Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 Ghid privind utilizarea instrumentelor BIM în generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcţiilor, indicativ RTC 9-2022

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 Ghid privind utilizarea instrumentelor BIM în generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcţiilor, indicativ RTC 9-2022

EMITENT: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 975 bis din 27 octombrie 2023

Comenteaza legea

──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 2.224 din 13 octombrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 27 octombrie 2023.
──────────

    Cuprins
        TERMENI, DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
        Termeni şi abrevieri
        Definiţii

        DISPOZIŢII GENERALE
        Context
        Viziune
        Scop
        Ghidul în contextul standardizării internaţionale BIM

    1. GENERAREA ŞI GESTIONAREA DATELOR ŞI PROCESUL DE MANAGEMENT AL INFORMAŢIILOR
    1.1. Procesul de management al informaţiilor şi activităţile specifice diferitelor tipuri de proiecte
    1.1.1. Activităţile de management al informaţiilor aferente etapei de livrare
    1.1.2. Activităţile de management al informaţiilor aferente etapei de exploatare

    1.2. Producerea informaţiilor în colaborare
    1.3. Procesele şi activităţile de management al informaţiilor în ciclul de viaţă
    1.4. Mediul comun de date (CDE) - instrument principal de gestionare a informaţiilor
    1.4.1. Punctele cheie în selecţia soluţiei CDE
    1.4.2. Drepturile de acces în mediul comun de date (CDE)
    1.4.3. Alocarea drepturilor de acces în mediul comun de date (CDE)
    1.4.4. Responsabilităţi ale părţilor privind informaţiile din mediul comun de date (CDE)

    1.5. Interoperabilitatea datelor digitale aferente construcţiilor

    2. GENERAREA ŞI GESTIONAREA DATELOR DIGITALE ÎN ETAPELE CICLULUI DE VIAŢĂ AL PROIECTULUI
    2.1. ETAPA DE INIŢIERE A PROIECTULUI
    2.1.1. Activităţi de management al informaţiilor
    2.1.2. Dezvoltarea cerinţelor de informaţii ale părţii angajatoare în baza obiectivelor proiectului
    2.1.3. Dezvoltarea documentelor şi a resurselor de management al informaţiilor ale echipei de livrare
    2.1.4. Stabilirea mediului comun de date (CDE)
    2.1.5. Angajarea actorilor şi formarea echipelor

    2.2. ETAPA DE PLANIFICARE A PROIECTULUI
    2.2.1. Activităţi de management al informaţiilor
    2.2.2. Pregătirea pentru demararea proiectului
    2.2.3. Generarea, gestionarea şi livrarea informaţiilor
    2.2.4. Implementarea utilizărilor modelului de informaţie (utilizări BIM) aferente etapei

    2.3. ETAPA DE REALIZARE A PROIECTULUI
    2.3.1. Activităţi de management al informaţiei
    2.3.2. Utilizarea modelului de informaţie al proiectului (PIM)
    2.3.3. Predarea modelului de informaţie al proiectului (PIM)
    2.3.4. Generarea modelului de informaţie al activului (AIM)
    2.3.5. Predarea modelului de informaţie al activului (AIM)
    2.3.6. Implementarea utilizărilor modelului de informaţie (utilizări BIM) aferente etapei

    2.4. ETAPA DE EXPLOATARE A CONSTRUCŢIEI
    2.4.1. Activităţi de management al informaţiilor
    2.4.2. Implementarea utilizărilor modelului de informaţie (utilizări BIM) aferente etapei
    2.4.3. Utilizarea modelului de informaţie al activului (AIM) pentru postutilizarea construcţiei

        ANEXE LA REGLEMENTAREA TEHNICĂ
    A. Exemplu de criterii care pot fi folosite la selecţia soluţiei CDE
    B. Exemplu de coduri de status şi utilizare admisă
    C. Planificarea implementării utilizărilor BIM
    C.1. Planificarea implementării utilizărilor BIM la nivel macro
    C.2. Planificare detaliată a implementării utilizărilor BIM

    D. Instrumente digitale pentru lucrul în sistem BIM
    D.1. Instrumente cu capacităţi de generare a informaţiilor
    D.2. Instrumente cu capacităţi de coordonare a modelelor de informaţie
    D.3. Instrumente cu capacităţi de planificare şi monitorizare
    D.4. Instrumente cu capacităţi de analiză a modelului de informaţie
    D.5. Instrumente cu capacităţi de verificare a modelului de informaţie
    D.6. Instrumente cu capacităţi de vizualizare şi revizuire
    D.7. Instrumente cu capacităţi de gestiune şi mentenanţă a activelor

        LISTĂ TABELE ŞI FIGURI
        Figuri
        Tabele

        REFERINŢE NORMATIVE
        STANDARDE ROMÂNE DE REFERINŢĂ
        REFERINŢE
        BIBLIOGRAFIE
        SURSE CONSULTATE ONLINE

    "Reproducerile din standarde au fost făcute cu acordul Asociaţiei de Standardizare din România - ASRO nr. LUAN/RT/23/06//14.06.2023. Orice încălcare a dreptului de autor asupra standardelor constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, republicată, cu completările şi modificările ulterioare."

    TERMENI, DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
        Terminologiile şi referinţele sunt preluate din actele normative publicate în România, din practici internaţionale şi din cerinţe specifice din piaţa construcţiilor din România.
        Termeni şi abrevieri
        AIM*1 - Model de Informaţie al Activului - model de informaţii aferent etapei operaţionale. Cuprinde modele, date, documente şi alte înregistrări legate de, sau necesare fazei operaţionale a unui activ. Poate include informaţii care subliniază intenţia originală de proiectare, detalii privind proprietatea, munca de cercetare întreprinsă, detalii despre performanţa operaţională, precum şi modele 3D dezvoltate în cadrul proiectului (termen corespondent în limba engleză Asset Information Model - AIM)
        *1 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        AIR*2 - Cerinţe de Informaţii pentru Active - cerinţe de informaţii referitoare la funcţionarea unui activ, cerinţele privind informaţiile despre bunuri fac parte din procesul de modelare al informaţiilor definind datele, informaţiile şi documentaţiile grafice şi negrafice necesare pentru funcţionarea şi gestionarea pe durata de viaţă a unui activ construit (termen corespondent în limba engleză Asset Information Requirements - AIR).
        *2 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        BEP*3 - Plan de Execuţie BIM - plan care explică modul în care echipele de livrare îşi îndeplinesc angajamentele specifice managementului informaţiilor. Planul de execuţie BIM precontractual (PRE-BEP) pune accent pe metodologia propusă de către echipa de livrare privind managementul informaţiilor şi asupra capabilităţii şi capacităţii de a le gestiona (termen corespondent în engleză BIM Execution Plan - BEP).
        *3 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor

        BCF "Format Colaborare BIM" - este un format de fişier deschis care permite adăugarea de comentarii textuale, capturi de ecran şi poate suporta alte modificări din partea destinatarului fişierului (termen corespondent în limba engleză BIM Collaboration Format - BCF).
        BIM*4 - Modelarea Informaţiei Construcţiei - utilizarea unei reprezentări digitale într-o manieră colectivă a unui activ construit pentru a facilita procesele de proiectare, construire şi exploatare, în vederea formării unei baze de încredere în luarea deciziilor (termen corespondent în limba engleză Building Information Modeling - BIM).
        *4 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        BuildingSMART - Comunitate/Organizaţie internaţională ce şi-a propus crearea şi dezvoltarea unor procese colaborative digitale în sectorul construcţiilor (termen corespondent în limba engleză buildingSMART Internaţional - bSI).
        CAD - Proiectare asistată pe calculator - Termen general utilizat şi acceptat pentru a defini utilizarea calculatorului în procesul de creaţie, modificare, analiză şi optimizare în toate domeniile de design şi nu numai (termen corespondent în limba engleză Computer Aided Design - CAD).
        CDE*5 - Mediu Comun de Date - sursa convenită de informaţii pentru orice proiect sau activ, pentru colectarea, administrarea şi diseminarea fiecărui container de informaţie printr-un proces controlat. Fluxul de lucru CDE descrie procesele care trebuie utilizate, iar soluţia CDE poate furniza tehnologia care să sprijine aceste procese (termen corespondent în limba engleză Common Data Environment - CDE).
        *5 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        EIR*6 - Cerinţe privind Schimbul de Informaţii - cerinţe de informaţii referitoare la un angajament, referitoare la cumulul de date informaţionale solicitate de către partea angajatoare de la echipa sa internă, cât şi de la părţile angajate pentru dezvoltarea proiectului şi execuţia activului construit (termen corespondent în limba engleză Exchange Information Requirements - EIR).
        *6 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        GIS - Sistem Informaţional Geografic - Cadrul care permite culegerea, gestionarea şi analiza datelor, integrând mai multe tipuri de date, analizând amplasări spaţiale şi organizând straturi de informaţii în vizualizări utilizând hărţi şi scene 3D (termen corespondent în limba engleză Geographic Information System - GIS).
        IFC - "Clasele de Bază ale Industriei" - Este un format de fişier deschis folosit pentru descrierea datelor din industria activelor construite. IFC este dezvoltat de buildingSMART şi nu este controlat de un singur furnizor sau grup de furnizori. Fişierele IFC pot fi folosite cu o varietate de soluţii hardware şi software. IFC este un format de fişier folosit, de regulă, în procesul colaborativ aferent modelării informaţiilor construcţiei. IFC este standardizat la nivel internaţional prin standardul ISO 16739-1:2018 (termen corespondent în limba engleză Industry Foundation Classes - IFC).
        ISO - Organizaţia Internaţională de Standardizare (termen corespondent în limba engleză Internaţional Organization for Standardization - ISO).
        MIDP*7 - Program General de Livrare a Informaţiilor - program care încorporează toate programele relevante de livrare a informaţiilor aferente sarcinilor (termen corespondent în limba engleză Master Information Delivery Plan - MIDP).
        *7 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor

        OIR*8 - Cerinţele de Informaţii ale Organizaţiei - cerinţe de informaţii în conformitate cu obiectivele organizaţiei, descriu informaţiile pe care partea angajatoare le solicită pentru a satisface nevoile sistemului său de management al activelor şi ale altor funcţii organizaţionale (termen corespondent în limba engleză Organizaţional Information Requirements - OIR).
        *8 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        OpenBIM - Proces colaborativ deschis de partajare a informaţiilor proiectului între toţi participanţii la proiect. OpenBIM facilitează interoperabilitatea în gestiunea proiectelor şi activelor pe parcursul ciclului de viaţă al acestora.
        Open Data - Baze de date deschise care sunt disponibile gratuit prin intermediul internetului pentru a putea descărca, modifica şi distribui fără restricţii legale sau financiare.
        PIM*9 - Model de Informaţie al Proiectului - model de informaţii aferent etapei de livrare. În timpul proiectului, modelul poate fi utilizat pentru a transmite intenţia de proiectare (uneori numită tema de proiectare) sau reprezentarea virtuală a activului care urmează să fie construit (uneori numit modelul virtual al construcţiei) (termen corespondent în limba engleză Project Information Model - PIM).
        *9 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        PIR*10 - Cerinţe de Informaţii pentru Proiect - cerinţe de informaţii referitoare la livrarea unui proiect, sunt definite ca informaţii necesare pentru derularea proiectului în puncte cheie cu intenţia de a optimiza procesul de proiectare şi de a lua decizii informate în legătură cu evoluţia acestuia. Informaţiile necesare sunt definite/cerute de către partea angajatoare (corespondent în limba engleză Project Information Requirements - PIR).
        *10 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        TIDP*11 - Program de Livrare a Informaţiilor aferent Sarcinilor - lista containerelor de informaţie şi datele de livrare pentru o anumită echipă de specialitate (termen corespondent în limba engleză Task Information Delivery Plan - TIDP).
        *11 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor

        Definiţii
        Reglementarea tehnică preia, reproduce şi utilizează atât definiţiile regăsite în standardele publicate în versiunea din limba română, în actele normative din domeniu, cât şi pe cele regăsite în standardele europene, ghidurile publicate de Comisia Europeană, ghidurile adoptate în alte ţări, precum şi alte documente oficiale emise în acest sens.
        Achiziţie sau achiziţie publică - achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public*12;
     *12 Conform art.3 din Legea nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare.

        Activ*13 - obiect, lucru sau entitate ce are o valoare potenţială sau reală pentru o organizaţie.
        *13 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Actor*14 - persoană, organizaţie sau entitate organizaţională implicată într-un proces de construire. Entităţile organizaţionale includ, fără a fi limitate la, departamente, echipe. În contextul acestui document, procesele de construire au loc în timpul etapei de livrare şi al etapei operaţionale.
        *14 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Adoptare (a unui standard) - aprobare şi publicare a unui standard naţional bazat pe un standard european/internaţional sau pe un document de standardizare europeană/internaţională cu obţinerea unui statut de standard românesc.
        Angajament*15 (angajare, angajări*16) - acord convenit pentru furnizarea de informaţii privind lucrări, bunuri sau servicii.
        *15 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii
        *16 În cadrul standardului SR EN ISO 19650-1:2019 şi SR EN ISO 19650-2:2019 se utilizează atât termenul "angajament" cât şi "angajare" sau "angajări".

        As built - poate fi un bun fizic (lucrare, element component) sau digital (model 3D) care reprezintă modelul identic cu cel care a fost executat conform planurilor proiectului sau elementului, fiind marcate modificările implementate faţă de proiectul iniţial.
        Audit - procesul prin care validitatea şi veridicitatea unei informaţii este verificată şi acceptată de către entitatea responsabilă.
     Beneficiar al investiţiei - entitate publică, persoană juridică sau fizică, ce are un drept de execuţie a lucrărilor de construcţii potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare*17
     *17 Conform prevederilor art. 2 din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul- cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

        Capabilitate*18 - în contextul acestui document, măsura abilităţii de a executa şi funcţiona, în contextul acestui document, acest lucru se referă la abilitatea, cunoştinţele sau expertiza pentru gestionarea informaţiilor.
        *18 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Capacitate*19 - în contextul acestui document, resursele disponibile pentru a executa şi funcţiona, în contextul acestui document, aceasta se referă la mijloacele, resursele şi procedurile pentru gestionarea informaţiei.
        *19 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Cerinţă de informaţii*20 - specificaţie privind ce, când, cum şi pentru cine trebuie produse informaţiile.
        *20 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Client*21 - actor care răspunde de iniţierea unui proiect şi aprobarea temei.
        *21 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Ciclu de viaţă*22 - existenţa activului de la definirea cerinţelor până la încetarea utilizării acestuia, acoperind concepţia, dezvoltarea, funcţionarea, întreţinerea şi desfiinţarea acestuia.
        *22 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii - este unul dintre cele două componente al proiectului investiţional în construcţii (alături de sistemul de management al proiectului investiţional în construcţii) - format din etape ale proiectului. Etapele ciclului de viaţă al proiectului investiţional sunt: (a) iniţierea proiectului investiţional în construcţii - identificarea necesităţii, a oportunităţii, definirea temei de proiectare şi stabilirea fezabilităţii; (b) planificarea proiectului - activitatea de proiectare; (c) realizarea proiectului - execuţie construcţiei; (d) încheierea proiectului investiţional în construcţii şi predarea construcţiei; (e) exploatarea, utilizarea construcţiei.
        Construcţie - clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcţii, respectiv orice lucrare de inginerie civilă, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe pământ, concepută şi executată pentru îndeplinirea ori menţinerea unor funcţii tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, importanţa, categoria şi clasa de importanţă, inclusiv utilajele, echipamentele şi instalaţiile tehnologice şi funcţionale aferente*23.
        *23 Conform prevederilor art. 2 din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul- cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

        Container de informaţie*24 - numit set nealterabil de informaţii care pot fi extrase dintr-un fişier, sistem sau aplicaţie de stocare structurată, care include subdirectoare, fişiere de informaţii (inclusiv model, document, tabel, grafic) sau un set distinct al unui fişier de informaţii, precum un capitol sau un paragraf, un strat sau un simbol. Containerele de informaţie structurate, includ modele geometrice, grafice şi baze de date. Containerele de informaţie nestructurate conţin documentaţii, videoclipuri sau înregistrări audio.
        *24 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Digital twin - este o reprezentare virtuală a unei obiect sau sistem fizic care serveşte ca omolog digital cu diferenţe imperceptibile faţă de original în sensul utilizării acestuia în scopuri practice precum simulări, integrări, testări, monitorizare sau mentenanţă. O reprezentare digitală de tip digital twin poate fi actualizată în timp real prin intermediul unui sistem de senzori şi a unor procese automatizate prestabilite.
        Echipa de proiect*25 - partea angajatoare sau echipele de livrare.
        *25 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor

        Echipă de livrare*26 - parte angajată ca lider şi părţile angajate ale acesteia. O echipă de livrare poate avea orice mărime, de la o persoană care îndeplineşte toate funcţiile necesare, până la echipe de specialitate complexe multidisciplinare. Mărimea şi alcătuirea fiecărei echipe de livrare variază în funcţie de dimensiunea şi complexitatea activităţilor de administrare a activelor sau de livrare a proiectului. Mai multe echipe de livrare pot fi angajate simultan şi/sau secvenţial în legătură cu un singur activ sau proiect, în funcţie de mărimea şi complexitatea activităţilor de administrare a activelor sau de livrare a proiectului. O echipă de livrare poate fi constituită din mai multe echipe de specialitate din care organizaţia parte angajată ca lider şi oricare alte părţi angajate. Echipele de livrare sunt frecvent constituite de către partea angajatoare, nefiind exclusă posibilitatea ca acestea să fie constituite de către partea angajată ca lider.
        *26 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor

        Echipă de specialitate*27 - persoane organizate să îndeplinească o anumită sarcină.
        *27 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor

        Eveniment declanşator*28 - eveniment planificat sau neplanificat care modifică un activ sau starea acestuia pe parcursul ciclului său de viaţă, care are ca rezultat schimbul de informaţii. În timpul etapei de livrare, evenimentele declanşatoare indică în mod normal încheierea stadiilor proiectului.
        *28 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Etapă de livrare*29 - parte a ciclului de viaţă, pe parcursul căreia un activ este proiectat, construit şi pus în funcţiune.
        *29 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Etapă operaţională*30 - parte a ciclului de viaţă, în timpul căreia este utilizat, exploatat şi întreţinut un activ. Diferite standarde din seria SR EN ISO 19650 numesc această etapă diferit (operaţională, exploatare). În cadrul ghidului este numită etapă de exploatare.
        *30 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Federalizare*31- crearea unui model de informaţii compozit, din containere de informaţie separate.
        *31 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Flux de lucru - o secvenţă de sarcini care prelucrează un set de date. De fiecare dată când datele sunt transmise între oameni şi/sau sisteme, se creează un flux de lucru. Fluxurile de lucru sunt căile care descriu modul în care ceva trece de la anulat la finalizat sau de la brut la procesat (termen corespondent în limba engleză - workflow).
        Format deschis de date- format de date generat de către o aplicaţie sau un program, definite în cadrul unor standarde deschise, fiind interoperabil şi uşor accesibil de către orice utilizator (termen corespondent în limba engleza - "open data format").
        Format închis de date - format de date specific pentru o aplicaţie sau un program deţinute de către o entitate privată (companie, organizaţie sau individ) a cărui utilizare este condiţionată de către ecosistemul de aplicaţii sau programe care pot folosi formatul respectiv (termen corespondent în limba engleză - "closed data format" sau "proprietary data format").
        Informaţie*32 - reprezentare reinterpretabilă a datelor într-o manieră formalizată adecvată pentru comunicare, interpretare sau procesare. Informaţia poate fi procesată cu mijloace umane sau automate.
        *32 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Informaţiile proiectului - informaţii produse sau utilizate într-un anumit proiect.
        Interoperabilitate - abilitatea entităţilor, sistemelor sau proceselor de a lucra împreună pentru realizarea unui scop comun.
        Investiţie publică - totalitatea cheltuielilor din fonduri publice, iniţiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de natura domeniului public şi/sau privat al statului/unităţii administrativ-teritoriale, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum şi cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanţează total sau parţial din fondurile publice; se consideră investiţie publică şi totalitatea cheltuielilor de investiţii, iniţiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de natura proprietăţii private a persoanelor fizice şi/sau juridice, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum şi cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanţează total sau parţial din fondurile publice*33
        *33 Conform prevederilor art. 2 din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul- cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

        Livrabil - date, informaţii, bunuri sau servicii cuantificabile, agreate în prealabil, care rezultă din lucrul deliberat bazat pe obiective din cadrul activităţilor de proiect şi urmăresc scopul proiectului.
        Lucrare*34 - rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil, suficient în sine pentru a îndeplini o funcţie economică sau tehnică
        *34 Conform art.3 din Legea nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare.

        Lucrare de construcţie - tot ce este construit sau rezultă din procese de construcţie*35.
        *35 Definiţie reprodusă din SR EN 1990:2004 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor.

        Manual de transmitere a informaţiilor*36 (IDM) - documentaţie care surprinde procesul de afaceri şi oferă specificaţii detaliate ale informaţiilor pe care un utilizator care îndeplineşte un rol particular va trebuie să le ofere într-un moment particular în timp în cadrul unui proiect. Notă: la acest termen se poate face referinţă şi sub numele de "Specificaţie de livrare a informaţiilor" (termen corespondent în limba engleză - "Information Delivery Speicification IDS").
        *36 Definiţia termenului a fost tradusă din engleză conform standard SR EN ISO 29481-1:2018, pct. 3.10.

        Matricea responsabilităţilor*37 - diagrama participanţilor şi funcţiile lor în îndeplinirea sarcinilor sau livrabilelor. O matrice a responsabilităţilor poate indica aprobarea, consultarea şi informarea, precum şi responsabilitatea de a finaliza sarcini sau livrabile.
        *37 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Model al disciplinei - model de informaţie elaborat de o singură disciplină (ex.: arhitectură, structură, instalaţii etc.), care poate fi constituit dintr-un singur sau din mai multe modele de bază ale aceleaşi discipline.
        Model de informaţii*38 - un set de containere de informaţie structurate şi nestructurate.
        *38 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Model analitic - model de informaţii creat de profesionişti în cadrul diferitelor discipline angrenate în dezvoltarea proiectului. O reprezentare a modelului fizic care constă din elemente de geometrie, proprietăţi ale materialelor şi sarcinilor proiectate.
        Model de bază - model de informaţii generat în cadrul unui singur fişier digital, cu caracter singular şi caracteristici specifice proprii.
        Model de informaţie federalizat - model de informaţii compozit alcătuit din gruparea unor modele de informaţii distincte, aferente unor discipline diferite, care poate îndeplini diferite scopuri (ex.: coordonarea spaţială, geometrică, determinarea intenţiei între diferite discipline etc.).
        Nivel de informaţii necesar*39 - cadrul ce defineşte tipul şi gradul de detaliere a informaţiei. Unul dintre scopurile definirii nivelului de informaţii necesar este de a preveni furnizarea prea multor informaţii.
        *39 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Obiect de investiţii - parte a obiectivului de investiţii, cu funcţionalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia.
        Obiectiv de investiţii - rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiţii, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerinţelor formulate de dezvoltator; în sintagma "obiectiv de investiţii" se cuprinde, după caz, obiectivul nou de investiţii, obiectivul mixt de investiţii sau intervenţia la construcţie existentă.
        Parte angajată*40 - furnizor de informaţii privind lucrări, bunuri sau servicii.
        *40 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Parte angajatoare*41 - partea care recepţionează informaţii privind lucrări, bunuri sau servicii de la o parte angajată ca lider.
        *41 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Proiect - lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico- economice, părţi desenate şi scrise, instrucţiunile etc. necesare executării unor livrabile.
        Proiect investiţional în construcţii - procesul care debutează cu identificarea nevoii sau oportunităţii de construire şi se finalizează cu darea în folosinţă a construcţiei. Proiectul investiţional în construcţii urmăreşte obţinerea unui rezultat planificat concretizat prin obiectivul de investiţii. NOTĂ: Pe parcursul ghidului, termenul este ocazional scurtat la "proiect" din considerente de spaţiu.
        Reglementare - document care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care este adoptat de către o autoritate a statului sau la nivel european.*42
     *42 Conform prevederilor art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională.

        Reper în livrarea informaţiilor*43 - eveniment planificat pentru schimbul de informaţii prestabilit.
        *43 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor

        Spaţiu*44 - întindere tridimensională limitată, definită fizic sau teoretic.
        *44 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii

        Standard - înseamnă o specificaţie tehnică, adoptată de un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, a cărei respectare nu este obligatorie şi poate fi unul dintre următoarele: standard internaţional, standard european, standard armonizat, standard naţional.*45
     *45 Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională.

        Standardizare - activitate specifică desfăşurată de un organism recunoscut, prin care sunt elaborate, aprobate, revizuite, modificate, adoptate şi anulate standarde şi alte documente de standardizare, destinate unei utilizări comune şi repetate*46.
        *46 Conform prevederilor art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională.

        Standard armonizat - înseamnă un standard european adoptat pe baza unei solicitări din partea Comisiei pentru aplicarea legislaţiei de armonizare a Uniunii Europene*47.
        *47 Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţional

        Standard european (marcă "EN") - înseamnă un standard adoptat de o organizaţie de standardizare europeană*48. Organizaţiile de standardizare europeană sunt CEN (Comitetul European de Standardizare - European Committee for Standardization), CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică - European Committee for Electrotechnical Standardization) şi ETSI (Institutul European de Standarde de Telecomunicaţii - European Telecommunications Standards Institute). Standardele europene sunt marcate cu prefixul "EN".
        *48 Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţional

        Standard internaţional - standard adoptat de un organism de standardizare internaţional*49. Standardele internaţionale sunt marcate cu prefixul "ISO" sau "IEC".
        *49 Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională.

        Standard naţional - înseamnă un standard adoptat de un organism de standardizare naţional*50. Standardele naţionale sunt marcate cu un prefix specific ţării care a adoptat standardul respectiv.
        *50 Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională.

        Standard român SR - standardele care se elaborează şi se aprobă în cadrul standardizării naţionale. Ele se identifică cu indicativul alcătuit din sigla SR, numărul standardului şi anul publicării acestuia. Sigla SR semnifică "standard român" şi se aplică numai pe standardele române. Atunci când standardele române adoptă standarde europene şi/sau internaţionale, sigla SR va fi urmată de combinaţia de litere care identifică standardele europene şi/sau internaţionale adoptate*51.
     *51 Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională.

        Utilizare BIM - o metodă de aplicare a modelării informaţiei construcţiei (BIM) în timpul ciclului de viaţă al unui activ pentru îndeplinirea unui sau mai multor obiective specifice (termen corespondent în limba engleză - BIM Use Case).
        Validarea datelor - verificarea conformităţii informaţiilor şi a datelor primite sub diferite forme (modelele de informaţii, fişiere digitale etc.) în vederea utilizării lor în cadrul sarcinilor atribuite.

    DISPOZIŢII GENERALE
        Context
        Prezentul ghid a fost iniţiat şi dezvoltat în contextul creşterii coerenţei şi adecvării cadrului de reglementare aplicabil construcţiilor şi investiţiilor publice, al simplificării legislative, al reducerii sarcinilor administrative, al alinierii la progresul tehnologic şi al clarificării etapelor şi stadiilor de dezvoltare a unei lucrări de construcţie, care adoptă metodologia BIM. În corelare cu tendinţele globale actuale privind performanţa activităţilor din sectorul construcţiilor, pentru îmbunătăţirea procesului de coordonare, proiectare şi monitorizare a lucrărilor de construcţii, se are în vedere abordarea la scară largă a modelării informaţiei construcţiei (BIM) la nivel naţional.
        În conformitate cu foaia de parcurs pentru implementarea BIM în România, acest ghid a fost dezvoltat pentru a pregăti cadrul de implementare al acesteia. Ghidul face parte dintr-un pachet de reglementări tehnice specifice în cadrul proiectului "Creşterea coerenţei cadrului normativ şi a eficienţei reglementărilor tehnice în domeniul construcţiilor" împreună cu "Ghidul privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8 - 2022".
        La data redactării documentului, în România, modelarea informaţiei construcţiei (BIM) la nivelul proiectelor investiţionale în construcţii este folosită limitat atât ca număr de proiecte cât şi ca nivel de implementare. Pentru o implementare eficientă a sistemului BIM este nevoie de o abordare pe mai multe paliere. În acest sens, la nivelul Guvernului României a fost aprobată, prin Memorandum, "Foaia de parcurs privind implementarea metodologiei BIM (Building Information Modelling) la nivel naţional, în proiectele de investiţii din fonduri publice din sectorul construcţiilor". Conform foii de parcurs, prezentul ghid face parte din prima etapă care marchează debutul BIM la nivel naţional în România.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1. Componentele de reglementare şi standardizare privind implementarea BIM în România
        Figura 1 arată schematic poziţia acestui ghid în cadrul procesului de implementare BIM în România conform foii de parcurs.

        Viziune
        În contextul demersului de digitalizare a sectorului construcţiilor, implementarea BIM este o metodologie de optimizare a proceselor derulate pe tot parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) este un proces continuu care trebuie să fie capabil să se adapteze la noile evoluţii ale tehnologiei şi cerinţele schimbătoare ale pieţei construcţiilor.
        Viziunea de implementare BIM se referă la abordarea etapizată, printr-o serie de activităţi care vor duce la creşterea coerenţei cadrului de reglementare aplicabil construcţiilor şi investiţiilor publice.
        Rolul Ghidului privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022 şi al Ghidului privind utilizarea instrumentelor BIM în generarea şi gestionarea datelor aferente construcţiilor, indicativ RTC 9-2022, este de a crea contextul pentru demararea procesului de implementare a metodologiilor de lucru în sistem BIM.
        Abordarea, în cazul ambelor ghiduri, ţine de generarea unui cadru la nivel macro care să faciliteze înţelegerea proceselor şi metodologiei de lucru în sistem BIM pentru actorii din sectorul construcţiilor.

        Scop
        Scopul prezentului ghid este de familiarizare şi diseminare a informaţiilor necesare pentru aplicarea proceselor de management al informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM) pentru generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcţiilor.
        Ghidul este adresat tuturor actorilor din piaţa construcţiilor din România.

        Ghidul în contextul standardizării internaţionale BIM
        Înţelegerea beneficiilor aduse de BIM a dus la nevoia stabilirii unei standardizări internaţionale la nivelul serviciilor din sectorul construcţiilor. Pe parcursul timpului au fost dezvoltate o serie de standarde internaţionale care se referă direct la BIM sau sunt aplicabile pe anumite părţi ce ţin de managementul informaţiilor BIM. Standardizarea managementului informaţiilor, precum şi a conceptelor, modelelor de date şi a proceselor, au rolul de a realiza o consecvenţă, automatizare şi previzibilitate în folosirea BIM în sectorul construcţiilor.
        Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM), în calitate de subiect al acestui ghid, este standardizat printr-o serie de standarde internaţionale, adoptate ca standarde româneşti (SR) în următorul mod:
        ● SR EN ISO 19650-1:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul
    informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii;
        ● SR EN ISO 19650-2:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul
    informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor; managementul informaţiilor utilizând BIM în cadrul etapei de livrare a activelor (de la iniţierea proiectului investiţional până la execuţia construcţiei, inclusiv);
        ● SR EN ISO 19650-3:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei(BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, managementul informaţiilor utilizând BIM în cadrul etapei de exploatare a activelor (de la recepţia la terminarea lucrărilor până la postutilizarea construcţiei);
        ● SR EN ISO 19650-4:2022 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 4: Schimbul de informaţii;
        ● SR EN ISO 19650-5:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 5: Abordarea securităţii în managementul informaţiilor.

        În cadrul ghidului, standardele internaţionale ce ţin de managementul informaţiilor adoptate în România sunt abordate în ansamblu. Conceptele şi principiile descrise în cadrul SR EN ISO 196501:2019 sunt abordate în conexiune cu procedeele descrise în celelalte standarde din cadrul seriei respective.
        Pe lângă seria de standarde SR EN ISO 19650, în acest ghid sunt menţionate o serie de alte standarde.
        La standardizarea informaţiilor, se menţionează standardele SR EN ISO 12006-2:2020 Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor legate de lucrările de construcţii. Partea 2: Cadru pentru clasificare şi SR EN ISO 12006-3:2022 - Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor legate de lucrările de construcţii. Partea 3: Cadru pentru informaţiile despre elementele lucrărilor de construcţii, referitoare la organizarea informaţiilor şi la sisteme de clasificare şi SR EN 174121:2020 - Modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Nivelul necesar de informaţii - Partea 1: Concepte şi principii, referitor la nivelul de informaţii necesar.
        La standardizarea modelelor de date, care se referă la folosirea formatelor deschise de date, care asigură interoperabilitatea informaţiilor pe tot parcursul ciclului de viaţă al construcţiei, se face referire la standardul SR EN ISO 16739-1:2020 - Industry Foundation Classes (IFC) pentru partajarea informaţiilor între industriile de construcţii şi de management al facilităţilor. Partea 1: Schema de date, referitor la schema de date IFC.
        Când vorbim de standardizarea proceselor, care se referă la definirea unor procese uniforme şi a unor metodologii de lucru comune care să asigure o previzibilitate a rezultatelor, se face referire la standardele SR EN ISO 23386:2020 - Modelarea informaţiei construcţiei şi alte procese digitale utilizate în construcţii. Metodologia de descriere, creare şi gestionare a proprietăţilor în dicţionarele de date interconectate (referitor la datele interconectate) şi la SR EN ISO 29481-1:2018 - Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 1: Metodologie şi format (referitor la manualul de transmitere/livrare a informaţiilor).
        Pentru stabilirea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a elaborării planurilor de execuţie BIM (BEP) se face referire la standardul SR CEN/TR 17654:2022 - Linii directoare pentru implementarea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a planurilor de execuţie BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 şi -2.
        Trebuie menţionat faptul că acest ghid nu are rolul de a explica standardele internaţionale existente referitoare la BIM, ci îşi propune doar să facă referire la acestea, acolo unde acest lucru este oportun, urmând ca cititorul să decidă dacă are nevoie să aprofundeze anumite subiecte prin consultarea standardelor menţionate.
        Informaţiile descrise în acest ghid se raportează strict la data publicării acestuia, fiind responsabilitatea cititorului să consulte standardele internaţionale şi europene noi sau actualizate, precum şi reglementările naţionale care pot să apară sau să fie modificate pe parcurs.

    1. GENERAREA ŞI GESTIONAREA DATELOR ŞI PROCESUL DE MANAGEMENT AL INFORMAŢIILOR
        Generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcţiilor se realizează prin aplicarea managementului informaţiilor.
        Prezentul capitol descrie relaţia dintre generarea şi gestionarea datelor digitale ale unei construcţii (aferente ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii) şi procesul de management al informaţiilor (aferent ciclului de viaţă al managementului informaţiilor unui activ)*52.
        *52 Termenul specific legislaţiei româneşti de "proiect investiţional în construcţii", precum şi "obiectivul de investiţii", care este rezultatul acestuia, este echivalentul termenilor utilizaţi în managementul informaţiei, conform seriei de standarde SR EN ISO 19650, de "proiect", "activ" sau "activ construit".

        Pentru a înţelege referirile la "procese" şi la "activităţi" de pe parcursul ghidului, este necesară înţelegerea abordării seriei de standarde SR EN ISO 19650 privind managementul informaţiilor, precum şi a altor standarde ISO ce ţin de management, care au la bază conceptul de "proces".
        Procesul este "un set de activităţi inter-relaţionate sau care interacţionează, care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire"*53.
        *53 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 9000:2015 - Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular, pct. 3.4.1.

        Activitatea este "o singură sarcină sau acţiune efectuată în cadrul unui proces. Activităţile reprezintă paşi individuali executaţi pentru a finaliza un proces şi pot fi de natură repetitivă sau nerepetitivă. Activităţile au adesea intrări, ieşiri şi criterii de performanţă definite pentru a se asigura că ele contribuie în mod eficient la procesul din care fac parte"*54.
        *54 Definiţie reprodusă din SR EN ISO 9000:2015 - Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular.

        Conform seriei de standarde SR EN ISO 19650, managementul informaţiilor este un proces. Acesta este format dintr-o serie de activităţi, numite şi "subprocese". Chiar dacă activităţile de management al informaţiilor se referă la sarcini specifice de management, în unele situaţii chiar şi aceste sarcini specifice pot fi împărţite în activităţi mai mici, existând riscul de a genera o confuzie ce ţine de relaţia proces-activităţi. În ultimă instanţă, diferenţa dintre procese şi activităţi ţine de context şi de nivelul de detaliere a subiectului în discuţie.
    1.1. Procesul de management al informaţiilor şi activităţile specifice diferitelor tipuri de proiecte
        Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM) aferent ciclului de viaţă al unui proiect investiţional în construcţii se împarte în două etape: (1) etapa de livrare şi (2) etapa de exploatare*55. Prin urmare, activităţile aferente managementului informaţiilor se pot include într-una dintre cele două etape, în dependenţă de tipul lucrării de construcţie vizate de proiectul investiţional în construcţii, după cum urmează:
        *55 Conform seriei de standarde SR EN ISO 19650.

    (1) Managementul informaţiilor debutează cu etapa de livrare în cazul proiectelor investiţionale în construcţii care vizează lucrări de tipul:
        ● Lucrări de realizare a construcţiilor noi*56, sau
        *56 Precum: realizarea de clădiri, realizarea de lucrări inginereşti noi.

        ● Lucrări de amenajări*57.
        *57 Precum: realizarea de amenajări civile, realizarea de amenajări şi îmbunătăţiri funciare, realizarea de construcţii provizorii/cu caracter temporar etc.

        În această situaţie, se urmăreşte generarea unui model de informaţie al proiectului (PIM), pentru a fi utilizat în execuţia construcţiei. Ulterior, în baza acestuia, se dezvoltă modelul de informaţie al activului (AIM). Acţiunile de management al informaţiilor care trebuie realizate pe parcursul etapei de livrare sunt detaliate în standardul SR EN ISO 19650-2:2019.

    (2) Managementul informaţiilor debutează cu etapa de exploatare în cazul proiectelor investiţionale în construcţii de tipul:
        ● Intervenţii asupra construcţiilor existente*58.
        *58 Precum: lucrări de întreţinere sau reparaţii curente, lucrări de reparaţii capitale, lucrări de intervenţie în primă urgenţă, lucrări de extindere etc.

        În cazul proiectelor investiţionale pentru intervenţii asupra construcţiilor existente, decizia asupra standardului utilizat se va face în dependenţă de scara intervenţiei. În cazul necesităţii de a fi dezvoltat un model de informaţie al proiectului (PIM), va fi utilizat standardul SR EN ISO 196502:2019, altfel se va utiliza standardul SR EN ISO 19650-3:2020.*59
        *59 Suplimentar faţă de tipurile de lucrări de construcţii enumerate anterior, pot exista proiecte demarate la nivelul organizaţiilor cu scop de optimizare a proceselor de management şi mentenanţă a activelor construite care nu au fost realizate în sistem BIM. În cazul unor astfel de proiecte, se urmăreşte generarea unui model de informaţie al activului (AIM) şi se urmăreşte SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor.

    1.1.1. Activităţile de management al informaţiilor aferente etapei de livrare
        În Figura 2 este ilustrat procesul de management al informaţiilor aferent etapei de livrare.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 2. Procesul de management al informaţiilor în etapa de livrare a activelor*60.
        *60 Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, Figura 3.

        Poate fi observată succesiunea activităţilor de management al informaţiilor, precum şi nivelul la care aceste activităţi sunt desfăşurate:
    ● (i) nivel proiect (litera B, activitatea 1 şi 8);
    ● (ii) nivel angajament (litera C, activităţile 2-7);
    - stadiul de achiziţii (litera D, activităţile 2 şi 3);
    – stadiul de planificare a informaţiilor (litera E, activităţile 4 şi 5);
    – stadiul de producere a informaţiilor (litera F, activităţile 6 şi 7).

        Figura ia în calcul inclusiv posibilitatea angajării unor echipe diferite de livrare pentru diferite etape ale proiectului. Se poate vedea cum după livrarea modelului de informaţie (7) pot fi reluate activităţile (A) începând cu activitatea de invitaţie de participare la licitaţie (2).

    1.1.2. Activităţile de management al informaţiilor aferente etapei de exploatare
        În Figura 3 este ilustrat procesul de management al informaţiilor aferent etapei de exploatare a activelor.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 3. Procesul de management al informaţiilor în etapa de exploatare a activelor*61.
        *61 Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, Figura 4 (traducere din limba engleză).

        Din Figura 3 se poate vedea similaritatea activităţilor de management al informaţiilor aferente etapei de operare faţă de cele aferente etapei de livrare (vezi Figura 2). Diferenţa principală o reprezintă cele trei scenarii posibile ale procesului de management al informaţiilor, în dependenţă de poziţia evenimentului declanşator: înainte de activităţile de management al informaţiilor (C), după activităţile de management al informaţiilor (A) sau după dobândirea activului (B).
        Exemple de evenimente declanşatoare*62 pot fi:
        *62 Conform Anexă A.3 la SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor.
        ● decizii la nivel organizaţional privind activele;
        ● evaluări sau inspecţii ale activelor;
        ● lucrări de mentenanţă;
        ● intervenţii minore, precum reparaţii minore, înlocuiri de componente sau îmbunătăţiri minore;
        ● intervenţii majore, precum reparaţii majore, recondiţionări sau îmbunătăţiri majore;
        ● lucrări de încheiere a ciclului de viaţă, precum dezafectarea, demolarea, dezactivarea sau conservarea etc.

    1.2. Producerea informaţiilor în colaborare
        Managementul informaţiilor are ca scop eficientizarea procesului de producere a informaţiilor în colaborare, stabilind o serie de paşi care asigură eficienţa procesului respectiv. Rezultatul procesului de producere de informaţii este modelul de informaţie livrat.
        Conform descrierii activităţilor aferente procesului de management al informaţiilor din capitolele anterioare, acestea pot fi grupate în trei categorii principale:
        ● activităţi ce ţin de planificarea producerii de informaţii, prin generarea resurselor şi documentelor aferente managementului informaţiilor;
        ● activităţi ce ţin de producerea propriu-zisă a informaţiilor, prin aplicarea prevederilor resurselor şi documentelor aferente managementului informaţiilor;
        ● activităţi ce ţin de livrarea informaţiilor produse sub forma unui model de informaţii, respectând resursele şi documentele stabilite de management al informaţiilor.

        În Figura 4 este ilustrată, la modul general, relaţia dintre resursele şi documentele de management, procesul de producere în colaborare a informaţiilor şi livrarea modelului de informaţie al proiectului (PIM) aferent etapei de livrare.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 4. Relaţia între categoriile de activităţi aferente procesului de management al informaţiilor
        Din Figura 4 se poate observa că resursele şi documentele BIM guvernează procesul de producere a informaţiilor în colaborare şi cel de livrare al modelului de informaţie în următorul mod:
        ● Planul de execuţie BIM (BEP) stabileşte cine, ce face şi cu ce resurse;
        ● Programul general de livrare a informaţiilor (MIDP) care cumulează programele de livrare a informaţiilor aferente sarcinilor (TIDP) ale echipei de livrare, stabileşte când se vor livra informaţiile;
        ● Standardul de informaţii şi metodele şi modurile de lucru pentru producerea de informaţii stabilesc cum vor fi generate şi gestionate informaţiile.

        În Figura 4 este ilustrat şi faptul că toate procesele de generare şi gestionare a informaţiilor se întâmplă în mediul comun de date (CDE) şi respectă fluxul de lucru CDE.

    1.3. Procesele şi activităţile de management al informaţiilor în ciclul de viaţă
        Pentru a ajuta factorii implicaţi în proiecte investiţionale în construcţii, în înţelegerea aplicării procesului de management al informaţiilor, în Tabel 1 este reprezentată relaţionarea activităţilor de management al informaţiilor cu etapele din ciclul de viaţă al unui proiect investiţional în construcţii.


┌─────────────┬──────────────┬──────────────┐
│             │ACTIVITĂŢI DE │              │
│             │MANAGEMENT AL │ETAPE ŞI      │
│             │INFORMAŢIILOR │STADII DIN    │
│             │(CONFORM SR EN│CICLUL DE     │
│             │ISO           │VIAŢĂ AL      │
│             │19650-2:2019  │PROIECTULUI   │
│             │ŞI SR EN ISO  │INVESTIŢIONAL │
│             │19650-3:2020) │ÎN CONSTRUCŢII│
│             │*63           │              │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│             │              │Etapa de      │
│             │5.1 Evaluare  │iniţiere a    │
│             │şi necesar    │proiectului,  │
│             │5.2 Invitaţie │care cuprinde │
│             │de participare│stadiile:     │
│             │la licitaţie  │• Definirea   │
│             │5.3 Răspuns la│strategică;   │
│             │cererea de    │• Definirea   │
│             │oferă         │temei de      │
│             │5.4 Angajament│proiectare şi │
│             │              │determinarea  │
│             │              │fezabilităţii.│
│             ├──────────────┼──────────────┤
│             │              │Etapa de      │
│             │              │planificare a │
│             │              │proiectului,  │
│             │              │care cuprinde │
│ETAPA DE     │5.5 Mobilizare│stadiile:     │
│LIVRARE      │5.6 Producerea│• Definirea   │
│(SR EN ISO   │de informaţii │conceptului   │
│19650-2:2019)│în colaborare │proiectului;  │
│             │5.7 Livrare a │• Definirea   │
│             │modelului de  │soluţiilor de │
│             │informaţie    │bază şi       │
│             │              │autorizarea;  │
│             │              │• Dezvoltarea │
│             │              │tehnică a     │
│             │              │proiectului.  │
│             ├──────────────┼──────────────┤
│             │* 5.5         │              │
│             │Mobilizare ** │Etapa de      │
│             │5.6 Producerea│realizare a   │
│             │de informaţii │proiectului,  │
│             │în colaborare │care cuprinde │
│             │5.7 Livrare a │stadiul:      │
│             │modelului de  │• Execuţia    │
│             │informaţie    │construcţiei. │
│             │5.8 Închidere │              │
│             │a proiectului │              │
├─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│             │              │Etapa de      │
│             │              │încheiere a   │
│             │              │proiectului si│
│             │              │predarea      │
│             │Angajamente   │construcţiei, │
│             │bazate pe     │care cuprinde │
│             │evenimente    │stadiul:      │
│ETAPA DE     │declanşatoare │• Predarea    │
│OPERARE      │planificate şi│construcţiei. │
│(SR EN ISO   │neplanificate,├──────────────┤
│             │conform SR EN │Etapa de      │
│             │ISO           │exploatare a  │
│             │19650-3:2020  │construcţiei, │
│             │              │care cuprinde │
│             │              │stadiul:      │
│             │              │• Exploatarea/│
│             │              │utilizarea    │
│             │              │construcţiei. │
├─────────────┴──────────────┴──────────────┤
│În dependenţă de traseul de achiziţie,     │
│precum şi de alte particularităţi ale      │
│evoluţiei proiectului investiţional în     │
│construcţii, relaţia dintre etapele din    │
│ciclul de viaţă al proiectului             │
│investiţional în construcţii şi            │
│activităţile de management al informaţiilor│
│poate varia:                               │
│* În cazul angajării unei echipe de livrare│
│noi pentru etapa de realizare a            │
│proiectului, activităţile de management al │
│informaţiilor vor fi reluate pentru a      │
│include toate activităţile necesare        │
│formării unui angajament.                  │
│** În cazul păstrării aceleiaşi echipe de  │
│livrare, pot fi reluate activităţile de    │
│mobilizare (5.5), dacă este necesară       │
│angrenarea unor noi resurse în cadrul      │
│procesului.                                │
└───────────────────────────────────────────┘

        *63 Conform cu activităţile în SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor şi SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor.
        Tabel 1. Activităţile de management al informaţiilor şi etapele din ciclul de viaţă al proiectului
        Etapele din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii pot fi descrise printr-o liniaritate de la iniţiere către exploatare, pe când activităţile de management al informaţiilor pot fi descrise printr-o succesiune de bucle*64. Considerând acest punct de vedere, informaţiile prezentate în Tabel 1 au caracter de exemplificare.
        *64 Eng. "loops".

        Implementarea BIM la nivelul unui proiect investiţional în construcţii nu modifică practicile curente, ci contribuie la structurarea şi eficientizarea acestora. În Figura 5 sunt ilustrate procesele ce vin în completarea practicilor curente odată cu implementarea managementului informaţiei utilizând BIM.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 5. Implementarea managementului informaţiei utilizând BIM în ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii*65.
        *65 Toate titlurile marcate cu albastru din etapa de iniţiere respectă activităţile din standardele ISO şi nu fac referire la legislaţia românească. "Invitaţie de participare la licitaţie", "Răspuns la cererea de ofertă", "Angajament" şi "Mobilizare" sunt activităţi din managementul informaţiilor utilizând BIM, conform seriei de standarde SR EN ISO 19650 şi se referă strict la lucrul în sistem BIM.

        Din Figura 5 se poate observa faptul că implementarea BIM susţine practicile curente şi completează derularea acestora cu activităţi care asigură eficientizarea proceselor de lucru aferente etapelor ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
        În Figura 6 este ilustrat, în ansamblu, procesul de management al informaţiilor aplicat pe stadiile din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 6. Imagine de ansamblu şi ilustrare a procesului de management al informaţiilor pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii*66).
        *66) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, Figura 11, cu adăugarea stadiilor din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.

        Figura 6 ilustrează sintetic ansamblul de activităţi care duc la producerea informaţiilor în colaborare sub forma modelului de informaţie al proiectului (PIM) şi a modelului de informaţie al activului (AIM). Din figură se poate observa ciclicitatea procesului de management al informaţiilor, acesta fiind reluat ori de câte ori este nevoie (de la punctul de start din dreapta sus).

    1.4. Mediul comun de date (CDE) - instrument principal de gestionare a informaţiilor
        Mediul comun de date (CDE) este instrumentul principal de gestionare a informaţiilor generate în sistem BIM în cadrul procesului de management al informaţiilor. Mediul comun de date (CDE) se referă la (1) un flux de lucru CDE, în calitate de procedură de lucru în colaborare, prin care se asigură actualitatea şi corectitudinea informaţiilor utilizate în proiect, precum şi la (2) o soluţie CDE, care este, de regulă, o aplicaţie digitală care poate susţine fluxul de lucru CDE.
        Fluxul de lucru CDE este descris în cadrul Ghidului privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022. Generarea şi gestionarea informaţiilor în cadrul stadiilor aferente fluxului de lucru CDE, precum şi tranziţia informaţiilor între diferite stadii ale fluxului de lucru CDE se află la baza aplicării proceselor de management al informaţiilor şi sunt dezvoltate în acest capitol.
        Pentru a susţine fluxul de lucru CDE, este important să fie selectată o soluţie CDE cu capabilităţile necesare. Soluţia CDE este o soluţie tehnologică*67), precum o aplicaţie sau o platformă digitală.
        *67) În anumite cazuri limitate, precum lucrul la proiecte care conţin informaţii sensibile şi nu pot fi făcute digital din considerente de securitate, soluţia CDE poate fi un instrument care să aibă altă formă. În aşa caz soluţia CDE poate fi orice soluţie care poate susţine fluxul de lucru CDE, inclusiv schimbul în regim offline de informaţii sau schimbul de fişiere fizice (exemplu elaborat în baza - UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part C: Facilitating the CDE (workflow and technical solutions), Edition 2, Marea Britanie, 2021).

        Aspectele legate de soluţia CDE sunt descrise în continuare.
    1.4.1. Punctele cheie în selecţia soluţiei CDE
        Soluţia CDE trebuie să asigure, ca minim, următoarele:
        ● capacitatea de identificare unică a fiecărui container de informaţii;
        ● capacitatea de utilizare a standardelor de denumire;
        ● capacitatea de citire a metadatelor containerelor de informaţie şi de modificare a acestora la tranziţia între stadiile fluxului de lucru CDE;
        ● oferirea informaţiilor actualizate şi accesarea ultimii versiuni partajate a containerelor de informaţii;
        ● aplicarea procedurilor de tranziţie între stadii a containerelor de informaţii;
        ● accesul controlat la informaţii;
        ● captarea datelor privind modificările, transmiterile de informaţii pentru formarea unei piste de audit;
        ● asigurarea securităţii datelor*68).
        *68) Recomandat este ca protocoalele de securitate să se alinieze cu standardele SR EN ISO/IEC 27001:2018 - Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe şi SR EN ISO/IEC 27002:2022 iar accesul să fie cu suport de verificare în doi paşi şi Security Assertion Markup Language, SAML integrat cu furnizorii Single Sign-On, SSO.

        Soluţia CDE poate oferi şi alte funcţionalităţi, precum:
        ● vizualizarea informaţiilor din containerele de informaţii şi revizuirea/adnotarea lor;
        ● coordonarea containerelor de informaţii pentru verificări de tipul detectarea coliziunilor, verificarea modelului etc.;
        ● planificarea execuţiei prin elaborarea unui grafic de lucrări;
        ● estimarea de cost în baza modelului de informaţii etc.

        Selecţia soluţiei CDE se va face în aşa fel încât să asigure capacitatea de a susţine cerinţele de informaţii ale proiectului investiţional în construcţii.
        În Anexa A sunt prezentate o serie de criterii ce pot fi utilizate pentru a selecta soluţia CDE optimă.

    1.4.2. Drepturile de acces în mediul comun de date (CDE)
        Mediul comun de date (CDE) trebuie să poată fi accesat de către toţi actorii implicaţi în managementul informaţiilor, precum şi de alţi factori externi, după caz.
        Pentru asigurarea securităţii datelor din mediul comun de date, micşorarea riscurilor asociate utilizării greşite a acestora şi simplificarea procedurilor de lucru, este esenţială alocarea drepturilor de acces şi de utilizare a informaţiilor.
        Drepturile de acces la informaţiile din mediul comun de date (CDE) pot fi repartizate în trei categorii principale, conform descrierii de mai jos.


┌──────────────────────────────────────┐
│Drepturi de acces la funcţionalităţile│
│şi setările mediului comun de date    │
│(CDE)                                 │
├─────────────┬────────────────────────┤
│             │Are acces la toate      │
│Administrator│funcţionalităţile şi    │
│             │setările mediului comun │
│             │de date (CDE).          │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Are acces la            │
│             │funcţionalităţile       │
│             │mediului comun de date  │
│Utilizator   │(CDE) predefinite de    │
│             │către Administrator, în │
│             │conformitate cu echipa  │
│             │de specialitate din care│
│             │face parte.             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Are acces limitat în    │
│             │timp la un set de       │
│             │informaţii şi unele     │
│             │funcţionalităţi din     │
│Invitat      │mediul comun de date    │
│             │(CDE), oferit de către  │
│             │un Utilizator sau de    │
│             │către Administrator,    │
│             │după caz.               │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Drepturi de manipulare a conţinutului │
│mediului comun de date (CDE)          │
├─────────────┬────────────────────────┤
│             │Dreptul permite         │
│             │încărcarea fişierelor/  │
│             │containerelor de        │
│             │informaţie în mediul    │
│Încărcare    │comun de date (CDE). De │
│             │regulă, dreptul se va   │
│             │stabili pentru un folder│
│             │particular, aplicând-se │
│             │strict pe folder-ul     │
│             │respectiv.              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Dreptul permite         │
│             │descărcarea fişierelor/ │
│             │containerelor de        │
│             │informaţie din mediul   │
│Descărcare   │comun de date (CDE). De │
│             │regulă, dreptul se va   │
│             │stabili pentru un folder│
│             │particular, aplicându-se│
│             │strict pe folder-ul     │
│             │respectiv.              │
├─────────────┴────────────────────────┤
│Drepturi de utilizare a fişierelor/   │
│containerelor de informaţie încărcate │
│în mediul comun de date (CDE)         │
├─────────────┬────────────────────────┤
│             │Utilizatorul are dreptul│
│             │de a deschide şi        │
│             │vizualiza (citi)        │
│Citire       │informaţiile din        │
│             │fişierele încărcate în  │
│             │mediul comun de date    │
│             │(CDE).                  │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Utilizatorul are dreptul│
│             │de a face adnotări pe   │
│Adnotare     │fişierele deschise şi   │
│             │vizualizate (citite),   │
│             │fără a modifica         │
│             │conţinutul acestora.    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Utilizatorul are dreptul│
│             │de a deschide şi        │
│             │modifica (adăuga        │
│Scriere      │informaţii noi/ a scrie)│
│             │fişierul încărcat în    │
│             │mediul comun de date    │
│             │(CDE).                  │
└─────────────┴────────────────────────┘

        Tabel 2. Exemplificare tipuri de drepturi de acces
        Tipurile de drepturi de acces prezentate mai sus au un caracter general de exemplificare. Este posibil ca diferite soluţii CDE să folosească denumiri şi grupări diferite ale drepturilor respective.

    1.4.3. Alocarea drepturilor de acces în mediul comun de date (CDE)
        Drepturile de acces la informaţiile din mediul comun de date, cât şi la funcţionalităţile oferite de soluţia CDE, trebuie stabilite de către partea angajatoare şi pot varia în funcţie de particularităţile proiectului.
        În Tabel 3 este prezentat un exemplu de repartizare a drepturilor de acces la informaţiile din mediul comun de date (CDE).


┌───────────┬────────────────────────┬────────────────┬───────────────────────┐
│           │Drepturi de acces la    │Drepturi de     │Drepturi de utilizare a│
│           │funcţionalităţi şi      │manipulare a    │fişierelor/            │
│Drepturi/  │setări                  │conţinutului    │containerelor de       │
│Părţi      │                        │                │informaţii încărcate   │
│           ├──────────┬─────┬───────┼───────┬────────┼──────┬────────┬───────┤
│           │Administr.│Util.│Invitat│Incărc.│Descărc.│Citire│Adnotare│Scriere│
├───────────┼──────────┼─────┼───────┼───────┼────────┼──────┼────────┼───────┤
│Parte      │X*        │-    │-      │X      │X       │X     │X       │X      │
│angajatoare│          │     │       │       │        │      │        │       │
├───────────┼──────────┼─────┼───────┼───────┼────────┼──────┼────────┼───────┤
│Parte      │          │     │       │       │        │      │        │       │
│angajată ca│-         │X*   │-      │X      │X       │X     │X       │X      │
│lider      │          │     │       │       │        │      │        │       │
├───────────┼──────────┼─────┼───────┼───────┼────────┼──────┼────────┼───────┤
│Parte      │-         │X    │-      │X      │X       │X     │X       │-      │
│angajată   │          │     │       │       │        │      │        │       │
├───────────┼──────────┼─────┼───────┼───────┼────────┼──────┼────────┼───────┤
│Factori    │-         │-    │X      │-      │-       │X**   │-       │-      │
│externi    │          │     │       │       │        │      │        │       │
└───────────┴──────────┴─────┴───────┴───────┴────────┴──────┴────────┴───────┘

        Tabel 3. Exemplificare a drepturilor din mediul comun de date (CDE) conform tipului de actor.
        * După caz, partea angajatoare sau partea angajată ca lider poate avea rolul de Administrator al mediului comun de date (CDE). În scenariul în care ambele părţi împart rolul de Administrator, trebuie delimitate clar acţiunile fiecărei părţi, pentru a nu exista conflicte.
        ** Drepturile factorilor externi vor fi stabilite conform situaţiei.
        Tabelul de mai sus are caracter de exemplu. Pentru fiecare proiect investiţional în construcţii vor fi stabilite drepturile de acces la mediul comun de date (CDE), în dependenţă cu particularităţile proiectului respectiv.

    1.4.4. Responsabilităţi ale părţilor privind informaţiile din mediul comun de date (CDE)
        Alocarea drepturilor de acces în mediul comun de date ţine, printre altele, şi de responsabilităţile părţilor privind informaţiile din mediul comun de date. Drepturile de acces alocate trebuie să asigure posibilitatea îndeplinirii responsabilităţilor aferente fiecărei părţi.
        În Tabel 4 sunt cuprinse o serie de responsabilităţi de bază ale părţilor (actorilor) privind gestiunea informaţiilor din mediul comun de date (CDE).


┌──────────────────────────────────────┐
│Responsabilităţi ale părţii           │
│angajatoare privind informaţiile din  │
│mediul comun de date (CDE)            │
├──────────────────────────────────────┤
│Vizualizare şi revizuire a modelelor  │
│de informaţie partajate şi publicate, │
│conform planificării.                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Revizuirea pentru acceptare prin      │
│verificarea respectării de către      │
│modelul de informaţie din stadiul     │
│„Publicat” a programului general de   │
│livrare a informaţiilor (MIDP), a     │
│cerinţelor părţii angajatoare privind │
│schimbul de informaţii (EIR), a       │
│criteriilor de acceptare pentru       │
│fiecare cerinţă de informaţii, precum │
│şi a nivelului de informaţii necesar  │
│pentru fiecare cerinţă de informaţii. │
├──────────────────────────────────────┤
│Acceptarea modelului de informaţie în │
│calitate de livrabil, în cazul        │
│revizuirii reuşite.                   │
├──────────────────────────────────────┤
│Respingerea modelului de informaţie,  │
│în cazul revizuirii nereuşite.        │
│Instruirea părţii angajate ca lider ce│
│ţine de informaţiile care trebuie     │
│modificate.                           │
├──────────────────────────────────────┤
│Asigurarea funcţionării soluţiei CDE  │
│şi rezolvarea oricăror probleme ce ţin│
│de funcţionalităţile acesteia.        │
├──────────────────────────────────────┤
│Responsabilităţi ale părţii angajate  │
│ca lider privind informaţiile din     │
│mediul comun de date (CDE)            │
├──────────────────────────────────────┤
│Coordonarea modelelor de informaţie   │
│ale diferitelor specialităţi şi       │
│facilitarea procesului de producere a │
│informaţiilor în colaborare.          │
├──────────────────────────────────────┤
│Oferirea feedback-ului referitor la   │
│modelele de informaţie partajate de   │
│către părţile angajate (inclusiv      │
│raport de coliziuni, ş.a.).           │
├──────────────────────────────────────┤
│Gestiunea containerelor de informaţie │
│partajate pentru punerea în aplicare a│
│utilizărilor modelului de informaţie  │
│(utilizări BIM) stabilite.            │
├──────────────────────────────────────┤
│Aplicarea tranziţiei de revizuire/    │
│autorizare pentru trecerea            │
│containerelor de informaţie în stadiul│
│„Publicat”.                           │
├──────────────────────────────────────┤
│Responsabilităţi ale părţilor angajate│
│privind informaţiile din mediul comun │
│de date (CDE)                         │
├──────────────────────────────────────┤
│Generarea containerelor de informaţie │
│pentru a fi partajate prin mediul     │
│comun de date (CDE).                  │
├──────────────────────────────────────┤
│Aplicarea tranziţiei de verificare/   │
│revizuire/aprobare pentru trecerea    │
│containerelor de informaţie în stadiul│
│„Partajat”.                           │
└──────────────────────────────────────┘

        Tabel 4. Responsabilităţi de bază ale părţilor privind informaţiile din mediul comun de date (CDE).
        În Tabel 4 părţile aferente procesului de management al informaţiilor sunt prezentate ierarhic, de la partea angajatoare către părţile angajate. În acelaşi timp, managementul informaţiilor din mediul comun de date (CDE) poate fi înţeles mai facil plecând de la părţile angajate, care formează echipele de specialitate şi generează informaţiile propriu-zise, ce sunt apoi gestionate de partea angajată ca lider şi de partea angajatoare.
        În acest fel, responsabilităţile ce ţin de mediul comun de date (CDE) pot fi descrise în următorul mod:
        ● responsabilităţile de bază ale părţilor angajate ţin de generarea containerelor de informaţie cu soluţia propusă aferentă specialităţii, conform cerinţelor de informaţii şi conform planificării stabilite la nivelul echipei de livrare. Containerele de informaţie generate vor fi supuse tranziţiei verificare/revizuire/aprobare pentru a trece în stadiul "Partajat".
        ● partea angajată ca lider are responsabilităţi de bază ce ţin de coordonare şi oferirea de feedback în legătură cu containerele de informaţii partajate de către părţile angajate. Aceasta va gestiona containerele de informaţii partajate cu scopul implementării tuturor utilizărilor modelului de informaţie (utilizărilor BIM) stabilite. În scopul publicării containerelor de informaţie, partea angajată ca lider le va supune tranziţiei de revizuire şi autorizare.
        ● responsabilităţile de bază ale părţii angajatoare ţin de vizualizarea containerelor de informaţie şi revizuirea soluţiilor propuse de către specialităţi, conţinute în acestea, pentru a oferi feedback. La primirea containerelor de informaţie publicate, partea angajatoare le va revizui în vederea acceptării sau respingerii.

    1.5. Interoperabilitatea datelor digitale aferente construcţiilor
        O descriere a principiului de compatibilitate, interoperabilitate şi utilizare a formatelor deschise de date poate fi găsită în Ghidul privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022.
        În cadrul proceselor de generare şi gestionare a datelor digitale aferente construcţiilor, este importantă utilizarea formatelor deschise de date pentru asigurarea compatibilităţii datelor generate cu diferite instrumente digitale cu ajutorul cărora se poate realiza gestionarea acestora.
        Utilizarea formatelor deschise de date va asigura capacitatea de a utiliza informaţiile aferente proiectelor investiţionale în construcţii pe tot parcursul ciclului de viaţă al acestora, care poate depăşi considerabil durata de viaţă a unor instrumente digitale deţinute privat şi a formatelor de date închise utilizate de acestea. În acest mod poate fi evitată situaţia în care datele digitale aferente unei construcţii nu mai pot fi utilizate sau utilizarea lor este condiţionată de achiziţionarea unor instrumente digitale specifice.

    2. GENERAREA ŞI GESTIONAREA DATELOR DIGITALE ÎN ETAPELE CICLULUI DE VIAŢĂ AL PROIECTULUI
        Generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcţiilor se face pe tot parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Acest fapt asigură lucrul cu date corecte şi actualizate în fiecare etapă a ciclului de viaţă.
        Generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcţiilor se poate face eficient prin utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM). Pentru a structura procesul de modelare a informaţiei construcţiei (BIM) este necesară aplicarea procesului de management al informaţiilor.
        În continuare este descrisă aplicarea procesului de management al informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM) pe parcursul etapelor şi stadiilor din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii, aşa cum sunt ilustrate şi în Figura 7.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 7. Etapele şi stadiile din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
    2.1. ETAPA DE INIŢIERE A PROIECTULUI
        Etapa de iniţiere include două stadii:
        ● stadiul de definire strategică, în care se elaborează nota de fundamentare şi tema strategică;
        ● stadiul de definire a temei de proiectare şi de determinare a fezabilităţii, în care se elaborează tema de proiectare şi studiul de fezabilitate.

        Activităţile etapei de iniţiere se vor completa cu activităţi de management al informaţiilor destinate stabilirii informaţiilor necesare pentru proiectul investiţional în construcţii pentru tot ciclul de viaţă al acestuia. La finalul etapei de iniţiere, înaintea trecerii în etapa de planificare, se va realiza selecţia şi angajarea părţilor capabile să producă un model de informaţii care să îndeplinească cerinţele respective.
    2.1.1. Activităţi de management al informaţiilor
        Dezvoltatorul, în calitate de parte angajatoare, are responsabilitatea de a întreprinde o serie de activităţi de management al informaţiilor, conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019. Activităţile respective sunt descrise mai jos.
        Primele activităţi ce ţin de managementul informaţiilor se referă la de evaluare şi necesar*69). Acestea sunt activităţi de:
        *69) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.1.
        ● angajare a persoanelor care să răspundă de funcţia de management al informaţiilor;
        ● stabilire a cerinţelor de informaţii ale proiectului;
        ● stabilire a reperelor în livrarea informaţiilor proiectului;
        ● stabilire a standardului de informaţii al proiectului;
        ● stabilire a metodelor şi modurilor de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii;
        ● stabilire a informaţiilor de referinţă şi a resurselor comune ale proiectului;
        ● stabilire a mediului comun de date al proiectului.

        După realizarea evaluării şi stabilirea resurselor necesare la nivelul proiectului investiţional în construcţii se vor demara activităţile aferente fiecărui angajament. Conform seriei de standarde SR EN ISO 19650, angajamentele se realizează în baza licitaţiilor dar, în acelaşi timp, nu există o limitare în acest sens. În funcţie de nevoile proiectului investiţional în construcţii, angajamentele pot avea loc prin atribuire directă către părţi externe sau selectare chiar din cadrul aceleiaşi organizaţii. Activităţile privind invitaţia de participare la licitaţie*70) sunt următoarele:
        *70) Conform SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.2.
        ● stabilirea cerinţelor părţii angajatoare privind schimbul de informaţii;
        ● colectarea informaţiilor de referinţă şi a resurselor comune;
        ● stabilirea cerinţelor privind răspunsul la cererea de ofertă şi a criteriilor de evaluare;
        ● compilarea informaţiilor pentru invitaţia de participare la licitaţie.

        În dependenţă cu cerinţele şi particularităţile proiectului investiţional în construcţii, pot fi formate una sau mai multe echipe de livrare. Fiecare echipă de livrare este stabilită printr-un angajament separat cu partea angajatoare. Toate echipele de livrare formează împreună echipa de proiect. Echipa de proiect şi echipele de livrare nu trebuie definitivate în această etapă. Ele pot fi completate/modificate/înlocuite pe parcursul derulării activităţilor proiectului investiţional în construcţii, cu respectarea activităţilor de management al informaţiilor corespunzătoare.
        Partea potenţial angajată ca lider, împreună cu părţile potenţial angajate, care participă la licitaţie pentru a forma echipa de livrare potenţială, vor formula un răspuns la cererea de ofertă*71) prin următoarele activităţi de:
        *71) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.3.
        ● desemnare a persoanelor care să răspundă de funcţia de management al informaţiilor;
        ● stabilire a planului de execuţie BIM (BEP) (precontractual) al echipei de livrare;
        ● evaluare a capabilităţii şi capacităţii echipei de specialitate;
        ● stabilire a capabilităţii şi capacităţii echipei de livrare;
        ● stabilire a planului de mobilizare a echipei de livrare;
        ● stabilire a registrului de riscuri al echipei de livrare;
        ● compilare a răspunsului echipei de livrare la cererea de ofertă.

        În baza răspunsurilor la cererea de ofertă, partea angajatoare va selecta echipa de livrare câştigătoare a licitaţiei. Odată selectată echipa de livrare câştigătoare, vor fi întreprinse următoarele activităţi pentru angajament*72):
        *72) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.4.
        ● confirmarea planului de execuţie BIM (BEP) al echipei de livrare;
        ● stabilirea matricei detaliate a responsabilităţilor echipei de livrare;
        ● stabilirea cerinţelor părţii angajate ca lider privind schimbul de informaţii;
        ● stabilirea programului (programelor) de livrare a informaţiilor aferent (aferente) sarcinilor (TIDP);
        ● stabilirea programului general de livrare a informaţiilor (MIDP);
        ● completarea documentelor de angajament ale părţii angajate.

        În continuarea activităţilor ce ţin de angajament, partea angajatoare va întreprinde activitatea de completare a documentelor de angajament*73) ale părţii angajate ca lider.
        *73) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.4.7.

        NOTĂ
        Pentru implementarea managementului informaţiilor utilizând BIM la nivelul unui proiect investiţional în construcţii este nevoie să fie întreprinse toate activităţile enumerate anterior. Detalierea activităţilor respective poate fi analizată în cadrul standardului menţionat.

        În continuare vor fi detaliate unele dintre activităţile de management al informaţiilor ce sunt considerate de bază şi ce permit o înţelegere generală pentru cititor.

    2.1.2. Dezvoltarea cerinţelor de informaţii ale părţii angajatoare în baza obiectivelor proiectului
        Definirea şi stabilirea cerinţelor de informaţii la nivelurile organizaţiei (OIR), ale proiectului (PIR), ale activelor (AIR) şi cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) este descrisă în Ghidul privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022.
        În continuare este descrisă punerea în aplicare a activităţilor de management al informaţiilor ce implică formularea cerinţelor de informaţie.
        În cadrul activităţii de evaluare şi necesar, dezvoltatorul va stabili cerinţele de informaţii ale proiectului (PIR). Cerinţele de informaţii ale proiectului (PIR) se dezvoltă ţinând cont de cerinţele de informaţie ale organizaţiei (OIR) şi cerinţele de informaţie pentru active (AIR)*74).
        *74) În acest caz se presupune că cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR) şi cerinţele de informaţii pentru active (AIR) au fost dezvoltate anterior la nivelul organizaţiei, ele putând fi aceleaşi pentru un număr mai mare de proiecte şi incluzând şi procesele interne ale organizaţiei respective.

        Cerinţele de informaţii ale proiectului (PIR) pot fi standardizate la nivelul organizaţiei pentru a exista un set de cerinţe general valabile pentru diferite tipuri de proiecte. Acestea pot fi completate cu cerinţe particulare specifice proiectului în cauză.
        Cerinţele de informaţii ale proiectului (PIR) au scopul de a fi folosite la angajarea tuturor părţilor responsabile de managementul informaţiilor din cadrul unui proiect investiţional în construcţii, nefiind limitate la angajarea unei singure echipe de livrare. Cu alte cuvinte, cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) vor fi aceleaşi pentru toate angajamentele.
        În cadrul activităţii de formulare a invitaţiei de participare la licitaţie, în baza cerinţelor de informaţie ale proiectului (PIR), a cerinţelor de informaţii ale organizaţiei (OIR) şi a cerinţelor de informaţii pentru active (AIR), vor fi stabilite cerinţele părţii angajatoare privind schimbul de informaţii (EIR) care sunt specifice angajamentului. În cazul necesităţii angajării mai multor echipe de livrare, vor fi formulate cerinţe privind schimbul de informaţii (EIR) specifice pentru fiecare angajament.
        Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) pot fi grupate în funcţie de scopul care se urmăreşte a fi îndeplinit. Aceste scopuri pot fi detaliate prin referirea la utilizări ale modelului de informaţie (utilizări BIM). Se recomandă alocarea unui cod de identificare fiecărei cerinţe de informaţii pentru a putea fi urmărită uşor îndeplinirea lor, precum şi pentru a putea fi făcute, în alte resurse şi documente BIM, referinţe exacte la cerinţele respective.
        Cerinţele de informaţii vor completa livrabilele tradiţionale aferente etapei de iniţiere.
        Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) pot avea forma unor manuale de transmitere a informaţiilor (IDM), descrise în seria de standarde SR EN ISO 29481.
        Cerinţele de informaţii, împreună cu celelalte resurse de management al informaţiilor, vor fi compilate de către partea angajatoare în vederea includerii lor în invitaţia de participare la licitaţie.
        Stabilirea nivelului de informaţie necesar
        Stabilirea nivelului de informaţie necesar face parte din procesul de stabilire a cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR). Este important ca nivelul de informaţie necesar să fie stabilit pentru fiecare cerinţă de informaţii.
        Nivelul de informaţii necesar a fost descris în cadrul Ghidului privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022.
        Un cadru pentru stabilirea nivelului de informaţie necesar este oferit de standardul SR EN 17412-1:2020.

    2.1.3. Dezvoltarea documentelor şi a resurselor de management al informaţiilor ale echipei de livrare
        Pentru a formula răspunsul la cererea de ofertă, echipa de livrare potenţială, formată din partea potenţial angajată ca lider şi părţile potenţial angajate aferente, va stabili documentele şi resursele de management al informaţiilor pentru a concretiza modalitatea în care vor fi îndeplinite cerinţele de informaţii.
        Se va consulta Ghidul privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022, pentru descrierea modalităţii de elaborare a documentelor şi a resurselor de management al informaţiilor, precum şi a conţinutului acestora.
        Una dintre activităţile principale în cadrul dezvoltării documentelor şi a resurselor de management al informaţiilor este stabilirea planului de execuţie BIM.
        În continuare sunt descrise activităţile ce ţin de stabilirea documentelor şi a resurselor de management al informaţiilor care descriu modalitatea în care vor fi produse informaţiile.
        Stabilirea planului de execuţie BIM (BEP)
        Planul de execuţie BIM (BEP) stabileşte strategia, responsabilităţile şi resursele utilizate de către echipa de livrare pentru implementarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) la nivelul proiectului investiţional în construcţii. Conform acestor considerente, planul de execuţie BIM (BEP) are rol de document coordonator al întregului proces de implementare BIM.
        În cadrul activităţii de răspuns la cererea de ofertă este stabilit un plan de execuţie BIM (BEP) precontractual al echipei de livrare, care are rolul de a-i oferi părţii angajatoare posibilitatea de a înţelege capabilităţile şi capacităţile echipei respective şi facilitează procesul de selecţie a câştigătorului licitaţiei.
        Stabilirea planului de execuţie BIM (BEP) se face de către partea angajată ca lider, în colaborare cu părţile angajate.
        Odată selectată echipa de livrare câştigătoare a licitaţiei, planul de execuţie BIM (BEP) este confirmat şi actualizat la nivelul echipei de livrare de către partea angajată ca lider.
        Conţinutul planului de execuţie BIM (BEP) este descris în Ghidul privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022.
        Documentele conţinute în cadrul planului de execuţie BIM (BEP) detaliază majoritar responsabilităţile aferente managementului informaţiilor şi resursele folosite. Pe lângă acestea, în cadrul strategiei de livrare a informaţiilor, parte din planul de execuţie BIM (BEP), sunt conţinute obiective sau scopuri pentru producerea informaţiilor în colaborare. Acestea descriu ce se urmăreşte în cadrul proceselor de generare şi gestionare a datelor.
        Un exemplu de stabilire a strategiei de livrare a informaţiilor este oferit în Anexa F din cadrul Ghidului privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022.
        În urma stabilirii strategiei de livrare a informaţiilor, poate fi stabilită metodologia echipei de livrare în vederea îndeplinirii cerinţelor părţii angajatoare privind schimbul de informaţii.
        În cadrul procesului de stabilire a strategiei de livrare a informaţiilor se stabilesc şi utilizările BIM care vor fi implementate şi se conturează procesul de implementare a acestora.
        Planificarea implementării utilizărilor BIM este detaliată în Anexa C.
        Modalitatea prin care se implementează utilizările BIM este specificată, de regulă, în metodele şi modurile de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii, care sunt oferite de către partea angajatoare. În urma procesului de planificare a implementării utilizărilor BIM, precum şi a procesului general de livrare a informaţiilor, va fi analizată posibilitatea respectării metodelor respective, iar în caz de necesitate se vor propuse amendamente atât pentru metodele şi modurile de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii, precum şi faţă de standardul de informaţii al proiectului.

    2.1.4. Stabilirea mediului comun de date (CDE)
        Partea angajatoare este responsabilă de stabilirea mediului comun de date al proiectului (CDE)*75) corespunzător necesităţilor de producere de informaţii în colaborare. Stabilirea mediului comun de date (CDE) se referă la implementarea, configurarea şi susţinerea funcţionării acestuia.
        *75) În unele cazuri, când funcţia de management al informaţiilor este preluată de o parte terţă sau de către partea angajată ca lider, partea respectivă poate fi desemnată responsabilă pentru stabilirea mediului comun de date (CDE).

        Stabilirea mediului comun de date (CDE) implică stabilirea (1) fluxului de lucru CDE şi a (2) soluţiei CDE capabilă să susţină fluxul de lucru CDE stabilit.
        În etapa de iniţiere se va stabili dacă va fi utilizat un singur mediu comun de date (CDE) la nivelul proiectului sau dacă va fi utilizat suplimentar un mediu comun de date (CDE) (distribuit) la nivelul echipei de livrare*76). În cadrul optării pentru utilizarea unui mediu comun de date (CDE) (distribuit) la nivelul echipei de livrare, se va asigura interconectarea acestuia cu mediul comun de date (CDE) la nivelul proiectului. Activităţile descrise în continuare se aplică pentru ambele situaţii.
        *76) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.3.5.

        Stabilirea fluxului de lucru CDE (Cine, Cum, Când şi De ce adaugă informaţii în CDE)
        Stabilirea fluxului de lucru CDE poate fi văzută ca un răspuns la întrebările cine, cum, când şi de ce adaugă informaţii în mediul comun de date (CDE).
        Fluxul de lucru CDE va fi stabilit de către partea angajatoare, specificând CUM are loc schimbul de informaţii.
        Descrierea fluxului de lucru CDE şi a stadiilor în care se pot afla containerele de informaţie în cadrul acestuia poate fi găsită în Ghidul privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022.
        Odată cu stabilirea fluxului de lucru CDE, vor fi specificaţi responsabilii (CINE?) de adăugare şi gestionare a informaţiilor din mediul comun de date (CDE).
        Pentru a răspunde la întrebarea CÂND are loc schimbul de informaţii prin mediul comun de date (CDE), vor fi stabilite atât schimburi periodice de informaţii (specificate în metodele şi modurile de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii) cât şi schimburile de informaţii conform reperelor de livrare a informaţiilor (specificate în planul general de livrare a informaţiilor (MIDP).
        Partajarea informaţiilor prin mediul comun de date (CDE) se va face cu un scop bine definit (DE CE?). Scopul partajării informaţiilor poate fi atât coordonarea între echipele de specialitate şi partea angajată ca lider, cât şi livrarea informaţiilor către partea angajatoare.
        Scopul partajării containerelor de informaţie este atribuit acestuia sub forma unei metadate. În acest sens vor fi folosite coduri de status ale containerelor de informaţie. Un exemplu de coduri de status ale containerelor de informaţie este dat în Anexa B.

        Selecţia mediului comun de date (soluţia CDE)
        În baza cerinţelor privind managementul informaţiilor la nivelul proiectului investiţional în construcţii şi a fluxului de lucru CDE stabilit, se va selecta soluţia CDE care poate asigura implementarea acestora.
        Selecţia mediului comun de date face parte din responsabilităţile părţii angajatoare.
        Pentru selecţia soluţiei CDE se recomandă utilizarea criteriilor de selecţie din Anexa A.

        Desemnarea responsabililor pentru gestiunea informaţiilor din mediul comun de date (CDE)
        Responsabilităţile de gestiune informaţiilor din mediul comun de date (CDE) trebuie alocate diferiţilor actori în dependenţă de responsabilităţile acestora ce ţin de managementul informaţiilor specificate în cadrul planului de execuţie BIM (BEP).
        Pentru desemnarea responsabililor pentru gestiunea informaţiilor din mediul comun de date se vor urmări fluxul de lucru CDE şi necesităţile de gestionare a proceselor aferente acestuia.

        Setarea drepturilor de acces la mediul comun de date (CDE) şi testarea funcţionalităţilor
        Mediul comun de date (CDE) în calitate de bază de date a proiectului investiţional în construcţii oferă o singură sursă de adevăr pentru toţi factorii implicaţi. Pentru a asigura accesarea informaţiilor corecte de către fiecare actor, precum şi pentru a elimina riscurile ce ţin de securitatea informaţiilor partajate prin intermediul mediului comun de date (CDE) este nevoie să fie setate drepturile de acces.
        Setarea drepturilor de acces se va face după următoarele criterii:
        ● drepturile ce ţin de administrarea mediului comun de date (CDE);
        ● drepturile ce ţin de manipularea conţinutului mediului comun de date (CDE);
        ● drepturile ce ţin de utilizarea informaţiilor conţinute în mediul comun de date (CDE).

     Un exemplu de alocare a drepturilor de acces către părţile aferente managementului informaţiilor, precum şi către invitaţi externi, a fost oferit în cap. 1.4.3..
        Setarea drepturilor de acces în etapa de iniţiere este esenţială pentru a putea testa mediul comun de date (CDE) în cadrul activităţii de stabilire a planului de mobilizare a echipei de livrare.

    2.1.5. Angajarea actorilor şi formarea echipelor
        În urma selecţiei părţilor câştigătoare ale licitaţiei se va realiza angajarea acestora şi formarea echipelor.
        Părţile angajate vor forma echipe de specialitate care, împreună cu partea angajată ca lider, vor forma o echipă de livrare. Un proiect investiţional în construcţii poate avea mai multe echipe de livrare, după caz. Fiecare echipă de livrare formează un angajament separat cu partea angajatoare.
        Echipa/echipele de livrare împreună cu partea angajatoare formează echipa de proiect.
        Atât echipele de livrare cât şi echipa de proiect pot suferi modificări sau completări pe parcursul proiectului investiţional în construcţii în funcţie de evoluţia acestuia.
        Actorii (părţile) aferenţi (aferente) managementului informaţiilor cât şi echipele pe care aceştia (acestea) le formează au fost descrise în Ghidul privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022.
        Conform SR EN ISO 19650-2:2019, documentele aferente angajamentului părţii angajate ca lider sunt următoarele:


┌──────────────────────────────────────┐
│Documente de management al            │
│informaţiilor aferente angajării      │
├───────────────────┬──────────────────┤
│părţii angajate ca │părţilor angajate │
│lider              │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cerinţele părţii   │Cerinţele părţii  │
│angajatoare privind│angajate ca lider │
│schimbul de        │privind schimbul  │
│informaţii (EIR)   │de informaţii     │
│                   │(EIR)             │
├───────────────────┴──────────────────┤
│Standardul de informaţii al           │
│proiectului (inclusiv orice completări│
│sau modificări convenite)             │
├──────────────────────────────────────┤
│Protocolul informaţiilor proiectului  │
│(inclusiv orice completări sau        │
│modificări convenite)                 │
├──────────────────────────────────────┤
│Planul de execuţie BIM (BEP) al       │
│echipei de livrare                    │
├───────────────────┬──────────────────┤
│Programul general  │Programul de      │
│de livrare a       │livrare a         │
│informaţiilor      │informaţiilor     │
│(MIDP) al echipei  │aferent sarcinilor│
│de livrare         │(TIDP) convenit   │
└───────────────────┴──────────────────┘

        Tabel 5. Documente de management al informaţiilor aferente angajării părţilor.

    2.2. ETAPA DE PLANIFICARE A PROIECTULUI
        Etapa de planificare a proiectului investiţional în construcţii conţine următoarele stadii:
        ● stadiul "definirea conceptului proiectului", în care se stabileşte conceptul proiectului, se realizează studii de specialitate şi estimarea bugetară aferentă stadiului;
        ● stadiul "definirea soluţiilor de bază ale proiectului şi autorizarea", în care sunt elaborate documentaţiile tehnice şi estimarea bugetară aferentă stadiului;
        ● stadiul "dezvoltarea tehnică a proiectului", în care se elaborează proiectul tehnic de execuţie, detaliile de execuţie, bugetul estimat final şi devizul pe categorii de lucrări.

        Activităţile obişnuite de proiectare vor fi acompaniate de activităţi de management al informaţiilor destinate producerii şi livrării modelului de informaţie al proiectului (PIM) pentru a putea fi utilizat atât în etapa de execuţie a construcţiei cât şi în cea de exploatare.
    2.2.1. Activităţi de management al informaţiilor
        Activităţile de management al informaţiilor aferente etapei de planificare*77) pot fi demarate odată ce au fost încheiate activităţile de iniţiere şi au fost angajate părţile care formează echipa/echipele de livrare aferentă/aferente acestei etape.*78)
        *77) Conform activităţilor descrise în SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor.
        *78) În cazul necesităţii angajării unor echipe de livrare noi sau de înlocuire a echipei/echipelor de livrare, vor fi reluate activităţile de management al informaţiilor descrise în etapa de precedentă (de iniţiere).

        Etapa de planificare debutează cu activităţi de mobilizare*79) a echipei de livrare. Scopul acestei activităţi este de a asigura disponibilitatea resurselor, precum şi posibilitatea de punere în practică a fluxului de lucru stabilit în etapa anterioară. Activităţile de mobilizare sunt următoarele:
        *79) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.5.
        ● mobilizarea resurselor;
        ● mobilizarea tehnologiei informaţiei;
        ● testarea metodelor şi modurilor de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii.

        La încheierea cu succes a mobilizării poate debuta activitatea de producere de informaţii în colaborare*80). Producerea informaţiilor în colaborare se referă la dezvoltarea modelului de informaţii al proiectului (PIM) aplicând proceduri de lucru în colaborare între echipele de specialitate. Producerea informaţiilor în colaborare include următoarele activităţi de:
        *80) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.6.
        ● verificare a disponibilităţii informaţiilor de referinţă şi a resurselor comune;
        ● generare a informaţiilor;
        ● efectuare a verificării pentru asigurarea calităţii;
        ● revizuire a informaţiilor şi aprobare pentru partajare;
        ● revizuire a modelului de informaţie.

        Activitatea de producere a informaţiilor în colaborare se încheie odată cu finalizarea modelului de informaţie în conformitate cu cerinţele de informaţii, trecându-se în activitatea de livrare a modelului de informaţie*81) către partea angajatoare, care conţine următoarele activităţi de:
        *81) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.7.
        ● transmitere a modelului de informaţie pentru autorizare de către partea angajată ca lider;
        ● revizuire şi autorizare a modelului de informaţie;
        ● transmitere a modelului de informaţie pentru acceptare de către partea angajatoare;
        ● revizuire şi acceptare a modelului de informaţie.

        Livrarea modelului de informaţie al proiectului (PIM) către partea angajatoare şi acceptarea acestuia marchează încheierea activităţilor de management al informaţiilor aferente etapei de planificare.

    2.2.2. Pregătirea pentru demararea proiectului
        Înaintea demarării activităţilor de generare şi gestionare a informaţiilor, partea angajată ca lider va întreprinde activitatea de mobilizare*82) prin asigurarea că echipa de livrare dispune de resursele necesare, atât din punct de vedere al resurselor de management al informaţiilor, cât şi resursele de tehnologie a informaţiei. De asemenea, vor fi testate metodele şi modurile de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii. În cadrul activităţii de mobilizare intră testarea mediului comun de date (CDE), incluzând atât fluxul de lucru CDE, cât şi soluţia CDE.
        *82) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.5.

    2.2.3. Generarea, gestionarea şi livrarea informaţiilor
        Generarea şi gestionarea informaţiilor aferente etapei de planificare urmăreşte producerea în colaborare a modelului de informaţie al proiectului (PIM).
        La baza proceselor şi activităţilor pentru generarea şi gestionarea informaţiilor se vor afla resursele de management al informaţiilor stabilite anterior (în etapa de iniţiere).
        Generarea şi gestionarea informaţiilor se realizează cu ajutorul instrumentelor digitale care pot asigura capacităţile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului investiţional în construcţii.
     O exemplificare a instrumentelor digitale utilizate în modelarea informaţiei construcţiei (BIM) bazată pe capacităţile acestor instrumente este dată în Anexă D*83).
     *83) Mai specific, descrise în subcap. D1. Instrumente cu capacităţi de generare a informaţiilor

        În Figura 8 este ilustrat schematizat procesul de producere de informaţii. Este reprezentată bucla de feedback în care procesele de generare alternează cu procesele de gestionare a informaţiilor generate. Din procesele de gestionare a informaţiilor pot rezulta concluzii, rapoarte, observaţii ş.a. a căror implementare se face prin generarea de noi informaţii. Odată implementate toate observaţiile, informaţiile pot fi livrate, încheindu-se procesul.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 8. Ilustrare conceptuală a procesul de producere de informaţii.
        Aplicând resursele de management al informaţiilor se stabileşte un flux de lucru aplicat pentru fiecare container de informaţie în parte, ce are ca rezultat final livrarea modelului de informaţie al proiectului (PIM). În Figura 9 sunt detaliate activităţile ce ţin de generarea şi gestionarea informaţiilor.
(a se vedea imaginea asociată)
        * este indicată numerotarea clauzei din cadrul standardului SR EN ISO 19650-2:2019 în care sunt descrise activităţile respective.
        Figura 9. Prezentare generală a activităţilor de generare, gestionare şi livrare a informaţiilor
        Activităţile descrise în schema de mai sus urmăresc livrarea modelului de informaţie pentru fiecare termen de livrare stabilit prin planul de livrare a informaţiilor aferent sarcinilor (TIDP). Aceste termene vor coincide, de regulă, cu stadiile din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
        În Figura 10 sunt detaliate activităţile de producere şi livrare a modelului de informaţie sub forma unui flux de lucru. Reperele de livrare T0 şi Tn indică debutul activităţilor şi repetarea lor la fiecare reper de livrare.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 10. Flux de lucru aferent etapei de livrare*84)
        *84) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor

        Din Figura 10 se poate observa interconectarea proceselor care asigură trecerea informaţiilor corecte dintr-un stadiu al fluxului de lucru CDE în următorul.

    (1) Activităţi de generare a containerelor de informaţie
        Generarea containerelor de informaţie se va realiza respectând activităţile descrise în standardul SR EN ISO 19650-2:2019, pct. 5.6.2. Activităţile respective sunt ilustrate în diagrama din Figura 11.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 11. Diagramă activităţi de generare a informaţiilor*85)
        *85) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.6.2.

        Din Figura 11 pot fi observate activităţile specifice aferent generării informaţiilor*86). Procesul de generare a informaţiilor este dirijat de o serie de documente şi resurse de management al informaţiilor. Suplimentar, în cadrul procesului sunt utilizate informaţii partajate în cadrul mediului comun de date (CDE) de către alţi actori. La încheierea procesului de generare a informaţiilor, containerul de informaţie generat trece în procesul ulterior de verificare a calităţii.
     *86) Generarea informaţiilor poate fi realizată utilizând instrumente cu capacităţi de generare, descrise în subcap. D1. Instrumente cu capacităţi de generare a informaţiilor.

    (2) Activităţi de gestionare a containerelor de informaţie*87)
     *87) Gestionarea informaţiilor poate fi realizată utilizând instrumente cu capacităţi de gestionare, descrise în Anexa D.
        Activităţile de gestionare a containerelor de informaţie se referă la aplicarea fluxului de lucru CDE şi a metodelor şi modurilor de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii cu scopul de a produce livrabilele stabilite prin programul general de livrare a informaţiilor (MIDP). În cadrul SR EN ISO 19650-2:2019, ne referim la activităţile 5.6.3 - 5.6.5.
        În Figura 12 sunt ilustrate sub forma unei diagrame activităţile de verificare a containerului de informaţie pentru asigurarea calităţii informaţiilor.*88)
     *88) Această activitate poate fi îndeplinită utilizând instrumentele cu capacităţi de verificare a modelului de informaţii, descrise în Anexa D.

(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 12. Diagramă activităţi de verificare pentru asigurarea calităţii*89)
        *89) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.6.3.

        Din Figura 12 pot fi observate activităţile derulate pentru verificarea calităţii containerului de informaţie. Procesul respectiv este stabilit în metodele şi modurile de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii şi are scopul de a verifica dacă containerul de informaţie respectă standardul de informaţie al proiectului. Verificarea poate fi reuşită sau nereuşită. Dacă verificarea este reuşită, containerul de informaţie poate trece în procesul ulterior de revizuire a informaţiilor şi aprobare pentru partajare.
        În Figura 13 sunt ilustrate, sub forma unei diagrame, activităţile de revizuire şi aprobare pentru partajare a containerului de informaţie.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 13. Diagramă activităţi de revizuire şi aprobare pentru partajare a containerelor de informaţie*90)
        *90) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.6.4.

        Figura 13 ilustrează activităţile de revizuire şi aprobare pentru partajare a unui container de informaţie. Procesul de revizuire şi aprobare este stabilit prin metodele şi modurile de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii. Revizuirea informaţiilor din cadrul containerului de informaţie se face prin analiza respectării de către acestea a cerinţelor de informaţii ale părţii angajate ca lider, prin analiza respectării nivelului de informaţie necesar precum şi a includerii informaţiilor necesare pentru coordonare cu alte echipe de specialitate. Îndeplinirea procesului de revizuire permite compilarea containerelor de informaţie sub forma unui model de informaţie şi partajarea acestuia în cadrul mediului comun de date (CDE). Modelul de informaţie partajat va fi utilizat pentru coordonarea între echipele de specialitate în cadrul activităţii de revizuire a modelului de informaţie.
        În Figura 14 este ilustrat, sub forma unei diagrame, procesul de revizuire a modelului de informaţie.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 14. Diagramă activităţi de revizuire a modelului de informaţie*91)
        *91) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.6.5.

        Procesul de revizuire a modelului de informaţie, conform Figura 14, se aplică modelului de informaţie al echipei de livrare (format din toate containerele de informaţii ale specialităţilor). În cadrul procesului este verificată conformitatea modelului de informaţie aferent unui reper de livrare din cadrul planului general de livrare a informaţiilor (MIDP) cu cerinţele de informaţii şi criteriile de acceptare ale părţii angajatoare. În cazul neconformităţii, partea angajată ca lider va oferi feedback echipelor de specialitate pentru a implementa modificările necesare într-una dintre activităţile anterioare.
     Acest proces este îndeplinit utilizând instrumente specifice de gestionare, cu capacităţi de coordonare a modelelor de informaţii, descrise în Anexa D, subcap. D.2.
        Odată finalizate activităţile de generare şi gestionare a informaţiilor pentru producerea în colaborare a modelului de informaţii, vor debuta activităţile pentru livrarea modelului de informaţie către partea angajatoare.

    (3) Activităţi pentru livrarea modelului de informaţie
        Livrarea modelului de informaţie se va realiza respectând activităţile descrise în standardul SR EN ISO 19650-2:2019, pct. 5.7. Activităţile respective sunt descrise în diagramele prezentate în continuare.
        În Figura 15 sunt ilustrate sub forma unei diagrame activităţile de transmitere a modelului de informaţie pentru autorizare către partea angajată ca lider.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 15. Diagramă activităţi de transmitere a modelului de informaţie pentru autorizare de către partea angajată ca lider*92)
        *92) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.7.1.

        Conform Figura 15, fiecare echipă de specialitate transmite containerele de informaţie, care formează modelul de informaţie, pentru a fi ulterior autorizat pentru a trece în stadiul "Publicat" de către partea angajată ca lider.
        Activităţile de revizuire şi autorizare a modelului de informaţie sunt ilustrate în Figura 16.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 16. Diagramă activităţi de revizuire şi autorizare a modelului de informaţie*93)
        *93) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.7.2.

        Din Figura 16 se pot observa resursele de management al informaţiei care sunt utilizate în activitatea de revizuire a modelului de informaţie. În funcţie de reuşita revizuirii, modelul de informaţie poate fi autorizat pentru a trece în stadiul "Publicat" sau poate fi refuzat şi pot fi cerute modificări de la echipele de specialitate.
        Odată autorizat, modelul de informaţie va fi transmis pentru a fi acceptat de către partea angajatoare în calitate de livrabil. Activităţile de transmitere a modelului de informaţie pentru acceptare sunt ilustrate în Figura 17.
(a se vedea imaginea asociată)
               Figura 17. Diagramă activităţi de transmitere a modelului de informaţie pentru acceptare de către partea angajatoare*94)
        *94) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.7.3.

        În conformitate cu Figura 17, fiecare echipă de specialitate, ca urmare a autorizării din partea părţii angajate ca lider, transmite containerele proprii de informaţie, ce formează modelul de informaţie, către partea angajatoare.
        În Figura 18 sunt ilustrate activităţile de revizuire şi acceptare a modelului de informaţie de către partea angajatoare.
(a se vedea imaginea asociată)
                           Figura 18. Diagramă activităţi de revizuire şi acceptare a modelului de informaţie*95)
        *95) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.7.4

        În concordanţă cu Figura 18, partea angajatoare utilizează resursele de management al informaţiei pentru a decide asupra rezultatului revizuirii. Dacă rezultatul este reuşit, modelul de informaţii publicat este acceptat în calitate de livrabil aferent stadiului în care se află proiectul investiţional în construcţii.
        Odată cu acceptarea modelului de informaţii în calitate de livrabil de către partea angajatoare, există trei scenarii posibile:
        ● modelul de informaţii este dezvoltat în continuare de către aceeaşi echipă de livrare, pentru următorul stadiu al proiectului. În această situaţie, se reiau activităţile de producere a informaţiilor în colaborare.
        ● modelul de informaţii este preluat de următoarea echipă de livrare destinată următorului stadiu al proiectului. În această situaţie, modelul de informaţie este utilizat în calitate de resursă de management al informaţiei şi este inclus în iniţierea următorului angajament. Se reiau toate activităţile aferente unui angajament.
        ● modelul de informaţii este considerat finalizat, fiind arhivat în calitate de model de informaţie al proiectului (PIM). În această situaţie, vor fi întreprinse activităţile de închidere a proiectului*96).
        *96) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.8.

    2.2.4. Implementarea utilizărilor modelului de informaţie (utilizări BIM) aferente etapei
        În etapa de planificare a proiectului investiţional în construcţii debutează procesul de implementarea a utilizărilor BIM, aşa cum au fost stabilite prin planul de execuţie BIM (BEP) al echipei de livrare. Pentru a îndeplini această sarcină, se va ţine cont de planificarea la nivel macro a implementării utilizărilor BIM pentru a înţelege nevoile de informaţie ce ţin de relaţiile dintre diferite utilizări BIM. De asemenea, se va ţine cont de planificarea detaliată a implementării utilizărilor BIM pentru a asigura informaţiile de intrare necesare pentru procesul de implementare.
        Conform celor exemplificate în Figura 19, în etapa de planificare se recomandă demararea proceselor de implementare a următoarelor utilizări BIM de bază:
        ● modelarea condiţiilor existente sub forma unui model de informaţie;
        ● elaborarea soluţiei propuse sub forma unui model de informaţie;
        ● coordonarea soluţiilor propuse;
        ● elaborarea estimării de cost în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse;
        ● elaborarea planificării graficului de lucrări în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse;
        ● revizuirea soluţiei propuse;
        ● redactarea documentaţiei în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse.

        Este important de reţinut că planificarea implementării utilizărilor BIM, realizată în cadrul elaborării planului de execuţie BIM (BEP), ia în considerare toate utilizările BIM care vor fi implementate pe parcursul tuturor etapelor, astfel că utilizările BIM implementate în cadrul etapei de planificare vor lua în considerare informaţiile care vor fi necesare pentru utilizările BIM din etapele ulterioare şi, în caz de necesitate, vor fi asigurate procese pentru generarea informaţiilor respective din timp.

    2.3. ETAPA DE REALIZARE A PROIECTULUI
        Etapa de realizare a construcţiei are un singur stadiu - execuţia construcţiei. În cadrul acestui stadiu sunt realizate o serie de activităţi, precum predarea amplasamentului, înfiinţarea şantierului, organizarea de şantier etc. De asemenea, sunt urmărite costurile de execuţie, durata execuţiei şi este elaborat graficul de realizare a construcţiei. Etapa se încheie cu recepţia la terminarea lucrărilor.
        În această etapă, managementul informaţiilor se referă la utilizarea modelului de informaţie al proiectului (PIM), dezvoltat în etapa anterioară, la execuţia construcţiei. Modelul de informaţie al proiectului (PIM) va fi completat cu informaţii din execuţie pentru a ajunge, la finalul etapei, să conţină toate informaţiile despre construcţie aşa cum a fost executată (model as-built).
    2.3.1. Activităţi de management al informaţiei
        În dependenţă de traseul de achiziţie a serviciilor de management al informaţiei, în această etapă îşi poate continua activitatea aceeaşi echipă de livrare sau poate fi format un nou angajament cu o nouă echipă de livrare.
        În cazul continuării activităţii de către aceeaşi echipă de livrare, vor fi reluate activităţile de producere a informaţiilor în colaborare şi cele de livrare a modelului de informaţie.
        În cazul formării unui nou angajament cu o nouă echipă de livrare, vor fi reluate toate activităţile de management de informaţii specifice unui angajament (cele enumerate în etapa de iniţiere şi cele din etapa de planificare).
        Odată cu finalizarea lucrărilor de execuţie şi încheierea etapei de livrare ce ţine de managementul informaţiilor, vor fi întreprinse activităţile de management al informaţiilor ce ţin de închiderea proiectului*97):
        *97) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.8.
        ● arhivarea modelului de informaţie al proiectului (PIM) şi
        ● reţinerea lecţiilor învăţate pentru proiectele viitoare.

    2.3.2. Utilizarea modelului de informaţie al proiectului (PIM)
        Modelul de informaţie al proiectului (PIM), livrat la finalul etapei anterioare, va fi utilizat pentru execuţia construcţiei, conform cerinţelor de informaţii stabilite de către partea angajatoare şi conform utilizărilor BIM detaliate în planul de execuţie BIM (BEP) şi conform cu metodele şi modurile de lucru ale proiectului pentru producerea de informaţii.

    2.3.3. Predarea modelului de informaţie al proiectului (PIM)
        La finalizarea lucrărilor de execuţie, echipa de livrare va actualiza şi finaliza modelul de informaţie al proiectului (PIM).
        Modelul de informaţie al proiectului (PIM) va fi predat către partea angajatoare împreună cu documentaţia obişnuită aferentă recepţiei de la finalizarea lucrărilor.

    2.3.4. Generarea modelului de informaţie al activului (AIM)
        În baza modelului de informaţie al proiectului (PIM) finalizat, echipa de livrare va compila modelul de informaţie al activului (AIM). Modelul de informaţie al activului (AIM) va conţine strict containerele de informaţie necesare în activităţile de exploatare a construcţiei.

    2.3.5. Predarea modelului de informaţie al activului (AIM)
        Modelul de informaţie al activului (AIM) va fi predat către partea angajatoare, împreună cu documentaţia obişnuită aferentă recepţiei de la finalizarea lucrărilor şi modelul de informaţie al proiectului (PIM).

    2.3.6. Implementarea utilizărilor modelului de informaţie (utilizări BIM) aferente etapei
        În etapa de realizare a proiectului investiţional în construcţii continuă implementarea utilizărilor BIM conform planificării din planul de execuţie BIM (BEP).
        Conform reprezentării din Figura 19, în etapa de realizare vor fi continuate procesele de implementare a următoarelor utilizări BIM de bază:
        ● elaborarea soluţiei propuse sub forma unui model de informaţie;
        ● coordonarea soluţiilor propuse;
        ● elaborarea estimării de cost în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse;
        ● elaborarea planificării graficului de lucrări în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse;
        ● revizuirea soluţiei propuse;
        ● redactarea documentaţiei în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse.

        În etapa de execuţie debutează procesul de implementare a utilizării BIM de bază:
        ● compilarea modelului de informaţie al activului (AIM).

    2.4. ETAPA DE EXPLOATARE A CONSTRUCŢIEI
        Notă: Pentru scopul prezentului ghid, din punct de vedere al managementului informaţiilor, etapa de încheiere a proiectului şi predare a construcţiei este inclusă în etapa de exploatare a construcţiei, fiind desfăşurate activităţi conform prevederilor standardului SR EN ISO 19650-3:2020.
        Etapa de încheiere a proiectului şi predare a construcţiei conţine un singur stadiu - predarea construcţiei. Etapa de exploatare conţine un singur stadiu - utilizarea construcţiei.
        În etapa de exploatare a construcţiei, managementul informaţiilor asigură utilizarea modelului de informaţie al activului (AIM) pentru derularea activităţilor de gestiune a exploatării*98).
     *98) Activităţile din etapa de exploatare a construcţiei pot fi îndeplinite utilizând instrumente cu capacităţi de gestiune şi mentenanţă al activului construit, descrise în Anexa D.

    2.4.1. Activităţi de management al informaţiilor
        Activităţile de management al informaţiilor aferente etapei de exploatare, conform standardului SR EN ISO 19650-3:2020, sunt similare cu activităţile de management al informaţiilor aferente etapelor anterioare (etapa de livrare), conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019. Diferenţa majoră este axarea managementului informaţiilor pe evenimente declanşatoare planificate şi neplanificate.
        În cazul unor evenimente declanşatoare majore, pentru a răspunde nevoii de producere a unui model de informaţie al proiectului (PIM), partea angajatoare poate decide aplicarea activităţilor de management al informaţiilor aferente etapei de livrare.
        Activităţile de management al informaţiilor aferente etapei de exploatare depind de evenimentele de declanşatoare*99), care pot fi planificate sau neplanificate, precum şi de scenariul în care se schimbă proprietarul activului construit.
        *99) Conform Figura 3.

        Pentru gestionarea evenimentelor declanşatoare, proprietarul activelor în calitate de parte angajatoare va demara activităţile de management al informaţiilor pentru stabilirea angajamentelor.
        Părţile angajate pentru managementul informaţiilor aferent acestei etape vor livra modele de informaţii pentru gestionarea evenimentelor declanşatoare.
        Modelele de informaţii livrate şi acceptate vor fi agregate în cadrul modelului de informaţie al activului (AIM).

    2.4.2. Implementarea utilizărilor modelului de informaţie (utilizări BIM) aferente etapei
        În etapa de exploatare a proiectului investiţional în construcţii continuă implementarea utilizărilor BIM conform planificării din planul de execuţie BIM (BEP).
        Aşa cum se arată în Figura 19, în etapa de realizare vor fi continuate procesele de implementare a următoarelor utilizări BIM de bază:
        ● elaborarea estimării de cost în baza modelului de informaţie al activului (AIM), fiind elaborate estimări de cost conform necesităţilor generate de evenimentele declanşatoare.

        În etapa de exploatare debutează procesul de implementare a utilizării BIM de bază:
        ● gestiunea exploatării cu ajutorul modelului de informaţie al activului (AIM).

    2.4.3. Utilizarea modelului de informaţie al activului (AIM) pentru postutilizarea construcţiei
        Modelul de informaţie al activului (AIM) va fi utilizat pentru activităţile ce ţin de postutilizare, ulterioare evaluării de la finalul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
        Utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) poate aduce beneficii în ambele dintre următoarele scenarii.
        Decizia de desfiinţare integrală a obiectivului de investiţii.
        În acest caz, modelul de informaţie al activului (AIM) oferă o bază de date actualizată privind obiectivul de investiţii. Acesta poate fi utilizat în toate activităţile ce ţin de desfiinţarea integrală a obiectivului de investiţii. Modelul de informaţie va fi utilizat pentru obţinerea autorizaţiei de desfiinţare, cât şi pentru estimarea bugetului, planificarea graficului de lucrări. De asemenea, modelul de informaţie va fi utilizat ca punct de plecare pentru următoarele proiecte investiţionale în construcţii dezvoltate pe teren.

        Decizia de integrare a obiectivului construit în cadrul unui proiect investiţional în construcţii nou
        Integrarea obiectivului construit într-un proiect investiţional în construcţii nou se va realiza cu utilizarea modelului de informaţie al activului (AIM). În baza acestuia poate fi dezvoltat un nou model de informaţie al proiectului (PIM), respectându-se ciclul de viaţă al managementului informaţiilor unui activ, conform SR EN ISO 19650-1:2019.

    ANEXE LA REGLEMENTAREA TEHNICĂ
    A. Exemplu de criterii care pot fi folosite la selecţia soluţiei CDE
        Cu * sunt marcate criteriile minime necesare, celelalte criterii sunt considerate suplimentare*100).
        *100) Criteriile au fost dezvoltate în baza: 12dSynergy, Common Data Environment Requirements Checklist.


┌──────────────────────────────────────┐
│CRITERII CE ŢIN DE FLUXUL DE LUCRU ŞI │
│PERMISIUNI                            │
├─────────────┬────────────────────────┤
│             │Capacitatea de a        │
│*Control     │restricţiona            │
│personalizat │permisiunile de citire  │
│al           │şi scriere la nivelul   │
│permisiunilor│fişierelor, folderelor  │
│             │şi al activităţilor.    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Soluţia permite procese │
│             │de aprobare şi          │
│             │verificare controlate,  │
│*Procese de  │care pot fi configurate │
│aprobare şi  │conform metodelor şi    │
│verificare   │modurilor de lucru ale  │
│             │proiectului pentru      │
│             │producerea de           │
│             │informaţii.             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Capacitatea de a arhiva │
│             │containere de informaţie│
│*Arhivarea   │anterioare sau          │
│informaţiilor│redundante şi de a      │
│             │controla permisiunile la│
│             │containerele respective.│
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Capacitatea de          │
│             │configurare a           │
│Notificări şi│notificărilor şi        │
│alerte       │alertelor în legătură cu│
│             │evenimentele din mediul │
│             │comun de date (CDE).    │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Capacitatea de          │
│Flux de lucru│automatizare a          │
│automatizat  │fluxurilor de lucru     │
│             │repetitive sau a        │
│             │sarcinilor tip.         │
└─────────────┴────────────────────────┘

Tabel 6. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de fluxul de lucru şi permisiuni.


┌──────────────────────────────────────┐
│CRITERII CE ŢIN DE CONTROLUL          │
│METADATELOR ŞI PISTELOR DE AUDIT      │
├─────────────┬────────────────────────┤
│*Tranziţia   │Capacitatea de a face   │
│containerelor│tranziţia containerelor │
│de informaţie│de informaţie între     │
│între stadii │stadii (activitate în   │
│(prin        │desfăşurare, partajat,  │
│intermediul  │publicat, arhivat) cu   │
│metadatelor)*│controlul permisiunilor │
│             │respective.             │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Capacitatea de a        │
│             │configura reguli de     │
│*Setarea     │denumire a containerelor│
│regulilor de │de informaţii conforme  │
│denumire a   │cu standardul de        │
│containerelor│informaţie al           │
│de           │proiectului/activului şi│
│informaţii*  │capacitatea de face     │
│             │obligatorie respectarea │
│             │regulilor respective.   │
├─────────────┼────────────────────────┤
│*Obligarea   │Capacitatea de asigurare│
│utilizării   │a identificării unice a │
│denumirilor  │containerelor de        │
│unice de     │informaţii, fără a      │
│containere de│genera duplicate.       │
│informaţii   │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Capacitatea de          │
│             │configurare şi atribuire│
│             │a atributelor (Cod de   │
│             │status, cod de          │
│*Configurarea│revizuire, cod de       │
│metadatelor  │clasificare) pentru     │
│containerelor│fiecare container de    │
│de informaţie│informaţie, în          │
│             │conformitate cu         │
│             │standardul de informaţie│
│             │al proiectului/         │
│             │activului.              │
├─────────────┼────────────────────────┤
│*Captarea    │Capacitatea de a culege │
│pistei de    │în mod automat numele   │
│audit pentru │utilizatorului şi data  │
│tranziţiile  │la care containerele de │
│containerelor│informaţie tranzitează  │
│de informaţii│între stadii ale        │
│între stadii │fluxului de lucru CDE.  │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │Capacitatea de a culege │
│             │în mod automat a o pistă│
│*Captarea    │completă de audit a     │
│pistei de    │procesului de producere │
│audit a      │de informaţii (cum ar fi│
│versiunilor  │istoricul de modificare │
│de containere│a fişierelor) care poate│
│de informaţii│fi accesat sub forma    │
│în lucru     │unui istoric al         │
│             │versiunilor             │
│             │containerelor de        │
│             │informaţie.             │
└─────────────┴────────────────────────┘

Tabel 7. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de controlul metadatelor şi pistelor de audit.


┌──────────────────────────────────────┐
│CRITERII DE MANAGEMENT A FIŞIERELOR/  │
│CONTAINERELOR DE INFORMAŢIE           │
├──────────────┬───────────────────────┤
│              │Capacitatea de a emite,│
│              │în mod formal,         │
│*Emitere şi   │informaţii către       │
│înregistrarea │factorii implicaţi, cu │
│transmiterilor│înregistrarea          │
│              │transmiterii şi        │
│              │captarea pistei de     │
│              │audit.                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Capacitatea de a urmări│
│              │versiunile şi          │
│              │revizuirilor           │
│              │containerelor de       │
│*Sistem de    │informaţie şi de a     │
│control al    │aduce modificări       │
│versiunilor   │personalizate schemei  │
│              │de codificare pentru a │
│              │fi conformă cu         │
│              │standardul de          │
│              │informaţii al          │
│              │proiectului/activului. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Disponibilitatea unui  │
│              │sistem care să asigure │
│              │accesarea versiunii şi │
│*Sistem de tip│a revizuirii corecte a │
│check-in      │unui container de      │
│check-out     │informaţii, precum şi  │
│              │arhivarea versiunilor  │
│              │şi revizuirilor        │
│              │învechite/depăşite.    │
├──────────────┼───────────────────────┤
│*Gestionarea  │Capacitatea de a       │
│aplicaţiilor  │gestiona aplicaţiile   │
│digitale      │digitale utilizate în  │
│specifice     │proiect şi formate de  │
│sectorului    │date/fişiere specifice │
│construcţiilor│aplicaţiilor           │
│(AEC)         │respective.            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Capacitatea de a       │
│              │configura şabloane     │
│*Configurarea │personalizate de       │
│şabloanelor de│organizare a fişierelor│
│proiect       │conform tipurilor de   │
│              │proiecte sau           │
│              │specialităţilor.       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Capacitatea de a       │
│              │gestiona librăriile    │
│              │organizaţiei într-un   │
│*Gestiunea    │spaţiu centralizat şi  │
│librăriilor   │controlat cu asigurarea│
│organizaţiei  │respectării cerinţelor │
│              │de brand, şablon de    │
│              │lucru şi personalizări │
│              │specifice.             │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Partajarea    │Capacitatea de a       │
│fişierelor cu │partaja şi primi       │
│ajutorul      │informaţii prin        │
│linkurilor    │intermediul link-urilor│
│              │web.                   │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │Capacitatea de a       │
│              │gestiona toată         │
│Gestiunea     │corespondenţa          │
│corespondenţei│proiectului în cadrul  │
│              │mediului comun de date │
│              │(CDE)                  │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Vizualizarea  │Capacitatea de a       │
│versiunilor   │vizualiza versiuni     │
│anterioare şi │precedente precum şi de│
│re-aducerea la│a re-aduce containerele│
│versiuni      │de informaţii la       │
│anterioare    │versiunile sau         │
│              │revizuirile anterioare.│
└──────────────┴───────────────────────┘

Tabel 8. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de managementul fişierelor/containerelor de informaţie.


┌──────────────────────────────────────┐
│CRITERII DE ACCESIBILITATE LA         │
│INFORMAŢII                            │
├────────┬─────────────────────────────┤
│        │Capacitate de a oferi acces  │
│Acces   │restricţionat de vizualizare │
│extern  │şi revizuire a containerelor │
│        │de informaţii pentru factori │
│        │externi.                     │
├────────┼─────────────────────────────┤
│Acces la│Capacitatea de accesare a    │
│distanţă│mediului comun de date (CDE) │
│        │independent de locaţie       │
├────────┼─────────────────────────────┤
│        │Capacitatea de accesare a    │
│Acces în│containerelor de informaţie  │
│regim   │din cadrul mediului comun de │
│offline │date (CDE) în regim offline  │
│        │într-un mod controlat şi     │
│        │securizat.                   │
└────────┴─────────────────────────────┘

Tabel 9. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de accesibilitate la informaţii.


┌──────────────────────────────────────┐
│CRITERII DE FUNCŢIONALITATE A         │
│SISTEMULUI                            │
├───────────────┬──────────────────────┤
│               │Capacitatea de a      │
│               │integra soluţia CDE cu│
│               │alte soluţii CDE şi   │
│               │sisteme utilizate în  │
│*Integrare şi  │organizaţie prin      │
│acces API      │integrare directă,    │
│(interfaţa de  │utilizarea API-ului   │
│programare a   │sau personalizare.    │
│aplicaţiei)    │Criteriu esenţial     │
│               │pentru stabilirea     │
│               │inter conectivităţii  │
│               │între diferite        │
│               │sisteme.              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Oferirea serviciilor  │
│               │de securitate conform │
│               │bunelor practici la   │
│*Protecţia     │nivelul industriei şi │
│securităţii    │a sectorului IT,      │
│               │precum: autentificare │
│               │în 2 paşi, criptarea  │
│               │datelor, recuperarea  │
│               │datelor şi redundanţă.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Capacitatea de a găsi │
│               │facil informaţii în   │
│               │cadrul mediului comun │
│Funcţionalitate│de date (CDE) prin    │
│de căutare     │intermediul numelui de│
│avansată       │fişier/container de   │
│               │informaţii, a         │
│               │conţinutului sau a    │
│               │metadatelor atribuite.│
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Flexibilitatea        │
│               │opţiunilor de hosting │
│               │pentru a putea fi     │
│Hosting        │adaptat nevoilor      │
│flexibil       │organizaţiei,         │
│               │proiectului şi/sau    │
│               │beneficiarului precum:│
│               │cloud, la sediu,      │
│               │hibrid.               │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Capacitatea de        │
│Accesul din    │accesare cu ajutorul  │
│browser cât şi │browser-ului de       │
│din telefonul  │internet cât şi a     │
│mobil          │aplicaţiilor de       │
│               │telefon mobil (android│
│               │şi iOS).              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │Oferirea serviciilor  │
│               │de instruire, suport  │
│Oferirea       │şi documentaţie de    │
│instruirii,    │utilizare a soluţiei  │
│suportului şi a│CDE pentru a facilita │
│documentaţiei  │implementarea la      │
│de utilizare   │nivelul tuturor       │
│               │factorilor implicaţi  │
│               │în proiect.           │
└───────────────┴──────────────────────┘

                     Tabel 10. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de funcţionalitatea sistemului.

    B. Exemplu de coduri de status şi utilizare admisă
        În Tabel 11 este oferit un exemplu de coduri de status care pot fi atribuite containerelor de informaţie.


┌──────┬──────────────────┬────────────┐
│CODUL │DESCRIEREA        │TIPUL DE    │
│DE    │UTILIZĂRII PERMISE│REVIZUIRE   │
│STATUS│                  │            │
├──────┴──────────────────┴────────────┤
│Activitate în desfăşurare (în lucru)  │
├──────┬──────────────────┬────────────┤
│      │Status iniţial (nu│Revizuire şi│
│S0    │poate fi utilizat │versiune    │
│      │extern)           │preliminară │
├──────┴──────────────────┴────────────┤
│Partajate (ne-contractuală)           │
├──────┬──────────────────┬────────────┤
│S1    │Poate fi utilizat │Revizuire   │
│      │pentru coordonare │preliminară │
├──────┼──────────────────┼────────────┤
│S2    │Poate fi utilizat │Revizuire   │
│      │pentru informare  │preliminară │
├──────┼──────────────────┼────────────┤
│      │Poate fi utilizat │Revizuire   │
│S3    │pentru revizuire  │preliminară │
│      │şi comentarii     │            │
├──────┼──────────────────┼────────────┤
│      │Poate fi utilizat │            │
│S4    │pentru aprobarea  │Revizuire   │
│      │închiderii fazei/ │preliminară │
│      │stadiului         │            │
├──────┼──────────────────┼────────────┤
│      │Poate fi utilizat │            │
│      │pentru autorizarea│            │
│S5    │conformităţii     │Revizuire   │
│      │modelului de      │preliminară │
│      │informaţie al     │            │
│      │proiectului (PIM) │            │
├──────┼──────────────────┼────────────┤
│      │Poate fi utilizat │            │
│      │pentru autorizarea│            │
│S6    │conformităţii     │Revizuire   │
│      │modelului de      │preliminară │
│      │informaţie al     │            │
│      │activului (AIM)   │            │
├──────┴──────────────────┴────────────┤
│Publicate (contractual)               │
├──────┬──────────────────┬────────────┤
│A1, An│Autorizat şi      │Revizuire   │
│etc.  │acceptat          │contractuală│
├──────┼──────────────────┼────────────┤
│B1, Bn│Autorizat şi      │Revizuire   │
│etc.  │acceptat parţial  │preliminară │
│      │(cu observaţii)   │            │
├──────┴──────────────────┴────────────┤
│Publicate (pentru acceptarea modelului│
│de informaţie al activului (AIM))     │
├──────┬──────────────────┬────────────┤
│CR    │Document de arhivă│Revizuire   │
│      │as-built          │contractuală│
└──────┴──────────────────┴────────────┘

                   Tabel 11. Exemplu de coduri de status, descrierea utilizării permise şi a tipului de revizuire*101)
        *101) Tabelul a fost dezvoltat, tradus şi adaptat în baza Anexei Naţionale a Marii Britanii la standardul BS EN ISO 19650-2:2019, pct. NA.4.2 Status.

        Decizia asupra codului de status atribuit o ia actorul care partajează containerul de informaţii respectiv, în baza procedurilor convenite. Coloana "Tipul de revizuire" explică tipurile de revizuire la care pot fi supuse containerele de informaţii partajate cu codurile de status respective. Odată revizuit un container de informaţie, acestuia i se va atribui un cod de revizuire conform convenţiei.
        Modalitatea de implementare a codurilor de status pentru containerele de informaţie trebuie convenită la nivelul echipei de proiect.

    C. Planificarea implementării utilizărilor BIM
        Planificarea implementării utilizărilor BIM se face în cadrul stabilirii strategiei de livrare a informaţiilor. Pentru a planifica procesul de implementare în primul rând trebuie selectate utilizările BIM care îndeplinesc cel mai bine scopurile stabilite. Ulterior, se va planifica la nivel macro modalitatea în care interacţionează utilizările respective între ele, precum şi informaţiile de care are nevoie fiecare. În final, se vor prezenta la nivel detaliat procesele aferente implementării fiecărei utilizări BIM pentru a vedea cu exactitate care sunt informaţiile şi procedurile necesare pentru implementarea acestora.
        În Anexa D a Ghidului privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022, sunt exemplificate stabilirea scopurilor din cadrul strategiei de livrare a informaţiilor, precum şi utilizările BIM care pot fi implementate în vederea îndeplinirii acestora.
        Diferitele utilizări BIM sunt caracteristice diferitelor etape din cadrul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Repartizarea utilizărilor BIM de bază pe etapele şi stadiile ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii este ilustrată în Figura 19.
(a se vedea imaginea asociată)
             Figura 19. Repartizare utilizări BIM de bază conform etape şi stadii din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
        Înţelegerea etapelor în care sunt implementate utilizările BIM de bază permite planificarea implementării lor în ordinea necesară.
    C.1. Planificarea implementării utilizărilor BIM la nivel macro
        Primul pas pentru implementarea utilizărilor BIM este planificarea la nivel macro a relaţiilor dintre acestea. În acest fel se va stabili succesiunea utilizărilor BIM, ce informaţii de intrare şi ce informaţii de ieşire sunt necesare pentru a putea implementa toate utilizările BIM planificate.
        În Figura 20 este ilustrată cartografierea utilizărilor BIM de bază.
(a se vedea imaginea asociată)
                           Figura 20. Diagrama procesului de implementare a utilizărilor BIM de bază la nivel macro.
        Procesul de implementare a utilizărilor BIM de bază, aşa cum este ilustrat în Figura 20, se realizează în următorii paşi:
        ● procesul demarează cu modelarea condiţiilor existente, necesare pentru a putea încadra soluţia propusă ulterior atât pe situl existent, cât şi luând în considerare posibile construcţii existente pe sit;
        ● ulterior se poate implementa utilizarea BIM de elaborare a soluţiei propuse, prin care fiecare specialitate îşi face propriul model de informaţie cu soluţie propusă ca răspuns la tema de proiectare. Această utilizare BIM face posibilă implementarea celorlalte utilizări BIM de bază.
        ● odată ce fiecare specialitate a generat o soluţie propusă de bază, se poate implementa utilizarea BIM de coordonare a soluţiilor propuse prin suprapunerea modelelor de informaţie şi verificarea dacă există coliziuni, conflicte au interferenţe între acestea;
        ● după coordonarea soluţiilor propuse se pot implementa următoarele utilizări BIM de bază:
        () elaborarea planificării graficului de lucrări, prin adăugarea informaţiilor ce ţin de termene şi data punerii în operă a elementelor constructive din modelul de informaţii;
        () elaborarea estimării de cost, prin extragerea cantităţilor de materiale din modelul de informaţie al soluţiei propuse şi completarea lor cu informaţii referitoare la costuri.

        ● modelul de informaţie al soluţiei propuse, care a trecut prin procese de coordonare şi analiză a termenelor şi a costurilor de execuţie poate fi supusă utilizării BIM de revizuire a soluţiei propuse. În acest mod, partea angajatoare poate analiza soluţia propusă sau anumite părţi ale acesteia şi poate să ofere feedback, care poate fi ulterior implementat la nivelul specialităţilor.
        ● odată încheiate procesele de coordonare şi de revizuire a soluţiilor propuse precum şi după implementarea tuturor observaţiilor, din modelul de informaţie pot fi extrase vederi bidimensionale ale elementelor de model care, împreună cu informaţiile ataşate acestora, vor servi pentru redactarea documentaţiei care trebuie depusă la nivelul autorităţilor sau care poate fi necesară pentru alte scopuri;
        ● la finalul execuţiei construcţiei, după arhivarea modelului de informaţie al proiectului (PIM), în baza acestuia va fi compilat modelul de informaţie al activului (AIM) pentru a fi utilizat în exploatarea construcţiei;
        ● modelul de informaţie al activului (AIM) va fi utilizat în gestiunea exploatării, iar modificările sau actualizările aduse la nivelul construcţiei vor fi agregate înapoi în acesta.

        Odată finalizată planificarea implementării utilizărilor BIM la nivel macro, se va trece la planificarea la nivel detaliat, în care se va specifica pentru fiecare utilizare BIM care sunt informaţiile de intrare şi care sunt informaţiile de ieşire, pentru a putea asigura un flux de lucru eficient.
        Un exemplu de planificare a implementării utilizărilor BIM de bază la nivel detaliat este oferit în continuare.

    C.2. Planificare detaliată a implementării utilizărilor BIM
        Planificarea detaliată a implementării utilizărilor BIM de bază face parte din elaborarea planului de execuţie BIM (BEP). Această planificare are rolul de a stabili datele de intrare necesare şi datele de ieşire scontate ca urmare a implementării fiecărei utilizări BIM în parte.
        Un exemplu de modalitate de planificare detaliată a implementării utilizărilor BIM de bază se poate face sub forma unor diagrame, conform exemplelor de mai jos.
        În cadrul exemplelor nu sunt specificate resursele şi documentele de management al informaţiilor în calitate de date de intrare, utilizarea acestora este implicită aplicării proceselor de management al informaţiei şi a fost descrisă în capitolele anterioare din cadrul ghidului.
        Modelarea situaţiei existente sub forma unui model de informaţie
        Utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) pentru a modela situaţia existentă aduce avantaje ce ţin de utilizarea eficientă a informaţiilor respective pe parcursul dezvoltării soluţiei propuse.
        În Figura 21 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării BIM de modelare a situaţiei existente sub forma unui model de informaţie.

(a se vedea imaginea asociată)
    Figura 21. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Modelarea situaţiei existente sub forma unui model de informaţie"
        În conformitate cu Figura 21, pentru implementarea utilizării BIM, este nevoie de existenţa datelor de intrare ce ţin de caracteristicile situaţiei existente pe teren. În baza datelor respective, prin aplicarea procesului de generare a informaţiilor, descris în capitolul 2.2.3, se va genera modelul de informaţie care conţine situaţia existentă.
        Responsabilul pentru aplicarea procesului de generare a informaţiilor poate varia în funcţie de cerinţele părţii angajatoare şi de prevederile contractuale. În funcţie de situaţie, poate fi vorba atât de echipa de specialitate (precum arhitectură, structură sau instalaţii) care poate compila informaţiile primite de la actori externi, cât şi de specialişti în scanarea 3D ş.a.
        Elaborarea soluţiei propuse sub forma unui model de informaţie
        Utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) pentru a elabora soluţia propusă*102) pune bazele colaborării între specialităţi. Modelul de informaţie al soluţiei propuse poate fi supus diferitelor procese de coordonare, verificare, analiză, precum poate fi arhivat la finalizarea proiectului în calitate de model de informaţie al proiectului (PIM) şi se poate compila în baza acestuia modelul de informaţie al activului (AIM).
     *102) Această activitate poate fi îndeplinită utilizând instrumentele cu capacităţi de generare a informaţiilor, descrise în Anexa D.

        În Figura 22 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării BIM de elaborare a soluţiei propuse sub forma unui model de informaţie.
(a se vedea imaginea asociată)
    Figura 22. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Elaborarea soluţiei propuse sub forma unui model de informaţie"
        Conform celor prezentate în Figura 22, pentru implementarea utilizării BIM de elaborare a soluţiei propuse sub forma unui model de informaţie, este nevoie de modelul de informaţie al situaţiei existente şi de tema de proiectare primită de la beneficiar. În urma aplicării procesului de producere a informaţiilor în colaborare se va dezvolta modelul de informaţie al soluţiei propuse, care conţine soluţiile propuse de către fiecare specialitate.

        Coordonarea soluţiilor propuse aferente specialităţilor
        Coordonarea soluţiilor propuse aferente specialităţilor*103) este o utilizare a modelării informaţiei construcţiei (BIM) care permite detectarea şi rezolvarea potenţialelor conflicte între acestea. Prin suprapunerea modelelor geometrice din cadrul modelelor de informaţie ale soluţiilor propuse se poate genera un raport al coliziunilor. Pentru rezolvarea fiecărui conflict sau coliziune va fi desemnat un responsabil din cadrul specialităţii care trebuie să implementeze modificările.
     *103) Această activitate poate fi îndeplinită utilizând instrumentele cu capacităţi de verificare a modelului de informaţii, descrise în Anexa D.

        În Figura 23 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării BIM de coordonare a soluţiilor propuse aferente specialităţilor.
(a se vedea imaginea asociată)
              Figura 23. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Coordonarea soluţiilor propuse aferente specialităţilor".
        În conformitate cu Figura 23, modelele de informaţie ale soluţiei propuse aferente specialităţilor servesc ca date de intrare pentru procesul de coordonare. În urma coordonării modelelor de informaţie, rezultă un raport al coliziunilor care va fi implementat până la eliminarea tuturor coliziunilor, rezultând modelul de informaţie coordonat.

        Elaborarea planificării graficului de lucrări în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse
        Modelul de informaţie al soluţiei propuse poate fi utilizat pentru planificarea graficului de lucrări ale proiectului investiţional în construcţii.*104)
     *104) Această activitate poate fi îndeplinită utilizând instrumentele cu capacităţi de planificare şi monitorizare a modelului de informaţii, descrise în Anexa D.

        În Figura 24 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării BIM de elaborare a planificării graficului de lucrări în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse.
(a se vedea imaginea asociată)
                           Figura 24. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Elaborarea planificării graficului de lucrări în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse".
        Conform celor conţinute în Figura 24, pentru elaborarea planificării graficului de lucrări, în modelul de informaţie al soluţiei propuse vor fi adăugate informaţiile ce ţin de termenele preconizate de execuţie planificate în etapa de iniţiere a proiectului. În funcţie de abordarea privitoare la planificarea execuţiei, elementele constructive din model (de exemplu, sistemul de pereţi de gips carton aferenţi unui nivel, şapa aferentă unui nivel etc.) vor primi atribute ce ţin de data punerii lor în operă şi de durată. Este recomandată utilizarea în acest sens a unui sistem de clasificare care va permite selectarea mai facilă a diferitelor clase de elemente din model şi atribuirea informaţiilor referitoare la termene.
        Odată completate atributele respective, poate fi testat graficul de execuţie de lucrări prin generarea unor grafice de tip Gantt sau a unor simulări tridimensionale ale procesului de execuţie. În urma testării, pot fi făcute ajustări sau pot fi propuse diferite variante pentru studiu.
        Interconectarea ulterioară a graficului de lucrări de execuţie cu o bază de date de costuri, prin implementarea utilizării BIM de elaborare a estimării de cost permite optimizarea acestuia în dependenţă de bugetul proiectului investiţional în construcţii.

        Elaborarea estimării de cost în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse
        Elaborarea estimării de cost în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse (şi a modelului de informaţie al activului, în etapa de exploatare) este o utilizare BIM care permite o eficientizare a acestei activităţi prin stabilirea unei legături între elementele geometrice din model, informaţiile ataşate acestora şi o bază de date de costuri. Este recomandat ca estimarea de cost să fie corelată cu graficul de lucrări, pentru a oferi posibilitatea analizei costurilor aferente diferitelor grafice de lucrări şi a unei planificări mai eficiente a bugetului.
        În Figura 25 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării BIM de elaborare a estimării de cost în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse.
(a se vedea imaginea asociată)
    Figura 25. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Elaborarea estimării de cost în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse"
        În conformitate cu Figura 25, modelul de informaţie al soluţiei propuse, care conţine şi graficul de lucrări, va fi interconectat în mod static sau dinamic cu o bază de date de costuri ale materialelor, manoperei etc. Estimarea de cost rezultată poate fi utilizată pentru optimizarea costurilor în vederea respectării bugetului planificat al proiectului investiţional în construcţii.

        Revizuirea soluţiei propuse cu ajutorul modelului de informaţie
        Modelul de informaţie poate fi utilizat pentru revizuirea soluţiei propuse*105). Acest lucru permite generarea unei înţelegeri superioare a soluţiei propuse de către echipa de livrare.
     *105) Această activitate poate fi îndeplinită utilizând instrumentele cu capacităţi de vizualizare şi revizuire a modelului de informaţii, descrise în Anexa D.

        În Figura 26 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării BIM de revizuire a soluţiei propuse cu ajutorul modelului de informaţie.
(a se vedea imaginea asociată)
    Figura 26. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Revizuirea soluţiei propuse cu ajutorul modelului de informaţie"
        Aşa cum se arată în Figura 26, se poate observa că modelul de informaţie al soluţiei propuse, completat cu informaţiile ce ţin de graficul de lucrări şi estimarea de cost*106) este supus procesului de revizuire în legătură cu tema de proiectare. Revizuirea soluţiei propuse cu ajutorul modelului de informaţie permite o înţelegere mai bună la nivelul părţii angajatoare faţă de propunerea de soluţie a echipei de livrare. În cadrul procesului de revizuire se poate verifica îndeplinirea cerinţelor temei de proiectare şi pot fi luate decizii de a optimiza soluţia propusă.
        *106) În calitate de utilizări BIM de bază a căror utilizare este recomandată la nivelul tuturor proiectelor realizate în sistem BIM.

        Redactarea documentaţiei în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse
        Modelul de informaţie al soluţiei propuse poate fi utilizat pentru a redacta documentaţia necesară proiectului, formată din piese scrise şi piese desenate.
        În Figura 27 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării modelului de informaţie al soluţiei propuse pentru redactarea documentaţiei.
(a se vedea imaginea asociată)
             Figura 27. Diagrama a procesului de implementare a utilizării BIM "Redactarea documentaţiei în baza modelului de informaţie".
        În conformitate cu Figura 27, din modelul de informaţie al soluţiei propuse pot fi extrase atât vederi 2D de tipul planuri, secţiuni, faţade ş.a., necesare pentru piesele desenate, cât şi informaţiile care sunt necesare să fie completate în piesele scrise, precum suprafeţe construite, suprafeţe utile, înălţime construcţie ş.a. Aceste vederi se completează cu informaţii suplimentare în conformitate cu cerinţele privind documentaţia, care pot fi de ordin legal, când e vorba, de exemplu, de documentaţia tehnică pentru autorizarea construirii, sau cerinţe specifice ale beneficiarului care pot varia după caz.

        Compilarea modelului de informaţie al activului (AIM)
        Utilizarea modelului de informaţie al soluţiei propuse, actualizat la finalizarea lucrărilor de execuţie (modelul de informaţie al proiectului (PIM)), pentru a compila modelul de informaţie al activului (AIM) este esenţială pentru a permite utilizarea acestui model pe parcursul etapei de exploatare a construcţiei.
        În Figura 28 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării modelului de informaţie al soluţiei propuse în scopul compilării modelului de informaţie al activului (AIM).
(a se vedea imaginea asociată)
              Figura 28. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Compilarea modelului de informaţie al activului (AIM)".
        Conform diagramei din Figura 28 se poate observa că modelul de informaţie al proiectului (PIM)*107), este analizat în relaţie cu cerinţele de informaţie pentru active (AIR). Din cadrul modelului de informaţie al proiectului (PIM) sunt extrase informaţiile care respectă cerinţele respective, informaţiile reziduale care ţin strict de proiect fiind excluse din modelul de informaţie al activului (AIM).
        *107) Se are în vedere o copie a acestuia, modelul PIM original arhivându-se la finalizarea etapei de livrare.

        Gestiunea exploatării cu ajutorul modelului de informaţie al activului (AIM)
        Modelul de informaţie al activului (AIM) are rolul principal de a fi utilizat în gestiunea exploatării*108). Fiind un termen definit pe larg, acest model poate fi dezvoltat ulterior pentru a îndeplini anumite utilizări BIM mai specifice, precum monitorizarea performanţei sistemelor clădirii, programarea mentenanţei etc., dar descrierea acestor BIM nu intră în scopul acestui ghid.
     *108) Această activitate poate fi îndeplinită utilizând instrumentele cu capacităţi de gestiune şi mentenanţă a activelor, descrise în Anexa D.

        În Figura 29 este ilustrată diagrama pentru implementarea utilizării BIM de gestiune a exploatării cu ajutorul modelului de informaţie al activului (AIM).
(a se vedea imaginea asociată)
    Figura 29. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Gestiunea exploatării cu ajutorul modelului de informaţie al activului (AIM)"
        Conform figurii de mai sus, pe parcursul exploatării, modelul de informaţie al activului (AIM) va fi utilizat pentru gestionarea evenimentelor declanşatoare. La apariţia unui eveniment declanşator, planificat sau neplanificat, în baza modelului de informaţie al activului (AIM) va fi dezvoltat un model de informaţie pentru gestiunea evenimentului respectiv. La finalizarea activităţii, modelul de informaţie nou este agregat în cadrul modelului de informaţie al activului (AIM).

    D. Instrumente digitale pentru lucrul în sistem BIM
        Procesele şi activităţile de generare şi gestionare a datelor digitale aferente construcţiilor se realizează cu ajutorul unor instrumente de tipul aplicaţiilor digitale cu diferite capacităţi sau funcţionalităţi.
        De regulă, generarea informaţiilor este o activitate care necesită instrumente de tipul aplicaţiilor digitale dedicate. Cu autorul aplicaţiilor digitale respective şi în relaţie cu acestea se dezvoltă un flux de lucru care asigură generarea calitativă a informaţiilor.
        O mare parte dintre celelalte funcţionalităţi ce ţin de gestionarea modelului de informaţie şi utilizarea acestuia pentru diferite scopuri poate fi oferită de unele soluţii CDE disponibile în piaţă.
        Modalitatea în care sunt utilizate instrumentele respective se va specifica, de regulă, în cadrul metodelor şi producerilor de lucru ale proiectului/ activului pentru producerea de informaţie. Lista de instrumente digitale, inclusiv versiunile acestora, se specifică în planul de execuţie BIM (BEP) şi se coordonează între actori pentru a asigura calitatea dorită a informaţiilor.
        În continuare sunt descrise diferite tipuri de instrumente digitale, organizate conform tipului de capacitate de lucru cu informaţiile (datele) pe care acestea le au.
    D.1. Instrumente cu capacităţi de generare a informaţiilor
        Instrumentele cu capacităţi de generare a informaţiilor sunt aplicaţii digitale care sunt folosite pe tot parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii în vederea producerii sau modificării informaţiilor parte din modelul de informaţie al lucrării de construcţie.
        Un tip specific de instrumente cu capacităţi de generare a informaţiilor este reprezentat de aplicaţiile digitale care permit cartografierea informaţiilor din baze de date existente pe modelul de informaţie*109).
        *109) Astfel de soluţii se referă la conceptul de "Proiectare bazată pe date" (eng. "Data Driven Design").

        Utilizarea instrumentelor pentru generarea informaţiilor privind soluţia propusă - exemplu
        În Figura 30 sunt ilustrate exemple de modele de informaţie ale soluţiilor propuse, generate cu ajutorul instrumentelor de acest tip.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 30. Exemple de modele de informaţii cu soluţia propusă pentru specialităţile de arhitectură, structură şi instalaţii (de la stânga la dreapta)*110).
        *110) Sursă imagini: https://www.truecadd.com/bim-modeling-services.php

        Fiecare specialitate utilizează instrumentele cu capacităţi de generare a informaţiilor pentru a modela soluţia propusă. Responsabilităţile ce ţin de elementele care trebuie modelate de către fiecare specialitate sunt specificate în matricea detaliată a responsabilităţilor.
        Utilizarea instrumentelor pentru generarea informaţiilor privind situaţia existentă - exemplu
        Un alt exemplu de utilizare a instrumentelor cu capacităţi de generare a informaţiilor ar fi modelarea/captarea condiţiilor existente. Aceasta se poate realiza atât manual, urmărind nişte măsurători şi modelându-le într-un model geometric, cât şi automatizat, prin captarea condiţiilor existente cu ajutorul unui scanner 3D şi generarea unui nor de puncte. Ulterior se poate aplica o serie de paşi manuali sau automatizaţi pentru a genera un model geometric în baza norului de puncte.
        Un exemplu de flux de lucru de tip "Scan to BIM" este ilustrat în Figura 31.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 31. Prezentare generală a paşilor din fluxul de lucru de tip "Scan to BIM". De la stânga la dreapta: (a) norul de puncte, (b) modelul vectorial, (c) modelul vectorial etichetat, (d) modelul BIM as-built*111).
        *111) Figură preluată din: Bassier, M.; Vergauwen, M.; Van Genechten, B. Automated Semantic Labelling of 3D Vector Models for Scan-to-BIM. In Proceedings of the 4th Annual Internaţional Conference on Architecture and Civil Engineering (ACE 2016), Singapore, 25-26 April 2016.

        În exemplul ilustrat mai sus se pot observa paşi în cadrul unui proces automatizat de tipul "Scan to BIM". În cazul aplicării unui proces manual, dezvoltarea modelului BIM se face în baza analizei norului de puncte de către o persoană desemnată, cu ajutorul utilizării instrumentelor cu capacităţi de vizualizare şi analiză a norului de puncte precum şi cu capacităţi de generare a unui model de informaţie în baza informaţiilor captate.

    D.2. Instrumente cu capacităţi de coordonare a modelelor de informaţie
        Instrumentele cu capacităţi de coordonarea modelelor de informaţii sunt aplicaţii digitale cu funcţionalităţi de suprapunere a modelelor de informaţie aferente diferitor specialităţi şi aplicarea unui set de reguli pentru detectarea conflictelor*112), coliziunilor*113) sau interferenţelor*114) între acestea.
        *112) De exemplu, amplasarea adiancentă a spaţiilor pentru care o astfel de amplasare este interzisă.
        *113) De exemplu, traversarea de către o conductă de instalaţii a unui element structural.
        *114) De exemplu, lipsa spaţiului necesar pentru accesarea unor echipamente.

        Din cauza dimensiunii mari a modelelor de informaţie în cazul unor proiecte de anvergură, numărul de conflicte care pot să apară între modelele de informaţie poate fi foarte mare. Pentru a gestiona acest aspect, de regulă, aplicaţiile digitale cu funcţionalitatea de coordonare a modelelor de informaţii oferă posibilitatea de a organiza tipurile de conflicte în baza unor criterii precum: impactul, urgenţa, categoria de elemente între care apar conflicte, ş.a.m.d. Acest lucru permite prioritizarea soluţionării conflictelor în raport cu importanţa acestora.
        În urma unei activităţi de coordonare a modelelor de informaţie aferente diferitelor specialităţi se generează un raport care constă dintr-o listă de conflicte. Pot exista categorii de conflicte a căror procedură de soluţionare este prestabilită precum şi conflicte a căror soluţionare trebuie discutată în cadrul echipei de livrare şi se atribuie responsabilii pentru modificarea modelelor de informaţie.
        Utilizarea instrumentelor pentru coordonarea modelelor de informaţie - exemplu
        În Figura 32 este ilustrat un exemplu de vizualizare a suprapunerii modelelor de informaţie, aferente diferitor specialităţi (structură, instalaţii HVAC şi instalaţii sanitare). Zonele în care apar conflicte sunt încercuite cu roşu.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 32. Exemplu de vizualizare a conflictelor prin intermediul unui instrument de coordonare a modelelor de informaţie
        Următorul pas după detectarea conflictelor este reprezentat de generarea unui "raport al conflictelor", luarea deciziei asupra modalităţii de soluţionare şi delegarea responsabilităţilor de implementare a modificărilor respective.
        În Figura 33 este ilustrat un exemplu de "raport al conflictelor".
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 33. Exemplu de raport al conflictelor, rezultat în urma utilizării unei aplicaţii digitale de coordonare a modelelor de informaţie.
        Datele cuprinse în raportul ilustrat mai sus descriu contextul în care a avut loc detectarea conflictului. După cum poate fi observat în exemplu, raportul conţine informaţiile referitoare la conflict, o imagine a conflictului, o prezentare a informaţiilor ce ţin de proiect şi un sumar al soluţionării conflictelor.
        Pe lângă toţi indicatorii enumeraţi în capul de tabel este recomandat să fie inserat şi un indicator de toleranţă, ce influenţează detectarea conflictelor.

    D.3. Instrumente cu capacităţi de planificare şi monitorizare
        Instrumentele cu capacităţi de planificare şi monitorizare sunt aplicaţiile digitale care permit planificarea diferitelor procese şi activităţi precum şi monitorizarea progresului realizării acestora. Exemple de utilizare a acestui tip de instrumente pot fi:
        ● elaborarea estimării de cost;
        ● elaborarea planificării graficului de lucrări;
        ● elaborarea modelului de logistică a şantierului, ş.a.

        Cu ajutorul instrumentelor cu capacităţi de planificare şi monitorizare se pot îmbunătăţi eficienţa şi transparenţa procesului de construcţie. Acestea pot asigura, de asemenea, respectarea termenelor şi încadrarea în bugetul proiectului investiţional în construcţii. În urma aplicării acestor instrumente pot fi reduse costuri şi poate fi crescută calitatea execuţiei.
        Utilizarea instrumentelor pentru elaborarea estimării de cost - exemplu
        Elaborarea estimării de cost este o utilizare a modelului de informaţie a soluţiei propuse. Aceasta presupune un calcul al costurilor, o planificare a bugetului necesar şi o monitorizare a impactului pe care diferite modificări aduse soluţiei propuse îl vor avea asupra costului.
        Pentru elaborarea estimării de cost pot exista o serie de scenarii descrise mai jos.
        ● din modelul de informaţie sunt extrase cantităţile de materiale care sunt apoi preluate cu ajutorul unei aplicaţii digitale prin care se adaugă informaţii ce ţin de costurile materialelor respective şi punerea lor în operă, generându-se devizele. Această metodă este statică în sensul în care pentru orice modificare adusă soluţiei propuse, procesul trebuie repetat;
        ● modelul de informaţie poate fi interconectat în timp real cu o bază de date a diferitelor costuri, prin utilizarea atributelor ataşate geometriei din model (cum ar fi informaţia privind clasificarea elementelor constructive). Aceasta este o metodă de lucru dinamică ce permite monitorizarea în timp real a impactului pe care modificările aduse soluţiei propuse îl au asupra costului de execuţie a construcţiei, ş.a.

        Aplicaţiile digitale cu funcţionalităţi ce ţin de elaborarea estimării de cost prin interconectare cu modelul de informaţie, pot permite monitorizarea, pe parcursul execuţiei, a elementelor constructive puse în operă şi a plăţilor deja efectuate în acest sens, precum şi a elementelor constructive care urmează să fie puse în operă şi a plăţilor care urmează să fie efectuate. Prin compararea acestor informaţii cu bugetul disponibil, un manager de proiect poate dispune de informaţii în timp real asupra procesului de execuţie care-l pot ajuta să ia decizii cruciale la momentul potrivit pentru a creşte eficienţa.
        În Figura 34 este ilustrat un exemplu de utilizare a unei aplicaţii digitale în care costurile de execuţie au fost conectate cu elementele de geometrie din modelul de informaţie.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 34. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de estimare a costurilor
        După cum se poate vedea în figura de mai sus, în baza modelului de informaţie poate fi generat un grafic de simulare a costurilor şi bugetului.

        Utilizarea instrumentelor pentru elaborarea planificării graficului de lucrări - exemplu
        Modelul de informaţie poate fi utilizat pentru elaborarea planificării graficului de lucrări prin atribuirea unor informaţii ce ţin de data punerii în operă şi durata execuţiei elementelor din model.
        Prin adăugarea informaţiei ce ţine de graficul de lucrări, elaboratorii soluţiei propuse cât şi beneficiarul dispun de o imagine mult mai clară a întregului proces precum pot fi propuse scenarii de optimizare a procesului de execuţie. Prin analiza diferitelor scenarii de punere în operă a elementelor constructive, se poate alege cel mai propice a satisface cerinţele beneficiarului.
        În Figura 35 este ilustrată utilizarea unei aplicaţii pentru planificarea graficului de lucrări ale unei construcţii.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 35. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de planificare a graficului de lucrări.
        Din figură se poate observa modelul geometric al construcţiei (dreapta), lista de lucrări (stânga) şi graficul de execuţie (mijloc). Toate aceste informaţii sunt interconectate ca parte din modelul de informaţie, schimbări în geometria construcţiei şi a sistemelor constructive utilizate aducând modificări în graficul de execuţie.

    D.4. Instrumente cu capacităţi de analiză a modelului de informaţie
        Instrumentele cu capacităţi de analiză sunt aplicaţii digitale cu ajutorul cărora se pot efectua diferite tipuri de analiză a performanţei modelului virtual al construcţiei (modelului de informaţie).
        Aceste tipuri de instrumente extrag informaţiile necesare din modelul de informaţii şi le folosesc în cadrul unor procese din care rezultă comportarea sau performanţa construcţiei modelate sau a elementelor care o compun. Exemple de analize care pot fi efectuate în baza modelului de informaţie pot fi:
        ● analiza performanţei energetice,
        ● analiza performanţei structurale,
        ● analiza performanţei iluminatului, ş.a.
        Instrumentele cu capacităţi de analiză pot fi utilizate pe tot parcursul ciclului de viaţă al activului construit pentru a supune modelul virtual al construcţiei unor diferite tipuri de verificări. În etapa de planificare, aceste verificări ţin de soluţia propusă şi de performanţa ei. În etapa de realizare, analizele efectuate pe model pot contribui la selectarea unor soluţii alternative sau pentru optimizări. În etapa de exploatare, cu ajutorul instrumentelor de analiză a modelului, inclusiv prin utilizarea unui "digital twin", poate fi analizată performanţa construcţiei în exploatare, precum poate fi realizată şi compararea acesteia cu performanţa planificată pentru eventuale ajustări sau intervenţii.

        Utilizarea instrumentelor pentru analiza performanţei energetice - exemplu
        Pentru analiza performanţei energetice a soluţiei propuse, este nevoie ca modelul de informaţie să conţină un set de informaţii corespunzător. Un exemplu de informaţii necesare pentru analiză este specificarea cu exactitate a locaţiei geografice a construcţiei, interconectarea modelului cu o bază de date meteorologice, modelarea geometrică a anvelopantei clădirii, ai parametrilor termici ale materialelor folosite ş.a.
        În Figura 36 este ilustrat un exemplu de utilizare a unei aplicaţii digitale cu capacităţi de analiză a performanţei energetice a soluţiei propuse în baza modelului de informaţie.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 36. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de analiză a performanţei energetice.
        Din figură se poate observa calcularea, în baza geometriei modelului şi a expunerii diferitelor părţi ale construcţiei către lumina solară, a necesarului de răcire a diferitelor elemente din clădire.

        Utilizarea instrumentelor pentru analiza performanţei structurale - exemplu
        Cu ajutorul instrumentelor cu capacităţi de analiză a performanţei structurale, modelul analitic al construcţiei, parte din modelul de informaţie, poate fi supus unor simulări de încărcare pentru a trage concluzii asupra comportamentului structural al viitoarei construcţii.
        Majoritatea aplicaţiilor digitale cu ajutorul cărora poate fi elaborată soluţia propusă permit dezvoltarea unui model analitic, complementar modelului geometric, care poate fi utilizat în analiza performanţei structurale. Modelul analitic conţine, de regulă, informaţii precum elementele structurale, geometria acestora, conexiunile între elemente, proprietăţile materialelor şi încărcările la care sunt supuse.
        În Figura 37 este ilustrat un exemplu de utilizare a unei aplicaţii digitale cu capacităţi de analiză structurală.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 37. Exemplu de utilizare a unui instrument de analiză a performanţei structurale*115).
        *115) Sursă imagine: https://bimandbeam.typepad.com/.a/6a00d83453439169e2017d4278db57970c-pi

        Din figură se poate observa cartografierea, pe modelul analitic, cu ajutorul unui gradient de culoare, a deplasărilor plăcilor structurale pe axa Z în mm, pentru un caz concret de încărcare.

        Utilizarea instrumentelor pentru analiza performanţei iluminatului - exemplu
        Modelul geometric al construcţiei, parte din modelul de informaţie, poate fi utilizat pentru analiza performanţei iluminatului natural, cât şi a celui artificial. Pentru acest scop este nevoie să fie utilizată o aplicaţie digitală care are această capacitate.
        Pentru analiza iluminatului natural este nevoie ca modelul geometric al construcţiei să aibă setată locaţia geografică, să fie modelată anvelopanta construcţiei, inclusiv golurile în aceasta, şi spaţiile interioare adiacente golurilor din anvelopantă.
        Pentru analiza iluminatului artificial, pe lângă modelarea spaţiilor din interiorul construcţiei, este nevoie de amplasarea surselor de lumină artificială cât şi de stabilire a proprietăţilor acestora.
        În Figura 38 este ilustrat un exemplu de utilizare a unei aplicaţii digitale pentru a analiza iluminatul natural al unei construcţii.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 38. Exemplu de utilizare a unui instrument de analiză a performanţei iluminatului pentru analiza iluminatului natural*116).
        *116) Sursă imagine: https://www.mdpi.com/sustainability/sustainability-12- 05731/article deploy/html/images/sustainability-12-05731-g014.png

        Din figură se poate vedea diferenţa dintre lumina care intră în spaţiile dispuse către faţada sudică a clădirii (jos) şi lumina care intră în spaţiile dispuse către faţada nordică a clădirii (sus); în spaţiile care sunt complet închise în interiorul clădirii nu intră lumină (culoare maro).

    D.5. Instrumente cu capacităţi de verificare a modelului de informaţie
        Instrumentele cu capacităţi de verificare a modelului de informaţii sunt aplicaţii digitale care permit aplicarea unor seturi de reguli predefinite pentru a verifica dacă anumite elemente din modelul de informaţie sunt conforme cu acestea.
        Cu ajutorul instrumentelor cu capacităţi de verificare a modelului de informaţie pot fi verificate, spre exemplu, respectarea standardului de informaţii al proiectului*117) şi unele calităţi ale geometriei.*118)
        *117) Faptul că anumite atribute conţin un anumit tip de date (de exemplu, că toate atributele ce ţin de dimensiuni sunt completate cu numere şi au două cifre după virgulă).
        *118) De exemplu lăţimea traseelor de evacuare, a uşilor aferente traseelor respective etc.

        NOTĂ: Acest tip de instrumente poate fi utilizat de către autorităţile publice într-un scenariu în care este implementată utilizarea modelului de informaţie în activităţile specifice autorizării construirii. Pentru a implementa aceste instrumente în procesele respective trebuie asigurată buna funcţionare a algoritmilor şi eliminarea riscurilor unor greşeli în verificarea modelelor de informaţie.
        Utilizarea instrumentelor de verificare a modelului de informaţie - exemplu
        Cu ajutorul instrumentelor de verificare a modelului de informaţie, se poate face o verificare a respectării cerinţelor din normative, standarde sau legi incidente în vigoare în cadrul modelului. În acest sens, este necesară generarea unui set de reguli în cadrul aplicaţiei digitale care să transforme în limbaj programatic cerinţele respective.
        Este important de reţinut că o astfel de sarcină nu este una simplă, existând o serie de riscuri ca algoritmii creaţi să nu verifice corect unele elemente de model. Un exemplu ar fi omiterea de către algoritm a elementelor de model a căror atribute nu respectă standardul de informaţii*119). Un alt exemplu poate fi evaluarea incorectă a succesiunii operaţiilor aplicate modelului, astfel pot rămâne elemente de model neverificate. Datorită unui număr mare de exemple în acest sens, este recomandată verificarea vizuală a modelului în completarea verificărilor automatizate*120).
        *119) Un exemplu în acest sens ar putea fi un algoritm sau un set de reguli care verifică valoarea atributului de lăţime a ferestrelor din model, pentru asigurarea unei lăţimi minime. Dacă în model există ferestre care au aceste informaţii ce ţin de lăţime completate în alt atribut decât cel convenit, setul respectiv de reguli va omite ferestrele respective din verificare, dacă acest lucru n-a fost prevăzut de persoana desemnată să genereze setul de reguli pentru verificarea respectivă.
        *120) Pentru generarea unor algoritmi mai avansaţi de verificare automatizată şi eliminarea posibilelor riscuri, este recomandată consultarea specialiştilor în tehnologia informaţiilor.

        În Figura 39 este ilustrat un exemplu de utilizare a unei aplicaţii digitale cu capacităţi de verificare a modelului de informaţie.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 39. Exemplu de verificare a modelului de informaţie - verificarea lăţimii de coridor*121).
        *121) Imagine preluată din: Soliman-Junior, J. et al., Automated compliance checking in healthcare building design, Automation in Construction, 2o21, DOI: 10.1016/j.autcon.2021.103822.

        În exemplu de mai sus se poate vedea aplicarea unui set de reguli pentru verificarea lăţimii coridoarelor din model. Cu albastru sunt evidenţiate coridoarele verificate, iar cu roşu - uşile care se deschid în aceste coridoare.

    D.6. Instrumente cu capacităţi de vizualizare şi revizuire
        Lucrul în sistem BIM implică utilizarea unor aplicaţii digitale în care autorul informaţiei poate, pe lângă alte funcţionalităţi, să vizualizeze modelul geometric al construcţiei şi informaţiile ataşate acestuia. Funcţia de vizualizare a modelului de informaţie este specifică majorităţii aplicaţiilor digitale utilizate pentru modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Instrumentele descrise în acest capitol se referă la acele aplicaţii digitale a căror funcţionalitate este limitată strict la vizualizare şi revizuire a modelului de informaţie. Aceste aplicaţii digitale sunt utilizate, de regulă, de factorii implicaţi în proiect ale căror responsabilităţi sunt limitate la revizuirea soluţiei propuse (precum partea angajatoare sau autorităţile) şi care nu au responsabilităţi ce ţin de elaborarea unor soluţii şi generarea de informaţii.
        Vizualizarea şi revizuirea modelului de informaţie pot face referire la diferite aspecte ale modelului. Poate fi vorba despre vizualizarea geometriei în trei dimensiuni (3D, inclusiv Realitate Virtuală sau Realitate Augmentată), vizualizarea proiecţiei planificării graficului de lucrări sau a costurilor în model, precum şi a oricăror alte informaţii conţinute în modelul de informaţie care trebuie supuse revizuirii de către partea angajatoare.
        Utilizarea instrumentelor pentru revizuirea soluţiei propuse - exemplu
        Pentru verificarea conformităţii soluţiei propuse cu cerinţele şi nevoile beneficiarului (ale părţii angajatoare), pot fi utilizate instrumente de vizualizare şi revizuire a soluţiei propuse. Vizualizarea modelului geometric al construcţiei, permite generarea unei înţelegeri comune între factorii implicaţi în proiect şi facilitează luarea deciziilor în cadrul lucrului în colaborare.
        În Figura 40 este un exemplu din cadrul unei şedinţe de revizuire a soluţiei propuse cu ajutorul unei aplicaţii digitale care permite vizualizarea sub formă de Realitate Virtuală (VR), cât şi reprezentarea bidimensională (2D) a soluţiei propuse.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 40. Exemplu de utilizare a unui instrument de vizualizare în cadrul unei şedinţe de revizuire a soluţiei propuse*122).
        *122) Sursă imagine: https://tebin.pro/news/the-impact-of-vr-virtual-reality-on-project-design-review/

        Din imagine se poate observa că toţi participanţii au posibilitatea de a forma o înţelegere comună a soluţiei propuse şi a nevoilor de coordonare care pot să apară.

    D.7. Instrumente cu capacităţi de gestiune şi mentenanţă a activelor
        Instrumentele cu capacităţi de gestiune şi mentenanţă a activelor sunt utilizate în cadrul etapei de exploatare a activului construit. Aceste instrumente sunt, de regulă, aplicaţii digitale care permit utilizarea modelului de informaţie al activului (AIM) pentru gestionarea activelor.
        Cu ajutorul aplicaţiilor digitale ce utilizează modelul de informaţie al activului (AIM) pot fi gestionate diferit sistemele şi activele care fac parte dintr-o construcţie (ex: sistemele electrice, sanitare, HVAC etc.). Prin utilizarea modelului de informaţie al activului (AIM) pot fi programate activităţile de mentenanţă şi poate fi ţinută evidenţa acestora. Suplimentar, se poate face managementul activului, se pot optimiza consumurile diferitelor resurse, se pot gestiona spaţiile construcţiilor, se pot gestiona situaţiile de urgenţă ş.a.
        Exemple de instrumente cu capacităţi de gestiune şi mentenanţă sunt cele folosite pentru managementul utilităţilor construcţiei*123), care sunt, de regulă, soluţii digitale de tipul "Management Asistat de Calculator al Utilităţilor Construcţiei*124)", precum şi cele folosite pentru mentenanţă, care pot fi de tipul "Sisteme de Management Computerizat al Mentenanţei*125)".
        *123) Termen tradus din engleză "Facility management".
        *124) Termen tradus din engleză 'Computer Aided Facility Management (CAFM)".
        *125) Termen tradus din engleză 'Computerized Maintenance Management System (CMMS)".

        Utilizarea instrumentelor pentru monitorizarea mentenanţei - exemplu
        Utilizarea modelului de informaţie al activului (AIM) cu ajutorul unor aplicaţii digitale care permit monitorizarea mentenanţei permite diferite activităţi precum programarea activităţilor de mentenanţă, extragerea datelor ce ţin de mentenanţa echipamentelor, extragerea datelor privind termenele la care respectivele echipamente trebuie înlocuite, perioadele de garanţie etc.
        În Figura 41 este ilustrat un exemplu de utilizare a modelului de informaţie al activului (AIM) în cadrul unei aplicaţii digitale pentru scopuri de gestiune şi mentenanţă.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 41. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de gestiune a activelor.
        Din figură se poate observa că, la selectarea unui obiect geometric, aplicaţia digitală afişează proprietăţile acestuia, inclusiv librăria de documente ataşate obiectului. În cazul dat, este vorba despre o fişă tehnică aferentă unui regulator al debitului volumic (obiect selectat), care poate fi gestionată direct din aplicaţia digitală respectivă.

        Utilizarea instrumentelor pentru gestionarea utilizării spaţiilor - exemplu
        În cadrul activităţilor de management al activelor, gestionarea utilizării spaţiilor se poate realiza cu ajutorul modelului de informaţie al activului (AIM), prin intermediul unei aplicaţii digitale cu astfel de capacităţi. Gestionarea utilizării spaţiilor se referă la caracteristici ale spaţiilor, precum: statutul de închiriere, suprafeţe disponibile per funcţiune/destinaţie, numărul persoanelor care utilizează spaţiul etc.
        În Figura 42 este ilustrat un exemplu de utilizare a modelului de informaţie al activului (AIM) în cadrul unei aplicaţii digitale care permite gestionarea spaţiilor din interiorul construcţiei.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 42. Exemplu de utilizare a unui instrument BIM de monitorizare a utilizării spaţiilor*126).
        *126) Sursă imagine: https://iopscience.iop.Org/article/10.1088/1755-1315/498/1/012088/meta

        Din figură se poate observa că spaţiile din construcţie au fost modelate geometric în cadrul modelului de informaţie. În baza atributelor acestora, aplicaţia digitală le poate cartografia conformă unei legende de culori pentru o vizualizare facilă a poziţionării acestora. Cu ajutorul aplicaţiei digitale se poate generate un tabel care centralizează informaţiile ce ţin de numărul de spaţii, localizarea lor, suprafaţa, capacitatea şi ocuparea acestora.

        Utilizarea instrumentelor pentru gestionarea performanţei sistemelor construcţiei în exploatare - exemplu
        Modelul de informaţie al activului (AIM) poate fi utilizat pe parcursul exploatării construcţiei pentru a gestiona performanţa sistemelor construcţiei. Cu ajutorul unor aplicaţii digitale modelul de informaţie al activului (AIM) poate fi actualizat şi completat cu informaţii rezultate dintr-un sistem de senzori care urmăresc funcţionarea sistemelor construcţiei.
        Prin actualizarea în timp real a modelului de informaţie al activului (AIM) cu date ce ţin de funcţionarea şi performanţa sistemelor, precum sistemul structural, sistemul de instalaţii, sistemul de securitate etc., se poate obţine un digital twin al construcţiei, adică o replică virtuală care poate fi utilizată ca bază pentru gestionarea performanţei construcţiei.
        În Figura 43 este ilustrat un exemplu de utilizare a unui instrument de gestiune a performanţei sistemelor construcţiei.
(a se vedea imaginea asociată)
        Figura 43. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de gestiune a performanţei sistemelor construcţiei.
        În figură se poate vedea modelul geometric al unui nivel din construcţie, cu spaţiile interioare colorate în timp real conform temperaturii din spaţiile respective. Sub vederea 3D sunt două grafice în care este arătată evoluţia temperaturii şi a nivelului de CO2 din spaţiile respective în cadrul unei perioade determinate.

    LISTĂ TABELE ŞI FIGURI
    Figuri
        Figura 1. Componentele de reglementare şi standardizare privind implementarea BIM în România
        Figura 2. Procesul de management al informaţiilor în etapa de livrare a activelor.
        Figura 3. Procesul de management al informaţiilor în etapa de exploatare a activelor.
        Figura 4. Relaţia între categoriile de activităţi aferente procesului de management al informaţiilor
        Figura 5. Implementarea managementului informaţiei utilizând BIM în ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
        Figura 6. Imagine de ansamblu şi ilustrare a procesului de management al informaţiilor pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
        Figura 7. Etapele şi stadiile din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
        Figura 8. Ilustrare conceptuală a procesul de producere de informaţii.
        Figura 9. Prezentare generală a activităţilor de generare, gestionare şi livrare a informaţiilor
        Figura 10. Flux de lucru aferent etapei de livrare
        Figura 11. Diagramă activităţi de generare a informaţiilor
        Figura 12. Diagramă activităţi de verificare pentru asigurarea calităţii
        Figura 13. Diagramă activităţi de revizuire şi aprobare pentru partajare a containerelor de informaţie
        Figura 14. Diagramă activităţi de revizuire a modelului de informaţie
        Figura 15. Diagramă activităţi de transmitere a modelului de informaţie pentru autorizare de către partea angajată ca lider
        Figura 16. Diagramă activităţi de revizuire şi autorizare a modelului de informaţie
        Figura 17. Diagramă activităţi de transmitere a modelului de informaţie pentru acceptare de către partea angajatoare
        Figura 18. Diagramă activităţi de revizuire şi acceptare a modelului de informaţie
        Figura 19. Repartizare utilizări BIM de bază conform etape şi stadii din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
        Figura 20. Diagrama procesului de implementare a utilizărilor BIM de bază la nivel macro.
        Figura 21. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Modelarea situaţiei existente sub forma unui model de informaţie".
        Figura 22. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Elaborarea soluţiei propuse sub forma unui model de informaţie".
        Figura 23. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Coordonarea soluţiilor propuse aferente specialităţilor". 63
        Figura 24. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Elaborarea planificării graficului de lucrări în baza modelului de informaţie al soluţiei propuse".
        Figura 25. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Elaborarea estimării de cost în baza modelului de informaţie AL SOLUŢIEI propuse".
        Figura 26. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Revizuirea soluţiei propuse cu ajutorul modelului de informaţie".
        Figura 27. Diagrama a procesului de implementare a utilizării BIM "Redactarea documentaţiei în baza modelului de informaţie".
        Figura 28. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Compilarea modelului de informaţie al activului (AIM)".
        Figura 29. Diagrama procesului de implementare a utilizării BIM "Gestiunea exploatării cu ajutorul modelului de informaţie al activului (AIM)".
        Figura 30. Exemple de modele de informaţii cu soluţia propusă pentru specialităţile de arhitectură, structură şi instalaţii (de la stânga la dreapta).
        Figura 31. Prezentare generală a paşilor din fluxul de lucru de tip "Scan to BIM". De la stânga la dreapta: (a) norul de puncte, (b) modelul vectorial, (c) modelul vectorial etichetat, (d) modelul BIM AS-BUILT.
        Figura 32. Exemplu de vizualizare a conflictelor prin intermediul unui instrument de coordonare a modelelor de informaţie
        Figura 33. Exemplu de raport al conflictelor, rezultat în urma utilizării unei aplicaţii digitale de coordonare a modelelor de informaţie
        Figura 34. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de estimare a costurilor
        Figura 35. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de planificare a graficului de lucrări.
        Figura 36. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de analiză a performanţei energetice.
        Figura 37. Exemplu de utilizare a unui instrument de analiză a performanţei structurale.
        Figura 38. Exemplu de utilizare a unui instrument de analiză a performanţei iluminatului pentru analiza iluminatului natural.
        Figura 39. Exemplu de verificare a modelului de informaţie - verificarea lăţimii de coridor.
        Figura 40. Exemplu de utilizare a unui instrument de vizualizare în cadrul unei şedinţe de revizuire a soluţiei propuse.
        Figura 41. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de gestiune a activelor.
        Figura 42. Exemplu de utilizare a unui instrument BIM de monitorizare a utilizării spaţiilor.
        Figura 43. Exemplu de utilizare a unui instrument cu capacitate de gestiune a performanţei sistemelor construcţiei.

    Tabele
        Tabel 1. Activităţile de management al informaţiilor şi etapele din ciclul de viaţă al proiectului
        Tabel 2 Exemplificare tipuri de drepturi de acces
        Tabel 3. Exemplificare a drepturilor din mediul comun de date (CDE) conform tipului de actor.
        Tabel 4. Responsabilităţi de bază ale părţilor privind informaţiile din mediul comun de date (CDE).
        Tabel 5. Documente de management al informaţiilor aferente angajării părţilor.
        Tabel 6. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de fluxul de lucru şi permisiuni.
        Tabel 7. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de controlul metadatelor şi pistelor de audit.
        Tabel 8. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de managementul fişierelor/ containerelor de informaţie.
        Tabel 9. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de accesibilitate la informaţii.
        Tabel 10. Exemplu de criterii pentru selecţia soluţiei CDE ce ţin de funcţionalitatea sistemului.
        Tabel 11. Exemplu de coduri de status, descrierea utilizării permise şi a tipului de revizuire

    REFERINŢE NORMATIVE
        Lista actelor normative şi a standardelor de referinţă care au legătură directă cu acest document:
    - Ghid privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8-2022;
    – Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Legea nr. 98 /2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Lege nr. 163/2015 privind standardizarea naţională;
    – Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    – Metodologie din 1 iulie 2020 privind iniţierea, programarea, achiziţia, elaborarea, avizarea, aprobarea şi valorificarea reglementărilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor specifice în construcţii, precum şi pentru aprobarea cuantumului indemnizaţiei de participare a membrilor în comitetele tehnice de specialitate şi în comitetul tehnic de coordonare generală, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei nr. 3363/2020, cu modificările şi completările ulterioare;
    – REGULAMENTUL (UE) NR. 1025/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 316/12 din 14.11.2012.

    STANDARDE ROMÂNE DE REFERINŢĂ
    – SR EN ISO 12006-2:2020 Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor legate de lucrările de construcţii. Partea 2: Cadru pentru clasificare.
    – SR EN ISO 12006-3:2022 Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor legate de lucrările de construcţii. Partea 3: Cadru pentru informaţiile despre elementele lucrărilor de construcţii.
    – SR EN ISO 16739-1:2020 Industry Foundation Classes (IFC) pentru partajarea informaţiilor între industriile de construcţii şi de management al facilităţilor. Partea 1: Schema de date.
    – SR EN 17412-1:2020 Modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Nivelul necesar de informaţii - Partea 1: Concepte şi principii
    – SR CEN/TR 17654:2022 Linii directoare pentru implementarea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a planurilor de execuţie BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 şi -2
    – SR EN ISO 19650-1:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii
    – SR EN ISO 19650-2:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor
    – SR EN ISO 19650-3:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor
    – SR EN ISO 19650-4:2022 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 4: Schimbul de informaţii
    – SR EN ISO 19650-5:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 5: Abordarea securităţii în managementul informaţiilor
    – SR ISO 21500:2021 Managementul proiectelor, programelor şi portofoliilor. Context şi concepte.
    – SR EN ISO 23386:2020 Modelarea informaţiei construcţiei şi alte procese digitale utilizate în construcţii. Metodologia de descriere, creare şi gestionare a proprietăţilor în dicţionarele de date interconectate.
    – SR EN ISO 29481-1:2018 Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 1: Metodologie şi format.
    – SR EN ISO 29481-2:2017 Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 2: Cadru de colaborare.
        NOTĂ: Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele şi eratele publicate de către organismul naţional de standardizare.

    REFERINŢE
    – Bassier, M., Vergauwen, M., Van Genechten, B., Automated Semantic Labelling of 3D Vector Models for Scan-to-BIM, In Proceedings of the 4th Annual Internaţional Conference on Architecture and Civil Engineering (ACE 2016), Singapore, 2016.
    – EU BIM Task Group, Handbook for the introduction of Building Information Modelling by the European Public Sector - Strategic action for construction sector perfromance: driving value, innovation and growth, 2017.
    – Pucko, Z., Vincek, D., Strukelj, A., Suman, N., Application of 6D Building Information Model (6D BIM) for Business-storage Building in Slovenia, IOP Conf. Series: Materials Science and Engineering, 245, 062028, doi:10.1088/1757-899X/245/6/062028, 2017.
    – Soliman-Junior, J., Tzortzopoulos, Baldauf, J. P., Pedo, B., Kagioglou, M., Formoso, C. T., Humphreys, J., Automated compliance checking in healthcare building design, Automation in Construction, DOI: 10.1016/j.autcon.2021.103822, 2021.

    BIBLIOGRAFIE
    – AEC BIM Technology Protocol, Practical implementation of BIM in the UK Architectural, Engineering and Construction (AEC) industry, ver. 2.1.1, Marea Britanie, 2015.
    – Alavi, H., Bortolini, R., Forcada, N., BIM-based decision support for building condition assessment, Automation in Construcion, 135, 104117, 2022;
    – Bolpagni, M., The implementation of BIM within the public procurement - A model-based approach for the construction industry, 2013;
    – Boton, C., Forgues, D., Halin, G., A framework for Building Information Modelling implementation in engineering education, Canadian Journal of Civil Engineering, 2018.
    – Boton, C., Kubicki, S., Halin, G., 4D/BIM simulation for pre-construction and construction scheduling. Multiple levels of development within a single case study, Creat Constr. Conf. 2015 (2015) 500-505. doi:10.13140/RG.2.1.1941.3603.
    – Cheng, J. C. P., Lu, Q., A review of the efforts and roles of the public sector for BIM adoption worldwide, Journal of Information Technology in Construction (ITcon), 2019.
    – Comisia Europeană, Joint Research Center (JRC), Building Information Modelling (BIM) standardization, EUR 28977 EN, ISBN 978-92-79-77206-1, doi:10.2760/36471, 2017.
    – Comisia Europeană, RINA, B1P Group, Calculating Costs and Benefits for the use of Building Information Modelling in Public Tenders, Methodology Handbook, 2021.
    – Forgues, D., Iordanova, I., Valdivesio, F. and Staub-French, S., 2012. Rethinking the cost estimating process through 5D BIM: A case study. In Construction Research Congress 2012: Construction Challenges in a Flat World (pp. 778-786).
    – Hartmann, T., Detecting design conflicts using building information models: a comparative lab experiment, 2010.
    – HM Government, Digital Built Britain - Level 3 Building Information Modelling - Strategic Plan, Marea Britanie, 2015.
    – ISO/TS 12911:2012, Framework for building information modelling (BIM) guidance.
    – Kassem, M., et al., A Proposed Approach to Comparing the BIM Maturity of Countries, CIB W78 2013: 30th Internaţional Conference -Beijing, China, 2013.
    – Leite, F. L., BIM for Design Coordination: A Virtual Design and Construction Guide for Designers, General Contractors, and MEP Subcontractors, John Wiley & Sons, 2019. Luxembourg BIM Application Guide, v1.0, Luxembourg, 2018.
    – McAuley, B, Hore, A.V. and West, R., Establishing Key Performance Indicators to measure the benefit of introducing the Facilities Manager at an early stage in the Building Information Modelling Process, Internaţional Journal of 3-D Information Modeling, Vol 2, 2013.
    – Naţional Infrastructure Commision, Data for the public good, Marea Britanie, 2017.
    – Naţional Institute of Building Sciences, buildingSMART alliance, Naţional BIM Standard, S.U.A., ver.1 (2007), ver.2 (2012), ver.3 (2015).
    – Naţional Institute of Building Sciences, Naţional BIM Guide for Owners, S.U.A., 2017.
    – Plazza, D., Malacarne, G., Passer, A., Rock, M., BIM for public authorities: Basic research for the standardized implementation of BIM in the building permit process, 2019 IOP Conf. Series: Earth and Environmental Science 323(2019) 012102, Sustainable Built Environment Conference 2019, doi:10.1088/1755-1315/323/1/012102, 2019.
    – Porwal, A., Hewage, K. N., Building Information Modeling (BIM) partnering framework for public construction projects, Automation in Construction, 2012.
    – Sattineni A., Macdonald A. J., 5D-BIM: A case study of an implementation strategy in the construction indrustry, ISARC, Vol.31, Waterloo, 2014.
    – Savitri D. M., Pramudya, A., Juliastuti, J., Clash detection analysis with BIM-based software on midrise building construction project, ION Conference Series Earth and Environmental Science, 2020.
    – Scottish Futures Trues (SFT), Implementation of a Common Data Environment, The Benefits, Challenges & Considerations, The BIM Delivery Group for scotland, AECOM UK Limited, 2018.
    – Statsbygg BIM Manual, ver. 1.2.1., Norvegia, 2013.
    – The American Institute of Architects (AIA), California Council (CC), Integrated Project Delivery: An Updated Working Definition, ver.3, 2014.
    – The Institution of Engineering and Technology (IET), Building Information Modelling (BIM): Addressing the Cyber Security Issues, IET Cyber Security Consortium Report, 2014.
    – Trimble Viewpoint, How do you choose the right Common Data Environment - A UK case study approach, 2022.
    – UK BIM Framework, Information Protocol to Support BS EN ISO 19650-2 the delivery phase of assets, Edition 1, Marea Britanie, 2020.
    – UK BIM Framework, Information Protocol to Support BS EN ISO 19650-3 the operaţional phase of assets, Edition 1, Marea Britanie, 2021.
    – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part 2:Delivery Phase, Edition 8, Marea Britanie, 2022. UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part 3:Operaţional Phase, Edition 2, Marea Britanie, 2021.
    – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part A: The information management function and resources, Edition 3, Marea Britanie, 2021.
    – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part B: Open data, buildingSMART and COBie, Edition 1, Marea Britanie, 2020.
    – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part C: Facilitating the CDE (workflow and technical solutions), Edition 2, Marea Britanie, 2021.
    – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part E: Tendering and appointments, Edition 3, Marea Britanie, 2021.
    – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part F: Information delivery planning, Edition 1, Marea Britanie, 2020.
    – UK Construction Government Strategy, Marea Britanie, 2011.
    – UK Construction Government Strategy - One Year Report, Marea Britanie, 2012.
    – Ullah K. Raitviir, C., Lill, I., Witt, E., BIM Adoption in the AEC/FM Industry - The Case for Issuing Building Permits, Internaţional Journal of Strategic Property Management 2020, 24, 6, p.400-413. https://doi.org/10.3846/ijspm.2020.13676, 2020.
    – Ullah, K., Witt, E., Lill, I., The BIM-Based Building Permit Process: Factors Affecting Adoption, Buildings 2022, 12, 45. https://doi.org/10.3390/buildings12010045, 2022.

    SURSE CONSULTATE ONLINE
    – https://biblus.accasoftware.com/en/cde-bim-for-the-digital-transformation-of-constructions/
    – https://firma-certificare.ro/servicii/iso-27001 -iso-27002/?gclid=EAIaIQobChMIh6WVgqnQ- QIVjoxoCR0EFA6NEAAYASAAEgIzGPD_BwE
    – https://www.oracle.com/uk/industries/construction-engineering/what-is-cde-and-bim/;
    – https://thinkproject.com/market-insight/choosing-a-cde/
    – https://joinup.ec.europa.eu/collection/nifo-naţional-interoperability-framework-observatory/document/hungarian-kkszb-interoperability-platform?etrans=ro
    – https://wikicro.icu/wiki/NIST_Cybersecurity_Framework

    ---------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Reglementari, Alte Institutii, REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 Ghid privind utilizarea instrumentelor BIM în generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcţiilor, indicativ RTC 9-2022

Comentarii

Atentie, Juristi!

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 Ghid privind utilizarea instrumentelor BIM în generarea şi gestionarea datelor digitale aferente construcţiilor, indicativ RTC 9-2022