual │
│ │corpuri │admit │ │
│ │străine │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │ │ │
│4. │particule fine│10 │SR EN │
│ │sub 0,063 mm,%│(f_10) │933-1 │
│ │, max. │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Calitatea │ │ │
│ │particulelor │ │SR EN 933│
│5. │fine (valoarea│2 │-9 │
│ │de albastru), │ │ │
│ │max.* │ │ │
└────┴──────────────┴────────┴─────────┘
────────── * Determinarea valorii de albastru se va efectua numai în cazul nisipurilor sau sorturilor 0-4 a căror fracţiune 0-2 mm prezintă un conţinut de granule fine mai mare sau egal cu 3%.────────── Tabelul 7 - Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
┌────┬────────────────────┬───────┬────────┬─────────┐
│Nr. │Caracteristica │Pietriş│Pietriş │Metoda de│
│crt.│ │sortat │concasat│încercare│
├────┼────────────────────┼───────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de granule │ │ │ │
│ │în afara clasei de │ │ │ │
│ │granulozitate: │ │ │ │
│ │- rest pe sita │1-10 10│1-10 10 │SR EN │
│1. │superioară (d_max),%│(G_c 90│(G_c 90/│933-1 │
│ │, max. │/10) │10) │ │
│ │- trecere pe sita │ │ │ │
│ │inferioară (d_min),%│ │ │ │
│ │, max. │ │ │ │
├────┼────────────────────┼───────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │ │90 (C90/│SR EN │
│2. │particule sparte,% ,│- │1) │933-5 │
│ │min. │ │ │ │
├────┼────────────────────┼───────┼────────┼─────────┤
│3^ │Coeficient de │25 │25 │SR EN │
│(1) │aplatizare,% max. │(A_25) │(A_25) │933-3 │
├────┼────────────────────┼───────┼────────┼─────────┤
│4^ │Indice de formă,% , │25 │25 │SR EN │
│(1) │max. │(SI_25)│(SI_25) │933-4 │
├────┼────────────────────┼───────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │nu se │nu se │SR EN │
│5. │impurităţi │admit │admit │933-7 şi │
│ │- corpuri străine │ │ │vizual │
├────┼────────────────────┼───────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut în │1,0 │1,0 │ │
│6. │particule fine, sub │(f_1,0)│(f_1,0)*│SR EN │
│ │0,063 mm,% , max. │*/0,5 │/0,5 │933-1 │
│ │ │(f_0,5)│(f_0,5) │ │
├────┼──────────────┬─────┼───────┼────────┼─────────┤
│ │ │cls. │ │ │ │
│ │ │th. │ │ │ │
│ │ │dr. │ │ │ │
│ │ │I-III│- │20 │ │
│ │ │cat. │ │(LA_20) │ │
│ │ │th. │ │ │ │
│ │Rezistenţa la │str. │ │ │ │
│ │fragmentare │I-III│ │ │SR EN │
│7. │coeficient ├─────┼───────┼────────┤1097-2 │
│ │LA,% , max. │cls. │ │ │ │
│ │ │th. │ │ │ │
│ │ │dr. │ │ │ │
│ │ │IV-V │25 │25 │ │
│ │ │cat. │(LA_25)│(LA_25) │ │
│ │ │th. │ │ │ │
│ │ │str. │ │ │ │
│ │ │IV │ │ │ │
├────┼──────────────┼─────┼───────┼────────┼─────────┤
│ │ │cls. │ │ │ │
│ │ │th. │ │ │ │
│ │ │dr. │ │ │ │
│ │ │I-III│- │15 (M_DE│ │
│ │ │cat. │ │15) │ │
│ │ │th. │ │ │ │
│ │Rezistenţa la │str. │ │ │ │
│ │uzură │I-III│ │ │SR EN │
│8. │(coeficient ├─────┼───────┼────────┤1097-1 │
│ │micro-Deval),%│cls. │ │ │ │
│ │, max. │th. │ │ │ │
│ │ │dr. │20 │ │ │
│ │ │IV-V │(M_DE │20 (M_DE│ │
│ │ │cat. │20) │20) │ │
│ │ │th. │ │ │ │
│ │ │str. │ │ │ │
│ │ │IV │ │ │ │
├────┼──────────────┴─────┼───────┼────────┼─────────┤
│ │Sensibilitatea la │ │ │ │
│9^ │îngheţ-dezgheţ │2 (F_2)│2 (F_2) │SR EN │
│(2) │- pierderea de masă │ │ │1367-1 │
│ │(F),% , max. │ │ │ │
├────┼────────────────────┼───────┼────────┼─────────┤
│10^ │Rezistenţa la │ │ │SR EN │
│(2) │acţiunea sulfatului │6 │6 │1367-2 │
│ │de magneziu, max.,% │ │ │ │
└────┴────────────────────┴───────┴────────┴─────────┘
────────── * Agregate cu granula de max. 8 mm. ^(1) Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă. ^(2) Rezistenţa la îngheţ poate fi determinată prin sensibilitate la îngheţ-dezgheţ sau prin rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2. ────────── Tabelul 8 - Nisip natural sau sort 0-4 natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice
┌────┬─────────────────┬────────┬─────────┐
│Nr. │ │Condiţii│Metoda de│
│crt.│Caracteristica │de │încercare│
│ │ │calitate│ │
├────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │ │ │
│ │granule în afara │ │ │
│ │clasei de │ │SR EN │
│1. │granulozitate │10 │933-1 │
│ │- rest pe sita │ │ │
│ │superioară │ │ │
│ │(d_max),% , max. │ │ │
├────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│2. │Granulozitate │continuă│SR EN │
│ │ │ │933-1 │
├────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│ │Coeficient de │ │ │
│3. │neuniformitate, │8 │* │
│ │min. │ │ │
├────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │ │ │
│ │impurităţi: │ │SR EN │
│ │- corpuri străine│nu se │933-7 şi │
│4. │- conţinut de │admit │vizual SR│
│ │humus (culoarea │galben │EN 1744 │
│ │soluţiei de │ │ │
│ │NaHO), max. │ │ │
├────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│ │Echivalent de │ │SR EN │
│5. │nisip pe sort 0-2│85 │933-8 │
│ │mm,% , min. │ │ │
├────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │ │ │
│6. │particule fine │10 │SR EN │
│ │sub 0,063 mm,% │(f_10) │933-1 │
│ │max. │ │ │
├────┼─────────────────┼────────┼─────────┤
│ │Calitatea │ │ │
│7. │particulelor fine│2 │SR EN │
│ │(valoarea de │ │933-9 │
│ │albastru), max. │ │ │
├────┴─────────────────┴────────┴─────────┤
│* Coeficientul de neuniformitate se │
│determină cu relaţia: U_n = d_60/d_10, │
│unde: │
│d_60 = diametrul ochiului sitei prin care│
│trec 60% din masa probei analizate pentru│
│verificarea granulozităţii; │
│d_10 = diametrul ochiului sitei prin care│
│trec 10% din masa probei analizate pentru│
│verificarea granulozităţii. │
└─────────────────────────────────────────┘
Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor îndeplini cerinţele de calitate din tabelul 5. ART. 21 Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri/padocuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. ART. 22 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie să aparţină seriei de bază plus seria 1, conform SR EN 13043, la care se adaugă sitele 0,063 mm şi 0,125 mm. ART. 23 Fiecare lot de materiale aprovizionat va fi însoţit, după caz, de: - declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în fabrică; sau – declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului. ART. 24 (1) În şantier se vor efectua verificări pentru caracteristicile prevăzute în tabelele 5, 6, 7 şi 8, la fiecare lot de material aprovizionat sau pentru maximum: - 1.000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm; – 500 t pentru agregate cu dimensiunea ≤ 4 mm. (2) În cazul criblurilor, verificarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ se va efectua pe loturi de max. 3.000 t. SECŢIUNEA a 2-a Filer ART. 25 Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă sau filerul de var stins, conform cerinţelor standardului SR EN 13043. Este interzisă utilizarea, ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi. ART. 26 Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în tabelul 9. Tabelul 9 - Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
┌────┬──────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Nr. │Caracteristica│Condiţii de calitate │Metoda de│
│crt.│ │ │încercare│
├────┼──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ │Conţinut de │ │SR EN │
│1 │carbonat de │≥ 90% categorie cc_90 │196-2 │
│ │calciu │ │ │
├────┼──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ │ │sita (mm) treceri (%) │ │
│ │ │2 │ │
│ │ │........................................................│ │
│2 │Granulometrie │100 │SR EN │
│ │ │0,125 ............................................ min. │933-1-2 │
│ │ │85 │ │
│ │ │0,063 .............................................. │ │
│ │ │min. 70 │ │
├────┼──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│3 │Conţinut de │max. 1% │SR EN │
│ │apă │ │1097-5 │
├────┼──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ │Particule fine│valoarea vb_f g/kg │SR EN │
│4 │nocive │categorie ≤ 10 │933-9 │
│ │ │vb_f10 │ │
└────┴──────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
ART. 27 Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. ART. 28 Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoţit, după caz, de: - declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în fabrică; sau – declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului. ART. 29 În şantier se vor efectua verificări privind granulometria şi conţinutul de apă la fiecare max. 100 t aprovizionate. SECŢIUNEA a 3-a Lianţi ART. 30 (1) Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt: - bitum clasa de penetraţie 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 şi art. 31, respectiv art. 32 din prezentul normativ; – bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) sau clasa 5 (penetraţie 40/100), conform SR EN 14023 şi art. 32 din prezentul normativ. (2) Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice prevăzute în anexa A, care face parte integrantă din prezentul normativ, şi anume: - pentru zonele calde se utilizează bitumurile clasa de penetraţie 35/50 sau clasa de penetraţie 50/70 şi bitumurile modificate clasa 3 sau clasa 4; – pentru zonele reci se utilizează bitumurile clasa de penetraţie 50/70 sau clasa de penetraţie 70/100 şi bitumurile modificate clasa 4 sau bitumul modificat clasa 5, dar cu penetraţie mai mare de 70 (1/10 mm); – pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonă, se utilizează bitumurile clasa de penetraţie 50/70 sau bitumuri modificate clasa 4. ART. 31 Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 şi SR EN 14023 bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25°C (determinată conform SR 61): - mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 50/70 şi 70/100; – mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 35/50; – mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1; – mai mare de 75 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1; – mai mare de 25 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1. ART. 32 Bitumul şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minimum 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar, se va aditiva cu agenţi de adezivitate. ART. 33 Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) şi/sau prin una dintre metodele calitative, conform SR EN 12697-11. În etapa iniţială de stabilire a amestecului se va utiliza obligatoriu metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu spectrofotometrul) şi se va adopta soluţia de ameliorare a adezivităţii atunci când este cazul (tipul şi dozajul de aditiv). ART. 34 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se vor depozita separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiile tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare vor fi alese în funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări până la momentul preparării mixturii. ART. 35 Pentru amorsare se vor utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapidă realizate cu bitum sau bitum modificat. ART. 36 Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoţit de declaraţia de performanţă sau de alte documente (marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în fabrică). ART. 37 La aprovizionare se vor efectua verificări ale caracteristicilor bitumului sau bitumului modificat, conform art. 30, la fiecare 500 t de liant aprovizionat. Pentru emulsiile bituminoase aprovizionate sau fabricate în şantier se vor efectua determinările din tabelul 10 la fiecare 100 t de emulsie. Verificarea adezivităţii, conform art. 33, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat după aditivare atunci când se utilizează aditiv pentru îmbunătăţirea adezivităţii. Tabelul 10 - Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase
┌────┬──────────────┬────────┬─────────┐
│Nr. │ │Condiţii│Metoda de│
│crt.│Caracteristica│de │încercare│
│ │ │calitate│ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│1. │Conţinutul de │min. 58%│SR EN │
│ │liant rezidual│ │1428 │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┤
│ │Omogenitate, │ │SR EN │
│2. │rest pe sită │≤ 0,5% │1429 │
│ │de 0,5 mm │ │ │
└────┴──────────────┴────────┴─────────┘
SECŢIUNEA a 4-a Aditivi ART. 38 Pentru atingerea performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinţelor din prezentul normativ se pot utiliza aditivi cu caracteristici declarate evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum, fie în mixtura asfaltică. ART. 39 (1) Conform SR EN 13108-1 paragraful 3.1.12, aditivul este „un material component care poate fi adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice“. (2) În acest normativ au fost considerate aditivi şi produsele (agenţi de adezivitate) care se adaugă direct în bitum pentru îmbunătăţirea adezivităţii acestuia la agregate. ART. 40 Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat/acreditat, pentru îndeplinirea cerinţelor de performanţă specificate. ART. 41 Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi însoţit de documente de conformitate potrivit legislaţiei de punere pe piaţă în vigoare. CAP. III Proiectarea mixturilor asfaltice. Condiţii tehnice SECŢIUNEA 1 Compoziţia mixturilor asfaltice ART. 42 Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt cele precizate la cap. II. ART. 43 Materialele granulare (agregate naturale şi filer) care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul 11. Tabelul 11 - Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
┌────┬────────────────┬────────────────┐
│Nr. │Tipul mixturii │Materiale │
│crt.│asfaltice │utilizate │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Criblură │
│ │Mixtură │Nisip de │
│1. │asfaltică │concasaj sau │
│ │stabilizată │sort 0-4 de │
│ │ │concasaj │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Criblură │
│ │Mixtură │Nisip de │
│2. │asfaltică │concasaj sau │
│ │poroasă │sort 0-4 de │
│ │ │concasaj │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Criblură │
│ │ │Nisip de │
│ │ │concasaj sau │
│ │Beton asfaltic │sort 0-4 de │
│3. │cu criblură │concasaj │
│ │ │Nisip natural │
│ │ │sau sort 0-4 │
│ │ │natural │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Pietriş concasat│
│ │ │Nisip de │
│ │ │concasaj sau │
│ │Beton asfaltic │sort 0-4 de │
│4. │cu pietriş │concasaj │
│ │concasat │Nisip natural │
│ │ │sau sort 0-4 │
│ │ │natural │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Criblură │
│ │ │Nisip de │
│ │ │concasaj sau │
│ │Beton asfaltic │sort 0-4 de │
│5. │deschis cu │concasaj │
│ │criblură │Nisip natural │
│ │ │sau sort 0-4 │
│ │ │natural │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Pietriş concasat│
│ │ │Nisip de │
│ │ │concasaj sau │
│ │Beton asfaltic │sort 0-4 de │
│6. │deschis cu │concasaj │
│ │pietriş concasat│Nisip natural │
│ │ │sau sort 0-4 │
│ │ │natural │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Pietriş sortat │
│ │ │Nisip natural │
│ │ │sau sort 0-4 │
│ │Beton asfaltic │natural │
│7. │deschis cu │Nisip de │
│ │pietriş sortat │concasaj sau │
│ │ │sort 0-4 de │
│ │ │concasaj │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Criblură │
│ │ │Nisip de │
│ │ │concasaj sau │
│ │Anrobat │sort 0-4 de │
│8. │bituminos cu │concasaj │
│ │criblură │Nisip natural │
│ │ │sau sort 0-4 │
│ │ │natural │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Pietriş concasat│
│ │ │Nisip de │
│ │ │concasaj sau │
│ │Anrobat │sort 0-4 de │
│9. │bituminos cu │concasaj │
│ │pietriş concasat│Nisip natural │
│ │ │sau sort 0-4 │
│ │ │natural │
│ │ │Filer │
├────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Pietriş sortat │
│ │ │Nisip de │
│ │ │concasaj sau │
│ │Anrobat │sort 0-4 de │
│10. │bituminos cu │concasaj │
│ │pietriş sortat │Nisip natural │
│ │ │sau sort 0-4 │
│ │ │natural │
│ │ │Filer │
└────┴────────────────┴────────────────┘
ART. 44 (1) La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură şi la mixturile asfaltice deschise destinate stratului de legătură şi de bază se foloseşte nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec de nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural. Din amestecul total de nisipuri sau sorturi 0-4, nisipul natural sau sortul 0-4 natural este în proporţie de maximum: - 25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzură; – 50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legătură şi de bază. (2) Pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos cu pietriş sortat, destinate stratului de bază, se foloseşte nisip natural sau sort 0-4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj în proporţie variabilă, după caz. ART. 45 Limitele conţinutului de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate sunt conform: - tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare şi legătură şi pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază; – tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate. Tabelul 12 - Limitele procentelor de agregate naturale şi filer
┌────┬───────────┬─────────────────┬────────┬───────────┐
│ │ │Strat de uzură │Strat de│Strat de │
│ │Fracţiuni │ │legătură│bază │
│ │de agregate├─────┬─────┬─────┼────────┼─────┬─────┤
│Nr. │naturale │ │ │ │BAD 22,4│ │AB │
│crt.│din │BA 8 │BA │BA16 │BADPC │AB │31,5 │
│ │amestecul │BAPC │11,2 │BAPC │22,4 │22,4 │ABPC │
│ │total │8 │BAPC │16 │BADPS │ABPC │31,5 │
│ │ │ │11,2 │ │22,4 │22,4 │ABPS │
│ │ │ │ │ │ │ │31,5 │
├────┼───────────┼─────┼─────┼─────┼────────┼─────┼─────┤
│ │Filer şi │ │ │ │ │ │ │
│ │fracţiuni │ │ │ │ │ │ │
│1. │din │9…18 │8…16 │8…15 │5…10 │3…8 │3…12 │
│ │nisipuri │ │ │ │ │ │ │
│ │sub 0,125 │ │ │ │ │ │ │
│ │mm,% │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────┴─────┴─────┴────────┴─────┴─────┤
│ │Filer şi │ │
│2. │fracţiunea │Diferenţa până la 100 │
│ │(0,125 …4 │ │
│ │mm),% │ │
├────┼───────────┼─────┬─────┬─────┬────────┬─────┬─────┤
│ │Agregate │ │ │ │ │ │ │
│ │naturale cu│ │ │ │ │ │ │
│3. │dimensiunea│22…44│34…48│36…61│55…72 │57…73│40…63│
│ │peste 4 mm,│ │ │ │ │ │ │
│ │% │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴─────┴─────┴─────┴────────┴─────┴─────┘
Tabelul 13 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice şi anrobate bituminoase
┌────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Mărimea │ │ │ │BAD │ │AB │
│ochiului│ │BA │ │22,4 │AB │31,5 │
│sitei │BA 8 │11,2 │BA 16 │BADPC │22,4 │ABPC │
│conform │BAPC 8│BAPC │BAPC │22,4 │ABPC │31,5 │
│SR EN │ │11,2 │16 │BADPS │22,4 │ABPS │
│933-2, │ │ │ │22,4 │ │31,5 │
│mm │ │ │ │ │ │ │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│45 │- │- │- │- │- │100 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│31,5 │- │- │- │100 │100 │90…100│
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│22,4 │- │- │100 │90…100│90…100│82…94 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│16 │- │100 │90…100│73…90 │70…86 │72…88 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│11,2 │100 │90…100│- │- │- │- │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│8 │90…100│75…85 │61…82 │42…61 │38…58 │54…74 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│4 │56…78 │52…66 │39…64 │28…45 │27…43 │37…60 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│2 │38…55 │35…50 │27…48 │20…35 │19…34 │22…47 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,125 │9…18 │8…16 │8…15 │5…10 │3…8 │3…12 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│0,063 │7…11 │5…10 │7…11 │3…7 │2…5 │2…7 │
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
ART. 46 Zonele granulometrice reprezentând limitele impuse pentru curbele granulometrice ale amestecurilor de agregate naturale şi filer sunt conform: - tabelului 13 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare şi legătură şi pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază; – tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate; – tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice poroase. Tabelul 14 - Limitele procentuale şi zona granulometrică pentru mixturile asfaltice stabilizate
┌────┬───────────────────┬─────────────┐
│ │ │Strat de │
│Nr. │ │uzură │
│crt.│Caracteristica ├──────┬──────┤
│ │ │MAS │MAS 16│
│ │ │11,2 │ │
├────┼───────────────────┴──────┴──────┤
│1. │Fracţiuni de agregate naturale │
│ │din amestecul total │
├────┼───────────────────┬──────┬──────┤
│ │Filer şi fracţiuni │ │ │
│1.1.│din nisipuri sub │9…13 │10…14 │
│ │0,125 mm,% │ │ │
├────┼───────────────────┼──────┴──────┤
│1.2.│Filer şi fracţiunea│Diferenţa │
│ │0,125 …4 mm,% │până la 100 │
├────┼───────────────────┼──────┬──────┤
│ │Cribluri cu │ │ │
│1.3.│dimensiunea peste 4│58…70 │63…75 │
│ │mm,% │ │ │
├────┼───────────────────┴──────┴──────┤
│2. │Granulometrie │
├────┼───────────────────┬─────────────┤
│ │Mărimea ochiului │treceri,% │
│ │sitei │ │
├────┼───────────────────┼──────┬──────┤
│ │22,4 │- │100 │
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │16 │100 │90…100│
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │11,2 │90…100│71…81 │
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │8 │50…65 │44…59 │
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │4 │30…42 │25…37 │
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │2 │20…30 │17…25 │
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │0,125 │9…13 │10…14 │
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │0,063 │8…12 │9…12 │
└────┴───────────────────┴──────┴──────┘
Tabelul 15 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP16 *────────── * Limitele sunt orientative; se va urmări respectarea condiţiilor din tabelele 18 şi 22.──────────
┌───────────────────────────┬──────────┐
│Site cu ochiuri pătrate, mm│Treceri, %│
├───────────────────────────┼──────────┤
│22.4 │100 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│16 │90…100 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│2 │8…12 │
├───────────────────────────┼──────────┤
│0,063 │2…4 │
└───────────────────────────┴──────────┘
ART. 47 Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator de către un laborator de specialitate autorizat/acreditat, ţinând cont de valorile precizate în tabelul 16. În cazul în care din studiul de dozaj rezultă un procent optim de liant în afara limitei din tabelul 16, acesta va putea fi acceptat cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului. Tabelul 16 - Conţinutul optim de liant
┌─────────┬───────────┬────────────────┐
│Tipul │Tipul │Conţinut de │
│stratului│mixturii │liant min. % în │
│ │asfaltice │mixtură │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│ │MAS 11,2 │6,0 │
│ ├───────────┼────────────────┤
│ │MAS 16 │5,9 │
│ ├───────────┼────────────────┤
│ │BA 8 │6,3 │
│ │BAPC 8 │ │
│Uzură ├───────────┼────────────────┤
│(rulare) │BA 11,2 │6,0 │
│ │BAPC 11,2 │ │
│ ├───────────┼────────────────┤
│ │BA 16 │5,7 │
│ ├───────────┼────────────────┤
│ │BAPC 16 │5,7 │
│ ├───────────┼────────────────┤
│ │MAP 16 │4 │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│Legătură │BAD 22,4 │ │
│(binder) │BADPC 22,4 │4,2 │
│ │BADPS 22,4 │ │
├─────────┼───────────┼────────────────┤
│ │AB 22,4 │ │
│ │ABPC 22,4 │ │
│Bază │AB 31,5 , │4,0 │
│ │ABPC 31,5 │ │
│ │ABPS 31,5 │ │
└─────────┴───────────┴────────────────┘
ART. 48 (1) Valorile minime pentru conţinutul de liant prezentate în tabelul 16 au în vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/mc. (2) Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului de bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2.650/d, unde d este masa volumică reală (declarată de producător şi verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor, inclusiv filerul (media ponderată conform fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/mc, şi se determină conform SR EN 1097-6. ART. 49 În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform legislaţiei şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. ART. 50 Studiul preliminar pentru stabilirea compoziţiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele încercărilor efectuate conform art. 51, pentru cinci conţinuturi diferite de liant. ART. 51 (1) Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării dozajului de fabricaţie se va efectua pe baza prevederilor acestui normativ. Studiul de dozaj va cuprinde obligatoriu: - verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de încercare); – procentul de participare al fiecărui component în amestecul total; – stabilirea dozajului de liant în funcţie de curba granulometrică aleasă; – validarea dozajului optim pe baza testelor iniţiale de tip conform tabelului 30 nr. crt. 1. (2) Un nou studiu de dozaj se va realiza obligatoriu de fiecare dată când apare cel puţin una dintre situaţiile următoare: - schimbarea sursei de liant sau a tipului de liant/calităţii liantului; – schimbarea sursei de agregate; – schimbarea tipului mineralogic al filerului; – schimbarea aditivilor. ART. 52 Validarea în producţie a mixturii asfaltice în şantier se va efectua, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe staţie şi verificarea cerinţelor acesteia conform tabelului 30 nr. crt. 2. ART. 53 Mixtura asfaltică va fi însoţită, după caz, de: - declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în fabrică; – declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare (emise de laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului, inclusiv documentele privind dozajele şi conformitatea pentru materialele componente care vor respecta cerinţele din prezentul normativ. SECŢIUNEA a 2-a Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice ART. 54 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor determina pe corpuri de probă confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări iniţiale de tip) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţilor gata executate. ART. 55 Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat se va efectua conform SR EN 12697-27. ART. 56 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic şi anrobat bituminos şi mixtură asfaltică poroasă trebuie să se încadreze între limitele din tabelele 17, 18, 19 şi 20. ART. 57 (1) Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 17. (2) Absorbţia de apă se va determina conform metodei din anexa B, care face parte integrantă din prezentul normativ. (3) Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A, şi SR EN 12697-23, conform condiţiilor din tabelul 17. Tabelul 17 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall
┌────┬─────────┬────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall │
│ │Tipul ├───────────┬─────────┬──────┬─────────┬─────────────┤
│Nr. │mixturii │ │Indice de│Raport│Absorbţia│ │
│crt.│asfaltice│Stabilitate│curgere, │S/I, │de apă, %│Sensibilitate│
│ │ │la 60°C, KN│mm, │min. │vol. │la apă, % │
│ │ │ │ │KN/mm │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│1. │Beton │6,5...13 │1,5...4,0│1,6 │1,5...5,0│min. 80 │
│ │asfaltic │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │Mixtură │ │ │ │ │ │
│2. │asfaltică│5,0...15 │1,5...4,0│2,1 │- │min. 60 │
│ │poroasă │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│ │Beton │ │ │ │ │ │
│3. │asfaltic │5,0...13 │1,5...4,0│1,2 │1,5...6,0│min. 80 │
│ │deschis │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────────┼─────────┼──────┼─────────┼─────────────┤
│4. │Anrobat │6,5...13 │1,5...4,0│1,6 │1,5...6,0│min. 80 │
│ │bituminos│ │ │ │ │ │
└────┴─────────┴───────────┴─────────┴──────┴─────────┴─────────────┘
ART. 58 (1) Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, în funcţie de strat (stratul de uzură, de legătură şi de bază), se vor încadra în valorile-limită din tabelele 18, 19, 20, 21 şi 22. (2) Încercările dinamice, care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ, sunt următoarele: a) rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj) reprezentată prin: - viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B; – viteza de deformaţie şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj, se realizează pe epruvete confecţionate în laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B; b) rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E sau prin una dintre celelalte metode precizate de SR EN 12697-24; c) modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform anexei C la SR EN 12697-26; d) volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31. Tabelul 18 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice
┌────┬───────────────────┬─────────────┐
│ │ │Mixtură │
│ │ │asfaltică │
│ │Caracteristică │pentru │
│ │ │stratul de │
│Nr. │ │uzură │
│crt.├───────────────────┼──────┬──────┤
│ │Clasă tehnică drum │I-II │III-IV│
│ ├───────────────────┼──────┼──────┤
│ │Categorie tehnică │I │II-III│
│ │stradă │ │ │
├────┼───────────────────┴──────┴──────┤
│1. │Caracteristici pe cilindrii │
│ │confecţionaţi la presa giratorie │
├────┼───────────────────┬──────┬──────┤
│1.1.│Volum de goluri la │5,0 │6,0 │
│ │80 giraţii,% max. │ │ │
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │Rezistenţa la │ │ │
│ │deformaţii │ │ │
│ │permanente (fluaj │ │ │
│ │dinamic) │ │ │
│ │- deformaţia la │ │ │
│ │50°C, 300 KPa şi │20.000│30.000│
│1.2.│10.000 impulsuri, │1,0 │2,0 │
│ │?m/m, max. │ │ │
│ │- viteza de │ │ │
│ │deformaţie la 50°C,│ │ │
│ │300 KPa şi 10.000 │ │ │
│ │impulsuri, ?m/m/ │ │ │
│ │ciclu, max. │ │ │
├────┼───────────────────┼──────┼──────┤
│ │Modulul de │ │ │
│1.3.│rigiditate la 20°C,│4.200 │4.000 │
│ │124 ms, MPa, min. │ │ │
├────┼───────────────────┴──────┴──────┤
│ │Caracteristici pe plăci │
│2. │confecţionate în laborator sau pe│
│ │carote din îmbrăcăminte │
├────┼───────────────────┬──────┬──────┤
│ │Rezistenţa la │ │ │
│ │deformaţii │ │ │
│ │permanente, 60°C │ │ │
│ │(ornieraj) │ │ │
│ │- viteza de │ │ │
│2.1.│deformaţie la │0,3 │0,5 │
│ │ornieraj, mm/1.000 │5,0 │7,0 │
│ │cicluri, max. │ │ │
│ │- adâncimea │ │ │
│ │făgaşului,% din │ │ │
│ │grosimea iniţială a│ │ │
│ │probei, max. │ │ │
└────┴───────────────────┴──────┴──────┘
Tabelul 19 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice
┌────┬─────────────────┬───────────────┐
│ │ │Mixtură │
│ │Caracteristică │asfaltică │
│ │ │pentru stratul │
│ │ │de legătură │
│Nr. ├─────────────────┼───────┬───────┤
│crt.│Clasă tehnică │I-II │III-IV │
│ │drum │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Categorie tehnică│I │II-III │
│ │stradă │ │ │
├────┼─────────────────┴───────┴───────┤
│1. │Caracteristici pe cilindrii │
│ │confecţionaţi la presa giratorie │
├────┼─────────────────┬───────┬───────┤
│ │Volum de goluri, │ │ │
│1.1.│la 120 giraţii,% │9,5 │10,5 │
│ │maxim │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Rezistenţa la │ │ │
│ │deformaţii │ │ │
│ │permanente (fluaj│ │ │
│ │dinamic) │ │ │
│ │- deformaţia la │ │ │
│ │40°C, 200 KPa şi │20.000 │30.000 │
│1.2.│10.000 impulsuri,│2,0 │3,0 │
│ │?m/m, max. │ │ │
│ │- viteza de │ │ │
│ │deformaţie la │ │ │
│ │40°C, 200 KPa şi │ │ │
│ │10.000 impulsuri,│ │ │
│ │?m/m/ciclu, max. │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Modulul de │ │ │
│1.3.│rigiditate la │5.000 │4.500 │
│ │20°C, 124 ms, │ │ │
│ │MPa, min. │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Rezistenţa la │ │ │
│ │oboseală, proba │ │ │
│ │cilindrică │ │ │
│ │solicitată la │ │ │
│1.4.│întindere │400.000│300.000│
│ │indirectă: număr │ │ │
│ │minim de cicluri │ │ │
│ │până la fisurare │ │ │
│ │la 15°C │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Rezistenţa la │ │ │
│ │oboseală, │ │ │
│2. │epruvete │150 │100 │
│ │trapezoidale sau │ │ │
│ │prismatice, ?^6 │ │ │
│ │10^– 6, minim │ │ │
└────┴─────────────────┴───────┴───────┘
Tabelul 20 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice
┌────┬─────────────────┬───────────────┐
│ │ │Mixtură │
│ │Caracteristică │asfaltică │
│ │ │pentru stratul │
│ │ │de bază │
│Nr. ├─────────────────┼───────┬───────┤
│crt.│Clasă tehnică │I-II │III-IV │
│ │drum │ │ │
│ ├─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Categorie tehnică│I │II-III │
│ │stradă │ │ │
├────┼─────────────────┴───────┴───────┤
│1. │Caracteristici pe cilindrii │
│ │confecţionaţi la presa giratorie │
├────┼─────────────────┬───────┬───────┤
│ │Volum de goluri, │ │ │
│1.1.│la 120 giraţii, %│9 │10 │
│ │maxim │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Rezistenţa la │ │ │
│ │deformaţii │ │ │
│ │permanente (fluaj│ │ │
│ │dinamic) │ │ │
│ │- deformaţia la │ │ │
│ │40°C, 200 KPa şi │20.000 │30.000 │
│1.2.│10.000 impulsuri,│2,0 │3,0 │
│ │?m/m, maxim │ │ │
│ │- viteza de │ │ │
│ │deformaţie la │ │ │
│ │40°C, 200 KPa şi │ │ │
│ │10.000 impulsuri,│ │ │
│ │?m/m/ciclu, maxim│ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Modulul de │ │ │
│1.3.│rigiditate la │6.000 │5.600 │
│ │20°C, 124 ms, │ │ │
│ │MPa, minim │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Rezistenţa la │ │ │
│ │oboseală, proba │ │ │
│ │cilindrică │ │ │
│ │solicitată la │ │ │
│1.4.│întindere │500.000│400.000│
│ │indirectă: Număr │ │ │
│ │minim de cicluri │ │ │
│ │până la fisurare │ │ │
│ │la 15°C │ │ │
├────┼─────────────────┼───────┼───────┤
│ │Rezistenţa la │ │ │
│ │oboseală, │ │ │
│2. │epruvete │150 │100 │
│ │trapezoidale sau │ │ │
│ │prismatice ?^6 10│ │ │
│ │^– 6, minim │ │ │
└────┴─────────────────┴───────┴───────┘
NOTE: 1. Valorile modulilor de rigiditate determinaţi în laborator, precizaţi în tabelele 18, 19 şi 20, sunt stabilite ca nivel de performanţă minimală pentru mixturile asfaltice analizate în condiţii de laborator. 2. La proiectarea structurilor rutiere se utilizează valorile modulilor de elasticitate dinamică din reglementările tehnice în vigoare, privind dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide. ART. 59 În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură stabilizată, aceasta va îndeplini condiţiile din tabelele 18 şi 21, volumul de goluri se va determina prin metoda densităţilor aparente şi maxime, astfel cum sunt precizate în SR EN 12697-8. ART. 60 (1) Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice stabilizate se vor confecţiona conform specificaţiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei. (2) Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se va determina conform SR EN 12697-8. (3) Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A. (4) Testul Shellenberg se va efectua conform SR EN 1269718. Tabelul 21 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate
┌─────┬────────────────────────────────┐
│Nr. │Caracteristica │
│crt. │ │
├─────┼────────────────────────┬───────┤
│1. │Volum de goluri pe │3...4 │
│ │cilindri Marshall, % │ │
├─────┼────────────────────────┼───────┤
│2. │Volum de goluri umplut │77...83│
│ │cu bitum, % │ │
├─────┼────────────────────────┼───────┤
│3. │Test Shellenberg, % max.│0,2 │
├─────┼────────────────────────┼───────┤
│4. │Sensibilitate la apă, % │80 │
│ │min. │ │
└─────┴────────────────────────┴───────┘
ART. 61 În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură poroasă, aceasta va îndeplini condiţiile din tabelele 17 şi 22. Tabelul 22 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Caracteristica │
│crt.│ │
├────┼───────────────────────────┬─────┤
│1. │Volum de goluri pe cilindri│12-20│
│ │Marshall, % , min. │ │
├────┼───────────────────────────┼─────┤
│2. │Pierdere de material, SR EN│30 │
│ │12697-17, %, max. │ │
└────┴───────────────────────────┴─────┘
SECŢIUNEA a 3-a Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice ART. 62 Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: - gradul de compactare şi absorbţia de apă; – rezistenţa la deformaţii permanente; – elementele geometrice ale stratului executat; – caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate. Gradul de compactare. Absorbţia de apă ART. 63 (1) Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică prelevată de la aşternere sau din aceeaşi mixtură provenită din carote. (2) Epruvetele Marshall se vor confecţiona conform specificaţiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul normativ, cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei. ART. 64 Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate. NOTĂ: Densitatea maximă se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparentă se va determina conform SR EN 12697-6. ART. 65 Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate (media a trei determinări). ART. 66 Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 23. Tabelul 23 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
┌────┬───────────┬─────────┬───────────┐
│Nr. │Tipul │Absorbţia│Gradul de │
│crt.│stratului │de apă, %│compactare,│
│ │ │vol. │% , min. │
├────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │Mixtură │ │ │
│1. │asfaltică │2…6 │97 │
│ │stabilizată│ │ │
├────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │Mixtură │ │ │
│2. │asfaltică │- │97 │
│ │poroasă │ │ │
├────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│3. │Beton │2…5 │97 │
│ │asfaltic │ │ │
├────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│ │Beton │ │ │
│4. │asfaltic │3…8 │96 │
│ │deschis │ │ │
├────┼───────────┼─────────┼───────────┤
│5. │Anrobat │2…8 │97 │
│ │bituminos │ │ │
└────┴───────────┴─────────┴───────────┘
Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice ART. 67 Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se va verifica pe minimum două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puţin două zile după aşternere. ART. 68 Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se va determina prin măsurarea vitezei de deformaţie la ornieraj şi adâncimii făgaşului, la temperatura de 60°C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 18. Elemente geometrice ART. 69 Condiţiile de admisibilitate şi abaterile-limită locale admise la elementele geometrice sunt cele prevăzute în tabelul 24. ART. 70 La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea în vedere asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maximă a granulei de agregat utilizată. Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect pentru fiecare strat. Tabelul 24 - Elementele geometrice şi abaterile-limită pentru straturile bituminoase executate
┌────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │ │ │Abateri-limită│
│Nr. │Elemente │Condiţii de │locale admise │
│crt.│geometrice │admisibilitate*│la elementele │
│ │ │ │geometrice │
├────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Grosimea │ │ │
│ │minimă a │ │ │
│ │stratului │ │ │
│ │compactat, │ │Nu se admit │
│ │conform SR EN │ │abateri în │
│ │12697-36 │4,0 cm │minus faţă de │
│1 │- strat de │5,0 cm │grosimea │
│ │uzură │6,0 cm │prevăzută în │
│ │- strat de │8,0 cm │proiect pentru│
│ │legătură │ │fiecare strat.│
│ │- strat de │ │ │
│ │bază 22,4 │ │ │
│ │- strat de │ │ │
│ │bază 31,5 │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Lăţimea părţii│Profil │ │
│2 │carosabile │transversal │± 20 mm │
│ │ │proiectat │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Profilul │ │ │
│ │transversal │- sub formă │ │
│ │- în │acoperiş │± 5,0 mm faţă │
│3 │aliniament │- conform STAS │de cotele │
│ │- în curbe şi │863 │profilului │
│ │zone aferente │- pantă unică │adoptat │
│ │- cazuri │ │ │
│ │speciale │ │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │Profil │ │ │
│ │longitudinal, │ │± 5,0 mm faţă │
│ │în cazul │- conform PD │de cotele │
│ │drumurilor │162 │profilului │
│ │noi, │- conform STAS │proiectat, cu │
│4 │declivitatea,%│863 │condiţia │
│ │maxim │- conform STAS │respectării │
│ │- autostrăzi │10144/3 │pasului de │
│ │- DN │ │proiectare │
│ │- drumuri/ │ │adoptat │
│ │străzi │ │ │
└────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘
────────── * Condiţiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor străzilor se corelează conform prevederilor pct. 2.3 din Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017.────────── ART. 71 Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 25. ART. 72 (1) Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice se efectuează pentru: - strat uzură (rulare) - cu maximum 15 zile înainte de recepţia la terminarea lucrărilor şi la sfârşitul perioadei de garanţie; – strat de legătură şi strat bază - înainte de aşternerea stratului următor (superior). Tabelul 25 - Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase executate
┌────┬──────────────┬──────────────────┬────────────┐
│ │Caracteristica│Condiţii de │ │
│Nr. │ │admisibilitate* │Metoda de │
│crt.├──────────────┼────────┬─────────┤încercare │
│ │Strat │Uzură │Legătură,│ │
│ │ │(rulare)│bază │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┼────────────┤
│ │Planeitatea în│ │ │ │
│ │profil │ │ │Reglementări│
│ │longitudinal, │ │ │tehnice în │
│ │prin măsurarea│ │ │vigoare │
│ │cu echipamente│ │ │privind │
│ │omologate │ │ │măsurarea │
│ │Indice de │ │ │indicelui de│
│ │planeitate, │ │ │planeitate. │
│ │IRI, m/km: │≤ 1,5 │ │Măsurătorile│
│ │- drumuri de │≤ 2,0 │ │se vor │
│1. │clasă tehnică │≤ 2,5 │≤ 2,5 │efectua din │
│ │I…II │≤ 3,0 │ │10 în 10 m, │
│ │- drumuri de │ │ │iar în cazul│
│ │clasă tehnică │ │ │sectoarelor │
│ │III │ │ │cu │
│ │- drumuri de │ │ │denivelări │
│ │clasă tehnică │ │ │mari se vor │
│ │IV │ │ │determina │
│ │- drumuri de │ │ │punctele de │
│ │clasă tehnică │ │ │maxim. │
│ │V │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┼────────────┤
│ │Planeitatea în│ │ │ │
│ │profil │ │ │ │
│ │longitudinal, │ │ │ │
│ │sub dreptarul │ │ │ │
│ │de 3 m │ │ │ │
│ │Denivelări │ │ │ │
│ │admisibile, │ │ │ │
│ │mm: │≤ 3,0 │ │SR EN │
│2. │- drumuri de │≤ 4,0 │≤ 4,0 │13036-7 │
│ │clasă tehnică │≤ 5,0 │ │ │
│ │I şi II │ │ │ │
│ │- drumuri de │ │ │ │
│ │clasă tehnică │ │ │ │
│ │III │ │ │ │
│ │- drumuri de │ │ │ │
│ │clasă tehnică │ │ │ │
│ │IV…V │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┼────────────┤
│ │Planeitatea în│ │ │ │
│3. │profil │± 1,0 │± 1,0 │SR EN │
│ │transversal, │ │ │13036-8 │
│ │mm/m │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┼────────────┤
│ │Aderenţa │ │ │ │
│ │suprafeţei – │ │ │ │
│ │unităţi PTV │ │ │ │
│ │- drumuri de │ │ │Încercarea │
│ │clasă tehnică │≥ 80 │ │cu pendul │
│4.1.│I…II │≥ 75 │- │(SRT) │
│ │- drumuri de │≥ 70 │ │SR EN │
│ │clasă tehnică │ │ │13036-4 │
│ │III │ │ │ │
│ │- drumuri de │ │ │ │
│ │clasă tehnică │ │ │ │
│ │IV...V │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┼────────────┤
│ │Adâncimea │ │ │ │
│ │medie a │ │ │ │
│ │macrotexturii,│ │ │ │
│ │adâncime │ │ │ │
│ │textură, mm │ │ │Metoda │
│ │- drumuri de │≥ 1,2 │ │volumetrică │
│4.2.│clasă tehnică │≥ 0,8 │- │MTD │
│ │I…II │≥ 0,6 │ │SR EN │
│ │- drumuri de │ │ │13036-1 │
│ │clasă tehnică │ │ │ │
│ │III │ │ │ │
│ │- drumuri de │ │ │ │
│ │clasă tehnică │ │ │ │
│ │IV...V │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┼─────────┼────────────┤
│ │Coeficient de │ │ │ │
│ │frecare (?GT):│ │ │ │
│ │- drumuri de │ │ │ │
│ │clasă tehnică │ │ │ │
│ │I…II │≥ 0,67 ≥│ │ │
│4.3.│- drumuri de │0,62 ≥ │- │AND 606 │
│ │clasă tehnică │0,57 │ │ │
│ │III │ │ │ │
│ │- drumuri de │ │ │ │
│ │clasă tehnică │ │ │ │
│ │IV-V │ │ │ │
├────┼──────────────┼────────┴─────────┴────────────┤
│ │Omogenitate. │Vizual: Aspect fără degradări │
│5. │Aspectul │sub formă de exces de bitum, │
│ │suprafeţei │fisuri, zone poroase, deschise,│
│ │ │şlefuite │
└────┴──────────────┴───────────────────────────────┘
────────── * Condiţiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor străzilor se corelează conform prevederilor pct. 2.3 din Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017.────────── (2) Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m. (3) Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal, apariţia făgaşelor şi se va determina cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului. (4) Pentru verificarea rugozităţii se vor determina atât aderenţa prin metoda cu pendulul SRT, cât şi adâncimea medie a macrotexturii. (5) Aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu pendul, alegând minimum 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni situate la distanţa de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma roţii). Determinarea adâncimii macrotexturii se va efectua în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul. CAP. IV Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice SECŢIUNEA 1 Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice ART. 73 (1) Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se va efectua în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic a dispozitivelor de măsură şi control. (2) Certificarea conformităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate se va efectua cu respectarea procedurii PCC 019. (3) Controlul producţiei în fabrică se va efectua conform cerinţelor standardului SR 13108-21. ART. 74 (1) Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 26 (sau conform specificaţiilor producătorului), cu observaţia că temperaturile maxime se aplică în toate punctele instalaţiei de preparare mixturi asfaltice şi temperaturile minime se aplică la livrare. Tabelul 26 - Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice
┌─────┬───────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────┐
│ │ │ │Betoane │Mixturi │Mixturi │
│ │ │ │asfaltice│asfaltice │asfaltice│
│ │Bitum │Agregate│ │stabilizate│poroase │
│Tip │ │ ├─────────┴───────────┴─────────┤
│bitum│ │ │Mixtura asfaltică la ieşirea │
│ │ │ │din malaxor │
│ ├───────┴────────┴───────────────────────────────┤
│ │Temperatura, °C │
├─────┼───────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────┤
│35/50│150-170│140-190 │150-190 │160-200 │150-180 │
├─────┼───────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│50/70│150-170│140-190 │140-180 │150-190 │140-175 │
├─────┼───────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│70/ │150-170│140-190 │140-180 │140-180 │140-170 │
│100 │ │ │ │ │ │
└─────┴───────┴────────┴─────────┴───────────┴─────────┘
(2) În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor pot fi aplicate temperaturi diferite. În acest caz, temperatura trebuie să fie documentată şi declarată pe marcajul reglementat. ART. 75 Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi în condiţiile climatice la punerea în operă să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare, conform tabelului 27. ART. 76 Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 26, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic. ART. 77 Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară verificarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare, se renunţă la utilizarea lui. ART. 78 Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos. ART. 79 Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate, imediat după încărcare, urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate. ART. 80 Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena acoperită cu prelată. SECŢIUNEA a 2-a Lucrări pregătitoare Pregătirea stratului-suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice ART. 81 (1) Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se remediază şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura dintre stratul-suport şi stratul nou-executat trebuie îndepărtat. (2) În cazul stratului-suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură. (3) În cazul stratului-suport din mixturi asfaltice degradate, reparaţiile se realizează conform prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile bituminoase. (4) Când stratul-suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare. (5) După curăţare se vor verifica cotele stratului-suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuţie. (6) În cazul în care stratul-suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuţie. (7) Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. Grosimea acestuia va fi determinată în funcţie de preluarea denivelărilor existente. Amorsarea ART. 82 (1) La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul-suport şi rosturile de lucru. (2) Amorsarea se realizează uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de liant. (3) În funcţie de natura stratului-suport, cantitatea de bitum rămasă după aplicarea amorsajului trebuie să fie de 0,3...0,5 kg/mp. SECŢIUNEA a 3-a Aşternerea mixturilor asfaltice ART. 83 Aşternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport şi la temperatura exterioară de minimum 10°C, pe o suprafaţă uscată. ART. 84 În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, aşternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport şi la temperatura exterioară de minimum 15°C, pe o suprafaţă uscată. ART. 85 Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului-suport. ART. 86 (1) Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare încălzit care asigură o precompactare, cu excepţia lucrărilor în spaţii înguste în care repartizatoarele-finisoare nu pot efectua această operaţie. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programate a se executa în ziua respectivă. (2) Certificarea conformităţii echipamentelor de aşternere a mixturilor asfaltice la cald se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022. ART. 87 În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice rămase necompactată, aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se va executa în afara zonelor pe care există sau urmează a se aşterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se va trata ca rost de lucru transversal, conform prevederilor art. 94. ART. 88 (1) Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul 27. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13. (2) În cazul utilizării aditivilor pentru mărirea lucrabilităţii mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute, aceştia vor avea la bază specificaţii tehnice conform legislaţiei şi reglementărilor tehnice în vigoare. ART. 89 Pentru mixtura asfaltică stabilizată se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele prevăzute în tabelul 27. Tabelul 27 - Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare
┌─────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ │Temperatura │
│ │Temperatura │mixturii │
│ │mixturii │asfaltice la │
│Liant │asfaltice la│compactare °C, │
│ │aşternere │min. │
│ │°C, min. ├───────┬───────┤
│ │ │început│sfârşit│
├─────────┼────────────┼───────┼───────┤
│Bitum │ │ │ │
│rutier │ │145 140│110 110│
│35/50 │150 140 140 │135 │100 │
│50/70 │ │ │ │
│70/100 │ │ │ │
├─────────┼────────────┼───────┼───────┤
│Bitum │ │ │ │
│modificat│ │ │ │
│cu │ │160 155│120 120│
│polimeri │165 160 155 │150 │120 │
│25/55 │ │ │ │
│45/80 │ │ │ │
│40/100 │ │ │ │
└─────────┴────────────┴───────┴───────┘
ART. 90 Aşternerea se va executa pe întreaga lăţime a căii de rulare, ceea ce impune echiparea repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare şi precompactare de lungime corespunzătoare. ART. 91 Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere nu poate depăşi 10 cm. ART. 92 (1) Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi cu capacitatea de fabricaţie a staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţia crăpăturilor/fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut. (2) În funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min. ART. 93 În buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. ART. 94 (1) La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice o atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe. (2) La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. (3) În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară, cu excepţia stratului de uzură (rulare). (4) Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. (5) Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut. ART. 95 (1) Legătura transversală dintre un strat rutier nou şi un strat rutier existent al drumului se va executa după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%. (2) În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va efectua prin amorsarea suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1 Racordarea stratului rutier nou cu stratul rutier existent*) ART. 96 Stratul de bază va fi acoperit cu straturile îmbrăcămintei bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub trafic. ART. 97 Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neprotejat. Stratul de binder va fi acoperit înainte de sezonul rece, pentru evitarea apariţiei unor degradări structurale. SECŢIUNEA a 4-a Compactarea mixturilor asfaltice ART. 98 (1) Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte. (2) Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu rulouri netede, cu sau fără dispozitive de vibrare, şi/sau cu compactoare cu pneuri, astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului 23. (3) Certificarea conformităţii compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022. ART. 99 (1) Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se va executa un sector de probă şi se va determina numărul optim de treceri ale compactoarelor, în funcţie de performanţele acestora, tipul şi grosimea straturilor executate. (2) Sectorul de probă se va realiza înainte de începerea aşternerii stratului în lucrare, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă. ART. 100 Alegerea numărului de treceri optim şi a atelierului de compactare are la bază rezultatele încercărilor efectuate pe stratul executat în sectorul de probă de către un laborator autorizat/acreditat, în conformitate cu prevederile prezentului normativ. ART. 101 Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă pe sectorul de probă se obţine gradul de compactare minim menţionat în tabelul 23. ART. 102 Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat pentru compactoarele uzuale este cel menţionat în tabelul 28. La compactoarele dotate cu sisteme de măsurare a gradului de compactare în timpul lucrului se va ţine seama de valorile afişate la postul de comandă. Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte. Tabelul 28 - Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri
┌─────────┬─────────────────────────────┐
│ │Ateliere de compactare │
│ ├───────────────────┬─────────┤
│ │A │B │
│ ├─────────┬─────────┼─────────┤
│Tipul │ │Compactor│Compactor│
│stratului│Compactor│cu │cu │
│ │cu pneuri│rulouri │rulouri │
│ │de 160 kN│netede de│netede de│
│ │ │120 kN │120 kN │
│ ├─────────┴─────────┴─────────┤
│ │Număr de treceri minime │
├─────────┼─────────┬─────────┬─────────┤
│Uzură │10 │4 │12 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Legătură │12 │4 │14 │
├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Bază │12 │4 │14 │
└─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
ART. 103 (1) Compactarea se va executa în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. (2) Pe sectoarele în rampă, prima trecere se va executa cu utilajul de compactare în urcare. (3) Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică, şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau al căminelor de vizitare, se vor compacta cu compactoare mai mici, cu plăci vibrante sau cu maiul mecanic. ART. 104 Suprafaţa stratului se va controla în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii. CAP. V Controlul calităţii lucrărilor executate Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură, de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se efectuează în etapele prevăzute în secţiunile 1-4. SECŢIUNEA 1 Controlul calităţii materialelor ART. 105 Controlul calităţii materialelor din care se compune mixtura asfaltică se va efectua conform prevederilor prezentului normativ, atât în etapa iniţială, cât şi pe parcursul execuţiei, conform cap. II şi art. 51, din capitolul III, şi vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerinţele prevăzute în acest normativ. SECŢIUNEA a 2-a Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice ART. 106 Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice constă în următoarele operaţii: 1. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice: - funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau de dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru; – funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. 2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent; – temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent; – temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent. 3. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos: - pregătirea stratului-suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv; – temperatura exterioară: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv; – temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13; – modul de execuţie a rosturilor: zilnic; – tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic. 4. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referinţă) se va efectua după cum urmează: - granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (şarja albă), conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice; – conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru; – compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică - conform SR EN 12697-2 şi conţinutul de bitum - conform SR EN 12697-1) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor sau aşternere: zilnic. 5. Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică, astfel: - compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar de laborator; – caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze între limitele din prezentul normativ (vezi tabelul 30). Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se va raporta la limitele din tabelele 21 şi 22, în funcţie de tipul mixturii asfaltice preparate. Abaterile compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de amestecul de referinţă prestabilit (dozaj) sunt indicate în tabelul 29. Tabelul 29 - Abateri faţă de dozajul optim
┌─────────────────────────────────────┐
│Abateri admise faţă de dozajul optim,│
│în valoare absolută │
├─────────────────────────┬─────┬─────┤
│ │31,5 │± 5 │
│ ├─────┼─────┤
│ │22,4 │± 5 │
│ ├─────┼─────┤
│ │16 │± 5 │
│ ├─────┼─────┤
│ │11,2 │± 5 │
│Agregate ├─────┼─────┤
│Treceri pe sita de: (mm) │8 │± 5 │
│ ├─────┼─────┤
│ │4 │± 4 │
│ ├─────┼─────┤
│ │2 │± 3 │
│ ├─────┼─────┤
│ │0,125│± 1,5│
│ ├─────┼─────┤
│ │0,063│± 1,0│
├─────────────────────────┼─────┴─────┤
│Bitum │± 0,2 │
└─────────────────────────┴───────────┘
ART. 107 Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, în funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a drumului, sunt prezentate în tabelul 30, în corelare cu SR EN 13108-20. Tabelul 30 - Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice
┌────┬─────────────────┬───────────────┬────────────┐
│ │Natura │Caracteristici │ │
│Nr. │controlului/ │verificate şi │Tipul │
│crt.│încercării şi │limite de │mixturii │
│ │frecvenţa │încadrare │asfaltice │
│ │încercării │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │ │ │Toate │
│ │ │ │tipurile de │
│ │ │ │mixturi │
│ │ │ │asfaltice │
│ │ │ │destinate │
│ │ │conform │stratului de│
│ │ │tabelului 17 │uzură, de │
│ │ │ │legătură şi │
│ │ │ │de bază, cu │
│ │ │ │excepţia │
│ │ │ │mixturilor │
│ │ │ │asfaltice │
│ │ │ │stabilizate │
│ │ ├───────────────┼────────────┤
│ │ │ │Toate │
│ │ │ │tipurile de │
│ │ │ │mixturi │
│ │ │ │asfaltice │
│ │ │ │destinate │
│ │ │ │stratului de│
│ │ │ │uzură, cu │
│ │ │ │excepţia │
│ │ │ │mixturilor │
│ │ │conform │poroase, │
│ │ │tabelului 18 │pentru │
│ │ │ │clasele │
│ │ │ │tehnice ale │
│ │ │ │drumului I, │
│ │ │ │II, III, IV │
│ │ │ │şi │
│ │ │ │categoriile │
│ │ │ │tehnice ale │
│ │ │ │străzii I, │
│ │ │ │II, III │
│ │Încercări ├───────────────┼────────────┤
│ │iniţiale de tip │ │Toate │
│1. │(validarea în │ │tipurile de │
│ │laborator) │ │mixturi │
│ │ │ │asfaltice │
│ │ │ │destinate │
│ │ │ │stratului de│
│ │ │ │legătură şi │
│ │ │ │de bază, │
│ │ │ │conform │
│ │ │conform │prevederilor│
│ │ │tabelelor 19 şi│din acest │
│ │ │20 │normativ, │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │clasele │
│ │ │ │tehnice ale │
│ │ │ │drumului I, │
│ │ │ │II, III, IV │
│ │ │ │şi │
│ │ │ │categoriile │
│ │ │ │tehnice ale │
│ │ │ │străzii I, │
│ │ │ │II, III │
│ │ ├───────────────┼────────────┤
│ │ │ │Mixturile │
│ │ │ │asfaltice │
│ │ │conform │stabilizate,│
│ │ │tabelului 21 │indiferent │
│ │ │ │de clasa │
│ │ │ │tehnică a │
│ │ │ │drumului │
│ │ ├───────────────┼────────────┤
│ │ │ │Mixturile │
│ │ │ │asfaltice │
│ │ │conform │poroase, │
│ │ │tabelului 22 │indiferent │
│ │ │ │de clasa │
│ │ │ │tehnică a │
│ │ │ │drumului │
├────┼─────────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │ │ │La │
│ │ │ │transpunerea│
│ │ │ │pe staţia de│
│ │ │ │asfalt a │
│ │ │ │dozajelor │
│ │ │ │proiectate │
│ │ │ │în laborator│
│ │ │idem punctul 1 │vor fi │
│ │ │ │prelevate │
│ │ │ │probe pe │
│ │ │ │care se vor │
│ │ │ │reface toate│
│ │Încercări │ │încercările │
│ │iniţiale de tip │ │prevăzute la│
│2. │(validarea în │ │pct. 1 din │
│ │producţie) │ │acest tabel.│
│ │ ├───────────────┼────────────┤
│ │ │ │La │
│ │ │ │transpunerea│
│ │ │ │pe staţia de│
│ │ │ │asfalt a │
│ │ │compoziţia │dozajelor │
│ │ │mixturii │proiectate │
│ │ │conform art. │în laborator│
│ │ │106 pct. 4 şi 5│se va │
│ │ │ │verifica │
│ │ │ │respectarea │
│ │ │ │dozajului de│
│ │ │ │referinţă. │
├────┼─────────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │ │ │Toate │
│ │ │ │tipurile de │
│ │ │compoziţia │mixtură │
│ │ │mixturii │asfaltică │
│ │ │conform art. │pentru │
│ │ │106 pct. 4 şi 5│stratul de │
│ │ │ │uzură, de │
│ │ │ │legătură şi │
│ │ │ │de bază │
│ │ ├───────────────┼────────────┤
│ │Verificarea │ │Toate │
│ │caracteristicilor│ │tipurile de │
│ │mixturii │ │mixturi │
│ │asfaltice │caracteristici │asfaltice │
│ │prelevate în │fizico-mecanice│destinate │
│ │timpul execuţiei:│pe epruvete │stratului de│
│ │- frecvenţa 1/400│Marshall │uzură, de │
│ │tone mixtură │conform │legătură şi │
│ │asfaltică │tabelului 17 │de bază, cu │
│3. │fabricată sau 1/ │ │excepţia │
│ │700 tone mixtură │ │mixturilor │
│ │fabricată în │ │asfaltice │
│ │cazul staţiilor │ │stabilizate │
│ │cu productivitate├───────────────┼────────────┤
│ │mai mare de 80 │conform │Mixturi │
│ │tone/oră, dar cel│tabelului 21 │asfaltice │
│ │puţin o dată pe │ │stabilizate │
│ │zi ├───────────────┼────────────┤
│ │ │caracteristici │ │
│ │ │fizico-mecanice│ │
│ │ │pe epruvete │ │
│ │ │Marshall │ │
│ │ │conform │Mixturi │
│ │ │tabelului 17 şi│asfaltice │
│ │ │volum de goluri│poroase │
│ │ │pe cilindri │ │
│ │ │Marshall │ │
│ │ │conform │ │
│ │ │tabelului 22 │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Verificarea │ │ │
│ │calităţii │ │ │
│ │stratului │ │Toate │
│ │executat: │ │tipurile de │
│ │- o verificare │ │mixtură │
│ │pentru fiecare │conform │asfaltică │
│4. │10.000 mp │tabelului 23 │pentru │
│ │executaţi; │ │stratul de │
│ │- min. 1/lucrare,│ │uzură, de │
│ │în cazul │ │legătură şi │
│ │lucrărilor cu │ │de bază │
│ │suprafaţă mai │ │ │
│ │mică de 10.000 mp│ │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Verificarea │ │ │
│ │rezistenţei │ │ │
│ │stratului la │ │ │
│ │deformaţii │ │ │
│ │permanente pentru│ │ │
│ │stratul executat:│ │Toate │
│ │- o verificare │ │tipurile de │
│ │pentru fiecare │ │mixtură │
│ │20.000 mp │ │asfaltică │
│ │executaţi, în │ │destinate │
│ │cazul drumurilor/│conform │stratului de│
│ │străzilor cu mai │tabelului 18 │uzură, │
│ │mult de două │pentru rata de │pentru │
│5. │benzi pe sens; │ornieraj şi/sau│drumurile de│
│ │- o verificare │adâncime făgaş,│clasele │
│ │pentru fiecare │cu respectarea │tehnice I, │
│ │10.000 mp │art. 67 şi 68 │II şi III, │
│ │executaţi, în │ │IV şi │
│ │cazul drumurilor/│ │categoriile │
│ │străzilor cu cel │ │tehnice ale │
│ │mult două benzi │ │străzii I, │
│ │pe sens; │ │II, III │
│ │- min. 1/lucrare,│ │ │
│ │în cazul │ │ │
│ │lucrărilor cu │ │ │
│ │suprafaţa mai │ │ │
│ │mică de 10.000 │ │ │
│ │mp. │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Verificarea │ │ │
│ │modulului de │ │ │
│ │rigiditate: │ │ │
│ │- o verificare │ │ │
│ │pentru fiecare │ │ │
│ │20.000 mp │ │ │
│ │executaţi, în │ │ │
│ │cazul drumurilor/│ │ │
│ │străzilor cu mai │ │ │
│ │mult de două │ │ │
│ │benzi pe sens; │ │ │
│ │- o verificare │conform │Stratul de │
│6. │pentru fiecare │tabelului 20 │bază │
│ │10.000 mp │ │ │
│ │executaţi, în │ │ │
│ │cazul drumurilor/│ │ │
│ │străzilor cu cel │ │ │
│ │mult două benzi │ │ │
│ │pe sens; │ │ │
│ │- min. 1/lucrare,│ │ │
│ │în cazul │ │ │
│ │lucrărilor cu │ │ │
│ │suprafaţa mai │ │ │
│ │mică de 10.000 │ │ │
│ │mp. │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Verificarea │ │ │
│ │elementelor │conform │Toate │
│7. │geometrice ale │tabelului 24 │straturile │
│ │stratului │ │executate │
│ │executat │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┼────────────┤
│ │Verificarea │ │ │
│ │caracteristicilor│conform │Toate │
│8. │suprafeţei │tabelului 25 │straturile │
│ │stratului │ │executate │
│ │executat │ │ │
├────┼─────────────────┼───────────────┴────────────┤
│ │Verificări │ │
│ │suplimentare în │ │
│ │situaţii cerute │ │
│ │de comisia de │ │
│9. │recepţie │conform solicitării comisiei│
│ │(beneficiar): │de recepţie │
│ │- frecvenţa: 1 │ │
│ │set carote pentru│ │
│ │fiecare │ │
│ │solicitare │ │
└────┴─────────────────┴────────────────────────────┘
SECŢIUNEA a 3-a Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaltice ART. 108 (1) Verificarea calităţii straturilor se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel: - carote ? 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj; – carote ? 100 mm sau plăci de min. (400 x 400 mm) sau carote de ? 200 mm (în suprafaţă echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare şi absorbţiei de apă, precum şi - la cererea beneficiarului, a compoziţiei. (2) Epruvetele se prelevă în prezenţa delegaţilor antreprenorului, beneficiarului şi consultantului/dirigintelui de şantier, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se un proces-verbal în care se va nota, informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată. Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-29, se va înscrie în raportul de încercare. (3) Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de către delegaţii antreprenorului, beneficiarului şi consultantului/dirigintelui de şantier din sectoarele cele mai defavorabile. ART. 109 (1) Verificarea compactării stratului se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote. (2) Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. (3) Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 23. ART. 110 Alte verificări, în caz de litigiu, constau în măsurarea grosimii stratului şi a compoziţiei (granulometrie SR EN 12697-2 şi conţinut de bitum solubil conform SR EN 12697-1). ART. 111 Controlul pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de mixturi asfaltice realizate se va efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/1994, şi conform Procedurii privind efectuarea controlului de stat în faze de execuţie determinante pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor - indicativ PCF 002, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1.370/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014. SECŢIUNEA a 4-a Verificarea elementelor geometrice ART. 112 (1) Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei constă în: - verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul-suport şi fundaţie, conform prevederilor STAS 6400; – verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va efectua pe probe recoltate pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii, conform tabelului 23 şi conform tabelului 24; – verificarea profilului transversal: se va efectua cu echipamente adecvate, omologate; – verificarea cotelor profilului longitudinal: se va efectua în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului. (2) Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea stratului prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip, condiţie obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepţie. În situaţia în care grosimea proiectată nu este respectată, stratul se reface conform proiectului. CAP. VI Recepţia lucrărilor SECŢIUNEA 1 Recepţia la terminarea lucrărilor ART. 113 (1) Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează de către beneficiar conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Comisia de recepţie examinează lucrările executate în conformitate cu documentaţia tehnică aprobată, proiect de execuţie, caiet de sarcini, precum şi determinări necesare în vederea realizării recepţiei la terminarea lucrării, după cum urmează: a) verificarea elementelor geometrice - conform tabelului 24: - grosimea; – lăţimea părţii carosabile; – profil transversal şi longitudinal; b) planeitatea suprafeţei de rulare - conform tabelului 25; c) rugozitate - conform tabelului 25; d) capacitate portantă - conform normativului CD 155; e) rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabelului 30. SECŢIUNEA a 2-a Recepţia finală ART. 114 Recepţia finală se va efectua conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare, după expirarea perioadei de garanţie. ART. 115 Antreprenorul are obligaţia finalizării tuturor lucrărilor cuprinse în anexa nr. 2, precum şi a remedierii neconformităţilor cuprinse în anexa nr. 3 la Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, în termenele prevăzute în acestea. ART. 116 În perioada de garanţie, toate eventualele defecţiuni vor fi remediate corespunzător de către antreprenor. ART. 117 În vederea efectuării recepţiei finale, pentru lucrări de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri, autostrăzi şi străzi, se vor prezenta măsurători de planeitate, rugozitate şi capacitate portantă efectuate la sfârşitul perioadei de garanţie. ART. 118 În vederea efectuării recepţiei finale, pentru lucrări de întreţinere periodică, se vor prezenta măsurători de planeitate şi rugozitate efectuate la sfârşitul perioadei de garanţie. ANEXA (normativă) Harta cu zonele climatice (a se vedea imaginea asociată) ANEXA (normativă) Determinarea absorbţiei de apă Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică, la menţinerea în apă sub vid, şi se exprimă în procente din masa sau volumul iniţial al epruvetei. B1 Aparatură: a) etuvă; b) balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III; c) aparat pentru determinarea absorbţiei de apă, alcătuit dintr-un vas de absorbţie (exsicator de vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuummetru cu mercur; vas de siguranţă şi tuburi de legătură din cauciuc între părţile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15...20 mm Hg după circa 30 minute. B2 Modul de lucru Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în laborator, precum şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Confecţionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maximum 20°C până la masă constantă. NOTĂ: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minimum 4 ore diferă între ele cu mai puţin de 0,1%. Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (m_u), după care se menţin timp de 1 oră în apă, la temperatura de 20°C ± 1°C, se scot din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m_1) şi apoi în apă (m_2). Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniţial al epruvetei: (a se vedea imaginea asociată) Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20°C ± 1 °C, se aşază capacul de etanşare şi se pune în funcţiune evacuarea aerului, astfel ca după circa 30 de minute să se obţină un vid între 15...20 mm Hg. Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epruvetele se menţin în continuare în apă la temperatura de 20°C ± 1°C timp de 2 ore la presiune atmosferică. m_1 – m_2 Epruvetele se scot apoi din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m_3) şi în apă (m_4). Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor: (a se vedea imaginea asociată) B3 Calcul Absorbţia de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele relaţii de calcul: a) În cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V_1): - absorbţia de apă (A_m) raportată la masa epruvetei: (a se vedea imaginea asociată) – absorbţia de apă (A_v) raportată la volumul epruvetei: (a se vedea imaginea asociată) b) În cazul în care volumul final (V_1) este mai mare decât volumul iniţial (V): - absorbţia de apă (A_m) raportată la masa epruvetei: (a se vedea imaginea asociată) – absorbţia de apă (A_v) raportată la volumul epruvetei: (a se vedea imaginea asociată) în care: m_u - masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame; m_1 - masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în aer, în grame; m_2 - masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în apă, în grame; m_3 - masa epruvetei, după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în grame; m_4 - masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în apă, în grame; ?_w - densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula: (a se vedea imaginea asociată) unde t este temperatura apei. Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în valoare absolută). ----