────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 30 din 11 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 53 din 19 ianuarie 2023.────────── Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului Indicativ NE 012/1-2022 Cuprins INTRODUCERE 1. DOMENIU DE APLICARE 2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 3. TERMENI, DEFINIŢII, SIMBOLURI ŞI PRESCURTĂRI 3.1. Termeni şi definiţii 4. CLASIFICARE 4.1. Clase de expunere în funcţie de acţiunile datorate mediului înconjurător 4.1.1. Semnificaţia claselor de expunere 4.2. Clasificarea proprietăţilor betonului proaspăt 4.3. Clasificarea proprietăţilor betonului întărit 5. CERINŢE PENTRU BETON ŞI METODE DE VERIFICARE 5.1. Cerinţe de bază pentru materiale componente 5.1.1. Generalităţi 5.1.2. Ciment 5.2. Cerinţe de bază pentru compoziţia betonului 5.2.1. Generalităţi 5.2.2. Alegerea cimentului 5.2.3. Utilizarea agregatelor 5.2.5. Utilizarea adaosurilor 5.2.5.1. Generalităţi 5.2.5.2. Conceptul coeficient, k pentru cenuşi zburătoare, silice ultrafină şi zgură granulată de furnal măcinată 5.2.5.2.1. Generalităţi 5.2.5.2.2. Conceptul coeficient k pentru cenuşi zburătoare, în conformitate cu SR EN 450-1 5.2.5.2.3. Conceptul coeficient k pentru silicea ultrafină de clasă 1, în conformitate cu SR EN 13263-1 5.2.5.2.4. Coeficientul k pentru zgură granulată de furnal măcinată, în conformitate cu SR EN 15167-1 5.2.6. Utilizarea aditivilor 5.2.8. Conţinut de cloruri 5.2.9. Temperatura betonului 5.3. Cerinţe referitoare la clasele de expunere 5.3.1. Generalităţi 5.3.2. Valori limită pentru compoziţia betonului 5.3.3. Metode de concepţie bazate pe performanţe 5.3.4. Cerinţe pentru betonul turnat sub apă 5.4. Cerinţe pentru betonul proaspăt 5.4.3. Conţinut de aer 5.5. Cerinţe pentru betonul întărit 5.5.1. Rezistenţa 5.5.1.1. Generalităţi 5.5.1.2. Rezistenţa la compresiune 5.5.3. Rezistenţa la pătrunderea apei 5.5.5. Rezistenţa la uzură 6. SPECIFICAŢIA BETONULUI 7. LIVRAREA BETONULUI PROASPĂT 7.1. Informaţii de la utilizatorul betonului pentru producător 7.2. Informaţii de la producătorul de beton pentru utilizator 7.3. Bon de livrare/aviz de însoţire a mărfii pentru betonul gata de utilizare 7.4. Informaţii la livrare pentru betonul preparat pe şantier 7.5. Modificări ale compoziţiei după amestecarea principală înainte de descărcare 8. CONTROLUL CONFORMITĂŢII ŞI CRITERII DE CONFORMITATE 8.2. Control de conformitate al betonului cu proprietăţi specificate 8.2.1.2. Plan de eşantionare şi încercări 8.4. Acţiuni întreprinse în caz de neconformitate a produsului 9. CONTROLUL PRODUCŢIEI 9.6. Personal, echipament şi instalaţii 9.6.1. Personal 9.9. Proceduri de control al producţiei 10. EVALUAREA CONFORMITĂŢII 10.1. Generalităţi 10.2. Evaluare, supraveghere şi certificare a controlului de producţie 11. PROIECTAREA ŞI NOTAREA BETONULUI CU PROPRIETĂŢI SPECIFICATE ANEXA A (NORMATIVĂ) ÎNCERCĂRI INIŢIALE ANEXA B (NORMATIVĂ) ÎNCERCĂRI DE IDENTIFICARE PENTRU REZISTENTA LA COMPRESIUNE ANEXA C (NORMATIVĂ) DISPOZIŢII PENTRU EVALUAREA, SUPRAVEGHEREA ŞI CERTIFICAREA CONTROLULUI PRODUCŢIEI ANEXA D (NORMATIVĂ) CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU SPECIFICAŢIA ŞI CONFORMITATEA BETONULUI PENTRU LUCRĂRI GEOTEHNICE SPECIALE ANEXA E (INFORMATIVĂ) RECOMANDĂRI PRIVIND UTILIZAREA AGREGATELOR ANEXA F (NORMATIVĂ) VALORI PENTRU LIMITELE COMPOZIŢIILOR BETONULUI ANEXA G (INFORMATIVĂ) RECOMANDĂRI PRIVIND CERINŢELE BETONULUI AUTOCOMPACTANT ÎN STARE PROASPĂTĂ ANEXA H (INFORMATIVĂ) REGULI DE APLICARE A METODEI C DE LA 8.2.1.3 ANEXA I (NORMATIVĂ) CLASIFICAREA MEDIILOR ATMOSFERICE AGRESIVE ASUPRA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT SUPRATERANE ANEXA J (NORMATIVĂ) METODE BAZATE PE PERFORMANŢELE PENTRU DURABILITATE J.1. Introducere J.2. Definiţii J.3. Aplicaţii şi recomandări generale J.3.1. Propuneri de criterii de evaluare pentru rezistenţa la îngheţ-dezgheţ cu şi fără agenţi de dezgheţare J.3.1.1. Criterii de evaluare a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere J.3.1.1.1. Teste pe cuburi de beton de 100x100x100 mm, metoda CT J.3.1.1.2. Teste pe fâşii de beton de 50x150x150 mm, metoda ST J.3.2. Criterii de evaluare pentru rezistenţa la atacul sulfatic J.3.3. Încadrarea betonului în clase de rezistenţă la diferite acţiuni ale mediului (carbonatare şi migrare/difuzie cloruri) J.3.4. Consideraţii finale ANEXA K (INFORMATIVĂ) FAMILIILE DE BETOANE ANEXA L (NORMATIVĂ) COMPOZIŢIA GRANULOMETRICĂ A AGREGATELOR UTILIZATE LA PREPARAREA BETONULUI ANEXA M (INFORMATIVĂ) RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE CIMENT M.1. Condiţii normale M.2. Condiţii speciale M.2.1. Turnare pe timp friguros (< + 5 °C) M.2.2. Turnare pe timp călduros (>+ 25 °C) ANEXA N (NORMATIVĂ) TRATAREA BETONULUI ÎN FUNCŢIE DE EVOLUŢIA REZISTENŢEI BETONULUI ANEXA O (NORMATIVĂ) CERINŢE MINIME PRIVIND CALIFICAREA ŞI EXPERIENŢA PROFESIONALĂ A RESPONSABILULUI PENTRU CONTROLUL PRODUCŢIEI Introducere (1) Prezentul normativ reprezintă reglementarea tehnică pentru producerea betonului în România pentru structurile turnate in-situ şi structurile prefabricate pentru clădiri şi construcţii inginereşti. (2) Producerea betonului se realizează în conformitate cu prevederile prezentului normativ rezultat din revizuirea NE 012/1-2007 "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului" având în principal ca bază standardul SR EN 206+A2: 2021 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate". (3) În cazul în care s-au efectuat completări/adaptări ale unor părţi ale standardului, pentru facilitarea urmăririi şi înţelegerii paragrafelor, s-a preluat integral textul, respectându-se numerotările din standard. Au fost considerate Anexele A, B, C (normativă), D, E, F (completată), G, H, K din standard şi au fost introduse suplimentar Anexele I, J, L, M, N, O. Anexele J, L şi M din normativ au alt conţinut decât al celor din standard. (4) În particular, următoarele puncte au făcut obiectul revizuirii normativului: a) adăugarea regulilor de aplicare pentru betonul armat dispers cu fibre şi betonul cu agregate reciclate; b) revizuirea conceptului coeficientului k pentru cenuşă şi silice ultrafină şi adăugarea unor noi reguli pentru zgura de furnal granulată; c) introducerea principiilor referitoare la conceptul de performanţă pentru utilizarea adaosurilor, de exemplu conceptul de performanţă echivalentă a betonului şi conceptul de performanţă echivalentă a combinaţiilor; d) revizuirea şi adăugarea de noi concepte pentru evaluarea conformităţii; e) includerea regulilor suplimentare pentru betonul autocompactant; f) includerea unor cerinţe suplimentare pentru betonul utilizat la lucrări geotehnice (Anexa D); g) includerea unor principii, concepte şi metode referitoare la abordarea de performanţă a durabilităţii (Anexa J). (5) Contextul de aplicare a normativului în raport cu standardele şi reglementările tehnice pentru producerea betonului (materiale componente, proiectare, execuţie, metode de încercări etc.) este prezentat în Figura 1. (6) Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează standardele române, europene şi internaţionale la care se face referinţă (respectiv standardele române identice cu acestea). (7) Acest normativ va fi aplicat, în condiţii climatice şi geografice specifice României şi cu niveluri de protecţie stabilite pe baza experienţiei actuale naţionale şi internaţionale. Valorile limită impuse pentru compoziţia şi proprietăţile betonului au fost introduse în prezentul normativ pentru a acoperi aceste situaţii. (8) Acest normativ conţine reguli de utilizare a materialelor componente care sunt acoperite de standarde, evaluări tehnice europene sau agremente tehnice în construcţii emise în România. (9) Dacă betonul este conform valorilor specificate, se consideră că şi în structură acesta satisface cerinţele de durabilitate pentru utilizarea prevazută în condiţiile de mediu specificate în măsura în care: a) clasele de expunere au fost corect selectate; b) grosimea stratului de acoperire cu beton este cel puţin egală cu cea prevăzută în standarde de calcul relevante pentru condiţii de mediu specifice, prezentate în SR EN 1992-1-1; c) betonul a fost pus în operă corespunzător, compactat şi tratat/protejat, în conformitate cu NE 012/2; d) este realizată o întreţinere corespunzătoare pe durata de viaţă a construcţiei. (10) Conceptele bazate pe performanţă sunt prezentate ca alternativă informativă la conceptul prescriptiv al valorilor limită. (11) În cazul în care betonul este conform cu prezentul normativ, acesta satisface cerinţele de bază ale materialelor care se utilizează în cele trei clase de execuţie definite în NE 012/2. (a se vedea imaginea asociată) Figura 1. Relaţiile dintre standardul SR EN 206, normativul NE 012/1-2022 şi standardele pentru proiectare şi executare, standardele referitoare la materiale componente şi standardele de încercări 1. Domeniu de aplicare (1) Acest normativ se aplică pentru producerea betonului destinat structurilor turnate in-situ şi structurilor prefabricate pentru clădiri şi construcţii inginereşti, pentru următoarele tipuri de beton: a) greu, uşor sau de densitate normală; b) gata de utilizare sau produs într-o fabrică de prefabricate; c) compactat sau autocompactant, în aşa fel încât cantitatea de aer oclus, alta decât din aerul antrenat, să fie neglijabilă; d) preparat pe şantier utilizat numai în condiţiile formulate în NE 012/2. (2) Prezentul normativ specifică cerinţele pentru: a) materialele componente ale betonului; b) proprietăţile betonului proaspăt şi întărit şi verificarea lor; c) limitările impuse compoziţiei betonului; d) specificaţiile betonului; e) livrarea betonului proaspăt; f) procedurile de control ale producţiei; g) criteriile de conformitate şi evaluarea conformităţii; h) calificarea şi experienţa profesională a personalului implicat în producţia şi controlul producţiei de beton. (3) Alte standarde europene referitoare la produse specifice, de exemplu produse prefabricate sau procese care intră în domeniul de aplicare a prezentului normativ, pot necesita sau permite derogări în raport cu prezentul document. (4) Cerinţe complementare sau diferite pot fi date în alte reglementări tehnice/standarde europene specifice, de exemplu: a) beton rutier sau alte suprafeţe circulabile (de exemplu, îmbrăcăminţi rutiere din beton în conformitate cu SR EN 13877-1 şi SR EN 13877-2); b) tehnologii speciale (de exemplu, beton torcretat în conformitate cu SR EN 14487). (5) Cerinţe complementare sau modalităţi diferite de efectuare a încercărilor, sunt necesare, de exemplu pentru: a) beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje); b) beton predozat; c) beton cu dimensiunea Dmax inferioară sau egală cu 4 mm (mortar); d) beton autocompactant (BAC) ce conţine agregate uşoare sau grele; e) beton cu structura deschisă (de exemplu beton drenant). (6) Acest normativ nu se aplică pentru: a) beton celular; b) beton spumat; c) beton uşor cu masă volumică mai mică de 800 kg/mc; d) beton refractar. (7) Acest normativ nu conţine cerinţe referitoare la sănătate şi securitate, pentru protecţia operatorilor în timpul producţiei şi livrării betonului. 2. Documente de referinţă (1) Documentele de referinţă minim aplicabile cu caracter legislativ sunt prezentate în continuare: ● Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii; ● Hotărârea Guvernului nr. 750/2017 pentru modificarea anexei nr. 5 - Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii - la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii. (2) Documentele prezentate în continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui normativ. Pentru referinţele datate, se aplică numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate, se aplică ultima ediţie a documentului la care se face referire (inclusiv erate şi amendamente), cu excepţia standardelor armonizate, caz în care trebuie aplicată ediţia citată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). (3) Acest normativ conţine trimiteri la referinţe datate sau nedatate, prevederi din alte publicaţii. Aceste referinţe sunt citate în locul corespunzător din text şi publicaţiile sunt enumerate mai jos. (4) În cazul unei referinţe la un proiect de standard european, prevederile naţionale pot fi aplicate până când acesta este disponibil în forma finală. (5) Standardele naţionale de referinţă sunt prezentate în continuare.
┌────┬──────────┬──────────────────────┐
│Nr. │Indicativ │Titlu │
│Crt.│ │ │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Metode de încercări │
│1. │SR EN │ale cimenturilor. │
│ │196-2 │Partea 2: Analiza │
│ │ │chimică a cimentului │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ciment - Partea 1: │
│ │ │Compoziţie, │
│2. │SR EN │specificaţii şi │
│ │197-1 │criterii de │
│ │ │conformitate ale │
│ │ │cimenturilor uzuale │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ciment. Partea 5: │
│3. │SR EN │Ciment Portland │
│ │197-5 │compozit CEM II/C-M şi│
│ │ │Ciment compozit CEM VI│
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN 206+│Beton. Specificaţie, │
│4. │A2:2021 │performanţă, producţie│
│ │ │şi conformitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│5. │prEN │Exposure resistance │
│ │206-100 │classes │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Cenuşă zburătoare │
│ │SR EN │pentru beton. Partea │
│6. │450-1 │1: Definiţii, condiţii│
│ │ │şi criterii de │
│ │ │conformitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │caracteristicilor │
│ │SR EN │geometrice ale │
│7. │933-1 │agregatelor. Partea 1:│
│ │ │Determinarea │
│ │ │granulozităţii. │
│ │ │Analiza granulometrică│
│ │ │prin cernere │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Aditivi pentru beton, │
│8. │SR EN │mortar si pasta. │
│ │934-1 │Partea 1: Cerinţe │
│ │ │comune │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Aditivi pentru beton, │
│ │ │mortar si pasta. │
│ │SR EN │Partea 2: Aditivi │
│9. │934-2 │pentru beton. │
│ │ │Definiţii, condiţii, │
│ │ │conformitate, marcare │
│ │ │şi etichetare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Apa de preparare │
│ │ │pentru beton - │
│ │ │Specificaţii pentru │
│ │ │prelevare, încercare │
│ │ │şi evaluare a │
│10. │SR EN 1008│aptitudinii de │
│ │ │utilizare a apei, │
│ │ │inclusiv a apelor │
│ │ │recuperate din procese│
│ │ │ale industriei de │
│ │ │beton, ca apă de │
│ │ │preparare pentru beton│
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │caracteristicilor │
│11. │SR EN │mecanice şi fizice ale│
│ │1097-1 │agregatelor. Partea 1:│
│ │ │Determinarea │
│ │ │rezistenţei la uzură │
│ │ │(micro- Deval) │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │caracteristicilor │
│ │SR EN │mecanice şi fizice ale│
│12. │1097-2 │agregatelor. Partea 2:│
│ │ │Metode pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │rezistenţei la │
│ │ │sfărâmare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │caracteristicilor │
│ │ │mecanice şi fizice ale│
│13. │SR EN │agregatelor. Partea 3:│
│ │1097-3 │Metode pentru │
│ │ │determinare masei │
│ │ │volumice în vrac şi a │
│ │ │porozităţii │
│ │ │intergranulare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │caracteristicilor │
│ │SR EN │mecanice şi fizice ale│
│14. │1097-6 │agregatelor Partea 6: │
│ │ │Determinarea │
│ │ │densităţii şi a │
│ │ │absorbţiei de apă a │
│ │ │granulelor │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Agenţi activi de │
│ │ │suprafaţă. │
│15. │SR EN 1262│Determinarea valorii │
│ │ │pH-ului soluţiilor sau│
│ │ │dispersiilor. │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │caracteristicilor │
│ │SR EN │termice şi de │
│16. │1367-1 │alterabilitate ale │
│ │ │agregatelor. Partea 1:│
│ │ │Determinarea │
│ │ │rezistenţei la îngheţ-│
│ │ │dezgheţ │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │caracteristicilor │
│17. │SR EN │termice şi de │
│ │1367-2 │alterabilitate ale │
│ │ │agregatelor. Partea 2:│
│ │ │Încercarea cu sulfat │
│ │ │de magneziu │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Execuţia lucrărilor │
│18. │SR EN 1536│geotehnice speciale- │
│ │ │Piloţi foraţi │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Execuţia lucrărilor │
│19. │SR EN 1538│geotehnice speciale- │
│ │ │Pereţi mulaţi │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Eurocod 2: Proiectarea│
│20. │SR EN 1992│structurilor de beton.│
│ │ │Standard pe părţi │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Eurocode 2: Design of │
│ │ │concrete structures — │
│ │pr EN │Part 1-1: General │
│21. │1992-1-1 │rules — Rules for │
│ │ │buildings, bridges and│
│ │ │civil engineering │
│ │ │structures │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe betoane. │
│ │ │Determinarea │
│ │ │rezistenţei la │
│ │ │îngheţ-dezgheţ prin │
│22. │SR 3518 │măsurarea variaţiei │
│ │ │rezistenţei la │
│ │ │compresiune şi/sau │
│ │ │modulului de │
│ │ │elasticitate dinamic │
│ │ │relativ │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Agenţi activi de │
│ │ │suprafaţă. │
│23. │SR EN 1262│Determinarea valorii │
│ │ │pH-ului soluţiilor şi │
│ │ │dispersiilor │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Calitatea apei │
│ │ │Determinarea │
│24. │SR ISO │conţinutului de │
│ │7150-1 │amoniu. Partea 1: │
│ │ │Metoda spectrometrică │
│ │ │manuală │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Calitatea apei. │
│ │ │Determinarea │
│25. │SR EN ISO │conţinutului de calciu│
│ │7980 │şi magneziu. Metoda │
│ │ │prin spectrometrie de │
│ │ │absorbţie atomică │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Puritatea aerului. │
│26. │STAS 10329│Determinarea │
│ │ │bioxidului de azot │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Puritatea aerului. │
│27. │STAS 10812│Determinarea │
│ │ │amoniacului │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Puritatea aerului. │
│28. │STAS 10814│Determinarea │
│ │ │hidrogenului sulfurat │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Puritatea aerului. │
│29. │STAS 10943│Determinarea │
│ │ │conţinutului de acid │
│ │ │clorhidric │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│30. │STAS 10946│Puritatea aerului. │
│ │ │Determinarea clorului │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN │Încercare pe beton │
│31. │12350-1 │proaspăt. Partea 1: │
│ │ │Eşantionare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN │încercare pe beton │
│32. │12350-2 │proaspăt. Partea 2: │
│ │ │încercare de tasare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN │Încercare pe beton │
│33. │12350-3 │proaspăt. Partea 3: │
│ │ │Încercare Vebe │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN │Încercare pe beton │
│34. │12350-4 │proaspăt. Partea 4: │
│ │ │Grad de compactare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│35. │SR EN │proaspăt. Partea 5: │
│ │12350-5 │Încercare cu masa de │
│ │ │răspândire │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN │Încercare pe beton │
│36. │12350-6 │proaspăt. Partea 6: │
│ │ │Densitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│37. │SR EN │proaspăt. Partea 7: │
│ │12350-7 │Conţinut de aer. │
│ │ │Metode prin presiune │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │SR EN │proaspăt. Partea 8: │
│38. │12350-8 │Beton autocompactant. │
│ │ │Încercarea la │
│ │ │răspândire din tasare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│39. │SR EN │proaspăt. Partea 9: │
│ │12350-9 │Beton autocompactant. │
│ │ │Încercare cu pâlnia V │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│40. │SR EN │proaspăt. Partea 10: │
│ │12350-10 │Beton autocompactant. │
│ │ │Încercare cu cutia L │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │SR EN │proaspăt. Partea 11: │
│41. │12350-11 │Beton autocompactant. │
│ │ │Încercare de segregare│
│ │ │pe sită │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│42. │SR EN │proaspăt. Partea 12: │
│ │12350-12 │Beton autocompactant. │
│ │ │Încercare cu inelul J │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │SR EN │întărit. Partea 1: │
│43. │12390-1 │Formă, dimensiuni şi │
│ │ │alte cerinţe pentru │
│ │ │epruvete şi tipare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │ │întărit. Partea 2: │
│44. │SR EN │Pregătirea şi │
│ │12390-2 │păstrarea epruvetelor │
│ │ │pentru încercări de │
│ │ │rezistenţă │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │SR EN │întărit. Partea 3: │
│45. │12390-3 │Rezistenţa la │
│ │ │compresiune a │
│ │ │epruvetelor │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │ │întărit. Partea 4: │
│46. │SR EN │Rezistenta la │
│ │12390-4 │compresiune. │
│ │ │Caracteristicile │
│ │ │maşinilor de încercare│
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │SR EN │întărit. Partea 5: │
│47. │12390-5 │Rezistenta la │
│ │ │încovoiere a │
│ │ │epruvetelor │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │ │întărit. Partea 6: │
│48. │SR EN │Rezistenta la │
│ │12390-6 │întindere prin │
│ │ │despicare a │
│ │ │epruvetelor │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│49. │SR EN │întărit. Partea 7: │
│ │12390-7 │Densitatea betonului │
│ │ │întărit │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │SR EN │întărit. Partea 8: │
│50. │12390-8 │Adâncimea de │
│ │ │pătrundere a apei sub │
│ │ │presiune │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercare pe beton │
│ │ │întărit. Partea 9: │
│51. │SR CEN/TS │Rezistenţă la îngheţ- │
│ │123909 │dezgheţ cu ajutorul │
│ │ │sărurilor de │
│ │ │dezgheţare. Exfoliere │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton │
│ │ │întărit. Partea 10: │
│ │ │Determinarea │
│52. │SR EN │rezistenţei la │
│ │12390-10 │carbonatare a │
│ │ │betonului la │
│ │ │nivelurile atmosferice│
│ │ │de dioxid de carbon │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton │
│ │ │întărit. Partea 11: │
│53. │SR EN │Determinarea │
│ │12390-11 │rezistenţei betonului │
│ │ │la cloruri, difuzie │
│ │ │unidirecţională │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton │
│ │ │întărit. Partea 12: │
│ │SR EN │Determinarea │
│54. │12390-12 │rezistenţei la │
│ │ │carbonatare a │
│ │ │betonului. Metoda de │
│ │ │carbonatare accelerată│
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton │
│ │SR EN │întărit — Partea 18: │
│55. │12390-18 │Determinarea │
│ │ │coeficientului de │
│ │ │migrare a clorurilor │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Testing of hardened │
│56. │prEN │concrete- Part 19: │
│ │12390-19 │Determination of │
│ │ │resistivity │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton în │
│ │SR EN │structuri. Partea 1: │
│57. │12504-1 │Carote. Prelevare, │
│ │ │examinare şi încercări│
│ │ │la compresiune │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton în │
│ │ │structuri. Partea 2: │
│58. │SR EN │Încercări │
│ │12504-2 │nedistructive. │
│ │ │Determinarea indicelui│
│ │ │de recul │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton în │
│59. │SR EN │structuri. Partea 3: │
│ │12504-3 │Determinarea forţei de│
│ │ │smulgere │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton în │
│ │SR EN │structuri. Partea 4: │
│60. │12504-4 │Determinarea vitezei │
│ │ │de propagare a │
│ │ │ultrasunetelor │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│61. │SR EN │Agregate pentru beton │
│ │12620 │ │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN │Execuţia lucrărilor │
│62. │12699 │geotehnice speciale- │
│ │ │Piloţi de îndesare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Pigmenţi pentru │
│ │ │colorarea materialelor│
│63. │SR EN │de construcţie pe bază│
│ │12878 │de ciment şi/sau var. │
│ │ │Specificaţii şi metode│
│ │ │de încercare │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│64. │SR EN │Agregate uşoare. │
│ │13055 │ │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Agregate din materiale│
│ │ │nelegate sau legate │
│65. │SR EN │hidraulic pentru │
│ │13242 │utilizare în ingineria│
│ │ │civilă şi în │
│ │ │construcţii de drumuri│
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Silice ultrafină │
│ │SR EN │pentru beton - Partea │
│66. │13263-1 │1: Definiţii, condiţii│
│ │ │şi criterii de │
│ │ │conformitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Silice ultrafină │
│67. │SR EN │pentru beton - Partea │
│ │13263-2 │2: Evaluarea │
│ │ │conformităţii │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN │Reguli comune pentru │
│68. │13369 │produse prefabricate │
│ │ │de beton │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Evaluarea │
│ │ │agresivităţii apei, │
│ │ │solului şi gazelor │
│69. │SR 13536 │asupra betonului. │
│ │ │Prelevarea şi │
│ │ │analizarea │
│ │ │eşantioanelor de apă │
│ │ │şi sol. │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Atac chimic asupra │
│ │ │betonului. │
│70. │SR EN │Determinarea │
│ │13577 │conţinutului de dioxid│
│ │ │de carbon agresiv din │
│ │ │apă │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│71. │SR EN │Execuţia structurilor │
│ │13670 │de beton. │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Evaluarea in-situ a │
│ │SR EN │rezistenţei la │
│72. │13791 │compresiune betonului │
│ │ │din structuri şi din │
│ │ │elemente prefabricate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Metode de încercare │
│73. │SR CR │pentru determinarea │
│ │13902 │raportului apă/ciment │
│ │ │în betonul proaspăt │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR EN │Execuţia lucrărilor │
│74. │14199 │geotehnice │
│ │ │speciale-Micropiloţi │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ciment. Compoziţie, │
│ │ │specificaţii şi │
│ │ │criterii de │
│75. │SR EN │conformitate ale │
│ │14216 │cimenturilor speciale │
│ │ │cu căldură de │
│ │ │hidratare foarte │
│ │ │redusă │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Încercări pe beton │
│ │ │care se aplică prin │
│76. │SR EN │pulverizare. Partea 7.│
│ │14488-7 │Conţinutul de fibre al│
│ │ │betonului armat cu │
│ │ │fibre │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ciment de aluminat de │
│ │SR EN │calciu. Compoziţie, │
│77. │14647 │specificaţii şi │
│ │ │criterii de │
│ │ │conformitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Metode de încercare │
│ │ │pentru beton cu fibre │
│78. │SR EN │metalice. Măsurarea │
│ │14721 │conţinutului de fibre │
│ │ │din betonul proaspăt │
│ │ │sau întărit │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Fibre pentru beton. │
│ │SR EN │Partea 1: Fibre de │
│79. │14889-1 │oţel. Definiţii, │
│ │ │specificaţii şi │
│ │ │conformitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Fibre pentru beton. │
│ │SREN │Partea 2: Fibre de │
│80. │14889-2 │polimer. Definiţii, │
│ │ │specificaţii şi │
│ │ │conformitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Zgură granulată de │
│ │ │furnal măcinată pentru│
│ │ │utilizare în beton, │
│81. │SR EN │mortar şi pastă. │
│ │15167-1 │Partea 1: Definiţii, │
│ │ │specificaţii şi │
│ │ │criterii de │
│ │ │conformitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ciment supersulfatat. │
│ │SR EN │Compoziţie, │
│82. │15743 │specificaţii şi │
│ │ │criterii de │
│ │ │conformitate │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR ISO │Durability — Service │
│83. │16204 │life design of │
│ │ │concrete structures │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Metoda de încercare │
│ │ │pentru determinarea │
│84. │SR EN │gradului de aciditate │
│ │16502 │al solului în │
│ │ │conformitate cu │
│ │ │Baumann Gully │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │SR CEN/TR │Principles of the │
│85. │16563 │equivalent durability │
│ │ │procedure │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │Use of k-value │
│ │ │concept, equivalent │
│86. │SR CEN/TR │concrete performance │
│ │16639 │concept and equivalent│
│ │ │performance of │
│ │ │combinations concept │
├────┼──────────┼──────────────────────┤
│ │ │(ASTM C 173/C 173M) - │
│ │ │Metode de încercare │
│ │SR EN │pentru determinarea │
│87. │13535:2009│conţinutului de aer al│
│ │ │betonului proaspăt, │
│ │ │prin metoda │
│ │ │volumetrică. │
└────┴──────────┴──────────────────────┘
(6) Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele şi eratele publicate de către organismul naţional de standardizare. (7) Reglementările tehnice de referinţă sunt prezentate în continuare.
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Reglementare tehnică/cercetare │
│crt.│prenormativă │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Instrucţiuni tehnice pentru │
│ │protecţia elementelor din beton │
│ │armat şi beton precomprimat │
│ │supraterane în medii agresive │
│ │naturale şi industrial, Indicativ│
│1. │C 170-1987, aprobat prin Decizia │
│ │preşedintelui Institutului │
│ │Central de Cercetare, Proiectare │
│ │şi Directivare în Construcţii nr.│
│ │41/1987, denumit în continuare în│
│ │acest document normativ C 107 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ pentru producerea şi │
│ │executarea lucrărilor din beton, │
│ │beton armat şi beton │
│ │precomprimat. Partea 2: │
│ │Executarea lucrărilor din beton, │
│2. │indicativ NE 012/2-2010, aprobat │
│ │prin Ordinul ministrului │
│ │dezvoltării regionale şi │
│ │turismului nr. 2.514/2010, │
│ │denumit în continuare în acest │
│ │document normativ NE 012/2. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind evaluarea in │
│ │situ a rezistenţei betonului din │
│ │construcţiile existente, │
│ │indicativ NP 137-2014, aprobat │
│3. │prin Ordinul ministrului │
│ │dezvoltării regionale şi │
│ │administraţiei publice nr. 2.395/│
│ │2014, denumit în continuare în │
│ │acest document normativ NP 137. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind calculul │
│ │performanţelor termoenergetice │
│ │ale elementelor de construcţie │
│ │ale clădirilor, Indicativ C 107/3│
│ │- din cadrul Reglementării │
│ │tehnice "Normativ privind │
│ │calculul termotehnic al │
│4. │elementelor de construcţie ale │
│ │clădirilor", indicativ C │
│ │107-2005, aprobată prin Ordinul │
│ │ministrului transporturilor, │
│ │construcţiilor şi turismului nr. │
│ │2.055/2005, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare, denumit │
│ │în continuare în acest document │
│ │normativ C 107/3. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ pentru protecţia │
│ │anticorozivă a elementelor din │
│ │beton ale suprastructurilor │
│ │podurilor expuse factorilor │
│ │climatici, noxelor şi acţiunii │
│ │fondanţilor chimici utilizaţi pe │
│5. │timp de iarnă, indicativ CD │
│ │139-2002, aprobat prin Decizia │
│ │preşedintelui Administraţiei │
│ │Naţionale a Drumurilor din │
│ │România nr. 240/2002, denumit în │
│ │continuare în acest document │
│ │normativ CD 139. │
└────┴─────────────────────────────────┘
(8) Cercetările prenormative de referinţă utilizate în cadrul normativului sunt: (a) cercetare prenormativă - Stabilirea, în funcţie de domeniul de utilizare, a cerinţelor pentru caracteristicile betonului determinate prin aplicarea standardelor europene armonizate. Metode bazate pe încercări, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti în cadrul contractului nr. 448/2010, având ca beneficiar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei; (b) cercetare prenormativă - Beton autocompactant, elaborată de Institutul de Cercetări Pentru Echipamente şi Tehnologii în Construcţii în cadrul contractului nr. 435/2009, având ca beneficiar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. (9) Reglementările tehnice de referinţă citate în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată de către autorităţile de reglementare de resort. 3. Termeni, definiţii, simboluri şi prescurtări (1) Termenii, definiţiile, simbolurile şi prescurtările sunt cele prevăzute la art. 3 din SR EN 206+A2:2021. 3.1. Termeni şi definiţii 3.1.4. Beton întărit 3.1.4.5. Element masiv Se consideră element masiv acel element a cărui cea mai mică dimensiune este de cel puţin 0,8 m sau cele cu grosimea de > 0,5 m, dacă volumul acestora depăşeşte 100 mc. 4. Clasificare (1) Clasificarea betonului se face conform prevederilor art. 4 din SR EN 206+A2:2021. 4.1. Clase de expunere în funcţie de acţiunile datorate mediului înconjurător (1) Acţiunile datorate mediului înconjurător sunt clasificate în clase de expunere şi sunt date în Tabelul 1 cu completări faţă de tabelul prezentat în standard. Exemplele sunt indicate cu titlul informativ. (2) Intră în atribuţiile factorilor decizionali (proiectanţi, executanţi, verificatori de proiecte atestaţi etc.) verificarea şi încadrarea corectă a elementelor/structurilor în clase de expunere la acţiunea mediului înconjurător în vederea stabilirii caracteristicilor betonului pentru asigurarea durabilităţii, respectiv a duratei de viaţă pentru elementele/structurile care-l încorporează. Producătorii de beton trebuie să asigure corespondenţa dintre clasele de expunere şi criteriile privind compoziţia betonului şi să notifice eventualele neconcordanţe executantului. (3) Încadrarea eronată sau neîncadrarea elementelor/structurilor de beton în clase de expunere la acţiunea mediului înconjurător are consecinţe negative asupra durabilităţii elementelor/structurilor. 4.1.1. Semnificaţia claselor de expunere (1) Clasele de expunere sunt definite în funcţie de mecanismele de degradare avute în vedere pe durata de viaţă a betonului. Notaţia utilizată pentru identificarea acestor clase este formată din două litere şi o cifră. (2) Prima literă este X (de la eXposure în limba engleză) urmată de o alta care se referă la mecanismul de degradare considerat, astfel: - C de la Carbonation (Carbonatare) – D de la Deicing Salt (Sare pentru dezgheţ) – S de la Seawater (Apă de mare) – F de la Frost (Îngheţ) – A de la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic) – M de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune) A doua literă este urmată de o cifră care se referă la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate (XA, XM). Nota 1: Alegerea claselor de expunere depinde de cerinţele în vigoare la locul unde betonul este utilizat. Această clasificare a expunerilor nu exclude luarea în considerare a unor condiţii de mediu particulare existente la locul unde betonul este utilizat, sau aplicarea unor măsuri de protecţie suplimentare cum ar fi utilizarea de oţel inoxidabil sau alt metal rezistent la coroziune şi/sau utilizarea de acoperiri protectoare pentru beton sau armături. Nota 2: Ori de câte ori este cazul, se va acorda atenţia cuvenită prevenirii apariţiei coroziunii electrochimice a oţelului beton cu consecinţe negative asupra funcţionalităţii elementelor/structurilor din beton armat şi precomprimat. (3) În cazul atacului chimic, determinarea agresivităţii apei, solului şi gazelor asupra betonului se va face conform SR 13536. Pot fi necesare studii particulare pentru determinarea claselor de expunere adecvate în cazul în care: a) nu se încadrează în limitele Tabelului 2; b) conţin alte substanţe agresive; c) solul sau apa sunt poluate chimic; d) prezintă o viteză de curgere a apei ridicată în combinaţie cu anumite substanţe chimice prezentate în Tabelul 2. Tabelul 1. Clase de expunere
┌─────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ │Exemple │
│ │Descrierea │informative │
│Denumirea│mediului │ilustrând │
│clasei │înconjurător │alegerea │
│ │ │claselor de │
│ │ │expunere │
├─────────┴───────────────┴───────────────┤
│1 Niciun risc de coroziune sau atac │
├─────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │Beton simplu şi│ │
│ │fără piese │ │
│ │metalice │ │
│ │înglobate. │ │
│ │Toate │Beton la │
│ │expunerile, cu │interiorul │
│ │excepţia │clădirilor unde│
│X0 │cazurilor de │conţinutul de │
│ │îngheţ-dezgheţ,│umiditate al │
│ │de abraziune şi│aerului ambiant│
│ │de atac chimic.│este foarte │
│ │Pentru beton │redus. │
│ │armat sau cu │ │
│ │piese metalice │ │
│ │înglobate: │ │
│ │Foarte uscat │ │
├─────────┴───────────────┴───────────────┤
│2 Coroziunea datorată carbonatării │
├─────────────────────────────────────────┤
│Când betonul care conţine armături sau │
│piese metalice înglobate, este expus la │
│aer şi umiditate, expunerea este │
│clasificată în modul următor: │
│Notă: Condiţiile de umiditate luate în │
│considerare sunt cele din betonul ce │
│acoperă armăturile sau piesele metalice │
│înglobate, dar în numeroase cazuri, │
│această umiditate poate fi considerată că│
│reflectă umiditatea ambiantă. În acest │
│caz, o clasificare fondată pe diferite │
│medii ambiante poate fi acceptabilă. │
│Situaţia nu poate fi aceeaşi dacă există │
│o barieră între beton şi mediul său │
│înconjurător (acoperirea betonului cu un │
│material de protecţie). │
├─────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │ │Beton în │
│ │ │interiorul │
│ │ │clădirilor unde│
│ │ │gradul de │
│ │ │umiditate a │
│ │ │mediului │
│ │ │ambiant este │
│XC1 │Uscat sau │redus (inclusiv│
│ │permanent umed │bucătăriile, │
│ │ │băile şi │
│ │ │spălătoriile │
│ │ │clădirilor de │
│ │ │locuit). │
│ │ │Beton imersat │
│ │ │permanent în │
│ │ │apă. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Suprafeţe de │
│ │ │beton în │
│ │ │contact cu apa │
│ │ │pe termen lung │
│XC2 │Umed, rareori │(de exemplu │
│ │uscat │elemente ale │
│ │ │rezervoarelor │
│ │ │de apă). │
│ │ │Un mare număr │
│ │ │de fundaţii. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Beton în │
│ │ │interiorul │
│ │ │clădirilor unde│
│ │ │umiditatea │
│ │ │mediului │
│ │ │ambiant este │
│ │ │medie sau │
│ │ │ridicată │
│ │ │(bucătării, │
│ │ │băi, spălătorii│
│ │ │profesionale │
│ │ │altele decât │
│XC3 │Umiditate │cele ale │
│ │moderată │clădirilor de │
│ │ │locuit). │
│ │ │Beton la │
│ │ │exterior, însă │
│ │ │la adăpost de │
│ │ │intemperii │
│ │ │(elemente la │
│ │ │care aerul din │
│ │ │exterior are │
│ │ │acces constant │
│ │ │sau des, de │
│ │ │exemplu: hale │
│ │ │deschise). │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Suprafeţe │
│ │ │supuse │
│ │ │contactului cu │
│ │ │apa, dar care │
│ │Alternanţă │nu intră în │
│XC4 │umiditate - │clasa de │
│ │uscare │expunere XC2 │
│ │ │(elemente │
│ │ │exterioare │
│ │ │expuse │
│ │ │intemperiilor).│
├─────────┴───────────────┴───────────────┤
│3 Coroziunea datorată clorurilor având │
│altă origine decât cea marină │
├─────────────────────────────────────────┤
│Când betonul care conţine armături sau │
│piese metalice înglobate, este în contact│
│cu apa având altă origine decât cea │
│marină, conţinând cloruri, inclusiv din │
│sărurile pentru dezgheţare, clasele de │
│expunere sunt după cum urmează: │
│Notă: În ceea ce priveşte condiţiile de │
│umiditate, a se vedea secţiunea 2 din │
│acest tabel. │
├─────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │ │Suprafeţe de │
│ │ │beton expuse la│
│ │ │cloruri │
│ │ │transportate de│
│ │ │curenţi de aer │
│ │ │(de exemplu │
│ │ │suprafeţele │
│ │Umiditate │expuse │
│XD1 │moderată │agenţilor de │
│ │ │dezgheţare de │
│ │ │pe suprafaţa │
│ │ │carosabilă, │
│ │ │pulverizaţi şi │
│ │ │transportaţi de│
│ │ │curenţii de │
│ │ │aer, la garaje │
│ │ │etc.). │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Piscine, │
│ │ │rezervoare. │
│ │ │Beton expus │
│XD2 │Umed, rar uscat│apelor │
│ │ │industriale │
│ │ │conţinând │
│ │ │cloruri. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Elemente ale │
│ │ │podurilor, │
│ │ │ziduri de │
│ │ │sprijin, expuse│
│ │Alternanţă │stropirii apei │
│XD3 │umiditate - │conţinând │
│ │uscare │cloruri. │
│ │ │Şosele, dalele │
│ │ │parcajelor de │
│ │ │staţionare a │
│ │ │vehiculelor. │
├─────────┴───────────────┴───────────────┤
│4 Coroziunea datorată clorurilor din apa │
│de mare │
├─────────────────────────────────────────┤
│Când betonul care conţine armături sau │
│piese metalice înglobate, este pus în │
│contact cu cloruri din apa de mare, sau │
│expus acţiunii aerului ce vehiculează │
│săruri marine, clasele de expunere sunt │
│următoarele: │
├─────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │ │Structuri pe, │
│ │ │sau în │
│ │ │apropierea │
│ │Expunere la │litoralului │
│ │aerul ce │(agresivitatea │
│ │vehiculează │atmosferică │
│XS1 │săruri marine, │marină │
│ │însă nu sunt în│acţionează │
│ │contact direct │asupra │
│ │cu apa de mare │construcţiilor │
│ │ │din beton, │
│ │ │beton armat pe │
│ │ │o distanţă de 5│
│ │ │km de ţărm). │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Imersate în │Elemente de │
│XS2 │permanenţă │structuri │
│ │ │marine. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Zone de │ │
│ │variaţie a │ │
│ │nivelului │Elemente de │
│XS3 │mării, zone │structuri │
│ │supuse │marine. │
│ │stropirii sau │ │
│ │ceţei │ │
├─────────┴───────────────┴───────────────┤
│5 Atac din îngheţ-dezgheţ cu sau fără │
│agenţi de dezgheţare │
├─────────────────────────────────────────┤
│Când betonul este supus la un atac │
│semnificativ datorat ciclurilor de │
│îngheţ- dezgheţ, atunci când este umed, │
│clasele de expunere sunt următoarele: │
├─────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │ │Suprafeţe │
│ │Saturaţie │verticale ale │
│XF1 │moderată cu apă│betonului │
│ │fără agenţi de │expuse la │
│ │dezgheţare │ploaie şi la │
│ │ │îngheţ. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Suprafeţe │
│ │ │verticale ale │
│ │ │betonului din │
│ │Saturaţie │lucrări rutiere│
│ │moderată cu │expuse la │
│XF2 │apă, cu agenţi │îngheţ şi │
│ │de dezgheţare │curenţilor de │
│ │ │aer ce │
│ │ │vehiculează │
│ │ │agenţi de │
│ │ │dezgheţare. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Saturaţie │Suprafeţe │
│ │puternică cu │orizontale ale │
│XF3 │apă, fără │betonului │
│ │agenţi de │expuse la │
│ │dezgheţare │ploaie şi la │
│ │ │îngheţ. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Şosele şi │
│ │ │tabliere de pod│
│ │ │expuse la │
│ │ │agenţi de │
│ │ │dezgheţare. │
│ │ │Suprafeţele │
│ │ │verticale ale │
│ │Saturaţie │betonului │
│ │puternică cu │expuse la │
│ │apă, cu agenţi │îngheţ şi │
│XF4 │de dezgheţare │supuse direct │
│ │sau apă de mare│stropirii cu │
│ │/ape naturale │agenţi de │
│ │conţinând │dezgheţare. │
│ │cloruri │Zonele │
│ │ │structurilor │
│ │ │marine expuse │
│ │ │la îngheţ şi │
│ │ │supuse │
│ │ │stropirii cu │
│ │ │agenţi de │
│ │ │dezgheţare │
├─────────┴───────────────┴───────────────┤
│6 Atac chimic │
├─────────────────────────────────────────┤
│Când betonul este expus la atac chimic, │
│care survine din soluri naturale, ape de │
│suprafaţă şi ape subterane, clasificarea │
│se face după cum se indică în Tabelul 2. │
│Clasificarea apelor de mare depinde de │
│localizarea geografică, în consecinţă se │
│aplică clasificarea valabilă pe locul de │
│utilizare a betonului. │
├─────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │Mediu │ │
│ │înconjurător cu│ │
│XA1 │agresivitate │ │
│ │chimică slabă, │ │
│ │conform │ │
│ │Tabelului 2 │ │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Mediu │ │
│ │înconjurător cu│ │
│ │agresivitate │ │
│XA2 │chimică │ │
│ │moderată, │ │
│ │conform │ │
│ │Tabelului 2 │ │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Mediu │ │
│ │înconjurător cu│ │
│ │agresivitate │ │
│XA3 │chimică │ │
│ │intensă, │ │
│ │conform │ │
│ │Tabelului 2 │ │
├─────────┴───────────────┴───────────────┤
│7 Solicitarea mecanică a betonului prin │
│uzură │
├─────────────────────────────────────────┤
│Dacă betonul este supus unor solicitări │
│mecanice care produc uzura acestuia, │
│atunci acest tip de expunere poate fi │
│clasificat după cum urmează: │
├─────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │ │Elemente din │
│ │Solicitare │incinte supuse │
│XM1 │moderată de │la circulaţia │
│ │uzură │vehiculelor │
│ │ │echipate cu │
│ │ │anvelope. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Elemente din │
│ │ │incinte │
│ │ │industriale │
│ │Solicitare │supuse la │
│XM2 │intensă de │circulaţia │
│ │uzură │stivuitoarelor │
│ │ │echipate cu │
│ │ │anvelope sau │
│ │ │bandaje de │
│ │ │cauciuc. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Elemente din │
│ │ │incinte │
│ │ │industriale │
│ │ │supuse la │
│ │Solicitare │circulaţia │
│XM3 │foarte intensă │stivuitoarelor │
│ │de uzură │echipate cu │
│ │ │bandaje de │
│ │ │elastomeri/ │
│ │ │metalice sau │
│ │ │maşini cu │
│ │ │şenile. │
└─────────┴───────────────┴───────────────┘
Nota 1: Betonul poate fi supus la mai multe din acţiunile descrise în Tabelul 1, în acest caz, condiţiile de mediu înconjurător la care el este supus, pot fi exprimate sub formă de combinaţii de clase de expunere. În Tabelul 1a se prezintă exemple de astfel de combinaţii. Părţile unui anumit element structural pot fi expuse la diferite acţiuni de mediu. Nota 2: Când betonul este expus la atac chimic care provine din atmosferă cu agenţi agresivi în stare gazoasă şi solidă, clasificarea se face după cum se indică în Anexa I. În acest caz, cerinţele privind materialele componente şi betonul sunt prevăzute în documentul "Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale", indicativ C 170. Tabelul 1a. Combinaţii de clase de expunere
┌──────────────────────────────┬───────────────┐
│ │Combinaţii de │
│Expunere │clase de │
│ │expunere │
├──────────────┬───────────────┼───────┬───────┤
│Descriere │Exemple │BNA^(1)│BA^(2) │
│ │ │ │/BP^(3)│
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────┤
│ │Interiorul │ │ │
│ │clădirilor cu │ │ │
│ │destinaţie de │X0 │XC1 │
│ │locuit sau │ │ │
│ │birouri │ │ │
│La interior ├───────────────┼───────┼───────┤
│ │Plăcile │ │ │
│ │planşeelor │ │XC4, │
│ │parcajelor │ │XD3, │
│ │subterane în │ │XM1 │
│ │centre │ │ │
│ │comerciale │ │ │
├──────────────┴───────────────┴───────┴───────┤
│La exterior │
├──────────────┬───────────────┬───────┬───────┤
│ │Fundaţii sub │ │ │
│Fără îngheţ │nivelul de │X0 │XC2 │
│ │îngheţ │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────┤
│Cu îngheţ dar │Garaje deschise│ │XC3 + │
│fără contact │acoperite, │XF1 │XF1 │
│cu ploaia │pasaje etc. │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────┤
│Îngheţ şi │Elemente │ │ │
│contact cu │exterioare │XF1 │XC4+ │
│ploaia │expuse la │ │XF1 │
│ │ploaie. │ │ │
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────┤
│ │Elemente ale │ │XMZ+ │
│ │infrastructurii│XMZ+XF4│XD3+ │
│Îngheţ-dezgheţ│rutiere │ │XF4+XC4│
│cu agenţi de │orizontale. │ │ │
│dezgheţare ├───────────────┼───────┼───────┤
│ │Verticale (în │ │XF4+ │
│ │zona de │XF4 │XD3+ │
│ │stropire). │ │XC4 │
├──────────────┴───────────────┴───────┴───────┤
│Mediu marin │
├──────────────────────────────────────────────┤
│Fără contact cu apa de mare (aerul marin până │
│la 5 km de coastă) │
├──────────────────────────────┬───────────────┤
│ │Combinaţii de │
│Expunere │clase de │
│ │expunere │
├──────────────┬───────────────┼───────┬───────┤
│ │Elemente │ │ │
│ │exterioare ale │ │XC4+ │
│Cu îngheţ │construcţiilor │XF2 │XS1+ │
│ │expuse ploii în│ │XF2 │
│ │zonele │ │ │
│ │litorale. │ │ │
├──────────────┴───────────────┴───────┴───────┤
│În contact cu apa de mare │
├──────────────┬───────────────┬───────┬───────┤
│ │Elemente │ │XC1+ │
│Imersate │structurale sub│XA1 │XS2+ │
│ │apă. │(XA2) │XA1 │
│ │ │ │(XA2) │
├──────────────┼───────────────┼───────┼───────┤
│ │ │ │XC4+ │
│Elemente │Pereţii │XF4+XA2│XS3+ │
│supuse │cheiurilor. │(XA1) │XF4+ │
│stropirii │ │ │XA2 │
│ │ │ │(XA1) │
├──────────────┴───────────────┴───────┴───────┤
│^(1) Beton nearmat │
│^(2) Beton armat │
│^(3) Beton precomprimat │
└──────────────────────────────────────────────┘
(4) Mediile înconjurătoare chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe soluri şi ape subterane naturale la o temperatură apă/sol cuprinsă între 5 °C şi 25 °C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condiţii statice. (5) Alegerea claselor se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresiunea cea mai intensă. (6) Când cel puţin două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă, mediul înconjurător se clasifică în categoria imediat superioară, dacă un studiu specific nu a demonstrat că aceasta nu este necesară. Tabelul 2. Valorile limită pentru clasele de expunere corespunzătoare la atacul chimic al solurilor naturale şi apelor subterane
┌──────────────┬─────────┬────┬─────┬─────────┐
│ │Metode de│ │ │ │
│Caracteristici│încercări│XA1 │XA2 │XA3 │
│chimice │de │ │ │ │
│ │referinţă│ │ │ │
├──────────────┴─────────┴────┴─────┴─────────┤
│Ape subterane │
├──────────────┬─────────┬────┬─────┬─────────┤
│ │ │≥ │> 600│ │
│(SO_4)^2-, mg/│SR EN │200 │şi ≤ │> 3000 şi│
│l │196-2 │şi ≤│3000 │≤ 6000 │
│ │ │600 │ │ │
├──────────────┼─────────┼────┼─────┼─────────┤
│ │ │≤ │≤ 5,5│ │
│pH │SR EN │6,5 │şi ≥ │< 4,5 şi │
│ │1262 │şi ≥│4,5 │≥ 4,0 │
│ │ │5,5 │ │ │
├──────────────┼─────────┼────┼─────┼─────────┤
│CO2 agresiv, │SR EN │≥ 15│> 40 │> 100 │
│în mg/l │13577 │şi ≤│şi ≤ │până la │
│ │ │40 │100 │saturaţie│
├──────────────┼─────────┼────┼─────┼─────────┤
│ │SR ISO │≥ 15│> 30 │> 60 şi ≤│
│(NH_4)^+, mg/l│7150-1 │şi ≤│şi ≤ │100 │
│ │ │30 │60 │ │
├──────────────┼─────────┼────┼─────┼─────────┤
│ │ │≥ │> │> 3000 │
│(Mg_2)^+, mg/l│SR EN ISO│300 │1000 │până la │
│ │7980 │şi ≤│şi ≤ │saturaţie│
│ │ │1000│3000 │ │
├──────────────┴─────────┴────┴─────┴─────────┤
│Sol │
├──────────────┬─────────┬────┬─────┬─────────┤
│ │ │≥ │>3000│ │
│(SO_4)^2-, mg/│SR EN │2000│^c şi│>12000^c │
│l^a total │196-2^b │şi ≤│≤ │şi ≤24000│
│ │ │3000│12000│ │
│ │ │^c │ │ │
├──────────────┼─────────┼────┼─────┴─────────┤
│Aciditate în │ │ │Nu sunt │
│conformitate │SR EN │> │întâlnite în │
│cu Baumann │16502 │200 │practică │
│Gully, ml/kg │ │ │ │
├──────────────┴─────────┴────┴───────────────┤
│^a Solurile argiloase a căror permeabilitate │
│este inferioară valorii de 10-5 m/s, pot fi │
│clasate într-o clasă inferioară. │
│^b Metoda de încercare prevede extracţia │
│(SO_4)^2- cu acid clorhidric; alternativ este│
│posibil de a proceda la această extracţie cu │
│apă, dacă aceasta este admisă la locul de │
│utilizare a betonului. │
│^c Limita de 3000 mg/kg se reduce la 2000 mg/│
│kg în caz de risc de acumulare de ioni de │
│sulfat │
│în beton datorită ciclurilor uscare-umezire, │
│sau prin sucţiune capilară. │
└─────────────────────────────────────────────┘
Notă: Valorile limită pentru clasele de expunere corespunzătoare atacului chimic a pământurilor naturale şi apelor subterane indicate în Tabelul 2 se aplică şi apelor supraterane staţionare în contact cu suprafaţa betonului. 4.2. Clasificarea proprietăţilor betonului proaspăt (1) Clasificarea proprietăţilor betonului proaspăt se face conform prevederilor art. 4.2 din SR EN 206+A2:2021. 4.3. Clasificarea proprietăţilor betonului întărit (1) Clasificarea proprietăţilor betonului întărit se face conform prevederilor art. 4.3 din SR EN 206+A2:2021. 5. Cerinţe pentru beton şi metode de verificare (1) Cerinţele pentru beton şi metodele de verificare sunt cele prevăzute la art. 5 din SR EN 206+A2:2021. 5.1. Cerinţe de bază pentru materiale componente (1) Cerinţele de bază pentru materialele componente sunt cele prevăzute la art. 5.1 din SR EN 206+A2:2021 şi anume: art. 5.1.2 pentru ciment, 5.1.3 pentru agregate, 5.1.4 pentru apă, 5.1.5 pentru aditivi, 5.1.6 pentru adaosuri şi 5.1.7 pentru fibre. 5.1.1. Generalităţi (1) În betonul produs în conformitate cu acest normativ se utilizează numai materiale componente cu aptitudinea de utilizare stabilită pentru cerinţele specificate. (2) Când nu există standarde europene pentru un material special care se referă la utilizarea acestui material component în beton, în conformitate cu acest normativ, sau când un standard european existent nu tratează un astfel de material, aptitudinea de utilizare poate fi stabilită prin: a) evaluare tehnică europeană care se referă, în special, la utilizarea materialului component în beton, în conformitate cu standardul SR EN 206+A2:2021; b) agrement tehnic în construcţii, referitor la utilizarea materialului component în beton, în conformitate cu prezentul normativ sau standarde europene relevante. (3) Materialele componente nu vor conţine substanţe nocive în cantităţi care pot avea un efect dăunător asupra durabilităţii betonului sau provoacă coroziunea armăturilor şi trebuie să fie potrivite pentru utilizarea preconizată - prepararea betonului. Nota 1: Atunci când aptitudinea de utilizare a unui material component a fost stabilită, aceasta nu semnifică faptul că poate fi utilizat în toate aplicaţiile prevăzute şi pentru toate compoziţiile de beton. Nota 2: Agrementele tehnice în construcţii şi Evaluările tehnice europene pentru materialele componente sau procedee stabilesc aptitudinea generală de utilizare în conformitate cu prezentul normativ. SR EN 206+A2:2021 nu este un standard european armonizat şi regulile privind durabilitatea betonului sunt date în conformitate cu acest normativ. Pentru stabilirea unei aptitudini de utilizare particulare este necesar să se evalueze "procedeul"/materialul component în raport cu regulile privind asigurarea durabilităţii în conformitate cu acest normativ, Eurocodul 2 (SR EN 1992-1-1), SR EN 13670 şi anexele lor naţionale. 5.1.2. Ciment (1) Aptitudinea generală de utilizare pentru cimenturi este stabilită conform SR EN 197-1. (2) Aptitudinea de utilizare pentru betonul destinat structurilor masive (de exemplu barajele) poate fi stabilită pentru cimenturile speciale cu căldură de hidratare redusă sau foarte redusă, fabricate în conformitate cu SR EN 197-1 sau SR EN 14216. (3) Aptitudinea de utilizare pentru betonul uzual fabricat cu cimenturi în conformitate cu standarde europene nearmonizate poate fi stabilită după acceptarea acestor standarde ca standarde de referinţă şi definirea regulilor de proiectare, respectiv utilizare, în SR EN 1992, SR EN 13369 şi SR EN 13670 cu anexele lor naţionale, cu includerea rezultatelor experimentale conform Anexei J. (4) Aptitudinile de utilizare pentru cimenturile cu aluminat de calciu (în conformitate cu SR EN 14647) şi pentru cimenturile supersulfatate (în conformitate cu SR EN 15743) pot fi stabilite prin reglementări naţionale. Când se utilizează cimenturi în conformitate cu SR EN 14647 sau SR EN 15743, vehiculele de transport, silozurile, sistemele locale de transport sunt golite înainte de utilizarea acestor cimenturi şi după utilizarea acestora. Notă: Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse în SR EN 197-1 aptitudinea generală de utilizare se face pe baza prevederilor altor standarde europene de cimenturi în vigoare, privind proiectarea şi executarea lucrărilor, a standardelor naţionale elaborate având în vedere principii şi proceduri recunoscute care sunt în conformitate cu prezentul normativ. Pentru toate cimenturile pentru care nu există experienţă de utilizare în betoane în ţară, introducerea acestora în reglementări se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetărilor experimentale prin care să se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitări fizico-mecanice şi de mediu, în conformitate cu acest normativ. Detalii sunt prezentate în Anexa normativă J. (5) Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate se verifică prin încercări iniţiale, conform Anexei A din SR EN 206+A2:2021. 5.2. Cerinţe de bază pentru compoziţia betonului (1) Cerinţele de bază pentru compoziţia betonului sunt cele prevăzute la art. 5.2 din SR EN 206+A2:2021 şi anume alegerea cimentului - art. 5.2.2, utilizarea agregatelor - art. 5.2.3, utilizarea apelor reciclate - art. 5.2.4, utilizarea adaosurilor - art. 5.2.5, utilizarea aditivilor - art. 5.2.6, utilizarea fibrelor - art. 5.2.7. 5.2.1. Generalităţi (1) Compoziţia betonului şi materialele componente pentru betonul cu proprietăţi specificate sau cu compoziţia prescrisă sunt alese (a se vedea 6.1) astfel încât să satisfacă cerinţele specificate pentru betonul proaspăt şi întărit, inclusiv consistenţa, densitatea, rezistenţa, durabilitatea, protecţia contra coroziunii a pieselor din oţel înglobate, ţinând seama de procedeele de producţie şi metoda prin care se intenţionează să se execute lucrările de beton. (2) Când acestea nu sunt precizate în specificaţie, producătorul de beton selecţionează tipurile şi clasele de materiale componente dintre cele a căror aptitudine de utilizare este stabilită pentru condiţiile de mediu specifice. (3) Dacă nu există prescripţii contrare (de exemplu, betonul drenant), compoziţia betonului se stabileşte astfel încât să fie asigurată o densitate maximă a scheletului mineral şi să reducă la minimum fenomenele de segregare şi de separare a apei din betonul proaspăt. (4) În cazul betonului cu proprietăţi specificate, valorile limită se specifică în termeni de valori minime sau maxime, iar în cazul betonului cu compoziţia prescrisă, aceasta se specifică prin valori ţintă. Notă: Proprietăţile cerute ale betonului pentru utilizarea într-o structură, nu sunt atinse decât respectând reglementările tehnice şi procedurile de punere în operă ale betonului proaspăt în şantier. De asemenea, suplimentar faţă de condiţiile prevăzute în acest normativ este necesar ca, înainte de a elabora specificaţia betonului să fie luate în considerare cerinţele referitoare la proiectare, transport, la punerea în operă, compactare, la tratarea iniţială şi ulterioară (a se vedea NE 012/2 sau alte standarde pertinente). Aceste cerinţe sunt adesea independente. Dacă toate aceste cerinţe sunt satisfăcute, diferenţele dintre calitatea betonului din structură şi cea a epruvetelor standardizate de încercat, sunt luate în consideraţie prin coeficientul parţial de siguranţă al materialului definit pentru stările limită ultime (a se vedea SR EN 1992-1-1). (4) Pentru betonul de compoziţie specificată într-un standard, specificarea compoziţiei este limitată la: a) agregatele naturale de masă volumică normală; b) adaosurile în pulbere cu condiţia ca acestea să nu fie luate în consideraţie la calculul dozajului în ciment şi al raportului apă/ciment; c) dozajul minim de ciment, în conformitate cu Tabelele F.1.1 şi F.1.2 (Anexa F); d) tipul cimentului, în conformitate cu Tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 şi F.2.4 (Anexa F); e) aditivi; f) compoziţiile ce îndeplinesc criteriile pentru efectuarea încercărilor iniţiale descrise la A.5 din Anexa A. (5) Anexa D prezintă cerinţe suplimentare pentru betonul utilizat în lucrări geotehnice. 5.2.2. Alegerea cimentului (1) Cimentul se va alege dintre cele a căror aptitudine de utilizare este stabilită, luând în considerare: a) tehnologia de executare a lucrării; b) utilizarea finală a betonului; c) condiţiile de tratare (de exemplu, tratarea termică); d) dimensiunile structurii (dezvoltarea căldurii de hidratare); e) agresiunile mediului înconjurător la care este expusă structura (a se vedea 4.1); f) reactivitatea potenţială a agregatelor faţă de alcaliile din materialele componente. Notă: Anexa M (informativă) prezintă recomandări generale pentru alegerea unui anumit tip de ciment. 5.2.3. Utilizarea agregatelor (1) Zone granulometrice recomandate pentru prepararea betonului sunt prezentate în figurile L.1, L.2, L.3, L.4, L.5 din Anexa L din normative, pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 şi 0/63 mm. Zonele granulometrice recomandate pentru prepararea betonului autocompactant sunt prezentate în Cercetarea prenormativă "Beton autocompactant". (2) În general, se folosesc agregate de balastieră, astfel încât dimensiunea maximă a granulelor de agregat să fie cel mult 1/6 din grosimea elementului de beton care se toarnă în cofraj glisant. În cazurile în care se utilizează agregate de concasare, granulozitatea agregatului total se înscrie în zona imediat superioară (cu conţinut mai ridicat în părţi fine) celei indicate în mod normal la dozajul de ciment respectiv. 5.2.5. Utilizarea adaosurilor 5.2.5.1. Generalităţi (1) Cantităţile de adaosuri tip I şi tip II, pentru a putea fi utilizate în beton, fac obiectul încercărilor iniţiale (a se vedea Anexa A). Notă: Influenţa adaosurilor şi asupra altor proprietăţi decât rezistenţa se va verifica prin încercări (de exemplu privind durabilitatea, conform Anexei J). (2) Adaosurile de tip II descrise la 5.1.6 din SR EN 206+A2: 2021 pot fi luate în calcul în compoziţia betonului pentru determinarea dozajului de ciment şi raportului A/C, în măsura în care aptitudinea lor de utilizare este stabilită pe baza conceptelor menţionate la (3). Adaosurile de tip I şi II, altele decât cele definite la 5.1.6 (2) pot fi luate în calcul dacă aptitudinea lor de utilizare a fost stabilită prin dispoziţii la locul de utilizare. (3) Sunt stabilite aptitudinea de utilizare, conceptul coeficientului k şi principiile conceptelor de performanţă echivalentă (concept de performanţă echivalentă a betonului (ECPC), concept de performanţă echivalentă a combinaţiilor (EPCC)). (4) Art. 5.2.5.2 furnizează valorile coeficientului k pentru cenuşa zburătoare, pentru praful de silice şi, de asemenea, recomandări pentru zgura granulată de furnal măcinată care sunt apte pentru o utilizare generală. Modificări ale regulilor de aplicare a conceptului coeficientului k date în 5.2.5.2.2, 5.2.5.2.3 şi 5.2.5.2.4 pot fi făcute dacă aptitudinea de utilizare a fost stabilită (de exemplu, coeficienţi k superiori, proporţii crescute de adaosuri, amestecuri de adaosuri şi de alte cimenturi), prin încercări. (5) Conceptele de performanţă echivalentă (a se vedea 5.2.5.3 şi 5.2.5.4) pot fi aplicate pentru utilizarea adaosurilor când aptitudinea lor de utilizare a fost stabilită, prin încercări. Notă: Aptitudinea de utilizare menţionată la (4) şi (5) se va stabili în conformitate cu Anexa J. (6) Principiile generale şi condiţiile suplimentare de aplicare ale conceptului coeficientului k şi, de asemenea, principiile generale ale conceptului de performanţă echivalentă a betonului sau a combinaţiilor pentru utilizarea adaosurilor sunt date în paragrafele următoare. Notă: CEN/TR 16639 furnizează informaţii mai detaliate asupra acestor concepte. (7) Utilizarea cenuşilor ca adaosuri în betoane se face pe baza avizelor sanitare eliberate de organismele abilitate ale autorităţii de reglementare din domeniul sănătăţii şi numai pe baza rezultatelor unor cercetări experimentale prin care să se demonstreze comportarea betonului expus în anumite medii specifice în ceea ce priveşte caracteristicile de rezistenţă şi durabilitate în conformitate cu cerinţele formulate în Anexa J din SR EN 206+A2:2021. 5.2.5.2. Conceptul coeficient, k pentru cenuşi zburătoare, silice ultrafină şi zgură granulată de furnal măcinată 5.2.5.2.1. Generalităţi (1) Conceptul coeficientului k este un concept prescriptiv. Acesta se bazează pe compararea performanţelor de durabilitate (sau rezistenţă, dacă este cazul, drept criteriu de aproximare a durabilităţii) a unui beton de referinţă ce conţine un ciment tip "A" faţă de un beton la care o parte din cimentul de tip "A" este înlocuită printr-un adaos, în funcţie de raportul apă/ciment şi conţinutul de apă. (2) Conceptul coeficient k permite luarea în consideraţie a adaosurilor de tip II prin: a) înlocuirea termenului "raport apă/ciment" cu "raport apă/(ciment + k x adaos)"; b) cantitatea de (ciment + k x adaos) nu este inferioară cerinţelor de dozaj minim de ciment pentru clasa de expunere considerată (a se vedea 5.3.2). (3) Regulile de aplicare ale conceptului coeficient k la cenuşi volante, în conformitate cu SR EN 450-1, la silicea ultrafină, în conformitate cu SR EN 13263-1, şi la zgura granulată de furnal măcinată conform SR EN 15167-1, utilizate împreună cu un ciment de tip CEM I, în conformitate cu SR EN 1971, sunt definite în paragrafele următoare. 5.2.5.2.2. Conceptul coeficient k pentru cenuşi zburătoare, în conformitate cu SR EN 450-1 (1) O valoare a coeficientului k de 0,4 este permisă pentru betonul preparat cu CEM I, în conformitate cu SR EN 197-1. (2) În cazul utilizării unui ciment de tip CEM I, cantitatea maximă de cenuşă zburătoare care poate fi utilizată respectă următoarea cerinţă: cenuşă zburătoare/ciment ≤ 0,33 (în masă) (3) Dacă se utilizează o cantitate mai mare de cenuşă zburătoare, suplimentul nu se ia în considerare, nici pentru calculul raportului apă/(ciment + k x cenuşă), şi nici pentru stabilirea dozajului minim de ciment. 5.2.5.2.3. Conceptul coeficient k pentru silicea ultrafină de clasă 1, în conformitate cu SR EN 13263-1 (1) Valorile următoare ale lui k sunt permise, pentru un beton preparat cu ciment de tip CEM I (cu excepţia cimenturilor cu silice ultrafină), în conformitate cu SR EN 197-1: a) pentru un raport apă/ciment specificat ≤ 0,45; k = 2,0 b) pentru un raport apă/ciment specificat > 0,45; k = 2,0, cu excepţia claselor de expunere XC şi XF, unde k = 1,0. (2) Cantitatea maximă de silice ultrafină de clasa 1, ce poate fi luată în considerare, respectă cerinţa: silice ultrafină/ciment ≤ 0,11 (în masă) (3) Dacă se utilizează o cantitate mai mare de silice ultrafină de clasă 1, suplimentul nu se va lua în considerare nici pentru calculul raportului apă/(ciment + k x silice ultrafină), nici pentru dozajul minim de ciment. (4) Dozajul minim de ciment nu este redus cu mai mult de 30 kg/mc faţă de cantitatea de ciment necesară pentru încadrarea în clasele de expunere corespunzătoare. 5.2.5.2.4. Coeficientul k pentru zgură granulată de furnal măcinată, în conformitate cu SR EN 15167-1 (1) Valoarea coeficientului k de 0,6 este recomandată pentru betonul cu zgură granulată măcinată în conformitate cu SR EN 15167-1, în cazul în care betonul este preparat cu CEM I în conformitate cu SR EN 197-1. Se convine ca dozajul maxim de zgură de furnal granulată măcinată să fie astfel încât raportul dintre zgură şi ciment ≤ 1,0 în masă. Dacă se adaugă o cantitate mai mare de zgură de furnal granulată şi măcinată, cantitatea suplimentară nu va fi luată în considerare nici la calculul raportului apă/(ciment+ k x zgură) şi nici pentru dozajul minim de ciment. 5.2.6. Utilizarea aditivilor (1) Cantitatea totală de aditivi utilizaţi nu trebuie să depăşească dozajul maxim recomandat de producătorul de aditivi şi nu trebuie să fie mai mare de 50 g aditiv (aşa cum au fost achiziţionaţi) pe kg de ciment, cu excepţia cazului când s-a determinat şi s-a luat în considerare influenţa unui dozaj mai ridicat asupra performanţelor şi durabilităţii betonului. (2) Aditivii utilizaţi în cantitate mai mică de 2g/kg ciment trebuie dispersaţi într-o parte din apa de amestecare, cu excepţia aditivilor care nu pot fi dispersaţi omogen (de exemplu, pentru că formează un gel). În acest caz vor fi utilizate alte metode de adăugare în beton. (3) Dacă cantitatea totală de aditiv lichid (în soluţie), este mai mare de 3 l/mc de beton, conţinutul său de apă este luat în considerare la calculul raportului apă/ciment. (4) Când sunt utilizaţi mai mulţi aditivi, compatibilitatea lor este verificată în cadrul încercărilor iniţiale. Notă: Dacă încercarea de compatibilitate pentru aditivul antrenor de aer combinat cu alte tipuri de aditivi nu a fost efectuată de furnizorul de aditivi, este necesar ca această încercare să fie efectuată în cadrul încercărilor iniţiale. (5) Betoanele se prepară cu aditivi. Condiţiile de utilizare a aditivilor se stabilesc, în principal, în funcţie de tipul betonului, tehnologie şi condiţiile de turnare, acestea fiind prezentate în Tabelul 2a. Tabelul 2a. Condiţii de utilizare a aditivilor
┌────┬───────────────┬─────────────────┬────────────────┐
│ │Tip beton, │ │ │
│Nr. │tehnologie şi │Aditiv recomandat│Observaţii │
│crt.│condiţii de │ │ │
│ │turnare │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Betoane de │ │ │
│ │rezistenţă │ │ │
│1 │având clasa │Reducător de apă/│ │
│ │cuprinsă între │Plastifiant │După caz: │
│ │C8/10 şi C25/30│ │Intens reducător│
│ │inclusiv │ │de apă/ │
├────┼───────────────┼─────────────────┤Superplastifiant│
│ │Betoane supuse │Antrenor de aer │ │
│2 │la îngheţ - │şi un Reducător │ │
│ │dezgheţ repetat│de apă/ │ │
│ │ │Plastifiant │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Reducător de apă/│După caz: │
│ │Betoane cu │Plastifiant │- intens │
│3 │permeabilitate │Impermeabilizator│reducător de apă│
│ │redusă │^1) │/ │
│ │ │ │superplastifiant│
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Betoane expuse │ │După caz: │
│ │în condiţii de │Reducător de apă/│- intens │
│4 │agresivitate │Plastifiant │reducător de apă│
│ │intensă şi │ │/ │
│ │foarte intensă │ │superplastifiant│
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Betoane │Intens reducător │ │
│5 │executate │de apă/ │ │
│ │monolit având │Superplastifiant │ │
│ │clasa ≥ C30/37 │ │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Intens reducător │ │
│ │ │de │ │
│6 │Betoane fluide │apă/ │ │
│ │ │Superplastifiant/│ │
│ │ │Plastifiant │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │(Reducător de apă│ │
│ │Betoane masive │/Plastifiant) │ │
│ │Betoane turnate│Intens reducător │ │
│7 │prin tehnologii│de apă/ │ │
│ │speciale │superplastifiant │ │
│ │ │+ întârzietor de │ │
│ │ │priză │ │
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │După caz: │
│ │ │ │intens reducător│
│ │ │ │de apă/ │
│ │ │ │superplastifiant│
│ │ │ │+ aditivi de │
│ │Betoane │Intens reducător │modificare a │
│8 │autocompactante│de apă/ │vâscozităţii │
│ │ │Superplastifiant │- (antrenori de │
│ │ │ │aer); │
│ │ │ │- (acceleratori │
│ │ │ │de întărire); │
│ │ │ │- (întârzietori │
│ │ │ │de priză). │
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Întârzietor de │Cu aplicarea │
│ │Betoane turnate│priză + │obligatorie a │
│9 │pe timp │plastifiant/ │condiţiilor de │
│ │călduros │superplastifiant │protecţie │
│ │ │ │conform NE 012/2│
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │ │Cu aplicarea │
│ │Betoane turnate│Accelerator de │obligatorie a │
│10 │pe timp │întărire + │condiţiilor de │
│ │friguros │plastifiant/ │protecţie a │
│ │ │superplastifiant │elementelor │
│ │ │ │conform NE 012/2│
├────┼───────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │Betoane cu │Acceleratori de │ │
│11 │rezistenţe mari│întărire/ │ │
│ │la termene │superplastifianţi│ │
│ │scurte │ │ │
└────┴───────────────┴─────────────────┴────────────────┘
Nota 1: Utilizarea acestor aditivi se documentează, cu precizarea: a) condiţiilor de expunere la umiditate a elementului/structurii; b) condiţiilor suplimentare privind compoziţia şi producţia betonului, impactul asupra proprietăţilor betonului proaspăt şi întărit. Nota 2: În cazul utilizării unui aditiv având două sau trei funcţiuni (de exemplu, superplastifiant şi accelerator), certificarea şi documentaţia aferentă produsului includ verificarea tuturor proprietăţilor declarate. 5.2.8. Conţinut de cloruri (1) Pentru conţinutul maxim de cloruri al agregatelor se recomandă încadrarea în următoarele limite: a) maximum 0,15 % pentru beton fără armătură sau alte piese metalice înglobate; b) maximum 0,04 % pentru beton armat şi cu piese metalice înglobate; c) maximum 0,02 % pentru beton precomprimat. (2) Conţinutul de cloruri al unui beton, exprimat ca procent de masă al ionilor de cloruri faţă de masa cimentului, nu va depăşi, pentru clasa selecţionată, valorile date în Tabelul 15. Tabelul 15. Conţinutul maxim de clor din beton
┌─────────────────┬─────────┬──────────┐
│ │ │Conţinutul│
│ │ │maxim de │
│Utilizarea │Clasa de │Cl- │
│betonului │cloruri^a│raportat │
│ │conţinute│la masa │
│ │ │cimentului│
│ │ │^b │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Beton care nu │ │ │
│conţine armături │ │ │
│de oţel, sau alte│ │ │
│piese metalice │ │ │
│înglobate (cu │Cl 1,0 │1,0% │
│excepţia pieselor│ │ │
│de ridicare │ │ │
│rezistente la │ │ │
│coroziune) │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Beton conţinând │Cl 0,20 │0,20% │
│armături de oţel │ │ │
│sau piese ├─────────┼──────────┤
│metalice │Cl 0,40 │0,40% │
│înglobate │ │ │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Beton conţinând │Cl 0,10 │0,10% │
│armături de │ │ │
│precomprimare de ├─────────┼──────────┤
│oţel │Cl 0,20 │0,20% │
│ │ │ │
├─────────────────┴─────────┴──────────┤
│^a Pentru o utilizare specifică a │
│betonului, clasa de utilizare este în │
│funcţie de prevederile valabile la │
│locul de utilizare a betonului. │
│^b Când sunt utilizate adaosuri de tip│
│II şi sunt luate în calculul │
│conţinutului de ciment, atunci │
│conţinutul de cloruri este exprimat ca│
│procent din masa ionilor clor faţă de │
│masa de ciment plus masa totală a │
│adaosurilor care sunt luate în │
│considerare. │
└──────────────────────────────────────┘
(3) Clorura de calciu şi aditivii pe bază de cloruri nu se utilizează în betonul ce conţine armături de oţel, armături de precomprimare de oţel, sau piese metalice înglobate. (4) Metoda de determinare a conţinutului de cloruri al materialelor componente este metoda de încercare corespunzătoare materialului component. (5) Pentru a determina conţinutul de cloruri din beton se calculează suma contribuţiilor materialelor componente, cu ajutorul uneia dintre metodele următoare sau prin combinarea lor: a) calculul bazat pe conţinutul maxim în cloruri al componenţilor, dacă este stabilit prin standardul de produs sau cel declarat de către producător pentru fiecare dintre materialele componente; b) calculul bazat pe conţinutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din suma mediilor ultimelor 25 determinări a conţinutului de cloruri, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare constituent. Notă: Această ultimă metodă se aplică în special agregatelor extrase din mare, pentru cazurile în care valoarea maximă nu este standardizată sau declarată. 5.2.9. Temperatura betonului (1) Temperatura betonului proaspăt trebuie să fie mai mare de 5°C în momentul livrării. (2) Temperatura betonului proaspăt nu va depăşi 30°C, se acceptă numai în cazuri speciale în care au fost luate măsuri pentru a se asigura că depăşirea temperaturii peste 30°C nu va avea consecinţe negative asupra calităţii betonului întărit (de exemplu, încercări prealabile prin utilizarea unui aditiv întârzietor). (3) În cazul în care temperatura aerului este situată între - 3°C şi + 5°C, temperatura betonului va fi mai mare de + 5 °C. În cazul în care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/mc sau dacă se foloseşte ciment cu căldură de hidratare redusă (de exemplu, de clasă 32,5 N) temperatura betonului va fi mai mare de + 10°C la locul de punere în operă. (4) La temperaturi ale aerului mai mici de - 3°C, temperatura betonului va fi mai mare de + 10°C. Se iau măsuri corespunzătoare de turnare pe timp friguros care constau în protejarea betonului împotriva îngheţului. Este recomandată utilizarea cimenturilor cu degajare mare de căldură şi/sau aditivi acceleratori de întărire şi anti-îngheţ. (5) Nu se recomandă punerea în operă a betonului la temperaturi ale aerului situate sub - 10°C. (6) În cazul în care este necesară o altă cerinţă referitoare la temperatura maximă sau minimă pentru betonul proaspăt, aceasta se va specifica dând, de asemenea, şi toleranţele. Toate cerinţele de răcire sau de încălzire artificială a betonului înaintea livrării se vor stabili de comun acord între producător şi utilizator. 5.3. Cerinţe referitoare la clasele de expunere (1) Cerinţele referitoare la clasele de expunere se aplică conform prevederilor art. 5.3 din SR EN 206+A2:2021. 5.3.1. Generalităţi (1) Cerinţele pentru ca betonul să reziste la agresiunile mediului înconjurător sunt date adesea în termeni de valori limită, pentru compoziţia betonului şi proprietăţile stabilite ale betonului (a se vedea 5.3.2); alternative, exigenţele pot rezulta din metode de concepţie de performanţă (a se vedea 5.3.3). Cerinţele ţin seama de durata de viaţă prevăzută pentru structură. 5.3.2. Valori limită pentru compoziţia betonului (1) Metodele specificate ale rezistenţei la agresiunile mediului înconjurător sunt date în termeni de proprietăţi stabilite pentru beton şi de valori limită de compoziţie. Nota 1: Având în vedere apariţia unor standarde europene pentru încercări directe de performanţă a betonului, precum şi necesitatea de a avea o abordare uniformă privind rezistenţa betonului la agresivitatea mediului înconjurător prin utilizarea unor diferite materiale componente betonului în conformitate cu acest normativ, cerinţele referitoare la clasele de expunere pot fi detaliate prin criterii de performanţă. Detalii sunt prezentate în Anexa J (normativă). (2) Cerinţele pentru fiecare clasă de expunere se specifică în termeni de: a) tipuri şi clase de materiale componente permise; b) raport maxim apă/ciment; c) conţinut minim de ciment; d) clasă minimă de rezistenţă la compresiune a betonului; şi dacă este cazul: e) conţinut minim de aer din beton; f) exigenţe privind procedee tehnologice (de exemplu, şlefuirea sau acoperirea de protecţie). (3) Prevederile valabile la nivel naţional privind betonul sunt stabilite pe baza asigurării unei durate de viaţă de minimum 50 de ani, în condiţiile de mentenanţă stabilite prin proiect. (4) În cazul unor combinaţii de clase de expunere se vor considera cerinţele cele mai exigente dintre cele indicate pentru fiecare clasă. Nota 2: În conformitate cu SR EN 206+A2: 2021, s-a stabilit ca raportul apă/ciment maxim să fie indicat prin creştere de 0,05 şi conţinutul minim de ciment prin creştere de 20 kg/mc. Cât priveşte rezistenţa la compresiune, este recomandat să fie indicată în clase, conform Tabelului 12, pentru betonul greu şi conform Tabelului 13, pentru betonul uşor. Tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4 (Anexa F) prezintă condiţiile compoziţionale, proprietăţile betonului şi utilizarea cimenturilor. Conţinutul maxim de părţi fine din beton este prezentat în Tabelele F.3.1 şi F.3.2 din Anexa F. Nota 3: Pentru o durată de viaţă inferioară (de exemplu de 20 de ani) sau superioară (de exemplu de 100 de ani), pot fi necesare valori limită specificate mai puţin severe sau mai severe. Interpretări privind "Sfârşitul duratei de viaţă" şi modalitatea de calibrare/validare a valorilor limită pentru compoziţia betonului care sunt furnizate de dispoziţii la locul de utilizare a betonului, sunt disponibile în ISO 16204. În acest caz sau pentru compoziţiile specificate de beton, sau în condiţii speciale în materie de protecţie contra coroziunii, referitor la grosimea betonului ce acoperă armăturile (de exemplu, când grosimea este inferioară specificaţiilor/prevederilor SR EN 1992-1-1 relativ la protecţia contra coroziunii), se efectuează studii speciale de către elaboratorul specificaţiei, pentru o construcţie anume, sau mai general pentru prescripţii naţionale. Detalii sunt date în Anexa J (normativă). (5) Dacă betonul este conform cu valorile limită specificate, se consideră că betonul din structură satisface cerinţele de durabilitate în raport cu utilizarea preconizată luând în considerare condiţiile de mediu înconjurător specifice, cu condiţia ca: a) betonul să fie corect pus în operă, compactat şi tratat/protejat conform prevederilor din NE 012/2; b) betonul ce acoperă armătura să aibă grosimea minimă impusă prin proiect/reglementarea de proiectare pentru condiţiile de mediu înconjurător specifice, de exemplu SR EN 1992-11; c) clasa de expunere la mediul înconjurător să fie corect selectată; d) întreţinerea preventivă să fie corect realizată. 5.3.3. Metode de concepţie bazate pe performanţe (1) Cerinţele referitoare la clasele de expunere pot fi stabilite utilizând metode de concepţie bazate pe performanţă pentru durabilitate, în termeni de parametri de performanţă (de exemplu, măsurarea exfolierii printr-o încercare de îngheţ-dezgheţ). Detalii sunt prezentate în Anexa J (normativă). Notă: Cadrul pentru procedura durabilităţii echivalente a fost publicată ca CEN/TR 16563. (2) Aplicarea metodelor bazate pe performanţă permite utilizarea materialelor componente, în conformitate cu procedurile şi în condiţiile asigurării cerinţelor de rezistenţă şi durabilitate prezentate în normativ. 5.3.4. Cerinţe pentru betonul turnat sub apă (1) Betonul turnat sub apă are proprietăţi speciale în stadiile proaspăt şi întărit, are consistenţa necesară pentru a putea fi pus în operă uşor, o structură densă chiar şi fără compactare şi nu are segregări. (2) În cazul betonului turnat sub apă pentru execuţia unor elemente portante, raportul A/C va fi mai mic de 0,60. În cazul unor expuneri suplimentare agresive, de exemplu de tip XA, dozajul minim de ciment va fi de cel puţin 350 kg/mc, cu dimensiunea maximă a agregatelor de 32 mm. 5.4. Cerinţe pentru betonul proaspăt (1) În această reglementare tehnică se utilizează prevederile din SR EN 206+A2:2021 pentru cerinţele referitoare la betonul proaspăt, art. 5.4. (2) Art. de la 5.4 până la 5.4.2 inclusiv, din prezenta reglementare tehnică, cuprind prevederile menţionate în articolele aferente din SR EN 206+A2:2021. 5.4.3. Conţinut de aer (1) Conţinutul de aer al betonului se determină prin măsurare conform SR EN 12350-7, pentru beton de masă volumică normală şi beton greu, respectiv în conformitate cu ASTM C 173, pentru beton uşor. Conţinutul volumului de aer antrenat este prescris printr-o valoare minimă. Limita superioară pentru conţinutul de aer este valoarea minimă specifică plus 4% în valoare absolută. (2) Valorile minime ale volumului de aer antrenat (în conformitate cu Anexa F, Tabelele F.1.1 şi F.1.2) sunt prezentate în Tabelul 3a în funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor. Tabelul 3a. Valori minime ale volumului de aer antrenat în funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor
┌────────────┬───────────┬─────────────┐
│Dimensiunea │Aer │Aer antrenat │
│maximă a │antrenat (%│(% volum) │
│agregatelor │volum) │valori │
│(mm) │valori │individuale │
│ │medii │ │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│8 │≥ 6,0 │≥ 5,5 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│16 │≥ 5,5 │≥ 5,0 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│22 │≥ 5,0 │≥ 4,5 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│32 │≥ 4,5 │≥ 4,0 │
├────────────┼───────────┼─────────────┤
│63 │≥ 4,0 │≥ 3,5 │
└────────────┴───────────┴─────────────┘
5.5. Cerinţe pentru betonul întărit (1) Cerinţele pentru betonul întărit se aplică conform prevederilor art. 5.5 din SR EN 206+A2:2021. 5.5.1. Rezistenţa 5.5.1.1. Generalităţi (1) Rezistenţa se determină, pe baza încercărilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindri de 150 mm/300 mm conform SR EN 12390-1, confecţionate şi tratate în conformitate cu SR EN 12390-2, din probele prelevate conform SR EN 12350-1. (2) Pentru evaluarea rezistenţei pot fi utilizate alte dimensiuni de epruvete şi alte moduri de tratare, cu condiţia ca relaţiile stabilite cu valorile de referinţă să aibă o precizie suficientă şi să fie documentate şi înregistrate. Nota: În cazul determinării rezistenţei betonului pe probe prelevate la locul de punere în operă din care se confecţionează epruvete care sunt conservate în alte condiţii de temperatură şi umiditate decât cele descrise în SR EN 12390-2, rezultatele se pot utiliza numai pentru determinarea evoluţiei întăririi betonului şi nu la controlul calităţii, în sensul atribuirii unei clase de beton. 5.5.1.2. Rezistenţa la compresiune (1) Rezistenţa la compresiune se determină şi este simbolizată f(c,cub), când este determinată pe epruvete cubice şi este simbolizată f(c,cil) când este determinată pe epruvete cilindrice conform SR EN 12390-3. Nota 1: Se pot utiliza şi epruvete de alte dimensiuni, rezistenţele la compresiune pot fi echivalate cu rezistenţa obţinută pe cuburi de 150 mm pe baza unor relaţii de echivalenţă adecvate, fără ca rezultatele să fie utilizate pentru determinarea clasei betonului. Nota 2: Se recomandă ca echipamentele de încercare să fie dotate astfel încât să poată înregistra automat rezultatele obţinute prin încercarea la compresiune a epruvetelor. (2) Alegerea încercărilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezistenţei, se declară la timp de producător, înainte de livrare. Dacă se utilizează o metodă diferită, aceasta se stabileşte de comun acord între elaboratorul specificaţiei şi producător. (3) Dacă nu există prevederi contrarii, rezistenţa la compresiune se determină pe epruvete încercate la 28 zile. Pentru anumite utilizări poate fi necesar de a specifica rezistenţa la compresiune la termene mai scurte sau mai lungi de 28 zile (de exemplu, elemente structurale masive), sau după conservare în condiţii speciale (de exemplu, tratarea termică). În toate cazurile încercările se vor efectua pe minimum 2 epruvete cubice. (4) Rezistenţa caracteristică a betonului este egală sau superioară rezistenţei la compresiune caracteristice minime, pentru clasa de rezistenţă specificată (a se vedea Tabelele 12 şi 13), cu o marjă de siguranţă definită. (5) În situaţiile probabile în care prin încercările de rezistenţă la compresiune se obţin valori care să nu caracterizeze în mod real rezistenţa, de exemplu pentru betonul având clasa de consistenţă C0, mai vârtos decât S1, sau betonul vacuumat, atunci metoda de încercare se modifică sau rezistenţa la compresiune se evaluează direct în structura existentă sau în elemente componente structurale. Notă: Evaluarea rezistenţei în structuri sau în elemente de structură se realizează în conformitate cu normativul NP 137. 5.5.3. Rezistenţa la pătrunderea apei (1) Când este determinată rezistenţa la pătrunderea apei pe epruvete, metoda (de exemplu, în conformitate cu SR EN 12390-8) şi criteriile de conformitate, fac obiectul unui acord între elaboratorul specificaţiei tehnice şi producător. (2) În absenţa unei metode de încercări agreată, rezistenţa la pătrunderea apei poate fi specificată indirect prin valori limită asupra compoziţiei betonului. (3) Pentru lucrările care sunt supuse presiunii apei se adoptă una dintre clasele de permeabilitate exprimate prin P(x)^y, realizate conform metodei descrise în NE012/2, Anexa K. (4) Pentru clasele de permeabilitate uzuale se impune respectarea condiţiilor privind raportul A/C, după cum urmează: a) P(4)^10 raport A/C ≤ 0,60; b) P(8)^10 raport A/C ≤ 0,50; c) P(12)^10 raport A/C ≤ 0,45. 5.5.5. Rezistenţa la uzură (1) În cazul în care este necesar ca betonul să prezinte rezistenţă la uzură, cerinţele referitoare la clasa de rezistenţă minimă, dozajul minim de ciment şi raportul maxim A/C sunt corespunzătoare claselor XM1, XM2 şi XM3 în conformitate cu art. 5.3.2. (2) La prepararea betonului se utilizează agregate rezistente la uzură, verificările fiind efectuate în conformitate cu SR EN 1097-1 şi SR EN 1097-2. 6. Specificaţia betonului (1) Specificaţia betonului este conform prevederilor art. 6 din SR EN 206+A2:2021. 7. Livrarea betonului proaspăt (1) Livrarea betonului proaspăt este conform prevederilor art. 7 din SR EN 206+A2:2021. 7.1. Informaţii de la utilizatorul betonului pentru producător (1) Utilizatorul va preciza, când emite comanda, date privind condiţiile/cerinţele specifice despre: punerea în operă, prelucrarea suprafeţei, evoluţia rezistenţelor etc. pentru ca reţeta betonului să fie proiectată cu luarea în considerare a acestor informaţii. (2) Utilizatorul se pune de acord cu producătorul asupra: a) datei, orei şi ritmului livrării; şi dacă este necesar, să informeze producătorul asupra: b) distanţelor de transport; c) temperatura betonului proaspăt, în funcţie de dimensiunea minimă a secţiunii elementului; d) gabaritului, accesului, transporturilor speciale pe şantier; e) metodelor speciale (utilizate) de punere în operă (inclusiv prin pompare); f) volumului autobetonierelor, pentru a se putea respecta programul de punere în operă a betonului; g) limitărilor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau fără agitare, dimensiuni, înălţime sau greutate totală. 7.2. Informaţii de la producătorul de beton pentru utilizator (1) Informaţiile următoare sunt furnizate de producător, la cerere, pentru betoanele cu performanţe specificate: a) tipul şi clasa de rezistenţă a cimentului şi tipul de agregate; b) tipul de aditivi, tipul şi conţinutul aproximativ de adaosuri, dacă este cazul; c) descrierea fibrelor în conformitate cu SR EN 14889-1 şi SR EN 14889-2 şi dozajul, dacă este cazul; d) descrierea fibrelor în conformitate cu SR EN 14889-1 şi SR EN 14889-2, dacă sunt specificate prin clase de performanţă ale betonului armat dispers; e) raportul apă eficace/ciment specificat; f) rezultate ale încercărilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control al producţiei sau încercări iniţiale; g) evoluţia rezistenţei; h) sursa materialelor componente; i) pentru betonul la care, cu acordul producătorului, se adaugă fibre, adaosuri sau aditivi pe şantier, clasa de consistenţă sau consistenţa prevăzută înainte şi după adăugarea aditivilor, fibrelor sau adaosurilor; j) D(max). (2) În cazul betonului gata de utilizare, informaţiile pot fi furnizate, când ele sunt cerute, prin referinţă la catalogul de compoziţii de beton al producătorului unde se găsesc informaţii detaliate referitor la clasele de rezistenţă, clasele de consistenţă, densitatea şi alte date utile. (3) Pentru determinarea duratei de tratare, informaţiile referitoare la creşterea rezistenţei betonului pot fi date sub forma indicatorilor din Tabelul 16, sau sub forma unei curbe de evoluţie a rezistenţei la 20°C între 2 zile şi 28 zile. (4) Date informative sunt prezentate în Anexa N. Tabelul 16. Evoluţia rezistenţei betonului la 20 °C
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Evoluţia │Estimarea raportului │
│rezistentei│rezistenţelor f_cm2/f_cm28│
├───────────┼──────────────────────────┤
│Rapidă │≥ 0,5 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Medie │≥ 0,3 şi < 0,5 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Lentă │≥ 0,15 şi < 0,3 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Foarte │< 0,15 │
│lentă │ │
└───────────┴──────────────────────────┘
(5) Raportul rezistenţelor indică evoluţia rezistenţei, corespunzătoare raportului dintre rezistenţa medie la compresiune la 2 zile (f(cm2)) şi rezistenţa medie la compresiune la 28 zile (f(cm28)), determinate prin încercările iniţiale sau pe baza performanţelor cunoscute ale unui beton având compoziţie comparabilă. Pentru aceste încercări iniţiale, epruvetele destinate determinării rezistenţei sunt prelevate, confecţionate, tratate şi încercate în conformitate cu SR EN 12350-1, SR EN 12390-1, SR En 12390-2 şi SR EN 12390-3. Pentru estimarea rezistenţelor la alte termene pot fi utilizate relaţiile din SR EN 1992-1-1. (6) Producătorul informează utilizatorul despre riscurile asupra sănătăţii la care se expune manipulând betonul proaspăt, în conformitate cu prevederile în vigoare la locul unde este utilizat betonul proaspăt (elaborarea fişei de securitate pentru beton proaspăt). Nota 1: Informaţiile sunt furnizate în fişa cu date de securitate pentru beton proaspăt, conform prevederilor Regulamentului (UE) Nr. 2020/878 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (REACH), respectiv conform Regulamentului (CE) Nr. 1272/2008 (CLP). 7.3. Bon de livrare/ aviz de însoţire a mărfii pentru betonul gata de utilizare (1) La livrarea betonului, producătorul emite utilizatorului un bon de livrare/aviz de însoţire a mărfii pentru fiecare cantitate de beton livrată pe care sunt imprimate, ştampilate sau înscrise cel puţin informaţiile următoare: a) numele operatorului economic care produce betonul gata de utilizare; b) numărul de serie al bonului de livrare/avizului de însoţire a mărfii; c) data şi ora de încărcare, aceasta înseamnă momentul primului contact între ciment şi apă; d) durata maximă de transport pentru care nu se modifică performanţele şi caracteristicile betonului comandat; e) numărul autovehiculului sau identificarea vehiculului; f) numele cumpărătorului; g) numele şi localizarea şantierului; h) detalii sau referinţe privind specificaţiile, de exemplu numărul de cod, numărul de comandă; i) cantitatea de beton în metri cubi; j) declaraţia de conformitate cu referinţe la specificaţii şi la standardul SR EN 206+A2:2021; k) numele sau marca organismului de certificare, dacă este cazul; l) ora exactă de sosire a betonului pe şantier; m) ora exactă de începere a descărcării; n) ora exactă de terminare a descărcării. (2) În plus, bonul de livrare/avizul de însoţire a mărfii furnizează următoarele detalii: a) pentru betonul cu proprietăţi specificate: 1. clasa de rezistenţă; 2. clasa de expunere (clasele de expunere sau categoriile de beton în conformitate cu Tabelul 1 şi Anexa F cu indicarea combinaţiilor de clase de expunere); 3. clasa de conţinut de cloruri; 4. clasa de consistenţă sau valoarea specificată (producătorul stabileşte tasarea betonului proaspăt care trebuie obţinută la staţia de betoane, astfel încât la locul de punere în operă, ţinând seama de condiţiile de mediu şi de durata totală de transport, să se realizeze tasarea prevăzută de constructor); 5. valorile limită de compoziţie a betonului, când sunt specificate; 6. tipul şi clasa de rezistenţă a cimentului, când sunt specificate; 7. tipul aditivilor şi adaosurilor, dacă sunt specificate; 8. tipul şi conţinutul de fibre sau clasa de performanţă a betonului armat dispers cu fibre, dacă este cazul; 9. proprietăţile speciale, dacă au fost cerute; 10. D(max); 11. pentru betonul uşor sau betonul greu, clasa de densitate sau densitatea ţintă. b) pentru betonul având compoziţia prescrisă: 1. detalii referitoare la compoziţie, de exemplu dozajul de ciment şi dacă este cerut, tipul de aditiv; 2. fie raportul apă/ciment ţintă, fie consistenţa în termeni de clasă sau de valori ţintă, în funcţie de cum se specifică; 3. D(max); 4. tipul şi dozajul de fibre, dacă este cazul. (3) În cazul unui beton având compoziţia prescrisă într-un standard, informaţiile care sunt date vor fi conforme cu prevederile din standardul corespondent. (4) În cazul în care se adaugă aditiv pe şantier se va specifica în copiile bonului de livrare/avizului de însoţire a mărfii: ora exactă la care s-a adăugat aditivul, tipul aditivului, cantitatea adăugată, volumul de beton din malaxor şi timpul de amestecare, precum şi persoana (nume şi prenume) responsabilă de adăugarea aditivului. 7.4. Informaţii la livrare pentru betonul preparat pe şantier (1) În cazul betonului preparat pe şantier este important a utiliza informaţiile corespunzătoare, precum cele cerute în 7.3 pentru bonul de livrare/avizul de însoţire a mărfii, pentru şantiere mari când sunt utilizate mai multe tipuri de beton, sau când producătorul de beton nu este cel responsabil de punerea sa în operă. 7.5. Modificări ale compoziţiei după amestecarea principală înainte de descărcare (1) În general, nu este permisă schimbarea proporţiilor compoziţiei după amestecarea principală. (2) Adaosul de apă este interzis la livrare. (3) În anumite cazuri speciale, se admite adăugarea de aditivi, adaosuri, pigmenţi şi fibre dacă: a) această operaţiune se efectuează sub responsabilitatea producătorului sau în cazul existenţei unui acord de preluare a responsabilităţii, de către constructor (de exemplu, pentru adăugarea de aditivi de impermeabilizare sau de fibre în şantier); b) consistenţa şi valorile limită nu sunt conforme cu valorile specificate, şi c) există o procedură consemnată în scris pentru efectuarea acestei operaţiuni într-o modalitate sigură în cadrul controlului producţiei. (4) În cazurile speciale în care este necesară adăugarea de aditivi pentru corectarea consistenţei betonului, acest lucru se va realiza de către reprezentantul producătorului, cu respectarea cantităţii maxime admise în fişa produsului, fără a avea efecte negative asupra omogenităţii amestecului şi proprietăţilor betonului întărit. (5) În cazul adăugării aditivului de impermeabilizare, fibrelor sau pigmenţilor în şantier, este necesară prelevarea de probe înainte şi după introducerea acestora în beton, de către executantul lucrării. Producătorul betonului nu răspunde de calitatea betonului cu impermeabilizant, fibre sau pigmenţi decât dacă acestea au fost utilizate la elaborarea reţetei. (6) În toate cazurile, cantităţile de aditivi, pigmenţi sau fibre adăugate în autobetonieră sunt consemnate în bonul de livrare/avizul de însoţire a mărfii. Pentru amestecarea complementară, a se vedea 9.8. Notă: Dacă pe şantier aditivii, adaosurile, pigmenţii şi fibrele sunt adăugate în beton în autobetonieră fără autorizarea/supravegherea personalului cu atribuţii în verificarea calităţii producătorului de beton numit de management şi cantitatea este superioară cantităţii permise în specificaţia betonului, este necesar ca fiecare amestec sau şarjă de beton să fie înregistrat ca neconform pe bonul de livrare/avizul de însoţire a mărfii. Partea care a autorizat aceste suplimentări este responsabilă de consecinţe şi înregistrată pe bonul de livrare/avizul de însoţire a mărfii. 8. Controlul conformităţii şi criterii de conformitate (1) Controlul conformităţii şi criteriile de conformitate sunt cele prezentate la art. 8 din SR EN 206+A2:2021. 8.2. Control de conformitate al betonului cu proprietăţi specificate 8.2.1.2. Plan de eşantionare şi încercări (1) Probele de beton sunt selecţionate obligatoriu şi prelevate în conformitate cu SR EN 12350-1. Eşantionarea este efectuată pentru o compoziţie de beton individual sau pentru fiecare familie de betoane produs în condiţii dovedite ca fiind uniforme. Frecvenţa minimă de eşantionare şi de încercare a betonului este în conformitate cu Tabelul 17, alegând frecvenţa care dă cel mai mare număr de probe, pentru producţiile iniţială sau continuă, după caz. (2) Fără a se schimba cerinţele privind eşantionarea definită la 8.1, probele sunt prelevate sub responsabilitatea producătorului, după adăugarea cantităţilor suplimentare de aditivi, pigmenţi sau fibre în beton (dacă acestea se adaugă în staţia de betoane). Prelevările de probe efectuate înainte de adăugarea plastifianţilor sau superplastifianţilor, pentru ajustarea consistenţei (a se vedea 7.5) sunt permise sub rezerva că, prin încercări iniţiale, s-a demonstrat că plastifiantul/ superplastifiantul, în doza utilizată, nu are efecte negative asupra rezistenţei betonului. (3) Rezultatele încercărilor se obţin ca media rezultatelor încercărilor la aceeaşi vârstă pe minimum două epruvete provenind din aceeaşi probă. (4) Când împrăştierea rezultatelor încercărilor, obţinute pe cel puţin două epruvete confecţionate din aceeaşi probă, este mai mare de 15% faţă de medie, aceste rezultate nu se iau în considerare, cu excepţia cazului în care concluziile unei investigaţii foarte aprofundate permit găsirea unei explicaţii valabile, astfel încât să nu se ţină seama de una din valorile încercărilor. 8.4. Acţiuni întreprinse în caz de neconformitate a produsului (1) Următoarele măsuri se vor lua de către producător în caz de neconformitate: a) verificarea rezultatelor încercărilor şi, în cazul în care se constată neconformitatea, trebuie luate măsuri imediate pentru eliminarea erorilor; b) dacă neconformitatea este confirmată, de exemplu prin repetarea încercărilor, se vor întreprinde acţiuni corective, precum revizuirea de către conducere a procedurilor de control al producţiei; c) când se confirmă neconformitatea cu specificaţia care nu a fost evidenţiată în momentul livrării, se avertizează elaboratorul specificaţiei şi utilizatorul pentru a evita toate pagubele consecutive; d) se consemnează în scris acţiunile privitoare la punctele precedente. (2) Dacă neconformitatea betonului rezultă dintr-un adaos de aditiv pe şantier, neautorizat de producător (a se vedea 7.5) acesta nu este obligat să ia măsuri. Nota 1: Dacă producătorul a semnalat o neconformitate a betonului sau dacă rezultatele încercărilor nu demonstrează conformitatea cu cerinţele, se vor efectua încercări suplimentare în conformitate cu normativul NP 137 şi standardele de încercări aferente (SR EN 12504-1, pe carote prelevate din structură sau o combinaţie de încercări pe carote şi/sau încercări nedistructive pe structură sau elemente, de exemplu în conformitate cu SR EN 12504-2 sau SR EN 12404-3). Prevederile pentru evaluarea rezistenţei în structură sau în elementele componente ale structurii sunt date în normativul NP 137, corelat cu prevederile din SR EN 13791. 9. Controlul producţiei (1) Controlul producţiei se efectuează conform prevederilor art. 9 din SR EN 206+ A2:2021. (2) Art. de la 9.1 până la 9.5 inclusiv, din prezentul normativ, cuprind prevederile menţionate în articolele aferente din SR EN 206+A2:2021. 9.6. Personal, echipament şi instalaţii 9.6.1. Personal (1) Cunoştinţele, instruirea şi experienţa personalului implicat în producţia şi controlul producţiei sunt adaptate la tipul de beton, de exemplu, beton de înaltă rezistenţă, beton uşor. (2) Înregistrările corespunzătoare referitoare la instruirea şi la experienţa personalului implicat în producţie şi controlul producţiei sunt ţinute la zi. Notă: Pentru fiecare staţie de betoane, producătorul de beton este necesar să numească un responsabil calificat pentru controlul producţiei. Cerinţele privind calificarea şi experienţa profesională a responsabilului pentru controlul producţiei sunt prezentate în Anexa O. Responsabilul pentru controlul producţiei este necesar să aibă cunoştinţe suficiente în domeniul betonului şi al reglementărilor specifice şi să poată proba acest lucru. Personalul angajat în controlul producţiei este angrenat într-un program de formare continuă în domeniile fabricării, controlului şi încercării betonului (instruirea se face la cel mult trei ani sau ori de câte ori este necesar). (3) Art. de la 9.6.2 până la 9.8 inclusiv, din prezentul normativ, cuprind prevederile menţionate în articolele aferente din SR EN 206+A2:2021. 9.9. Proceduri de control al producţiei (1) Materialele componente, echipamentele, procedurile de producţie a betonului sunt controlate în ceea ce priveşte conformitatea cu specificaţiile şi cerinţele din prezentul normativ. Controlul trebuie să permită detectarea schimbărilor semnificative susceptibile de a influenţa caracteristicile betonului, în vederea întreprinderii unei acţiuni corective adecvate. (2) Procedura ce urmează a fi implementată pentru a asigura aprovizionarea, depozitarea şi utilizarea corectă a materialelor componente conţine următoarele puncte: a) verificarea ca materialele livrate să corespundă comenzii; b) verificarea că materialele sunt descărcate şi amplasate corect; c) evitarea descărcării materialelor care sunt cu claritate neconforme; d) depozitarea materialelor astfel încât să se reducă la minimum riscul contaminării sau deteriorării; e) păstrarea înregistrărilor livrării; f) efectuarea de încercări asupra livrărilor suspecte pentru toate caracteristicile pentru care există îndoieli asupra conformităţii cu un anumit standard; g) verificarea conţinutului de apă a agregatelor. Nota 1: Tipul şi frecvenţa inspecţiilor şi încercărilor materialelor componente sunt cele date în Tabelul 4a. S-a considerat că, producătorii de materiale componente ale betonului efectuează un control corect al producţiei şi că, materialele constituente sunt livrate cu declaraţie de performanţă/conformitate, în funcţie de specificaţiile corespunzătoare (standarde de produs, agremente tehnice etc.). În caz contrar, producătorul de beton va verifica conformitatea materialelor cu standardele/agrementele corespondente. Tabelul 4a - Controlul materialelor componente
┌───┬────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐
│Nr.│Materialul │Inspecţia/ │Scop │Frecvenţa │
│ │component │Încercarea │ │minimă │
├───┼────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Inspecţia │ │ │
│ │ │bonului de │Asigurarea dacă│ │
│ │ │livrare/ │livrarea este │ │
│1 │Cimentul^a │avizului de │conformă cu │La fiecare │
│ │ │însoţire a │comanda şi │livrare │
│ │ │mărfii^d │sursa este │ │
│ │ │înainte de │corectă │ │
│ │ │descărcare │ │ │
├───┼────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Inspecţia │ │ │
│ │ │bonului de │Asigurarea dacă│ │
│ │ │livrare/ │expediţia este │ │
│2 │ │avizului de │conformă cu │La fiecare │
│ │ │însoţire a │comanda şi │livrare │
│ │ │mărfii^b,d │sursa este │ │
│ │ │înainte de │corectă │ │
│ │ │descărcare │ │ │
├───┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │La fiecare │
│ │ │ │ │livrare, când │
│ │ │ │Comparare a │livrarea este │
│ │ │Inspecţia │granulometriei,│pe bandă │
│ │ │granulozităţii│a formei şi │transportoare,│
│3 │ │înainte de │impurităţilor │cu │
│ │ │descărcare │cu aspectul │periodicitate │
│ │ │ │normal │în funcţie de │
│ │ │ │ │condiţiile │
│ │ │ │ │locale sau de │
│ │ │ │ │livrare │
├───┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │La prima │
│ │ │ │ │livrare │
│ │ │ │ │provenind │
│ │ │ │ │dintr-o nouă │
│ │ │ │ │sursă, când │
│ │ │ │Evaluare a │informaţiile │
│ │ │ │conformităţii │furnizorului │
│ │ │Încercare prin│cu │nu sunt │
│4 │ │cernere │granulometria │disponibile. │
│ │ │conform SR EN │standardizată │În caz de │
│ │ │933-1 │sau cu altă │dubiu după │
│ │ │ │granulometrie │examenul │
│ │ │ │convenită │vizual. │
│ │ │ │ │Periodic în │
│ │ │ │ │funcţie de │
│ │Agregate │ │ │condiţiile │
│ │ │ │ │locale sau de │
│ │ │ │ │livrare^e. │
├───┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │La prima │
│ │ │ │ │livrare │
│ │ │ │ │provenind │
│ │ │ │ │dintr-o nouă │
│ │ │ │ │sursă, când │
│ │ │ │ │informaţiile │
│ │ │ │ │de la furnizor│
│ │ │Încercare │Evaluare a │nu sunt │
│ │ │pentru │prezenţei şi a │disponibile. │
│5 │ │controlul │cantităţii de │În caz de │
│ │ │impurităţilor │impurităţi │dubiu după │
│ │ │ │ │examenul │
│ │ │ │ │vizual. │
│ │ │ │ │Cu │
│ │ │ │ │periodicitate │
│ │ │ │ │în funcţie de │
│ │ │ │ │condiţiile │
│ │ │ │ │locale sau de │
│ │ │ │ │livrare^e. │
├───┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │La prima │
│ │ │ │ │livrare │
│ │ │ │ │provenind │
│ │ │ │ │dintr-o nouă │
│ │ │Încercare de │Evaluare a │sursă, când │
│ │ │absorbţie a │conţinutului de│informaţiile │
│6 │ │apei SR EN │apă eficace din│de la furnizor│
│ │ │1097-6 │beton a se │nu sunt │
│ │ │ │vedea 5.4.2 │disponibile. │
│ │ │ │ │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu după │
│ │ │ │ │examenul │
│ │ │ │ │vizual. │
├───┼────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │La prima │
│ │ │ │ │livrare │
│ │ │ │ │provenind │
│ │ │ │ │dintr-o nouă │
│ │ │ │ │sursă, când │
│ │ │ │ │informaţiile │
│ │Controlul │ │ │de la furnizor│
│ │suplimentar │ │Măsurare a │nu sunt │
│ │al │Încercare │pierderii │disponibile. │
│7 │agregatelor │conform SR EN │densităţii în │În caz de │
│ │uşoare sau │1097-3 │vrac │dubiu după │
│ │grele │ │ │examenul │
│ │ │ │ │vizual. │
│ │ │ │ │Cu │
│ │ │ │ │periodicitate │
│ │ │ │ │în funcţie de │
│ │ │ │ │condiţiile │
│ │ │ │ │locale sau de │
│ │ │ │ │livrare^e. │
├───┼────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Inspecţia │ │ │
│ │ │bonului de │ │ │
│ │ │livrare/ │Asigurare dacă │ │
│ │ │avizului de │expediţia este │ │
│ │ │însoţire a │conformă cu │La fiecare │
│8 │ │mărfii şi a │comanda şi │livrare │
│ │ │etichetei │marcarea este │ │
│ │ │aplicate pe │originală │ │
│ │ │ambalaj^d │ │ │
│ │Aditivi^c │înainte de │ │ │
│ │ │descărcare │ │ │
├───┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Încercări de │ │ │
│ │ │identificare │Pentru │ │
│ │ │conform │comparaţie cu │În caz de │
│9 │ │SR EN 934-2, │informaţiile │dubiu │
│ │ │de exemplu │furnizate de │ │
│ │ │densitatea, │producător │ │
│ │ │infraroşu etc.│ │ │
├───┼────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Inspecţia │ │ │
│ │ │bonului de │Asigurarea dacă│ │
│ │ │livrare/ │expediţia este │ │
│10 │ │avizului de │conformă cu │La fiecare │
│ │ │însoţire a │comanda şi │livrare │
│ │ │mărfii^d │sursa este │ │
│ │ │înainte de │corectă │ │
│ │Adaosuri^c │descărcare │ │ │
├───┤pulverulente├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │în grămadă │ │Pentru │La fiecare │
│ │ │ │identificarea │livrare pentru│
│ │ │Încercare de │schimbărilor │betonul cu aer│
│ │ │pierdere la │conţinutului de│antrenat, când│
│11 │ │calcinare a │cărbune care │această │
│ │ │cenuşii │poate afecta │informaţie nu │
│ │ │volante │proprietăţile │este │
│ │ │ │betonului cu │disponibilă de│
│ │ │ │aer antrenat │la furnizor. │
├───┼────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │Inspecţia │ │ │
│ │ │bonului de │Asigurarea dacă│ │
│ │ │livrare/ │expediţia este │ │
│12 │ │avizului de │conformă cu │La fiecare │
│ │ │însoţire a │comanda şi │livrare │
│ │ │mărfii^d │sursa este │ │
│ │Adaosuri în │înainte de │corectă │ │
│ │suspensie^c │descărcare │ │ │
├───┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │La fiecare │
│ │ │Încercare │ │livrare şi │
│13 │ │pentru │Asigurarea │periodic în │
│ │ │determinarea │conformităţii │timpul │
│ │ │densităţii │ │producţiei de │
│ │ │ │ │beton. │
├───┼────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │La prima │
│ │ │ │Asigurare că │utilizare a │
│ │ │Încercare │apa nu conţine │unei ape │
│14 │Apa │conform SR EN │constituenţi │nepotabile de │
│ │ │1008 │nocivi │la o sursă │
│ │ │ │ │nouă În caz de│
│ │ │ │ │dubiu. │
├───┴────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┤
│^a Pentru efectuarea de încercări în caz de dubiu etc. este │
│recomandabil de a preleva o probă pe săptămână sau la fiecare │
│100 tone aprovizionate/tip de ciment şi a o păstra în │
│conformitate cu standardele în vigoare. Proba prelevată va fi │
│de minimum 5Kg. │
│^b Bonul de livrare/avizul de însoţire a mărfii sau fişa │
│tehnică a produsului conţine informaţii asupra conţinutului │
│maxim de cloruri şi este indicată analiza datelor privitor la │
│reacţia alcalii-silice conform dispoziţiilor valabile la locul│
│de utilizare. │
│^c Se recomandă prelevarea de aditiv (cantitatea prelevată │
│depinde de tipul de aditiv, în mod curent se va preleva 1 │
│litru pentru aditivii lichizi) la fiecare livrare şi │
│conservarea acestora conform standardelor în vigoare. │
│^d Bonul de livrare/avizul de însoţire a mărfii conţine sau │
│este însoţit de o declaraţie/certificat de conformitate, │
│conform cerinţelor din standardul sau specificaţia │
│corespunzătoare. Dacă aceste documente sunt publice se va face│
│referire la aceasta în bonul de livrare/avizul de însoţire a │
│mărfii cu direcţionarea utilizatorului către locul de unde pot│
│fi obţinute, inclusiv sub formă electronică. │
│^e Aceasta nu este necesară când controlul producţiei de │
│agregate este certificat. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘
(3) În Tabelul 5a se formulează prevederi suplimentare faţă de Tabelul 4a - Controlul materialelor componente referitoare la betoanele de înaltă rezistenţă. Tabelul 5a. Controlul materialelor componente pentru betoanele de înaltă rezistenţă
┌───┬──────────┬─────────────┬──────────────┬────────────┐
│Nr.│Materialul│Inspecţie/ │Scop │Frecvenţa │
│ │component │Încercare │ │minimă │
├───┼──────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │Inspecţia │ │ │
│ │ │bonului de │ │ │
│ │ │livrare/ │Asigurarea │ │
│ │ │avizului de │dacă livrarea │ │
│ │ │însoţire a │este conformă │La fiecare │
│1 │Ciment │mărfii │cu comanda şi │livrare │
│ │ │înainte de │sursa este │ │
│ │ │descărcare, │corectă │ │
│ │ │(a se vedea │ │ │
│ │ │si Tabelul │ │ │
│ │ │4a) │ │ │
├───┼──────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │Probe martor,│ │ │
│ │ │de minimum 5 │ │ │
│ │ │Kg, prelevate│ │ │
│ │ │şi păstrate │ │ │
│ │ │de │ │ │
│ │ │producătorul │ │ │
│ │ │de ciment. │ │ │
│ │ │Probe martor │ │ │
│ │ │de ciment vor│ │ │
│ │ │fi păstrate │ │ │
│ │ │şi de către │Păstrare până │ │
│ │ │producătorul │la termenele │ │
│ │ │de beton. │de încercare │ │
│ │ │În caz de │Respectarea │ │
│ │ │litigiu se │cerinţelor │ │
│ │ │vor efectua │stabilite │ │
│ │ │încercările: │ │ │
│ │ │- Apa de │ │ │
│ │ │consistenţă │ │ │
│ │ │normală SR EN│ │ │
│ │ │196-3 │ │ │
│ │ │- Fineţe de │ │ │
│ │ │măcinare SR │ │ │
│ │ │EN 196-6 │ │ │
│ │ │- Conţinutul │ │ │
│ │ │de sulfaţi │ │ │
│ │ │SR EN 196-2 │ │ │
├───┼──────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │La fiecare │
│ │ │ │ │livrare, │
│ │ │ │ │dacă │
│ │ │Încercări │ │agregatele │
│ │ │prin cernere │ │nu fac │
│ │ │conform SR EN│Verificarea │obiectul │
│ │ │933-1 sau │conformităţii │unor │
│4 │Agregate │conform │cu │toleranţe │
│ │ │informaţiilor│granulozitatea│restrânse şi│
│ │ │furnizorului │convenită │nu │
│ │ │privind │ │beneficiază │
│ │ │agregatele │ │de o │
│ │ │ │ │certificare │
│ │ │ │ │a │
│ │ │ │ │controlului │
│ │ │ │ │producţiei. │
├───┼──────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │Densitate │Respectarea │ │
│ │ │ │cerinţelor │ │
│8 │Aditivi ├─────────────┼──────────────┤La fiecare │
│ │ │Probe martor,│Păstrare până │livrare │
│ │ │de minimum 1 │la termenele │ │
│ │ │litru │de încercare │ │
├───┼──────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Prima │
│ │ │ │ │livrare, în │
│ │ │ │ │afară de │
│ │ │ │Pentru │cazul când │
│ │ │Determinarea │compararea cu │rezultatele │
│9a │ │substanţei │valoarea │încercărilor│
│ │ │uscate │declarată prin│sunt date de│
│ │Aditivi^a │ │fişa tehnică │către │
│ │ │ │ │furnizor. │
│ │ │ │ │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu. │
├───┤ ├─────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │Măsurarea │Compararea cu │La fiecare │
│9b │ │densităţii │densitatea │livrare │
│ │ │ │nominală │ │
├───┼──────────┼─────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │Pentru │La fiecare │
│ │ │ │identificarea │livrare, în │
│ │ │Măsurarea │schimbărilor │afară de │
│ │Adaosuri │pierderii la │conţinutului │cazurile │
│11 │în vrac │calcinare │în carbon cu │când │
│ │ │conform SR EN│efect asupra │rezultatele │
│ │ │196-2 │proprietăţilor│încercărilor│
│ │ │ │betonului │sunt date de│
│ │ │ │proaspăt │furnizor. │
├───┴──────────┴─────────────┴──────────────┴────────────┤
│^a Este recomandată prelevarea şi păstrarea │
│eşantioanelor de la fiecare livrare │
└────────────────────────────────────────────────────────┘
Nota 1: Numerele atribuite liniilor din Tabelul 4a corespund liniilor din Tabelul 5a în care ele reamplasează sau modifică prescripţiile echivalente. Nota 2: Informaţii complementare asupra controlului producţiei pentru betoanele de înaltă rezistenţă pot fi obţinute din literatura pertinentă, de exemplu: Buletinul de informare CEB 197. (4) Pentru betonul întărit se întocmeşte planul de control al producţiei şi al proprietăţilor betonului, pe baza prevederilor prezentului normativ. Acest plan stabileşte în detaliu încercările, frecvenţa minimă, limitele, norma care impune şi norma (standardul) după care se face încercarea, echipamentele, înregistrările, responsabilii, astfel încât să fie asigurat controlul calităţii betonului, conform Tabelelor 29 sau 7a (pentru betonul de înaltă rezistenţă). Totodată, se stabilesc măsurile ce se întreprind în cazul sesizării unor abateri de la valorile prescrise, precum termenele şi persoanele responsabile de aducerea la îndeplinire a acestor măsuri. Nota 3: Este esenţial pentru producerea unui beton autocompactant de calitate constantă să se dispună de materiale constituente cu proprietăţi stabile. Aceste proprietăţi pot necesita un control mai frecvent decât în cazul betonului obişnuit. (5) Dacă un producător de beton produce propriile agregate, acesta se consideră producător de agregate şi se conformează aspectelor tehnice corespunzătoare standardului european de agregate. (6) Controlul echipamentelor asigură că dispozitivele de stocare, echipamentele de dozare în masă şi în volume, aparatele de amestecare, măsurare şi de comandă (permiţând de exemplu măsurarea continuă a conţinutului în apă al sorturilor de agregate) sunt conforme cu cerinţele din prezentul normativ şi sunt într-o stare de bună funcţionare. Frecvenţa inspecţiilor şi a încercărilor pentru echipamentele în perioadele de utilizare este dată în Tabelul 28. (7) Staţiile de beton, echipamentul şi mijloacele de transport sunt supuse unui sistem de întreţinere planificată şi sunt menţinute în condiţii de funcţionare eficientă, astfel încât să nu afecteze caracteristicile şi cantitatea de beton. (8) Caracteristicile betonului cu proprietăţi specificate sunt verificate în raport cu cerinţele specificate în Tabelul 29. (9) Compoziţia betonului cu compoziţie prescrisă, precum şi consistenţa şi temperatura sa, dacă sunt specificate, sunt controlate în raport cu cerinţele din Tabelul 29 (rândurile aplicabile betonului cu compoziţie prescrisă). (10) Controlul include producţia, transportul şi descărcarea. (11) Pentru anumite betoane, pot fi necesare cerinţe suplimentare pentru controlul producţiei. Aceste cerinţe nu sunt definite în acest standard. Dacă contractul specifică anumite cerinţe particulare pentru beton, controlul producţiei include acţiuni corespunzătoare în plus faţă de cele menţionate în Tabelul 29. (12) Acţiunile prevăzute în Tabelele 28 şi 29 pot fi adaptate la condiţiile specifice la locul de producţie şi înlocuite prin altele care asigură un nivel echivalent de control al producţiei. Tabelul 28. Controlul echipamentului
┌───┬────────────────┬───────────────┬──────────────┬────────────┐
│Nr.│Echipament │Inspecţia/ │Scop │Frecvenţa │
│ │ │Încercarea │ │minimă │
├───┼────────────────┼───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Depozite la sol,│Inspecţie │Asigurarea │O dată pe │
│1 │bunkere etc. │vizuală │conformităţii │săptămână │
│ │ │ │cu cerinţele │ │
├───┼────────────────┼───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │Asigurarea │ │
│ │ │ │funcţionării │ │
│ │ │Inspecţia │în condiţii de│ │
│2 │Echipamentul de │vizuală a │curăţenie şi a│Zilnic │
│ │cântărire │funcţionării │funcţionării │ │
│ │ │ │corecte a │ │
│ │ │ │echipamentului│ │
│ │ │ │de cântărire │ │
├───┼────────────────┼───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │Asigurarea │La │
│ │ │Încercarea │exactităţii │instalare. │
│3 │ │echipamentului │conform │Periodic^a. │
│ │ │de cântărire │9.6.2.2 │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu. │
├───┼────────────────┼───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │Asigurarea │Pentru │
│ │ │ │funcţionarea │fiecare │
│ │ │Inspecţie │în condiţii de│aditiv la │
│4 │ │vizuală a │curăţenie şi a│primul │
│ │ │funcţionării │funcţionării │amestec al │
│ │Dozatoarele de │ │corecte a │zilei │
│ │aditivi │ │dozatorului │ │
├───┤(inclusiv cele ├───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │montate pe │ │ │La │
│ │autobetoniere) │Încercarea │Asigurarea │instalare. │
│ │ │echipamentului │exactităţii │Periodica │
│5 │ │şi realizarea │conform │după │
│ │ │unei descărcări│9.6.2.2 │instalare. │
│ │ │complete │ │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu. │
├───┼────────────────┼───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │Echipamentul de │Compararea │ │La │
│ │măsurare │cantităţii │ │instalare. │
│ │continuă a │reale cu │Asigurarea │Periodic^a │
│6 │conţinutului de │valorile │exactităţii │după │
│ │apă a │înregistrate pe│ │instalare. │
│ │agregatelor │umidometru │ │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu. │
├───┼────────────────┼───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │Asigurarea că │ │
│7 │ │Inspecţie │echipamentul │Zilnic │
│ │ │vizuală │funcţionează │ │
│ │ │ │corect │ │
├───┤ ├───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │Compararea │ │ │
│ │ │(prin metode │ │ │
│ │ │adecvate │ │ │
│ │ │conform │ │ │
│ │ │sistemului de │ │ │
│ │Sistemul de │dozare │ │La │
│ │dozare │utilizat) masei│ │instalare. │
│ │ │reale măsurată │Pentru │În caz de │
│8 │ │a componenţilor│asigurarea │dubiu. │
│ │ │prezentă în │cerinţelor de │Periodic^a │
│ │ │amestec cu masa│la 9.7 │după │
│ │ │ţintă, şi în │ │instalare. │
│ │ │caz de │ │ │
│ │ │înregistrare │ │ │
│ │ │automată a │ │ │
│ │ │înregistrărilor│ │ │
│ │ │cu valorile │ │ │
│ │ │programate │ │ │
├───┼────────────────┼───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │Etalonare sau │ │Periodic^a. │
│ │ │calibrare │ │Pentru │
│ │Aparatura de │conform │Verificarea │aparatele de│
│9 │încercări │normelor │conformităţii │încercare a │
│ │ │naţionale sau │ │rezistenţei,│
│ │ │europene │ │minim o dată│
│ │ │corespunzătoare│ │pe an. │
├───┼────────────────┼───────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │ │Verificarea │ │
│ │Malaxoare │ │gradului de │ │
│10 │(inclusiv │Examen vizual │uzură a │Periodic^a │
│ │autobetonierele)│ │echipamentului│ │
│ │ │ │de amestecare │ │
├───┴────────────────┴───────────────┴──────────────┴────────────┤
│^a Frecvenţa este în funcţie de tipul materialului, de │
│sensibilitatea sa în funcţionare şi de condiţiile de producţie a│
│staţiei. Frecvenţa va fi identificată de către producător, prin │
│documente sau proceduri interne. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘
(13) În Tabelul 6a se formulează prevederi suplimentare referitoare la betoanele de înaltă rezistenţă. Tabelul 6a. Controlul echipamentelor pentru betoanele de înaltă rezistenţă
┌───┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────┐
│Nr │Echipament │Inspecţie / │Scop │Frecvenţa │
│ │ │încercare │ │minimă │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Depozite la │ │Asigurarea │ │
│1 │sol, buncăre │Examen vizual│conformităţii│Zilnic │
│ │etc. │ │cu cerinţele │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Echipament de│ │Asigurarea │În fiecare │
│ │cântărire │Verificarea │exactităţii │zi înainte │
│3a │pentru │exactităţii │conform │de │
│ │ciment, │de cântărire │9.6.2.2 │prepararea │
│ │granulometrie│ │ │betonului │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │Obţinerea │În fiecare │
│ │Dozatoarele │Verificarea │cantităţilor │zi înainte │
│5 │de aditivi │exactităţii │exacte de │de │
│ │ │ │aditivi │prepararea │
│ │ │ │ │betonului │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │Compararea │ │ │
│ │ │între │Asigurarea │În fiecare │
│ │ │cantitatea │exactităţii │zi înainte │
│6a │Contor de apă│reală cu │conform │de │
│ │ │valorile │9.6.2.2 │prepararea │
│ │ │afişate de │ │betonului │
│ │ │contor │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Echipamentul │ │ │În momentul│
│ │de măsurare │Compararea │ │instalării.│
│ │continuă a │conţinutului │Verificarea │Săptămânal │
│7 │conţinutului │real cu │exactităţii │după │
│ │de apă din │valoarea │ │instalare. │
│ │agregate │afişată │ │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu. │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │Compararea │ │ │
│ │ │printr-o │ │ │
│ │ │metodă │ │ │
│ │ │adecvată a │ │ │
│ │ │conformităţii│ │ │
│ │ │sistemului de│ │În momentul│
│ │ │dozare │ │primei │
│ │ │utilizat cu │ │instalări. │
│ │ │valorilor │Verificarea │În caz de │
│ │Sistemul de │măsurate ale │toleranţelor │dubiu la │
│9 │dozare │componentelor│de dozaj │instalările│
│ │ │din amestec │conform │următoare. │
│ │ │sau cu │Tabelului 27 │În fiecare │
│ │ │valorile │ │lună după │
│ │ │specificate │ │instalare. │
│ │ │şi în cazul │ │ │
│ │ │dozării │ │ │
│ │ │automate, de │ │ │
│ │ │asemenea cu │ │ │
│ │ │valorile │ │ │
│ │ │înregistrate │ │ │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │În fiecare │
│ │Aparatura de │Controlul │Verificarea │zi înainte │
│10 │încercare de │funcţionării │conformităţii│de │
│ │laborator │ │ │prepararea │
│ │ │ │ │betonului │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │În fiecare │
│ │Dispozitivele│ │ │zi înainte │
│11a│de amestecare│ │ │de │
│ │ │ │ │prepararea │
│ │ │ │ │betonului │
├───┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │Verificare │Fără apă de │Înaintea │
│11b│Autobetoniere│vizuală │spălare în │fiecărei │
│ │ │ │interior │încărcări │
└───┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────┘
Nota 4: Numerele atribuite liniilor din Tabelul 6a corespund liniilor din Tabelul 28 în care ele reamplasează sau modifică prescripţiile echivalente. Tabelul 29. Controlul procedurilor de producţie şi al proprietăţilor betonului
┌───┬─────────────┬────────────┬─────────────┬─────────────┐
│Nr.│Tip de │Inspecţia/ │Scop │Frecvenţa │
│ │încercare │Încercarea │ │minimă │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pentru a │ │
│ │ │ │demonstra că │ │
│ │ │ │proprietăţile│ │
│ │Proprietăţile│Încercări │specificate │Înainte de a │
│ │betonului cu │iniţiale (a │sunt obţinute│utiliza o │
│1 │proprietăţi │se vedea │prin │nouă │
│ │specificate │Anexa A) │compoziţia │compoziţie de│
│ │ │ │propusă cu o │beton │
│ │ │ │marjă de │ │
│ │ │ │siguranţă │ │
│ │ │ │adecvată │ │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic pentru│
│ │ │ │ │o verificare │
│ │ │Sistem de │Determinarea │discontinue. │
│ │ │măsurare │masei uscate │Frecvenţa │
│ │Umiditatea │continuă, │a agregatelor│cerută pentru│
│2 │nisipului │încercări de│şi cantităţii│încercări │
│ │ │uscare sau │de apă │poate să fie │
│ │ │echivalente │adăugate │în funcţie de│
│ │ │ │ │condiţiile │
│ │ │ │ │locale şi │
│ │ │ │ │atmosferice. │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Determinarea │În funcţie de│
│ │Umiditatea │Încercări de│masei uscate │condiţiile │
│3 │pietrişului │uscare sau │a agregatelor│locale şi │
│ │ │echivalente │şi apei ce se│atmosferice │
│ │ │ │adăugă │ │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Conţinutul de│Verificarea │Obţinerea de │ │
│ │apă al │cantităţii │date pentru │Fiecare │
│4 │betonului │de apă de │raportul apă/│amestec sau │
│ │proaspăt │amestec │ciment │şarjă │
│ │ │adăugată^b │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │La efectuarea│
│ │ │ │Asigurare că │încercărilor │
│ │ │ │nu este │iniţiale În │
│ │Conţinutul de│Determinare │depăşit │cazul │
│5 │cloruri al │iniţială │conţinutul │creşterii │
│ │betonului │prin calcul │maxim de │conţinutului │
│ │ │ │cloruri │de cloruri al│
│ │ │ │ │materialelor │
│ │ │ │ │componente │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │Examen │Comparare cu │Fiecare │
│6 │ │vizual │un beton cu │amestec sau │
│ │ │ │aspect normal│şarjă │
├───┤ ├────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Când │
│ │ │ │ │consistenţa │
│ │ │ │ │este │
│ │ │Încercarea │ │specificată, │
│ │ │de │ │conform │
│ │ │consistenţă │ │Tabelului 17 │
│ │ │în │ │pentru │
│ │ │conformitate│ │rezistenţa la│
│7 │ │cu: │ │compresiune. │
│ │ │SR EN │ │La │
│ │ │12350-2 sau │ │încercările │
│ │ │SR EN │ │privind │
│ │ │12350-4 sau │Evaluarea │conţinutul de│
│ │ │SR EN │obţinerii │aer. │
│ │ │12350-5 │valorilor │În caz de │
│ │Consistenţa │ │consistenţei │dubiu după │
│ │ │ │specificate │examenul │
│ │ │ │şi detectarea│vizual. │
├───┤ ├────────────┤eventualelor ├─────────────┤
│ │ │ │variaţii ale │Cel puţin o │
│ │ │ │conţinutului │dată pe zi. │
│ │ │ │de apă │Când se │
│ │ │ │ │determină │
│ │ │Încercarea │ │rezistenţa la│
│ │ │de │ │compresiune │
│ │ │consistenţă │ │(aceeaşi │
│8 │ │în │ │frecvenţă). │
│ │ │conformitate│ │Când se │
│ │ │cu SR EN │ │determină │
│ │ │12350-8 │ │conţinutul de│
│ │ │ │ │aer. │
│ │ │ │ │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu după │
│ │ │ │ │inspecţia │
│ │ │ │ │vizuală. │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Când se │
│ │ │SR EN │ │efectuează │
│9 │Vâscozitatea │12350-8 sau │ │încercările │
│ │betonului │SR EN │ │iniţiale. │
│ │ │12350-9 │Evaluarea │Înainte de │
│ │ │ │atingerii │utilizarea │
├───┼─────────────┼────────────┤valorii │unei noi │
│ │ │ │declarate a │compoziţii de│
│ │ │SR EN │consistenţei │beton. │
│10 │Abilitatea de│12350-10 sau│ │În cazul │
│ │trecere │SR EN │ │schimbării │
│ │ │1235012 │ │materialelor │
│ │ │ │ │componente. │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu după │
│ │Rezistenţa la│SR EN │ │efectuarea │
│11 │segregare │12350-11 │ │inspecţiei │
│ │ │ │ │vizuale sau │
│ │ │ │ │testului de │
│ │ │ │ │tasare │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Pentru │ │
│ │ │ │betonul uşor │ │
│ │Densitatea │Determinarea│sau greu, │ │
│12 │betonului │densităţii │pentru │Zilnic │
│ │proaspăt │conform SR │supervizarea │ │
│ │ │EN 12350-6 │amestecurilor│ │
│ │ │ │şi controlul │ │
│ │ │ │densităţii │ │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Verificarea │ │
│ │Conţinutul de│Verificarea │conţinutului │ │
│ │ciment al │cantităţii │de ciment şi │Fiecare │
│13 │betonului │de ciment │obţinerea de │amestec sau │
│ │proaspăt │utilizat^b │date privind │şarjă │
│ │ │ │raportul apă/│ │
│ │ │ │ciment │ │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Verificarea │ │
│ │ │ │conţinutului │ │
│ │Conţinutul de│Verificarea │de adaosuri │ │
│ │adaosuri în │cantităţii │şi obţinerea │Fiecare │
│14 │betonul │de adaosuri │de date │amestec sau │
│ │proaspăt │adăugate^b │pentru │şarjă │
│ │ │ │raportul apă/│ │
│ │ │ │ciment (a se │ │
│ │ │ │vedea 5.4.2) │ │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │Conţinutul de│Verificarea │ │ │
│ │aditivi al │masei sau a │Verificarea │Fiecare │
│15 │betonului │volumului de│conţinutului │amestec sau │
│ │proaspăt │aditiv │de aditiv │şarjă │
│ │ │adăugat^b │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │Prin calcul │Evaluarea │ │
│ │Raportul apă/│sau printr-o│obţinerii │Zilnic dacă │
│16 │ciment în │metodă de │raportului │este │
│ │betonul │încercare (a│apă/ciment │specificat │
│ │proaspăt │se vedea │specificat │ │
│ │ │5.4.2.) │ │ │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Pentru │
│ │ │Încercare │ │betoanele │
│ │ │conform SR │ │conţinând aer│
│ │Conţinutul de│EN 12350-7, │ │antrenat: │
│ │aer al │pentru │Evaluarea │primele │
│ │betonului │betonul de │obţinerii │amestecuri │
│17 │proaspăt dacă│densitate │conţinutului │sau şarje din│
│ │este │normală şi │specificat de│fiecare │
│ │specificat │betonul greu│aer antrenat │producţie │
│ │ │şi ASTM C │ │zilnică, până│
│ │ │173 pentru │ │la │
│ │ │betonul uşor│ │stabilizarea │
│ │ │ │ │valorilor │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │În caz de │
│ │ │ │ │dubiu: │
│ │ │ │ │Când │
│ │ │ │Evaluarea │temperatura │
│ │ │ │obţinerii │este │
│ │Temperatura │ │temperaturii │specificată: │
│18 │betonului │Măsurarea │minime de 5 │- periodic, │
│ │proaspăt │temperaturii│°C sau a │după caz; │
│ │ │ │valorii │- fiecare │
│ │ │ │specificate │amestec sau │
│ │ │ │ │şarjă când │
│ │ │ │ │temperatura │
│ │ │ │ │este aproape │
│ │ │ │ │de limită. │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Când │
│ │ │ │ │densitatea │
│ │Densitatea │ │Pentru │este │
│ │betonului │Încercare │evaluarea │specificată, │
│19 │întărit uşor │conform SR │obţinerii │la fel de │
│ │sau greu │EN 12390-7^a│densităţii │frecvent ca │
│ │ │ │specificate │pentru │
│ │ │ │ │rezistenţa la│
│ │ │ │ │compresiune │
├───┼─────────────┼────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Când │
│ │ │ │ │rezistenţa la│
│ │ │ │ │compresiune a│
│ │Încercări de │ │ │betonului │
│ │rezistenţă la│ │Pentru │este │
│ │compresiune │Încercare │evaluarea │specificată, │
│20 │pe epruvete │conform SR │obţinerii │la fel de │
│ │confecţionate│EN 12390-3^a│rezistenţei │frecvent ca │
│ │în tipare │ │specificate │şi pentru │
│ │ │ │ │controlul de │
│ │ │ │ │conformitate,│
│ │ │ │ │a se vedea │
│ │ │ │ │8.1 şi 8.2.1 │
├───┴─────────────┴────────────┴─────────────┴─────────────┤
│^a Pot, de asemenea, să fie încercate în condiţii de │
│saturare, dacă este stabilită o relaţie sigură cu │
│densitatea determinată după uscare în etuvă. │
│^b Când nu este utilizat echipamentul de înregistrare şi │
│când toleranţele de cântărire pentru amestecuri sau şarje │
│sunt depăşite, cantităţile cântărite se înregistrează în │
│registrul de producţie. Se recomandă utilizarea de │
│echipamente cu înregistrare automată. Pentru determinarea │
│mărimii raportului A/C şi a dozajului de ciment se pot │
│folosi şi metode prevăzute de SR CR 13902. │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
(14) În Tabelul 7a se formulează prevederi suplimentare referitoare la betoanele de înaltă rezistenţă. Tabelul 7a. Controlul procedurilor de preparare beton şi al caracteristicilor betonului de înaltă rezistenţă
┌───┬────────────────┬─────────────┬────────────┬──────────────┐
│Nr.│Tip de încercare│Inspecţia/ │Scop │Frecvenţa │
│ │ │Încercarea │ │minimă │
├───┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Stabilirea │ │
│ │ │Verificarea │masei │Zilnic │
│ │Conţinutul de │continuă a │agregatelor │înaintea │
│2 │apă al nisipului│umidităţii │şi a │preparării │
│ │ │nisipului │cantităţii │betonului │
│ │ │ │de apă │ │
│ │ │ │adăugate │ │
├───┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic. │
│ │ │ │Pentru │Încercări mai │
│ │ │ │determinarea│mult sau mai │
│ │Conţinutul de │Încercări de │masei │puţin │
│3 │apă al │uscare sau │agregatelor │frecvente pot │
│ │pietrişului │echivalente │şi a │fi cerute în │
│ │ │ │cantităţii │funcţie de │
│ │ │ │de apă │condiţiile │
│ │ │ │adăugate │locale şi │
│ │ │ │ │atmosferice. │
├───┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │La fiecare │
│ │ │ │ │confecţionare │
│ │ │ │ │a corpurilor │
│ │Conţinutul de │Verificarea │Respectarea │de probă │
│4a │apă al betonului│cantităţii de│valorilor │pentru │
│ │proaspăt │apă^a │maxime │verificarea │
│ │ │adăugate │stabilite │rezistenţei │
│ │ │ │ │dar cel mult │
│ │ │ │ │de 3 ori pe │
│ │ │ │ │zi. │
├───┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Evaluarea │ │
│ │ │ │obţinerii │ │
│ │ │ │valorilor │ │
│ │ │ │consistenţei│ │
│ │Consistenţa │Verificare │specificate │La fiecare │
│7 │betonului │conform SR EN│şi │şarjă │
│ │proaspăt │12350-5 │detectarea │ │
│ │ │ │eventualelor│ │
│ │ │ │variaţii ale│ │
│ │ │ │conţinutului│ │
│ │ │ │apei │ │
├───┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Verificarea │ │
│ │ │ │dozajului de│ │
│ │ │ │ciment şi │ │
│ │Dozajul de │Înregistrarea│pentru │ │
│13 │ciment al │cantităţii de│obţinerea │Fiecare │
│ │betonului │ciment^a │datelor │amestec │
│ │proaspăt │adăugate │necesare │ │
│ │ │ │calculului │ │
│ │ │ │raportului │ │
│ │ │ │apă/ciment │ │
├───┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │Conţinutul de │Înregistrarea│Verificarea │ │
│14 │adaosuri al │cantităţii de│conţinutului│Fiecare │
│ │betonului │adaosuri │de adaosuri │amestec │
│ │proaspăt │adăugate │ │ │
├───┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Evaluarea │Din diferite │
│ │Încercarea de │Verificare │obţinerii │autobetoniere,│
│20 │rezistenţă la │conform SR EN│rezistenţei │dar cel puţin │
│ │compresiune │12390-3 │specificate │3 probe la 50 │
│ │ │ │ │mc │
├───┼────────────────┼─────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │Caracteristicile│Verificare │Respectarea │Înaintea │
│21 │de malaxare │vizuală │parametrilor│fiecărei │
│ │ │ │ │amestecări │
├───┴────────────────┴─────────────┴────────────┴──────────────┤
│^a Pentru betonul de înaltă rezistenţă este recomandată o │
│înregistrare automată a cântăririlor. │
│Se recomandă utilizarea de echipamente cu înregistrare │
│automata. Pentru determinarea mărimii raportului A/C şi a │
│dozajului de ciment se pot folosi şi metode prevăzute de către│
│SR CR 13902 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘
Nota 5: Numerele atribuite liniilor din Tabelul 7a corespund liniilor din Tabelul 29 în care ele reamplasează sau modifică prescripţiile echivalente. 10. Evaluarea conformităţii (1) Evaluarea conformităţii se efectuează conform prevederilor art. 10 din SR EN 206+A2:2021. 10.1. Generalităţi (1) Producătorul este responsabil de evaluarea conformităţii în condiţiile specificate ale betonului. Pentru aceasta producătorul efectuează operaţiile următoare: a) încercări iniţiale, când sunt cerute (a se vedea 9.5 şi Anexa A); b) controlul producţiei (a se vedea capitolul 9), inclusiv controlul de conformitate (a se vedea capitolul 8). (2) Recomandarea de a se recurge la organisme de inspecţie şi de certificare acreditate pentru inspecţia controlului producţiei şi certificarea sa de conformitate depinde de nivelul de cerinţe de performanţă, de modul de producţie şi de marja de siguranţă a compoziţiei. (3) În general, inspecţia şi certificarea controlului de producţie de către organisme de inspecţie şi de certificare acreditate este recomandată. Aceasta nu este considerată ca necesară pentru betonul având compoziţia prescrisă într-un standard cu o foarte mare marjă de siguranţă pentru compoziţie (a se vedea A.5). (4) Pentru produsele prefabricate din beton simplu sau armat, cerinţele şi prevederile referitoare la evaluarea conformităţii sunt date în specificaţii tehnice adecvate (standarde de produs sau agremente tehnice). (5) Inspecţia pentru controlul producţiei şi certificarea conformităţii controlului producţiei se efectuează de organisme de inspecţie şi certificare acreditate în conformitate cu legislaţia în vigoare sau recunoscute, apte pentru a certifica conformitatea cu prezentul normativ. 10.2. Evaluare, supraveghere şi certificare a controlului de producţie (1) Dacă este cerut printr-un contract, fie prin prevederi valabile la locul de utilizare a betonului, controlul producţiei va fi evaluat şi supravegheat printr-un organism de inspecţie acreditat şi apoi certificat de către un organism de certificare acreditat, atunci se aplică prevederile pentru evaluare, supraveghere şi certificare prezentate în Anexa C. (2) Regulile indicate în Anexa C "Prevederi pentru evaluarea, supravegherea şi certificarea controlului producţiei din SR EN 206+A2:2021" sunt normative pe teritoriul României. (3) În cazul livrării betonului la lucrări de execuţie finanţate din fonduri publice este obligatorie certificarea controlului producţiei în fabrică de către un organism de certificare produse acreditat de un organism naţional de acreditare. 11. Proiectarea şi notarea betonului cu proprietăţi specificate (1) Pentru stabilirea compoziţiei betonului se parcurg următoarele etape: a) determinarea cantităţii orientative de apă eficace (A_ef) se evaluează aplicând relaţia: A_ef = D . (A/C) (1) în care: A_ef cantitatea orientativă de apă eficace, care depinde, în principal, de clasa de beton, tasare, tipul şi dimensiunea maximă a agregatelor, tipul cimentului şi tipul de aditiv utilizat, (litri); D dozajul minim de ciment impus pentru o clasă de beton încadrată într-o anumită clasă de expunere (Tabelele F.1.1 şi F.1.2, Anexa F), (kg/mc); A/C raportul maxim apă eficace/ciment impus pentru o clasă de beton încadrată într-o anumită clasă de expunere (Tabelele F.1.1 şi F.1.2, Anexa F). b) determinarea cantităţii de agregate în stare uscată Ag (kg) se evaluează aplicând relaţia: Ag = p_ag(1000 - D / p_c - A_ef - P) (2) în care: p_c densitatea cimentului (kg/dmc) p_ag densitatea aparentă a agregatelor (kg/dmc) P procentul de aer antrenat şi oclus (dmc/mc) c) cantităţile de agregate pe şorţuri se stabilesc în conformitate cu Anexa L, în funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor. (2) În cazul în care caracteristicile esenţiale ale betonului proiectat se furnizează într-o formă prescurtată, se aplică următorul format: a) referinţă la standardul european SR EN 206 +A2:2021; b) clasa de rezistenţă la compresiune: clasa de rezistenţă aşa cum este definită în Tabelele 12 şi 13, de exemplu C25/30; c) clasa (clasele) de expunere: clasa simbolizată conform Tabelului 1. Dacă betonul este exportat, clasa de expunere va fi urmată de prescurtarea numelui ţării*1) care a formulat prevederile pentru valorile limită, compoziţia betonului şi caracteristicile sale sau seturi de condiţii, de exemplu XD2 (RO) când se aplică prevederile date de România; *1) În acord cu codul internaţional recunoscut pentru plăcile de înmatriculare ale vehiculelor. Abrevierea numelui ţării, alte informaţii referitoare la alte prevederi pot fi adăugate. d) conţinutul maxim de cloruri: clasa definită în Tabelul 15, de exemplu Cl 0,20; e) dimensiunea maximă nominală a agregatului, valoarea D(max); de exemplu D(max) 22; f) densitatea, în cazul betonului uşor: specificarea clasei simbolizate în Tabelul 14 sau valoarea specificată, de exemplu D 1,8; g) consistenţa: prin clase aşa cum este definită în 4.2.1 sau valoarea ţintă. ANEXA A (normativă) Încercări iniţiale (1) În acest normativ se aplică prevederile Anexei A din SR EN 206 +A2:2021, ANEXA B (normativă) Încercări de identificare pentru rezistenţa la compresiune (1) În acest normativ se aplică prevederile Anexei B din SR EN 206 +A2:2021. ANEXA C (normativă) Dispoziţii pentru evaluarea, supravegherea şi certificarea controlului producţiei (1) În acest normativ se aplică prevederile Anexei C din SR EN 206 +A2:2021. ANEXA D (normativă) Cerinţe suplimentare pentru specificaţia şi conformitatea betonului pentru lucrări geotehnice speciale (1) În acest normativ se aplică prevederile Anexei D din SR EN 206 +A2:2021. ANEXA E (informativă) Recomandări privind utilizarea agregatelor (1) În acest normativ se aplică prevederile Anexei E din SR EN 206 +A2:2021. ANEXA F (normativă) Valori pentru limitele compoziţiilor betonului (1) Această anexă furnizează valorile limită ale compoziţiei şi proprietăţilor betonului în funcţie de clasa de expunere conform 5.3.2. (2) Tabelele F.1.1 şi F.1.2 prezintă valorile limită ale compoziţiei şi proprietăţilor betonului în funcţie de clasa de expunere bazate pe ipoteza unei durate de viaţă şi întreţinere a structurii prevăzute de 50 ani. Valorile din Tabelele F.1.1 şi F.1.2 corespund diferitelor tipuri de cimenturi şi agregatelor ale căror dimensiuni maxime sunt cuprinse între 20 şi 32 mm. (3) În Tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 şi F.2.4 se prezintă domenii şi exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi fabricate conform SR EN 197-1 şi SR EN 197-5 pentru diferite clase (combinaţii de clase) de expunere. (4) Pentru extinderea domeniilor de aplicare ale cimenturilor sau stabilirea acestora, se aplică prevederile Anexei J. (5) Se admite utilizarea în clasa X0 a cimenturilor noi, pentru care nu există experienţă în aplicare, cu impunerea condiţiei minime de clasa de beton C16/20. (6) Tabelele F.3.1 şi F.3.2 furnizează conţinutul maxim admis de părţi fine în betonul preparat cu diferite dimensiuni ale granulelor agregatelor. Tabelul F.1.1. Valorile limită pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere XO, XC, XD şi XS
┌──────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Clasele de expunere │
│ ├─────────┬───────────────────┬─────────────────────────────┤
│ │ │ │Coroziunea otelului beton │
│ │Niciun │ │datorată clorurilor │
│ │risc de │Coroziunea oţelului├──────────────┬──────────────┤
│ │coroziune│beton indusă prin │Cloruri din │ │
│ │sau atac │carbonatare │alte surse │Cloruri din │
│ │chimic │ │decât apa de │apa de mare │
│ │ │ │mare │ │
│ ├─────────┼────┬────┬────┬────┼────┬────┬────┼────┬────┬────┤
│ │X0 │XC1 │XC2 │XC3 │XC4 │XD1 │XD2 │XD3 │XS1 │XS2 │XS3 │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maxim apă/│- │0,65│0,60│0,55│0,50│0,55│0,50│0,45│0,50│0,45│0,45│
│ciment^b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Clasa │ │C20/│C25/│C30/│C30/│C30/│C30/│C35/│C35/│C35/│C35/│
│minimă de │C12/15 │25 │30 │37 │37 │37 │37 │45 │45 │45 │45 │
│rezistenţă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Dozaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│minim de │- │260 │280 │280 │300 │300 │300^│320^│300 │320^│340^│
│ciment (kg│ │ │ │ │ │ │a │a │ │a │a │
│/mc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Conţinut │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│minim de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│aer │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
│antrenat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(%) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Alte │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
│condiţii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┴─────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│^a) Pentru elemente masive (conform definiţiei de la art. 3.1.4.5) se │
│foloseşte un ciment cu căldură de hidratare redusă LH. │
│^b) Se consideră apa eficace (a se vedea definiţia dată în SR EN │
│206+A2:2021 la pct. 3.1.3.4). Când este aplicat conceptul valorii k, │
│raportul maxim apă/ciment şi dozajul minim de ciment se modifică în │
│conformitate cu 5.2.5.2. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul F.1.2. Valorile limită pentru compoziţia şi proprietăţile betonului pentru clasele de expunere XF, XA şi XM
┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Clasele de expunere │
│ ├─────────────────────────────┬──────────────┬─────────────────────────┤
│ │Atac îngheţ-dezgheţ │Atac chimic │Atac mecanic │
│ ├────┬─────────┬─────────┬────┼────┬────┬────┼────┬───────────────┬────┤
│ │XF1 │XF2 │XF3 │XF4 │XA1 │XA2^│XA3^│XM1 │XM2 │XM3 │
│ │ │ │ │ │ │c │c │ │ │ │
├──────────┼────┼────┬────┼────┬────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┬────┼────┤
│Raport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│maxim apă/│0,50│0,55│0,50│0,50│0,50│0,45│0,55│0,50│0,45│0,55│0,55 │0,45│0,45│
│ciment^e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┼────┼────┤
│Clasa │C30/│C30/│C35/│C30/│C35/│C30/│C30/│C35/│C35/│C30/│ │C35/│C35/│
│minimă de │37 │37 │45 │37 │45 │37 │37 │45 │45 │37 │C30/37 │45 │45 │
│rezistentă│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┼────┼────┤
│Dozaj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│minim de │300 │300 │320 │320 │320 │340^│300 │320 │360 │300 │300 │320 │320 │
│ciment (kg│ │ │ │ │ │d │ │ │ │ │ │ │ │
│/mc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼──────────┼────┼────┤
│Conţinut │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│minim de │ │4,0^│ │4,0^│ │4,0^│ │ │ │ │ │ │ │
│aer │- │a │- │a │- │a │- │- │- │- │- │- │- │
│antrenat │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│(%) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────┴────┴────┴────┴────┴────┼────┼────┴────┼────┼──────────┼────┼────┤
│ │Agregate rezistente la │ │Ciment │ │T ratarea │ │ │
│Alte │îngheţ-dezgheţ conform SR EN │ │rezistent│ │suprafeţei│ │ │
│condiţii │12620, SR EN 1367-1 şi SR EN │ │la │ │betonului^│ │ │
│ │1367-2 │ │sulfaţi │ │b │ │ │
├──────────┴─────────────────────────────┴────┴─────────┴────┴──────────┴────┴────┤
│^a) Conţinutul de aer antrenat se stabileşte în funcţie de dimensiunea maximă a │
│granulei în conformitate cu 5.4.3. Daca betonul nu contine aer antrenat cu │
│intenţie, atunci performanţa betonului se măsoară conform unei metode de │
│incercări adecvate, in comparatie cu un beton pentru care a fost stabilită │
│rezistenţa la îngheţ-dezgheţ pentru clasa de expunere corespunzătoare. │
│^b) Prin metode ce conferă suprafeţei proprietăţi superioare de │
│impermeabilizare/durificare, de exemplu tratare prin vacuumare. │
│^c) Când prezenţa de (SO_4)^2- conduce la o clasă de expunere XA2 şi XA3 este │
│esenţial să fie utilizat un ciment rezistent la sulfati (a se vedea si tabelele │
│F.2). │
│^d) în cazul expunerii în zonele marine se utilizează cimenturi rezistente la │
│acţiunea apei de mare (combinatiile specifice ale claselor de expunere). │
│^e) Se consideră apa eficace (a se vedea definiţia dată în SR EN 206 la pct. │
│3.1.3.4). Cand este aplicat conceptul valorii k, raportul maxim apă ciment şi │
│dozajul minim de ciment se modifică în conformitate cu 5.2.5.2. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul F.2.1. Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1 şi SR EN 206+A2:2021*a)
┌────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│ │Clasele de expunere │
│ ├──────────┬───────────────┬───────────────────────┤
│ │ │ │Coroziunea otelului │
│ │Niciun │ │beton datorată │
│ │risc de │Coroziunea │clorurilor │
│Tip │coroziune │oţelului beton ├───────────┬───────────┤
│ciment │sau atac │indusă prin │Cloruri din│ │
│ │chimic │carbonatare │alte surse │Cloruri din│
│ │ │ │decât apa │apa de mare│
│ │ │ │de mare │ │
│ ├──────────┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│ │X0 │XC1│XC2│XC3│XC4│XD1│XD2│XD3│XS1│XS2│XS3│
├────────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM I │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
├───┬─┬──┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │A│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │/│S │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│ │B│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─┼──┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │A│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │/│V │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│ │B│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─┼──┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │A│ │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│CEM├─┤LL├──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│II │B│ │X │X │X │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│ ├─┼──┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │A│ │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│ ├─┤L ├──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │B│ │X │X │X │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│ ├─┼──┼──────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │A│ │Se utilizează în conformitate cu prevederile │
│ │ │ │tabelelor F.2.2 si F.2.4 │
│ ├─┤M ├──────────────────────────────────────────────────┤
│ │B│ │Se utilizează în conformitate cu prevederile │
│ │ │ │tabelelor F.2.2 si F.2.4 │
├───┼─┼──┼──────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│CEM│A│ │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│III│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─┼──┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│B│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│III│^│ │X │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│ │e│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─┼──┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│C│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│III│^│ │X │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│ │e│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴─┴──┴──────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘
Notă: în cazul utilizării altor tipuri de cimenturi fabricate în conformitate cu SR EN 197-1, domeniile de utilizare se stabilesc pe baza demonstrării performanţelor în conformitate cu Anexa normativă J. Tabelul F.2.1 (continuare)*a)
┌────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │Clasele de expunere │
│ ├───────────────┬───────────┬───────────┤
│Tip │Atac │Atac chimic│Atac │
│ciment │îngheţ-dezgheţ │ │mecanic │
│ ├───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│ │XF1│XF2│XF3│XF4│XA1│XA2│XA3│XM1│XM2│XM3│
│ │ │ │ │ │ │^c │^c │ │ │ │
├────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM I │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
├───┬─┬──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │A│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │/│S │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│ │B│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │A│ │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│ ├─┤V ├───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │B│ │X │0 │0 │0 │X │X │X │X │X │X │
│ ├─┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │A│ │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│CEM├─┤LL├───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│II │B│ │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│ ├─┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │A│ │0 │0 │0 │0 │X │X │X │X │X │X │
│ ├─┤L ├───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │B│ │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│ ├─┼──┼───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │A│ │Se utilizează în conformitate cu │
│ │ │ │prevederile tabelelor F.2.2 si F.2.4 │
│ ├─┤M ├───────────────────────────────────────┤
│ │B│ │Se utilizează în conformitate cu │
│ │ │ │prevederile tabelelor F.2.2 si F.2.4 │
├───┼─┼──┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│CEM│A│ │X │X │X │X^b│X │X^d│X^d│X │X │X │
│III│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│B│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│III│^│ │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │0 │
│ │e│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│X Se poate aplica. │
│0 Nu se aplică (din lipsa experienţei │
│naţionale). │
│^a) Prezentul tabel prezintă domeniile de │
│utilizare a unor cimenturi fabricate în │
│conformitate cu SR EN 197-1. Condiţiile de │
│utilizare a cimenturilor sunt formulate la │
│5.1.2. │
│^b) Se utilizează CEM III având clasa de │
│rezistenţă ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 cu zgură în │
│cantitate ≤ 50 % din masă, exclusiv ghipsul, în │
│cazul demonstrării comportării corespunzătoare │
│la acţiunile de îngheţ-dezgheţ şi agenţi de │
│dezgheţare sau apa de mare / lacuri sărate. │
│^c) Când prezenţa de (SO_4)^2- conduce la o │
│clasă de expunere XA2 şi XA3 este esenţial să │
│fie utilizat un ciment rezistent la sulfaţi în │
│conformitate cu SREN 197-1 │
│^d) Se poate aplica, pe baza demonstrării │
│performanţelor în conformitate cu Anexa │
│normativă J │
│^e) Se poate aplica pentru anumite expuneri pe │
│baza demonstrării performanţelor în conformitate│
│cu Anexa normativă J │
└────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul F.2.2 - Domenii de utilizare pentru cimenturi de tip CEM II M, IV, V şi VI conform standardelor cu SR EN 197-1 şi SR EN 197-5
┌──────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│ │Clasele de expunere │
│ ├──────────┬───────────────┬───────────────────────┤
│ │ │ │Coroziunea oţelului │
│ │Niciun │ │beton datorată │
│ │risc de │Coroziunea │clorurilor │
│Tip ciment │coroziune │otelului beton ├───────────┬───────────┤
│ │sau atac │indusă prin │Cloruri din│ │
│ │chimic │carbonatare │alte surse │Cloruri din│
│ │ │ │decât apa │apa de mare│
│ │ │ │de mare │ │
│ ├──────────┼───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│ │X0 │XC1│XC2│XC3│XC4│XD1│XD2│XD3│XS1│XS2│XS3│
├───┬─┬─┬──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │S-LL │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│ │ │A├──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │S-V; │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│CEM│ │ │V-LL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II │M├─┼──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │S-V │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│ │ │B├──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │S-LL; │X │X │X │C │C │C │O │O │O │O │O │
│ │ │ │V-LL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─┼─┼──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│M│B│S-V-LL│X │C │C │O │O │O │O │O │O │O │O │
│II │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─┼─┼──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│ │C│S-V; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II │M│^│S-LL; │X │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│ │ │b│V-LL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─┴─┼──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM IVA│ │X │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│^b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM IVB│ │X │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│^b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM VA^│ │X │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM VB^│ │X │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼──────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM VI^│S-V; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│b │S-LL; │X │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│ │V-LL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┴──────┴──────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘
┌─────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ │Clasele de expunere │
│ ├───────────────┬───────────┬───────────┤
│ │Atac │Atac chimic│Atac │
│Tip ciment │îngheţ-dezgheţ │ │mecanic │
│ ├───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│ │XF1│XF2│XF3│XF4│XA1│XA2│XA3│XM1│XM2│XM3│
│ │ │ │ │ │ │^a │^a │ │ │ │
├───┬─┬─┬─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │S-LL │X │X │X │X │X │X │X │X │X │X │
│ │ │A├─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │S-V ;│X │C │X │C │X │X │X │X │X │X │
│CEM│ │ │V-LL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II │M├─┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │S-V │X │C │C │C │X │X │X │X │X │X │
│ │ │B├─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │ │ │S-LL;│C^e│C^e│C^ │C^ │O │O │O │X │O │O │
│ │ │ │V-LL │ │ │c,e│d;e│ │ │ │ │ │ │
├───┼─┼─┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM│ │C│S-V; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│II │M│^│S-LL;│O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│ │ │b│V-LL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┴─┴─┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM IVA│ │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│^b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM IVB│ │O │O │O │O │X │X │X │O │O │O │
│^b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM VA^│ │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM VB^│ │O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│b │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│CEM VI^│S-V; │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│b │S-LL;│O │O │O │O │O │O │O │O │O │O │
│ │V-LL │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│X Se poate aplica; │
│O Nu se aplică (din lipsa experienţei naţionale) │
│C Aplicare condiţionată de demonstrarea │
│performanţelor conform Anexei normative J. │
│^a) Când prezenţa de (SO_4)^2- conduce la o clasă de │
│expunere XA2 şi XA3 este esenţial să fie utilizat un │
│ciment rezistent la sulfaţi în conformitate cu SR EN │
│197-1 │
│^b) Se poate aplica pentru alte expuneri pe baza │
│demonstrării performanţelor în conformitate cu Anexa │
│normativă J │
│^c) Se poate aplica pentru beton cu aer antrenat │
│^d) Pentru aplicaţii specifice se tratează suprafaţa │
│betonului prin acoperire cu pelicule de protecţie sau│
│şlefuire mecanică în conformitate cu CD 139 │
│^e) Se pot utiliza pe baza demonstrării │
│performanţelor în conformitate cu Anexa normativă J. │
│în cazul în care procentul de calcar (exclusiv ghips)│
│depăşeşte 15% LL, cimenturile trebuie să │
│îndeplinească toate criteriile de performanţă pentru │
│rezistenţa la îngheţ-dezgheţ, metodele ST şi CT │
│aplicabile. │
└─────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul F.2.3. Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinaţii de clase de expunere
┌──────────────┬──────────┬───┬───────────────────────────┬───┐
│ │Clase de │ │CEM II │CEM│
│ │expunere │ │ │III│
│Component/ │relevante │CEM├─────┬───┬────┬────────────┼───┤
│Construcţie │pentru │I │SA-LL│V^2│B-LL│A-M │ │
│ │proiectare│ │A-V │A-L│B-L │B-M │A │
│ │ │ │ │^3 │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┼────────────┼───┤
│Beton simplu │XO │X │X │X │X │ │X │
│(nearmat) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┤ ├───┤
│Elemente │ │ │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │ │ │
│împotriva │XC1, XC2, │X │X │X │X^5 │ │X │
│îngheţului (în│XC3, XC4 │ │ │ │ │ │ │
│interior sau │ │ │ │ │ │ │ │
│în apă) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┤ ├───┤
│Elemente │XC, XF1 │X │X │X │O │ │X │
│exterioare │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┤Se ├───┤
│Construcţii │XC, XF3 │X │X │X │O │utilizează │X │
│hidrotehnice │ │ │ │ │ │în │ │
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┤conformitate├───┤
│Elemente │ │ │ │ │ │cu │ │
│exterioare │ │ │ │ │ │prevederile │ │
│supuse la │XC, XD, │X │X │O │O │tabelului │X^1│
│îngheţ-dezgheţ│XF2, XF4 │ │ │ │ │F.2.4 │ │
│şi agenţi de │ │ │ │ │ │ │ │
│dezgheţare │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┤ ├───┤
│Structuri │XC, XS, │X │X │O │O │ │X^1│
│marine │XF2, XF4 │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┤ ├───┤
│Atac chimic^4 │XA │X │X │X │O │ │X │
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┤ ├───┤
│Zone cu trafic│XF4, XM │X │X │0 │O │ │X^1│
├──────────────┼──────────┼───┼─────┼───┼────┤ ├───┤
│Abraziune fără│XM │X │X │X │O │ │X │
│îngheţ-dezgheţ│ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴───┴─────┴───┴────┴────────────┴───┤
│X Se poate aplica; │
│O Nu se aplică (din lipsa experienţei naţionale) │
│^1) Pentru expunere în clasa XF4: se va utiliza, in cazul │
│demonstrării comportării corespunzătoare a betonului aflat │
│supus acţiunilor de îngheţ-dezgheţ si agenţi de dezgheţare │
│sau apa de mare/lacuri sărate, numai CEM III/ A cu clasa de │
│rezistenţă ≥ 42,5 sau ≥ 32,5 R cu zgură în cantitate ≤ 50 % │
│din masă. │
│^2) CEM II/B-V nu se va utiliza pentru clasa de expunere XF3.│
│^3) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XF1 şi XF3. │
│^4) În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere │
│XA1 este obligatorie utilizarea cimenturilor rezistente la │
│sulfaţi. Pentru CEM III A a se vedea Tabelul F.2.1 şi Anexa │
│J. │
│^5) Nu se utilizează pentru clasele de expunere XC3 şi XC4, │
│decât în cazul demonstrării performanţelor conform Anexei J. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul F.2.4. Exemple privind utilizarea cimenturilor de tip CEM II-M (funcţie de componenţa principalilor constituenţi), fabricate în conformitate cu standardul SR EN 197-1
┌──────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ │CEM II-M │
│ ├──────────┬─┬────┬─┬────┬─┬───┬─┬────┤
│Component/ │Clase de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Construcţie │expunere │ │S-LL│ │ │ │ │ │ │
│ │relevante │A│S-V │A│V-LL│B│S-V│B│V-LL│
│ │pentru │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │proiectare│ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼─┴────┼─┴────┼─┴───┼─┴────┤
│Beton simplu │XO │X │X │X │X │
│(nearmat) │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Elemente │ │ │ │ │ │
│protejate │ │ │ │ │ │
│împotriva │XC1, XC2, │X │X │X │C^3 │
│îngheţului (în│XC3, XC4 │ │ │ │ │
│interior sau │ │ │ │ │ │
│în apă) │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Elemente │XC, XF1 │X │X │X │C^3 │
│exterioare │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Construcţii │XC, XF3 │X │X │C │C^4 │
│hidrotehnice │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Elemente │ │ │ │ │ │
│exterioare │ │ │ │ │ │
│supuse la │XC, XD, │X │0 │C │C^4 │
│îngheţ-dezgheţ│XF2, XF4 │ │ │ │ │
│şi agenţi de │ │ │ │ │ │
│dezgheţare │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Structuri │XC, XS, │X │X │0 │0 │
│marine │XF2, XF4 │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Atac chimic^1 │XA │X │X │X │0 │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Zone cu trafic│XF4, XM │X^2 │0 │0 │0 │
├──────────────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Abraziune fără│XM │X │X │X │0 │
│îngheţ │ │ │ │ │ │
├──────────────┴──────────┴──────┴──────┴─────┴──────┤
│X Se poate aplica. │
│0 Nu se aplică (din lipsa experienţei naţionale). │
│C Aplicare condiţionată de demonstrarea │
│performanţelor conform Anexei normative J. │
│^1) în caz de atac chimic sulfatic, peste clasa de │
│expunere XA1 se utilizează ciment rezistent la │
│sulfaţi (a se vedea Tabelele F.2.1 si F.2.3.) │
│^2) Nu este permisă utilizarea pentru beton de │
│drumuri. │
│^3) Se poate utiliza pentru clasele de expunere XC3,│
│XC4 şi XF1, pe baza demonstrării performanţelor în │
│conformitate cu Anexa normativă J. A se vedea şi │
│Tabelul F.2.2 │
│^4) Se poate utiliza pentru clasele de expunere XC3,│
│XC4, XF2, XF3 şi XF4 pe baza demonstrării │
│performanţelor în conformitate cu Anexa normativă J.│
│A se vedea si Tabelul F.2.2. │
└────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul F.3.1. Conţinutul maxim admis de părţi fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprinsă de la 16 mm până la 63 mm pentru betoane de clasă ≤ C50/60 şi LC ≤ 50/55
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Dozaj │Conţinut maxim în părţi │
│ciment (kg/│fine (kg/mc) < 0,125 mm │
│mc) │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│≤ 300 │400 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│300 ... 400│Dozaj de ciment + 100 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│. ≥ 400 │500 │
└───────────┴──────────────────────────┘
Tabelul F.3.2. Conţinutul maxim admis de părţi fine în betonul preparat cu agregate având dimensiunea granulelor cuprinsă de la 16 mm până la 63 mm pentru betoane de clasă > C50/60 şi LC > 50/55
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Dozaj │Conţinut maxim în părţi │
│ciment (kg/│fine (kg/mc) < 0,125 mm │
│mc) │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│≤400 │500 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│400 ... 450│Dozaj de ciment + 100 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│450 ... 500│550 │
├───────────┼──────────────────────────┤
│≥ 500 │600 │
└───────────┴──────────────────────────┘
ANEXA G (informativă) Recomandări privind cerinţele betonului autocompactant în stare proaspătă (1) În acest normativ se aplică prevederile Anexei G din SR EN 206+A2:2021. ANEXA H (informativă) Reguli de aplicare a metodei C de la 8.2.1.3 (1) În acest normativ se aplică prevederile Anexei H din SR EN 206+A2:2021. ANEXA I (normativă) Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane (1) Determinarea agresivităţii apei, solului şi gazelor asupra betonului se va face conform SR 13536. Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul normativ se clasifică în patru clase de agresivitate asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat: a) XA 1b - medii cu agresivitate foarte slabă; b) XA 2b - medii cu agresivitate slabă; c) XA 3b - medii cu agresivitate medie; d) XA 4b - medii cu agresivitate puternică. (2) Clasa de agresivitate se stabileşte în funcţie de starea fizică şi natura factorilor agresivi. Agenţii agresivi pot fi în stare: a) gazoasă (gaze agresive de diferite feluri, ceaţă provenită din condensul vaporilor ce apar în urma variaţiei umidităţii sau datorită caracteristicilor de exploatare a instalaţiilor tehnologice); b) solidă (săruri, cenuşi, praf, pământ etc.) (3) Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare gazoasă se stabileşte în funcţie de umiditatea relativă a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive, conform Tabelului I.1. Tabelul I.1. Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare gazoasă funcţie de umiditatea relativă a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive
┌────────────┬──────────┬───────────┬──────────────┐
│Clasa de │Umiditatea│Temperatura│Caracteristica│
│agresivitate│relativă a│mediului, │gazelor │
│a mediului │aerului, %│°C │agresive │
│ │ │ │(Tabelul I.2) │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ │61 ... 75 │max.50 │fără gaze │
│ │ │ │agresive │
│XA 1b ├──────────┼───────────┼──────────────┤
│ │≤ 60 │max.50 │gaze agresive │
│ │ │ │din grupa A │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ │> 75 │max.50 │fără gaze │
│ │ │ │agresive │
│ ├──────────┼───────────┼──────────────┤
│XA 2b │61 ... 75 │max.50 │gaze agresive │
│ │ │ │din grupa A │
│ ├──────────┼───────────┼──────────────┤
│ │≤ 60 │max.50 │gaze agresive │
│ │ │ │din grupa B │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ │> 75 │max.50 │gaze agresive │
│ │ │ │din grupa A │
│ ├──────────┼───────────┼──────────────┤
│XA 3b │61 ... 75 │max.50 │gaze agresive │
│ │ │ │din grupa B │
│ ├──────────┼───────────┼──────────────┤
│ │≤ 60 │max.50 │gaze agresive │
│ │ │ │din grupa C │
├────────────┼──────────┼───────────┼──────────────┤
│ │> 75 │max.50 │gaze agresive │
│ │ │ │din grupa B │
│XA 4b ├──────────┼───────────┼──────────────┤
│ │61 ... 75 │max.50 │gaze agresive │
│ │ │ │din grupa C │
└────────────┴──────────┴───────────┴──────────────┘
(4) La stabilirea clasei de agresivitate a mediului în stare gazoasă se vor avea în vedere următoarele: a) la temperaturi ale mediului cuprinse între 500 C şi 800 C, clasa de agresivitate din Tabelul I.1 se măreşte cu o clasă; b) în cazul în care pe suprafaţa elementelor de construcţii este posibilă formarea condensului, agresivitatea se măreşte cu o clasă, dacă mediul conţine gaze agresive; c) în cazul în care concentraţiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mică decât 60%, mediile respective se consideră în clasa XA 4b; d) în cazul în care gazele agresive sunt din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 75%, în cazurile în care după aplicarea corecţiilor precizate la punctele a), b) şi c) rezultă o clasă de agresivitate mai mare de XA 4b, precum şi în cazul în care concentraţiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 60%, mediile respective se consideră cazuri speciale şi se analizează fiecare în parte; e) în cazul prezenţei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileşte pentru gazul cel mai agresiv. (5) Încadrarea gazelor agresive în grupele A, B şi C specificate în Tabelul I.1 se face conform Tabelului I.2. Tabelul I.2 - Încadrarea gazelor agresive
┌────────────┬───────────┬───────┬────────────┐
│Grupa de │Denumirea │ │Concentraţia│
│concentraţie│gazului │Formula│gazelor │
│a gazelor │agresiv │chimică│agresive, mg│
│agresive │ │ │/mc aer │
├────────────┼───────────┼───────┼────────────┤
│ │Bioxid de │SO_2 │< 0,10 │
│ │sulf │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Hidrogen │(H_2)S │< 0,01 │
│ │sulfurat │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Acid │HF │< 0,02 │
│ │fluorhidric│ │ │
│Grupa A ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Clor │Cl_2 │< 0,05 │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Acid │HCl │< 0,05 │
│ │clorhidric │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Oxizi de │NO, │< 0,05 │
│ │azot │NO_2 │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Amoniac │NH_3 │< 0,10 │
├────────────┼───────────┼───────┼────────────┤
│ │Bioxid de │SO2 │0,1 ... 5,0 │
│ │sulf │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Hidrogen │H_2S │0,01 ... 0,5│
│ │sulfurat │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Acid │HF │0,02 ... 0,5│
│ │fluorhidric│ │ │
│Grupa B ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Clor │Cl_2 │0,05 ... 0,5│
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Acid │HCl │0,05 ... 1,0│
│ │clorhidric │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Oxizi de │NO, │0,05 ... 1,0│
│ │azot │NO_2 │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Amoniac │NH_3 │0,1 … 5,0 │
├────────────┼───────────┼───────┼────────────┤
│ │Bioxid de │SO_2 │5,1 ... 50,0│
│ │sulf │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Hidrogen │(H_2)S │0,51 ... 5,0│
│ │sulfurat │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Acid │HF │0,51 ... 5,0│
│ │fluorhidric│ │ │
│Grupa C ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Clor │Cl_2 │0,51 ... 2,0│
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Acid │HCl │1,1 ... 10,0│
│ │clorhidric │ │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Oxizi de │NO, │1,1 ... 10,0│
│ │azot │NO_2 │ │
│ ├───────────┼───────┼────────────┤
│ │Amoniac │NH_3 │5,1 ... 50,0│
└────────────┴───────────┴───────┴────────────┘
Observaţie: Determinarea concentraţiei se face pentru: a) bioxid de sulf, conform SR ISO 4221; b) hidrogen sulfurat, conform STAS 10814; c) acid fluorhidric, conform reglementărilor tehnice specifice; d) clor gazos, conform STAS 10946; e) acid clorhidric, conform STAS 10943; f) oxizi de azot, conform STAS 10329; g) amoniac, conform STAS 10812. (6) Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare solidă se stabileşte în funcţie de umiditatea relativă a aerului şi caracteristica solidului, conform Tabelului I.3, în interiorul construcţiilor şi Tabelul I.4 în aer liber. (7) Caracteristica solidului se consideră în conformitate cu Tabelul I.5. Tabelul I.3. Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare solidă în funcţie de umiditatea relativă a aerului şi de caracteristica solidului, în interiorul construcţiilor
┌────────────┬──────────┬──────────────┐
│Clasa de │Umiditatea│Caracteristica│
│agresivitate│relativă a│solidului^(1) │
│a mediului │aerului, %│ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │61 ... 75 │slab solubil │
│ ├──────────┼──────────────┤
│XA 1b │ │uşor solubil -│
│ │≤ 60 │puţin │
│ │ │higroscopic │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │> 75 │slab solubil │
│ ├──────────┼──────────────┤
│ │ │uşor solubil -│
│XA 2b │61 ... 75 │puţin │
│ │ │higroscopic │
│ ├──────────┼──────────────┤
│ │≤ 60 │uşor solubil -│
│ │ │higroscopic │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │ │uşor solubil -│
│ │> 75 │puţin │
│XA 3b │ │higroscopic │
│ ├──────────┼──────────────┤
│ │61 ... 75 │uşor solubil -│
│ │ │higroscopic │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│XA 4b │> 75 │uşor solubil -│
│ │ │higroscopic │
├────────────┴──────────┴──────────────┤
│^(1) Mediile cu solide cu agresivitate│
│ridicată, notate cu asterisc în │
│Tabelul I.5, conferă mediului clasa de│
│agresivitate XA 4b, indiferent de │
│caracteristica solidului respectiv şi │
│de umiditatea relativă a aerului │
└──────────────────────────────────────┘
Tabelul I.4. Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare solidă în funcţie de umiditatea relativă a aerului şi de caracteristica solidului, în aer liber
┌────────────┬──────────┬──────────────┐
│Clasa de │Umiditatea│Caracteristica│
│agresivitate│relativă a│solidului^(1) │
│a mediului │aerului, %│ │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│XA 1b │≤ 60 │slab solubil │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │61 ... 75 │slab solubil │
│ ├──────────┼──────────────┤
│XA 2b │ │uşor solubil -│
│ │≤ 60 │puţin │
│ │ │higroscopic │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │> 75 │slab solubil │
│ ├──────────┼──────────────┤
│ │ │uşor solubil -│
│XA 3b │61 ... 75 │puţin │
│ │ │higroscopic │
│ ├──────────┼──────────────┤
│ │≤ 60 │uşor solubil -│
│ │ │higroscopic │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│ │> 75 │uşor solubil -│
│ │ │higroscopic │
│XA 4b ├──────────┼──────────────┤
│ │61 ... 75 │uşor solubil -│
│ │ │higroscopic │
├────────────┴──────────┴──────────────┤
│^(1) Mediile cu solide cu agresivitate│
│ridicată, notate cu asterisc în │
│tabelul I.5, conferă mediului clasa de│
│agresivitate XA 4b, indiferent de │
│caracteristica solidului respectiv şi │
│de umiditatea relativă a aerului. │
└──────────────────────────────────────┘
Tabelul I.5. Caracteristica solidului
┌───────────────────────┬──────────────┐
│Denumirea agentului │Caracteristica│
│agresiv în stare solidă│solidului │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Praf de siliciu │ │
├───────────────────────┤ │
│Carbonat de calciu │ │
├───────────────────────┤ │
│Carbonat de bariu │ │
├───────────────────────┤ │
│Carbonat de plumb │ │
├───────────────────────┤slab solubil │
│Oxid de fier │ │
├───────────────────────┤ │
│Hidroxid de fier │ │
├───────────────────────┤ │
│Oxid de aluminiu │ │
├───────────────────────┤ │
│Hidroxid de aluminiu │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Clorură de sodiu │ │
├───────────────────────┤ │
│Clorură de potasiu │ │
├───────────────────────┤ │
│Clorură de amoniu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Sulfat de sodiu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Sulfat de potasiu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Sulfat de amoniu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Sulfat de calciu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Azotat de sodiu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Azotat de potasiu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Azotat de bariu │ │
├───────────────────────┤uşor solubil -│
│Azotat de plumb │puţin │
├───────────────────────┤higroscopic │
│Azotat de magneziu │ │
├───────────────────────┤ │
│Cromat/bicromat de │ │
│sodiu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Cromat/bicromat de │ │
│potasiu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Cromat/bicromat de │ │
│amoniu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Carbonat de sodiu │ │
├───────────────────────┤ │
│Carbonat de potasiu │ │
├───────────────────────┤ │
│Hidroxid de calciu │ │
├───────────────────────┤ │
│Hidroxid de magneziu │ │
├───────────────────────┤ │
│Hidroxid de bariu │ │
├───────────────────────┼──────────────┤
│Fluorură de calciu │ │
├───────────────────────┤ │
│Clorură de calciu │ │
├───────────────────────┤ │
│Fluorură de magneziu │ │
├───────────────────────┤ │
│Fluorură de aluminiu │ │
├───────────────────────┤ │
│Fluorură de zinc │ │
├───────────────────────┤ │
│Fluorură de fier │ │
├───────────────────────┤ │
│Sulfat de magneziu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Sulfat de mangan │uşor solubil -│
├───────────────────────┤higroscopic │
│Sulfat de zinc │ │
├───────────────────────┤ │
│Sulfat de fier*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Azotat de amoniu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Fosfaţi primari │ │
├───────────────────────┤ │
│Fosfat secundar de │ │
│sodiu │ │
├───────────────────────┤ │
│Hidroxid de sodiu*) │ │
├───────────────────────┤ │
│Hidroxid de potasiu*) │ │
├───────────────────────┴──────────────┤
│(*) Solide cu agresivitate ridicată │
│faţă de beton. │
└──────────────────────────────────────┘
ANEXA J (normativă) Metode bazate pe performanţele pentru durabilitate J.1. Introducere (1) Această anexă prezintă conceptul şi principiile aplicabile pentru materiale componente/compoziţii de beton bazate pe performanţe cu privire la durabilitate la care s-a făcut referire la art. 5.3.3. (2) Metodele pot fi utilizate în cazul în care este necesară testarea unor materiale noi, de exemplu cimenturi, adaosuri sau betoane cu proprietăţi sau compoziţii specificate, pentru care nu există experienţă de utilizare în România pentru a fi utilizate în anumite domenii/ medii de expunere sau pentru a le extinde domeniile de utilizare. (3) Aplicarea metodelor se va face în laboratoare autorizate/acreditate şi cu experienţă în aplicarea unor astfel de metode. J.2. Definiţii (1) Această variantă consideră cantitativ fiecare din mecanismele de deteriorare, durata de viaţă a elementelor sau a structurii. (2) Aceste metode se pot baza pe date obţinute pornind de la o metodă de încercări de performanţă stabilită pentru mecanismul studiat, sau pe utilizarea de modele predictive verificate. J.3. Aplicaţii şi recomandări generale (1) Acţiunile agresive pot fi tratate printr-o abordare prescriptivă şi/sau de performanţă, de exemplu: rezistenţa la îngheţ-dezgheţ, la atacul sulfatic, la coroziune din carbonatare sau datorită clorurilor. (2) Se prezintă la art. J.3.1. criterii de evaluare pentru fiecare clasă de expunere la îngheţ- dezgheţ, cu şi fără agenţi de dezgheţare, având compoziţii fixe de beton, caracterizate în principal prin dozaj de ciment şi raport A/C. Compoziţiile de beton care prevăd utilizarea aerului antrenat se referă la satisfacerea cerinţelor de durabilitate pentru compoziţii cu antrenor de aer, prevăzute în clasele de expunere XF2, XF3 şi XF4 din Tabelul F.1.2. Compoziţiile de beton care nu prevăd utilizarea aerului antrenat se referă la satisfacerea cerinţelor de durabilitate pentru compoziţii fără antrenor de aer, prevăzute în clasele de expunere XF1, XF2 şi XF3 din Tabelul F.1.2. (3) La art. J.3.2. se prezintă criteriile de evaluare pentru atacul sulfatic, pe prisme de mortar de 40x40x160 mm conform SR EN 196-1, iar la art. J.3.3. încadrarea betonului în clase de rezistenţă la diferite acţiuni ale mediului (carbonatare şi migrare/difuzie cloruri). J.3.1. Propuneri de criterii de evaluare pentru rezistenţa la îngheţ-dezgheţ cu şi fără agenţi de dezgheţare (1) Criteriile prezentate sunt practicate pe plan european şi se regăsesc la nivelul unor cercetări experimentale şi/sau ale unor cercetări naţionale prenormative în vederea evaluării performanţelor unor cimenturi şi a studierii posibilităţii utilizării acestora în diferite medii de expunere la îngheţ-dezgheţ. (2) Metodele de încercare utilizate, sunt standardizate la nivel european şi naţional şi sunt prezentate în SR CEN/TS 12390-9: Încercare pe beton întărit. Partea 9: Rezistenţa la îngheţ- dezgheţ cu ajutorul sărurilor de dezgheţare. Exfoliere. (3) Aceste criterii se referă la posibilitatea de utilizare a unor cimenturi în betoane expuse la îngheţ-dezgheţ, utilizând compoziţii fixe (dozaj de ciment şi raport apa/ciment obţinut prin utilizarea aditivilor). J.3.1.1. Criterii de evaluare a rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere J.3.1.1.1. Teste pe cuburi de beton de 100x100x100 mm, metoda CT (C1) Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 300 kg/mc şi raport A/C = 0,6): cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 5% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri şi respectiv mai mică de 10% după 100 de cicluri. (C2) Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 300 kg/mc şi raport A/C = 0,6): cantitatea de material exfoliat determină o reducere mai mică de 3% a masei probei de beton după aplicarea a 56 de cicluri şi respectiv mai mică de 5% după 100 de cicluri. J.3.1.1.2. Teste pe fâşii de beton de 50x150x150 mm, metoda ST (S1) Pentru clasa de expunere XF1 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A/C = 0,5): cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 Kg/mp după 56 de cicluri. (S2) Pentru clasa de expunere XF2 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A/C = 0,5, aer antrenat): cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1,3 Kg/mp după 56 de cicluri de îngheţ-dezgheţ şi agenţi de dezgheţare. (S3) Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A/C = 0,5): cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 Kg/mp după 56 de cicluri. (S4) Pentru clasa de expunere XF3 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A/C = 0,5, aer antrenat): cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 Kg/mp după 56 de cicluri. (S5) Pentru clasa de expunere XF4 (dozaj de ciment 320 kg/mc şi raport A/C = 0.5, aer antrenat): cantitatea de material exfoliat este mai mică de 1 Kg/mp după 56 de cicluri de îngheţ-dezgheţ şi agenţi de dezgheţare. Notă: În general, cu excepţiile indicate în Tabelul F.2.2, criteriile de referinţă pentru evaluarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin exfoliere se consideră cele obţinute prin aplicarea metodei ST. Criteriile obţinute prin aplicarea metodei CT vor avea un caracter informativ. În toate cazurile în care nu se îndeplinesc criteriile de performanţă pentru o clasă de expunere, cimentul nu se utilizează pentru clasa superioară. (1) În ceea ce priveşte corespondenţa dintre clasele de rezistenţă specifice la îngheţ-dezgheţ (Tabelul J.1) şi cele de expunere XF există mai multe criterii. În acest caz, pentru teste se vor utiliza compoziţiile corespunzătoare fiecărei aplicaţii (care intră în responsabilitatea producătorului de beton), condiţia fiind ca cimentul să fi trecut criteriile prezentate la punctul J.3.1.1. (care intră în responsabilitatea producătorului de ciment). (2) Rezistenţa adecvată împotriva acţiunii de îngheţ-dezgheţ pentru betoanele moderat saturate (clasele de expunere XF1 şi XF2) poate fi obţinută prescriptiv, prin utilizarea unui beton având compoziţia în conformitate cu acest normativ. Durabilitatea adecvată împotriva acţiunii de îngheţ-dezgheţ a betonului expus la umiditate (clasele de expunere XF3 şi XF4) poate fi asumată prin selectarea clasei RF adecvate conform Tabelului J.1 cu privire la condiţiile climatice la locul de amplasare şi la durata de serviciu proiectată (L) a structurii. Tabelul J.1. Criterii şi clase de rezistenţă la îngheţ-dezgheţ (aplicabile claselor de expunere XF3 şi XF4)
┌──────────────────────────────────────┐
│Deteriorarea betonului │
├──────────────────────────────────────┤
│Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ │
├────────────┬────────────┬────────────┤
│RFW H^1 ( │RFW M^1 │RFW L^1 │
│Rezistenţă │(Rezistenţă │(Rezistenţă │
│ridicată) │moderată) │scăzută) │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│m_56 < 0,5 │m_56 < 1,0 │m_56 < 2,0 │
│kg/mp │kg/mp │kg/mp │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│RFD H^2 │RFD M^2 │RFD L^2 │
│(Rezistenţă │(Rezistenţă │(Rezistenţă │
│ridicată) │moderată) │scăzută) │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│m_56 < 0,5 │m_56 < 1,0 │m_56 < 2,0 │
│kg/mp │kg/mp │kg/mp │
├────────────┴────────────┴────────────┤
│^1 Testate conform metodei ST - SR CEN│
│/ TS 12390-9 cu apă │
│^2 Testate conform metodei ST - SR CEN│
│/ TS 12390-9 cu soluţie de sare │
│m_56 - cantitatea de material exfoliat│
│(kg/m2) după 56 de cicluri de │
│îngheţ-dezgheţ │
├──────────────────────────────────────┤
│Clasa de expunere │
├────────────┬────────────┬────────────┤
│ │XF3 │XF4 │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Ierni blânde│RFW L │RFD L │
│^1 şi L<100 │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Ierni blânde│RFW M │RFD M │
│^1 şi L≥100 │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Ierni │ │ │
│moderate^2 │RFW M │RFD M │
│şi L<100 │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Ierni │ │ │
│moderate^2 │RFW H │RFD H │
│şi L≥100 │ │ │
├────────────┼────────────┼────────────┤
│Ierni severe│RFW H │RFD H │
│^3 │ │ │
├────────────┴────────────┴────────────┤
│^1 Puţine cicluri de îngheţ pe an, │
│temperaturi rareori sub -5 °C. (zona I│
│din Figura J.1) │
│^2 Câteva cicluri de îngheţ pe an, │
│temperaturi rareori sub -10 °C (zona │
│II din Figura J.1) │
│^3 Multe cicluri de îngheţ pe an, │
│temperaturi ocazional sub -20 °C │
│(zonele III ...V din Figura J.1) │
│L = durata de serviciu proiectată │
└──────────────────────────────────────┘
Notă: Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă este prevăzută în Anexa D a normativului C107 Partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor. (a se vedea imaginea asociată) Figura J.1. Zonarea climatică a României (3) Observaţii: 1. Standardul european SR CEN/TS 12390-9 prin care se determină cantitatea de material exfoliat, poate oferi informaţii utile în aprecierea sensibilităţii unui anumit tip de ciment la acţiunea de îngheţ-dezgheţ. 2. Aplicarea criteriilor existente pe plan european şi a metodelor propuse pe plan naţional poate conduce la definirea domeniilor de utilizare a diferitelor tipuri de cimenturi şi de încadrare în diferite clase de expunere de tip XF. 3. Cantitatea de material exfoliat este influenţată puternic de dozajul de ciment şi raportul A/C al probelor, astfel că, nu este indicat să se facă evaluări ale sensibilităţii unui ciment la acţiunea de îngheţ-dezgheţ dacă nu se respectă compoziţia prescrisă pentru aplicarea criteriilor. 4. Încercările se realizează în laboratoare cu experienţă în efectuarea încercării la îngheţ- dezgheţ, conform standardelor de încercare menţionate, dovedite prin autorizări/ acreditări. 5. Încercările se reiau o dată la 2 ani sau când apar schimbări majore ale compoziţiei cimenturilor (în toleranţele specificate în SR EN 197-1). În primii 2 ani, încercările se vor realiza la fiecare 6 luni, pentru compoziţiile impuse, acestea fiind în responsabilitatea producătorului de ciment. 6. Încercările pentru determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ prin aplicarea standardului SR 3518 vor avea doar un caracter de evaluare preliminară, nefiind corelate cu clasele de expunere XF. J.3.2. Criterii de evaluare pentru rezistenţa la atacul sulfatic (1) Criteriile prezentate sunt practicate pe plan european şi se regăsesc la nivelul unor cercetări experimentale şi/sau ale unor cercetări naţionale prenormative în vederea evaluării performanţelor unor cimenturi şi a studierii posibilităţii utilizării acestora în diferite medii de expunere la atacul sulfatic. (2) Metoda de încercare utilizată este prezentată în Cercetarea prenormativă "Stabilirea, în funcţie de domeniul de utilizare, a cerinţelor pentru caracteristicile betonului determinate prin aplicarea standardelor europene armonizate". Metoda constă în determinarea expansiunii unor probe prismatice de 40 mm x 40 mm x 160 mm prevăzute cu ploturi la capete, menţinute în soluţie sulfatică. Aceste probe sunt preparate şi păstrate în conformitate cu prevederile standardului SR EN 196-1. Probele se păstrează iniţial în apă 28 de zile după care se măsoară expansiunea cu un ceas comparator de precizie 0,005 mm. Probele se introduc apoi în soluţii sulfatice corespunzătoare fiecărei clase de expunere şi se măsoară expansiunea la diferite perioade de timp, luându-se ca reper expansiunea la 28 de zile. Măsurarea expansiunii pentru fiecare tip de încercare se face pe 3 serii de câte 3 prisme de mortar. (3) Criterii de evaluare pentru rezistenţa la atacul sulfatic al betonului: (A.1) Pentru încadrarea în clasa de expunere XA2: Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile, respectiv 0,8 mm/m după 180 de zile de menţinere într-o soluţie de 2,37% Na(2)SO(4). Valorile expansiunilor se compară cu cele obţinute pentru cimenturi rezistente la sulfaţi, diferenţele dintre valorile obţinute trebuie să fie mai mici de 20%, pentru ambele termene de încercare. (A.2) Pentru încadrarea în clasa de expunere XA3: Valoarea expansiunii probelor de mortar trebuie să fie mai mică de 0,5 mm/m, după 90 de zile, respectiv 0,8 mm/m după 180 de zile de menţinere într-o soluţie 4,4% Na(2)SO(4). Valorile expansiunilor se compară cu cele obţinute pentru cimenturi rezistente la sulfaţi, diferenţele dintre valorile obţinute trebuie să fie mai mici de 10%, pentru ambele termene de încercare. (4) Observaţii: 1. Metoda privind măsurarea expansiunii la diferite termene a probelor menţinute în medii cu agresiune sulfatică este o metodă rapidă şi suficient de sensibilă pentru a putea diferenţia rezistenţa cimenturilor la atacul sulfatic de diferite intensităţi. 2. Aplicarea criteriilor de evaluare absolute pentru un anumit tip de ciment (experimental), cel puţin la nivelul valorilor acceptate în prezent la nivel european (probele de mortar preparate cu diferite tipuri de cimenturi au o valoare a expansiunii mai mică de 0,5 mm/m după 90 de zile de expunere, respectiv 0,8 mm/m după 180 de zile) este completată cu compararea rezultatelor obţinute pe mortarele preparate cu cimentul experimental cu cele obţinute pentru cel puţin un ciment recunoscut ca fiind rezistent la sulfaţi prin standardul de produs SR EN 197-1: CEM I ........... SR 0 (C(3)A = 0) CEM I ........... SR 3 (C(3)A ≤ 3%) CEM I ........... SR 5 (C(3)A ≤ 5%) CEM III/B ....... SR S CEM III/C ....... SR S CEM IV A ........ SR P CEM IV B ........ SR P 3. Astfel, analiza privind utilizarea unui anumit tip de ciment în medii cu agresivitate sulfatică se face cu multă prudenţă, pe baza rezultatelor obţinute pentru cimentul respectiv (utilizând teste şi criterii de evaluare standardizate privind expansiunea, în unele cazuri prelungind durata de expunere) şi a rezultatelor obţinute în aceleaşi condiţii utilizând cimenturi rezistente la sulfaţi. 4. Aplicarea metodei, precum şi a criteriilor indicate în literatura tehnică de specialitate pentru diferite sortimente de cimenturi a scos în evidenţă faptul că aceste criterii sunt uneori prea permisive. Din acest motiv aceste criterii pot fi utilizate (ca şi criterii absolute) numai în cazul acceptării utilizării cimenturilor în clasa de expunere XA1, iar pentru clasele XA2 şi XA3, în mod obligatoriu, se vor compara rezultatele cu ale unui ciment rezistent la sulfaţi, nepermiţându-se valori ale expansiunii mai mari de 20% pentru cimentul "experimental" în clasa XA2, respectiv 10% în clasa XA3. 5. Încercările se efectuează în laboratoare cu experienţă în domeniul încercărilor de durabilitate dovedite prin autorizări/acreditări. 6. Încercările se reiau o dată la 2 ani sau când apar schimbări majore ale compoziţiei cimenturilor (în toleranţele specificate în SR EN 197-1). În primii 2 ani, încercările se vor realiza la fiecare 6 luni, pentru cimenturile care nu sunt certificate ca rezistente la sulfaţi SR, acestea fiind în responsabilitatea producătorului de ciment. J.3.3. Încadrarea betonului în clase de rezistentă la diferite acţiuni ale mediului (carbonatare şi migrare/difuzie cloruri) (1) Eurocodul 2 (SR EN 1992-1-1) va introduce o nouă metodă de specificare a rezistenţei la coroziune a armăturii. Aceste noi clase de rezistenţă la expunere (ERC) pot fi îndeplinite prin testare sau pot fi considerate valori limită şi alte cerinţe date în dispoziţiile valabile în locul de utilizare. Această parte a Anexei defineşte performanţa prin testare cerută de aceste clase şi cerinţele pentru conformitate, inclusiv testarea iniţială de tip. Pentru rezistenţa la coroziune indusă de carbonatare sunt prevăzute opt clase, iar pentru rezistenţa la coroziunea indusă de cloruri sunt prevăzute zece clase. Clasele de rezistenţă la expunere (ERC) vor înlocui clasele de expunere XC, XS şi XD corespunzătoare, betonul neputând fi specificat prin ambele clase. (2) Anexa descrie criteriile de performanţă şi de conformitate ale betonului la clasele de rezistenţă la expunere specificate. Toate materialele componente betonului sunt conforme cu prezentul normativ. (3) Referinţe normative: ● SR EN 12390-10 Încercări pe beton întărit - Partea 10: Determinarea rezistenţei la carbonatare a betonului la nivelul atmosferice de dioxid de carbon; ● SR EN 12390-11, Încercări pe beton întărit - Partea 11: Determinarea rezistenţei la cloruri a betonului, difuzie unidirecţională; ● SR EN 12390-12, Încercări pe beton întărit - Partea 12: Determinarea rezistenţei la carbonatare a betonului - Metoda carbonatării accelerate; ● SR EN 12390-18, Încercări pe beton întărit - Partea 18: Determinarea coeficientului de migrare a clorurilor; ● prEN 12390-19, Încercări pe beton întărit - Partea 19: Determinarea rezistivităţii electrice. (4) Clasa de rezistenţă la expunere (ERC) reprezintă o abreviere pentru un set de cerinţe de performanţă pentru beton care trebuie să reziste la tipul de expunere definit de clasa de expunere, atingând durata de viaţă în contextul respectării acoperirii cu beton a armăturii din Eurocodul 2. (5) Pentru clasele XRC (clasa de rezistenţă la coroziunea indusă de carbonatare, care este definită ca fiind grosimea stratului de beton carbonatat (mm) după 50 de ani de expunere în clasa de expunere XC3, cu o probabilitate de depăşire de 10%) şi XRDS (clasa de rezistenţă la coroziunea indusă de acţiunea clorurilor care este definită ca fiind grosimea stratului de beton (mm) având o concentraţie de clor de 0,6% cu o probabilitate de depăşire de 10%, după 50 de ani de expunere în clasa XS3) se vor prezenta în versiunile naţionale ale tabelelor din EN 1992, valori ale acestor ERC-uri coroborate cu durata de viaţă proiectată şi acoperirea minimă (valori orientative sunt prezentate în Tabelele J3 şi J6). (6) Cerinţele pentru ca betonul să satisfacă ERC specificate, sunt date în termeni de conformitate cu valorile limită pentru compoziţia betonului şi proprietăţile betonului, sau de conformitate cu criteriile bazate pe testare. (7) Cerinţele pentru clasele de rezistenţă la expunere, în termeni ce se referă la compoziţia betonului, se specifică în funcţie de: a) tipurile şi clasele de materiale componente permise; b) raportul maxim apă/ciment; c) conţinutul minim de ciment; d) clasa minimă de rezistenţă la compresiune; şi acolo unde este cazul, e) conţinutul minim de aer al betonului. (8) Cu excepţia cazului în care se specifică altfel, proporţiile amestecului trebuie să fie cele care dau consistenţa ţintă sau, dacă este specificată sau presupusă o clasă de consistenţă, valoarea medie în intervalul permis pentru clasa de consistenţă. (9) Încercările iniţiale de tip se efectuează pe: a) cel puţin trei amestecuri reprezentative prelevate din: diferite şarje de beton produse la cel puţin o săptămână distanţă; sau diferite loturi de beton dintr-o fabrică de prefabricate produse la cel puţin o săptămână distanţă; sau, b) cel puţin trei loturi separate de beton preparate în laborator, formate din constituenţi reprezentativi. (10) Încercarea iniţială de tip (IIT) poate fi efectuată de către un producător (primă parte), sau furnizorul de ciment sau aditivi, client sau utilizator (a doua parte), fiind certificată de către o parte independentă (terţă parte). Înregistrările IIT, inclusiv tipul constituentului, sursa şi proporţiile, precum şi orice rezultate ale testelor pot fi responsabilitatea oricărei părţi. Testele de rutină sau suplimentare ale betonului pot fi, de asemenea, efectuate de către orice parte. Atunci când testarea este efectuată de producător, aceasta poate face parte din controlul producţiei din fabrică. Înregistrările producţiei de beton ERC sunt disponibile producătorului pentru verificare şi, dacă este cazul, organismelor de terţă parte de evaluare a conformităţii. Înregistrările ERC de producţie de beton pot fi puse la dispoziţie pentru supraveghere/evaluare de către a doua parte, acolo unde este specificat. (11) Înregistrările de eşantionare, materialele constitutive, proporţiile, amestecarea betonului, pregătirea eşantionului, tratarea şi testarea sunt disponibile pentru inspecţie de către orice parte autorizată. În cazul în care testarea iniţială de tip este efectuată de producător, partea autorizată poate fi o parte terţă de evaluare a conformităţii, o a doua parte sau combinaţii ale ambelor, în funcţie de specificaţia proiectului sau de prevederile valabile la locul de utilizare. (12) Având în vedere importanţa IIT, încercările se realizează în laboratoare cu experienţă în efectuarea acestora, dovedite prin autorizări/acreditări. (13) Ulterior încercărilor iniţiale de tip sunt necesare verificări periodice; înregistrarea şi analiza rezultatelor se pot face pe mai multe niveluri: nivelul 1 care să includă verificări curente asociate claselor de expunere (condiţii de compoziţie beton), nivelul 2 în care se efectuează şi măsurători de rezistivitate (opţional) şi nivelul 3 care presupune verificarea prin testele prevăzute la încercările iniţiale de tip. Reconfirmarea valorilor testelor iniţiale se va face continuu pentru nivel 1, la un interval de un an pentru nivel 2, la un interval de trei ani pentru nivel 3. (14) În cazul în care măsurătorile de rezistivitate sunt necesare sau urmează să fie utilizate ca parametru de control, rezistivitatea de referinţă se determină folosind aceleaşi loturi ca cele utilizate pentru stabilirea proporţiilor de amestec, iar încercările se vor efectua la aceeaşi frecvenţă cu rezistenţa la compresiune. (15) Pentru încadrarea în diferite clase de rezistenţă la carbonatare se pot aplica diferite metode, cea de referinţă fiind dată în SR EN 12390-10. Informativ, în conformitate cu prEN 206-100, criteriile de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării sunt prezentate în Tabelul J.2. Tabelul J.2. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea carbonatării
┌──────────┬──────────┬────────────┬──────────┐
│ │SR EN │SR EN │SR EN │
│ │12390-10 │12390-12 │12390-10 │
│Clase de │(camera │(carbonatare│(exterior │
│rezistenţă│climatică)│accelerată) │adăpostit)│
│la ├──────────┼────────────┼──────────┤
│expunere │Maximul │Maximul │Maximul │
│XRC │valorii │valorii │valorii │
│ │medii (mm/│medii (mm/ │medii (mm/│
│ │ani^0,5) │zile^0,5) │ani^0,5) │
├──────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 0,5 │0,3 │0,15 │0,7 │
├──────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 1 │0,6 │0,25 │1,1 │
├──────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 2 │1,1 │0,5 │1,7 │
├──────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 3 │1,7 │0,8 │2,1 │
├──────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 4 │2,2 │1,1 │2,5 │
├──────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 5 │2,8 │1,3 │3,2 │
├──────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 6 │3,4 │1,6 │3,8 │
├──────────┼──────────┼────────────┼──────────┤
│XRC 7 │4,0 │1,9 │4,2 │
└──────────┴──────────┴────────────┴──────────┘
(16) În funcţie de încadrarea în clasele de rezistenţă la carbonatare XRC şi respectiv de expunere XC se prezintă informativ, în conformitate cu prEN 1992-1-1 grosimile stratului de acoperire cu beton în funcţie de durata de viaţă (Tabelul J.3). Tabelul J.3. Adâncimea stratului de acoperire cu beton C(min,dur) - carbonatare
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │Clasa expunere XC │
│Clase de ├──────┬──────┬──────┬──────┤
│rezistenţă│XC1 │XC2 │XC3 │XC4 │
│la ├──────┴──────┴──────┴──────┤
│expunere │Durata de viaţă (ani) │
│XRC ├──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┤
│ │50│100│50│100│50│100│50│100│
├──────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 0,5 │10│10 │10│10 │10│10 │10│10 │
├──────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 1 │10│10 │10│10 │10│15 │10│15 │
├──────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 2 │10│15 │10│15 │15│25 │15│25 │
├──────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 3 │10│15 │15│20 │20│30 │20│30 │
├──────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 4 │10│20 │15│25 │25│35 │25│40 │
├──────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 5 │15│25 │20│30 │25│45 │30│45 │
├──────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 6 │15│25 │25│35 │35│55 │40│55 │
├──────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRC 7 │15│30 │25│40 │40│60 │45│60 │
└──────────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┘
Nota 1: Desemnarea claselor XRC pentru rezistenţa la coroziune indusă de carbonatare este derivată din adâncimea de carbonatare [mm] (valoare caracteristică 90 % fractil) presupusă a fi obţinută după 50 de ani în condiţii de referinţă (400 ppm CO(2) într-un mediu constant cu umiditate de 65% şi temperatură 20°C). XRC are ca dimensiune viteza de carbonatare [mml/√(ani)]. Nota 2: Valorile minime recomandate de acoperire a betonului c(min,dur) presupun executarea şi tratarea/protecţia în conformitate cu NE 01212, cel puţin Clasa de execuţie 2 şi Clasa de tratare 2 (Anexa N). Nota 3: Acoperirile minime pot fi mărite printr-un element suplimentar de siguranţă Delta c(dur,y) având în vedere cerinţe speciale (de exemplu, condiţii de mediu extreme). (17) Pentru încadrarea în diferite clase de rezistenţă la acţiunea clorurilor se pot aplica diferite metode, criteriile de conformitate fiind date, informativ, în conformitate cu prEN 206-100, în Tabelul J.4 pentru aplicarea metodei în conformitate cu SR EN 12390-18, pentru diferite valori ale factorului de îmbătrânire a. (18) Factorul de îmbătrânire poate fi determinat: a) prin testarea la mai multe vârste şi considerarea pantei variaţiei coeficientului de difuzie în timp sau a valorii la vârsta maximă de testare conform SR EN 12390-11 sau, b) aplicarea Ecuaţiei (3) sau (4). (19) Pentru betoane care conţin CEM I, zgură (S) şi/sau cenuşă zburătoare silicioasă (V) cu sau fără silice ultrafină (D) şi betoane realizate cu cimenturi care conţin doar aceste componente ca constituenţi principali: a = 0,3+min (0,4*S; 0,25)+min (1,1*V; 0,30)+min (1,1*D; 0,05) (3) Pentru betoanele care conţin doar CEM II/A-D sau CEM I şi silice ultrafină: a = 0,3+min (2,5*D; 0,25) (4) unde multiplicatorul dintre termenii aflaţi între paranteze este proporţia celui de-al doilea sau al treilea component principal al cimentului sau adaosul de liant. Tabelul J.4. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor - coeficientul de migrare
┌─────────────┬───────────────────────┐
│ │Maximul valorilor medii│
│ ├───────────────────────┤
│Clase de │Coeficientul de migrare│
│rezistenţă la│a clorului la 90 de │
│expunere XRDS│zile x 10^-12mp/s │
│ ├─────┬─────┬─────┬─────┤
│ │a ≥ │a ≥ │a ≥ │a ≥ │
│ │0,3 │0,4 │0,5 │0,6 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 0,5 │0,5 │0,9 │1,5 │2,5 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 1 │0,9 │1,5 │2,6 │4,3 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 1,5 │1,2 │2,0 │3,5 │5,9 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 2 │1,5 │2,5 │4,2 │7,2 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 3 │2,0 │3,5 │5,9 │10,0 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 4 │2,5 │4,2 │7,1 │12,1 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 5 │3,0 │5,0 │8,5 │14,5 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 6 │3,4 │5,8 │9,8 │16,7 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 8 │4,4 │7,4 │12,2 │21,3 │
├─────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│XRDS 10 │5,3 │8,9 │12,6 │25,8 │
└─────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
(20) Pentru încadrarea în diferite clase de rezistenţă la acţiunea clorurilor se pot aplica diferite metode, criteriile de conformitate fiind date, informativ, în conformitate cu prEN 206-100, în Tabelul J.5 pentru aplicarea metodei în conformitate cu SR EN 12390-11. Tabelul J.5. Criterii de conformitate pentru încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor - coeficientul de difuzie
┌───────────────┬─────────────────────┐
│ │Maximul valorilor │
│ │medii │
│ ├─────────────────────┤
│Clase de │Coeficientului de │
│rezistenţă la │difuzie a clorului x │
│expunere XRDS │10^-12mp/s │
│ ├────┬────┬─────┬─────┤
│ │a ≥ │a ≥ │a ≥ │a ≥ │
│ │0,3 │0,4 │0,5 │0,6 │
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 0,5 │0,23│0,44│0,84 │1,61 │
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 1 │0,46│0,88│1,69 │3,23 │
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 1,5 │0,69│1,32│2,53 │4,84 │
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 2 │0,93│1,77│3,37 │6,46 │
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 3 │1,38│2,65│5,07 │9,68 │
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 4 │1,85│3,53│6,75 │12,91│
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 5 │2,31│4,42│8,44 │16,14│
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 6 │2,77│5,30│10,13│19,37│
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 8 │3,70│7,06│13,51│25,82│
├───────────────┼────┼────┼─────┼─────┤
│XRDS 10 │4,62│8,83│16,88│32,28│
└───────────────┴────┴────┴─────┴─────┘
(21) În funcţie de încadrarea în clasele de rezistenţă la acţiunea clorurilor XRDS şi respectiv de expunere XS/XD se prezintă informativ, în conformitate cu prEN 1992-1-1, grosimile stratului de acoperire cu beton în funcţie de durata de viaţă (Tabelul J.6). Tabelul J.6. Grosimea stratului de acoperire cu beton c(min,dur) - cloruri
┌───────────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ │Clasa expunere XS/XD │
│Clase de ├──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│rezistenţă la │XS1 │XS2 │XS3 │XD1 │XD2 │XD3 │
│expunere ├──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│XRDS │Durata de viaţă (ani) │
│ ├──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┬──┬───┤
│ │50│100│50│100│50│100│50│100│50│100│50│100│
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 0,5 │20│20 │20│30 │30│40 │20│20 │20│30 │30│40 │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 1 │20│25 │25│35 │35│45 │20│25 │25│35 │35│45 │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 1,5 │25│30 │30│40 │40│50 │25│30 │30│40 │40│50 │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 2 │25│30 │35│45 │45│55 │25│30 │35│45 │45│55 │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 3 │30│35 │40│50 │55│65 │30│35 │40│50 │55│65 │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 4 │30│40 │50│60 │60│80 │30│40 │50│60 │60│80 │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 5 │35│45 │60│70 │70│- │35│45 │60│70 │70│- │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 6 │40│50 │65│80 │- │- │40│50 │65│80 │- │- │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 8 │45│55 │75│- │- │- │45│55 │75│- │- │- │
├───────────────┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┤
│XRDS 10 │50│65 │80│- │- │- │50│65 │80│- │- │- │
└───────────────┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┘
Nota 1: Desemnarea claselor XRDS pentru rezistenţa la coroziune indusă de pătrunderea clorurilor este derivată din adâncimea de penetrare a clorurilor [mm] (valoare caracteristică 90 % fractil), corespunzătoare unei concentraţi de cloruri de referinţă (0,6 % din masa liantului + adaosuri de tip II), presupusă a fi obţinută după 50 de ani pe un beton expus la penetrarea unilaterală a apei de mare de referinţă (30 g/l NaCl) la 20°C. XRDS are ca dimensiune coeficientul de difuzie 10-13 mp/s. Nota 2: Valorile minime recomandate de acoperire a betonului c(min,dur) presupun executarea şi tratarea/ protecţia în conformitate cu NE 012/2, cel puţin Clasa de execuţie 2 şi Clasa de tratare 2 (Anexa N). Nota 3: Acoperirile minime pot fi mărite printr-un element suplimentar de siguranţă Delta c(dur,y) având în vedere cerinţe speciale (de exemplu, condiţii de mediu extreme). J.3.4. Consideraţii finale (1) Aceste tipuri de încercări pot fi utilizate, de exemplu, în cazul testării unor cimenturi pentru care nu există experienţă de utilizare în România, furnizând niveluri de performanţă care pot fi comparate ulterior cu cele ale unor cimenturi de referinţă (pentru care există date experimentale), astfel încât să se obţină aceleaşi niveluri de performanţă prin adaptarea compoziţiei. În acest mod se pot completa şi extinde domeniile de utilizare ale unor cimenturi. Aceasta se poate face prin prevederea unor cerinţe de compoziţie diferite (îmbunătăţite) ale betonului, de exemplu ale rapoartelor maxime A/C, dozajelor minime etc. faţă de cele indicate în Tabelele F.2 pentru cimenturile de referinţă. Astfel, se pot obţine performanţe similare cu cele ale betoanelor preparate cu cimenturi pentru care există experienţă naţională sau internaţională în utilizarea în diferite medii de expunere. ANEXA K (informativă) Familiile de betoane (1) În acest normativ se aplică prevederile Anexei K din SR EN 206+A2:2021. ANEXA L (normativă) Compoziţia granulometrică a agregatelor utilizate la prepararea betonului (1) Compoziţia granulometrică a agregatelor care se utilizează la prepararea betoanelor este descrisă prin procentul de volum al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri pătrate cu dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm, 0,5 mm, 1 mm, 2 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 22 mm, respectiv 32 mm şi 63 mm. (2) Compoziţiile granulometrice ale agregatelor individuale sau compuse sunt determinate având în vedere SR EN 933-1. (3) Figurile de la L.1 până la L.5 prezintă zonele de granulozitate în funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor. (a se vedea imaginea asociată) Legendă (1) defavorabilă (2) utilizabilă (3) favorabilă (4) favorabilă pentru compoziţie granulometrică discontinuă (5) defavorabilă Figura L.1 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 8 mm (a se vedea imaginea asociată) Legendă (1) defavorabilă (2) utilizabilă (3) favorabilă (4) favorabilă pentru compoziţie granulometrică discontinuă (5) defavorabilă Figura L.2 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 16 mm (a se vedea imaginea asociată) Legendă (1) defavorabilă (2) utilizabilă (3) favorabilă (4) favorabilă pentru compoziţie granulometrică discontinuă (5) defavorabilă Figura L.3 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 22 mm (a se vedea imaginea asociată) Legendă: (1) defavorabilă (2) utilizabilă (3) favorabilă (4) favorabilă pentru compoziţie granulometrică discontinuă (5) defavorabilă Figura L.4 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 32 mm (a se vedea imaginea asociată) Legendă: (1) defavorabilă (2) utilizabilă (3) favorabilă (4) favorabilă pentru compoziţie granulometrică discontinuă (5) defavorabilă Figura L.5 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a agregatelor de 63 mm ANEXA M (informativă) Recomandări generale pentru alegerea tipului de ciment (1) Această anexă prezintă recomandări privind alegerea tipurilor de cimenturi în funcţie de temperatura la punerea în operă a betonului. Alegerea cimenturilor funcţie de o anumită aplicaţie şi mediu de expunere se face având în vedere recomandările prezentate în Anexa F (normativă). (2) Această anexă completează articolul 5.2.2 al acestui normativ în ceea ce priveşte alegerea tipului de ciment luând în consideraţie execuţia lucrării şi dimensiunile elementelor. (3) Cimentul se alege având în vedere condiţiile de executare (lucrări executate în condiţii normale, lucrări executate pe timp friguros, călduros, turnări în elemente masive). (4) Tabelul M.1 prezintă anumite caracteristici ale unor cimenturi, în conformitate cu SR EN 197-1 şi standardele naţionale, cu indicarea unor aptitudini de utilizare şi a unor domenii în care utilizarea este contraindicată. Tabelul M.1. Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi
┌──────┬──────────────┬────────┬─────────────┬───────────────┬─────────────┐
│Tip │Sensibilitatea│Degajare│Utilizare* │ │Observaţii │
│ciment│la frig │de │Preferenţială│Contraindicaţii│particulare │
│ │ │căldură │ │ │ │
├──────┼──────────────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│CEM I │ │ │Structuri │ │ │
│52,5R │ │ │monolite si │Betoane │Destinat în │
│CEM II│Insensibil │Ridicată│prefabricate │masive**, │special │
│/A │ │ │Betonare pe │mortare, şape │structurilor │
│52,5N │ │ │timp friguros│ │prefabricate;│
│sau R │ │ │ │ │Pe timp │
├──────┼──────────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤călduros se │
│ │ │ │Structuri │ │vor lua │
│CEM I │ │ │monolite si │Betoane │măsuri │
│42,5 R│Insensibil │Ridicată│prefabricate │masive**, │speciale. │
│ │ │ │Betonare pe │mortare, şape │ │
│ │ │ │timp friguros│ │ │
├──────┼──────────────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│CEM II│ │ │ │ │ │
│A │Puţin sensibil│Redusă │Beton, beton │ │ │
│32,5 N│ │ │armat │ │ │
│sau R │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│CEM II│ │ │ │ │ │
│A 42,5│Puţin sensibil│Medie │Beton, beton │ │ │
│N sau │ │ │armat │ │ │
│R │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│CEM II│ │ │ │ │Necesită o │
│B │Sensibil │Redusă │Beton, beton │ │tratare │
│32,5 N│ │ │armat │ │prelungită │
│sau R │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│CEM II│ │ │ │ │Necesită o │
│B 42,5│Sensibil │Redusă │Beton, beton │ │tratare │
│N sau │ │ │armat │ │prelungită │
│R │ │ │ │ │ │
├──────┼──────────────┼────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Beton, beton │ │ │
│CEM │Foarte │ │armat │Betonare pe │Necesită o │
│III A │sensibil │Redusă │Betonare pe │timp friguros │tratare │
│32,5R │ │ │timp │ │prelungită │
│ │ │ │călduros. │ │ │
├──────┴──────────────┴────────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┤
│* În conformitate cu tabelele F.1.1, F.1.2, F.2.1, F.2.2, F.2.3, F.2.4 din│
│Anexa F. │
│** La turnarea elementelor masive (conform definiţiei de la art.3.1.4.5) │
│se foloseşte un ciment cu caldură de hidratare redusă LH. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
(5) Tabelele M.1.1, M.2.1 şi M.2.2 prezintă, în completare, recomandări generale privind alegerea tipului de ciment în funcţie de condiţiile climatice la punerea în operă. M.1. Condiţii normale (1) Când temperatura la punerea în operă, înainte de decofrare şi/sau la punerea în serviciu se încadrează în intervalul de la 5 °C până la 25 °C, betonul nu este destinat să fie în contact cu agenţi agresivi (sulfaţi, săruri de dezgheţare etc.) şi elementele din beton au dimensiuni normale, cimenturile se pot utiliza conform tabelului M.1.1, în funcţie de atingerea rezistenţei la compresiune la vârsta de 28 zile. Tabelul M.1.1. Indicarea tipului de ciment în funcţie de atingerea rezistenţei la 28 zile
┌──────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐
│Clasa de │CEM I │CEM II A │CEM II B │CEM III A │
│rezistenţă│ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │Viteza │Viteza │Viteza │
│ │ │medie de │medie de │medie de │
│ │ │atingere a │atingere a │atingere a │
│32,5 N sau│ │rezistenţei│rezistenţei│rezistenţei│
│R │ │la 28 zile │la 28 zile │la 28 zile │
│ │ │(beton de │(beton de │(beton de │
│ │ │clasă până │clasă până │clasă până │
│ │ │la C25/30) │la C25/30) │la C25/30) │
├──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Viteză mare│Viteză mare│Viteză mare│Viteza │
│ │de atingere│de atingere│de atingere│medie de │
│ │a │a │a │atingere a │
│42,5 N sau│rezistenţei│rezistenţei│rezistenţei│rezistenţei│
│R │la 28 zile │la 28 zile │la 28 zile │la 28 zile │
│ │(beton de │(beton de │(beton de │(beton de │
│ │clasă de │clasă de │clasă de │clasă > C25│
│ │peste C25/ │peste C 25/│peste C 25/│/30) │
│ │30) │30) │30) │ │
├──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │Viteză │Viteză │ │ │
│ │foarte mare│foarte mare│ │ │
│52,5 N sau│de atingere│de atingere│ │ │
│R │a │a │ │ │
│ │rezistenţei│rezistenţei│ │ │
│ │la 28 zile │la 28 zile │ │ │
└──────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┘
M.2. Condiţii speciale M.2.1. Turnare pe timp friguros (< + 5 °C) Tabelul M.2.1 - Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros
┌──────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
│Clasa de │CEM I │CEM II A │CEM II B │CEM III A │
│rezistenţă│ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│32,5N sau │ │Recomandabil│Puţin │Puţin │
│32,5R │ │ │recomandabil│recomandabil│
├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Foarte │ │ │Aplicabil cu│
│42,5N sau │recomandabil│Recomandabil│Recomandabil│luarea de │
│42,5R │^1) │ │ │măsuri │
│ │ │ │ │suplimentare│
├──────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│52,5N sau │Foarte │Foarte │ │ │
│52,5R │recomandabil│recomandabil│ │ │
│ │^1) │^1) │ │ │
├──────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│^1) A se vedea art. 9.5 „Tratare şi protecţie” şi Anexa F a NE│
│012/2. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘
M.2.2. Turnare pe timp călduros (> + 25 °C) Tabelul M.2.2. Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp călduros
┌──────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬────────────┐
│Clasa de │CEM I │CEM II A │CEM II B │CEM III A │
│rezistenţă│ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┤
│42,5N sau │ │ │Foarte │Foarte │
│32,5R │ │Recomandabil │recomandabil│recomandabil│
│ │ │ │^1) │^1) │
├──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Puţin │ │ │Foarte │
│42,5 R │recomandabil│Recomandabil │Recomandabil│recomandabil│
│ │ │ │ │^1) │
├──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │Recomandabil,│ │ │
│52,5N sau │Puţin │cu luarea de │ │ │
│52,5R │recomandabil│măsuri │ │ │
│ │ │suplimentare │ │ │
├──────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴────────────┤
│^1) A se vedea art. 9.5 „Tratare şi protecţie” şi Anexa F a NE │
│012/2. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA N (normativă) Tratarea betonului în funcţie de evoluţia rezistentei betonului (1) Evoluţia rezistenţei descrie raportul dintre valoarea rezistenţei medii la compresiune la vârsta de 2 zile şi respectiv 28 zile (determinată în conformitate cu încercările iniţiale sau cu betoane de compoziţie comparabilă). (2) Această anexă nu se referă la tratări speciale care se aplică elementelor prefabricate. (3) Durata tratării betonului se stabileşte în funcţie de evoluţia rezistenţei betonului, temperatura suprafeţei betonului şi procentul de atingere al rezistenţei suprafeţei betonului faţă de rezistenţa caracteristică a acestuia şi este specificată în NE 012/2. În Tabelul N.1 se prezintă un exemplu de stabilire a duratei minime de tratare pentru clasa de tratare 2, care se efectuează pentru elementele/construcţiile obişnuite aflate în clasele de expunere X0 şi XC1. Tabelul N.1. Perioada minimă de întărire pentru clasa de tratare 2 (corespunzând unei rezistenţe la compresiune a zonei de suprafaţă de 35% din rezistenţa caracteristică specificată)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Perioada minimă de │
│ │tratare, în zile^a │
│ ├────────────────────┤
│ │Evoluţia rezistenţei│
│Temperatura │betonului^c,d │
│suprafeţei │(f_cm2/f_cm28) = r │
│betonului (t), °C├─────┬───────┬──────┤
│ │Rapid│Mediu │lent │
│ │r ≥ │0,50 > │0,30> │
│ │0,50 │r ≥ │r ≥ │
│ │ │0,30 │0,15 │
├─────────────────┼─────┼───────┼──────┤
│t ≥ 25 │1,0 │1,5 │2,5 │
├─────────────────┼─────┼───────┼──────┤
│25 > t ≥ 15 │1,0 │2,5 │5 │
├─────────────────┼─────┼───────┼──────┤
│15 > t ≥ 10 │1,5 │4 │8 │
├─────────────────┼─────┼───────┼──────┤
│10 > t ≥ 5^b │2,0 │5 │11 │
├─────────────────┴─────┴───────┴──────┤
│^a Plus perioada în cazul în care │
│timpul de priză depăşeşte 5 h. │
│^b Pentru temperaturi sub 5°C, durata │
│trebuie prelungită cu o perioadă egală│
│cu perioada în care s-au înregistrat │
│temperaturi mai mici de 5°C. │
│^c Dezvoltarea rezistenţei betonului │
│reprezintă raportul dintre valoarea │
│medie a rezistenţei la compresiune │
│după 2 zile şi valoarea medie a │
│rezistenţei la compresiune după 28 │
│zile determinate prin încercări │
│iniţiale sau bazate pe performanţele │
│cunoscute ale unui beton cu compoziţie│
│similară. │
│^d Pentru betoanele cu dezvoltare │
│foarte lentă a rezistenţelor se dau │
│cerinţe speciale în specificaţiile de │
│execuţie. │
└──────────────────────────────────────┘
ANEXA O (normativă) Cerinţe minime privind calificarea şi experienţa profesională a responsabilului pentru controlul producţiei (1) Responsabilul pentru controlul producţiei trebuie să aibă cunoştinţele necesare în domeniul producerii betonului şi al standardelor specifice materialelor componente şi betonului pentru a asigura controlul producţiei în ceea ce priveşte: a) materialele componente, inclusiv selectarea acestora: - recepţionarea, depozitarea şi gospodărirea materialelor componente: agregate, ciment, aditivi, apă (când nu se utilizează o sursă de apă potabilă), în vederea asigurării caracteristicilor calitative impuse; – aplicarea, după caz, a măsurilor ce se impun pentru pregătirea agregatelor: sortare, spălare, încălzirea sau răcirea componenţilor betonului. b) proiectarea şi producerea betonului: - respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat. c) inspecţiile, încercările şi utilizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente, pentru betonul proaspăt şi întărit şi pentru echipamente; d) inspecţia echipamentului de transport a betonului proaspăt: - efectuarea, în condiţii corespunzătoare, a transportului betonului. e) procedurile privind evaluarea conformităţii. (2) Responsabilul pentru controlul producţiei va fi absolvent de studii superioare în domeniul construcţiilor sau materialelor de construcţii şi nu va îndeplini alte funcţii care ar putea fi incompatibile cu atribuţiile şi responsabilităţile acestui post. În cazul staţiilor de betoane de capacitate sub 35 mc/oră se poate accepta şi o pregătire profesională de maistru/ tehnician constructor. Experienţa profesională în producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru maistru/tehnician constructor şi de minimum 2 ani pentru inginer/inginer colegiu (subinginer). (3) Personalul implicat în activitatea de control al producţiei trebuie să participe la un program de formare profesională continuă. ----- 
