Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 2.223 din 13 octombrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 26 octombrie 2023.────────── CUPRINS Definiţii Abrevieri şi acronime Clasificarea nivelurilor de protecţie la radon Eficienţa măsurilor din cadrul nivelurilor de protecţie la radon 1. ASPECTE GENERALE 1.1. Obiect şi domeniul de aplicare 1.2. Prezentarea generală a radonului şi a surselor de radon într-o clădire 1.3. Acte normative referitoare la radon 1.4. Normative, standarde, alte acte legislative naţionale şi internaţionale relaţionate cu radon 2. CRITERIILE DE ALEGERE A NIVELULUI DE PROTECŢIE LA RADON 3. CERINŢELE TEHNICE PENTRU PROTECŢIA LA RADON A CLĂDIRILOR NOI 3.1. Clădiri rezidenţiale 3.1.1. NIVELUL 1 - protecţia de bază împotriva radonului 3.1.2. NIVELUL 2 - sistem de depresurizare pasivă a solului (DPS) 3.1.3. NIVELUL 3 - sistem de depresurizare activă a solului (DAS) 3.2. Clădiri publice, administrative, civile cu activităţi socio-culturale sau economice 4. ETICHETAREA, CONTROLUL SI VERIFICAREA EFICIENŢEI MĂSURILOR DE PROTECŢIE LA RADON 4.1. Etichetarea Etichetă pentru membrana împotriva gazului din sol Etichetă pentru conducte Etichetă pentru rezervoare Etichetă pentru ventilator Etichetă pentru sistemul de monitorizare presiune în DAS 4.2. Controlul, verificarea eficienţei şi durabilitatea măsurilor de protecţie la radon 4.3. Instrucţiuni şi recomandări de mentenanţă 5. PROTECŢIA LA RADON A CLĂDIRILOR NOI CA URMARE A UTILIZĂRII MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE SI A APEI 6. INSPECŢIA 7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 8. REFERINŢE ANEXA A - DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA GAZE A TERENURILOR DE FUNDARE PENTRU CONSTRUCŢII ANEXA B - TESTUL DE COMUNICARE ANEXA C - DISPOZITIVE DE TESTARE RADON ANEXA D - FISA DE INFORMAŢII ANEXA E - LISTA DE VERIFICARE Definiţii Definiţiile termenilor specifici utilizaţi în prezentul ghid sunt: Bq/mc: unitate în Sistemul Internaţional pentru concentraţia de activitate a elementelor radioactive în volumul de aer. Un becquerel (Bq) corespunde unei dezintegrări pe secundă. Unitatea de măsură în Statele Unite ale Americii este picocurie pe litru (pCi/l). 1 pCi/l = 37 Bq/mc. Cartografierea clădirilor: reprezentarea spaţială a rezultatelor măsurătorilor care prezintă distribuţia datelor concentraţiei activităţii de radon în diferitele spaţii ale clădirii, pentru a identifica acele zone în care concentraţia activităţii radonului este cea mai mare. Coloană de ventilare a unui sistem de depresurizare pasivă: conductă verticală care trece prin interiorul clădirii, de la zona de sub placa de fundare până în exterior, la nivelul acoperişului, folosindu-se de efectul de tiraj termic pentru realizarea depresurizării şi evacuării radonului, fără utilizarea unui ventilator. Concentraţie de radon: concentraţia de activitate a radonului, cu unitatea de măsură Bq/mc. Concentraţie de radon din sol (CRn): numărul de dezintegrări radioactive ale radonului (222Rn) per secundă, într-un mc de gaz din sol. Condiţii de lucru normale: pe o bază anuală, timpul de lucru este limitat la 8 ore zilnic, 40 de ore săptămânal. O săptămână de lucru este de luni până sâmbătă cel mult. Lucrul nu se execută noaptea (între orele 20:00 şi 6:00 dimineaţa) şi nici în zilele de sărbătoare. Depresurizare: presiune negativă produsă într-o zonă, în raport cu o altă zonă. În timpul sezonului rece, etajele inferioare ale unei clădiri suferă depresurizare din cauza efectului de tiraj termic. Presiunea aerului care predomină afară, în sol, este adesea mai mare decât cea din subsol, determinând ca gazele din sol să fie atrase în clădire. Depresurizare activă a solului (DAS): set de sisteme de reducere a concentraţiei de radon care implică depresurizarea solului folosind un ventilator, incluzând, dar fără a se limita la, varianta sa cea mai răspândită cunoscută sub numele de depresurizare a solului sub placă, precum şi alte metode conexe, cum ar fi depresurizare a solului de sub membrană, depresurizare a peretelui blocului şi depresurizare a conductelor de drenaj. Depresurizarea solului cu ajutorul unui ventilator face posibilă îndepărtarea gazelor subterane încărcate cu radon şi eliminarea acestuia în aerul exterior, înainte de a pătrunde în clădire. DAS este considerată cea mai eficientă modalitate de a reduce concentraţiile mari de radon într-o clădire, reducerea putând ajunge la peste 90%. Tiraj termic: mişcarea verticală a aerului determinată de diferenţa de densitate dintre aerul din interior şi cel exterior, ceea ce creşte flotabilitatea aerului din interior în raport cu cea a aerului exterior. Această diferenţă este cauzată de diferenţele de temperatură între mediul interior şi cel exterior. Forţele ascendente care alimentează efectul de tiraj termic cresc odată cu înălţimea clădirii şi diferenţa de temperatură. În climatele reci, efectul de tiraj termic tinde să atragă aerul în partea de jos a clădirilor şi afară, în partea de sus. Gaz din sol: un amestec de gaze din porii solului. Indice de radon al locului de clădire (IR): un indice care dă informaţii asupra nivelului de risc de radon eliberat din sol, roca de bază sau materialul de construcţie. Infiltraţie: trecerea neintenţionată a aerului exterior sau a gazelor din sol într-o clădire. Loc de muncă: orice loc sau activitate care se desfăşoară în interiorul sau în afara unei unităţi sau într-un spaţiu închis sau deschis. Un loc de muncă la subteran este acel loc de muncă în care activitatea se desfăşoară sub nivelul solului. În contextul actual, în care scopul este de a realiza o analiză de risc privind expunerea la radon, se iau în considerare numai locurile de muncă din încăperi închise în care este probabil să se acumuleze radon. Manometru: dispozitiv pentru măsurarea diferenţei de presiune. Metodă pasivă de măsurare a radonului: metodă de măsurare a concentraţiei de radon, care funcţionează prin difuzia gazului, fără pompe de aspirare, în interiorul unei incinte de plastic care găzduieşte detectorul de radon. În majoritatea ţărilor europene, inclusiv România, detectorul este de tipul CR-39, realizat din alildiglicol, un material sensibil la particulele alfa rezultate din dezintegrarea elementelor radioactive din seria uraniului. Permeabilitate la gaze (k): parametrul care caracterizează potenţialul radonului şi a altor gaze de a migra prin pământ. Poliolefină: orice polimer derivat dintr-o olefină utilizată ca monomer. De exemplu, polietilena este poliolefina rezultată din polimerizarea unei olefine, etilena. Polipropilena este un alt derivat dintr-o olefină, propilena. Principiul ALARA (As low as reasonably achievable): luarea tuturor măsurilor şi acţiunilor posibile pentru a se asigura optimizarea radioprotecţiei, astfel încât toate expunerile să fie menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali. Punct de aspiraţie: punctul de legătură între colectorul de gaz subteran şi conducta sistemului de nivel 2 sau 3 descris în acest ghid. Radon: Elementul chimic, sub formă gazoasă, cu numărul de ordine 86 din tabelul periodic al elementelor. În contextul expunerii organismului uman la radiaţii ionizante, de interes sunt oricare dintre izotopii radioactivi radon-222, radon-220 şi radon-219 care fac parte din seriile de dezintegrare ale uraniului-238, toriului-232 şi uraniului-235, proveniţi din dezintegrarea elementului părinte, radiul-226, radiu-224 şi radiu-223. Datorită valorilor mici ale izotopilor radioactivi radon-220 şi radon-219 faţă de radon-222, în contextul prezentei metodologii, prin radon se înţelege izotopul radioactiv radon-222. Rată de exalaţie: cantitatea de radon care ajunge la interfaţa dintre mediu şi atmosferă pe unitatea de suprafaţă şi pe unitatea de timp; se exprimă în Bq/mp/s. Sezon rece - perioada în care clădirea este încălzită (octombrie-aprilie). Timpul mediu petrecut la locul de muncă: 800 de ore, condiţii normale de muncă, cel puţin 5 luni pe an. Unitate Administrativ Teritorială: forma de organizare a teritoriului României, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, municipii, municipiul Bucureşti, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe. Abrevieri şi acronime CARIA Concentraţia de activitate de radon în interior, anuală CNCAN Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare DAS Depresurizare activă a solului cu ajutorul unui ventilator DPS Depresurizare pasivă a solului, pe baza efectului de tiraj termic Clasificarea nivelurilor de protecţie la radon Prezenta reglementare tehnică se aplică clădirilor noi, în scopul asigurării protecţiei la radon şi face referire la măsurile care trebuie implementate pentru a se asigura o expunere la radon cât mai redusă a utilizatorilor clădirii respective. Ghidul descrie cele trei niveluri de protecţie la radon. Nivelul 1, nivelul de bază necesar pentru reducerea riscului de infiltrare a radonului, implementat obligatoriu la execuţia clădirilor noi, asigură, de asemenea, posibilitatea îmbunătăţirii ulterioare a performanţei sistemului prin aplicarea măsurilor prevăzute de Nivelul 2 sau Nivelul 3 de protecţie la radon. NIVELUL 1 - protecţia de bază la radon Nivelul 1 oferă o conexiune de pornire pentru un sistem de reducere a concentraţiei de radon şi permite etanşarea punctelor de intrare a gazelor subterane. Etanşarea se face prin aplicarea unei bariere împotriva gazului din sol (de exemplu, membrană din poliolefină). Acest lucru se realizează şi pentru creşterea etanşeităţii împotriva umezelii. Desi nu este un sistem complet de reducere a concentraţiei de radon, acest nivel de protecţie facilitează transformarea sistemului într-un sistem complet, dacă este necesar. Măsurile de nivel 1 de protecţie la radon trebuie să fie proiectate şi aplicate în conformitate cu capitolele 3 şi 4 din prezentul ghid. NIVELUL 2 - sistem de depresurizare pasivă a solului (DPS) Nivelul 2 include toate caracteristicile nivelului 1 de protecţie la radon, propunând, în plus, o extensie a conexiunii iniţiale, pentru a crea un sistem de depresurizare pasivă a solului. În acest sistem, coloana traversează interiorul clădirii de jos în sus înainte de a se realiza evacuarea în exterior. Măsurile de nivel 2 de protecţie la radon trebuie să fie proiectate şi aplicate în conformitate cu capitolele 3 şi 4 din prezentul ghid. Dacă aerul din coloana de ventilare a unui sistem de depresurizare a solului este mai cald decât aerul exterior, forţele ascendente prezente în coloană vor provoca o depresiune a stratului permeabil la gaze. Acest fenomen corespunde unui sistem de depresurizare pasivă (fără ventilator) care poate fi transformat într-un sistem de depresurizare activă (cu ventilator) a solului, dacă este necesar. Secţiunea de coloană care trece prin zona de sarpantă trebuie să fie izolată pentru a menţine mişcarea aerului datorată efectului de tiraj termic şi trebuie să fie, de asemenea, proiectată cu o joncţiune pentru a facilita conversia la un sistem de nivel 3 (activare de către un ventilator), dacă este necesar. În general, DPS are ca rezultat reduceri mai mari ale concentraţiei de radon decât nivelul 1 de protecţie la radon. NIVELUL 3 - sistem de depresurizare activă a solului (DAS) Nivelul 3 include toate caracteristicile nivelurilor 1 şi 2 de protecţie la radon, plus un ventilator care permite obţinerea unui sistem de depresurizare activă a solului (DAS). Ventilatorul aspiră aer prin coloana de ventilare pentru a crea un vid în stratul permeabil la gaz. În general, DAS are ca rezultat reduceri mai mari ale concentraţiei de radon decât DPS. Măsurile de protecţie la radon de nivel 3 trebuie să fie proiectate şi aplicate în conformitate cu capitolele 3 şi 4 din prezentul ghid. Eficienţa măsurilor din cadrul nivelurilor de protecţie la radon Nivelul 1 va oferi o reducere a concentraţiei de radon cuprinsă între 20 - 30%. Un sistem de nivel 2 va reduce de obicei concentraţiile de radon cu 50% şi necesită doar un mic cost incremental faţă de sistemul de bază (Nivel 1). Nivelul 3 este cel mai eficient sistem de reducere a radonului, care reduce adesea concentraţia de radon dintr-o clădire cu mai mult de 90%, dar necesită un ventilator cu funcţionare continuă. Costul incremental al nivelului 3 faţă de nivelul 2, pentru o construcţie nouă, este aproximativ costul unui ventilator, plus costurile de instalare şi cele anuale de electricitate. 1. ASPECTE GENERALE 1.1. Obiect şi domeniul de aplicare Prezenta reglementare oferă instrumente, metode şi tehnici care se implementează pe durata construcţiei şi/sau după terminarea acesteia, pentru minimizarea infiltraţiei radonului în clădirile noi înainte de ocupare, şi oferă cadrul necesar pregătirii pentru implementarea viitoare a măsurilor de reducere a expunerii la radon după ocupare, dacă se consideră necesar. Prezenta reglementare se aplică în cazul pătrunderii radonului din sol şi/sau din materialele de construcţie şi apă, în clădirile noi. Reglementarea se aplică pentru clădirile noi: - rezidenţiale; – publice, administrative şi/sau care adăpostesc activităţi social-culturale (unităţi de învăţământ, clădiri în care funcţionează unităţi sanitare de ocrotire a sănătăţii, clădiri care deservesc servicii publice de asistenţă socială, sedii administrative ale autorităţilor publice, clădiri de cult, clădiri care adăpostesc activităţi artistice, sau activităţi sportive etc.); – civile care adăpostesc activităţi economice. În conformitate cu Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 153/2023, concentraţia de radon se determină indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele situaţii: a) Locuri de muncă din subteran şi parter, cum ar fi: staţii de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peşteri, saline, instalaţii de tratare a apei, extracţii materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare; b) Clădiri cu acces public; c) Clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcţi, cum ar fi: primării, prefecturi, sedii de poliţie, unităţi şcolare, creşe, grădiniţe, unităţi sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc. Potrivit Ordinului preşedintelui CNCAN nr. 153/2023, depăşirea nivelului de referinţă atrage evaluarea locului de muncă care trebuie să includă măsurile de control pentru identificarea surselor de creştere a concentraţiei de radon şi măsurile de remediere care trebuie implementate în vederea reducerii concentraţiei de radon sub nivelul de referinţă la valori cât mai mici posibil. De obicei, este mai puţin costisitor să se aplice măsuri preventive (etapa de construcţie) decât corective (după ce clădirea este ocupată) împotriva radonului. Prezenta reglementare oferă instrumentele necesare pentru a se asigura menţinerea la niveluri acceptabile a riscului expunerii la radon. Toate clădirile necesită măsuri de protecţie împotriva pătrunderii radonului din sol. Dacă aceste clădiri includ părţi nelocuibile (garaje, ateliere etc.), care sunt conectate cu partea locuibilă, protecţia este necesar să se aplice şi acestora. Garajelor de sine stătătoare, magaziilor, încăperilor tehnice şi atelierelor nu trebuie să li se aplice măsuri de protecţie împotriva radonului, deoarece nu servesc pentru o şedere îndelungată a persoanelor. Cerinţele tehnice necesare pentru determinarea măsurilor de protecţie împotriva pătrunderii radonului, pentru clădirile noi, se stabilesc pe baza nivelului de referinţă a concentraţiei de radon conform indicatorului "concentraţia de activitate de radon în interior, anuală" (CARIA), exprimată în Bq/mc. Nivelul naţional de referinţă privind expunerea la radon în clădirile rezidenţiale, de locuit sau care prezintă spaţii destinate locurilor de muncă în România este stabilit în conformitate cu art. 67 din Normele privind cerinţele de securitate radiologică pentru surse naturale de radiaţii. Orice valoare a indicatorului tehnic "concentraţia de activitate de radon în interior, anuală" (CARIA) în clădiri, care este mai mare decât valoarea stabilită pentru nivelul de referinţă, va fi considerată inacceptabilă, iar clădirea va fi evaluată pentru luarea măsurilor tehnice de protecţie a sănătăţii şi siguranţei utilizatorilor. Verificarea clădirii din perspectiva protecţiei împotriva radonului se poate face doar prin măsurarea concentraţiei de radon. Măsurarea concentraţiei de radon se efectuează de către laboratoare specializate care deţin un certificat de desemnare eliberat de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) pentru această activitate. Măsurătorile se efectuează respectând cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare, concentraţia de radon în clădiri suferind modificări pe parcursul anului şi pe parcursul unei zile pe măsură ce condiţiile meteorologice, de ventilare şi modul de utilizare se modifică. Prin urmare, măsurarea concentraţiei radonului se realizează pentru o perioadă mai lungă de timp (minim 3 luni, prin metoda pasivă) şi, dacă este posibil, în condiţii normale de utilizare. Dacă se dovedeşte că concentraţia de radon în încăperile monitorizate este sub nivelul de referinţă, protecţia împotriva radonului este considerată funcţională. Pentru evaluarea fiabilităţii măsurii aplicate pe termen lung, se recomandă efectuarea de măsurători cu o periodicitate de 10 ani sau ori de câte ori apar modificări structurale sau ale fluxului de aer ca urmare a unor modificări induse de unităţile de încălzire/ventilare. 1.2. Prezentarea generală a radonului şi a surselor de radon într-o clădire Uraniu este un element radioactiv, natural, prezent în toate tipurile de roci şi soluri. Dezintegrarea radioactivă a uraniului produce radiu, care la rândul său se dezintegrează în radon, un gaz radioactiv, incolor şi inodor. Deoarece radonul este un gaz, acesta se poate deplasa cu usurinţă prin roca de bază, sol şi apele subterane, putând ajunge în aerul exterior sau pătrunde în clădiri. Radonul care se deplasează din sol în aerul exterior este diluat rapid la concentraţii scăzute şi, în general, nu reprezintă o problemă pentru sănătatea umană. Cu toate acestea, în interiorul unei clădiri, radonul se poate acumula la un nivel ridicat şi poate deveni o problemă de sănătate pe termen lung. Pentru majoritatea persoanelor, radonul este responsabil pentru aproximativ jumătate din doza anuală efectivă datorată radiaţiilor ionizante. Expunerea cronică la niveluri ridicate de radon din aerul din interiorul clădirilor conduce la un risc crescut de a dezvolta cancer pulmonar. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar depinde de nivelul de radon şi de cât timp o persoană este expusă la acel nivel. Presiunea aerului din interiorul clădirii este de obicei mai mică decât în solul din jurul fundaţiei. Această diferenţă în presiune (cunoscută şi ca efect de tiraj termic) atrage aerul şi alte gaze, inclusiv radonul, din terenul de fundare în interiorul clădirii. Radonul poate pătrunde într-o clădire prin intermediul deschiderilor existente la contactul dintre clădire şi terenul de fundare: fisuri în fundaţie, pereţi şi placă pe sol, rosturi de construcţie, goluri în jurul instalaţiilor de apă sau electricitate, ferestre, drenuri, bazine sau cavităţi din interiorul pereţilor. Nivelul de radon acumulat în interiorul clădirilor depinde de o serie de factori ce variază în funcţie de geologia locală (conţinutul de uraniu şi permeabilitatea la gaze a terenului de fundare a clădirilor), existenţa crăpăturilor în pardoseli (subsoluri sau fundaţii neizolate corespunzător pentru protecţie la infiltraţii cu radon), exalarea radonului din materialele de construcţii, tipul de ventilare a aerului din interiorul clădirii, etanşeitatea la aer a clădirii etc. Desi, în majoritatea cazurilor, radonul din terenul de fundare este sursa principală a radonului din clădiri, posibilele căi de intrare a radonului în clădiri, în funcţie de sursă, sunt: 1. Solul de sub clădire - Goluri în pereţii aflaţi în contact direct cu solul – Pardoseli (porozitate, fisuri şi îmbinări) – Pereţii subsolului în contact cu solul – Spaţii în jurul conductelor B. Materialul de construcţie - Exalaţia din materialele de construcţie C. Aerul din exteriorul clădirii - Infiltraţii la nivelul geamurilor/uşilor – Infiltraţii prin sistemul de ventilare al clădirii D. Apa folosită în clădire - Degazificarea apei 1.3. Acte normative referitoare la radon Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom şi 2003/122/Euratom, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 13/1 din 17.1.2014; Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 526/2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 645/25.VII.2018; Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 316/2018 pentru aprobarea Normelor privind cerinţele de securitate radiologică pentru surse naturale de radiaţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1048/11.12.2018; Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 153/2023 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 08 august 2023; Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 237/2019 pentru aprobarea Normelor privind procedura de desemnare a laboratoarelor pentru domeniul nuclear, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 798/02.10.2019; 1.4. Normative, standarde, alte acte legislative naţionale şi internaţionale relaţionate cu radon Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 508/20.11.2002 şi Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 933/25.11.2002 privind aprobarea normelor generale de protecţie a muncii; Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară, indicativ NP 008-1997, aprobat prin O.M.L.P.A.T. nr. 6/N/22.01.1997, publicat în Buletinul Construcţiilor nr.10/1997; Hotărârea Guvernului nr. 1034/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050, cu modificările şi completările ulterioare; Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 88/5 din 4.4.2011; Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii; Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul ministrului sănătăţii nr. 381/2004 privind aprobarea Normelor sanitare de bază pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, cu modificările şi completările ulterioare. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul ministrului sănătăţii nr. 752/2018 pentru aprobarea Normelor privind cerinţele de bază de securitate radiologică; Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 153/13 din 18.6.2010. Standarde române de referinţă Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele şi eratele publicate de către organismul naţional de standardizare. SR 13329:1996 Calitatea aerului. Depuneri atmosferice. Prelevare şi pregătire a probelor în vederea determinării conţinutului radioactiv; STAS 12031-84 Apă. Determinarea conţinutului de radon 222; STAS 12052-82 Aer. Determinarea conţinutului de descendenţi de viaţă scurtă ai radonului 222; STAS 12198-84 Aer. Determinarea conţinutului de descendenţi de viaţă scurtă ai toronului (radon 220). SR EN ISO 16641:2016 Măsurarea radioactivităţii mediului - Aer - radon 220: Metodă de măsură integrată pentru determinarea concentraţiei medii de activitate utilizând detectori pasivi de urme nucleare în stare solidă; SR EN ISO 13164-1:2020 Calitatea apei. Radon-222. Partea 1: Principii generale; SR EN ISO 13164-3:2020 Calitatea apei. Radon-222. Partea 3: Metoda de încercare utilizând emanometria; SR EN ISO 13164-4:2020 Calitatea apei. Radon-222. Partea 4: Metoda de încercare utilizând numărarea scintilaţiilor în mediu lichid cu două faze; SR ISO 11665-4 :2022 este Măsurarea radioactivităţii în mediu. Aer: Radon-222. Partea 4: Metoda de măsurare integrată pentru determinarea activităţii medii utilizând prelevarea pasivă şi măsurarea întârziată 2. CRITERIILE DE ALEGERE A NIVELULUI DE PROTECŢIE LA RADON Clădirile ale căror spaţii interioare locuite/utilizate sunt separate de terenul de fundare printr-un strat de aer complet ventilat (cu libera circulaţie a fluxurilor de aer), conform Fig. 1.a, se consideră protejate împotriva radonului. Prin urmare, pentru această categorie de clădiri nu se aplică niciun nivel de protecţie la radon. Circulaţia aerului prin gurile de ventilare din pereţii de fundare a spaţiilor goale, conform Fig. 1.b sau în pereţii demisolurilor tehnice nu se consideră ca fiind ventilare completă în sensul menţionat anterior şi acestea se supun fluxului de acţiuni descris de ghidul de faţă. (a se vedea imaginea asociată) a. Separarea clădirii de sol cu ajutorul pilonilor (a se vedea imaginea asociată) b. Separarea clădirii de sol cu spaţiu gol Fig. 1. Tipul clădirilor din perspectiva separării de terenul de fundare - schema de principiu Compartimentarea interioară a clădirilor trebuie să fie proiectată astfel încât să nu contribuie la scăderea presiunii în subsolul neîncălzit al clădirii, acolo unde este posibilă prezenţa radonului. În spaţiile tehnice situate în subsol, unde, din motive tehnologice sau de altă natură, este necesară depresurizarea, se va asigura fluxul necesar de aer proaspăt, în conformitate cu cerinţele din regulamentul de exploatare. Hărţile de risc la radon, realizate la nivel naţional şi internaţional, sunt folosite în principal pentru a facilita identificarea clădirilor existente cu niveluri ridicate de radon, nu pentru a proiecta măsuri preventive împotriva radonului în clădirile noi. Studiile efectuate în ţările europene cu privire la gradul de fiabilitate a hărţilor de risc existente în aplicarea măsurilor preventive împotriva radonului în clădirile noi au indicat o valoare scăzută (sub 30%) tocmai în zonele cu risc ridicat. Concluzia studiilor este că hărţile de risc de radon cu măsurători de radon în clădirile rezidenţiale existente nu pot fi recomandate pentru estimarea concentraţiei de radon în clădirea care urmează a fi construită. Ca atare, se impune determinarea indicelui de radon (IR) pe amplasamentul viitoarei construcţii. Indicele de radon este stabilit ca urmare a măsurării concentraţiei de activitate de radon din gazul prelevat din sol, respectiv a permeabilităţii la gaze a solului, conform Tabel 1. Concentraţia de radon în gazul prelevat din sol şi permeabilitatea la gaze a solului la 80 cm adâncime pe locul de construcţie se măsoară în conformitate cu art. 32 din Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 153/2023. Tabel 1. Indicele de radon (IR) pe amplasament
┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │Concentraţia de │
│INDICE RADON │activitate de radon în│
│ │sol – Cs (kbq/mc) │
├───────────────┼───────┬─────┬────────┤
│RIDICAT │Cs ≥ │Cs ≥ │Cs ≥ 30 │
│ │100 │70 │ │
├───────────────┼───────┼─────┼────────┤
│ │30 ≤ Cs│20 ≤ │10 ≤ Cs │
│MEDIU │< 100 │Cs < │< 30 │
│ │ │70 │ │
├───────────────┼───────┼─────┼────────┤
│SCĂZUT │Cs < 30│Cs < │Cs < 10 │
│ │ │20 │ │
├───────────────┼───────┼─────┼────────┤
│Permeabilitatea│ │ │ │
│la gaze a │Scăzută│Medie│Ridicată│
│solului │ │ │ │
└───────────────┴───────┴─────┴────────┘
Indicele de radon al amplasamentului se defineşte ca fiind ridicat, mediu sau scăzut în funcţie de valoarea concentraţiei de activitate de radon în sol în limitele în care se încadrează, respectiv permeabilitatea la gaze a solului, conform Tabel 1. Indicatorul "permeabilitatea la gaze a solului" se determină printr-o evaluare de specialitate în conformitate cu Anexa A - Determinarea permeabilităţii la gaze a terenurilor de fundare pentru construcţii . În funcţie de indicele de radon al amplasamentului construcţiei, clădirile noi se clasifică în: 1. clădiri situate pe amplasamente cu indice de radon ridicat; 2. clădiri situate pe amplasamente cu indice de radon mediu; 3. clădiri situate pe amplasamente cu indice de radon scăzut. Măsurătorile de radon care permit estimarea CARIA sunt efectuate după ocuparea clădirii, de preferinţă în primul sezon rece, şi presupun măsurători prin metoda pasivă, pentru cel puţin 3 luni. Pentru clădirile care vor fi construite pe amplasamente cu un indice de radon scăzut se aplică nivelul 1 de protecţie la radon. Pentru cele care vor fi construite pe amplasamente cu un indice de radon mediu se aplică nivelul 2 de protecţie la radon, iar pentru clădirile care urmează a fi construite pe amplasamente cu un indice de radon ridicat se aplică nivelul 3 de protecţie la radon. În situaţia în care, prin proiectare, se stabileşte aplicarea nivelului 3 de protecţie la radon, nu mai este necesară determinarea indicelui de radon pe amplasament, dar se va impune efectuarea măsurătorii de radon pentru estimarea CARIA, după ocuparea clădirii. Soluţiile de proiectare prin care se implementează măsurile de protecţie a clădirilor la radon sunt cuprinse în proiectul tehnic pentru execuţia clădirii, în funcţie de tipul de măsuri. Cerinţele privind soluţiile proiectate pentru implementarea măsurilor de protecţie a clădirilor la radon, se vor menţiona la nivelul temei de proiectare. Aspectele tehnice, tehnologia şi detaliile de implementare a măsurilor se vor detalia în proiectul tehnic. Proiectul tehnic va conţine părţile scrise şi desenate cu soluţiile de protecţie, inclusiv lista specificaţiilor tehnice ale materialelor şi elementelor utilizate în construcţii pentru implementarea măsurilor de protecţie la radon. În cazurile în care clădirea va fi situată pe, sau în apropierea unui depozit de deşeuri sau a unui zăcământ de cărbune, pot fi necesare măsuri de protecţie suplimentare pentru infiltraţiile la alte gaze, precum metanul. Măsurile de protecţie privind expunerea la metan le depăşesc pe cele necesare pentru radon, deci, acolo unde este prezent atât metanul, cât şi radonul, trebuie aplicate mai întâi măsurile protective la metan. O prioritizare similară se va aplica şi în cazul zonelor în care se ştie că pânza de apă freatică este situată la un nivel ridicat sau nivelul acesteia fluctuează şi există riscul ca elementele destinate protecţiei la radon (colectoarele de radon) să fie inundate şi, prin urmare, ineficiente. Materialele de construcţii destinate utilizării în clădiri, în cadrul implementării măsurilor de protecţie împotriva radonului, trebuie să respecte specificaţiile tehnice armonizate în cadrul domeniului de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE şi al Hotărârii Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi al Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2. Metodologia pentru alegerea nivelului de protecţie la radon în funcţie de indicele de radon pe amplasament şi CARIA după implementarea măsurii Controlul în execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente implementării măsurilor de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii. Proiectul tehnic trebuie să cuprindă măsurile de prevenire a pătrunderii radonului în clădirile noi, inclusiv cerinţele privind performanţele principale ale materialelor de construcţie pentru implementarea acestor măsuri, precum şi instrucţiuni privind funcţionarea sistemelor tehnice. Pentru obiectivele de investiţii realizate din fonduri publice soluţia de proiectare pentru protecţia la radon se va elabora din faza de studiu de fezabilitate, fiind estimate atât categoriile de lucrări necesare a fi realizate pentru implementarea soluţiei, cât şi costurile aferente. 3. CERINŢELE TEHNICE PENTRU PROTECŢIA LA RADON A CLĂDIRILOR NOI 3.1. Clădiri rezidenţiale Protecţia clădirilor împotriva pătrunderii radonului se realizează în scopul de a preveni depăşirea nivelului de referinţă şi asigurarea unei concentraţii de radon cât mai scăzute posibil în interiorul clădirii. 3.1.1. NIVELUL 1 - protecţia de bază împotriva radonului Regiunea sub infrastructura clădirii Un strat de material permeabil la gaze trebuie aşezat sub toate plăcile de beton pe sol amplasate în interiorul amprentei clădirii. Acest strat permeabil la gaze trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: ● tuburile şi conductele verticale pot trece prin stratul permeabil la gaze; ● pentru conductele care traversează elementele structurale din beton turnat monolit şi care sunt în contact cu solul, etanşarea suplimentară poate fi asigurată cu ajutorul tolelor cauciucate cu inserţii metalice fixate cu ajutorul unor coliere (Fig. 3.a); ● pentru conductele care traversează elementele structurale din beton prefabricat sau din beton monolit şi care sunt în contact cu solul, etanşarea suplimentară poate fi asigurată cu ajutorul pieselor de trecere cauciucate cu guler, lipite sau fixate cu plăci de presiune pe peretele suport (Fig. 3.b); ● accesul spre golurile tehnice care găzduiesc apometre, vane sau regulatoare de presiune, conţinute în elementele structurale din beton prefabricat sau din beton monolit şi care sunt în contact cu solul, poate fi etanşat suplimentar cu ajutorul garniturilor perimetrale cauciucate (Fig. 3.c) (a se vedea imaginea asociată) a. trecerea unei conducte de scurgere printr-o placă de fundaţie (a se vedea imaginea asociată) b. sistem etans de conducte (a se vedea imaginea asociată) c. deschidere în placa de fundaţie sigilată etanş Fig. 3. Exemple de măsuri aplicate pentru reducerea infiltraţiilor de radon din sol ca urmare a creşterii gradului de etanşeitate Dacă stratul permeabil la gaze este format din pietriş sau agregat de carieră, grosimea lui trebuie să fie de cel puţin 100 mm. Acest strat permeabil nu trebuie să conţină mai mult de 10% material cu granulaţie mai mică de 4 mm, iar separarea lui de terenul de fundare e recomandat să fie făcută cu un material geotextil. Dacă la proiectarea clădirii au fost utilizate panouri de ventilare ca înlocuitor pentru agregate, aceste panouri trebuie aşezate direct pe terenul de fundare sau pe umpluturi compactate, conform specificaţiilor din proiectul tehnic. Panourile trebuie să asigure curgerea gazelor din sol spre punctul de aspiraţie al sistemului având o suprafaţă de goluri comunicante mai mare sau egală cu cea a agregatului pe care îl înlocuiesc. Colectorul de gaz subteran şi punctele de aspiraţie Un colector de gaz subteran trebuie să fie format dintr-un strat permeabil la gaze (pietriş) şi un sistem de colectare (conductă pentru a colecta gazele din sol şi a le direcţiona către punctul de aspiraţie). Conducta utilizată pentru colectorul subteran de gaz trebuie să îndeplinească specificaţiile capitolului Tuburi şi racorduri. Fiecare punct de aspiraţie trebuie să conţină o conductă separată care traversează etans elementul structural despărţitor până la cel puţin 150 mm deasupra plăcii. Capătul superior al conductei verticale, neperforate, de la punctul de aspiraţie poate fi amplasat în camera tehnică şi trebuie să fie închis cu un dop etans la gaze, pentru a preveni infiltrarea în clădire a radonului prezent sub placă. Această prelungire trebuie să poarte o etichetă care să indice clar că va fi folosit pentru un viitor sistem de protecţie la radon, în conformitate cu precizările din capitolul 4. Un singur punct de aspiraţie poate fi suficient pentru o placă cu suprafaţa de până la 300 mp. Cu toate acestea, numărul de puncte de aspiraţie aferente unei clădiri trebuie stabilit în funcţie de suprafaţa reală şi geometria regiunii de sub placă. Fiecare clădire trebuie să aibă cel puţin un punct de aspiraţie care să deservească colectorul de gaz subteran. Un colector de gaz subteran poate prezenta un punct de aspiraţie pentru fiecare regiune sub placă (cu alte cuvinte, pentru fiecare spaţiu de distribuţie a aerului) sau poate fi conectat cu un alt colector de gaz subteran deservit de unul sau mai multe puncte de aspirare. Conceptul ales trebuie să creeze depresurizare eficientă sub placă. Fig. 4 exemplifică o soluţie propusă în acest sens. Conducta neperforată a sistemului de atenuare a radonului, asezată orizontal sub placă şi reprezentată în Fig. 4, are o lungime variabilă. Acest lucru permite ca secţiunea verticală să fie plasată în diferite locuri deasupra plăcii. Racordul conductei neperforate de sub placă trebuie să fie situat în apropierea centrului plăcii. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 4. Posibilă legătură a două sisteme colectoare - schema de principiu Colectorul de gaz din sol, precum şi tot solul expus trebuie să fie acoperite cu o membrană rezistentă la difuzia gazelor din sol, care, la rândul ei, este acoperită cu placa de beton. Conducta perforată sau riflată, folosită ca şi colector de gaz din sol, înglobată în stratul de pietriş, trebuie să aibă o lungime mai mare sau egală cu 3 m pentru fiecare 50 mp de amprentă la sol a clădirii şi se recomandă ca distanţa drenurilor paralele să fie de cel puţin 2 m. Conducta trebuie instalată conform uneia dintre configuraţiile prezentate în Fig. 4, în partea din dreapta fiind reprezentată configuraţia circuit închis cu plasarea conductei perforate la o distanţă de 0,5 m de fiecare perete, în partea din stânga configuraţia în forma de T cu plasarea conductei perforate într-o configuraţie deschisă. În cazul în care o buclă de conductă este utilizată cu rol de colector de gaz din sol, un racord în T va fi folosit ca punct de aspiraţie. Bucla de conductă (asa cum se arată în Fig. 4) va consta dintr-o conductă perforată. Se va realiza un test de comunicare după turnarea plăcii pentru a confirma că punctul de aspiraţie selectat este funcţional. Mai multe informaţii despre testarea comunicaţiilor sunt prezentate în Anexa B - Testul de comunicare. Pentru un colector de gaz din sol cu panouri de ventilare sub plăci, conducta va fi instalată conform prevederilor producătorului. Membrana împotriva gazelor din sol Materialul utilizat ca barieră împotriva gazelor din sol, instalat sub placa de beton pe sol, trebuie să fie din polietilenă de cel puţin 0,25 mm grosime sau poliolefină echivalentă şi să fie rezistentă la difuzia gazelor şi la perforare. Membrana împotriva gazelor din sol trebuie să separe complet colectorul de gaz din sol de clădire şi să fie amplasată într-o manieră care minimizează pătrunderea gazelor din sol în structură. Orice ruptură, perforaţie sau alte deficienţe într-o astfel de membrană trebuie etansate înainte ca betonul să fie turnat. Membrana împotriva gazelor din sol trebuie extinsă de-a lungul marginilor plăcii până deasupra plăcii de beton şi va fi etansată şi fixată de peretele fundaţiei, cu un material de etanşare corespunzător, înainte de turnarea plăcii de beton (Fig. 5). Pentru reducerea riscului de perforare a membranei împotriva gazelor din sol se recomandă încadrarea ei între două straturi de material geotextil. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 5. Etanşarea la nivelul peretelui fundaţiei a membranei împotriva gazelor din sol - schema de principiu În cazul în care izolaţia este extinsă între perete şi placa de beton, membrana împotriva gazelor din sol trebuie instalată sub izolaţie, etansată şi fixată de stratul suport cu o bandă izolatoare specifică acestui scop (Fig. 6). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 6. Etanşarea orizontală a membranei împotriva gazelor din sol când izolaţia este între perete şi placă - Schema de principiu Acolo unde fundaţia este din beton sau zidărie şi unde placa se întâlneşte cu o altă placă sau cu peretele, membrana împotriva gazelor din sol va fi complet etanşată cu un material de etanşare compatibil şi care aderă la substraturile pe care se aplică. Golurile din membrana împotriva gazelor din sol, destinate trecerii instalaţiilor sanitare şi utilităţilor prin structură, trebuie etanşate folosind materiale compatibile. Acolo unde există un tip de izolaţie sub placa de beton şi nu îndeplineşte cerinţele specifice şi de etanşeitate pentru o barieră de gaz din sol, membrana împotriva gazelor din sol va fi instalată deasupra plăcii de beton existente. Toate îmbinările din membrana împotriva gazelor din sol trebuie să fie suprapuse pe o lăţime de minim 300 mm şi îmbinate folosind un material de etanşare. Tuburi şi racorduri Cerinţele minime pentru conductele utilizate în construirea de colectoare de gaze şi puncte de aspirare sunt prezentate în cele ce urmează. Conductele trebuie să aibă un diametru interior nominal mai mare sau egal cu 100 mm. Porţiunile orizontale ale conductelor trebuie reduse la minimum. Se recomandă utilizarea fitingurilor de 22,5° pentru a menţine mişcarea datorată efectului de tiraj termic. Acolo unde sunt necesare conducte orizontale, acestea trebuie pozate în conformitate cu cerinţele aplicabile ale normativelor de proiectare de instalaţii sanitare, de canalizare şi ventilare, cu respectarea distanţelor de siguranţă. Ţevile trebuie aşezate pentru a minimiza expunerea la frig şi trebuie izolate atunci când sunt utilizate în spaţii neîncălzite. Conductele orizontale subterane şi supraterane trebuie să fie aşezate cu o pantă de cel puţin 1% pentru a permite descărcarea apei provenite din condens în sol, în conformitate cu prevederile din Tabel 2. Tabel 2. Panta recomandată în funcţie de debit
┌───────────────┬────────┬─────────────┐
│Diametru │Debit (L│Panta │
│nominal (mm) │/s) │recomandată │
├───────────────┼────────┼─────────────┤
│100 │10 │1:100 │
├───────────────┼────────┼─────────────┤
│100 │25 │1:50 │
├───────────────┼────────┼─────────────┤
│100 │50 │1:30 │
└───────────────┴────────┴─────────────┘
Adezivii, lianţii, amorsele şi materialele pentru conductele selectate trebuie să îndeplinească cerinţele legislaţiei în vigoare şi recomandările producătorului privind condiţiile de utilizare. Conductele, fitingurile, grundurile şi adezivii folosiţi pentru acelaşi colector de gaz şi punct de aspiraţie trebuie să fie compatibile din punct de vedere al domeniului de utilizare, a durabilităţii, să nu interacţioneze chimic, fizic/mecanic unele cu altele în sensul reducerii proprietăţilor specifice ale unora; de obicei producătorul indică domeniul de utilizare şi limitările acestuia (de exemplu, un grund sau un adeziv este compatibil cu conducte/fitinguri realizate dintr-un anumit tip de material). Etanşarea punctelor de trecere în placă şi pereţii fundaţiei Toate traversările prin placă, inclusiv deschiderile de acces, vor fi proiectate şi instalate pentru a preveni pătrunderea gazelor din sol. Materialele polimerice sau cauciucate pot fi utilizate pentru a asigura o etanşare în cazul componentelor cum ar fi stâlpi, coloane sau conductele care străbat placa (Fig. 3). 3.1.2. NIVELUL 2 - sistem de depresurizare pasivă a solului (DPS) Construcţia unui coloane pentru sistemul de depresurizare pasivă a solului necesită respectarea prevederilor la punctul 3.1.1. NIVELUL 1 - protecţia de bază împotriva radonului, în plus faţă de cerinţele de la punctul 3.1.2. NIVELUL 2 - sistem de depresurizare pasivă a solului (DPS). Sistemul, aşa cum este descris la 3.1.1. NIVELUL 1 - protecţia de bază împotriva radonului, trebuie extins pe verticală, cu evacuarea în siguranţă în aerul de exterior. Secţiunea sistemului pasiv care trece printr-un spaţiu neclimatizat trebuie izolată termic cu materiale termoizolante adecvate pentru a menţine efectul de tiraj termic şi pentru a minimiza condensul pe interiorul conductei. Conductele şi fitingurile trebuie să fie conforme cu cerinţele din secţiunea Tuburi şi racorduri. Întreaga porţiune preasamblată a DPS care urmează să fie instalată în interiorul clădirii trebuie testată pentru etanşeitate. DPS se va termina în exterior. Gura de evacuare (coşul) pentru sistemul de reducere a concentraţiei de radon trebuie instalat într-o astfel de poziţie pentru a preveni acumularea de gheaţă sau căderea periculoasă de gheaţă pe alei. Extremitatea exterioară a conductei DPS trebuie să fie îndreptată vertical şi să respecte distanţele menţionate în Tabel 3. Tabel 3. Distanţe minime de siguranţă ale coşului sistemului pasiv pentru evacuarea pe acoperiş
┌─────────────────────────────┬────────┐
│ │Distanţa│
│Localizare │minimă │
│ │(m) │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă verticală deasupra │ │
│coamei acoperişului în │0,3 │
│punctul de penetrare │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă verticală deasupra │0,6 │
│ferestrelor sau uşilor │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă verticală deasupra │ │
│admisiei mecanice de │0,9 │
│alimentare cu aer (admisia │ │
│aerului) │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă orizontală faţă de │ │
│ferestre, uşi sau admisie │3 │
│mecanică a aerului │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Spaţiul liber orizontal de la│ │
│un perete vertical care se │3 │
│extinde deasupra acoperişului│ │
└─────────────────────────────┴────────┘
Pentru posibilitatea instalării unui ventilator de depresurizare activă a solului (DAS) cu radon în conformitate cu cerinţele de la 3.1.3. NIVELUL 3 - sistem de depresurizare activă a solului (DAS) se va asigura spaţiul necesar montării acestuia. În cazul în care se impune instalarea DAS, se va instala o priză electrică în pod sau mansardă. 3.1.3. NIVELUL 3 - sistem de depresurizare activă a solului (DAS) Construcţia unui sistem activ de depresurizare (DAS) necesită respectarea prevederilor de la 3.1.1. NIVELUL 1 - protecţia de bază împotriva radonului, precum şi a celor de la 3.1.2. NIVELUL 2 - sistem de depresurizare pasivă a solului (DPS), în plus faţa de cele prevăzute la 3.1.3. NIVELUL 3 - sistem de depresurizare activă a solului (DAS). Nivelul 3 include instalarea unui sistem de depresurizare activă a solului (DAS) care utilizează conductele instalate la nivelul 2 şi, suplimentar, include instalarea unui ventilator, asa cum este cerut în secţiunea de faţă. Sistemul, ca urmare a funcţionării ventilatorului, va conduce la realizarea unei diferenţe de presiune care va extrage radonul de sub clădire şi îl va evacua în exterior pentru a reduce nivelurile concentraţiilor de radon din interior. Majoritatea ventilatoarelor active de depresurizare a solului utilizate în prezent sunt de tip centrifugal în linie, dar alte configuraţii de ventilatoare pot fi posibile. Ventilatoarele trebuie să fie proiectate şi dimensionate pentru funcţionarea continuă. Montarea ventilatorului se va face astfel încât să se asigure etanşeitatea instalaţiei. De asemenea, se va utiliza un ventilator care îndeplineşte criteriile pentru utilizare în interior (nivelul de zgomot). Ventilatoarele trebuie instalate conform instrucţiunilor producătorului şi trebuie să asigure un drenaj optim al condensului. Ventilatoarele sunt instalate în mod obişnuit pe conducte verticale şi, dacă drenajul condensului nu este asigurat de ventilator, este necesară efectuarea unui by-pass de condens care să devieze condensul din conducta de evacuare în vederea protejării ventilatorului. Ventilatorul trebuie conectat la conducte conform instrucţiunilor producătorului. Vor fi folosite cuplaje flexibile pentru a se asigura etanşarea corespunzătoare şi amortizarea vibraţiilor. Cablajul şi componentele electrice trebuie să respecte normele electrice aplicabile. Este necesară instalarea unui indicator de performanţă a sistemului pentru a monitoriza performanţa ventilatorului, amplasat în interior, într-un loc observabil de către utilizatorii clădirii. Indicatorul de performanţă al sistemului poate fi reprezentat şi de un manometru cu tub în U. Supradimensionarea ventilatoarelor creşte în mod inutil consumul şi riscul de depresurizare a clădirii care poate duce la un risc crescut de tiraj termic înapoi al aparatelor cu ardere cu tiraj termic natural. La instalarea ventilatorului trebuie să fie verificate fiecare conexiune, îmbinare a ventilatorului şi componentă a sistemului supusă influenţei induse de ventilator. De asemenea, trebuie să se etanseze orice scurgere detectată în conformitate cu recomandarea oferită de producătorul componentei. După finalizarea testului de scurgere, se va aplica o etichetă pe ventilatorul de radon. Eticheta trebuie să conţină următoarele informaţii: "Aparatul a fost testat la acest sistem pentru scurgeri în timpul instalării. Vă rugăm să reţineţi că deteriorarea fizică sau îmbătrânirea pot conduce la scurgeri, având ca rezultat creşterea nivelului concentraţiei de radon în interior. Se recomandă inspectarea periodică a sistemului, respectiv a nivelului concentraţiei de radon la fiecare 10 ani sau după orice schimbare majoră a structurii sau a ventilării/circulaţiei aerului." Descărcările sistemului de protecţie la radon Descărcările sistemelor de protecţie la radon trebuie să fie în exterior, aşa cum se exemplifică în Fig. 7 (acoperiş), în Fig. 8 (capătul frontonului) sau în Fig. 9 (descărcarea din peretele lateral lângă nivelul solului). DAS care se termină deasupra acoperişului (Fig. 7) sau printr-un fronton (Fig. 8) trebuie să aibă ventilatoarele amplasate în pod. Cele trei opţiuni posibile de descărcare a sistemului activ de reducere a radonului (acoperiş, capăt de fronton sau descărcarea din pereţii laterali, aproape de nivelul solului) trebuie să respecte distanţele de degajare prezentate în Tabel 4. Conducta pentru evacuarea la capătul frontonului trebuie să se descarce orizontal cu o lungime minimă de 50 mm şi o lungime maximă de 150 mm care iese dincolo de planul structurii verticale. Se va avea în vedere ca punctul de descărcare la capătul frontonului să nu fie situat direct deasupra unei pasarele pentru a se evita în timpul sezonului rece potenţialele accidentări (prin căderea bucăţilor de gheaţă) ale persoanelor care circulă în apropierea acesteia. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 7. Sistemul de depresurizare activă cu descărcare la nivelul acoperişului - schema de principiu (a se vedea imaginea asociată) Fig. 8. Sistem de depresurizare activă cu descărcare la nivelul frontonului - schema de principiu (a se vedea imaginea asociată) Fig. 9. Sistem de depresurizare activă cu descărcare la nivelul peretelui lateral, aproape de nivelul solului - schema de principiu Tabel 4. Distanţe de degajare pentru sistemele active de reducere a concentraţiei radonului
┌─────────────────────────────┬────────┐
│ │Distanţa│
│Localizare │minimă │
│ │(m) │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă faţă de gura de │2 │
│alimentare cu aer │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă până la fereastra │0,6 │
│închisă permanent │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Spaţiu liber pentru o │ │
│fereastră care se poate │2 │
│deschide │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă faţă de o uşă care │1 │
│poate fi deschisă │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă până la colţul │0,3 │
│exterior │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă până la colţul │0,3 │
│interior │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Spaţiu liber deasupra │ │
│trotuarului asfaltat sau a │2 │
│drumului asfaltat situate pe │ │
│proprietate publică │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Spaţiu liber deasupra │ │
│nivelului, verandă, punte sau│0,3 │
│balcon │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă verticală de la │ │
│orice componentă de ventilare│1 │
│pentru mansardă │ │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Distanţă orizontală dintr-o │ │
│zonă direct sub descărcare │ │
│acolo unde există riscul de │1 │
│rănire din cauza căderii │ │
│gheţii │ │
└─────────────────────────────┴────────┘
Conducta trebuie să fie amplasată acolo unde aerul evacuat şi umiditatea nu vor afecta direct persoanele sau proprietăţile adiacente. 3.2. Clădiri publice, administrative, civile cu activităţi socio-culturale sau economice În această categorie sunt cuprinse următoarele tipuri de clădiri: - publice, administrative şi/sau care adăpostesc activităţi social-culturale (unităţi de învăţământ, clădiri în care funcţionează unităţi sanitare de ocrotire a sănătăţii, clădiri care deservesc servicii publice de asistenţă socială, sedii administrative ale autorităţilor publice, clădiri de cult, clădiri care adăpostesc activităţi artistice, sau activităţi sportive etc.); – civile care adăpostesc activităţi economice. Cerinţele pentru aplicarea măsurilor de prevenire a pătrunderii radonului în aceste tipuri de clădiri sunt similare cu cele destinate clădirilor rezidenţiale (subcapitolul 3.1. Clădiri rezidenţiale). În zonele cu indice de radon scăzut, se va asigura protecţia la radon prin instalarea nivelului 1 (3.1.1). Pentru indicele mediu de radon se va aplica nivelul 2, în timp ce indicele ridicat de radon va atrage instalarea nivelului 3. Pentru a determina nivelul de protecţie necesar se va contacta unul din laboratoarele desemnate de CNCAN pentru efectuarea măsurării concentraţiei de activitate de radon din gazul prelevat din sol, respectiv a permeabilităţii la gaze a solului. În situaţia în care se vizează aplicarea nivelului 3 de protecţie la radon, nu mai este necesară determinarea indicelui de radon pe amplasament, dar se va impune efectuarea măsurătorii de radon pentru estimarea CARIA, după ocuparea clădirii. 4. ETICHETAREA, CONTROLUL ŞI VERIFICAREA EFICIENŢEI MĂSURILOR DE PROTECŢIE LA RADON 4.1. Etichetarea Pentru cele trei niveluri de protecţie la radon, trebuie să fie furnizate etichete conform prezentului ghid. Etichetele trebuie să indice clar că sistemele sunt destinate numai pentru îndepărtarea gazului radon. Etichetele servesc scopului identificării sistemelor de control al radonului pentru intervenţiile viitoare. De asemenea, etichetarea permite identificarea sistemelor de către utilizatori care ar putea să nu cunoască radonul şi/sau opţiunile de control ale acestuia. Toate etichetele vor fi tipărite şi compuse din litere care sunt într-o culoare contrastantă cu fundalul. Există cinci tipuri de etichete (pentru membrana împotriva gazului din sol, pentru conducte, pentru ventilatoare, pentru rezervoare, de marcare a presiunii de pornire a sistemului activ), respectiv un model de instrucţiune pentru întreţinere. Etichetă pentru membrana împotriva gazului din sol Pentru clădirile prevăzute cu membrane împotriva gazelor din sol, trebuie instalată o etichetă într-un locaţie vizibilă şi trebuie să menţioneze "Aceasta este o componentă a nivelului 1 de protecţie la radon. Nu manipulaţi". Etichetă pentru conducte Componenta verticală a unei conexiuni de pornire trebuie marcată cu eticheta "Acesta este o componentă a unui sistem de protecţie la radon. Nu manipulaţi sau deconectaţi". Eticheta trebuie aplicată pe capacul etans. Eticheta se va aplica şi pentru conducta pentru sistemul de depresurizare pasivă, dacă acesta a fost montat. În acest caz, eticheta va fi aplicată la fiecare 2 m sau la fiecare schimbare de direcţie. Etichetă pentru rezervoare În cazul în care rezervoarele sunt instalate şi utilizate ca admisie pentru un sistem DAS, capacul etanşat al rezervorului va fi prevăzut cu o etichetă durabilă: "Acesta este o componentă a unui sistem de protecţie la radon. Nu modificaţi sau îndepărtaţi capacul rezervorului, cu excepţia situaţiilor în care zona necesită întreţinere. Re-etansaţi capacul (şi reinstalaţi conexiunile de conducte DAS şi porniţi din nou ventilatorul) după întreţinere. " Etichetă pentru ventilator Ventilatoarele utilizate ca parte în sistemul de depresurizare activă vor fi etichetate astfel: "Aceasta este o componentă a unui sistem de protecţie la radon. Nu manipulaţi sau deconectaţi". Întreruptoarele de circuit pentru ventilator şi orice dispozitiv de avertizare a defecţiunilor sistemului vor fi, de asemenea, etichetate "Acesta este o componentă a unui sistem de protecţie la radon. Nu manipulaţi sau deconectaţi". Etichetă pentru sistemul de monitorizare presiune în DAS Când este instalat un sistem activ (nivelul 3), valoarea iniţială a presiunii sistemului trebuie să fie marcată clar pe eticheta de monitorizare a presiunii sistemului (de obicei, un manometru cu tub în U). Dispozitivul de monitorizare trebuie să aibă o etichetă durabilă cu următorul mesaj: "Aceasta este o componentă a unui sistem de protecţie la radon. Nu manipulaţi sau deconectaţi". Acesta va cuprinde informaţii cu privire la modul de citire al indicatorului, la momentul în care este necesară inspecţia sistemului şi cine este autorizat să o realizeze; această descriere va varia în funcţie de fiecare dispozitiv. Eticheta trebuie să includă, de asemenea, textul îngroşat "Acest manometru măsoară presiunea de aspiraţie în mm coloană de apă, nu măsoară radonul." 4.2. Controlul, verificarea eficienţei şi durabilitatea măsurilor de protecţie la radon La proiectarea unei clădiri noi, elementele inaccesibile după ocuparea clădirii, care asigură protecţie împotriva pătrunderii radonului şi care sunt greu de înlocuit în caz de avarie, trebuie proiectate cu cea mai mare fiabilitate şi durabilitate posibilă în conformitate cu durata de viaţă a clădirii. Elementele accesibile ale construcţiei unei clădiri noi, care asigură protecţie împotriva pătrunderii radonului, se proiectează şi se execută cu asigurarea posibilităţii de verificare, întreţinere şi reparaţii. Măsurile de protecţie împotriva radonului sunt concepute astfel încât elementele utilizate să fie rezistente la efectele coroziunii chimice şi degradării biologice. Proprietarului clădirii va primi de la personalul care a efectuat instalarea nivelului de protecţie la radon un dispozitiv de testare pe termen lung a radonului, precum şi instrucţiunile de amplasare şi testare (ANEXA C - Dispozitive de testare radon). În cazului NIVELULUI 3 - sistem de depresurizare activă a solului (DAS), o măsurare a radonului pe termen scurt, cu o durată nu mai mică de 48 de ore, trebuie efectuată în prima lună de funcţionare, nu mai devreme de 24 de ore de la activarea sistemului, în timp ce acesta funcţionează, utilizând un dispozitiv activ de măsurarea a concentraţiei de radon furnizat de unul din laboratoarele desemnate CNCAN. Ulterior, pentru verificarea funcţionalităţii sistemului pe termen lung se efectuează un test prin metoda pasivă, detectorul fiind aplicat pentru o perioadă de minim 3 luni. Testul va fi realizat numai după ce spaţiul este dat în folosinţă, deoarece factori precum încălzirea şi ventilarea vor afecta nivelul interior a concentraţiei de radon. Se recomandă o retestare la fiecare zece ani cu un dispozitiv de testare a concentraţiei radonului pe termen lung. Testarea în vederea determinării concentraţiei radonului pe termen lung trebuie efectuată de laboratoarele desemnate CNCAN pentru măsurători de radon prin metoda pasivă. 4.3. Instrucţiuni şi recomandări de mentenanţă Sistemele de control vor fi, de asemenea, prevăzute cu o singură fişă de informare în scopul informării utilizatorilor clădirii. Cele trei niveluri ale sistemelor de protecţie la radon trebuie să aibă fiecare o fişă de informaţii. Fişa de informaţii trebuie să urmeze formatele prezentate în Anexa D - fisa de informaţii şi vor face parte din pachetul de informaţii furnizat de către firma care a făcut instalarea către proprietarul de clădire. De asemenea, aceste informaţii trebuie să se regăsească în cartea tehnică a construcţiei, ca făcând parte din documentele de urmărire a comportării în timp. 5. PROTECŢIA LA RADON A CLĂDIRILOR NOI CA URMARE A UTILIZĂRII MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A APEI Deşi în majoritatea situaţiilor principala sursă de radon este reprezentată de sol, radonul poate ajunge în aerul din interior prin alte două modalităţi. O sursă potenţială pentru radonul care ajunge într-o clădire este reprezentată de materialele de construcţie, în funcţie de nivelurile de radiu-226 (elementul părinte pentru radon-222) prezente în materialele utilizate. Radonul poate fi emanat din materiale precum beton, gips-carton, gresie sau blaturi din granit. Contribuţia adusă de materialele de construcţie la nivelurile interioare de radon este în general foarte mică. Studiile efectuate în comunitatea ştiinţifică pentru cele mai utilizate plăci şi blaturi de granit au avut ca şi concluzie faptul că este puţin probabil ca acestea să contribuie în mod semnificativ la nivelul concentraţiei de radon în interiorul clădirii. Protecţia clădirilor noi la radon datorită radiaţiilor gamma de la produsele de construcţii se realizează prin produse în care conţinutul de radionuclizi naturali nu depăşeşte valorile maxime admise ale indicelui de activitate specifică, în conformitate cu Ordinul OMS 381/2004, completat şi revizuit în 2010 (Se interzice producerea, importul şi furnizarea de materiale pentru construcţia de locuinţe şi alte clădiri sociale, având în produsul finit concentraţii măsurate în (Bq/kg) ale următorilor radioizotopi: 226Ra, 232Th şi 40K, pentru care indicele de radioactivitate este mai mare de 0.5) şi HG. Nr.526/2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon, publicat în M.Of. al României şi în vigoare de la 25.07.2018. O altă cale de intrare a radonului într-o clădire este în formă dizolvată, în apa care intră în clădire de la conducta de distribuţie. Când un robinet este deschis, radonul dizolvat în apă va elibera gazul în aer. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în perioadele în care utilizatorii fac duş sau spală vase. Această degajare a radonului este, în general, nesemnificativă în comparaţie cu radonul care provine din solul din jurul şi de sub clădire. Nivelurile de radon din sistemele municipale de apă sunt de obicei extrem de scăzute datorită unei combinaţii între metoda de tratare a apei, respectiv ca urmare a duratei în procesarea şi distribuţia apei. Nivelurile de radon din apa de fântână pot fi semnificative în funcţie de sursă, dar din nou, este nevoie de niveluri extrem de ridicate de radon dizolvat în apa de fântână pentru a avea impact în interior, în mod apreciabil. Este nevoie de aproximativ de 10.000 de ori concentraţia de radon în apă pe mc de apă (adică 3.000.000 Bq/mc de radon în apă) pentru ca să aibă un impact semnificativ asupra aerului din interior. Această concentraţie de radon în apă este un eveniment rar, dar se poate întâmpla ocazional în cazul existenţei unor fântâni private sau comunitare. Dacă în aerul unei clădiri alimentate cu apă de fântână concentraţia de radon este de peste 300 Bq/mc, ar trebui luată în considerare şi testarea nivelului de radon din apă. Se recomandă mai întâi atenuarea radonului din sol, deoarece acesta este de obicei principalul contributor la creşterea nivelurilor de radon, în interior. În funcţie de rezultatele testului post-atenuare a radonului în aer, poate fi necesară şi atenuarea radonului din apă, pentru a atinge un nivel acceptabil de radon în aerul interior. Sistemele de alimentare cu apă cu niveluri ridicate de radon pot fi tratate în mai multe moduri pentru a elimina radonul din apă înainte de a putea elibera gaz într-o casă. Principalele tehnici folosite astăzi sunt aerarea (pentru a înlocui radonul) sau tratarea cu cărbune activ granulat (pentru a capta radonul). 6. INSPECŢIA În activitatea de inspecţie se va verifica dacă au fost îndeplinite prevederile prevăzute în acest ghid. Aspectele care impun inspecţia pentru cele trei niveluri de protecţie la radon sunt prezentate sub forma unei liste de verificare în Anexa E - Lista de verificare. Inspecţia poate fi realizată de factorii implicaţi în procesul proiectare şi execuţie a lucrărilor cu responsabilităţi în asigurarea calităţii lucrărilor executate, de constructori, de instalatori sau de către personalul cu atribuţii în asigurarea exercitării controlului statului în construcţii. Controlul în executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente implementării măsurilor de prevenire şi control a pătrunderii radonului în clădirile noi se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii. 7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR Recepţia la terminarea lucrărilor se face în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, prin verificarea execuţiei clădirii în conformitate cu proiectul tehnic de execuţie care conţine şi măsurile de prevenire a pătrunderii radonului în clădire, precum şi cu respectarea prevederile din autorizaţia de construire. Proiectul tehnic ce cuprinde măsurile de protecţie a clădirilor la radon, inclusiv cerinţele privind performanţele principale ale materialelor de construcţie utilizate pentru implementarea acestor măsuri, cuprinse în cadrul proiectului tehnic, precum şi instrucţiunile de funcţionare a sistemelor tehnice, se anexează la Cartea tehnică a construcţiei. 8. REFERINŢE Directive, normative şi legislaţie în domeniul radonului DIRECTIVA 2013/59/EURATOM A Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom şi 2003/122/Euratom, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 13/1 din 17.1.2014; Directiva 2013/51 a Consiliului Euratom care stabileşte cerinţe pentru protecţia sănătăţii publicului larg în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa destinată consumului uman, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 296/12 din 7.11.2013; Scivyer C. Radon protection for new dwellings (GG 74 revised) (2015) Scivyer C. Radon protection for new large buildings (GG 75 revised) (2015) Ordinance no RD-02-20-1 of 3 April 2019 on the technical requirements for buildings for radon protection Studii ştiinţifice Arvela H., Holmgren O., Reisbacka H. Radon prevention in new construction in Finland: a nationwide sample survey in 2009. Radiation Protection Dosimetry 148(4), 465 - 474 (2012); Barazza F., Murith C., Palacios M., Gfeller W., Christen E. A naţional survey on radon remediation in Switzerland. Journal of Radiological Protection 38, 25 - 33 (2018); Chen, J. et. al. Radon Exhalation from Building Materials for Decorative Use. Journal of Environmental Radioactivity, 101:4, 317-322 (2010); Denman A., Crockett R., Groves-Kirkby C. An assessment of the effectiveness of UK building regulations for new homes in Radon Affected Areas. Journal of Environmental Radioactivity, 192, 166 - 171 (2018); Finne I., Kolstad T., Larsson M., Olsen B., Prendergast J., Rudjord A. Significant reduction in indoor radon in newly built houses. Journal of Environmental Radioactivity, 196, 259 - 263 (2019); Haanes H., Kolstad T., Finne I., Olsen B. The effect of new building regulations on indoor radon in radon-prone municipalites. Journal of the European Radon Association 7886 (2022); Hodgson A., Fonseca H., Rees D., McColl N. Radon: performance of basic protection in new homes, Public Health England (2019); Kettunen A., Changes to structural solutions and their effect on radon functionality on the structures base on the ground. E3SWeb of Conferences 172, 5011 (2020); Khan S., Pearson D., Roonnqvist T., Nielsen M., Taron J., Goodarzi A. Rising Canadian and falling Swedish radon gas exposure as a consequence of 20th and 21st century residential build practices. Scientific reports 11:17551 (2021); Lebel L., Vu K., John A., Korolevych V., Method for assessing radon Re-Entrainment risks from above ground level discharges from sub-slab depressurization systems. Building and environment 215 108942 (2022); Maringer F., Schillfahrt P., Auer T., Pecina R., A new Austrian recommendation guide for radon prevention in the design and construction of new buildings in areas with highly elevated radon levels. Radioactivity in the environment 7 ISSN 1569-4861; Menzler S., Piller G., Gruson M., Rosario A., Wichmann H., Kreienbrock L. Population attributable fraction for lung cancer due to residential radon in Switzerland and Germany. Health Physics 95(2), 179 - 189 (2008); Monahan E., Murphy P., Long S., Dowdall A. The effectiveness of passive sumps and static cowls in reducing radon levels in new build Irish dwellings. Journal of Environmental Radioactivity 248 106866 (2022); Neznal M., Neznal M., Jiranek M., Fronka A. Failure of Preventive Measures against Radon Penetration from the Ground in a New-Built Family House - a Case Study.Proceedings of Full Papers CD-Rom from the 2nd European IRPA Congress on Radiation Protection. Paris (2006); Neznal, M., Neznal, M. and Barnet, I. Comparison between Large Scale Radon Risk Mapping and Results of Detailed Radon Surveys. In: Proceedings of the Conference I.A.I. Quality Standards for the Indoor Environment, Prague, 107-115 (1992); Neznal, M., Neznal, M. and Smarda, J. Comparison between Large Scale Radon Risk Maps and Results of Detailed Radon Surveys. In: Barnet, I. and Neznal, M., eds. Radon Investigations in CR. Vol. 6. Praha: Geological Survey, 16-22 (1996); Neznal, M., Neznal, M. and Smarda, J. Testing of Radon Risk Maps Reliability. In: Barnet, I., ed. Radon Investigations in CS. Vol. 4. Praha: Geological Survey, 12-17 (1993); Petermann E., Bossew P., Hoffmann B. Radon hazard vs. radon risk - On the effectiveness of radon priority areas. Journal of Environmental Radioactivity, 244 - 245: 106833 (2022); Vukotic P., Stojanovska Z., Antovic N. Developing a method for predicting radon concentrations above reference level in new montenegrin buildings. Journal of Environmental Radioactivity, 227, 106500 (2021); Yormoshenko I., Malinovsky G., Vasilyev A., Onishchenko A., Model of radon entry and accumulation in multi-flat energy-efficient builfings. Journal of Environmental and Chemical Engineering 9 105444 (2021); ANEXA A DETERMINAREA PERMEABILITĂŢII LA GAZE A TERENURILOR DE FUNDARE PENTRU CONSTRUCŢII 1. Pentru clădirile cu o suprafaţă construită mai mică sau egală cu 800 mp, se efectuează următoarele activităţi: ● Se prelevează cel puţin două eşantioane din locuri diferite de pe amplasament. ● Adâncimea şi metoda de prelevare a probelor sunt următoarele: până la 0,8 m sub fundaţie cu o sapă de forare sau manuală. Caracterizarea solului: Solul se caracterizează analizând fracţia mai mică de 0,063 mm (fracţie cu granulaţie fină) conform Tabel 5 şi prin gradul de saturaţie (Sr) conform Tabel 6, cei doi indicatori fiind comparaţi: Tabel 5. Permeabilitatea la gaz în funcţie de fracţia cu granulaţie fină
┌───────────────┬───────┬─────┬────────┐
│Procentul de │ │între│ │
│fracţie < │>65% │65% │< 15 % │
│0,0063 mm │ │şi │ │
│ │ │15% │ │
├───────────────┼───────┼─────┼────────┤
│Permeabilitatea│scăzută│medie│ridicată│
│la gaz a probei│ │ │ │
└───────────────┴───────┴─────┴────────┘
* Procentul de fracţie < 0,0063 mm se determină în conformitate cu SR EN ISO 14688-1:2018 Investigaţii şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere şi SR EN ISO 14688-2:2018 Investigaţii şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare. Tabel 6. Permeabilitatea la gaz în funcţie de gradul de saturaţie
┌───────────────┬───────┬─────────┬────────┐
│Gradul de │0,80-1 │0,50-0,80│< 0,50 │
│saturaţie, Sr* │ │ │ │
├───────────────┼───────┼─────────┼────────┤
│Permeabilitatea│scăzută│medie │ridicată│
│la gaz a probei│ │ │ │
└───────────────┴───────┴─────────┴────────┘
* Gradul de saturare este determinat conform SR EN ISO 17892-1:2015 Investigaţii şi încercări geotehnice. Încercări de laborator pe pământuri. Partea 1: Determinarea umidităţii Pentru determinarea finală a permeabilităţii la gaze a solului, se ia caracteristica cea mai mică atunci când se compară rezultatele din Tabel 5 şi Tabel 6. Exemplu: Dacă, în conformitate cu cerinţele din Tabel 5, permeabilitatea la gaze este definită ca fiind "medie", iar în conformitate cu Tabel 6 este "scăzută", permeabilitatea la gaze este caracterizată ca fiind "scăzută". 2. Pentru clădirile cu o suprafaţă construită mai mare de 800 mp: ● Numărul de eşantioane se determină în conformitate cu cerinţa de la clădirile construite pe o suprafaţă mai mică de 800 mp şi se măreşte cu un eşantion pentru fiecare 1000 mp de suprafaţă construită în condiţii de omogenitate a solului, aplicând caracterizarea permeabilităţii la gaze de la paragraful "Caracterizarea solului". În cazul neomogenităţii suprafeţei, întreaga suprafaţă a amplasamentului se împarte în secţiuni omogene, pentru fiecare dintre acestea aplicându-se caracterizarea permeabilităţii la gaze de la paragraful "Caracterizarea solului". Adâncimea şi metoda de prelevare a probelor sunt următoarele: până la 0,8 m sub fundaţie pentru construcţiile cu până la 3 etaje, respectiv până la 1,0 m în cazul clădirilor cu peste 3 etaje. ANEXA B TESTUL DE COMUNICARE Testele de comunicare sunt efectuate atunci când un sistem de depresurizare sub placă este selectat ca o potenţială metodă de a reduce concentraţia de radon într-o clădire. Implică manipularea presiunii aerului sub pardoseală dintr-un punct de aspiraţie. Diferenţele de presiune care sunt generate sub placa de pardoseală sunt măsurate în locuri reprezentative ale punctelor de încercare de-a lungul plăcii. Zonele de sub placă în care diferenţele de presiune sunt afectate de sucţiunea aplicată definesc întinderea câmpului de presiune, care este cunoscut şi sub denumirea de comunicare. Practica efectuării acestor măsurători pentru a determina gradul de extindere a câmpului de presiune sub placă este cunoscut sub numele de testare de comunicare. Presiunea şi debitul de aer măsurate la punctul de aspiraţie, în plus faţă de citirile de presiune în locaţiile punctelor de testare, sunt utilizate pentru a determina cerinţele sistemului de depresurizare sub placă, cum ar fi: numărul şi dimensiunea ventilatoarelor şi amplasarea punctului de aspiraţie. ANEXA C DISPOZITIVE DE TESTARE RADON Un dispozitiv de testare a concentraţiei radonului va fi furnizat proprietarilor de către personalul desemnat pentru instalarea nivelului de protecţie la radon. Deoarece nivelurile de concentraţie de radon dintr-o construcţie variază semnificativ atât pe termen scurt (variaţii diurne), cât şi pe termen lung (variaţii sezoniere), se recomandă efectuarea unor măsurători pe termen lung care sunt mai reprezentative decât cele efectuate pentru o perioadă scurtă (ore sau zile). În plus, măsurătorile de concentraţie a radonului pe termen lung oferă posibilitatea estimării concentraţiei anuale de radon care, ulterior, poate fi comparată cu nivelul de referinţă. În acest sens, CNCAN recomandă efectuarea un test de măsurare a concentraţiei de radon pe termen lung, timp de minim trei luni, în timpul sezonului rece. Detectoarele de radon pentru măsurătorile pe termen lung care sunt utilizate cel mai frecvent în majoritatea ţărilor europene, inclusiv România, sunt detectoare de tip CR-39, realizate din alildiglicol, un material sensibil la particulele alfa rezultate din dezintegrarea elementelor radioactive din seria uraniului. ANEXA D FISA DE INFORMAŢII SISTEM DE PROTECŢIE LA RADON Tipul: NIVELUL 1 - protecţia de bază la radon Stare: SISTEMUL NU ESTE OPERAŢIONAL Opţiuni de îmbunătăţire: nivelul existent de protecţie la radon se poate îmbunătăţi prin trecerea la un sistem de depresurizare pasivă a solului (NIVELUL 2), prin adăugarea unei conducte verticale cu ieşire deasupra liniei acoperişului sau la un sistem activ prin adăugarea unei conducte verticale şi a unui ventilator (NIVELUL 3). Descriere: În această clădire este instalat un sistem de protecţie la radon. Acest sistem nu este operaţional. Capacul etanş ataşat conductei care străbate placa de beton trebuie să rămână sigilat până în momentul în care este transformată fie într-un sistem de depresurizare pasivă a solului (NIVELUL 2), fie într-un sistem de depresurizare activă a solului (cu ventilator) (NIVELUL 3). Testare radon: Testaţi clădirea pentru radon în timpul primei ierni după ocupare folosind un test de radon pe termen lung (trei luni). Clădirea ar trebui să fie retestată pentru radon la fiecare zece ani sau în cazul unor modificări majore aduse clădirii, inclusiv lucrări de reabilitare şi izolare termică şi orice alte acţiuni care modifică ventilarea sau fluxul de aer din interior. Interpretarea rezultatelor de radon: Dacă rezultatele testelor cu radon conduc la o estimare a concentraţiei anuale de radon peste valoarea de 300 Bq/mc, luaţi măsuri pentru a vă îmbunătăţi sistemul de protecţie la radon cât mai curând posibil. Întreţinerea de către proprietar: Unele componente ale acestui sistem de protecţie la radon necesită întreţinere şi monitorizare de către proprietar. Pentru informaţii despre instalare sau service de instalare sau întreţinere, vă rugăm să contactaţi firma care a făcut instalarea. Compania care a făcut instalarea: Adresa companiei: Număr de telefon al companiei: Data instalării: Semnătura: SISTEM DE PROTECŢIE LA RADON Tipul: NIVELUL 2 - sistem de depresurizare pasivă a solului Stare: SISTEMUL ESTE OPERAŢIONAL Opţiuni de îmbunătăţire: se poate trece la un sistem activ de depresurizare a solului prin adăugarea unui ventilator. Descriere: Un sistem pasiv (fără ventilator) de depresurizare pasivă a solului a fost proiectat, instalat şi funcţionează în această clădire. Testare radon: Acest sistem a fost instalat conform celor mai bune practici ale industriei. Cu toate acestea, din motive diverse, nivelurile concentraţiei de radon pot fi crescute. Testaţi clădirea pentru radon în prima iarnă după ocupare folosind un test de radon pe termen lung (trei luni). Clădirea ar trebui să fie retestată pentru radon la fiecare zece ani, sau în cazul unor modificări majore aduse clădirii, inclusiv lucrări de reabilitare şi izolare termică şi orice alte acţiuni care modifică ventilarea sau fluxul de aer din interior Interpretarea rezultatelor de radon: Dacă rezultatele testelor conduc la o estimare a concentraţiei anuale de radon peste valoarea de 300 Bq/mc, luaţi măsuri pentru a vă îmbunătăţi sistemul de protecţie la radon cât mai curând posibil. Întreţinerea de către proprietar: Unele componente ale acestui sistem de reducere a concentraţiei radonului necesită întreţinere şi monitorizare de către proprietar. Pentru informaţii despre instalare sau service de instalare sau întreţinere, vă rugăm să contactaţi firma care a făcut instalarea. Compania care a făcut instalarea: Adresa companiei: Număr de telefon al companiei: Data instalării: Semnătură: SISTEM DE PROTECŢIE LA RADON Tipul: NIVELUL 3 - sistem de depresurizare activă a solului Stare: SISTEMUL ESTE OPERAŢIONAL, MANOMETRUL ESTE OPERAŢIONAL Opţiuni de îmbunătăţire: consultaţi un specialist în reducerea concentraţiei radonului Descriere: Un sistem de depresurizare activă a solului a fost proiectat, instalat şi funcţionează în acesta clădire. Ventilatorul nu ar trebui să fie NICIODATĂ oprit. Monitorizarea sistemului: Manometrul sistemului de protecţie la radon trebuie citit periodic. Manometrul afişează presiunea de aspirare, care indică performanţa sistemului. Apelaţi la service-ul oferit de compania care a făcut instalarea dacă citirile sunt în afara intervalului normal de funcţionare. Dacă apare o diferenţă mai mare de 20% faţă de marcajul iniţial sau dacă se indică presiune zero, este posibil ca sistemul să nu funcţioneze corect şi ar trebui să sunaţi la service. Presiunea iniţială a fost ....... . Testare radon: Acest sistem a fost instalat conform celor mai bune practici ale industriei. Cu toate acestea, din motive diverse, nivelurile concentraţiei de radon pot fi crescute. Testaţi clădirea pentru radon în prima iarnă după ocupare folosind un test de radon pe termen lung (trei luni). Clădirea ar trebui să fie retestată pentru radon la fiecare zece ani, sau în cazul unor modificări majore aduse clădirii, inclusiv lucrări de reabilitare şi izolare termică şi orice alte acţiuni care modifică ventilarea sau fluxul de aer din interior Interpretarea rezultatelor de radon: Dacă rezultatele testelor cu radon conduc la o estimare a concentraţiei anuale de radon peste valoarea de 300 Bq/mc, luaţi măsuri pentru a vă îmbunătăţi sistemul de protecţie la radon cât mai curând posibil. Întreţinerea de către proprietar: Unele componente ale acestui sistem de protecţie la radon necesită întreţinere şi monitorizare de către proprietar. Pentru informaţii despre instalare sau service de instalare sau întreţinere, vă rugăm să contactaţi firma care a făcut instalarea. Compania care a făcut instalarea: Adresa companiei: Număr de telefon al companiei: Data instalării: Semnătură: ANEXA E LISTA DE VERIFICARE NIVELUL 1 - protecţia de bază la radon
┌─────────────────┬──────────────┬──┬──┐
│Cerinţa │Menţiunea în │Da│Nu│
│ │ghid │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│Aplicarea │3.1.1. │ │ │
│stratului │Regiunea sub │[ │[ │
│permeabil conform│infrastructura│] │] │
│specificaţiilor │clădirii │ │ │
│din ghid │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│Instalarea │3.1.1. │ │ │
│corespunzătoare a│Colectorul de │[ │[ │
│colectorului de │gaz subteran │] │] │
│gaz │şi punctele de│ │ │
│ │aspiraţie │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│Materialul din │ │ │ │
│care este │3.1.1. │ │ │
│membrana │Memebrana │ │ │
│împotriva gazelor│împotriva │[ │[ │
│din sol este în │gazelor din │] │] │
│conformitate cu │sol │ │ │
│cerinţele │ │ │ │
│ghidului │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│Aplicarea │3.1.1. │ │ │
│corespunzătoare a│Memebrana │[ │[ │
│membrane │împotriva │] │] │
│împotriva gazelor│gazelor din │ │ │
│din sol │sol │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│Utilizarea şi │ │ │ │
│montarea │3.1.1. Tuburi │[ │[ │
│corespunzătoare a│şi racorduri │] │] │
│tuburilor şi │ │ │ │
│racordurilor │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│Asigurarea unei │ │ │ │
│pante de cel │3.1.1. Tuburi │[ │[ │
│puţin 1% pentru │şi racorduri │] │] │
│conductele │ │ │ │
│orizontale │ │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│ │3.1.1. │ │ │
│Etanşarea │Etanşarea │ │ │
│punctelor de │punctelor de │[ │[ │
│trecere din placă│trecere în │] │] │
│şi pereţii │placă şi │ │ │
│fundaţiei │pereţii │ │ │
│ │fundaţiei │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│ │3.1.11 │ │ │
│Etanşarea │etanşarea │ │ │
│deschiderilor, │punctelor de │[ │[ │
│scurgerilor şi │trecere în │] │] │
│altor pătrunderi │placă şi │ │ │
│ │pereţii │ │ │
│ │fundaţiei │ │ │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│Etichetarea │4.1. │[ │[ │
│componentelor │Etichetarea │] │] │
├─────────────────┼──────────────┼──┼──┤
│ │4.2. │ │ │
│ │Controlul, │ │ │
│Detector de radon│eficacitatea │[ │[ │
│furnizat │şi │] │] │
│proprietarului │durabilitatea │ │ │
│ │măsurilor de │ │ │
│ │protecţie │ │ │
└─────────────────┴──────────────┴──┴──┘
NIVELUL 2 - sistem de depresurizare pasivă a solului (DPS)
┌──────────────┬─────────────────┬──┬──┐
│Cerinţa │Menţiunea în ghid│Da│Nu│
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│Include şi │3.1.1. NIVELUL 1 │[ │[ │
│NIVELUL 1 │– protecţia pe │] │] │
│ │bază la radon │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│Conducte │3.1.2. NIVELUL 2 │ │ │
│izolate în │– system de │[ │[ │
│spaţiul │depresurizare │] │] │
│neclimatizat │pasivă a solului │ │ │
│ │(DPS) │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│ │3.1.2. NIVELUL 2 │ │ │
│Conducte │– system de │[ │[ │
│testate pentru│depresurizare │] │] │
│etanşeitate │pasivă a solului │ │ │
│ │(DPS) │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│Asigurarea │3.1.2. NIVELUL 2 │ │ │
│cerinţelor │– system de │[ │[ │
│privind │depresurizare │] │] │
│distanţele şi │pasivă a solului │ │ │
│alte cerinţe │(DPS) │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│Asigurarea │3.1.2. NIVELUL 2 │ │ │
│spaţiului │– system de │ │ │
│necesar │depresurizare │[ │[ │
│instaţării │pasivă a solului │] │] │
│unui │(DPS) │ │ │
│ventilator │ │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│Asigurarea │3.1.2. NIVELUL 2 │ │ │
│unei prize │– system de │[ │[ │
│electrice │depresurizare │] │] │
│pentru │pasivă a solului │ │ │
│ventilator │(DPS) │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│Etichetarea │ │ │ │
│componentelor,│4.1. Etichetarea │[ │[ │
│inclusive a │ │] │] │
│conductelor │ │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│Asigurarea │ │ │ │
│fişei de │ │[ │[ │
│informaţii │Anexa D │] │] │
│pentru NIVELUL│ │ │ │
│2 │ │ │ │
├──────────────┼─────────────────┼──┼──┤
│ │4.2. Controlul, │ │ │
│Detector de │eficacitatea şi │[ │[ │
│radon furnizat│durabilitatea │] │] │
│proprietarului│măsurilor de │ │ │
│ │protecţie │ │ │
└──────────────┴─────────────────┴──┴──┘
NIVELUL 3 - sistem de depresurizare activă a solului (DAS)
┌────────────────┬────────────────┬──┬──┐
│Cerinţa │Menţiunea în │Da│Nu│
│ │ghid │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│ │3.1.1. NIVELUL 1│ │ │
│ │– protecţia de │ │ │
│ │bază la radon │ │ │
│Include NIVELUL │3.1.2. NIVELUL 2│[ │[ │
│1 şi NIVELUL 2 │– sistem de │] │] │
│ │depresurizare │ │ │
│ │pasivă a solului│ │ │
│ │(DPS) │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│ │3.1.3. NIVELUL 3│ │ │
│Utilizarea unui │– sistem de │[ │[ │
│ventilator │depresurizare │] │] │
│centrifugal │active a solului│ │ │
│ │(DAS) │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│ │3.1.3. NIVELUL 3│ │ │
│Evacuarea │– sistem de │[ │[ │
│condensului │depresurizare a │] │] │
│ │solului (DAS) │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│Asigurarea │3.1.3. NIVELUL 3│ │ │
│etanşeităţii DAS│– sistem de │[ │[ │
│după instalarea │depresurizare │] │] │
│ventilatorului │active a solului│ │ │
│ │(DAS) │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│ │3.1.3. NIVELUL 3│ │ │
│Monitor de │– sistem de │[ │[ │
│presiune în │depresurizare │] │] │
│instalaţie │active a solului│ │ │
│ │(DAS) │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│Respectarea │3.1.3. NIVELUL 3│ │ │
│distanţelor de │– sistem de │[ │[ │
│degajare pentru │depresurizare │] │] │
│DAS │active a solului│ │ │
│ │(DAS) │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│Etichetarea │ │ │ │
│componentelor, │ │[ │[ │
│inclusive a │4.1. Etichetarea│] │] │
│conductelor şi │ │ │ │
│ventilatorului │ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│Asigurarea fişei│ │[ │[ │
│de informaţii │Anexa D │] │] │
│pentru NIVELUL 3│ │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│Efectuarea unei │4.2. Controlul, │ │ │
│măsurători │eficacitatea şi │[ │[ │
│active de radon │durabilitatea │] │] │
│de cel puţin 48 │măsurilor de │ │ │
│ore │protecţie │ │ │
├────────────────┼────────────────┼──┼──┤
│ │4.2. Controlul, │ │ │
│Detector de │eficacitatea şi │[ │[ │
│radon furnizat │durabilitatea │] │] │
│proprietarului │măsurilor de │ │ │
│ │protecţie │ │ │
└────────────────┴────────────────┴──┴──┘
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
