Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: REGLEMENTARE TEHNICĂ din 24 iulie 2024 Ghid informativ privind stabilirea compoziţiei betonului în funcţie de nivelurile de performanţă ale betonului, indicativ RTC 13-2024

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 24 iulie 2024 Ghid informativ privind stabilirea compoziţiei betonului în funcţie de nivelurile de performanţă ale betonului, indicativ RTC 13-2024

EMITENT: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 774 bis din 7 august 2024

Comenteaza legea

──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 2.748 din 24 iulie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 7 august 2024.
──────────

    CUPRINS
        Introducere
        1 Domeniu de aplicare
        2 Documente de referinţă
        3 Definiţii, simboluri şi prescurtări
        4 Specificaţia betonului
        5 Metoda descriptivă de proiectare a durabilităţii
    5.1 Consideraţii generale
    5.2 Stabilirea caracteristicilor principale ale betonului proaspăt şi întărit
    5.3 Alegerea materialelor componente
        5.3.1 Ciment
        5.3.2 Agregate
        5.3.3 Apă
        5.3.4 Aditivi
        5.3.5 Alte tipuri de materiale

    5.4 Stabilirea parametrilor compoziţiei
        5.4.1 Consideraţii generale
        5.4.2 Raport apa eficace/ ciment A_ef/C
        5.4.3 Dozajul minim de ciment
        5.4.4 Conţinutul minim de aer antrenat

        6 Metode de performanţă a proiectării durabilităţii
    6.1 Consideraţii generale
    6.2 Stabilirea nivelului de performanţă a durabilităţii betonului
    6.3 Clase de rezistenţă la acţiunea mediului ("ERC")

        7 Proiectarea compoziţiei
    7.1 Consideraţii generale
    7.2 Parametrii compoziţiei
        7.2.1 Tipul de ciment
        7.2.2 Tipul/ tipurile de aditiv(i)
        7.2.3 Raportul A_ef/C
        7.2.4 Dozajul de ciment
        7.2.5 Consistenţa betonului
        7.2.6 Cantitatea de apă
        7.2.7 Agregate

    7.3 Calculul componenţilor
    7.4 Efectuarea încercărilor iniţiale şi finalizarea compoziţiei

    8. Evaluarea conformităţii
    8.1 Beton proaspăt
    8.2 Beton întărit

        Anexa A1. Exemple practice de stabilire a compoziţiei betonului şi de verificare a nivelurilor de performanţă ale rezistenţei la compresiune a betonului
        Anexa A2. Exemple practice de determinare a nivelurilor de performanţă a betonului în funcţie de acţiunea mediului. Aplicarea metodei de performanţă la acţiunea de îngheţ-dezgheţ şi la atacul sulfatic, criterii de evaluare.
        A2.1 Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ cu şi fără agenţi de dezgheţare
        A2.1.1 Metoda de referinţă slab test, ST
        A2.1.2 Metoda informativă cube test, CT

        A2.2 Rezistenţa la atac sulfatic
        A2.2.1 Aplicaţie pentru clasa de expunere XA2

        Anexa A3. Exemple practice privind modul de determinare a clasei de rezistenţă a betonului la îngheţ-dezgheţ, la acţiunea carbonatării şi la acţiunea clorurilor.
        A3.1 Determinarea experimentală a clasei de rezistenţă a betonului la îngheţ-dezgheţ
        A3.2. Determinarea experimentală a clasei de rezistenţă la acţiunea carbonatării
        A3.2.1 Determinarea adâncimii de carbonatare a probelor de beton menţinute în camera climatică (încercare de referinţă)
        A3.2.2 Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu pr.EN 1992-1-1
        A3.2.2.1 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1
        A3.2.2.2 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu prEN 1992-1-1

        A3.3 Determinarea experimentală a clasei de rezistenţă a betonului la acţiunea clorurilor
        A3.3.1 Consideraţii generale
        A3.3.2 Determinarea experimentală a coeficientului de migrare
        A3.3.3 Caracteristici ale betoanelor încercate
        A3.3.4 Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii
        A3.3.4.1 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1
        A3.3.4.2 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu prEN 1992-1-1

        Anexa A4. Exemple practice de aplicare a controlului de conformitate pentru caracteristici ale betonului proaspăt şi întărit
        A4.1 Exemple privind aplicarea controlului de conformitate, beton proaspăt, pentru raportul A_ef/C şi tasare
        A4.1.1 Evaluarea conformităţii pentru raportul A_ef/C
        A4.1.2 Evaluarea conformităţii pentru tasare

        A4.2. Exemple de aplicare a criteriilor de conformitate pentru rezistenţa la compresiune
        A4.2.1 Consideraţii generale
        A4.2.2 Metodologia de aplicare a conformităţii betonului produs la staţiile de beton pentru familii de betoane
        A4.2.3 Exemple de aplicare a controlului de conformitate al rezistenţei la compresiune a betonului

    INTRODUCERE
    (1) Prezentul Ghid detaliază reguli conţinute în reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2022" şi prezintă, în principal, aplicaţii având caracter informativ ale unor reguli privind stabilirea compoziţiei în funcţie de nivelurile de performanţă ale betonului pentru structurile turnate in-situ şi structurile prefabricate pentru clădiri şi construcţii inginereşti.
    (2) Prezentul Ghid se aplică în mod obligatoriu împreună cu reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2022", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 53/2023, şi care are ca bază standardul SR EN 206+A2:2021 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate".
    (3) Numerotarea articolelor şi alineatelor la care se face referire în prezentul Ghid, precum şi titlurile articolelor sunt corespondente celor din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, respectiv din standardul SR EN 206+A2:2021 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate".
    (4) Pentru facilitarea înţelegerii şi uşurinţa aplicării, în Ghid se prezintă tabele preluate din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi din standardul SR EN 206+A2:2021, indicându-se numerele corespondente ale acestora din documentele specificate.
    (5) În principal, au făcut obiectul detalierilor şi aplicării, următoarele prevederi şi reguli ale reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022:
    a) stabilirea şi proiectarea compoziţiei betonului;
    b) principii, concepte şi metode referitoare la abordarea descriptivă şi de performanţă a durabilităţii;
    c) clasele de rezistenţă ale betonului la diferite acţiuni ale mediului;
    d) evaluarea conformităţii.

    (6) Pentru aplicarea acestui Ghid se utilizează standardele române, europene şi internaţionale la care se face referinţă (respectiv standardele române identice cu acestea).
    (7) Prezentul Ghid va fi aplicat, în condiţii climatice şi geografice specifice României şi cu niveluri de protecţie stabilite pe baza experienţei actuale naţionale şi internaţionale.
    (8) Prezentul Ghid conţine reguli de utilizare şi pentru materiale componente ale betonului care sunt acoperite de standarde şi agremente tehnice adoptate în România.
    1. DOMENIU DE APLICARE

    (1) Acest Ghid se aplică pentru producerea betonului destinat structurilor turnate in-situ şi structurilor prefabricate pentru clădiri şi construcţii inginereşti, pentru următoarele tipuri de beton:
    a) greu sau de densitate normală;
    b) preparat pe şantier, preparat într-o staţie şi gata de utilizare, respectiv produs într-o fabrică de prefabricate;
    c) compactat, în aşa fel încât cantitatea de aer oclus, alta decât din aerul antrenat, să fie neglijabilă.

    (2) Prezentul Ghid detaliază cerinţe prevăzute în reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2022", în particular pentru:
    a) alegerea materialelor componente;
    b) modul de proiectare a compoziţiei betonului pentru atingerea unor niveluri specifice de performanţă, de exemplu rezistenţa betonului la compresiune, clasele de rezistenţă la acţiunea mediului în principal în funcţie de mediile (clasele) de expunere şi durata de viaţă proiectată a construcţiilor din beton armat;
    c) metodele de proiectare a durabilităţii betonului - metoda descriptivă şi de performanţă;
    d) aplicarea metodelor experimentale pentru determinarea nivelurilor de performanţă necesare, inclusiv încadrarea în diferite clase de rezistenţă la acţiunea mediului, în funcţie de domeniile de utilizare ale betonului încadrat în clase/combinaţii de clase de expunere la acţiunea mediului înconjurător;
    e) aplicarea criteriilor de conformitate şi evaluarea conformităţii pentru diferite caracteristici ale betonului.

    (3) Cerinţe complementare sau diferite pot fi date în alte reglementări tehnice/ standarde europene specifice, de exemplu:
    a) beton rutier sau alte suprafeţe circulabile (de exemplu, îmbrăcăminţi rutiere din beton în conformitate cu SR EN 13877-1 şi SR EN 13877-2);
    b) tehnologii speciale (de exemplu, beton aplicat prin pulverizare (torcretat) în conformitate cu SR EN 14487-1, 2) sau beton semiuscat (de exemplu, pavele în conformitate cu SR EN 1338).

    (4) Cerinţe complementare sau modalităţi diferite de efectuare a încercărilor, sunt necesare, de exemplu pentru:
    a) beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje);
    b) beton predozat;
    c) beton cu dimensiunea D_max inferioară sau egală cu 4 mm (mortar);
    d) beton autocompactant (BAC) ce conţine agregate uşoare sau grele;
    e) beton cu structura deschisă (de exemplu beton drenant);
    f) beton armat dispers cu fibre;
    g) beton cu agregate reciclate;
    h) metode experimentale de aplicare a conceptului coeficientului k pentru adaosuri, zgura de furnal granulată, cenuşă şi silice ultrafină.

    (5) Prezentul Ghid nu se aplică pentru:
    a) beton celular;
    b) beton spumat;
    c) beton uşor cu masă volumică mai mică de 800 kg/mc;
    d) beton refractar.

    (6) Prezentul Ghid nu conţine cerinţe referitoare la sănătate şi securitate, pentru protecţia operatorilor în timpul producţiei, livrării, punerii în operă, tratării şi protecţiei betonului.

    2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

    (1) Documentele de referinţă minim aplicabile cu caracter legislativ sunt prezentate în continuare:
    a) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii;
    c) Regulamentul privind agrementul tehnic în construcţii - Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Documentele prezentate în continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui ghid. Pentru referinţele datate, se aplică numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate, se aplică ultima ediţie a documentului la care se face referire (inclusiv erate şi amendamente), cu excepţia standardelor armonizate, caz în care trebuie aplicată ediţia citată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).

    (3) Acest ghid conţine trimiteri la referinţe datate sau nedatate, prevederi din alte publicaţii. Aceste referinţe sunt citate în locul corespunzător din text şi publicaţiile sunt enumerate mai jos.

    (4) În cazul unei referinţe la un proiect de standard european, prevederile naţionale pot fi aplicate până când acesta este disponibil în forma finală.

    (5) Standardele naţionale de referinţă sunt prezentate în continuare în Tabelul 1.
        Tabelul 1. Standarde de referinţă


┌───┬───────────┬──────────────────────┐
│   │           │Ciment - Partea 1:    │
│   │           │Compoziţie,           │
│1. │SR EN 197-1│specificaţii şi       │
│   │           │criterii de           │
│   │           │conformitate ale      │
│   │           │cimenturilor uzuale   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Ciment. Partea 5:     │
│2. │SR EN 197-5│Ciment Portland       │
│   │           │compozit CEM II/C-M şi│
│   │           │Ciment compozit CEM VI│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Ciment. Partea 6:     │
│3. │SR EN 197-6│Ciment cu materiale de│
│   │           │construcţii reciclate │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │SR EN      │Beton. Specificaţie,  │
│4. │206+A2:2021│performanţă, producţie│
│   │           │şi conformitate       │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│5. │prEN       │Exposure resistance   │
│   │206-100    │classes               │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Apa de preparare      │
│   │           │pentru beton -        │
│   │           │Specificaţii pentru   │
│   │           │prelevare, încercare  │
│   │           │şi evaluare a         │
│6. │SR EN 1008 │aptitudinii de        │
│   │           │utilizare a apei,     │
│   │           │inclusiv a apelor     │
│   │           │recuperate din procese│
│   │           │ale industriei de     │
│   │           │beton, ca apă de      │
│   │           │preparare pentru beton│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │încercări pentru      │
│   │           │determinarea          │
│   │           │caracteristicilor     │
│   │SR EN      │mecanice şi fizice ale│
│7. │1097-6     │agregatelor Partea 6: │
│   │           │Determinarea          │
│   │           │densităţii şi a       │
│   │           │absorbţiei de apă a   │
│   │           │granulelor            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Agenţi activi de      │
│   │           │suprafaţă.            │
│8. │SR EN 1262 │Determinarea valorii  │
│   │           │pH-ului soluţiilor sau│
│   │           │dispersiilor.         │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Pavele de beton.      │
│9. │SR EN 1338 │Condiţii şi metode de │
│   │           │încercări             │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │încercări pentru      │
│   │           │determinarea          │
│   │           │caracteristicilor     │
│   │SR EN      │termice şi de         │
│10.│1367-1     │alterabilitate ale    │
│   │           │agregatelor. Partea 1:│
│   │           │Determinarea          │
│   │           │rezistenţei la        │
│   │           │îngheţ-dezgheţ        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │încercări pentru      │
│   │           │determinarea          │
│   │           │caracteristicilor     │
│11.│SR EN      │termice şi de         │
│   │1367-2     │alterabilitate ale    │
│   │           │agregatelor. Partea 2:│
│   │           │încercarea cu sulfat  │
│   │           │de magneziu           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Eurocod: Bazele       │
│12.│SR EN 1990 │proiectării           │
│   │           │structurilor          │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Eurocod 2: Proiectarea│
│13.│SR EN 1992 │structurilor de beton.│
│   │           │Standard pe părţi     │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Eurocode 2: Design of │
│   │           │concrete structures — │
│   │prEN       │Part 1-1: General     │
│14.│1992-1-1   │rules — Rules for     │
│   │           │buildings, bridges and│
│   │           │civil engineering     │
│   │           │structures            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Proceduri de          │
│   │           │eşantionare pentru    │
│   │           │inspecţia prin        │
│   │SR ISO     │atribute. Partea 1:   │
│15.│2859-1     │Scheme de eşantionare │
│   │           │indexate după nivelul │
│   │           │de calitate acceptabil│
│   │           │(AQL) pentru inspecţia│
│   │           │lot cu lot.           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │SR EN      │încercare pe beton    │
│16.│12350-1    │proaspăt. Partea 1:   │
│   │           │Eşantionare           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │SR EN      │Încercare pe beton    │
│17.│12350-2    │proaspăt. Partea 2:   │
│   │           │Încercare de tasare   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │SR EN      │Încercare pe beton    │
│18.│12350-3    │proaspăt. Partea 3:   │
│   │           │Încercare Vebe        │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Încercare pe beton    │
│   │SR EN      │întărit. Partea 1:    │
│19.│12390-1    │Formă, dimensiuni şi  │
│   │           │alte cerinţe pentru   │
│   │           │epruvete şi tipare    │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Încercare pe beton    │
│   │           │întărit. Partea 2:    │
│20.│SR EN      │Pregătirea şi         │
│   │12390-2    │păstrarea epruvetelor │
│   │           │pentru încercări de   │
│   │           │rezistenţă            │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Încercare pe beton    │
│   │SR EN      │întărit. Partea 3:    │
│21.│12390-3    │Rezistenţa la         │
│   │           │compresiune a         │
│   │           │epruvetelor           │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Încercare pe beton    │
│   │           │întărit. Partea 9:    │
│22.│SR CEN/TS  │Rezistenţă la         │
│   │12390-9    │îngheţ-dezgheţ cu     │
│   │           │ajutorul sărurilor de │
│   │           │dezgheţare. Exfoliere │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │încercări pe beton    │
│   │           │întărit. Partea 10:   │
│   │           │Determinarea          │
│23.│SR EN      │rezistenţei la        │
│   │12390-10   │carbonatare a         │
│   │           │betonului la          │
│   │           │nivelurile atmosferice│
│   │           │de dioxid de carbon   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Încercări pe beton    │
│   │           │întărit. Partea 11:   │
│24.│SR EN      │Determinarea          │
│   │12390-11   │rezistenţei betonului │
│   │           │la cloruri, difuzie   │
│   │           │unidirecţională       │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Încercări pe beton    │
│   │           │întărit. Partea 12:   │
│   │SR EN      │Determinarea          │
│25.│12390-12   │rezistenţei la        │
│   │           │carbonatare a         │
│   │           │betonului. Metoda de  │
│   │           │carbonatare accelerată│
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Încercări pe beton    │
│   │SR EN      │întărit — Partea 18:  │
│26.│12390-18   │Determinarea          │
│   │           │coeficientului de     │
│   │           │migrare a clorurilor  │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│27.│SR EN 12620│Agregate pentru beton │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│28.│SR EN 13670│Execuţia structurilor │
│   │           │de beton.             │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │SR EN      │Îmbrăcăminţi rutiere  │
│29.│13877-1    │de beton. Partea 1:   │
│   │           │Materiale             │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Îmbrăcăminţi rutiere  │
│   │           │de beton. Partea 2:   │
│30.│SR EN      │Caracteristici        │
│   │13877-2    │funcţionale pentru    │
│   │           │îmbrăcăminţile rutiere│
│   │           │de beton              │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Metode de încercare   │
│31.│SR CR 13902│pentru determinarea   │
│   │           │raportului apă/ciment │
│   │           │în betonul proaspăt   │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Ciment. Compoziţie,   │
│   │           │specificaţii şi       │
│   │           │criterii de           │
│32.│SR EN 14216│conformitate ale      │
│   │           │cimenturilor speciale │
│   │           │cu căldură de         │
│   │           │hidratare foarte      │
│   │           │redusă                │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │           │Beton pulverizat.     │
│33.│SR EN      │Partea 1: Definiţii,  │
│   │14487-1    │specificaţii şi       │
│   │           │conformitate          │
├───┼───────────┼──────────────────────┤
│   │SR EN      │Beton care se aplică  │
│34.│14487-2    │prin pulverizare.     │
│   │           │Partea 2: Executare   │
└───┴───────────┴──────────────────────┘

    (6) Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele şi eratele publicate de către organismul naţional de standardizare.

    (7) Reglementările tehnice şi cercetările prenormative de referinţă sunt prezentate în continuare în Tabelul 1a.
        Tabelul 1a. Reglementările tehnice şi cercetările prenormative de referinţă


┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Reglementare tehnică/ cercetare  │
│crt.│prenormativă                     │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Normativ pentru producerea       │
│    │betonului şi executarea          │
│    │lucrărilor din beton, beton armat│
│    │şi beton precomprimat. Partea 1: │
│1.  │Producerea betonului, indicativ  │
│    │NE 012/1-2022, aprobat prin      │
│    │Ordinul ministrului dezvoltării, │
│    │lucrărilor publice şi            │
│    │administraţiei nr. 53/2023       │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Normativ pentru producerea şi    │
│    │executarea lucrărilor din beton, │
│    │beton armat şi beton             │
│    │precomprimat. Partea 2:          │
│2.  │Executarea lucrărilor din beton, │
│    │indicativ NE 012/2-2022, aprobat │
│    │prin Ordinul ministrului         │
│    │dezvoltării, lucrărilor publice  │
│    │şi administraţiei nr. 48/2023    │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Normativ privind calculul        │
│    │termotehnic al elementelor de    │
│    │construcţie a clădirilor,        │
│3.  │indicativ C107/3-2005, aprobat   │
│    │prin Ordinul ministrului         │
│    │transporturilor, construcţiilor  │
│    │şi turismului nr. 2055/2005      │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Normativ pentru protecţia        │
│    │anticorozivă a elementelor din   │
│    │beton ale suprastructurilor      │
│    │podurilor expuse factorilor      │
│    │climatici, noxelor şi acţiunii   │
│4.  │fondanţilor chimici utilizaţi pe │
│    │timp de iarnă, indicativ CD      │
│    │139-2002, aprobat prin Decizia   │
│    │directorului Administraţiei      │
│    │Naţionale a Drumurilor nr. 240/  │
│    │2002                             │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Cercetare prenormativă -         │
│    │Stabilirea, în funcţie de        │
│    │domeniul de utilizare, a         │
│5.  │cerinţelor pentru                │
│    │caracteristicile betonului       │
│    │determinate prin aplicarea       │
│    │standardelor europene armonizate.│
│    │Metode bazate pe încercări       │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Procedura privind controlul de   │
│    │stat la producerea şi livrarea   │
│    │betonului, indicativ PCC 022/    │
│    │2008, aprobată prin Ordinul      │
│6.  │ministrului dezvoltării,         │
│    │lucrărilor publice şi locuinţelor│
│    │şi al şefului Cancelariei        │
│    │Primului-Ministru nr. 1392/2815/ │
│    │D.M./2008, cu modificările şi    │
│    │completările ulterioare          │
├────┼─────────────────────────────────┤
│    │Ghid de proiectare pentru        │
│    │controlul fisurii elementelor    │
│    │masive şi pereţilor structurali  │
│    │de beton armat datorită          │
│7.  │contracţiei împiedicate,         │
│    │indicativ GP 115 - 2011, aprobată│
│    │prin Ordinul ministrului         │
│    │dezvoltării regionale şi         │
│    │turismului nr. 212/2012          │
└────┴─────────────────────────────────┘

    (8) Reglementările tehnice de referinţă citate în acest Ghid se consultă împreună cu lista documentelor normative, aflate în vigoare şi publicată de către autorităţile de reglementare de resort.

    3. DEFINIŢII, SIMBOLURI ŞI PRESCURTĂRI

    (1) În acest Ghid se utilizează termenii şi definiţiile, simbolurile şi prescurtările din SR EN 206, articolul 3, precum şi din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, articolul 3.

    4. SPECIFICAŢIA BETONULUI

    (1) În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi SR EN 206 specificaţia tehnică a betonului este întocmită de un elaborator de specificaţie care este responsabil pentru aceasta, în conformitate cu art. 6 din aceste documente, iar producătorul este responsabil pentru controlul conformităţii şi al producţiei betonului specificat. În general, elaboratorul de specificaţii este proiectantul.

    (2) În cele mai multe cazuri, betonul este definit a fi un beton cu proprietăţi specificate, ale cărui proprietăţi şi caracteristici sunt precizate (comunicate) producătorului de beton care devine responsabil de furnizarea unui beton care satisface aceste proprietăţi sau caracteristici suplimentare. A doua categorie este cea a betoanelor cu compoziţie prescrisă în care materialele componente şi compoziţia sunt specificate producătorului care devine responsabil pentru furnizarea unui beton care să respecte compoziţia prescrisă. Categoria betoanelor cu compoziţie specificată printr-un standard nu face obiectul acestui ghid.

    (3) La paragraful 6.2.2 al standardului SR EN 206 se prezintă cerinţele de bază care trebuie să cuprindă specificaţia betonului, în general fiind cerinţe de bază legate de rezistenţa la compresiune, clasa de expunere, conţinutul de cloruri etc. În ceea ce priveşte cerinţa legată de D_sup. şi D_inf. se vor face anumite precizări suplimentare. Dimensiunea maximă a agregatelor se specifică în funcţie de distanţa dintre armături şi dimensiunea minimă a secţiunii elementelor fiind necesară verificarea şi a posibilităţii de pompare, unde este cazul. Aceasta este notată cu dg în SR EN 1992-1-1, iar în SR EN 206 este notată cu D_sup. şi este definită ca fiind cea mai mare valoare declarată a lui D pentru agregatele cu dimensiunea cea mai mare utilizată efectiv în beton. În SR EN 1992-1-1 modelul de calcul la forţa tăietoare ţine seama de dimensiunea agregatelor şi rezistenţa lor, prin aşa zisul fenomen de "interlock" (forţa tăietoare preluată de-a lungul fisurii). În consecinţă în SR EN 206 se defineşte valoarea lui D_inf. ca fiind cea mai mică valoare a lui D care poate fi folosită ca dimensiune maximă a agregatelor în reţetă. În prezent nu se prezintă nicio propunere în SR EN 1992-1-1 privind o valoare recomandată pentru D_inf. Totuşi numeroase cercetări experimentale au indicat că o valoare a lui D_inf. de 16 mm poate asigura fenomenul de "interlock". Producătorul de beton este liber să aleagă pentru dimensiunea maximă a agregatelor raportul dintre fracţiunile D_inf. / D_sup. sau oricare mărime dintre acestea şi să o considere ca valoare declarată pentru dimensiunea cea mai mare utilizată efectiv în beton, D_max.. În consecinţă, D_sup. şi D_inf. prezintă semnificaţie numai pentru elaboratorul de specificaţie, iar valoarea D_max. pentru producător. În cazul în care elaboratorul de specificaţie nu declară valoarea lui D_inf., D_max. va avea valoarea lui D_sup. De exemplu, în cazul în care D_sup. = 32 mm şi D_inf. = 8 mm, producătorul va folosi o fracţiune cuprinsă între D/32 şi D/8, şi va declara valoarea D ca fiind valoarea maximă a mărimii selectate, D_max.

    (4) Notarea betonului cu proprietăţi specificate se efectuează în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE012/1-2022 şi SR EN 206, având în vedere caracteristici ale betonului proaspăt şi întărit, precum şi mediul în care va fi expus, de exemplu:
        NE012/1 C30/37 XC4/XF1 D_sup = 32 D_inf = 16 C1 0,20 S3 (se menţionează clasa de tasare sau valoarea ţintă pentru betonul gata de utilizare şi betonul de şantier), în care:
        ● NE012/1 - referinţă la normativ;
        ● C30/37 - clasa de rezistenţă la compresiune (Tabelul 12 din SR EN 206 şi Tabelul 7 din prezentul Ghid);
        ● XC4/XF1 - combinaţii de clase de expunere, XC4 - coroziune datorată carbonatării, alternanţa umiditate - uscare şi XF1 - atac de îngheţ- dezgheţ fără agenţi de dezgheţare, saturaţie moderată cu apă (Tabelele 1 şi 1a din NE 012/1, Tabelele 2 şi 2a din prezentul Ghid);
        ● D_sup=32mm, D_inf=16mm - dimensiuni ale agregatelor în funcţie de care se alege D_max. (a se vedea (3));
        ● C1 0,20 - conţinutul maxim de cloruri, definit în Tabelul 15 din SR EN 206;
        ● S3 - clasa de consistenţă prin tasare (Tabelul 3 din SR EN 206 şi Tabelul 5 din prezentul Ghid) aşa cum este definită la punctul 4.2.1 din SR EN 206.
        ● dacă producătorul de beton doreşte să adauge la notaţia betonului diferite alte elemente de codificare, acest lucru este posibil cu explicarea codurilor folosite, de exemplu "a" pentru aer antrenat.

    (5) Având în vedere că cerinţele referitoare la clasele de expunere sunt date prin valori limită pentru compoziţia betonului şi prin clase minime de rezistenţă la compresiune, clasa de rezistenţă trebuie să fie specificată întotdeauna ca având cel puţin valoarea minimă corespunzătoare unei anumite clase/combinaţii de clase de expunere în conformitate cu Tabelele 3 şi 4 din prezentul Ghid, respectiv F1.1 şi F1.2 din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.

    5. METODA DESCRIPTIVĂ DE PROIECTARE A DURABILITĂŢII
    5.1. Consideraţii generale

    (1) În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ Normativul NE 012/1-2022, pentru asigurarea durabilităţii betonului pot fi aplicate două metode, o metodă descriptivă (A) sau o metodă de performanţă (B). În Figura 5.1 se prezintă schema de aplicare a celor două metode, precum şi capitolele, respectiv Anexele în care este detaliată aplicarea acestora. Metoda de performanţă este prezentată în capitolul 6 al Ghidului. (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 5.1. Metode de proiectare a durabilităţii

    (2) În conformitate cu pct. 5.2.1 din SR EN 206, compoziţia betonului şi materialele componente vor fi selectate pentru a satisface cerinţele specificate pentru betonul proaspăt şi întărit, mai ales consistenţa, rezistenţa şi durabilitatea, luând în considerare metoda de punere în operă a betonului.

    (3) Valorile şi cerinţele referitoare la compoziţia betonului, clasa minimă de rezistenţă la compresiune, raport A_ef/C*1 maxim, dozajul minim de ciment, conţinutul minim de aer antrenat, când este cazul, precum şi altele, sunt menţionate în Tabelele 3 şi 4 din prezentul Ghid în funcţie de clasele/combinaţiile de clase de expunere din Tabelele 2 şi 2a prezentate în continuare. Trebuie înţeles că valorile şi cerinţele reglementate trebuie respectate integral şi nu selectiv, intrând în sarcina elaboratorului specificaţiei menţionarea lor completă în documentaţii (proiecte).
        *1 Raportul de masă dintre cantitatea de apa eficace şi dozajul de ciment din betonul proaspăt
        Tabelul 2. Clase de expunere


┌─────────┬────────────┬───────────────┐
│         │            │Exemple        │
│         │Descrierea  │informative    │
│Denumirea│mediului    │ilustrând      │
│clasei   │înconjurător│alegerea       │
│         │            │claselor de    │
│         │            │expunere       │
├─────────┴────────────┴───────────────┤
│1. Niciun risc de coroziune sau atac  │
├─────────┬────────────┬───────────────┤
│         │Beton simplu│               │
│         │şi fără     │               │
│         │piese       │               │
│         │metalice    │               │
│         │înglobate.  │               │
│         │Toate       │               │
│         │expunerile, │Beton la       │
│         │cu excepţia │interiorul     │
│         │cazurilor de│clădirilor unde│
│X0       │îngheţ-     │conţinutul de  │
│         │dezgheţ, de │umiditate al   │
│         │abraziune şi│aerului ambiant│
│         │de atac     │este foarte    │
│         │chimic.     │redus.         │
│         │Pentru beton│               │
│         │armat sau cu│               │
│         │piese       │               │
│         │metalice    │               │
│         │înglobate:  │               │
│         │Foarte uscat│               │
├─────────┴────────────┴───────────────┤
│2. Coroziunea datorată carbonatării   │
├──────────────────────────────────────┤
│Când betonul care conţine armături sau│
│piese metalice înglobate, este expus  │
│la aer şi umiditate, expunerea este   │
│clasificată în modul următor:         │
│Notă: Condiţiile de umiditate luate în│
│considerare sunt cele din betonul ce  │
│acoperă armăturile sau piesele        │
│metalice înglobate, dar în numeroase  │
│cazuri, această umiditate poate fi    │
│considerată că reflectă umiditatea    │
│ambiantă. În acest caz, o clasificare │
│fondată pe diferite medii ambiante    │
│poate fi acceptabilă. Situaţia nu     │
│poate fi aceeaşi dacă există o barieră│
│între beton şi mediul său înconjurător│
│(acoperirea betonului cu un material  │
│de protecţie).                        │
├─────────┬────────────┬───────────────┤
│         │            │Beton în       │
│         │            │interiorul     │
│         │            │clădirilor unde│
│         │            │gradul de      │
│         │            │umiditate a    │
│         │            │mediului       │
│         │Uscat sau   │ambiant este   │
│XC1      │permanent   │redus (inclusiv│
│         │umed        │bucătăriile,   │
│         │            │băile şi       │
│         │            │spălătoriile   │
│         │            │clădirilor de  │
│         │            │locuit).       │
│         │            │Beton imersat  │
│         │            │permanent în   │
│         │            │apă.           │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Suprafeţe de   │
│         │            │beton în       │
│         │            │contact cu apa │
│         │Umed,       │pe termen lung │
│XC2      │rareori     │(de exemplu    │
│         │uscat       │elemente ale   │
│         │            │rezervoarelor  │
│         │            │de apă).       │
│         │            │Un mare număr  │
│         │            │de fundaţii.   │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Beton în       │
│         │            │interiorul     │
│         │            │clădirilor unde│
│         │            │umiditatea     │
│         │            │mediului       │
│         │            │ambiant este   │
│         │            │medie sau      │
│         │            │ridicată       │
│         │            │(bucătării,    │
│         │            │băi, spălătorii│
│         │            │profesionale   │
│         │Umiditate   │altele decât   │
│XC3      │moderată    │cele ale       │
│         │            │clădirilor de  │
│         │            │locuit). Beton │
│         │            │la exterior,   │
│         │            │însă la adăpost│
│         │            │de intemperii  │
│         │            │(elemente la   │
│         │            │care aerul din │
│         │            │exterior are   │
│         │            │acces constant │
│         │            │sau des, de    │
│         │            │exemplu: hale  │
│         │            │deschise).     │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Suprafeţe      │
│         │            │supuse         │
│         │            │contactului cu │
│         │            │apa, dar care  │
│         │Alternanţă  │nu intră în    │
│XC4      │umiditate - │clasa de       │
│         │uscare      │expunere XC2   │
│         │            │(elemente      │
│         │            │exterioare     │
│         │            │expuse         │
│         │            │intemperiilor).│
├─────────┴────────────┴───────────────┤
│3. Coroziunea datorată clorurilor     │
│având altă origine decât cea marină   │
├──────────────────────────────────────┤
│Când betonul care conţine armături sau│
│piese metalice înglobate, este în     │
│contact cu apa având altă origine     │
│decât cea marină, conţinând cloruri,  │
│inclusiv din sărurile pentru          │
│dezgheţare, clasele de expunere sunt  │
│după cum urmează:                     │
│Notă: În ceea ce priveşte condiţiile  │
│de umiditate, a se vedea secţiunea 2  │
│din acest tabel.                      │
├─────────┬────────────┬───────────────┤
│         │            │Suprafeţe de   │
│         │            │beton expuse la│
│         │            │cloruri        │
│         │            │transportate de│
│         │            │curenţi de aer │
│         │            │(de exemplu    │
│         │            │suprafeţele    │
│         │Umiditate   │expuse         │
│XD1      │moderată    │agenţilor de   │
│         │            │dezgheţare de  │
│         │            │pe suprafaţa   │
│         │            │carosabilă,    │
│         │            │pulverizaţi şi │
│         │            │transportaţi de│
│         │            │curenţii de    │
│         │            │aer, la garaje │
│         │            │etc.).         │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Piscine,       │
│         │            │rezervoare.    │
│         │Umed, rar   │Beton expus    │
│XD2      │uscat       │apelor         │
│         │            │industriale    │
│         │            │conţinând      │
│         │            │cloruri.       │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Elemente ale   │
│         │            │podurilor,     │
│         │            │ziduri de      │
│         │            │sprijin, expuse│
│         │Alternanţă  │stropirii apei │
│XD3      │umiditate - │conţinând      │
│         │uscare      │cloruri.       │
│         │            │Şosele, dalele │
│         │            │parcajelor de  │
│         │            │staţionare a   │
│         │            │vehiculelor.   │
└─────────┴────────────┴───────────────┘

Tabelul 2. Continuare


┌─────────┬────────────┬───────────────┐
│         │            │Exemple        │
│         │Descrierea  │informative    │
│Denumirea│mediului    │ilustrând      │
│clasei   │înconjurător│alegerea       │
│         │            │claselor de    │
│         │            │expunere       │
├─────────┴────────────┴───────────────┤
│4. Coroziunea datorată clorurilor din │
│apa de mare                           │
├──────────────────────────────────────┤
│Când betonul care conţine armături sau│
│piese metalice înglobate, este pus în │
│contact cu cloruri din apa de mare,   │
│sau expus acţiunii aerului ce         │
│vehiculează săruri marine, clasele de │
│expunere sunt următoarele:            │
├─────────┬────────────┬───────────────┤
│         │            │Structuri pe,  │
│         │            │sau în         │
│         │Expunere la │apropierea     │
│         │aerul ce    │litoralului    │
│         │vehiculează │(agresivitatea │
│         │săruri      │atmosferică    │
│XS1      │marine, însă│marină         │
│         │nu sunt în  │acţionează     │
│         │contact     │asupra         │
│         │direct cu   │construcţiilor │
│         │apa de mare │din beton,     │
│         │            │beton armat pe │
│         │            │o distanţă de 5│
│         │            │km de ţărm).   │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │Imersate în │Elemente de    │
│XS2      │permanenţă  │structuri      │
│         │            │marine.        │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │Zone de     │               │
│         │variaţie a  │               │
│         │nivelului   │Elemente de    │
│XS3      │mării, zone │structuri      │
│         │supuse      │marine.        │
│         │stropirii   │               │
│         │sau ceţii   │               │
├─────────┴────────────┴───────────────┤
│5. Atac din îngheţ-dezgheţ cu sau fără│
│agenţi de dezgheţare                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Când betonul este supus la un atac    │
│semnificativ datorat ciclurilor de    │
│îngheţ-dezgheţ, atunci când este umed,│
│clasele de expunere sunt următoarele: │
├─────────┬────────────┬───────────────┤
│         │Saturaţie   │Suprafeţe      │
│         │moderată cu │verticale ale  │
│XF1      │apă fără    │betonului      │
│         │agenţi de   │expuse la      │
│         │dezgheţare  │ploaie şi la   │
│         │            │îngheţ.        │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Suprafeţe      │
│         │            │verticale ale  │
│         │            │betonului din  │
│         │Saturaţie   │lucrări rutiere│
│         │moderată cu │expuse la      │
│XF2      │apă, cu     │îngheţ şi      │
│         │agenţi de   │curenţilor de  │
│         │dezgheţare  │aer ce         │
│         │            │vehiculează    │
│         │            │agenţi de      │
│         │            │dezgheţare.    │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │Saturaţie   │Suprafeţe      │
│         │puternică cu│orizontale ale │
│XF3      │apă, fără   │betonului      │
│         │agenţi de   │expuse la      │
│         │dezgheţare  │ploaie şi la   │
│         │            │îngheţ.        │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Şosele şi      │
│         │            │tabliere de pod│
│         │            │expuse la      │
│         │            │agenţi de      │
│         │            │dezgheţare.    │
│         │            │Suprafeţele    │
│         │Saturaţie   │verticale ale  │
│         │puternică cu│betonului      │
│         │apă, cu     │expuse la      │
│         │agenţi de   │îngheţ şi      │
│XF4      │dezgheţare  │supuse direct  │
│         │sau apă de  │stropirii cu   │
│         │mare/ape    │agenţi de      │
│         │naturale    │dezgheţare.    │
│         │conţinând   │Zonele         │
│         │cloruri     │structurilor   │
│         │            │marine expuse  │
│         │            │la îngheţ şi   │
│         │            │supuse         │
│         │            │stropirii cu   │
│         │            │agenţi de      │
│         │            │dezgheţare     │
├─────────┴────────────┴───────────────┤
│6. Atac chimic                        │
├──────────────────────────────────────┤
│Când betonul este expus la atac       │
│chimic, care survine din soluri       │
│naturale, ape de suprafaţă şi ape     │
│subterane, clasificarea se face după  │
│cum se indică în Tabelul 21).         │
│Clasificarea apelor de mare depinde de│
│localizarea geografică, în consecinţă │
│se aplică clasificarea valabilă pe    │
│locul de utilizare a betonului.       │
├─────────┬────────────┬───────────────┤
│         │Mediu       │               │
│         │înconjurător│               │
│         │cu          │               │
│         │agresivitate│               │
│XA1      │chimică     │               │
│         │slabă,      │               │
│         │conform     │               │
│         │Tabelului   │               │
│         │2*1)        │               │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │Mediu       │               │
│         │înconjurător│               │
│         │cu          │               │
│         │agresivitate│               │
│XA2      │chimică     │               │
│         │moderată,   │               │
│         │conform     │               │
│         │Tabelului   │               │
│         │2*1)        │               │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │Mediu       │               │
│         │înconjurător│               │
│         │cu          │               │
│         │agresivitate│               │
│XA3      │chimică     │               │
│         │intensă,    │               │
│         │conform     │               │
│         │Tabelului   │               │
│         │2*1)        │               │
├─────────┴────────────┴───────────────┤
│7. Solicitarea mecanică a betonului   │
│prin uzură                            │
├──────────────────────────────────────┤
│Dacă betonul este supus unor          │
│solicitări mecanice care produc uzura │
│acestuia, atunci acest tip de expunere│
│poate fi clasificat după cum urmează: │
├─────────┬────────────┬───────────────┤
│         │            │Elemente din   │
│         │Solicitare  │incinte supuse │
│XM1      │moderată de │la circulaţia  │
│         │uzură       │vehiculelor    │
│         │            │echipate cu    │
│         │            │anvelope.      │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Elemente din   │
│         │            │incinte        │
│         │            │industriale    │
│         │Solicitare  │supuse la      │
│XM2      │intensă de  │circulaţia     │
│         │uzură       │stivuitoarelor │
│         │            │echipate cu    │
│         │            │anvelope sau   │
│         │            │bandaje de     │
│         │            │cauciuc.       │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│         │            │Elemente din   │
│         │            │incinte        │
│         │            │industriale    │
│         │            │supuse la      │
│         │Solicitare  │circulaţia     │
│XM3      │foarte      │stivuitoarelor │
│         │intensă de  │echipate cu    │
│         │uzură       │bandaje de     │
│         │            │elastomeri/    │
│         │            │metalice sau   │
│         │            │maşini cu      │
│         │            │şenile.        │
└─────────┴────────────┴───────────────┘

        Nota 1: Tabelul 2 din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022
        Nota 2: Betonul poate fi supus la mai multe din acţiunile descrise în Tabelul 2, în acest caz, condiţiile de mediu înconjurător la care el este supus, pot fi exprimate sub formă de combinaţii de clase de expunere. În Tabelul 2a se prezintă exemple de astfel de combinaţii. Părţile unui anumit element structural pot fi expuse la diferite acţiuni de mediu.

        Tabelul 2a. Combinaţii de clase de expunere


┌──────────────────────────────┬───────────────────────┐
│Expunere                      │Combinaţii de clase de │
│                              │expunere               │
├──────────────┬───────────────┼───────┬───────────────┤
│Descriere     │Exemple        │BNA *1)│BA *2) / BP *3)│
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────────────┤
│              │Interiorul     │       │               │
│              │clădirilor cu  │       │               │
│              │destinaţie de  │X0     │XC1            │
│              │locuit sau     │       │               │
│              │birouri        │       │               │
│La interior   ├───────────────┼───────┼───────────────┤
│              │Plăcile        │       │               │
│              │planşeelor     │       │               │
│              │parcajelor     │       │XC4, XD3, XM1  │
│              │subterane în   │       │               │
│              │centre         │       │               │
│              │comerciale     │       │               │
├──────────────┴───────────────┴───────┴───────────────┤
│La exterior                                           │
├──────────────┬───────────────┬───────┬───────────────┤
│              │Fundaţii sub   │       │               │
│Fără îngheţ   │nivelul de     │X0     │XC2            │
│              │îngheţ         │       │               │
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────────────┤
│Cu îngheţ dar │Garaje deschise│       │               │
│fără contact  │acoperite,     │XF1    │XC3+XF1        │
│cu ploaia     │pasaje etc.    │       │               │
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────────────┤
│Îngheţ şi     │Elemente       │       │               │
│contact cu    │exterioare     │XF1    │XC4+XF1        │
│ploaia        │expuse la      │       │               │
│              │ploaie.        │       │               │
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────────────┤
│              │Elemente ale   │       │               │
│              │infrastructurii│XM2+XF4│XM2+XD3+XF4+XC4│
│Îngheţ-dezgheţ│rutiere        │       │               │
│cu agenţi de  │orizontale.    │       │               │
│dezgheţare    ├───────────────┼───────┼───────────────┤
│              │Verticale (în  │       │               │
│              │zona de        │XF4    │XF4+XD3+XC4    │
│              │stropire).     │       │               │
├──────────────┴───────────────┴───────┴───────────────┤
│Mediu marin                                           │
├──────────────────────────────────────────────────────┤
│Fără contact cu apa de mare (aerul marin până la 5 km │
│de coastă)                                            │
├──────────────┬───────────────┬───────┬───────────────┤
│              │Elemente       │       │               │
│              │exterioare ale │       │               │
│Cu îngheţ     │construcţiilor │XF2    │XC4+ XS1+ XF2  │
│              │expuse ploii în│       │               │
│              │zonele         │       │               │
│              │litorale.      │       │               │
├──────────────┴───────────────┴───────┴───────────────┤
│În contact cu apa de mare                             │
├──────────────┬───────────────┬───────┬───────────────┤
│              │Elemente       │XA1    │XC1+XS2+XA1    │
│Imersate      │structurale sub│(XA2)  │(XA2)          │
│              │apă.           │       │               │
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────────────┤
│Elemente      │Pereţii        │XF4+XA2│XC4+XS3+XF4+XA2│
│supuse        │cheiurilor.    │(XA1)  │(XA1)          │
│stropirii     │               │       │               │
├──────────────┴───────────────┴───────┴───────────────┤
│Note:                                                 │
│*1) Beton nearmat                                     │
│*2) Beton armat                                       │
│*3) Beton precomprimat                                │
└──────────────────────────────────────────────────────┘

Tabelul 3. Valorile limită pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere X0, XC, XD şi XS


┌──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│          │Clasele de expunere                                            │
│          ├─────────┬───────────────────┬─────────────────────────────────┤
│          │         │                   │Coroziunea oţelului beton        │
│          │Niciun   │                   │datorată clorurilor              │
│          │risc de  │Coroziunea oţelului├──────────────┬──────────────────┤
│          │coroziune│beton indusă prin  │Cloruri din   │                  │
│          │sau atac │carbonatare        │alte surse    │Cloruri din apa de│
│          │chimic   │                   │decât apa de  │mare              │
│          │         │                   │mare          │                  │
│          ├─────────┼────┬────┬────┬────┼────┬────┬────┼────┬──────┬──────┤
│          │X0       │XC1 │XC2 │XC3 │XC4 │XD1 │XD2 │XD3 │XS1 │XS2   │XS3   │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┤
│Raport    │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
│maxim apă │-        │0,65│0,60│0,55│0,50│0,55│0,50│0,45│0,50│0,45  │0,45  │
│/ciment   │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
│*b)       │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┤
│Clasa     │         │C20/│C25/│C30/│C30/│C30/│C30/│C35/│C35/│      │      │
│minimă de │C12/15   │25  │30  │37  │37  │37  │37  │45  │45  │C35/45│C35/45│
│rezistenţă│         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┤
│Dozaj     │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
│minim de  │-        │260 │280 │280 │300 │300 │300 │320 │300 │320*a)│340*a)│
│ciment (kg│         │    │    │    │    │    │*a) │*a) │    │      │      │
│/mc)      │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┤
│Conţinut  │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
│minim de  │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
│aer       │-        │-   │-   │-   │-   │-   │-   │-   │-   │-     │-     │
│antrenat  │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
│(%)       │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────┼──────┤
│Alte      │-        │-   │-   │-   │-   │-   │-   │-   │-   │-     │-     │
│condiţii  │         │    │    │    │    │    │    │    │    │      │      │
├──────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴──────┴──────┤
│*a) Pentru elemente masive (conform definiţiei de la art.3.1.4.5 din NE   │
│012/1) se foloseşte un ciment cu căldură de hidratare redusă LH.          │
│*b) Se consideră apa eficace (a se vedea definiţia dată în SR EN 206 la   │
│pct. 3.1.3.4).                                                            │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    (4) Valoarea dozajului de ciment prezentată în Tabelele 3 şi 4 este cea minimă şi nu există întotdeauna o relaţie directă între prevederea acestui dozaj şi obţinerea rezistenţei corespunzătoare clasei de rezistenţă minimă indicată în aceste tabele, fiind în cele mai multe cazuri, necesară majorarea acestuia pentru clasele de consistenţă şi procedeele tehnologice de punere în operă uzual folosite pentru lucrări de construcţii. Dimensiunea maximă considerată pentru aceste dozaje este 20...32 mm (art. 2 Anexa F din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022).

    (5) Valorile prezentate în Tabelele 3 şi 4 se referă la asigurarea unei durate de viaţă proiectate de 50 de ani pentru o structură. În cazul necesităţii asigurării unei durate mai mari, de exemplu 100 de ani, se recomandă aplicarea metodelor de performanţă pentru asigurarea durabilităţii betonului, metode care fac legătura între clasele de rezistenţă la acţiunea mediului, clasele de expunere şi prevederea unei anumite grosimi şi calităţi*2 a stratului de acoperire cu beton a armăturilor. În abordarea actuală din SR EN 1992-1-1 singura măsură aplicabilă, şi aceasta numai în cazul coroziunii, este majorarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii cu 10 mm în cazul trecerii de la o durată de viaţă de 50 de ani la 100 de ani, indiferent de clasa de expunere, dar cu respectarea unor clase minime de rezistenţă la compresiune a betonului în funcţie de clasa de expunere, prin majorarea clasei structurale cu două clase, pentru construcţiile obişnuite, de la S4 la S6.
        * 2 Tratarea şi protecţia betonului se vor efectua în conformitate cu SR EN 13670 şi reglementarea tehnică indicativ NE 012/2 -2022
        Tabelul 4. Valorile limită pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere XF, XA şi XM


┌──────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│          │Clasele de expunere                                             │
│          ├─────────────────────────────┬──────────────┬───────────────────┤
│          │Atac îngheţ-dezgheţ          │Atac chimic   │Atac mecanic       │
│          ├────┬─────────┬─────────┬────┼────┬────┬────┼────┬─────────┬────┤
│          │XF1 │XF2      │XF3      │XF4 │XA1 │XA2c│XA3c│XM1 │XM2      │XM3 │
├──────────┼────┼────┬────┼────┬────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┬────┼────┤
│Raport    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
│maxim apă │0,50│0,55│0,50│0,50│0,50│0,45│0,55│0,50│0,45│0,55│0,55│0,45│0,45│
│/ciment   │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
│*e)       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Clasa     │C30/│C30/│C35/│C30/│C35/│C30/│C30/│C35/│C35/│C30/│C30/│C35/│C35/│
│minimă de │37  │37  │45  │37  │45  │37  │37  │45  │45  │37  │37  │45  │45  │
│rezistenţă│    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Dozaj     │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
│minim de  │300 │300 │320 │320 │320 │340 │300 │320 │360 │300 │300 │320 │320 │
│ciment (kg│    │    │    │    │    │*d) │    │    │    │    │    │    │    │
│/mc)      │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Conţinut  │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
│minim de  │    │4,0 │    │4,0 │    │4,0 │    │    │    │    │    │    │    │
│aer       │-   │*a) │-   │*a) │-   │*a) │-   │-   │-   │-   │-   │-   │-   │
│antrenat  │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
│(%)       │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │    │
├──────────┼────┴────┴────┴────┴────┴────┼────┼────┴────┼────┼────┼────┼────┤
│          │Agregate rezistente la       │    │Ciment   │    │    │    │    │
│Alte      │îngheţ-dezgheţ conform SR EN │    │rezistent│    │*b) │    │    │
│condiţii  │12620, SR EN 1367-1 şi SR EN │    │la       │    │    │    │    │
│          │1367-2                       │    │sulfaţi  │    │    │    │    │
├──────────┴─────────────────────────────┴────┴─────────┴────┴────┴────┴────┤
│*a) Conţinutul de aer antrenat se stabileşte în funcţie de dimensiunea     │
│maximă a granulei în conformitate cu 5.4.3 din NE012/1. Dacă betonul nu    │
│conţine aer antrenat cu intenţie, atunci performanţa betonului se măsoară  │
│conform unei metode de încercări adecvate, în comparaţie cu un beton pentru│
│care a fost stabilită rezistenţa la îngheţ-dezgheţ pentru clasa de expunere│
│corespunzătoare.                                                           │
│*b)Tratarea suprafeţei betonului prin metode ce conferă suprafeţei         │
│proprietăţi superioare de impermeabilizare/ durificare, de exemplu tratare │
│prin vacuumare.                                                            │
│*c)Când prezenţa de SO_4^(2-) conduce la o clasă de expunere XA2 şi XA3    │
│este esenţial să fie utilizat un ciment rezistent la sulfaţi (a se vedea şi│
│Tabelele 8..11 din prezentul Ghid sau Tabelele F.2 din NE012/1).           │
│*d) În cazul expunerii în zonele marine se utilizează cimenturi rezistente │
│la acţiunea apei de mare (combinaţiile specifice ale claselor de expunere).│
│*e) Se consideră apa eficace (a se vedea definiţia dată în SR EN 206 la    │
│pct. 3.1.3.4).                                                             │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    (6) Exemple de aplicare a metodei descriptive de proiectare a durabilităţii se prezintă în Anexa A1.

    (7) Durabilitatea structurilor din beton este asigurată dacă:
        ● clasele de expunere au fost selectate corect;
        ● grosimea stratului de acoperire cu beton este cea corespunzătoare în conformitate cu SR EN 1992-1-1;
        ● betonul este pus în operă în mod corespunzător, compactat şi tratat/protejat în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/2-2022;
        ● este realizată o întreţinere corespunzătoare.
        Notă: Pentru asigurarea duratei de viaţă proiectate, nivelul de exigenţă al urmăririi în timp de-a lungul duratei de viaţă (serviciu) a structurii, în special în prima parte a acesteia, este foarte important. O inspecţie corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi suficient de detaliată, în funcţie de gradul (categoria) de importanţă al structurii, efectuată de-a lungul perioadei de viaţă (serviciu) va oferi proprietarului/ administratorului posibilitatea de a aplica operativ măsuri eficiente de întreţinere.

    5.2. Stabilirea caracteristicilor principale ale betonului proaspăt şi întărit

    (1) Nivelurile de performanţă ale betonului se pot defini în funcţie de starea acestuia, în beton proaspăt şi beton întărit.

    (2) Betonul obişnuit, proaspăt, este clasificat, în principal, în funcţie de consistenţa sa.

    (3) Dintre clasele de consistenţă, cea mai folosită în lucrările uzuale de construcţii este clasa de tasare, notată cu S în conformitate cu Tabelul 5 din prezentul Ghid, ce reproduce parţial Tabelul 3 din SR EN 206. Consistenţa poate fi specificată şi printr-o valoare ţintă.
        Tabelul 5. Clase de tasare


┌─────┬────────────────────────────────┐
│     │Tasare, încercare în            │
│Clasă│conformitate cu SR EN 12350-2   │
│     │(mm)                            │
├─────┼────────────────────────────────┤
│S1   │de la 10 până la 40             │
├─────┼────────────────────────────────┤
│S2   │de la 50 până la 90             │
├─────┼────────────────────────────────┤
│S3   │de la 100 până la 150           │
├─────┼────────────────────────────────┤
│S4   │de la 160 până la 210           │
└─────┴────────────────────────────────┘

    (4) Consistenţa trebuie menţionată în specificaţia betonului şi este prevăzută de către elaboratorul de specificaţie în funcţie de anumiţi factori legaţi de dimensiunile, caracteristicile armării elementului şi tehnologia de punere în operă a betonului, de exemplu prin pompare. Betoanele denumite vârtoase/semiuscate/semiumede, de clasă de tasare mai mică de S2, pot fi transportate doar cu basculanta/bena (sau cu skip-ul/ banda transportoare în cazul elementelor prefabricate) şi vor fi vibrate energic cu echipamente speciale. În cazul betonului rutier, este util să fie specificată consistenţa prin timpul Vebe (în conformitate cu SR EN 12350-3). Consistenţa betoanelor autocompactante (BAC) se verifică prin intermediul unor metode specifice. Betoanele de clase de tasare mai mari sau egale cu S3 pot fi puse în operă prin pompare, cu adaptarea D_max. în funcţie de diametrul minim al coloanei de pompare. Indiferent de modalitatea aleasă de punere în operă, aceasta trebuie să se facă în conformitate cu prevederile specifice ale SR EN 13670 şi reglementarea tehnică indicativ NE 012/22022, standardelor specifice (ex. betonul aplicat prin pulverizare - beton torcretat) sau agrementelor tehnice elaborate pentru procedee sau tehnologii speciale de preparare/ punere în operă.

    (5) În mod orientativ, pentru lucrări obişnuite de construcţii, elaboratorul de specificaţii va stabili clasa de tasare a betonului proaspăt, având în vedere prevederile Tabelului 6.
        Tabelul 6. Stabilirea tasării în funcţie de tipurile de elemente turnate


┌───────────────────────┬───────┬──────┐
│                       │Tasare │Clasa │
│Tipul de elemente      │după   │de    │
│turnate                │„S”    │tasare│
│                       │(mm)   │„S”   │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Fundaţii din beton     │10-40  │S1    │
│simplu sau slab armat, ├───────┼──────┤
│pardoseli industriale, │50-90  │S2    │
│betoane masive         ├───────┼──────┤
│                       │100-150│S3    │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Fundaţii din beton     │100-150│S3    │
│armat, stâlpi, grinzi, │       │      │
│pereţi structurali,    ├───────┼──────┤
│recipienţi şi          │160-210│S4    │
│monolitizări           │       │      │
├───────────────────────┼───────┼──────┤
│Elemente sau           │       │      │
│monolitizări cu        │       │      │
│armături dese sau cu   │       │      │
│dificultăţi de         │160-210│S4    │
│compactare, cămăşuieli,│       │      │
│elemente cu secţiuni   │       │      │
│reduse                 │       │      │
└───────────────────────┴───────┴──────┘

        Nota 1: O clasă de tasare redusă (S1, S2) sau ridicată (S4) nu exclude obligativitatea vibrării la punerea în operă, adaptată în consecinţă.
        Nota 2: Pentru betoanele rutiere ale plaformelor industriale, puse în operă cu maşini de turnare continuă în cofraje glisante, consistenţa poate fi determinată şi prin timpul VE-BE, conform reglementării tehnice Normativ pentru executarea îmbrăcăminţilor rutiere din beton de ciment în sistem de cofraje fixe şi glisante indicativ NE 014-2002, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1718/2002.

    (6) Principala caracteristică a betonului întărit este rezistenţa la compresiune, caracterizată prin clasa de rezistenţă la compresiune care reprezintă rezistenţa caracteristică la compresiune la 28 de zile măsurată pe cilindri cu diametrul 150 mm şi înălţimea de 300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm în conformitate cu SR EN 12390-3. În Tabelul 7 (Tabelul 12 din SR EN 206) se prezintă clasele de rezistenţă pentru betoanele cu densitate normală şi betoanele grele.
        Tabelul 7. Clase de rezistenţă la compresiune pentru betoanele cu densitate normală şi betoanele grele


┌───────────┬──────────────┬──────────────┐
│           │Rezistenţă    │Rezistenţă    │
│Clasă de   │caracteristică│caracteristică│
│rezistenţă │minimă pe     │minimă pe     │
│la         │cilindri      │cuburi        │
│compresiune│F_(ck,cyl)    │F_(ck,cube)   │
│           │(N/mmp)       │(N/mmp)       │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C8/10      │8             │10            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C12/15     │12            │15            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C16/20     │16            │20            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C20/25     │20            │25            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C25/30     │25            │30            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C30/37     │30            │37            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C35/45     │35            │45            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C40/50     │40            │50            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C45/55     │45            │55            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C50/60     │50            │60            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C55/67     │55            │67            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C60/75     │60            │75            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C70/85     │70            │85            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C80/95     │80            │95            │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C90/105    │90            │105           │
├───────────┼──────────────┼──────────────┤
│C100/115   │100           │115           │
└───────────┴──────────────┴──────────────┘

    (7) Alegerea clasei de rezistenţă la compresiune a betonului se face pe criterii ce ţin de calculul structural, precum şi prin considerarea unei clase minime pe baza încadrării elementului/structurii în clase de expunere în conformitate cu Tabelele 2, 2a, 3 şi 4 (proiectarea durabilităţii). Se va lua în considerare întotdeauna valoarea maximă (acoperitoare) dintre acestea, recomandându-se efectuarea proiectării durabilităţii înaintea calculelor structurale.

    (8) Pentru betoane utilizate la lucrări complementare structurii (de ex. egalizări, umpluturi etc.) se pot utiliza clase inferioare clasei C12/15 precizate pentru X0.

    5.3. Stabilirea materialelor componente
        Stabilirea materialelor componente se face în conformitate cu reglementările şi agrementele tehnice aplicabile, în vigoare.
    5.3.1. Ciment

    (1) Cimenturile utilizate în beton trebuie să fie în conformitate cu SR EN 197-1, SR EN 197-5 sau SR EN 197-6. În cazurile speciale de utilizare a betonului în structuri masive, cimenturile vor fi obligatoriu cu căldură de hidratare redusă ("LH"), în conformitate cu SR EN 197-1 sau SR EN 14216. Conform reglementării tehnice indicativ NE 012/1- 2022 (art. 3.1.4.5.) şi a reglementării tehnice "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 28/2023 (art. FII.3.15) - care ambele se corelează cu reglementarea tehnică Ghid de proiectare pentru controlul fisurii elementelor masive şi pereţilor structurali de beton armat datorită contracţiei împiedicate, indicativ GP 115 - 2011, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 212/2012 - se consideră element masiv acel element a cărui cea mai mică dimensiune este de cel puţin 0,8 m sau cele cu grosimea mai mare de 0,5 m, dacă volumul acestora depăşeşte 100 mc. Conform ghidului de proiectare indicativ GP 115 - 2011 (art. 2.2) "elementele masive sunt acele elemente care au un volum de beton şi dimensiuni suficient de mari pentru a necesita luarea unor măsuri speciale cu privire la căldura generată de hidratarea cimentului. De regulă, elementele masive au grosimi de peste 0,50 m (de exemplu, elevaţii ale infrastructurii clădirilor, ziduri de sprijin, pile, culei, fundaţii radier etc.)", dar în practică s-au întâlnit situaţii în care căldura de hidratare a condus la gradienţi de temperatură excesivi chiar şi pentru grosimi mai reduse ale elementelor (în corelare cu temperaturile la care s-au turnat betoanele respective).

    (2) Domeniile de utilizare ale cimenturilor se stabilesc în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, Tabelele F 2.1...F2.4, reproduse în prezentul Ghid prin Tabelele 8....11.
    Tabelul 8. Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR EN 206 şi NE012/1*a)


┌───────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│           │Clasele de expunere                              │
│           ├─────────┬───────────────┬───────────────────────┤
│           │         │               │Coroziunea oţelului    │
│           │Niciun   │               │beton datorată         │
│           │risc de  │Coroziunea     │clorurilor             │
│Tip ciment │coroziune│oţelului beton ├───────────┬───────────┤
│           │sau atac │indusă prin    │Cloruri din│           │
│           │chimic   │carbonatare    │alte surse │Cloruri din│
│           │         │               │decât apa  │apa de mare│
│           │         │               │de mare    │           │
│           ├─────────┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│           │XO       │XC1│XC2│XC3│XC4│XD1│XD2│XD3│XS1│XS2│XS3│
├───────────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM I      │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
├───┬────┬──┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │A/B │S │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
│   ├────┼──┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │A/B │V │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
│   ├────┼──┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │A   │  │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
│   ├────┤LL├─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │B   │  │X        │X  │X  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
│CEM├────┼──┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│II │A   │  │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
│   ├────┤L ├─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │B   │  │X        │X  │X  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
│   ├────┼──┼─────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│   │A   │  │Se utilizează în conformitate cu prevederile     │
│   │    │  │Tabelelor 9 şi 10                                │
│   ├────┤M ├─────────────────────────────────────────────────┤
│   │B   │  │Se utilizează în conformitate cu prevederile     │
│   │    │  │Tabelelor 9 şi 10                                │
├───┼────┼──┼─────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│CEM│A   │  │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
│III│    │  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
├───┼────┼──┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│B*e)│  │X        │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
│III│    │  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
├───┼────┼──┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│C*e)│  │X        │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
│III│    │  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
└───┴────┴──┴─────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

Notă: În cazul utilizării altor tipuri de cimenturi fabricate în conformitate cu SR EN 197-1, domeniile de utilizare se stabilesc pe baza demonstrării performanţelor în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică NE 012/1-2022.
Tabelul 8. (continuare)


┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│              │Clasele de expunere                              │
│              ├──────────────┬────┬─────────────────┬───────────┤
│Tip ciment    │Atac          │    │Atac chimic      │Atac       │
│              │îngheţ-dezgheţ│    │                 │mecanic    │
│              ├────┬────┬────┼────┼───┬──────┬──────┼───┬───┬───┤
│              │XF1 │XF2 │XF3 │XF4 │XA1│XA2*c)│XA3*c)│XM1│XM2│XM3│
├──────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│CEM I         │X   │X   │X   │X   │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
├──────┬────┬──┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│      │A /B│S │X   │X   │X   │X   │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
│      ├────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│      │A   │  │X   │X   │X   │X   │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
│      ├────┤V ├────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│      │B   │  │X   │O   │O   │O   │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
│      ├────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│      │A   │  │X   │X   │X   │X   │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
│      ├────┤LL├────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│      │B   │  │O   │O   │O   │O   │O  │O     │O     │O  │O  │O  │
│CEM II├────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│      │A   │  │O   │O   │O   │O   │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
│      ├────┤L ├────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│      │B   │  │O   │O   │O   │O   │O  │O     │O     │O  │O  │O  │
│      ├────┼──┼────┴────┴────┴────┴───┴──────┴──────┴───┴───┴───┤
│      │A   │  │Se utilizează în conformitate cu prevederile     │
│      │    │  │Tabelelor 9 şi 10                                │
│      ├────┤M ├─────────────────────────────────────────────────┤
│      │B   │  │Se utilizează în conformitate cu prevederile     │
│      │    │  │Tabelelor 9 şi 10                                │
├──────┼────┼──┼────┬────┬────┬────┬───┬──────┬──────┬───┬───┬───┤
│CEM   │A   │  │X   │X   │X   │X*b)│X  │X*d)  │X*d)  │X  │X  │X  │
│III   │    │  │    │    │    │    │   │      │      │   │   │   │
├──────┼────┼──┼────┼────┼────┼────┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│CEM   │B*e)│  │O   │O   │O   │O   │O  │O     │O     │O  │O  │O  │
│III   │    │  │    │    │    │    │   │      │      │   │   │   │
├──────┴────┴──┴────┴────┴────┴────┴───┴──────┴──────┴───┴───┴───┤
│X Se poate aplica.                                              │
│0 Nu se aplică (din lipsa experienţei naţionale).               │
│*a) Prezentul tabel prezintă domeniile de utilizare a unor      │
│cimenturi fabricate în conformitate cu SR EN 197-1. Condiţiile  │
│de utilizare a cimenturilor sunt formulate la 5.1.2.din         │
│reglementarea tehnică indicativ NE 012/12022                    │
│*b) Se utilizează CEM III având clasa de rezistenţă ≥ 42,5 sau ≥│
│32,5 cu zgură în cantitate ≤ 50 % din masă, exclusiv ghipsul, în│
│cazul demonstrării comportării corespunzătoare la acţiunile de  │
│îngheţ-dezgheţ şi agenţi de dezgheţare sau apa de mare / lacuri │
│sărate.                                                         │
│*c) Când prezenţa de SO_4^2- conduce la o clasă de expunere XA2 │
│şi XA3 este esenţial să fie utilizat un ciment rezistent la     │
│sulfaţi în conformitate cu SR EN 197-1                          │
│*d) Se poate aplica, pe baza demonstrării performanţelor în     │
│conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică     │
│indicativ NE 012/1-2022                                         │
│*e) Se poate aplica pentru anumite expuneri pe baza demonstrării│
│performanţelor în conformitate cu Anexa normativă J din         │
│reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022                   │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Tabelul 9. Domenii de utilizare pentru cimenturi de tip CEM II-M, IV, V şi VI conform standardelor SR EN 197-1 şi SR EN 197-5


┌─────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│                 │Clasele de expunere                              │
│                 ├─────────┬───────────────┬───────────────────────┤
│                 │         │               │Coroziunea oţelului    │
│                 │Niciun   │               │beton datorată         │
│                 │risc de  │Coroziunea     │clorurilor             │
│Tip ciment       │coroziune│oţelului beton ├───────────┬───────────┤
│                 │sau atac │indusă prin    │Cloruri din│           │
│                 │chimic   │carbonatare    │alte surse │Cloruri din│
│                 │         │               │decât apa  │apa de mare│
│                 │         │               │de mare    │           │
│                 ├─────────┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│                 │XO       │XC1│XC2│XC3│XC4│XD1│XD2│XD3│XS1│XS2│XS3│
├───┬─┬────┬──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │ │    │S-LL  │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
│   │ │A   ├──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │ │    │S-V;  │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
│CEM│ │    │V-LL  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
│II │M├────┼──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │ │    │S-V   │X        │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │X  │
│   │ │B   ├──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│   │ │    │S-LL; │X        │X  │X  │C  │C  │C  │O  │O  │O  │O  │O  │
│   │ │    │V-LL  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
├───┼─┼────┼──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│M│B   │S-V-LL│X        │C  │C  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
│II │ │    │      │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
├───┼─┼────┼──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│ │    │S-V;  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
│II │M│C*b)│S-LL; │X        │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
│   │ │    │V-LL  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
├───┴─┴────┼──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM IVA*b)│      │X        │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
├──────────┼──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM       │      │X        │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
│IVBb*b)   │      │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
├──────────┼──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM VA*b) │      │X        │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
├──────────┼──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM VB*b) │      │X        │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
├──────────┼──────┼─────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│          │S-V;  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
│CEM VI*b) │S-LL; │X        │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │O  │
│          │V-LL  │         │   │   │   │   │   │   │   │   │   │   │
└──────────┴──────┴─────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘

Tabelul 9. (continuare)


┌────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│                │Clasele de expunere                            │
│                ├─────────────────┬─────────────────┬───────────┤
│Tip ciment      │Atac             │Atac chimic      │Atac       │
│                │îngheţ-dezgheţ   │                 │mecanic    │
│                ├────┬────┬───┬───┼───┬──────┬──────┼───┬───┬───┤
│                │XF1 │XF2 │XF3│XF4│XA1│XA2*a)│XA3*a)│XM1│XM2│XM3│
├───┬─┬────┬─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│   │ │    │S-LL │X   │X   │X  │X  │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
│   │ │A   ├─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│   │ │    │S-V ;│X   │C   │X  │C  │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
│   │ │    │V-LL │    │    │   │   │   │      │      │   │   │   │
│CEM│M├────┼─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│II │ │    │S-V  │X   │C   │C  │C  │X  │X     │X     │X  │X  │X  │
│   │ │    ├─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│   │ │B   │S-LL;│    │    │C* │C* │   │      │      │   │   │   │
│   │ │    │V-LL │C*e)│C*e)│(c;│(d;│O  │O     │O     │X  │O  │O  │
│   │ │    │     │    │    │e) │e) │   │      │      │   │   │   │
├───┼─┼────┼─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│CEM│ │    │S-V; │    │    │   │   │   │      │      │   │   │   │
│II │M│C*b)│S-LL;│O   │O   │O  │O  │O  │O     │O     │O  │O  │O  │
│   │ │    │V-LL │    │    │   │   │   │      │      │   │   │   │
├───┴─┴────┼─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│CEM IVA*b)│     │O   │O   │O  │O  │O  │O     │O     │O  │O  │O  │
├──────────┼─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│CEM IVB*b)│     │O   │O   │O  │O  │X  │X     │X     │O  │O  │O  │
├──────────┼─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│CEM VA*b) │     │O   │O   │O  │O  │O  │O     │O     │O  │O  │O  │
├──────────┼─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│CEM VB*b) │     │O   │O   │O  │O  │O  │O     │O     │O  │O  │O  │
├──────────┼─────┼────┼────┼───┼───┼───┼──────┼──────┼───┼───┼───┤
│          │S-V; │    │    │   │   │   │      │      │   │   │   │
│CEM VI*b) │S-LL;│O   │O   │O  │O  │O  │O     │O     │O  │O  │O  │
│          │V-LL │    │    │   │   │   │      │      │   │   │   │
├──────────┴─────┴────┴────┴───┴───┴───┴──────┴──────┴───┴───┴───┤
│X Se poate aplica;                                              │
│O Nu se aplică (din lipsa experienţei naţionale)                │
│C Aplicare condiţionată de demonstrarea performanţelor conform  │
│Anexei normative J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/  │
│1-2022.                                                         │
│*a) Când prezenţa de SO_4^(2-) conduce la o clasă de expunere   │
│XA2 şi XA3 este esenţial să fie utilizat un ciment rezistent la │
│sulfaţi în conformitate cu SR EN 197-1                          │
│*b) Se poate aplica pentru alte expuneri pe baza demonstrării   │
│performanţelor în conformitate cu Anexa normativă J din NE 012/1│
│*c) Se poate aplica pentru beton cu aer antrenat                │
│*d) Pentru aplicaţii specifice se tratează suprafaţa betonului  │
│prin acoperire cu pelicule de protecţie sau şlefuire mecanică în│
│conformitate cu CD 139                                          │
│*e) Se pot utiliza pe baza demonstrării performanţelor în       │
│conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică     │
│indicativ NE 012/1-2022. În cazul în care procentul de calcar   │
│(exclusiv ghips) depăşeste 15% LL, cimenturile trebuie să       │
│îndeplinească toate criteriile de performanţă pentru rezistenţa │
│la îngheţ-dezgheţ, metodele ST şi CT aplicabile.                │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Tabelul 10. Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinaţii de clase de expunere


┌──────────────┬──────────┬───┬───────────────────────────┬────┐
│              │Clase de  │   │CEM II                     │CEM │
│              │expunere  │   │                           │III │
│Component /   │relevante │CEM├────┬──────┬────┬──────────┼────┤
│Construcţie   │pentru    │I  │S   │V*2)  │B-LL│A-M       │    │
│              │proiectare│   │A-LL│A-L*3)│B-L │B-M       │A   │
│              │          │   │A-V │      │    │          │    │
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┼──────────┼────┤
│Beton simplu  │X0        │X  │X   │X     │X   │          │X   │
│(nearmat)     │          │   │    │      │    │          │    │
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┤          ├────┤
│Elemente      │          │   │    │      │    │          │    │
│protejate     │          │   │    │      │    │          │    │
│împotriva     │XC1, XC2, │X  │X   │X     │X*5)│          │X   │
│îngheţului (în│XC3, XC4  │   │    │      │    │          │    │
│interior sau  │          │   │    │      │    │          │    │
│în apă)       │          │   │    │      │    │          │    │
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┤          ├────┤
│Elemente      │XC, XF1   │X  │X   │X     │O   │          │X   │
│exterioare    │          │   │    │      │    │          │    │
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┤          ├────┤
│Construcţii   │XC, XF3   │X  │X   │X     │O   │          │X   │
│hidrotehnice  │          │   │    │      │    │          │    │
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┤Se        ├────┤
│Elemente      │          │   │    │      │    │utilizează│    │
│exterioare    │          │   │    │      │    │          │    │
│supuse la     │XC, XD,   │X  │X   │O     │O   │          │X*1)│
│îngheţ-dezgheţ│XF2, XF4  │   │    │      │    │          │    │
│şi agenţi de  │          │   │    │      │    │          │    │
│dezgheţare    │          │   │    │      │    │          │    │
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┤          ├────┤
│Structuri     │XC, XS,   │X  │X   │O     │O   │          │X*1)│
│marine        │XF2, XF4  │   │    │      │    │          │    │
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┤          ├────┤
│Atac chimic*4)│XA        │X  │X   │X     │O   │          │X   │
│4             │          │   │    │      │    │          │    │
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┤          ├────┤
│Zone cu trafic│XF4, XM   │X  │X   │O     │O   │          │X*1)│
├──────────────┼──────────┼───┼────┼──────┼────┤          ├────┤
│Abraziune fără│XM        │X  │X   │X     │O   │          │X   │
│îngheţ-dezgheţ│          │   │    │      │    │          │    │
├──────────────┴──────────┴───┴────┴──────┴────┴──────────┴────┤
│X Se poate aplica                                             │
│O Nu se aplică (din lipsa experienţei naţionale)              │
│*1) Pentru expunere în clasa XF4: se va utiliza, in cazul     │
│demonstrării comportării corespunzătoare a betonului aflat    │
│supus acţiunilor de îngheţ-dezgheţ şi agenţi de dezgheţare sau│
│apă de mare / lacuri sărate, numai CEM III A cu clasa de      │
│rezistenţă ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 R cu zgură în cantitate ≤ 50 %   │
│din masă.                                                     │
│*2) CEM II/B-V nu se va utiliza pentru clasa de expunere XF3. │
│*3) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XF1 şi XF3.   │
│*4) În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1│
│este obligatorie utilizarea cimenturilor rezistente la        │
│sulfaţi. Pentru CEM III A a se vedea Tabelul 8 şi Anexa       │
│normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.│
│*5) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XC3 şi XC4,   │
│decât în cazul demonstrării performanţelor conform Anexei J   │
│din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.            │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘

Tabelul 11. Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (funcţie de componenţa principalilor constituenţi), fabricate în conformitate cu standardul SR EN 197-1


┌──────────────┬─────────────────────────────────────┐
│              │CEM II-M                             │
│              ├──────────┬─┬────┬─┬────┬─┬───┬─┬────┤
│Component /   │Clase de  │ │    │ │    │ │   │ │    │
│Construcţie   │expunere  │ │S-LL│ │    │ │   │ │S-LL│
│              │relevante │A│S-V │A│V-LL│B│S-V│B│V-LL│
│              │pentru    │ │    │ │    │ │   │ │    │
│              │proiectare│ │    │ │    │ │   │ │    │
├──────────────┼──────────┼─┴────┼─┴────┼─┴───┼─┴────┤
│Beton simplu  │X0        │X     │X     │X    │X     │
│(nearmat)     │          │      │      │     │      │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Elemente      │          │      │      │     │      │
│protejate     │          │      │      │     │      │
│împotriva     │XC1, XC2, │X     │X     │X    │C*3)  │
│îngheţului (în│XC3, XC4  │      │      │     │      │
│interior sau  │          │      │      │     │      │
│în apă)       │          │      │      │     │      │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Elemente      │XC, XF1   │X     │X     │X    │C*3)  │
│exterioare    │          │      │      │     │      │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Construcţii   │XC, XF3   │X     │X     │C    │C*4)  │
│hidrotehnice  │          │      │      │     │      │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Elemente      │          │      │      │     │      │
│exterioare    │          │      │      │     │      │
│supuse la     │XC, XD,   │X     │0     │C    │C*4)  │
│îngheţ-dezgheţ│XF2, XF4  │      │      │     │      │
│şi agenţi de  │          │      │      │     │      │
│dezgheţare    │          │      │      │     │      │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Structuri     │XC, XS,   │X     │X     │0    │0     │
│marine        │XF2, XF4  │      │      │     │      │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Atac chimic*1)│XA        │X     │X     │X    │0     │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Zone cu trafic│XF4, XM   │X2    │0     │0    │0     │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Abraziune fără│XM        │X     │X     │X    │0     │
│îngheţ-dezgheţ│          │      │      │     │      │
├──────────────┴──────────┴──────┴──────┴─────┴──────┤
│X Se poate aplica; 0 Nu se aplică (din lipsa        │
│experienţei naţionale).                             │
│C Aplicare condiţionată de demonstrarea             │
│performanţelor conform Anexei normative J din NE 012│
│/1.                                                 │
│*1) În caz de atac chimic sulfatic, peste clasa de  │
│expunere XA1 se utilizează ciment rezistent la      │
│sulfaţi (a se vedea Tabelele 8 şi 10)               │
│*2) Nu este permisă utilizarea pentru beton de      │
│drumuri.                                            │
│*3) Se poate utiliza pentru clasele de expunere XC3,│
│XC4 şi XF1, pe baza demonstrării performanţelor în  │
│conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea │
│tehnică indicativ NE 012/1-2022. A se vedea şi      │
│Tabelul 9.                                          │
│*4) Se poate utiliza pentru clasele de expunere XC3,│
│XC4, XF2, XF3 şi XF4 pe baza demonstrării           │
│performanţelor în conformitate cu Anexa normativă J │
│din reglementarea tehnică NE 012/1-2022. A se vedea │
│şi Tabelul 9.                                       │
└────────────────────────────────────────────────────┘

    (3) Prevederile acestor tabele au suferit modificări faţă de ediţia anterioară a reglementării tehnice indicativ NE 012/1 din anul 2007, având în vedere rezultatele unor cercetări experimentale efectuate în ţară, experienţa internaţională, precum şi dezvoltarea şi aplicarea unor metode experimentale performante, unele din ele accelerate. Având în vedere necesitatea extinderii domeniilor de aplicare a cimenturilor cu adaosuri, legată în principal de reducerea emisiilor de CO2 şi eficientizarea consumului de energie, s-a căutat să se aplice metode experimentale care să conducă la stabilirea domeniilor de utilizare, astfel încât indiferent de tipurile de cimenturi utilizate, să se poată asigura o aceeaşi durată de viaţă proiectată pentru structurile din beton, încadrabilă în categorii de durate de viaţă conform SR EN 1990.

    (4) Aplicarea prevederilor Tabelelor 8 11 se face având în vedere situaţii distincte specificate cu claritate:
    a) cimenturi care pot fi utilizate în anumite medii/clase de expunere (X);
    b) cimenturi care nu pot fi utilizate în anumite medii/clase de expunere (0);
    c) cimenturi care pot fi utilizate în anumite clase de expunere condiţionat de atingerea unor niveluri de performanţă specifice mediului în care se doreşte utilizarea lor, prin aplicarea unor metode de proiectare de performanţă a durabilităţii în conformitate cu Anexa J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 (C).
        Se observă că, practic, metoda descriptivă de proiectare a durabilităţii poate fi aplicată numai în cazul situaţiilor (a) şi (b).

    (5) Alegerea tipului şi clasei de rezistenţă a cimentului (32,5, 42,5 sau 52,5) trebuie să mai ţină seama şi de următoarele aspecte:
    a) clasa de rezistenţă a betonului;
    b) tehnologia de punere în operă a betonului, inclusiv în ceea ce priveşte temperatura mediului ambiant;
    c) utilizarea finală a betonului (aplicaţia);
    d) condiţiile de tratare (de ex. termică);
    e) dimensiunile elementului/ structurii;
    f) reactivitatea potenţială a agregatelor faţă de alcaliile din materialele componente.

    (6) Detalii privind alegerea tipului de ciment în ceea ce priveşte atingerea rezistenţei la 28 de zile, în condiţii normale, respectiv în condiţii speciale de temperatură, sunt prezentate în Anexa M a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022.

    (7) Conţinutul de părţi fine din beton în funcţie de clasa de beton, dozajul de beton şi dimensiunile agregatelor sunt prezentate în Tabelele 12 şi 13 (Tabelele F 3.1 şi F 3.2 din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022).
        Tabelul 12. Conţinutul maxim admis de părţi fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprinsă de la 16 mm până la 63 mm pentru betoane uzuale de clasă ≤ C50/60


┌───────────┬──────────────────────────┐
│Dozaj      │Conţinut maxim în părţi   │
│ciment (kg/│fine (kg/mc) < 0,125 mm   │
│mc)        │                          │
├───────────┼──────────────────────────┤
│≤ 300      │400                       │
├───────────┼──────────────────────────┤
│300 ... 400│Dozaj de ciment + 100     │
├───────────┼──────────────────────────┤
│≥ 400      │500                       │
└───────────┴──────────────────────────┘

Tabelul 13. Conţinutul maxim admis de părţi fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprinsă de la 16 mm până la 63 mm pentru betoane uzuale de clasă > C50/60


┌───────────┬──────────────────────────┐
│Dozaj      │Conţinut maxim în părţi   │
│ciment (kg/│fine (kg/mc) < 0,125 mm   │
│mc)        │                          │
├───────────┼──────────────────────────┤
│≤400       │500                       │
├───────────┼──────────────────────────┤
│400 ... 450│Dozaj de ciment + 100     │
├───────────┼──────────────────────────┤
│450 ... 500│550                       │
├───────────┼──────────────────────────┤
│≥ 500      │600                       │
└───────────┴──────────────────────────┘

    5.3.2. Agregate

    (1) Aptitudinea de utilizare pentru agregate este stabilită, în general, în conformitate cu SR EN 12620.

    (2) Dimensiunea maximă a agregatului se stabileşte în funcţie de mai mulţi parametri legaţi de dimensiunea minimă a elementului structural (D), distanţa dintre barele de armătură (sl), necesitatea (cerinţa beneficiarului) ca betonul să fie pompat şi grosimea stratului de acoperire cu beton (c_min), recomandându-se:
        ● D_max. < 1/4D (1/6D, în cazul utilizării cofrajelor glisante);
        ● D_max. < S_l - 5 mm;
        ● D_max. < 1,3 c_min.

    (3) D max. are aceeaşi semnificaţie cu notaţia dg din SR EN 1992-1-1.

    (4) Alegerea dimensiunii maxime a agregatului se face şi în funcţie de tehnologia de punere în operă, în cazul betoanelor pompate, recomandându-se ca D_max. <1/3 din diametrul minim al coloanei instalaţiei de pompare.

    (5) Zonele de granulozitate recomandate pentru prepararea betonului obişnuit sunt indicate în Anexa L a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022. În cazuri speciale, de exemplu pentru betoanele autocompactante, este posibilă o încadrare diferită. În anumite cazuri, când aspectul betonului proaspăt este corespunzător şi nu influenţează negativ punerea în operă, se admit abateri de la curbele recomandate în Anexa L, verificându-se totodată caracteristicile betonului întărit.

    (6) Utilizarea agregatelor recuperate sau reciclate se face în conformitate cu regulile prezentate în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi SR EN 206, pct. 5.2.3.3 pentru agregate recuperate, respectiv Anexa E pentru agregate reciclate.

    (7) Tipurile de agregate se aleg şi în funcţie de rezistenţa betonului ce se proiectează, betoanele de înaltă rezistenţă sau cele rutiere (BcR) necesitând folosirea de agregate concasate pentru sorturile mari.

    (8) Având în vedere abordarea actuală din reglementarea tehnică indicativ NE 012/12022 privind considerarea raportului de masă dintre conţinutul de apă eficace şi cantitatea de ciment din betonul proaspăt (apa eficace A_ef reprezentând diferenţa dintre cantitatea totală de apă conţinută în beton A_t şi cantitatea de apă absorbită de agregate A_WA24) determinarea absorbţiei de apă a agregatelor este obligatorie pentru producătorul de agregate şi respectiv pentru producătorul de beton, aceasta efectuându-se în conformitate cu SR EN 1097-6.

    (9) Se va face controlul materialelor componente conform reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 Tabel 4a şi 5a, controlul echipamentelor conform Tabel 28 şi 6a, respectiv controlul procedurilor de producţie şi al proprietăţilor betonului Tabel 29 şi 7a.

    5.3.3. Apa

    (1) Apa de amestecare va îndeplini cerinţele prevăzute în SR EN 1008.

    5.3.4. Aditivi

    (1) Aditivii vor fi utilizaţi obligatoriu, în conformitate cu prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, fiind necesară verificarea iniţială a compatibilităţii acestora, în cazurile în care se utilizează mai mulţi aditivi.

    (2) În cazul în care cantitatea totală de aditivi este mai mare de 3 l/mc, aceasta se va lua în considerare la calculul raportului A_ef/C.

    (3) Aditivii reducători de apă/plastifianţi, respectiv intens reducători de apă/ superplastifianţi, se utilizează în toate cazurile având în vedere rolul principal de reducere a raportului A_ef/C sau de creştere a lucrabilităţii la raport A_ef/C constant. Aceste tipuri de aditivi se asociază în cazurile în care betonul este expus la îngheţ-dezgheţ cu utilizarea aditivilor antrenori de aer în clasele de expunere XF4, în mod obligatoriu şi ca alternativă în cazul claselor de expunere XF2 şi XF3, în conformitate cu Tabelul 4.

    (4) Utilizarea altor tipuri de aditivi se face în funcţie de tehnologie, de condiţiile de mediu la punerea în operă, caracteristici speciale precizate în proiect sau la punerea în operă. Condiţiile de utilizare a aditivilor sunt date în Tabelul 2a din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.

    (5) Se vor verifica posibilele efecte secundare ale aditivilor în cadrul încercărilor iniţiale.

    (6) Consistenţa comandată a betonului obişnuit se referă la valoarea obţinută şi verificabilă la locul de punere în operă.

    5.3.5. Alte tipuri de materiale

    (1) Betonul mai poate conţine şi alte componente cum ar fi, de exemplu, diferite adaosuri sau fibre pentru armare dispersă. Detalierea utilizării acestor componente nu face obiectul prezentului Ghid, fiind necesare reglementări independente, având în vedere complexitatea şi particularităţile betoanelor ce au în componenţă astfel de materiale.

    5.4. Stabilirea parametrilor compoziţiei
    5.4.1. Consideraţii generale

    (1) Stabilirea parametrilor compoziţiei se va face în funcţie de anumiţi factori care sunt importanţi în vederea asigurării rezistenţei la compresiune şi a altor caracteristici fizico- mecanice ale betonului, precum şi pentru asigurarea unei comportări corespunzătoare pe durata de viaţă proiectată a structurilor din beton.

    (2) Rezistenţa la compresiune, respectiv clasa de rezistenţă la compresiune se alege ca fiind cea mai mare dintre valorile rezultate pe criterii de rezistenţă (rezultatul calculului structural), respectiv din condiţiile de asigurare a durabilităţii în diferite medii de expunere în conformitate cu Tabelele 3 şi 4.

    (3) Abordarea descriptivă care reprezintă varianta de bază prezentată în reglementarea tehnică NE 012/1-2022 şi SR EN 206 prezintă valori limită şi caracteristici ale betonului în funcţie de o anumită clasă de expunere «X» în cazul unei durate de viaţă proiectate prevăzute de 50 de ani.

    (4) În conformitate cu SR EN 206 (Anexa F, Tabelele F1), valorile limită ale raportului maxim A_ef/C şi dozajul minim de ciment se vor aplica în toate cazurile, în timp ce condiţiile referitoare la clasa de rezistenţă minimă (care reprezintă o condiţie de performanţă) se specifică suplimentar. Dar, în mod evident condiţia de clasă minimă din Tabelele 3 şi 4 este deosebit de importantă, având în vedere atât faptul că este o caracteristică esenţială în specificaţia betonului asociată cu cerinţa fundamentală de rezistenţă şi durabilitate a structurilor din beton, dar şi legat de posibilităţile de verificare ulterioare, mult mai facile şi accesibile faţă de celelalte cerinţe iniţiale de durabilitate, precum raportul maxim A_ef/C şi respectiv dozajul minim de ciment.

    5.4.2. Raport apa eficace/ciment, A_ef/C

    (1) Raportul A_ef/C este parametrul esenţial pentru asigurarea rezistenţei (la toate termenele de încercare) şi durabilităţii betonului, acesta putând fi estimat conform SR CR 13902.

    (2) Raportul A_ef/C se stabileşte din condiţia realizării clasei de rezistenţă prescrisă şi diferă în funcţie de tipul de ciment şi de clasa de rezistenţă a acestuia, de curba granolumetrică a agregatelor, de utilizarea adaosurilor şi fibrelor, valoarea aleasă nu va fi mai mare decât cea limită indicată în Tabelele 3 şi 4 în funcţie de clasele de expunere.

    (3) Raportul A_ef/C se calculează după alegerea raportului At/C (At - cantitatea totală de apă care reprezintă cantitatea de apă introdusă în compoziţia betonului, inclusiv cantitatea de aditiv, dacă aceasta este mai mare de 3 l/mc), în cazurile speciale ale unor betoane supuse presiunii unor lichide şi în funcţie de anumite cerinţe legate de asigurarea unor grade de permeabilitate în conformitate cu Tabelul 14 (pct.5.5.3(4) din reglementarea tehnică NE 012/1-2022), ulterior fiind necesară verificarea experimentală pentru încadrarea în gradul de permeabilitate corespunzător.
        Tabelul 14. Valoarea raportului maxim At/C pentru asigurarea unor grade de permeabilitate


┌───────────────────────┬──────────────┐
│Grad permeabilitate    │Raport A_t/C  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│P_4^10                 │≤ 0,60        │
├───────────────────────┼──────────────┤
│P_8^10                 │≤ 0,50        │
├───────────────────────┼──────────────┤
│P_12^10                │≤ 0,45        │
└───────────────────────┴──────────────┘

    (4) În general, pentru stabilirea compoziţiei betonului, iniţial se poate considera valoarea raportului maxim A_ef/C impus pentru o anumită clasă de beton în funcţie de încadrarea în anumite clase de expunere (Tabelele 3 şi 4).

    5.4.3. Dozajul minim de ciment

    (1) Dozajul minim de ciment obligatoriu este corelat cu raportul A_ef/C maxim şi cu obţinerea unei anumite clase minime de rezistenţă la compresiune.

    (2) Dozajul minim de ciment indicat în Tabelele 3 şi 4 este consecinţa necesităţii realizării unei structuri compacte (suficient de dense) a betonului, corelată cu gradul de agresivitate al mediului şi nu trebuie interpretat ca având o valoare fixă, obligatoriu a fi respectată şi asociată cu o anumită clasă de rezistenţă la compresiune, ci doar ca un prag minim, dozajul utilizat în mod efectiv nesituându-se sub această valoare.

    5.4.4. Conţinutul minim de aer antrenat

    (1) Utilizarea aditivilor antrenori de aer îmbunătăţeşte substanţial rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului, fiind necesară prevederea unui conţinut minim în conformitate cu Tabelele 3 şi 4 pentru clasa de expunere XF4 în mod obligatoriu şi respectiv XF2 şi XF3 ca variante ale unor compoziţii. Adăugarea aditivilor antrenori de aer în compoziţia betonului, cu respectarea dozajului minim este o obligaţie a producătorului de beton, iar verificarea conţinutului minim de aer antrenat la locul de punere în operă a betonului, intră în sarcina executantului.

    6. METODE DE PERFORMANTĂ A PROIECTĂRII DURABILITĂŢII
    6.1. Consideraţii generale

    (1) Standardul SR EN 206 a introdus principii legate de performanţă, iar aceste concepte au fost detaliate în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 pentru a servi ca alternativă pentru conceptul valorilor limită ale compoziţiei betonului.

    (2) Principiile conceptului de performanţă echivalentă a betonului au fost introduse în scopul permiterii unor modificări ale compoziţiei urmărind obţinerea unor performanţe echivalente pentru un beton "candidat" (având diferite materiale componente, inclusiv diferite tipuri de ciment) cu cele ale betonului de referinţă.

    (3) Apariţia unor standarde europene care conţin metode de încercare bazate pe performanţă, SR CEN/TS 12390-9, SR EN 12390-10 şi SR EN 12390-11, a creat condiţiile pentru aplicarea unor proceduri de determinare a durabilităţii echivalente.

    (4) În reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 sunt prezentate metode bazate pe performanţă pentru durabilitate, detaliate în Anexa J. S-au stabilit astfel metode de performanţă aplicabile pentru rezistenţa la îngheţ-dezgheţ (XF), coroziune datorată carbonatării (XC) sau acţiunii clorurilor (XD, XS) şi respectiv atac sulfatic (XA).

    (5) Trebuie subliniat că această abordare completează metoda descriptivă a valorilor limită a compoziţiilor, în sensul că respectă cerinţele referitoare la compoziţia betonului din Anexa F a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 făcând totodată posibilă testarea unor materiale noi, în special cimenturi cu amprentă mai redusă de CO2, în vederea stabilirii şi/sau extinderii unor domenii de utilizare a acestora.

    (6) Conceptul de performanţă privind durabilitatea produsului final (betonul) poate fi aplicat în mai multe moduri:
    a) prepararea unor betoane utilizând aceiaşi parametri de compoziţie pentru un ciment etalon, "de referinţă", care a trecut "proba timpului", precum şi pentru un ciment "candidat", determinarea şi compararea nivelelor de performanţă, după care se efectuează, dacă este cazul, ajustarea compoziţiei betonului cu cimentul "candidat" pentru a se ajunge la performanţe similare cu ale betonului preparat cu cimentul etalon;
    b) aplicarea metodelor de determinare a anumitor caracteristici asociate cu criterii de performanţă specifice tipului de încercări în scopul încadrării în anumite clase de expunere (aplicabile rezistenţei la îngheţ-dezgheţ şi atacului sulfatic). În Anexa A2 se prezintă exemple de aplicare.
    c) încadrarea betonului în clase de rezistenţă la acţiunea mediului (de exemplu carbonatare, migrare cloruri, îngheţ-dezgheţ). În Anexa A3 se prezintă exemple de aplicare.

    (7) Avantajele utilizării acestor metode constau în faptul că parametrii compoziţiei betonului pot fi adaptaţi (îmbunătăţiţi) în cazul utilizării unor diferite materiale componente (diferite tipuri de cimenturi, aditivi şi agregate, inclusiv agregate reciclate) astfel încât să se poată asigura aceeaşi durată de viaţă proiectată pentru produsul final (betonul).

    (8) În ceea ce priveşte încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării şi respectiv la acţiunea clorurilor, această abordare face posibilă legătura cu viitoarele prevederi ale SR EN 1992-1-1 în ceea ce priveşte stabilirea grosimii şi calităţii stratului de acoperire cu beton a armăturilor, fiind astfel posibile prevederi mai bine fundamentate tehnic legate de asigurarea unei durate de viaţă mai mari de 50 de ani.

    6.2. Stabilirea nivelului de performanţă a durabilităţii betonului

    (1) Încercările experimentale prin care se stabilesc nivelurile de performanţă ale betonului, respectiv, domeniile de utilizare ale betonului şi materialelor componente ale betonului vor fi efectuate în laboratoare terţe, iar în cazurile în care se efectuează în laboratoare ale producătorilor de ciment/ betoane/ elemente prefabricate vor fi validate în urma unor verificări experimentale prin sondaj efectuate în laboratoare terţe, independente de cele ale producătorilor, autorizate şi/sau acreditate, având experienţă în efectuarea unor astfel de încercări.

    (2) Criteriile de evaluare pentru rezistenţa la îngheţ-dezgheţ, în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, sunt prezentate în continuare.
    A. Criterii de evaluare pentru rezistenţa la îngheţ-dezgheţ cu şi fără agenţi de dezgheţare

    (3) Aceste criterii se referă la posibilitatea de utilizare a diferite cimenturi în betoane expuse la îngheţ-dezgheţ, utilizând compoziţii fixe (dozaj de ciment şi raport apă totală/ciment obţinut prin utilizarea aditivilor). Metodele de încercare (cube test şi slab test) utilizate sunt standardizate la nivel european şi naţional şi sunt prezentate în SR CEN/TS 12390-9, existând deja acumulată o anumită experienţă naţională.

    (4) Conform reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 criteriile bazate pe teste pe cuburi prin metoda cube test (CT) sunt informative, iar cele bazate pe teste pe fâşii de beton prin metoda slab test (ST) sunt de referinţă.

    (5) În ceea ce priveşte compoziţiile fixe ale betonului, nu se impun condiţii pentru consistenţa acestuia.
    A1. Teste pe cuburi de beton de 100x100x100 mm, metoda cube test (CT)
    - Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 300 kg/mc şi raport A_t/C = 0,6):
        Cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 5% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri şi respectiv mai mică de 10% după 100 de cicluri.

    – Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 300 kg/mc şi raport A_t/C = 0,6):
        Cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 3% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri şi respectiv mai mică de 5% după 100 de cicluri.

    A2. Teste pe fâşii de beton de 50x150x150 mm, metoda slab test (ST)
    - Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A_t/C = 0,5): Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 kg/mp după 56 de cicluri.
    – Pentru clasa de expunere XF2 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A_t/C = 0,5, aer antrenat):
        Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 kg/mp după 56 de cicluri de îngheţ- dezgheţ şi agenţi de dezgheţare.

    – Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A_t/C = 0,5):
        Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri.

    – Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A_t/C = 0,5, aer antrenat):
        Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri.

    – Pentru clasa de expunere XF4 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A_t/C = 0,5, aer antrenat):
        Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri de îngheţ- dezgheţ şi agenţi de dezgheţare.

    (6) Criteriile de evaluare pentru rezistenţa la atacul sulfatic în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 sunt prezentate în continuare.
    B1. Pentru încadrarea în clasa de expunere XA2:
        Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile şi 0,8 mm/m după 180 de zile de menţinere într-o soluţie de 2,37% Na_2SO_4. Valorile expansiunilor se compară cu cele obţinute pentru cimenturi rezistente la sulfaţi, diferenţele dintre valorile obţinute trebuie să fie mai mici de 20%, pentru ambele termene de încercare.

    B2. Pentru încadrarea în clasa de expunere XA3:
        Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile şi 0,8 mm/m după 180 de zile de menţinere într-o soluţie 4,4% Na_2SO_4. Valorile expansiunilor se compară cu cele obţinute pentru cimenturi rezistente la sulfaţi, diferenţele dintre valorile obţinute trebuie să fie mai mici de 10%, pentru ambele termene de încercare.

    (7) Aplicarea criteriilor de evaluare absolute pentru un anumit tip de ciment (experimental), cel puţin la nivelul valorilor acceptate în prezent la nivel european (probele de mortar preparate cu diferite tipuri de cimenturi au o valoare a expansiunii mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile de expunere şi 0,8 mm/m după 180 de zile) este completată cu compararea rezultatelor obţinute pe mortarele preparate cu cimentul experimental cu cele obţinute pentru cel puţin un ciment recunoscut ca fiind rezistent la sulfaţi prin standardul de produs SR EN 197-1:
        CEM I ....... SR 0 (C_3A = 0)
        CEM I ....... SR 3 (C_3A ≤ 3%)
        CEM I ....... SR 5 (C_3A ≤ 5%)
        CEM III/B ... SR S
        CEM III/C ... SR S
        CEM IV A .... SR P
        CEM IV B .... SR P

    (8) Astfel, analiza privind utilizarea unui anumit tip de ciment în medii cu agresivitate sulfatică se face cu multă prudenţă, pe baza rezultatelor obţinute pentru cimentul respectiv (utilizând teste şi criterii de evaluare standardizate privind expansiunea, în unele cazuri prelungind durata de expunere) şi a rezultatelor obţinute, în aceleaşi condiţii, utilizând cimenturi rezistente la sulfaţi.

    (9) Aplicarea metodei, precum şi a criteriilor indicate în literatura tehnică de specialitate pentru diferite sortimente de cimenturi a scos în evidenţă faptul că aceste criterii sunt uneori prea permisive. Din acest motiv, aceste criterii pot fi utilizate (ca şi criterii absolute) numai în cazul acceptării utilizării cimenturilor în clasa de expunere XA1, iar pentru clasele XA2 şi XA3, în mod obligatoriu, se vor compara rezultatele cu ale unui ciment rezistent la sulfaţi, nepermiţându-se valori ale expansiunii mai mari de 20% pentru cimentul "experimental" în clasa XA2, respectiv 10% în clasa XA3.

    6.3. Clase de rezistenţă la acţiunea mediului ("ERC")

    (1) Având în vedere elaborarea unor standarde care permit determinarea unor caracteristici importante ale durabilităţii (rezistenţa la îngheţ-dezgheţ, carbonatare, migrarea clorurilor) s-a putut propune la nivelul CEN (Comitetului European de Standardizare) un sistem nou de caracterizare a durabilităţii betonului.

    (2) Acest sistem de caracterizare consideră principalii parametri ai proiectării durabilităţii betonului:
    a) caracterizarea condiţiilor de expunere;
    b) caracterizarea rezistenţei betonului;
    c) reguli legate de rezistenţa la diferite expuneri;
    d) cerinţe legate de grosimea minimă de acoperire cu beton a armăturii, fisurare etc.

    (3) Sistemul actual de caracterizare a condiţiilor de expunere, prin intermediul claselor de expunere ("X"), va fi menţinut. Acesta este un sistem suficient de robust care ţine seama de principalele mecanisme de deteriorare a betonului:
    a) deteriorarea betonului din cauza acţiunii de îngheţ-dezgheţ, atacuri chimice etc.
    b) coroziunea armăturilor din cauze legate de carbonatare, cloruri.

    (4) Definirea clasei de rezistenţă la acţiunea carbonatării ("XRC") şi respectiv la acţiunea clorurilor ("XRDS") va fi enunţată pe bază de criterii de performanţă. Definirea trebuie să fie legată de actualul sistem de clase de expunere ("X").

    (5) Cerinţa pentru clasa de rezistenţă la acţiunea carbonatării ("XRC") va fi legată de clasa de expunere XC3, în timp ce clasa de rezistenţă la cloruri ("XRDS") va fi legată de clasa de expunere XS2. XC3 "oferă" condiţiile unei viteze de carbonatare relativ mari, iar riscul de coroziune este semnificativ.

    (6) Luând în considerare faptul că durata de viaţă proiectată este definită ca perioada de timp în care frontul de carbonatare a ajuns la nivelul armăturii, clasa de expunere XC3 prezintă condiţii mai severe în ceea ce priveşte carbonatarea comparativ cu XC4. Umiditatea relativă mai mare în clasa XC4 indică faptul că, în acest mediu, viteza de carbonatare este mai mică, dar cea de coroziune a armăturilor este mai mare.

    (7) Perioada de expunere de referinţă va fi de 50 de ani, perioadă ce corespunde unei durate de viaţă normale a unei structuri obişnuite din beton armat, încadrabile în categoria de durate de viaţă "4" conform SR EN 1990. în reglementarea tehnică indicativ NE012/1-2022 se fac referiri la aplicarea acestui concept:
    a) prEN 1992-1-1 introduce o nouă metodă de specificare a rezistenţei la coroziune a elementelor din beton armat. Aceste noi clase de rezistenţă la expunere (ERC) pot fi determinate prin testare sau pot fi considerate prin valori limită. Pentru rezistenţa la coroziunea indusă de carbonatare sunt prevăzute opt clase, iar pentru rezistenţa la coroziunea indusă de cloruri sunt prevăzute zece clase. Clasele de rezistenţă la expunere (ERC) pot fi asociate cu clasele de expunere XC, XS şi XD corespunzătoare, betonul neputând fi specificat prin ambele clase (ERC şi XC).
    b) Clasa de rezistenţă la expunere (ERC) reprezintă o abreviere pentru un set de cerinţe de performanţă pentru beton, care trebuie să reziste la tipul de expunere definit de clasa de expunere, atingând durata de viaţă reglementată în contextul respectării grosimii şi calităţii acoperirii cu beton a armăturii din prEN 1992-1-1.
    c) Clasele XRC (clasa de rezistenţă la coroziunea indusă de carbonatare, care este definită ca fiind grosimea stratului de beton carbonatat (mm) după 50 de ani de expunere în clasa de expunere XC3, cu o probabilitate de depăşire de 10%) şi XRDS (clasa de rezistenţă la coroziunea indusă de acţiunea clorurilor care este definită ca fiind grosimea (mm) stratului de beton având o concentraţie de clor de 0,6%, cu o probabilitate de depăşire de 10%, după 50 de ani de expunere în clasa XS3) se vor prezenta în versiunile naţionale ale tabelelor din prEN 1992-1-1.
    d) Cerinţele pentru ca betonul să satisfacă ERC specificate, sunt date în termeni de conformitate cu valorile limită pentru compoziţia şi proprietăţile betonului, sau de conformitate cu criteriile bazate pe încercare.

    (8) Clasele de rezistenţă la îngheţ-dezgheţ, în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, sunt prezentate în continuare:
    a) în ceea ce priveşte corespondenţa dintre clasele de rezistenţă specifice la îngheţ- dezgheţ definite în funcţie de modalitatea de testare în apă RFW, sau în soluţie de sare RFD (Tabelul 15) şi cele de expunere XF (Tabelul 2) există mai multe criterii. În acest caz, pentru teste, se vor utiliza compoziţiile corespunzătoare fiecărei aplicaţii, condiţia fiind ca cimentul să fi trecut criteriile prezentate anterior (pct.6.2 (1));
    b) rezistenţa adecvată împotriva acţiunii de îngheţ-dezgheţ pentru betoanele moderat saturate (clasele de expunere XF1 şi XF2) poate fi obţinută prescriptiv, prin utilizarea unui beton având compoziţia în conformitate cu Tabelul 4. Durabilitatea adecvată împotriva acţiunii de îngheţ-dezgheţ a betonului expus la umiditate (clasele de expunere XF3 şi XF4) poate fi asumată prin selectarea claselor RFW sau RFD conform Tabelului 15 cu privire la condiţiile climatice la locul de amplasare şi la durata de serviciu proiectată (L) a structurii.
        Tabelul 15. Criterii şi clase de rezistenţă la îngheţ-dezgheţ (aplicabile claselor de expunere XF3 şi XF4)


┌──────────────────────────────────────┐
│Deteriorarea betonului                │
├──────────────────────────────────────┤
│Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ        │
├──────────────┬───────────┬───────────┤
│RFW H*1)      │RFW M*1)   │RFW L*1)   │
│(Rezistenţă   │(Rezistenţă│(Rezistenţă│
│ridicată)     │moderată)  │scăzută)   │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│m_56 < 0,5 kg/│m_56 < 1,0 │m_56 < 2,0 │
│mp            │kg/mp      │kg/mp      │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│RFD H*2)      │RFD M*2)   │RFD L*2)   │
│(Rezistenţă   │(Rezistenţă│(Rezistenţă│
│ridicată)     │moderată)  │scăzută)   │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│m_56 < 0,5 kg/│m_56 < 1,0 │m_56 < 2,0 │
│mp            │kg/mp      │kg/mp      │
├──────────────┴───────────┴───────────┤
│*1) Testate conform metodei ST - SR   │
│CEN/ S 12390-9 cu apă                 │
│*2) Testate conform metodei ST - SR   │
│CEN/TS 12390-9 cu soluţie de sare     │
│m_56 - cantitatea de material exfoliat│
│(kg/mp) după 56 de cicluri de         │
│îngheţ-dezgheţ                        │
├──────────────────────────────────────┤
│Clasa de expunere                     │
├──────────────┬───────────┬───────────┤
│              │XF3        │XF4        │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│Ierni         │           │           │
│blânde*1) şi L│           │           │
│<100          │RFW L      │RFD L      │
├──────────────┤RFW M      │RFD M      │
│Ierni         │           │           │
│blânde*1) şi  │           │           │
│L≥100         │           │           │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│Ierni         │           │           │
│moderate*2) şi│           │           │
│L<100         │RFW M      │RFD M      │
├──────────────┤RFW H      │RFD H      │
│Ierni         │           │           │
│moderate*2) şi│           │           │
│L≥100         │           │           │
├──────────────┼───────────┼───────────┤
│Ierni         │RFW H      │RFD H      │
│severe*3)     │           │           │
├──────────────┴───────────┴───────────┤
│*1) Puţine cicluri de îngheţ pe an,   │
│temperaturi rareori sub -5 °C (zona I │
│din Figura 6.1)                       │
│*2) Câteva cicluri de îngheţ pe an,   │
│temperaturi rareori sub -10 °C (zona  │
│II din Figura 6.1)                    │
│*3) Multe cicluri de îngheţ pe an,    │
│temperaturi ocazional sub -20 °C      │
│(zonele III...V din Figura 6.1)       │
│L = durata de serviciu proiectată     │
└──────────────────────────────────────┘

        Notă: Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă este prevăzută în Anexa D a normativului C107 Partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 6.1. Zonarea climatică a României

    (9) În Anexa A3 sunt prezentate exemple practice de aplicare.

    (10) În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, criteriile de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării sunt prezentate în Tabelul 16, metoda de referinţă fiind în conformitate cu SR EN 12390-10.
        Tabelul 16. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării în funcţie de viteza de carbonatare k


┌────────────┬──────────┬────────────┬──────────┐
│            │SR EN     │SR EN       │SR EN     │
│            │12390-10  │12390-12    │12390-10  │
│Clase de    │(camera   │(carbonatare│(exterior │
│rezistenţă  │climatică)│accelerată) │adăpostit)│
│la acţiunea ├──────────┼────────────┼──────────┤
│carbonatării│Maximul   │Maximul     │Maximul   │
│XRC         │valorii   │valorii     │valorii   │
│            │medii k   │medii       │medii     │
│            │(mm/ani^  │k (mm/ani^  │k (mm/ani^│
│            │0,5)      │0,5)        │0,5)      │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 0,5     │0,3       │0,15        │0,7       │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 1       │0,6       │0,25        │1,1       │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 2       │1,1       │0,5         │1,7       │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 3       │1,7       │0,8         │2,1       │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 4       │2,2       │1,1         │2,5       │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 5       │2,8       │1,3         │3,2       │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 6       │3,4       │1,6         │3,8       │
├────────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 7       │4,0       │1,9         │4,2       │
└────────────┴──────────┴────────────┴──────────┘

(11) În conformitate cu prEN 1992-1-1 se prezintă grosimile stratului de acoperire cu beton în funcţie de durata de viaţă proiectată (Tabelul 17).
Tabelul 17. Grosimea stratului de acoperire cu beton c_min,dur (mm) - carbonatare


┌────────────┬───────────────────────────┐
│            │Clasa expunere XC          │
│Clase de    ├──────┬──────┬──────┬──────┤
│rezistenţă  │XC1   │XC2   │XC3   │XC4   │
│la acţiunea ├──────┴──────┴──────┴──────┤
│carbonatării│Durata de viaţă (ani)      │
│XRC         ├──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┤
│            │50│100│50│100│50│100│50│100│
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 0,5     │10│10 │10│10 │10│10 │10│10 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 1       │10│10 │10│10 │10│15 │10│15 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 2       │10│15 │10│15 │15│25 │15│25 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 3       │10│15 │15│20 │20│30 │20│30 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 4       │10│20 │15│25 │25│35 │25│40 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 5       │15│25 │20│30 │25│45 │30│45 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 6       │15│25 │25│35 │35│55 │40│55 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 7       │15│30 │25│40 │40│60 │45│60 │
└────────────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┘

    (12) Clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor sunt în conformitate cu Anexa normativă J din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi se prezintă în continuare:
    1. pentru încadrarea în diferite clase de rezistenţă la acţiunea clorurilor se pot aplica diferite metode, criteriile de conformitate fiind date, informativ, în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, în Tabelul 19, pentru aplicarea metodei în conformitate cu SR EN 12390-18, pentru diferite valori ale factorului de îmbătrânire "α".
    2. Factorul de îmbătrânire "α" poate fi determinat:
    a) prin testarea la mai multe vârste şi considerarea pantei variaţiei coeficientului de difuzie în timp sau a valorii la vârsta maximă de testare conform SR EN 12390-11 sau SR EN 12390-18 sau,
    b) prin aplicarea ecuaţiilor (6.1) sau (6.2) şi a prevederilor Tabelului 18.
        Tabelul 18. Factori standard de îmbătrânire pentru betoanele de clasa de rezistenţă la expunere XRDS realizate cu lianţi în care constituentul principal, altul decât clincherul este cenuşa, zgura, praful de silice sau calcarul*


┌──────────────────────────┬───────────┐
│Tip liant                 │Factor     │
│                          │îmbătrânire│
├──────────────────────────┼───────────┤
│CEM I, CEM II/A şi în     │           │
│combinaţie cu până la 20% │0,3        │
│cenuşă/ zgură/ calcar     │           │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Ciment sau alt liant cu   │0,4        │
│praf de silice între 8-12%│           │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Ciment sau alt liant cu   │0,5        │
│zgură între 35-45%        │           │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Ciment sau alt liant cu   │0,5        │
│cenuşă între 20-24%       │           │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Ciment sau alt liant cu   │           │
│combinaţie de zgură,      │           │
│cenuşă şi praf de silice  │0,5        │
│unde adaosurile combinate │           │
│reprezintă între 20-45%   │           │
│din liant                 │           │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Ciment sau alt liant cu   │0,6        │
│zgură 46%                 │           │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Ciment sau alt liant cu   │0,6        │
│cenuşă ≥ 25%              │           │
├──────────────────────────┴───────────┤
│Notă :* Valorile nu se pot aplica     │
│acolo unde sunt doi sau mai mulţi     │
│constituenţi principali în plus faţă  │
│de clincher                           │
└──────────────────────────────────────┘

    3. Pentru betoane care conţin CEM I, CEM II, zgură (S) şi/sau cenuşă zburătoare silicioasă (V) cu sau fără silice ultrafină (D) şi calcar (LL) şi betoane realizate cu cimenturi care conţin doar aceste componente ca şi constituenţi principali (ca adaosuri de fabricaţie):
        α = 0,3+min (0,4*S; 0,25)+min (1,1*V; 0,30)+min (1,1*D; 0,05) (6.1)

    4. Pentru betoanele care conţin doar CEM II/A-D sau CEM I / CEM II/A şi silice ultrafină:
        α = 0,3+min (2,5*D; 0,25) (6.2)
        unde multiplicatorul dintre termenii aflaţi între paranteze este proporţia celui de-al doilea sau al treilea component principal al cimentului sau adaosul de liant.
        Tabelul 19. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor - coeficientul de migrare (SR EN 12390-18)


┌──────────────────┬───────────────────┐
│                  │Maximul valorilor  │
│                  │medii              │
│                  ├───────────────────┤
│Clase de          │Coeficientul de    │
│rezistenţă la     │migrare a clorului │
│acţiunea          │la 90 de zile      │
│clorurilor XRDS   │x 10^-12mp/s       │
│                  ├────┬────┬────┬────┤
│                  │ɑ ≥ │ɑ ≥ │ɑ ≥ │ɑ ≥ │
│                  │0,3 │0,4 │0,5 │0,6 │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 0,5          │0,5 │0,9 │1,5 │2,5 │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 1            │0,9 │1,5 │2,6 │4,3 │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 1,5          │1,2 │2,0 │3,5 │5,9 │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 2            │1,5 │2,5 │4,2 │7,2 │
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 3            │2,0 │3,5 │5,9 │10,0│
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 4            │2,5 │4,2 │7,1 │12,1│
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 5            │3,0 │5,0 │8,5 │14,5│
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 6            │3,4 │5,8 │9,8 │16,7│
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 8            │4,4 │7,4 │12,2│21,3│
├──────────────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRDS 10           │5,3 │8,9 │12,6│25,8│
└──────────────────┴────┴────┴────┴────┘

(13) Pentru încadrarea în diferite clase de rezistenţă la acţiunea clorurilor se pot aplica diferite metode, criteriile de conformitate fiind date, informativ, în conformitate cu reglementarea tehnică NE 012/1-2022, în Tabelul 20, pentru aplicarea metodei în conformitate cu SR EN 12390-11.
Tabelul 20. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor - coeficientul de difuzie (SR EN 12390-11)


┌────────────────┬─────────────────────┐
│                │Maximul valorilor    │
│                │medii                │
│Clase de        ├─────────────────────┤
│rezistenţă la   │Coeficientul de      │
│acţiunea        │difuzie a clorului   │
│clorurilor XRDS │x 10^-12mp/s         │
│                ├────┬────┬─────┬─────┤
│                │ɑ ≥ │ɑ ≥ │ɑ ≥  │ɑ ≥  │
│                │0,3 │0,4 │0,5  │0,6  │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 0,5        │0,23│0,44│0,84 │1,61 │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 1          │0,46│0,88│1,69 │3,23 │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 1,5        │0,69│1,32│2,53 │4,84 │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 2          │0,93│1,77│3,37 │6,46 │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 3          │1,38│2,65│5,07 │9,68 │
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 4          │1,85│3,53│6,75 │12,91│
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 5          │2,31│4,42│8,44 │16,14│
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 6          │2,77│5,30│10,13│19,37│
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 8          │3,70│7,06│13,51│25,82│
├────────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 10         │4,62│8,83│16,88│32,28│
└────────────────┴────┴────┴─────┴─────┘

(14) În funcţie de încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor XRDS şi respectiv de expunere XS/XD se prezintă informativ, în conformitate cu prEN 1992-11, grosimile stratului de acoperire cu beton în funcţie de durata de viaţă (Tabelul 21).
Tabelul 21. Grosimea stratului de acoperire cu beton c_min,dur (mm) - cloruri


┌───────────┬─────────────────────────────────────────┐
│           │Clasa expunere XS/XD                     │
│Clase de   ├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│rezistenţă │XS1   │XS2   │XS3   │XD1   │XD2   │XD3   │
│la acţiunea├──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│clorurilor │Durata de viaţă (ani)                    │
│XRDS       ├──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┤
│           │50│100│50│100│50│100│50│100│50│100│50│100│
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 0,5   │20│20 │20│30 │30│40 │20│20 │20│30 │30│40 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 1     │20│25 │25│35 │35│45 │20│25 │25│35 │35│45 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 1,5   │25│30 │30│40 │40│50 │25│30 │30│40 │40│50 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 2     │25│30 │35│45 │45│55 │25│30 │35│45 │45│55 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 3     │30│35 │40│50 │55│65 │30│35 │40│50 │55│65 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 4     │30│40 │50│60 │60│80 │30│40 │50│60 │60│80 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 5     │35│45 │60│70 │70│-  │35│45 │60│70 │70│-  │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 6     │40│50 │65│80 │- │-  │40│50 │65│80 │- │-  │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 8     │45│55 │75│-  │- │-  │45│55 │75│-  │- │-  │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 10    │50│65 │80│-  │- │-  │50│65 │80│-  │- │-  │
└───────────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┘

        Nota 1: Desemnarea claselor XRDS pentru rezistenţa la coroziune indusă de pătrunderea clorurilor este derivată din adâncimea de penetrare a clorurilor [mm] (valoare caracteristică 90% fractil), corespunzătoare unei concentraţii de cloruri de referinţă (0,6% din masa liantului + adaosuri de tip II), presupusă a fi obţinută după 50 de ani pe un beton expus la penetrarea unilaterală a apei de mare de referinţă (30 g/l NaCl) la 20°C. XRDS are ca dimensiune coeficientul de difuzie 10^-13 mp/s.
        Nota 2: Valorile minime recomandate de acoperire a betonului c_min,dur presupun executarea şi tratarea/ protecţia în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/2-2022, cel puţin Clasa de execuţie 2 şi Clasa de tratare 2.
        Nota 3: Acoperirile minime pot fi mărite printr-un element suplimentar de siguranţă Deltac_(dur,epsilon) având în vedere cerinţe speciale (de exemplu, condiţii de mediu extreme).
        Nota A: Pentru asigurarea rezistenţei la coroziune a elementelor din beton armat, elaboratorul de specificaţie va preciza :
    a) clasa de rezistenţă la acţiunea mediului recomandată sau
    b) încadrarea în clase de expunere (XC, XS sau XD) identificând cerinţele pentru compoziţia betonului prezentate în Tabelele 3 şi 4, precum şi în Tabelele 8 11.

        Nota B: În cazul în care specificaţia include una sau mai multe clase de rezistenţă la acţiunea mediului, de exemplu XRC şi o clasa XRDS sau combinaţii de clase de expunere, de exemplu XA, XF sau XM trebuie precizate cerinţele pentru toate clasele.

    7. PROIECTAREA COMPOZIŢIEI
    7.1. Consideraţii generale

    (1) Compoziţia betonului trebuie să fie alcătuită astfel încât, în condiţiile utilizării unui dozaj minim de ciment şi a unui raport maxim A_ef/C limitat în conformitate cu clasa/ clasele de expunere corespunzătoare şi ale unor caracteristici în stare proaspătă a betonului, impuse de tehnologia de execuţie, să se asigure realizarea tuturor cerinţelor specificaţiei betonului în ceea ce priveşte rezistenţa, durabilitatea şi după caz a altor cerinţe prevăzute prin proiect.

    (2) Stabilirea compoziţiei betonului este în responsabilitatea producătorului de beton, (în cazul cel mai frecvent al betonului cu proprietăţi specificate). Etapa de proiectare a compoziţiei betonului poate fi abordată doar dacă toate materialele componente sunt apte de utilizare în conformitate cu prevederile reglementărilor şi agrementelor tehnice în vigoare, la data livrării betonului.

    (3) Pentru a stabili dacă o compoziţie de beton satisface toate cerinţele pentru betonul proaspăt şi întărit se vor efectua încercări iniţiale în conformitate cu Anexa A din SR EN 206, parcurgându-se următoarele etape:
    a) stabilirea parametrilor compoziţiei;
    b) calculul componenţilor;
    c) efectuarea încercărilor iniţiale şi finalizarea compoziţiei.

    (4) Pentru betoane cu proprietăţi specificate (obişnuite, nu betoane cu adaosuri sau betoane autocompactante), decizia efectuării sau nu a încercărilor iniţiale în momentul schimbării tipului de ciment aparţine integral producătorului de beton şi se bazează pe experienţa sa profesională, acumulată pe o lungă durată de timp, a laboratorului propriu sau a laboratorului cu care colaborează, în limitele prevăzute de SR EN 206 şi de reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022. Existenţa supravegherii producţiei (iniţiale şi continue) de beton de către un laborator autorizat I.S.C. este un aspect obligatoriu prin PCC 022, art.6.2.(f).

    (5) Dacă Producătorul (laboratorul, prin şef laborator) poate dovedi în cadrul reglementat de sistemul calităţii implementat:
    a) că are o experienţă îndelungată cu un beton similar putând face interpolări/ extrapolări limitate, conform art.9.5.1 din SR EN 206;
    b) o lungă experienţă acumulată cu un beton comparabil, conform reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 la art. 5.2.5.1 şi SR EN 206 la cap 6.1.(3);
    c) că o reţetă de beton este corespunzătoare plecând de la datele rezultate pe baza încercărilor precedente sau pe baza unei experienţe dobândite pe o durată lungă de timp, conform SR EN 206 şi reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 la Anexa A,
    atunci, respectând reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi SR EN 206, poate limita numărul de încercări preliminarii şi/sau introduce direct un nou tip de ciment în acele reţete de beton pentru care poate dovedi siguranţa înlocuirii bazată pe experienţa sa profesională (rezultate) acumulată într-o perioadă lungă de timp. Dovada siguranţei înlocuirii se face în faţa Autorităţii de Control, precum şi în faţa Organismului de Certificare/Inspecţie.

    7.2. Parametrii compoziţiei
        Principalii parametri ai compoziţiei sunt:
    a) tipul de ciment;
    b) tipul de aditiv;
    c) raportul A_ef/C;
    d) dozajul minim de ciment;
    e) consistenţa betonului;
    f) cantitatea de apă de amestecare;
    g) tipul de agregate şi diametrul maxim al granulei de agregat "D_max".

    7.2.1. Tipul de ciment

    (1) Alegerea cimentului se face în conformitate cu punctul 5.3.1 din prezentul Ghid şi cu prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, punctele 5.1.2, 5.2.2, Anexa M, a tuturor regulilor prezentate în normativ pentru acest material, precum şi după caz a agrementelor tehnice aplicabile cu respectarea prevederilor cuprinse în prezentul Ghid.

    (2) Specificaţia betonului va cuprinde caracteristicile betonului în stare proaspătă şi întărită şi alte cerinţe de bază şi poate specifica suplimentar tipuri sau clase speciale de ciment; tipuri sau categorii speciale de agregate sau alte cerinţe suplimentare în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi SR EN 206. Producătorul de beton va alege tipul de ciment cu respectarea prevederilor articolului anterior, furnizând către utilizator informaţia privind tipul şi clasa de rezistenţă a cimentului, ales şi folosit în conformitate cu Tabelele 8.11.

    7.2.2. Tipul/ tipurile de aditiv(i)

    (1) Alegerea tipului/tipurilor de aditiv(i) din compoziţia betonului se va face având în vedere prevederile punctului 5.3.4 din prezentul Ghid, a punctului 5.1.5 din SR EN 206, 5.2.6 din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, a tuturor regulilor prezentate în normativ pentru acest material.

    (2) Aditivii se utilizează întotdeauna în conformitate cu fişele tehnice ale producătorilor.

    (3) Producătorul de beton va informa utilizatorul cu privire la tipul/tipurile de aditiv(i) utilizate prin intermediul bonului de livrare/avizului de însoţire marfă.

    7.2.3. Raportul A_ef/C

    (1) Stabilirea raportului A_ef/C maxim pentru realizarea clasei betonului se efectuează în conformitate cu prevederile punctului 5.4.2 al prezentului Ghid, a tuturor regulilor prezentate în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi agrementelor tehnice aplicabile pentru acest parametru esenţial pentru compoziţia, tehnologia de punere în operă şi durabilitatea betonului.

    (2) Relaţia dintre raportul A_ef/C şi rezistenţa betonului depinde de tipul de ciment, de rezistenţa la compresiune a acestuia, de caracteristicile agregatelor, de curba de granulozitate aleasă şi de aditivii utilizaţi. Având în vedere gama variată de cimenturi şi aditivi disponibili în România este practic imposibil să fie stabilită o corespondenţă unică între aceşti doi parametri, chiar şi pentru diferite tipuri de cimenturi având aceeaşi clasă de rezistenţă la compresiune. De aceea este recomandabil ca producătorul de ciment/beton să stabilească o astfel de corespondenţă pentru fiecare ciment în parte aplicând procedura indicată în Anexa A1.

    7.2.4. Dozajul de ciment

    (1) Stabilirea dozajului de ciment se face în conformitate cu punctul 5.4.3 din prezentul Ghid, a tuturor prevederilor specifice acestui parametru cuprinse în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi din agrementele tehnice aplicabile şi pe baza experienţei acumulate.

    (2) Având în vedere că dozajele minime prezentate în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, în funcţie de clasele de expunere "X" au fost stabilite pentru compoziţii la care s-au utilizat agregate de dimensiuni între 20 şi 32 mm, în cazul frecvent al utilizării agregatelor cu dimensiunea maximă de 16 mm, dozajele minime de ciment se vor majora cu min. 20 kg, în funcţie de dozajul de ciment iniţial, aceasta fiind experienţa naţională, de majorare a dozajului de ciment pe măsura reducerii diametrului maxim al granulei de agregat, pentru menţinerea unui nivel similar al rezistenţelor la compresiune.

    7.2.5. Consistenţa betonului

    (1) Consistenţa betonului obişnuit se va considera având în vedere prevederile punctului 5.2 al prezentului Ghid, respectându-se totodată toate prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 ce fac referire la acest parametru important al compoziţiei betonului din punctul de vedere al punerii în operă. Pentru betonul autocompactant (BAC) se vor folosi clasele pentru proprietăţile suplimentare aplicabile, conform SR EN 206 (art.4.2.2. şi Anexa G).

    (2) Consistenţa betonului trebuie urmărită, realizată şi verificată la locul de punere în operă, în funcţie de durata de transport, temperatura mediului înconjurător şi condiţiile concrete de punere în operă.

    7.2.6. Cantitatea de apă

    (1) Cantitatea de apă se alege în funcţie de clasa de beton, consistenţa, tipul, dimensiunea maximă şi curba de granulozitate a agregatelor, tipul cimentului şi a aditivului utilizat. Se va urmări întotdeauna prepararea betonului cu o cantitate minimă de apă, cu menţinerea plasticităţii dorite, în special în cazul betonului structural şi/sau expus unor medii agresive pe durata de viaţă, incluzând aici atacul dat de îngheţ-dezgheţ (XF2, XF3, XF4) şi celelalte tipuri de agresivităţi.

    (2) Având în vedere gama deosebit de variată a materialelor componente ce se pot utiliza şi în special a aditivilor (inclusiv a substanţelor active din compoziţia acestora) este dificil să se stabilească o relaţie între cantitatea de apă şi obţinerea unei anumite clase de consistenţă (tasare, de exemplu). Orientativ, cantitatea de apă necesară preparării poate varia între 140 l/mc şi 180 l/mc în special în funcţie de clasa de rezistenţă a betonului, de clasa de tasare, de dimensiunea maximă a agregatelor şi de tipul acestora (de balastieră, de carieră, reciclate etc.). De exemplu, orientativ pentru clasa de tasare S3, cantitatea de apă necesară preparării betoanelor poate fi de 150-175 l/mc pentru o dimensiune maximă a agregatelor de balastieră de 16 mm. Pentru a obţine tasări mai mari, cantitatea de apă poate creşte peste 180 l/mc.

    (3) La malaxare, cantitatea de apă trebuie adăugată treptat în compoziţia betonului, urmărind constant consistenţa acestuia. Adăugarea aditivului/aditivilor diluaţi se va face în a doua parte a apei de amestecare.

    7.2.7. Agregate

    (1) În ceea ce priveşte agregatele, importantă este stabilirea tipurilor de agregate, dimensiunii granulei maxime (D_max) şi granulozităţii. Referiri la aceste aspecte sunt prezentate la punctul 5.3.2 din prezentul Ghid, respectându-se totodată toate prevederile referitoare la acest material din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 şi din agrementele tehnice aplicabile.

    7.3. Calculul componenţilor
        Stabilirea compoziţiei betonului

    (1) Pentru stabilirea compoziţiei pentru 1 mc de beton se parcurg următoarele etape:
    a) Cantitatea orientativă de apă eficace (A_ef) se evaluează aplicând relaţia:
        A_ef = D^A_ef / C = A' + Ad - A_WA24 = A_t - A_WA24 (7.1)
        în care:
        A_ef - cantitatea orientativă de apă eficace, care depinde, în principal, de clasa de rezistenţă a betonului, tasare, tipul şi dimensiunea maximă a agregatelor, tipul cimentului şi tipul/eficienţa aditivului/aditivilor utilizaţi, (litri);
        A' - cantitatea de apă de amestecare/preparare (litri);
        Ad - cantitatea totală de aditiv, dacă aceasta este mai mare de 3 litri;
        D - dozajul minim de ciment impus pentru o clasă de beton încadrată într-o anumită clasă de expunere (Tabelele 3 şi 4), (kg/mc) sau din agrementele tehnice aplicabile;
        A_ef/C - raportul maxim apă eficace/ciment impus pentru o clasă de rezistenţă a betonului încadrată într-o anumită clasă de expunere (Tabelele 3 şi 4) sau din agrementele tehnice aplicabile;
        A_WA24 - apa absorbită de agregate;
        A_t cantitatea totală de apă (inclusiv cantitatea de aditiv, dacă aceasta este mai mare de 3 litri).

    b) Determinarea cantităţii de agregate în stare uscată Ag (kg) se evaluează aplicând relaţia:
        Ag = rho_ag (1000 - D / rho_c - A_t - P) (7.2)
        în care:
        rho_c - densitatea (masa volumică reală) cimentului (între 2,9 - 3,1 kg/dmc în funcţie de tipul de ciment);
        Nota: Densitatea cimentului utilizată la elaborarea reţetei trebuie solicitată la producătorul acestuia.
        rho_ag - masa volumetrică reală a agregatelor (kg/dmc) determinată în conformitate cu SR EN 1097-6;
        P - procentul de aer oclus (dmc/mc) egal cu 2% (respectiv 20 dmc/mc). În cazul în care se utilizează aditivi antrenori de aer, P se va considera orientativ egal cu 4% (respectiv 40 dmc/mc) sau corespunzător cantităţii determinate de aer antrenat.

    (2) Exemple de valori ale coeficientului de absorbţie a apei "WA_24" pentru diferite şorţuri de agregate după imersarea în apă timp de 24 de ore sunt prezentate în Tabelul 22. Coeficientul de absorbţie a apei trebuie determinat în conformitate cu SR EN 1097-6. Atunci când coeficientul de absorbţie a apei "WA_24", este mai mic sau egal de 1%, agregatul poate fi considerat ca fiind rezistent la îngheţ-dezgheţ.
        Tabelul 22. Masa volumetrică reală a agregatelor şi coeficientul de absorbţie a apei (exemple)


┌────────┬────────────┬────────────────┐
│        │Masa        │Coeficient de   │
│Tip     │volumetrică │absorbţie a     │
│agregate│reală (kg/  │apei, WA_24 (%) │
│        │dmc)        │                │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Nisip   │2,68        │0,74            │
│0-4mm   │            │                │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Agregate│2,64        │0,51            │
│4-8mm   │            │                │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Agregate│2,65        │0,62            │
│8-16mm  │            │                │
├────────┼────────────┼────────────────┤
│Agregate│2,66        │0,66            │
│16-32mm │            │                │
└────────┴────────────┴────────────────┘

    c) Cantităţile de agregate pe şorţuri se stabilesc în conformitate cu Figurile L1...L5, Anexa L a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, în funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor ("D_max"). În anumite cazuri, când aspectul betonului proaspăt este corespunzător şi nu va influenţa negativ punerea în operă, se admit abateri de la curbele recomandate în Anexa L, verificându-se totodată caracteristicile betonului întărit.
    d) Evaluarea densităţii aparente a betonului proaspăt este o verificare a corectitudinii aplicării reţetei de beton.
        rho = D + Ag + A_t (kg/mc) (7.3)
        în care:
        A_t - cantitatea totală de apă (litri) pentru 1 mc de beton;
        D - dozajul de ciment (kg/mc);
        Ag - cantitatea de agregate în stare uscată (kg) pentru 1 mc de beton.

    (3) În Anexa A1 se prezintă exemple de stabilire a compoziţiei betonului.
    e) Verificarea conţinutului de părţi fine în conformitate cu Tabelele 12 şi 13, pct.5.3.1 din prezentul Ghid.

    7.4. Efectuarea încercărilor iniţiale şi finalizarea compoziţiei

    (1) Verificarea experimentală a compoziţiei betonului se face pe baza încercărilor iniţiale în conformitate cu Anexa A a SR EN 206. Volumul betonului pentru testare trebuie să fie suficient, de cel puţin 1,5 ori cantitatea necesară pentru încercări, conform SR EN 12350-1. Amestecul trebuie să fie proiectat de la început suficient din punct de vedere cantitativ pentru testele ce urmează a fi derulate.

    (2) Pentru stabilirea compoziţiei necesară verificării rezistenţei la compresiune a betonului se procedează astfel:
    a) se prepară un amestec de bază de aprox. 30 litri (0,03 mc) luând în considerare cantităţile de ciment, agregate uscate şi aditivi calculate în conformitate cu precizările anterioare.
        Apa de amestecare/preparare se introduce treptat până la obţinerea tasării prescrise, fără a depăşi raportul A_ef/C maxim impus de clasa de expunere. Aditivul/aditivii se adaugă împreună cu o parte suficientă de apă de amestecare spre finalul malaxării, după ce a fost introdusă o anumită cantitate de apă în compoziţia betonului. în cazul în care nu se atinge tasarea prescrisă se mai adaugă aditiv plastifiant/superplastifiant, fără însă a depăşi valoarea maximă indicată de producător şi nici raportul maxim A_ef/C. Cantitatea de apă necesară obţinerii tasării prescrise este notată A'. A_ef = A' + Ad - A_WA24

    b) se recalculează dozajul de ciment D' = A_ef / A_ef/C (kg/mc) şi dozajul de aditiv;
    c) se determină densitatea aparentă a betonului rho' (kg/mc) prin cântărire;
    d) se recalculează cantitatea de agregate pentru un mc de beton Ag'= (rho' + rho / 2) - A_t - D' (kg);
    e) dacă amestecul de bază nu îndeplineşte condiţiile de rezistenţă, se prepară un amestec suplimentar cu dozajul de ciment al compoziţiei de bază suplimentat cu 20 kg/mc, recalculându-se cantitatea de apă, agregate şi aditiv, cu încadrarea în limitele date de Tabelele 3 şi 4. Se recalculează cantităţile de apă şi agregate pentru îndeplinirea condiţiilor ce decurg din clasa de expunere. Din fiecare amestec se confecţionează câte 9-12 cuburi de beton, din care 6 probe se încearcă la compresiune la 2 şi 7 zile şi respectiv 3 probe la vârsta de 28 de zile. Se recomandă încercarea unei serii la 56 de zile (pentru cimenturile cu adaosuri în procent mai mare de 20%).
    f) finalizarea compoziţiei ca urmare a rezultatelor încercărilor iniţiale: se adoptă compoziţia pentru care valoarea rezistenţei este mai mare sau cel puţin egală cu rezistenţa indicată în Anexa A din SR EN 206 şi anume (f_ck + 6.. .12) (N/mmp), în cazul încercărilor iniţiale, unde f_ck este rezistenţa caracteristică (clasa betonului).

    8. EVALUAREA CONFORMITĂŢII
    8.1. Beton proaspăt

    (1) Regulile privind aplicarea controlului de conformitate pentru betonul proaspăt sunt prezentate în SR EN 206 la punctul 8.2.3.3.

    (2) în prezentul Ghid se prezintă criteriile şi aplicarea lor (Anexa A4) pentru raportul A_ef/C şi dozajul de ciment (Tabelele 23.26).
        Tabelul 23. Criterii de conformitate pentru alte proprietăţi decât rezistenţa


┌──────────────┬───────────┬─────────┬─────────────────────┐
│              │           │         │Abaterea maximă      │
│              │           │         │admisă a rezultatelor│
│              │           │         │individuale ale      │
│              │Numărul    │         │încercărilor în      │
│              │minim de   │Numărul  │raport cu valorile   │
│Proprietate   │probe sau  │de       │limită ale claselor  │
│              │de         │acceptare│specificate sau cu   │
│              │determinări│         │toleranţele valorilor│
│              │           │         │ţintă                │
│              │           │         ├──────────┬──────────┤
│              │           │         │Limita    │Limita    │
│              │           │         │inferioară│superioară│
├──────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┤
│Raportul maxim│           │         │          │          │
│apă/ciment    │           │         │          │          │
│sau           │           │         │          │          │
│raportul maxim│o          │a se     │          │          │
│apă/          │determinare│vedea    │fără      │+ 0,02    │
│(ciment+adaos)│pe zi      │Tabelul  │limită    │          │
│sau           │           │24       │          │          │
│raportul maxim│           │         │          │          │
│apă/ (ciment+k│           │         │          │          │
│x adaos)      │           │         │          │          │
├──────────────┼───────────┼─────────┼──────────┼──────────┤
│Dozajul minim │           │         │          │          │
│de ciment     │           │         │          │          │
│sau           │           │         │          │          │
│dozajul minim │o          │a se     │          │          │
│de            │determinare│vedea    │- 10 kg/mc│fără      │
│(ciment+adaos)│pe zi      │Tabelul  │          │limită    │
│sau           │           │24       │          │          │
│dozajul minim │           │         │          │          │
│de (ciment+k x│           │         │          │          │
│adaos)        │           │         │          │          │
└──────────────┴───────────┴─────────┴──────────┴──────────┘

Tabelul 24. Numărul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile altor caracteristici decât rezistenţa


┌──────────────────────────────────────┐
│Nivelul de calitate acceptabil AQL =  │
│4%                                    │
├────────────────────────┬─────────────┤
│Număr de rezultate de   │Număr de     │
│încercări               │acceptare    │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 1 până la 12      │0            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 13 până la 19     │1            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 20 până la 31     │2            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 32 până la 39     │3            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 40 până la 49     │4            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 50 până la 64     │5            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 65 până la 79     │6            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 80 până la 94     │7            │
├────────────────────────┼─────────────┤
│de la 95 până la 100    │8            │
├────────────────────────┴─────────────┤
│Pentru un număr de rezultate de       │
│încercări > 100, numerele de acceptare│
│corespunzătoare pot fi preluate din   │
│Tabelul 2A al SR ISO 2859-1           │
└──────────────────────────────────────┘

Tabelul 25. Criterii de conformitate pentru consistenţa determinată prin tasare


┌────────────┬───────────┬────────────┬─────────────────────┐
│            │           │            │Abaterea maximă      │
│            │           │            │admisă, la locul de  │
│            │           │            │livrare, a           │
│            │           │            │rezultatelor         │
│            │Metoda de  │Numărul     │încercărilor         │
│            │încercare  │minim de    │individuale în raport│
│Proprietatea│sau metoda │probe sau   │cu valorile limită   │
│            │de         │determinări │sau cu limitele      │
│            │determinare│            │claselor specificate │
│            │           │            │pentru consistenţă   │
│            │           │            ├──────────┬──────────┤
│            │           │            │Limita    │Limita    │
│            │           │            │inferioară│superioară│
├────────────┼───────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│            │Compararea │fiecare     │          │          │
│            │prin       │amestec, în │          │          │
│            │inspecţie  │cazul mai   │          │          │
│            │vizuală a  │multor      │          │          │
│Aspect      │aspectului │livrări cu  │-         │-         │
│            │betonului  │vehicul la  │          │          │
│            │considerat │fiecare     │          │          │
│            │cu aspectul│livrare     │          │          │
│            │său normal │            │          │          │
├────────────┼───────────┼────────────┼──────────┴──────────┤
│            │           │            │Abaterea maximă      │
│            │           │            │admisă, la locul de  │
│            │           │            │livrare, a           │
│            │           │            │rezultatelor         │
│            │Metoda de  │Numărul     │încercărilor         │
│            │încercare  │minim de    │individuale în raport│
│Proprietatea│sau metoda │probe sau   │cu valorile limită   │
│            │de         │determinări │sau cu limitele      │
│            │determinare│            │claselor specificate │
│            │           │            │pentru consistenţă   │
│            │           │            ├──────────┬──────────┤
│            │           │            │Limita    │Limita    │
│            │           │            │inferioară│superioară│
├────────────┼───────────┼────────────┼──────────┴──────────┤
│            │           │            │Abaterea maximă      │
│            │           │            │admisă, la locul de  │
│            │           │            │livrare, a           │
│            │           │            │rezultatelor         │
│            │Metoda de  │Numărul     │încercărilor         │
│            │încercare  │minim de    │individuale în raport│
│Proprietatea│sau metoda │probe sau   │cu valorile limită   │
│            │de         │determinări │sau cu limitele      │
│            │determinare│            │claselor specificate │
│            │           │            │pentru consistenţă   │
│            │           │            ├──────────┬──────────┤
│            │           │            │Limita    │Limita    │
│            │           │            │inferioară│superioară│
├────────────┼───────────┼────────────┼──────────┼──────────┤
│            │           │i) frecvenţa│          │          │
│            │           │identică cu │          │          │
│            │           │cea indicată│          │          │
│            │           │pentru      │          │          │
│            │           │rezistenţa  │          │          │
│            │           │la          │          │          │
│            │           │compresiune │          │- + 10mm  │
│Tasare      │SR EN      │ii) în cazul│- 10 mm   │- +       │
│            │12350-2    │determinării│- 20 mm*b)│20mm*b)   │
│            │           │conţinutului│          │          │
│            │           │de aer      │          │          │
│            │           │iii) în caz │          │          │
│            │           │de dubiu    │          │          │
│            │           │după        │          │          │
│            │           │examinarea  │          │          │
│            │           │vizuală     │          │          │
├────────────┴───────────┴────────────┴──────────┴──────────┤
│*a) În absenţa limitei superioare sau inferioare în clasele│
│de consistenţă la care se referă, aceste abateri nu se     │
│aplică.                                                    │
│*b) Se aplică numai pentru încercările de consistenţă      │
│efectuate asupra descărcării iniţiale din autobetonieră sau│
│malaxor.                                                   │
└───────────────────────────────────────────────────────────┘

Tabelul 26. Toleranţe ale valorilor specificate pentru consistenţă


┌──────────────────────────────────────┐
│Tasare                                │
├───────────────┬────┬────────────┬────┤
│Valoare ţintă  │≤ 40│de la 50 la │≥   │
│(mm)           │    │90          │100 │
├───────────────┼────┼────────────┼────┤
│Toleranţă (mm) │± 10│± 20        │± 30│
└───────────────┴────┴────────────┴────┘

    (3) În Anexa A4 sunt prezentate exemple practice de aplicare.

    8.2. Beton întărit

    (1) În conformitate cu SR EN 206, pentru a se putea determina clasa betonului în funcţie de rezistenţele la compresiune obţinute la 28 zile, trebuie aplicate criterii de conformitate. Nu există o condiţionare a atingerii unor anumite praguri de rezistenţă la compresiune la termene intermediare de încercare, anterioare termenului de 28 de zile. Aceste criterii diferă în funcţie de etapa de realizare a betoanelor, astfel:

    (2) În cazul în care sunt necesare încercări iniţiale pentru determinarea compoziţiei betonului, în vederea atingerii unei anumite clase de beton, trebuie ca rezistenţa la compresiune obţinută la 28 de zile, după menţinerea probelor în condiţii standard, să fie mai mare de (f_ck + 6...12) (N/mmp), în care f_ck este rezistenţa caracteristică (clasa betonului).

    (3) Pentru producţia iniţială şi continuă la staţie sunt aplicabile următoarele criterii:
    1. Criterii pentru rezultate individuale (producţia iniţială şi continuă)

    (4) Conformitatea rezistenţei la compresiune a betonului este evaluată pe probe încercate la 28 de zile. Fiecare rezultat individual f_ci va îndeplini relaţia:
        f_ci ≥ (f_ck - 4) N/mmp (8.1)
        Notă: Dacă rezistenţa este specificată la o vârstă diferită, conformitatea este evaluată pe probe încercate la acea vârstă.

    2. Criterii pentru media rezultatelor

    (5) Obţinerea rezistenţei caracteristice specificate va fi evaluată prin una din următoarele metode:
        Metoda A: Producţia iniţială

    (6) Pentru producţia iniţială, valoarea medie a trei rezultate consecutive a rezistenţelor care se suprapun sau nu, trebuie să satisfacă relaţia (SR EN 206 la #8.2.1.3.2):
        f_cm ≥ (f_ck + 4) N/mmp (8.2)
        Notă: Criteriul de conformitate este dezvoltat pe baza rezultatelor care nu se suprapun. (rezultate care sunt considerate o singură dată în ordinea obţinerii lor). Aplicarea criteriului pentru rezultate care se suprapun creşte riscul de respingere.

        Metoda B: Producţia continuă

    (7) Metoda se aplică doar în cazul în care sunt stabilite toate condiţiile pentru trecerea de la producţia iniţială la producţia continuă de beton.

    (8) Evaluarea conformităţii va fi făcută pe baza rezultatelor încercărilor pe o perioadă de evaluare care nu va depăşi perioada dată de una din următoarele opţiuni ce depind de frecvenţa încercărilor:
    a) pentru staţiile de betoane la care frecvenţa de încercare este mică (numărul de rezultate ale încercărilor pentru un beton cu proprietăţi specificate este mai mic de 35 pe un trimestru), perioada de evaluare trebuie să cuprindă cel puţin 15 rezultate şi nu mai mult de 35 rezultate consecutive obţinute pe o perioadă care nu depăşeşte 6 luni;
    b) pentru staţiile de betoane la care frecvenţa de încercare este mai ridicată (numărul de rezultate ale încercărilor pentru un beton cu proprietăţi specificate este mai mare de 35 pe un trimestru), perioada de evaluare trebuie să cuprindă cel puţin 15 rezultate şi să nu depăşească 3 luni.

    (9) Rezistenţa medie a grupurilor de rezultate ale încercărilor consecutive cu sau fără suprapunerea rezultatelor obţinute pe un singur beton sau pe o familie de betoane în cursul unei perioade de evaluare trebuie să corespundă relaţiei:
        f_cm ≥ (f_ck + 1,48σ) N/mmp (8.3)

    (10) Criteriile de conformitate sunt prezentate sistematizat în Tabelul 27.
        Tabelul 27. Criterii de conformitate pentru încercările de rezistenţă la compresiune (criteriile 1 şi 2)


┌─────────┬───────────┬─────────┬────────────┐
│         │Numărul n  │Criteriul│Criteriul 2 │
│         │de         │1        │            │
│         │rezultate  ├─────────┼────────────┤
│         │de         │         │Fiecare     │
│Producţia│încercări  │Media a n│rezultat    │
│         │pentru     │rezultate│individual  │
│         │grupe de   │(f_cm)   │al          │
│         │rezistenţa │(N/mmp)  │încercărilor│
│         │la         │         │(f_ci)      │
│         │compresiune│         │(N/mmp)     │
├─────────┼───────────┼─────────┼────────────┤
│Iniţială │3          │≥ f_ck + │≥ f_ck - 4  │
│         │           │4        │            │
├─────────┼───────────┼─────────┼────────────┤
│Continuă │15         │≥ f_ck + │≥ f_ck - 4  │
│         │           │1,48 a   │            │
├─────────┴───────────┴─────────┴────────────┤
│σ = abaterea standard                       │
└────────────────────────────────────────────┘

    (11) Când această metodă este aplicată unei familii de betoane, media tuturor rezultatelor netranspuse ale încercărilor (f_cm) ale unui singur membru al familiei va fi evaluată în conformitate cu criteriile date în Tabelul 28. Oricare beton care nu îndeplineşte acest criteriu, va fi înlăturat din familie şi va fi evaluat ca un beton individual.

    (12) Betonul sau betoanele eliminate vor fi evaluate individual pentru conformitate, utilizând criteriile stabilite pentru producţia iniţială (Metoda A). Reintroducerea în familie a betoanelor înlăturate este acceptată numai după revizuirea relaţiilor stabilite între compoziţia înlăturată şi betonul de referinţă.
        Tabelul 28. Criterii de confirmare pentru membrii unei familii (Criteriul 3)


┌───────────────────────┬──────────────┐
│Numărul “n” de         │Media a “n”   │
│rezultate ale          │rezultate     │
│încercărilor de        │(f_cm), pentru│
│rezistenţe la          │un beton din  │
│compresiune pentru un  │familie       │
│beton din familie      │(N/mmp)       │
├───────────────────────┼──────────────┤
│2                      │≥ f_ck - 1,0  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│3                      │≥ f_ck + 1,0  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│4                      │≥ f_ck + 2,0  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│5                      │≥ f_ck + 2,5  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│6                      │≥ f_ck + 3,0  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│7, 8, 9                │≥ f_ck + 3,5  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│10, 11, 12             │≥ f_ck + 4,0  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│13, 14                 │≥ f_ck + 4,5  │
├───────────────────────┼──────────────┤
│≥ 15                   │≥ f_ck + 1,48 │
│                       │σ             │
└───────────────────────┴──────────────┘

(13) La finalul producţiei iniţiale, abaterea (σ) a populaţiei va fi estimată din cel puţin 35 de rezultate consecutive obţinute pe o perioadă care nu depăşeşte 3 luni. Când producţia continuă începe, această valoare a abaterii standard va fi utilizată pentru verificarea conformităţii în prima perioadă de evaluare. La sfârşitul primei perioade de evaluare, dar şi pentru celelalte de perioade, abaterea standard este verificată pentru a se determina dacă au apărut schimbări semnificative, utilizând Tabelul 29. Dacă nu au intervenit schimbări semnificative, se va aplica această abatere şi pentru perioadele de evaluare următoare. În cazul în care au intervenit schimbări semnificative, se va calcula o altă abatere standard utilizând cele mai recente 35 rezultate consecutive, abatere care va fi utilizată în perioadele următoare de evaluare.
Tabelul 29. Valorile de verificare a abaterii standard


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Numărul de        │Limitele pentru s_n│
│rezultate         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│De la 15 la 19    │0,63 σ ≤ s_n ≤ 1,37│
│                  │σ                  │
├──────────────────┼───────────────────┤
│De la 20 la 24    │0,68 σ ≤ s_n ≤ 1,31│
│                  │σ                  │
├──────────────────┼───────────────────┤
│De la 25 la 29    │0,72 σ ≤ s_n ≤ 1,28│
│                  │σ                  │
├──────────────────┼───────────────────┤
│De la 30 la 34    │0,74 σ ≤ s_n ≤ 1,26│
│                  │σ                  │
├──────────────────┼───────────────────┤
│35                │0,76 σ ≤ s_n ≤ 1,24│
│                  │σ                  │
└──────────────────┴───────────────────┘

        Încercări de identificare pentru rezistenţa la compresiune (conform anexei B din SR EN 206)

    (14) O încercare de identificare arată dacă volumul definit de beton examinat aparţine aceleiaşi populaţii cu cea verificată, care se conformează clasei de rezistenţă prin care se face evaluarea conformităţii de către producător.
        Plan de eşantionare şi de încercări (B.2 din SR EN 206)

    (15) Când se efectuează încercări de identificare, volumul particular de beton trebuie definit, de exemplu:
    a) un singur amestec sau şarjă în caz de dubiu asupra calităţii lor;
    b) betonul furnizat pentru fiecare etaj al unei clădiri sau a unui ansamblu de grinzi/ planşee sau de stâlpi/ pereţi ai unui etaj, a unei clădiri sau părţi comparabile ale altor structuri (pe parte de obiect definită conform NE 012/2 la art.12.5.4.);
    c) betonul livrat pe un şantier în timpul unei săptămâni, însă nu mai mult de 400 mc.

    (16) Numărul de probe de prelevat dintr-un volum particular de beton trebuie anterior definit.

    (17) Epruvetele trebuie să fie preparate şi tratate în conformitate cu SR EN 12350-1 şi SR EN 12390-2. Rezistenţa la compresiune a epruvetelor trebuie determinată în conformitate cu SR EN 12390-3. Rezultatele încercărilor trebuie să provină din media a două sau mai multe epruvete realizate pornind de la aceeaşi probă pentru a fi încercate la aceeaşi vârstă. Când două sau mai multe epruvete sunt realizate pornind de la acelaşi eşantion şi când împrăştierea rezultatelor este mai mare de 15% din valoarea medie, rezultatele trebuie eliminate exceptând situaţiile în care investigaţia permite identificarea unui motiv care să justifice eliminarea unui rezultat individual.

    (18) Rezultatele obţinute pe betonul prelevat pe şantier când sunt utilizate pentru verificarea vitezei de întărire în vederea stabilirii momentului de decofrare (reglementarea tehnică indicativ NE 012/2-2022 la art. F II.7) şi menţinut la locul de punere în operă (probele "LPO") nu pot fi folosite în sensul atribuirii unei clase de rezistenţă la compresiune.
        Criterii de identificare pentru rezistenţa la compresiune, pentru betonul livrat pe şantier
        Beton supus unui control de certificare a producţiei (conform B.3.1 din SR EN 206)

    (19) Identificarea betonului este evaluată pentru fiecare rezultat de rezistenţă individual şi pentru media de "n" rezultate discrete care nu se suprapun.

    (20) Betonul livrat pe şantier este considerat ca provenit dintr-o populaţie conformă, dacă cele două criterii din Tabelul 30 sunt satisfăcute pentru "n" rezultate derivate din rezultatele rezistenţelor probelor prelevate din volumul de beton definit.
        Tabelul 30. Criterii de identificare pentru rezistenţa la compresiune


┌─────────────┬───────────┬────────────┐
│Numărul “n”  │Criteriul 1│Criteriul 2 │
│al           ├───────────┼────────────┤
│rezultatelor │           │Toate       │
│de rezistenţă│Media a “n”│rezultatele │
│la           │rezultate  │individuale │
│compresiune  │f_cm       │ale         │
│pentru       │(N/mmp)    │încercărilor│
│volumul de   │           │f_ci        │
│beton definit│           │(N/mmp)     │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│1            │Neaplicabil│≥ f_ck - 4  │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│2-4          │≥ f_ck + 1 │≥ f_ck - 4  │
├─────────────┼───────────┼────────────┤
│5-6          │≥ f_ck + 2 │≥ f_ck - 4  │
├─────────────┴───────────┴────────────┤
│Notă: Criteriile de identificare dau o│
│probabilitate de 1% de eliminare a    │
│unui volum de beton conform.          │
└──────────────────────────────────────┘

    (21) În Anexa A4 a Ghidului sunt prezentate exemple practice de aplicare, inclusiv pentru cazul familiilor de betoane.

    ANEXA A1

    Exemple practice de stabilire a compoziţiei betonului şi de
    verificare a nivelurilor de performanţă ale
    rezistenţei la compresiune a betonului
    (1) Stabilirea relaţiei dintre raportul A_ef/C şi rezistenţa betonului pentru diferite tipuri de cimenturi, precum şi a compoziţiei pentru o anumită clasă de expunere se efectuează în conformitate cu Figura A1.1. (a se vedea imaginea asociată)
        Figura A1.1. Schema de stabilire a relaţiei dintre raportul A_ef/C şi rezistenţa betonului pentru diferite tipuri de cimenturi şi a compoziţiei pentru o anumită clasă de expunere

    (2) Stabilirea compoziţiei betonului se realizează în două etape.
    Etapa 1: Exemplu de stabilire a relaţiei dintre raportul A_ef/C şi rezistenţa la compresiune
        Compoziţiile de betoane utilizate pentru a stabili relaţii între raportul A_ef/C şi rezistenţa la compresiune au fost realizate cu ciment notat CE1 de clasa 42,5N, cu diferite dozaje de ciment.
        Astfel, s-au preparat betoane cu agregate sort 0-4 mm (40%), 4-8 mm (20%) şi 8-16 mm (40%). Agregatele au fost uscate în incinta laboratorului. Curba de granulozitate a agregatului total se încadrează în prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/12022, Anexa L, Fig. L2.
        În Tabelul A1.1 sunt prezentate valorile coeficientului de absorbţie a apei determinate în conformitate cu SR EN 1097-6 pentru cele 3 şorţuri de agregate, după imersarea acestora în apă timp de 24 de ore.
        Tabelul A1.1. Coeficientul de absorbţie a apei pentru agregate


┌──────────┬───────────────────────────┐
│Tip       │Coeficient de absorbţie a  │
│agregate  │apei, WA_24 (%)            │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Nisip 0-4 │0,94                       │
│mm        │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Agregate  │0,68                       │
│4-8 mm    │                           │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Agregate  │0,71                       │
│8-16 mm   │                           │
└──────────┴───────────────────────────┘

    1. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu ciment notat CE1
        În Tabelul A 1.2 se prezintă dozajul de ciment şi cantitatea de agregate utilizate la prepararea betoanelor, aditivul superplastifiant (SP) pe baza de polimeri de policarboxilat-eter. Densitatea aditivului superplastifiant utilizat în proporţie de 1% din masa de ciment este 1,05 kg/mc. Betoanele au fost preparate astfel încât să se obţină o tasare S3, apropiată de maximul intervalului 100-150 mm (beton pompabil). Cantităţile de apă A' necesare preparării betoanelor de clase de tasare S3 sunt prezentate în Tabelul A1.2.
        Tabelul A1.2. Materiile prime din compoziţia betoanelor preparate cu CE1


┌──────┬─────┬──────┬────────┬─────────────────┐
│      │     │      │        │din care         │
│Dozaj │Apa  │      │        ├─────┬─────┬─────┤
│ciment│A'   │Aditiv│Agregate│sort │sort │sort │
│(kg/  │(l/  │SP    │(kg/mc) │0-4  │4-8  │8-16 │
│mc)   │mc)  │(l/mc)│        │mm   │mm   │mm   │
│      │     │      │        │(kg/ │(kg/ │(kg/ │
│      │     │      │        │mc)  │mc)  │mc)  │
├──────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│260   │167,5│2,48  │1916,9  │766,8│383,4│766,8│
├──────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│280   │165,1│2,67  │1905,1  │762,0│381,0│762,0│
├──────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│300   │167,5│2,86  │1880,6  │752,2│376,1│752,2│
├──────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│320   │171,1│3,05  │1852,8  │741,1│370,6│741,1│
├──────┼─────┼──────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│360   │164,3│3,43  │1834,5  │733,8│366,9│733,8│
└──────┴─────┴──────┴────────┴─────┴─────┴─────┘

        Cantitatea totală de apă A_t este cantitatea de apă introdusă în compoziţia betonului A' la care se adaugă şi cantitatea de aditivi Ad în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE012/1-2022, pct. 5.2.6(3).
        Cantitatea de apă eficace A_ef este cantitatea totală de apă At introdusă în compoziţia betonului din care se scade cantitatea de apă absorbită de agregate. Apa eficace A_ef reprezintă cantitatea de apă care participă la reacţia de hidratare a cimentului şi la asigurarea lucrabilităţii împreună cu cantitatea de aditivi Ad. Rapoartele A_t/C şi A_ef/C sunt prezentate în Tabelul A1.3.
        Tabelul A1.3. Cantitatea de apă pentru preparare A', apa totală At, apa eficace A_ef, rapoartele A_t/C şi A_ef/C


┌──────┬─────┬──────┬───────┬─────────┬────────┬────┬────┐
│      │     │      │Apa    │Apa      │Apa     │    │    │
│Dozaj │Apa  │Aditiv│totală │absorbită│eficace │    │    │
│ciment│A'   │(Ad)  │A_t=   │de       │A_ef=   │A_t/│A_ef│
│(kg/  │(l/  │(l/mc)│A’+Ad  │agregate │A’+Ad-  │C   │/C  │
│mc)   │mc)  │      │(l/mc) │A_wa24 (l│A_wa24  │    │    │
│      │     │      │       │/mc)     │(l/mc)  │    │    │
├──────┼─────┼──────┼───────┼─────────┼────────┼────┼────┤
│260   │167,5│2,48  │167,5  │15,26    │152,24  │0,64│0,59│
├──────┼─────┼──────┼───────┼─────────┼────────┼────┼────┤
│280   │165,1│2,67  │165,1  │15,16    │149,94  │0,59│0,54│
├──────┼─────┼──────┼───────┼─────────┼────────┼────┼────┤
│300   │167,5│2,86  │167,5  │14,97    │152,53  │0,56│0,51│
├──────┼─────┼──────┼───────┼─────────┼────────┼────┼────┤
│320   │171,1│3,05*)│174,2*)│14,75    │159,40*)│0,54│0,50│
├──────┼─────┼──────┼───────┼─────────┼────────┼────┼────┤
│360   │164,3│3,43*)│167,7*)│14,60    │153,13*)│0,47│0,43│
└──────┴─────┴──────┴───────┴─────────┴────────┴────┴────┘

        Nota *) În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE012/1-2022, pct. 5.2.6(3) dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluţie), este mai mare de 3 l/mc de beton, conţinutul său de apă este luat în consideraţie la calculul raportului apă/ciment.
        În Tabelul A1.4 se prezintă caracteristicile betoanelor proaspete obţinute pentru tasări cuprinse între 140 şi 155 mm.
        Tabelul A1.4. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu ciment notat CE1


┌────────┬──────┬──────┬─────────┬─────┐
│Dozaj   │Raport│Tasare│Densitate│Aer  │
│ciment  │A_ef/C│(mm)  │(kg/mc)  │oclus│
│(kg/mc) │      │      │         │(%)  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│260     │0,59  │140   │2311     │3,9  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│280     │0,54  │150   │2354     │3,9  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│300     │0,51  │150   │2341     │3,8  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│320     │0,50  │155   │2372     │3,7  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│360     │0,43  │145   │2375     │3,7  │
└────────┴──────┴──────┴─────────┴─────┘

    2. Caracteristicile betoanelor întărite preparate cu ciment notat CE1
        În Tabelul A 1.5 se prezintă caracteristicile de rezistenţă la compresiune obţinute la vârstele de 2, 7 şi 28 zile.
        Tabelul A1.5. Valorile rezistenţelor la compresiune la 2, 7 şi 28 de zile


┌────────┬──────┬─────────────────────────────┐
│Dozaj   │      │Rezistenţa la compresiune (N/│
│ciment  │Raport│mmp)                         │
│(kg/mc) │A_ef/C├─────────┬─────────┬─────────┤
│        │      │2 zile   │7 zile   │28 zile  │
├────────┼──────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤
│        │      │7,7 │    │17,9│    │29,2│    │
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│260     │0,59  │8,1 │7,8 │16,6│16,9│28,8│29,2│
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│        │      │7,6 │    │16,4│    │29,5│    │
├────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│        │      │10,7│    │19,8│    │32,8│    │
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│280     │0,54  │10,4│10,5│20,6│19,8│33,2│33,0│
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│        │      │10,4│    │19,0│    │33,0│    │
├────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│        │      │14,1│    │22,0│    │37,8│    │
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│300     │0,51  │13,3│13,5│23,8│22,9│37,8│37,7│
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│        │      │13,1│    │22,8│    │37,4│    │
├────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│        │      │15,5│    │25,4│    │39,8│    │
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│320     │0,50  │15,1│15,2│25,1│25,3│40,5│40,4│
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│        │      │15,0│    │25,4│    │40,9│    │
├────────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│        │      │16,1│    │31,6│    │46,1│    │
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│360     │0,43  │16,3│16,3│30,4│31,1│45,6│45,9│
│        │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│        │      │16,5│    │31,2│    │46,1│    │
└────────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        La vârsta de 28 de zile s-au obţinut valori ale rezistenţei la compresiune între 29 N/mmp (dozaj de ciment 260 kg/mc) şi 46 N/mmp (dozaj de ciment 360 kg/mc).
        Pentru stabilirea duratei de tratare a betonului, se calculează raportul f_cmp/f_cmp8. În Tabelul A1.6 sunt prezentate rapoartele f_cmp/f_cmp8 şi f_cm7/f_cmp8.
        Tabelul A1.6. Evoluţia rezistenţei la compresiune


┌──────────┬──────┬──────────┬──────────┐
│Dozaj     │Raport│f_cmp/    │f_cm7/    │
│ciment    │A_ef/C│f_cmp8    │f_cmp8    │
│(kg/mc)   │      │          │          │
├──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│260       │0,59  │0,27      │0,58      │
├──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│280       │0,54  │0,32      │0,60      │
├──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│300       │0,51  │0,36      │0,61      │
├──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│320       │0,50  │0,38      │0,63      │
├──────────┼──────┼──────────┼──────────┤
│360       │0,43  │0,35      │0,68      │
└──────────┴──────┴──────────┴──────────┘

        Betoanele preparate cu ciment notat CE1 au o evoluţie lentă a rezistenţelor pentru un raport A_ef/C=0,59 şi respectiv evoluţie medie pentru betoanele cu rapoarte mai mici sau egale cu 0,54 (Tabelul 16, reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022).
        În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, în cazul încercărilor iniţiale pentru determinarea compoziţiei betonului în vederea atingerii unei anumite clase de beton trebuie ca rezistenţa medie la compresiune obţinută la 28 de zile, după menţinerea probelor în condiţii standard, să fie mai mare de f_ck + (6...12) (N/mmp), unde f_ck este rezistenţa caracteristică (clasa betonului). În acest caz, clasele obţinute pentru betoanele preparate cu cimentul notat CE1 sunt prezentate în Tabelul A1.7.
        Tabelul A1.7. Clasele de beton obţinute in conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE


┌──────┬──────┬────┬─────────┬─────────┐
│      │      │    │         │Clasa    │
│Dozaj │      │f_cm│Încercări│conform  │
│ciment│Raport│28  │iniţiale │încercări│
│(kg/  │A_ef/C│zile│         │iniţiale │
│mc)   │      │(N/ ├─────────┴─────────┤
│      │      │mmp)│f_cm > f_ck +      │
│      │      │    │(6...12) (N/mmp)   │
├──────┼──────┼────┼─────────┬─────────┤
│      │      │    │(f_ck+9) │Marja =9 │
│260   │0,59  │29,2│pentru   │N/mmp    │
│      │      │    │C16/20   │C16/20   │
│      │      │    │(f_ck=20)│         │
├──────┼──────┼────┼─────────┼─────────┤
│      │      │    │(f_ck+8) │Marja =8 │
│280   │0,54  │33,0│pentru   │N/mmp    │
│      │      │    │C20/25   │C20/25   │
│      │      │    │(f_ck=25)│         │
├──────┼──────┼────┼─────────┼─────────┤
│      │      │    │(f_ck+8) │Marja=8 N│
│300   │0,51  │37,7│pentru   │/mmp     │
│      │      │    │C25/30   │C25/30   │
│      │      │    │(f_ck=30)│         │
├──────┼──────┼────┼─────────┼─────────┤
│      │      │    │(f_ck+10)│Marja =10│
│320   │0,50  │40,4│pentru   │N/mmp    │
│      │      │    │C25/30   │C25/30   │
│      │      │    │(f_ck=30)│         │
├──────┼──────┼────┼─────────┼─────────┤
│      │      │    │(f_ck+9) │Marja =9 │
│360   │0,43  │45,9│pentru   │N/mmp    │
│      │      │    │C30/37   │C30/37   │
│      │      │    │(f_ck=37)│         │
└──────┴──────┴────┴─────────┴─────────┘

        La stabilirea dozajelor minime de ciment, trebuie avute în vedere cerinţele prevăzute în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 (Anexa F) pentru realizarea unei anumite clase de beton, indicate pentru anumite clase de expunere, precum şi reducerea marjelor, în momentul trecerii de la prepararea în laborator la producerea betonului la staţie.
        În Figura A1.2 se prezintă valorile rezistenţelor la compresiune în funcţie de rapoartele A_ef/C obţinute pentru o tasare S3. Cu ajutorul graficului se poate determina rezistenţa la compresiune pentru un anumit raport A_ef/C şi respectiv se poate determina clasa de rezistenţă a betonului.
        De exemplu, pentru un raport A_ef/C = 0,45, rezistenţa la compresiune la vârsta de 28 de zile, f_cm, este aproximativ 45 N/mmp, valoare corespunzătoare clasei de rezistenţă C30/37, clasa obţinută pentru încercări iniţiale, unde f_cm ≥ f_ck + (6...12) (N/mmp), f_k fiind rezistenţa caracteristică (clasa betonului). Pentru betonul de clasa C30/37, f_ck = 37 N/mmp, f_ck+6 = 43 N/mmp, f_ck+12 = 49 N/mmp.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura A1.2. Valoarea rezistenţei la compresiune obţinută pentru diferite rapoarte A_ef/C şi exemplificarea determinării clasei de rezistenţă
        Proiectarea compoziţiei de beton se face în conformitate cu Tabelele 3 şi 4 din prezentul Ghid pentru un raport A_ef/C maxim, o clasă minimă de rezistenţă şi un dozaj minim de ciment.
        De exemplu, pentru clasa de expunere XD3, în conformitate cu Tabelul 3, raportul A_ef/C maxim este 0,45, dozaj minim de ciment 320 kg/mc, clasa minimă de rezistenţă fiind C35/45.
        Din graficul prezentat în Figura A1.2 se observă că pentru raportul A_ef/C = 0,45 se obţine o clasă de rezistenţă C30/37. în cazul în care clasa de rezistenţă obţinută este mai mică decât cea precizată în Tabelul 3, în cazul de faţă C35/45, se va considera un raport A_ef/C < 0,45. Din Tabelul A1.7 se observă că pentru raportul A_ef/C = 0,43 şi dozaj de ciment 360 kg/mc s-a obţinut clasa C30/37. Pentru obţinerea clasei de rezistenţă C35/45 vom lua în considerare un raport A_ef/C < 0,43 şi un dozaj de ciment mai mare de 360 kg/mc.
        Din graficul prezentat în Figura A1.3 se observă că pentru A_ef/C = 0,40 se obţine o rezistenţă la compresiune de aproximativ 53 N/mmp, corespunzătoare unei clase de rezistenţă C35/45 (f_cm = 53 N/mmp, f_ck = 45 N/mmp, f_ck+6 = 51 N/mmp, f_ck+12 = 57 N/mmp).
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura A1.3. Valoarea rezistenţei la compresiune obţinută pentru A_ef/C =0,40 şi determinarea clasei de rezistenţă

    Etapa 2: Exemplu de stabilire a compoziţiei betonului de clasa C35/45
        Pentru stabilirea compoziţiei pentru 1 mc de beton se parcurg etapele prezentate la cap.7.3.
        În practica curentă din România s-a utilizat până în prezent, pentru stabilirea compoziţiilor, raportul dintre cantitatea totală de apă (A_t) şi ciment (C). Aceste valori ale rapoartelor A_t/C sunt acoperitoare din punct de vedere al asigurării durabilităţii betonului, având în vedere că raportul A_ef/C, aşa cum este definit în SR EN 206, nu ţine seama de absorbţia de apă a agregatelor (determinată în conformitate cu SR EN 10976). Cantitatea totală de apă ţine seama şi de cantitatea absorbită de agregate, deci rezultă un raport A_t/C acoperitor faţă de SR EN 206, mai mare decât A_ef/C. Cantitatea de apă eficace A_ef este cantitatea totală de apă A_t din care se scade cantitatea de apă absorbită de agregate Awa24.
        Observaţii:
    1. pentru obţinerea unei anumite consistente, cantitatea de apă introdusă în compoziţia betonului obişnuit A' depinde de clasa betonului, tasare, tipul, dimensiunea maximă a agregatelor şi curba de granulozitate, clasa cimentului, tipul de aditivi, etc. De exemplu, pentru un beton în clasa de tasare S3 şi agregate de balastieră cu dimensiunea maximă de 16 mm, A' se poate găsi în intervalul 150-175 l/mc;
    2. în cazul utilizării aditivilor antrenori de aer se înregistrează o scădere a rezistenţei la compresiune a betonului;
    3. cantitatea de agregate se determină utilizând formula:
        Ag = rho_ag (1000 - D / rho_c - A_t - P) (1)
        rho_c - densitatea (masa volumică reală a) cimentului (între 2,9 -3,1 kg/dmc în funcţie de tipul de ciment)
        Notă: Densitatea cimentului utilizată la elaborarea reţetei trebuie solicitată la producătorul acestuia.

        Rho_ag masa volumetrică reală a agregatelor (kg/dmc) determinată în conformitate cu SR EN 1097-6.
        D dozajul de ciment (kg/dmc)
        P procentul de aer oclus (dmc/mc) egal cu 2% (respectiv 20 dmc/mc). În cazul în care se utilizează aditivi antrenori de aer, P se va considera orientativ egal cu 4% (respectiv 40 dmc/mc), în funcţie de dimensiunea maximă a agregatului sau corespunzător cantităţii determinate de aer antrenat.
        Relaţia (1) consideră o aceeaşi masă volumetrică pentru toate sorturile, alternativ se poate determina volumul de agregate pe şorţuri, determinându-se apoi cantităţile în kg/mc pentru fiecare sort în parte, pe baza masei volumetrice a fiecărui sort în parte.

        Observaţii:
    1. zonele de granulozitate se stabilesc având în vedere dozajul de ciment, tasarea betonului şi dimensiunea maximă a agregatelor în conformitate cu Anexa L din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022;
    2. se verifică conţinutul maxim de părţi fine în conformitate cu Tabelul 12 din prezentul Ghid pe baza conţinutului de părţi fine < 0,125 mm din fiecare sort de agregate şi a dozajului de ciment. Se are în vedere şi limita din SR EN 12620 (Anexa D) privind conţinutul maxim admis de părţi ultrafine (fracţie care trece prin sita de 0,063 mm) din agregatul fin (nisip).

        Un exemplu de determinare a compoziţiei betonului pentru a obţine o tasare de aprox. 150 mm (clasa de tasare S3), beton preparat cu ciment notat CE1 pentru clasa prescrisă C35/45 este ilustrat în Tabelul A1.8, formatul tabelului fiind adaptat de fiecare producător.
        Dozajul minim de ciment pentru betonul de clasa C35/45 în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022 este 320 kg/mc, A_ef/C maxim = 0,45 (aceste valori au fost alese pentru clasa de expunere XD3).
        Din graficul prezentat în Figura A1.3, pentru un raport A_ef/C = 0,40 s-a obţinut o rezistenţă la compresiune corespunzătoare unei clase de rezistenţă C35/45. Considerând A_ef/C = 0,40 şi un dozaj de ciment de 400 kg/mc, se determină cantitatea de agregate în stare uscată, densitatea agregatelor fiind 2,65 kg/dmc, densitatea cimentului 3,0 kg/dmc, procentul de aer oclus 20 dmc/mc. Densitatea aditivului superplastifiant (policarboxilat eter, în acest caz) utilizat în proporţie de 1% din masa de ciment este 1,05 kg/mc, cantitatea de aditiv rezultată fiind 3,811/mc, în conformitate cu prevederile cap.5.2.6.(3) din reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, aceasta va fi luată în considerare la calculul raportului apă/ciment.
        Densitatea aparentă a betonului proaspăt se poate estima în funcţie de materialele componente, în cazul de faţă aceasta fiind 2356 kg/mc.
        Pentru un raport A_ef/C = 0,40 cantitatea de apă eficace pentru un dozaj de ciment de 400 kg/mc este 1601/mc, cantitatea de apă care va fi introdusă în compoziţia betonului pentru obţinerea unei tasări S3 este A' = 170,38 1/mc, cantitatea de apă totală A_t fiind 174,19 l/mc, raport A_t/C= 0,44 (pct.2 din Tabelul A1.8).
        Cantitatea de agregate în stare uscată calculată cu relaţia (1) este 1782,1 kg/mc (pct. 6 din Tabelul A1.8). Sorturile de agregate utilizate sunt: 0-4 mm (40%), 4-8 mm (20%) şi 8-16 mm (40%). S-a determinat granulozitatea agregatelor în conformitate cu SR EN 933-1, valorile obţinute fiind prezentate în Tabelul A1.8.
        Tabelul A1.8. Exemplu de stabilire a compoziţiei betonului


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│STABILIREA COMPOZIŢIEI BETONULUI                                                                                                    │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reteta nr. ……. din ……………                                                                                                            │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cerinte                                                                                                                          │
├─────┬──────────┬───────────┬────────────────────────────┬────────┬───────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────┤
│Clasa│Dmax. mm  │Clasa de   │Zona de granulozitate       │A_ef/C  │A_ef max, l/mc │Clase de expunere│Condiţii NE012/1-2022 (dozaj   │
│beton│          │tasare     │                            │max     │               │                 │min, A_ef/C max)               │
├─────┼──────────┼───────────┼────────────────────────────┼────────┼───────────────┼─────┬─────┬─────┼──────────┬─────┬──────────────┤
│C35/ │16        │S3         │Favorabilă                  │0,43    │172,00         │XD3  │-    │-    │320       │0,45 │C35/45        │
│45   │          │           │                            │        │               │     │     │     │          │     │              │
├─────┴──────────┴───────────┴────────────────────────────┴────────┴───────────────┴─────┴─────┴─────┴──────────┴─────┴──────────────┤
│2. Caracteristici initiale beton proaspăt                                                                                           │
├─────┬──────────┬───────────┬─────────────┬──────────────┬────────┬───────────────┬───────────┬─────┬──────────┬─────┬──────────────┤
│     │          │           │             │              │A_ef,   │               │           │     │Densitate │Aer  │Aer           │
│Clasa│Dmax. mm  │Consistenta│Zona de      │A_ef/C val    │val     │A' =           │A_t= A' +  │A_t/C│beton kg/ │oclus│oclus+antrenat│
│beton│          │mm         │granulozitate│initiala      │initiala│A_ef-A_D+A_WA24│Ad l/mc    │     │mc        ├─────┴──────────────┤
│     │          │           │             │              │l/mc    │               │           │     │          │%                   │
├─────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼───────────┼─────┼──────────┼─────┬──────────────┤
│C35/ │16        │150        │Favorabilă   │0,40          │160,00  │170,38         │174,19     │0,44 │2356      │2    │              │
│45   │          │           │             │              │        │               │           │     │          │     │              │
├─────┴──────────┴───────────┴─────────────┴──────────────┴────────┴───────────────┴───────────┴─────┴──────────┴─────┴──────────────┤
│3. Materiale componente                                                                                                             │
├────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┤
│Ciment                      │Aditivi                                                    │Agregate                                   │
├─────┬──────────┬───────────┼─────────────┬──────────────┬────────┬───────────────┬─────┼───────────┬──────────┬────────────────────┤
│Tip  │Densitate,│Dozaj D, kg│Tip          │Subst. de bază│Dozaj   │Densitate, kg/ │Ad, l│Tip        │Densitate,│Obs.                │
│     │kg/mc     │/mc        │             │              │        │mc             │/mc  │           │kg/mc     │                    │
├─────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼───────────┼──────────┼────────────────────┤
│     │          │           │Superplast SP│policarboxilat│1,00%   │1,05           │3,81 │Agregate   │          │                    │
│CE1  │3         │400        │             │eter          │        │               │     │nat. de    │2,65      │uscate in interior  │
│     │          │           ├─────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼─────┤balastiera │          │                    │
│     │          │           │Antrenor     │-             │-       │-              │     │           │          │                    │
├─────┴──────────┴───────────┴─────────────┴──────────────┴────────┴───────────────┴─────┴───────────┴──────────┴────────────────────┤
│4. Granulozitatea agregatelor                                                                                                       │
├────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sort agregate   │                         │Treceri prin site si ciururi, %                                                          │
│(mm)            │Tip                      ├──────────────┬────────┬───────────────┬─────┬─────┬─────┬──────────┬────────────────────┤
│                │                         │0,125         │0,25    │0,5            │1    │2    │4    │8         │16                  │
├────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 0 - 4      │                         │0,79          │8,27    │32,68          │68,65│87,06│98,5 │100,00    │100,00              │
├────────────────┤                         ├──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 4 - 8      │agregate balastieră      │0,53          │0,79    │1,20           │2,08 │15,23│72,69│99,32     │100,00              │
├────────────────┤                         ├──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 8 - 16     │                         │0,42          │0,17    │0,23           │0,33 │0,43 │0,63 │22,44     │94,79               │
├────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┴────────┴───────────────┴─────┴─────┴─────┴──────────┴────────────────────┤
│                                                                                                                                    │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Incadrarea amestecului total în curba de granulozitate                                                                           │
├────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┬────────┬───────────────┬─────┬─────┬─────┬──────────┬────────────────────┤
│Sort 0 - 4 mm   │40%                      │0,32          │3,31    │13,1           │27,5 │34,8 │39,4 │40,0      │40,0                │
├────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 4 - 8 mm   │20%                      │0,11          │0,16    │0,24           │0,42 │3,05 │14,54│19,86     │20,0                │
├────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 8 - 16 mm  │40%                      │0,17          │0,07    │0,09           │0,13 │0,17 │0,25 │8,98      │37,9                │
├────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Total           │100%                     │0,6           │3,5     │13,4           │28,0 │38,0 │54,2 │68,8      │97,9                │
├────────────────┴───────────┬─────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Limite zona de granulozitate│max.         │5             │8       │20             │32   │42   │46   │76        │100                 │
│favorabila conf. NE012/1    ├─────────────┼──────────────┼────────┼───────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│                            │min.         │1             │3       │8              │12   │21   │36   │60        │100                 │
├────────────────────────────┴─────────────┴──────────────┴────────┴───────────────┴─────┴─────┴─────┴──────────┼────────────────────┤
│6. Cantitati materiale mc beton                                                                                │                    │
├────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────┬───────────┬─────┬──────────┤                    │
│                │sort.                    │%             │kg/mc                   │           │%    │A_WA24, l/│                    │
│                │                         │              │                        │           │     │mc        │                    │
│                ├─────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤           ├─────┼──────────┤                    │
│                │0 - 4 mm                 │40%           │712,8                   │Coeficient │0,94 │6,70      │                    │
│Agregate uscate ├─────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤de         ├─────┼──────────┤                    │
│interior        │4 - 8 mm                 │20%           │356,4                   │absorbtie  │0,68 │2,42      │                    │
│                ├─────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤agregate   ├─────┼──────────┤                    │
│                │8 - 16 mm                │40%           │712,8                   │WA_24      │0,71 │5,06      │C35/45              │
│                ├─────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤           ├─────┼──────────┤400 kg/mc           │
│                │                         │verif.        │1782,1                  │           │     │          │                    │
├────────────────┴─────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┤           ├─────┼──────────┤                    │
│Total agregate                            │100%          │1782,1                  │           │2,33 │14,19     │                    │
├──────────────────────────────────────────┴──────────────┼────────────────────────┼───────────┼─────┼──────────┤                    │
│Ciment                                                   │400                     │           │     │          │                    │
├────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┼────────────────────────┼─────┬─────┼─────┼──────────┤                    │
│                │plast/superplast         │1,00%         │4,00                    │l/mc │3,81 │     │          │                    │
│Aditivi         ├─────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┤                    │
│                │antrenor                 │              │0                       │l/mc │0    │     │          │                    │
├────────────────┼───────────┬─────────────┴──────────────┼────────────────────────┼─────┴─────┴─────┴──────────┼────────────────────┤
│Cantitatea de   │           │                            │                        │                            │                    │
│apă adaugată în │174,30     │A_t = A' + Ad = 178,1       │A_t/C = 0,45            │A_ef = A' + Ad - A_WA24 =   │A_ef/C = 0,41       │
│compoziţie A', l│           │                            │                        │163,9                       │                    │
│/mc             │           │                            │                        │                            │                    │
└────────────────┴───────────┴────────────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────┘

        Notă: Această formă tabelară de stabilire a compoziţiei betonului este un exemplu, producătorul va putea alege o altă formă de prezentare cu respectarea regulilor prevăzute în prezentul Ghid.

        Curba de granulozitate a agregatului total se încadrează în prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, Anexa L, Fig. L2.
        În Figura A1.4 se prezintă încadrarea agregatului total în zona de granulozitate.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura A1.4. încadrarea agregatului total în zona de granulozitate
        Valorile coeficientului de absorbţie a apei determinate în conformitate cu SR EN 10976 pentru cele 3 şorţuri de agregate, după imersarea acestora în apă timp de 24 de ore au fost prezentate în Tabelul A1.1. Cu ajutorul acestora şi a proporţiilor de agregate pentru fiecare sort se determină cantitatea de apă absorbită pe fiecare sort şi respectiv cantitatea totală, în cazul de faţă aceasta fiind 14,19 litri pentru un mC de beton.
        Cantitatea de apă adăugată pentru prepararea betonului a fost A' =174,3 1/mc, mai mare decât cea estimată iniţial, cantitatea totală de apă pentru o tasare de 140 mm devenind 178,1 1/mc, raportul At/C=0,45. Cantitatea de apă eficace (inclusiv aditiv) este 163,9 1/mc, raportul A_ef/C fiind aproximativ 0,41.
        Reţeta se recalculează pentru raportul A_ef/C= 0,41, cu cantitatea de apă A' =174,3 1/mc introdusă în amestecul de beton, cantitatea totală de agregate calculată cu relaţia (1) modificându-se de la 1782,1 kg/mc la 1771,7 kg/mc. Reţeta recalculată este prezentată în Tabelul A1.9.
        Tabelul A1.9. Stabilirea compoziţiei betonului


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│STABILIREA COMPOZIŢIEI BETONULUI                                                                                                 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reteta nr. ……. din ……………                                                                                                         │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cerinte                                                                                                                       │
├─────┬──────────┬───────────┬────────────────────────────┬──────┬──────────────┬─────────────────┬───────────────────────────────┤
│Clasa│Dmax. mm  │Clasa de   │Zona de granulozitate       │A_ef/C│A_ef max, l/mc│Clase de expunere│Condiţii NE012/1-2022 (dozaj   │
│beton│          │tasare     │                            │      │              │                 │min, A_ef/C max)               │
├─────┼──────────┼───────────┼────────────────────────────┼──────┼──────────────┼─────┬─────┬─────┼──────────┬─────┬──────────────┤
│C35/ │16        │S3         │Favorabilă                  │0,41  │164,00        │XD3  │-    │-    │320       │0,45 │C35/45        │
│45   │          │           │                            │      │              │     │     │     │          │     │              │
├─────┴──────────┴───────────┴────────────────────────────┴──────┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴──────────┴─────┴──────────────┤
│2. Caracteristici initiale beton proaspăt                                                                                        │
├─────┬──────────┬───────────┬─────────────┬──────────────┬──────┬──────────────┬───────────┬─────┬──────────┬─────┬──────────────┤
│     │          │           │             │              │      │A' =          │           │     │Densitate │Aer  │Aer           │
│Clasa│Dmax. mm  │Consistenta│Zona de      │A_ef/C        │A_ef l│A_ef-Ad+A_WA24│A_t = A' + │A_t/C│beton kg/ │oclus│oclus+antrenat│
│beton│          │mm         │granulozitate│              │/mc   │l/mc          │Ad l/mc    │     │mc        ├─────┴──────────────┤
│     │          │           │             │              │      │              │           │     │          │%                   │
├─────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼───────────┼─────┼──────────┼─────┬──────────────┤
│C35/ │16        │150        │Favorabilă   │0,41          │164,00│174,3         │178,1      │0,45 │2350      │2    │              │
│45   │          │           │             │              │      │              │           │     │          │     │              │
├─────┴──────────┴───────────┴─────────────┴──────────────┴──────┴──────────────┴───────────┴─────┴──────────┴─────┴──────────────┤
│3. Materiale componente                                                                                                          │
├────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┤
│Ciment                      │Aditivi                                                 │Agregate                                   │
├─────┬──────────┬───────────┼─────────────┬──────────────┬──────┬──────────────┬─────┼───────────┬──────────┬────────────────────┤
│Tip  │Densitate,│Dozaj D, kg│Tip          │Subst. de bază│Dozaj │Densitate, kg/│Ad, l│Tip        │Densitate,│Obs.                │
│     │kg/mc     │/mc        │             │              │      │mc            │/mc  │           │kg/mc     │                    │
├─────┼──────────┼───────────┼─────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼───────────┼──────────┼────────────────────┤
│     │          │           │Superplast SP│policarboxilat│1,00% │1,05          │3,81 │Agregate   │          │                    │
│CE1  │3         │400        │             │eter          │      │              │     │nat. de    │2,65      │uscate in interior  │
│     │          │           ├─────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼─────┤balastiera │          │                    │
│     │          │           │Antrenor     │-             │-     │-             │     │           │          │                    │
├─────┴──────────┴───────────┴─────────────┴──────────────┴──────┴──────────────┴─────┴───────────┴──────────┴────────────────────┤
│4. Granulozitatea agregatelor                                                                                                    │
├────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sort agregate   │                         │Treceri prin site si ciururi, %                                                       │
│(mm)            │Tip                      ├──────────────┬──────┬──────────────┬─────┬─────┬─────┬──────────┬────────────────────┤
│                │                         │0,125         │0,25  │0,5           │1    │2    │4    │8         │16                  │
├────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 0 - 4      │                         │0,79          │8,27  │32,68         │68,65│87,06│98,5 │100,00    │100,00              │
├────────────────┤                         ├──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 4 - 8      │agregate balastieră      │0,53          │0,79  │1,20          │2,08 │15,23│72,69│99,32     │100,00              │
├────────────────┤                         ├──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 8 - 16     │                         │0,42          │0,17  │0,23          │0,33 │0,43 │0,63 │22,44     │94,79               │
├────────────────┴─────────────────────────┴──────────────┴──────┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴──────────┴────────────────────┤
│                                                                                                                                 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5. Incadrarea amestecului total în curba de granulozitate                                                                        │
├────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┬──────┬──────────────┬─────┬─────┬─────┬──────────┬────────────────────┤
│Sort 0 - 4 mm   │40%                      │0,32          │3,31  │13,1          │27,5 │34,8 │39,4 │40,0      │40,0                │
├────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 4 - 8 mm   │20%                      │0,11          │0,16  │0,24          │0,42 │3,05 │14,54│19,86     │20,0                │
├────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Sort 8 - 16 mm  │40%                      │0,17          │0,07  │0,09          │0,13 │0,17 │0,25 │8,98      │37,9                │
├────────────────┼─────────────────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Total           │100%                     │0,6           │3,5   │13,4          │28,0 │38,0 │54,2 │68,8      │97,9                │
├────────────────┴───────────┬─────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│Limite zona de granulozitate│max.         │5             │8     │20            │32   │42   │56   │76        │100                 │
│favorabila conf. NE012/1    ├─────────────┼──────────────┼──────┼──────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼────────────────────┤
│                            │min.         │1             │3     │8             │12   │21   │36   │60        │100                 │
├────────────────────────────┴─────────────┴──────────────┴──────┴──────────────┴─────┴─────┴─────┴──────────┼────────────────────┤
│6. Cantitati materiale mc beton                                                                             │                    │
├────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┬─────────────────────┬───────────┬─────┬──────────┤                    │
│                │sort.                    │%             │kg/mc                │           │%    │A_WA24, l/│                    │
│                │                         │              │                     │           │     │mc        │                    │
│                ├─────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤           ├─────┼──────────┤                    │
│                │0 - 4 mm                 │40%           │708,7                │Coeficient │0,94 │6,66      │                    │
│Agregate uscate ├─────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤de         ├─────┼──────────┤                    │
│interior        │4 - 8 mm                 │20%           │354,3                │absorbtie  │0,68 │2,41      │                    │
│                ├─────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤agregate   ├─────┼──────────┤                    │
│                │8 - 16 mm                │40%           │708,7                │WA_24      │0,71 │5,03      │C35/45              │
│                ├─────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤           ├─────┼──────────┤400 kg/mc           │
│                │                         │verif.        │1771,7               │           │     │          │                    │
├────────────────┴─────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────┤           ├─────┼──────────┤                    │
│Total agregate                            │100%          │1771,7               │           │2,33 │14,10     │                    │
├──────────────────────────────────────────┴──────────────┼─────────────────────┼───────────┼─────┼──────────┤                    │
│Ciment                                                   │400                  │           │     │          │                    │
├────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┼─────────────────────┼─────┬─────┼─────┼──────────┤                    │
│                │plast/superplast         │1,00%         │4,00                 │l/mc │3,81 │     │          │                    │
│Aditivi         ├─────────────────────────┼──────────────┼─────────────────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┤                    │
│                │antrenor                 │              │0                    │l/mc │0    │     │          │                    │
├────────────────┼───────────┬─────────────┴──────────────┼─────────────────────┼─────┴─────┴─────┴──────────┼────────────────────┤
│Cantitatea de   │           │                            │                     │                            │                    │
│apă adaugată în │174,30     │A_t = A' + Ad = 178,1       │A_t/C = 0,45         │A_ef = A' + Ad - A_WA24 =   │A_ef/C = 0,41       │
│compoziţie A', l│           │                            │                     │164,0                       │                    │
│/mc             │           │                            │                     │                            │                    │
└────────────────┴───────────┴────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────┘

        Cantitatea de apă adăugată în compoziţia betonului este A' = 174,30 1/mc la care se adaugă 3,81 1/mc aditiv, raportul devenind A_t/C=0,45. Cantitatea de apă eficace (inclusiv aditiv) este 164 1/mc, raport A_ef/C= 0,41.
        În continuare se prezintă caracteristicile materialelor şi respectiv ale betonului proaspăt din compoziţia prezentată în Tabelul A1.9.
    1. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu ciment notat CE1
        În Tabelul A1.10 se prezintă dozajul de ciment şi cantitatea de agregate utilizate la prepararea betoanelor, aditivul superplastifiant pe baza de polimeri de policarboxilat- eter având dozajul de 1% din cantitatea de ciment.
        Tabelul A1.10. Materiile prime din compoziţia betoanelor preparate cu ciment notat CE1


┌──────┬─────┬──────┬──────┬────────┬─────────────────┐
│      │     │      │      │        │din care         │
│Dozaj │     │      │Apa   │        ├─────┬─────┬─────┤
│ciment│Apa  │Aditiv│totală│Agregate│sort │sort │sort │
│(kg/  │A' (l│(Ad)  │A_t (l│(kg/mc) │0-4  │4-8  │8-16 │
│mc)   │/mc) │(l/mc)│/mc)  │        │mm   │mm   │mm   │
│      │     │      │      │        │(kg/ │(kg/ │(kg/ │
│      │     │      │      │        │mc)  │mc)  │mc)  │
├──────┼─────┼──────┼──────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│400   │174,3│3,81  │178,1 │1771,7  │708,7│354,3│708,7│
└──────┴─────┴──────┴──────┴────────┴─────┴─────┴─────┘

Rapoartele A_t/C şi A_ef/C sunt prezentate în Tabelul A1.11.
Tabelul A1.11. Cantitatea de apa totală, apa eficace, rapoartele A_t/C şi A_ef/C


┌──────┬─────┬──────┬──────┬─────────┬───────┬────┬────┐
│      │     │      │Apa   │Apa      │Apa    │    │    │
│Dozaj │     │      │totală│absorbită│eficace│    │    │
│ciment│Apa  │Aditiv│A_t = │de       │A_ef = │A_t/│A_ef│
│(kg/  │A' (l│(Ad)  │A' +  │agregate │A' + Ad│C   │/C  │
│mc)   │/mc) │(l/mc)│Ad (l/│A_WA24 (l│-      │    │    │
│      │     │      │mc)   │/mc)     │A_WA24 │    │    │
│      │     │      │      │         │(l/mc) │    │    │
├──────┼─────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼────┼────┤
│400   │174,3│3,81*)│178,1 │14,10    │164,0  │0,45│0,41│
└──────┴─────┴──────┴──────┴─────────┴───────┴────┴────┘

        Nota *) În conformitate cu reglementarea tehnică NE012/1-2022, pct. 5.2.6. (3) dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluţie), este mai mare de 31/mc de beton, conţinutul său de apă este luat în consideraţie la calculul raportului apă/ ciment.

        În Tabelul A1.12 se prezintă caracteristicile betoanelor proaspete obţinute pentru o tasare de 150 mm.
        Tabelul A1.12. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu ciment notat CE1


┌────────┬──────┬──────┬─────────┬─────┐
│Dozaj   │Raport│Tasare│Densitate│Aer  │
│ciment  │A_ef/C│(mm)  │(kg/mc)  │oclus│
│(kg/mc) │      │      │         │(%)  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│400     │0,41  │150   │2385     │3,6  │
└────────┴──────┴──────┴─────────┴─────┘

    2. Caracteristicile betoanelor întărite preparate cu ciment notat CE1
        În Tabelul A1.13 se prezintă caracteristicile de rezistenţă la compresiune obţinute la vârstele de 2, 7 şi 28 zile.
        Tabelul A1.13 - Valorile rezistenţelor la compresiune la 2, 7 şi 28 de zile


┌─────────┬──────┬──────┬─────────────────────────────┐
│         │Dozaj │      │Rezistenta la compresiune (N/│
│Clasa    │ciment│Raport│mmp)                         │
│prescrisă│(kg/  │A_ef/C├─────────┬─────────┬─────────┤
│         │mc)   │      │2 zile   │7 zile   │28 zile  │
├─────────┼──────┼──────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤
│         │      │      │22,1│    │35,7│    │53,1│    │
│         │      │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│C35/45   │400   │0,41  │20,3│21,4│34,9│35,4│52,8│52,8│
│         │      │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│         │      │      │21,9│    │35,6│    │52,7│    │
└─────────┴──────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

La vârsta de 28 de zile s-a obţinut o rezistenţă la compresiune de 53 N/mmp.
Tabelul A1.14 - Evoluţia rezistenţei la compresiune


┌─────────┬───────┬──────┬──────┬──────┐
│Clasa    │Dozaj  │Raport│f_cm2 │f_cm7 │
│prescrisă│ciment │A_ef/C│/     │/     │
│         │(kg/mc)│      │f_cm28│f_cm28│
├─────────┼───────┼──────┼──────┼──────┤
│C35/45   │400    │0,41  │0,41  │0,67  │
└─────────┴───────┴──────┴──────┴──────┘

        Betoanele preparate cu ciment notat CE1 au o evoluţie medie pentru betoanele cu dozaje de 400 kg/mc (Tabelul 16, reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022).
        Clasele obţinute pentru betoanele preparate cu cimentul notat CE1 în cazul încercărilor iniţiale sunt prezentate în Tabelul A1.15.
        Tabelul A1.15. Clasele de beton obţinute în conformitate cu NE 012/1


┌──────┬──────┬────┬─────────┬─────────┐
│      │      │    │         │Clasa    │
│Dozaj │      │f_cm│Încercări│conform  │
│ciment│Raport│28  │iniţiale │încercări│
│(kg/  │A_ef/C│zile│         │iniţiale │
│mc)   │      │(N/ ├─────────┴─────────┤
│      │      │mmp)│f_cm ≥ f_ck +      │
│      │      │    │(6...12) (N/mmp)   │
├──────┼──────┼────┼─────────┬─────────┤
│      │      │    │(f_ck+8) │Marja = 8│
│400   │0,41  │52,8│pentru   │N/mmp    │
│      │      │    │C35/45   │C35/45   │
│      │      │    │(f_ck=45)│         │
└──────┴──────┴────┴─────────┴─────────┘

        În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, pentru clasa de rezistenţă C35/45 este necesar un dozaj minim de ciment de 320 kg/mc şi un raport maxim A_ef/C de 0,45 pentru clasa de expunere XD3. În acest caz clasa C35/45 s-a obţinut pentru un raport A_ef/C= 0,41 şi un dozaj de ciment de 400 kg/mc.

    ANEXA A2

                    Exemple practice de determinare a nivelurilor de
                         performanţă a betonului în funcţie de
                 acţiunea mediului. Aplicarea metodei de performanţă la
         acţiunea de îngheţ-dezgheţ şi la atacul sulfatic, criterii de evaluare
        Aplicaţii ale metodelor de evaluare pentru rezistenţa la îngheţ-dezgheţ cu şi fără agenţi de dezgheţare şi rezistenţa la atac sulfatic
    A2.1. Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ cu şi fără agenţi de dezgheţare
        În această Anexă se prezintă aplicaţii pentru exemplificarea modului de evaluare a betonului şi a posibilităţilor de utilizare a unor cimenturi notate cu CE2 şi CE3 de clasă 42,5R, în betoane expuse la îngheţ-dezgheţ, utilizând compoziţii fixe (dozaj de ciment şi raport apă totală/ ciment obţinut cu utilizarea aditivilor).

    A2.1.1. Metoda de referinţă slab test, ST
        S-a urmărit determinarea comportării la îngheţ-dezgheţ a betoanelor în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9, lucrările aferente constând în:
    a) Prepararea şarjelor de beton şi determinarea caracteristicilor betonului proaspăt;
    b) Determinarea cantităţii de beton exfoliat prin metoda slab test pentru compoziţia de beton cu dozaj de ciment de 320 kg/mc şi raport A_t/C =0,5 (probe menţinute în apă cu/fără sare) după 56 cicluri de îngheţ - dezgheţ;

        Compoziţiile fixe utilizate, respectiv dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A_t/C= 0,5 (cu sau fără aer antrenat) pentru determinarea cantităţii de beton exfoliat prin metoda slab test sunt acceptate pe plan european şi respectiv naţional prin NE 012/1.
        Granulozitatea agregatelor s-a determinat în conformitate cu SR EN 933-1, valorile obţinute fiind prezentate în Tabelul A2.1.
        Tabelul A2.1. Granulozitatea agregatelor utilizate la turnarea betoanelor, treceri (volum %)


┌────┬─────┬─────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┐
│mm  │0,063│0,125│0,2 │0,5  │1    │2    │4    │8     │16    │
├────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│0-4 │0,14 │0,65 │8,27│32,68│68,65│87,06│98,50│100,00│100,00│
├────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│4-8 │0,18 │0,35 │0,79│1,20 │2,08 │15,23│72,69│99,32 │100,00│
├────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┤
│8-16│0,07 │0,35 │0,17│0,23 │0,33 │0,43 │0,63 │16,44 │88,79 │
└────┴─────┴─────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┘

        S-au realizat compoziţii de betoane cu agregate sort 0-4 mm (36%), 4-8 mm (18%) şi 8-16 mm (46%), aditiv superplastifiant 1% din masa de ciment (policarboxilat eter) şi respectiv 1% superplastifiant (policarboxilat eter) asociat cu 0,06% aditiv antrenor de aer (pe baza de tenside sintetice) în cazul betoanelor utilizate pentru determinarea cantităţii de beton exfoliate prin metoda slab test cu agenţi de dezgheţare.

    A2.1.1.1. Caracteristicile betoanelor proaspete
        În Tabelul A2.2 se prezintă dozajul de ciment, dozajul de aditiv superplastifiant, aditiv antrenor de aer şi cantitatea de agregate utilizate la prepararea betoanelor.
        Tabelul A2.2. Materiile prime utilizate pentru betoanele preparate cu cimenturile notate CE2 şi CE3


┌──────┬──────┬──────┬────────────────┬────────┬────────┬─────────────────┐
│      │      │      │                │        │        │din care         │
│      │Dozaj │      │                │Aditiv  │        ├─────┬─────┬─────┤
│      │ciment│Apa   │Aditiv          │antrenor│Agregate│sort │sort │sort │
│Reţeta│(kg/  │totală│superplastifiant│de aer  │(kg/mc) │0-4  │4-8  │816  │
│      │mc)   │(l/mc)│(l/mc)          │(l/mc)  │        │mm   │mm   │mm   │
│      │      │      │                │        │        │(kg/ │(kg/ │(kg/ │
│      │      │      │                │        │        │mc)  │mc)  │mc)  │
├──────┼──────┼──────┼────────────────┼────────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│ST    │320   │157,0 │3,02            │-       │1892,9  │681,5│340,7│870,7│
├──────┼──────┼──────┼────────────────┼────────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│STag  │320   │156,8 │3,02            │0,19    │1892,9  │681,5│340,7│870,7│
└──────┴──────┴──────┴────────────────┴────────┴────────┴─────┴─────┴─────┘

Betoanele preparate cu dozaj de ciment de 320 kg/mc şi A_t/C = 0,5 au avut tasări de 175 şi 230 mm (betoane fără aer antrenat) şi respectiv diametru de răspândire de 525 şi 515 mm (betoane preparate cu aer antrenat).
Tabelul A2.3. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu cimenturile notate CE2 şi CE3


┌──────┬──────┬────┬──────┬──────────┬─────────┬─────┐
│      │Dozaj │    │      │Diametru  │         │Aer  │
│Reţeta│ciment│A_t/│Tasare│răspândire│Densitate│oclus│
│      │(kg/  │C   │(mm)  │(mm)      │(kg/mc)  │(%)  │
│      │mc)   │    │      │          │         │     │
├──────┴──────┴────┴──────┴──────────┴─────────┴─────┤
│CE2                                                 │
├──────┬──────┬────┬──────┬──────────┬─────────┬─────┤
│ST    │320   │0,50│175   │-         │2433     │3,0  │
├──────┼──────┼────┼──────┼──────────┼─────────┼─────┤
│STag  │320   │0,50│-     │525       │2275     │6,3* │
├──────┴──────┴────┴──────┴──────────┴─────────┴─────┤
│CE3                                                 │
├──────┬──────┬────┬──────┬──────────┬─────────┬─────┤
│ST    │320   │0,50│230   │-         │2432     │3,5  │
├──────┼──────┼────┼──────┼──────────┼─────────┼─────┤
│STag  │320   │0,50│-     │515       │2314     │6,0* │
├──────┴──────┴────┴──────┴──────────┴─────────┴─────┤
│NOTA *: Valoare care conţine şi componenta de aer   │
│antrenat                                            │
└────────────────────────────────────────────────────┘

    A2.1.1.2. Caracteristicile betoanelor întărite
    A2.1.1.2.1. Rezistenţa la compresiune
        În Tabelul A.2.4 se prezintă caracteristicile de rezistenţă la compresiune obţinute la vârstele 2 şi 28 zile pentru betoanele preparate cu cimenturile notate CE2 şi CE3.
        Tabelul A2.4. Caracteristicile betoanelor întărite preparate cu cimenturile notate CE2 şi CE3


┌──────┬──────┬──────┬───────────────────┐
│      │      │Dozaj │Rezistenţa la      │
│Reţeta│Raport│ciment│compresiune (N/mmp)│
│      │A_t/C │(kg/  ├─────────┬─────────┤
│      │      │mc)   │2 zile   │28 zile  │
├──────┴──────┴──────┴─────────┴─────────┤
│CE2                                     │
├──────┬──────┬──────┬────┬────┬────┬────┤
│      │      │      │30,1│    │49,4│    │
│      │      │      ├────┤    ├────┤    │
│ST    │0,50  │320   │31,5│30,6│49,7│49,2│
│      │      │      ├────┤    ├────┤    │
│      │      │      │30,4│    │48,5│    │
├──────┼──────┼──────┼────┼────┼────┼────┤
│      │      │      │22,7│    │39,0│    │
│      │      │      ├────┤    ├────┤    │
│STag* │0,50  │320   │21,0│21,6│38,8│39,0│
│      │      │      ├────┤    ├────┤    │
│      │      │      │21,2│    │39,4│    │
├──────┴──────┴──────┴────┴────┴────┴────┤
│CE3                                     │
├──────┬──────┬──────┬────┬────┬────┬────┤
│      │      │      │24,3│    │47,6│    │
│      │      │      ├────┤    ├────┤    │
│ST    │0,50  │320   │23,0│23,2│48,6│48,0│
│      │      │      ├────┤    ├────┤    │
│      │      │      │22,3│    │48,0│    │
├──────┼──────┼──────┼────┼────┼────┼────┤
│      │      │      │19,1│    │40,2│    │
│      │      │      ├────┤    ├────┤    │
│STag* │0,50  │320   │18,5│18,9│39,8│39,8│
│      │      │      ├────┤    ├────┤    │
│      │      │      │19,0│    │39,5│    │
├──────┴──────┴──────┴────┴────┴────┴────┤
│Nota *: Beton cu aer antrenat           │
└────────────────────────────────────────┘

Clasele de beton obţinute în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, în cazul încercărilor iniţiale, sunt prezentate în Tabelul A2.5.
Tabelul A2.5. Clasele de beton obţinute în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022


┌──────┬──────┬──────┬────┬─────────┬─────────┐
│      │      │      │    │         │Clasa    │
│      │Dozaj │      │f_cm│Încercări│conform  │
│      │ciment│Raport│28  │iniţiale │încercări│
│Reţeta│(kg/  │A_t/C │zile│         │iniţiale │
│      │mc)   │      │(N/ ├─────────┴─────────┤
│      │      │      │mmp)│f_cm ≥ f_ck +      │
│      │      │      │    │(6...12) (N/mmp)   │
├──────┴──────┴──────┴────┴───────────────────┤
│CE2                                          │
├──────┬──────┬──────┬────┬─────────┬─────────┤
│      │      │      │    │(f_ck+12)│         │
│      │      │      │    │pentru   │Marja =12│
│ST    │320   │0,50  │49,2│C30/37   │N/mmp    │
│      │      │      │    │(f_ck =  │C30/37   │
│      │      │      │    │37)      │         │
├──────┼──────┼──────┼────┼─────────┼─────────┤
│      │      │      │    │(f_ck+9) │Marja =9 │
│STag  │320   │0,50  │39,0│pentru   │N/mmp    │
│      │      │      │    │C25/30a  │C25/30a  │
│      │      │      │    │(f_ck=30)│         │
├──────┴──────┴──────┴────┴─────────┴─────────┤
│CE3                                          │
├──────┬──────┬──────┬────┬─────────┬─────────┤
│      │      │      │    │(f_ck+11)│Marja =11│
│ST    │320   │0,50  │48,0│pentru   │N/mmp    │
│      │      │      │    │C30/37   │C30/37   │
│      │      │      │    │(f_ck=37)│         │
├──────┼──────┼──────┼────┼─────────┼─────────┤
│      │      │      │    │(f_ck+10)│Marja =10│
│STag  │320   │0,50  │39,8│pentru   │N/mmp    │
│      │      │      │    │C25/30a  │C25/30a  │
│      │      │      │    │(f_ck=30)│         │
└──────┴──────┴──────┴────┴─────────┴─────────┘

        Observaţie: Betoanele cu dozaj de ciment 320 kg/mc şi At-/C=0,5, cu sau fără aer antrenat, nu trebuie să îndeplinească cerinţele (valorile limită pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere XF) din reglementarea tehnică indicative NE 012/1-2022 (Anexa F) fiind compoziţii fixe, prestabilite, utilizate pentru testarea cu metoda slab test şi aplicarea unor criterii de conformitate.

    A2.1.1.2.2. Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ
        Pentru a se studia comportarea la îngheţ - dezgheţ a betoanelor, s-a aplicat metoda de încercare de referinţă slab test în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9, determinându- se cantitatea de material exfoliat după un anumit număr de cicluri de îngheţ - dezgheţ, cu sau fără agenţi de dezgheţare.
        Criteriile de performanţă prezentate sunt practicate pe plan european, se regăsesc la nivelul unor cercetări experimentale (inclusiv prenormative) în vederea evaluării performanţelor unor cimenturi şi/sau betoane, respectiv a studierii posibilităţii utilizării acestora în diferite clase de expunere (XF), fiind preluate şi în reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022.
    - Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere - clasele de expunere XF1, XF3
        Cantitatea de material exfoliat s-a determinat pe fâşii de beton de 150x150x50 mm. Probele de beton s-au preparat cu dozaj de ciment de 320 kg/mc, aditiv superplastifiant 1%, raport A_t/C = 0,5, rezultatele obţinute fiind prezentate în Tabelul A2.6.
        Tabelul A2.6. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 şi 56 cicluri de îngheţ- dezgheţ


┌───┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────┬──────┬─────────┬─────────┬────┬─────┐
│   │      │         │14       │28       │Total    │    │      │56       │Total    │    │     │
│   │Dozaj │7 cicluri│cicluri  │cicluri  │cantitate│    │Sn    │cicluri  │cantitate│    │Sn,  │
│A_t│ciment│cantitate│cantitate│cantitate│beton    │Sn  │medie,│cantitate│beton    │Sn  │medie│
│/C │(kg/  │beton    │beton    │beton    │exfoliat │(kg/│(kg/  │beton    │exfoliat │(kg/│(kg/ │
│   │mc)   │exfoliat │exfoliat │exfoliat │dupa 28  │mp) │mp)   │exfoliat │dupa 56  │mp) │mp)  │
│   │      │(g)      │(g)      │(g)      │cicluri  │    │      │(g)      │cicluri  │    │     │
│   │      │         │         │         │(g)      │    │      │         │m_s,n (g)│    │     │
├───┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────┤
│CE2                                                                                          │
├───┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────┬──────┬─────────┬─────────┬────┬─────┤
│   │      │0,02     │0,11     │0,22     │0,35     │0,02│      │3,02     │3,37     │0,15│     │
│   │      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│   │320   │0,04     │0,18     │0,34     │0,56     │0,02│0,02  │2,90     │3,46     │0,15│0,16 │
│0,5│      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│   │      │0,03     │0,08     │0,52     │0,63     │0,03│      │3,58     │4,21     │0,19│     │
│   ├──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│   │total │0,09     │0,37     │1,08     │1,54     │0,07│      │9,50     │11,04    │0,49│     │
├───┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────┤
│CE3                                                                                          │
├───┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────┬──────┬─────────┬─────────┬────┬─────┤
│   │      │0,01     │0,11     │0,21     │0,33     │0,01│      │3,91     │4,24     │0,19│     │
│   │      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│   │320   │0,02     │0,15     │0,28     │0,45     │0,02│0,02  │2,14     │2,59     │0,12│0,15 │
│0,5│      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│   │      │0,04     │0,08     │0,38     │0,50     │0,02│      │2,58     │3,08     │0,14│     │
│   ├──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│   │total │0,07     │0,34     │0,87     │1,28     │0,06│      │8,63     │9,91     │0,44│     │
└───┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────┘

        Cantitatea de beton exfoliat pe unitatea de suprafaţă este:
        S_n = (m_s,n/A) ● 10^3 (A2.1)
        unde:
        S_n - reprezintă masa materialului exfoliat raportată la suprafaţă, după n cicluri de îngheţ-dezgheţ (kg/mp)
        m_s,n - cantitatea de beton exfoliat (g)
        A - aria totală a suprafeţei testate calculată înainte de pregătirea probei pentru încercare (mmp).

        Din Tabelul A2.6 se poate observa că valorile obţinute pentru cantitatea de beton exfoliat pentru betoanele preparate cu cele două tipuri de cimenturi sunt similare, ceea ce arată potenţialul anumitor tipuri de cimenturi de atingere a unor performanţe similare cu cimenturi pentru care există experienţă, în ceea ce priveşte rezistenţa la îngheţ- dezgheţ.

    Criterii de evaluare a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere din Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, metoda de referinţă ST
    – Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A_t/C = 0,5): Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 kg/mp după 56 de cicluri.
    – Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A_t/C = 0,5): Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri.
        Valorile obţinute pentru cantitatea de beton exfoliat după 56 de cicluri de îngheţ - dezgheţ sunt mult mai reduse decât valoarea limită aferentă celor două criterii de performanţă. Betoanele preparate cu CE2 şi respectiv CE3 îndeplinesc ambele criterii de performanţă pentru clasele de expunere XF1 şi XF3 după 56 de cicluri de îngheţ - dezgheţ.

    – Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere - clasele de expunere XF2, XF4
        S-a determinat cantitatea de material exfoliat pe fâşii de beton de 150x150x50 mm, pentru un dozaj de ciment de 320 kg/mc şi un raport fix A_t/C =0,5, betoane preparate cu aditiv antrenor de aer şi superplastifiant.
        Rezultatele privind exfolierea betonului efectuate cu metoda slab test sunt prezentate în Tabelul A2.7.
        Tabelul A2.7. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 şi 56 cicluri de îngheţ - dezgheţ


┌───┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────┬──────┬─────────┬─────────┬────┬─────┐
│   │      │7 cicluri│14       │28       │Total    │    │      │56       │Total    │    │     │
│   │Dozaj │         │cicluri  │cicluri  │cantitate│    │Sn    │cicluri  │cantitate│    │Sn,  │
│A_t│ciment├─────────┼─────────┼─────────┤beton    │Sn  │medie,├─────────┤beton    │Sn  │medie│
│/C │(kg/  │cantitate│cantitate│cantitate│exfoliat │(kg/│(kg/  │cantitate│exfoliat │(kg/│(kg/ │
│   │mc)   │beton    │beton    │beton    │dupa 28  │mp) │mp)   │beton    │dupa 56  │mp) │mp)  │
│   │      │exfoliat │exfoliat │exfoliat │cicluri  │    │      │exfoliat │cicluri  │    │     │
│   │      │(g)      │(g)      │(g)      │(g)      │    │      │(g)      │m_s,n (g)│    │     │
├───┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────┤
│CE2                                                                                          │
├───┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────┬──────┬─────────┬─────────┬────┬─────┤
│   │      │0,08     │0,22     │0,56     │0,86     │0,04│      │4,64     │5,50     │0,24│     │
│   │      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│   │320   │0,10     │0,12     │0,89     │1,11     │0,05│0,05  │5,56     │6,67     │0,30│0,27 │
│0,5│      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│   │      │0,04     │0,16     │1,02     │1,22     │0,05│      │5,11     │6,33     │0,28│     │
│   ├──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│   │total │0,22     │0,50     │2,47     │3,19     │0,14│      │15,31    │18,50    │0,82│     │
├───┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────┤
│CE3                                                                                          │
├───┬──────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────┬──────┬─────────┬─────────┬────┬─────┤
│   │      │0,03     │0,22     │0,56     │0,81     │0,04│      │3,18     │3,99     │0,18│     │
│   │      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│   │320   │0,07     │0,16     │0,89     │1,12     │0,05│0,05  │3,48     │4,60     │0,20│0,20 │
│0,5│      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│   │      │0,07     │0,21     │1,02     │1,30     │0,06│      │3,69     │4,99     │0,22│     │
│   ├──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│   │total │0,17     │0,59     │2,47     │3,23     │0,14│      │10,35    │13,58    │0,60│     │
└───┴──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────┘

    Criterii de evaluare a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere din Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, metoda ST
    – Pentru clasa de expunere XF2 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport fix A_t/C = 0,5, aer antrenat):
        Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 kg/mp după 56 de cicluri de îngheţ-dezgheţ şi agenţi de dezgheţare.

    – Pentru clasa de expunere XF4 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport fix A_t/C = 0,5, aer antrenat):
        Cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 kg/mp după 56 de cicluri de îngheţ- dezgheţ şi agenţi de dezgheţare.

        Betoanele cu aer antrenat preparate cu cele două tipuri de cimenturi cu dozaj fix, predeterminat, de 320 kg/mc şi A_t/C = 0,5 îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în clasele de expunere XF2 şi XF4, după efectuarea a 56 de cicluri de îngheţ -dezgheţ şi agenţi de dezgheţare.
        De menţionat este faptul că, în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, pentru clasa de expunere XF2, este necesar un raport A_ef/C de maximum 0,55, dozaj minim 300 kg/mc şi o clasă minimă de rezistenţă C30/37a, iar pentru XF4 valorile prevăzute sunt dozaj minim de ciment 340 kg/mc, raport A_ef/C maxim 0,45 şi clasa minimă C30/37a.
        Din rezultatele obţinute, prin aplicarea metodelor de determinare a rezistenţei la îngheţ - dezgheţ în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9 şi a criteriilor de performanţă, coroborat cu prevederile reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 a rezultat că betoanele preparate cu cimenturile analizate se pot încadra în domeniile de utilizare corespunzătoare claselor de expunere XF1, XF2, XF3 şi XF4 (Tabelul A2.8).
        Tabelul A.2.8. Îndeplinirea criteriilor de încadrare în clasele de expunere XF


┌────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│Expunere    │XF1   │XF2   │XF3   │XF4   │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Notare      │Slab  │Slab  │Slab  │Slab  │
│ciment/     │test  │test  │test  │test  │
│Metoda      │      │      │      │      │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│CE2         │X     │X     │X     │X     │
├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│CE3         │X     │X     │X     │X     │
├────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│X = criteriu îndeplinit                 │
└────────────────────────────────────────┘

        Conform criteriilor de performanţă, compoziţiile de beton utilizate în aceste teste accelerate de laborator au valori predeterminate (fixe) pentru dozajul de ciment şi respectiv raportul A_t/C. În practica curentă, în toate cazurile, se vor respecta cerinţele referitoare la compoziţia betonului şi la clasele minime de rezistenţă la compresiune, la tratarea şi la punerea în operă a betonului în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, o relevanţă deosebită având reglementările tehnice indicativ NE 012/1-2022 şi NE 012/2-2022.
        Efectuarea testelor prezentate intră în responsabilitatea producătorului de ciment pentru condiţiile de reţetă impusă (compoziţiile de beton cu valori predeterminate (fixe) pentru dozajul de ciment şi respectiv raportul A_t/C). Dacă cimentul îndeplineşte criteriile prezentate la acest punct corespunzătoare claselor de expunere XF1, XF2, XF3, XF4 acesta poate fi utilizat în aceste clase de expunere cu respectarea regulilor privind compoziţia betonului (abordare descriptivă) în conformitate cu reglementarea tehnică NE 012/1-2022.
        Testarea compoziţiilor de beton corespunzătoare aplicaţiilor şi încadrarea în clasele de rezistenţă la îngheţ - dezgheţ din Tabelul J1 din Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, pentru XF3 şi XF4 (abordare de performanţă) intră în responsabilitatea producătorilor de beton*1).
        Nota *1) Producătorii de beton au o varietate mare de posibilităţi compoziţionale, respectiv de surse de materii prime (componente ale betonului). Producătorul de beton trebuie să urmărească influenţa calităţii tuturor componentelor asupra proprietăţilor betonului.

        În general, cu excepţiile indicate în Tabelul F.2.2 (Tabelul 9 din prezentul Ghid) din Anexa F a reglementării tehnice indicativ NE012/1-2022, criteriile de referinţă pentru evaluarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere se consideră cele obţinute prin aplicarea metodei ST (slab test) care este recunoscută ca metodă de referinţă şi de către SR CEN/TS 12390-9. Criteriile şi rezultatele obţinute prin aplicarea metodei CT (cube test) vor avea doar un caracter informativ (neobligatoriu pentru decizie). În toate cazurile în care nu se îndeplinesc criteriile de performanţă pentru o anumită clasă de expunere XF la atacul din îngheţ-dezgheţ, cimentul nu se utilizează pentru clasa de expunere XF superioară ca agresivitate.

    A.2.1.2. Metoda informativă cube test, CT
        În continuare se exemplifică testarea probelor de beton preparate cu un tip de ciment notat CE3, prin metoda informativă cube test.
        Probele de beton de 100x100x100mm au fost preparate cu dozaj de ciment 300 kg/mc, raport (fix) A_t/C =0,6, agregate sort 0-4 mm (36%), 4-8 mm (18%) şi 8-16 mm (46%), aditiv 0,5% pe bază de lignosulfonat modificat. Probele de beton au fost menţinute şi încercate în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9.
        Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu CE3 sunt prezentate în Tabelul A2.9.
        Tabelul A2.9. Caracteristicile betoanelor proaspete


┌────────┬──────┬──────┬─────────┬─────┐
│Dozaj   │Raport│Tasare│Densitate│Aer  │
│ciment  │A_t/C │(mm)  │(kg/mc)  │oclus│
│(kg/mc) │      │      │         │(%)  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│300     │0,60  │140   │2411     │4,1  │
└────────┴──────┴──────┴─────────┴─────┘

Caracteristicile de rezistenţă ale betoanelor întărite preparate cu CE3 sunt prezentate în Tabelul A2.10.
Tabelul A2.10. Valorile rezistenţei la compresiune la 2, 7 şi 28 de zile


┌──────┬──────┬─────────────────────────────┐
│Dozaj │      │Rezistenţa la compresiune (N/│
│ciment│Raport│mmp)                         │
│(kg/  │A_t/C ├─────────┬─────────┬─────────┤
│mc)   │      │2 zile   │7 zile   │28 zile  │
├──────┼──────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤
│      │      │14,5│    │27,1│    │36,8│    │
│      │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│300   │0,60  │14,6│14,6│29,7│28,1│36,1│36,6│
│      │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│      │      │14,8│    │27,3│    │36,9│    │
└──────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        Se calculează absorbţia de apă L, pentru fiecare cub înainte de introducerea acestuia în camera frigorifică:
        L= (m_28d - m_27d)/m_27d ● 100 (%)
        unde:
        m_27d - reprezintă masa cubului uscat în aer la 27 de zile (g)
        m_28d - reprezintă masa cubului saturat la 28 de zile (g)

        În Tabelul A2.11 se prezintă valorile obţinute pentru absorbţia de apă a betoanelor determinată în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9.
        Tabelul A2.11. Valorile absorbţiei de apă a betoanelor la 28 de zile


┌────────────┬────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│Masa probei │Masa probei │         │         │         │         │
│înainte de  │după        │Absorbţie│Absorbţie│Absorbţia│Absorbţia│
│introducerea│introducerea│apă (g)  │apă,     │de apă   │de apă,  │
│în apă m_27d│în apă 24h, │         │medie (g)│(%)      │medie (%)│
│(g)         │m_28d (g)   │         │         │         │         │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│2346        │2393        │47       │         │2,00     │         │
├────────────┼────────────┼─────────┤45,50    ├─────────┤1,94     │
│2340        │2384        │44       │         │1,88     │         │
└────────────┴────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘

Probele de beton au fost menţinute în apă în timpul efectuării ciclurilor de îngheţ - dezgheţ şi apoi au fost încercate în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9. Rezultatele obţinute privind cantitatea de beton exfoliat sunt prezentate în Tabelul A2.12.
Tabelul A2.12. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 şi 56 de cicluri de îngheţ - dezgheţ


┌────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────────┐
│        │         │         │         │         │         │Pierderea    │
│Nr.     │7 cicluri│14       │28       │56       │Total    │masei probei │
│cicluri │         │cicluri  │cicluri  │cicluri  │cantitate│de beton după│
│        │         │         │         │         │beton    │56 cicluri   │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤exfoliat ├───────┬─────┤
│        │cantitate│cantitate│cantitate│cantitate│după 56  │       │P,   │
│A_t/C=  │beton    │beton    │beton    │beton    │cicluri, │P (%)  │medie│
│0,6     │exfoliat │exfoliat │exfoliat │exfoliat │m_s,n (g)│       │(%)  │
│        │(g)      │(g)      │(g)      │(g)      │         │       │     │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┼─────┤
│300 kg/ │0,11     │0,13     │1,22     │52,02    │53,48    │2,28*1)│     │
│mc      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤     │
│        │0,21     │0,18     │2,18     │45,54    │48,11    │2,06*1)│     │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤1,94 │
│sediment│0,14     │0,23     │4,34     │64,36    │69,07    │1,47*2)│     │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼───────┤     │
│total   │0,46     │0,54     │7,74     │161,92   │170,66   │5,81   │     │
├────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴───────┴─────┤
│*1) Pierdere de masă calculată pentru un cub                            │
│*2) Pierdere de masă calculată pentru 2 cuburi                          │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

        Pentru fiecare determinare se calculează "pierderea" P a celor două cuburi din container ca procent din masă:
        P= m_s,n/m_0 ● 100 (%) (A2.2)
        unde:
        m_0 reprezintă masa unui cub respectiv a celor două cuburi uscate în aer (dintr- un container) la 27 de zile (g)
        m_s,n reprezintă masa cumulată de material exfoliată după n cicluri de îngheţ- dezgheţ (rotunjită la 0,1 g)
        m_s,n = m_s before + m_c+f+b

        în care:
        m_s,n reprezintă masa cumulată de material exfoliată după n cicluri de îngheţ- dezgheţ (rotunjită la 0,1 g)
        m_s before reprezintă masa cumulată de material determinată anterior (g)
        m_c+f+b reprezintă masa totală a materialului exfoliat (g).

        Pierderea de masă a probelor de beton preparate cu cimentul notat CE3 după 56 de cicluri de îngheţ - dezgheţ este 1,94%.
        În cazul acestei metode de testare criteriile de evaluare a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere pentru ca betonul cu dozaj de 300 kg/mc şi A_t/C=0,6 să poată fi considerat utilizabil într-o anumită clasă de expunere (XF1, XF3), după 56/100 de cicluri de îngheţ -dezgheţ, sunt:
    - Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 300 kg/mc şi raport fix A_t/C= 0,6):
        Cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 5% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri şi respectiv mai mică de 10% după 100 de cicluri.

    – Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 300 kg/mc şi raport fix A_t/C= 0,6):
        Cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 3% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri şi respectiv mai mică de 5% după 100 de cicluri.

        Se poate observa că pentru clasele de expunere XF1 şi XF3, în cazul betoane lor preparate cu cimentul notat CE3, criteriile de performanţă sunt îndeplinite.
        Conform criteriilor de performanţă, compoziţia de beton folosită în aceste teste accelerate de laborator are valori predeterminate (fixe) pentru dozajul de ciment şi respectiv raportul A_t/C. În practica curentă, în toate cazurile, se vor respecta cerinţele referitoare la compoziţia betonului şi la clasele minime de rezistenţă la compresiune, la tratarea şi punerea în operă a betonului în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, o relevanţă deosebită având reglementările tehnice indicativ NE 012/1-2022 şi respectiv NE 012/2-2022.
        Încadrarea betoanelor în clasele de expunere XF poate diferi pentru un acelaşi tip de ciment fabricat conform SR EN 197-1, în funcţie de procentele de adaosuri, de rezistenţa la compresiune a cimentului, etc.

    A2.2. Rezistenţa la atac sulfatic
        Se prezintă modul de aplicare a criteriilor de performanţă în vederea evaluării rezistenţei la atacul sulfatic al betonului.

    A2.2.1. Aplicaţie pentru clasa de expunere XA2
        Încercările experimentale se efectuează în vederea determinării rezistenţei la atacul sulfatic pentru mortarele preparate cu un ciment notat CE4, în conformitate cu SR EN 196-1. Astfel, s-au determinat valorile expansiunilor la 28, 60, 90 şi 180 zile pe probe de mortar menţinute în mediu sulfatic moderat (soluţie 2,37% Na2SO4 corespunzătoare clasei de expunere XA2).
        Evaluarea expansiunii în medii agresive chimic s-a efectuat după fiecare perioadă de imersie în soluţia de sulfat de sodiu, fiind diferenţa dintre media lungimilor celor trei epruvete imersate în mediu sulfatic şi media lungimilor iniţiale ale epruvetelor determinate la vârsta de 28 zile.
        S-au efectuat măsurători ale expansiunii probelor de mortar la 28 zile, 60 zile, 90 zile şi 180 zile.
        Criteriul de performanţă pentru rezistenţa la atacul sulfatic al betonului, în conformitate cu Anexa normativă J a NE 012/1, pentru acceptarea încadrării în clasa de expunere XA2 cu atac sulfatic, este:
        Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile şi 0,8 mm/m după 180 de zile de menţinere într-o soluţie de 2,37% N2SO4.
        Valorile expansiunilor se compară cu cele obţinute pentru cimenturi rezistente la sulfaţi, diferenţele dintre valorile obţinute trebuie să fie mai mici de 20%, pentru ambele termene de încercare.

    Rezultate obţinute
        Valorile expansiunilor obţinute pentru cimentul notat CE4 sunt prezentate în Tabelele A2.13, A2.14 şi A2.15.
        Tabelul A2.13. Valorile obţinute pentru probele ("martor") menţinute în apă


┌──────────┬────────────────────────────────┐
│Ciment    │Alungiri ale prismelor de mortar│
│notat CE4 │(mm)                            │
├──────────┼──────┬─────┬─────┬─────┬───────┤
│          │Valori│     │     │     │       │
│          │după  │Apă  │Apă  │Apă  │Apă+180│
│          │28    │+28  │+60  │+90  │zile   │
│          │zile  │zile │zile │zile │       │
│Martor în │în apă│     │     │     │       │
│apă       ├──────┼─────┼─────┼─────┼───────┤
│potabilă  │0,158 │0,176│0,178│0,181│0,186  │
│          ├──────┼─────┼─────┼─────┼───────┤
│          │0,105 │0,124│0,125│0,127│0,133  │
│          ├──────┼─────┼─────┼─────┼───────┤
│          │0,131 │0,148│0,150│0,153│0,159  │
├──────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼───────┤
│Valoare   │0,131 │0,149│0,151│0,154│0,159  │
│medie     │      │     │     │     │       │
├──────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼───────┤
│Valoare   │      │     │     │     │       │
│expansiune│      │     │     │     │       │
│/         │      │0,112│0,125│0,144│0,175  │
│deformaţie│      │     │     │     │       │
│specifică │      │     │     │     │       │
│(mm/m)    │      │     │     │     │       │
└──────────┴──────┴─────┴─────┴─────┴───────┘

Observaţie: Valorile expansiunilor se obţin considerând diferenţa dintre citirile înregistrate la vârsta t (28, 60, 90 şi 180 de zile) şi citirea iniţială a probelor menţinute 28 de zile în apă, raportată la lungimea măsurată înainte de menţinerea într-un anumit mediu.
Tabelul A2.14. Valorile obţinute pentru probele menţinute în soluţie de 2,37% Na2SO4


┌─────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Ciment notat │Alungiri ale prismelor de mortar (mm) │
│CE4          │                                      │
├─────────────┼──────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│             │Valori│       │       │       │       │
│             │după  │Soluţie│Soluţie│Soluţie│Soluţie│
│             │28    │+28    │+60    │+90    │+180   │
│Soluţie de   │zile  │zile   │zile   │zile   │zile   │
│2,37% Na2SO4 │în apă│       │       │       │       │
│(atac        ├──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│corespunzător│1,809 │1,832  │1,836  │1,840  │1,851  │
│XA2)         ├──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│             │1,390 │1,413  │1,417  │1,421  │1,432  │
│             ├──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│             │1,344 │1,376  │1,370  │1,375  │1,385  │
├─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Valoare medie│1,514 │1,540  │1,541  │1,545  │1,556  │
├─────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Valoare      │      │       │       │       │       │
│expansiune/  │      │       │       │       │       │
│deformaţie   │      │0,161  │0,167  │0,192  │0,260  │
│specifică (mm│      │       │       │       │       │
│/m)          │      │       │       │       │       │
└─────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

Tabelul A2.15. Valorile obţinute pentru expansiunea mortarelor preparate cu ciment notat CE4 şi cele aferente criteriilor absolute


┌────────┬─────┬───────────┬───────────┐
│        │     │Expansiune │Expansiune │
│Soluţie │Mediu│90 zile (mm│180 zile   │
│        │     │/m)        │(mm/m)     │
├────────┼─────┼───────────┼───────────┤
│Apa     │Apa  │0,14       │0,18       │
├────────┼─────┼───────────┼───────────┤
│2,37%   │XA2  │0,19       │0,26       │
│Na2SO4  │     │           │           │
├────────┼─────┼───────────┼───────────┤
│Criteriu│XA2  │0,50       │0,80       │
└────────┴─────┴───────────┴───────────┘

        Valoarea obţinută pentru expansiunea la 90 zile pentru mortarul preparat cu un ciment considerat rezistent la sulfaţi, mediul XA2, este 0,16 mm/m, iar la 180 de zile este de 0,22 mm/m.
        Comparând rezultatele obţinute, diferenţele dintre valorile obţinute pentru cimentul rezistent la sulfaţi şi cel notat CE4 sunt mai mici de 20% pentru ambele termene de încercare (în conformitate cu NE 012/1).
        Mortarele preparate cu cimentul notat CE4 îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în clasa de expunere XA2.
        Asemănător, se poate încadra un tip de ciment în clasa de expunere XA3. Criteriul de evaluare pentru rezistenţa la atacul sulfatic al betonului pentru clasa de expunere XA3 dat în NE 012/1 este:
        Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m, după 90 de zile şi 0,8 mm/m după 180 de zile de menţinere într-o soluţie 4,4% N2SO4. Valorile expansiunilor se compară cu cele obţinute pentru cimenturi rezistente la sulfaţi, diferenţele dintre valorile obţinute trebuie să fie mai mici de 10%, pentru ambele termene de încercare.

    ANEXA A3

         Exemple practice privind modul de determinare a clasei de rezistenţă a
    betonului la îngheţ-dezgheţ, la acţiunea carbonatării şi la acţiunea clorurilor
    A3.1. Determinarea experimentală a clasei de rezistenţă a betonului la îngheţ- dezgheţ
        Rezistenţa adecvată împotriva acţiunii de îngheţ-dezgheţ pentru betoanele preparate cu ciment notat CE1 de clasa 42,5N, moderat saturate (clasele de expunere XF1 şi XF2) poate fi obţinută prescriptiv, prin utilizarea unui beton având compoziţia realizată în conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, Anexa F.
        Durabilitatea împotriva acţiunii de îngheţ-dezgheţ a betonului expus la umiditate (clasele de expunere XF3 şi XF4) poate fi obţinută prin selectarea claselor RF adecvate conform Tabelului J.1 din Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022, respectiv Tabelul 15 din prezentul Ghid cu privire la condiţiile climatice, la locul de amplasare şi la durata de serviciu proiectată (L) a structurii.
        În conformitate cu Tabelul 4 din prezentul Ghid, pentru încadrarea în clasa de expunere XF3, betonul va avea un raport maxim A_ef/C de 0,5, dozaj minim 320 kg/mc, clasa minimă de rezistenţă C30/37, cu aer antrenat şi respectiv un raport maxim A_ef/C de 0,5, dozaj minim 320 kg/mc, clasa minimă de rezistenţă C35/45. Ambele variante compoziţionale sunt aplicabile.
        Pentru încadrarea în clasa de expunere XF4, betonul trebuie să aibă un raport maxim A_ef/C de 0,45, un dozaj minim 340 kg/mc, iar clasa minimă de rezistenţă C30/37 cu aer antrenat.
        Respectând aceste cerinţe ale compoziţiilor betonului, se efectuează teste pe fâşii de beton de 150x150x50 mm prin metoda de referinţă slab test, în conformitate cu SR CEN/TS 12390-9, se calculează cantitatea de material exfoliat (kg/mp) după 56 de cicluri de îngheţ-dezgheţ m_56 şi apoi se încadrează în clase de rezistenţă la îngheţ- dezgheţ în conformitate cu Tabelul 15 din prezentul Ghid.
        În funcţie de cantitatea de beton exfoliat, betoanele se pot utiliza în anumite clase de expunere având în vedere caracteristicile iernii (blândă, moderată sau severă) din locul de amplasare a elementului/ structurii, încadrarea în clasele de rezistenţă la îngheţ- dezgheţ RFW (clasa de expunere XF3) sau RFD (clasa de expunere XF4) şi de numărul de cicluri de îngheţ-dezgheţ în conformitate cu Tabelul 15 din prezentul Ghid.
        Exemplu:
        Pentru a putea încadra betoanele preparate cu cimentul notat CE1 în clasele de rezistenţă la îngheţ-dezgheţ RFW (clasa de expunere XF3) sau RFD (clasa de expunere XF4), sau preparat betoane cu şi fără aer antrenat.

        În Tabelul A3.1 se prezintă dozajul de ciment notat CE1, dozajul de aditiv superplastifiant pe baza de polimeri de policarboxilat-eter (SP) şi respectiv antrenor de aer (Aa), cantitatea de apă A' necesară obţinerii unei tasări S3 şi cantitatea de agregate utilizate la prepararea betoanelor.
        Tabelul A3.1. Materiile prime din compoziţia betoanelor preparate cu cimentul notat CE1


┌──────┬─────┬──────┬──────┬────────┬─────────────────┐
│      │     │      │      │        │din care         │
│Dozaj │     │      │      │        ├─────┬─────┬─────┤
│ciment│Apa  │Aditiv│Aditiv│Agregate│sort │sort │sort │
│(kg/  │A' (l│SP (l/│Aa (l/│(kg/mc) │0-4  │4-8  │8-16 │
│mc)   │/mc) │mc)   │mc)   │        │mm   │mm   │mm   │
│      │     │      │      │        │(kg/ │(kg/ │(kg/ │
│      │     │      │      │        │mc)  │mc)  │mc)  │
├──────┴─────┴──────┴──────┴────────┴─────┴─────┴─────┤
│Aditiv superplastifiant („SP”) 1% şi antrenor de aer │
│(„Aa”) 0,4%                                          │
├──────┬─────┬──────┬──────┬────────┬─────┬─────┬─────┤
│400   │174,3│3,81  │-     │1771,7  │708,7│354,3│708,7│
├──────┼─────┼──────┼──────┼────────┼─────┼─────┼─────┤
│440   │173,3│4,19  │1,76  │1733,2  │693,3│346,6│693,3│
└──────┴─────┴──────┴──────┴────────┴─────┴─────┴─────┘

Rapoartele A_t/C şi A_ef/C obţinute pentru tasări aflate în clasa de tasare S3 sunt prezentate în Tabelul A3.2.
Tabelul A3.2. Cantitatea de apă totală, apa eficace, rapoartele A_t/C şi A_ef/C


┌──────┬─────┬─────────────┬──────┬─────────┬───────┬────┬────┐
│      │     │Aditiv (Ad)  │Apa   │Apa      │Apa    │    │    │
│Dozaj │Apa  │(l)          │totală│absorbită│eficace│    │    │
│ciment│A' (l├──────┬──────┤At=   │de       │A_ef=A'│A_t/│A_ef│
│(kg/  │/mc) │Aditiv│Aditiv│A'+Ad │agregate │+ Ad - │C   │/C  │
│mc)   │     │SP (l/│Aa (l/│(l/mc)│A_wA24 (l│A_WA24 │    │    │
│      │     │mc)   │mc)   │      │/mc)     │(l/mc) │    │    │
├──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼────┼────┤
│400   │174,3│3,81* │-     │178,1 │14,1     │164,0  │0,45│0,41│
├──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────────┼───────┼────┼────┤
│440   │173,3│4,19* │1,76  │179,3 │13,8     │165,5  │0,41│0,38│
└──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────────┴───────┴────┴────┘

    Nota *) În conformitate cu reglementarea tehnică indicativ NE 012/1-2022, pct. 5.2.6. (3) dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluţie), este mai mare de 3 l/mc de beton, conţinutul său de apă este luat în consideraţie la calculul raportului apă/ciment.

        În Tabelul A3.3 se prezintă caracteristicile betoanelor proaspete obţinute pentru tasări de 150 mm.
        Tabelul A3.3. Caracteristicile betoanelor proaspete preparate cu cimentul notat CE1


┌────────┬──────┬──────┬─────────┬─────┐
│Dozaj   │Raport│Tasare│Densitate│Aer  │
│ciment  │A_ef/C│(mm)  │(kg/mc)  │oclus│
│(kg/mc) │      │      │         │(%)  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│400     │0,41  │150   │2385     │3,6  │
├────────┼──────┼──────┼─────────┼─────┤
│440     │0,38  │150   │2293     │5,8*)│
└────────┴──────┴──────┴─────────┴─────┘

        Nota *) Valoare care conţine şi componenta de aer antrenat

        În Tabelul A3.4 se prezintă caracteristicile de rezistenţă la compresiune obţinute la vârstele de 2, 7 şi 28 zile.
        Tabelul A3.4. Valorile rezistenţelor la compresiune la 2, 7 şi 28 de zile


┌──────┬──────┬─────────────────────────────┐
│Dozaj │      │Rezistenţa la compresiune (N/│
│ciment│Raport│mmp)                         │
│(kg/  │A_ef/C├─────────┬─────────┬─────────┤
│mc)   │      │2 zile   │7 zile   │28 zile  │
├──────┼──────┼────┬────┼────┬────┼────┬────┤
│      │      │22,1│    │35,7│    │53,1│    │
│      │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│400   │0,41  │20,3│21,4│34,9│35,4│52,8│52,8│
│      │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│      │      │21,9│    │35,6│    │52,7│    │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│      │      │23,0│    │33,1│    │48,8│    │
│      │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│440   │0,38  │22,3│22,6│35,1│34,3│49,4│49,0│
│      │      ├────┤    ├────┤    ├────┤    │
│      │      │22,4│    │34,6│    │48,7│    │
└──────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

La vârsta de 28 de zile s-au obţinut valori ale rezistenţei la compresiune de 53 N/mmp (dozaj de ciment 400 kg/mc) şi 49 N/mmp (beton cu aer antrenat cu dozaj de ciment 440 kg/mc).
Tabelul A3.5. Clasele de beton obţinute în conformitate cu NE 012/1


┌──────┬──────┬──────┬────┬─────────┬─────────┐
│      │      │      │    │         │Clasa    │
│Dozaj │      │      │f_cm│Încercări│conform  │
│ciment│Raport│Raport│28  │iniţiale │încercări│
│(kg/  │A_t/C │A_ef/C│zile│         │iniţiale │
│mc)   │      │      │(N/ ├─────────┴─────────┤
│      │      │      │mmp)│f_cm ≥ f_ck +      │
│      │      │      │    │(6...12) (N/mmp)   │
├──────┼──────┼──────┼────┼─────────┬─────────┤
│      │      │      │    │(f_ck+8) │Marja = 8│
│400   │0,45  │0,41  │52,8│pentru   │N/mmp    │
│      │      │      │    │C35/45   │C35/45   │
│      │      │      │    │(f_ck=45)│         │
├──────┼──────┼──────┼────┼─────────┼─────────┤
│      │      │      │    │(f_ck+12)│Marja =12│
│440   │0,41  │0,38  │49,0│pentru   │N/mmp    │
│      │      │      │    │C30/37a  │C30/37a  │
│      │      │      │    │(f_ck=37)│         │
└──────┴──────┴──────┴────┴─────────┴─────────┘

        Pentru încadrarea în clasa de expunere XF3, s-au obţinut betoane cu aer antrenat de clasă C30/37a, preparate cu cimentul notat CE1, cu un dozaj de 440 kg/mc şi raport A_ef/C de 0,38 (A_t/C de 0,41) şi respectiv betoane clasa de rezistenţă C35/45 cu un dozaj de ciment 400 kg/mc şi raport A_ef/C de 0,41 (A_t/C de 0,45).
        În Tabelul A3.6. se prezintă rezultatele obţinute pentru cantitatea de beton exfoliat măsurată până la 56 de cicluri, testarea facându-se cu apă.
        Tabelul A3.6. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 şi 56 cicluri de îngheţ - dezgheţ


┌──────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────┬──────┬─────────┬─────────┬────┬─────┐
│      │         │7 cicluri│14       │28       │Total    │    │      │56       │Total    │    │     │
│Dozaj │         │         │cicluri  │cicluri  │cantitate│    │Sn,   │cicluri  │cantitate│    │m_56,│
│ciment│         ├─────────┼─────────┼─────────┤beton    │Sn, │medie,├─────────┤beton    │m_56│medie│
│(kg/  │Cantitate│cantitate│cantitate│cantitate│exfoliat │(kg/│(kg/  │cantitate│exfoliat │(kg/│(kg/ │
│mc)   │         │beton    │beton    │beton    │după 28  │mp) │mp)   │beton    │după 56  │mp) │mp)  │
│      │         │exfoliat │exfoliat │exfoliat │cicluri  │    │      │exfoliat │cicluri  │    │     │
│      │         │(g)      │(g)      │(g)      │(g)      │    │      │(g)      │(g)      │    │     │
├──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│      │         │0,00     │0,00     │1,65     │1,65     │0,07│      │1,41     │3,06     │0,14│     │
│      │         ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│      │Indiv.   │0,00     │0,11     │1,46     │1,57     │0,07│0,07  │1,23     │2,80     │0,12│0,14 │
│400   │         ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│      │         │0,00     │0,19     │1,18     │1,37     │0,06│      │2,45     │3,82     │0,17│     │
│      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│      │total    │0,00     │0,30     │4,29     │4,59     │0,20│      │5,09     │9,68     │0,43│     │
├──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│      │         │0,00     │0,00     │0,87     │0,87     │0,04│      │1,01     │1,88     │0,08│     │
│      │         ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│      │Indiv.   │0,00     │0,00     │1,19     │1,19     │0,05│0,05  │1,21     │2,40     │0,11│0,10 │
│440   │         ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│      │         │0,00     │0,00     │1,44     │1,44     │0,06│      │1,19     │2,63     │0,12│     │
│      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│      │total    │0,00     │0,00     │3,50     │3,50     │0,16│      │3,41     │6,91     │0,31│     │
└──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────┘

        Cantitatea obţinută de beton exfoliat pentru cele două clase de beton m_56 este mai mică de 0,5 kg/mp, astfel că betoanele se pot încadra în clasa de rezistenţă la îngheţ-dezgheţ RFW H, precum şi în celelalte clase RFW M şi RFW L.
        Pentru încadrarea în clasa de expunere XF4, betonul de clasă de rezistenţă C30/37 cu aer antrenat a fost obţinut pentru un dozaj de ciment 440 kg/mc şi raport A_ef/C de 0,38 (A_t/C = 0,41).
        În Tabelul A.3.7 se prezintă rezultatele obţinute pentru cantitatea de beton exfoliat măsurată până la 56 de cicluri, testarea făcându-se cu agenţi de dezgheţare.
        Tabelul A3.7. Cantitatea de beton exfoliat măsurată după 7, 14, 28 şi 56 cicluri de îngheţ - dezgheţ, beton cu aer antrenat


┌──────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────┬──────┬─────────┬─────────┬────┬─────┐
│      │         │7 cicluri│14       │28       │Total    │    │      │56       │Total    │    │     │
│Dozaj │         │         │cicluri  │cicluri  │cantitate│    │Sn,   │cicluri  │cantitate│    │m_56,│
│ciment│         ├─────────┼─────────┼─────────┤beton    │Sn, │medie,├─────────┤beton    │m_56│medie│
│(kg/  │Cantitate│cantitate│cantitate│cantitate│exfoliat │(kg/│(kg/  │cantitate│exfoliat │(kg/│(kg/ │
│mc)   │         │beton    │beton    │beton    │după 28  │mp) │mp)   │beton    │după 56  │mp) │mp)  │
│      │         │exfoliat │exfoliat │exfoliat │cicluri  │    │      │exfoliat │cicluri  │    │     │
│      │         │(g)      │(g)      │(g)      │(g)      │    │      │(g)      │(g)      │    │     │
├──────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│      │         │0,00     │0,00     │1,23     │1,23     │0,05│      │1,43     │2,66     │0,12│     │
│      │         ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│      │Indiv.   │0,00     │0,24     │1,09     │1,33     │0,06│0,05  │1,88     │3,21     │0,14│0,13 │
│440   │         ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┤      ├─────────┼─────────┼────┤     │
│      │         │0,00     │0,44     │0,55     │0,99     │0,04│      │2,09     │3,08     │0,14│     │
│      ├─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────┼──────┼─────────┼─────────┼────┼─────┤
│      │total    │0,00     │0,68     │2,87     │3,55     │0,16│      │5,40     │8,95     │0,40│     │
└──────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────┴──────┴─────────┴─────────┴────┴─────┘

        Cantitatea obţinută de beton exfoliat m56 este mai mică de 0,5 kg/mp, astfel că betonul cu aer antrenat şi dozaj de ciment de 440 kg/mc se poate încadra în clasa de rezistenţă la îngheţ-dezgheţ RFD H, precum şi în celelalte clase RFD M şi RFD L. De asemenea, cimentul notat CE1 îndeplineşte criteriile prezentate în Anexa A2.

    A3.2. Determinarea experimentală a clasei de rezistenţă la acţiunea carbonatării
        Determinarea adâncimii de carbonatare se efectuează în conformitate cu standardul SR EN 12390-10, menţinerea probelor în camera climatică furnizând valorile pentru încadrarea de referinţă. Determinarea informativă a adâncimii de carbonatare în mediu natural (adăpostit), conform SR EN 12390-10, respectiv în poligoane ("in-situ") sau în mediu controlat în laborator, furnizează rezultate experimentale importante, de natură a fundamenta o decizie coroborat cu rezultatele obţinute în încercarea de referinţă.
        Pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării în funcţie de raportul A_ef/C a unor betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi se vor parcurge etapele prezentate în Figura A3.1.
(a se vedea imaginea asociată)


┌──────┬──────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┐
│Tip   │XRC0,5│XRC │XRC │XRC3│XRC4│XRC5│XRC6│XRC7│
│ciment│      │1   │2   │    │    │    │    │    │
├──────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│CE2   │A_ef/C│A_ef│A_ef│A_ef│A_ef│A_ef│A_ef│A_ef│
│      │=?    │/C=?│/C=?│/C=?│/C=?│/C=?│/C=?│/C=?│
├──────┼──────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│CE3   │A_ef/C│A_ef│A_ef│A_ef│A_ef│A_ef│A_ef│A_ef│
│      │=?    │/C=?│/C=?│/C=?│/C=?│/C=?│/C=?│/C=?│
└──────┴──────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘

        Figura A3.1. Etapele necesare încadrării betoanelor în clase de rezistenţă la acţiunea carbonatării
        Compoziţiile de betoane prezentate pentru cele două cimenturi notate CE2 şi CE3 au fost testate privind rezistenţa la compresiune şi pentru a determina adâncimea de carbonatare la diferite termene, în conformitate cu SR EN 12390-10. Se prezintă în continuare rezultatele obţinute pentru diferite clase de beton preparate cu două tipuri de ciment notate CE2 şi CE3, de clasa 42,5R, cu diferite rapoarte A_ef/C.
    A3.2.1. Determinarea adâncimii de carbonatare a probelor de beton menţinute în camera climatică (încercare de referinţă)
    A3.2.1.1. Betoane preparate cu ciment notat CE2
        Probele de beton au fost preparate, decofrate după 24 ore, introduse 27 zile în apă, în conformitate cu SR EN 12390-2 şi păstrate 16 h în condiţii de laborator (umiditate 65%, temperatură 20°C) după care au fost menţinute, până la vârsta de încercare, în camera climatică cu umiditate 65%, temperatură 20°C şi concentraţie de 0,04% CO2.
        Anterior despicării probelor de beton pentru efectuarea testului cu soluţie de fenolftaleină, acestea au fost încercate la compresiune, rezultatele fiind prezentate în Tabelul A3.8.
        Tabelul A3.8. Valorile rezistenţei la compresiune la diferite vârste ale betonului


┌─────┬──────┬────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│     │      │Rezistenţa la       │Rezistenţa la       │Rezistenţa la       │
│Clasa│Raport│compresiune la 90   │compresiune la 180  │compresiune la 365  │
│beton│A_ef/C│zile (N/mmp)        │zile (N/mmp)        │zile (N/mmp)        │
│     │      ├──────────┬─────────┼──────────┬─────────┼──────────┬─────────┤
│     │      │val.indiv.│val.medie│val.indiv.│val.medie│val.indiv.│val.medie│
├─────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│     │      │56,6      │         │55,1      │         │57,7      │         │
│C30/ │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│37   │0,48  │54,5      │55,5     │57,4      │56,5     │57,8      │57,4     │
│     │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│     │      │55,6      │         │57,0      │         │56,7      │         │
├─────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│     │      │61,9      │         │64,2      │         │66,5      │         │
│C35/ │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│45   │0,42  │62,6      │62,3     │63,6      │63,6     │64,6      │65,2     │
│     │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│     │      │62,6      │         │63,0      │         │64,5      │         │
├─────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│     │      │63,4      │         │64,1      │         │66,6      │         │
│C35/ │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│45   │0,40  │62,7      │64,0     │65,2      │65,3     │67,0      │67,1     │
│     │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│     │      │65,9      │         │66,7      │         │67,6      │         │
└─────┴──────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┘

Valorile individuale şi medii ale adâncimii de carbonatare ale betoanelor sunt prezentate în Tabelele A3.9 - A3.11.
Tabelul A3.9. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasă C30/37, raport A_ef/C= 0,48


┌──────┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │
│      │carbonatare 90    │carbonatare       │carbonatare       │
│Raport│zile (mm)         │180 zile (mm)     │365 zile (mm)     │
│A_ef/C├─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┤
│      │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │
│      │indiv│medii/│medie│indiv│medii/│medie│indiv│medii/│medie│
│      │     │latura│     │     │latura│     │     │latura│     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │3,05 │      │     │2,60 │      │     │3,96 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,38 │3,18  │     │3,44 │3,00  │     │4,41 │4,23  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │4,10 │      │     │2,97 │      │     │4,33 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,13 │      │     │2,53 │      │     │4,27 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,79 │1,53  │     │3,46 │3,20  │     │3,67 │3,46  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,67 │      │     │3,62 │      │     │2,44 │      │     │
│0,48  ├─────┼──────┤2,42 ├─────┼──────┤3,07 ├─────┼──────┤3,56 │
│      │3,48 │      │     │2,99 │      │     │2,54 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,94 │2,94  │     │3,44 │3,08  │     │2,58 │2,76  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,39 │      │     │2,81 │      │     │3,17 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,47 │      │     │2,62 │      │     │4,45 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,87 │2,05  │     │3,41 │3,00  │     │3,85 │3,80  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,80 │      │     │2,98 │      │     │3,09 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │2,47 │      │     │3,50 │      │     │3,81 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,85 │2,41  │     │2,85 │3,59  │     │4,34 │4,34  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,91 │      │     │4,42 │      │     │4,87 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,80 │      │     │2,94 │      │     │4,77 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,11 │2,27  │     │3,06 │2,84  │     │3,89 │4,20  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,89 │      │     │2,52 │      │     │3,95 │      │     │
│0,48  ├─────┼──────┤2,14 ├─────┼──────┤2,77 ├─────┼──────┤3,95 │
│      │1,56 │      │     │1,76 │      │     │3,40 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,92 │1,89  │     │2,80 │2,12  │     │3,92 │3,33  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,20 │      │     │1,79 │      │     │2,67 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,17 │      │     │2,75 │      │     │4,03 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,95 │1,99  │     │2,63 │2,52  │     │3,85 │3,93  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,85 │      │     │2,18 │      │     │3,92 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │3,67 │      │     │2,85 │      │     │3,82 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,20 │2,96  │     │3,32 │2,86  │     │4,26 │3,85  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,02 │      │     │2,41 │      │     │3,46 │      │     │
│0,48  ├─────┼──────┤2,07 ├─────┼──────┤2,67 ├─────┼──────┤3,65 │
│      │2,14 │      │     │2,98 │      │     │4,45 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,53 │1,97  │     │2,30 │2,73  │     │3,86 │3,67  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,24 │      │     │2,92 │      │     │2,70 │      │     │
├──────┼─────┴──────┴─────┼─────┴──────┴─────┼─────┴──────┴─────┤
│      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │
│      │carbonatare 90    │carbonatare       │carbonatare 365   │
│      │zile (mm)         │180 zile (mm)     │zile (mm)         │
│      ├─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┤
│      │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │
│      │Indiv│medii/│medie│Indiv│medii/│medie│Indiv│medii/│medie│
│      │     │latura│     │     │latura│     │     │latura│     │
│      ├─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│Raport│0,88 │      │     │2,44 │      │     │2,88 │      │     │
│A_ef/C├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,92 │1,12  │     │3,04 │2,72  │     │2,67 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,56 │      │     │2,69 │      │     │2,53 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,98 │      │     │2,18 │      │     │4,11 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,62 │2,23  │     │2,45 │2,36  │     │4,67 │4,39  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,10 │      │     │2,44 │      │     │4,38 │      │     │
├──────┴─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│Val.medie   │      │2,21 │     │      │2,84 │     │      │3,72 │
└────────────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┘

Tabelul A3.10. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasă C35/45, raport A_ef/C= 0,42
TABEL PG. 69


┌──────┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │
│      │carbonatare 90    │carbonatare 180   │carbonatare 365   │
│Raport│zile (mm)         │zile (mm)         │zile (mm)         │
│A_ef/C├─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┤
│      │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │
│      │indiv│medii/│medie│indiv│medii/│medie│indiv│medii/│medie│
│      │     │latura│     │     │latura│     │     │latura│     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │2,44 │      │     │2,37 │      │     │3,76 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,14 │2,74  │     │1,97 │1,96  │     │3,29 │3,29  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,64 │      │     │1,53 │      │     │2,83 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,40 │      │     │1,68 │      │     │3,18 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,31 │2,08  │     │1,87 │1,96  │     │3,54 │3,44  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,53 │      │     │2,32 │      │     │3,61 │      │     │
│0,42  ├─────┼──────┤2,13 ├─────┼──────┤2,15 ├─────┼──────┤3,43 │
│      │1,52 │      │     │2,19 │      │     │3,15 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,66 │1,59  │     │1,45 │1,99  │     │3,11 │3,21  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,58 │      │     │2,32 │      │     │3,36 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,38 │      │     │2,21 │      │     │4,36 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,60 │2,09  │     │2,81 │2,69  │     │3,88 │3,77  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,30 │      │     │3,05 │      │     │3,07 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │2,04 │      │     │2,12 │      │     │3,41 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,34 │1,80  │     │1,67 │2,27  │     │3,80 │3,31  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,01 │      │     │3,03 │      │     │2,73 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,89 │      │     │2,42 │      │     │3,42 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,29 │1,84  │     │1,24 │1,61  │     │3,04 │3,05  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,34 │      │     │1,16 │      │     │2,70 │      │     │
│0,42  ├─────┼──────┤2,04 ├─────┼──────┤2,11 ├─────┼──────┤3,27 │
│      │2,01 │      │     │2,39 │      │     │4,06 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,84 │2,05  │     │1,76 │2,40  │     │3,00 │3,27  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,30 │      │     │3,04 │      │     │2,75 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,33 │      │     │1,39 │      │     │3,02 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,94 │2,46  │     │2,18 │2,14  │     │3,23 │3,42  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,10 │      │     │2,86 │      │     │4,02 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │1,59 │      │     │2,83 │      │     │3,23 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,88 │1,04  │     │2,33 │2,13  │     │3,72 │3,30  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,64 │      │     │1,24 │      │     │2,95 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,49 │      │     │1,73 │      │     │3,41 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,46 │1,61  │     │2,52 │2,37  │     │3,34 │3,41  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,87 │      │     │2,86 │      │     │3,48 │      │     │
│0,42  ├─────┼──────┤1,44 ├─────┼──────┤2,37 ├─────┼──────┤3,33 │
│      │1,55 │      │     │1,89 │      │     │3,60 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,70 │1,81  │     │3,03 │2,44  │     │3,78 │3,38  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,17 │      │     │2,39 │      │     │2,76 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │0,83 │      │     │3,11 │      │     │3,70 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,20 │1,29  │     │2,39 │2,54  │     │2,85 │3,21  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,85 │      │     │2,11 │      │     │3,08 │      │     │
├──────┴─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│Val.medie   │      │1,87 │     │      │2,21 │     │      │3,34 │
│(mm)        │      │     │     │      │     │     │      │     │
└────────────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┘

Tabelul A3.11. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasă C35/45, raport A_ef/C= 0,40


┌──────┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │
│      │carbonatare 90    │carbonatare       │carbonatare 365   │
│Raport│zile (mm)         │180 zile (mm)     │zile (mm)         │
│A_ef/C├─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┤
│      │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │
│      │indiv│medii/│medie│indiv│medii/│medie│indiv│medii/│medie│
│      │     │latura│     │     │latura│     │     │latura│     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │0,94 │      │     │1,85 │      │     │3,01 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,83 │1,32  │     │2,18 │1,98  │     │2,69 │2,88  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,19 │      │     │1,92 │      │     │2,95 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,25 │      │     │1,52 │      │     │3,08 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,36 │1,19  │     │2,58 │1,94  │     │2,84 │3,05  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,97 │      │     │1,71 │      │     │3,24 │      │     │
│0,40  ├─────┼──────┤1,23 ├─────┼──────┤1,98 ├─────┼──────┤2,92 │
│      │0,78 │      │     │1,82 │      │     │2,62 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,20 │1,12  │     │1,88 │1,96  │     │3,18 │2,85  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,39 │      │     │2,19 │      │     │2,74 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,83 │      │     │2,00 │      │     │2,98 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,10 │1,27  │     │1,92 │2,04  │     │3,10 │2,91  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,88 │      │     │2,19 │      │     │2,65 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │1,31 │      │     │1,79 │      │     │2,71 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,83 │1,21  │     │2,50 │1,91  │     │2,18 │2,65  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,48 │      │     │1,45 │      │     │3,05 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │0,65 │      │     │2,27 │      │     │2,87 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,52 │1,20  │     │1,51 │1,92  │     │2,91 │2,88  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,44 │      │     │1,97 │      │     │2,87 │      │     │
│0,40  ├─────┼──────┤1,19 ├─────┼──────┤1,88 ├─────┼──────┤2,81 │
│      │1,05 │      │     │1,82 │      │     │2,17 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,10 │1,06  │     │1,42 │1,78  │     │2,38 │2,77  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,03 │      │     │2,09 │      │     │3,76 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │0,94 │      │     │2,34 │      │     │2,02 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,70 │1,27  │     │1,64 │1,93  │     │2,95 │2,93  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,18 │      │     │1,81 │      │     │3,81 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │1,92 │      │     │2,30 │      │     │3,37 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,83 │1,45  │     │1,28 │1,75  │     │2,69 │2,79  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,60 │      │     │1,67 │      │     │2,32 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,22 │      │     │2,35 │      │     │2,64 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,97 │1,50  │     │1,61 │1,91  │     │2,78 │2,95  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,32 │      │     │1,78 │      │     │3,44 │      │     │
│0,40  ├─────┼──────┤1,42 ├─────┼──────┤1,88 ├─────┼──────┤2,78 │
│      │1,33 │      │     │2,10 │      │     │2,89 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,95 │1,39  │     │1,61 │1,93  │     │2,48 │2,44  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,89 │      │     │2,07 │      │     │1,96 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,20 │      │     │1,75 │      │     │3,65 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,93 │1,34  │     │1,95 │1,95  │     │2,11 │2,93  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,88 │      │     │2,14 │      │     │3,03 │      │     │
├──────┴─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│Val.medie   │      │1,28 │     │      │1,92 │     │      │2,84 │
│(mm)        │      │     │     │      │     │     │      │     │
└────────────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┘

        Viteza de carbonatare şi coeficientul de corelaţie se determină din graficul prezentat în Figura A3.2.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura A3.2. Determinarea vitezei de carbonatare pentru diferite rapoarte A_ef/C
        Valorile vitezei de carbonatare sunt prezentate în Tabelul A.3.12.
        Tabelul A3.12. Valorile vitezei de carbonatare


┌─────┬──────┬─────────────┬───────────┐
│Clasa│      │Rezistenţa la│Viteza de  │
│de   │Raport│compresiune  │carbonatare│
│beton│A_ef/C│la 28 zile (N│(mm/ani^   │
│     │      │/mmp)        │0’5)       │
├─────┼──────┼─────────────┼───────────┤
│C30/ │0,48  │46,2         │3,9        │
│37   │      │             │           │
├─────┼──────┼─────────────┼───────────┤
│C35/ │0,42  │53,9         │3,3        │
│45   │      │             │           │
├─────┼──────┼─────────────┼───────────┤
│C35/ │0,40  │55,8         │2,8        │
│45   │      │             │           │
└─────┴──────┴─────────────┴───────────┘

    A3.2.1.2. Betoane preparate cu ciment notat CE3
        În Tabelul A3.13 se prezintă valorile rezistenţei la compresiune obţinute anterior despicării probelor de beton pentru efectuarea testului cu soluţie de fenolftaleină pentru betoanele menţinute în camera climatică.
        Tabelul A3.13. Valorile rezistenţei la compresiune la diferite vârste ale betonului


┌─────┬──────┬────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┐
│     │      │Rezistenţa la       │Rezistenţa la       │Rezistenţa la       │
│Clasa│Raport│compresiune la 90   │compresiune la 180  │compresiune la 365  │
│beton│A_ef/C│zile (N/mmp)        │zile (N/mmp)        │zile (N/mmp)        │
│     │      ├──────────┬─────────┼──────────┬─────────┼──────────┬─────────┤
│     │      │val.indiv.│val.medie│val.indiv.│val.medie│val.indiv.│val.medie│
├─────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│     │      │56,3      │         │59,0      │         │60,1      │         │
│C30/ │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│37   │0,49  │57,3      │56,7     │58,2      │58,7     │60,0      │60,6     │
│     │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│     │      │56,6      │         │59,0      │         │61,7      │         │
├─────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│     │      │62,1      │         │65,0      │         │64,5      │         │
│C35/ │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│45   │0,42  │61,9      │61,8     │63,2      │63,7     │65,3      │64,8     │
│     │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│     │      │61,5      │         │63,0      │         │64,7      │         │
├─────┼──────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤
│     │      │65,1      │         │64,8      │         │66,7      │         │
│C35/ │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│45   │0,39  │65,1      │64,9     │65,1      │65,3     │67,2      │66,7     │
│     │      ├──────────┤         ├──────────┤         ├──────────┤         │
│     │      │64,4      │         │66,1      │         │66,1      │         │
└─────┴──────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┘

Valorile individuale şi medii ale adâncimii de carbonatare ale betoanelor sunt prezentate în Tabelele A3.14 - A3.16.
Tabelul A3.14. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasa C30/37, raport A_ef/C= 0,49


┌──────┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │
│      │carbonatare 90    │carbonatare       │carbonatare 365   │
│Raport│zile (mm)         │180 zile (mm)     │zile (mm)         │
│A_ef/C├─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┤
│      │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │
│      │Indiv│medii/│medie│Indiv│medii/│medie│Indiv│medii/│medie│
│      │     │latura│     │     │latura│     │     │latura│     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │1,97 │      │     │3,67 │      │     │4,04 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,39 │2,54  │     │3,81 │3,72  │     │4,13 │4,76  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,26 │      │     │3,68 │      │     │6,10 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,29 │      │     │3,93 │      │     │4,35 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,65 │2,31  │     │3,10 │3,30  │     │5,70 │4,79  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,98 │      │     │2,87 │      │     │4,32 │      │     │
│0,49  ├─────┼──────┤2,45 ├─────┼──────┤3,40 ├─────┼──────┤4,91 │
│      │1,73 │      │     │2,99 │      │     │4,89 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,54 │2,82  │     │3,37 │3,07  │     │4,72 │4,86  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,18 │      │     │2,86 │      │     │4,98 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,88 │      │     │4,29 │      │     │5,27 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,39 │2,14  │     │2,62 │3,49  │     │5,16 │5,25  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,15 │      │     │3,57 │      │     │5,31 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │2,03 │      │     │3,02 │      │     │5,20 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,72 │2,24  │     │3,41 │3,31  │     │5,08 │5,58  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,96 │      │     │3,50 │      │     │6,47 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,93 │      │     │3,76 │      │     │4,75 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,29 │2,38  │     │2,75 │3,30  │     │4,25 │4,59  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,93 │      │     │3,38 │      │     │4,78 │      │     │
│0,49  ├─────┼──────┤2,40 ├─────┼──────┤3,26 ├─────┼──────┤4,59 │
│      │2,05 │      │     │4,61 │      │     │3,50 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,09 │2,62  │     │2,99 │3,41  │     │3,88 │4,08  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,73 │      │     │2,62 │      │     │4,85 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,58 │      │     │2,36 │      │     │4,16 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,05 │2,34  │     │3,21 │3,01  │     │4,34 │4,11  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,38 │      │     │3,46 │      │     │3,82 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │3,38 │      │     │2,94 │      │     │5,64 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,61 │2,26  │     │3,04 │2,91  │     │5,79 │5,55  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,78 │      │     │2,74 │      │     │5,23 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,32 │      │     │3,27 │      │     │5,63 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,45 │2,32  │     │3,64 │3,72  │     │5,52 │5,28  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,19 │      │     │4,24 │      │     │4,69 │      │     │
│0,49  ├─────┼──────┤2,39 ├─────┼──────┤3,50 ├─────┼──────┤4,49 │
│      │3,39 │      │     │4,02 │      │     │2,95 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,92 │2,40  │     │4,13 │4,03  │     │3,10 │3,16  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,89 │      │     │3,95 │      │     │3,42 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,39 │      │     │2,85 │      │     │3,82 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │3,20 │2,57  │     │3,70 │3,35  │     │4,08 │3,95  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,11 │      │     │3,49 │      │     │3,96 │      │     │
├──────┴─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│Val.medie   │      │2,41 │     │      │3,38 │     │      │4,66 │
│(mm)        │      │     │     │      │     │     │      │     │
└────────────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┘

Tabelul A3.15. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasa C35/45, raport A_ef/C= 0,42


┌──────┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │
│      │carbonatare 90    │carbonatare       │carbonatare 365   │
│Raport│zile (mm)         │180 zile (mm)     │zile (mm)         │
│A_ef/C├─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┤
│      │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │
│      │Indiv│medii/│medie│Indiv│medii/│medie│Indiv│medii/│medie│
│      │     │latura│     │     │latura│     │     │latura│     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │2,75 │      │     │2,26 │      │     │2,76 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,11 │2,03  │     │3,32 │2,85  │     │2,92 │2,93  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,23 │      │     │2,98 │      │     │3,12 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,42 │      │     │2,38 │      │     │2,11 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,16 │2,26  │     │2,12 │2,35  │     │2,02 │2,16  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,20 │      │     │2,55 │      │     │2,34 │      │     │
│0,42  ├─────┼──────┤2,16 ├─────┼──────┤2,69 ├─────┼──────┤3,39 │
│      │2,65 │      │     │3,04 │      │     │3,86 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,26 │2,32  │     │2,49 │2,85  │     │3,98 │3,81  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,05 │      │     │3,02 │      │     │3,60 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,37 │      │     │2,40 │      │     │4,58 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,83 │2,04  │     │2,95 │2,72  │     │4,92 │4,64  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,93 │      │     │2,81 │      │     │4,42 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │2,80 │      │     │2,57 │      │     │3,84 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,82 │2,20  │     │2,36 │2,66  │     │3,77 │4,01  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,98 │      │     │3,05 │      │     │4,42 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,67 │      │     │1,98 │      │     │3,09 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,92 │2,31  │     │3,04 │2,74  │     │3,46 │2,91  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,34 │      │     │3,20 │      │     │2,17 │      │     │
│0,42  ├─────┼──────┤2,28 ├─────┼──────┤2,56 ├─────┼──────┤3,41 │
│      │2,84 │      │     │2,85 │      │     │3,22 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,40 │2,31  │     │1,98 │2,29  │     │2,82 │3,09  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,70 │      │     │2,04 │      │     │3,22 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,98 │      │     │2,51 │      │     │3,95 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,19 │2,29  │     │2,08 │2,54  │     │3,87 │3,64  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,71 │      │     │3,02 │      │     │3,11 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │2,90 │      │     │3,18 │      │     │3,88 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,00 │2,17  │     │3,23 │3,30  │     │3,96 │3,76  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,62 │      │     │3,48 │      │     │3,45 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,75 │      │     │2,67 │      │     │3,66 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,82 │1,92  │     │3,08 │2,96  │     │3,88 │3,64  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,20 │      │     │3,12 │      │     │3,37 │      │     │
│0,42  ├─────┼──────┤2,06 ├─────┼──────┤2,67 ├─────┼──────┤3,66 │
│      │2,88 │      │     │2,10 │      │     │3,75 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,64 │2,17  │     │1,60 │2,14  │     │3,98 │3,61  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,98 │      │     │2,72 │      │     │3,11 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,67 │      │     │2,85 │      │     │3,43 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,19 │1,99  │     │2,10 │2,28  │     │3,89 │3,64  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,10 │      │     │1,88 │      │     │3,60 │      │     │
├──────┴─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│Val.medie   │      │2,17 │     │      │2,64 │     │      │3,49 │
│(mm)        │      │     │     │      │     │     │      │     │
└────────────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┘

Tabelul A3.16. Valorile adâncimii de carbonatare pentru betoane de clasa C35/45, raport A_ef/C= 0,39


┌──────┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │Adâncimea de      │
│      │carbonatare 90    │carbonatare       │carbonatare 365   │
│Raport│zile (mm)         │180 zile (mm)     │zile (mm)         │
│A_ef/C├─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┼─────┬──────┬─────┤
│      │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │val. │val.  │val. │
│      │Indiv│medii/│medie│Indiv│medii/│medie│Indiv│medii/│medie│
│      │     │latura│     │     │latura│     │     │latura│     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │1,87 │      │     │1,53 │      │     │2,73 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,59 │1,21  │     │2,29 │1,79  │     │3,60 │2,94  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,18 │      │     │1,55 │      │     │2,48 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,23 │      │     │2,29 │      │     │2,85 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,78 │1,00  │     │2,20 │2,38  │     │3,12 │3,25  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,98 │      │     │2,64 │      │     │3,78 │      │     │
│0,39  ├─────┼──────┤1,52 ├─────┼──────┤2,44 ├─────┼──────┤3,37 │
│      │2,90 │      │     │2,25 │      │     │3,86 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,86 │2,00  │     │2,98 │2,54  │     │3,63 │3,67  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,23 │      │     │2,39 │      │     │3,52 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │2,51 │      │     │3,43 │      │     │3,48 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,38 │1,89  │     │3,11 │3,07  │     │3,70 │3,62  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,77 │      │     │2,67 │      │     │3,68 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │2,19 │      │     │2,60 │      │     │2,89 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,00 │1,74  │     │1,84 │2,15  │     │2,18 │2,80  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,04 │      │     │2,02 │      │     │3,32 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,03 │      │     │1,52 │      │     │2,96 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,93 │1,44  │     │2,04 │1,59  │     │3,28 │3,25  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,36 │      │     │1,20 │      │     │3,50 │      │     │
│0,39  ├─────┼──────┤1,52 ├─────┼──────┤2,34 ├─────┼──────┤3,28 │
│      │1,08 │      │     │2,61 │      │     │2,73 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,76 │1,58  │     │2,16 │2,60  │     │3,86 │3,46  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,91 │      │     │3,02 │      │     │3,80 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,23 │      │     │3,54 │      │     │3,49 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,11 │1,31  │     │3,72 │3,04  │     │3,62 │3,62  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │0,58 │      │     │1,85 │      │     │3,75 │      │     │
├──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│      │1,58 │      │     │2,33 │      │     │4,22 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,22 │1,27  │     │2,16 │2,63  │     │3,78 │3,65  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,02 │      │     │3,39 │      │     │2,94 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,18 │      │     │2,62 │      │     │4,02 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,45 │1,55  │     │1,04 │1,74  │     │4,20 │3,95  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │2,03 │      │     │1,55 │      │     │3,63 │      │     │
│0,39  ├─────┼──────┤1,52 ├─────┼──────┤2,36 ├─────┼──────┤3,25 │
│      │1,92 │      │     │2,03 │      │     │2,70 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,44 │1,73  │     │2,60 │2,67  │     │3,36 │2,82  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,83 │      │     │3,37 │      │     │2,39 │      │     │
│      ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     ├─────┼──────┤     │
│      │1,04 │      │     │2,87 │      │     │2,36 │      │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,88 │1,50  │     │2,17 │2,41  │     │2,50 │2,58  │     │
│      ├─────┤      │     ├─────┤      │     ├─────┤      │     │
│      │1,59 │      │     │2,19 │      │     │2,88 │      │     │
├──────┴─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼─────┤
│Val.medie   │      │1,52 │     │      │2,38 │     │      │3,30 │
│(mm)        │      │     │     │      │     │     │      │     │
└────────────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴─────┘

        Viteza de carbonatare şi coeficientul de corelaţie se determină din graficul prezentat în Figura A3.3.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura A3.3. Determinarea vitezei de carbonatare pentru diferite rapoarte A_ef/C
        Valorile vitezei de carbonatare pentru betoanele preparate cu ciment notat CE3 sunt prezentate în Tabelul A3.17.
        Tabelul A3.17. Valorile vitezei de carbonatare


┌─────┬──────┬─────────────┬───────────┐
│Clasa│      │Rezistenţa la│Viteza de  │
│de   │Raport│compresiune  │carbonatare│
│beton│A_ef/C│la 28 zile (N│(mm/ani^   │
│     │      │/mmp)        │0,5)       │
├─────┼──────┼─────────────┼───────────┤
│C30/ │0,49  │48,8         │4,7        │
│37   │      │             │           │
├─────┼──────┼─────────────┼───────────┤
│C35/ │0,42  │54,2         │3,7        │
│45   │      │             │           │
├─────┼──────┼─────────────┼───────────┤
│C35/ │0,39  │56,1         │3,3        │
│45   │      │             │           │
└─────┴──────┴─────────────┴───────────┘

        Criteriile de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării, pentru probe menţinute până la vârsta de încercare în camera climatică, sunt prezentate în Tabelul 16 din Capitolul 6 al prezentului Ghid.
     Menţionăm că aceste criterii se referă la încercarea iniţială de tip (IIT) care poate fi efectuată de către un producător de beton (primă parte), furnizorul de ciment sau aditivi, client sau de către utilizatorul betonului (a doua parte), fiind verificată experimental şi validată de către o parte independentă (terţă parte) în condiţiile formulate lapunctul 6.2 (1).
        Desemnarea claselor XRC pentru rezistenţa la coroziune indusă de carbonatare este derivată din adâncimea de carbonatare [mm] (valoare caracteristică 90% fractil) presupusă a fi obţinută după 50 de ani în condiţii de referinţă (0,04% CO2 într-un mediu constant cu umiditate de 65% şi temperatură 20°C). XRC are ca dimensiune viteza de carbonatare, în mm/ani^0,5.
        În Tabelul A3.18 şi Figura A3.4 se prezintă încadrarea betoanelor în clase de rezistenţă la acţiunea carbonatării.
        Tabelul A3.18. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării


┌─────────────┬──────────┬─────────┬─────────┐
│             │SR EN     │         │         │
│             │12390-10  │CE2      │CE3      │
│Clase de     │(camera   │         │         │
│rezistenţă la│climatică)│         │         │
│acţiunea     ├──────────┼────┬────┼────┬────┤
│carbonatării │Maximul   │k   │    │k   │    │
│XRC          │valorii   │(mm/│A_ef│(mm/│A_ef│
│             │medii k   │ani^│/C  │ani^│/C  │
│             │(mm/ani^  │0,5)│    │0,5)│    │
│             │0,5)      │    │    │    │    │
├─────────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRC 0,5      │0,3       │-   │-   │-   │-   │
├─────────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRC 1        │0,6       │-   │-   │-   │-   │
├─────────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRC 2        │1,1       │-   │-   │-   │-   │
├─────────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRC 3        │1,7       │-   │-   │-   │-   │
├─────────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRC 4        │2,2       │-   │-   │-   │-   │
├─────────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRC 5        │2,8       │2,8 │0,40│-   │-   │
├─────────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRC 6        │3,4       │3,3 │0,42│3,3 │0,39│
├─────────────┼──────────┼────┼────┼────┼────┤
│XRC 7        │4,0       │3,9 │0,48│3,7 │0,42│
└─────────────┴──────────┴────┴────┴────┴────┘

(a se vedea imaginea asociată)
        Figura A3.4. Încadrarea în clase de rezistenţă la acţiunea carbonatării
        Încadrarea cimenturilor în clase de rezistenţă la acţiunea carbonatării depinde de mulţi factori care trebuie luaţi în considerare.
        În prEN 206-100 se propune calcularea maximului valorii medii cu formula: (a se vedea imaginea asociată)

        Tabelul A3.19. Valorile lui t_calc în funcţie de numărul de rezultate


┌────────────────────────────┬─────────┐
│Grade de libertate n -1     │t_0,100  │
├────────────────────────────┼─────────┤
│2                           │1,886    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│3                           │1,638    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│4                           │1,533    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│5                           │1,476    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│6                           │1,440    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│7                           │1,415    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│8                           │1,397    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│9                           │1,383    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│10                          │1,372    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│11                          │1,363    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│12                          │1,356    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│13                          │1,350    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│14                          │1,345    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│15                          │1,341    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│16                          │1,337    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│17                          │1,333    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│18                          │1,330    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│19                          │1,328    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│20                          │1,325    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│25                          │1,316    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│30                          │1,310    │
├────────────────────────────┼─────────┤
│∞                           │1,282    │
└────────────────────────────┴─────────┘

(a se vedea imaginea asociată)

    A3.2.2 Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu pr.EN 1992-1-1
        În funcţie de încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării XRC şi respectiv de expunere XC se prezintă informativ, în conformitate cu pr.EN 1992-1-1 grosimile stratului de acoperire cu beton în funcţie de durata de viaţă (Tabelul A3.20). Aceste valori sunt corespunzătoare elementelor din beton armat. Pentru elementele din beton precomprimat se majorează valorile cu 10 mm.
        Tabelul A3.20. Grosimea stratului de acoperire cu beton c_min,dur (mm) - carbonatare pentru elemente de beton armat


┌────────────┬───────────────────────────┐
│            │Clasa expunere XC          │
│Clase de    ├──────┬──────┬──────┬──────┤
│rezistenţă  │XC1   │XC2   │XC3   │XC4   │
│la acţiunea ├──────┴──────┴──────┴──────┤
│carbonatării│Durata de viaţă (ani)      │
│XRC         ├──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┤
│            │50│100│50│100│50│100│50│100│
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 0,5     │10│10 │10│10 │10│10 │10│10 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 1       │10│10 │10│10 │10│15 │10│15 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 2       │10│15 │10│15 │15│25 │15│25 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 3       │10│15 │15│20 │20│30 │20│30 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 4       │10│20 │15│25 │25│35 │25│40 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 5       │15│25 │20│30 │25│45 │30│45 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 6       │15│25 │25│35 │35│55 │40│55 │
├────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 7       │15│30 │25│40 │40│60 │45│60 │
└────────────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┘

        Avantajul acestei proceduri este că furnizează posibilitatea prevederii unor grosimi ale stratului de acoperire cu beton a armăturii în funcţie de compoziţia betonului, încadrarea în anumite clase de expunere şi durata de viaţă proiectată, pe baza unor rezultate ale unor cercetări experimentale.
        Desigur, aplicarea acestei proceduri este condiţionată de anumite aspecte legate de cunoaşterea încadrării betoanelor în clase de rezistenţă la acţiunea carbonatării în funcţie de tipurile de ciment utilizate şi de compoziţia betonului. Această încadrare poate fi făcută, aşa cum s-a precizat, de producătorii de ciment şi/sau beton. Pe plan naţional există deja date privind performanţele unor anumite tipuri de cimenturi în ceea ce priveşte rezistenţa betonului la acţiunea carbonatării şi încadrării în clase de rezistenţă la această acţiune a mediului. Astfel, se vor avea la dispoziţie datele necesare pentru a se putea face o optimizare tehnico-economică legată de prevederea unei anumite grosimi de acoperire cu beton a armăturilor în funcţie de tipul de ciment şi clasa de rezistenţă/raportul A/C.
        În continuare se va prezenta o comparaţie între abordarea propusă în prEN 1992-1-1 şi procedura actuală pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii pe baza rezultatelor experimentale obţinute.
    A3.2.2.1 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1
        Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1 (în vigoare) nu face nicio diferenţă între utilizarea unor diferite tipuri de cimenturi, cu toate că este evident că adâncimea de carbonatare este influenţată de tipul de ciment.
        În abordarea actuală, practic, se pun numai condiţii legate de parametrii compoziţionali şi o anumită rezistenţă minimă la compresiune a betonului. Rezultatele cercetărilor experimentale efectuate au scos în evidenţă faptul că prin aplicarea acestei abordări nu se poate asigura aceeaşi durată de viaţă proiectată. Dacă ne referim la clasa de expunere XC4 şi considerăm clasa structurală S4, valoarea lui C_min,dur = 30 mm, iar pentru XC1 clasa structurală S4 C_min,dur = 15 mm, pentru o durată de viaţă proiectată de 50 de ani. În ambele cazuri pot interveni reduceri ale grosimii stratului de acoperire în cazul utilizării unor clase de rezistenţă ridicate.
        Având în vedere rezultatele cercetărilor experimentale obţinute, în Tabelul A3.21 se prezintă valorile lui C_min,dur ce rezultă prin aplicarea acestei proceduri.
        Tabelul A3.21. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur pentru durata de viaţă de 50 de ani, elemente din beton armat


┌──────┬────────┬────────────┬─────────┐
│      │        │Clasa de    │         │
│Notare│Clasa de│rezistenţă  │C_min,dur│
│ciment│expunere│la          │^1) (mm) │
│      │        │compresiune │         │
├──────┼────────┼────────────┼─────────┤
│CE2   │XC1     │C30/37      │10^2)    │
│CE3   │        │C35/45      │10^2)    │
├──────┼────────┼────────────┼─────────┤
│CE2   │XC4     │C30/37      │30       │
│CE3   │        │C35/45      │30       │
├──────┴────────┴────────────┴─────────┤
│NOTE: 1) In acest caz, tipul de ciment│
│nu influenţează valoarea lui cmin,dur │
│2) Valoare redusă având în vedere     │
│clasa de rezistenţă ridicată a        │
│betonului                             │
└──────────────────────────────────────┘

    A3.2.2.2 Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu prEN 1992-1-1
        În cazul aplicării acestei proceduri, în conformitate cu prEN 1992-1-1, este evident că valoarea lui C_min,dur este diferită pentru betoanele preparate cu cimenturi diferite depinzând şi de compoziţia betonului. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur se determină având în vedere prevederile Tabelului A3.22.
        Tabelul A3.22. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur, durata de viaţă 50 de ani, elemente din beton armat


┌──────┬────────┬────────────┬─────────┬──────┬───────────┐
│      │        │Clasa de    │         │      │Clasa de   │
│Notare│Clasa de│rezistenţă  │c_min,dur│Raport│rezistenţă │
│ciment│expunere│la acţiunea │^1) (mm) │A_ef/C│la         │
│      │        │carbonatării│         │^2)   │compresiune│
│      │        │            │         │      │^3)        │
├──────┼────────┼────────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRC 5       │15       │0,40  │C35/45     │
│CE2   │        │XRC 6       │15       │0,42  │C35/45     │
│      │XC1     │XRC 7       │15       │0,48  │C30/37     │
├──────┤        ├────────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│CE3   │        │XRC 6       │15       │0,39  │C35/45     │
│      │        │XRC 7       │15       │0,42  │C35/45     │
├──────┼────────┼────────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│      │        │Clasa de    │         │      │Clasa de   │
│Notare│Clasa de│rezistenţă  │C_min,dur│Raport│rezistenţă │
│ciment│expunere│la acţiunea │^1) (mm) │A_ef/C│la         │
│      │        │carbonatării│         │^2)   │compresiune│
│      │        │            │         │      │^3)        │
├──────┼────────┼────────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRC 5       │30       │0,40  │C35/45     │
│CE2   │        │XRC 6       │40       │0,42  │C35/45     │
│      │XC4     │XRC 7       │45       │0,48  │C30/37     │
├──────┤        ├────────────┼─────────┼──────┼───────────┤
│CE3   │        │XRC 6       │40       │0,39  │C35/45     │
│      │        │XRC 7       │45       │0,42  │C35/45     │
├──────┴────────┴────────────┴─────────┴──────┴───────────┤
│Note: 1)In conformitate cu Tabelul A3.20                 │
│2)In conformitate cu Tabelul A3.18                       │
│3) In conformitate cu Tabelele A3.12 şi A3.17            │
└─────────────────────────────────────────────────────────┘

        Notă : Exemplele prezentate sunt informative şi au drept scop familiarizarea cu aplicarea diferitelor metode de performanţă pentru asigurarea durabilităţii betonului, astfel încât utilizarea unor tipuri de cimenturi similare cu cele prezentate în aceste exemple se va face pe baza încercărilor experimentale.

    A3.3. Determinarea experimentală a clasei de rezistenţă a betonului la acţiunea clorurilor
    A3.3.1. Consideraţii generale
        Pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor a betoanelor, în funcţie de tipul de ciment sau adaos utilizat în beton, se vor parcurge următoarele etape:
    1. întocmirea reţetelor pe baza valorilor limită pentru compoziţiile prevăzute în Tabelul F.1.1 din reglementarea tehnică indicatvi NE 012-1-2022, a rezultatelor obţinute pe materialele respective şi a experienţei acumulate în staţiile de betoane cu tipuri de cimenturi similare;
    2. efectuarea încercării de migrare a clorurilor în conformitate cu prevederile standardului SR EN 12390-18;
    3. încadrarea în clasa de rezistenţă la acţiunea clorurilor;
    4. corelarea clasei de rezistenţă la acţiunea clorurilor cu grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor C_min,dur , pentru o durată de viaţă de 50 ani sau 100 ani.

    A3.3.2. Determinarea experimentală a coeficientului de migrare
        Determinarea experimentală a coeficientului de migrare a clorurilor se efectuează asupra betonului întărit de compoziţie cunoscută pe un număr minim de probe de beton pentru fiecare reţetă, confecţionate şi păstrate până la vârsta de încercare, în conformitate cu prevederile standardului SR EN 12390-18. Vârsta de încercare este în mod obişnuit de 28 de zile, iar în cazul utilizării în compoziţia betonului a unor cimenturi cu adaosuri în cantităţi mai mari, încercarea se va efectua la 90 de zile.
        Determinarea experimentală are drept scop evaluarea rezistenţei betonului la penetrarea clorurilor, caracteristică determinantă pentru durabilitatea betonului.
        Principiul metodei, prevăzută în SR EN 12390-18, constă în determinarea adâncimii de migrare a ionilor de clor, în probele de beton saturate cu apă, prin aplicarea unui câmp electric extern.
        Măsurarea adâncimii de penetrare a clorurilor se efectuează după menţinerea probei în echipamentul de încercare pe durata precizată în standardul SR EN 12390-18, pe cele două feţe ale secţiunii transversale (obţinute prin despicarea probei în zona centrală).
        Măsurătorile se efectuează după evidenţierea prin pulverizarea suprafeţei proaspăt despicate cu soluţie de azotat de argint AgNO3. Zona de beton, în care au migrat clorurile, se distinge printr-o culoare semnificativ mai deschisă.
        Din valorile de penetrare individuale (xd1, xd2 ... xdn) măsurate se determină adâncimea medie de penetrare a clorurilor, iar rezultatul se înregistrează cu o precizie de 0,5 mm.
        Se înregistrează, de asemenea, şi adâncimea maximă de penetrare, x_max, din valorile citirilor individuale.

    A3.3.3. Caracteristici ale betoanelor încercate
        Se prezintă în continuare rezultatele obţinute pentru diferite clase de beton preparate cu două tipuri de ciment notate CE5 şi CE6, de clasa 42,5.
        În Tabelul A3.23 se prezintă valorile unor caracteristici ale betonului proaspăt şi întărit ale betonului preparat cu cimentul tip CE5, iar în Tabelele A3.24 şi A3.25 se prezintă exemple de măsurare a penetrării clorurilor pentru beton de clasă C35/45, D16, S4 realizată cu cimentul notat CE5 şi respectiv valorile coeficienţilor de migrare cloruri pentru diferite clase de betoane realizate cu cimentul notat CE5.
        Tabel A3.23. Valori ale unor caracteristici ale betonului proaspăt şi întărit preparate cu cimentul CE5


┌─────┬──────┬──────┬───────────┬───────────┐
│     │      │      │Rezistenţa │Rezistenţa │
│     │      │      │la         │la         │
│Clasă│Raport│Tasare│compresiune│compresiune│
│beton│A_ef/C│(mm)  │la 28 zile │la 28 zile,│
│     │      │      │(N/mmp)    │val. medie │
│     │      │      │           │(N/mmp)    │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────────┤
│C30/ │      │      │48,6       │           │
│37   │0,46  │220   ├───────────┤48,9       │
│     │      │      │49,1       │           │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────────┤
│C35/ │      │      │55,4       │           │
│45   │0,41  │190   ├───────────┤56,1       │
│     │      │      │56,8       │           │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────────┤
│C40/ │      │      │60,8       │           │
│50   │0,40  │210   ├───────────┤59,9       │
│     │      │      │59,0       │           │
└─────┴──────┴──────┴───────────┴───────────┘

Tabelul A3.24. Exemplu de măsurare a penetrării clorurilor pentru beton de clasă C35/45, D16, S4 realizată cu cimentul notat CE5


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Fişă de măsurători determinare Coeficient migrare cloruri - cf. SR  │
│EN 12390-18                                                         │
├───────────────────────┬────────────────────────────────────────────┤
│Indicativ probă        │D313                                        │
├───────────────────────┼───────────┬───────┬────────────────────────┤
│Vârsta la data testarii│90         │Dată   │2023                    │
│(zile)                 │           │testare│                        │
├───────────────────────┼───────────┼───────┴──────┬─────────────────┤
│                       │           │Durată        │                 │
│Voltaj aplicat (V)     │30         │încercare     │48               │
│                       │           │(ore)         │                 │
├─────────┬─────────────┼───────────┴───────┬──────┼─────┬───────────┤
│Nr. probă│1            │Grosime probă (mm) │50,78 │50,87│           │
├─────────┴─────────────┴───────────────────┼──────┼─────┼───────────┤
│Temperatura (°C) în soluţia de NaOH 0.3 N  │25,6  │27,9 │           │
│(iniţial / final)                          │      │     │           │
├───────────────────────────────────────────┴──────┴─────┴───────────┤
│Adâncime de penetrare Cl- (mm) în punctul ...                       │
├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┬──────┬─────┬───────────┤
│     │     │     │     │     │     │       │      │     │           │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼──────┼─────┼───────────┤
│1    │2    │3    │4    │5    │6    │7      │8     │9    │X_d Medie  │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼──────┼─────┼─────┬─────┤
│15,82│11,13│10,93│11,97│11,46│10,00│10,96  │10,52 │11,94│11,64│     │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼──────┼─────┼─────┤11,63│
│10,10│11,63│10,49│11,35│10,68│10,85│12,60  │10,51 │16,35│11,62│     │
├─────┴─────┼─────┴─────┴─────┼─────┴───────┴──────┴─────┴─────┴─────┤
│M_nss 2,52 │x 10^ -12 mp /   │                                      │
│           │secundă          │                                      │
├───────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│           │                 │                                      │
├───────────┼───────────┬─────┴─────────────┬──────┬─────┬───────────┤
│Nr. probă  │2          │Grosime probă (mm) │51,39 │51,23│           │
├───────────┴───────────┴───────────────────┼──────┼─────┼───────────┤
│Temperatura (°C) în soluţia de NaOH 0,3 N  │25,9  │25,5 │           │
│(iniţial / final)                          │      │     │           │
├───────────────────────────────────────────┴──────┴─────┴───────────┤
│Adâncime de penetrare Cl- (mm) în punctul ...                       │
├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┬──────┬─────┬───────────┤
│1    │2    │3    │4    │5    │6    │7      │8     │9    │X_d Medie  │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼──────┼─────┼─────┬─────┤
│10,72│10,93│10,79│10,8 │9,73 │11,54│10,46  │11,55 │10,65│10,80│     │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼──────┼─────┼─────┤10,76│
│10,31│10,52│10,32│11,53│11,23│10,04│11,32  │10,42 │10,7 │10,71│     │
├─────┴─────┼─────┴─────┴─────┼─────┴───────┴──────┴─────┴─────┴─────┤
│M_nss 2,33 │x 10^ -12 mp /   │                                      │
│           │secundă          │                                      │
├───────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│           │                 │                                      │
├───────────┼───────────┬─────┴─────────────┬──────┬─────┬───────────┤
│Nr. probă  │3          │Grosime probă (mm) │51,62 │51,23│           │
├───────────┴───────────┴───────────────────┼──────┼─────┼───────────┤
│Temperatura (°C) în soluţia de NaOH 0,3 N  │25,9  │25,5 │           │
│(iniţial / final)                          │      │     │           │
├───────────────────────────────────────────┴──────┴─────┴───────────┤
│Adâncime de penetrare Cl- (mm) în punctul ...                       │
├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┬──────┬─────┬───────────┤
│1    │2    │3    │4    │5    │6    │7      │8     │9    │x_d Medie  │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼──────┼─────┼─────┬─────┤
│12,55│10,23│9,25 │8,41 │8,88 │13,90│11,67  │11,65 │12,86│11,04│     │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼──────┼─────┼─────┤11,36│
│13,39│11,15│11,06│11,44│10,96│11,00│11,47  │11,72 │12,89│11,68│     │
├─────┴─────┼─────┴─────┴─────┼─────┴───────┴──────┴─────┴─────┴─────┤
│M_nss 2.49 │x 10^ -12 mp /   │                                      │
│           │secundă          │                                      │
├───────────┼─────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│           │                 │                                      │
├───────────┼───────────┬─────┴─────────────┬──────┬─────┬───────────┤
│Nr. probă  │4          │Grosime probă (mm) │51,15 │51,20│           │
├───────────┴───────────┴───────────────────┼──────┼─────┼───────────┤
│Temperatura (°C) în soluţia de NaOH 0,3 N  │21,1  │23,4 │           │
│(iniţial / final)                          │      │     │           │
├───────────────────────────────────────────┴──────┴─────┴───────────┤
│Adâncime de penetrare Cl- (mm) în punctul .                         │
├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┬───────┬─────┬───────────┤
│1    │2    │3    │4    │5    │6    │7     │8      │9    │x_d Medie  │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼─────┼────┬──────┤
│9,92 │9,50 │8,50 │7,32 │10,38│9,71 │11,20 │9,32   │9,81 │9,52│      │
├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼───────┼─────┼────┤9,20  │
│7,57 │7,90 │13,13│8,88 │8,54 │7,81 │7,62  │10,20  │8,32 │8,89│      │
├─────┴─────┼─────┴─────┴─────┼─────┴──────┴───────┴─────┴────┴──────┤
│M_nss 1,94 │x 10^ -12 mp /   │                                      │
│           │secundă          │                                      │
├───────────┴─────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│Rezultat                                                            │
├──────────────┬──────────────┬──────────────────────────────────────┤
│M_nss Average │x 10^ -12 mp /│                                      │
│2,32          │secundă       │                                      │
└──────────────┴──────────────┴──────────────────────────────────────┘

        Determinarea coeficientului de migrare a clorurilor M_nss în funcţie de x_d măsurat, în Tabelul A3.24, s-a efectuat aplicând următoarea relaţie simplificată: (a se vedea imaginea asociată)
        unde:
        U: valoarea voltajului aplicat (V);
        T: valoarea medie a temperaturii înregistrate (K);
        x_d: valoarea medie a adâncimii de penetrare măsurată pentru o probă (ambele jumătăţi); (mm)
        t: durată încercare (ore)
        h: grosime probă (mm).

        Tabelul A3.25. Valorile coeficienţilor de migrare cloruri pentru betoanele realizate cu cimentul notat CE5


┌────────────────┬───────────┬────────┬────────┬─────────┬──────────┐
│Dimensiuni probă│           │        │        │         │Coeficient│
│                │Temperatura│Voltajul│Durata  │Adâncimea│de migrare│
├────────┬───────┤medie a    │aplicat │testului│medie de │M_nss     │
│Diametru│Grosime│soluţiei   │(V)     │(ore)   │penetrare│(x 10^-12 │
│(mm)    │(mm)   │(°C)       │        │        │(mm)     │mp/s)     │
│        │       │           │        │        │         │          │
├────────┼───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│100     │51,2   │21,2       │30      │48      │16,1     │3,54      │
├────────┴───────┴───────────┴────────┴────────┴─────────┴──────────┤
│C 35 /45 D16 S4 realizat cu ciment CE5                             │
├────────────────┬───────────┬────────┬────────┬─────────┬──────────┤
│                │Temperatura│Voltajul│Durata  │Adâncimea│Coeficient│
│Dimensiuni proba│medie a    │aplicat │testului│medie de │de migrare│
│                │soluţiei   │        │        │penetrare│M_nss     │
├────────┬───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│Diametru│Grosime│(°C)       │(V)     │(ore)   │(mm)     │(x 10^-12 │
│(mm)    │(mm)   │           │        │        │         │mp/s)     │
├────────┼───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│100     │51,2   │24,5       │30      │48      │10,7     │2,32      │
├────────┴───────┴───────────┴────────┴────────┴─────────┴──────────┤
│C 40 /50 D16 S4 realizat cu ciment CE5                             │
├────────────────┬───────────┬────────┬────────┬─────────┬──────────┤
│                │Temperatura│Voltajul│Durata  │Adâncimea│Coeficient│
│Dimensiuni probă│medie a    │aplicat │testului│medie de │de migrare│
│                │soluţiei   │        │        │penetrare│M_nss     │
├────────┬───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│Diametru│Grosime│(°C)       │(V)     │(ore)   │(mm)     │(x 10^-12 │
│(mm)    │(mm)   │           │        │        │         │mp/s)     │
├────────┼───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│100     │51,1   │21,8       │30      │48      │9,37     │1,97      │
└────────┴───────┴───────────┴────────┴────────┴─────────┴──────────┘

În Tabelul A3.26 se prezintă valorile unor caracteristici ale betonului proaspăt şi întărit ale betonului preparat cu cimentul tip CE6, iar în Tabelele A3.27 se prezintă valorile coeficienţilor de migrare a clorurilor pentru betoanele realizate cu cimentul notat CE6.
Tabel A3.26. Valori ale unor caracteristici ale betonului proaspăt şi întărit preparate cu cimentul notat CE6


┌─────┬──────┬──────┬───────────┬───────────┐
│     │      │      │Rezistenţa │Rezistenţa │
│     │      │      │la         │la         │
│Clasa│Raport│Tasare│compresiune│compresiune│
│beton│Aef/C │(mm)  │la 28 zile │la 28 zile │
│     │      │      │(N/mmp)    │val. medie │
│     │      │      │           │(N/mmp)    │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────────┤
│C30/ │      │      │46,5       │           │
│37   │0,46  │220   ├───────────┤46,7       │
│     │      │      │47,0       │           │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────────┤
│C30/ │      │      │51,8       │           │
│37   │0,44  │190   ├───────────┤50,8       │
│     │      │      │49,9       │           │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────────┤
│C35/ │      │      │59,3       │           │
│45   │0,40  │200   ├───────────┤59,3       │
│     │      │      │59,3       │           │
├─────┼──────┼──────┼───────────┼───────────┤
│C35/ │      │      │57,3       │           │
│45   │0,39  │220   ├───────────┤56,8       │
│     │      │      │56,2       │           │
└─────┴──────┴──────┴───────────┴───────────┘

Tabelul A3.27. Valorile coeficienţilor de migrare a clorurilor pentru betoanele realizate cu cimentul notat CE6


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│C30/37 D16 S4 realizat cu ciment notat CE6                         │
├────────────────┬───────────┬────────┬────────┬─────────┬──────────┤
│                │Temperatura│Voltajul│Durata  │Adâncimea│Coeficient│
│Dimensiuni probă│medie a    │aplicat │testului│medie de │de migrare│
│                │soluţiei   │        │        │penetrare│M_nss     │
├────────┬───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│Diametru│Grosime│(°C)       │(V)     │(ore)   │(mm)     │(x 10^-12 │
│(mm)    │(mm)   │           │        │        │         │mp/s)     │
├────────┼───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│100     │50,5   │23,6       │30      │48      │8,38     │1,74      │
├────────┴───────┴───────────┴────────┴────────┴─────────┴──────────┤
│C30/37 D16 S4 realizat cu ciment notat CE6                         │
├────────────────┬───────────┬────────┬────────┬─────────┬──────────┤
│Dimensiuni probă│           │        │        │         │Coeficient│
│                │Temperatura│Voltajul│Durata  │Adâncimea│de migrare│
├────────┬───────┤medie a    │aplicat │testului│medie de │M_nss     │
│Diametru│Grosime│soluţiei   │(V)     │(ore)   │penetrare│(x 10^-12 │
│(mm)    │(mm)   │(°C)       │        │        │(mm)     │mp/s)     │
│        │       │           │        │        │         │          │
├────────┼───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│100     │51,2   │25,4       │30      │48      │7,54     │1,57      │
├────────┴───────┴───────────┴────────┴────────┴─────────┴──────────┤
│C35/45 D16 S4 realizat cu ciment notat CE6                         │
├────────────────┬───────────┬────────┬────────┬─────────┬──────────┤
│                │Temperatura│Voltajul│Durata  │Adâncimea│Coeficient│
│Dimensiuni probă│medie a    │aplicat │testului│medie de │de migrare│
│                │soluţiei   │        │        │penetrare│M_nss     │
├────────┬───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│Diametru│Grosime│(°C)       │(V)     │(ore)   │(mm)     │(x 10^-12 │
│(mm)    │(mm)   │           │        │        │         │mp/s)     │
├────────┼───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│100     │49,7   │25,6       │30      │48      │5,61     │1,10      │
├────────┴───────┴───────────┴────────┴────────┴─────────┴──────────┤
│C35/45 D16 S4 realizat cu ciment notat CE6                         │
├────────────────┬───────────┬────────┬────────┬─────────┬──────────┤
│                │Temperatura│        │        │Adâncimea│Coeficient│
│Dimensiuni probă│medie a    │Voltajul│Durata  │medie de │de migrare│
│                │soluţiei in│aplicat │testului│penetrare│M_nss     │
│                │anod       │        │        │         │          │
├────────┬───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│Diametru│Grosime│(°C)       │(V)     │(ore)   │(mm)     │(x 10^-12 │
│(mm)    │(mm)   │           │        │        │         │mp/s)     │
├────────┼───────┼───────────┼────────┼────────┼─────────┼──────────┤
│100     │50,9   │24,4       │30      │48      │3,4      │0,83      │
└────────┴───────┴───────────┴────────┴────────┴─────────┴──────────┘

    Criteriile de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurii, pentru probe menţinute până la vârsta de încercare în apa, sunt prezentate în Tabelul 18 din Capitolul 6 al prezentului Ghid.
        Menţionăm că aceste criterii se referă la încercarea iniţială de tip (IIT) care poate fi efectuată de către un producător de beton (primă parte), furnizorul de ciment sau aditivi, client sau de către utilizatorul betonului (a doua parte), fiind verificată experimental şi validată de către o parte independentă (terţă parte) în condiţiile formulate la punctul 6.2 (1).
    În Tabelul A3.28 se prezintă încadrarea betoanelor în clase de rezistenţă la acţiunea clorurilor pe baza coeficientului de migrare în conformitate cu Tabelul 18 prezentat în Ghid la capitolul 6.
        Tabelul A3.28. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor - coeficientul de migrare


┌──────────┬────────┬─────────────────────┬────────┬─────────────────────┐
│          │SR EN   │CE5                  │SR EN   │CE6                  │
│          │12390-18│                     │12390-18│                     │
│Clase de  ├────────┼──────────┬────┬─────┼────────┼──────────┬────┬─────┤
│rezistenţă│Maximul │Coeficient│    │     │Maximul │Coeficient│    │     │
│la cloruri│valorii │de migrare│    │     │valorii │de migrare│    │     │
│XRDS      │medii pt│a         │A_ef│Clasa│medii pt│a         │A_ef│Clasa│
│          │α≥0,3 (x│clorurilor│/C  │beton│α≥0,5 (x│clorurilor│/C  │beton│
│          │10^-12  │(x 10^-12 │    │     │10^-12  │(x 10^-12 │    │     │
│          │mp/s)   │mp/s)     │    │     │mp/s    │mp/s)     │    │     │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│          │        │          │    │     │        │1,10      │0,40│C35/ │
│XRDS 0,5  │0,5     │-         │-   │     │1,5     ├──────────┼────┤45   │
│          │        │          │    │     │        │0,83      │0,39│     │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│          │        │          │    │     │        │1,74      │0,46│C30/ │
│XRDS 1    │0,9     │-         │-   │     │2,6     ├──────────┼────┤37   │
│          │        │          │    │     │        │1,57      │0,44│     │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│XRDS 1,5  │1,2     │-         │-   │     │3,5     │          │-   │-    │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│XRDS 2    │1,5     │-         │-   │     │4,2     │          │-   │-    │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│XRDS 3    │2,0     │1,97      │0,40│C40/ │5,9     │          │-   │-    │
│          │        │          │    │50   │        │          │    │     │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│XRDS 4    │3,0     │2,32      │0,41│C35/ │8,5     │          │-   │-    │
│          │        │          │    │45   │        │          │    │     │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│XRDS 5    │3,4     │-         │-   │     │9,8     │          │    │     │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│XRDS 8    │4,4     │3,54      │0,46│C30/ │12,2    │          │    │     │
│          │        │          │    │37   │        │          │    │     │
├──────────┼────────┼──────────┼────┼─────┼────────┼──────────┼────┼─────┤
│XRDS 10   │5,3     │-         │-   │     │12,6    │          │    │     │
├──────────┴────────┴──────────┴────┴─────┴────────┴──────────┴────┴─────┤
│α = = factor de îmbătrânire care ia în considerare compoziţia cimentului│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    A3.3.4. Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii
        În funcţie de încadrarea în clasele de rezistenţă a betonului la acţiunea clorurilor XRDS şi corelarea acestora cu clasele de expunere XD/XS se prezintă informativ, în conformitate cu Anexa normativă J a reglementării tehnice indicativ NE 012/1-2022 (valori preluate din pr.EN 1992-1-1) grosimile stratului de acoperire cu beton în funcţie de durata de viaţă (Tabelul A.3.29). Aceste valori sunt corespunzătoare elementelor din beton armat. Pentru elementele din beton precomprimat se majorează valorile cu 10 mm.
        Tabelul A.3.29. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur (mm) - cloruri, pentru elemente de beton armat


┌───────────┬─────────────────────────────────────────┐
│           │Clasa expunere XS/XD                     │
│Clase de   ├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│rezistenţă │XS1   │XS2   │XS3   │XD1   │XD2   │XD3   │
│la acţiunea├──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│clorurilor │Durata de viaţă (ani)                    │
│XRDS       ├──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┤
│           │50│100│50│100│50│100│50│100│50│100│50│100│
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 0,5   │20│20 │20│30 │30│40 │20│20 │20│30 │30│40 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 1     │20│25 │25│35 │35│45 │20│25 │25│35 │35│45 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 1,5   │25│30 │30│40 │40│50 │25│30 │30│40 │40│50 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 2     │25│30 │35│45 │45│55 │25│30 │35│45 │45│55 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 3     │30│35 │40│50 │55│65 │30│35 │40│50 │55│65 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 4     │30│40 │50│60 │60│80 │30│40 │50│60 │60│80 │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 5     │35│45 │60│70 │70│-  │35│45 │60│70 │70│-  │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 6     │40│50 │65│80 │- │-  │40│50 │65│80 │- │-  │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 8     │45│55 │75│-  │- │-  │45│55 │75│-  │- │-  │
├───────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 10    │50│65 │80│-  │- │-  │50│65 │80│-  │- │-  │
└───────────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┘

        Avantajul acestei proceduri este că furnizează posibilitatea prevederii unor grosimi ale stratului de acoperire cu beton a armăturii în funcţie de compoziţia betonului, încadrarea în anumite clase de expunere şi durata de viaţă proiectată, pe baza unor rezultate ale unor cercetări experimentale.
        Desigur, aplicarea acestei proceduri este condiţionată de anumite aspecte legate de cunoaşterea încadrării betoanelor în clase de rezistenţă la acţiunea clorurilor în funcţie de tipurile de ciment utilizate şi de compoziţia betonului. Această încadrare poate fi făcută, aşa cum s-a precizat, de producătorii de ciment şi / sau beton. Pe plan naţional există deja date privind performanţele unor anumite tipuri de cimenturi în ceea ce priveşte rezistenţa betonului la acţiunea clorurilor şi încadrării în clase de rezistenţă la această acţiune a mediului. Astfel, se vor avea la dispoziţie datele necesare pentru a se putea face o optimizare tehnico-economică legată de prevederea unei anumite grosimi de acoperire cu beton a armăturilor în funcţie de tipul de ciment şi clasa de rezistenţă / raportul A_ef/C.
        În continuare se va prezenta o comparaţie între abordarea propusă în prEN 1992-1-1 şi procedura actuală pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii pe baza rezultatelor experimentale obţinute.
    A3.3.4.1. Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1
        Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu SR EN 1992-1-1 nu face nicio diferenţă între utilizarea unor diferite tipuri de cimenturi, cu toate că este evident că adâncimea de penetrare a clorurilor este influenţată de tipul de ciment.
        În abordarea actuală, practic, se pun numai condiţii legate de parametrii compoziţionali şi o anumită rezistenţă minimă la compresiune a betonului. Rezultatele cercetărilor experimentale efectuate au scos în evidenţă faptul că prin aplicarea acestei abordări nu se poate asigura aceeaşi durată de viaţă. Dacă ne referim la clasa de expunere XD1 şi considerăm clasa structurală S4, valoarea lui C_min,dur = 35 mm, iar pentru XD3, clasa structurală S4, C_min,dur = 45 mm. În ambele cazuri pot interveni reduceri în cazul utilizării unor clase de rezistenţă ridicate.
        Având în vedere rezultatele cercetărilor experimentale obţinute, în Tabelul A3.30 se prezintă valorile lui C_min,dur ce rezultă prin aplicarea acestei proceduri, pentru o durată de viaţă de 50 de ani.
        Tabelul A3.30. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur pentru durata de viaţă de 50 de ani, clasa structurală S4, elemente din beton armat


┌──────┬────────┬────────────┬─────────┐
│      │        │Clasa de    │         │
│Notare│Clasa de│rezistenţă  │C_min,dur│
│ciment│expunere│la          │^1) (mm) │
│      │        │compresiune │         │
├──────┼────────┼────────────┼─────────┤
│CE5   │        │C30/37      │35       │
├──────┤XD1     ├────────────┼─────────┤
│CE6   │        │C35/45      │35       │
├──────┼────────┼────────────┼─────────┤
│CE5   │        │C30/37      │45       │
├──────┤XD3     ├────────────┼─────────┤
│CE6   │        │C35/45      │45       │
├──────┴────────┴────────────┴─────────┤
│Notă: 1) In acest caz, tipul de ciment│
│nu influenţează valoarea lui c_min,dur│
└──────────────────────────────────────┘

    A3.3.4.2. Procedura pentru determinarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii în conformitate cu prEN 1992-1-1
        În cazul aplicării acestei proceduri, în conformitate cu prEN 1992-1-1, este evident că valoarea lui C_min,dur este diferită pentru betoanele preparate cu cimenturi diferite depinzând şi de compoziţia betonului. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur se determină având în vedere prevederile Tabelului A3.31 pentru o durată de viaţă de 50 de ani.
        Tabelul A3.31. Grosimea stratului de acoperire cu beton C_min,dur, durata de viaţă 50 de ani, elemente din beton armat


┌──────┬────────┬──────────┬────────┬──────┬───────────┐
│      │        │Clasa de  │        │      │Clasa de   │
│Notare│Clasa de│rezistenţă│cmin,dur│Raport│rezistenţă │
│ciment│expunere│la        │^1) (mm)│A_ef/C│la         │
│      │        │acţiunea  │        │^2)   │compresiune│
│      │        │clorurilor│        │      │^3)        │
├──────┼────────┼──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 0,5  │20      │0,40  │C35/45     │
│CE6   │        ├──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 1    │20      │0,44  │C30/37     │
├──────┤XD1     ├──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 3    │30      │0,40  │C40/50     │
│CE5   │        ├──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 4    │30      │0,41  │C35/45     │
├──────┼────────┼──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 8    │45      │0.46  │C30/37     │
├──────┼────────┼──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 0,5  │30      │0,40  │C35/45     │
│CE6   │        ├──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 1    │35      │0,44  │C30/37     │
├──────┤XD3     ├──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 3    │55      │0,40  │C40/50     │
│CE5   │        ├──────────┼────────┼──────┼───────────┤
│      │        │XRDS 4    │60      │0,41  │C35/45     │
├──────┴────────┴──────────┴────────┴──────┴───────────┤
│Note: 1)In conformitate cu Tabelul A3.29              │
│2) In conformitate cu Tabelele A3.23 si A3.26         │
│3) In conformitate cu Tabelele A3.23, A3.26 şi A3.28  │
└──────────────────────────────────────────────────────┘


┌────┬────────────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────┬──────────┐
│    │            │        │         │Abatere    │         │          │
│Nr. │Rezultate   │A_ef/C  │Clasă    │maximă     │Număr    │Este      │
│crt.│înregistrate│prescris│beton    ├──────┬────┤acceptare│îndeplinit│
│    │            │        │prescrisă│Val.  │Val.│         │criteriul?│
│    │            │        │         │inf.  │sup.│         │          │
├────┼────────────┼────────┼─────────┼──────┼────┼─────────┼──────────┤
│1   │0,46        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│2   │0,43        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│3   │0,45        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│4   │0,47        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│5   │0,42        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│6   │0,40        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │0        │Da        │
│7   │0,43        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│8   │0,42        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│9   │0,40        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │Fară  │    │         │          │
│10  │0,40        │0,45    │C30/37   │limită│0,02│         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│11  │0,44        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│12  │0,41        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    ├─────────┼──────────┤
│13  │0,43        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│14  │0,40        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│15  │0,41        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│16  │0,48*       │        │         │      │    │1        │Da        │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│17  │0,45        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│18  │0,42        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│19  │0,41        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┼────────┼─────────┼──────┼────┼─────────┼──────────┤
│20  │0,45        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│21  │0,43        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│22  │0,41        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │Fară  │    │         │          │
│23  │0,42        │0,45    │C30/37   │limită│0,02│2        │Da        │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│24  │0,48*       │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│25  │0,45        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│26  │0,43        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┼────────┼─────────┼──────┼────┼─────────┼──────────┤
│27  │0,42        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│28  │0,44        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│29  │0,42        │        │         │      │    │2        │Da        │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│30  │0,41        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│31  │0.42        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    ├─────────┼──────────┤
│32  │0,42        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │Fară  │    │         │          │
│33  │0,45        │0,45    │C30/37   │limită│0,02│         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│34  │0,41        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│35  │0,48*       │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │3        │Da        │
│36  │0,40        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│37  │0,42        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│38  │0,45        │        │         │      │    │         │          │
├────┼────────────┤        │         │      │    │         │          │
│39  │0,46        │        │         │      │    │         │          │
└────┴────────────┴────────┴─────────┴──────┴────┴─────────┴──────────┘

        Notă*) Valori ale raportului A_ef/C ce depăşesc valoarea maximă admisă

        Observaţii:

    (1) În conformitate cu Tabelul 23 din prezentul Ghid, abaterea maximă admisă pentru valoarea superioară este 0,02, deci în cazul exemplului de mai sus putem accepta o valoare a raportului A_ef/C de 0,47, raportul A_ef/C prescris fiind 0,45.

    (2) În conformitate cu Tabelul 24 din prezentul Ghid, se admit depăşiri ale acestor abateri maxime de la valoarea superioară în funcţie de numărul de valori înregistrate, de exemplu, între 1 şi 12 nu se admit depăşiri (nicio depăşire în cazul exemplului dat), de la 13 la 19 o depăşire (s-a înregistrat o valoare de 0,48 în cazul exemplului dat, o singură depăşire, deci criteriul este îndeplinit) de la 20 la 31 se admit două depăşiri (s-a înregistrat o valoare de 0,48 în acest interval, dar cumulat cu depăşirea anterioară avem două depăşiri în exemplul dat, deci criteriul este îndeplinit), etc.

    A4.1.2. Evaluarea conformităţii pentru tasare
        Determinarea consistenţei se efectuează prin una din metodele cunoscute, dintre care cea mai utilizată este metoda tasării care se evaluează în conformitate cu prevederile Tabelului 25 în ceea ce priveşte abaterea maximă admisă a rezultatelor, prezentate la punctul 8.1 din Ghid.
        Abaterile maxime se aplică atât în cazul limitelor claselor specificate, cât şi în raport cu toleranţele valorii specificate care sunt prezentate în Tabelul 26.
        în Tabelul A4.2 se prezintă un exemplu de aplicare al criteriilor de conformitate pentru determinarea consistenţei prin metoda tasării. Valorile tasării corespund betonului livrat de la staţie, beton cu valoarea specificată a tasării de 150 mm.
        Tabelul A4.2. Aplicarea criteriilor de conformitate pentru tasare


┌────┬─────────┬────────────┬───────────┬─────────────────┬──────────┐
│    │Clasă    │Rezultate   │Valoare    │Abatere maximă   │Este      │
│Nr. │beton    │înregistrate│specificată├────────┬────────┤îndeplinit│
│crt.│prescrisă│tasare (mm) │(mm)       │Val.inf.│Val.sup.│criteriul?│
│    │         │            │           │(mm)    │(mm)    │          │
├────┼─────────┼────────────┼───────────┼────────┼────────┼──────────┤
│1   │         │150         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│2   │         │140         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│3   │         │135         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│4   │         │140         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│5   │         │155         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│6   │         │130         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│7   │         │120         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│8   │         │125         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│9   │         │130         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│10  │         │140         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│11  │         │135         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│12  │         │145         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│13  │         │140         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│14  │         │150         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│15  │         │140         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤150        │-10     │+10     │          │
│16  │C30/37   │155         │(120-180)  │110     │190     │Da        │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│17  │         │130         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│18  │         │135         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│19  │         │140         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│20  │         │145         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│21  │         │140         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│22  │         │145         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│23  │         │135         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│24  │         │125         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│25  │         │135         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│26  │         │145         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│27  │         │140         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│28  │         │145         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│29  │         │150         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│30  │         │135         │           │        │        │          │
├────┤         ├────────────┤           │        │        │          │
│31  │         │140         │           │        │        │          │
└────┴─────────┴────────────┴───────────┴────────┴────────┴──────────┘

        Observaţii:

    (1) În conformitate cu Tabelul 26 din prezentul Ghid, pentru o valoare ţintă de 150 mm toleranţa tasării este ± 30mm, deci în cazul exemplului dat valorile tasării se găsesc în intervalul 150 ± 30 = 120 - 180 mm;

    (2) Abaterea maximă admisă a rezultatelor încercărilor individuale în raport cu valorile limită de mai sus în conformitate cu Tabelul 25 din prezentul Ghid, este -10 mm pentru valoarea inferioară şi respectiv + 10 mm pentru valoarea superioară, deci în cazul exemplului dat valorile obţinute ale tasării trebuie să găsească în intervalul 120 - 10 = 110 mm şi 180 + 10 = 190 mm

    A4.2. Exemple de aplicare a criteriilor de conformitate pentru rezistenţa la compresiune
    A4.2.1. Consideraţii generale
    A4.2.1.1. Clase de rezistenţă la compresiune
        Când betonul este clasificat după rezistenţa la compresiune se aplică Tabelul 7 din prezentul Ghid, pentru betoanele de densitate normală şi betoanele grele.

    A4.2.1.2. Criterii de conformitate pentru rezistenţa la compresiune
        Criteriile pentru rezultatele individuale, pentru media rezultatelor, în ceea ce priveşte producţia iniţială şi continuă, pentru clasele de betoane considerate individual sau pentru familiile de betoane sunt prezentate la punctul 8.2 din prezentul Ghid.

    A4.2.2. Metodologia de aplicare a conformităţii betonului produs la staţiile de beton pentru familii de betoane
    A4.2.2.1. Selectarea unei familii de betoane:
    a. ciment de un singur tip, o singură clasă de rezistenţă şi o singură sursă;
    b. agregate similare;
    c. beton cu sau fără aditivi reducători de apă (sau alte tipuri de aditivi);
    d. toată gama claselor de consistenţă;
    e. betoane având un domeniu limitat al claselor de rezistenţă.

    A4.2.2.2. Alegerea unui beton de referinţă
        Betonul de referinţă poate fi ales ca fiind situat în "clasa de mijloc" dintre clasele ce compun familia, sau cel mai comun produs în sensul celui mai solicitat tip de beton (din punct de vedere al livrărilor pe parcursul mai multor luni).
        De exemplu, într-o familie compusă din clasele C12/15, C16/20, C20/25 betonul de clasă C16/20 poate fi ales ca fiind situat în "clasa de mijloc", dar şi celelalte betoane pot fi alese ca beton de referinţă dacă sunt cele mai "solicitate" din punct de vedere comercial.

    A4.2.2.3. Stabilirea relaţiilor (de referinţă) între betonul de referinţă şi ceilalţi membri ai familiei
        Prima etapă constă în stabilirea rezistenţei "ţintă" a clasei de beton de referinţă. Această rezistenţă ţintă este indicat să fie mai mare sau egală decât valoarea f_ck+6.
        De exemplu, în cazul unei clase C16/20, valoarea ţintă poate fi 20+6=26 N/mmp, dacă ne referim la rezistenţa determinată pe probe cubice.
        A doua etapă constă în stabilirea valorilor rezistenţelor la compresiune ţintă şi pentru ceilalţi membri ai familiei, având ca bază acelaşi criteriu.
        A treia etapă este determinarea relaţiilor (de referinţă) între betonul de referinţă şi ceilalţi membrii care se poate determina utilizând următoarea relaţie de transformare:
        Delta_(Beton i) = f_c ţintă, beton ref. - f_c ţintă, beton i

        iar valoarea rezistenţei transpuse pentru betonul i va fi:
        f_ci, transp. = f_ci, (Beton i) + Delta (Beton i)

        De exemplu, pentru betonul de clasă C16/20 ales ca beton de referinţă,
        f_c ţintă, beton ref. = 26 N/mmp

        iar pentru un beton din familie, de clasă C12/15,
        f_c ţintă, beton i = 15 + 7 = 22 N/mmp;

        Rezultă că:
        Delta_(Beton i) = 26 - 22 = 4 N/mmp

        În cazul obţinerii unui rezultat (prin încercarea la compresiune) de 19 N/mmp pentru betonul de clasă C12/15,
        f_ci, (Beton i) = 19 N/mmp

        obţinem valoarea transpusă:
        f_ci, transp. = 19 + 4 = 23 N/mmp, valoare care se ia în considerare în cazul aplicării criteriului 1.

        A patra etapă este aplicarea criteriilor de conformitate:
    1. aplicarea criteriului 2 (Tabelul 27): Acest criteriu se referă la analiza rezultatelor individuale şi se aplică atât în cazul betoanelor "considerate individual", cât şi membrilor familiei de betoane şi se referă la rezultatele obţinute la încercarea la compresiune (f_ci,(Beton,i)).
    2. aplicarea criteriului 3 (Tabelul 28): Aplicarea acestui criteriu este specifică analizei pe familii de betoane şi este dependentă de numărul de rezultate. Trebuie însă subliniat că analiza face referire tot la valorile individuale obţinute pe fiecare tip de beton (f_ci,(Beton,i)).
    3. aplicarea criteriului 1 (Tabelul 27): în acest caz există diferenţe de abordare între analizele ce se efectuează pe betoane luate individual şi pe familii de betoane. De asemenea, pot exista diferenţe între analiza producţiei iniţiale şi continue, evident prin numărul de rezultate avute la dispoziţie.

        În cazul analizei familiei de betoane atât în cazul verificării producţiei iniţiale, cât şi producţiei continue, analiza se face având în vedere valorile rezistenţelor transpuse f_ci,transp. Cu aceste valori se calculează valorile medii ale rezistenţelor f_cm, care trebuie să îndeplinească relaţia:
        f_cm ≥ f_ck + 4, în cazul verificării "producţiei iniţiale",

        în care f_ck este rezistenţa caracteristică a betonului de referinţă.
        În cazul producţiei continue, se aplică regulile prezentate în Tabelul 27. Se utilizează, de asemenea, rezultatele transpuse ale rezistenţelor f_ci,transp (pentru calculul valorii f_cm) şi se verifică relaţia:
        f_cm ≥ f_ck + 1,48σ (f_ck este valoarea caracteristică a betonului de referinţă).

        În acest caz trebuie, în mod evident, să se verifice şi îndeplinirea criteriului 3 pentru fiecare membru al familiei de beton.
        O sinteză a schemei de verificare este prezentată în Figura A4.1.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura A4.1 Schema pentru evaluarea unui membru şi a conformităţii unei familii de betoane

    A4.2.3. Exemple de aplicare a controlului de conformitate al rezistenţei la compresiune a betonului
        Tabelul A4.3 Producţia de beton a staţiei pe 3 luni


┌──────────┬────────┬──────────────────┐
│Denumire  │Clasă   │Producţie (mc)    │
│beton     │beton   ├──────┬───────┬───┤
│          │        │Martie│Aprilie│Mai│
├──────────┼────────┼──────┼───────┼───┤
│B102      │C8/10   │220   │270    │320│
├──────────┼────────┼──────┼───────┼───┤
│B103      │C12/15  │160   │250    │320│
├──────────┼────────┼──────┼───────┼───┤
│B101      │C16/20  │250   │320    │430│
├──────────┼────────┼──────┼───────┼───┤
│B104      │C25/30  │750   │700    │940│
└──────────┴────────┴──────┴───────┴───┘

        Un criteriu de stabilire a betonului de referinţă este, aşa cum s-a precizat, acela care prezintă cel mai ridicat volum al producţiei, astfel încât poate fi selectat betonul B104 de clasă C25/30.
        Alegerea rezistenţelor ţintă şi determinarea rezistenţelor transpuse
        Pentru fiecare din aceste tipuri de betoane se alege o rezistenţă ţintă în funcţie de care se vor transpune rezultatele.
        În general, valoarea rezistenţelor ţintă trebuie să fie mai mare decât valorile corespunzătoare rezistenţelor caracteristice ale betonului cu cel puţin 6 N/mmp. În cazul în care se urmăreşte, pentru un anumit tip de beton, o valoare a rezistenţelor ţintă superioară, se poate majora valoarea rezistenţei caracteristice chiar şi cu 12 N/mmp .
        Tabelul A4.4 Rezistenţe ţintă şi factorul de conversie


┌────────┬─────┬────────────┬──────────┐
│Denumire│Clasă│Rezistenţa  │Factori de│
│beton   │beton│ţintă (N/   │conversie │
│        │     │mmp)        │          │
├────────┼─────┼────────────┼──────────┤
│B102    │C8/10│16 (10+6)   │24 (40-16)│
├────────┼─────┼────────────┼──────────┤
│B103    │C12/ │21 (15+6)   │19 (40-21)│
│        │15   │            │          │
├────────┼─────┼────────────┼──────────┤
│B101    │C16/ │28 (20+8)   │12 (40-28)│
│        │20   │            │          │
├────────┼─────┼────────────┼──────────┤
│B104    │C25/ │40 (30+10)  │0 (40-40) │
│        │30   │            │          │
└────────┴─────┴────────────┴──────────┘

Tabelul A4.5 Stabilirea valorilor rezistenţelor ^ transpuse


┌──────────┬────────┬─────┬────┬─────────┬──────┐
│          │        │     │f_ci│Factori  │f_ci, │
│Data      │Denumire│Clasă│(N/ │de       │transp│
│prelevării│beton   │beton│mmp)│conversie│(N/   │
│          │        │     │    │(C)      │mmp)  │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│02.mar    │B102    │C8/10│15  │24       │39    │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│09.mar    │B102    │C8/10│13  │24       │37    │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│16.mar    │B102    │C8/10│14  │24       │38    │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│02.mar    │B103    │C12/ │22  │19       │41    │
│          │        │15   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│09.mar    │B103    │C12/ │20  │19       │39    │
│          │        │15   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│16.mar    │B103    │C12/ │19  │19       │38    │
│          │        │15   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│02.mar    │B101    │C16/ │26  │12       │38    │
│          │        │20   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│10.mar    │B101    │C16/ │25  │12       │37    │
│          │        │20   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│17.mar    │B101    │C16/ │24  │12       │36    │
│          │        │20   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│23.mar.   │B101    │C16/ │25  │12       │37    │
│          │        │20   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│02.mar    │B104    │C25/ │37  │0        │37    │
│          │        │30   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│09.mar    │B104    │C25/ │38  │0        │38    │
│          │        │30   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│16.mar    │B104    │C25/ │39  │0        │39    │
│          │        │30   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│23.mar.   │B104    │C25/ │36  │0        │36    │
│          │        │30   │    │         │      │
├──────────┼────────┼─────┼────┼─────────┼──────┤
│30.mar.   │B104    │C25/ │35  │0        │35    │
│          │        │30   │    │         │      │
└──────────┴────────┴─────┴────┴─────────┴──────┘

        Exemplul de mai sus ia în considerare că există o certificare a controlului producţiei (relevant pentru frecvenţa de prelevare).
    A4.2.3.1. Conformitatea rezistenţei la compresiune a betoanelor considerate individual pentru clasa C25/30
        Tabelul A4.6. Aplicarea criteriului 2


┌────┬──────────┬─────────┬─────┬────┬──────┬───────────┐
│    │          │         │     │    │      │Criteriul  │
│Nr. │Data      │Indicativ│Clasă│f_ci│f_ck-4│este       │
│crt.│prelevării│beton    │beton│(N/ │(N/   │îndeplinit?│
│    │          │         │     │mmp)│mmp)  │f_ci≥      │
│    │          │         │     │    │      │f_ck-4     │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼────┼──────┼───────────┤
│1   │02.mar    │         │     │37  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│2   │09.mar    │         │     │38  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│3   │16.mar    │         │     │39  │      │Da         │
├────┼──────────┤B104     │C25/ ├────┤26    ├───────────┤
│4   │23.mar    │         │30   │36  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│5   │30.mar    │         │     │35  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│6   │07.apr    │         │     │38  │      │Da         │
│    │etc.      │         │     │    │      │           │
└────┴──────────┴─────────┴─────┴────┴──────┴───────────┘

Tabelul A4.7. Aplicarea criteriului 1 pentru 3 rezultate


┌────┬──────────┬─────────┬─────┬────┬────┬──────┬───────────┐
│    │          │         │     │f_ci│f_cm│f_ck+4│Criteriul  │
│Nr. │Data      │Indicativ│Clasă│(N/ │(N/ │(N/   │este       │
│crt.│prelevării│beton    │beton│mmp)│mmp)│mm2)  │îndeplinit?│
│    │          │         │     │    │    │      │f_cm≥ fck+4│
├────┼──────────┼─────────┼─────┼────┼────┼──────┼───────────┤
│1   │02.mar    │         │     │37  │    │      │           │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │      │           │
│2   │09.mar    │         │     │38  │38  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │      │           │
│3   │16.mar    │         │     │39  │    │      │           │
├────┼──────────┤B104     │C25/ ├────┼────┤34    ├───────────┤
│4   │23.mar    │         │30   │36  │    │      │           │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │      │           │
│5   │30.mar    │         │     │35  │36  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │      │           │
│6   │07.apr    │         │     │38  │    │      │           │
│    │etc.      │         │     │    │    │      │           │
└────┴──────────┴─────────┴─────┴────┴────┴──────┴───────────┘

Tabelul A4.8. Aplicarea criteriului 2 pentru 15 rezultate


┌────┬──────────┬─────────┬─────┬────┬──────┬───────────┐
│    │          │         │     │    │      │Criteriul  │
│Nr. │Data      │Indicativ│Clasă│f_ci│F_ck-4│este       │
│crt.│prelevării│beton    │beton│(N/ │(N/   │îndeplinit?│
│    │          │         │     │mmp)│mmp)  │f_ci ≥     │
│    │          │         │     │    │      │fck-4      │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼────┼──────┼───────────┤
│1   │02.mar    │         │     │37  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│2   │09.mar    │         │     │38  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│3   │16.mar    │         │     │39  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│4   │23.mar    │         │     │36  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│5   │30.mar    │         │     │35  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│6   │07.apr    │         │     │38  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│7   │14.apr    │         │     │37  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │C25/ ├────┤      ├───────────┤
│8   │21.apr    │B104     │30   │35  │26    │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│9   │28.apr    │         │     │35  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│10  │01.mai    │         │     │38  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│11  │08.mai    │         │     │37  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│12  │12.mai    │         │     │36  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│13  │17.mai    │         │     │35  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│14  │23.mai    │         │     │36  │      │Da         │
├────┼──────────┤         │     ├────┤      ├───────────┤
│15  │30.mai    │         │     │37  │      │Da         │
└────┴──────────┴─────────┴─────┴────┴──────┴───────────┘

Tabelul A4.9. Aplicarea criteriului 1 pentru 15 rezultate


┌────┬──────────┬─────────┬─────┬────┬────┬─────────┬────────┐
│Nr. │Data      │Indicativ│Clasă│f_ci│f_cm│f_ck+1,48│(f_cm ≥ │
│crt.│prelevării│beton    │beton│(N/ │(N/ │σ        │fck+1,48│
│    │          │         │     │mmp)│mmp)│(N/mmp)  │σ)      │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼────┼────┼─────────┼────────┤
│1   │02.mar    │         │     │37  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│2   │09.mar    │         │     │38  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│3   │16.mar    │         │     │39  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│4   │23.mar    │         │     │36  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│5   │30.mar    │         │     │35  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│6   │07.apr    │         │     │38  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│7   │14.apr    │         │     │37  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │C25/ ├────┤    │         │        │
│8   │21.apr    │B104     │30   │35  │37  │32       │Da      │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│9   │28.apr    │         │     │35  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│10  │01.mai    │         │     │38  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│11  │08.mai    │         │     │37  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│12  │12.mai    │         │     │36  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│13  │17.mai    │         │     │35  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│14  │23.mai    │         │     │36  │    │         │        │
├────┼──────────┤         │     ├────┤    │         │        │
│15  │30.mai    │         │     │37  │    │         │        │
└────┴──────────┴─────────┴─────┴────┴────┴─────────┴────────┘

        Notă: Abaterea standard a a fost calculată pentru cele 15 rezultate, dar în conformitate cu prevederile standardului SR EN 206, aceasta trebuie calculată pentru minimum 35 rezultate consecutive.

    A.4.2.3.2. Conformitatea rezistenţei la compresiune a betoanelor considerate organizate în familii
        Tabelul A4.10 Aplicarea criteriului 2


┌────┬──────────┬────────┬─────┬────┬──────┬──────────┐
│    │          │        │     │    │      │Este      │
│Nr. │Data      │Denumire│Clasă│f_ci│f_ck-4│îndeplinit│
│crt.│prelevării│beton   │beton│(N/ │(N/   │criteriul?│
│    │          │        │     │mmp)│mmp)  │f_ci ≥    │
│    │          │        │     │    │      │fck-4     │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│1   │02.mar    │B102    │C8/10│15  │6     │Da        │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│2   │09.mar    │B102    │C8/10│13  │6     │Da        │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│3   │16.mar    │B102    │C8/10│14  │6     │Da        │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│4   │02.mar    │B103    │C12/ │22  │11    │Da        │
│    │          │        │15   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│5   │09.mar    │B103    │C12/ │20  │11    │Da        │
│    │          │        │15   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│6   │16.mar    │B103    │C12/ │19  │11    │Da        │
│    │          │        │15   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│7   │02.mar    │B101    │C16/ │26  │16    │Da        │
│    │          │        │20   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│8   │10.mar    │B101    │C16/ │25  │16    │Da        │
│    │          │        │20   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│9   │17.mar    │B101    │C16/ │24  │16    │Da        │
│    │          │        │20   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│10  │23.mar    │B101    │C16/ │25  │16    │Da        │
│    │          │        │20   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│11  │02.mar    │B104    │C25/ │37  │26    │Da        │
│    │          │        │30   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│12  │09.mar    │B104    │C25/ │38  │26    │Da        │
│    │          │        │30   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│13  │16.mar    │B104    │C25/ │39  │26    │Da        │
│    │          │        │30   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│14  │23.mar    │B104    │C25/ │36  │26    │Da        │
│    │          │        │30   │    │      │          │
├────┼──────────┼────────┼─────┼────┼──────┼──────────┤
│15  │30.mar    │B104    │C25/ │35  │26    │Da        │
│    │          │        │30   │    │      │          │
└────┴──────────┴────────┴─────┴────┴──────┴──────────┘

        Aplicarea criteriului 3
    a. Acest criteriu este specific în cazul analizării rezultatelor obţinute pentru rezistenţa la compresiune pentru încadrarea într-o anumită familie de betoane.
    b. Trebuie precizat că pentru a se putea aplica acest criteriu trebuie ca din fiecare tip de beton să avem la dispoziţie cel puţin două rezultate. De asemenea, ca şi în cazul aplicării criteriului 2, se iau în considerare rezultatele individuale netranspuse.
        Tabelul A4.11. Aplicarea criteriului 3


┌────┬──────────┬─────────┬─────┬─────────┬────┬─────────┬───────────┐
│    │          │         │     │         │    │Criteriul│           │
│    │          │         │     │         │    │3        │           │
│    │          │         │     │         │    │f_ck-1 (2│           │
│    │          │         │     │Nr.total │f_cm│rez.)    │Criteriul  │
│Nr. │Data      │Indicativ│Clasă│de       │(N/ │f_ck+1(3 │este       │
│crt.│prelevării│beton    │beton│rezultate│mmp)│rez.)    │îndeplinit?│
│    │          │         │     │         │    │f_ck +2(4│           │
│    │          │         │     │         │    │rez.)    │           │
│    │          │         │     │         │    │f_ck+ 2,5│           │
│    │          │         │     │         │    │(5 rez.) │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│1   │02.mar    │B102     │C8/10│1        │-   │-        │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│2   │09.mar    │B102     │C8/10│2        │14  │9        │Da         │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│3   │16.mar    │B102     │C8/10│3        │14  │11       │Da         │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│4   │02.mar    │B103     │C12/ │1        │-   │-        │           │
│    │          │         │15   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│5   │09.mar    │B103     │C12/ │2        │21  │14       │Da         │
│    │          │         │15   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│6   │16.mar    │B103     │C12/ │3        │20  │16       │Da         │
│    │          │         │15   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│7   │02.mar    │B101     │C16/ │1        │-   │-        │           │
│    │          │         │20   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│8   │10.mar    │B101     │C16/ │2        │26  │19       │Da         │
│    │          │         │20   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│9   │17.mar    │B101     │C16/ │3        │25  │21       │Da         │
│    │          │         │20   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│10  │23.mar    │B101     │C16/ │4        │25  │22       │Da         │
│    │          │         │20   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│11  │02.mar    │B104     │C25/ │1        │-   │-        │           │
│    │          │         │30   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│12  │09.mar    │B104     │C25/ │2        │38  │29       │Da         │
│    │          │         │30   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│13  │16.mar    │B104     │C25/ │3        │38  │31       │Da         │
│    │          │         │30   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│14  │23.mar    │B104     │C25/ │4        │38  │32       │Da         │
│    │          │         │30   │         │    │         │           │
├────┼──────────┼─────────┼─────┼─────────┼────┼─────────┼───────────┤
│15  │30.mar    │B104     │C25/ │5        │37  │32,5     │Da         │
│    │          │         │30   │         │    │         │           │
└────┴──────────┴─────────┴─────┴─────────┴────┴─────────┴───────────┘

        Aplicarea criteriului 1
    - Acest criteriu trebuie aplicat având în vedere valorile transpuse ale rezistenţelor la compresiune pentru diferitele clase de betoane. Se exemplifică aplicarea acestui criteriu pentru un număr de 3 rezultate şi respectiv de 15 rezultate în Tabelele A4.12 şi A4.13.
        Tabelul A4.12. Aplicarea criteriului 1 pentru 3 rezultate


┌────┬──────────┬─────────┬────┬─────────┬───────┬────┬──────┬──────────┐
│    │          │Indicativ│    │         │       │    │      │Este      │
│Nr. │Data      │beton    │f_ci│Factori  │f_ci   │f_cm│F_ck+4│îndeplinit│
│crt.│prelevării├─────────┤(N/ │de       │transp.│(N/ │(N/   │criteriul?│
│    │          │Clasă    │mmp)│conversie│(N/mmp)│mmp)│mmp)  │f_cm≥     │
│    │          │beton    │    │         │       │    │      │f_ck+4    │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┼────┼──────┼──────────┤
│    │          │B102     │    │         │       │    │      │          │
│1   │02.mar    ├─────────┤15  │         │39     │    │      │          │
│    │          │C8/10    │    │         │       │    │      │          │
├────┼──────────┼─────────┼────┤         ├───────┤    │      │          │
│    │          │B102     │    │         │       │    │      │          │
│2   │09.mar    ├─────────┤13  │24       │37     │38  │      │Da        │
│    │          │C8/10    │    │         │       │    │      │          │
├────┼──────────┼─────────┼────┤         ├───────┤    │      │          │
│    │          │B102     │    │         │       │    │      │          │
│3   │16.mar    ├─────────┤14  │         │38     │    │      │          │
│    │          │C8/10    │    │         │       │    │      │          │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┼────┤      ├──────────┤
│    │          │B103     │    │         │       │    │      │          │
│4   │02.mar    ├─────────┤22  │         │41     │    │      │          │
│    │          │C12/15   │    │         │       │    │      │          │
├────┼──────────┼─────────┼────┤         ├───────┤    │      │          │
│    │          │B103     │    │         │       │    │      │          │
│5   │09.mar    ├─────────┤20  │19       │39     │39  │34    │Da        │
│    │          │C12/15   │    │         │       │    │      │          │
├────┼──────────┼─────────┼────┤         ├───────┤    │      │          │
│    │          │B103     │    │         │       │    │      │          │
│6   │16.mar    ├─────────┤19  │         │38     │    │      │          │
│    │          │C12/15   │    │         │       │    │      │          │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┼────┤      ├──────────┤
│    │          │B101     │    │         │       │    │      │          │
│7   │02.mar    ├─────────┤26  │         │38     │    │      │          │
│    │          │C16/20   │    │         │       │    │      │          │
├────┼──────────┼─────────┼────┤         ├───────┤    │      │          │
│    │          │B101     │    │         │       │    │      │          │
│8   │10.mar    ├─────────┤25  │12       │37     │37  │      │Da        │
│    │          │C16/20   │    │         │       │    │      │          │
├────┼──────────┼─────────┼────┤         ├───────┤    │      │          │
│    │          │B101     │    │         │       │    │      │          │
│9   │17.mar    ├─────────┤24  │         │36     │    │      │          │
│    │          │C16/20   │    │         │       │    │      │          │
└────┴──────────┴─────────┴────┴─────────┴───────┴────┴──────┴──────────┘

Tabelul A4.13. Aplicarea criteriului 1 pentru 15 rezultate


┌────┬──────────┬─────────┬────┬─────────┬───────┬────┬─────────┬──────┐
│    │          │Indicativ│    │         │       │    │         │      │
│Nr  │Data      │beton    │f_ci│Factori  │f_ci   │f_cm│f_ck+1,48│f_cm ≥│
│crt.│prelevării├─────────┤(N/ │de       │transp.│(N/ │σ        │f_ck+ │
│    │          │Clasă    │mmp)│conversie│(N/mmp)│mmp)│         │1,48 σ│
│    │          │beton    │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┼────┼─────────┼──────┤
│    │          │B102     │    │         │       │    │         │      │
│1   │02.mar    ├─────────┤15  │24       │39     │    │         │      │
│    │          │C8/10    │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B102     │    │         │       │    │         │      │
│2   │09.mar    ├─────────┤13  │24       │37     │    │         │      │
│    │          │C8/10    │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B102     │    │         │       │    │         │      │
│3   │16.mar    ├─────────┤14  │24       │38     │    │         │      │
│    │          │C8/10    │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B103     │    │         │       │    │         │      │
│4   │02.mar    ├─────────┤22  │19       │41     │    │         │      │
│    │          │C12/15   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B103     │    │         │       │    │         │      │
│5   │09.mar    ├─────────┤20  │19       │39     │    │         │      │
│    │          │C12/15   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤38  │32       │Da    │
│    │          │B103     │    │         │       │    │         │      │
│6   │16.mar    ├─────────┤19  │19       │38     │    │         │      │
│    │          │C12/15   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B101     │    │         │       │    │         │      │
│7   │02.mar    ├─────────┤26  │12       │38     │    │         │      │
│    │          │C16/20   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B101     │    │         │       │    │         │      │
│8   │10.mar    ├─────────┤25  │12       │37     │    │         │      │
│    │          │C16/20   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B101     │    │         │       │    │         │      │
│9   │17.mar    ├─────────┤24  │12       │36     │    │         │      │
│    │          │C16/20   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B101     │    │         │       │    │         │      │
│10  │23.mar    ├─────────┤25  │12       │37     │    │         │      │
│    │          │C16/20   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┼────┼─────────┼──────┤
│    │          │B104     │    │         │       │    │         │      │
│11  │02.mar    ├─────────┤37  │0        │37     │    │         │      │
│    │          │C25/30   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B104     │    │         │       │    │         │      │
│12  │09.mar    ├─────────┤38  │0        │38     │    │         │      │
│    │          │C 25/30  │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B104     │    │         │       │    │         │      │
│13  │16.mar    ├─────────┤39  │0        │39     │38  │32       │Da    │
│    │          │C25/30   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B104     │    │         │       │    │         │      │
│14  │23.mar    ├─────────┤36  │0        │36     │    │         │      │
│    │          │C25/30   │    │         │       │    │         │      │
├────┼──────────┼─────────┼────┼─────────┼───────┤    │         │      │
│    │          │B104     │    │         │       │    │         │      │
│15  │30.mar    ├─────────┤35  │0        │35     │    │         │      │
│    │          │C25/30   │    │         │       │    │         │      │
└────┴──────────┴─────────┴────┴─────────┴───────┴────┴─────────┴──────┘

        Notă: Abaterea standard a a fost calculată pentru cele 15 rezultate prezentate în Tabel. În conformitate cu prevederile standardului SR EN 206, abaterea standard trebuie calculată pentru minimum 35 rezultate consecutive.
        Observaţie: f_ck din Tabelele A4.12 şi A4.13 reprezintă rezistenţa caracteristică cubică pentru clasa de rezistenţă a betonului de referinţă C25/30.

                                        --------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Reglementari, Alte Institutii, REGLEMENTARE TEHNICĂ din 24 iulie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ REGLEMENTARE TEHNICĂ din 24 iulie 2024 Ghid informativ privind stabilirea compoziţiei betonului în funcţie de nivelurile de performanţă ale betonului, indicativ RTC 13-2024

Comentarii

Atentie, Juristi!

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 24 iulie 2024 Ghid informativ privind stabilirea compoziţiei betonului în funcţie de nivelurile de performanţă ale betonului, indicativ RTC 13-2024