Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 472 din 25 septembrie 2014, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 722 din 2 octombrie 2014.────────── CAP. I Obiectul şi domeniul de aplicare SECŢIUNEA 1 Principii generale ART. 1 Prezentul normativ se referă la utilizarea materialelor geosintetice şi produselor înrudite pentru ranforsarea structurilor rutiere suple, semirigide şi rigide cu straturi din mixturi asfaltice pentru lucrările de reabilitare/modernizare/reparaţii capitale/reparaţii curente a structurilor rutiere existente; Acestea pot îndeplini trei funcţii distincte: reducerea eforturilor, barieră de umiditate şi rol de armare a straturilor bituminoase. Utilizarea materialelor geosintetice nu este luată în considerare la dimensionarea structurilor rutiere. ART. 2 Pentru stabilirea corectă a soluţiei de proiectare a reabilitării şi alegerea tipului optim de material geosintetic trebuie evaluată mai întâi starea tehnică a structurii rutiere existente (conform Normativului CD 155-2001 şi AND 540-2003). SECŢIUNEA a 2-a Terminologie ART. 3 Terminologia utilizată în acest normativ este conform SR 4032-1:2001 şi SR EN ISO 10318:2006, iar termenii tehnici noi utilizaţi se definesc în cuprinsul normativului. Termenul de geosintetice (GSY, conf. SR EN ISO 10318:2006) utilizat în acest normativ este un termen generic care desemnează un produs din care cel puţin una dintre componente este pe bază de polimeri sintetici sau naturali, care se prezintă sub formă de foaie, bandă sau de structură tridimensională, utilizat în domeniul construcţiilor şi se referă la următoarele tipuri de materiale: - geotextile; – geogrile; – geocompozite; – geomembrane. ART. 4 Geotextil (GTX) este un material neţesut, permeabil, pe bază de polimeri, utilizat în domeniul construcţiilor. ART. 5 Geogrila (GGR) este o structură plană din fibre de sticlă sau pe bază de polimeri, constituită dintr-o reţea deschisă de elemente rezistente la tracţiune, legate între ele după un motiv regulat, şi utilizată în domeniul construcţiilor. ART. 6 Geocompozitele (GCO) sunt combinaţii de două sau mai multe materiale care au în componenţa lor cel puţin un geotextil sau înrudit cu geotextilul printre componenţi, folosit în domeniul construcţiilor. ART. 7 Geomembrane sub îmbrăcăminţi bituminoase (GBR) sunt un sistem compozit, alcătuit dintr-un geotextil dublat fie pe o parte, fie pe ambele părţi de o membrană impermeabilă din bitum cu cauciuc. SECŢIUNEA a 3-a Generalităţi ART. 8 Geotextilele (GTX), ca materiale rutiere, sunt realizate, în general, din materiale termoplastice precum polipropilenă sau poliester, dar pot conţine şi poliamide şi alţi polimeri. În geotextilele neţesute, filamentele sunt legate fie mecanic, fie prin lipire. ART. 9 Geogrilele (GGR), ca materiale rutiere, pot fi ţesute sau împletite din fibre de sticlă sau filamente de polimeri (polipropilenă sau poliester) ori pot fi tăiate sau presate din folii de plastic şi apoi posttensionate, pentru a le mări la maximum rezistenţa şi modulul de elasticitate dinamică. În mod curent, geogrilele au dimensiuni rectangulare variabile. Există şi forme de geogrile cu aspect de geocompozite la livrare, care, în urma punerii în operă, lucrează ca geogrila, materialul de închidere a ochiurilor intrând în compoziţia mixturilor asfaltice. Geogrila poate avea o membrană laminată foarte subţire, care se lipeşte de amorsă, dar este proiectată să se topească şi apoi să dispară atunci când se aplică stratul de acoperire cald din mixtură asfaltică. Unele geogrile pot avea împletituri subţiri (fâşii) de fibră permanente ce acoperă parţial deschiderile şi conduc la lipirea geogrilei de amorsă. Alte geogrile conţin o peliculă (folie) continuă, proiectată să ajute la pozare (adică să adere pe amorsă) şi să se topească atunci când s-a aplicat stratul cald de acoperire. Niciunul dintre aceste produse nu formează o barieră impermeabilă. Geogrilele sunt proiectate sa aibă modulul de elasticitate dinamică mare. ART. 10 Geocompozitele (GCO) sunt materiale compuse dintr-o geogrilă şi un geotextil, consolidate între ele. În acest caz, geotextilul are capacitatea de retenţie omogenă a bitumului şi permite colmatarea fisurilor existente, împiedicarea transmiterii acestora, precum şi funcţia de lipire pe stratul-suport, în timp ce geogrilele împiedică alungirea geotextilului şi au capacitatea de preluare şi distribuţie uniformă a eforturilor din trafic. Geocompozitul trebuie să asigure o retenţie optimă de bitum, să joace rol de barieră intermediară şi să dezvolte un modul de elasticitate dinamică mare la valori mici de deformaţie. ART. 11 Geomembranele sub îmbrăcăminţi bituminoase (sistem geocompozit alcătuit dintr-un geotextil dublat de o membrană din bitum cu cauciuc) pot fi pozate în benzi peste rosturile structurilor rutiere din beton de ciment sau sunt folosite pentru reparaţii provizorii la cedări locale în situaţii de urgenţă (cu sau fără refacerea complexului rutier) ale structurii rutiere. ART. 12 Geosinteticele tratate în prezentul normativ au următoarele roluri: - rol de reducere a eforturilor care întârzie sau opreşte propagarea fisurilor în stratul asfaltic; – rol de armare - preiau şi distribuie uniform eforturile din trafic (verticale); – rol de barieră intermediară - barieră împotriva infiltraţiilor de apă şi împiedică sau întârzie deteriorarea îmbrăcămintei. ART. 13 Tabelul 1 prezintă funcţiile pe care le îndeplinesc geosinteticele în straturile rutiere: antifisură, armare şi barieră de umiditate. Tabelul 1
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Tip │Funcţia │
│geosintetic │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Geotextilul neţesut este │
│ │destinat încetinirii │
│ │transmiterii fisurilor │
│ │existente în straturile │
│ │superioare. │
│ │Aceste geotextile, │
│ │folosite în combinaţie cu│
│ │un strat de bitum │
│ │pulverizat pe suprafaţa │
│ │drumului existent, au │
│ │funcţiile de reducere │
│ │a eforturilor şi de │
│ │etanşare şi sunt denumite│
│ │şi membrane SAMI │
│ │(Stress Aborting Membrane│
│Geotextile │Interlayer). │
│pentru │Aceste membrane separă │
│reducerea │straturile inferioare de │
│eforturilor │asfalt de cele noi │
│şi barieră │prin crearea unei bariere│
│interstrat │intermediare şi │
│(STR+B) │încetinesc transmiterea │
│ │fisurilor din stratul │
│ │inferior în stratul │
│ │superior de asfalt. │
│ │Membranele SAMI se │
│ │recomandă a fi utilizate │
│ │la reabilitarea/ │
│ │modernizarea/reparaţii │
│ │capitale/reparaţii │
│ │curente a/ale drumurilor │
│ │cu trafic scăzut ≤ 0,3 │
│ │m.o.s. pentru perioada de│
│ │prognoză de 10 ani │
│ │[drumuri judeţene (DJ), │
│ │drumuri comunale (DC), │
│ │străzi secundare] │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Geogrilele (R) pot fi │
│ │alcătuite din: fibre de │
│ │sticlă sau polimeri. │
│ │Geogrilele sunt folosite │
│ │pentru preluarea │
│ │încărcărilor din trafic │
│ │şi │
│ │distribuirea lor cât mai │
│Geogrile - │uniform pe suprafaţa │
│pentru │orizontală. │
│armare (R) │Aşezarea geogrilei se va │
│ │face pe un strat de │
│ │egalizare de 2 cm (dacă │
│ │suprafeţele prezintă │
│ │denivelări - conform │
│ │reglementărilor tehnice │
│ │în │
│ │vigoare) sau conform │
│ │recomandărilor │
│ │producătorului. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Este combinaţia dintre: │
│ │- o geogrilă (cu funcţia │
│ │de armare R), │
│ │- un geotextil neţesut, │
│ │cu o retenţie bună de │
│ │bitum cu funcţia de │
│ │reducere a eforturilor │
│Geocompozite│(STR), │
│- │- încetinirea │
│geosintetice│transmiterii fisurilor │
│pentru │din stratul inferior în │
│armare, │cel │
│reducerea │superior şi ca barieră de│
│eforturilor │umiditate (B). │
│şi │Aceste materiale pot fi │
│barieră │utilizate pentru toate │
│interstrat │tipurile de lucrări: │
│(R+STR+B) │casete pentru lărgiri, │
│ │acolo unde produsele pot │
│ │fi aplicate direct │
│ │pe suprafeţele de drum │
│ │fisurate, frezate, pe │
│ │dale de beton sau │
│ │agregate naturale │
│ │stabilizate cu lianţi │
│ │hidraulici. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Este combinaţia dintre: │
│ │- un geotextil, │
│Geomembrane │- o membrană din bitum cu│
│- barieră │cauciuc (cu funcţia de │
│interstrat │barieră (B). │
│(B) │Se folosesc la rosturile │
│ │structurilor rutiere din │
│ │beton de ciment. │
└────────────┴─────────────────────────┘
ART. 14 Tipuri de degradări pentru care se recomandă utilizarea geosinteticelor: - fisuri reflective sunt fisurile care apar în îmbrăcămintea asfaltică prin transmiterea discontinuităţilor (rosturi sau fisuri/crăpături) din straturile inferioare degradate (fig. 1). (a se vedea imaginea asociată) – faianţările (fig. 2) sunt degradări (ansamblu de fisuri) datorate următoarelor cauze: – capacitate portantă insuficientă a complexului rutier; – infiltrarea apelor în corpul căii; – realizarea necorespunzătoare a încadrării părţii carosabile; – acţiunea traficului greu şi repetat; – oboseala îmbrăcăminţii; – contaminarea cu argilă a straturilor de fundaţie; – acţiunea îngheţ-dezgheţului. (a se vedea imaginea asociată) Grosimea stratului sau straturilor asfaltice aşezate peste materialul geosintetic se va determina în cadrul unui studiu tehnic ţinând seama de normativele în vigoare. SECŢIUNEA a 4-a Referinţe
┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │- "Legea │
│ │calităţii" │
│ │- "Legea │
│ │protecţiei │
│ │mediului" │
│ │şi Ordonanţa de │
│ │urgenţă a │
│ │Guvernului │
│ │nr. 195/2005 │
│ │privind protecţia │
│ │mediului, │
│ │aprobată cu │
│ │modificări şi │
│1. Legea nr. 10/ │completări │
│1995 privind │prin Legea nr. 265│
│calitatea în │/2006, cu │
│construcţii, cu │modificările │
│modificările şi │şi completările │
│completările │ulterioare │
│ulterioare │- "Legea apelor" │
│2. Legea protecţiei│- "Legea │
│mediului nr. 137/ │securităţii şi │
│1995, │sănătăţii în │
│republicată, cu │muncă" │
│modificările şi │- "Legea privind │
│completările │protecţia civilă" │
│ulterioare │- "Legea privind │
│3. Legea apelor nr.│apărarea │
│107/1996, cu │împotriva │
│modificările şi │incendiilor" │
│completările │- "Proiectarea │
│ulterioare │lucrărilor de │
│4. Legea │construcţii pentru│
│securităţii şi │intervenţii │
│sănătăţii în muncă │la construcţiile │
│nr. 319/2006, cu │existente" │
│modificările şi │- "Normativ pentru│
│completările │evaluarea stării │
│ulterioare │de degradare a │
│5. Legea nr. 481/ │îmbrăcăminţii │
│2004 privind │rutiere │
│protecţia │pentru structuri │
│civilă, │suple şi │
│republicată, cu │semirigide" │
│modificările │- "Normativ pentru│
│ulterioare │straturi │
│6. Legea nr. 307/ │bituminoase │
│2006 privind │peste strat de │
│apărarea │bază din beton de │
│împotriva │ciment" │
│incendiilor, cu │- "Lucrări de │
│modificările │drumuri. │
│ulterioare │Terminologie" │
│7. Hotărârea │- "Bitum şi lianţi│
│Guvernului nr. 28/ │bituminoşi. │
│2008 │Determinarea │
│privind aprobarea │penetraţiei cu ac"│
│conţinutului-cadru │- "Bitumuri. │
│al │Determinarea │
│documentaţiei │punctului de │
│tehnico-economice │înmuiere. Metoda │
│aferente │cu inel şi bilă " │
│investiţiilor │- "Bitumuri şi │
│publice, precum şi │lianţi bituminoşi.│
│a │Determinarea │
│structurii şi │punctului de │
│metodologiei de │rupere Fraass" │
│elaborare │- "Bitumuri. │
│a devizului general│Determinarea │
│pentru obiective de│ductilităţii" │
│investiţii şi │- "Geotextile şi │
│lucrări de │produse înrudite. │
│intervenţii │Caracteristici │
│8. AND 540/2003 │impuse pentru │
│9. NP 111/2004 │utilizarea │
│10. SR 4032-1:2001 │la construcţia de │
│11. SR EN 1426:2007│drumuri şi alte │
│12. SR EN 1427:2007│zone │
│13. SR EN │de circulaţie" │
│12593:2007 │- "Geosintetice. │
│14. SR 61:1997 │Termeni şi │
│15. SR EN │definiţii" │
│13249:2001 cu │- "Geotextile şi │
│A1:201 │produse înrudite. │
│16. SR EN ISO │Caracteristici │
│10318:2006 │impuse pentru │
│17. SR EN │utilizarea │
│15381:2009 │la lucrări de │
│18. STAS │drumuri şi pentru │
│10473-1:1987 │straturi │
│19. SR 183-1:1995 │de uzură │
│20. SR EN │asfaltice" │
│13108-1:2006/ │- "Straturi din │
│AC:2008 │agregate naturale │
│21. SR EN │sau │
│13108-5:2006/ │pământuri │
│AC:2008 │stabilizate cu │
│22. Regulament (UE)│ciment" │
│nr. 305/2011al │- "Lucrări de │
│Parlamentului │drumuri. │
│European şi al │Îmbrăcăminţi din │
│Consiliului │beton de ciment. │
│din 9 martie 2011 │Condiţii tehnice │
│de stabilire a unor│generale de │
│condiţii armonizate│calitate" │
│pentru │- "Mixturi │
│comercializarea │asfaltice. │
│produselor pentru │Specificaţii │
│construcţii şi de │pentru materiale. │
│abrogare a │Partea 1: Betoane │
│Directivei 89/106/ │asfaltice" │
│CEEa │- "Mixturi │
│Consiliului │asfaltice. │
│ │Specificaţii │
│ │pentru materiale. │
│ │Partea 2: Betoane │
│ │asfaltice pentru │
│ │straturi foarte │
│ │subţiri" │
│ │- "Regulament de │
│ │stabilire a unor │
│ │condiţii │
│ │armonizate pentru │
│ │comercializarea │
│ │produselor pentru │
│ │construcţii" │
└───────────────────┴──────────────────┘
CAP. II Condiţii tehnice SECŢIUNEA 1 Tipuri de materiale geosintetice şi caracteristicile acestora ART. 15 Producătorul de geosintetice şi produse înrudite trebuie să furnizeze beneficiarului date pe baza rezultatelor încercărilor specificate în tabelul 2 "Geotextile nemetalice şi produse înrudite utilizate pentru îmbrăcăminţi şi straturi de uzură asfaltice: funcţii, caracteristici relative la funcţii şi metode de încercare de utilizat", conform SR EN 15381:2009 Tabelul 2
┌────┬─────────────┬─────────┬──────────────────────────┐
│ │ │ │Funcţie îndeplinită de │
│Nr. │ │Metodă de│geosintetic │
│crt.│Caracteristic│încercare├──────┬───────────┬───────┤
│ │ │ │Armare│Reducerea │Barieră│
│ │ │ │ │eforturilor│ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│1 │Rezistenţă la│EN ISO │H │H │H │
│ │tracţiune │10319^a │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │Alungire sub │EN ISO │ │ │ │
│2 │sarcină │10319^a │H │H │H │
│ │maximă │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│3 │Perforare │EN 13433 │H │- - │H │
│ │dinamică │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │Încercare de │EN ISO │ │ │ │
│4 │perforare │12236 │H │H │H │
│ │statică │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │Anexa B │ │ │ │
│5 │Durabilitate │SR EN │H │H │H │
│ │ │15381 │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │ │EN 12224 │ │ │ │
│6 │Rezistenţa la│Anexa B1 │S │S │S │
│ │intemperii │SR EN │ │ │ │
│ │ │15381 │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │Retenţia de │Anexa C │ │ │ │
│7 │bitum │SR EN │- - │H │A │
│ │ │15381 │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│8 │Punct de │EN ISO │S │S │S │
│ │topire │3146 │ │ │ │
├────┼─────────────┼─────────┼──────┼───────────┼───────┤
│ │Rezistenţă la│EN 14030 │ │ │ │
│9 │lichide │Anexa B2 │S │S │S │
│ │alcaline │SR EN │ │ │ │
│ │ │15381 │ │ │ │
└────┴─────────────┴─────────┴──────┴───────────┴───────┘
H = necesar pentru armonizare A = pentru toate condiţiile de utilizare S = utilizări specifice "- -" = nu sunt utilizabile ^a EN ISO 10319 poate să nu fie adecvat pentru produse specifice (grile din fibră de sticlă). În aceste cazuri trebuie utilizate metode mai adecvate, de exemplu EN ISO 13493-1 sau ASTM D 6637-01. În toate cazurile trebuie realizate încercări de tracţiune pe produsele finite. SECŢIUNEA a 2-a Consideraţii privind utilitatea şi utilizarea materialelor geosintetice ART. 16 Utilitatea unui strat de geosintetic intercalat între structura existentă degradată şi un strat nou de ranforsare constă în: - impermeabilizarea suprafeţei existente degradate, prin crearea unei bariere de umiditate formată din geotextil impregnat cu bitum (funcţia B); – întârzierea apariţiei fisurilor reflective (funcţia STR); – armarea (funcţia R) în cazul: casetelor de lărgire a drumurilor existente, ranforsarea cu straturi bituminoase a străzilor pavate, în intersecţii etc. Aceasta se va putea realiza după o analiză temeinică a structurii rutiere existente din punct de vedere al capacităţii portante şi al deformaţiilor posibile. Toate acestea conduc la mărirea duratei de exploatare a structurii rutiere. ART. 17 Geosinteticele se pot utiliza: - în zone cu fisuri şi faianţări pe suprafeţe mari, unde necesită o acoperire parţială sau, adesea, totală a suprafeţei; – în dreptul rosturilor dintre dalele unei îmbrăcăminţi din beton de ciment care urmează să fie ranforsată, se pot utiliza fâşii de geosintetice pe lăţimea de 1 m; – la casetele de lărgire în dreptul rosturilor dintre structura rutieră nouă şi cea existentă. ART. 18 Degradările sub formă de fisuri sau faianţări, precum şi degradările apărute prin reflexie vor fi evaluate prin indici de stare, conform reglementărilor tehnice în vigoare. În funcţie de starea de degradare a suprafeţei carosabile se stabilesc sectoare omogene pe care se aşterne geosinteticul ca material antifisură, înainte de aşternerea straturilor asfaltice de acoperire. ART. 19 Gradul de severitate al degradărilor suprafeţei structurii rutiere fisurate trebuie să fie redus sau mediu, astfel încât geosinteticul să poată fi eficient. ART. 20 În cazul structurilor rutiere suple, semirigide şi rigide se vor avea în vedere următoarele: 1. Structurile rutiere pentru care se foloseşte geosintetic în vederea întârzierii transmiterii fisurării sunt cele care prezintă fisuri din oboseală sau reflexie caracteristice stratului asfaltic. Nu se acceptă aşezarea geosinteticelor în cazul în care suprafaţa este foarte degradată, cu rupturi sau dislocări. Fisurile (deschideri <3 mm) nu necesită un tratament special înaintea aşternerii materialului geosintetic. Crăpăturile (deschideri >3 mm) vor fi colmatate înaintea aşternerii materialului geosintetic. Colmatarea se va face în funcţie de deschiderea crăpăturii în conformitate cu normele tehnice pentru lucrările de întreţinere a drumurilor. În cazul unor crăpături cu deschidere >20 mm se va face o analiză tehnică pentru a se stabili dacă structura rutieră existentă degradată nu necesită realizarea unor lucrări de refacere înaintea ranforsării şi implicit a acoperirii cu material geosintetic. 2. În vederea asigurării unei suprafeţe pe care să se aşeze geosinteticul se recomandă să se prevadă un strat de reprofilare/egalizare din mortar asfaltic sau mixtură antifisură de minimum 2 cm, cu excepţia cazului în care producătorul are alte recomandări. 3. Suprafaţa de bază pe care se aşterne geosinteticul trebuie să fie foarte curată şi uscată, fără apă, zăpadă sau gheaţă. ART. 21 În cazul structurilor rutiere rigide (beton de ciment cu rosturi), se vor respecta următoarele: 1. Structura rutieră pe care se aşază geosinteticul trebuie să fie stabilă, fără degradări majore (fragmentări şi tasări de dale, gropi, crăpături, rupturi etc.). 2. Deplasările relative verticale la rosturi sau la crăpături trebuie să respecte următoarea condiţie: factorul de eficienţă la transfer a încărcării (FET) la rosturi trebuie să fie peste 80%: FET = (dn/di)100>0,8 (conform AASHTO, 1993), unde: di este deflexiunea pe partea încărcată; dn - deflexiunea pe partea neîncărcată. 3. Utilizarea geosinteticelor devine aproape ineficientă pentru deplasări active (ale căror deschideri sunt influenţate de variaţia temperaturii sau deplasări verticale sub trafic) ale rosturilor şi fisurilor, mai ales dacă acestea sunt mari. Totuşi, transmiterea fisurilor poate fi întârziată pe termen scurt, utilizând, după umplerea rosturilor, benzi de geomembrană groasă, care au şi rol de etanşare. 4. În cazul în care există deplasări relative verticale la rosturi sau la crăpături, folosirea geosinteticului ca barieră de umiditate nu se justifică, deoarece există riscul ruperii lor. În această situaţie se vor efectua întâi lucrări de stabilizare a îmbrăcăminţii degradate şi după aceea se va trece la ranforsarea drumului şi, implicit, la utilizarea materialului geosintetic. SECŢIUNEA a 3-a Performanţe impuse geosinteticului (SR EN 15381:2009) ART. 22 (1) Geotextilele neţesute pot avea moduli de elasticitate dinamică relativ mici mobilizând astfel numai eforturi limitate la niveluri mici ale deformaţiei; ele funcţionează ca disipatori de energie în dreptul fisurilor, deviindu-le propagarea pe verticală şi întârziind, în acest fel, reflectarea lor în stratul nou asfaltic. (2) Capacitatea de retenţie a bitumului de către geotextil este recomandată (cf. SR EN 15381) să fie minimum 0,9 l/mp. Retenţia minimă va fi direct influenţată de greutatea, grosimea geotextilului şi caracteristicile stratului suport la instalare (rugozitate, porozitate, planeitate etc.) (3) În vederea evitării infiltrării apei în straturile inferioare ale structurii rutiere, dar şi pentru întârzierea fisurării prin reflexie, se poate folosi un material geotextil impregnat cu bitum din fabrică, pentru a evita eventualele neplăceri legate de o cantitate mare de amorsă necesară. ART. 23 Proprietăţile fizico-mecanice minime necesare pentru geotextile utilizate cu rol de barieră de umiditate şi cu rol de disipator de tensiuni sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul 3
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Proprietăţi │Valori minime │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Rezistenţa la │min. 7 kN/m (714 │
│tracţiune │kgf/m) │
│(la rupere) │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Alungire la │70% │
│tracţiune maximă │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Retenţia de bitum │min. 0,90 l/mp │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │+ 10°C peste │
│ │temperatura │
│Punct de înmuiere │de aşternere a │
│ │mixturii │
│ │asfaltice │
└────────────────────┴─────────────────┘
(1 N = 0,101971 kgf) ART. 24 (1) Geogrilele au moduli de elasticitate mult mai mari decât geotextilele, fiind capabile să preia tensiuni mari la niveluri reduse ale deformaţiei (au, în general, greutatea de 200...500 g/mp). (2) Geogrilele se utilizează la armarea straturilor asfaltice încetinind apariţia deformaţiilor permanente. Pentru a acţiona ca o ranforsare a stratului de acoperire, o geogrilă trebuie să fie bine întinsă sau uşor pretensionată şi trebuie să aibă o rigiditate suficientă. (3) În funcţie de materialul din care este realizată geogrila, aceasta poate avea deformabilităţi cu valori între 2 şi 3% şi preluarea de tensiuni mai mari decât ale asfaltului. ART. 25 Geocompozitele se recomandă a fi folosite pentru structuri rutiere în care este necesară atât încetinirea transmiterii fisurilor, rezistenţă mare la preluarea solicitărilor din trafic, armarea, cât şi impermeabilizarea. ART. 26 (1) Geomembranele servesc ca membrană impermeabilizantă. (2) Geomembranele se aşază sub formă de fâşii, în general peste rosturi. Unele membrane au prevăzut un material adeziv pe o parte sau pe ambele şi se pot lipi de structura rutieră veche prin îndepărtarea filmului de protecţie de pe spatele membranei şi aşezarea ei pe rostul pregătit. În alte cazuri se aplică o amorsă adezivă pe structura rutieră înainte de aşezarea geomembranei, la recomandarea producătorului. SECŢIUNEA a 4-a Prescripţii de proiectare ART. 27 La utilizarea în cadrul unei structuri rutiere a unui strat de material geosintetic se va ţine seama de următoarele elemente principale: 1. Starea de degradare a suprafeţei carosabile şi a structurii rutiere conform reglementărilor tehnice în vigoare. 2. Funcţiile ce vor fi îndeplinite de geosintetic în cadrul stratului asfaltic, conform tabelului 2 din prezentul normativ. 3. Caracteristicile de referinţă cuprinse în tabelul 3 din prezentul normativ - pentru geotextile. 4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice din starturile de ranforsare, în conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice în vigoare. 5. Structura rutieră se va dimensiona conform normativelor în vigoare, făcându-se abstracţie de prezenţa materialului geosintetic. 6. Atât structura rutieră existentă, cât şi cea pentru ranforsare vor fi verificate la solicitările din trafic (NP 111), precum şi la acţiunea îngheţ-dezgheţ (STAS 1709/1,2,3). ART. 28 Geosinteticul poate fi utilizat în funcţie de trei parametri importanţi: 1. Starea structurii rutiere existente. Pentru o suprafaţă carosabilă afectată de fisuri datorate degradărilor de suprafaţă, se recomandă prevederea unui material geosintetic în conformitate cu tabelul 4. Tabelul 4
┌─────────┬──────────┬───────────┬────────────┬────────────┐
│ │Grad de │Deschiderea│ │Suprafaţa │
│Denumire │severitate│fisurii sau│Lucrări │acoperită │
│degradare│(AND 540) │crăpăturii │pregătitoare│cu │
│ │ │(mm) │ │geosintetice│
├─────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │
├─────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │parţial, pe │
│ │ │ │colmatarea │sectoare │
│ │ │ │fisurilor │omogene, │
│ │redus │<5 │şi │bine │
│ │ │ │crăpăturilor│delimitate │
│ │ │ │ │de către │
│ │ │ │ │proiectant │
│ ├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │colmatarea │ │
│Fisuri, │mediu │5 - 20 │fisurilor │pe toată │
│crăpături│ │ │şi │suprafaţa │
│şi │ │ │crăpăturilor│ │
│faianţări├──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │nu este │
│ │ │ │ │eficientă │
│ │ │ │se vor │utilizarea │
│ │ │ │realiza │materialului│
│ │ridicat │>20 │ample │geosintetic │
│ │ │ │lucrări de │decât │
│ │ │ │reparaţii │după │
│ │ │ │ │efectuarea │
│ │ │ │ │reparaţiilor│
└─────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┘
NOTĂ: Un sector de drum este considerat omogen dacă este caracterizat de aceleaşi date referitoare la starea de degradare a îmbrăcăminţii rutiere (bună, medie, rea), conform normativului AND 540. 2. Calitatea suportului (strat de bază, fundaţie) Situaţiile în care este indicată utilizarea materialului geosintetic în funcţie de starea tehnică a structurii rutiere, conform reglementărilor tehnice în vigoare, este prezentată în tabelul 5. Tabelul 5
┌─────────────┬───────────┬────────────┐
│Calificativul│Indice de │Se │
│stării │degradare │utilizează │
│de degradare ├─────┬─────┤geosintetice│
│ │IG │ID │ │
├─────────────┼─────┼─────┼────────────┤
│rea │< 77 │> 13 │DA*) │
├─────────────┼─────┼─────┼────────────┤
│mediocră │77 - │7,5 -│DA**) │
│ │90 │13 │ │
├─────────────┼─────┼─────┼────────────┤
│bună │90 - │5 - │Posibil***) │
│ │95 │7,5 │ │
├─────────────┼─────┼─────┼────────────┤
│foarte bună │> 95 │< 5 │NU │
└─────────────┴─────┴─────┴────────────┘
*) Se va studia, prin proiect, refacerea structurii rutiere sau ranforsarea ei cu utilizare de materiale geosintetice, precedată de reparaţii locale. **) Alegerea tipului de material geosintetic se face în funcţie de prevederile de la capitolul II - secţiunea a 2-a. ***) Dacă se consideră necesară aşternerea unui covor asfaltic. 3. În cazul în care există cedări în straturile-suport, deci nişte deficienţe structurale, prevederea unui geosintetic nu va rezolva problema. În aceste situaţii, eficienţa geosinteticului ca strat antifisură este mult redusă, deoarece apar fisuri direct în stratul de acoperire. Materialul geosintetic va fi însă eficient ca barieră de umiditate, protejând stratul-suport împotriva pătrunderii apei. ART. 29 (1) În funcţie de scopul urmărit şi de calitatea materialelor la alegerea geosinteticului se poate opta pentru: 1. geotextil (funcţie STR + B) - în cazul unei suprafeţe stabile, fără deplasări relative verticale; acţionează ca factor de întârziere a transmiterii fisurilor şi, prin faptul că se impregnează cu bitum, ca element de hidroizolare; 2. geogrilă (funcţie R) - în cazul în care există şi riscul de deplasări verticale relative mici (de exemplu, între dale din beton de ciment), utilizarea geogrilelor este recomandată numai după remedierea defecţiunilor din structura rutieră existentă. Aşezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (dacă suprafeţele prezintă denivelări) sau conform recomandărilor producătorului; 3. geocompozit (funcţie R + STR + B) - în cazul în care se urmăresc efecte cumulate ale geotextilului şi geogrilei. (2) Tipul de material ales trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute în tabelul 3, precum şi cele de la articolul 35. (3) Montarea geosinteticului se realizează între suprafaţa carosabilă existentă şi primul strat de ranforsare (cap. III şi anexa V). ART. 30 Indiferent de tipul de geosintetic folosit, grosimea stratului de acoperire din mixtură asfaltică trebuie să fie de minimum 4-5 cm. Se recomandă o grosime de 9-10 cm (aşternut în două straturi: uzură + legătură) pentru ca la o viitoare frezare a suprafeţei îmbrăcăminţii asfaltice, geosinteticul să nu fie afectat, el trebuie să rămână în continuare în structura rutieră. ART. 31 (1) Pentru stratul de acoperire se va folosi numai mixtură asfaltică cilindrată la cald. (2) În cazul proiectării stratului de ranforsare pentru structurile rutiere rigide procesul este, în general, acelaşi ca şi în cazul structurilor rutiere flexibile. SECŢIUNEA a 5-a Eficienţa utilizării geosinteticului ART. 32 Se va studia cu atenţie necesitatea utilizării geosinteticului la structurile rutiere, în concordanţă cu prevederile AND 540. ART. 33 Costul geosinteticelor variază în funcţie de: tipul produsului utilizat, de cantitatea de geosintetic ce urmează a fi aşezată, experienţa locală la instalare, costurile cu forţa de muncă locală, condiţii generale ale pieţei. ART. 34 Se recomandă efectuarea de studii tehnico-economice comparative între soluţia cu/fără geosintetic, ţinând cont de beneficiile geosinteticelor asupra comportării în exploatare a drumurilor şi de starea de degradare a suprafeţei drumului implicat în analiză. ART. 35 Este cunoscut din literatura de specialitate că, atunci când deformaţia straturilor bituminoase este mai mare de 2,5 %, în interiorul structurii se dezvoltă fenomenul de fisurare, ce se propagă în diferite direcţii. Fisurarea se produce de la bază spre suprafaţa îmbrăcămintei bituminoase, sub încărcările din trafic, dar şi de sus în jos, sub acţiunea eforturilor din temperatură (contracţii). Pentru limitarea acestor degradări se utilizează materialele geosintetice - materiale cu elongaţii mici, dar cu rezistenţe mari la tracţiune. Folosirea materialelor geosintetice cu rol de armare prezintă următoarele beneficii în comportarea în exploatare a structurii rutiere: - prin armarea îmbrăcăminţii rutiere cu elemente antifisură se întârzie transmiterea acestora din stratul existent la stratul nou; – creşte durata de exploatare a structurilor rutiere prin preluarea eforturilor de întindere şi limitarea deformaţiilor stratului asfaltic. Aceste aspecte benefice se datorează faptului că: - rezistenţa la întindere a straturilor asfaltice este de cca 2 daN/cmp (100 cm x 0,2 cm x 2 kg/cmp = 40 kgf/m), iar a geosinteticelor este mult mai mare - 10...100 kN/m (10 x 1.000 x 0,10197 kgf = 1.020 kgf/m). Prin preluarea eforturilor de întindere de către geosintetic se limitează deformaţiile în stratul asfaltic. Geosinteticul trebuie să aibă: - rezistenţă mare la tracţiune în zona deformaţiilor mici ale asfaltului; – aderenţă bună la straturile asfaltice, atât la temperaturi pozitive (0...60° C la sol), cât şi la temperaturi negative (0...- 10-25° C) (a se vedea imaginea asociată) (a se vedea imaginea asociată) CAP. III Prescripţii generale de execuţie SECŢIUNEA 1 Lucrări pregătitoare ART. 36 Prezentele prescripţii de execuţie sunt recomandabile, dar pot fi amendate de cele propuse în caietul de sarcini sau în agrementul tehnic, oferit de producător, pentru care acesta îşi asumă răspunderea. De altfel, se recomandă, cel puţin la prima utilizare a unui tip de material geosintetic, să fie prezent şi reprezentantul producătorului sau distribuitorului de geosintetic. ART. 37 Înainte de aplicarea geosinteticului, suprafaţa trebuie să fie curăţată (folosind o perie sau aer comprimat) şi uscată. ART. 38 Colmatarea fisurilor şi crăpăturilor se va executa în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. ART. 39 Cuiburile/Gropile se vor repara conform prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare şi apoi suprafaţa carosabilă va fi pregătită pentru aşternerea geosinteticului. SECŢIUNEA a 2-a Condiţii impuse la aşezarea geosinteticului ART. 40 Se amorsează şi în funcţie de starea tehnică a suprafeţei de rulare şi de recomandările producătorului, se aşterne un strat de mortar asfaltic cilindrat la cald, cu rol de reprofilare şi egalizare, în grosime de minimum 2 cm. Producătorul va preciza cu ce produse bituminoase a tratat geosinteticul şi trebuie să recomande tipul de amorsă ce trebuie folosit astfel încât să fie compatibilitate între geosintetic şi amorsa utilizată. ART. 41 (1) Stabilirea tipului de amorsă se va face în funcţie de instrucţiunile furnizate de producător după consultarea manualului de instalare a geosinteticului; ea este necesară pentru impregnarea materialului geotextil şi lipirea de straturile structurii rutiere; se recomandă ca amorsă bitumul. Acesta va fi din acelaşi tip de bitum ca acela utilizat în mortarul asfaltic sau straturile asfaltice de ranforsare. Se poate accepta şi emulsie bituminoasă, respectându-se indicaţiile producătorului în ceea ce priveşte cantitatea prevăzută. (2) Aplicarea amorsei pentru geosintetic: - se execută mecanic; – cantitatea de amorsă să fie suficientă pentru a satura geotextilul şi pentru a-l lipi de suprafaţa existentă; – pentru emulsie - cu rupere rapidă - cantitatea va fi sporită conform recomandărilor şi procentului de bitum pe care îl conţine. Se precizează că materialul geotextil, prin caracteristicile sale (greutate, grosime, tip de material), este cel care cere o anumită cantitate de amorsă, pentru a fi saturat şi a corespunde rolului de barieră de umiditate. (3) Temperatura bitumului, T, în timpul operaţiei de amorsare, va fi suficient de mare pentru a permite o împrăştiere uniformă; T va fi < 140° - 145°C, dar în rezervor să nu fie mai mare de 163°C. (4) Lăţimea stratului de amorsă va fi egală cu a materialului geosintetic plus 15 cm. (5) Traficul nu va fi permis peste amorsă. (6) Excesul de material se va curăţa. (7) Temperaturi - temperatura aerului şi a suprafeţei pe care se aşează va fi: - cel puţin 10°C pentru amorsa cu bitum; – cel puţin 10°C pentru amorsarea cu emulsie. (8) Se va acorda o atenţie deosebită cantităţii de amorsă necesare pentru geosintetic. ART. 42 Aşezarea geosinteticului: - se va face peste amorsă, manual sau mecanic, fără a se crea cute sau pliuri; – se va aşterne înainte ca stratul de amorsă să se răcească, avându-se în vedere ca temperatura amorsei când se plasează geosinteticul să fie în concordanţă cu recomandarea producătorului privind caracteristicile materialelor geosintetice; – în cazul în care producătorul recomandă emulsie bituminoasă, geosinteticele se vor aşterne numai după ruperea emulsiei; – dacă este nevoie, se suplimentează cantitatea de amorsă în funcţie de recomandările producătorului; – peste geosintetic nu trebuie permis accesul vehiculelor, mai ales manevrele bruşte, întoarceri etc.; – pentru o bună aşternere (fără zone nelipite) a geosinteticului pe stratul de amorsă se va utiliza o perie cu peri de plastic sau alt material non-metalic cu care se va netezi materialul; – suprapunerea se va efectua conform tabelului 6, în cazul în care este necesară şi producătorul nu recomandă altfel. ART. 43 Recomandări privind suprapunerea fâşiilor de geosintetic: conform tabelului 6. Tabelul 6
┌──────────────────────────────────────────────┐
│Material geosintetic │
├─────────────┬──────────┬────────┬────────────┤
│Suprapunerea │ │ │ │
│materialului │geotextile│geogrile│geocompozite│
│geosintetic │ │ │ │
│pentru: │ │ │ │
├─────────────┼──────────┼────────┼────────────┤
│Rosturi │min. 15 cm│min. 8 │min. 8 cm │
│transversale │ │cm │ │
├─────────────┼──────────┼────────┼────────────┤
│Rosturi │min. 10 cm│min. 10 │min. 10 cm │
│longitudinale│ │cm │ │
└─────────────┴──────────┴────────┴────────────┘
NOTĂ: Datele din tabelul 6 sunt orientative. Pentru stabilirea lăţimii de suprapunere se va ţine cont de prevederile caietului de sarcini al producătorului. ART. 44 Aşternerea stratului asfaltic de acoperire: - se va aşterne obligatoriu, în aceeaşi zi în care s-a aşternut geosinteticul; – excesul de amorsă poate fi înlăturat prin împrăştiere de nisip şi prin periere. Excesul de nisip se îndepărtează; – dacă începe ploaia înainte ca materialul geosintetic să fie acoperit cu stratul asfaltic, trebuie lăsat să se usuce înainte de aşternerea asfaltului; – se va respecta grosimea minimă a stratului asfaltic de acoperire în conformitate cu prevederile art. 30. ART. 45 Indiferent de starea suprafeţei vechi, pentru eliminarea pericolului reducerii duratei de viaţă a stratului de acoperire, se recomandă plasarea geosinteticului pe un strat de egalizare (reprofilare) de minimum 2 cm, în afara cazului în care producătorul prezintă alte prevederi şi îşi asumă răspunderea pentru acestea. ART. 46 Aşezarea geosinteticului trebuie urmată imediat de un cilindru compactor cu pneuri pentru a evita ruperea din acţiunea vântului sau traficului, în funcţie de recomandările producătorului. ART. 47 Păstrarea şi depozitarea geosinteticului se face în locuri uscate şi aerisite, conform recomandărilor producătorului. SECŢIUNEA a 3-a Recomandări speciale ART. 48 În vederea reducerii la minimum a timpului de lucru, a rosturilor de lucru şi a pierderii de material, la comandarea produselor geosintetice se va specifica lăţimea rolelor în concordanţă cu lăţimea benzilor rutiere sau cu posibilitatea depozitării rolelor de geosintetic. ART. 49 În funcţie de tipul şi caracteristicile echipamentului de aplicare a geosinteticului, pentru a se elimina îndoirea în timpul aşezării acestuia, se va avea în vedere greutatea maximă a rolelor în vederea manevrării lor. ART. 50 În timpul depozitării, geosinteticele trebuie protejate de precipitaţii, de expunerea pe timp îndelungat la soare la temperaturi de peste 70°C (chiar dacă geosinteticul este marcat ca stabilizat la UV), de produse chimice, de foc/scântei. ART. 51 Se va acorda o atenţie deosebită realizării gradului de compactare a straturilor din mixturi asfaltice situate deasupra geosinteticului. ART. 52 De o mare importanţă este realizarea unei foarte bune impregnări cu bitum a geotextilului şi, totodată, crearea unei perfecte conlucrări a acestuia cu straturile asfaltice, prin respectarea tehnologiilor de execuţie (temperaturi, compactare). CAP. IV Controlul calităţii lucrărilor ART. 53 Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor asfaltice cu prevederea de geosintetice se execută pe faze. SECŢIUNEA 1 Controlul calităţii materialelor înainte de execuţie ART. 54 Materialele destinate executării straturilor de ranforsare bituminoase folosind geosintetic vor fi verificate în conformitate cu prescripţiile din standardele respective şi din fişele tehnice ale producătorului şi cu condiţiile arătate în prezentul normativ, la cap. I. ART. 55 Verificările şi determinările se execută de laboratoare autorizate şi constau în următoarele: 1. Bitum: - penetraţia la 25°, SR EN 1426. – punct de înmuiere, IB, SR EN 1427. Bitumul folosit pentru amorsă se va verifica dacă are aceleaşi caracteristici ca bitumul din stratul de acoperire (îmbrăcăminte). 2. Emulsie bituminoasă cationică: - conţinut de bitum, SR 8877-1 şi 2 – vâscozitatea Engler la 20°C, SR 8877-1 şi 2 – omogenitate, SR 8877-1 şi 2 Bitumul din emulsia folosită pentru amorsă se va verifica dacă are aceleaşi caracteristici ca bitumul din stratul de acoperire (îmbrăcăminte). 3. Mixtură bituminoasă pentru stratul de egalizare/reprofilare (mortarul asfaltic): Bitumul din mortarul asfaltic şi straturile de acoperire (mixtură, binder, stratul de uzură) va avea aceleaşi caracteristici cu cel folosit la amorsare. Calitatea mixturii asfaltice va fi probată prin buletin de analiză conform normelor în vigoare. 4. Geosinteticul: - absorbţia de bitum: se determină conform anexei C a SR EN 15381; – rezistenţa la întindere; – alungirea maximă; – forţa de tracţiune la alungirea de 2% sau 3%; – punct de înmuiere/topire; – pentru celelalte caracteristici se va urmări respectarea cerinţelor din prezentul normativ şi/sau caietul de sarcini. Marcaj CE şi etichetarea În toate proiectele care conţin utilizarea geosinteticelor, proiectanţii trebuie să facă referire la Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al produselor pentru construcţii (CPR). Un produs poate fi utilizat numai dacă îndeplineşte următoarele condiţii: - are Certificat de constanţă a performanţei emis de un organism de certificare; – are o Declaraţie de performanţă (DoP) a producătorului. Prin întocmirea Declaraţiei de performanţă, producătorul îşi asumă răspunderea legală a conformităţii produsului cu performanţele declarate. Informaţia care trebuie conţinută în DoP este detaliată în anexele ZA a SR EN 15381. Prezenţa acestora dă dreptul producătorului de a aplica marcajul CE. Produsele geosintetice pentru lucrările de drumuri şi straturi asfaltice trebuie însoţite de documente care să conţină funcţiile şi performanţele acestora:
┌─────────────────────────────┬────────┐
│- armare │R │
│- reducerea eforturilor │STR │
│- barieră │B │
│- armare, reducerea │R + STR │
│eforturilor şi barieră │+ B │
│- reducerea eforturilor şi │STR + B │
│barieră │ │
└─────────────────────────────┴────────┘
Nivelul de încredere de 95% trebuie să fie indicat de producător, referitor la:
┌─────────────────────────────────┬────┐
│- rezistenţa la tracţiune │kN/m│
│- forţa de tracţiune la alungirea│kN/m│
│de 2% sau 3% │kN/m│
│- rezistenţa la perforare statică│kN/m│
│- rezistenţa la perforare │% │
│dinamică │kg/ │
│- alungirea maximă │mp │
│- retenţia de bitum │ │
└─────────────────────────────────┴────┘
ART. 56 Determinările prevăzute la art. 55 se efectuează la fiecare lot de materiale aprovizionat pentru execuţia straturilor de ranforsare bituminoase folosind geosintetic. SECŢIUNEA a 2-a Controlul punerii în operă ART. 57 Execuţia stratului de egalizare din mortar asfaltic se va realiza conform reglementărilor tehnice în vigoare. Se va proceda la controlul calităţii în conformitate cu prevederile legale pentru execuţia straturilor asfaltice. ART. 58 Controlul execuţiei stratului de amorsă pentru geosintetic se va efectua prin verificarea: - cantităţii de bitum (emulsie) conform cu specificaţiile tehnice ale produsului sau cu determinări de laborator; – temperaturii, conform art. 41. ART. 59 Controlul aşternerii materialului geosintetic se va efectua prin verificarea următoarelor aspecte: - materialul să fie bine întins, fără pliuri, cute; nu trebuie să rămână nicio zonă desprinsă de suport; – în zonele de curbă ale drumului se va tăia materialul şi se va aşeza adaptându-se cu suprapunerile corespunzătoare pe toată suprafaţa; – pentru geosintetice se va urmări respectarea cantităţii de amorsă recomandată de producător; – la utilizarea emulsiei pentru amorsă se va urmări ruperea ei înainte de aşternerea geosinteticului; – se vor respecta temperaturile de lucru; – se recomandă ca testul de adezivitate să se verifice în conformitate cu reglementările europene în vigoare, metodologia care va sta la baza acestui test se va elabora ulterior. ART. 60 (1) La controlul execuţiei stratului de acoperire acesta va trebui să îndeplinească caracteristicile stratului bituminos pe care îl reprezintă. (2) Se va proceda la controlul calităţii în conformitate cu prevederile legale pentru execuţia straturilor asfaltice. (3) Se va urmări în mod special realizarea gradului de compactare K = 98% şi absorbţia de apă Abs = max. 2%. CAP. V Recepţia lucrărilor ART. 61 Recepţia lucrărilor se efectuează în două etape: - la terminarea lucrărilor; – recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie. ART. 62 Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează atunci când toate lucrările sunt terminate, la cel puţin o lună de la darea în circulaţie. Comisia de recepţie va examina lucrarea executată faţă de documentaţia tehnică aprobată şi documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei conform prezentului normativ. ART. 63 Evidenţa tuturor verificărilor de la cap. IV face parte din documentaţia de control a recepţiei la terminarea lucrărilor. ART. 64 Eventualele degradări ce apar în termenul de garanţie a lucrărilor executate, precum şi propunerile făcute de comisia de recepţie la terminarea lucrărilor vor fi remediate de constructor pe cheltuiala acestuia, în mod corespunzător şi la termenele stabilite conform normativelor tehnice în vigoare. ART. 65 Recepţia finală se face la expirarea perioadei de garanţie, timp în care se va face verificarea comportării în exploatare a lucrării executate şi se vor remedia eventualele degradări apărute în perioada de garanţie. CAP. VI Norme privind securitatea şi sănătatea în muncă ART. 66 Pe toată perioada de pregătire şi punere în operă a produselor geosintetice se vor respecta următoarele: 1. Montarea geosinteticelor pe teren se va face de echipe specializate, bine instruite, dotate cu echipament corespunzător de protecţie şi conduse de oameni competenţi. 2. Normele specifice de protecţie a muncii pentru exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 357/1998. 3. În timpul montării geosinteticelor se va ţine seama de pericolele ce pot să apară din circulaţia autovehiculelor. În perioada execuţiei lucrărilor se vor respecta prevederile generale din Legea nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, cu modificările şi completările ulterioare. La execuţia lucrărilor se va respecta legislaţia în vigoare privind situaţiile de urgenţă şi apărarea împotriva incendiilor - Legea nr. 307/2006, cu modificările ulterioare. CAP. VII Concluzii ART. 67 Funcţiile pe care le îndeplinesc geosinteticele în straturile rutiere sunt: antifisură, armare şi barieră de umiditate. Ele trebuie să respecte prevederile SR EN 15381:2009 şi ale tuturor reglementărilor în domeniu în vigoare. Geosinteticele se pot folosi astfel: - Geotextilele neţesute împiedică transmiterea fisurilor existente din straturile inferioare în straturile superioare. Acestea, în combinaţie cu un strat de bitum pulverizat pe suprafaţa drumului, au funcţie de etanşare (STR + B). Se recomandă a se utiliza la reabilitarea/modernizarea/ repararea drumurilor cu un trafic de calcul ≤0,3 m.o.s., pe bandă, pentru perioada de perspectivă de 10 ani (DJ; DC; străzi secundare etc.). – Geogrilele servesc pentru armarea asfaltului (R) pe drumuri cu trafic ≥ 0,3 m.o.s., pe bandă, pentru perioada de perspectivă de 10 ani. Ele sunt folosite pentru preluarea încărcărilor din trafic şi contribuie la repartizarea uniformă a acestora pe suprafeţele orizontale. Aşezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (dacă suprafeţele prezintă denivelări) sau conform recomandărilor producătorului. – Geocompozitele antifisură (R + STR + B) sunt combinaţii dintre o grilă (care are funcţia de armare R) şi un geotextil neţesut cu o aderenţă bună la bitum (cu funcţia de reducere a eforturilor, împiedicarea transmiterii fisurilor din stratul inferior în cel superior - STR şi împiedicarea infiltraţiei apei în structura rutieră - B). Aceste materiale pot fi utilizate pentru toate tipurile de lucrări: casete pentru lărgiri, acolo unde produsele pot fi aplicate direct, pe suprafeţe de drumuri fisurate, frezate, pe dale de beton sau pe balast stabilizat cu ciment. Se vor utiliza conform prevederilor proiectelor de execuţie şi în special pe drumurile cu trafic = 1,0 m.o.s., pe bandă, pentru perioada de perspectivă de 10 ani. – Geomembranele (B) se folosesc la straturile rutiere numai în cazuri excepţionale (a se vedea art. 21). Caracteristicile recomandabile pentru geosintetice trebuie să fie următoarele: 1. drumuri cu trafic foarte greu şi excepţional: - rezistenţa la tracţiune (transversală/longitudinală) 100/100 kN/m – rezistenţa la tracţiune la elongaţia de minimum 2% să fie > 22 kN/m 2. drumuri cu trafic greu: - rezistenţa la tracţiune (transversală/longitudinală) min. 50/50 kN/m – rezistenţa la tracţiune la elongaţia de minimum 2% să fie > 11 kN/m 3. drumuri cu trafic mediu, uşor şi foarte uşor: - rezistenţa la tracţiune (transversală/longitudinală) > 7/7 kN/m ANEXA I la normativ Schemă privind adoptarea soluţiei de utilizare a geosinteticelor în structurile rutiere 1. Se vor aprofunda prescripţiile de proiectare (anexa nr. II la normativ). 2. Aprecierea utilităţii prezenţei geosinteticului în structura rutieră (anexa nr. III la normativ) 3. Cum alegem geosinteticul (anexa nr. IV la normativ) 4. Analiză economică a soluţiilor avute în vedere ANEXA II la normativ Prescripţii de proiectare Pentru utilizarea unui material geosintetic într-o structură rutieră se va ţine seama de următoarele elemente principale: 1. starea de degradare a îmbrăcăminţii existente; 2. funcţiile ce vor fi îndeplinite de geosintetic în cadrul stratului asfaltic (tabel 2 din normativ); - geotextil – geogrilă – geocompozit – geomembrană; 3. caracteristicile fizico-mecanice pe tipuri de geosintetice oferite de producător; 4. caracteristicile de referinţă prezentate în tabelul 2 din normativ. ANEXA III la normativ Aprecierea utilităţii prezenţei geosinteticului (în funcţie de cei trei parametrii importanţi) 1. Suprafeţele acoperite cu geosintetic depind de starea de degradare a structurii rutiere existente, determinată conform tabelului 4 din normativ. 2. Calificativul stării de degradare a suportului materialului geosintetic (strat de bază, fundaţie). 3. În cazul în care există cedări în stratul-suport, geosinteticul nu rezolvă problema decât după repararea stratului-suport. 4. Geosinteticul nu este luat în considerare la dimensionarea straturilor de ranforsare. ANEXA IV la normativ Cum alegem geosinteticul În funcţie de scopul urmărit şi de calitatea materialelor se poate opta pentru: 1. Geotextil - în cazul unei suprafeţe stabile, fără deplasări relative verticale; acţionează ca factor de întârziere a transmiterii fisurilor şi element de hidroizolare (prin impregnare cu bitum). 2. Geogrilă - în cazul în care există şi riscul de deplasare verticală relativă mică (între două dale de beton de ciment sau între zone cu rupturi în structura rutieră sau la rosturile de lărgire a părţii carosabile - întârzie transmiterea fisurilor, cât şi apariţia fisurilor noi ca urmare a diferenţelor de capacitate portantă, geogrila ranforsează, armează stratul asfaltic în care se montează). 3. Geocompozit - în cazul în care se urmăresc efectele cumulate ale geotextilului şi geogrilei, se utilizează geocompozitul. 4. Tipul de material ales trebuie să satisfacă condiţiile prezentate în tabelul 1 şi să ţină seama de valoarea traficului aferent drumului respectiv (cap. VII din normativ). 5. Se va analiza oferta privind datele de rezistenţă a geosinteticelor în zona deformaţiilor de 2...3%. 6. Indiferent de tipul de geosintetic folosit, grosimea stratului de acoperire din mixtură asfaltică să fie de minimum 4-5 cm. Se recomandă ca stratul de acoperire să fie de 9-10 cm ca la viitoarea corectare a suprafeţei de circulaţie (frezare etc.), geosinteticul să nu fie deranjat. ANEXA V la normativ Schemă privind utilizarea materialelor geosintetice în structurile rutiere 1. Benzi de lărgire a părţii carosabile 2. Prevenirea deschiderii rostului longitudinal în straturile asfaltice 3. Prevenirea transmiterii fisurilor reflective în straturile de asfalt, în situaţiile: - fisurile şi crăpăturile unei fundaţii din agregate naturale stabilizate cu ciment – fisurile şi crăpăturile din îmbrăcăminţile vechi din beton de ciment 4. Unde aşezăm geosinteticul: A. Benzi de lărgire a părţii carosabile (a se vedea imaginea asociată) B. Rost longitudinal în ax (a se vedea imaginea asociată) C. Prevenirea transmiterii fisurilor reflective în straturile de asfalt nou din straturile de fundaţie (agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici, strat vechi din beton de ciment etc.) - vezi fig. 1 şi 2 din normativ. D. Aşternerea geosinteticelor pe toată suprafaţa asfaltică a) Geosinteticul se va aşeza la nivelul structurii rutiere existente direct pe aceasta sau prin intermediul unui strat de mortar asfaltic de 2 cm grosime ori după cum recomandă producătorul de material geosintetic. b) Dacă peste structura rutieră existentă se aştern trei straturi asfaltice noi, geosinteticul se va aşeza între stratul de legătură şi cel de bază nou. La lucrările care necesită aşezarea geosinteticelor pe două niveluri (autostrăzi, aeroporturi etc.) se recomandă aşezarea primului strat pe suprafaţa structurii existente (cu măsurile necesare) şi cel deal doilea strat de geosintetic la nivelul situat între stratul de legătură şi stratul de bază nou (pentru a întârzia cât mai mult apariţia fisurilor pe noua suprafaţă de rulare). -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
