Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 905 din 11 mai 2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 22 iulie 2004.────────── ──────────────────── CAP. I GENERALITĂŢI SECŢIUNEA 1 Obiect ART. 1 (1) Prezentul normativ se referă la condiţiile de execuţie şi recepţie a straturilor bituminoase foarte subţiri la rece, din mixturi asfaltice pe bază de emulsie cationică cu bitum modificat cu polimer. (2) Prescripţiile prezentului normativ nu se aplică la executarea straturilor bituminoase subţiri, cilindrate, executate la cald cu bitum. SECŢIUNEA 2 Definiţii şi terminologie ART. 2 (1) Straturile rutiere bituminoase foarte subţiri, din prezentul normativ, sunt destinate întreţinerii curente a îmbrăcămintei rutiere şi au o grosime de 8-16 mm. (2) Ele sunt realizate din mixturi asfaltice preparate şi puse în operă la temperatura mediului ambiant, de regulă necilindrate, denumite în prezentul normativ mixturi asfaltice turnate. ART. 3 Mixturile asfaltice turnate constituie un amestec omogen de agregate naturale concasate 0-8, 0-10 filer şi/sau ciment (preumezite cu apă sau soluţie de aditiv) şi emulsie bituminoasă cationică, cu rupere lentă, preparat şi pus în operă cu ajutorul unui utilaj complex, specific, denumit în continuare combină SFSR (combină pentru straturi foarte subţiri la rece). ART. 4 Straturile bituminoase foarte subţiri pot fi simple sau duble. ART. 5 În cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru eliminarea denivelărilor şi aducerea profilului transversal la parametrii stabiliţi. ART. 6 Terminologia utilizată în prezentul normativ este conform SR 4032/1 şi SR 174/1. SECŢIUNEA 3 Domeniul de aplicare ART. 7 (1) Straturile bituminoase foarte subţiri la rece sunt destinate execuţiei lucrărilor curente de întreţinere a drumurilor de clasă tehnică II-IV cu îmbrăcăminte bituminoasă sau din beton de ciment. (2) Straturile bituminoase foarte subţiri la rece se aplică numai pe drumuri cu capacitate portantă corespunzătoare. (3) Straturile bituminoase foarte subţiri la rece se aplică şi la acoperirea straturilor rutiere bituminoase realizate prin reciclarea la cald sau la rece, conform Normativ AND ind. 576 şi 532. ART. 8 Deficienţele şi degradările care se pot remedia prin aplicarea straturilor foarte subţiri la rece sunt: a) În cazul îmbrăcămintei bituminoase, pe: - suprafaţa poroasă, şlefuită sau îmbătrânită; – fisuri; – denivelări în profil longitudinal şi/sau transversal sub 2 cm; b) În cazul îmbrăcămintei din beton de ciment, pe: - suprafaţa poroasă sau cu alveole; – exfolieri, fisuri, crăpături; – denivelări în profil longitudinal şi/sau transversal sub 2 cm. ART. 9 În cazul suprafeţelor cu denivelări cuprinse între 1-2 cm, măsurate cu rigla de 3 m, punerea în operă se realizează în două straturi, dintre care primul strat are rol de strat de reprofilare. ART. 10 (1) Straturile foarte subţiri la rece nu se aplică în cazul în care denivelările existente sunt determinate de un fenomen de fluaj al îmbrăcămintei bituminoase existente. (2) De asemenea, straturile foarte subţiri la rece nu se aplică pe îmbrăcămintea bituminoasă care prezintă fenomene de exudare a bitumului. ART. 11 Straturile foarte subţiri la rece nu măresc capacitatea portantă a sistemului rutier. SECŢIUNEA 4 Referinţe ART. 12 Prescripţiile tehnice la care se fac referiri în cuprinsul prezentului normativ sunt următoarele: a) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi regulamentele de aplicare a acesteia. ă) HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. â) SR 61:1997 Bitumuri. Determinarea ductilităţii. b) SR 174-1:2002 Îmbracaminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiţii tehnice generale de calitate. c) SR 183-1:1995 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi de beton de ciment executate în cofraje fixe. Condiţii tehnice de calitate. d) SR EN 196-3:1995 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priză şi a stabilităţii. e) SR 388:1995 Ciment portland. f) SR 667:2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii tehnice de calitate. g) SR EN 933/2:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică - site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. h) SR EN 1426:2002 Bitumuri şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetraţiei. i) SR 1500:1996 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV şi V. î) STAS 42-86 Bitumuri. Determinarea penetraţiei. j) STAS 227/2-94 Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţii de măcinare prin cernerea pe proba de 100 g. k) STAS 539-79 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. l) STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de încercare. m) STAS 863/1-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare. n) STAS 1338/2-87 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbracăminţi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare, confecţionarea şi decofrarea epruvetelor. o) STAS 1342-91 Apa potabila. p) SR 1500:1996 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV şi V. r) SR 4032-1:2001 Lucrări de drumuri. Terminologie. s) STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. Metode de încercare. ş) STAS 8849-83 Lucrări de drumuri. Rugozitatea suprafeţelor de rulare. t) STAS 10969/2-88 Lucrări de drumuri. Adezivitatea emulsiilor bituminoase faţă de agregatele naturale. Metode de determinare. ţ) Instr. MT/MI nr. 1.112/411/2000 Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului. u) Normativ AND ind. 514:2000 Regulament pentru efectuarea recepţiei lucrărilor de întreţinere şi reparare a drumurilor publice. v) Normativ AND ind. 523:1997 Normativ privind execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri la rece, cu emulsie de bitum. w) Normativ AND ind. 538:1998 Normativ privind îmbracăminţile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat cu polimeri. x) Normativ AND ind. 547 Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbracăminţi rutiere moderne. y) Normativ AND ind. 551:1999 Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrările de drumuri. z) Normativ AND ind. 552:1999 Normativ privind condiţiile tehnice impuse emulsiilor bituminoase cationice. aa) Normativ AND ind. 563:2001 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeităţii suprafeţei drumurilor cu ajutorul analizorului de profil longitudinal APL 72. bb) Normativ AND ind. 576:2002 Normativ privind reciclarea la cald a îmbrăcamintei rutiere bituminoase. cc) NGPM/2002 Norme generale de protecţia muncii. dd) Ordin nr. 23/1999 Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturile rutiere. ee) Ordin AND nr. 116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor. ff) Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere CAP. II CONDIŢII TEHNICE SECŢIUNEA 1 Elemente geometrice ART. 13 Grosimea straturilor este în funcţie de domeniul de aplicare (strat de rulare, strat de reprofilare) de dimensiunea maximă a granulei agregatului natural utilizat şi se situează, de regulă, între 8 şi 16 mm: - pentru stratul de reprofilare, maximum 8 mm; – pentru stratul de rulare, maximum 10 mm. ART. 14 Profilul transversal în aliniament, în curbe şi în zonele aferente de amenajare, precum şi pantele în profil transversal trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de SR 174. ART. 15 Declivitatea maximă a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoase foarte subţiri este de 6,0%. SECŢIUNEA 2 Abateri limită la elementele geometrice şi denivelări admisibile ART. 16 Abaterile limită locale la lăţimea stratului faţă de lăţimea îmbrăcămintei suport sunt de ±5 cm. ART. 17 Denivelările admise în lungul drumului, sub dreptarul de 3 m, sunt de maximum 5 mm. ART. 18 Abaterile limită admise la panta profilului transversal pot fi de maximum ±5 mm/m. SECŢIUNEA 3 Materiale ART. 19 (1) Agregatele naturale utilizate la execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri sunt următoarele: - nisip de concasare sort 0-4; – cribluri sort 4-8 şi 8-10. (2) Ele trebuie să provină din roci de clasă minim B, conform SR 667, să ateste o rezistenţă mare la şlefuire şi să îndeplinească condiţiile de calitate din tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1
┌────┬───────────────┬────────────┬───────┬┐
│Nr. │ │Sortul │Metoda ││
│crt.│Caracteristici ├───┬───┬────┤de ├┤
│ │ │0-4│4-8│6-10│analiză││
├────┼───────────────┼───┼───┼────┼───────┼┤
│ │Conţinut de │ │ │ │ ││
│ │granule: │ │ │ │ ││
│ ├───────────────┼───┼───┼────┤ ├┤
│ │- care rămân pe│ │ │ │ ││
│ │ciurul superior│5 │5 │5 │ ││
│1. │[d(max)], % │ │ │ │STAS ││
│ │maxim │ │ │ │730 ││
│ ├───────────────┼───┼───┼────┤ ├┤
│ │- care trec │ │ │ │ ││
│ │prin ciurul │- │10 │10 │ ││
│ │inferior [d │ │ │ │ ││
│ │(min)], % maxim│ │ │ │ ││
├────┼───────────────┼───┼───┼────┼───────┼┤
│2. │Coeficientul de│- │25 │25 │STAS ││
│ │formă, % maxim │ │ │ │730 ││
├────┼───────────────┼───┴───┴────┼───────┼┤
│ │Conţinut de │ │STAS ││
│ │impurităţi: │Nu se admit │4606 ││
│ ├───────────────┤ ├───────┼┤
│ │- corpuri │ │ ││
│ │străine ├───┬───┬────┤ ├┤
│ │ │ │ │ │STAS ││
│3. ├───────────────┤ │ │ │730 ├┤
│ │- conţinut de │- │1,5│1,0 │ ││
│ │fracţiuni sub │ │ │ │ ││
│ │0,1 mm, % maxim│ │ │ │ ││
│ ├───────────────┼───┼───┼────┼───────┼┤
│ │- argilă (VA), │- │2 │2 │SR 667 ││
│ │max. │ │ │ │ ││
├────┼───────────────┼───┼───┼────┼───────┼┤
│ │Uzură cu maşina│ │ │ │STAS ││
│4. │Los Angeles, % │- │20 │- │730 ││
│ │maxim │ │ │ │ ││
├────┼───────────────┼───┼───┼────┼───────┼┤
│ │Rezistenţă la │ │ │ │ ││
│ │îngheţ-dezgheţ:│ │ │ │ ││
│ ├───────────────┼───┼───┼────┤ ├┤
│ │- coeficient de│ │ │ │ ││
│5. │gelivitate, % │- │3 │3 │STAS ││
│ │maxim │ │ │ │730 ││
│ ├───────────────┼───┼───┼────┤ ├┤
│ │- sensibilitate│ │ │ │ ││
│ │la îngheţ % │- │25 │25 │ ││
│ │maxim │ │ │ │ ││
├────┼───────────────┼───┼───┼────┼───────┼┤
│ │Coeficient de │ │ │ │ ││
│ │activitate: │ │ │ │ ││
│ ├───────────────┼───┼───┼────┼───────┼┤
│ │- nisip de │ │ │ │ ││
│ │concasaj cu │ │ │ │STAS ││
│ │maximum 8% │1,5│- │- │730 ││
│6. │fracţiuni 0-0,1│ │ │ │ ││
│ │mm │ │ │ │ ││
│ ├───────────────┼───┼───┼────┼───────┼┤
│ │- nisip de │ │ │ │ ││
│ │concasaj cu │ │ │ │STAS ││
│ │peste 8% │2,0│- │- │730 ││
│ │fracţiuni 0-0,1│ │ │ │ ││
│ │mm │ │ │ │ ││
└────┴───────────────┴───┴───┴────┴───────┴┘
(3) Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie să fie stocate în silozuri proprii, pe platforme betonate, amenajate cu pereţi despărţitori, pentru evitarea impurităţilor. ART. 20 Filerul care se utilizează este cel prevăzut în STAS 539. ART. 21 (1) Cimentul utilizat la execuţia straturilor bituminoase foarte subţiri trebuie să satisfacă prevederile SR 388 sau SR 1500. (2) Atât filerul, cât şi cimentul se vor livra de către furnizori în saci şi se vor depozita în încăperi ferite de umezeală sau în silozuri. ART. 22 Emulsia bituminoasă cationică pentru prepararea mixturii trebuie să fie cu rupere lentă, pe bază de bitum modificat cu polimer şi să îndeplinească condiţiile tehnice din tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2
┌────┬────────────────┬──────────┬───────────┐
│Nr. │Caracteristici │Condiţiile│Metoda de │
│crt.│ │tehnice │determinare│
├────┼────────────────┼──────────┼───────────┤
│1. │Conţinut de │60-65 │STAS 8877 │
│ │bitum, (%) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────┼───────────┤
│ │Omogenitate │Maximum │ │
│2. │(rest pe sită de│0,1 │STAS 8877 │
│ │0,63 mm), % │ │ │
├────┼────────────────┼──────────┼───────────┤
│ │Stabilitate la │ │ │
│ │stocare, după 7 │Maximum │ │
│3. │zile (rest pe │0,5 │STAS 8877 │
│ │sită de 0,63 │ │ │
│ │mm), % │ │ │
├────┼────────────────┼──────────┼───────────┤
│4. │Adezivitate, (%)│Minimum 90│10969/3 │
├────┼────────────────┼──────────┼───────────┤
│ │Caracteristicile│ │ │
│ │bitumului │ │ │
│ │rezidual din │ │ │
│ │emulsie: │ │ │
│ ├────────────────┼──────────┤STAS 42 sau│
│ │- penetraţie la │60-100 │SR EN 1426 │
│5. │25º C, 1/10 mm │ │STAS 61 │
│ ├────────────────┼──────────┤Normativ │
│ │- ductilitate la│minimum │AND ind. │
│ │25º C, cm │100 │538 │
│ ├────────────────┼──────────┤ │
│ │- revenire │ │ │
│ │elastică la 13 º│minimum 40│ │
│ │C, (%) │ │ │
├────┼────────────────┼──────────┼───────────┤
│ │ │Minimum │Normativ │
│6. │Indice de rupere│120 │AND ind. │
│ │ │ │552 │
└────┴────────────────┴──────────┴───────────┘
ART. 23 Emulsia bituminoasă cationică pentru amorsări trebuie să fie cu rupere rapidă şi să satisfacă condiţiile tehnice din STAS 8877 sau Normativ AND ind. 552 ART. 24 Apa utilizată pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie să fie lipsită de impurităţi organice şi minerale şi să îndeplinească prevederile STAS 1342. ART. 25 Alte materiale (1) Ca aditivi pentru mărirea timpului de rupere a emulsiei bituminoase se poate utiliza orice produs tensioactiv care răspunde acestui obiectiv şi care se dispersează cu uşurinţă în apa de preumezire. (2) Pentru colmatarea fisurilor şi crăpăturilor stratului suport se poate utiliza mastic bituminos polimerizat. (3) Toate produsele utilizate trebuie să fie agrementate tehnic. SECŢIUNEA 4 Stratul-suport ART. 26 (1) Tronsoanele de drum pe care urmează să se aplice straturile bituminoase foarte subţiri se selectează prin constatări şi măsurători prealabile, astfel încât să se îndeplinească următoarele condiţii: - să aibă capacitatea portantă necesară, conform normativelor în vigoare; – denivelările în profil longitudinal şi transversal să fie de maximum 2 cm sub lata de 3 m; – profilul transversal şi longitudinal de bază să respecte prevederile SR 174 şi SR 183. (2) Înainte de aşternerea mixturilor asfaltice stratul-suport se pregăteşte conform art. 31. SECŢIUNEA 5 Caracteristicile mixturii asfaltice turnate ART. 27 Tipurile de mixturi asfaltice turnate şi compoziţia acestora în funcţie de dimensiunea maximă a granulei şi de domeniul lor de utilizare sunt redate în tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3
┌────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │Compoziţia │Stratul de │Stratul de │
│Nr. │mixturii │reprofilare │rulare │
│crt.│asfaltice ├───────┬───────┼───────┬───────┤
│ │turnate │tip 0-4│tip 0-8│tip 0-8│tip │
│ │ │ │ │ │0-10 │
├────┼───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │Compoziţia │ │ │ │ │
│ │granulometrică,│ │ │ │ │
│1. │% treceri prin │ │ │ │ │
│ │sita cu ochiuri│ │ │ │ │
│ │(diez) de: │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │- 10 mm │- │- │- │90-100 │
│ ├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │- 8 mm │- │95-100 │95-100 │75-95 │
│ ├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │- 4 mm │95-100 │60-85 │50-75 │45-70 │
│ ├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │- 2 mm │67-90 │35-65 │35-55 │30-55 │
│ ├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │- 1 mm │40-67 │22-50 │22-45 │24-44 │
│ ├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │- 0,63 mm │20-50 │12-40 │12-40 │19-34 │
│ ├───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │- 0,1 mm │7-17 │7-15 │7-15 │7-15 │
├────┼───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │Conţinut de │ │ │ │ │
│ │bitum rezidual │ │ │ │ │
│2. │faţă de │7,0-9,0│5,5-8,0│6,0-8,0│6,0-7,5│
│ │agregate │ │ │ │ │
│ │naturale │ │ │ │ │
│ │uscate, % │ │ │ │ │
├────┼───────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│3. │Cantitate de │10-15 │18-20 │25-30 │25-30 │
│ │mixtură, kg/mp │ │ │ │ │
└────┴───────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Note: 1. Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase faţă de agregatul natural se recomandă utilizarea de ciment în proporţie de 2-3% faţă de amestecul de agregate naturale. 2. Utilizarea stratului de reprofilare tip 0-4 sau 0-8 este în funcţie de natura deficienţelor preponderente ale stratului suport. Astfel stratul tip 0-4 se aplică în cazul suprafeţelor fisurate sau poroase, iar stratul tip 0-8, în cazul suprafeţelor care necesită corectarea denivelărilor în profil transversal şi longitudinal. ART. 28 (1) Compoziţia mixturii asfaltice turnate se stabileşte pe baza unui studiu preliminar de laborator, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice impuse de prezentul normativ. (2) Studiul îl face proiectantul sau constructorul în cadrul laboratorului propriu autorizat sau îl comandă la un alt laborator autorizat. ART. 29 (1) Studiul preliminar de laborator constă în: - fixarea tipului de mixtură (0-4; 0-8; 0-10) în conformitate cu prevederile normativului şi stabilirea conţinutului procentual de agregate naturale, pe sorturi, prin tatonări, astfel încât curba granulometrică a agregatului natural total să se situeze în zona mediană a intervalului prescris pentru tipul de mixtură respectivă; – stabilirea, în funcţie de tipul mixturii şi de poziţia curbei granulometrice respective în zonă, a unui dozaj de liant (bitum şi implicit emulsie) conform prevederilor normativului; – determinarea, prin încercări succesive, a dozajului de apă de preumezire şi eventual aditivi, astfel încât să se realizeze un amestec fluid şi omogen cu un timp de rupere situat în intervalul 60-180 secunde, iar amestecul aşternut în strat subţire să elimine apa limpede în decurs de 15-20 minute; – determinarea consistenţei amestecurilor care corespund din punct de vedere al timpului de rupere; – selectarea dozajelor pentru care consistenţa se situează în intervalul 2-3 cm; – determinarea aderenţei la stratul suport a mixturilor asfaltice turnate a căror compoziţie a fost considerată corespunzătoare. (2) Metodologiile pentru determinarea consistenţei şi a aderenţei sunt prezentate în Anexa 1, respectiv Anexa 2 la prezentul normativ. SECŢIUNEA 6 Caracteristicile stratului de rulare gata executat ART. 30 Stratul de rulare gata executat trebuie să prezinte planeitate şi rugozitate conform tabelului nr. 4. Tabelul nr. 4
┌────┬──────────────┬───────────┬───────────┐
│Nr. │Caracteristici│Valori │Metoda de │
│crt.│ │recomandate│determinare│
├────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ │Planeitate │ │ │
│1. │(denivelări), │5 │SR 174 │
│ │mm maximum │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ │Uniformitate, │ │ │
│2. │indicele │AND │AND 563 │
│ │internaţional │563-2001 │ │
│ │(IRI), % │ │ │
├────┼──────────────┼───────────┼───────────┤
│ │Rugozitate: │ │ │
│ ├──────────────┼───────────┼───────────┤
│ │- rezistenţă │ │ │
│ │la alunecare, │ │ │
│ │cu pendulul │> 65 │STAS 8849 │
│3. │SRT, unităţi │ │ │
│ │SRT │ │ │
│ ├──────────────┼───────────┼───────────┤
│ │- rugozitate │ │ │
│ │geometrică, │< 0,6 │ │
│ │HS, (mm) │ │ │
└────┴──────────────┴───────────┴───────────┘
CAP. III PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIE SECŢIUNEA 1 Lucrări pregătitoare ART. 31 Pregătirea stratului suport (1) Înainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subţiri la rece, după executarea verificărilor prevăzute la art. 26, stratul suport trebuie să fie supus operaţiunilor de remediere a tuturor defecţiunilor şi denivelărilor existente de maximum 2 cm, astfel încât acesta, să fie adus la cotele prevăzute în SR 174-1 şi SR 163. (2) Remedierea defecţiunilor se va executa conform "Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile rutiere moderne", ind. AND 547. (3) Apoi stratul-suport se curăţă şi se amorsează: a) curăţarea se face prin măturare mecanică şi spălare cu jet de apă sub presiune; b) amorsarea se execută uniform, prin stropire mecanizată cu emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, într-o cantitate care să asigure un bitum rezidual de 0,3-0,5 kg/mp (în funcţie de porozitatea stratului-suport); c) Amorsarea se execută după uscarea stratului-suport spălat şi numai pe îmbrăcăminţile din beton de ciment. ART. 32 Pregătirea materialelor granulare (1) Amestecarea sorturilor granulare (cribluri şi nisip de concasaj) se va face în proporţiile stabilite prin încercări de laborator, astfel încât să se obţină un material omogen, cu compoziţia granulometrică prescrisă de reţetă. (2) Amestecul se realizează prin dozarea gravimetrică sau volumetrică a sorturilor granulare, cu ajutorul echipamentelor prevăzute la art. 33. Precizia de dozare este de ±4%. SECŢIUNEA 2 Sistem de utilaje ART. 33 Pentru pregătirea stratului-suport sunt necesare următoarele echipamente: utilaj pentru perierea mecanică şi spălarea stratului-suport (un singur echipament) sau două echipamente distincte (perie mecanică şi utilaj pentru spălare sub presiune). ART. 34 Pentru pregătirea amestecului de agregate naturale sunt necesare următoarele utilaje: - încărcător cu cupă; – buncăre predozatoare sau buncăre cu dozare gravimetrică; – transportor cu bandă; – malaxor cu amestec continuu sau betonieră; – buncăr de stocare a amestecului. ART. 35 Rezervoare verticale cu pompă de încărcare-descărcare pentru emulsiile bituminoase cu rupere lentă şi separat, cu rupere rapidă. ART. 36 (1) Combină de execuţie a straturilor foarte subţiri la rece cu emulsie bituminoasă; este o maşină mobilă, care lucrează în flux continuu, cu o autonomie legată de volumul de agregate naturale care poate fi depozitat pe maşină (8-10 mc). (2) Principalele operaţiuni executate de combină sunt: dozarea materialelor componente (amestec de agregate naturale, filer sau ciment, emulsie bituminoasă, apă, aditiv), prepararea mixturii asfaltice turnate, aşternerea acesteia în strat subţire (0,8-1,6 cm). (3) Alimentarea combinei cu toate materialele componente se realizează discontinuu. SECŢIUNEA 3 Prepararea şi punerea în operă ART. 37 Pregătirea utilajului de preparare şi punere în operă Se alimentează utilajul cu materialele componente, depozitându-se separat în buncărele special amenajate pe maşină. ART. 38 Prepararea mixturii (1) Prepararea mixturii se realizează în malaxorul combinei în care sunt introduse, în flux continuu, materialele componente, astfel: a) materialul granular este transmis la malaxor cu ajutorul unui transportor elicoidal, debitul prescris fiind asigurat de turaţia variabilă a şnecului; b) filerul (cimentul) este introdus în malaxor prin cădere liberă, iar dozarea se efectuează volumetric; c) apa, aditivul şi emulsia sunt transmise la malaxor de către pompele dozatoare cu debit variabil, prin intermediul rampelor de stropire; d) agregatele sunt mai întâi preumezite, cu ajutorul unei rampe de stropire, cu amestecul apă/aditiv, în momentul în care acestea cad în malaxor. O altă rampă de stropire situată puţin mai în spate, trimite emulsia bituminoasă peste agregatele preumezite. (2) Sistemele de dozare a componentelor mixturii trebuie să ateste o precizie de: - ±4% pentru agregatele naturale; – ±1% pentru emulsie şi apa de preumezire. (3) La începerea lucrului se pun în funcţiune malaxorul, pompa de apă şi şnecul transportor al materialului granular. Când acesta a ajuns în dreptul rampei de stropire cu emulsie, se pune în funcţiune şi pompa de emulsie. (4) Din malaxor mixtura ajunge pe un jgheab, de unde este deversată între longrinele repartizorului. ART. 39 Aşternerea mixturii asfaltice (1) Aşternerea mixturii asfaltice se realizează continuu cu ajutorul a 1-2 transportoare elicoidale sau cu paleta. (2) Realizarea unei calităţi corespunzătoare a mixturii şi buna sa repartizare pe stratul-suport sunt obţinute prin variaţii ale vitezei de înaintare a combinei. (3) Viteza odată reglată se va modifica numai în cazul apariţiei unor schimbări importante în ceea ce priveşte configuraţia terenului sau starea suprafeţei stratului-suport. ART. 40 (1) Aşternerea mixturii se realizează într-unul sau două straturi, în funcţie de mărimea denivelărilor suprafeţei stratului-suport. (2) În cazul executării a două straturi din mixtură asfaltică turnată la rece, respectiv a stratului de reprofilare şi stratului de rulare, cel de-al doilea strat se execută după consolidarea primului strat. ART. 41 (1) La sfârşitul zilei de lucru, la alimentarea utilajului sau la apariţia unor defecţiuni ale acestuia, se opreşte alimentarea malaxorului şi se aşterne întreaga cantitate de mixtură existentă, îndepărtându-se porţiunile necorespunzătoare. (2) La încheierea programului de lucru, malaxorul se goleşte şi se curăţă temeinic, pentru evitarea aglomerării mixturii pe palete sau pe şnec. ART. 42 (1) De regulă, straturile bituminoase foarte subţiri la rece nu se compactează. (2) Operaţiunea de compactare mecanică se recomandă a se executa numai în cazul în care drumurile nu sunt expuse traficului sau pe care traficul este redus, neputându-se asigura compactarea ulterioară a stratului şi evaporarea completă a apei din mixtura asfaltică turnată. (3) Operaţiunea de compactare se efectuează cu compactori cu pneuri lis de 10 t. Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. (4) Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h. Operaţiunea de compactare se execută în lungul drumului de la margine spre ax, prin realizarea unui număr de 5 treceri. (5) Înainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de pneuri, suprafaţa mixturii aşternute poate fi tratată cu nisip natural fin (0-4 mm), prin răspândirea unei cantităţi de circa 2 kg/mp. SECŢIUNEA 4 Condiţii de aplicare şi dare în circulaţie ART. 43 (1) Lucrările de execuţie a straturilor bituminoase foarte subţiri la rece se vor desfăşura în anotimpul călduros, la temperaturi cuprinse între 10°C şi 30°C, în perioada 1 mai - 15 septembrie, în zona climaterică caldă, şi 1 iunie - 15 august, în zona climaterică rece, pentru a se putea asigura eliminarea apei din strat, fără riscul apariţiei fenomenelor de îngheţ-dezgheţ, care ar putea conduce la erodarea stratului. (2) Zonele climaterice sunt delimitate conform SR 174-1. ART. 44 (1) Timpul de la aşternere până la darea în circulaţie, va fi stabilit de către laboratorul societăţii de construcţii. (2) Viteza de circulaţie în primele 2-3 ore de la darea în circulaţie a sectorului va fi de maximum 30 km/h. ART. 45 Perioada de la execuţia stratului subţire până la darea în circulaţie, respectiv de rupere a emulsiei şi de eliminare a apei din strat, depinde de diverşi factori, cum sunt: condiţiile atmosferice, grosimea stratului, natura stratului-suport şi a materialelor granulare utilizate. CAP. IV REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂŢII SECŢIUNEA 1 Verificarea materialelor ART. 46 (1) Verificarea calităţii materialelor componente se execută în conformitate cu prescripţiile din standardele şi normele respective, menţionate la Capitolul II - Condiţii tehnice - pe fiecare lot aprovizionat, după cum urmează: a) Nisip de concasaj: - natura mineralogică (examinare vizuală); – granulozitatea (STAS 4606); – conţinutul de impurităţi (corpuri străine, STAS 4606); – coeficientul de activitate (STAS 730). b) Criblură: - granulozitatea (STAS 4606); – coeficientul de formă (STAS 730); – conţinutul de impurităţi; – corpuri străine (STAS 4606); – argilă (SR 667); – conţinut de fracţiuni sub 0,1 mm (STAS 730). c) Filer: - fineţea (STAS 539); – umiditatea (STAS 539). d) Ciment: - fineţea (STAS 227/2); – timpul de priză (SR EN 196). e) Emulsii bituminoase cationice: - conţinut de bitum (STAS 8877); – omogenitatea (STAS 8877); – stabilitatea la stocare şi la transport (STAS 8877); – adezivitatea (STAS 10969/3); – caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsia bituminoasă cationică cu rupere lentă (penetraţie: STAS 42 sau SR EN 1426; ductilitate: STAS 61-88; revenire elastică: Normativ AND ind. 538). (2) Pentru toate produsele societatea comercială va prezenta certificate de conformitate a calităţii. SECŢIUNEA 2 Verificarea stratului suport ART. 47 Sectoarele pe care urmează să se aplice straturile bituminoase foarte subţiri se vor selecta prin efectuarea verificărilor specificate la art. 26, după cum urmează: - capacitatea portantă (conform Instrucţiuni INCERTRANS); – denivelări (SR 174); – indicele de degradare (Instrucţiuni CD 156); – elemente geometrice (SR 174; SR 183). ART. 48 Înainte de execuţia straturilor foarte subţiri se vor verifica lucrările de pregătire a stratului-suport, conform art. 31. În acest scop, după efectuarea lucrărilor de reparaţii, se va proceda la recepţia acestora şi la încheierea unui proces verbal de verificare, pe faze de executare. SECŢIUNEA 3 Verificarea procesului tehnologic de preparare şi punerea în operă ART. 49 Pe parcursul execuţiei straturilor bituminoase foarte subţiri se vor efectua următoarele verificări: - granulozitatea amestecului de materiale granulare, cu care se alimentează combina (zilnic); – omogenitatea emulsiei (la fiecare lot); – verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor; – funcţionarea corectă a dispozitivelor de dozare; – pregătirea corespunzătoare a stratului-suport, grad de curăţenie şi de amorsare; – omogenitatea mixturii asfaltice pe toată lăţimea de lucru; – grosimea stratului aşternut; – darea în circulaţie numai după ruperea completă a emulsiei şi întărirea mixturii. Verificarea se efectuează prin tamponarea suprafeţei stratului cu o hârtie de filtru. Traficul poate fi deschis în momentul în care liantul din mixtură nu mai aderă la hârtia de filtru; – compoziţia mixturii, conform art. 29. SECŢIUNEA 4 Verificarea compoziţiei mixturii ART. 50 (1) Verificarea se face pe probe prelevate în timpul execuţiei, câte două probe de 3 - 5 kg pentru fiecare 7.000 mp de mixtură aşternută. (2) Probele se prelevează în timpul funcţionării combinei după intrarea în regim de lucru normal, într-un container de plastic, de la jgheabul de deversare a mixturii din malaxor. După prelevare, proba de mixtură va fi mestecată continuu, pentru asigurarea omogenităţii probei, până la ruperea emulsiei. (3) Metoda de prelevare a probelor de mixtură turnată la rece în vederea extracţiei liantului este prezentată în Anexa 3. (4) Verificarea compoziţiei mixturii se efectuează conform STAS 1338/2, cu menţiunea că, în prealabil, aceasta să fie uscată prin menţinerea în etuvă la temperatura de 110°C, până la greutatea constantă. SECŢIUNEA 5 Verificarea stratului gata executat ART. 51 (1) Uniformitatea suprafeţei în profil longitudinal se verifică cu un dreptar de 3 m lungime, la 10 cm de axa drumului şi la circa 1 m de la marginea părţii carosabile. (2) Pentru măsurarea denivelărilor în profil longitudinal se utilizează o pană de maximum 30 mm lăţime, cu înclinaţia 1/10. Faţa înclinată a penei va avea gradaţii corespunzătoare diferenţelor de înălţime de 1 mm. (3) Pentru a citi denivelarea, pana se introduce între îmbrăcăminte şi faţa inferioară a dreptarului. ART. 52 Uniformitatea suprafeţei de rulare în profil longitudinal se poate determina şi cu analizorul de profil longitudinal (A.P.L.), conform Normativ AND ind. 563. ART. 53 Uniformitatea suprafeţei în profil transversal se verifică cu un şablon având profilul prevăzut de proiect şi lungimea egală cu lăţimea îmbrăcămintei; şablonul se aşează pe două suporturi puse pe marginea îmbrăcămintei. Suportul de la un capăt al şablonului are 4 cm grosime, iar celălalt are grosimea variabilă în trepte, pentru a se asigura poziţia orizontală a şablonului. ART. 54 (1) Pentru verificarea respectării profilului în sens transversal se va folosi o pană gradată având lungimea 30 cm, grosimea de maximum 3 cm şi înălţimea la cele două capete de 1,5 cm şi respectiv, 9 cm. Gradaţiile vor fi corespunzătoare diferenţelor de înălţime de 1 mm. (2) Măsurarea se face în axa drumului şi la distanţele de 1 m şi 2 m de la margine. ART. 55 Verificarea profilurilor transversale cu pantă unică se face cu un dreptar, în locul şablonului de profil transversal. ART. 56 (1) Verificarea rugozităţii se face cu aparatul SRT şi prin metoda înălţimii de nisip, în conformitate cu prevederile STAS 8849. (2) Verificarea rugozităţii se poate face şi cu aparate de măsură care funcţionează pe principiul roţii blocate, conform Instrucţiunilor CESTRIN. CAP. V RECEPŢIA LUCRĂRILOR SECŢIUNEA 1 Recepţia la terminarea lucrărilor ART. 57 (1) Recepţia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se va face la o lună de la execuţia lucrărilor şi se va efectua conform normelor în vigoare privind recepţia lucrărilor de întreţinere a drumurilor, pe sectoare complet executate. (2) Comisia de recepţie va examina lucrările executate conform documentaţiei tehnice aprobate şi documentaţiei de control şi asigurare a calităţii, întocmite în timpul executării. (3) Verificarea uniformităţii suprafeţei se face conform art. 51. (4) Verificarea în profil longitudinal se face conform art. 51 şi art. 52. (5) Verificarea în profil transversal se face conform art. 51 şi art. 52. (6) Verificarea rugozităţii se face conform art. 54. (7) Rezultatele tuturor verificărilor fac parte din documentaţia recepţiei preliminare. SECŢIUNEA 2 Recepţia finală ART. 58 (1) Perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive va fi de minimum 24 de luni de la data recepţiei preliminare. (2) În perioada de garanţie a îmbrăcămintei, toate eventualele defecţiuni vor fi remediate de către constructor. (3) Recepţia finală se face conform prescripţiilor legale în vigoare, SR 174, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi Normativ AND ind. 514. CAP. VI MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ART. 59 Pe toată perioada de execuţie a straturilor bituminoase foarte subţiri, executate la rece se vor respecta prevederile următoarelor acte normative: - Norme generale de protecţia muncii - NGPM; – Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere - Ordin MI nr. 775/1998; – Norme specifice de securitate a muncii pentru transporturile rutiere nr. 23/1999; – Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor; – Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului - Instr. MT/MI. ART. 60 Instrucţiunile menţionate la art. 59 nu sunt limitative, ele putând fi completate de unităţi cu măsuri specifice fiecărui loc de muncă. ANEXA 1 NORMATIVĂ METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA CONSISTENŢEI MIXTURILOR ASFALTICE TURNATE LA RECE 1. Obiect şi domeniu de aplicare 1.1. Prezenta metodologie stabileşte condiţiile pentru determinarea în laborator a consistenţei mixturilor asfaltice turnate la rece. 1.2. Consistenţa este caracteristica cea mai importantă a acestor mixturi, întrucât de ea depinde posibilitatea de punere în operă, aderenţa faţă de stratul suport, capacitatea de etanşeizare a suprafeţei şi în final aspectul şi uniformitatea stratului după execuţie. 1.3. Consistenţa este caracteristica utilizată la stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice turnate. 2. Aparatură şi materiale 2.1. Aparatura utilizată la efectuarea determinării este următoarea: a) Tipar metalic de forma unui trunchi de con, cu următoarele dimensiuni: - înălţime: 76 mm; – diametrul la partea superioară: 40 mm; – diametrul la partea inferioară: 90 mm; b) Platan de măsurare sub formă de pătrat cu latura de 250 mm, pe care sunt inscripţionate 7 cercuri concentrice (fig. 1); cercul interior are diametrul de 90 mm, iar diferenţa dintre razele a două cercuri alăturate este de 10 mm. Cercurile sunt numerotate de la 0 la 7; c) Balanţă cu sarcina maximă de 2 kg şi precizia de 0,1 g; d) Etuvă termoreglabilă 20 ... 250°C; e) Patentule, linguri, tăvi, pahare de laborator. 2.2. Materialele componente ale mixturii: agregate naturale, emulsie, apă de preumezire, eventual aditivi. 3. Pregătirea materialelor 3.1. Agregatele naturale, analizate conform prevederilor Normativ SFSR, se usucă în etuvă la temperatura de 110±5°C până la masa constantă. 3.2. Emulsia bituminoasă cationică analizată de asemenea conform Normativ SFSR, se omogenizează cu ajutorul unei baghete. 3.3. În cazul folosirii unei soluţii de aditiv pentru reglarea timpului de rupere, aceasta se omogenizează prin agitare cu o baghetă. Notă: 1. La pregătirea materialelor trebuie să se aibă în vedere faptul că pentru o încercare sunt necesare 400 g agregate naturale, la care să se adauge apa sau soluţia de preumezire şi emulsia aferentă. 2. Testul se efectuează la temperatura mediului ambiant. 3. Încercarea se efectuează pe amestecuri testate în prealabil din punct de vedere al timpului de rupere care trebuie să se situeze în intervalul 60 ... 180 secunde. 4. Efectuarea determinării 4.1. Se cântăreşte pe sorturi stabilite conform reţetei, o cantitate de 400 grame agregate naturale. 4.2. Se adaugă cantitatea stabilită de emulsie şi se amestecă 45 secunde. 4.3. Se umple cu mixtură tiparul amplasat în centrul scalei platanului de măsură şi se nivelează cu spatula. 4.4. Se îndepărtează imediat tiparul cu o mişcare uşoară verticală. 5. Exprimarea rezultatelor 5.1. Gradul de curgere a mixturii se măsoară în 4 puncte situate la 90° distanţă unul faţă de celălalt. Se calculează media aritmetică. Rezultatul se exprimă în cm (diametrul mediu al petei de mixtură) sau prin indicativul cercului până la care se împrăştie mixtura. ANEXA 2 NORMATIVĂ METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA ÎN LABORATOR A ADERENŢEI MIXTURII ASFALTICE LA STRATUL SUPORT 1. GENERALITĂŢI 1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Prezenta metodologie stabileşte condiţiile de determinare rapidă în laborator a aderenţei mixturilor asfaltice turnate la rece, faţă de stratul suport. 1.2. PRINCIPIUL METODEI 1.2.1. Aderenţa faţă de stratul suport a mixturilor asfaltice turnate la rece se determină prin aşternerea mixturii pe o suprafaţă lisă (sticlă sau tablă inox), menţinere până la rupere, răsturnarea plăcii şi constatarea desprinderii. 2. APARATURĂ ŞI MATERIALE 2.1. Placă de sticlă sau tablă inox sub formă de pătrat cu latura de 250 mm. 2.2. Mixtură asfaltică turnată la rece, preparată în laborator, conform pct. 3.1.1. 3. MODUL DE LUCRU 3.1. PREGĂTIREA DETERMINĂRII 3.1.1. Se prepară în laborator probe a câte 500 grame fiecare de mixtură asfaltică turnată la rece, conform reţetei stabilite. 3.2. EFECTUAREA DETERMINĂRII 3.2.1. Mixtura asfaltică preparată se aşterne uniform pe suprafaţa a 2 plăci de sticlă sau tablă inox (câte 500 grame pe fiecare placă) şi se menţine la temperatura mediului ambiant până la rupere (eliminarea apei). 3.2.2. În momentul constatării ruperii emulsiei se răstoarnă placa. 4. INTERPRETAREA REZULTATELOR 4.1. În cazul în care mixtura nu se desprinde de pe suprafaţa plăcii, se consideră că mixtura prezintă o aderenţă corespunzătoare. ANEXA 3 NORMATIVĂ METODOLOGIE PRIVIND PRELEVAREA PROBELOR ÎN VEDEREA EXTRACŢIEI LIANTULUI 1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezenta metodologie stabileşte condiţiile de prelevare a probelor de mixtură asfaltică. 1.2. Probele prelevate se utilizează pentru extracţia liantului, în vederea determinării compoziţiei mixturii asfaltice. 2. APARATURĂ ŞI MATERIALE 2.1. Aparatura utilizată la efectuarea determinării este următoarea: a) cutie de plastic sau tablă inox, având capacitate de 3-5 l mixtură asfaltică; b) tijă de amestecare cu următoarele dimensiuni: - diametru: 2 ... 3 cm; – lungime: 80 ... 100 cm. 3. MOD DE LUCRU 3.1. Proba este prelevată din combina de preparare a mixturii asfaltice turnate, de la dispozitivul de evacuare a materialului. 3.2. Proba va fi prelevată numai după ce procesul de fabricaţie al mixturii s-a stabilizat, lucru ce se realizează practic după ce s-a aşternut un strat de cel puţin 30 m lungime. 3.3. Proba se va preleva amplasând cutia de plastic pe toată lăţimea ei în dreptul fluxului de mixtură şi obţinând cel puţin 2 l de mixtură, fără a se supraumple cutia. 3.4. Proba prelevată va fi amestecată continuu, cu viteză constantă pentru a se asigura menţinerea în suspensie a tuturor particulelor. 3.5. Amestecarea va continua până când se produce ruperea emulsiei de bitum. ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
