────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 3.230 din 14 decembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1213 din 19 decembrie 2022.────────── Ghid pentru realizarea de lucrări de intervenţii integrate la clădirile rezidenţiale multifamiliale şi la clădirile publice Indicativ RTC 1 - 2022 Decembrie 2022 1. Introducere 1.1. Scop şi obiect de aplicare (1) Acest ghid se referă la realizarea lucrărilor de intervenţie asupra clădirilor existente multifamiliale sau publice. (2) Acest ghid conţine prevederi pentru armonizarea lucrărilor necesare în proiectele de intervenţie privind îmbunătăţirea fondului construit, printr-o abordare integrată a cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor existente prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Ghidul detaliază aplicarea integrată a măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice şi reducerea riscului seismic, luând în considerare, de asemenea, şi cerinţele fundamentale privind securitatea la incendiu, igiena şi sănătatea mediului interior, siguranţa utilizatorilor şi accesibilitatea în exploatare, protecţia împotriva zgomotului, utilizarea sustenabilă a resurselor naturale, cu integrarea esteticii şi calităţii arhitecturale a mediului construit. (4) Ghidul include informaţii privind beneficiile unei abordări integrate a intervenţiilor asupra clădirilor existente şi include factori de declanşare pentru intervenţiile integrate care fundamentează decizia de intervenţie integrată. (5) Ghidul cuprinde informaţii relevante din cadrul legislativ şi normativ aplicabil în vederea unei înţelegeri şi aplicări facile şi pentru a asigura tranziţia către un fond construit sustenabil. (6) Ghidul integrează informaţii de interes pentru eficientizarea perioadei de implementare şi a rezultatelor obţinute, în acord cu Strategia naţională de renovare pe termen lung şi cu Strategia naţională de reducere a riscului seismic. (7) Ghidul include informaţii privind etapele care trebuie urmate în procesul de decizie şi în planificarea intervenţiilor şi asigurarea sinergiei acestora cu cerinţele fundamentale aplicabile. (8) Prevederile ghidului se adresează tuturor factorilor implicaţi în procesul de asigurare a calităţii în construcţii: proiectanţi, verificatori de proiecte atestaţi, experţi tehnici atestaţi, executanţi, responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, diriginţi de şantier autorizaţi, auditori energetici pentru clădiri atestaţi, proprietari, investitori, administratori, utilizatori, şi organe de control al statului, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor ce le revin în conformitate cu prevederile legale, precum şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. (9) Ghidul se utilizează în cazul clădirilor publice şi a clădirilor rezidenţiale multifamiliale, indiferent de forma de proprietate a acestora, având următoarele funcţiuni: (a) locuinţe multifamiliale; (b) alte funcţiuni asimilabile locuinţelor (cazare, cămine studenţeşti, cămine de bătrâni etc.); (c) ocrotirea sănătăţii; (d) administraţie publică; (e) comerţ şi servicii; (f) educaţie; (g) activităţi culturale, sport, turism; (h) gospodărie comunală, activităţi energetice şi tehnico-edilitare; (i) alte funcţiuni specifice sistemului de protecţie civilă. (10) Prevederile acestei reglementări tehnice pot fi aplicate în cazul clădirilor monument istoric numai dacă acestea nu contravin conceptelor, abordărilor şi procedurilor cuprinse în documentele normative specifice acestei categorii de clădiri. (11) În aplicarea ghidului, utilizatorii vor avea în vedere respectarea principiilor "a nu prejudicia în mod semnificativ" (Do No Significant Harm - DNSH) aşa cum sunt acestea prevăzute în Comunicarea Comisiei (2021/C 58/01) - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de "a nu prejudicia în mod semnificativ" în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18.02.2021, atât în procesul de elaborare a proiectelor cât şi în etapa de execuţie a clădirilor, fiind necesară monitorizarea şi justificarea implementării acestor principii. 1.2. Documente normative conexe (1) Documentele normative care au legătură directă cu acest ghid sunt: - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor; – Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată; – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare; – Strategia naţională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020; – Strategia naţională de reducere a riscului seismic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022; – Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/N/07.04.1999, denumit în continuare în prezentul document normativ P 118; – Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de Stingere, indicativ P 118/2-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2463/08.08.2013, modificat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 6026/25.10.2018, denumit în continuare în prezentul document normativ P 118/2; – Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a – Instalaţii de detectare, semnalizare, avertizare, indicativ P 118/3-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 364/09.03.2015 şi modificat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 6025/25.10.2018, denumit în continuare în prezentul document normativ P 118/3; – Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/01.02.2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare în prezentul document metodologie de calcul Mc 001; – Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, indicativ I5-2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1659/22.06.2011, denumit în continuare în prezentul document normativul I5; – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, indicativ NTPA – 001- 2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/28.02.2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare în prezentul document normativ NTPA-001; – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în reţelele de canalizare ale oraşelor, indicativ NTPA–002–2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 188/28.02.2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare în prezentul document normativ NTPA-002; – SR EN 16798-1 - Performanţa energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor; – Regulamentul UE 517/2014 - Reducerea gazelor cu efect de seră produse de om (gaze fluorurate); – Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 189/12.02.2013, denumit în continuare în prezentul document normativ NP 051; – Normativul privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare, indicativ NP 068 - 2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1576/15.10.2002, denumit în continuare în acest document normativ NP 068; – Normativ privind criteriile de performanţă specifice rampelor şi scărilor pentru circulaţia pietonală în construcţii, indicativ NP 063-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.994/13.12.2002, denumit în continuare în acest document normativ NP 063; – Ghid privind proiectarea scărilor şi rampelor, la clădiri, indicativ GP 089-2003, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1004/10.12.2003, denumit în continuare în prezentul document ghid GP 089; – Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la clădiri civile, indicativ GP 037-1998, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 20/N/17.06.1998, denumit în continuare în acest document normativ GP 037; – Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane, indicativ C 125 – 2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3384/21.11.2013, denumit în continuare în prezentul document normativ C 125; – Cod de proiectare seismică, Partea I, Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100- 1/2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2465/08.08.2013, completat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2956/18.11.2019, denumit în continuare în prezentul document cod de proiectare P100-1; – Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3/2019, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2834/2019, denumit în continuare în acest document cod de proiectare P100-3; – SR ISO 817 - Refrigerants — Designation and safety classification (Agenţi frigorifici — Denumire şi clasificare de siguranţă); – Recomandarea UE 2019/786 - privind renovarea clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 127/34 din 16.05.2019; – Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L198/13 din 22.06.2020; – CEN/TS 16516 - Construction products - Assessment of release of dangerous substances - Determination of emissions into indoor air (Produse pentru construcţii: Evaluarea emisiei de substanţe periculoase - Determinarea emisiilor în aerul interior); – ISO 16000-3 Indoor air — Part 3: Determination of formaldehyde and other carbonyl compounds in indoor air and test chamber air — Active sampling method (Determinarea formaldehidei şi a altor compuşi carbonilici în aerul interior şi aerul camerei de testare — Metoda de eşantionare activă); – Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare; – Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor, indicativ NP 133-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2901/04.09.2013, denumit în continuare în prezentul document normativ NP 133; – Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; Referirile la normative de proiectare trebuie intelese ca principiu iar versiunea care se utilizează în aplicare este cea aflată în valabilitate la momentul proiectării. 1.3. Definiţii (1) Termenii tehnici utilizaţi frecvent în acest ghid au următoarele definiţii: Clădire: ansamblul spaţiilor cu diverse funcţiuni, delimitate de elemente de construcţie, inclusiv cu instalaţiile aferente. Clădire existentă: clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările şi completările ulterioare. Consolidare: adăugarea de noi elemente structurale sau creşterea performanţelor structurale ale componentelor existente ale unei clădiri funcţionale, pentru a îmbunătăţi rezilienţa şi performanţa acesteia în caz de cutremur şi alte hazarduri. Consolidare parţială: o strategie de consolidare pe termen scurt şi puţin invazivă, menită să aducă clădirea la o performanţă seismică mai bună, până când se pot realiza intervenţiile pentru consolidarea acesteia, prin completarea lucrărilor de intervenţie. Dioxid de carbon sau echivalent: măsură metrică utilizată pentru a compara emisiile de la diferite gaze cu efect de seră pe baza potenţialului lor de încălzire globală, prin conversia cantităţilor de alte gaze în cantitatea echivalentă de dioxid de carbon cu acelaşi potenţial de încălzire globală. Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI): documentaţia tehnico- economică similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a construcţiei sau construcţiilor existente şi, după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul investiţiei. Evaluare riscuri: cadru pentru estimarea impactului unui hazard asupra elementelor expuse, în termeni de pierderi economice şi/sau umane care integrează trei componente: modelul de hazard, care cuprinde toate evenimentele posibile, cu probabilitatea lor de producere; modelul de expunere, care corelează teritorial caracteristici ale elementelor susceptibile să se avarieze şi modelul de vulnerabilitate, care face legătura între avariile aşteptate şi nivelurile de intensitate. Hazard: probabilitatea de producere a unui eveniment fizic natural care ar putea cauza pierderi de vieţi omeneşti, vătămări sau alte efecte asupra sănătăţii, precum şi avarierea sau pierderi asupra bunurilor, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii sau resurselor de mediu (United Nations International Strategy for Disaster Reduction UNISDR 2009^1). ^1) https://www.undrr.org/terminology/hazard Notă conceptuală: documentaţie întocmită de beneficiarul investiţiei în scopul justificării necesităţii şi oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat total sau parţial din fonduri publice. Reabilitare structurală a clădirilor: consolidarea elementelor structurale, astfel încât obiectivul de performanţă al clădirii să fie acelaşi cu cel pentru care a fost proiectat. Renovare majoră: lucrările proiectate şi efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea. Renovare aprofundată: renovare care conduce la îmbunătăţirea cu peste 60% a performanţei energetice a unei clădiri în raport cu starea actuală şi utilizarea normală a clădirii, estimată prin calcul în conformitate cu metodologia de calcul Mc 001. Reparaţie a unei clădirii: reparaţii la componentele structurale şi nestructurale ale unei clădiri în vederea restabilirii sau îmbunătăţirii funcţionalităţii; acest tip de intervenţie nu îmbunătăţeşte performanţa clădirii în cazul impactului unui eveniment seismic. 1 https://www.undrr.org/terminology/hazard Rezilienţă: capacitatea unui sistem, a unei comunităţi sau a unei societăţi expuse la hazard de a rezista, a absorbi, a se acomoda şi a se redresa în mod rapid şi eficient în urma efectelor hazardului (PreventionWeb 20192). Risc: probabilitatea de avariere sau pierdere a elementelor expuse la hazard. Analiza riscurilor este un proces care caută să înţeleagă natura riscului şi să determine măsura acestuia. Riscul este o funcţie de expunere, vulnerabilitate şi hazard. Tema de proiectare: intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale ale beneficiarului investiţiei, evidenţiate în nota conceptuală, determinând concepţia de realizare a obiectivului de investiţii, în funcţie de condiţionările tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de protecţie a mediului natural şi a patrimoniului cultural sau alte condiţionări specifice obiectivului de investiţii. 1.4. Acronime (1) Lista acronimelor utilizate în acest ghid este: - BIM – Building information modeling – CE – Cost energie – COV – Compuşi Organici Volatili – DNSH – Do No Significant Harm - a nu prejudicia în mod semnificativ – DRI – Durata de recuperare a investiţiei – GES – Gaze cu efect de seră – ISC – Inspectoratul de Stat în Construcţii – nZEB – nearly Zero Energy Building – PEC – Performanţa Energetică a Clădirii – SRE – Surse Regenerabile de Energie – VNA - Valoarea netă actualizată – CO2e - dioxid de carbon sau echivalent. 2. Cerinţe fundamentale privind calitatea în construcţii (1) Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, defineşte şapte cerinţe fundamentale pentru construcţii: - rezistenţă mecanică şi stabilitate; – securitate la incendiu; – igienă, sănătate şi mediu înconjurător; – siguranţă şi accesibilitate în exploatare; – protecţie împotriva zgomotului; – economie de energie şi izolare termică; – utilizarea sustenabilă a resurselor naturale. (2) Îndeplinirea celor şapte cerinţe fundamentale reprezintă un deziderat de egală prioritate la realizarea construcţiilor. Prin lege nu se stabilesc niveluri de prioritate în aplicarea cerinţelor fundamentale pentru construcţii. (3) Nivelurile şi cerinţele referitoare la calitatea în construcţii, detaliate pentru fiecare cerinţă fundamentală în parte, se regăsesc detaliate în reglementările tehnice în construcţii, aplicabile, publicate pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. (4) Prin lucrările de intervenţie care se proiectează nu pot fi stabilite niveluri de calitate inferioare celor prevăzute în reglementările tehnice în construcţii, aplicabile. 2.1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Prin îndeplinirea cerinţei „rezistenţă mecanică şi stabilitate” clădirile sunt realizate astfel încât să nu se producă niciunul dintre evenimentele enumerate mai jos, ca urmare a acţiunilor din timpul execuţiei sau exploatării: - prăbuşirea în întregime sau a unei părţi din construcţie; – deformaţii de o mărime inadmisibilă; – deteriorări ale unor părţi ale construcţiei, ale instalaţiilor sau echipamentelor înglobate ca rezultat al unor deformaţii importante ale structurii portante; – distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproporţionate ca mărime în raport cu cauzele primare. 2.2. Securitate la incendiu (1) Prin îndeplinirea cerinţei „securitate la incendiu” clădirile sunt realizate astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu, se asigură: - stabilitatea elementelor structurale ale clădirii pentru o perioadă determinată de timp; – limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului în interiorul clădirii; – limitarea propagării incendiului la construcţiile învecinate; – părăsirea clădirii de către utilizatori sau salvarea acestora prin alte mijloace; – securitatea echipelor de intervenţie, în condiţiile specifice de intervenţie. (2) Intervenţiile care se realizează la clădirile existente multifamiliale sau la clădirile publice trebuie să respecte reglementările tehnice existente, în vigoare la data intervenţiei. În acest sens se va urmări respectarea reglementărilor tehnice specifice acestei cerinţe fundamentale, în principal a pachetului de normative P 118, cu cele trei componente principale: (a) Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118-1999; (b) Normativul pentru securitatea la incendiu a construcţiilor, partea a II a – Instalaţii de stingere, indicativ P 118/2; (c) Normativul pentru securitatea la incendiu a construcţiilor, partea a III a – Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu, indicativ P 118/3. În afara acestor reglementări tehnice se vor respecta şi prevederile privind securitatea la incendiu care se regăsesc în alte reglementări tehnice în vigoare, specifice anumitor tipuri de clădiri. (3) Având în vedere că majoritatea clădirilor existente care sunt supuse unor lucrări de reabilitare au fost construite respectându-se normative în vigoare la data construcţiei, este de aşteptat să fie necesare o serie întreagă de măsuri noi de protecţie activă şi pasivă la incendiu, pentru a putea satisface cerinţele actuale de securitate la incendiu. Aceste măsuri se vor reflecta atât asupra arhitecturii şi asupra elementelor structurale ale construcţiei (măsuri pasive), cât şi asupra instalaţiilor aferente (măsuri active), prin măsuri de echipare suplimentară a clădirilor cu instalaţii de stingere automate (sprinklere închise, deschise, ceaţă de apă, pulverizatoare etc.), instalaţii de stingere a incendiului cu hidranţi interiori/exteriori instalaţii de stingere cu gaze, instalaţii pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi, instalaţii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu, instalaţii electrice pentru iluminat de siguranţă, instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului, instalaţii de detectare a gazelor inflamabile, instalaţii de inhibare a exploziei, instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu etc. (4) În funcţie de cerinţele de securitate la incendiu şi de caracteristicile clădirii existente pentru care se propune intervenţia, este posibil ca suplimentarea măsurilor de protecţie activă la incendiu să se materializeze fie prin adăugarea unor sisteme de instalaţii fie prin actualizarea şi conformarea celor existente la cerinţele reglementărilor tehnice în vigoare. (5) În situaţia în care măsurile impuse prin cerinţa de securitate la incendiu nu se pot aplica, parţial sau integral, la clădirea existentă asupra căreia se intervine, este obligatorie realizarea unei expertize tehnice efectuată de un expert tehnic atestat pentru cerinţa fundamentală de securitate la incendiu. Lista experţilor tehnici atestaţi pentru acest domeniu se regăseşte pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei la adresa https://www.mdlpa.ro/pages/registrepublice. Expertiza tehnică pentru cerinţa fundamentală securitate la incendiu stabileşte soluţiile care se vor adopta pentru atingerea cerinţelor minime de securitate la incendiu precum şi măsurile compensatorii care se iau în cazul în care nu pot fi respectate integral sau parţial reglementările tehnice în vigoare. Expertiza tehnică va fi urmată de elaborarea unui proiect tehnic, verificat de un verificator de proiecte atestat (altul decât expertul tehnic), care va transpune în acesta soluţiile tehnice prevăzute în raportul de expertiză. (6) Obiectivele cerinţei fundamentale „securitate la incendiu” pot fi atinse prin două categorii principale de măsuri: - măsurile pasive care se aplică preponderent elementelor constructive şi arhitecturale ale clădirii; aceste măsuri constau în conformarea elementelor structurale ale clădirii în acord cu reglementările tehnice în vigoare din punct de vedere al comportării la foc, compartimentarea corespunzătoare a clădirii, stabilirea compartimentelor de incendiu, asigurarea distanţelor corespunzătoare faţă de clădirile învecinate astfel încât să se limiteze propagarea incendiului către acestea, precum şi asigurarea căilor şi a mijloacelor de evacuare; – măsurile active constau în prevederea instalaţiilor de stingere automate (sprinklere închise, deschise, ceaţă de apă, pulverizatoare etc.), a instalaţiilor de stingere a incendiului cu hidranţi interiori/ exteriori instalaţii de stingere cu gaze, a instalaţiilor pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi, a instalaţiilor electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu, a instalaţiilor electrice pentru iluminat de siguranţă, a instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului, a instalaţiilor de detectare a gazelor inflamabile, a instalaţiilor de inhibare a exploziei sau a instalaţiilor de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu; aceste măsuri active au rolul de a limita apariţia şi propagarea focului şi fumului în interiorul construcţiei. (7) Clădirile pot fi prevăzute în mod uzual cu următoarele instalaţii de stingere cu apă: - instalaţii de stingere cu hidranţi interiori, destinate unei intervenţii rapide asupra unui incendiu în stare incipientă. În general intervenţiile necesare asupra instalaţiilor de stingere cu hidranţi interiori nu necesită spaţii suplimentare mari în interiorul clădirii şi pot fi realizate în majoritatea cazurilor fără costuri prohibitive; – instalaţii de stingere cu hidranţi exteriori, destinate pentru intervenţia echipelor de pompieri; – instalaţii automate de stingere cu sprinklere. Efortul de implementare a unor astfel de instalaţii în clădiri existente este mare, fiind vorba de un număr mare de conducte şi armături precum şi de prevederea unei gospodării de apă importantă. Instalaţiile de stingere cu sprinklere sunt alimentate cu apă din gospodărie proprie, rezerva de apă fiind de ordinul sutelor de metri cubi. Spaţiile interioare necesare acestor instalaţii precum şi spaţiul necesar gospodăriei de apă sunt însemnate şi pun probleme mari atunci când este necesară prevederea unei instalaţii de sprinklere în clădiri existente. (8) Echiparea minimală a clădirilor cu instalaţii de stingere cu apă se face în conformitate cu normativul P 118/2, însă aceasta poate să fie suplimentată în următoarele situaţii: - prevederea instalaţiilor de stingere suplimentare se poate face sub forma unor măsuri compensatorii dispuse prin expertize tehnice efectuate de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală securitate la incendiu, care vin să acopere măsuri de protecţie pasive sau active cerute prin aceasta, dar care, din motive tehnice justificate, nu pot fi aplicate în cazul anumitor clădiri existente, la care se intervine în vederea renovării lor; – prevederea instalaţiilor de stingere suplimentare se poate face în urma cerinţelor exprimate de către companiile de asigurare/reasigurare care pot solicita măsuri suplimentare de protecţie la incendiu faţă de cele prevăzute prin legislaţia naţională; – prevederea instalaţiilor de stingere suplimentare se poate face ca urmare a cerinţelor investitorilor/beneficiarilor care pot solicita o echipare suplimentară pentru o protecţie superioară la incendiu. (9) Echiparea minimală a clădirilor cu instalaţii pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi se face în conformitate cu normativul P 118. Instalaţiile de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi ocupă spaţii importante într-o clădire şi de regulă introducerea lor în clădirile existente constituie o adevărată provocare pentru proiectant. (10) Echiparea minimală a clădirilor cu instalaţii de detectare a incendiului se face în conformitate cu normativul P 118/3. Spaţiul ocupat de aceste instalaţii în interiorul clădirilor este redus, ele reprezentând o soluţie viabilă care poate fi adoptată în clădirile existente în egală măsură atunci când prezenţa lor este cerută prin reglementări tehnice, cât şi atunci când se urmăreşte o echipare suplimentară. 2.3. Igienă, sănătate şi mediu înconjurător (11) Prin îndeplinirea cerinţei fundamentale „igienă, sănătate şi mediu înconjurător” clădirile sunt realizate astfel încât să nu constituie o ameninţare pentru igiena şi sănătatea utilizatorilor sau a vecinilor, în special ca urmare a: - degajării de gaze toxice şi cu impact negativ asupra mediului; – prezenţei în aer a unor particule sau gaze periculoase; – emisiei de radiaţii periculoase; – poluării sau contaminării aerului, apei sau solului; – evacuării defectuoase a apelor reziduale, a fumului şi a deşeurilor solide sau lichide; – prezenţei umidităţii excesive în părţi ale construcţiei sau pe suprafeţele interioare ale acesteia. 2.3.1. Igiena aerului (1) În clădirile existente supuse unor lucrări de intervenţie, trebuie asigurat un nivel adecvat al calităţii aerului interior. Se va asigura un debit de aer proaspăt exterior conform cerinţelor normativului I5 pentru respectarea categoriei de calitate a aerului IDA 1 sau 2, corespunzătoare categoriilor de ambianţă I sau II (IEQ 1 sau IEQ 2). (2) Se recomandă utilizarea, în lucrările interioare, a materialelor cu conţinut cât mai redus de compuşi organici volatili COV şi alte substanţe considerate periculoase, respectând măsurile descrise la capitolul 6. 2.3.2. Igiena apei menajere (1) Calitatea apei furnizate în clădiri prin intermediul instalaţiilor sanitare de alimentare cu apă rece şi apă caldă de consum, trebuie să respecte prevederile Legii nr. 458/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a normativului NP 133. Cantităţile de apă furnizate în clădiri trebuie să respecte normativul I9 precum şi reglementările tehnice specifice diferitelor tipuri de clădiri, pentru satisfacerea nevoilor în funcţie de destinaţia acestora. 2.3.3. Igiena evacuării apelor uzate şi a dejecţiilor (1) Apele uzate evacuate din clădiri în receptori naturali trebuie să satisfacă cerinţele prevăzute în normativul NTPA 001, iar apele uzate evacuate către reţelele de canalizare orăşeneşti trebuie să satisfacă cerinţele prevăzute în normativul NTPA 002. În cazul clădirilor existente cu destinaţii speciale cum ar fi spitalele, clădirile industriale etc., unde există ape uzate cu încărcări specifice de substanţe poluante, se va ţine cont de reglementările specifice acestor tipuri de clădiri. 2.3.4. Igiena evacuării deşeurilor şi a gunoaielor (1) În cadrul clădirilor existente asupra cărora se realizează lucrări de intervenţie se va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor pe categorii (fracţii). Pubelele sunt diferenţiate pe categorii de deşeuri şi inscripţionate corespunzător. Pubelele se amplasează pe platforme de depozitare dedicate, impermeabile şi cu rezistenţă mecanică adecvată. Platforma de depozitare a deşeurilor se dotează cu sistem de alimentare cu apă şi sistem de colectare a apelor uzate rezultate din spălare. Apele uzate se evacuează în reţeaua de canalizare existentă sau în fosa septică, după caz. 2.3.5. Calitatea ambientală interioară (1) În interiorul spaţiilor ocupate se respectă principiile de confort al utilizatorilor conform normativului I5 şi SR EN 16798-1, respectând criteriile categoriei vizate de ambianţă din punct de vedere al confortului termic şi acustic. (2) Se va asigura accesul la lumină naturală, iar pentru iluminatul artificial se vor asigura nivelurile optime, respectând condiţiile de calitate şi fiind adaptate destinaţiei încăperilor. (3) Însorirea încăperilor contribuie la satisfacerea cerinţelor privind lumina naturală, confortul termic şi conservarea energiei, precum şi sănătatea ocupanţilor. Pentru evitarea situaţiilor de disconfort prin apariţia efectului de supraîncălzire la interior, se vor lua în considerare soluţii de protecţie solară pasivă, rezultate din conformarea arhitecturală de ansamblu. Protecţia la supraîncălzire prin umbrirea părţilor vitrate ale anvelopei va fi utilizată atunci când, prin amplasarea unor sisteme de umbrire exterioare, nu sunt afectate însorirea şi iluminarea naturală a încăperilor considerate. Soluţiile considerate pentru acest scop vor fi coroborate şi cu aportul solar dorit al radiaţiei luminoase la interior. În afară de sistemele de umbrire exterioare (copertine, parasolare fixe sau mobile, paravane textile etc.) se poate avea în vedere şi utilizarea de panouri vitrate cu lamele parasolare între foile de geam, ca sistem de umbrire şi de evitare a strălucirilor deranjante în interior. 2.3.6. Creşterea calităţii vieţii prin respectarea identităţii arhitecturale (1) Elaborarea soluţiilor în proiectele de intervenţie asupra fondului construit se va face cu respectarea şi/sau păstrarea unui specific local apreciat din punctul de vedere al alcătuirilor constructive şi de detaliu, de finisare, acolo unde acest specific există. Se vor lua măsuri pentru salvgardarea unor elemente ce sunt considerate valoroase, în cazul unor clădiri care nu sunt clasate ca monument, cum ar fi: tâmplării, uşi de intrare, feronerii, pardoseli, scafe de lumină, finisaje interioare sau ale faţadei, decoraţiuni, volumetrie de ansamblu, raport plin-gol etc. (2) Intervenţiile vor avea în vedere considerarea unor proiecte integrate gândite la nivel de vecinătate, la nivelul unor grupări omogene de clădiri, ansambluri de blocuri etc. Abordarea este mai complexă în acest caz, în special la grupările de clădiri în format tipizat, care pot avea de exemplu faţade similare sau identice pentru orientări cardinale diferite, caz în care, protecţia la însorire excesivă şi chiar şi protecţia la zgomot aerian din exterior pot solicita soluţii de detaliu distincte. 2.4. Protecţia calităţii mediului exterior (1) Pentru realizarea lucrărilor de intervenţie integrată asupra fondului construit existent şi pentru exploatarea clădirilor, se va avea în vedere evitarea utilizării acelor materiale, produse şi subansambluri care afectează calitatea mediului prin eliberarea unor cantităţi importante de emisii poluante în atmosferă, considerate a contribui semnificativ la acumularea globală de gaze cu efect de seră, având o amprentă însemnată de CO2 de-a lungul întregului lor ciclu de viaţă. (2) În acest scop, se recomandă utilizarea produselor pentru construcţii din surse locale sau din surse cu administrare responsabilă, ţinând cont de distanţele pe care trebuie transportate acestea, utilizând pe cât posibil, materiale, produse şi subansambluri care nu necesită transport pe distanţe foarte mari; utilizarea produselor cu cât mai puţină energie încorporată; utilizarea produselor al căror proces de producţie este cât mai puţin poluant; utilizarea tehnologiilor de punere în operă cu consum redus de energie etc. (3) Agenţii refrigeranţi utilizaţi trebuie să fie ecologici (cu potenţial de încălzire globală GWP^3)– mai redus, aşa cum este el definit de Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006) şi trebuie să fie siguri în exploatare (clasa de siguranţă cel puţin A3, aşa cum este definită de SR ISO 817). ^3) https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2014/517/2014-06-09 2.5. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare (1) Prin îndeplinirea cerinţei „siguranţă şi accesibilitate în exploatare” clădirile sunt realizate astfel încât utilizarea sau funcţionarea acestora să nu prezinte riscuri inacceptabile de accidentare precum alunecare, cădere, lovire, ardere, electrocutare, rănire ca urmare a unei explozii etc. Prin conformarea la cerinţa „siguranţă şi accesibilitate în exploatare” se asigură că întreg mediul construit este accesibil în exploatare de către toate categoriile de utilizatori, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu copil în cărucior, persoane cu dizabilităţi motrice, cu deficienţe vizuale şi auditive, capacităţi fizice şi senzoriale diminuate etc. (2) Prevederi specifice pentru îndeplinirea cerinţei „siguranţă şi acesibilitate în exploatare” sunt date în normativele NP 068 şi NP 051 şi într-o serie de reglementări tehnice care conţin prevederi detaliate pentru diferite componente funcţionale cum sunt, de exemplu, normativul NP 063, însoţit de ghidul GP 089 şi normativul GP 037. (3) Cerinţele privind siguranţa în exploatare presupun protecţia tuturor categoriilor de utilizatori în timpul folosirii clădirilor. (4) Aceasta implică, în primul rând, asigurarea siguranţei circulaţiei pietonale, asigurarea protecţiei utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării pedestre, în interiorul clădirii (atât pe orizontală, cât şi pe verticală), precum şi în exteriorul clădirilor, prin spaţiul pietonal aferent acestora (legătura dintre stradă şi clădire). Asigurarea protecţiei se va realiza împotriva riscului de accidentare prin: alunecare, cădere/împiedicare, cădere în gol, lovire, contactul cu proeminenţe joase, coliziune cu obstacole laterale sau frontale, contactul cu suprafeţe vitrate, cu uşi batante sau uşi care se deschid, cădere pe timp de furtună, coliziune cu vehicule în mişcare, în starea de oboseală excesivă sau producere de panică, coliziune, busculadă, în caz de urgenţă etc. Asigurarea protecţiei copiilor detaliază în mod special riscul de accidentare în caz de: escaladare, căţărare, pătrundere. Criteriile şi nivelurile de performanţă avute în vedere pentru asigurarea siguranţei circulaţiei pietonale se referă la alcătuirea şi conformarea căilor pietonale, cu referiri specifice la dimensiuni generale, denivelări admise, lăţimi libere de circulaţie, înălţimi libere de trecere pe sub obstacole izolate, alcătuirea straturilor de uzură, prevederea, alcătuirea şi dimensiunile balustradelor, gardurilor sau grilajelor de protecţie, sisteme şi marcaje de semnalizare/atenţionare, inclusiv pentru marcarea căilor de evacuare, iluminat de siguranţă etc. (5) Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport mecanizate presupune protecţia tuturor categoriilor de utilizatori împotriva riscului de disconfort sau accidentare în timpul deplasării cu ascensorul sau cu scara rulantă, iar criteriile şi nivelurile de performanţă avute în vedere privesc caracteristicile generale ale acestor echipamente, ca de exemplu: funcţionarea, alcătuirea şi dimensionarea cabinelor de ascensor şi a scărilor rulante, sisteme de alarmare, iluminare în caz de avarie etc. (6) Siguranţa cu privire la riscurile provenite din instalaţii presupune asigurarea protecţiei utilizatorilor împotriva riscului de accidentare sau stres, provocate de posibila funcţionare defectuoasă a instalaţiilor electrice, termice, de ventilaţie, sau sanitare. Efectele nedorite în aceste cazuri pot fi: electrocutare, arsuri, opărire, explozie, intoxicare etc. Criteriile şi nivelurile de performanţă avute în vedere pentru asigurarea siguranţei la riscurile din instalaţii se referă la dimensionare, alcătuiri specifice şi la parametrii în care trebuie să funcţioneze echipamentele clădirilor. (7) Siguranţa în timpul lucrărilor de întreţinere se referă la protecţia tuturor categoriilor de utilizatori împotriva riscului de accidentare, în decursul activităţilor de curăţire sau de reparare a unor părţi din clădire, pe durata exploatării acesteia. Criteriile şi nivelurile de performanţă avute în vedere pentru asigurarea acestei cerinţe vizează conformarea elementelor de construcţie (ferestre, scări, podeste, balustrade/parapete, acoperişuri etc.) pentru evitarea accidentării prin cădere de la înălţime. (8) Siguranţa la intruziuni şi efracţii presupune protecţia tuturor categoriilor de utilizatori împotriva eventualelor acte de violenţă, hoţie, vandalism, comise de răufăcători din exterior, precum şi împotriva pătrunderii nedorite a insectelor sau a animalelor dăunătoare. Criteriile şi nivelurile de performanţă avute în vedere pentru asigurarea acestei cerinţe vizează elemente de concepţie a clădirilor (garduri, porţi, împrejmuiri, căi de circulaţie, accese, amenajări exterioare, pereţi şi finisaje etc.) pentru reducerea riscului tentativelor de intruziune şi efracţie, prevederea unor sisteme şi măsuri suplimentare de protecţie, semnalizare, alarmă şi control, în funcţie de gradul de securitate al clădirii, şi măsuri de protecţie corespunzătoare împotriva intruziunii animale la rezolvarea golurilor din elementele de închidere şi din instalaţii. (9) Asigurarea accesibilizării spaţiului construit de către categorii diverse de utilizatori (inclusiv copii, vârstnici, persoane cu copil în cărucior, persoane cu dizabilităţi motrice, cu deficienţe vizuale şi auditive, capacităţi fizice şi senzoriale diminuate etc.) impune stabilirea unor criterii specifice de performanţă ce se referă la amenajarea şi conformarea clădirilor şi spaţiului adiacent acestora, cuprinse în prevederile normativului NP 051. (10) Astfel, sunt vizate caracteristici generale, exterioare clădirilor propriu-zise, ale căilor de acces pietonal cu referire la alcătuirea şi dimensionarea corespunzătoare a traseelor pietonale (trotuare, rampe de acces), la sistematizarea lor verticală, la caracteristici ale suprafeţelor de călcare, amplasarea obstacolelor pe aceste căi etc. De asemenea sunt stabilite prevederi suplimentare pentru rezolvarea parcajelor, subterane sau supraterane, ghidaje speciale pentru orientare, sisteme speciale de informare cum sunt echipamentele audio sau suprafeţele tactilo- vizuale. (11) Spaţiul construit trebuie şi el conformat pentru a fi accesibil tuturor. Prevederile din normativul NP 051 se referă la alcătuirea şi dimensionarea clădirilor, a subansamblurilor constructive şi a altor echipamente pentru a răspunde acestor cerinţe. Sunt aşadar detaliate: conformarea, alcătuirea şi dimensionarea circulaţiilor orizontale şi verticale, inclusiv a intrărilor în clădiri, cuprinzând criterii şi niveluri de performanţă pentru coridoare, rampe, scări şi sistemele lor de protecţie, parapete/balustrade, cât şi pentru echipamentele destinate circulaţiei - ascensoare, platforme, scări şi trotuare rulante; conformarea, alcătuirea, poziţionarea şi dimensionarea uşilor şi ferestrelor, inclusiv a uşilor de acces. (12) Tot pentru accesibilitate facilă, incluzivă, sunt prezentate elemente de configurare şi echipare a spaţiilor pentru igienă personală, camere de baie şi grupuri sanitare, cuprinzând criterii şi niveluri de performanţă pentru: dimensionarea acestora astfel încât să existe suficient spaţiu de manevră, de exemplu, pentru persoane ce se deplasează în scaun rulant; amplasarea obiectelor de mobilier şi a echipamentelor sanitare, accesorii, iluminat, sisteme de alarmă etc. Prevederile se referă atât la aceste funcţiuni din cadrul clădirilor de interes şi utilitate publică, cât şi la cele din interiorul locuinţelor şi spaţiilor de cazare. (13) În ceea ce priveşte proiectarea incluzivă a locuinţelor pentru a răspunde nevoilor categoriilor diverse de utilizatori, normativul NP 051 cuprinde unele elemente generale de conformare pentru adaptarea locuinţelor existente la aceste nevoi specifice. Criteriile şi nivelurile de performanţă se referă la: felul în care se realizează accesul în clădiri şi unităţi locative, prin rampe sau platforme cu ridicare verticală, cu marcaje de avertizare tactilo-vizuale etc.; dimensiunile, alcătuirea şi poziţia uşilor de acces, a spaţiilor de circulaţie interioare; a dimensiunilor camerelor, logiilor şi balcoanelor şi a mobilării generale a acestora; amplasarea, dimensionarea şi alcătuirea mobilierului şi a spaţiilor de depozitare. (14) Prevederile referitoare la accesul categoriilor diverse de utilizatori în spaţiul construit, detaliază în cadrul normativului NP 051 şi unele aspecte specifice clădirilor de interes şi utilitate publică, cu referire la clădiri pentru ocrotirea sănătăţii şi asistenţă socială, clădiri pentru învăţământ, săli de clasă/amfiteatre, clădiri pentru activităţi administrative/birouri, pentru activităţi culturale şi de divertisment, muzee şi biblioteci, pentru activităţi sportive, comerciale, pentru alimentaţie publică, clădiri turistice. 2.6. Protecţie împotriva zgomotului (1) Prin îndeplinirea cerinţei „protecţie împotriva zgomotului”, clădirile sunt realizate astfel încât zgomotul perceput de ocupanţi sau de persoanele aflate în apropiere, să fie menţinut la un nivel atât de scăzut încât să nu afecteze sănătatea acestora şi să le permită să doarmă, să se odihnească şi să lucreze în condiţii satisfăcătoare. (2) Cerinţa esenţială „protecţie împotriva zgomotului” este descrisă cuprinzător în normativul C 125. Normativul este compus din 4 părţi care detaliază conceptele şi principiile generale privind protecţia împotriva zgomotului, proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri, măsuri de protecţie împotriva zgomotului la clădiri şi la zone urbane. O serie de standarde române (SR), europene (EN) şi internaţionale (ISO) definesc mărimile fizice utilizate, modul de determinare a acestora, proceduri de măsurare şi/sau calcul etc. Există standarde române care definesc valori limită pentru nivelurile de zgomot în interiorul construcţiilor sau în mediul înconjurător. (3) În principal, respectarea cerinţei esenţiale „protecţie împotriva zgomotului” presupune limitarea nivelului de zgomot (definit ca nivel de presiune acustică, exprimat în dBA) în spaţiile protejate (spaţii în care utilizatorii clădirilor trăiesc sau îşi desfăşoară activitatea o perioadă de timp). În acest scop, este necesară respectarea a 6 condiţii tehnice: - protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii; – protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaţiu închis; – protecţia împotriva zgomotului de impact; – protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii; – protecţia împotriva zgomotului reverberat excesiv şi împotriva zgomotului produs în spaţiul respectiv; – protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de surse din interiorul construcţiilor, sau în legătură cu acestea. (4) Pentru fiecare din condiţiile tehnice menţionate sunt definite valori limită, în funcţie de tipul spaţiilor protejate, ale diferitelor mărimi implicate, care se referă la nivelul de zgomot propriu̻zis, izolarea faţă de zgomotul aerian, izolarea faţă de zgomotul de impact sau reverberaţia sunetului în spaţiile interioare. (5) Protecţia împotriva zgomotului se realizează în mod optim prin adoptarea de măsuri pe întregul parcurs - sursă de zgomot – cale (mediu) de propagare – spaţiu de recepţie (protejat). Măsurile adoptate la sursa de zgomot, pentru reducerea puterii acustice radiate, sunt de obicei şi cele mai eficiente. Calea de propagare a zgomotului de la sursă spre spaţiul de recepţie poate fi în mod preponderent aerul (numit în acest caz zgomot aerian) sau un mediu solid (zgomot de impact). Pentru fiecare din cele două tipuri de zgomot se adoptă măsuri specifice de reducere a transmiterii acestuia spre spaţiile protejate, dar în principiu este vorba de realizarea unor neomogenităţi cu rol de disipatori de energie sonoră pe calea de transmitere a zgomotului. În spaţiul de recepţie (încăperile care trebuie protejate) măsurile care pot fi adoptate se referă la creşterea absorbţiei acustice (prin amplasarea unor finisaje sau tratamente fonoabsorbante) şi, după caz, reducerea puterii acustice a surselor de zgomot interne. (6) În condiţiile unei intervenţii integrate asupra clădirilor existente, este întotdeauna necesară analiza condiţiilor tehnice privind protecţia împotriva zgomotului şi adoptarea unor măsuri de îmbunătăţire, fie la nivelul sursei, fie pe calea de transmitere sau în spaţiile protejate. (7) La sursă, măsurile pot viza: ‒ reducerea nivelului de zgomot emis de sursă (de exemplu prin schimbarea echipamentului sursă de zgomot cu unul având un nivel de zgomot mai redus, sau alegerea din start a unui echipament corespunzător din punctul de vedere al zgomotului produs); ‒ „carcasarea” echipamentului (închiderea într-o carcasă fonoizolantă), de multe ori o opţiune oferită de producător pentru unele echipamente; ‒ introducerea unui ecran acustic (panou sau element constructiv care maschează parţial sursa faţă de punctele de recepţie) între sursă şi clădire sau spaţiile protejate (soluţie mai utilă, în general, pentru surse amplasate în exterior); ‒ aplicarea unor tratamente fonoabsorbante în spaţiul în care este amplasată sursa, având ca efect reducerea nivelului general de zgomot din spaţiul sursei. (8) Pe calea de transmisie a zgomotului se pot adopta măsuri de izolare faţă de zgomotul aerian, prin prevederea unor elemente de construcţie de închidere sau compartimentare cu indici de izolare corespunzători. (9) În spaţiul protejat pot fi luate măsuri de insonorizare, respectiv de aplicare a unor tratamente acustice fonoabsorbante, în scopul reducerii generale a nivelului de zgomot, indiferent de sursa acestuia. 2.7. Economie de energie şi izolare termică (1) Prin îndeplinirea cerinţei „economie de energie şi izolare termică”, clădirile şi instalaţiile aferente acestora pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde de consum, climatizare, ventilare şi iluminat, sunt proiectate astfel încât consumul de energie necesar pentru utilizarea clădirii să fie scăzut în raport cu necesitatea de a asigura condiţiile de calitate ambientală şi de igienă şi în raport cu condiţiile climatice locale, însă fără a afecta confortul termic al ocupanţilor. (2) Scopul lucrărilor de intervenţie constă în creşterea eficienţei energetice a clădirilor existente, rezultând o diminuare semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili. În acelaşi timp, intervenţiile realizate în scopul obţinerii unor economii de energie şi izolării termice contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de locuire sau utilizare, prin asigurarea unui mediu sănătos şi confortabil. Pentru stabilirea necesităţii efectuării acestor lucrări de intervenţie este necesară efectuarea unui audit energetic al clădirii. (3) Seria normativă C107 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri, indicativ C 107/0 – 2002 aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.572/15.10.2002 împreună cu Metodologia de calcul al performantei energetice al clădirilor Mc 001, definesc cerinţele minime de performanţă termo- energetică care trebuie asigurate prin soluţiile de intervenţie propuse în proiectul tehnic întocmit în conformitate cu soluţiile cuprinse în auditul energetic al clădirii. 2.8. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale (1) Prin îndeplinirea cerinţei „utilizarea sustenabilă a resurselor naturale”, clădirile sunt realizate astfel încât să se reducă impactul negativ asupra mediului generat atât de consumul excesiv al resurselor, cât şi de poluarea asociată construirii şi utilizării mediului construit. Din această perspectivă, se consideră utilizarea eficientă a resurselor naturale de-a lungul întregului lor ciclu de viaţă, raportat şi la ciclul de viaţă al clădirii, cu scopul de a îmbunătăţi randamentul utilizării resurselor, de a reduce impactul utilizării lor asupra mediului şi de a înlocui cu soluţii alternative resursele ce contribuie considerabil la creşterea poluării. Se iau, de asemenea, în considerare: reorientarea către utilizarea unor resurse regenerabile, limitarea poluării aerului, solului şi apei, inclusiv prin acumularea de deşeuri, utilizarea materialelor cu conţinut reciclat şi a celor cu amprentă redusă de carbon, proiectarea clădirilor aşa încât să fie posibilă dezmembrarea facilă pentru refolosirea componentelor şi produselor pentru construcţii etc. (2) Reducerea impactului negativ al clădirilor asupra mediului, prin optimizarea şi eficienţa consumului de resurse, se referă la întreg ciclul de viaţă al clădirilor. (3) La stabilirea deciziilor privind proiectarea, se iau cu prioritate în considerare măsurile de intervenţie care au ca rezultat un consum redus de material. Se recomandă utilizarea materialelor cu emisii reduse de carbon sau, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic, cele cu conţinut reciclat. Materialele de construcţie cu emisii reduse de carbon sunt, sau pot fi, obţinute din materiale ce încorporează cantităţi reduse de energie şi carbon în procesele de producţie, asamblare şi transport. Se utilizează ori de câte ori este posibil materiale care conţin produse secundare (reziduuri) sau reciclate, precum cărămizile cu conţinut de cenuşă, betonul cu fibre naturale, materiale ceramice cu conţinut de sticlă reciclată, metalele reciclate etc. Pentru reducerea consumurilor de resurse, dar şi a cantităţii generale de deşeuri, se utilizează materiale, produse şi subansambluri constructive care, la finalizarea ciclului de viaţă al clădirii, să poată fi reutilizate sau reciclate, prin: utilizarea alcătuirilor modulare, a prinderilor mecanice, uscate etc. Din punct de vedere al provenienţei geografice, se utilizează cu prioritate materialele provenite din surse locale administrate responsabil (de exemplu, în cazul utilizării lemnului, se utilizează exclusiv lemn provenit din defrişri legale, cu certificare corespunzătoare). (4) Se ia în considerare şi diminuarea consumului de apă potabilă, prin utilizarea de echipamente cu consum redus (pentru grupuri sanitare, băi, bucătării etc.). Acolo unde există un necesar de apă pentru irigarea spaţiilor plantate sau pentru alte scopuri (spălat maşini, bazine/fântâni, irigaţii etc.) se are în vedere realizarea unui sistem de colectare a apei pluviale, cu filtrarea şi stocarea acesteia în rezervoare, proiectarea sistemelor de instalaţii pentru colectare/redistribuirea apei. În acest sens, se iau măsuri speciale pentru evitarea oricărei legături între aceste sisteme de reutilizare a apelor pluviale şi sistemele de distribuţie a apei potabilă în clădire, pentru a evita contaminarea acesteia din urmă. (5) De asemenea, pentru retenţia temporară a apei pluviale şi încetinirea deversării acesteia în sistemele publice de canalizare se are în vedere utilizarea sistemelor de terase/acoperişuri verzi. 3. Intervenţia pentru reducerea riscului seismic (1) Acest capitol se referă la lucrările de intervenţie necesare pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente. 3.1. Expertizarea tehnică (1) Expertizarea tehnică pentru cerinţa fundamentală „rezistenţă mecanică şi stabilitate” a construcţiilor existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice, reprezintă o obligaţie legală pentru proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. (2) Prin expertiza tehnică pentru cerinţa fundamentală „rezistenţă mecanică şi stabilitate” se stabileşte susceptibilitatea de avariere a unei clădiri la acţiuni seismice puternice şi, după caz, se stabilesc soluţiile de principiu pentru intervenţia structurală. (3) Pentru clădiri, acest tip de expertiză tehnică se întocmeşte de către un expert tehnic atestat pentru domeniile: (a) A1, în cazul clădirilor cu structura de rezistenţă din beton, beton armat, zidărie sau lemn; (b) A2, în cazul clădirilor structura de rezistenţă din metal, lemn şi alte materiale compozite. (4) Lista experţilor tehnici, pe domenii şi subdomenii de construcţii, este publicată de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei la adresa https://www.mdlpa.ro/pages/expertitehnici. (5) Expertizarea tehnică a clădirilor pentru cerinţa fundamentală „rezistenţă mecanică şi stabilitate” la acţiuni seismice se face conform prevederilor Codului de proiectare seismică. Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3, în vigoare la momentul realizării expertizării. (6) Expertizele tehnice la acţiuni seismice se întocmesc pentru stabilirea susceptibilităţii de avariere a unei clădiri la acţiuni seismice severe, a necesităţii lucrărilor de intervenţie şi pentru stabilirea tipului şi anvergurii acestora. (7) Evaluarea seismică a clădirilor existente urmăreşte să stabilească, cu un grad adecvat de încredere, în ce măsură acestea satisfac cerinţele fundamentale utilizate la proiectarea construcţiilor noi: (a) cerinţa de siguranţă a vieţii care corespunde unei valori de proiectare a acţiunii seismice cu un interval mediu de recurenţă de 225 ani (probabilitate de depăşire de 20% în 50 de ani); (b) cerinţa de limitare a degradărilor care corespunde unei acţiuni seismice cu probabilitate mai mare de apariţie decât acţiunea seismică de proiectare, cu un interval mediu de recurenţă de 40 ani (probabilitate de depăşire de 20% în 10 de ani). (8) Expertizarea tehnică la acţiuni seismice a unei clădiri implică următoarele categorii de activităţi: (a) colectarea informaţiilor pentru evaluarea seismică a clădirii; (b) stabilirea cerinţelor fundamentale ale evaluării; (c) stabilirea metodologiei de evaluare în corelare cu informaţiile disponibile şi stările limită selectate; (d) evaluarea propriu-zisă a clădirii; (e) stabilirea lucrărilor de intervenţie, după caz; (f) întocmirea raportului de evaluare seismică. (9) În vederea evaluării susceptibilităţii de avariere seismică a clădirilor existente, informaţiile necesare se obţin din surse cum sunt: documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a clădirii care se evaluează (inclusiv documentele referitoare la eventualele intervenţii pe durata exploatării), reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei, investigaţii pe teren, măsurători şi teste in-situ şi în laborator, documentaţii tehnice ale unor clădiri similare etc. (10) Informaţiile colectate pentru evaluarea structurală trebuie să permită: (a) identificarea sistemului structural, inclusiv al fundaţiilor clădirii; (b) identificarea condiţiilor de teren; (c) stabilirea dimensiunilor generale, a alcătuirii secţiunilor elementelor structurale şi a proprietăţilor fizico-mecanice ale materialelor de construcţie; (d) identificarea defectelor de calitate a materialelor şi/sau deficienţelor de alcătuire a elementelor, inclusiv ale fundaţiilor, dacă există; (e) stabilirea procedurii de reprezentare şi evaluare a acţiunii seismice de proiectare şi a criteriilor de proiectare seismică utilizate la proiectarea iniţială; (f) stabilirea modului de utilizare a clădirii pe durata de exploatare, a modului de utilizare ulterioară planificat al acesteia şi precizarea clasei de importanţă şi de expunere la cutremur, conform P 100-1; (g) stabilirea acţiunilor asupra construcţiei, ţinând cont de funcţiunea ulterioară a acesteia; (h) identificarea naturii şi a amplorii degradărilor structurale şi a eventualelor lucrări de reparaţii sau consolidare, executate anterior. (11) Operaţiile care alcătuiesc procesul de evaluare a clădirii se pot grupa în două categorii care constituie: (a) evaluarea calitativă; (b) evaluarea cantitativă, prin calcul. (12) Evaluarea calitativă şi cantitativă presupune determinarea calităţii materialelor de construcţie, a detaliilor de alcătuire a elementelor structurale sau componentelor nestructurale şi a geometriei generale a clădirii prin inspecţii extinse ale clădirii realizate de către expertul tehnic, ingineri specializaţi sau laboratoare de încercări. Colectarea informaţiilor necesare presupune lucrări invazive asupra clădirii existente cum sunt: extragerea de probe de materiale, îndepărtarea straturilor de finisaj şi a stratului de acoperire cu beton pentru identificarea armăturilor, îndepărtarea pardoselilor exterioare sau interioare şi efectuarea de săpături pentru identificarea detaliilor de fundare etc. (13) Proprietăţile fizico-mecanice ale materialelor prelevate se determină în laboratoare de încercări autorizate. Numărul de determinări necesare şi poziţiile de prelevare a probelor sau de dezvelire a unor elemente structurale se stabileşte de către expertul tehnic în acord cu prevederile codului de proiectare P 100-3, în funcţie de metodologia de evaluare utilizată. (14) Identificarea condiţiilor de teren se face printr-un studiu geotehnic în amplasament. În funcţie de clasa de importanţă a construcţiei, poate fi necesară şi verificarea tehnică de calitate a studiului geotehnic de către un verificator de proiecte domeniul Af sau Ag, în acord cu prevederile codului de proiectare P 100-3. (15) Evaluarea seismică se finalizează prin încadrarea clădirii într-o clasă de risc seismic şi stabilirea necesităţii lucrărilor de intervenţie şi, după caz, descrierea tipului şi anvergurii acestora. (16) În codul de proiectare P 100-3 sunt definite următoarele patru clase de risc seismic: (a) clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parţială, la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime; (b) clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranţa utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parţială este puţin probabilă; (c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care poate pune în pericol siguranţa utilizatorilor; (d) clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător Stării Limită Ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. (17) Conform codului de proiectare P 100-3, dacă în urma evaluării seismice o clădire a fost încadrată în clasa de risc seismic RsI sau RsII, sunt necesare lucrări de intervenţie pentru reducerea vulnerabilităţii la acţiunea seismică. Dacă în urma evaluării seismice o clădire a fost încadrată în clasa de risc seismic RsIII sau RsIV, necesitatea lucrărilor de intervenţie pentru remedierea deficienţelor constatate se stabileşte de către expert, în acord şi cu solicitările beneficiarului. (18) Pentru clădirile încadrate în urma evaluării seismice în clasa de risc seismic RsI sau RsII, tipul şi anvergura lucrărilor de intervenţie se stabilesc astfel încât, după efectuarea acestora, clădirea să poate fi încadrată cel puţin în clasa de risc seismic RsIII. În cazul clădirilor aparţinând integral domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ- teritoriale, la care lucrările de intervenţie sunt însoţite de lucrări de reparaţii capitale, tipul şi anvergura lucrărilor de intervenţie se stabilesc astfel încât, după efectuarea acestora, clădirea să poate fi încadrată în clasa de risc seismic RsIV. (19) În cazul în care expertiza tehnică se realizează pentru fundamentarea unor lucrări de extindere, prin creşterea suprafeţei desfăşurate a clădirii cu mai mult de 10%, sunt necesare lucrări de intervenţie al căror tip şi anvergură se stabilesc astfel încât, după efectuarea acestora, clădirea să poată fi încadrată în clasa de risc seismic RsIV. În cazul în care expertiza tehnică are ca obiect schimbarea, parţială sau totală, a funcţiunii clădirii, cu creşterea expunerii, sunt necesare lucrări de intervenţie al căror tip şi anvergură se stabilesc astfel încât, după efectuarea acestora, clădirea să poată fi încadrată în clasa de risc seismic RsIII sau RsIV, la decizia expertului. (20) În cazul clădirilor cu mai mult de două niveluri, realizate înainte de 1963, care prezintă avarii seismice sau vicii evidente de conformare structurală în raport cu cerinţele pentru clădiri noi, care nu au fost supuse unor lucrări de intervenţie pentru creşterea siguranţei la acţiuni seismice, amplasate în zone seismice cu ag≥0,2g, sunt necesare lucrări de intervenţie. (21) În cazul în care nu este posibilă realizarea cu celeritate a lucrărilor de intervenţie pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI, se pot recomanda şi lucrări de intervenţie parţiale având ca scop prevenirea colapsului clădirii la cutremurul de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, la decizia expertului. Tipul şi anvergura lucrărilor de intervenţie parţiale se stabilesc astfel încât, după efectuarea acestora, clădirea să poată fi încadrată în clasa de risc seismic RsII. Aceste lucrări de intervenţie reduc semnificativ riscul de prăbuşire completă la acţiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime, dar nu sunt în măsură să asigure îndeplinirea cerinţelor fundamentale prevăzute de codul de proiectare P 100-3 şi nu pot înlătura complet posibilitatea de prăbuşire la acţiunea cutremurului de proiectare, asociat Stării Limită Ultime. De aceea, beneficiarul trebuie să asigure completarea lucrărilor de intervenţie parţiale, imediat ce resursele necesare şi situaţia din teren permit realizarea completă a lucrărilor de intervenţie. (22) Prin lucrările de intervenţie efectuate nu se poate reduce, în nicio situaţie, nivelul de asigurare seismică a clădirii existente. (23) La solicitarea proprietarului clădirii, la proiectarea lucrărilor de intervenţie se pot avea în vedere cerinţe superioare celor definite anterior. (24) În cazul realizării lucrărilor de intervenţie recomandate, expertiza tehnică se poate completa, detalia sau definitiva la încheierea lucrărilor de decopertare a elementelor structurale, situaţie care poate influenţa volumul, costurile şi durata lucrărilor de reabilitare seismică. (25) Evaluarea seismică a unui tronson dintr-o clădire realizată din două sau mai multe tronsoane învecinate, separate între ele prin rosturi seismice care traversează întreaga structură, se face, de regulă, independent de restul tronsoanelor (nu se aşteaptă interacţiunea între tronsoane ca urmare a deplasărilor seismice orizontale). (26) Clădirile alcătuite din tronsoane separate parţial, prin rosturi care nu traversează întreaga structură, se evaluează seismic în totalitate. Acesta este cazul clădirilor multietajate realizate din două sau mai multe tronsoane având suprastructura separată şi infrastructură comună. Totuşi, şi în această situaţie la decizia motivată a expertului se poate decide evaluarea independentă a unui tronson. (27) Expertizarea seismică a unei unităţi locative (apartament), a unui etaj sau a oricărei părţi de clădire care nu este separată de restul clădirii printr-un rost care traversează întreaga structură, nu este permisă. (28) Concluziile şi recomandările unei expertize tehnice devin caduce în cazul schimbării documentelor normative faţă de cele aflate în vigoare la data elaborării expertizei, în cazul schimbării semnificative a stării de degradare a clădirii faţă de situaţia de la momentul expertizării sau atunci când s-au produs modificări ale clădirii privitoare la: funcţiune, sistem structural sau componente nestructurale. Evoluţia stării de degradare a clădirii, faţă de situaţia de la momentul expertizării, se consemnează de către un expert tehnic. 3.2. Expertizarea tehnică calitativă (1) Pentru stabilirea deciziei privind efectuarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor prin programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe sau prin alte programe, precum Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - Componenta 5 – Valul Renovării sau Programele Operaţionale Regionale, se efectuează expertiza tehnică din punctul de vedere al asigurării cerinţei esenţiale „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, urmărind metoda calitativă, în acord cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009, privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Expertizarea tehnică prin metoda calitativă se face în acord cu prevederile privind evaluarea calitativă date în codul de proiectare P 100-3, cu prevederile suplimentare date în această reglementare tehnică şi cele cuprinse în normele de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu modificările şi completările ulterioare. Evaluarea calitativă constă în evaluarea gradului de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică, R1, şi gradul de afectare structurală, R2. (3) În cazul aplicării procedurii de evaluare calitativă, la stabilirea clasei de risc seismic gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică şi a gradul de afectare structurală se determină conform prevederilor codului de proiectare P100-3 şi se multiplică cu factori mai mici sau egali cu 1,0, stabiliţi în acord cu prevederile din Tabelul 3.1. Tabelul 3.1
┌──────────────────────────────┬───────┐
│Anul construirii cladirii │Factor │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Dupa 1992 │1,00 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│1978 - 1991 │0,90 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│1963 – 1977 │0,80 │
├──────────────────────────────┼───────┤
│Inainte de 1963 │0,70 │
└──────────────────────────────┴───────┘
(4) Clasa de risc seismic a clădirii este clasa minimă asociată celor doi indicatori R1 şi R2. Atunci când expertul tehnic stabileşte că indicatorul R2 are relevanţă redusă în cazul clădirii evaluate, clasa de risc seismic a clădirii este clasa asociată indicatorului R1. Indicatorul R2 are relevanţă scăzută în cazul construcţiilor finalizate după anul 1977, întrucât aceste clădiri nu au fost supuse unei mişcări seismice suficient de puternice pentru a cauza degradări structurale sau nestructurale clădirilor proiectate şi realizate în acord cu reglementările tehnice în vigoare la data construcţiei. Pentru clădirile care au fost reparate capital sau consolidate după anul 1977, degradările seismice ale elementelor structurale sau componentelor nestructurale nu pot fi identificate şi, ca urmare, relevanţa indicatorului R2 este, de asemenea, scăzută. (5) În cazul în care expertul tehnic consideră că evaluarea calitativă nu este relevantă pentru clădirea analizată, propune motivat beneficiarului, efectuarea expertizei tehnice complete, prin metoda calitativă şi cantitativă, conform codului de proiectare P 100-3. (6) Clasa de risc seismic stabilită exclusiv prin metoda calitativă se utilizează numai pentru stabilirea deciziei de privind efectuarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a clădirii existente prin programele de finanţare dedicate acestui tip de intervenţii. (7) Clasa de risc seismic stabilită exclusiv prin metoda calitativă nu se utilizează pentru stabilirea tipului şi anvergurii lucrărilor de intervenţie asupra clădirii pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, pentru ierarhizarea clădirilor din punct de vedere al susceptibilităţii de avariere la acţiuni seismice sau pentru stabilirea priorităţii intervenţiilor la nivel naţional sau al unităţilor administrativ teritoriale pentru reducerea riscului seismic. (8) Pentru clădirile încadrate în urma evaluării seismice în clasa de risc seismic RsIII sau RsIV, se pot efectua lucrări de intervenţie pentru creşterea eficienţei energetice, fără să fie necesare măsuri de intervenţie asupra clădirii pentru reducerea susceptibilităţii de avariere la acţiuni seismice. Pentru clădirile încadrate în urma evaluării seismice în clasa de risc seismic RsIII sau RsIV, la care se efectuează lucrări de intervenţie pentru creşterea eficienţei energetice, expertul tehnic poate decide măsuri de intervenţie asupra clădirii pentru asigurarea durabilităţii acesteia sau pentru corectarea deficienţelor constatate prin expertiza tehnică. (9) Pentru clădirile încadrate în urma evaluării seismice prin metoda calitativă în clasa de risc seismic RsI sau RsII, la care se doreşte efectuarea de lucrări de intervenţie pentru creşterea eficienţei energetice, se efectuează expertiza tehnică completă, în acord cu codul de proiectare P 100-3. (10) Conţinutul cadru al raportului de expertiză tehnică pentru evaluarea seismică a clădirilor existente după criterii calitative este: 1. Date privind expertiza tehnică 1.1. Pagină de titluri şi semnături 1.2. Copie după actul de atestare al expertului tehnic 1.3. Raport sintetic 2. Raport de evaluare 2.1. Scopul expertizei 2.2. Reglementări tehnice 2.3. Activităţi desfăşurate pentru întocmirea expertizei 2.4. Date care au stat la baza expertizei tehnice 2.5. Caracterizarea amplasamentului 2.6. Descrierea clădirii 2.7. Nivelul de cunoaştere 2.8. Metodologia de evaluare 2.9. Gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică, R1 2.10. Gradul de afectare structurală, R2 2.13. Sinteza evaluării 2.14. Propuneri de intervenţie 3. Concluzii Anexe (11) Expertiza tehnică prin metoda calitativă include o anexă fotografică cuprinzătoare care pune în evidenţă toate degradările vizibile ale elementelor structurale şi componentelor nestructurale care urmează să fie ascunse ca urmare a lucrărilor de intervenţie. 3.3. Lucrări de intervenţie (1) Acest capitol cuprinde informaţii privind lucrările de intervenţie pentru reducerea vulnerabilităţii seismice. Se recomandă ca odată cu realizarea acestor lucrări să se realizeze complementar şi lucrări de intervenţie privind îmbunătăţirea altor cerinţe de calitate în construcţii, dacă acestea sunt necesare. (2) Tipurile lucrărilor de intervenţie care se pot realiza pentru reducerea vulnerabilităţii seismice a clădirilor sunt prezentate în Anexa F a codului de proiectare P 100-3. (3) Măsurile de intervenţie privind consolidarea seismică urmăresc să elimine sau să reducă semnificativ deficienţele de diferite naturi ale structurii şi ale componentelor nestructurale şi, prin aceasta, să se obţină încadrarea clădirii în clasa de risc seismic RsIII sau RsIV în acord cu prevederile codului de proiectare P 100-3. (4) Măsurile de intervenţie se corelează cu gradul de afectare (degradare) a materialelor, ca efect al unor cutremure pe care le-a suportat construcţia, al altor acţiuni de exploatare specifice, al unor tasări diferenţiale ale terenului sau al unor factori de mediu. (5) Strategia de intervenţie se poate baza pe: (a) reducerea cerinţelor seismice; (b) îmbunătăţirea caracteristicilor mecanice ale clădirii; (c) măsuri combinate. (6) În multe cazuri intervenţia asupra unei caracteristici structurale modifică şi cerinţele seismice. (7) Tipul şi anvergura lucrărilor de intervenţie pentru consolidarea seismică a clădirii existente sunt stabilite de către expertul tehnic. Proiectarea lucrărilor de intervenţie se face în acord cu prevederile codurilor de proiectare P 100-3 şi P 100-1. Proiectul este supus verificării unui verificator de proiecte atestat tehnico-profesional de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Lista acestora se regăseşte la adresa: https://www.mdlpa.ro/pages/verificatorideproiecte. (8) În condiţiile în care lucrările de consolidare impuse de starea construcţiei şi gradul insuficient de asigurare faţă de acţiunile seismice ar necesita mijloace materiale, umane, financiare excesive sau ar implica întreruperea funcţiunii construcţiei timp foarte îndelungat, făcând intervenţia neraţională, pot fi avute în vedere şi alte opţiuni. Stabilirea strategiei celei mai indicate trebuie să fie rezultatul unei analize cost-beneficiu a mai multor soluţii posibile. Analiza ansamblului acestor exigenţe şi condiţiilor materiale disponibile poate conduce şi la alte opţiuni pe lângă consolidarea construcţiei în ansamblul ei. (9) Asemenea soluţii pot fi: (a) reducerea gradului de ocupare a clădirii; (b) scurtarea duratei ulterioare de exploatare a clădirii; (c) modificarea funcţiunii clădirii, astfel încât să fie posibilă încadrarea acesteia într-o clasă inferioară de importanţă şi expunere la cutremur; (d) reducerea maselor şi a solicitărilor seismice ale construcţiei prin înlocuirea unor pereţi grei cu pereţi uşori; mutarea unor utilaje şi echipamente grele de la nivelurile superioare ale clădirii, la subsol sau la parter etc.; (e) reducerea numărului de niveluri prin demolarea unui număr de etaje de la partea superioară a clădirii - soluţia poate fi convenabilă mai ales în condiţiile în care clădirea prezintă retrageri substanţiale la aceste niveluri, cu efecte nefavorabile de excentricizare a maselor, a caracteristicilor de rezistenţă şi rigiditate de ansamblu; (f) desfacerea unor porţiuni de construcţie, de exemplu, elemente de faţadă, cu comportare defavorabilă la acţiuni seismice sau care prezintă un risc înalt de dislocare şi prăbuşire; (g) părăsirea clădirii şi împiedicarea accesului în zona adiacentă clădirii până la punerea în siguranţă a clădirii; (h) demolarea clădirii şi construirea unei clădiri noi - soluţia poate fi indicată pentru clădiri existente amplasate pe terenuri cu valoare ridicată în situaţia în care cheltuielile reabilitării seismice ar fi nejustificat de mari, fără a fi posibile remodelări semnificative ale spaţiului pentru îmbunătăţirea funcţiunilor, cu condiţia ca acestea să nu fie monumente istorice sau clădiri în curs de clasare ca monument, să nu fie situate în zone construite protejate, să nu fie identificate drept clădiri cu valoare arhitecturală deosebită şi regimul de proprietate să permită demolarea şi construirea unei noi clădiri. (10) Aceste decizii de intervenţie presupun o abordare interdisciplinară şi o muncă a unei echipe de experţi tehnici atestaţi pe mai multe cerinţe de calitate în construcţii, se propun de către echipele de experţi şi se iau de către beneficiar, în raport cu condiţiile anterior menţionate şi cu resursele financiare. (11) Atunci când beneficiarul decide că lucrările de consolidare a clădirii existente pot fi considerate ca factor declanşator pentru o serie de alte intervenţii complementare pentru asigurarea respectării şi a altor cerinţe fundamentale de calitate, nu doar a celei privind rezistenţa mecanică şi stabilitatea, aşa cum sunt acestea prevăzute de Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor avea în vedere intervenţii integrate, realizate într-o singură etapă dacă acestea pot fi susţinute din punct de vedere financiar, sau realizate în mai multe etape – conform unei foi de parcurs, când finanţarea identificată este disponibilă la momente diferite de timp. (a se vedea imaginea asociată) Figura 3.1 Schema etapelor pentru realizarea lucrărilor de intervenţie pentru reducerea vulnerabilităţii seismice 4. Renovarea energetică (1) Acest capitol se referă la lucrările de intervenţie necesare pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor existente. (2) Procesul de auditare energetică presupune evaluarea performanţelor energetice (consum total anual de energie primară) şi de mediu (emisii echivalente totale anuale de CO2) ale clădirii în ansamblul său, luându-se în considerare nevoile utilizatorilor, urmând a se propune o strategie de intervenţie asupra clădirii cu un obiectiv de economii de energie (implicit de reducere a emisiilor de carbon) stabilit împreună cu beneficiarul – proprietarul (asociaţia de proprietari) sau administratorul clădirii, având la bază prevederile legislative şi normative în vigoare, şi o planificare de aplicare în etape (foaie de parcurs) a unor măsuri rezonabile şi coordonate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii pe termen lung. 4.1. Decizia de intervenţie (1) Primul pas în cadrul procesului de renovare energetică este realizarea unui audit energetic asupra clădirii. În urma acestuia rezultă încadrarea clădirii ȋntr-o clasă de performanţă energetică precum şi scenariile de renovare energetică bazate pe calcule tehnico-economice. Decizia de intervenţie este luată de către beneficiarul/proprietarul/asociaţia de proprietari sau administratorul clădirii, pe baza scenariilor de fezabilitate furnizate de către auditul energetic al clădirii. Stabilirea clasei de performanţă în care va trebui să se găsească clădirea în urma renovării energetice, se realizează pe baza auditului energetic al clădirii. (2) În cazul accesării unor programe de finanţare este foarte probabil ca în cadrul acestora să fie impuse cerinţele minime de performanţă la care trebuie adusă clădirea în urma renovării energetice, superioare celor impuse de legislaţia şi reglementările tehnice în vigoare. De exemplu, pot fi stabilite anumite clase de performanţă în care trebuie să se încadreze clădirea renovată sau poate fi impusă îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii prin scăderea consumurilor acesteia cu un procent minim, clar determinat prin documentele aferente programelor de finanţare. (3) În acest sens se poate avea în vedere, de exemplu, ca măsurile şi cerinţele aferente privind performanţa energetică a clădirilor să conducă la o reducere a consumului de energie pentru încălzire de cel puţin 50% faţă de consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri şi la economii de energie primară de minim 30% (renovare moderată), respectiv de minim 60% (renovare aprofundată), în comparaţie cu starea de pre-renovare, aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei Europene privind renovarea clădirilor 2019/786. (4) Activităţile specifice auditului energetic şi finalizate cu raportul de audit se realizează conform reglementării tehnice Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor Mc 001 şi a nivelurilor nZEB definite în legislaţia în vigoare. (5) Metodologia de calcul Mc 001 cuprinde prevederi referitoare, în principal, la următoarele elemente: (a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, respectiv capacitatea termică, izolaţia termică, încălzirea pasivă, elemente de răcire şi punţi termice, verificarea riscului de condens superficial şi de dezvoltare a mucegaiului, verificarea comportării la difuzia vaporilor de apă, compartimentarea interioară şi etanşeitatea la aer; (b) instalaţiile de încălzire a spaţiului şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea termică a acestora; (c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului; (d) instalaţia de ventilare mecanică şi/sau ventilare naturală, după caz; (e) instalaţia de iluminat integrată clădirii; (f) amplasarea clădirii, inclusiv orientarea, parametrii climatici exteriori şi influenţa contextului peisagistic; (g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară; (h) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect; (i) aporturile interne de căldură. (6) Metodologia de calcul Mc 001 cuprinde, după caz, şi prevederi referitoare la alte elemente a căror influenţă asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum: (a) sisteme solare active/pasive şi alte sisteme de încălzire şi/sau răcire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă; (b) energie electrică produsă prin cogenerare sau trigenerare; (c) centrale de încălzire şi/sau de răcire de cartier sau de bloc; (d) utilizarea luminii naturale; (e) condiţiile locale de expunere la radiaţia solară. 4.2. Auditul energetic şi inspecţia sistemelor de încălzire, climatizare şi ventilare (1) Acest paragraf se referă la auditul energetic şi inspecţia din punctul de vedere energetic a sistemelor de încălzire, de climatizare şi de ventilare pentru clădiri existente. (2) Auditul energetic al clădirii vizează obţinerea de date şi elemente tehnice despre profilul consumului energetic real al unei clădiri/unităţi de clădire existente, identificarea soluţiilor de creştere a performanţei energetice, cuantificarea reducerii consumurilor energetice rezultate din soluţiile propuse, precum şi evaluarea eficienţei economice a implementării acestora prin indicatori economici, şi se finalizează prin raportul de audit. (3) Certificatul de performanţă energetică şi auditul energetic al clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestaţi de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Auditorul energetic pentru clădiri are dreptul să elaboreze rapoarte de audit energetic şi/sau certificate de performanţă energetică pentru clădiri/unităţi de clădire, în conformitate cu metodologia specifică adoptată la nivel naţional. (4) Lista auditorilor energetici atestaţi poate fi consultată accesând următoarea pagină de internet https://www.mdlpa.ro/pages/registrepublice. (5) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire şi a sistemelor combinate de încălzire şi ventilare a spaţiului, ale clădirilor/unităţilor de clădire, precum şi inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare şi a sistemelor combinate de climatizare şi de ventilare ale clădirilor/unităţilor de clădire, se efectuează de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acesteia. (6) Expertul tehnic atestat este un specialist, persoană fizică, atestat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru specialităţile instalaţii de încălzire, instalaţii de ventilare, instalaţii de climatizare şi condiţionare a aerului. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul să realizeze inspecţiile sistemelor de încălzire, de climatizare şi de ventilare din punctul de vedere al eficienţei energetice şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea. (7) La instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al unei clădiri, performanţa energetică globală a părţii modificate şi, după caz, a sistemului complet modificat va fi evaluată de experţi tehnici atestaţi, iar rezultatele documentate vor fi transmise de către aceştia proprietarului clădirii, sub forma unui raport de evaluare care să acopere obiectul evaluării, pentru a rămâne disponibile şi a putea fi folosite în scopul verificării conformităţii cu cerinţele minime referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor, precum şi în scopul eliberării de certificate de performanţă energetică. Rezultatele obţinute prin evaluarea sistemului modificat vor fi menţionate şi în foaia de parcurs pentru renovarea clădirii. 4.3. Lucrările de intervenţie privind renovarea energetică (1) Acest paragraf se referă la lucrările de intervenţie necesare pentru renovarea energetică a clădirilor existente. Se recomandă ca lucrările de intervenţie privind renovarea energetică să se realizeze integrat cu lucrările de intervenţie privind îmbunătăţirea altor cerinţe de calitate în construcţii. Se au în vedere în principal lucrările de intervenţie care vizează îndeplinirea cerinţei fundamentale „rezistenţă mecanică şi stabilitate” prin reducerea vulnerabilităţii clădirilor la acţiuni seismice. (2) Pentru renovarea energetică a clădirilor existente se vor lua în considerare condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor şi al cerinţelor de performanţă energetică, precum şi cerinţele necesare pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor. Orice etapă a renovării anvelopei şi/sau a sistemelor, se realizează printr-o abordare coerentă care să poată să integreze îmbunătăţirile viitoare. Principalele specificaţii privind performanţa energetică sunt prevăzute în Legea nr. 372/2005, republicată. (3) Nivelurile de renovare sunt definite pe baza economiei de energie primară obţinută (Recomandarea UE 2019/786 a Comisiei din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor): (a) minoră (mai puţin de 30%), (b) moderată (între 30% şi 60%), (c) aprofundată (peste 60%). (4) Se urmăreşte aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la renovarea majoră a clădirilor existente sau a unităţilor de clădire, dar şi la renovarea elementelor care alcătuiesc anvelopa clădirii şi în cazul instalării/înlocuirii/modernizării sistemelor tehnice ale clădirii, care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia. Cerinţele minime de performanţă energetică sunt stabilite prin metodologia de calcul Mc 001. (5) Unul din aspectele importante pentru realizarea economiilor de energie preconizate este instalarea corectă a sistemelor şi echipamentelor, care trebuie să se facă de către personal calificat. Acest lucru va asigura faptul că acestea vor funcţiona conform specificaţiilor tehnice şi vor conduce la economia de energie şi beneficiile cerute pentru atingerea unui nivel de calitate ambientală interioară, ridicat. Este necesar să fie prevăzute intervenţiile de întreţinere în conformitate cu specificaţiile producătorului precum şi inspecţiile periodice ale sistemelor de încălzire,climatizare şi/sau ventilare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005, republicată. Performanţa de la momentul proiectării se asigură pe întreaga durată de viaţă a instalaţiilor. (6) Principalele măsuri pentru renovarea energetică a clădirilor sunt: (a) îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii (pereţi exteriori, ferestre şi uşi, planşeu peste ultimul nivel, planşeu peste subsol, placa pe sol, planşeu în contact cu exteriorul de exemplu: ganguri, planşee în consolă, bovindouri, pereţi în contact cu solul), a şarpantelor şi învelitorilor, precum şi a altor elemente de anvelopă care închid spaţiul climatizat al clădirii. Se va avea în vedere diminuarea punţilor termice şi a permeabilităţii clădirii, precum şi respectarea îndeplinirii valorii transmitanţei termice liniare medii la nivelul anvelopei clădirii Psi(med) impusă de legislaţia de proiectare în domeniu; (b) înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă, tehnologie LED, cu respectarea normelor şi reglementărilor tehnice; (c) optimizarea calităţii aerului interior prin ventilare mecanică cu unităţi individuale, sau centralizată, după caz, cu sisteme de recuperare de energie termică pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt şi a nivelului de umiditate, care să asigure starea de sănătate a utilizatorilor în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea; (d) implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetice şi monitorizarea consumurilor de energie (de exemplu, achiziţionarea, instalarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor inteligente pentru gestionarea şi monitorizarea oricărui tip de energie, pentru asigurarea condiţiilor de confort interior); (e) introducerea, renovarea şi modernizarea, după caz, a instalaţiilor de înaltă eficienţă pentru prepararea, distribuţia şi utilizarea agentului termic pentru încălzire şi a apei calde de consum, a sistemelor de ventilare şi climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum şi achiziţionarea şi instalarea echipamentelor aferente şi racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz; (f) utilizarea surselor regenerabile de energie; (g) orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea realizării scopului proiectului (înlocuirea circuitelor electrice, lucrări de demontare/montare a instalaţiilor şi echipamentelor montate consumatoare de energie, lucrări de reparaţii şi etanşări la faţade la nivelul îmbinărilor şi străpungerilor etc.). (7) În conformitate cu prevederile legislative în vigoare, programele de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuit dezvoltate la nivel local se avizează, din punct de vedere urbanistic, de către comisiile tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism constituite în temeiul Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea corelării cu prevederile regulamentelor de intervenţie aferente zonelor de acţiune prioritară. Avizarea are rolul de a asigura identitatea şi coerenţa zonelor şi integrarea armonioasă în ansamblul localităţii. (8) Comisiile tehnice de amenajarea teritoriului şi urbanism, avizează din punct de vedere estetic şi arhitectural, soluţiile de intervenţie stabilite prin documentaţiile tehnice, acestea colaborând, în condiţiile legii, cu filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România şi cu asociaţiile profesionale ale auditorilor energetici pentru clădiri. (9) Atunci când beneficiarul decide că lucrările de renovare energetică a clădirii existente pot fi considerate ca factor declanşator pentru o serie de alte intervenţii complementare pentru respectarea altor cerinţe fundamentale de calitate, nu doar a celei privind economia de energie şi izolarea termică, se vor avea în vedere intervenţii integrate. Acestea se realizează într-o singură etapă sau în mai multe etape, conform unei foi de parcurs. (a se vedea imaginea asociată) Figura 4.1 Schema etapelor pentru renovare energetică 5. Strategii de intervenţie (1) Creşterea calităţii clădirilor existente în raport cu: (a) cerinţele de calitate de la momentul realizării lor, şi (b) degradările existente din cauze naturale sau antropice, are ca scop atingerea cerinţelor de calitate prevăzute de reglementările tehnice aflate în vigoare. (2) În cazul clădirilor existente, asigurarea cerinţelor fundamentale de calitate stabilite prin lege se face prin lucrări de intervenţii. Lucrările de intervenţie pot viza asigurarea condiţiilor minimale de calitate pentru una sau mai multe dintre cerinţele fundamentale prevazute de Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: a) rezistenţă mecanică şi stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător; d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare; e) protecţie împotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termică; g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale. (3) În funcţie de numărul cerinţelor fundamentale care fac obiectul lucrărilor de intervenţie, se definesc două strategii de intervenţie: (a) intervenţia limitată în care lucrările de intervenţie vizează asigurarea condiţiilor de calitate pentru o singură cerinţă fundamentală; (b) intervenţia integrată în care lucrările de intervenţie vizează asigurarea condiţiilor de calitate pentru una sau mai multe cerinţe fundamentale. (4) Cerinţele minime de calitate sunt stabilite prin reglementări tehnice specifice şi pot fi diferenţiate pentru clădiri noi, care se proiectează şi se execută pe baza reglementărilor tehnice în vigoare, şi clădiri existente. (5) Dacă o clădire îndeplineşte cerinţele minime de calitate pentru una sau mai multe cerinţe fundamentale, se pot efectua lucrări de intervenţie pentru creşterea calităţii acesteia, la decizia utilizatorului. (6) Intervenţiile limitate sunt recomandate cu precădere în următoarele situaţii: (a) clădirea îndeplineşte cerinţele minime de calitate pentru toate cerinţele fundamentale cu excepţia aceleia care face obiectul intervenţiei izolate; (b) este identificată o nevoie urgentă de intervenţie pentru asigurarea uneia dintre cele şapte cerinţe fundamentale de calitate. (7) Intervenţiile integrate sunt recomandate cu precădere în următoarele situaţii: (a) clădirea nu îndeplineşte cerinţele minime de calitate pentru două sau mai multe cerinţe fundamentale; (b) este necesară îmbunătăţirea funcţionalităţii clădirii, inclusiv prin lucrări de extindere sau supraetajare; (c) sunt necesare lucrări de reparaţii capitale sau renovare majoră a clădirii; (d) se urmăreşte asigurarea unor condiţii de calitate superioare celor minime stabilite legal. 5.1. Necesitatea intervenţiilor integrate (1) Măsura în care clădirea îndeplineşte prevederile reglementărilor tehnice aplicabile referitoare la cerinţele fundamentale de calitate se stabileşte de către specialişti atestaţi tehnico- profesional: experţi tehnici şi auditori energetici pentru clădiri. (2) În abordarea integrată, expertizarea tehnică vizează una sau mai multe cerinţe fundamentale de calitate prevăzute de lege şi se realizează concomitent cu auditul energetic, la demararea procesului de fundamentare a intervenţiei. (3) Expertizarea tehnică se realizează de către experţi tehnici atestaţi tehnico-profesional pe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, în funcţie de cerinţa fundamentală de calitate specifică şi obiectul de construcţie expertizat. (4) Auditul energetic se realizează de către auditori energetici pentru clădiri atestaţi tehnico- profesional. (5) Necesitatea expertizării tehnice sau auditării energetice se stabileşte de către proprietari în raport cu: (a) cerinţele legale privind responsabilităţile proprietarilor privind calitatea în construcţii; (b) deficienţele constatate ale construcţiilor ca urmare a observaţiilor proprii, ale utilizatorilor, ale persoanelor din vecinătate sau ale autorităţilor publice; (c) necesitatea îmbunătăţirii calităţii clădirii în raport cu aşteptările utilizatorilor, peste nivelul minim stabilit prin reglementările tehnice specifice. (6) Factorii care determină proprietarii să declanşeze procesul de expertizare tehnică şi audit energetic al unei clădiri existente sunt: (a) necesitatea punerii în siguranţă a clădirii din punct de vedere al rezistenţei mecanice şi stabilităţii; (b) necesitatea renovării energetice pentru reducerea consumului de energie din imobil; (c) nevoia de a îmbunătăţii siguranţa în exploatare şi accesul în clădire, în special pentru persoanele cu dificultăţi locomotorii; (d) necesitatea creşterii securităţii la incendiu în clădire; (e) necesitatea asigurării calităţii locuirii, inclusiv în ceea ce priveşte igiena şi sănătatea; (f) necesitatea îmbunătăţii protecţiei la zgomot în clădire, mai ales în zonele expuse unui zgomot exterior puternic; (g) necesitatea creşterii sustenabilităţii clădirii pentru protecţia mediului înconjurător; (h) altele. (7) În particular, la nivelul fondului construit, în raport cu cerinţele fundamentale de calitate stabilite prin lege, cei mai întâlniţi factori declanşatori ai intervenţiilor integrate sunt: (a) necesitatea renovării elementelor degradate ale anvelopei clădirii (faţade, atice, pereţi îngropaţi, planşee de la ultimul nivel, planşee de peste subsol sau placa de baza subsolului, şarpante, ferestre şi uşi exterioare) pentru asigurarea etanşeităţii acesteia, protecţia tuturor componentelor clădirii faţă de elementele de mediu şi pentru asigurarea siguranţei persoanelor din imobil sau din imediata vecinătate faţă de desprinderile accidentale ale unor componente ale anvelopei; (b) necesitatea izolării termice a clădirii şi reabilitatea părţilor comune ale instalaţiilor de încălzire centralizată; (c) necesitatea punerii în siguranţă faţă de acţiunea seismică, în special în cazul clădirilor la care degradările structurale sau rezultatele evaluării vizuale rapide sau expertizării tehnice anterioare pun în evidenţă o vulnerabilitate seismică importantă; (d) reconversia funcţională a clădirilor; (e) nevoia de reparaţii capitale ale imobilului. (8) Îmbunătăţirea funcţiunii clădirii, adaptarea la nevoile actuale ale utilizatorilor şi creşterea calităţii arhitectural-ambientale este un factor declanşator al intervenţiei integrate. (9) În cazul clădirilor care au fost încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII printr-o expertiză tehnică, realizată în acord cu prevederile codului de proiectare P100-3 aflat în vigoare, remedierea altor deficienţe de calitate în raport cu cerinţele fundamentale decât cea de „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, se realizează obligatoriu prin intervenţie integrată care cuprinde şi lucrări de intervenţie pentru reducerea vulnerabilităţii seismice. (10) În cazul clădirilor cu mai mult de două niveluri, realizate înainte de 1963, care prezintă avarii seismice sau vicii evidente de conformare structurală în raport cu cerinţele pentru clădiri noi, care nu au fost supuse unor lucrări de intervenţie pentru creşterea siguranţei la acţiuni seismice, amplasate în zone seismice cu a(g)≥0,2g, remedierea deficienţelor de calitate în raport cu alte cerinţele fundamentale decât cea de „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, se realizează obligatoriu prin intervenţie integrată care cuprinde şi lucrări de intervenţie pentru reducerea vulnerabilităţii seismice. (11) Prin excepţie de la (9) şi (10) se poate realiza o intervenţie izolată care vizează cerinţa fundamentală „securitatea la incendiu” sau „siguranţa şi accesibilitatea în exploatare” şi în cazul clădirilor care fac obiectul acestor aliniate. (12) În cazul investiţiilor realizate parţial sau integral din fonduri publice, în acord cu criteriile de cheltuire eficientă a fondurilor publice, se recomandă realizarea intervenţiei integrate în toate situaţiile de renovare majoră sau reparaţii capitale. (13) În cazul în care se efectuează lucrări de extindere a unor clădiri care au fost încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII printr-o expertiză tehnică, realizată în acord cu prevederile codului de proiectare P100-3 aflat în vigoare, prin creşterea suprafeţei desfăşurate a clădirii cu mai mult de 10%, intervenţia se realizează integrat. În acest caz, scopul intervenţiei cuprinde şi asigurarea cerinţei fundamentale de calitate „rezistenţă mecanică şi stabilitate. (14) În cazul în care se efectuează lucrări având ca obiect schimbarea, parţială sau totală, a funcţiunii unei clădiri care a fost încadrată în clasa de risc seismic RsI sau RsII printr-o expertiză tehnică realizată în acord cu prevederile codului de proiectare P100-3 aflat în vigoare, cu creşterea expunerii, intervenţia se realizează integrat. În acest caz, scopul intervenţiei cuprinde şi asigurarea cerinţei fundamentale de calitate „rezistenţă mecanică şi stabilitate”. 5.2. Consolidare seismică şi renovare energetică (1) Acest paragraf include informaţii pentru înţelegerea necesităţii adoptării strategiei de intervenţie integrată pentru consolidare seismică şi renovare energetică, ori de câte ori se realizează lucrări de consolidare seismică. (2) Cadrul general al UE privind strategiile de performanţă energetică ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este constituit de directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor. (3) Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 arată că la elaborarea strategiilor de renovare pe termen lung statele membre ale UE pot aborda alături de măsurile de eficienţă energetică şi aspectele legate climatul interior sănătos, protecţia împotriva incendiilor şi riscurile legate de activitatea seismică intensă. (4) Măsurile de renovare energetică cresc confortul utilizatorilor şi pot îmbunătăţi aspectul vizual al clădirilor, dar nu îmbunătăţesc siguranţa la acţiuni seismice sau securitatea la incendiu. (5) Măsurile de reducere a riscului seismic sunt esenţiale pentru creşterea duratei de utilizare a clădirilor, la nivel de fond construit, şi trebuie luate în considerare la planificarea strategiilor de renovare pe termen lung a clădirilor de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi de către proprietari, individual sau constituiţi în asociaţii de proprietari. Se are în vedere că, în România, cutremurele puternice din sursa Vrancea afectează major cel puţin 2/3 din teritoriul naţional. Ca urmare, impactul cutremurului asupra rezultatelor programelor de renovare energetică ale fondului construit la nivel naţional este semnificativ. Din acest motiv, intervenţia integrată pentru renovare energetică şi consolidare seismică trebuie să fie opţiunea aleasă ori de câte ori este posibil din punct de vedere econmic. (6) Efectuarea de lucrări de intervenţie integrate pentru consolidare seismică şi renovare energetică conduce la costuri de realizare mai reduse decât abordarea distinctă, cumulativă, a lucrărilor de consolidare seismică şi a celor de renovare energetică. 5.2.1. Analiza beneficiului intervenţiei integrate pe baza bilanţului de carbon (1) Acest paragraf conţine informaţii privind analiza beneficiului intervenţiei integrate în raport cu reducerea amprentei de CO(2e). (2) Se recomandă ca fezabilitatea economică a investiţiilor în renovarea energetică a clădirilor să se evalueze luând în considerare costurile energetice şi pierderile asociate riscului seismic. (3) Ignorarea riscului seismic al clădirilor existente cauzează predicţii eronate cu privire la amprenta de CO(2e) şi economiile de energie la nivel de fond construit renovat energetic, deoarece beneficiile acestui tip de intervenţie se pierd în cazul unui cutremur puternic. (4) Se recomandă ca investiţiile să se fundamenteze pe soluţii optime din punct de vedere cost- beneficiu, pe întreaga durată de viaţă a clădirii, având ca scop reducerea amprentei de CO(2) cauzată de: (a) realizarea clădirii, ECO(2eRC); (b) consolidarea seismică preventivă, ECO(2eCSP); (c) renovarea energetică, ECO(2eRE); (d) operarea clădirii, CO(2eO); (e) consolidarea seismică reactivă după un cutremur puternic, ECO(2eCSR); (f) demolarea clădirii pentru înlocuire după un cutremur puternic, EC(O2eD). 5.2.1.1. Scenarii pentru evaluarea amprentei de CO(2e) (1) Se recomandă ca la evaluarea amprentei de CO(2e) să se ia în considerare minimal următoarele scenarii convenţionale: (a) scenariul 1 - clădirea nu se consolidează seismic şi nu se renovează energetic şi este supusă acţiunii seismice de proiectare definită conform codului de proiectare P 100-1. În acest scenariu se ia în considerare amprenta de dioxid de carbon cauzată de: - operarea clădirii, CO(2eO); – consolidarea seismică reactivă sau înlocuirea clădirii, ECO(2eCSR). (b) scenariul 2 - clădirea se renovează energetic fără consolidare seismică preventivă, este expună acţiunii seismice de proiectare, definită conform codului de proiectare P 100-1, şi consolidată reactiv sau înlocuită. În acest scenariu se ia în considerare amprenta de dioxid de carbon cauzată de: - renovarea energetică, ECO(2eRE); – operarea clădirii, CO(2eO); – consolidarea seismică reactivă (după un cutremur puternic) sau înlocuirea clădirii, ECO(2eCSR). (c) scenariul 3 - clădirea se renovează energetic şi se consolidează seismic preventiv şi este expună acţiunii seismice de proiectare definită conform codului de proiectare P 100-1. În acest scenariu se ia în considerare amprenta de dioxid de carbon cauzată de: - consolidarea seismică preventivă, ECO(2eCSP); – renovarea energetică, ECO(2eRE); – operarea clădirii, CO(2eO). 5.2.1.2. Evaluarea amprentei de CO(2e) pentru lucrările de construire (1) Acest paragraf se referă la evaluarea amprentei de dioxid de carbon pentru realizarea clădirii, consolidarea preventivă sau reactivă sau renovarea energetică pentru stabilirea deciziei de intervenţie pe baza bilanţului de carbon. (2) Evaluarea amprentei de CO2e cauzată de lucrările de construire pentru realizarea clădirii, consolidarea preventivă sau reactivă sau renovarea energetică se realizează simplificat utilizând factori care descriu carbonul înglobat sau emis următoarele etape din ciclul de viaţă al clădirii: (a) producţia materialelor de construcţie, cu următoarele etape parţiale: extragerea materiei prime [A(1)], transportul materiei prime [A(2)] şi fabricarea materialului [A(3)]; (b) transportul materialelor de construcţie [A(4)]; (c) punerea în operă a materialelor de construcţie cu cuantificarea pierderilor [A(5w)]. (3) Evaluarea carbonului înglobat în elementele de construcţie se realizează pe baza unor valori specifice materialului de construcţie [A91-3)]. În lipsa unor valori mai exacte, se pot considera simplificat următoarele valori: Tabelul 5.1 Valori specifice materialului de construcţie
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Valoare │
│Tipul de material de │specifică │
│construcţie │A(1-3) (kgCO │
│ │(2e)/kg) │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Beton │0,15 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Oţel pentru armături │0,68 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Profile din oţel │1,50 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Ţevi sudate din oţel │2,28 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Aluminiu │0,93 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Profile din aluminiu │1,45 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Plăci din aluminiu │1,85 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Cărămizi din argilă │0,21 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Cărămizi din beton │0,28 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Mortar var-ciment │0,13 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Morar de ciment │0,24 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Mortar adeziv │1,35 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Cherestea de răşinoase │0,26 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Lemn stratificat │0,68 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Parchet de lemn │0,81 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Plăci de gips-carton │0,40 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Plumb │1,68 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Gips │0,13 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Ceramică pentru obiecte│1,65 │
│sanitare │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Ceramică pentru placări│0,78 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Polistiren │3,29 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│PVC │3,42 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Policarbonat │9,14 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Sticlă │1,44 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Sticlă multistrat │1,56 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Vată minerală │1,10 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Vată de sticlă │1,35 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Spumă rigidă de │6,78 │
│poliuretan │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Vopsea pe bază de apă │2.54 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Vopsea pe bază de │3,76 │
│solvent │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Ţevi HDPE │2,52 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Ţevi cupru │2,71 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Ţevi oţel │2,90 │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Ţevi PVC │3,23 │
└───────────────────────┴──────────────┘
Sursa: Construction Industry Development Board Malaysia (2022), Embodied carbon inventory data for construction materials (4) Evaluarea carbonului emis la transportul materialelor de construcţie se realizează pe baza unor valori specifice tipului de transport utilizat [A(4)]. În lipsa unor valori mai exacte, se pot considera simplificat următoarele valori: Tabelul 5.2 Valori specifice tipului de transport utilizat
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Tipul de │Valoare specifică A(4) │
│transport │(gCO(2e)/kg/km) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Rutier │0,11 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Feroviar │0,026 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Naval │0,016 │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Aerian │0,60 │
└────────────┴─────────────────────────┘
Sursa: Department for Business, Energy & Industrial Strategy (BEIS), 2020. Greenhouse gas reporting: conversion factors 2020. London, BEIS (5) Pentru evaluarea carbonului emis prin transport rutier [A(4)] se pot considera scenarii convenţionale de transport în funcţie de aria de provenienţă a materialului de construcţie, astfel: Tabelul 5.3 Scenarii convenţionale de transport rutier
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Transport │Distanţa (km) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Local │50 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Naţional │300 │
├───────────────┼──────────────────────┤
│European │1500 │
└───────────────┴──────────────────────┘
(6) Evaluarea carbonului emis cauzat de pierderile de materiale de construcţie pe perioada construirii se realizează pe baza valorii specifice a pierderilor de materiale, A(5w). Pentru calculul acesteia se consideră simplificat următoarele valori ale pierderilor în şantier: Tabelul 5.4 Rata de pierdere şi factorul de pierdere al materialelor de construcţie
┌────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │Rata de │Factorul de │
│ │pierdere WR│pierdere WF │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│Beton turnat│5% │0,53 │
│în situ │ │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│Oţel pentru │5% │0,53 │
│armături │ │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│Cărămizi │20% │0,25 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│Plăci de │22,5% │0,29 │
│gips carton │ │ │
└────────────┴───────────┴─────────────┘
Sursa: John Orr, Orlando Gibbons and Will Arnold (2020), A brief guide to calculating embodied carbon, The Institution of Structural Engineers (7) Valoarea specifică corespunzătoare pierderilor de materiale A(5w) se determină cu relaţia: A(5W) = WF[A(1-3) + A(4) + C(2) + C(3-4)] (5.1) unde: WF factorul de pierdere; A(1-3) valoarea specifică materialului de construcţie; A(4) valoarea specifică de transport; C(2) valoarea specifică transportului pierderilor către staţia de sortare care se poate lua egală cu 0,005 kgCO(2e)/kg; C(3-4) valoarea specifică procesării şi eliminării pierderilor care se poate lua egală cu 0,013 kgCO(2e)/kg. 5.2.1.3. Evaluarea amprentei de CO(2e) pentru lucrările de consolidare (1) Evaluarea amprentei de carbon a procesului de consolidare preventivă sau reactivă se determină în funcţie de Indicele de performanţă seismică aşteptată stabilit în acord cu prevederile Metodologiei de evaluare vizuală rapidă a clădirilor. (2) Valorile amprentei de CO(2e) pentru consolidarea seismică preventivă ECO(2eCSP), se pot stabili pe baza soluţiilor de intervenţie decise prin expertiza tehnică sau, simplificat, cu relaţia:
I(BS)^2
ECO(2eCSP) = 0,30 ECO(2eRC)[100 - ───────] (5.2)
100
unde: ECO(2eCSP) carbonul înglobat prin consolidarea seismică preventivă; ECO(2eRC) carbonul înglobat la realizarea clădirii; I(BS) indicele de performanţă seismică aşteptată. (3) Valoarea amprentei de CO(2e) a consolidării seismice reactive (după incidenţa unui cutremur puternic), ECO(2eCSR), se poate stabili simplificat cu relaţia: ECO(2eCSR) = ECO(2eRC)[100-I(BS)] (5.3) unde: ECO(2eCSR) carbonul înglobat prin consolidarea seismică reactivă; ECO(2eRC) carbonul înglobat la realizarea clădirii; I(BS) indicele de performanţă seismică aşteptată. (4) În cazul clădirilor la care indicele de performanţă seismică aşteptată este mai mic sau egal cu 20 şi la care nu se realizează consolidarea seismică preventivă, la evaluarea amprentei de CO(2e) se consideră necesară înlocuirea clădirii şi realizarea unei noi clădiri având aceleaşi caracteristici funcţionale. Evaluarea amprentei de carbon asociată demolării clădirii, ECO(2eD), se poate evalua simplificat considerând valoarea C(2) specifică transportului materialelor rezultate din demolări către staţia de sortare, care se poate lua egală cu 0,005 kgCO(2e)/kg, şi valoarea C3-4 specifică procesării şi eliminării acestora, care se poate lua egală cu 0,013 kgCO(2e)/kg. Amprenta de CO(2e) asociată realizării unei noi clădiri se calculează în conformitate cu 5.2.1.2. În lipsa datelor pentru o evaluare mai exactă, se poate considera că: a) amprenta de CO(2e) asociată realizării structurii clădirii noi este cu 30% mai mare decât cea estimată pentru structura clădiri existente, şi b) amprenta de CO(2e) asociată realizării celorlalte componente ale clădirii noi se poate considera egală cu cea estimată pentru componentele similare din clădirea existentă. 5.2.1.4. Evaluarea amprentei de CO(2e) pentru operarea clădirii (1) Amprenta de CO(2e) pentru operarea clădirii se calculează pe baza următoarelor mărimi: (a) valoarea estimată a energiei consumată în clădire anual; (b) valoarea specifică a emisiilor de carbon pentru energia consumată (producţie şi furnizare); (c) durata prognozată de exploatare a clădirii. 5.2.1.5. Decizia de intervenţie integrată bazată pe amprenta de CO(2e) (1) În situaţia în care valoarea amprentei de CO(2e) pentru o perioadă de 20 de ani de exploatare a clădirii pentru scenariul convenţional 3 (renovare energetică urmată de consolidare seismică reactivă sau înlocuire după un cutremur puternic) este mai mare cu 5% decât valoarea determinată pentru scenariu 2 (renovare energetică şi consolidare seismică preventivă realizate integrat) se recomandă efectuarea integrată a lucrărilor de intervenţie pentru consolidare seismică (preventivă) şi renovare energetică. 5.2.2. Soluţii de intervenţie integrată (1) Intervenţia integrată pentru consolidare seismică şi renovare energetică se realizează prioritar utilizând o soluţie de intervenţie unitară, ca sistem, tehnologie şi materiale, în măsură să asigure cerinţele de performanţă seismică şi energetică. (2) Proiectarea lucrărilor de intervenţie integrată se realizează integrat astfel încât să se aibă în vedere suprapunerea spaţială a lucrărilor de consolidare seismică şi renovare energetică, durata şi anvergura spaţială a afectării cumulative a funcţiunii pe durata executării lucrărilor. Este recomandabil ca lucrările de intervenţie integrată să fie proiectate astfel încât consolidarea structurală şi reabilitarea termică să afecteze, pe cât posibil, aceleaşi componente ale clădirii. (3) Se recomandă ca intervenţiile integrate de consolidare seismică şi renovare energetică să urmărească în principal intervenţii asupra elementelor anvelopei, astfel: (a) instalarea unor structuri adiţionale, la exteriorul clădirii, care să asigure suplimentarea rigidităţii şi capacităţii de rezistenţă a structurii şi sprijin pentru elemente noi de anvelopă pentru renovarea energetică; (b) îmbunătăţirea elementelor verticale sau orizontale ale anvelopei existente din punct de vedere structural şi al eficienţei energetice; (c) înlocuirea totală sau parţială a elementelor verticale sau orizontale ale anvelopei existente cu elemente mai performante din punct de vedere structural şi al eficienţei energetice; (d) îmbunătăţirea planşeelor componente ale anvelopei clădirii sau, după caz, a şarpantei din punct de vedere structural şi al eficienţei energetice. (4) La proiectarea lucrărilor de intervenţie integrată se au în vedere: (a) localizarea strictă a lucrărilor de intervenţie care se desfăşoară la interior pentru reducerea ariilor afectate de lucrări; (b) reducerea perioadei de întrerupere sau afectare majoră a funcţiunii clădirii; (c) realizarea unui cost total al intervenţiei integrate mai mic decât costul cumulat a intervenţiilor izolate pentru consolidare structurală şi eficienţă energetică. (5) Întrucât lucrările de intervenţie care se desfăşoară la interior sunt de natură să limiteze procesul de punere în siguranţă, lucrările de intervenţie structurală se localizează prioritar astfel: (a) în jurul nodurilor de circulaţie pe verticală; (b) la nivelul etajelor slabe şi flexibile, dacă există; Notă: Acesta este, de exemplu, cazul structurilor multietajate cu parter flexibil. (c) la faţa exterioară pereţilor perimetrali, parte a anvelopei clădirii; (d) la nivelul planşeului de peste ultimul etaj; (e) la nivelul subsolurilor, în cazul în care funcţiunea acestora este de natură tehnică; (f) în ariile adiacente clădirilor unde se pot realiza structuri adiţionale cu conectare adecvată de structura existentă. (6) Aceste strategii de intervenţii pot fi aplicate în cazul clădirilor a căror structură a fost realizată pe baza unor reglementări tehnice specifice de proiectare la cutremur, după anul 1963. Realizarea intervenţiilor structurale localizate este condiţionată de existenţa diafragmelor rigide de beton armat (planşee de beton armat). (7) Intervenţia localizată nu este posibilă în cazul clădirilor care nu au un sistem structural raţional şi bine definit din punct de vedere ingineresc. Notă: Acesta este cazul clădirilor multietajate din zidărie cu schelet de beton armat realizate înainte de 1940, fără a avea la bază o proiectare seismică adecvată. (8) Intervenţia integrată se poate realiza şi prin instalarea de sisteme de control a răspunsului structural la cutremur, cum sunt izolarea bazei sau introducerea de amortizoare în structură, concomitent cu lucrările de renovare energetică. 5.2.3. Intervenţia integrată generată de nevoia de consolidare seismică (1) Factorii cheie, activităţile şi baza de reglementare relevantă pentru intervenţia integrată generată de nevoia de consolidare seismică (factor declanşator) sunt explicaţi în Tabelul 5.5 Tabelul 5.5 Factorii cheie, activităţile şi baza de reglementare relevantă pentru intervenţia integrată generată de nevoia de consolidare seismică
┌───────────────┬──────────────────┬──────────────┐
│ │ │Baza de │
│Factor cheie │Activitate │reglementare │
│ │ │relevantă │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│A Identificarea necesităţii de intervenţie pentru│
│asigurarea conformării clădirii pentru cerinţa │
│fundamentală de calitate "rezistenţă mecanică şi │
│stabilitate" │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Iniţiază procesul │ │
│ │de expertizare │ │
│ │tehnică a clădirii│Legea nr. 212/│
│ │la acţiuni │2022 privind │
│ │seismice pentru │unele măsuri │
│Proprietarul / │cerinţa │pentru │
│investitorul │fundamentală │reducerea │
│ │"rezistenţă │riscului │
│ │mecanică şi │seismic al │
│ │stabilitate" │clădirilor │
│ │(subdomeniul A1 │ │
│ │sau A2). │ │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────┤
│ │Efectuează │ │
│ │expertiza tehnică │ │
│ │şi întocmeşte un │ │
│ │raport de │ │
│ │expertiză tehnică │ │
│ │la acţiuni │ │
│ │seismice a clădiri│ │
│ │pentru cerinţa │ │
│ │fundamentală │ │
│ │"rezistenţă │ │
│ │mecanică şi │ │
│ │stabilitate": - │ │
│ │colectează │ │
│ │informaţiile │ │
│ │necesare; │Legea nr. 10/ │
│ │- realizează │1995 │
│ │inspecţia în teren│republicată, │
│ │a clădirii, │cu │
│Expert tehnic │inclusiv a │modificările │
│atestat │spaţiilor │şi │
│domeniile A1 şi│interioare; │completările │
│A2 │- realizează │ulterioare, │
│ │releveul clădirii;│Cod de │
│ │- realizează │proiectare │
│ │evaluarea │seismică, │
│ │calitativă; │P100-3 │
│ │- realizează │ │
│ │evaluarea │ │
│ │cantitativă; │ │
│ │- încadrează │ │
│ │clădirea │ │
│ │expertizată în │ │
│ │clasa de risc │ │
│ │seismic; │ │
│ │- stabileşte │ │
│ │măsurile de │ │
│ │intervenţie; │ │
│ │- întocmeşte │ │
│ │raportul de │ │
│ │expertiză tehnică.│ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│B Identificarea oportunităţii de intervenţie │
│integrată pentru asigurarea conformării │
│complementare a clădirii pentru cerinţa │
│fundamentală de calitate "eficienţă energetică şi│
│izolare termică" │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│Proprietarul / │Iniţiază procesul │ │
│investitorul │de audit energetic│ │
│ │al clădirii. │ │
├───────────────┼──────────────────┤ │
│ │- Realizează │ │
│ │auditului │ │
│ │energetic pentru │ │
│ │clădire prin │ │
│ │analiza situaţiei │ │
│ │actuale, cu │Legea nr. 372/│
│ │propunerea │2005, │
│ │soluţiilor de │republicată │
│ │creştere a │Metodologia de│
│ │performanţei │calcul Mc 001 │
│ │energetice a │Alte │
│Auditorul │acesteia însoţită │reglementări │
│energetic │de o analiză │tehnice în │
│pentru clădiri │economică; │vigoare, │
│ │- Clasifică │aplicabile │
│ │clădirea prin │ │
│ │încadrarea în una │ │
│ │din clasele de │ │
│ │performanţă │ │
│ │energetică; │ │
│ │- Elaborează │ │
│ │Certificatului de │ │
│ │performanţă │ │
│ │energetică (CPE) │ │
│ │al clădirii. │ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│C Identificarea oportunităţii de intervenţie │
│integrată pentru asigurarea conformării │
│complementare a clădirii cu alte cerinţe │
│fundamentale de calitate │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Iniţiază procesul │ │
│ │de expertizare │ │
│ │tehnică a clădirii│ │
│Proprietarul / │pentru alte │ │
│investitorul │cerinţe │ │
│ │fundamentale de │ │
│ │calitate │ │
│ │(domeniile B, C, │ │
│ │D, F). │ │
├───────────────┼──────────────────┤ │
│ │- Realizează │Legea nr. 10/ │
│ │expertizele │1995, │
│ │tehnice pentru │republicată, │
│ │domeniile │cu │
│ │solicitate; │modificările │
│ │- Stabileşte │şi │
│ │măsurile de │completările │
│ │intervenţie pentru│ulterioare, │
│Expert tehnic │conformarea │reglementările│
│atestat -alte │clădirii pentru │tehnice │
│domenii, după │alte cerinţe │specifice │
│caz (B, C, D, │fundamentale de │ │
│F) │calitate, │ │
│ │complementare │ │
│ │celor de │ │
│ │"rezistenţă │ │
│ │mecanică şi │ │
│ │stabilitate" şi │ │
│ │"eficienţă │ │
│ │energetică şi │ │
│ │izolare termică". │ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│1 Decizia privind intervenţia integrată │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │- Stabileşte │ │
│ │scenarii de │ │
│ │intervenţie │ │
│ │integrată; - │ │
│ │Realizează analiza│ │
│Consultantul, │cost-beneficiu │ │
│proiectantul │pentru fiecare │ │
│ │scenariu de │ │
│ │intervenţie; │ │
│ │- Stabileşte foi │ │
│ │de parcurs pentru │Legea nr. 50/ │
│ │fiecare scenariu │1991, │
│ │de intervenţie. │republicată, │
├───────────────┼──────────────────┤cu │
│ │- Decide asupra │modificările │
│ │efectuării │şi │
│ │intervenţiei │completările │
│ │integrate şi a │ulterioare │
│ │anvergurii │ │
│ │acesteia în raport│ │
│Proprietarul / │cu │ │
│investitorul │responsabilităţile│ │
│ │legale şi │ │
│ │necesităţile de │ │
│ │utilizare. │ │
│ │- Decide asupra │ │
│ │scenariului optim │ │
│ │de intervenţie │ │
│ │integrată. │ │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────┤
│Autoritatea │Autorizează │ │
│publică locală │lucrările de │ │
│ │intervenţie. │ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│2 Proiectarea şi executarea lucrărilor de │
│intervenţie integrată │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Proiectează │ │
│ │lucrările de │ │
│ │intervenţie │ │
│Proiectant │integrată pentru │Legea nr. 10/ │
│(arhitectură, │consolidarea │1995, │
│inginerie │seismică, renovare│republicată, │
│civilă, │energetică şi, │cu │
│ingineria │după caz, pentru │modificările │
│instalaţiilor),│asigurarea │şi │
│verificatori de│conformării cu │completările │
│proiecte │celelalte cerinţe │ulterioare, │
│atestat, expert│fundamentale │reglementările│
│tehnic atestat │aplicabile, în │tehnice │
│ │acord cu scenariul│specifice │
│ │de intervenţie │ │
│ │optim aprobat de │ │
│ │beneficiar. │ │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────┤
│ │Realizează │ │
│Proprietarul/ │verificarea │ │
│investitorul │tehnică a │ │
│prin │proiectului în │ │
│verificatorii │raport cu │ │
│de proiecte │prevederile │ │
│ │reglementărilor │ │
│ │tehnice specifice.│ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│3 Executarea lucrărilor de intervenţie integrată │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Realizează │Legea nr. 10/ │
│Antreprenorul │lucrările de │1995, │
│general, │intervenţie │republicată, │
│responsabilul │integrată şi │cu │
│tehnic cu │asigură │modificările │
│execuţia, │verificarea │şi │
│dirigintele de │verificării │completările │
│şantier │execuţiei corecte │ulterioare, │
│ │a acestora. │ │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────┤
│ │Realizează │ │
│ │verificarea │ │
│Proprietarul/ │calităţii │ │
│investitorul │execuţiei │reglementările│
│prin │lucrărilor de │tehnice │
│dirigintele de │construcţii în │specifice │
│şantier │raport cu │ │
│ │prevederile │ │
│ │reglementărilor │ │
│ │tehnice specifice.│ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│4 Recepţionarea lucrărilor de intervenţie │
│integrată │
├─────────────────────────────────────────────────┤
│4a Recepţia la terminarea lucrărilor │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Organizează │Hotărârea │
│Proprietarul / │recepţia la │Guvernului nr.│
│investitorul │terminarea │273/1994, cu │
│ │lucrărilor. │ │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────┤
│ │ │modificările │
│ │ │şi │
│ │ │completările │
│ │Efectuează │ulterioare; │
│Comisia de │recepţia la │Legea nr. 10/ │
│recepţie la │terminarea │1995, │
│terminarea │lucrărilor şi │republicată, │
│lucrărilor │preia construcţia │cu │
│ │de la executant. │modificările │
│ │ │şi │
│ │ │completările │
│ │ │ulterioare. │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│4b Recepţia finală │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │- Organizează │ │
│ │recepţia finală; │ │
│ │- Comunică │Legea nr. 10/ │
│ │procesul-verbal de│1995, │
│ │recepţie finală în│republicată, │
│ │termen de 5 zile │cu │
│ │de la data │modificările │
│ │finalizării │şi │
│ │recepţiei, către: │completările │
│Proprietarul / │autoritatea │ulterioare. │
│investitorul │administraţiei │Hotărârea │
│ │publice │Guvernului nr.│
│ │competente, │273/1994, cu │
│ │emitente a │modificările │
│ │autorizaţiei de │şi │
│ │construire, │completările │
│ │executant şi │ulterioare │
│ │Inspectoratul de │ │
│ │Stat în │ │
│ │Construcţii - ISC.│ │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────┤
│ │- Realizează │ │
│ │recepţia finală; │ │
│Comisia de │- Întocmeşte │ │
│recepţie finală│procesul- verbal │ │
│ │de recepţie │ │
│ │finală. │ │
└───────────────┴──────────────────┴──────────────┘
5.2.4. Intervenţia integrată generată de nevoia de renovare energetică (1) Factorii cheie, activităţile şi baza de reglementare relevantă pentru intervenţia integrată generată de nevoia de renovare energetică (factor declanşator) sunt explicaţi în Tabelul 5.6. Tabelul 5.6 Factorii cheie, activităţile şi baza de reglementare relevantă pentru intervenţia integrată generată de nevoia de renovare energetică
┌───────────────┬──────────────────┬──────────────┐
│ │ │Baza de │
│Factor cheie │Activitate │reglementare │
│ │ │relevantă │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│A Identificarea necesităţii de intervenţie pentru│
│asigurarea conformării clădirii pentru cerinţa │
│fundamentală de calitate "eficienţă energetică şi│
│izolare termică" │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Iniţiază procesul │ │
│Proprietarul / │de auditare │ │
│investitorul │energetică a │ │
│ │clădirii. │ │
├───────────────┼──────────────────┤ │
│ │- Realizează │ │
│ │auditului │ │
│ │energetic pentru │ │
│ │clădire prin │ │
│ │analiza situaţiei │ │
│ │actuale, cu │Legea nr. 372/│
│ │propunerea │2005, │
│ │soluţiilor de │republicată │
│ │creştere a │Metodologia de│
│ │performanţei │calcul Mc 001 │
│ │energetice a │Alte │
│Auditorul │acesteia însoţită │reglementări │
│energetic │de o analiză │tehnice în │
│pentru clădiri │economică; │vigoare, │
│ │- Clasifică │aplicabile │
│ │clădirea prin │ │
│ │încadrarea în una │ │
│ │din clasele de │ │
│ │performanţă │ │
│ │energetică; │ │
│ │- Elaborează │ │
│ │Certificatului de │ │
│ │performanţă │ │
│ │energetică (CPE) │ │
│ │al clădirii. │ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│B Stabilirea eligibilităţii utilizării fondurilor│
│publice pentru renovarea energetică (dacă este │
│cazul) │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Iniţiază procesul │ │
│ │de expertizare │ │
│ │tehnică a clădirii│ │
│ │pentru cerinţa │ │
│Proprietarul / │fundamentală │ │
│investitorul │"rezistenţă │ │
│ │mecanică şi │ │
│ │stabilitate" prin │ │
│ │mijloacele │ │
│ │evaluării │ │
│ │calitative. │ │
├───────────────┼──────────────────┤ │
│ │Efectuează │ │
│ │expertiza tehnică │ │
│ │şi întocmeşte un │ │
│ │raport de │OUG nr. 18/ │
│ │expertiză tehnică │2009 privind │
│ │la acţiuni seismic│creşterea │
│ │a clădiri pentru │performanţei │
│ │cerinţa │energetice a │
│ │fundamentală │blocurilor de │
│ │"rezistenţă │locuinţe, cu │
│ │mecanică şi │modificările │
│ │stabilitate" prin │şi │
│ │mijloacele │completările │
│ │evaluării │ulterioare; │
│ │calitative: │Legea nr. 212/│
│ │- colectează │2022 privind │
│ │informaţiile │unele măsuri │
│ │necesare ; │pentru │
│Expert tehnic │- realizează │reducerea │
│atestat │inspecţia în teren│riscului │
│domeniile A1 şi│a clădirii, │seismic al │
│A2 │inclusiv a │clădirilor Cod│
│ │spaţiilor │de proiectare │
│ │interioare; │seismică, │
│ │- realizează │P100-3 │
│ │releveul clădirii;│ │
│ │- realizează │ │
│ │evaluarea │ │
│ │calitativă; │ │
│ │- încadrează │ │
│ │clădirea │ │
│ │expertizată în │ │
│ │clasa de risc │ │
│ │seismic; │ │
│ │- stabileşte │ │
│ │măsurile de │ │
│ │intervenţie, după │ │
│ │caz; │ │
│ │- întocmeşte │ │
│ │raportul de │ │
│ │expertiză tehnică.│ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│Sunt eligibile pentru utilizarea fondurilor │
│publice pentru renovare energetică numai │
│clădirile care sunt încadrate în clasele de risc │
│seismic RslII sau RsIV, conform rapoartelor de │
│expertiză tehnică. În cazul clădirilor încadrate │
│prin rapoartele de expertiză tehnică calitativă │
│în clasele RsI sau RsII de risc seismic, │
│expertizarea tehnică se continuă integrând şi │
│evaluarea cantitativă, prin aplicarea integrală a│
│prevederilor codului de proiectare P 100-3, │
│pentru stabilirea cu un grad de încredere mai │
│ridicat a clasei de risc seismic şi a lucrărilor │
│de intervenţie necesare pentru reducerea │
│vulnerabilităţii seismice. │
├─────────────────────────────────────────────────┤
│C Identificarea oportunităţii de intervenţie │
│integrată pentru asigurarea conformării │
│complementare a clădirii cu alte cerinţe │
│fundamentale de calitate (opţional) │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Iniţiază procesul │ │
│ │de expertizare │ │
│ │tehnică a clădirii│ │
│Proprietarul / │pentru alte │ │
│investitorul │cerinţe │ │
│ │fundamentale de │ │
│ │calitate │ │
│ │(domeniile B, C, │ │
│ │D, F). │ │
├───────────────┼──────────────────┤ │
│ │- Realizează │Legea nr. 10/ │
│ │expertizele │1995, │
│ │tehnice pentru │republicată, │
│ │domeniile │cu │
│ │solicitate. - │modificările │
│ │Stabileşte │şi │
│ │măsurile de │completările │
│ │intervenţie pentru│ulterioare, │
│Expert tehnic │conformarea │reglementările│
│atestat -alte │clădirii pentru │tehnice │
│domenii, după │alte cerinţe │specifice │
│caz (B, C, D, │fundamentale de │ │
│F) │calitate, │ │
│ │complementare │ │
│ │celor de │ │
│ │"rezistenţă │ │
│ │mecanică şi │ │
│ │stabilitate" şi │ │
│ │"eficienţă │ │
│ │energetică şi │ │
│ │izolare termică". │ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│1 Decizia privind intervenţia integrată │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │- Stabileşte │ │
│ │scenarii de │ │
│ │intervenţie │ │
│ │integrată; │ │
│ │- Realizează │ │
│ │analiza │ │
│Consultantul, │cost-beneficiu │ │
│proiectantul │pentru fiecare │ │
│ │scenariu de │ │
│ │intervenţie; - │ │
│ │Stabileşte foi de │ │
│ │parcurs pentru │ │
│ │fiecare scenariu │ │
│ │de intervenţie. │Legea nr. 50/ │
├───────────────┼──────────────────┤1991, │
│ │Decide asupra │republicată, │
│ │efectuării │cu │
│ │intervenţiei │modificările │
│ │integrate şi a │şi │
│ │anvergurii │completările │
│ │acesteia în raport│ulterioare │
│Proprietarul / │cu │ │
│investitorul │responsabilităţile│ │
│ │legale şi │ │
│ │necesităţile de │ │
│ │utilizare. Decide │ │
│ │asupra scenariului│ │
│ │optim de │ │
│ │intervenţie │ │
│ │integrată. │ │
├───────────────┼──────────────────┤ │
│Autoritatea │Autorizează │ │
│publică locală │lucrările de │ │
│ │intervenţie. │ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│2 Proiectarea şi executarea lucrărilor de │
│intervenţie integrată │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Proiectarea │ │
│ │lucrărilor de │ │
│ │intervenţie │ │
│Proiectant │integrată pentru │ │
│(arhitectură, │consolidarea │ │
│inginerie │seismică, renovare│ │
│civilă, │energetică şi, │ │
│ingineria │după caz, pentru │Legea nr. 10/ │
│instalaţiilor),│asigurarea │1995, │
│verificatori de│conformării cu │republicată, │
│proiecte │celelalte cerinţe │cu │
│atestat, expert│fundamentale │modificările │
│tehnic atestat │aplicabile, în │şi │
│ │acord cu scenariul│completările │
│ │de intervenţie │ulterioare, │
│ │optim aprobat de │reglementările│
│ │beneficiar. │tehnice │
├───────────────┼──────────────────┤specifice │
│ │Realizează │ │
│Proprietarul/ │verificarea │ │
│investitorul │tehnică a │ │
│prin │proiectului în │ │
│verificatorii │raport cu │ │
│de proiecte │prevederile │ │
│ │reglementărilor │ │
│ │tehnice specifice.│ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│3 Executarea lucrărilor de intervenţie integrată │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Realizează │ │
│Antreprenorul │lucrările de │ │
│general, │intervenţie │ │
│responsabilul │integrată şi │ │
│tehnic cu │asigură │Legea nr. 10/ │
│execuţia, │verificarea │1995, │
│dirigintele de │verificării │republicată, │
│şantier │execuţiei corecte │cu │
│ │a acestora. │modificările │
├───────────────┼──────────────────┤şi │
│ │Asigurarea │completările │
│ │verificarea │ulterioare, │
│Proprietarul/ │calităţii │reglementările│
│investitorul │execuţiei │tehnice │
│prin │lucrărilor de │specifice │
│dirigintele de │construcţii în │ │
│şantier │raport cu │ │
│ │prevederile │ │
│ │reglementărilor │ │
│ │tehnice specifice.│ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│4 Recepţionarea lucrărilor de intervenţie │
│integrată │
├─────────────────────────────────────────────────┤
│4a Recepţia la terminarea lucrărilor │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │ │Hotărârea │
│ │Organizează │Guvernului nr.│
│Proprietarul / │recepţia la │273/1994, cu │
│investitorul │terminarea │modificările │
│ │lucrărilor. │şi │
│ │ │completările │
├───────────────┼──────────────────┤ulterioare; │
│ │ │Legea nr. 10/ │
│ │Efectuează │1995, │
│Comisia de │recepţia la │republicată, │
│recepţie la │terminarea │cu │
│terminarea │lucrărilor şi │modificările │
│lucrărilor │preia construcţia │şi │
│ │de la executant. │completările │
│ │ │ulterioare. │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│4b Recepţia finală │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │- Organizează │ │
│ │recepţia finală; │ │
│ │- Comunică │ │
│ │procesul-verbal de│ │
│ │recepţie finală în│ │
│ │termen de 5 zile │ │
│ │de la data │Legea nr. 10/ │
│ │finalizării │1995, │
│ │recepţiei, către: │republicată, │
│Proprietarul / │autoritatea │cu │
│Investitorul │administraţiei │modificările │
│ │publice │şi │
│ │competente, │completările │
│ │emitente a │ulterioare. │
│ │autorizaţiei de │Hotărârea │
│ │construire, │Guvernului nr.│
│ │executant şi │273/1994, cu │
│ │Inspectoratul de │modificările │
│ │Stat în │şi │
│ │Construcţii - ISC.│completările │
├───────────────┼──────────────────┤ulterioare │
│ │- Realizează │ │
│ │recepţia finală; │ │
│Comisia de │- Întocmeşte │ │
│recepţie finală│procesul- verbal │ │
│ │de recepţie │ │
│ │finală. │ │
├───────────────┴──────────────────┴──────────────┤
│4c Exploatarea clădirii │
├───────────────┬──────────────────┬──────────────┤
│ │Monitorizează │ │
│ │consumurile │ │
│ │defalcate pe zone │ │
│ │şi utilităţi, │ │
│ │adaptează (tipul │ │
│ │de ventilare, │ │
│Proprietarul / │aport suplimentar │ │
│investitorul │de energie) şi │ │
│ │reglează sistemele│ │
│ │tehnice ale │ │
│ │clădirii în │ │
│ │funcţie de gradul │ │
│ │de ocupare al │ │
│ │clădiri şi de │ │
│ │utilarea acestora.│ │
├───────────────┼──────────────────┼──────────────┤
│ │Realizarea │ │
│ │inspecţiilor, din │ │
│ │punctul de vedere │ │
│ │al eficienţei │ │
│Experţi tehnici│energetice, ale │ │
│atestaţi pentru│sistemelor de │ │
│specialităţi de│încălzire, de │ │
│instalaţii │climatizare şi de │ │
│ │ventilare şi │ │
│ │întocmirea │ │
│ │rapoartelor de │ │
│ │inspecţie pentru │ │
│ │acestea │ │
└───────────────┴──────────────────┴──────────────┘
6.6. Principiul "a nu prejudicia în mod semnificativ" (1) Specificaţiile cuprinse în documentaţiile tehnico-economice proiectelor investiţionale privind intervenţiile integrate (ghiduri specifice, caiete de sarcini, contracte între părţi etc.) asigură respectarea principiului „a nu prejudicia în mod semnificativ”, aşa cum este prevăzut de Articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” („Orientările tehnice DNSH”) (2021/C58/01). Cele şase obiective de mediu privind taxonomia sunt definite astfel: (a) se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES); (b) se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creşterea efectului negativ al climatului actual şi al climatului preconizat în viitor asupra activităţii în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor; (c) se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă şi protejarea resurselor de apă şi a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este nocivă pentru starea bună sau pentru potenţialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafaţă şi subterane, sau starea ecologică bună a apelor marine; (d) se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ economia circulară, inclusiv prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestora, în cazul în care activitatea respectivă duce la ineficienţe semnificative în utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a resurselor naturale, la o creştere semnificativă a generării, a incinerării sau a eliminării deşeurilor, sau în cazul în care eliminarea pe termen lung a deşeurilor poate cauza prejudicii semnificative şi pe termen lung asupra mediului; (e) se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ prevenirea şi controlul poluării în cazul în care activitatea respectivă duce la o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol; (f) se consideră că o activitate economică prejudiciază în mod semnificativ protecţia şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă în mod semnificativ pentru condiţia bună şi rezilienţa ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a habitatelor şi a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniunea Europeană. 6.1. Obiectivul de mediu 1 - atenuarea schimbărilor climatice (1) Renovarea energetică a clădirilor existente are o influenţă globală pozitivă asupra obiectivelor de mediu, fiind în conformitate cu principiul DNSH pentru obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice, conducând la reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi la creşterea eficienţei energetice, cu respectarea criteriilor de eficienţă energetică. (2) Investiţiile realizate pentru renovarea energetică a clădirilor au scopul de a reduce consumul de energie, de a creşte eficienţa energetică, conducând la o îmbunătăţire substanţială a performanţei energetice a clădirilor în cauză, respectiv creşterea eficienţei energetice a sistemelor tehnice, prin: (a) reducerea consumului anual specific de energie finală pentru încălzire (de multe ori solicitate în programul naţional de renovare în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, sau prin diverse ghiduri specifice pentru finanţare, cu valori de peste 50%) faţă de consumul anual specific de energie pentru încălzire înainte de renovarea fiecărei clădiri (cu excepţia clădirilor cu valoare arhitecturală deosebită stabilite prin documentaţiile de urbanism, clădirilor din zone construite protejate aprobate conform legii); (b) reducerea consumului de energie primară şi a emisiilor de CO(2), situată în intervalul 30% - 60% pentru proiectele de renovare energetică moderată, respectiv peste 60% pentru proiectele de renovare energetică aprofundată, în comparaţie cu starea de pre-renovare (cu excepţia clădirilor cu valoare arhitecturală deosebită stabilite prin documentaţiile de urbanism, clădirilor din zone construite protejate aprobate conform legii). (3) În cazul în care intervenţia se încadrează într-o investiţie pentru care nu se preconizează nicio contribuţie substanţială la acest obiectiv de mediu, cerinţa DNSH care trebuie îndeplinită este: clădirea nu este utilizată pentru extracţia, depozitarea, transportul sau producţia de combustibili fosili. 6.2. Obiectivul de mediu 2 - adaptarea la schimbările climatice (1) Lucrările de intervenţii integrate propuse în cadrul proiectului investiţional nu conduc la creşterea efectului negativ al climatului actual şi viitor asupra măsurii în sine, persoanelor, naturii sau asupra clădirilor. (2) Pentru adaptarea clădirilor existente la schimbările climatice generate de valurile de căldură, prin măsurile propuse pentru intervenţiile integrate la clădirile existente se va asigura obligaţia optimizării sistemelor tehnice din clădirile existente pentru a oferi confort termic ocupanţilor chiar şi în temperaturile extreme respective. 6.3. Obiectivul de mediu 3 - tranziţia către o economie circulară, inclusiv prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestora (1) Lucrările de intervenţii integrate propuse în cadrul proiectului investiţional nu trebuie să aducă prejudicii semnificative şi pe termen lung mediului în ceea ce priveşte economia circulară. (2) Astfel, se va ţine seama ca prin măsurile propuse să se asigure prevederea ca cel puţin 70% (în greutate) din deşeurile nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări (cu excepţia materialelor naturale menţionate în categoria 17 05 04 din lista europeană a deşeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) şi generate pe şantier să fie pregătite pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deşeurilor şi cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări. (3) Pentru investiţiile propuse se va asigura limitarea generării de deşeuri în activităţile de construcţie şi demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări şi cu legislaţia în vigoare şi luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile şi folosind demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea şi manipularea în siguranţă a substanţelor periculoase şi pentru a facilita reutilizarea şi reciclare de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, folosind sistemele de sortare disponibile pentru deşeurile din construcţii şi demolări. (4) Pentru echipamentele destinate producţiei de energie din surse regenerabile care pot fi instalate, se stabilesc specificaţii tehnice în ceea ce priveşte durabilitatea şi potenţialul lor de reparare şi de reciclare. În special, operatorii vor limita generarea de deşeuri în procesele aferente construcţiilor şi demolărilor, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări. (5) Prin documentaţiile tehnico-economice elaborate se va prevedea ca tehnicile de construcţie să sprijine circularitatea, astfel încât să fie mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, adaptabile, flexibile şi demontabile. 6.4. Obiectivul de mediu 4 - prevenirea şi controlul poluării (1) Lucrările de intervenţii integrate propuse în cadrul proiectului investiţional nu vor conduce la o creştere semnificativă a emisiilor de poluanţi în aer, apă sau sol. (2) Nivelul de creştere a performanţei energetice a clădirii impus prin proiectul tehnic va conduce la reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră în aer şi la o îmbunătăţire a sănătăţii publice, prin creşterea calităţii aerului interior. (3) La elaborarea proiectului tehnic se va avea în vedere asigurarea măsurilor privind calitatea aerului interior, prin interzicerea utilizării de materiale de construcţie ce conţin substanţe poluante, precum formaldehida din placaj şi substanţele ignifuge din numeroase materiale sau radonul care provine, atât din soluri, cât şi din materialele de construcţie. (4) De asemenea, proiectul tehnic va conţine prevederi referitoare la interzicerea utilizării materialelor de construcţie şi componentele care conţin azbest şi/sau substanţe identificate pe baza listei substanţelor supuse autorizării prevăzute în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei. (5) Prin proiectul tehnic se va asigura respectarea cerinţelor privind materialele de construcţie şi componentele utilizate, care pot intra în contact cu ocupanţii, şi care emit mai puţin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă şi mai puţin de 0,001 mg de compuşi organici volatili cancerigeni din categoriile 1A şi 1B pe m3 de material sau componentă, în urma testării în conformitate cu CEN/TS 16516 şi ISO 16000-3 sau cu alte condiţii de testare standardizate şi metode de determinare comparabile. (6) Se recomandă, de asemenea, utilizarea materialelor de construcţii care conduc la reducerea zgomotului, a prafului şi a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de renovare, precum şi utilizarea materialelor cu conţinut scăzut de carbon, prin folosirea materialelor disponibile cât mai aproape de locul construcţiei şi a celor al căror proces de producţie este cât se poate de prietenos cu mediul. Trebuie avută în vedere utilizarea produselor de construcţii non-toxice, reciclabile şi biodegradabile, fabricate la nivelul industriei locale, din materii prime produse în zonă, folosind tehnici care nu afectează mediul. 6.5. Elemente de verificare pentru diferite tipuri de intervenţie (1) Prin lucrările de intervenţie la clădirile existente nu există influenţe negative majore în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de mediu asupra activităţii în sine sau asupra oamenilor, naturii sau activelor. (2) Prin intervenţii este preconizată îmbunătăţirea fondului construit pe întreaga durată a ciclului de viaţă. (3) Se demonstrează că lucrările de intervenţie sunt de natură să reducă emisiile de CO(2), prin verificări realizate înainte de începerea execuţiei lucrărilor de renovare energetică şi după finalizarea acestora. (4) Referitor la Obiectul de mediu 1, atenuarea schimbărilor climatice, elementele de verificare pentru renovare energetică sunt: (a) înainte de începerea execuţiei lucrărilor: - certificatul de performanţă energetică; – raportul de audit energetic cu măsuri propuse de renovare, necesare pentru atingerea indicatorilor de eficienţă energetică prevăzuţi prin proiect, respectiv valorile indicatorilor de eficienţă energetică prevăzuţi a se obţine după renovare prevederi în caietele de sarcini pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi proiectului tehnic (descrierea modalităţii de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră atât pe parcursul execuţiei cât şi în conformarea clădirii). (b) după finalizarea execuţiei lucrărilor, certificatul de performanţă energetică la finalizarea lucrărilor. (5) Referitor la Obiectivul de mediu 2, adaptarea la schimbările climatice, elementele de verificare pentru renovare energetică sunt: înainte de începerea execuţiei lucrărilor: - certificatul de performanţă energetică; – raportul de audit energetic cu măsuri propuse de renovare, necesare pentru atingerea indicatorilor de eficienţă energetică prevăzuţi prin proiect, respectiv valorile indicatorilor de eficienţă energetică prevăzuţi a se obţine după renovare; – prevederi în caietele de sarcini pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi proiectului tehnic (descrierea modalităţii de reducere a folosirii combustibililor fosili şi a consumului de energie, descrierea modalităţilor de eficientizare energetică şi utilizarea resurselor regenerabile atât pe parcursul execuţiei lucrărilor, cât şi ulterior recepţionării clădirii). (b) după finalizarea execuţiei lucrărilor, certificatul de performanţă energetică la finalizarea lucrărilor. (6) Referitor la Obiectivul de mediu 4, tranziţia către o economie circulară, inclusiv prevenirea generării de deşeuri şi reciclarea acestora, elementele de verificare pentru renovare energetică sunt: (a) înainte de începerea execuţiei lucrărilor: - asumarea beneficiarului privind realizarea acestor măsuri; – prevederile din caietele de sarcini pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi proiectului tehnic (descrierea gestionării deşeurilor, inclusiv a categoriilor care necesită incinerare - deşeuri din construcţie, deşeuri rezultate din ambalaje materiale etc., descrierea materialelor de construcţie propuse a fi utilizate, acestea obligatoriu fiind din categoria materialelor prietenoase cu mediul, echipamente pentru energie regenerabilă, descrierea modalităţii de reutilizare a materialelor desfiinţate). (b) după finalizarea execuţiei lucrărilor: - documentul din care să reiasă tipurile de deşeuri generate din activităţile/lucrările executate şi cantitatea acestora; – listele cu cantităţile de lucrări, pe categorii de lucrări, listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice; – contractul încheiat cu operator economic care colectează şi/sau transportă deşeuri sau care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor. (7) Referitor la Obiectivul de mediu 5, prevenirea şi controlul poluării, elementele de verificare pentru renovare energetică sunt: (a) înainte de începerea execuţiei lucrărilor: - asumarea beneficiarului privind realizarea acestor măsuri; – prevederile din caietele de sarcini pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice şi proiectului tehnic (descrierea modalităţii de reducerea poluării în cadrul organizării de şantier, inclusiv utilajele folosite şi transportul materialelor, descrierea modalităţii de reducere a poluării pe toată durata de existenţă a clădirii). (b) după finalizarea execuţiei lucrărilor: - declaraţiile de performanţă pentru produsele pentru construcţii, întocmite de producători, sau declaraţii de conformitate (dacă sunt utilizate produse pentru construcţii care fac obiectul unei specificaţii tehnice nearmonizate) sau agrement tehnic în construcţii (dacă sunt utilizate produse pentru construcţii pentru care nu există specificaţii tehnice armonizate sau specificaţii tehnice nearmonizate; – specificaţii tehnice echipamente (sisteme tehnice ale clădirii: sisteme de climatizare şi/sau ventilare mecanică, iluminat). 7. Intervenţii integrate din fonduri publice la clădiri rezidenţiale multifamiliale (capitol informativ) (1) Acest capitol cuprinde informaţii pentru proprietarii sau asociaţiile de proprietari care doresc să iniţieze o intervenţie integrată asupra clădirilor rezidenţiale multifamiliale. 7.1. Definire scop intervenţie (1) Factorii care determină proprietarii sau asociaţiile de proprietari din clădirile rezidenţiale multifamiliale să decidă realizarea de lucrări de intervenţie asupra clădirii şi care conduc la opţiunea de abordare integrată sunt: - necesitatea punerii în siguranţă a clădirii din punct de vedere seismic ca urmare a rezultatelor evaluării vizuale rapide, a expertizării tehnice sau a prezenţei degradărilor structurale care arată un nivel ridicat de risc seismic; – nevoia renovării energetice pentru reducerea costurilor cu energia în imobil; – necesitatea renovării elementelor degradate ale anvelopei clădirii (faţade, atice, pereţi îngropaţi, planşee de la ultimul nivel, planşee de peste subsol sau placa de baza subsolului, şarpante, ferestre şi uşi) pentru asigurarea etanşeităţii acesteia, protecţia tuturor componentelor clădirii şi pentru asigurarea siguranţei persoanelor din imobil sau din imediata vecinătate; – nevoia de a îmbunătăţii siguranţa în exploatare şi accesul în clădire, în special pentru persoanele cu dificultăţi locomotorii; – necesitatea asigurării calităţii locuirii, inclusiv în ceea ce priveşte igiena şi sănătatea; – necesitatea creşterii securităţii la incendiu în clădire; – necesitatea îmbunătăţii protecţiei acustice în clădire, mai ales în zonele expuse unui zgomot exterior puternic; – necesitatea creşterii sustenabilităţii clădirii pentru protecţia mediului înconjurător; – necesitatea păstrării/creşterii valorii imobilelor. (2) Existenţa necesităţii se constată de către specialişti, experţi tehnici atestaţi pentru cerinţele fundamentale de calitate sau auditori energetici pentru clădiri din perspectiva eficienţei energetice, în mod independent, pe baza prevederilor legale şi ale reglementărilor tehnice în vigoare, în raport cu aşteptările utilizatorilor. În acest sens, este necesară contractarea serviciilor de expertiza tehnică şi a celor de audit energetic. (3) Proprietarii sau asociaţiile de proprietari pot decide asupra realizarea lucrărilor de intervenţie integrate constatând existenţa a doi sau mai mulţi factori. 7.1.1. Derulare intervenţiei integrate (1) Paşi de urmat după ce proprietarii sau asociaţiile de proprietari din clădirile rezidenţiale multifamiliale au decis să facă o intervenţie integrată sunt: (a) asociaţiile de proprietari sau investitorul contactează servicii de proiectare şi consultanţă; (b) asociaţiile de proprietari sau investitorul împreună cu echipa de proiectanţi definesc Nota conceptuală şi o foaie de parcurs pentru implementarea intervenţiilor integrate; (c) proiectantul elaborează Tema de proiectare şi solicită emiterea unui certificat de urbanism; (d) se identifică sursele de finanţare potenţiale, precum: împrumuturi bancare, axe de finanţare din fonduri europene, programe naţionale, bugete ale autorităţilor publice locale, surse proprii; (e) în cazul investiţiilor finanţate parţial sau total din fonduri publice proiectantul întocmeşte documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI), propunând justificat scenariul optim recomandat care conţine soluţia tehnică de intervenţie, principalii indicatori tehnico- economici, certificatul de urbanism însoţit de avizele conforme pentru asigurarea utilităţilor, avize acorduri şi studii specifice după caz, precum şi strategia de implementare, exploatare şi întreţinere a investiţiei. Notă: soluţia tehnică de intervenţie propusă va asigura respectarea principiul DNSH şi condiţiile privind utilizarea produselor de construcţii non-toxice, reciclabile şi biodegradabile şi va avea în vedere utilizarea surselor regenerabile de energie Aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei se va face de către autoritatea publică locală. (f) se elaborează documentaţiile tehnico-economice: documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţie (DTAC) şi, după caz, de desfiinţare (DTAD) precum şi documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor (DTOE) - aceste documentaţii se supun verificării tehnice de către de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii sau subdomenii pentru construcţii şi specialităţi pentru instalaţii, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor; (g) se elaborează documentaţiile tehnico-economice necesare în vederea obţinerii avizelor şi acordurilor prevăzute în Certificatul de Urbanism. (h) se depun documentaţiile tehnico-economice la autoritatea publică locală pentru obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare/organizare. (i) se elaborează proiectul tehnic (PTh) şi detaliile de execuţie – acestea se supun verificării tehnice de către de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi; (j) se contactează servicii de dirigenţie de şantier din partea unui diriginte de şantier autorizat; (k) se contractează executarea lucrărilor de construire cu persoane juridice autorizate; (l) la finalizarea execuţiei lucrărilor de intervenţie prevăzute în autorizaţia de construire este necesară organizarea recepţiei la terminarea lucrărilor, proces în care se certifică realizarea lucrărilor pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu autorizaţia de construire, cu prevederile proiectului tehnic de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei. (m) recepţia lucrărilor de construcţie se realizează în două etape: recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contractele încheiate între părţi care nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Perioada de garanţie se prelungeşte cu perioada remedierii defectelor calitative constatate în această perioadă; (n) din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte: un reprezentant desemnat de către investitor, un altul desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire/desfiinţare şi 1-3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei; (o) reprezentanţii executantului şi ai proiectantului participă în calitate de invitaţi la recepţia finală; (p) este necesară monitorizarea exploatării clădirii pe perioada de garanţie, monitorizare finalizată cu întocmirea referatului proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, document pus la dispoziţia comisiei de recepţie finală; (q) urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi a intervenţiilor în timp include verificarea stării tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii de exploatare pe toată durata de existenţă a acestora. Urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi post- utilizarea construcţiilor se aplică tuturor categoriilor de construcţii şi sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice implicate: investitori, proiectanţi, executanţi, proprietari, administratori, utilizatori. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face în vederea depistării din timp a unor degradări care pot conduce la diminuarea aptitudinii de exploatare a construcţiilor. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru menţinerea sau îmbunătăţirea aptitudinii de exploatare; (r) principalele obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor, aşa cum sunt definite în legislaţia în vigoare, sunt: urmărirea comportării în timp a construcţiilor în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi cele din reglementările tehnice în vigoare; contractarea expertizării tehnice a construcţiilor; contractarea proiectului de urmărire specială (dacă este cazul); solicitarea efectuării unor inspecţii extinse sau expertize tehnice la construcţii în cazul apariţiei unor deteriorări ce se consideră că pot afecta durabilitatea, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei sau după evenimente excepţionale, precum incendii, cutremure, explozii, inundaţii, alunecări de teren şi altele; stipularea în contractul de închiriere sau de înstrăinare, după caz, a îndatoririlor ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora; efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorări importante; asigurarea formelor legale pentru executarea lucrărilor şi verificarea calităţii lucrărilor efectuate pe parcurs şi la recepţia acestora, direct şi prin diriginţi de şantier; păstrarea cărţii tehnice a construcţiei şi ţinerea la zi jurnalul evenimentelor; nominalizarea persoanelor care efectuează urmărirea curentă sau specială; asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de post-utilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (a se vedea imaginea asociată) Figura 1.1 Schema generală a intervenţiei integrate pentru clădiri rezidenţiale multifamiliale 7.1.2. Documente necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construire sau desfiinţare (1) O enumerare cu caracter informativ a documentelor necesare pentru autorizarea lucrărilor de construire sau desfiinţare este dată în Tabelul 7.1. Tabelul 7.1
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Documente necesare│Cine le deţine / │
│ │întocmeşte / emite │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Administraţia │
│Certificatul de │publică locală, │
│Urbanism │prin serviciul de │
│ │specialitate │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Actul doveditor al│ │
│titlului asupra │- │
│imobilului │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Primăria competentă│
│ │prin serviciul de │
│Avizele şi │specialitate, dacă │
│acordurile │are organizată │
│solicitate prin │comisie de acord │
│Certificatul de │unic sau instituţii│
│Urbanism │/servicii cu │
│ │competenţe de │
│ │avizare │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Documentaţia │ │
│tehnică pentru │ │
│autorizarea │ │
│executării │ │
│lucrărilor de │ │
│construire/ │Proiectantul │
│desfiinţare + │ │
│Documentaţia │ │
│tehnică pentru │ │
│organizarea │ │
│execuţiei │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Referatele de │Specialişti │
│verificare a │verificatori de │
│proiectului │proiecte atestaţi │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Raportul de Audit │Auditorul energetic│
│energetic │atestat │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Raportul de │Experţii tehnici │
│Expertiza tehnică │atestaţi │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dovada privind │ │
│achitarea taxei │ │
│aferente │Primăria competentă│
│autorizaţiei de │ │
│construire │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Documentele de │ │
│plată a taxelor │ │
│legale pentru │ │
│avizele şi │Primăria competentă│
│acordurile │ │
│necesare emiterii │ │
│acordului unic │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Declaraţia pe │ │
│propria răspundere│ │
│privind │Beneficiarul │
│inexistenţa unor │ │
│litigii asupra │ │
│imobilului │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
7.1.3. taxe de plată (1) Taxele care se achită pentru eliberarea autorizaţiei de construire sunt date în Tabelul 7.2. Tabelul 7.2 taxe pentru autorizare
┌──────────┬──────┬──────────┬────────────┬───────────┐
│ │Către │ │Legea în │ │
│Categoria │cine │Mod de │baza cărora │Penalităţi │
│de taxe │se │plată │se plătesc │ │
│ │achită│ │taxele │ │
├──────────┼──────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Legea nr. 10│0,15% pe zi│
│ │ │ │/1995, │de │
│0,5% din │ │ │republicată,│întârziere.│
│valoarea │ISC │2 tranşe │cu │Nu există │
│lucrărilor│ │ │modificările│un prag │
│autorizate│ │ │şi │maxim al │
│ │ │ │completările│penalităţii│
│ │ │ │ulterioare │ │
├──────────┼──────┼──────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │ │Legea nr. 50│ │
│ │ │ │/1991, │valoarea │
│0,1% din │ │integral │republicată,│penalităţii│
│valoarea │ISC │la │cu │nu poate │
│lucrărilor│ │începerea │modificările│depăşi suma│
│autorizate│ │lucrărilor│şi │datorată │
│ │ │ │completările│ │
│ │ │ │ulterioare │ │
└──────────┴──────┴──────────┴────────────┴───────────┘
7.1.4. Responsabilităţile dirigintelui de şantier (2) Dirigintele de şantier are responsabilităţi în perioada de pregătire a investiţiei şi pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, în scopul asigurării verificării executării corecte a lucrărilor de intervenţii, fiind angajat al investitorului. Responsabilităţile principale sunt descrise în Tabelul 7.3: Tabelul 7.3 Responsabilităţile dirigintelui de şantier
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Perioada │Activităţile │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. verifică existenţa │
│ │autorizaţiei de │
│ │construire, precum şi │
│ │îndeplinirea condiţiilor │
│ │legale cu privire la │
│ │încadrarea în termenul de│
│ │valabilitate; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │2. verifică concordanţa │
│ │dintre prevederile │
│ │autorizaţiei de │
│ │construire, │
│ │certificatului de │
│ │urbanism, avizelor, │
│ │acordurilor şi cele ale │
│ │proiectului; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │3. studiază proiectul, │
│ │caietele de sarcini, │
│ │tehnologiile şi │
│ │procedurile prevăzute │
│ │pentru realizarea │
│ │construcţiilor; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │4. verifică existenţa │
│ │tuturor pieselor scrise │
│ │şi desenate din proiect, │
│ │inclusiv existenţa │
│ │studiilor solicitate prin│
│ │certificatul de urbanism │
│ │sau prin avize şi │
│ │concordanţa dintre │
│ │prevederile acestora; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │5. verifică existenţa │
│ │expertizei tehnice în │
│ │cazul lucrărilor de │
│ │intervenţie asupra │
│ │construcţiilor; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │6. verifică respectarea │
│ │reglementărilor cu │
│ │privire la verificarea │
│ │proiectelor tehnice de │
│ │execuţie de către │
│ │verificatori de proiecte │
│ │atestaţi şi însuşirea │
│ │acestora de către │
│ │expertul tehnic atestat, │
│A. în │acolo unde este cazul; │
│perioada de ├─────────────────────────┤
│pregătire a │7. verifică dacă este │
│investiţiei:│precizată în proiect │
│ │categoria de importanţă a│
│ │construcţiei; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │8. verifică existenţa în │
│ │proiect a programului │
│ │pentru controlul │
│ │calităţii lucrărilor în │
│ │faze determinante, │
│ │întocmit de către │
│ │proiectant; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │9. verifică existenţa │
│ │proiectului tehnic sau a │
│ │procedurilor de urmărire │
│ │specială a comportării în│
│ │exploatare a │
│ │construcţiilor, dacă │
│ │aceasta va fi instituită;│
│ ├─────────────────────────┤
│ │10. preia amplasamentul │
│ │şi reperele de nivelment │
│ │şi le predă │
│ │executantului, libere de │
│ │orice sarcină; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │11. predă către executant│
│ │terenul rezervat pentru │
│ │organizarea de şantier; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │12. verifică existenţa │
│ │"Planului calităţii" şi a│
│ │procedurilor/ │
│ │instrucţiunilor tehnice │
│ │pentru lucrarea │
│ │respectivă; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │13. verifică existenţa │
│ │anunţului de începere a │
│ │lucrărilor la emitentul │
│ │autorizaţiei şi la │
│ │Inspectoratul de Stat în │
│ │Construcţii - ISC; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │14. verifică existenţa │
│ │panoului de identificare │
│ │a investiţiei, dacă │
│ │acesta corespunde │
│ │prevederilor legale şi │
│ │dacă este amplasat la loc│
│ │vizibil; │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. urmăreşte realizarea │
│ │construcţiei în │
│ │conformitate cu │
│ │prevederile autorizaţiei │
│ │de construire, ale │
│ │proiectelor, caietelor de│
│ │sarcini şi ale │
│ │reglementărilor tehnice │
│ │în vigoare; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │2. verifică existenţa │
│ │documentelor de │
│ │certificare a calităţii │
│ │produselor pentru │
│ │construcţii, respectiv │
│ │corespondenţa calităţii │
│ │acestora cu prevederile │
│ │cuprinse în proiecte; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │3. interzice utilizarea │
│ │produselor pentru │
│ │construcţii fără │
│ │certificate de │
│ │conformitate, declaraţii │
│ │de conformitate sau │
│ │agrement tehnic; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │4. interzice utilizarea │
│ │de procedee şi │
│ │echipamente noi, fără │
│ │agremente tehnice sau cu │
│ │agremente tehnice la care│
│ │avizul tehnic a expirat; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │5. verifică respectarea │
│ │tehnologiilor de │
│ │execuţie, aplicarea │
│ │corectă a acestora în │
│ │vederea asigurării │
│ │nivelului calitativ │
│ │prevăzut în documentaţia │
│ │tehnică şi în │
│ │reglementările tehnice; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │6. verifică respectarea │
│ │"Planului calităţii", a │
│ │procedurilor şi │
│ │instrucţiunilor tehnice │
│ │pentru lucrarea │
│ │respectivă; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │7. interzice executarea │
│ │de lucrări de către │
│ │personal necalificat; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │8. participă la │
│ │verificarea lucrărilor │
│ │ajunse în faze │
│ │determinante; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │9. efectuează │
│ │verificările prevăzute în│
│ │reglementările tehnice, │
│ │semnează şi ştampilează │
│ │documentele întocmite ca │
│ │urmare a verificărilor, │
│ │respectiv procese- │
│ │verbale în faze │
│ │determinante, │
│ │procese-verbale de │
│ │recepţie calitativă a │
│ │lucrărilor ce devin │
│B. În │ascunse etc.; │
│perioada ├─────────────────────────┤
│execuţiei │10. asistă la prelevarea │
│lucrărilor │de probe de la locul de │
│ │punere în operă; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │11. transmite către │
│ │proiectant, prin │
│ │intermediul │
│ │investitorului, │
│ │sesizările proprii sau │
│ │ale participanţilor la │
│ │realizarea construcţiei │
│ │privind neconformităţile │
│ │constatate pe parcursul │
│ │execuţiei; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │12. informează operativ │
│ │investitorul privind │
│ │deficienţele calitative │
│ │constatate, în vederea │
│ │dispunerii de măsuri şi, │
│ │după caz, propun oprirea │
│ │lucrărilor; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │13. urmăreşte respectarea│
│ │de către executant a │
│ │dispoziţiilor şi/sau a │
│ │măsurilor dispuse de │
│ │proiectant/de organele │
│ │abilitate; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │14. verifică, în calitate│
│ │de reprezentant al │
│ │beneficiarului, │
│ │respectarea prevederilor │
│ │legale în cazul │
│ │schimbării soluţiilor │
│ │tehnice pe parcursul │
│ │execuţiei lucrărilor; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │15. anunţă ISC privind │
│ │oprirea/sistarea │
│ │executării lucrărilor de │
│ │către investitor/ │
│ │beneficiar pentru o │
│ │perioadă mai mare de │
│ │timp, exceptând perioada │
│ │de timp friguros, şi │
│ │verifică punerea în │
│ │siguranţă a construcţiei,│
│ │conform proiectului; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │16. anunţă ISC privind │
│ │reluarea lucrărilor la │
│ │investiţiile la care a │
│ │fost oprită/sistată │
│ │executarea lucrărilor de │
│ │către investitor/ │
│ │beneficiar pentru o │
│ │perioadă mai mare de │
│ │timp, exceptând perioada │
│ │de timp friguros; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │17. preia documentele de │
│ │la constructor şi │
│ │proiectant şi completează│
│ │cartea tehnică a │
│ │construcţiei cu toate │
│ │documentele prevăzute de │
│ │reglementările legale; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │18. urmăreşte │
│ │dezafectarea lucrărilor │
│ │de organizare de şantier │
│ │şi predau terenul │
│ │deţinătorului acestuia. │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. asigură secretariatul │
│ │comisiei de recepţie la │
│ │terminarea lucrărilor şi │
│ │întocmesc actele de │
│ │recepţie; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │2. urmăreşte soluţionarea│
│ │obiecţiilor cuprinse în │
│ │anexele la │
│C. La │procesul-verbal de │
│recepţia │recepţie la terminarea │
│lucrărilor │lucrărilor şi │
│ │îndeplinirea │
│ │recomandărilor comisiei │
│ │de recepţie; │
│ ├─────────────────────────┤
│ │3. predă către investitor│
│ │actele de recepţie şi │
│ │cartea tehnică a │
│ │construcţiei după │
│ │efectuarea recepţiei │
│ │finale. │
└────────────┴─────────────────────────┘
7.1.5. Recepţia lucrărilor de construcţii (1) Recepţia lucrărilor este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Documente necesare la recepţie la terminarea lucrărilor sunt: (a) notificarea în scris, de către executant cu privire la finalizarea lucrărilor; (b) autorizaţia de construire în valabilitate; (c) punctul de vedere al proiectantului cu privire la lucrările executate, exprimat prin referatele întocmite pe specialităţi; (d) dovada achitării taxelor: - pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în valoare echivalentă cu o cota de 0,1 % din valoarea lucrărilor autorizate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (plătită integral la începerea lucrărilor); – o cotă de 0,5% din valoarea, fără TVA, a lucrărilor pentru realizarea construcţiilor noi şi a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire/desfiinţare, cu excepţia investitorilor/ proprietarilor care realizează lucrări de intervenţie pentru consolidarea clădirilor de locuit încadrate în clasa I de risc seismic, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (plătită în două tranşe, una la începerea lucrărilor şi alta la finalizarea acestora). Dovada achitării diferenţei de taxă, după regularizare, dacă este cazul; (e) certificat de performanţă energetică a clădirii la terminarea lucrărilor; (f) proces verbal privind predare - primire amplasament; (g) procesele verbale pentru lucrările ascunse; (h) avize de însoţire a mărfurilor (din care reiese certificarea de calitate); (i) proces verbal de recepţie parţială, dacă este cazul; (j) proiect tehnic de execuţie actualizat la data finalizării lucrărilor. (3) Teste necesare înainte de recepţia la terminarea lucrărilor (dacă există suspiciuni rezonabile) sunt: (a) determinarea calităţii materialelor componente prin încercări în situ şi/sau în laborator; (b) determinarea calităţii elementelor structurale (elemente noi, agremente tehnice) prin încercări în situ şi/sau în laborator; (c) determinarea calităţii la punerea în operă (prelevare cuburi) prin încercări în situ şi/sau în laborator. (4) Obligaţiile legislative privind gestionarea deşeurilor provenite din activitatea de construcţii rezultă din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Documente necesare la recepţia finală sunt: (a) procesul – verbal de recepţie la terminarea lucrărilor; (b) referatul proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei pe perioada de garanţie în conformitate cu obligaţiile ce le revin potrivit legii; (c) cartea tehnică a construcţiei completată; (d) remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate în perioada de garanţie a lucrărilor de construcţii, după caz. (6) Obligaţiile beneficiarului pe perioada de garanţie până la recepţia finală sunt: (a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii; (b) păstrarea şi completarea la zi a Cărţii tehnice a construcţiei; (c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiei. (7) Pentru o funcţionare corespunzătoare se urmăreşte: (a) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, reparaţii ale construcţiei; (b) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor impuse prin reglementările legale; (c) asigurarea realizării lucrărilor din etapa de post-utilizare a construcţiilor; (d) darea în folosinţă a construcţiei după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor, preluarea acesteia şi obţinerea autorizaţiilor. 8. Intervenţie integrate asupra clădirilor în proprietatea, utilizarea sau în administrarea autorităţilor publice (capitol informativ) 8.1. Definire scop intervenţie (1) Factorii declanşatori care pot determina autoritatea publică locală sau centrală să facă o intervenţie integrată asupra unei clădiri sunt detaliaţi la paragraful 5.1, (6) şi (7). 8.1.1. Derulare intervenţie integrată (1) Paşi de urmat după ce autoritatea publică locală sau centrală a identificat necesitatea unor lucrări de intervenţie asupra clădirii: (a) autoritatea publică locală/centrală analizează necesitatea şi oportunitatea unor lucrări de intervenţii integrate, în funcţie de factorii declanşatori; (b) autoritatea publică locală/centrală elaborează Nota Conceptuală, care conţine şi o foaie de parcurs pentru implementarea intervenţiilor asupra clădirii; (c) proiectantul/consultantul elaborează Tema de Proiectare împreună cu Autoritatea publică locală/centrală; (d) proiectantul/consultantul întocmeşte documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI), ce conţine analizele de specialitate în raport cu specificul intervenţiei, respectiv auditul energetic şi expertizele tehnice pe cerinţele fundamentale relevante. (2) Soluţia tehnică de intervenţie propusă va asigura respectarea principiilor DNSH (Do no Significant Harm) şi condiţiile privind utilizarea produselor de construcţii non-toxice, reciclabile şi biodegradabile şi se va avea în vedere utilizarea surselor regenerabile de energie. Se va analiza oportunitatea utilizării BIM în faza de proiectare şi execuţie, în funcţie de tipul de intervenţie, de anvergura acesteia şi de implicaţiile financiare ale utilizării BIM. (3) Pentru proiectarea, execuţia şi recepţia lucrărilor se efectuează următoarele activităţi: (a) autoritatea publică locală/centrală aprobă indicatorii tehnico-economici ai investiţiei; (b) se identifică sursele de finanţare potenţiale, precum împrumuturi bancare, axe de finanţare din fonduri europene, din programe naţionale, bugete ale autorităţilor publice locale, venituri proprii; (c) se elaborează următoarele documentaţii tehnico-economice: documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţie (DTAC)/desfiinţare (DTAD) precum şi documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor (DTOE); (d) se verifică de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii pentru construcţii şi specialităţi pentru instalaţii, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, documentaţiile tehnice întocmite în etapa anterioară; (e) se elaborează documentaţiile tehnico-economice necesare în vederea obţinerii avizelor şi acordurilor prevăzute în Certificatul de Urbanism; (f) se elaborează proiectul tehnic de execuţie (PTh) care conţine detaliile de execuţie, după obţinerea avizele/acordurile solicitate prin Certificatul de Urbanism şi a autorizaţia de construire/desfiinţare/organizare a execuţiei lucrărilor, după caz, necesară obiectivului de investiţii; Notă: Proiectul tehnic de execuţie cuprinde totalitatea documentelor furnizate de către arhitecţi, ingineri de rezistenţă şi ingineri de instalaţii, care detaliază soluţiile tehnice şi economice de realizare a obiectivului de investiţii; (g) se verifică de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii pentru construcţii şi specialităţi pentru instalaţii, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor proiectul tehnic de execuţie întocmit în etapa anterioară; (h) se contractează de către beneficiar executarea lucrărilor de intervenţie; Notă: În scopul realizării lucrărilor de intervenţie, este necesară contractarea executării lucrărilor cu persoane juridice autorizate, cu respectarea obligaţiilor ce decurg din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi din reglementările tehnice în vigoare la data executării lucrărilor de intervenţie; (i) se contractează serviciile unui diriginte de şantier autorizat pentru verificarea calităţii lucrărilor executate; (j) se realizează recepţia lucrărilor de construcţie în două etape: recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contractele încheiate între părţi care nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Notă: Perioada de garanţie se prelungeşte cu perioada remedierii defectelor calitative constatate în această perioadă; Notă: Din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte: un reprezentant desemnat de către investitor, un altul desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire/desfiinţare şi 1-3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei; Notă: Reprezentanţii executantului şi ai proiectantului participă în calitate de invitaţi la recepţia finală; (k) se realizează monitorizarea exploatării clădirii monitorizarea exploatării clădirii pe perioada de garanţie, care se finalizează prin întocmirea referatului proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, document pus la dispoziţia comisiei de recepţie finală; Notă: Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi a intervenţiilor în timp include verificarea stării tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii de exploatare pe toată durata de existenţă a acestora. Urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi post-utilizarea construcţiilor se aplică tuturor categoriilor de construcţii şi sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice implicate: investitori, proiectanţi, executanţi, proprietari, administratori, utilizatori. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face în vederea depistării din timp a unor degradări care pot conduce la diminuarea aptitudinii de exploatare a construcţiilor. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru menţinerea sau îmbunătăţirea aptitudinii de exploatare; (4) Principalele obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor, aşa cum sunt definite în legislaţia în vigoare, sunt: urmărirea comportării în timp a construcţiilor în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi cele din reglementările tehnice în vigoare; contractarea expertizării tehnice a construcţiilor; contractarea proiectului de urmărire specială (dacă este cazul); solicitarea efectuării unor inspecţii extinse sau expertize tehnice la construcţii în cazul apariţiei unor deteriorări ce se consideră că pot afecta durabilitatea, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei sau după evenimente excepţionale, precum incendii, cutremure, explozii, inundaţii, alunecări de teren şi altele; stipularea în contractul de închiriere sau de înstrăinare, după caz, a îndatoririlor ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora; efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorări importante; asigurarea formelor legale pentru executarea lucrărilor şi verificarea calităţii lucrărilor efectuate pe parcurs şi la recepţia acestora, direct şi prin diriginţi de şantier; păstrarea cărţii tehnice a construcţiei şi ţinerea la zi jurnalul evenimentelor; nominalizarea persoanelor care efectuează urmărirea curentă sau specială; asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de post-utilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (a se vedea imaginea asociată) Figura 8.1 Schema generală a intervenţiilor integrate la clădiri publice 8.1.2. Investiţia (1) Autoritatea pentru aprobarea investiţiei (indicatorii tehnico - economici), în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte conform Tabelul 8.1: Tabelul 8.1 Autoritatea care aprobă indicatorii tehnico-economici ai investiţiilor
┌────────┬─────────────────────────────┐
│Valoare │Autoritate │
├────────┼─────────────────────────────┤
│peste 40│ │
│milioane│Guvernul României │
│de lei │ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │ordonatorii principali de │
│între 7 │credite (autorităţi publice, │
│şi 40 │miniştri, conducători ai │
│milioane│organelor de specialitate ale│
│de lei │administraţiei publice │
│ │centrale) │
├────────┼─────────────────────────────┤
│până la │ceilalţi ordonatori de │
│7 │credite, cu avizul prealabil │
│milioane│al ordonatorului principal de│
│de lei │credite │
└────────┴─────────────────────────────┘
(2) Conform Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă (autorităţi publice, ministere, alte autorităţi din aparatul administrativ central/local) are obligaţia să iniţieze demersurile pentru: (a) elaborarea caietelor de sarcini; (b) contractarea execuţiei lucrărilor; (c) urmărirea execuţiei lucrărilor; (d) decontarea lucrărilor executate. 8.1.3. Avantajele utilizării BIM în proiectare, execuţie şi exploatare (1) Avantajele utilizării BIM în proiectare, execuţie şi exploatare sunt prezentate sintetic în Tabelul 8.2. Tabelul 8.2 Avantajele BIM
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Etape │Avantaje │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │stocarea tuturor │
│ │informaţiilor referitoare │
│ │la clădire, de la început │
│ │până la final │
│ ├───────────────────────────┤
│ │reducerea timpului de │
│ │proiectare prin comunicarea│
│proiectare│directă cu alte │
│ │specialităţi, prin modul de│
│ │lucru colaborativ │
│ ├───────────────────────────┤
│ │reducerea erorilor de │
│ │proiectare prin transfer │
│ │direct de informaţie, prin │
│ │detecţia coliziunilor │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │acces rapid la informaţiile│
│ │şi documentele proiectului │
│ │investiţional │
│ ├───────────────────────────┤
│ │reducerea costurilor │
│ │suplimentare neprevăzute, │
│execuţie │prin evaluarea corectă a │
│ │costurilor de construcţie │
│ ├───────────────────────────┤
│ │calculul precis al │
│ │necesarului de materiale şi│
│ │planificarea acestuia │
│ │conform graficului de │
│ │execuţie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │vizualizarea în orice │
│ │moment a documentaţiilor │
│ │aferente întregului proiect│
│ ├───────────────────────────┤
│ │controlul costurilor prin │
│ │sistemul de management al │
│ │resurselor │
│exploatare├───────────────────────────┤
│ │informaţii despre toate │
│ │produsele şi soluţiile │
│ │utilizate în proiect şi │
│ │despre planificarea │
│ │inspecţiilor/reviziilor/ │
│ │înlocuirii componentelor │
│ │sistemelor tehnice ale │
│ │clădirii │
└──────────┴───────────────────────────┘
8.1.4. Implementarea investiţiei (1) Principalele componente şi acţiuni pentru implementarea investiţiei sunt prezentate sintetic în Tabelul 8.3. Tabelul 8.3 Componente şi acţiuni pentru implementarea investiţiei
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Componente │Acţiuni │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Diminuarea efectelor │
│ │schimbărilor climatice │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Adaptarea la schimbările │
│ │climatice │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Utilizarea sustenabilă şi│
│principii │protecţia apei şi │
│DNSH - Do no│resurselor marine │
│Significant ├─────────────────────────┤
│Harm │Tranziţie spre economie │
│(finanţare │circulară, prevenirea │
│sustenabilă)│risipei, reciclarea │
│ │deşeurilor │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Prevenirea şi controlul │
│ │poluării │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Protejarea ecosistemelor │
│ │sănătoase │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │principiul "Poluatorul │
│ │plăteşte" │
│ ├─────────────────────────┤
│ │înainte de eliberarea │
│ │autorizaţiei de │
│ │construire/desfiinţare, │
│ │beneficiarul/ │
│ │dezvoltatorul depune un │
│ │plan de gestionare a │
│ │deşeurilor din │
│ │construcţii la │
│ │autoritatea eminentă a │
│ │autorizaţiei respective │
│ ├─────────────────────────┤
│ │respectarea ierarhiei │
│ │deşeurilor: prevenirea, │
│ │pregătirea pentru │
│ │reutilizare, reciclarea, │
│ │valorificarea şi │
│ │eliminarea deşeurilor │
│ │provenite din lucrările │
│respectarea │de construcţii │
│legislaţiei ├─────────────────────────┤
│privind │colectarea separată la │
│gestionarea │locul de generare a │
│deşeurilor │deşeurilor rezultate din │
│ │lucrări de construcţii, │
│ ├─────────────────────────┤
│ │minimizarea şi │
│ │reutilizarea deşeurilor │
│ │rezultate din deşeurile │
│ │din lucrări de │
│ │construcţii │
│ ├─────────────────────────┤
│ │tratarea deşeurilor │
│ │contaminate în vederea │
│ │recuperării sau │
│ │eliminării │
│ │corespunzătoare │
│ ├─────────────────────────┤
│ │Garanţie financiară │
│ │obligatorie de depus, de │
│ │0,50 % din valoarea │
│ │totală a lucrării │
│ │declarată în autorizaţia │
│ │de construire, pentru │
│ │acoperirea cheltuielilor │
│ │cu eliminarea deşeurilor │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │verificarea calităţii │
│atingere │lucrărilor executate se │
│parametri │realizează de către │
│stabiliţi │responsabilul tehnic cu │
│prin │execuţia (RTE) şi │
│proiectul │dirigintele de şantier │
│tehnic ├─────────────────────────┤
│legaţi de │după caz, poate fi o │
│clasa de │intervenţie a │
│risc seismic│proiectantului însuşită │
│ │de către expert │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Evaluarea performanţei │
│ │energetice a clădirii în │
│ │condiţii normale de │
│ │utilizare, pe baza │
│ │caracteristicilor reale │
│ │ale sistemului de │
│ │construcţie - instalaţii │
│ │aferente (încălzire, apă │
│ │caldă de consum, │
│cerinţe │ventilare, climatizare, │
│minime │iluminat); │
│legate de ├─────────────────────────┤
│tipul de │Respectarea cerinţelor │
│renovare │minime de performanţă │
│energetică │energetică pentru clădiri│
│ │şi elementele de anvelopă│
│ │ale acestora, în │
│ │conformitate cu │
│ │prevederile reglementării│
│ │tehnice metodologie de │
│ │calcul al performanţei │
│ │energetice a clădirilor, │
│ │Indicativ Mc 001 şi a │
│ │nivelurilor nZEB. │
└────────────┴─────────────────────────┘
(2) Indicatori în implementare sunt: (a) valoarea planificată (PV) sau costul bugetat al lucrărilor programate (BCWS); (b) costul real (AC) sau costul real al lucrărilor executate (ACWP); (c) valoarea dobândită (EV) sau costul bugetat al lucrărilor executate (BCWP); (d) variaţia de program (SV); (e) indicele de performanţă al programului (SPI); (f) variaţia de cost (CV); (f) (g) indicele de performanţă al costului (CPI); (h) Costul unităţii de recuperare a căldurii (cost al investiţiei iniţiale); (3) Indicatori la finalizarea investiţiei sunt: (a) estimarea la finalizare (EAC); (b) estimarea pentru finalizare ( ETC); (c) Indicele de performanţă la finalizare (TCPI). (4) Indicatori pe durata de viaţă a clădirii, stabiliţi conform ISO 15686-5:2008 Clădiri şi bunuri construite - Planificarea duratei de funcţionare - Partea 5 Costul, pe durata de viaţă sunt: (a) analiza costului pe durata de viaţă; (b) costuri de întreţinere (reparaţii minore şi consumabile); (c) costurile periodice de înlocuire; (d) costul unităţii de recuperare a căldurii (cost de recuperare) în funcţie de durata de viaţă (stabilită cf. ISO EN 15459 sisteme energetice din clădiri); (e) costurile de reutilizare (renovare, readaptare şi modernizare); (f) costuri de eliminare (opţionale): costul aferent demolării şi eliminării materialelor, inclusiv costul pentru dezafectare. 8.1.5. Recepţia documentaţiilor tehnico-economice şi a clădirii (1) Documentaţii tehnico-economice elaborate, necesare pentru efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor sunt: (a) expertiza tehnică a clădirii şi a auditului energetic; (b) documentaţia privind proiectarea, actualizată la data recepţiei la terminarea lucrărilor, şi documentaţia privind execuţia. (2) Documentaţii tehnico-economice necesare pentru recepţia finală a lucrărilor de construcţii: (a) documentaţia privind recepţia la terminarea lucrărilor, întocmite de către comisia de recepţie la terminarea lucrărilor; (b) documentaţia privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii asupra construcţiei (construire, reconstruire, desfiinţare parţială, consolidare, reparaţie, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, renovare energetică, creştere a performanţei energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinaţie, protejare, restaurare, conservare, desfiinţare totală); (c) audit energetic (auditor energetic pentru clădiri atestat: proiectarea, execuţia şi recepţia lucrărilor care necesită emiterea, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire sau de desfiinţare, după caz); (3) Documentaţiile privind post-utilizarea (dezafectare, demontare şi demolare a construcţiilor, de recondiţionare şi de refolosire a elementelor şi a produselor recuperabile, precum şi reciclarea deşeurilor cu asigurarea protecţiei mediului potrivit legii), vor fi păstrate la cartea tehnică a construcţiei. (4) Recepţionarea lucrărilor executate (recepţia la terminarea lucrărilor), este precedată de următoarele etape şi documente obligatorii: (a) notificarea în scris a investitorului, de către executant, în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, cu privire la finalizarea tuturor lucrărilor prevăzute în contract; (b) emiterea punctul de vedere al proiectantului cu privire la lucrările executate, exprimat prin referatele întocmite pe specialităţi; (c) dovada achitării taxelor: - pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în valoare echivalentă cu o cota de 0,1 % din valoarea lucrărilor autorizate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (plătită integral la începerea lucrărilor); – o cotă de 0,5% din valoarea, fără TVA, a lucrărilor pentru realizarea construcţiilor noi şi a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire/desfiinţare, cu excepţia investitorilor/ proprietarilor care realizează lucrări de intervenţie pentru consolidarea clădirilor de locuit încadrate în clasa I de risc seismic, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (plătită în două tranşe, una la începerea lucrărilor şi alta la finalizarea acestora). (d) declaraţia privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire; (e) dovada achitării diferenţei de taxă, după regularizare, după caz; (f) existenţa Certificatului de performanţă energetică a clădirii, elaborat la terminarea lucrărilor; (g) existenţa procesul–verbal privind predare-primire amplasament; (h) trasarea lucrărilor (coordonate); (i) existenţa proceselor verbale pentru lucrări ce devin ascunse; (j) existenţa avizelor de însoţire a mărfurilor (din care reiese certificarea de calitate); (k) procesul verbal de recepţie parţială, după caz; (l) proiectul tehnic de execuţie actualizat la data finalizării lucrărilor. (5) Teste necesare înainte de recepţie (dacă există suspiciuni rezonabile) sunt: (a) determinarea calităţii materialelor componente prin încercări în situ şi/sau în laborator; (b) determinarea calităţii elementelor structurale (elemente noi, agremente tehnice) prin încercări în situ şi/sau în laborator; (c) determinarea calităţii la punerea în operă (prelevare cuburi) prin încercări în situ şi/sau în laborator. (6) Obligaţiile legislative privind gestionarea deşeurilor provenite din activitatea de construcţii: sunt cele stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Documente necesare la recepţia finală sunt: (a) procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor; (b) referatul proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, pe perioada de garanţie, în conformitate cu obligaţiile ce le revin potrivit legii; (c) cartea tehnică a construcţiei completată; (d) remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate în perioada de garanţie a lucrărilor de construcţii, după caz. (8) Obligaţiile beneficiarului pe perioada de garanţie până la recepţia finală sunt: (a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii; (b) păstrarea şi completarea la zi a Cărţii tehnice a construcţiei; (c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiei. (9) Pentru o funcţionare corespunzătoare se urmăreşte: (a) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, reparaţii ale construcţiei; (b) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor impuse prin reglementările legale; (c) asigurarea realizării lucrărilor din etapa de post-utilizare a construcţiilor; (d) darea în folosinţă a construcţiei după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor, preluarea acesteia şi obţinerea autorizaţiilor de funcţionare. 8.1.6. Verificare funcţionării corespunzătoare (1) Verificarea funcţionării corespunzătoare se face în raport cu itemii prezentaţi în Tabelul 8.4. Tabelul 8.4
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │Itemi │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │parametrii interiori de │
│ │confort şi de calitate a│
│ │aerului interior │
│ ├────────────────────────┤
│ │parametrii interiori │
│ │pentru dimensionarea │
│ │sistemelor de încălzire,│
│parametri │ventilare şi │
│ │climatizare. │
│ ├────────────────────────┤
│ │confort termic │
│ ├────────────────────────┤
│ │temperatura operativă │
│ ├────────────────────────┤
│ │confort vizual* │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │consumuri energetice │
│ │(ex. ** consum de │
│ │energie auxiliară) │
│ ├────────────────────────┤
│ │calculul pierderilor │
│ │termice suplimentare ale│
│consumuri │sistemelor de │
│ │distribuţie pentru │
│ │încălzire / răcire │
│ ├────────────────────────┤
│ │calculul consumului │
│ │auxiliar de energie │
│ │electrică pentru │
│ │acţionarea pompelor │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │mentenanţă (inspecţie, │
│ │curăţare, intervenţii, │
│ │reparaţii ca parte a │
│ │întreţinerii preventive,│
│ │costul materialelor │
│inspecţii la │consumabile) │
│instalaţii ├────────────────────────┤
│ │controlul periodic │
│ ├────────────────────────┤
│ │urmărire curentă │
│ ├────────────────────────┤
│ │urmărire specială │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │depistare din timp a │
│ │unor degradări care │
│ │conduc la diminuarea │
│ │aptitudinii la │
│ │exploatare │
│ ├────────────────────────┤
│ │întreţinere, determinate│
│ │de uzura sau de │
│ │degradarea normală - │
│ │menţinerea stării │
│degradări ale│tehnice a construcţiilor│
│elementelor ├────────────────────────┤
│structurale │refacere, determinate de│
│sau │producerea unor │
│nestructurale│degradări importante - │
│ │menţinerea sau │
│ │îmbunătăţirea stării │
│ │tehnice a │
│ │construcţiilor; │
│ ├────────────────────────┤
│ │modernizare, inclusiv │
│ │extinderi, determinate │
│ │de schimbarea cerinţelor│
│ │faţă de construcţii sau │
│ │a funcţiunilor acestora │
└─────────────┴────────────────────────┘
8.1.7. Întreţinerea clădirii (1) Condiţiile privind întreţinerea clădirii sunt date prin itemii din Tabelul 8.5. Tabelul 8.5
┌──────────┬───────────────────────────┐
│autoritate│Itemi │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │modul de funcţionare a │
│ │echipamentelor de │
│ │întreţinere şi protecţie │
│ ├───────────────────────────┤
│ │intervenţie/lucrare │
│ │efectuată în regie proprie │
│ │pentru a putea fi │
│ │consemnată în Jurnalul │
│ │Evenimentelor │
│ ├───────────────────────────┤
│ │repararea, spălarea │
│ │geamurilor şi a vitrinelor,│
│ │înlocuirea celor sparte, │
│ │întreţinerea firmelor şi a │
│ │faţadelor imobilelor pe │
│ │care le au în proprietate, │
│ │inclusiv spălarea, │
│ │curăţarea şi zugrăvirea │
│ │periodică a acestora │
│ ├───────────────────────────┤
│ │curăţenia şi igiena în │
│ │imobilele şi incintele │
│ │deţinute sub orice formă, │
│ │inclusiv prin activităţi de│
│ │curăţare, dezinsecţie şi │
│ │deratizare; │
│ ├───────────────────────────┤
│ │depozitarea corespunzătoare│
│ │a reziduurilor menajere, │
│ │industriale, agricole, │
│centrală │precum şi materialele │
│ │refolosibile, numai în │
│ │locurile special amenajate │
│ │sau autorizate de │
│ │autorităţile administraţiei│
│ │publice locale │
│ ├───────────────────────────┤
│ │curăţenia trotuarelor, a │
│ │părţii carosabile, a │
│ │locurilor publice şi a │
│ │locurilor de parcare pe │
│ │care le folosesc │
│ ├───────────────────────────┤
│ │îndepărtarea zăpezii şi │
│ │gheţii de pe trotuarele din│
│ │dreptul imobilelor pe care │
│ │le au în proprietate şi de │
│ │pe locurile de parcare pe │
│ │care le folosesc, potrivit │
│ │normelor stabilite de │
│ │consiliile locale. │
│ ├───────────────────────────┤
│ │depozitarea corespunzătoare│
│ │a reziduurilor menajere, │
│ │industriale, agricole, │
│ │precum şi materialele │
│ │refolosibile, numai în │
│ │locurile special amenajate │
│ │sau autorizate de │
│ │autorităţile administraţiei│
│ │publice locale │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │modul de funcţionare a │
│ │echipamentelor de │
│ │întreţinere şi protecţie │
│ ├───────────────────────────┤
│ │intervenţie/lucrare │
│ │efectuată în regie proprie │
│ │pentru a putea fi │
│ │consemnată în Jurnalul │
│ │Evenimentelor │
│ ├───────────────────────────┤
│ │repararea, spălarea │
│ │geamurilor şi a vitrinelor,│
│ │înlocuirea celor sparte, │
│ │întreţinerea firmelor şi a │
│ │faţadelor imobilelor pe │
│ │care le au în proprietate, │
│ │inclusiv spălarea, │
│ │curăţarea şi zugrăvirea │
│ │periodică a acestora │
│ ├───────────────────────────┤
│ │curăţenia şi igiena în │
│ │imobilele şi incintele │
│ │deţinute sub orice formă, │
│ │inclusiv prin activităţi de│
│ │curăţare, dezinsecţie şi │
│locală │deratizare; │
│ ├───────────────────────────┤
│ │depozitarea corespunzătoare│
│ │a reziduurilor menajere, │
│ │industriale, agricole, │
│ │precum şi materialele │
│ │refolosibile, numai în │
│ │locurile special amenajate │
│ │sau autorizate de │
│ │autorităţile administraţiei│
│ │publice locale │
│ ├───────────────────────────┤
│ │curăţenia trotuarelor, a │
│ │părţii carosabile, a │
│ │locurilor publice şi a │
│ │locurilor de parcare pe │
│ │care le folosesc │
│ ├───────────────────────────┤
│ │îndepărtarea zăpezii şi │
│ │gheţii de pe trotuarele din│
│ │dreptul imobilelor pe care │
│ │le au în proprietate şi de │
│ │pe locurile de parcare pe │
│ │care le folosesc, potrivit │
│ │normelor stabilite de │
│ │consiliile locale. │
└──────────┴───────────────────────────┘
---- 
