────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 2.221 din 13 octombrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023.────────── Cuprins TERMENI, DEFINIŢII ŞI ABREVIERI Termeni şi abrevieri Definiţii DISPOZIŢII GENERALE Context Viziune Scop Ghidul în contextul standardizării internaţionale BIM PARTEA I - BAZELE MODELĂRII INFORMAŢIEI CONSTRUCŢIEI (BIM) 1. Introducere în BIM 1.1. Ce este BIM? 1.2. Beneficiile implementării BIM în practicile curente 1.3. Necesitatea de management al informaţiilor în implementarea BIM 1.4. Managementul informaţiei utilizând BIM conform seriei SR EN ISO 19650 2. Elemente BIM de bază 2.1. Modelele de informaţie 2.1.1. Conţinutul modelului de informaţie 2.1.2. Modele de informaţie federalizate 2.1.3. Modelele de informaţie aferente managementului informaţiilor 2.2. Mediul comun de date CDE 3. Responsabilităţi BIM 3.1. Management BIM 3.2. Coordonare BIM 3.3. Modelare BIM 4. Paşi pentru implementarea BIM 4.1. Cerinţele de informaţii 4.2. Planul de execuţie BIM (BEP) 4.3. Compatibilitate, interoperabilitate, formate deschise şi openBIM 5. Fluxul de lucru BIM în comparaţie cu fluxul de lucru tradiţional PARTEA a II-a - MANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR UTILIZÂND BIM 6. Actori şi echipe în managementul informaţiilor 7. Organizarea informaţiilor din modele de informaţii 7.1. Containere de informaţii 7.2. Metadate 7.3. Sisteme de clasificare 7.4. Nivelul de informaţie necesar 8. Fluxul de lucru CDE ca procedură de lucru 8.1. Stadiul "Activitate în desfăşurare" - generarea modelului 8.2. Stadiul "Partajat" - gestionarea modelului 8.3. Stadiu "Publicat"- livrarea modelului 8.4. Stadiul "Arhivat" - ţinerea evidenţei modificărilor 9. Tipuri de cerinţe de informaţii 9.1. Cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR) 9.2. Cerinţele de informaţii pentru active (AIR) 9.3. Cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) 9.4. Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) 10. Documente şi resurse aferente managementului informaţiilor generate în sistem BIM. 10.1. Prezentare generală a resurselor de management a informaţiilor 10.2. Standardul de informaţii al proiectului/activului 10.3. Metode şi moduri de lucru ale proiectului/activului pentru producerea de informaţii 10.4. Planul de execuţie BIM (BEP) 10.4.1. Funcţia de management a informaţiilor 10.4.2. Strategia de livrare a informaţiilor 10.4.3. Structura defalcată şi strategia de federalizare 10.4.4. Matricele de responsabilităţi 10.5. Programe de livrare a informaţiilor 10.5.1. Programul de livrare a informaţiilor aferent sarcinilor (TIDP) 10.5.2. Programul general de livrare a informaţiilor (MIDP) 10.6. Protocolul de informaţii al proiectului/activului 10.7. Capabilităţile şi capacităţile echipelor 10.7.1. Evaluarea capabilităţii şi capacităţii echipei de specialitate 10.7.2. Stabilirea capabilităţii şi capacităţii echipei de livrare 10.8. Alte resurse 11. Securitatea în BIM ANEXE A. Clarificări privind stabilirea cerinţelor de informaţii A.1. Cerinţele de informaţie ale organizaţiei (OIR) A.2. Cerinţele de informaţii pentru active (AIR) A.3. Cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) A.4. Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) A.5. Exemplificare stabilire cerinţe de informaţii B. Stabilirea nivelului de informaţie necesar B.1. Nivel de informaţie necesar specific stadiilor din ciclul de viaţă B.2. Exemplu specificare nivel de informaţie necesar C. Cerinţe minime BIM recomandate la nivelul unui proiect D. Exemplu de stabilire a strategiei de livrare a informaţiilor D.1 Stabilirea scopurilor privind managementul informaţiilor D.2. Utilizările modelului de informaţie (utilizări BIM) de bază D.3. Utilizări suplimentare ale modelului de informaţie LISTĂ FIGURI ŞI TABELE Figuri Tabele REFERINŢE NORMATIVE STANDARDE ROMÂNE DE REFERINŢĂ REFERINŢE BIBLIOGRAFIE "Reproducerile din standarde au fost făcute cu acordul Asociaţiei de Standardizare din România - ASRO nr. LUAN/RT/23/05//14.06.2023. Orice încălcare a dreptului de autor asupra standardelor constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, republicată, cu completările şi modificările ulterioare." TERMENI, DEFINIŢII ŞI ABREVIERI Terminologiile şi referinţele sunt preluate din actele normative publicate în România, practicile internaţionale şi cerinţele specifice din piaţa construcţiilor din România. Termeni şi abrevieri AIM*1) - Model de Informaţie al Activului - model de informaţii aferent etapei operaţionale. Cuprinde modele, date, documente şi alte înregistrări legate de, sau necesare fazei operaţionale a unui activ. Poate include informaţii care subliniază intenţia originală de proiectare, detalii privind proprietatea, munca de cercetare întreprinsă, detalii despre performanţa operaţională, precum şi modele 3D dezvoltate în cadrul proiectului (termen corespondent în limba engleză Asset Information Model - AIM) *1) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii AIR*2) - Cerinţe de Informaţii pentru Active - cerinţe de informaţii referitoare la funcţionarea unui activ, cerinţele privind informaţiile despre bunuri fac parte din procesul de modelare al informaţiilor definind datele, informaţiile şi documentaţiile grafice şi negrafice necesare pentru funcţionarea şi gestionarea pe durata de viaţă a unui activ construit (termen corespondent în limba engleză Asset Information Requirements - AIR). *2) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii BEP*3) - Plan de Execuţie BIM - plan care explică modul în care echipele de livrare îşi îndeplinesc angajamentele specifice managementului informaţiilor. Planul de execuţie BIM precontractual (PRE-BEP) pune accent pe metodologia propusă de către echipa de livrare privind managementul informaţiilor şi asupra capabilităţii şi capacităţii de a le gestiona (termen corespondent în engleză BIM Execution Plan - BEP). *3) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor BCF - "Format Colaborare BIM - este un format de fişier deschis care permite adăugarea de comentarii textuale, capturi de ecran şi poate suporta alte modificări din partea destinatarului fişierului (termen corespondent în limba engleză BIM Collaboration Format - BCF). BIM*4) - Modelarea Informaţiei Construcţiei - utilizarea unei reprezentări digitale într-o manieră colectivă a unui activ construit pentru a facilita procesele de proiectare, construire şi exploatare, în vederea formării unei baze de încredere în luarea deciziilor (termen corespondent în limba engleză Building Information Modeling - BIM). *4) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii BuildingSMART- Comunitate/Organizaţie internaţională ce şi-a propus crearea şi dezvoltarea unor procese colaborative digitale în sectorul construcţiilor (termen corespondent în limba engleză buildingSMART Internaţional - bSI). CAD - Proiectare asistată pe calculator - termen general utilizat şi acceptat pentru a defini utilizarea calculatorului în procesul de creaţie, modificare, analiză şi optimizare în toate domeniile de design şi nu numai (termen corespondent în limba engleză Computer Aided Design - CAD). CDE*5) - Mediu Comun de Date - sursa convenită de informaţii pentru orice proiect sau activ, pentru colectarea, administrarea şi diseminarea fiecărui container de informaţie printr-un proces controlat. Fluxul de lucru CDE descrie procesele care trebuie utilizate, iar soluţia CDE poate furniza tehnologia care să sprijine aceste procese (termen corespondent în limba engleză Common Data Environment - CDE). *5) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii EIR*6) - Cerinţe privind Schimbul de Informaţii - cerinţe de informaţii referitoare la un angajament, referitoare la cumulul de date informaţionale solicitate de către partea angajatoare de la echipa sa internă, cât şi de la părţile angajate pentru dezvoltarea proiectului şi execuţia activului construit (termen corespondent în limba engleză Exchange Information Requirements - EIR). *6) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii GIS - Sistem Informaţional Geografic - cadrul care permite culegerea, gestionarea şi analiza datelor, integrând mai multe tipuri de date, analizând locaţii spaţiale şi organizând straturi de informaţii în vizualizări utilizând hărţi şi scene 3D (termen corespondent în limba engleză Geographic Information System - GIS). IFC - "Clasele de Bază ale Industriei - este un format de fişier deschis folosit pentru descrierea datelor din industria activelor construite. IFC este dezvoltat de buildingSMART şi nu este controlat de un singur furnizor sau grup de furnizori. Fişierele IFC pot fi folosite cu o varietate de soluţii hardware şi software. IFC este un format de fişier folosit, de regulă, în procesul colaborativ aferent modelării informaţiilor construcţiei. IFC este standardizat la nivel internaţional prin standardul ISO 16739-1:2018 (termen corespondent în limba engleză Industry Foundation Classes - IFC). ISO - Organizaţia Internaţională de Standardizare (termen corespondent în limba engleză Internaţional Organization for Standardization - ISO). MIDP*7) - Program General de Livrare a Informaţiilor - program care încorporează toate programele relevante de livrare a informaţiilor aferente sarcinilor (termen corespondent în limba engleză Master Information Delivery Plan - MIDP). *7) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor OIR*8) - Cerinţele de Informaţii ale Organizaţiei - cerinţe de informaţii în conformitate cu obiectivele organizaţiei, descriu informaţiile pe care partea angajatoare le solicită pentru a satisface nevoile sistemului său de management al activelor şi ale altor funcţii organizaţionale (termen corespondent în limba engleză Organizaţional Information Requirements - OIR). *8) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii OpenBIM - proces colaborativ deschis de partajare a informaţiilor proiectului între toţi participanţii la proiect. OpenBIM facilitează interoperabilitatea în gestiunea proiectelor şi activelor pe parcursul ciclului de viaţă al acestora. PIM*9) - Model de Informaţie al Proiectului - model de informaţii aferent etapei de livrare. În timpul proiectului, modelul poate fi utilizat pentru a transmite intenţia de proiectare (uneori numită tema de proiectare) sau reprezentarea virtuală a activului care urmează să fie construit (uneori numit modelul virtual al construcţiei) (termen corespondent în limba engleză Project Information Model - PIM). *9) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii PIR*10) - Cerinţe de Informaţii pentru Proiect - cerinţe de informaţii referitoare la livrarea unui proiect, sunt definite ca informaţii necesare pentru derularea proiectului în puncte cheie cu intenţia de a optimiza procesul de proiectare şi de a lua decizii informate în legătură cu evoluţia acestuia. Informaţiile necesare sunt definite/cerute de către partea angajatoare (corespondent în limba engleză Project Information Requirements - PIR). *10) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii TIDP*11) - Program de Livrare a Informaţiilor aferent Sarcinilor - lista containerelor de informaţie şi datele de livrare pentru o anumită echipă de specialitate (termen corespondent în limba engleză Task Information Delivery Plan - TIDP). *11) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor Definiţii Reglementarea tehnică preia, reproduce şi utilizează atât definiţiile regăsite în standardele publicate în versiunea din limba română, în actele normative din domeniu, cât şi pe cele regăsite în standardele europene, ghidurile publicate de Comisia Europeană, ghidurile adoptate în alte ţări, precum şi alte documente oficiale emise în acest sens. Achiziţie sau achiziţie publică - achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public*12); *12) Conform art. 3 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare. Activ*13) - obiect, lucru sau entitate ce are o valoare potenţială sau reală pentru o organizaţie. *13) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Actor*14) - persoană, organizaţie sau entitate organizaţională implicată într-un proces de construire. Entităţile organizaţionale includ, fără a fi limitate la, departamente, echipe. În contextul acestui document, procesele de construire au loc în timpul etapei de livrare şi al etapei operaţionale. *14) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Adoptare (a unui standard) - aprobare şi publicare a unui standard naţional bazat pe un standard european/internaţional sau pe un document de standardizare europeană/internaţională cu obţinerea unui statut de standard românesc. Angajament*15) (angajare, angajări*16)) - acord convenit pentru furnizarea de informaţii privind lucrări, bunuri sau servicii. *15) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii *16) În cadrul standardului SR EN ISO 19650-1:2019 şi SR EN ISO 19650-2:2019 se utilizează atât termenul "angajament" cât şi "angajare" sau "angajări". As-built - poate fi un bun fizic (lucrare, element component) sau digital (model 3D) care reprezintă modelul identic cu cel care a fost executat conform planurilor proiectului sau elementului, fiind marcate modificările implementate faţă de proiectul iniţial. Audit - procesul prin care validitatea şi veridicitatea unei informaţii este verificată şi acceptată de către entitatea responsabilă. Beneficiar al investiţiei - entitate publică, persoană juridică sau fizică, ce are un drept de execuţie a lucrărilor de construcţii potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare*17) *17) Conform prevederilor art. 2 din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul- cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Capabilitate*18) - în contextul acestui document, măsura abilităţii de a executa şi funcţiona, se referă la abilitatea, cunoştinţele sau expertiza pentru gestionarea informaţiilor. *18) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Capacitate*19) - în contextul acestui document, resursele disponibile pentru a executa şi funcţiona, se referă la mijloacele, resursele şi procedurile pentru gestionarea informaţiei. *19) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Cerinţă de informaţii*20) - specificaţie privind ce, când, cum şi pentru cine trebuie produse informaţiile. *20) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Client*21) - actor care răspunde de iniţierea unui proiect şi aprobarea temei. *21) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Ciclu de viaţă*22) - existenţa activului de la definirea cerinţelor până la încetarea utilizării acestuia, acoperind concepţia, dezvoltarea, funcţionarea, întreţinerea şi desfiinţarea acestuia. *22) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii - este unul dintre cele două componente al proiectului investiţional în construcţii (alături de sistemul de management al proiectului investiţional în construcţii) - format din etape ale proiectului. Etapele ciclului de viaţă al proiectului investiţional sunt: (a) iniţierea proiectului investiţional în construcţii - identificarea necesităţii, a oportunităţii, definirea temei de proiectare şi stabilirea fezabilităţii; (b) planificarea proiectului - activitatea de proiectare; (c) realizarea proiectului - execuţie construcţiei; (d) încheierea proiectului investiţional în construcţii şi predarea construcţiei; (e) exploatarea, utilizarea construcţiei. Construcţie - clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcţii, respectiv orice lucrare de inginerie civilă, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe pământ, concepută şi executată pentru îndeplinirea ori menţinerea unor funcţii tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, importanţa, categoria şi clasa de importanţă, inclusiv utilajele, echipamentele şi instalaţiile tehnologice şi funcţionale aferente*23). *23) Conform prevederilor art. 2 din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul- cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Container de informaţie*24) - numit set nealterabil de informaţii care pot fi extrase dintr-un fişier, sistem sau aplicaţie de stocare structurată, care include subdirectoare, fişiere de informaţii (inclusiv model, document, tabel, grafic) sau un set distinct al unui fişier de informaţii, precum un capitol sau un paragraf, un strat sau un simbol. Containerele de informaţie structurate, includ modele geometrice, grafice şi baze de date. Containerele de informaţie nestructurate conţin documentaţii, videoclipuri sau înregistrări audio. *24) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Digital twin - este o reprezentare virtuală a unei obiect sau sistem fizic care serveşte ca omolog digital, cu diferenţe imperceptibile faţă de original, în sensul utilizării acestuia în scopuri practice precum simulări, integrări, testări, monitorizare sau mentenanţă. O reprezentare digitală de tip digital twin poate fi actualizată în timp real prin intermediul unui sistem de senzori şi a unor procese automatizate prestabilite. Echipa de proiect*25) - partea angajatoare sau echipele de livrare. *25) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor Echipă de livrare*26) - parte angajată ca lider şi părţile angajate ale acesteia. O echipă de livrare poate avea orice mărime, de la o persoană care îndeplineşte toate funcţiile necesare, până la echipe de specialitate complexe, multidisciplinare. Mărimea şi alcătuirea fiecărei echipe de livrare variază în funcţie de dimensiunea şi complexitatea activităţilor de administrare a activelor sau de livrare a proiectului. Mai multe echipe de livrare pot fi angajate simultan şi/sau secvenţial în legătură cu un singur activ sau proiect, în funcţie de mărimea şi complexitatea activităţilor de administrare a activelor sau de livrare a proiectului. O echipă de livrare poate fi constituită din mai multe echipe de specialitate din care organizaţia parte angajată ca lider şi oricare alte părţi angajate. Echipele de livrare sunt frecvent constituite de către partea angajatoare, nefiind exclusă posibilitatea ca acestea să fie constituite de către partea angajată ca lider. *26) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor Echipă de specialitate*27) - persoane organizate să îndeplinească o anumită sarcină. *27) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor Eveniment declanşator*28) - eveniment planificat sau neplanificat care modifică un activ sau starea acestuia pe parcursul ciclului său de viaţă, care are ca rezultat schimbul de informaţii. În timpul etapei de livrare, evenimentele declanşatoare indică în mod normal încheierea stadiilor proiectului. *28) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Etapă de livrare*29) - parte a ciclului de viaţă, pe parcursul căreia un activ este proiectat, construit şi pus în funcţiune. *29) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Etapă operaţională*30) - parte a ciclului de viaţă, în timpul căreia este utilizat, exploatat şi întreţinut un activ. Diferite standarde din seria SR EN ISO 19650 numesc această etapă diferit (operaţională, exploatare). În cadrul ghidului este numită etapă de exploatare. *30) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Federalizare*31)- crearea unui model de informaţii compozit, din containere de informaţie separate. *31) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Flux de lucru - o secvenţă de sarcini care prelucrează un set de date. De fiecare dată când datele sunt transmise între oameni şi/sau sisteme, se creează un flux de lucru. Fluxurile de lucru sunt căile care descriu modul în care ceva trece de la anulat la finalizat sau de la brut la procesat (termen corespondent în limba engleză - workflow). Format deschis de date - format de date generat de către o aplicaţie sau un program, definite în cadrul unor standarde deschise, fiind interoperabil şi uşor accesibil de către orice utilizator (termen corespondent în limba engleza - open data format). Format închis de date - format de date specific pentru o aplicaţie sau un program deţinute de către o entitate privată (companie, organizaţie sau individ) a cărui utilizare este condiţionată de către ecosistemul de aplicaţii sau programe care pot folosi formatul respectiv (termen corespondent în limba engleză - closed data format sau proprietary data format). Informaţie*32) - reprezentare reinterpretabilă a datelor într-o manieră formalizată adecvată pentru comunicare, interpretare sau procesare. Informaţia poate fi procesată cu mijloace umane sau automate. *32) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Informaţiile proiectului - informaţii produse sau utilizate într-un anumit proiect. Interoperabilitate - abilitatea entităţilor, sistemelor sau proceselor de a lucra împreună pentru realizarea unui scop comun. Investiţie publică - totalitatea cheltuielilor din fonduri publice, iniţiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de natura domeniului public şi/sau privat al statului/unităţii administrativ-teritoriale, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum şi cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanţează total sau parţial din fondurile publice; se consideră investiţie publică şi totalitatea cheltuielilor de investiţii, iniţiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de natura proprietăţii private a persoanelor fizice şi/sau juridice, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum şi cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanţează total sau parţial din fondurile publice*33). *33) Conform prevederilor art. 2 din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul- cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Livrabil - date, informaţii, bunuri sau servicii cuantificabile, agreate în prealabil, care rezultă din lucrul deliberat bazat pe obiective din cadrul activităţilor de proiect şi urmăresc scopul proiectului. Lucrare*34) - rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil, suficient în sine pentru a îndeplini o funcţie economică sau tehnică. *34) Conform art. 3 din Legea nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare. Lucrare de construcţie - tot ce este construit sau rezultă din procese de construcţie*35). *35) Definiţie reprodusă din SR EN 1990:2004 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Manual de transmitere a informaţiilor*36) (IDM) - documentaţie care surprinde procesul de afaceri şi oferă specificaţii detaliate ale informaţiilor pe care un utilizator care îndeplineşte un rol particular va trebuie să le ofere într-un moment particular în timp în cadrul unui proiect. Notă: la acest termen se poate face referinţă şi sub numele de "Specificaţie de livrare a informaţiilor" (termen corespondent în limba engleză - "Information Delivery Speicification IDS"). *36) Definiţia termenului a fost tradusă din engleză conform standard SR EN ISO 29481-1:2018, pct. 3.10. Matricea responsabilităţilor*37) - diagrama participanţilor şi funcţiile lor în îndeplinirea sarcinilor sau livrabilelor. O matrice a responsabilităţilor poate indica aprobarea, consultarea şi informarea, precum şi responsabilitatea de a finaliza sarcini sau livrabile. *37) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Model al disciplinei - model de informaţie elaborat de o singură disciplină (ex.: arhitectură, structură, instalaţii etc.), care poate fi constituit dintr-un singur sau din mai multe modele de bază ale aceleaşi discipline. Model de informaţii*38) - un set de containere de informaţie structurate şi nestructurate. *38) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Model analitic - model de informaţii creat de profesionişti în cadrul diferitelor discipline angrenate în dezvoltarea proiectului. O reprezentare a modelului fizic care constă din elemente de geometrie, proprietăţi ale materialelor şi sarcinilor proiectate. Model de bază - model de informaţii generat în cadrul unui singur fişier digital, cu caracter singular şi caracteristici specifice proprii. Model de informaţie federalizat - model de informaţii compozit alcătuit din gruparea unor modele de informaţii distincte, aferente unor discipline diferite, care poate îndeplini diferite scopuri (ex.: coordonarea spaţială, geometrică, determinarea intenţiei între diferite discipline etc.). Nivel de informaţii necesar*39) - cadrul ce defineşte tipul şi gradul de detaliere a informaţiei. Unul dintre scopurile definirii nivelului de informaţii necesar este de a preveni furnizarea prea multor informaţii. *39) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Obiect de investiţii - parte a obiectivului de investiţii, cu funcţionalitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia. Obiectiv de investiţii - rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a realizării unuia sau mai multor obiecte de investiţii, situate pe un amplasament distinct delimitat, care asigură satisfacerea cerinţelor formulate de dezvoltator; în sintagma "obiectiv de investiţii" se cuprinde, după caz, obiectivul nou de investiţii, obiectivul mixt de investiţii sau intervenţia la construcţia existentă. Parte angajată*40) - furnizor de informaţii privind lucrări, bunuri sau servicii. *40) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Parte angajatoare*41) - partea care recepţionează informaţii privind lucrări, bunuri sau servicii de la o parte angajată ca lider. *41) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Proiect - lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico- economice, părţile desenate şi scrise, instrucţiunile etc. necesare executării unor livrabile. Proiect investiţional în construcţii - procesul care debutează cu identificarea nevoii sau oportunităţii de construire şi se finalizează cu darea în folosinţă a construcţiei. Proiectul investiţional în construcţii urmăreşte obţinerea unui rezultat planificat concretizat prin obiectivul de investiţii. NOTĂ: Pe parcursul ghidului, termenul este ocazional scurtat la "proiect" din considerente de spaţiu. Reglementare - document care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care este adoptat de către o autoritate a statului sau la nivel european.*42) *42) Conform prevederilor art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională. Reper în livrarea informaţiilor*43) - eveniment planificat pentru schimbul de informaţii prestabilit. *43) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor Spaţiu*44) - întindere tridimensională limitată, definită fizic sau teoretic. *44) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii Standard - înseamnă o specificaţie tehnică, adoptată de un organism de standardizare recunoscut pentru aplicare repetată sau continuă, a cărei respectare nu este obligatorie şi poate fi concretizat în unul dintre următoarele standarde: standard internaţional, standard european, standard armonizat, standard naţional.*45) *45) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională. Standardizare - activitate specifică desfăşurată de un organism recunoscut, prin care sunt elaborate, aprobate, revizuite, modificate, adoptate şi anulate standarde şi alte documente de standardizare, destinate unei utilizări comune şi repetate*46). *46) Conform prevederilor art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională. Standard armonizat - standard european adoptat pe baza unei solicitări din partea Comisiei pentru aplicarea legislaţiei de armonizare a Uniunii Europene*47). *47) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională. Standard european (marcă "EN") - standard adoptat de o organizaţie de standardizare europeană*48). Organizaţiile de standardizare europeană sunt CEN (Comitetul European de Standardizare - European Committee for Standardization), CENELEC (Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică - European Committee for Electrotechnical Standardization) şi ETSI (Institutul European de Standarde de Telecomunicaţii - European Telecommunications Standards Institute). Standardele europene sunt marcate cu prefixul "EN". *48) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională. Standard internaţional - standard adoptat de un organism de standardizare internaţional*49). Standardele internaţionale sunt marcate cu prefixul "ISO" sau "IEC". *49) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională. Standard naţional - standard adoptat de un organism de standardizare naţional*50). Standardele naţionale sunt marcate cu un prefix specific ţării care a adoptat standardul respectiv. *50) Conform Regulamentului UE nr. 1025/2012 privind standardizarea europeană şi a art. 2 din Legea 163/2015 privind standardizarea naţională. Standard român SR - standardele care se elaborează şi se aprobă în cadrul standardizării naţionale. Ele se identifică cu indicativul alcătuit din sigla SR, numărul standardului şi anul publicării acestuia. Sigla SR semnifică "standard român" şi se aplică numai pe standardele române. Atunci când standardele române adoptă standarde europene şi/sau internaţionale, sigla SR va fi urmată de combinaţia de litere care identifică standardele europene şi/sau internaţionale adoptate*51). *51) Conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională. Utilizare BIM - o metodă de aplicare a modelării informaţiei construcţiei (BIM) în timpul ciclului de viaţă al unui activ pentru îndeplinirea unui sau mai multor obiective specifice (termen corespondent în limba engleză - BIM Use Case). Validarea datelor - verificarea conformităţii informaţiilor şi a datelor primite sub diferite forme (modelele de informaţii, fişiere digitale etc.) în vederea utilizării lor în cadrul sarcinilor atribuite. DISPOZIŢII GENERALE Context Prezentul ghid a fost iniţiat şi dezvoltat în contextul creşterii coerenţei şi adecvării cadrului de reglementare aplicabile construcţiilor şi investiţiilor publice, al simplificării legislative, al reducerii sarcinilor administrative, al alinierii la progresul tehnologic şi al clarificării etapelor şi stadiilor de dezvoltare a unei lucrări de construcţie, care adoptă metodologia BIM. În corelare cu tendinţele globale actuale privind performanţa activităţilor din sectorul construcţiilor, pentru îmbunătăţirea procesului de coordonare, proiectare şi monitorizare a lucrărilor de construcţii, precum şi a activităţilor de mentenanţă în exploatare a acestora, se are în vedere abordarea pe scară largă a modelării informaţiei construcţiei (BIM) la nivel naţional. În conformitate cu foaia de parcurs pentru implementarea BIM în România, acest ghid a fost dezvoltat pentru a pregăti cadrul de implementare al acesteia. Ghidul face parte dintr-un pachet de reglementări tehnice specifice în cadrul proiectului "Creşterea coerenţei cadrului normativ şi a eficienţei reglementărilor tehnice în domeniul construcţiilor" împreună cu RTC 9-2022, Ghid privind utilizarea instrumentelor de generare şi gestionare a datelor digitale aferente construcţiilor. În România, modelarea informaţiei construcţiei (BIM) la nivelul proiectelor investiţionale în construcţii este folosită limitat atât ca număr de proiecte cât şi ca nivel de implementare. Pentru o implementare eficientă a sistemului BIM este nevoie de o abordare pe mai multe paliere. În acest sens, la nivelul Guvernului României a fost aprobată, prin Memorandum, Foaia de parcurs privind implementarea metodologiei BIM (Building Information Modelling) la nivel naţional, în proiectele de investiţii din fonduri publice din sectorul construcţiilor. Conform foii de parcurs, prezentul ghid face parte din prima etapă care marchează debutul BIM la nivel naţional. (a se vedea imaginea asociată) Figura 1. Componentele de reglementare şi standardizare privind implementarea BIM în România Figura 1 arată schematic poziţia acestui ghid în cadrul procesului de implementare BIM în România conform foii de parcurs. Viziune În contextul demersului de digitalizare a sectorului construcţiilor, implementarea BIM este o metodologie de optimizare a proceselor derulate pe tot parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) este un proces de durată care trebuie să fie capabil să se adapteze la noile evoluţii ale tehnologiei şi cerinţele schimbătoare ale pieţei construcţiilor. Viziunea de implementare BIM se referă la abordarea etapizată, printr-o serie de activităţi care vor duce la creşterea coerenţei cadrului de reglementare aplicabil construcţiilor şi investiţiilor publice. Rolul Ghidului privind managementul şi monitorizarea informaţiilor generate în sistem BIM, indicativ RTC 8 - 2022 şi al Ghidului privind utilizarea instrumentelor în generarea şi gestionarea datelor aferente construcţiilor, indicativ RTC 9 - 2022, este de a crea contextul pentru demararea procesului de implementare a metodologiilor de lucru în sistem BIM. Abordarea, în cazul ambelor ghiduri, ţine de generarea unui cadru la nivel macro care să faciliteze înţelegerea proceselor şi metodologiei de lucru în sistem BIM pentru actorii din sectorul construcţiilor. Scop Scopul prezentului ghid este de familiarizare şi diseminare a informaţiilor necesare pentru înţelegerea conceptelor de management al informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Ghidul este adresat tuturor actorilor din piaţa construcţiilor din România. Ghidul în contextul standardizării internaţionale BIM Înţelegerea beneficiilor aduse de BIM a dus la nevoia stabilirii unei standardizări internaţionale la nivelul serviciilor din sectorul construcţiilor. Pe parcursul timpului, au fost dezvoltate o serie de standarde internaţionale care se referă direct la BIM sau sunt aplicabile pe anumite părţi ce ţin de managementul informaţiilor BIM. Standardizarea managementului informaţiilor, precum şi a conceptelor, modelelor de date şi a proceselor, au rolul de a realiza o consecvenţă, automatizare şi previzibilitate în folosirea BIM în sectorul construcţiilor. Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM), în calitate de subiect al acestui ghid, este standardizat printr-o serie de standarde internaţionale, adoptate ca standarde româneşti (SR) în următorul mod: ● SR EN ISO 19650-1:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii; ● SR EN ISO 19650-2:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor; ● SR EN ISO 19650-3:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor; ● SR EN ISO 19650-4:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiilor construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 4: Schimbul de informaţii; ● SR EN ISO 19650-5:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 5: Abordarea securităţii în managementul informaţiilor. În cadrul ghidului, standardele internaţionale ce ţin de managementul informaţiilor adoptate în România, sunt abordate în ansamblu. Conceptele şi principiile descrise în cadrul SR EN ISO 196501:2019 sunt abordate în conexiune cu procedeele descrise în celelalte standarde din cadrul seriei respective. Pe lângă seria de standarde SR EN ISO 19650, în acest ghid sunt menţionate o serie de alte standarde. La standardizarea informaţiilor, se menţionează standardele SR EN ISO 12006-2:2020 şi SR EN ISO 12006-3:2022 referitoare la organizarea informaţiilor şi la sisteme de clasificare şi SR EN 174121:2020 referitor la nivelul de informaţii necesar. La standardizarea modelelor de date, care se referă la folosirea formatelor deschise de date care asigură interoperabilitatea informaţiilor pe tot parcursul ciclului de viaţă al construcţiei, se face referire la standardul SR EN ISO 16739-1:2020 referitor la schema de date IFC. Când vorbim de standardizarea proceselor, care se referă la definirea unor procese uniforme şi a unor metodologii de lucru comune care să asigure o previzibilitate a rezultatelor, se face referire la standardele SR EN ISO 23386:2020 (referitor la datele interconectate) şi la SR EN ISO 29481-1:2018 (referitor la manualul de transmitere/livrare a informaţiilor). Pentru stabilirea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a elaborării planurilor de execuţie BIM (BEP) se face referire la standardul SR CEN/TR 17654:2022. Trebuie menţionat faptul că acest ghid nu are rolul de a explica standardele internaţionale existente referitoare la BIM, ci îşi propune doar să facă referire la acestea, acolo unde acest lucru este oportun, urmând ca cititorul să decidă dacă are nevoie să aprofundeze anumite subiecte prin consultarea standardelor menţionate. Informaţiile descrise în acest ghid se raportează strict la data publicării acestuia, fiind responsabilitatea cititorului să consulte standardele internaţionale şi europene noi sau actualizate, precum şi reglementările naţionale care pot să apară sau să fie modificate pe parcurs. PARTEA I BAZELE MODELĂRII INFORMAŢIEI CONSTRUCŢIEI (BIM) 1. Introducere în BIM 1.1. Ce este BIM? Modelarea informaţiei construcţiei, denumită pe scurt "BIM"*52), este definită ca fiind utilizarea unei reprezentări digitale într-o manieră colectivă a unui activ construit, pentru a facilita procesele de proiectare, construire şi exploatare, în vederea formării unei baze de încredere în luarea deciziilor*53). *52) Termen abreviat din limba engleză "Building Information Modeling". *53) Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, pct. 3.3.14 Modelarea informaţiei construcţiei (BIM) este o metodologie de utilizare a unor tehnologii, practici şi instrumente ce implică generarea şi gestionarea reprezentărilor digitale ale tuturor bunurilor şi elementelor din cadrul unei construcţii. Implementarea BIM urmăreşte crearea unui sistem de colaborare eficient şi sigur între factorii implicaţi într-un proiect investiţional în construcţii. Implementarea BIM se referă la producerea în colaborare a unui model de informaţie al construcţiei*54) şi utilizarea acestuia pentru eficientizarea activităţilor aferente fiecărei etape din ciclul de viaţă al construcţiei respective (iniţierea, planificarea, realizarea, încheierea şi exploatarea construcţiei). *54) În limba engleză ambii termeni "Building Information Modeling" (procesul) şi "Building Information Model" (rezultatul) sunt abreviaţi ca "BIM". În cadrul acestui ghid, BIM se referă la modelarea informaţiei construcţiei, pentru termenul de "model de informaţie al construcţiei" poate fi folosit termenul model BIM, model de informaţie şi alţi termeni similari în dependenţă de context. (a se vedea imaginea asociată) Figura 2. BIM în ciclul de viaţă al unui proiect investiţional în construcţii Implementarea BIM este susţinută de comunicare, interoperabilitate, practici eficiente de lucru şi resurse umane instruite corespunzător. Acestea se pot încadra în patru mari categorii, respectiv: procese, tehnologii, persoane şi politici care sprijină utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) pe tot parcursul ciclului de viaţă al unui proiect investiţional în construcţii. Utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) se realizează prin aplicarea managementului informaţiilor. Seria de standarde SR EN ISO 19650*55) descrie procesul de management al informaţiilor utilizând BIM în tot ciclul de viaţă al activelor în construcţii. *55) Vezi cap. 1.4 Managementul informaţiei utilizând BIM conform seriei SR EN ISO 19650 1.2. Beneficiile implementării BIM în practicile curente Implementarea BIM presupune adoptarea unei abordări colaborative, eficiente şi precise în livrarea şi utilizarea informaţiilor aferente unui proiect investiţional în construcţii. Este important de înţeles faptul că implementarea BIM nu presupune modificarea sau înlocuirea prevederilor specifice existente privind realizarea obiectivelor şi a activităţilor de aplicare a normelor de proiectare, avizare, autorizare sau execuţie. Utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) presupune îmbunătăţirea colaborării şi comunicării, integrarea soluţiilor de design, eficientizarea fluxurilor de lucru şi reducerea costurilor comparativ cu practicile de lucru curente. O analiză comparativă a proceselor de lucru tradiţional şi a celor utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM) este ilustrată în Figura 3. Din figură se poate observa că utilizarea BIM permite mutarea efortului şi costurilor proiectului către începutul etapei de planificare (proiectare), atunci când costul de implementare a modificărilor este cel mai mic iar impactul adus de modificări este cel mai mare, putând fi optimizate cu uşurinţă bugetul şi termenele de execuţie ale construcţiei. (a se vedea imaginea asociată) Figura 3. Flux de lucru BIM şi flux de lucru tradiţional*56) *56) Figura adaptată după AIA (The American Institute of Architects), "The MacLeamy Curve", 2004. De asemenea, din Figura 3 se observă că un flux de lucru BIM implică efort şi costuri mai mici în fazele avansate de proiectare, informaţiile fiind extrase din modelul de informaţie. Beneficierea de avantajele aduse de BIM se face printr-o integrare mai mare a procesului de livrare a informaţiilor. Metodologia BIM permite acest lucru prin oferirea unui model de informaţie care formează o bază decizională între factorii implicaţi în proiect. Utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) necesită ca informaţiile ce ţin de execuţia construcţiei să fie disponibile cât mai timpuriu în cadrul procesului. O comparaţie între livrarea tradiţională a proiectului şi livrarea integrată utilizând BIM este ilustrată în Figura 4. (a se vedea imaginea asociată) Figura 4. Livrarea tradiţională a proiectului comparată cu livrarea utilizând BIM*57) *57) Figură adaptată în baza AIA (The American Institute of Architects), Integrated Project Delivery. An Updated Working Definition, Ver. 3, pag. 4, 2014. În figură au fost introduse etapele ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii specifice pentru piaţa din România iar săgeţile au fost re-poziţionate în relaţie cu etapele respective. Actorii din figură au fost propuşi conform actorilor comuni din piaţă, lista de actori din figură nu este exhaustivă şi are strict caracter de exemplificare. Din figura de mai sus se pot observa următoarele aspecte diferite în cazul proceselor integrate rezultate din utilizarea BIM: ● (CE) soluţia propusă a proiectului investiţional în construcţii se finalizează mai devreme, ulterior doar fiind extrase informaţii pentru execuţie în baza acesteia; ● (CINE) actorii implicaţi în proiect sunt stabiliţi de la începutul proiectului. Este recomandată consultanţa timpurie din partea a cât mai mulţi actori care vor fi implicaţi în diferite procese de pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii, pentru a stabili o soluţie propusă conformă cu aşteptările, necesităţile şi posibilităţile acestora; ● (CUM) modalitatea în care se va executa soluţia propusă (CE) se stabileşte mai timpuriu în cazul utilizării BIM şi a proceselor integrate de lucru, pentru a depista posibile neconcordanţe din timp, şi a face optimizările necesare. În cazul proceselor integrate prin utilizarea BIM se sporeşte coerenţa între soluţia propusă (CE) şi realizarea proiectului, urmărindu-se anticiparea oricăror probleme care pot să apară în execuţie şi rezolvarea lor pe parcursul procesului de proiectare. În acest fel, pe parcursul execuţiei n-ar trebui să fie aduse modificări majore la soluţia propusă. Stabilirea şi implementarea criteriilor şi metodologiei BIM, încă din fazele incipiente ale proiectului investiţional în construcţii urmăreşte formarea unui cadru de comunicare şi de gestionare a datelor. Pentru acest lucru este necesară colaborarea timpurie între actori cu următoarele obiective: ● oferirea unei abordări structurate pentru ca actorii BIM să poată înţelege capabilităţile BIM disponibile şi să evalueze pregătirea reciprocă pentru implementarea BIM în cadrul proiectului aflat în discuţie; ● generarea conştientizării referitoare la instrumentele BIM disponibile şi posibila lor utilizare în cadrul diferitelor faze şi activităţi de pe parcursul dezvoltării proiectului investiţional în construcţii; ● revizuirea de către partea angajatoare, a proceselor proprii ce ţin de implementarea şi utilizarea BIM şi identificarea posibilelor conflicte legale sau procedurale care ar putea să apară între factorii implicaţi în proiect; ● oferirea unui cadru bazat pe instrumente digitale/software/cloud, care poate fi implementat în calitate de instrument de management al proceselor de producere a informaţiilor în colaborare, şi care va susţine responsabilităţile de management al informaţiilor. Implementarea BIM se bazează pe lucrul colaborativ în cadrul echipei de proiect. Posibilităţile de colaborare între actori sunt condiţionate de relaţiile contractuale între aceştia, iar începerea colaborării într-o fază cât mai incipientă a proiectului investiţional va aduce beneficii pe termen lung prin stabilirea unor obiective comune. Relaţiile contractuale se bazează pe traseul de achiziţie a serviciilor aferente proiectului investiţional în construcţii. Prin urmare, beneficiile implementării BIM cresc atunci când traseul de achiziţie promovează abordările colaborative. Implementarea BIM este posibilă în cazul oricărui traseu de achiziţie, dar abordarea faţă de procesele de lucru va trebui adaptată situaţiei. 1.3. Necesitatea de management al informaţiilor în implementarea BIM Înainte de apariţia seriei de standarde SR EN ISO 19650, metodologia de lucru în sistem BIM s-a dezvoltat organic, atât la nivelul unor organizaţii cât şi la nivel naţional, în diferite ţări sau regiuni. Dezvoltarea respectivă se realiza conform obiectivelor specifice ale organizaţiilor, ţărilor sau regiunilor, fiind dificilă generarea unui cadru de colaborare bazat pe un nivel egal de implementare BIM. Odată cu atingerea unui anumit nivel de maturitate a metodologiei BIM, acest nivel a fost formalizat prin intermediul seriei de standarde SR EN ISO 19650. Anterior standardizării, cel mai comun sistem de stabilire a maturităţii implementării BIM era reprezentat de aşa-numitele "BIM Levels"*58) sau niveluri BIM. *58) Conceptul de BIM Levels a apărut iniţial în Marea Britanie. Creşterea cantităţii de informaţie introduse în model, extinderea BIM la nivel internaţional şi nevoia de a exista un sistem de colaborare facil între organizaţiile care implementează BIM, a generat necesitatea de a standardiza metodologia de lucru în sistem BIM, la nivel internaţional. Seria de standarde SR EN ISO 19650 a propus un model de lucru în sistem BIM care poate asigura o maturitate uniformă de implementare la nivelul actorilor care aplică prevederile standardelor. Standardele respective definesc un proces de management al informaţiilor utilizând BIM care facilitează colaborarea între actori. În locul precedentelor "BIM Levels", în managementul informaţiilor utilizând BIM se discută de "stadii de maturitate ale managementului informaţiei", trecerea de la un stadiu de maturitate la următorul fiind condiţionată de evoluţia a patru componente: standarde, tehnologie, informaţie şi afacere*59). *59) Conform Figura 1 din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii. Stadiile de maturitate în managementul informaţiei sunt trei la număr, de la Stadiul 1 la Stadiul 3. Respectarea cerinţelor seriei de standarde SR EN ISO 19650 poate asigura implementarea stadiului 2 de maturitate în managementul informaţiilor utilizând BIM, similar cu "BIM Level 2". Stadiile de maturitate ale managementului informaţiei sunt reprezentate în Figura 5. Stadii de maturitate ale managementului informaţiilor. (a se vedea imaginea asociată) Figura 5. Stadii de maturitate ale managementului informaţiilor*60) *60) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, Figura 1. Noua abordare, bazată pe managementul informaţiilor, aduce o claritate mai mare a proceselor şi activităţilor care trebuie întreprinse pentru asigurarea unei colaborări eficiente între actori. Scopul final al implementării unui management al informaţiilor utilizând BIM, este de a eficientiza procesul de producere a informaţiilor în colaborare, la nivelul maxim permis de cele patru componente descrise anterior. 1.4. Managementul informaţiei utilizând BIM conform seriei SR EN ISO 19650 Modelarea informaţiei construcţiei (BIM) presupune colectarea şi organizarea unui volum mare de informaţii din toate etapele ciclului de viaţă al unei construcţii, într-o reprezentare digitală. Managementul informaţiilor este procesul de gestionare al informaţiilor, asigurând acurateţea şi disponibilitatea datelor pentru toţi factorii implicaţi în proiectul realizat în sistem BIM. Informaţia şi modalitatea în care aceasta este transmisă şi gestionată, este aspectul cel mai important în implementarea şi utilizarea BIM. Managementul informaţiilor generate în sistem BIM implică colectarea, gestionarea şi transmiterea acestora într-o modalitate controlată şi structurată. Seria de standarde internaţionale SR EN ISO 19650 descrie managementul informaţiilor utilizând BIM în toate etapele ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. În cadrul prezentului ghid sunt clarificate o serie de aspecte considerate esenţiale, ce ţin de implementarea BIM prin prisma standardelor respective, însă utilizarea ghidului nu urmăreşte să înlocuiască aplicarea standardelor. Standardele din seria SR EN ISO 19650 descriu următoarele: ● SR EN ISO 19650-1:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii; ● SR EN ISO 19650-2:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor; managementul informaţiilor utilizând BIM în cadrul etapei de livrare a activelor (de la iniţierea proiectului investiţional până la execuţia construcţiei, inclusiv); ● SR EN ISO 19650-3:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei(BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, managementul informaţiilor utilizând BIM în cadrul etapei de exploatare a activelor (de la recepţia la terminarea lucrărilor până la postutilizarea construcţiei); ● SR EN ISO 19650-4:2022 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 4: Schimbul de informaţii; ● SR EN ISO 19650-5:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 5: Abordarea securităţii în managementul informaţiilor. 2. Elemente BIM de bază Implementarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) prin aplicarea managementului informaţiei poate fi împărţită în două elemente de bază: (i) modelul de informaţie şi (ii) mediul comun de date (CDE). Modelul de informaţie (i) se referă la toate informaţiile proiectului organizate sub forma unui model. Mediul comun de date (ii) este ceea ce permite producerea în colaborare a modelului de informaţie (i). În Figura 6 este ilustrată relaţia între (i) modelul de informaţie, şi (ii) mediul comun de date (CDE). (a se vedea imaginea asociată) Figura 6 Exemple de modele de informaţii şi mediul comun de date CDE Din figura de mai sus poate fi observat că modelul de informaţie este conţinut în mediul comun de date (CDE), care condiţionează interacţionarea actorilor cu modelul. Aceste două elemente nu pot fi separate. Cu scop de clarificare, în Figura 7 este ilustrată, strict ipotetic, separarea mediului comun de date (CDE) de modelul de informaţie. (a se vedea imaginea asociată) Figura 7. Scenariu ipotetic de separare a mediului comun de date (CDE) de modelul de informaţie Conform scenariului ipotetic ilustrat în figura de mai sus se poate observa că mediul comun de date (CDE) mediază interacţiunea actorilor cu modelul, iar o separare a acestora face imposibil lucrul în colaborare, lipsind relaţia între model şi actori. 2.1. Modelele de informaţie Modelarea informaţiei construcţiei (BIM) se referă la producerea unei reprezentări virtuale a construcţiei sub forma unui model. Termenul de "model" în acest caz nu se limitează la înţelegerea comună a modelului ca a unei reprezentări geometrice. Chiar dacă modelarea informaţiei construcţiei (BIM) se bazează pe modelarea tridimensională a elementelor construcţiei, aceasta nu se opreşte aici*61). *61) Într-o analogie, modelul de informaţie, aşa cum este înţeles în cadrul managementului informaţiei utilizând BIM, poate fi comparat, cu totalitatea bibliorafturilor care conţin toată informaţia aferentă unui proiect investiţional în construcţii. 2.1.1. Conţinutul modelului de informaţie Producerea unui model de informaţie se referă la specificarea, pentru fiecare element de model, a trei tipologii de informaţie care sunt interconectate: (i) informaţia geometrică, (ii) informaţie alfanumerică şi (iii) documentaţie. (i) Informaţia geometrică ţine de geometria elementului constructiv, de exemplu, pentru un perete aceasta ar însemna lungimea, grosimea, înălţimea, nivelul la care este localizat, grosimea straturilor care îl compun ş.a.*62). *62) În dependenţă de nivelul de informaţie necesar (descris în capitolul 7.4), informaţia geometrică va fi modelată până la nivelul la care informaţia respectivă este utilă. De exemplu, în etapele incipiente ale proiectului, unele elemente constructive pot fi limitate la o reprezentare bidimensională căreia îi sunt ataşate informaţii alfanumerice ce ţin de anumite atribute a geometriei respective care nu sunt reprezentate grafic în model. (ii) Informaţia alfanumerică ţine de informaţia ataşată geometriei prin atribute. Pentru acelaşi perete, informaţia alfanumerică ar fi specificaţii precum materialele care îl compun, rezistenţa la foc, producătorul, tipul de perete (interior sau exterior), codul de clasificare ş.a. (iii) Documentaţia ţine de informaţia care nu se specifică alfanumeric, dar este ataşată elementului geometric în calitate de "adresă"*63) către locul unde se află, de exemplu, fişierul cu fişa tehnică a elementului constructiv respectiv. *63) Traducere din limba engleză a termenului "link" sau "location". (a se vedea imaginea asociată) Figura 8 Tipologiile de informaţii interconectate aferente unui model de informaţii 2.1.2. Modele de informaţie federalizate Dezvoltarea tehnologiilor digitale la data redactării prezentului ghid nu permite lucrul simultan, integrat asupra unui singur model de informaţie unic a tuturor factorilor implicaţi în proiect*64). Din această cauză, implementarea managementului informaţiei utilizând BIM conform stadiului 2 de maturitate, implică împărţirea informaţiilor aferente construcţiei în mai multe modele de informaţie mai mici care pot fi gestionate facil de către fiecare specialitate. *64) Acest aspect a fost definit ca dezideratul pentru "BIM Level 3". Chiar dacă există multiple iniţiative în acest sens care s-au dezvoltat organic, la data redactării prezentului ghid, acestea nu au atins maturitatea necesară pentru a fi formalizate sub forma unui standard la nivel internaţional. În cadrul acestui ghid informaţia este limitată la stadiul 2 de maturitate a managementului informaţiilor care poate fi îndeplinit prin respectarea prevederilor serie de standarde SR EN ISO 19650. Împărţirea informaţiilor construcţiei în mai multe modele de informaţie se face, în primul rând, pentru ca fiecare specialitate să poată lucra pe propriu model iar apoi acestea să fie puse împreună pentru a forma modelul de informaţie al construcţiei. Suprapunerea modelelor de informaţie mai mici pentru a forma un model compozit al construcţiei se numeşte federalizare. În cadrul modelul federalizat, fiecare model de informaţie îşi păstrează identitatea separată faţă de celelalte modele. Prin comparaţie, suprapunerea mai multor modele de informaţie într-un singur model şi eliminarea separării dintre modele, se numeşte agregare*65). *65) Agregarea se foloseşte predominant în etapa de exploatare a activului, conform SR EN ISO 196503:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor. Federalizarea se poate face atât pentru a cumula toate modelele de informaţie într-un singur loc şi a avea o imagine de ansamblu asupra construcţiei, precum şi pentru a cumula diferite scopuri specifice, pentru care pot fi selectate doar unele dintre modelele de informaţie necesare scopului respectiv*66). Stabilirea scopurilor pentru care se va face federalizarea, precum şi a modalităţii în care va fi realizată, se face în cadrul strategiei de federalizare, care este un document de management al informaţiilor utilizând BIM. *66) Un exemplu de scop este coordonarea interdisciplinară. Detalierea strategiei de federalizare se face în capitolul 10.4.3. Pe lângă separarea modelelor de informaţie între specialităţi, acestea pot fi separate succesiv în modele mai mici pentru a îndeplini obiectivele interne ale specialităţii, inclusiv limitările tehnice ce ţin de lucrul cu fişierele*67). Aceste modele, pentru simplitate, au fost denumite în cadrul ghidului "modele de bază". *67) Conform seriei de standarde SR EN ISO 19650, ne referim la containere de informaţii şi nu la fişiere. Containerele de informaţie sunt descrise în capitolul 7.1. În Figura 9 este ilustrată legătura ierarhică dintre modelele de informaţii. (a se vedea imaginea asociată) Figura 9. Diagramă ierarhică a modelelor de informaţii 2.1.3. Modelele de informaţie aferente managementului informaţiilor În cadrul managementului informaţiilor utilizând BIM, modelul de informaţie al construcţiei este denumit diferit în funcţie de etapa din ciclul de viaţă al activului în care este produs şi utilizat, având şi o serie de caracteristici specifice etapei respective. Conform SR EN ISO 19650-1:2019, managementul informaţiei se bazează pe două modele de informaţie, unul este modelul de informaţie al proiectului (PIM), aferent etapei de livrare a activului, iar celălalt este modelul de informaţie al activului (AIM), aferent etapei de exploatare a activului*68). *68) Modele de informaţii sunt detaliate în cap. 7 Organizarea informaţiilor din modele de informaţii. În Figura 10 se poate vedea utilizarea modelelor de informaţie pe parcursul ciclului de viaţă al managementului informaţiilor. Conform figurii, se poate observa că în etapa de livrare a activului vorbim despre modelul de informaţie al proiectului (PIM) iar în etapa de exploatare (operaţională) a activului, vorbim despre modelul de informaţie al activului (AIM). Cele două modele nu sunt identice, în modelul PIM fiind informaţii suplimentare care nu sunt utile în exploatare şi invers. La trecerea dintr-o etapă în cealaltă, în baza modelului de informaţie aferent etapei care se încheie se compilează modelul de informaţie pentru noua etapă. (a se vedea imaginea asociată) Figura 10. Proiect generic şi ciclul de viaţă al managementului informaţiilor unui activ*69) *69) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, Figura 3. În cadrul managementului informaţiilor utilizând BIM, modelul de informaţie este definit ca fiind un set de containere de informaţie structurate şi nestructurate. Containerele de informaţie sunt, precum reiese şi din denumirea acestora, unităţi de stocare şi gestionare a informaţiei digitale, care pot avea diferite mărimi. Aspectul important al containerelor de informaţie este faptul că informaţia din cadrul acestora este organizată pentru a facilita lucrul în colaborare, partajarea între actori şi accesarea informaţiei corecte de către aceştia. Containerele de informaţie pot conţine alte containere de informaţie*70). *70) Prin analogie cu fluxul de lucru tradiţional, un container de informaţie poate fi considerat atât un document printat, un biblioraft care conţine piese scrise sau desenate, precum şi cutiile în care sunt organizate bibliorafturile aferente diferitelor discipline. Compilarea tuturor containerelor de informaţie aferente unui proiect formează modelul de informaţie al proiectului (PIM). Containerele de informaţie sunt descrise în capitolul 7.1. 2.2. Mediul comun de date CDE Mediul comun de date (CDE)*71) este modalitatea prin care se asigură producerea în colaborare a modelului de informaţie. *71) Abreviere de la termenul din limba engleză "Common Data Environment". Necesitatea utilizării unui mediu comun de date (CDE) rezultă din posibilităţile tehnologice care pot asigura managementul informaţiilor utilizând BIM conform seriei de standarde SR EN ISO 19650. Conform procesului definit în standarde, fiecare specialitate dezvoltă un model de informaţie propriu, la nivel local. Pentru a face posibilă producerea de informaţii în colaborare în acest context, este nevoie să fie asigurat un mediu prin care pot fi transmise informaţiile între actori în cadrul unui proces controlat. Mediul comun de date (CDE) este modalitatea prin care acest schimb de informaţii controlat se poate realiza, astfel asigurându-se posibilitatea de implementare a proceselor de coordonare. În lipsa unui mediu comun de date (CDE) producerea informaţiilor în colaborare, în conformitate cu seria de standarde SR EN ISO 19650, nu este posibilă*72). Mediul comun de date (CDE) îndeplineşte rolul unei unice surse de adevăr*73) şi unic punct de acces la modelul de informaţie aferent proiectului investiţional în construcţii. *72) Se prevede ca evoluţia tehnologiilor din viitorul apropiat să permită lucrul simultan al tuturor specialităţilor pe acelaşi model. În aşa situaţie, modelul de informaţie şi mediul comun de date (CDE) ar fi unul şi acelaşi lucru, procesele ce ţin de coordonarea între specialităţi putând fi automatizate în cadrul platformei digitale care ar permite acest mod de lucru. În cazul prezentului ghid acest scenariu nu este luat în considerare fiind în dezvoltare şi ne-existând un acord internaţional pentru aplicarea unui astfel de flux de lucru. *73) Tradus din engleză "single source of truth". Conform definiţiei oferite de standardul SR EN ISO 19650-1:201974, mediul comun de date (CDE) este sursa convenită de informaţii pentru orice proiect sau activ, pentru colectarea, administrarea şi diseminarea fiecărui container de informaţie printr-un proces controlat. Mediul comun de date (CDE) este format din (i) fluxul de lucru CDE şi (ii) soluţia CDE, descrise mai jos. (i) Fluxul de lucru CDE se referă la procedura de lucru în cadrul mediului comun de date (CDE). Stabilirea fluxului de lucru CDE primează faţă de stabilirea soluţiei CDE. Fluxul de lucru CDE se referă la lucrul cu containerele de informaţie şi permite gestionarea următoarelor componente principale: ● stadiile informaţiei ("activitate în desfăşurare", "partajat", "publicat", "arhivat"), containerele de informaţie din mediul comun de date (CDE) se vor afla într-unul dintre cele patru stadii; ● identificarea containerelor de informaţie, containerele de informaţie din mediul comun de date vor avea atribuit un cod de identificare unic; ● controlul revizuirilor (prin coduri de revizuire), containerele de informaţie din mediul comun de date (CDE) vor avea atribuit un cod de revizuire; ● utilizarea permisă (prin coduri de status), containerele de informaţie din mediul comun de date (CDE) vor avea atribuit un cod de status care indică utilizarea permisă a containerului respectiv. Fluxul de lucru CDE este descris în capitolul 8. (ii) Soluţia CDE se referă la tehnologia care poate susţine fluxul de lucru CDE. Soluţia CDE poate fi o platformă sau aplicaţie digitală precum şi o soluţie de tip cloud. Descrierea procesului de selecţie şi implementare a soluţiei CDE poate fi găsită în Ghidul privind utilizarea instrumentelor de generare şi gestionare a datelor digitale aferente construcţiilor, indicativ RTC 9 - 2022. *74) Conform SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, pct. 3.3.15. 3. Responsabilităţi BIM În cadrul proiectelor investiţionale în construcţii realizate în sistem BIM este nevoie să fie definite o serie de responsabilităţi noi, specifice modelării informaţiei construcţiei (BIM). Responsabilităţile BIM pot fi împărţite în trei categorii: ● responsabilităţi de management BIM; ● responsabilităţi de coordonare BIM; ● responsabilităţi de modelare BIM. Cele trei categorii de responsabilităţi pot fi puse în practică prin alocarea unor roluri dedicate, asocierea cu alte roluri din cadrul organizaţiei sau comasarea responsabilităţilor într-un singur rol. Fiecare organizaţie este în măsură să decidă abordarea care o avantajează în privinţa proceselor sale interne. Ierarhia responsabilităţilor BIM este ilustrată în Figura 11. (a se vedea imaginea asociată) Figura 11. Ierarhia responsabilităţilor BIM cu exemplificarea specialităţilor. Din figura de mai sus se poate observa ierarhia responsabilităţilor care duce de la modelarea şi coordonarea modelului unei specialităţi, la managementul BIM ce ţine de tot modelul de informaţie. 3.1. Management BIM Responsabilităţile de management BIM vizează planificarea strategică a implementării BIM la nivelul unei organizaţii. La nivelul proiectului investiţional în construcţii, aceste responsabilităţi vizează asigurarea satisfacerii obiectivelor stabilite prin intermediul modelării informaţiei construcţiei (BIM). Acestea includ, dar nu sunt limitate, la următoarele: ● asigurarea alinierii obiectivelor proiectului cu strategia organizaţiei; ● dezvoltarea cerinţelor de informaţii; ● informarea şi comunicarea cu factorii interesaţi; ● dezvoltarea planului de execuţie BIM (BEP), precum şi menţinerea şi revizuirea acestuia pe parcursul proiectului investiţional; ● rezolvarea problemelor aferente lucrului în sistem BIM; ● auditarea modelelor primite în procesul de colaborare pentru asigurarea conformităţii cu planul de execuţie BIM (BEP) şi cu cerinţele de informaţii; ● stabilirea procedurilor de producere a informaţiilor prin intermediul modelării informaţiei construcţiei (BIM); ● coordonarea modelelor federalizate; ● detectarea, raportarea şi alocarea responsabilităţilor pentru rezolvarea conflictelor din model; ● facilitarea şedinţelor de coordonare; ● suportul clientului şi al proiectului investiţional în construcţii în scopul asigurării urmăririi cerinţelor de informaţii şi a îndeplinirii obiectivelor de management al informaţiilor utilizând BIM. 3.2. Coordonare BIM Responsabilităţile de coordonare BIM ţin de asigurarea implementării BIM de către fiecare specialitate care participă la proiectul investiţional în construcţii, în conformitate cu planificarea elaborată la nivelul managementului BIM. Este recomandată alocarea responsabilităţilor de coordonare BIM pentru fiecare specialitate în parte, fiind necesar ca persoana care şi le asumă să înţeleagă procedurile de lucru specifice specialităţii respective. Responsabilităţile de coordonare BIM includ, dar nu sunt limitate, la următoarele: ● participarea la planificarea execuţiei BIM; ● participarea la şedinţele de revizuire a soluţiei propuse şi de coordonare a modelului; ● facilitarea utilizării planului de execuţie BIM (BEP) şi implementării prevederilor acestuia; ● asigurarea dezvoltării modelului de informaţie al specialităţii conform planului de execuţie BIM (BEP) şi procedurilor de lucru stabilite; ● validarea nivelurilor de detaliere a informaţiilor din model; ● auditarea în detaliu a modelului, înainte de partajare; ● comunicarea problemelor către responsabilii de modelare BIM; ● implementarea procedurilor interne de coordonare, detectare a conflictelor şi altor utilizări a modelării informaţiei construcţiei (BIM); ● gestiunea transferurilor modelului şi a controlului versiunilor; ● menţinerea şi documentarea cunoştinţelor BIM în cadrul organizaţiei. 3.3. Modelare BIM Responsabilităţile privind modelarea BIM se referă la generarea efectivă a informaţiilor din cadrul modelului de informaţie. Persoana cu responsabilităţi de modelare BIM este elaboratoarea soluţiei propuse ale specialităţii sub forma unui model de informaţie. Responsabilităţile de modelare BIM pot fi partajate pe mai multe paliere, în concordanţă, de exemplu, cu elementele constructive care trebuie modelate. Responsabilităţile de modelare BIM includ, dar fără a se limita la acestea, următoarele: ● determinarea elementelor care trebuie modelate conform planului de execuţie BIM (BEP); ● dezvoltarea/generarea elementelor modelului la fiecare stadiu al proiectului, conform nivelului de detaliere stabilit; ● comunicarea problemelor către alţi participanţi ai procesului de management al informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). 4. Paşi pentru implementarea BIM Cu scopul unei simplificări de nivel introductiv, aplicarea managementului informaţiei utilizând BIM poate fi conceptualizată sub forma unor întrebări şi răspunsuri privind Ce informaţii sunt necesare, Cine şi Cum le va produce şi Când vor fi livrate informaţiile respective*75). Utilizarea BIM ulterioară ţine de punerea în aplicare a răspunsurilor la întrebările respective. *75) Implementarea şi utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) în cadrul procesului de management al informaţiilor se face urmărind prevederile seriei de standarde SR EN ISO 19650. În Figura 12 sunt ilustraţi paşii simplificaţi pentru implementarea BIM. (a se vedea imaginea asociată) Figura 12. Paşi simplificaţi de implementare a modelării informaţiei construcţiei (BIM). Conform figurii de mai sus, răspunsul la întrebarea "Ce informaţii sunt necesare?" este oferit prin cerinţele de informaţii. Răspunsul la întrebarea "Cine şi cum le va produce şi când vor fi livrate informaţiile?" este oferit prin planul de execuţie BIM (BEP) şi resursele de management al informaţiilor aferente. Rezultatul aplicării planificării este modelul de informaţie, care corespunde cerinţelor. Pentru stabilirea unor cerinţe minime privind implementarea BIM la nivelul proiectelor investiţionale în construcţii, care pot servi ca un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor de informaţii, se va consulta Anexa C. 4.1. Cerinţele de informaţii Managementul informaţiilor utilizând BIM are rolul de a eficientiza producerea şi gestionarea tuturor informaţiilor aferente ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Modalitatea de a prevedea informaţiile care vor fi necesare pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii este procesul de stabilire a cerinţelor de informaţii. Stabilirea cerinţelor de informaţii este esenţială pentru a elimina riscul risipei de resurse asociate producerii informaţiilor nesolicitate. În mod similar, trebuie asigurată producerea unor informaţii suficiente încât să nu existe blocaje datorate lipsei acestora. Cerinţele de informaţie determină ce informaţii vor fi conţinute în modelul de informaţie. Stabilirea cerinţelor de informaţii se referă la procesul de specificare a informaţiilor necesare în cadrul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Această activitate se află la baza procesului de management al informaţiei utilizând BIM. În cazul lipsei de precizie a cerinţelor de informaţii, actorii care produc informaţii sunt puşi în situaţia de a face estimări şi interpretări privind informaţiile necesare şi nivelul necesar de detaliere a informaţiilor respective, ceea ce duce la erori şi riscuri care, la rândul lor, duc la depăşirea termenelor şi a bugetelor proiectelor. Cerinţele de informaţii sunt stabilite de către iniţiatorul proiectului investiţional în construcţii. Stabilirea cerinţelor de informaţii, similar cu alte activităţi de management al informaţiilor, poate fi desemnată către o parte terţă, dacă acest lucru este considerat necesar. În cadrul managementului informaţiilor utilizând BIM se definesc patru tipuri de cerinţe de informaţii: cerinţele de informaţie ale organizaţiei (OIR), cerinţele de informaţie pentru proiect (PIR), cerinţele de informaţie pentru active (AIR) şi cerinţele privind schimbul de informaţie (EIR). Tipurile de cerinţe de informaţii sunt detaliate în cadrul capitolului 9. Clarificări adiţionale precum şi o exemplificare de stabilire a cerinţelor de informaţii, pot fi găsite în Anexa A. 4.2. Planul de execuţie BIM (BEP) Planul de execuţie BIM (BEP) joacă un rol critic în calitate de document de management al informaţiilor. Prin intermediul acestuia se specifică strategia, responsabilii şi resursele utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor de informaţie prin intermediul modelării informaţiei construcţiei (BIM). Planul de execuţie BIM este descris în capitolul 10.4. În acelaşi timp, planul de execuţie BIM (BEP) nu este singurul document prin care este planificat managementul informaţiei unui proiect realizat în sistem BIM. Pe lângă acesta sunt utilizate o serie de alte resurse şi documente de management al informaţiilor. Resursele şi documentele de management al informaţiilor sunt descrise în capitolul 10. O parte importantă din cadrul procesului de elaborare a planului de execuţie BIM (BEP) este prevederea modalităţilor în care va fi utilizată atât modelarea informaţiei construcţiei (BIM) cât şi modelul de informaţie rezultat. Cu alte cuvinte, se prevede care vor fi utilizările BIM specifice. Utilizarea modelului de informaţie (utilizări BIM) Utilizările BIM*76) se referă la sarcini sau procese la care va fi folosită modelarea informaţiei construcţiei (BIM), precum elaborarea soluţiei propuse sau coordonarea acesteia. Utilizările BIM răspund la întrebarea "Ce utilitate practică are utilizarea BIM în cazul proiectului dat?". *76) În engleză este folosit termenul de "BIM uses" sau "BIM use cases". Utilizările BIM au un caracter general şi nu sunt specifice unor instrumente anume de lucru. Utilizările BIM pot fi incluse atât în cerinţele de informaţii cât şi propuse prin planul de execuţie BIM (BEP), în baza obiectivelor stabilite. Utilizările BIM nu au un caracter fix, acestea pot fi formulate în dependenţă de cerinţele specifice ale proiectului investiţional în construcţii. În acelaşi timp, practica internaţională arată că există o serie de utilizări BIM care se folosesc în mod curent. În Anexele D.2 şi D.3 sunt exemplificate unele utilizările BIM folosite în mod curent în practica internaţională. 4.3. Compatibilitate, interoperabilitate, formate deschise şi openBIM Construcţiile au durate de viaţă considerabile, pe când instrumentele digitale de lucru se modifică continuu, motiv pentru care este necesară asigurarea posibilităţii de utilizare a informaţiilor BIM pe tot parcursul ciclului de viaţă al activului construit (al construcţiei). Producerea şi utilizarea informaţiilor aferente unui activ construit, în conformitate cu standardele din seria SR EN ISO 19650, se bazează pe un proces colaborativ, în care informaţiile generate de fiecare actor în parte trebuie să poată fi utilizate de către ceilalţi actori. În acest scop este nevoie de a asigura compatibilitatea şi interoperabilitatea informaţiilor. Compatibilitatea este capacitatea a două sisteme de a lucra împreună şi de a genera date fără a fi modificate pentru a îndeplini acest proces. Instrumentele digitale compatibile folosesc formate de date similare. De exemplu, dacă instrumentele folosite pentru generarea modelelor de informaţie sunt compatibile, utilizatorul trebuie să poată deschide fişierele digitale în oricare dintre instrumentele utilizate. Interoperabilitatea este capacitatea unor organizaţii distincte şi diverse de a interacţiona în scopul realizării unor obiective care aduc beneficii reciproce şi sunt convenite mutual, care implică partajarea de informaţii şi cunoştinţe între organizaţii prin intermediul proceselor profesionale pe care acestea le sprijină, utilizând schimbul de date între respectivele sisteme informatice deţinute de acestea*77). *77) Definiţie conform Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei naţionale de interoperabilitate. Asigurarea interoperabilităţii informaţiilor digitale generate în sistem BIM se poate face prin folosirea formatelor deschise de date. Formatele deschise de date se referă la datele digitale a căror utilizare nu este restricţionată la anumite instrumente digitale deţinute privat. La polul opus se află formatele închise de date, care pot fi utilizate doar de către anumite instrumente digitale deţinute privat. Asigurarea unui flux de lucru BIM bazat pe informaţii a căror utilizare nu este condiţionată de unele instrumente digitale deţinute privat, care pot fi gestionate facil şi independent de instrumentele digitale alese, este esenţială pentru utilizarea sustenabilă a modelării informaţiei construcţiei (BIM). OpenBIM este un concept dezvoltat de către organizaţia BuildingSMART, care urmăreşte dezvoltarea unei serii de soluţii standardizate care susţin folosirea formatelor deschise de date în industria construcţiilor. Exemple de soluţii openBIM sunt: ● Industry Foundation Classes*78) (IFC) - O schemă, extensie şi format de fişier care este standardizată prin SR EN ISO 16739:2020. Prin intermediul IFC, informaţia poate fi partajată într-o manieră consecventă, făcând posibil schimbul de informaţii între multiple soluţii software şi baze de date. *78) O traducere oficială a termenului în limba română nu este disponibilă la data redactării prezentului ghid. Termenul poate fi tradus literal ca "Clasele fundamentale ale industriei" sau "Clasele de fundare ale industriei", făcând referire la stabilirea unei baze (eng. foundation), bazate pe clase şi relaţiile dintre clasele respective, utilizată pentru schimbul de informaţie în cadrul industriei construcţiilor. ● Information Delivery Manual - "Manual de livrare a informaţiilor" (IDM) - O metodologie de definire şi de documentare a proceselor de business şi a cerinţelor de informaţii. IDM-ul este specificat în cadrul seriei de standarde SR EN ISO 29481*79). Un exemplu de folosire a unui manual de tip IDM ar putea fi reprezentat de articularea unor procese precum verificarea, revizuirea şi aprobarea informaţiilor (procese specifice mediului comun de date CDE). *79) Formată din standardele SR EN ISO 29481-1:2018 - Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 1: Metodologie şi format, SR EN ISO 29481-2:2017 - Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 2: Cadru de colaborare şi SR EN ISO 29481-3:2022 - Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 3: Schema de date. ● BIM Collaboration Format - "Format de colaborare BIM" (BCF). ● BuildingSmart Data Dictionary (bSDD). ● Model View Definition - "Definiţia reprezentării modelului" (MVD). Prin asigurarea structurării informaţiei în maniere deschise şi consecvente de la începutul proiectului, problemele precum pierderea informaţiei şi degradarea acesteia pot fi evitate, iar fluxurile de transmitere a datelor şi eficacitatea comunicărilor pot fi îmbunătăţite. 5. Fluxul de lucru BIM în comparaţie cu fluxul de lucru tradiţional Implementarea BIM*80) în procesele aferente etapelor din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii aduce o serie de completări şi optimizări ale fluxului de lucru faţă de abordarea tradiţională. *80) Implementarea BIM descrisă în cadrul ghidului se referă la BIM conform stadiului 2 de maturitate. Avantajul principal al utilizării modelării informaţiei construcţiei (BIM) este creşterea eficienţei şi eliminarea riscurilor prin asigurarea unui proces integrat de planificare, în care există o profunzime crescută a înţelegerii informaţiilor necesare şi, ca rezultat, informaţiile oferite sunt în concordanţă cu nevoile reale ale proiectului investiţional în construcţii. În cadrul acestui capitol, prin expresia "flux de lucru tradiţional" se face referire la metodologia de lucru utilizată în România, la data redactării prezentului ghid, în cadrul proiectelor investiţionale în construcţii. "Fluxul de lucru BIM" se referă la completarea metodologiei actuale de lucru cu procese de management al informaţiei utilizând BIM*81). *81) Expresiile "flux de lucru tradiţional" şi "fluxul de lucru BIM" sunt alese şi utilizate pentru a facilita descrierea comparativă a stării actuale şi a viziunii. În Figura 13 Implementare BIM în procesele aferente etapelor din ciclul de viaţă este ilustrată schematic comparaţia între abordarea tradiţională şi abordarea bazată pe utilizarea modelării informaţiei construcţiei (BIM) în etapele ciclului de viaţă al unui proiect investiţional în construcţii. (a se vedea imaginea asociată) Figura 13. Implementare BIM în procesele aferente etapelor din ciclul de viaţă Fluxul de lucru BIM în comparaţie cu fluxul tradiţional de lucru, conform Figura 13, este descris succint mai jos, pentru fiecare etapă din ciclul de viaţă al unui proiect investiţional în construcţii. Etapa de iniţiere În etapa de iniţiere a proiectului investiţional în construcţii, în cazul fluxului tradiţional de lucru, se urmăreşte fundamentarea investiţiei, stabilirea temei strategice şi elaborarea temei de proiectare şi a studiului de fezabilitate. Într-un flux de lucru BIM, activităţile ce presupun asigurarea livrabilelor tradiţionale aferente etapei de iniţiere sunt completate de activităţile de management al informaţiilor care urmăresc stabilirea cerinţelor de informaţii şi a documentelor şi resurselor de management al informaţiilor. Acestea vor sta la baza angajării actorilor responsabili pentru managementul informaţiilor. Un pas principal în cadrul unui flux de lucru BIM este stabilirea cerinţelor de informaţii. Cerinţele de informaţii se stabilesc la nivelul organizaţiei (OIR), la nivelul activelor (AIR), la nivelul proiectului (PIR) şi pentru fiecare angajament în parte (EIR). Cele patru tipuri de cerinţe de informaţii sunt descrise în capitolul 9. În cadrul procesului de stabilire a cerinţelor de informaţii se va analiza modalitatea în care poate fi utilizată modelarea informaţiei construcţiei (utilizări BIM), atât în cadrul proceselor organizaţiei cât şi pe parcursul ciclului de viaţă al activului construit. Se vor analiza costurile şi beneficiile asociate implementării fiecărei utilizări BIM şi se vor include în cerinţele de informaţie utilizările considerate necesare. O serie de utilizări BIM sunt exemplificate în Anexa D. În completarea cerinţelor de informaţii, în cadrul unui flux de lucru BIM este importantă stabilirea referinţelor şi resurselor de management al informaţiilor care vor fi oferite actorilor angajaţi în cadrul activităţilor de management al informaţiilor şi vor servi ca un punct de plecare pentru planificarea implementării BIM la nivelul proiectului investiţional în construcţii. Documentele şi resursele de management al informaţiilor sunt descrise în capitolul 10. Etapa de planificare În etapa de planificare a proiectului, fluxul de lucru tradiţional urmăreşte generarea unei soluţii propuse, sub formă de documentaţii care conţin piese scrise şi desenate şi în baza cărora va fi executat proiectul. Schimbul de informaţii, specific unui flux de lucru tradiţional, este bazat pe multiple documente separate, printate pe hârtie, ce conţin informaţii a căror verificare şi coroborare nu poate fi făcută cu uşurinţă. Ca rezultat, apar riscuri ridicate ca în cadrul documentaţiei să existe informaţii conflictuale, incorecte sau insuficiente. Aceste neajunsuri ale informaţiilor livrate au consecinţe, deseori, în execuţia construcţiei, când rezolvarea lor presupune cheltuieli adiţionale considerabile şi amânarea termenelor de execuţie. Suplimentar, în fluxul de lucru tradiţional, dezvoltarea documentaţiei aferente unui stadiu din cadrul etapei pentru următorul stadiu devine dificilă, fiind necesară reluarea unor aspecte ale soluţiei propuse sau chiar refacerea completă a soluţiilor pentru încadrarea în nivelul nou de detaliere necesar. În cadrul fluxului de lucru BIM, soluţia propusă se dezvoltă sub forma unui model de informaţie al proiectului (PIM), în cadrul unui flux de lucru CDE, care asigură o singură sursă de adevăr pentru toate informaţiile aferente soluţiei propuse. Toate activităţile ce ţin de soluţia propusă utilizează o bază de date integrată sub forma modelului de informaţie al proiectului (PIM), asigurându-se, în acest fel, lucrul cu informaţii corecte în toate stadiile aferente etapei. Un flux de lucru BIM permite o coordonare eficientă între actori. Lucrul în colaborare asigură depistarea din timp a posibilelor conflicte între soluţiile propuse de diferite specialităţi şi eliminarea riscurilor de depăşire a bugetului proiectului şi de amânare a termenelor de execuţie. Lucrul utilizând modelul de informaţie asigură încrederea privind luarea deciziilor între actori, claritatea informaţiilor şi transparenţa procesului. Modelul de informaţie este utilizat pentru extragerea informaţiilor şi redactarea documentaţiei necesare diferiţilor actori sau factori implicaţi. Trecerea între stadiile aferente etapei de planificare se face prin dezvoltarea continuă a modelului, eficientizându-se procesul de lucru şi eliminându-se riscul de a reface informaţii deja existente. Este important de punctat faptul că extragerea informaţiilor pentru redactarea documentaţiilor se realizează în cadrul unui flux de lucru CDE. Acest aspect nu trebuie înţeles ca rezultatul unui proces care se face în paralel cu dezvoltarea modelului, ci ca pe un proces ce face parte din fluxul de lucru CDE, unde documentaţia rezultată este parte integrantă a modelului de informaţie al proiectului (PIM). Etapa de realizare În etapa de realizare a proiectului, fluxul de lucru tradiţional se axează pe utilizarea documentaţiei produse în etapa de planificare pentru execuţia construcţiei. De regulă, în fluxul tradiţional de lucru proiectul tehnic de execuţie şi detaliile de execuţie sunt predate ca documente tipărite. Acest lucru limitează posibilităţile de utilizare a informaţiilor proiectului în cadrul unor procese digitalizate. Sunt îngreunate activităţile ce ţin de evidenţa versiunilor şi revizuirilor. De asemenea, este dificilă împărţirea exhaustivă pe categorii (sau clase) a tuturor elementelor constructive conţinute în soluţia propusă. Datorită creşterii, la data redactării prezentului ghid, a nivelului utilizării tehnologiilor digitale în majoritatea proceselor din sectorul construcţiilor, participanţii în procesul de execuţie sunt puşi în situaţia de a fi nevoiţi să refacă anumite informaţii primite, pentru a le putea utiliza conform nevoilor şi proceselor proprii. Refacerea informaţiilor proiectului înseamnă risipă de resurse şi riscuri suplimentare, ca de exemplu pierderea de informaţii, lucrul cu informaţii neactualizate, lipsa de trasabilitate a informaţiilor ş.a. Ca urmare a unei coordonării limitate între specialităţi în cadrul etapei de planificare, în cadrul unui flux de lucru tradiţional există riscul crescut de omisiune a conflictelor între diferite sisteme ale construcţiei. Soluţionarea în şantier a conflictelor respective implică costuri adăugate şi posibile amânări ale termenelor de execuţie. Numărul mare de modificări pe care le poate suferi soluţia propusă în procesul de execuţie generează dificultăţi de gestionare a multitudinii de informaţii cu caracter divers generate în cadrul fluxului tradiţional de lucru. În mod similar, pentru producerea documentaţiei aferente recepţiei de la finalizarea lucrărilor de execuţie şi realizare a cărţii tehnice a construcţiei este necesară refacerea multor documentaţii ale proiectului, devenind un proces excesiv de laborios de compilare a seturilor de documente. În cadrul fluxului de lucru tradiţional, graficul de realizare a construcţiei şi estimarea privind costurile de execuţie constituie documentaţii separate, elaborate în baza documentaţiei soluţiei propuse. În situaţiile când soluţia propusă suferă multiple ajustări şi adaptări la condiţiile din teren, actualizarea acestora devine dificilă şi apare riscul utilizării unor informaţii învechite sau incapacităţii de actualizare constantă şi consecventă a tuturor informaţiilor proiectului investiţional, în conformitate cu modificările aduse. În cadrul unui flux de lucru BIM, apar o serie de activităţi complementare activităţilor tradiţionale, ce pot elimina o mare parte dintre riscurile descrise anterior. Un aspect important este faptul că în cadrul unui flux de lucru BIM este recomandă implicarea cât mai timpurie a tuturor actorilor din proiectul investiţional, cu scopul de a integra necesităţile acestora privind informaţiile. Prin consultarea executanţilor pot fi aduse îmbunătăţiri ale cerinţelor de informaţii încă din etapele anterioare, astfel încât modelul de informaţie al proiectului (PIM) să poată fi utilizat cu uşurinţă. Este important să fie considerate aspecte precum formatele datelor cu care lucrează executanţii, nivelul de detaliere a informaţiilor necesar execuţiei, procesele de execuţie etc. Organizarea informaţiilor conform necesităţilor din execuţie facilitează extragerea corectă a acestora la timpul potrivit, precum şi observarea unor posibile lipsuri de informaţie şi semnalizarea acestora în timp util. Un alt aspect important este utilizarea modelului de informaţie al proiectului (PIM), accesat în mod controlat prin intermediul mediului comun de date (CDE), în calitate de unică sursă de adevăr. Acest lucru aduce o serie de beneficii precum: accesarea informaţiilor corecte şi actualizate, comunicarea mai eficientă cu ceilalţi actori implicaţi în proiect, eliminarea riscurilor de utilizare a unor informaţii învechite ş.a. Modelul de informaţie al soluţiei propuse poate fi utilizat pentru elaborarea şi urmărirea graficului de execuţie şi a estimării costurilor de execuţie. Elementele modelului pot primi atribute ce ţin de punerea în operă şi costurile aferente, fiind posibilă, în caz de modificări, actualizarea automatizată a informaţiilor ce ţin de termene şi costuri. Într-un flux de lucru BIM, în caz de necesitate, modelul de informaţie al proiectului (PIM) se poate adapta facil la condiţiile din teren, respectarea fluxului de lucru CDE şi a procesului de management al informaţiilor asigurând actualizarea constantă a modelului ultimelor informaţii. În acest mod, nu se irosesc resurse pentru producerea repetată a unor informaţii deja existente. Din modelul de informaţie al proiectului (PIM) pot fi extrase informaţiile necesare pentru redactarea documentaţiilor aferente cărţii tehnice a construcţiei cu date actualizate şi coordonate. De asemenea, la finalul etapei, odată cu recepţia de la finalizarea lucrărilor, modelul de informaţie al proiectului (PIM) actualizat se arhivează, iar în baza lui se compilează*82) modelul de informaţie al activului (AIM), pentru a fi folosit în exploatarea construcţiei*83). *82) Termenul de compilare (tradus din engleză, "compile") se referă la activitatea de a produce ceva prin asamblarea unor informaţii colectate din alte surse. Compilarea, de regulă, nu implică generarea unor informaţii noi. *83) Modelul de informaţie al activului (AIM) poate îndeplini rolul de carte tehnică a construcţiei. Etapa de exploatare*84) *84) Activităţile de gestiune a informaţiilor privind construcţia aferente etapei de încheiere a proiectului investiţional în construcţii şi de predare a construcţiei sunt similare cu cele din etapa de exploatare. În cadrul acestei etape, fluxul de lucru tradiţional se bazează pe activităţi de gestionare a exploatării şi evaluare a condiţiei construcţiei, precum şi de analiză şi evidenţă a costurilor asociate utilizării acesteia. Informaţiile aferente exploatării construcţiei, în cadrul fluxului de lucru tradiţional, sunt documentate prin completarea cărţii tehnice a construcţiei cu toate modificările aduse pe parcursul exploatării. Exemple de informaţii anexate cărţii tehnice a construcţiei sunt rapoartele rezultate în urma evaluărilor, modificările aduse construcţiei, expertize tehnice, schimburi de echipamente etc. Exploatarea construcţiei este etapa cu cea mai lungă durată în cadrul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Din această cauză, în cadrul fluxului tradiţional de lucru apar multiple situaţii în care documentaţiile care completează cartea tehnică a construcţiei sunt rezultate a unor modalităţi diferite de structurare şi prezentare a informaţiilor. În acest mod se ajunge la cazuri în care ţinerea evidenţei tuturor completărilor documentaţiei devine un proces extrem de laborios, multe riscuri de apariţie a informaţiilor eronate sau lipsite de trasabilitate. Utilizarea eficientă a documentaţiilor respective pentru diferite scopuri, cum ar fi gestiunea unui eveniment declanşator major*85), devine extrem de greoaie. *85) Descrise în activităţile de management al informaţiilor aferente etapei de exploatare, din Ghidul privind utilizarea instrumentelor de generare şi gestiune a datelor digitale aferente construcţiilor, indicativ RTC 9 - 2022. Exemplu: reparaţii majore, recondiţionări sau îmbunătăţiri majore ş.a. În cadrul unui flux de lucru BIM, în completarea activităţilor aferente unui flux de lucru tradiţional, modelul de informaţie al activului (AIM) este utilizat ca unică sursă de informaţii privind construcţia. Acesta include şi documentaţia aferentă exploatării. Modelul de informaţie al activului (AIM) este accesat şi gestionat prin intermediul unui mediu comun de date (CDE), aferent activităţilor şi proceselor din etapa de exploatare. Acesta serveşte ca bază de date integrată şi constant actualizată, folosită la luarea deciziilor, monitorizarea comportării construcţiei în exploatare etc. Acest lucru facilitează accesarea informaţiilor necesare la timpul necesar şi actualizarea acestora în conformitate cu modificările aduse construcţiei. Activităţile aferente etapei (spre exemplu: monitorizarea remedierilor, atribuirea responsabilităţilor sau verificarea conformităţii soluţiei de remediere cu cerinţele) se fac în baza aceleiaşi surse de informaţie (modelul de informaţie) în cadrul unui proces controlat (fluxul de lucru CDE). Prin standardizarea informaţiilor conţinute în model şi a procedurilor de lucru cu informaţiile respective, un flux de lucru BIM simplifică considerabil accesarea informaţiilor ce ţin de construcţia existentă. Această practică permite inclusiv aplicarea unor automatizări de proces pentru a eficientiza lucrul cu informaţiile privind construcţia. În acelaşi timp, este asigurată trasabilitatea informaţiilor. Similar cărţii tehnice a construcţiei utilizată în fluxul de lucru tradiţional, modelul de informaţie al activului (AIM) este actualizat constant cu modificările aduse construcţiei. Toate activităţile de gestiune a exploatării construcţiei sunt înregistrate în modelul de informaţie. În cazul schimbului de proprietar a construcţiei, modelul de informaţie al activului (AIM) este transferat către proprietarul nou, împreună cu modelele de informaţie arhivate pe parcurs şi a modelului de informaţie al proiectului (PIM). Modelul de informaţie al activului (AIM) este folosit ca bază de luare a deciziilor, inclusiv pentru activităţi ce ţin de post-utilizarea construcţiei. PARTEA a II-a MANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR UTILIZÂND BIM 6. Actori şi echipe în managementul informaţiilor Din punct de vedere al managementului informaţiei, în cadrul proiectelor investiţionale în construcţii realizate în sistem BIM există trei părţi (partea angajatoare, partea angajată ca lider şi partea angajată)*86) şi trei echipe de bază (echipa de proiect, echipa de livrare şi echipa de specialitate). *86) Conform SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii şi SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor. Relaţiile dintre părţi, precum şi apartenenţa lor la diferite tipuri de echipe este reprezentată în Figura 14. (a se vedea imaginea asociată) Figura 14. Interfeţe dintre părţi şi echipe în scopul managementului informaţiilor*87) *87) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, Figura 2. Notă la figură: Echipele de livrare se pot alătura echipei de proiect şi o pot părăsi în orice moment. Din figura de mai sus se pot observa următoarele aspecte: ● partea angajatoare se află în centrul echipei de proiect, fiind iniţiatorul managementului informaţiilor şi cel care face angajările celorlalte părţi; ● părţile angajate ca lider sunt părţi conducătoare ale echipelor de livrare, din care fac parte părţile angajate (sub forma unor echipe de specialitate); ● diferite echipe de livrare interacţionează prin intermediul părţii angajate ca lider; ● părţile angajate ca lider mediază interacţiunea între părţile angajate şi partea angajatoare. Părţile descrise anterior, conform seriei de standarde SR EN ISO 19650, sunt numite şi actori. În cadrul ghidului sunt folosiţi alternativ termenii de actori şi părţi. În Tabel 1 sunt listaţi şi descrişi actorii (părţile).
┌──────────────────────────────────────┐
│ACTORI (PĂRŢI) │
├──────────────────────────────────────┤
│Partea angajatoare │
│Partea care recepţionează informaţii │
│privind lucrări, bunuri sau servicii │
│de la o parte angajată desemnată │
│lider. │
├──────────────────────────────────────┤
│Partea angajată ca lider │
│Partea responsabilă cu coordonarea │
│schimbului de informaţii între │
│echipele de specialitate sau între │
│echipa de livrare şi partea │
│angajatoare. │
├──────────────────────────────────────┤
│Partea angajată │
│Furnizor de informaţii privind │
│lucrări, bunuri sau servicii. │
└──────────────────────────────────────┘
Tabel 1. Actori (părţi) în cadrul managementului informaţiilor generate în sistem BIM*88). *88) O abordare similară a fost luată de către UK BIM Framework în "ISO 19650 Guidance Part 1; Concepts, Edition 2, 2019 - Table 2: Types of actors and teams". Conform Figura 14 se poate observa că diferite grupuri de actori formează diferite echipe. În Tabel 2 sunt listate şi descrise componenţele celor trei echipe aferente managementului informaţiilor.
┌──────────────────────────────────────┐
│ECHIPE │
├──────────────────────────────────────┤
│Echipa de proiect │
│Formată din toate părţile care iau │
│parte la un proiect. │
├──────────────────────────────────────┤
│Echipa de livrare │
│Formată din partea angajată ca lider │
│si părţile angajate ale acesteia. │
├──────────────────────────────────────┤
│Echipa de specialitate │
│Formată din persoane organizate să │
│îndeplinească o anumită sarcină (părţi│
│angajate). │
└──────────────────────────────────────┘
Tabel 2. Echipe în cadrul managementului informaţiilor generate în sistem BIM. Relaţiile între părţi sunt stabilite prin angajamente*89). *89) Termenul de angajament sau angajare a părţilor nu se referă la sensul comun în limba română de semnare a unui contract de angajare (contract individual de muncă). Termenul original în engleză, conform standardului ISO 19650-1:2018 este "Appointment". În cadrul managementului informaţiilor utilizând BIM, angajarea sau angajamentul se referă la un acord convenit pentru furnizarea de informaţii privind lucrări, bunuri sau servicii. Modalitatea de formalizare a acordului respectiv rămâne la latitudinea părţilor. Partea angajatoare este, de obicei, dezvoltatorul proiectului investiţional în construcţii. În cazul proiectelor investiţionale din fonduri publice, partea angajatoare este administraţia sau autoritatea publică care achiziţionează serviciile de proiectare, execuţie, mentenanţă etc. Partea angajată ca lider, în conformitate cu practica curentă din România, poate fi proiectantul general, antreprenorul general, responsabilul de mentenanţă etc. Părţile angajate pot fi, de exemplu: birouri de proiectare de arhitectură, structură şi instalaţii; subcontractori; furnizori; consultanţi ş.a. Angajarea părţilor ţine de tipul de achiziţie a serviciilor aferente proiectului investiţional. Definirea părţilor care fac parte dintr-un proiect investiţional nu înseamnă neapărat că acestea sunt entităţi juridice separate sau că fiecare dintre acestea ar fi contractată de către partea angajatoare. Părţile aferente managementului informaţiilor au, în primul rând, rolul de a clarifica desemnarea diferitor responsabilităţi pe care fiecare parte le are în privinţa managementului informaţiilor. De exemplu, o firmă angajată în rolul de proiectant general, în calitate de parte angajată ca lider, poate angaja departamentele de proiectare din cadrul firmei, în calitate de părţi angajate, acestora revenindu-le responsabilităţile respective. Într-un astfel de scenariu, departamentele de proiectare (atât interne, cât şi externe) formează echipa de specialitate. La rândul ei, echipa de specialitate, împreună cu proiectantul general formează echipa de livrare. 7. Organizarea informaţiilor din modele de informaţii Modelul de informaţie se referă la toate informaţiile proiectului, care pot fi structurate sau nestructurate, sub forma unei colecţii de containere de informaţii. Containerele de informaţii stau la baza partajării informaţiilor în cadrul mediului comun de date (CDE). În Figura 15 este ilustrat schematic un container de informaţie şi atributele acestuia. (a se vedea imaginea asociată) Figura 15. Container de informaţie Din figura de mai sus se poate observă că fiecare container de informaţie trebuie să aibă specificate, ca minim, clasificarea (conform cadrului definit în ISO 12006-2), codul de status şi codul de revizuire. Specificarea acestor atribute ale containerului de informaţie se realizează prin intermediul metadatelor. Specificarea codului de status şi a codului de revizuire se poate face atât prin convenţie la nivelul proiectului investiţional în construcţii, cât şi conform cu un standard naţional. Specificarea codului de clasificare se face în legătură cu un sistem de clasificare. Nivelul de informaţie necesar, în cadrul managementului informaţiilor, se defineşte pentru fiecare container de informaţie. Aspectele enumerate mai sus ce ţin de containerele de informaţie sunt descrise în cadrul acestui capitol. 7.1. Containere de informaţii Containerele de informaţie sunt definite ca seturi denumite, nealterabile de informaţii care pot fi extrase dintr-un fişier, sistem sau ierarhie de stocare a unei aplicaţii*90). Containerele de informaţie pot fi sub-registre (eng. "sub-directory"), fişiere de informaţii (eng. "information files") sau seturi distincte de informaţii din cadrul unui fişier de informaţii, precum un capitol sau o secţiune, un layer sau un simbol. *90) Containerul de informaţie este definit aici prin traducere directă din limba engleză a definiţiei pentru "Information Container" din standardul internaţional ISO 19650-1:2018, pct. 3.3.12. Definiţia specificată în capitolul "Termeni şi definiţii" din cadrul ghidului, pentru consecvenţă, este Definiţie reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, pct. 3.3.12. Managementul informaţiilor, conform standardelor din seria SR EN ISO 19650, are ca element de bază containerele de informaţii. În înţelegerea comună, containerele de informaţie ar fi fişiere distincte şi unice de informaţii (de exemplu, un model în format IFC, o planşă sau document în format PDF, un tabel în format XLS etc.). În acelaşi timp, utilizarea acestei noţiuni în cadrul standardelor SR EN ISO 19650 este făcută intenţionat pentru a putea avansa dincolo de managementul fişierelor şi documentelor, către alte forme şi scări ale informaţiei, precum obiectele, modelele şi bazele de date*91). În cadrul unui container de informaţie pot fi conţinute mai multe fişiere digitale, precum şi alte informaţii care stabilesc rolul şi legătura între fişierele respective*92). *91) Conform CEN/TR 17439:2020 - Guidance on how to implement EN ISO 19650-1 and -2 in Europe, cap. 5.6. În scopul înţelegerii unor concepte tehnice aferente managementului informaţiilor, precum cel de container de informaţie sau metadate (descrise ulterior în acest capitol), este recomandată o înţelegere de bază a conceptelor din tehnologia informaţiilor. *92) Un exemplu pot fi containerele de informaţie dedicate pentru livrarea documentelor asociate (Information Container for linked Document Delivery), standardizate prin seria de standarde SR EN ISO 21597. Containerele de informaţie standardizate conform seriei SR EN ISO 21597 sunt fişiere cu extensia .icdd. Acestea pot conţine în interiorul lor alte fişiere (documente), inclusiv alte containere de informaţie. Funcţia containerului de informaţie de acest tip este de a asocia toate documentele pe care le conţine prin stabilirea rolurilor acestora şi relaţiilor pe care le formează. 7.2. Metadate Metadatele sunt date utilizate pentru a descrie, organiza şi structura alte date. În cadrul prezentului ghid, prin metadate sunt vizate datele utilizate pentru descrierea informaţiilor (datelor) conţinute într-un container de informaţie. Metadatele nu afectează datele din interiorul containerului de informaţie, iar lipsa, prezenţa sau forma metadatelor nu influenţează funcţionalitatea informaţiilor din cadrul containerului. În schimb, acestea sunt folosite pentru a organiza şi structura containerele de informaţie între ele*93). Metadatele au funcţionalitatea de a putea fi citite de către diferite aplicaţii digitale, fără a fi nevoie de accesarea containerului de informaţie. *93) Metadatele pot fi văzute ca nişte etichete ataşate unor informaţii. O confuzie care poate să apară în practică este faptul că unele informaţii din containerul de informaţie pot fi utilizate similar metadatelor. Acest lucru este cauzat de capacitatea unor aplicaţii digitale de a accesa informaţiile din interiorul containerelor de informaţie şi a le utiliza pentru a organiza containerele de informaţie între ele. Un exemplu ar fi o aplicaţie digitală care poate categorisi o serie de fotografii în dependenţă de conţinutul grafic al acestora. Astfel de situaţii au un caracter specific şi nu ar trebui confundate cu utilizarea metadatelor propriu-zise (de exemplu etichetele privind autorul, data sau o descriere ataşate fotografiilor respective), care, în cadrul managementului informaţiilor utilizând BIM, se face în baza unor proceduri şi care facilitează colaborarea între actori. O analogie simplă de exemplificare a metadatelor ar fi autorul şi titlul unei cărţi; modificarea sau eliminarea acestora nu afectează în niciun fel conţinutul cărţii respective, dar prezenţa lor ajută, de exemplu, la organizarea cărţilor într-o librărie. Metadatele stau la baza definirii şi structurării informaţiilor digitale aferente proiectelor investiţionale în construcţii realizate în sistem BIM. Informaţiile conţinute în metadate nu repetă informaţia descrisă în cadrul datelor la care se referă. Metadatele sunt atributele care arată diferenţele între diferite seturi de date (containere de informaţii). Scopul metadatelor este de a facilita identificarea informaţiilor necesare la momentul oportun, ca urmare a parcurgerii unor paşi prestabiliţi. Categoriile de metadate folosite în cadrul proiectelor realizate în sistem BIM trebuie convenite între actorii implicaţi. În cadrul managementului informaţiilor utilizând BIM pentru proiectele investiţionale în construcţii, la nivel minim trebuie agreate în mod prealabil următoarele criterii de folosire a metadatelor: ● locul unde vor fi folosite; ● numele atributelor în care vor fi conţinute; ● standardele ce ţin de formatarea valorilor*94). *94) Utilizarea metadatelor pentru organizarea informaţiilor este facilitată de utilizarea unor formate convenite a valorilor pe care acestea le pot avea. Lipsa standardizării formatelor respective poate duce la situaţii în care trebuie organizate şi structurate informaţii de diferite formate (de exemplu m, mp şi mc), ce poate genera confuzie şi erori. Acest lucru este esenţial pentru implementarea unui mediu comun de date CDE. Standardizarea metadatelor oferă, de asemenea, posibilităţi de automatizare a proceselor. Pentru structurarea containerelor de informaţie, este recomandată folosirea a minim trei categorii de metadate*95) pentru fiecare container de informaţie, conform descrierii de mai jos*96): *95) Pe lângă codul unic de identificare a containerului de informaţii care este, în esenţă, tot o metadată. *96) Un exemplu de standardizare la nivel naţional a valorilor celor trei categorii de metadate poate fi găsit în Anexa Naţională a Marii Britanii la standardul (BS) EN ISO 19650-2:2018. ● codul de clasificare, conform cu sistemul de clasificare folosit; ● codul de revizuire, care reprezintă fiecare iteraţie emisă a containerului de informaţie, care poate fi preliminară sau contractuală; ● codul de status, care este un cod folosit pentru a ilustra, către destinatarul informaţiilor, care este utilizarea autorizată a informaţiilor emise. Codul de status este atribuit de către autorul informaţiilor şi asigură un control asupra folosirii datelor emise în cadrul procesului de elaborare a soluţiei propuse. 7.3. Sisteme de clasificare Sistemele de clasificare sunt modalităţi de organizare pe clase a diferitor lucruri, precum obiecte, procese, roluri etc. În cazul proiectelor investiţionale în construcţii sunt folosite sisteme de clasificare pentru a structura informaţiile privind elementele constructive, ansamblurile de elemente, spaţiile din construcţie, precum şi roluri la nivelul proiectului ş.a. Utilizarea unui sistem de clasificare are rolul de a oferi un vocabular comun şi controlat în cadrul proiectului investiţional în construcţii, fiind esenţială pentru buna colaborare a actorilor într-un cadru de lucru în sistem BIM. Clasele sunt seturi de obiecte grupate în baza unei proprietăţi sau unui set de proprietăţi comune. Clasificarea se referă la structurarea unor obiecte în baza unui sistem de clasificare şi poate fi considerată o grupare bazată pe subiecte în cadrul unei liste. Sistemele de clasificare permit ordonarea exhaustivă şi neambiguă a obiectelor*97). Pentru a îndeplini cerinţa de exhaustivitate, fiecare obiect trebuie să aparţină unei clase, iar pentru a se asigura lipsa de ambiguitate, fiecare obiect trebuie să aparţină doar de o singură clasă. Un sistem de clasificare poate fi descris ca o suită ierarhică de tabele care susţin clasificarea tuturor lucrurilor. *97) Prin "obiecte" se au în vedere orice lucruri care pot fi clasificate, inclusiv procese, roluri etc. Conform standardului SR EN ISO 19650-1:2019*98), este recomandată clasificarea obiectelor în conformitate cu principiile standardului ISO 12006-2*99) şi a informaţiilor privind obiectele în conformitate cu standardul ISO 12006-3*100). *98) Conform SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, pct. 11.3 *99) Conform SR EN ISO 12006-2:2020 - Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor legate de lucrările de construcţii. Partea 2: Cadru pentru clasificare. *100) Conform SR EN ISO 12006-3:2022 - Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor legate de lucrările de construcţii. Partea 3: Cadru pentru informaţiile despre elementele lucrărilor de construcţii. La data redactării acestui ghid, ca exemple de sisteme de clasificare elaborate în conformitate cu standardul SR EN ISO 12006-2:2020 pot fi enumerate următoarele: UniClass (Marea Britanie), OmniClass (S.U.A.), coClass (Suedia), Cuneco Classification System (CCS) (Danemarca) ş.a. La nivelul sectorului de construcţii din România, la data elaborării prezentului ghid, nu există un sistem de clasificare implementat. Pentru implementarea BIM conform stadiului 2 de maturitate a managementului informaţiilor este obligatorie adoptarea unui sistem de clasificare*101). *101) De exemplu, în Marea Britanie, pentru a atinge nivelul BIM Level 2, este obligatorie utilizarea sistemului de clasificare UniClass. 7.4. Nivelul de informaţie necesar Nivelul de informaţie necesar, în cadrul lucrului în sistem BIM, reprezintă un cadru pentru a defini cantitatea, calitatea şi granularitatea informaţiei conform scopului informaţiilor respective*102). Nivelul de informaţie necesar se stabileşte pentru evitarea oferirii atât a unui nivel prea mic de informaţii, care poate creşte riscurile aferente proiectului, cât şi a unui nivel prea mare de informaţii, care poate avea ca rezultat irosirea unor resurse precum timpul şi banii alocaţi. *102) Conform SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, la pct. 11.2. Definirea nivelului de informaţie necesar este detaliată în standardul SR EN 17412-1:2020. Nivelul de informaţie necesar se referă la informaţia geometrică, informaţia alfanumerică şi documentaţia aferentă modelului de informaţie. De regulă, nivelul de informaţie necesar se stabileşte pentru fiecare tip de obiect sau sistem de obiecte din cadrul modelului de informaţie, acestea fiind organizate în baza unui sistem de clasificare. În scopul unei standardizări la nivel naţional, nivelul de informaţie necesar poate fi predefinit*103) prin intermediul unor reglementări, ghiduri etc. *103) Un exemplu de standardizare a specificaţiilor ce ţin de detalierea informaţiilor, utilizat la nivel internaţional la data redactării prezentului ghid, este Level of Development (LOD) specification dezvoltat de către BIM Forum - "BIMForum, Level of Development (LOD) Specification Part I & Part 2, 2020". În Figura 16 este ilustrată diagrama pentru stabilirea nivelului de informaţie necesar, conform standardului SR EN 17412-1:2020. (a se vedea imaginea asociată) Figura 16. Diagramă pentru stabilirea nivelului de informaţie necesar*104). *104) Figură reprodusă din SR EN 17412-1:2020 - Modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Nivelul necesar de informaţii - Partea 1: Concepte şi principii, "Figure 8 - Relationship diagram on level of information need", tradusă în limba română, adaptată grafic şi completată pentru claritate. Figura 16 ilustrează necesitatea unui set de precondiţii pentru a defini nivelul de informaţie necesar. Acestea se referă la specificarea cu claritate a următoarelor: (1) DE CE este nevoie de informaţia respectivă, (2) CÂND este nevoie de aceasta, (3) CINE are nevoie de ea şi cine o produce precum şi (4) CE obiecte conţin informaţia respectivă. În continuare, stabilirea nivelului de informaţii necesar răspunde la întrebarea (5) CUM trebuie să fie informaţia respectivă, prin specificarea celor trei criterii de detaliere a informaţiei: informaţia geometrică, informaţia alfanumerică şi informaţia conţinută în documentaţie. În calitate de exemplu, în Anexa B.1 sunt propuse o serie de niveluri de detaliere a informaţiei în conformitate cu etapele şi stadiile din ciclul de viaţă al unui proiect investiţional în construcţii. În Anexa B.2 se prezintă un exemplu de specificare a nivelului de informaţie necesar, conform cu diagrama din Figura 16. 8. Fluxul de lucru CDE ca procedură de lucru Fluxul de lucru CDE se referă la o serie de activităţi de transmitere a containerelor de informaţii între actorii care participă la proiectului investiţional în construcţii. Activităţile din cadrul fluxului de lucru CDE se împart în patru stadii, după cum urmează: ● stadiul "activitate în desfăşurare"; ● stadiul "partajat"; ● stadiul "publicat"; ● stadiul "arhivat". Stadiile în care se pot afla containerele de informaţie din cadrul CDE sunt ilustrate în Figura 17. Această figură are un caracter simplificat, procesele reale implicând multiple fluxuri de lucru, schimbări de soluţie, bucle de feedback ş.a. (a se vedea imaginea asociată) Figura 17. Conceptul de mediu comun de date (CDE)*105) *105) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, Figura 3. Trecerea controlată a containerelor de informaţii între stadii poate să asigure îndeplinirea cerinţelor de informaţii ale părţii angajatoare. Specificarea stadiului în care se află un container de informaţie se realizează cu ajutorul codului de status atribuit în calitate de metadate. În continuare sunt descrise stadiile din cadrul fluxului de lucru CDE. 8.1. Stadiul "Activitate în desfăşurare" - generarea modelului În stadiul "Activitate în desfăşurare" are loc generarea modelului de informaţie aferent fiecărei specialităţi. Modelul de informaţie este conţinut în cadrul unor containere de informaţie cu ajutorul cărora este partajat ulterior. Modelul de informaţie generat în cadrul stadiului "activitate în desfăşurare" va conţine soluţia propusă de către fiecare specialitate şi va urmări atingerea nivelului de informaţie necesar aferent fazei/stadiului în care se află. Odată atins nivelul de informaţie necesar, va fi demarat procesul de trecere a containerelor de informaţie, care conţin modelul, în stadiul "Partajat", în calitate de livrabile, conform cu programul de livrare aferent sarcinilor (TIDP). Containerele de informaţie destinate partajării vor trece printr-un proces numit "tranziţia de verificare/revizuire/aprobare", care asigură conformitatea modelului conţinut în containerele de informaţie cu programul de livrare a informaţiilor aferent sarcinilor (TIDP), standardul de informaţii şi metodele şi modurile de lucru ale proiectului pentru producerea informaţiilor convenite. În cazul neconformităţii, containerele de informaţie îşi vor păstra codul de status şi vor rămâne în stadiul "activitate în desfăşurare", până când modelul din acestea va fi adus la conformitate. Doar containerele de informaţie care conţin un model de informaţie conform pot trece în stadiul "Partajat", prin modificarea codului de status atribuit acestora. 8.2. Stadiul "Partajat" - gestionarea modelului În stadiul "Partajat" se află containerele de informaţie ale specialităţilor care au trecut "tranziţia de verificare/revizuire/aprobare". Containerele de informaţie aflate în stadiul "Partajat" ar trebui să aibă o serie de caracteristici minime specificate în calitate de metadate, conform capitolului 7.2 (codul de status*106), codul de revizuire şi codul de clasificare). *106) Pentru o exemplificare a unei standardizări a codurilor de status, se recomandă consultarea Anexei Naţionale a Marii Britanii la standardul BS EN ISO 19650-2:2019, pct. NA.4.2 Status. Tabelul de coduri de status respectiv a fost tradus şi adaptat, în calitate de exemplu, în cadrul Anexei B din Ghidul privind utilizarea instrumentelor de generare şi gestiune a datelor digitale aferente construcţiilor, indicativ RTC 9 - 2022. Partajarea containerelor de informaţii se realizează cu un scop clar definit. Scopul partajării containerelor de informaţii stabileşte utilizarea permisă. În acest fel poate fi evitată utilizarea containerelor de informaţii în afara scopului pentru care au fost partajate. Scopul partajării containerului de informaţii se poate include în două categorii: ● containere partajate pentru activităţi de lucru în colaborare şi coordonare între echipele de specialitate, se referă la partajarea containerelor de informaţie în cadrul unui stadiu/unei faze a proiectului investiţional în construcţii şi se referă la revizuirile preliminare (necontractuale) ale informaţiilor conţinute în containerele respective. În urma coordonării pot rezulta observaţii către echipa de specialitate care a partajat containerul respectiv. În cazul existenţei unor observaţii, implementarea acestora continuă în cadrul stadiului "activitate în desfăşurare", până la eliminarea oricăror observaţii şi finalizarea coordonării aferente fazei/stadiului respectiv. ● containere partajate pentru a fi revizuite şi autorizate pentru publicare către partea angajatoare, sunt containerele care conţin informaţii care au fost utilizate la procesele de lucru în colaborare şi asupra cărora nu există alte observaţii care trebuie implementate. Informaţiile din containerele respective vor fi analizate de către partea angajată ca lider şi prin intermediul "tranziţiei revizuire/autorizare" acestea pot fi trecute în stadiul "Publicat". 8.3. Stadiu "Publicat" livrarea modelului În stadiul "Publicat" se află containerele de informaţie care îndeplinesc următoarele condiţii cumulate: ● au fost generate de către echipele de specialitate şi conţin soluţia propusă de către specialităţile respective, dezvoltată conform nivelului de informaţii necesar; ● au trecut anterior prin stadiul "Partajat", fiind utilizate la procesele de lucru în colaborare; ● au implementate toate observaţiile rezultate din activităţile de coordonare; ● au fost supuse tranziţiei "revizuire/autorizare" de către partea angajată ca lider şi a fost confirmată îndeplinirea cerinţelor de informaţii de către containerele de informaţie şi faptul că acestea pot fi publicate în calitate de livrabile. Containerele care se află în stadiul "Publicat" au fost autorizate pentru utilizarea planificată. De exemplu, pentru stadiul "Definirea soluţiilor de bază şi autorizarea", containerele de informaţie autorizate în cadrul fluxului de lucru CDE, pot fi utilizate pentru depunerea documentaţiei tehnice de autorizare a construirii. 8.4. Stadiul "Arhivat" ţinerea evidenţei modificărilor Stadiul "Arhivat" are rolul de a ţine evidenţa containerelor partajate (inclusiv publicate), cu forma şi caracteristicile de la momentul partajării. Fiecare trecere a containerelor de informaţie între stadiul "activitate în desfăşurare" şi "partajat", sau între stadiul "partajat" şi "publicat", va însemna şi trecerea unei copii a containerelor respective de informaţii în stadiul "arhivat". Containerele de informaţii din stadiul "arhivat" nu vor fi alterate şi se va asigura mentenanţa acestora pentru a forma o arhivă la care se poate reveni în viitor în diferite situaţii precum pierderea unor informaţii, analiza unor modificări etc. 9. Tipuri de cerinţe de informaţii Managementul informaţiilor este crucial pentru a stabili scopul/obiectivul tradus în livrabile şi responsabili. Pentru asigurarea unui management calitativ al informaţiilor, este esenţială formularea clară şi completă a cerinţelor de informaţii ale părţii angajatoare. Cerinţele de informaţii pot fi structurate pe două niveluri: ● nivelul macro - concretizarea scopului pentru care sunt necesare informaţiile; ● nivelul detaliat - specificarea informaţiilor concrete necesare şi a caracteristicilor acestora. Conform standardului SR EN ISO 19650-1, cerinţele de informaţii se formulează de către partea angajatoare. Părţile angajate, inclusiv părţile angajate ca lideri, pot adăuga propriile cerinţe de informaţii. În Figura 18*107) sunt ilustrate cerinţele de informaţii şi modelele de informaţii corespondente. *107) Figură reprodusă din SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, Figura 2. (a se vedea imaginea asociată) Figura 18. Ierarhia cerinţelor de informaţii*108) *108) Referirea la "proiect" în cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) se referă la etapa de livrare în managementul informaţiei, fiind diferit de proiectul investiţional în construcţii care, din punct de vedere al managementului informaţiei, include atât etapa de livrare cât şi etapa de exploatare (operare). Pentru a clarifica ierarhia elaborării cerinţelor de informaţii, se vor considera trei niveluri: ● nivelul strategic (al organizaţiei), la care se dezvoltă cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR); ● nivelul macro (proiect sau active), la care se dezvoltă cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) şi cerinţele de informaţii pentru active (AIR); ● nivelul detaliat (angajament), la care se dezvoltă cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR). Este important de menţionat că aceste cerinţe se referă atât la proiect, detaliind cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR), cât şi la active, detaliind cerinţele de informaţii pentru active (AIR)*109). *109) Acest lucru este reprezentat mai clar în figura 2 din standardul SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, precum şi în ghidul pentru standardele ISO elaborat de UK BIM Framework "ISO 19650 Guidance Part D: Developing information requirements", Edition 4, 2022. Toate cerinţele de informaţii (OIR, AIR, PIR şi EIR) sunt formulate înaintea procesului de angajare a părţii angajate ca lider şi a părţilor angajate. Formularea cerinţelor de informaţii se poate realiza cu ajutorul unei părţi terţe. Îndeplinirea cerinţelor de informaţii în cadrul ierarhiei descrise mai sus are loc începând de la nivelul detaliat. Îndeplinirea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) asigură îndeplinirea cerinţelor de informaţii pentru active (AIR) şi a celor pentru proiect (PIR), iar acestea, la rândul lor, asigură îndeplinirea cerinţelor de informaţie ale organizaţiei (OIR). Schimbul de informaţii în conformitate cu cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) este considerat realizat odată ce partea care primeşte informaţiile le acceptă ca fiind conforme cu cerinţele. În baza cerinţelor de informaţii se dezvoltă modelul de informaţie al proiectului (PIM) şi modelul de informaţie al activului (AIM). 9.1. Cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR) Cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR) se definesc în baza activităţilor strategice ale organizaţiei şi au rolul de a satisface nevoile legate de management la nivelul organizaţiei. Cerinţele de informaţie ale organizaţiei (OIR) pot fi stabilite înainte de identificarea activelor sau a proiectelor pentru care vor fi gestionate informaţiile. Exemple de activităţi ale organizaţiei care ar trebui luate în considerare la elaborarea cerinţelor de informaţii ar putea fi următoarele: asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, gestiunea mediului de lucru, investiţiile capitale ale organizaţiei, costurile ciclului de viaţă al activului, evaluarea şi managementul riscurilor, mentenanţa şi reparaţiile, exploatarea activelor etc. Pentru o gestiune mai eficientă, aceste activităţi pot fi grupate ca fiind strategice, operaţionale sau tactice. Odată stabilite activităţile organizaţiei care pot sta la baza definirii cerinţelor, pot fi concretizate scopurile informaţiilor în relaţie cu activităţile stabilite.*110) *110) În Anexa Cerinţele de informaţie ale organizaţiei (OIR) sunt detaliate scopul, responsabilii, momentul de definire, conţinutul şi modalitatea de îndeplinire a tipurilor de cerinţe. 9.2. Cerinţele de informaţii pentru active (AIR) Cerinţele de informaţii pentru active (AIR) specifică informaţia necesară proprietarului sau operatorului activului pentru nevoile proprii sau pentru nevoile actorilor implicaţi în gestiunea activului. Definirea cerinţelor de informaţii pentru active (AIR) se realizează, de regulă, în cadrul organizaţiei, de către echipa responsabilă de managementul construcţiilor şi activelor organizaţiei, în baza scopurilor definite în cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR) ce ţin de active. Scopurile pentru care se dezvoltă cerinţele de informaţii pentru active (AIR) pot include: părţi relevante din cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR), monitorizarea condiţiei şi a utilizării activelor, monitorizarea costurilor de utilizare a activelor precum şi a costurilor asociate consumului de energie, necesarul de informaţii ale actorilor implicaţi în gestiunea activelor etc.*111) *111) În Anexa Cerinţele de informaţii pentru active (AIR) sunt detaliate scopul, responsabilii, momentul de definire, conţinutul şi modalitatea de îndeplinire a tipurilor de cerinţe. 9.3. Cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) Cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) au ca scop înţelegerea la nivel înalt a informaţiei de care are nevoie partea angajatoare în cadrul unui proiect de construcţie. Cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) identifică informaţiile care vor fi necesare în punctele de decizie cheie care sunt determinate de către partea angajatoare*112). *112) În Anexa Cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) sunt detaliate scopul, responsabilii, momentul de definire, conţinutul şi modalitatea de îndeplinire a tipurilor de cerinţe. Similar cu cerinţele de informaţii pentru activ (AIR), cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) se dezvoltă în baza scopurilor definite în cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR), cum ar fi: informaţii relevante din cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR), informaţii financiare, programe strategice, actorii implicaţi în proiect care au nevoie de informaţii, sarcinile din cadrul proiectului realizate de către partea angajatoare etc. Cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) nu trebuie să se refere exclusiv la un proiect, fiind vorba, în primul rând, despre cerinţele generale pe care organizaţia le are faţă de proiectele investiţionale în construcţii pe care le dezvoltă. Organizaţiile care realizează o multitudine de proiecte investiţionale în construcţii pot, după caz, să dezvolte un set de cerinţe de informaţii pentru proiect (PIR) care să poată fi aplicate, la general, pe toate proiectele organizaţiei respective. 9.4. Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR)*113) reprezintă nivelul detaliat al dezvoltării cerinţelor de informaţii. Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) se referă atât la active, cât şi la proiect, existând posibilitatea separării lor în situaţiile în care acest lucru este util. *113) Sintagma originală din limba engleză, "Exchange Information Requirements", are o claritate mai mare, aceste cerinţe nefiind limitate doar la schimbul de informaţii, fiind vorba, în primul rând, despre informaţiile care vor fi schimbate între părţi şi despre cerinţele ce ţin de informaţiile respective. Termenul ar putea fi tradus în limba română şi ca "Cerinţe privind informaţiile destinate "schimbului". Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) specifică informaţiile care trebuie să fie livrate de către partea angajată ca lider sau de către o parte angajată în cadrul fiecărui schimb de informaţii. În ceea ce priveşte gradul de detaliere, cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) sunt primele cerinţe de informaţii care se referă strict la un angajament*114). *114) În Anexa Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) sunt detaliate scopul, responsabilii, momentul de definire, conţinutul şi modalitatea de îndeplinire a tipurilor de cerinţe. Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) ar trebui să cuprindă aspecte administrative şi comerciale, precum standardul de informaţii şi metodele şi procedurile de producţie, dar şi aspecte tehnice care să specifice informaţiile care trebuie detaliate pentru a satisface cerinţele de ordin superior (OIR, PIR, AIR). Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) pot fi detaliate în cadrul a trei secţiuni descrise mai jos: ● scopurile informaţiilor - sunt derivate din cerinţele de informaţii pentru active (AIR) şi din cele pentru proiect (PIR). De asemenea, pot fi definite şi scopuri noi, conform cerinţelor părţilor angajate. Scopurile trebuie definite într-o modalitate care asigură continuitatea proceselor, luând în considerare informaţiile necesare de intrare şi de ieşire pentru fiecare proces. ● structurarea informaţiei - include specificarea utilizării ei, de la scopuri primare (cum ar fi elaborarea soluţiei propuse), la scopuri secundare (cum ar fi analiza structurală). ● definirea informaţiei - se referă la detalierea părţilor care o constituie, în conformitate cu nivelul de informaţii necesar. Stabilirea nivelului de informaţii necesar se află la baza formulării cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR). Conform standardului SR CEN/TR 17654:2022, cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) trebuie să conţină următoarele: ● cerinţele de informaţii*115); *115) Se referă la ce informaţie, în ce moment, cum va fi produsă şi pentru cine este necesară. Este recomandat ca cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) să specifice cerinţele de ordin superior (OIR, AIR, PIR) din care au fost derivate prin indexarea fiecărei cerinţe. ● nivelul de informaţie necesar; ● Criteriile de acceptare a informaţiilor, care se referă la respectarea: () standardului de informaţii al proiectului/activului; () metodelor şi procedurilor de producere a informaţiilor*116); *116) Standardul de informaţii al proiectului/activului şi metodele şi modurile de lucru (procedurile) pentru producerea de informaţii sunt detaliate în capitolul următor. () informaţiilor de referinţă sau resurselor partajate*117). *117) Se referă la informaţii existente deţinute de partea angajatoare, inclusiv şabloane de lucru şi librării de obiecte etc. ● informaţiile suport oferite*118); *118) Se referă la informaţii care vor susţine elaborarea soluţiei propuse, precum ridicări topografice, măsurători la faţa locului, ghiduri, standarde relevante, etc. ● termenele de livrare a informaţiilor. Cerinţele privind schimbul de informaţie (EIR) pot fi formulate sub forma unor manuale de transmitere a informaţiilor (IDM). Manualele de transmitere a informaţiilor (IDM) sunt descrise în seria de standarde SR EN ISO 28481. 10. Documente şi resurse aferente managementului informaţiilor generate în sistem BIM Conform standardelor din seria SR EN ISO 19650, există o serie de resurse care au rolul de a concretiza diferite aspecte ale managementului informaţiilor. Chiar dacă explicarea exhaustivă a acestora nu intră în scopul acestui document, este considerată oportună explicarea unora dintre acestea. Standardele din seria SR EN ISO 19650 nu specifică care dintre aceste resurse au caracter de documente şi care sunt folosite doar ca resurse, precum nu oferă nici indicaţii referitoare la forma acestora, acest lucru rămânând a fi decis în funcţie de particularităţile proiectului investiţional în construcţii sau de managementul la nivelul organizaţiei. În calitate de documente aferente angajamentului, sunt considerate următoarele resurse principale*119): *119) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, la pct. 5.4.6 şi 5.4.7. ● cerinţele privind schimbul de informaţii (atât ale părţii angajatoare cât şi completările părţii angajate ca lider); ● standardul de informaţii al proiectului/activului; ● protocolul de informaţii al proiectului/activului; ● planul de execuţie BIM (BEP) al echipei de livrare, care conţine*120): *120) Conform SR CEN/TR 17654:2022 - Linii directoare pentru implementarea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a planurilor de execuţie BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 şi -2. () lista de persoane care vor prelua funcţia de management a informaţiei; () strategia de livrare a informaţiilor; () strategia de federalizare; () matricea responsabilităţilor la nivel înalt; () lista de tehnologii software, hardware şi infrastructură IT. ● programul general de livrare a informaţiilor (MIDP); ● programul de livrare a informaţiilor aferent sarcinilor (TIDP). În completarea acestor documente, a fost considerat necesar să fie explicate şi următoarele resurse: ● metode şi moduri de lucru ale proiectului/activului pentru producerea de informaţii; ● structura defalcată a containerelor de informaţie (în completarea strategiei de federalizare); ● matricea detaliată a responsabilităţilor echipei de livrare; ● alte resurse relevante pentru acest ghid. Ordinea descrierii acestor resurse şi documente urmăreşte înţelegerea lor cât mai facilă şi nu stabileşte în mod obligatoriu ordinea elaborării lor. 10.1. Prezentare generală a resurselor de management a informaţiilor Seria de standarde SR EN ISO 19650 listează un ansamblu considerabil de resurse aferente managementului informaţiilor, înţelegerea acestora cât şi a legăturii dintre ele putând fi dificilă în primă instanţă. Pentru a oferi o înţelegere mai bună a ansamblului de resurse utilizate în managementul informaţiilor a fost considerată utilă listarea acestora într-o manieră care să permită vizualizarea lor conform cronologiei menţionării în standarde, cu precizarea standardelor în care sunt menţionate cât şi a modului în care sunt interconectate resursele respective. În Tabel 3 sunt listate resursele de management al informaţiilor menţionate în seria de standarde SR EN ISO 19650. În cadrul tabelului sunt menţionate: ● numele resursei; ● autorul responsabil pentru generarea resursei respective; ● nivelul pentru care este aplicabilă resursa respectivă; ● punctele sau capitolele unde sunt menţionate resursele respective în cadrul seriei de standarde SR EN ISO 19650. Între paranteze se menţionează numărul standardului ((-2) pentru SR EN ISO 19650-2:2019, (-3) pentru SR EN ISO 19650-3:2020, (-5) pentru SR EN ISO 19650-5:2020).
┌───────────────────┬───────────┬────────────┬──────────┐
│ │ │ │Menţionare│
│Nume resursă │Autor │Nivel │în seria │
│ │ │resursă │SR EN ISO │
│ │ │ │19650 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Strategia de │Partea │ │(-5) Cap. │
│gestiune a │angajatoare│Organizaţie │6 │
│securităţii │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Planul de gestiune │Partea │Organizaţie │(-5) Cap. │
│a securităţii │angajatoare│ │7 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Cerinţe de │ │ │ │
│informaţii ale │ │ │OIR – (-3)│
│organizaţiei (OIR) │ │OIR – │pct. 5.1.2│
│Cerinţele de │Partea │Organizaţie │AIR – (-3)│
│informaţii pentru │angajatoare│AIR – Active│pct. 5.1.4│
│active (AIR) │ │PIR – │PIR – (-2)│
│Cerinţele de │ │Proiect │pct. 5.1.2│
│informaţii pentru │ │ │ │
│proiect (PIR) │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Repere de livrare a│ │ │(-2) pct. │
│informaţiilor sau │Partea │Proiect/ │5.1.3 │
│listă de evenimente│angajatoare│activ │(-3) pct. │
│declanşatoare │ │ │5.1.5 │
│planificate │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │(-2) pct. │
│Standardul de │Partea │Proiect/ │5.1.4 │
│informaţii │angajatoare│activ │(-3) pct. │
│ │ │ │5.1.6 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Metodele şi │ │ │(-2) pct. │
│modurile de lucru │Partea │Proiect/ │5.1.5 │
│pentru producerea │angajatoare│activ │(-3) pct. │
│de informaţii │ │ │5.1.7 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │(-2) pct. │
│Informaţii de │Partea │Proiect/ │5.1.6 │
│referinţă │angajatoare│activ │(-3) pct. │
│ │ │ │5.1.8 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │(-2) pct. │
│Resurse comune │Partea │Proiect/ │5.1.6 │
│ │angajatoare│activ │(-3) pct. │
│ │ │ │5.1.8 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│ │ │ │(-2) pct. │
│Protocolul de │Partea │Proiect/ │5.1.8 │
│informaţii │angajatoare│activ │(-3) pct. │
│ │ │ │5.1.13 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Cerinţe privind │ │ │(-2) pct. │
│schimbul de │Partea │Angajament │5.2.1 │
│informaţii (EIR) │angajatoare│ │(-3) pct. │
│ │ │ │5.2.2 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Cerinţe privind │ │ │(-2) pct. │
│răspunsul la │Partea │Angajament │5.2.3 │
│cererea de ofertă │angajatoare│ │(-3) pct. │
│ │ │ │5.2.4 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Criterii de │ │ │(-2) pct. │
│evaluare a │Partea │Angajament │5.2.3 │
│răspunsului la │angajatoare│ │(-3) pct. │
│cererea de ofertă │ │ │5.2.4 │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Planul de execuţie │ │ │ │
│BIM (BEP) (i) │ │ │(i) │
│precontractual şi │ │ │(-2,-3) │
│(ii) agreat │Partea │ │pct. 5.3.2│
│Mai jos, cu ”-”, │angajată ca│Angajament │(ii) (-2, │
│sunt listate │lider │ │-3) pct. │
│resursele parte din│ │ │5.4.1 │
│planul de execuţie │ │ │ │
│BIM (BEP) │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Matricea de │Partea │ │(-2) pct. │
│responsabilităţi la│angajată ca│Angajament │5.3.2 │
│nivel înalt │lider │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Strategia pentru │ │ │(i) (-2) │
│livrarea │Partea │ │pct. 5.3.2│
│informaţiilor (i) │angajată ca│Angajament │(ii) (-2) │
│propusă şi (ii) │lider │ │pct. 5.4.1│
│agreată │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Strategia de │Partea │ │(i) (-2) │
│federalizare (i) │angajată ca│Angajament │pct. 5.3.2│
│propusă şi (ii) │lider │ │(ii) (-2) │
│agreată │ │ │pct. 5.4.1│
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Listă propusă de │ │ │(i) (-2) │
│softuri, hardware │Partea │ │pct. 5.3.2│
│şi infrastructură │angajată ca│Angajament │(ii) (-2) │
│IT (i) propusă şi │lider │ │pct. 5.4.1│
│(ii) agreată │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Evaluarea │ │ │ │
│capabilităţii şi │Partea │Echipă de │(-2, -3) │
│capacităţii echipei│angajată │specialitate│pct. 5.3.3│
│de specialitate │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Rezumatul │Partea │ │ │
│capabilităţii şi │angajată ca│Angajament │(-2, -3) │
│capacităţii echipei│lider │ │pct. 5.3.4│
│de specialitate │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Planul de │Partea │ │(-2, -3) │
│mobilizare propus │angajată ca│Angajament │pct. 5.3.5│
│ │lider │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Registrul de │Partea │ │(-2, -3) │
│riscuri │angajată ca│Angajament │pct. 5.3.6│
│ │lider │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Matricea detaliată │Partea │ │ │
│a │angajată ca│Angajament │(-2, -3) │
│responsabilităţilor│lider │ │pct. 5.4.2│
│echipei de livrare │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Cerinţele privind │ │ │ │
│schimbul de │Partea │ │(-2, -3) │
│informaţii (EIR) │angajată ca│Angajament │pct. 5.4.3│
│ale părţii angajate│lider │ │ │
│ca lider │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Programul de │ │ │ │
│livrare a │Partea │Echipa de │(-2, -3) │
│informaţiilor │angajată │specialitate│pct. 5.4.4│
│aferent sarcinilor │ │ │ │
│(TIDP) │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Programul general │Partea │ │ │
│de livrare a │angajată ca│Angajament │(-2, -3) │
│informaţiilor │lider │ │pct. 5.4.5│
│(MIDP) │ │ │ │
├───────────────────┼───────────┼────────────┼──────────┤
│Lecţiile învăţate │Partea │Angajament │(-2, -3) │
│ │angajatoare│ │pct. 5.8.2│
└───────────────────┴───────────┴────────────┴──────────┘
Tabel 3. Cartografiere resurse de management al informaţiilor aferente seriei de standarde SR EN ISO 19650*121). În Figura 19 sunt cartografiate resursele de management a informaţiilor în cadrul unui angajament. În figură pot fi observate părţile care sunt responsabile de elaborarea resurselor respective, precum şi interdependenţele dintre anumite resurse. *121) Tabelul a fost tradus şi adaptat în baza "Table 3: ISO 19650-2 resources" din "UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part A: The information management function and resources, Edition 3, Marea Britanie, 2021". Au fost eliminate coloanele "Guidance part" (nefiind relevantă în contextul prezentului ghid) şi "Resource - Status" (datorită depăşirii detalierii informaţiilor din cadrul prezentului ghid). (a se vedea imaginea asociată) Figura 19. Cartografierea resurselor de management a informaţiilor în cadrul unui angajament*122). *122) Figura a fost tradusă şi adaptată în baza "Figure 6 - ISO 19650-2 resources map" din cadrul "UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part A: The information management function and resources, Edition 3, Marea Britanie, 2021". Cerinţele din figură se referă strict la BIM şi reprezintă completări faţă de cerinţele legale (de exemplu, în cadrul licitaţiei se vor respecta cerinţele Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completarea acestora cu documentele şi resursele necesare în managementul informaţiilor utilizând BIM). Conform figurii, la pasul 1, partea angajatoare produce resursele aferente angajamentului în baza resurselor sale interne, organizaţionale. Scopul producerii acestor resurse este invitaţia de participare la licitaţie pentru părţile potenţial angajate şi formarea echipelor de livrare. La pasul 2, partea potenţial angajată ca lider consultă resursele puse la dispoziţie de către partea angajată, le completează pe unele şi elaborează alte resurse noi. În acest moment este importantă colaborarea în cadrul echipei potenţiale de livrare, pentru a genera inclusiv resursele aferente părţilor angajate (echipelor de specialitate). Pasul 3 reprezintă angajarea părţii angajate ca lider şi procesul de agreare a resurselor care vor face parte din angajament. Pasul 3.1 reprezintă părţile angajate, care pot fi implicate de la bun început în proiect sau se pot alătura pe parcurs. Este important să fie observat că nu toate resursele generate vor face parte din angajament. Unele dintre acestea au rolul de a contribui la realizarea altor resurse, precum şi de a fi utilizate ca resurse interne pentru diferite procese (generare de informaţii, colaborare etc.) de către părţile respective. NOTĂ: Cerinţele de informaţii, care fac parte din resursele de management al informaţiilor, au fost descrise în capitolul anterior. 10.2. Standardul de informaţii al proiectului/activului Scopul standardului de informaţii al proiectului sau activului este de a oferi standardele conform cărora informaţia va trebui produsă şi menţinută într-un mod riguros şi consecvent pe tot parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Acesta poate fi stabilit la nivelul proiectului*123) (etapa de livrare) sau al activului*124) (etapa de exploatare). În continuarea acestui capitol se face referire la "standardul de informaţie", informaţiile prezentate fiind aplicabile atât la nivelul proiectului cât şi la nivelul activului. *123) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.1.4. *124) Conform SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.1.6. Standardul de informaţie este stabilit de către partea angajatoare. Părţile angajate pot aduce modificări sau completări la standardul de informaţii, care trebuie convenite cu partea angajatoare. Odată stabilit, standardul de informaţii va fi valabil pentru tot ciclul de viaţă a proiectului investiţional în construcţii. De regulă, în cadrul standardului de informaţii vor fi stabilite aspecte ce ţin de structurarea, clasificarea şi schimbul de informaţii. În acest sens pot fi menţionate: formatele datelor destinate a fi schimbate între actori, convenţiile de denumire utilizate şi codurile de clasificare ale containerelor de informaţii, valorile standardizate ale codurilor de identificare a containerelor de informaţii (precum şi a codurilor de revizuiri şi a codurilor de status), cadrul de definire a nivelului de informaţii necesar, specificaţii obligatorii pentru anumite tipuri de elemente din model etc. Standardul de informaţii poate face referire la alte standarde naţionale sau internaţionale. Pentru a optimiza procedurile de management ale activelor, standardul de informaţii poate fi stabilit la nivelul unei organizaţii cu scopul folosirii acestuia pentru tot portofoliul de active, pe tot parcursul ciclului lor de viaţă. 10.3. Metode şi moduri de lucru ale proiectului/activului pentru producerea de informaţii Metodele şi modurile de lucru pentru producerea de informaţii*125) stabilesc cum se va realiza captarea informaţiilor existente, generarea şi aprobarea informaţiilor noi, asigurarea securităţii şi livrarea informaţiilor. *125) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.1.5, respectiv SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.1.7. Scopul metodelor şi modurilor de lucru pentru producerea de informaţii este, conform denumirii, de a oferi metode şi proceduri în baza cărora informaţia să fie produsă şi menţinută într-un mod riguros şi consecvent pe tot parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. În materie de conţinut, acestea pot, de exemplu, să descrie procesul de generare a informaţiilor aferente livrabilelor, înainte ca acestea să fie folosite în activităţi precum coordonarea sau revizuirea şi aprobarea conformităţii. Similar standardului de informaţii, metodele şi modurile de lucru pentru producerea de informaţii pot fi menţionate prin referire la un standard naţional sau internaţional. Metodele şi modurile de lucru pentru producerea de informaţii sunt folosite, de regulă, împreună cu standardul de informaţii, pentru a susţine generarea, aprobarea, autorizarea şi acceptarea informaţiei. 10.4. Planul de execuţie BIM (BEP) Planul de execuţie BIM este un document compus, care cuprinde următoarele*126): *126) Conform SR CEN/TR 17654:2022 - Linii directoare pentru implementarea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a planurilor de execuţie BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 şi -2. ● funcţia de management al informaţiilor (datele persoanelor direct responsabile şi o descriere minimală a responsabilităţilor de management de informaţii; ca minime informaţii le menţionăm pe următoarele: numele, prenumele şi curriculum vitae al persoanei, care să detalieze experienţa într-o funcţie similară); ● strategia de management al informaţiilor; ● strategia de federalizare; ● matricea de responsabilităţi a echipei de livrare la nivel înalt; ● tehnologiile care trebuie adoptate (o listă de instrumente de tip software, resurse hardware şi infrastructură IT, care să conţină: descrierea acestora, scopul, partea/părţile responsabile pentru asigurarea lor şi partea/părţile care le vor utiliza). Planul de execuţie BIM (BEP) se dezvoltă în baza cerinţelor de schimb de informaţii (EIR) şi urmăreşte îndeplinirea acestora. Este utilă înţelegerea dezvoltării documentelor din cadrul planului de execuţie BIM (BEP) ca o serie de paşi care detaliază progresiv informaţia. Structura defalcată a containerelor de informaţie stabileşte, împreună cu strategia de federalizare, cum vor fi împărţite informaţiile conţinute în modelul de informaţie. Împărţirea diferitor informaţii pe o structură defalcată a containerelor de informaţie stă la baza desemnării responsabilităţilor atribuite per container de informaţii în cadrul matricei de responsabilităţi la nivel înalt. Detalierea ulterioară a matricei de responsabilităţi (matricea detaliată a responsabilităţilor) este un pas intermediar către dezvoltarea programelor de livrare a informaţiilor (descrise în capitolul 10.5). Conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019, planul de execuţie BIM (BEP) se dezvoltă în două etape principale: ● planul de execuţie BIM (BEP) precontractual*127); *127) Conform SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.3.2. ● planul de execuţie BIM (BEP) confirmat la angajament*128). *128) Conform SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.4.1. Planul de execuţie BIM (BEP) precontractual are rolul de a oferi dovezi către partea angajatoare cu privire la capacitatea echipei de livrare de a realiza un management al informaţiei în conformitate cu cerinţele de informaţii primite. În cadrul unei licitaţii, acesta este folosit în procesul de selecţie a câştigătorului licitaţiei. Planul de execuţie BIM (BEP) precontractual, pe lângă lista de resurse enumerate mai sus, conţine şi: ● propuneri de amendare a standardului de informaţie al proiectului/activului; ● propuneri de amendare a metodelor şi modurilor de lucru (procedurilor) de producere de informaţii. Planul de execuţie BIM (BEP) confirmat la angajament care este agreat de către părţi şi serveşte ca principală resursă şi document BIM pentru gestionarea proceselor de producere de informaţii în colaborare pentru echipa de livrare. Planul de execuţie BIM (BEP) este folosit atât în etapa de livrare, conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019, cât şi în etapa de exploatare/operare, conform standardului SR EN ISO 196503:2020. Pentru asigurarea continuităţii şi calităţii managementului informaţiei, este importantă planificarea gestionării transferului planului de execuţie BIM (BEP) între angajamentele succesive aferente ciclului de viaţă al activului. Acest document este o resursă vie, în sensul în care este actualizat la nevoie pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor. Responsabilitatea pentru dezvoltarea planului de execuţie BIM (BEP) aparţine părţii angajate ca lider, în acord cu părţile angajate aferente echipei de livrare respective. În continuare sunt descrise resursele care fac parte din planul de execuţie BIM (BEP). Unele dintre acestea sunt completate, pentru claritate, cu alte resurse. De exemplu, pentru a descrie strategia de federalizare este nevoie să fie înţeles conceptul de structură defalcată a containerelor de informaţii. Pentru elaborarea planului de execuţie BIM (BEP) se va consulta standardul SR CEN/TR 17654:2022. 10.4.1. Funcţia de management a informaţiilor Pentru îndeplinirea funcţiei de management a informaţiilor, partea angajată ca lider propune o listă de persoane care vor fi direct responsabile de procesele de management a informaţiilor. Atât partea angajată ca lider cât şi echipele de specialitate vor avea proprii manageri de informaţii incluşi în această listă. Lista va conţine următoarele: ● numele persoanelor; ● organizaţia pe care o reprezintă; ● responsabilităţile de management al informaţiilor asumate; ● CV-urile acestora în format digital. În cazul existenţei concomitente a mai multor echipe de livrare se vor analiza modalităţile de desemnare a responsabilităţilor aferente managementului informaţiilor, încât să nu se producă conflicte sau suprapuneri. 10.4.2. Strategia de livrare a informaţiilor Strategia de livrare a informaţiilor trebuie să concretizeze modalitatea în care vor fi finalizate livrabilele, ce scopuri vor fi atinse prin livrabilele respective precum şi cum este organizată echipa de livrare. În continuare este descrisă stabilirea strategiei de livrare a informaţiilor în baza standardului SR CEN/TR 17654:2022. Scopurile echipei de livrare Echipa de livrare va specifica abordarea proprie la nivel macro pentru îndeplinirea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR). De asemenea, vor fi arătate care scopuri vor fi îndeplinite prin livrabilele produse. Se recomandă specificarea următoarelor informaţii*129): *129) Conform SR CEN/TR 17654:2022- Linii directoare pentru implementarea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a planurilor de execuţie BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 şi -2, pct. 6.3.2. ● referinţe la cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR); ● clarificarea abordării echipei de livrare privind metodele utilizate pentru a îndeplini cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR); ● scopurile procesului de producere a informaţiilor în colaborare.
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Scop │Modalitatea de │
│ │îndeplinire │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │● Nu se vor demara │
│ │procese de producere a │
│ │informaţiilor înaintea │
│ │disponibilităţii │
│ │informaţiilor necesare │
│ │pentru input. │
│ │● Vor avea loc │
│ │transmiteri săptămânale │
│ │ale modelelor de │
│ │informaţie între │
│Sporirea │echipele de specialitate│
│controlului │şi partea angajată ca │
│calităţii │lider │
│informaţiilor│● Modelele de informaţii│
│ │vor fi verificate şi │
│ │validate ca respectând │
│ │standardul de informaţii│
│ │şi metodele şi modurile │
│ │de lucru ale proiectului│
│ │pentru producerea de │
│ │informaţii înaintea │
│ │proceselor de partajare │
│ │şi publicare în calitate│
│ │de livrabile. │
└─────────────┴────────────────────────┘
Tabel 4. Exemplu de stabilire a scopurilor echipei de livrabile. Structura organizaţională şi relaţiile comerciale ale echipei de livrare, precum şi componenţa echipelor de specialitate Prezentarea generală a echipei de livrare precum şi a echipelor de specialitate are rolul de a oferi părţii angajatoare o înţelegere şi siguranţă în capacitatea de livrare a informaţiilor conform cerinţelor. Un exemplu este oferit în Tabel 5.
┌─────┬────────────────────┬───────────┐
│Nr. │Funcţie │Organizaţie│
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1 │Partea angajată ca │ABC S.R.L. │
│ │lider │ │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.1 │Proiectant │ABC S.R.L. │
│ │arhitectură │ │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.2 │Proiectant │ABC S.R.L. │
│ │peisagistică │ │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.3 │Proiectant structură│DEF S.R.L. │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.4 │Proiectant │GHI S.R.L. │
│ │instalaţii │ │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.4.1│Proiectant │GHI S.R.L. │
│ │instalaţii sanitare │ │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.4.2│Proiectant │GHI S.R.L. │
│ │instalaţii electrice│ │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.4.3│Proiectant │GHI S.R.L. │
│ │instalaţii HVAC │ │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.5 │Proiectant geotehnic│JKL S.R.L. │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│1.6 │Consultant costuri │MNO S.R.L. │
├─────┼────────────────────┼───────────┤
│ │Etc. │ │
└─────┴────────────────────┴───────────┘
Tabel 5. Exemplu de listă a elementelor componente ale echipei de livrare şi echipei de specialitate. 10.4.3. Structura defalcată şi strategia de federalizare Structura defalcată şi strategia de federalizare*130) sunt două concepte complementare în managementul informaţiilor, care se referă la organizarea containerelor de informaţii. *130) Exemple ale strategiilor de federalizare şi ale structurilor defalcate ale containerelor de informaţie se regăsesc în SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, Anexa A. Informaţii suplimentare pot fi găsite şi în CEN/TR 17439:2020 - Guidance on how to implement EN ISO 19650-1 and -2 in Europe şi SR CEN/TR 17654:2022- Linii directoare pentru implementarea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a planurilor de execuţie BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 şi -2. Punerea în aplicare a structurii defalcate a containerelor de informaţie şi a strategiei de federalizare se face prin utilizarea metadatelor, precum: codul de identificare sau atributele desemnate containerului de informaţii ce ţin de statut, revizuire şi clasificare. În general, orice categorie de metadate poate fi folosită în acest scop, atât timp cât face parte dintr-o abordare bine planificată şi consecventă. Este important de reţinut că structura defalcată a containerelor de informaţie şi strategia de federalizare se aplică pentru toate tipurile de containere de informaţie şi nu se limitează doar la modelele geometrice. În Figura 20 este ilustrat un exemplu de structură defalcată a containerelor de informaţie şi o strategie de federalizare. (a se vedea imaginea asociată) Figura 20. Exemplu ilustrat de strategie de federalizare şi structură defalcată a containerelor de informaţie, aferente etapei de livrare. În partea de jos a figurii putem observa containerele de informaţii defalcate. Este recomandată defalcarea containerelor de informaţie conform unui sistem de clasificare. În partea de sus a figurii putem vedea modelele de informaţie care sunt, în esenţă, modele federalizate ale containerelor de informaţie*131). Modelele de informaţie, organizate conform Figura 20, pot fi federalizate atât cu scopuri strict tehnice cât şi cu scopuri practice. Un exemplu de federalizare cu scop tehnic sunt modelele de informaţie de bază, care cumulează o serie de containere de informaţie sub forma unui fişier digital care poate fi creat şi gestionat cu ajutorul unui instrument software. Un exemplu de federalizare cu scop practic ar fi federalizarea containerelor de informaţie necesare pentru un studiu de însorire, sau o analiză a performanţei energetice, fiind vorba despre utilizări ale modelului de informaţie (utilizări BIM). *131) În Anexa A la SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii, Figura A.3, containerele de informaţie sunt grupate în grupuri de containere. În cadrul acestui ghid, aceste grupuri de containere sunt considerate ca fiind modele de informaţie federalizate pentru diferite scopuri, putând fi vorba despre scopuri tehnice de lucru cu fişiere (modele de bază), sau scopuri precum formarea unui model de informaţie aferent unei specialităţi. Structura defalcată a containerelor de informaţie Structura defalcată a containerelor de informaţie stă la baza producerii informaţiilor în colaborare. Defalcarea containerelor de informaţie permite lucrul concomitent şi generarea simultană a informaţiilor aferente diferitor specialităţi. Ulterior, prin federalizarea containerelor de informaţie în modele federalizate, este posibilă gestiunea acestora şi coordonarea în cadrul echipelor. De asemenea, prin utilizarea unei structuri defalcate a containerelor de informaţie se elimină posibilitatea de suprascriere a informaţiilor între diferite părţi angajate. Structura defalcată a containerelor de informaţie este modalitatea de a diviza modelul de informaţie prin definirea unor unităţi de informaţie care pot fi gestionate facil, pentru a servi cât mai eficient scopurilor proiectului. În acest fel, prin aplicarea strategiei de federalizare, diferite containere de informaţie pot fi federalizate pentru diferite scopuri, fără a fi necesară utilizarea concomitentă a tuturor containerelor de informaţie. Structura defalcată a containerelor de informaţie este determinată de către partea angajată ca lider. Structura defalcată a containerelor de informaţie ar trebui să se afle la baza elaborării matricei detaliate a responsabilităţilor, asigurându-se astfel că fiecare specialitate este responsabilă de o serie de containere de informaţii bine delimitată de celelalte specialităţi. În Figura 21 este ilustrat un exemplu de structură defalcată a containerelor de informaţie care formează un model de informaţie. Informaţiile aferente fiecărui container sunt separate în baza claselor unui sistem de clasificare (în exemplu a fost folosit Uniclass). (a se vedea imaginea asociată) Figura 21. Exemplu ilustrat de containere de informaţii conţinute într-un model de informaţii*132). *132) Exemplul este bazat pe sistemul de clasificare Uniclass v1.29, 2023. Titlurile de clase sunt traduse din limba engleză. Organizarea structurii defalcate a containerelor de informaţii în baza unui sistem de clasificare permite generarea unor modele de informaţii cu informaţii bine structurate care facilitează utilizarea acestora pe viitor. Strategia de federalizare Strategia de federalizare este o planificare la nivel macro a modalităţii şi motivelor pentru care modelul de informaţii este divizat prin intermediul structurii defalcate a containerelor de informaţii. Scopul strategiei de federalizare este de a facilita producerea şi gestiunea informaţiilor. Strategia de federalizare trebuie elaborată concomitent cu definirea structurii defalcate a containerelor de informaţie pentru a se asigura posibilitatea de implementare eficientă a acesteia. Strategia de federalizare ia în considerare scopuri specifice pentru care va fi folosit modelul de informaţie, cum ar fi managementul securităţii, coordonarea spaţială sau transmiterea de informaţii etc. Strategia de federalizare, de asemenea, ia în considerare sarcinile specifice care vor trebui realizate în baza modelelor federalizate (utilizări BIM), cum ar fi analiza structurală, analiza eficienţei energetice, revizuirea soluţiei propuse ş.a. 10.4.4. Matricele de responsabilităţi Conform serie de standarde SR EN ISO 19650 precum şi a standardului SR CEN/TR 17654:2022, din planul de execuţie BIM (BEP), în calitate de document aferent angajării, face parte doar matricea de responsabilităţi a echipei de livrare la nivel înalt. În completarea matricei de responsabilităţi a echipei de livrare la nivel înalt, ulterior agreării planului de execuţie BIM (BEP) se dezvoltă matricea detaliată a responsabilităţilor echipei de livrare. Suplimentar, standardul SR EN ISO 19650-2:2019 ne oferă, în Anexa A, Matricea de desemnare a managementului informaţiilor, care este o matrice care poate fi utilizată pentru a desemna responsabilităţi aferente clauzelor din standard (activităţilor). A fost considerată utilă descrierea tuturor celor trei matrice în cadrul acestui subcapitol. Matricea responsabilităţilor echipei de livrare la nivel înalt Este o matrice elaborată înaintea angajării părţilor, în cadrul planului de execuţie BIM (BEP) precontractual*133) şi actualizată odată cu confirmarea planului de execuţie BIM (BEP)*134). Matricea conţine responsabilitatea alocată pentru containerele de informaţie care vor forma modelul de informaţie şi livrabilele cheie asociate. *133) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor9, la pct. 5.3.2, litera d). *134) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, la pct. 5.4.1, litera c). Matricea responsabilităţilor echipei de livrare la nivel înalt va fi dezvoltată în baza strategiei de federalizare şi a structurii defalcate a containerelor de informaţie. Matricea detaliată a responsabilităţilor echipei de livrare Matricea detaliată a responsabilităţilor echipei de livrare se referă la detalierea matricei responsabilităţilor echipei de livrare la nivel înalt de către echipa de specialitate, şi reprezintă un pas intermediar pentru generarea programului de livrare a informaţiilor aferent sarcinilor (TIDP). Conform standardul SR EN ISO 19650-2:2019, matricea detaliată a responsabilităţilor echipei de livrare este o detaliere a matricei responsabilităţilor echipei de livrare la nivel înalt, nefiind vorba despre două resurse diferite. În matricea detaliată a responsabilităţilor echipei de livrare se va aprofunda procesul de producere a informaţiilor în colaborare şi se vor concretiza responsabilii pentru informaţii de tip input în cadrul proceselor, responsabilii pentru verificarea conformităţii informaţiilor specifice produse, activităţilor specifice de coordonare etc. Matricea de desemnare a managementului informaţiilor Este o matrice care stabileşte părţile responsabile pentru diferite funcţii aferente managementului informaţiilor. În cadrul matricei sunt atribuite responsabilităţi pentru fiecare activitate/clauză de management a informaţiei conform standardelor SR EN ISO 19650-2:2019 şi SR EN ISO 19650-3:2020. Pentru elaborarea acestei matrice se va consulta Anexa A aferentă standardului SR EN ISO 19650-2:2019. Standardul SR EN ISO 19650-2:2019 recomandă utilizarea acestei matrice în cazul în care partea angajatoare decide angajarea unei părţi terţe sau a părţii angajate ca lider pentru a răspunde integral sau parţial de funcţia de management a informaţiei*135). *135) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, notă la pct. 5.1.1. De asemenea, forma matricei respective poate fi utilizată ca şablon pentru elaborarea matricei de responsabilităţi a echipei de livrare la nivel înalt*136). *136) Conform SR CEN/TR 17654:2022 - Linii directoare pentru implementarea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a planurilor de execuţie BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 şi -2, pct. 6.5. O adaptare a matricei de desemnare a managementului informaţiilor este ilustrată în Figura 22. (a se vedea imaginea asociată) Figura 22. Matrice de desemnarea a responsabilităţilor de management a informaţiilor Conform Figura 22, în stânga matricei se listează activitatea din standard iar în dreapta se listează responsabilităţile ce ţin de părţi (actori). În figură este listată activitatea 5.3.4 Stabilirea capabilităţii şi capacităţii echipei de livrare din standardul SR EN ISO 19650-2:2019. În cadrul managementului informaţiilor aferent acestei activităţi, însărcinată cu efectuarea activităţii (R) este partea angajată ca lider, partea angajată (sau părţile) este consultată în cursul activităţii (C), iar partea angajatoare este informată după finalizarea activităţii (I). 10.5. Programe de livrare a informaţiilor Stabilirea clară a informaţiilor care vor fi livrate, a responsabililor pentru livrarea acestora, a calităţii informaţiilor respective precum şi a termenelor de livrare necesită o planificare eficientă. În acest scop, conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019, se recomandă dezvoltarea celor două tipuri de programe de livrare a informaţiilor descrise mai jos. 10.5.1. Programul de livrare a informaţiilor aferent sarcinilor (TIDP) Programul de livrare a informaţiilor aferent sarcinilor (TIDP) este un program elaborat de către fiecare echipă de specialitate, referitor la livrarea informaţiilor aferente sarcinilor echipei respective. Acesta are la bază matricea detaliată a responsabilităţilor echipei de livrare. În cadrul programului de livrare a informaţiilor aferent sarcinilor (TIPD) se listează containerele de informaţie care vor fi livrate şi se specifică următoarele informaţii pentru fiecare container de informaţie*137): *137) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, la pct. 5.4.4. - numele şi titlul containerului de informaţii; – predecesorii sau dependenţii; – nivelul de informaţii necesar; – durata (estimată) a producţiei; – autorul informaţiilor responsabil de producerea acestora, şi – reperele de livrare. 10.5.2. Programul general de livrare a informaţiilor (MIDP) Programul general de livrare a informaţiilor (MIDP) este elaborat prin cumularea programelor de livrare a informaţiilor aferente sarcinilor (TIDP) de la fiecare echipă de specialitate de către partea angajată ca lider*138). *138) Conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, la pct. 5.4.5. Programul general de livrare a informaţiilor (MIDP) are rolul de a oferi o perspectivă de ansamblu asupra programului de livrare, de a oferi feedback echipelor de specialitate în relaţie cu programele de livrare a informaţiilor aferente sarcinilor (TIDP) elaborate de acestea şi de a gestiona riscurile aferente respectării programelor respective. 10.6. Protocolul de informaţii al proiectului/activului Protocolul de informaţii este un set de reguli şi norme care poate avea caracter obligatoriu în cadrul managementului informaţiei prin eventuala includere a acestuia în documentele contractuale. În acest sens, protocolul de informaţii formează baza angajamentului între părţi, asigurând derularea procesului de producere a informaţiilor conform cerinţelor de informaţii ale părţii angajatoare. Protocolul de informaţii se aplică atât pentru etapa de livrare, conform standardului SR EN ISO 19650-2:2019*139), cât şi pentru etapa de exploatare/operare, conform standardului SR EN ISO 19650-3:2020*140). Protocolul de informaţii ar trebui să facă referire la o listă de documente relevante angajamentului, pentru a se asigura respectarea cerinţelor standardelor respective. O parte dintre aceste documente şi resurse sunt cele descrise în cadrul prezentului capitol. *139) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.1.8. *140) Conform SR EN ISO 19650-2:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor, pct. 5.1.13. Protocolul de informaţii se stabileşte, de regulă, de către partea angajatoare. Acesta se elaborează într-o serie de paşi, astfel încât să includă atât informaţiile necesare licitaţiei, cât şi completările ulterioare angajamentului. Ca exemplu, în protocolul de informaţii aferent etapei de livrare ar putea fi incluse următoarele*141): *141) În baza şablonului de elaborare a unui protocol de informaţii publicat de UK BIM Framework, "Information Protocol to support BS EN ISO 19650-2 the delivery phase of assets", ediţia 1, 2020. ● procedurile şi cerinţele pentru managementul informaţiei; ● documentele şi resursele BIM aferente angajării; ● stabilirea soluţiei de mediu comun de date (CDE) şi a fluxului de lucru; ● nivelul de informaţie necesar; ● schimbul de informaţii; ● utilizarea informaţiilor; ● gestionarea securităţii; ● obligaţiile părţilor; ● răspunderea legală a părţilor; ● modalităţile de coordonare şi de rezolvare a conflictelor care pot să apară între părţi; ● clauzele de încetare a angajării; Explicarea rolului protocolului de informaţii în procesul BIM în cadrul prezentului ghid nu are caracter de recomandare legală. Alegerea modalităţilor legale de asigurare a implementării BIM corespunzătoare revine în sarcina fiecărui participant, fiind recomandată solicitarea consultanţei juridice în acest sens. 10.7. Capabilităţile şi capacităţile echipelor Pentru a stabili dacă echipele de specialitate cât şi echipa de livrare au capabilităţile şi capacităţile necesare de a livra informaţii în conformitate cu cerinţele părţii angajatoare privind schimbul de informaţii şi cu planul de execuţie BIM (precontractual) propus al echipei de livrare, trebuie să se deruleze activităţile descrise în continuare. 10.7.1. Evaluarea capabilităţii şi capacităţii echipei de specialitate Echipele de specialitate sunt responsabile să realizeze o evaluare a propriilor capabilităţi şi capacităţi*142) de a livra informaţii în conformitate cu cerinţele. O detaliere a acestei activităţi poate fi găsită la pct. 5.3.3 din standardul SR EN ISO 19650-2:2019. *142) Un exemplu de astfel de instrument sub forma unei matrice este BIM Maturity Matrix, dezvoltat de BIMe initiative, 301in, 2016. 10.7.2. Stabilirea capabilităţii şi capacităţii echipei de livrare După evaluările echipelor de specialitate, echipa de livrare va stabili propria capabilitate şi capacitate printr-un rezumat ce vizează gestionarea şi producerea de informaţii precum şi capacitatea echipei de a livra informaţiile la timp. Standardul SR EN ISO 19650-2:2019 nu detaliază acţiunile aferente acestei activităţi, fiind inclusă o sinteză a activităţii precedente. 10.8. Alte resurse Lista exhaustivă de resurse de management al informaţiilor conform seriei de standarde SR EN ISO 19650, a fost prezentată la începutul capitolului 10, în Tabel 3. Din motive de spaţiu şi nivel de detaliere a conţinutului prezentului ghid, nu a fost viabilă detalierea tuturor acestor resurse. Este recomandată analiza acestor resurse şi utilizarea lor în managementul informaţiilor, conform activităţilor descrise în seria de standarde SR EN ISO 19650. Este recomandată înregistrarea lecţiilor învăţate pe parcursul unui proiect de management al informaţiilor de către toţi actorii participanţi. Acest lucru va permite optimizarea procedurilor şi îmbunătăţirea practicilor de lucru în sistem BIM. 11. Securitatea în BIM Implementarea BIM presupune lucru în colaborare, schimburi de informaţii şi utilizarea unor tehnologii informaţionale şi instrumente de lucru în continuă dezvoltare. Din acest motiv, standardele şi practicile internaţionale recomandă adoptarea unei abordări orientate către securitate, care să se aplice asupra tuturor etapelor din ciclul de viaţă al unui proiect investiţional. Abordarea securităţii în managementul informaţiilor de tip BIM este standardizată prin SR EN ISO 19650-5:2020 şi se realizează într-o serie de paşi generali: stabilirea nevoii unei abordări orientate către securitate, iniţierea unei abordări orientate către securitate, dezvoltarea unei strategii de securitate şi dezvoltarea unui plan de management al securităţii*143). Este important de menţionat că în primă fază este nevoie să se determine, prin intermediul unui proces de triaj, dacă o abordare orientată către securitate este necesară în cadrul proiectului investiţional în construcţii. *143) Paşii respectivi sunt detaliaţi în SR EN ISO 19650-5:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 5: Abordarea securităţii în managementul informaţiilor. ANEXE LA REGLEMENTAREA TEHNICĂ A. Clarificări privind stabilirea cerinţelor de informaţii A.1. Cerinţele de informaţie ale organizaţiei (OIR)*144) *144) Cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR) sunt descrise în SR EN ISO 19650-1:2019 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii. În acelaşi timp, în seria de standarde SR EN ISO 19650 nu este dezvoltat pe larg acest subiect. Ce scop au? Cerinţele de informaţii ale organizaţiei au scopul (i) de a asigura existenţa informaţiei corecte pentru utilizarea acesteia în funcţiile de business la nivelul macro al organizaţiei, precum şi (ii) de a susţine procesul de adoptare a deciziilor strategice ale afacerii. Cine le defineşte? OIR sunt definite de partea angajatoare. Când sunt definite? OIR sunt definite înaintea angajării, definirea acestora făcând parte din activităţile uzuale de afaceri ale organizaţiei. Ce includ? OIR includ elemente precum: - activităţile la nivelul macro pentru care sunt necesare informaţiile; – scopurile pentru care vor fi folosite. Cum sunt îndeplinite? OIR sunt îndeplinite prin intermediul informaţiilor schimbate pentru îndeplinirea cerinţelor de informaţii pentru proiect (PIR) şi a cerinţelor de informaţii pentru active (AIR). A.2. Cerinţele de informaţii pentru active (AIR)*145) *145) Stabilirea cerinţelor de informaţii pentru active (AIR) se va realiza conform SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.1.3. Ce scop au? Cerinţele de informaţii pentru active au scopul de a stabili informaţiile necesare pentru exploatarea activului. Cine le defineşte? AIR sunt definite de partea angajatoare, în cadrul organizaţiei putând exista o echipă internă responsabilă de managementul activelor şi facilităţilor construcţiei (dacă este cazul). Când sunt definite? AIR sunt definite înaintea angajării, definirea acestora făcând parte din activităţile uzuale ale organizaţiei pentru susţinerea managementului activelor precum şi a proiectelor investiţionale în construcţii. Ce includ? AIR includ elemente precum: - părţile relevante din OIR; – informaţii de management; – informaţii de natură tehnică; – informaţii de natură legală; – informaţii de natură comercială; – informaţii de natură financiară; – factorii interesaţi de informaţiile acumulate. Cum sunt îndeplinite? AIR sunt îndeplinite prin informaţiile schimbate pentru îndeplinirea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR)*146). *Exemple de informaţii conţinute în AIR se găsesc în Anexa nr. 4 la standardul SR EN ISO 196503:2020. *146) Conform prevederilor SR EN ISO 19650-3 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor. A.3. Cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR)*147) *147) Stabilirea cerinţelor de informaţii pentru proiect (PIR) se va face conform SR EN ISO 19650-2:2019, pct. 5.2.1. şi SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.1.2. Ce scop au? Cerinţele de informaţii pentru proiect au scopul de a stabili informaţiile la nivelul macro, necesare pe parcursul proiectării şi execuţiei în cadrul unui proiect investiţional în construcţii. Cine le defineşte? PIR sunt definite de partea angajatoare. Când sunt definite? PIR sunt definite înaintea angajării, acestea putând preexista în cadrul cerinţelor de informaţii ale organizaţiei (OIR), urmând ca cerinţele specifice unui proiect să fie stabilite în faza de iniţiere a proiectului respectiv. Ce includ? PIR includ cerinţe de informaţi pentru fiecare din punctele de decizie cheie (se referă, de regulă, la încheierea stadiilor şi etapelor). Cum sunt îndeplinite? PIR sunt îndeplinite prin informaţiile schimbate pentru îndeplinirea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR). A.4. Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR)*148) *148) Stabilirea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) se va face conform SR EN ISO 19650-2:2019, pct. 5.2.1. şi SR EN ISO 19650-3:2020 - Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor, pct. 5.2.2. Ce scop au? Cerinţele privind schimbul de informaţii au scopul de a asigura faptul că informaţia corectă este livrată către o parte angajatoare şi către o parte angajată ca lider. Cerinţele privind schimbul de informaţii sunt o resursă specifică a unui angajament, care detaliază cerinţele de informaţii pentru proiect (PIR) şi cerinţele de informaţii pentru active (AIR). Cerinţele privind schimbul de informaţii (EIR) ar trebui să fie suficient de detaliate, astfel încât acestea să poată fi ataşate unui contract. Cine le defineşte? EIR sunt definite iniţial de partea angajatoare, iar ulterior partea angajată ca lider are posibilitatea să le completeze. Când sunt definite? EIR sunt definite înaintea angajării de către partea angajatoare, pentru a fi emise ca parte a procesului de angajare. Ulterior angajării, EIR sunt definite/completate de partea angajată ca lider, dar înainte ca aceasta din urmă să selecteze părţile angajate aferente. Ce includ? EIR includ elemente precum: - nivelul de informaţii necesar; – criterii de acceptare pentru fiecare cerinţă; – informaţii justificative pentru înţelegerea cerinţelor de informaţii şi a criteriilor de acceptare; – datele (termenele) aferente reperelor în livrarea informaţiilor. Cum sunt îndeplinite? EIR sunt îndeplinite atunci când partea care recepţionează informaţiile le acceptă ca fiind conforme cu criteriile de acceptare. A.5. Exemplificare stabilire cerinţe de informaţii Este descrisă, în calitate de exemplu, modalitatea de stabilire a unor cerinţe de informaţii aferente managementului mediului şi a sustenabilităţii. 1. Cerinţele de informaţii ale organizaţiei (OIR) ● reducerea consumului de energie cu 50% până în anul 2030 faţă de nivel actual; ● reducerea emisiilor de carbon pentru toate dezvoltările noi; ● oferirea dovezilor pentru folosirea materialelor sustenabile pentru toate dezvoltările noi. 2. Cerinţele de informaţii pentru active (AIR) ● toate activele construite noi trebuie să aibă un rating BREEAM "Excellent"*149); *149) Cerinţe de validare şi certificare a sistemelor cu titlul de exemplificare. ● toate activele construite noi să aibă o amprentă de carbon mai mică decât media; ● tot lemnul folosit să fie obţinut din surse sustenabile. 3. Cerinţe de informaţii pentru proiect (PIR) ● la toate proiectele, la fiecare reper de livrare, se vor solicita dovezi care să ateste faptul că antreprenorii angajaţi pentru execuţie sunt localizaţi într-o rază de maxim 50km faţă de amplasament. 4. Cerinţe privind schimbul de informaţii (EIR)
┌────────────┬──────────────┬─────────────────┐
│Cerinţe de │Cerinţe │ │
│informaţii │privind │Scopul │
│pentru │schimbul de │informaţiilor │
│active (AIR)│informaţii │ │
│ │(EIR) │ │
├────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │La fiecare │ │
│ │reper de │ │
│ │livrare a │ │
│ │informaţiilor,│ │
│ │pe parcursul │ │
│ │proiectelor de│ │
│Toate │construcţii │Obţinerea │
│activele │noi, vor fi │autorizaţiei de │
│construite │oferite │construire şi │
│noi trebuie │dovezi, care │respectarea │
│să aibă un │vor demonstra │programului │
│rating │faptul că │organizaţiei │
│BREEAM │soluţia │privind amprenta │
│”Excellent”.│tehnică │de carbon. │
│ │propusă │ │
│ │îndeplineşte │ │
│ │criteriile │ │
│ │necesare │ │
│ │aferente │ │
│ │consumului de │ │
│ │energie. │ │
├────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │La fiecare │ │
│ │reper de │ │
│ │livrare a │ │
│ │informaţiilor,│ │
│ │toate │ │
│Toate │soluţiile │ │
│activele │tehnice │ │
│construite │propuse pentru│Respectarea │
│noi să aibă │construcţiile │programului │
│o amprentă │noi vor │organizaţiei ce │
│de carbon │parcurge o │ţine de amprenta │
│mai mică │evaluare a │de carbon. │
│decât media.│cantităţii de │ │
│ │carbon │ │
│ │încorporat, │ │
│ │faţă de un │ │
│ │reper stabilit│ │
│ │la nivelul │ │
│ │organizaţiei. │ │
├────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │În cadrul │ │
│ │recepţiei la │ │
│ │finalizarea │ │
│Tot lemnul │lucrărilor, │Respectarea │
│folosit să │vor fi │programului │
│fie obţinut │solicitate │organizaţiei │
│din surse │certificări │privind │
│sustenabile.│privind │sustenabilitatea.│
│ │originea │ │
│ │lemnului │ │
│ │folosit. │ │
└────────────┴──────────────┴─────────────────┘
Tabel 6. Exemplu de formulare EIR în baza AIR.
┌─────────────┬───────────────┬─────────────────┐
│Cerinţe de │Cerinţe privind│ │
│informaţii │schimbul de │Scopul │
│pentru │informaţii │informaţiilor │
│proiect (PIR)│(EIR) │ │
├─────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│La toate │ │ │
│proiectele, │ │ │
│la fiecare │ │ │
│reper de │Rapoartele │ │
│livrare, se │aferente │ │
│vor cere │localizării │ │
│dovezi care │antreprenorilor│Respectarea │
│să ateste │care lucrează │programului │
│faptul că │la un proiect │organizaţiei │
│antreprenorii│nou vor fi │privind │
│angajaţi │solicitate la │sustenabilitatea.│
│pentru │reperele de │ │
│execuţie sunt│livrare a │ │
│localizaţi │informaţiilor │ │
│într-o rază │x, y, şi z. │ │
│de maxim 50 │ │ │
│km faţă de │ │ │
│amplasament. │ │ │
└─────────────┴───────────────┴─────────────────┘
Tabel 7. Exemplu de formulare EIR în baza PIR
┌────┬────────────┬────────────┬──────┬─────────────┬───────────┬──────────┐
│ │Sumar │Formă (cf. │ │ │ │ │
│Nr. │conţinut │unui sistem │ │Data │ │ │
│crt.│(cf. unui │de │Format│schimbului de│Descriere │Comentarii│
│ │sistem de │clasificare)│ │informaţii │ │ │
│ │clasificare)│ │ │ │ │ │
├────┴────────────┴────────────┴──────┴─────────────┴───────────┴──────────┤
│Informaţie nestructurată*) │
├────┬────────────┬────────────┬──────┬─────────────┬───────────┬──────────┤
│ │*)Conform │*)Conform │ │La fiecare │Raport │ │
│1 │cod │cod │PDF │reper de │privind │Să includă│
│ │clasificare │clasificare │ │livrare a │consumul de│valoarea X│
│ │ │ │ │informaţiilor│energie │ │
├────┼────────────┼────────────┼──────┼─────────────┼───────────┼──────────┤
│ │*)Conform │*)Conform │ │ │Certificat │Se va │
│2 │cod │cod │PDF │La recepţie │de │determina │
│ │clasificare │clasificare │ │ │performanţă│de echipa │
│ │ │ │ │ │energetică │de livrare│
├────┼────────────┼────────────┼──────┼─────────────┼───────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │Valorile │
│ │ │ │ │ │Raport │de carbon │
│ │*)Conform │*)Conform │ │ │privind │încorporat│
│3 │cod │cod │PDF │La recepţie │amprenta de│pentru │
│ │clasificare │clasificare │ │ │carbon │toate │
│ │ │ │ │ │ │activele │
│ │ │ │ │ │ │noi │
├────┼────────────┼────────────┼──────┼─────────────┼───────────┼──────────┤
│ │*)Conform │*)Conform │ │ │Certificat │Se va │
│4 │cod │cod │PDF │La recepţie │privind │determina │
│ │clasificare │clasificare │ │ │originea │de echipa │
│ │ │ │ │ │ │de livrare│
└────┴────────────┴────────────┴──────┴─────────────┴───────────┴──────────┘
Tabel 8. Exemplu detaliere EIR în baza AIR *) În acest caz, nu este nevoie de informaţie structurată.
┌───┬────────────┬────────────┬──────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┐
│ │Sumar │Formă (cf. │ │Data │ │ │
│ │conţinut │unui sistem │ │schimbului │ │ │
│Nr.│(cf. unui │de │Format│de │Descriere │Comentarii │
│ │sistem de │clasificare)│ │informaţii │ │ │
│ │clasificare)│ │ │ │ │ │
├───┴────────────┴────────────┴──────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Informaţie nestructurată*) │
├───┬────────────┬────────────┬──────┬─────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Se va oferi │
│ │ │ │ │ │ │dovada distanţei│
│ │ │ │ │ │ │între locaţia de│
│ │ │ │ │ │ │bază a │
│ │ │ │ │La reperele │Raport de │antreprenorilor │
│ │*)Conform │ │ │x, y şi z de │călătorie │şi a │
│1 │cod │Raport │PDF │livrare a │a │amplasamentului,│
│ │clasificare │ │ │informaţiilor│antreprenorului.│împreună cu │
│ │ │ │ │ │ │calculele în │
│ │ │ │ │ │ │relaţie cu │
│ │ │ │ │ │ │reperul de │
│ │ │ │ │ │ │distanţă maximă │
│ │ │ │ │ │ │(50km). │
└───┴────────────┴────────────┴──────┴─────────────┴────────────────┴────────────────┘
Tabel 9. Exemplu detaliere EIR în baza PIR *) În acest caz, nu este nevoie de informaţie structurată B. Stabilirea nivelului de informaţie necesar Stabilirea nivelului de informaţie necesar se face în dependenţă de obiectivele de utilizare a informaţiilor respective. De regulă, odată cu avansarea stadiilor din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii creşte şi nivelul de informaţie necesar. B.1. Nivel de informaţie necesar specific stadiilor din ciclul de viaţă Pentru simplificarea proceselor de stabilire a nivelului de informaţie necesar specific diferitor stadii din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii în Tabel 10 sunt propuse o serie de niveluri de detaliere a geometriei, informaţiei şi documentaţiei din modelul de informaţie al proiectului (PIM) şi activului (AIM). Nivelurile succesive de detaliere a modelului de informaţie sunt organizate în următorul fel: ● detalierea geometriei este organizată pe niveluri succesive de la 100 la 500, în paşi egali cu 100 (100, 200, 300, 400, 500); ● detalierea informaţiei este organizată pe niveluri succesive de la 10 la 50, în paşi egali cu 10 (10, 20, 30, 40, 50); ● detalierea documentaţiei este organizată pe niveluri succesive de la 1 la 5, în paşi egali cu 1 (1, 2, 3, 4, 5). Această organizare permite cumularea acestora într-un singur indicator de detaliere. De exemplu, un nivel de detaliere egal cu "324", ne arată o detaliere la nivelul "300" a geometriei, la nivelul "20" a informaţiei şi la nivelul "4" a documentaţiei. Conform descrierii, nivelul minim de detaliere a informaţiei ar fi de 111, aferent stadiului de definire a conceptului proiectului, iar maxim de 555, aferent stadiilor de predare şi exploatare a construcţiei. Pentru completarea nivelurilor de informaţii necesare, anumite obiecte pot fi definite ca având un nivel "zero" de detaliere pe unul dintre paliere, în cazul în care informaţiile specifice palierului respectiv nu sunt necesare.
┌─────────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┬───────────┐
│Etape │Planificare │Realizare │încheiere│Exploatare │
│relevante │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┬────────────────┬────────────┼─────────────┼─────────┼───────────┤
│ │Definirea │Definirea │Dezvoltarea │ │ │ │
│Stadii │conceptului │soluţiilor de │tehnică a │Execuţia │Predarea │Exploatarea│
│ │proiectului │bază şi │proiectului │construcţiei │constr. │constr. │
│ │ │autorizarea │ │ │ │ │
├─────────────┼──────────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────┴───────────┤
│ │100 │200 │300 │400 │500 │
│ ├──────────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │Obiectele │Obiectele │ │
│ │ │ │sunt │sunt │ │
│ │ │ │detaliate │detaliate │ │
│ │ │ │suficient │suficient │ │
│ │ │Obiectele sunt │pentru │pentru a fi │ │
│ │ │reprezentate la │documentaţia│executate. │Obiectele sunt │
│ │Obiectele sunt│nivelul necesar │de licitaţie│Pot fi │detaliate suficient │
│ │reprezentate │pentru obţinerea│pentru │folosite │pentru exploatare. │
│ │schematic │autorizaţiei. Se│achiziţie a │pentru │Obiectele includ │
│Nivel de │pentru a │pot vizualiza │serviciilor │prefabricare │informaţii despre │
│detaliere a │sugera │caracteristicile│de execuţie │sau detalii │toate modificările │
│geometriei │intenţia, a │principale ale │(dacă este │de execuţie. │aduse pe parcursul │
│ │clarifica │obiectelor în │cazul). │Sunt │exploatării │
│ │dimensiunile │vederi 2D şi 3D │Obiectul │clarificate │construcţiei. Pot fi │
│ │şi poziţia │precum forma, │este clar │părţile │folosite şi │
│ │acestora. │dimensiunea, │definit în │constituente │reprezentări grafice │
│ │ │locaţia, │spaţiu │ale │utilizate în procesul│
│ │ │orientarea etc. │precum sunt │obiectelor, │de mentenanţă. │
│ │ │ │definite şi │accesoriile │ │
│ │ │ │unele │şi │ │
│ │ │ │specificaţii│conexiunile │ │
│ │ │ │tehnice. │cu alte │ │
│ │ │ │ │obiecte. │ │
├─────────────┼──────────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│ │10 │20 │30 │40 │50 │
│ ├──────────────┴────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Obiectul are│ │ │
│ │ │informaţii │Informaţie │ │
│ │ │tehnice │reală despre │ │
│ │ │necesare │produse şi │ │
│ │ │pentru │lucrări de │ │
│ │ │alegerea │implementare │Informaţie ce ţine de│
│ │Informaţie de bază (10) sau │unui produs │ale acestora.│exploatare, │
│ │detaliată (20) pentru studii │în baza │Sunt │întreţinere şi │
│Nivel de │tehnice. Obiectele vor avea │acestuia. │concretizate │mentenanţă precum │
│detaliere a │definite cel puţin numele, │Informaţiile│toate │preţuri relative de │
│informaţiei │tipul şi un nr. de │sunt │informaţiile │mentenanţă, data de │
│ │identificare. Obiectul poate să│suficiente │tehnice │instalare, data │
│ │nu existe ca geometrie în │pentru │necesare │ultimei mentenanţe, │
│ │model, dar trebuie să aibă │documentaţia│pentru │data expirării │
│ │definite dimensiunile. │de licitaţie│implementarea│garanţiei etc. │
│ │ │pentru │obiectului în│ │
│ │ │achiziţia │cadrul │ │
│ │ │serviciilor │lucrării de │ │
│ │ │de execuţie │construcţie. │ │
│ │ │(dacă este │ │ │
│ │ │cazul). │ │ │
├─────────────┼──────────────┬────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│ │1 │2 │3 │4 │5 │
│ ├──────────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────────────┤
│ │ │Obiectele sunt │Obiectul din│Obiectul este│ │
│ │ │conforme cu │model este │asociat cu │ │
│ │ │produsele │asociat cu │una sau mai │Conform nivelului │
│ │ │existente pe │un document │multe │precedent dar cu │
│Nivel de │Documente care│piaţă, pentru │tehnic │specificaţii │adăugarea │
│detaliere a │definesc │fiecare obiect │detaliat │tehnice, cu │documentelor │
│documentaţiei│intenţia, │fiind posibilă │care oferă │detalii şi │ajutătoare pentru │
│ │cerinţele sau │identificarea │informaţii │proceduri de │gestionarea │
│ │constrângerile│unui produs │precise, dar│implementare │construcţiei │
│ │proiectului. │corespondent (de│fără a-l │şi cu un │(instalare, │
│ │ │exemplu o │asocia │produs │achiziţii, facturări,│
│ │ │referinţă │neapărat cu │concret │întreţinere etc.). │
│ │ │dintr-un catalog│un produs. │disponibil pe│ │
│ │ │de produse). │ │piaţă. │ │
└─────────────┴──────────────┴────────────────┴────────────┴─────────────┴─────────────────────┘
Tabel 10. Propunere niveluri de detaliere a obiectelor din modelul de informaţie, conform etapelor şi stadiilor din ciclul de viaţă al proiectului investiţional*150). *150) Tabelul a fost tradus, adaptat şi dezvoltat în baza tabelului din "Luxembourg BIM Application Guide, v1.0, Luxembourg, 2018, pag. 17". B.2. Exemplu specificare nivel de informaţie necesar Mai jos este redat un exemplu de metodă de specificare a nivelului necesar de informaţie, conform standardului SR EN 17412-1:2020.
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Reper de livrare│Stadiul - dezvoltarea│
│a informaţiilor │tehnică a proiectului│
├────────────────┼─────────────────────┤
│Scop │Coordonare între │
│ │specialităţi │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Actor │Partea angajată ca │
│ │lider - arhitect │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Obiect │„Perete” │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Informaţie │ │
│geometrică │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Geometrie detaliată, │
│• Detaliu │inclusiv goluri, │
│ │retrageri etc. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• │3D │
│Dimensionalitate│ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Amplasare │Absolută │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Aspect │- │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Comportament │- │
│parametric │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Informaţie │ │
│alfanumerică │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Identificare │Tip de perete │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Conţinut de │Tip, cod de │
│informaţie │clasificare │
├────────────────┼─────────────────────┤
│• Documentaţie │- │
└────────────────┴─────────────────────┘
Tabel 11. Exemplu de metode de specificare a nivelului necesar de informaţie*151). *151) Tabel reprodus din SR EN 17412-1:2020 - Modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Nivelul necesar de informaţii - Partea 1: Concepte şi principii, Anexa B. Tabelul a fost tradus şi adaptat. Din tabelul de mai sus se poate observa că nivelul de informaţie necesar se stabileşte în legătură cu un reper de livrare a informaţiilor, un scop (sau utilizare BIM), şi un actor care trebuie să-l implementeze. Nivelul de informaţie necesar, în acest caz, se referă la un tip de elemente constructive (pereţi). Informaţiile necesare sunt separate în informaţii geometrice, informaţii alfanumerice (atribute) şi documentaţie. C. Cerinţe minime BIM recomandate la nivelul unui proiect În scopul asigurării unui flux de lucru BIM coerent, este necesară implementarea unor cerinţe minime la nivelul proiectelor investiţionale în construcţii realizate în sistem BIM. Pentru a se asigura o implementare conformă cu stadiul 2 de maturitate a managementului informaţiilor utilizând BIM, se vor urmări activităţile aferente managementului informaţiilor, conform seriei de standarde SR EN ISO 19650. În completarea activităţilor de management al informaţiilor, pentru a se asigura utilizarea avantajelor oferite de implementarea BIM, atât la nivelul interoperabilităţii datelor, cât şi a unor întrebuinţări minime a modelului de informaţie, mai jos sunt listate o serie de cerinţe minime BIM recomandate. Cerinţe minime BIM recomandate: ● toate informaţiile conţinute în modelul de informaţie vor fi standardizate în măsura în care acest lucru este posibil. Ca minim, vor fi standardizate formatele datelor destinate a fi schimbate între actori, convenţiile de denumire utilizate, valorile numerelor de identificare a containerelor de informaţii, precum şi a codurilor de revizuiri şi a codurilor de status, cadrul de definire a nivelului de informaţii necesar şi specificaţii obligatorii pentru anumite tipuri de elemente din model; ● partajarea informaţiilor între actorii angajaţi în managementul informaţiilor generate în sistem BIM se va realiza prin intermediul unui mediu comun de date (CDE); ● partajarea informaţiilor se va realiza utilizând formate deschise de date; ● modelul de informaţie va conţine informaţii despre terenul existent, inclusiv limite de proprietate, cotă absolută, coordonate geografice şi sistemul de referinţă utilizat, orientarea către punctele cardinale, construcţii existente pe teren etc.; ● modelul de informaţie va conţine informaţiile referitoare la caracteristicile soluţiei propuse precum şi cele referitoare la respectarea indicatorilor urbanistici minimali, care vor putea fi extrase din geometria conţinută în modelul de informaţii şi/sau din informaţiile ataşate geometriei respective. De exemplu, extragerea informaţiilor aferente dimensiunilor geometrice (suprafeţe minime, înălţime, retrageri etc.) se va face în baza geometriei conţinute în modelul de informaţii, iar extragerea informaţiilor care se referă la caracteristici fizice ale elementelor (rezistenţa la foc, tip de material etc.) se va face în baza atributelor obiectelor/elementelor din model; ● modelul de informaţie va fi utilizat pentru asigurarea respectării cerinţelor din legile şi normativele aplicabile asupra proiectului investiţional în construcţii; ● modelul de informaţie va fi utilizat pentru elaborarea estimărilor de cost; ● modelul de informaţie va fi utilizat pentru planificarea graficului de lucrări; ● soluţiile propuse de specialităţi diferite, sub forma unor modele de informaţie, fiind coordonate şi rezolvate conflictele între acestea; ● modelul de informaţie al soluţiei propuse va fi utilizat pentru revizuirea acesteia de către partea angajatoare; ● obiectele din cadrul modelului de informaţie vor fi organizate conform unui sistem de clasificare, stabilit de către partea angajatoare. În cazul existenţei unui sistem de clasificare adoptat la nivel naţional, pentru proiectele investiţionale în construcţii, finanţate din fonduri publice, va fi utilizat sistemul respectiv; ● piesele desenate, parte din documentaţia proiectului (pentru diferite scopuri) vor fi generate/extrase din modelul de informaţie al proiectului (PIM); ● datele completate în piesele scrise, parte din documentaţia proiectului (pentru diferite scopuri) vor fi extrase din modelul de informaţie al proiectului (PIM). Se va putea verifica trasabilitatea datelor extrase şi introduse în piesele scrise*152); *152) De exemplu, prin respectarea unui standard de denumire a atributelor care conţin informaţia relevantă, pentru a putea reveni facil asupra acestora în cazul nevoii de verificare/actualizare a informaţiilor. ● în cadrul recepţiei de la terminarea lucrărilor, odată cu predarea cărţii tehnice a construcţiei, va fi predat şi modelul de informaţie al proiectului (PIM) şi modelul de informaţie al activului (AIM) către partea angajatoare (beneficiar/utilizator/dezvoltator); ● în cazul proiectelor investiţionale în construcţii finanţate din fonduri publice, modelul de informaţie al proiectului (PIM), primit la recepţia de la terminarea lucrărilor, va fi arhivat şi păstrat de către instituţiile beneficiare. Se recomandă centralizarea acestor proiecte într-o bază de date; ● în cadrul activităţilor de gestiune şi mentenanţă a construcţiilor, care au fost realizate în sistem BIM, se va utiliza modelul de informaţie al activului (AIM). Acesta va fi actualizat la date prestabilite şi în cazul intervenţiilor/modificărilor aduse construcţiei; ● modelul de informaţie al activului (AIM) va fi folosit ca bază de luare a deciziilor privind postutilizarea construcţiei; ● în cazul schimbului proprietarului construcţiei realizate în sistem BIM, modelul de informaţie al activului (AIM) va fi transmis către noul proprietar; ● înaintea contractării serviciilor aferente proiectelor investiţionale în construcţii, realizate în sistem BIM, partea angajatoare va analiza capacităţile părţilor potenţial angajate, aferente managementului informaţiilor generate în sistem BIM. Astfel, vor fi evaluate atât capacitatea de implementare a activităţilor de management a informaţiilor, cât şi disponibilitatea resurselor de tip software, hardware şi de infrastructură IT, care vor fi folosite în cadrul serviciilor care sunt contractate; ● vor fi analizate posibilităţile de automatizare a proceselor de analiză/verificarea modelului de informaţie. Pentru asigurarea unor astfel de procese, informaţia conţinută în model trebuie să poată fi citită şi interpretată de calculator. Pentru a formula un set de cerinţe în acest sens vor fi consultaţi specialişti în tehnologia informaţiilor (IT). Implementarea acestui set de cerinţe minime va aduce beneficii legate de utilizarea informaţiilor generate în sistem BIM pe parcursul ciclului de viaţă al proiectelor investiţionale în construcţii. Prin respectarea lor vor fi generate informaţii bine structurate, care vor putea fi adaptate facil diferitor fluxuri de lucru BIM. D. Exemplu de stabilire a strategiei de livrare a informaţiilor Stabilirea strategiei de livrare a informaţiilor se face într-o serie de paşi, de la general la specific. Primul pas constă în setarea scopurilor privind managementul informaţiilor utilizând BIM. Scopurile se referă la modalitatea în care vor fi îndeplinite cerinţele de informaţii. Acestea pot include şi îndeplinirea cerinţelor de informaţii ale părţii angajate ca lider. În baza scopurilor stabilite se dezvoltă procesele prin care se va asigura implementarea scopurilor respective. D.1. Stabilirea scopurilor privind managementul informaţiilor Un exemplu de stabilire a unor scopuri privind managementul informaţiei este dat în Tabel 12.
┌──────────┬─────────────┬────────────────┐
│ │ │Utilizări │
│Nr. │ │potenţiale ale │
│importanţă│Scop │modelului de │
│ │ │informaţie │
│ │ │(utilizări BIM) │
├──────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │Elaborarea │
│ │ │soluţiei propuse│
│ │ │sub forma unui │
│ │ │model de │
│ │ │informaţie, │
│ │ │Revizuirea │
│ │ │soluţiei propuse│
│ │Asigurarea │cu ajutorul │
│ │calităţii │modelului de │
│1 │soluţiei │informaţie, │
│ │propuse şi a │Coordonarea │
│ │documentaţiei│soluţiilor │
│ │aferente │propuse aferente│
│ │ │specialităţilor,│
│ │ │Redactarea │
│ │ │documentaţiei în│
│ │ │baza modelului │
│ │ │de informaţie a │
│ │ │soluţiei │
│ │ │propuse. │
├──────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │Elaborarea │
│ │ │estimării de │
│ │ │cost în baza │
│ │Planificarea │modelului de │
│ │eficientă a │informaţie al │
│ │timpului şi │soluţiei propuse│
│2 │bugetului │Elaborarea │
│ │alocat │planificării │
│ │execuţiei │graficului de │
│ │ │lucrări în baza │
│ │ │modelului de │
│ │ │informaţie al │
│ │ │soluţiei propuse│
├──────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │Monitorizarea│ │
│ │eficientă a │ │
│ │evoluţiei │Revizuirea │
│ │soluţiei │soluţiei propuse│
│3 │propuse şi │cu ajutorul │
│ │finalizarea │modelului de │
│ │în termenele │informaţie │
│ │stabilite a │ │
│ │procesului de│ │
│ │proiectare │ │
├──────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │Capacitatea │Elaborarea │
│ │de a lua │soluţiei propuse│
│ │decizii cu │sub forma unui │
│ │acurateţe │model de │
│ │privind │informaţie; │
│4 │costurile şi │Elaborarea │
│ │impactul │estimării de │
│ │modificărilor│cost în baza │
│ │aduse │modelului de │
│ │soluţiei │informaţie al │
│ │propuse │soluţiei propuse│
└──────────┴─────────────┴────────────────┘
Tabel 12. Exemplu de stabilire a scopurilor aferente managementului informaţiilor. Precum este reprezentat în tabelul de mai sus, pentru fiecare scop stabilit se atribuie un nivel de importanţă. Se poate atribui acelaşi nivel de importanţă mai multor scopuri. În baza importanţei fiecărui scop se poate stabili o ierarhie şi se poate analiza dacă termenele şi bugetul proiectului permit implementarea fiecărui scop, în cazul unui răspuns negativ putând fi puse în discuţie scopurile cu un nivel de importanţă redus. După definirea scopului se analizează cum va fi utilizată modelarea informaţiei construcţiei şi la ce va servi modelul de informaţie rezultat (stabilirea utilizărilor BIM) pentru a putea îndeplini scopurile stabilite. Exemplele de utilizări BIM date în cadrul tabelului de mai sus fac parte din utilizările BIM de bază descrise în capitolul următor. Utilizările modelului de informaţie (utilizări BIM) nu au un caracter fix, putând fi dezvoltate pentru nevoile specifice ale fiecărui proiect investiţional în construcţii. Utilizările BIM pot fi de asemenea stabilite la nivel organizaţional, dacă sunt necesare în mod curent pentru asigurarea, de exemplu, a unui nivel garantat al calităţii serviciilor de proiectare prestate. D.2. Utilizările modelului de informaţie (utilizări BIM) de bază Implementarea BIM în calitate de obiectiv general pentru creşterea eficienţei proceselor de management al informaţiilor şi reducerea riscurilor poate fi divizată în proceduri de utilizare a modelului de informaţie (utilizări BIM). Acest lucru permite stabilirea unor operaţiuni practice specifice. O serie de utilizări BIM considerate a fi de bază pentru majoritatea proiectelor investiţionale în construcţii realizate în sistem BIM sunt descrise în Tabel 13.
┌───────────────┬──────────────────────┐
│UTILIZĂRI BIM │DESCRIERE │
│DE BAZĂ │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │de informaţie (BIM) │
│ │pentru reprezentarea │
│ │situaţiei existente pe│
│ │un sit, a construcţiei│
│ │existente pe sit, sau │
│ │a unei zone anume din │
│ │cadrul unei │
│Modelarea │construcţii. Poate fi │
│situaţiei │realizat prin diferite│
│existente sub │metode precum scanarea│
│forma unui │laser, fotogrammetrie │
│model de │sau metode │
│informaţie │tradiţionale de │
│ │ridicare topografică. │
│ │Indiferent de metoda │
│ │folosită, informaţia │
│ │din teren trebuie │
│ │inclusă în modelul BIM│
│ │prin procese care pot │
│ │fi automatizate sau │
│ │manuale. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelării │
│ │informaţiei │
│Elaborarea │construcţiei (BIM) în │
│soluţiei │procesul de dezvoltare│
│propuse sub │soluţiei propuse, │
│forma unui │conform cerinţelor │
│model de │temei de proiectare şi│
│informaţie │cu respectarea │
│ │cerinţelor de │
│ │informaţii. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelelor │
│ │de informaţie (BIM) │
│ │ale soluţiei propuse │
│ │aferente diferitor │
│ │specialităţi şi │
│ │generarea unui model │
│ │federalizat cu scopul │
│ │de a-l supune unui │
│ │proces de detectare │
│ │automată a │
│ │coliziunilor │
│ │geometriei şi a │
│Coordonarea │identifica posibile │
│soluţiilor │conflicte de │
│propuse │coordonare între │
│aferente │specialităţi. Pe lângă│
│specialităţilor│coliziunile obiectelor│
│ │din model, se │
│ │analizează şi │
│ │conflictele aferente │
│ │spaţiilor necesare │
│ │utilizării sau │
│ │accesului la obiectele│
│ │/echipamentele │
│ │respective. Procesul │
│ │de detectare automată │
│ │a coliziunilor este │
│ │acompaniat de o │
│ │analiză vizuală a │
│ │modelului. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │de informaţie (BIM) al│
│ │soluţiei propuse │
│ │pentru asistarea │
│ │generării cantităţilor│
│ │de materiale precise │
│ │şi a estimărilor de │
│ │cost (atât pentru │
│ │soluţia propusă, cât │
│Elaborarea │şi pentru posibilele │
│estimării de │modificări sau │
│cost în baza │adiţii), pe parcursul │
│modelului de │ciclului de viaţă a │
│informaţie al │proiectului │
│soluţiei │investiţional în │
│propuse │construcţii. Această │
│ │utilizare a modelului │
│ │de informaţie permite │
│ │înţelegerea efectelor │
│ │pe care le au │
│ │schimbările aduse │
│ │soluţiei propuse din │
│ │punct de vedere al │
│ │costurilor pe care le │
│ │implică. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │de informaţie (BIM) al│
│Elaborarea │soluţiei propuse │
│planificării │pentru planificarea │
│graficului de │graficului de lucrări │
│lucrări în baza│de execuţie a │
│modelului de │proiectului, precum │
│informaţie al │secvenţierea execuţiei│
│soluţiei │şi a cerinţelor de │
│propuse │spaţiu, sau a │
│ │proceselor de │
│ │renovare, de │
│ │consolidare etc. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │de informaţie (BIM) │
│ │pentru validarea │
│ │diferitor aspecte ale │
│ │soluţiei propuse de │
│ │către factorii │
│ │implicaţi în proiect. │
│ │Se pot realiza │
│ │vizualizări virtuale │
│ │de tip mock-up la │
│ │diferite niveluri de │
│ │detaliu. Exemple de │
│Revizuirea │revizuiri pot fi │
│soluţiei │evaluarea respectării │
│propuse cu │cerinţelor de program │
│ajutorul │de arhitectură, a │
│modelului de │caracteristicilor │
│informaţie │estetice ale │
│ │spaţiilor, ergonomică,│
│ │texturi, culori etc. │
│ │Exemplu de scenariu │
│ │poate fi detalierea │
│ │crescută a unei zone, │
│ │a unui obiect sau │
│ │sistem specific │
│ │dintr-o construcţie, │
│ │cum ar fi detalierea │
│ │unei porţiuni de │
│ │faţadă pentru o │
│ │analiză de opţiuni. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │de informaţie (BIM) al│
│Redactarea │soluţiei propuse │
│documentaţiei │pentru generarea │
│în baza │vederilor 2D în baza │
│modelului de │cărora să fie │
│informaţie a │redactate piesele │
│soluţiei │desenate, precum şi │
│propuse │extragerea datelor │
│ │care să fie incluse în│
│ │piesele scrise. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelării │
│ │informaţiei │
│ │construcţiei (BIM) cu │
│ │scopul compilării │
│ │modelului de │
│ │informaţie al │
│ │activului (AIM) în │
│ │baza modelului de │
│ │informaţie al │
│ │proiectului (PIM). │
│ │Modelul de informaţie │
│ │al proiectului (PIM) │
│ │se arhivează cu scopul│
│ │păstrării unei │
│ │reprezentări exacte a │
│ │condiţiilor fizice, │
│ │ale mediului şi ale │
│ │activelor │
│Compilarea │construcţiei, la data │
│modelului de │finalizării ei. În │
│informaţie al │modelul AIM compilat │
│activului (AIM)│se vor include │
│în baza │principalele elemente │
│modelului de │ale soluţiei propuse │
│informaţie al │de fiecare │
│proiectului │specialitate precum şi│
│(PIM) │conectarea la │
│ │soluţiile propuse a │
│ │informaţiilor privind │
│ │operarea şi │
│ │mentenanţa. │
│ │În cazul implementării│
│ │BIM pentru exploatarea│
│ │activelor construite │
│ │existente, care nu au │
│ │fost realizate în │
│ │sistem BIM, modelul de│
│ │informaţie al │
│ │activului (AIM) se va │
│ │modela în lipsa │
│ │modelului de │
│ │informaţie al │
│ │proiectului (PIM), │
│ │urmărind cerinţele de │
│ │informaţii. │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │de informaţie al │
│ │activului (AIM), pe │
│ │parcursul etapei de │
│ │exploatare, pentru │
│ │activităţi ce ţin de │
│ │gestiunea exploatării │
│ │activului construit, │
│ │precum monitorizarea │
│Gestiunea │statusului de │
│exploatării │mentenanţă a │
│cu ajutorul │construcţiei, │
│modelului de │programarea │
│informaţie al │activităţilor de │
│activului (AIM)│mentenanţă, analiza │
│ │performanţei │
│ │construcţiei etc. │
│ │(această utilizare BIM│
│ │are un caracter │
│ │generic şi poate fi │
│ │subîmpărţită în mai │
│ │multe utilizări BIM │
│ │specifice pentru a │
│ │îndeplini cerinţele de│
│ │informaţii). │
└───────────────┴──────────────────────┘
Tabel 13. Listă de utilizări BIM de bază *153) *153) Lista de utilizări BIM de bază a fost dezvoltată în baza "The Pennsylvania State University, BIM Project Execution Planning Guide, ver. 2.2, Computer Integrated Construction Research Program, University Park, PA, S.U.A., 2019." Utilizările BIM de bază, descrise în Tabel 13, pot fi repartizate conform etapelor şi stadiilor din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii, conform Figura 23. (a se vedea imaginea asociată) Figura 23. Repartizare utilizări BIM de bază conform etape şi stadii din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Este recomandat ca planificarea implementării utilizărilor BIM să ţină cont de scopul final. De exemplu, demararea modelării condiţiilor existente şi elaborarea soluţiei propuse trebuie să ţină cont inclusiv de necesitatea de compilare ulterioară a modelului de informaţie al activului (AIM) şi de utilizarea acestuia în monitorizarea mentenanţei. În acest scop, se va face o planificare a implementării utilizărilor BIM. Procesul de implementare a utilizărilor BIM se planifică pentru a înţelege din timp interdependenţele dintre diferite utilizări ale modelului de informaţie şi necesarul de informaţii aferent fiecăreia. Planificarea implementării utilizărilor BIM se face la două niveluri: nivel macro şi nivel detaliat. Planificarea implementării utilizărilor BIM la nivel macro urmăreşte stabilirea succesiunii implementării utilizărilor BIM şi a legăturilor dintre acestea. Planificarea implementării utilizărilor BIM la nivel detaliat se face pentru a înţelege necesarul de informaţie pentru fiecare utilizare BIM în parte, precum şi rezultatele aferente. Planificarea implementării utilizărilor BIM este descrisă mai în detaliu în Anexa C, din Ghidul privind utilizarea instrumentelor de generare şi gestionare a datelor digitale aferente construcţiilor, indicativ RTC 9 - 2022. D.3. Utilizări suplimentare ale modelului de informaţie Utilizările BIM de bază descrise anterior au un caracter minim, recomandându-se implementarea lor pentru toate proiectele investiţionale în construcţii realizate în sistem BIM. Suplimentar, pot fi analizate alte utilizări posibile ale modelului de informaţie. Ca exemplu, în Tabel 14 sunt prezentate o serie de utilizări BIM*154) care sunt folosite adeseori în practica internaţională*155). *154) Lista de utilizări BIM a fost dezvoltată şi adaptată conform Pennsylvania State University, "BIM Project Execution Planning Guide", Versiunea 3.0., S.U.A., 2022. Utilizare BlM "Redactarea documentaţiei" a fost adăugată în contextul unei implementări mai facile a metodologiei de lucru BIM în practicile actuale din România. *155) La data redactării prezentului ghid Ordinea de listare a utilizărilor BIM din tabel urmăreşte etapizarea implementării lor pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului investiţional în construcţii.
┌────────────────┬─────────────────────┐
│UTILIZĂRI BIM │DESCRIERE │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │BIM/datelor GIS │
│ │(Sistem Informaţional│
│ │Geografic) pentru │
│ │evaluarea │
│ │proprietăţilor │
│Analiza │aferente unei zone şi│
│criteriilor de │pentru determinarea │
│selecţie a │amplasării optime a │
│sitului │proiectului. Locaţia │
│ │proiectului concordă │
│ │cu selectarea sitului│
│ │pentru proiect, │
│ │precum şi cu │
│ │poziţionarea │
│ │construcţiei pe situl│
│ │selectat. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │BIM pentru analiza │
│ │performanţei soluţiei│
│ │propuse în relaţie cu│
│ │programul de │
│ │arhitectură │
│ │(destinaţia │
│ │construcţiei). │
│ │Analiza se referă la │
│Analiza │spaţiile interioare │
│programului de │din soluţia propusă │
│arhitectură/ │în raport cu │
│destinaţiei │cerinţele │
│construcţiei │beneficiarului, │
│ │reglementările şi │
│ │legile aplicabile în │
│ │vigoare, precum şi │
│ │standardele │
│ │aplicabile. Se referă│
│ │la caracteristici ale│
│ │spaţiilor precum │
│ │dimensiunea, │
│ │succesiunea etc. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│Analiza │BIM pentru │
│performanţei │determinarea celor │
│soluţiilor │mai efective soluţii │
│inginereşti │inginereşti conforme │
│ │cu specificaţiile │
│ │soluţiei propuse. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │BIM a soluţiei │
│ │propuse în cadrul │
│ │instrumentelor │
│ │software de analiză a│
│ │performanţelor │
│ │energetice cu scop de│
│Analiza │verificare a │
│performanţei │conformităţii în │
│energetice │raport cu standardele│
│ │relevante, precum şi │
│ │de identificare a │
│ │oportunităţilor de │
│ │optimizare a soluţiei│
│ │propuse pentru a se │
│ │reduce costurile de │
│ │exploatare. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │BIM a soluţiei │
│ │propuse în cadrul │
│ │instrumentelor de │
│ │analiză pentru a │
│Analiza │determina │
│performanţei │comportamentul │
│structurale │diferitor elemente/ │
│ │sisteme structurale. │
│ │Concluziile rezultate│
│ │vor fi folosite │
│ │pentru a optimiza │
│ │soluţia structurală │
│ │propusă. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │BIM a soluţiei │
│ │propuse pentru │
│ │analiza cantitativă │
│ │şi estetică a │
│Analiza │condiţiilor de │
│performanţei │iluminare a unui │
│iluminatului │spaţiu, a unei │
│ │suprafeţe sau a unei │
│ │serii de suprafeţe. │
│ │Analiza poate include│
│ │atât iluminatul │
│ │artificial, cât şi │
│ │iluminatul natural. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │BIM pentru analiza │
│Analiza │soluţiei propuse în │
│sustenabilităţii│baza unui set de │
│ │criterii de │
│ │sustenabilitate. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │BIM cu instrumentele │
│Validare conform│de verificare a │
│normativelor, │conformităţii │
│standardelor şi │soluţiei tehnice cu │
│legilor │legile, standardele, │
│aplicabile în │normativele şi alte │
│vigoare │reglementări │
│ │aplicabile │
│ │proiectului. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea BIM pentru│
│ │reprezentarea grafică│
│ │a activelor │
│ │permanente şi │
│ │temporare prezente pe│
│ │sit pe parcursul │
│Elaborarea │procesului de │
│modelului de │execuţie. Poate │
│logistică a │conţine informaţii │
│şantierului │despre activităţi, │
│ │secvenţierea │
│ │execuţiei, resursele │
│ │umane, materialele şi│
│ │livrările asociate, │
│ │precum şi amplasările│
│ │echipamentelor. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea BIM pentru│
│ │proiectarea şi │
│ │analiza execuţiei │
│ │sistemelor │
│ │constructive │
│ │temporare, necesare │
│Elaborarea │pentru execuţia │
│modelului │sistemelor │
│sistemelor │constructive │
│constructive │permanente. Exemple │
│temporare │de sisteme │
│ │constructive │
│ │temporare sunt │
│ │cofraje, săpături │
│ │fundaţii, elemente │
│ │temporare de │
│ │încălzire, iluminat │
│ │sau ventilare ş.a. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea │
│ │informaţiei digitale │
│ │pentru facilitarea │
│ │procesului │
│ │prefabricării │
│ │materialelor şi a │
│ │ansamblurilor │
│Prefabricarea │constructive (ex.: │
│digitală │elemente prefabricate│
│ │din beton, metal, │
│ │conducte, Variante de│
│ │soluţii propuse │
│ │etc.). De asemenea se│
│ │poate utiliza pentru │
│ │asamblarea digitală a│
│ │elementelor │
│ │prefabricate. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizarea BIM pentru│
│ │dispunerea │
│ │ansamblurilor │
│ │constructive sau │
│ │automatizarea │
│ │controlului mutării │
│Controlul │şi pentru localizarea│
│amplasării │echipamentelor (ex.: │
│lucrărilor de │dispunerea pereţilor │
│construcţie │cu ajutorul unei │
│ │staţii totale cu │
│ │preîncărcarea │
│ │punctelor, folosirea │
│ │coordonatelor GPS │
│ │pentru determinarea │
│ │adâncimii de │
│ │excavaţie etc.) │
├─────────────┬──┴─────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului │
│ │BIM, pe parcursul etapei│
│ │de exploatare, pentru │
│Monitorizarea│monitorizarea statusului│
│mentenanţei │de mentenanţă a │
│ │construcţiei şi pentru │
│ │programarea │
│ │activităţilor de │
│ │mentenanţă. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului BIM│
│ │într-un proces de │
│ │eficientizare a │
│ │mentenanţei şi de │
│Monitorizarea│operare a activului, │
│activului │care implică un sistem │
│ │organizat de management │
│ │al activului legat de │
│ │modelul de informaţie al│
│ │activului (AIM). │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Utilizarea BIM în scopul│
│ │eficientizării │
│ │distribuţiei, gestiunii │
│ │şi ţinerii evidenţei │
│ │spaţiilor şi a │
│ │resurselor din cadrul │
│ │unui activ construit. Se│
│ │foloseşte în relaţia cu │
│ │modelul de informaţie al│
│Monitorizarea│activului (AIM) şi în │
│utilizării │mod normal necesită │
│spaţiilor │integrarea cu un │
│ │instrument de evidenţă a│
│ │spaţiilor. Utilizarea │
│ │este avantajoasă în │
│ │special pe parcursul │
│ │activităţilor de │
│ │renovare în decursul │
│ │cărora părţi din │
│ │construcţie vor rămâne │
│ │ocupate. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului BIM│
│ │şi a datelor oferite de │
│ │senzorii amplasaţi în │
│ │construcţie, pentru │
│ │evaluarea şi modelarea │
│ │performanţei generale a │
│ │sistemelor aferente │
│ │construcţiei. Include │
│ │capacitatea de a evalua │
│ │performanţa în │
│Monitorizarea│exploatare a │
│performanţei │construcţiei în raport │
│sistemelor │cu performanţa │
│construcţiei │planificată. Exemple de │
│în exploatare│sisteme a căror │
│ │performanţă poate fi │
│ │monitorizată sunt: │
│ │sistemul structural, │
│ │sistemul de instalaţii │
│ │(HVAC, electrice, │
│ │sanitare), sistemul de │
│ │securitate al │
│ │construcţiei, sistemul │
│ │de protecţie în caz de │
│ │incendiu etc. │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Utilizarea modelului BIM│
│ │şi a unui sistem │
│ │informatic aferent în │
│ │procesul gestiunii unei │
│Gestiunea │urgenţe prin asigurarea │
│urgenţelor │accesului echipei de │
│ │intervenţie la │
│ │informaţia critică │
│ │referitoare la │
│ │construcţie. │
└─────────────┴────────────────────────┘
Tabel 14. Exemplu de utilizări BIM folosite adeseori în practica internaţională*156). *156) Lista de utilizări BIM a fost dezvoltată în baza "The Pennsylvania State University, BIM Project Execution Planning Guide, ver. 2.2, Computer Integrated Construction Research Program, University Park, PA, S.U.A., 2019." În cadrul stabilirii strategiei de livrare a informaţiilor, pentru îndeplinirea scopurilor propuse, se recomandă consultarea listei de utilizări BIM din tabelul de mai sus. LISTĂ FIGURI ŞI TABELE Figuri Figura 1. Componentele de reglementare şi standardizare privind implementarea BIM În România Figura 2. BIM În ciclul de viaţă al unui proiect investiţional în construcţii Figura 3. Flux de lucru BIM şi flux de lucru tradiţional Figura 4. Livrarea tradiţională a proiectului comparată cu livrarea utilizând BIM Figura 5. Stadii de maturitate ale managementului informaţiilor Figura 6. Exemple de modele de informaţii şi mediul comun de date CDE Figura 7. Scenariu ipotetic de separare a mediului comun de date (CDE) de modelul de informaţie Figura 8. Tipologiile de informaţii interconectate aferente unui model de informaţii Figura 9. Diagramă ierarhică a modelelor de informaţii Figura 10. Proiect generic şi ciclul de viaţă al managementului informaţiilor unui activ Figura 11. Ierarhia responsabilităţilor BIM cu exemplificarea specialităţilor. Figura 12. Paşi simplificaţi de implementare a modelării informaţiei construcţiei (BIM). Figura 13. Implementare BIM în procesele aferente etapelor din ciclul de viaţă Figura 14. Interfeţe dintre părţi şi echipe în scopul managementului informaţiilor Figura 15. Container de informaţie Figura 16. Diagramă pentru stabilirea nivelului de informaţie necesar. Figura 17. Conceptul de mediu comun de date (CDE) Figura 18. Ierarhia cerinţelor de informaţii Figura 19. Cartografierea resurselor de management a informaţiilor în cadrul unui angajament. Figura 20. Exemplu ilustrat de strategie de federalizare şi structură defalcată a containerelor de informaţie, aferente etapei de livrare. Figura 21. Exemplu ilustrat de containere de informaţii conţinute într-un model de informaţii. Figura 22. Matrice de desemnarea a responsabilităţilor de management a informaţiilor Figura 23. Repartizare utilizări BIM de bază conform etape şi stadii din ciclul de viaţă al proiectului investiţional în construcţii. Tabele Tabel 1. Actori (părţi) în cadrul managementului informaţiilor generate în sistem BIM. Tabel 2. Echipe În cadrul managementului informaţiilor generate în sistem BIM. Tabel 3. Cartografiere resurse de management al informaţiilor aferente seriei de standarde SR EN ISO 19650. Tabel 4. Exemplu de stabilire a scopurilor echipei de livrabile. Tabel 5. Exemplu de listă a elementelor componente ale echipei de livrare şi echipei de specialitate. Tabel 6. Exemplu de formulare EIR în baza AIR. Tabel 7. Exemplu de formulare EIR în baza PIR Tabel 8. Exemplu detaliere EIR în baza AIR Tabel 9. Exemplu detaliere EIR în baza PIR Tabel 10. Propunere niveluri de detaliere a obiectelor din modelul de informaţie, conform etapelor şi stadiilor din ciclul de viaţă al proiectului investiţional. Tabel 11. Exemplu de metode de specificare a nivelului necesar de informaţie. Tabel 12. Exemplu de stabilire a scopurilor aferente managementului informaţiilor. Tabel 13. Listă de utilizări BIM de bază. Tabel 14. Exemplu de utilizări BIM folosite adeseori în practica internaţională. REFERINŢE NORMATIVE Lista actelor normative şi a standardelor de referinţă care au legătură directă cu acest document: - Ghid privind utilizarea instrumentelor de generare şi gestionare a datelor digitale aferente construcţiilor, Indicativ RTC 9-2022; – Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare; – Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională; – Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei naţionale de interoperabilitate; – Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; – Metodologia privind iniţierea, programarea, achiziţia, elaborarea, avizarea, aprobarea şi valorificarea reglementărilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor specifice în construcţii, precum şi pentru aprobarea cuantumului indemnizaţiei de participare a membrilor în comitetele tehnice de specialitate şi în comitetul tehnic de coordonare generală, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei nr. 3363/2020, cu modificările şi completările ulterioare; – REGULAMENTUL (UE) NR. 1025/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/cE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 316/12 din 14.11.2012. STANDARDE ROMÂNE DE REFERINŢĂ – SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor; – SR EN ISO 7200:2004 Documentaţie tehnică de produs. Câmpuri de date din indicator şi antetele documentelor; – SR EN ISO 12006-2:2020 Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor legate de lucrările de construcţii. Partea 2: Cadru pentru clasificare; – SR EN ISO 12006-3:2022 Construcţia clădirilor. Organizarea informaţiilor legate de lucrările de construcţii. Partea 3: Cadru pentru informaţiile despre elementele lucrărilor de construcţii; – SR EN ISO 16739-1:2020 Industry Foundation Classes (IFC) pentru partajarea informaţiilor între industriile de construcţii şi de management al facilităţilor. Partea 1: Schema de date; – SR EN 17412-1:2020 Modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Nivelul necesar de informaţii - Partea 1: Concepte şi principii; – SR CEN/TR 17654:2022 Linii directoare pentru implementarea cerinţelor privind schimbul de informaţii (EIR) şi a planurilor de execuţie BIM (BEP) la nivel european pe baza EN ISO 19650-1 şi -2; – SR EN ISO 19650-1:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 1: Concepte şi principii; – SR EN ISO 19650-2:2019 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 2: Etapa de livrare a activelor; – SR EN ISO 19650-3:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 3: Faza de exploatare a activelor; – SR EN ISO 19650-4:2022 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 4: Schimbul de informaţii – SR EN ISO 19650-5:2020 Organizarea informaţiilor în format digital despre clădiri şi lucrări de geniu civil, utilizând modelarea informaţiei construcţiei (BIM). Managementul informaţiilor utilizând modelarea informaţiei construcţiei. Partea 5: Abordarea securităţii în managementul informaţiilor; – SR ISO 21500:2021 Managementul proiectelor, programelor şi portofoliilor. Context şi concepte; – SR EN ISO 23386:2020 Modelarea informaţiei construcţiei şi alte procese digitale utilizate în construcţii. Metodologia de descriere, creare şi gestionare a proprietăţilor în dicţionarele de date interconectate; – SR EN ISO 29481-1:2018 Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 1: Metodologie şi format; – SR EN ISO 29481-2:2017 Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 2: Cadru de colaborare; – SR EN ISO 29481-3:2022 Modele informaţionale ale clădirilor. Manual de transmitere a informaţiilor. Partea 3: Schema de date. NOTĂ: Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele şi eratele publicate de către organismul naţional de standardizare. REFERINŢE – BIMe iniţiative, 301in, BIM Maturity Matrix, v1.22, 2016; – BIMForum, Level of Development (LOD) Specification Part I & Part II, 2020; – CEN/TR 17439:2020, Guidance on how to implement EN ISO 19650-1 and -2 in Europe; – Royal Institute of British Architects (RIBA), Plan of Work 2020 - Overview, Marea Britanie, 2020; – The Pennsylvania State University, BIM Project Execution Planning Guide, ver. 2.2, Computer Integrated Construction Research Program, University Park, PA, S.U.A., 2019; – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part 1: Concepts, Edition 2, Marea Britanie, 2019; – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part D: Developing information requirements, Edition 4, Marea Britanie, 2022. BIBLIOGRAFIE – AEC BIM Technology Protocol, Practical implementation of BIM in the UK Architectural, Engineering and Construction (AEC) industry, ver. 2.1.1, Marea Britanie, 2015; – Alavi, H., Bortolini, R., Forcada, N., BIM-based decision support for building condition assessment, Automation in Construcion, 135, 104117, 2022; – Bassier, M., Vergauwen, M., Van Genechten, B., Automated Semantic Labelling of 3D Vector Models for Scan-to-BIM, In Proceedings of the 4th Annual Internaţional Conference on Architecture and Civil Engineering (ACE 2016), Singapore, 2016; – Bolpagni, M., The implementation of BIM within the public procurement - A model-based approach for the construction industry, 2013; – Boton, C., Forgues, D., Halin, G., A framework for Building Information Modelling implementation in engineering education, Canadian Journal of Civil Engineering, 2018; – Boton, C., Kubicki, S., Halin, G., 4D/BIM simulation for pre-construction and construction scheduling. Multiple levels of development within a single case study, Creat Constr. Conf. 2015 (2015) 500-505. doi:10.13140/RG.2.1.1941.3603; – Cheng, J. C. P., Lu, Q., A review of the efforts and roles of the public sector for BIM adoption worldwide, Journal of Information Technology in Construction (ITcon), 2019; – Comisia Europeană, Joint Research Center (JRC), Building Information Modelling (BIM) standardization, EUR 28977 EN, ISBN 978-92-79-77206-1, doi: 10.2760/36471, 2017; – Comisia Europeană, RINA, B1P Group, Calculating Costs and Benefits for the use of Building Information Modelling in Public Tenders, Methodology Handbook, 2021; – EU BIM Task Group, Handbook for the introduction of Building Information Modelling by the European Public Sector - Strategic action for construction sector perfromance: driving value, innovation and growth, 2017; – Forgues, D., Iordanova, I., Valdivesio, F. and Staub-French, S., 2012. Rethinking the cost estimating process through 5D BIM: A case study. In Construction Research Congress 2012: Construction Challenges in a Flat World (pp. 778-786); – Hartmann, T., Detecting design conflicts using building information models: a comparative lab experiment, 2010; – HM Government, Digital Built Britain - Level 3 Building Information Modelling - Strategic Plan, Marea Britanie, 2015; – ISO/TS 12911:2012, Framework for building information modelling (BIM) guidance; – Kassem, M., et al., A Proposed Approach to Comparing the BIM Maturity of Countries, CIB W78 2013: 30th International Conference -Beijing, China, 2013; – Leite, F. L., BIM for Design Coordination: A Virtual Design and Construction Guide for Designers, General Contractors, and MEP Subcontractors, John Wiley & Sons, 2019; – Luxembourg BIM Application Guide, v1.0, Luxembourg, 2018; – McAuley, B, Hore, A.V. and West, R., Establishing Key Performance Indicators to measure the benefit of introducing the Facilities Manager at an early stage in the Building Information Modelling Process, Internaţional Journal of 3-D Information Modeling, Vol 2, 2013; – National Infrastructure Commision, Data for the public good, Marea Britanie, 2017; – National Institute of Building Sciences, buildingSMART alliance, National BIM Standard, S.U.A., ver.1 (2007), ver.2 (2012), ver.3 (2015); – National Institute of Building Sciences, National BIM Guide for Owners, S.U.A., 2017; – Plazza, D., Malacarne, G., Passer, A., Rock, M., BIM for public authorities: Basic research for the standardized implementation of BIM in the building permit process, 2019 IOP Conf. Series: Earth and Environmental Science 323(2019) 012102, Sustainable Built Environment Conference 2019, doi: 10.1088/1755-1315/323/1/012102, 2019; – Porwal, A., Hewage, K. N., Building Information Modeling (BIM) partnering framework for public construction projects, Automation in Construction, 2012; – Pucko, Z., Vincek, D., Strukelj, A., Suman, N., Application of 6D Building Information Model (6D BIM) for Business-storage Building in Slovenia, IOP Conf. Series: Materials Science and Engineering, 245, 062028, doi:10.1088/1757-899X/245/6/062028, 2017; – Sattineni A., Macdonald A. J., 5D-BIM: A case study of an implementation strategy in the construction indrustry, ISARC, Vol.31, Waterloo, 2014; – Savitri D. M., Pramudya, A., Juliastuti, J., Clash detection analysis with BIM-based software on midrise building construction project, ION Conference Series Earth and Environmental Science, 2020; – Scottish Futures Trues (SFT), Implementation of a Common Data Environment, The Benefits, Challenges & Considerations, The BIM Delivery Group for scotland, AECOM UK Limited, 2018. – Statsbygg BIM Manual, ver. 1.2.1., Norvegia, 2013; – Soliman-Junior, J., Tzortzopoulos, Baldauf, J. P., Pedo, B., Kagioglou, M., Formoso, C. T., Humphreys, J., Automated compliance checking in healthcare building design, Automation in Construction, DOI: 10.1016/j.autcon.2021.103822, 2021; – The American Institute of Architects (AIA), California Council (CC), Integrated Project Delivery: An Updated Working Definition, ver.3, 2014; – The Institution of Engineering and Technology (IET), Building Information Modelling (BIM): Addressing the Cyber Security Issues, IET Cyber Security Consortium Report, 2014; – Trimble Viewpoint, How do you choose the right Common Data Environment - A UK case study approach, 2022; – UK BIM Framework, Information Protocol to Support BS EN ISO 19650-2 the delivery phase of assets, Edition 1, Marea Britanie, 2020; – UK BIM Framework, Information Protocol to Support BS EN ISO 19650-3 the operaţional phase of assets, Edition 1, Marea Britanie, 2021; – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part 2:Delivery Phase, Edition 8, Marea Britanie, 2022. UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part 3:Operaţional Phase, Edition 2, Marea Britanie, 2021; – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part A: The information management function and resources, Edition 3, Marea Britanie, 2021; – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part B: Open data, buildingSMART and COBie, Edition 1, Marea Britanie, 2020; – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part C: Facilitating the CDE (workflow and technical solutions), Edition 2, Marea Britanie, 2021; – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part E: Tendering and appointments, Edition 3, Marea Britanie, 2021; – UK BIM Framework, ISO 19650 Guidance Part F: Information delivery planning, Edition 1, Marea Britanie, 2020; – UK Construction Government Strategy, Marea Britanie, 2011; – UK Construction Government Strategy - One Year Report, Marea Britanie, 2012; – Ullah K. Raitviir, C., Lill, I., Witt, E., BIM Adoption in the AEC/FM Industry - The Case for Issuing Building Permits, Internaţional Journal of Strategic Property Management 2020, 24, 6, p.400-413. https://doi.org/10.3846/ijspm.2020.13676, 2020; – Ullah, K., Witt, E., Lill, I., The BIM-Based Building Permit Process: Factors Affecting Adoption, Buildings 2022, 12, 45. https://doi.org/10.3390/buildings12010045, 2022. ---- 
