────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 27 din 10 ianuarie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 56 din 20 ianuarie 2023.────────── CAP. 1 GENERALITĂŢI 1.1. Scop şi domeniul de aplicare 1.1.1. Documentaţiile geotehnice pentru construcţii reprezintă o componentă distinctă a proiectului unei construcţii şi se supun verificărilor tehnice. 1.1.2. Documentaţiile geotehnice la care se referă prezentul normativ pot fi întocmite pentru: construcţii civile, industriale, agrozootehnice, energetice, telecomunicaţii, miniere; construcţii rutiere, drumuri, piste de aviaţie, poduri, tuneluri, construcţii de căi ferate, construcţii de porturi şi platforme marine, construcţii şi amenajări hidrotehnice, construcţii pentru îmbunătăţiri funciare, construcţii edilitare şi de gospodărie comunală, construcţii pentru transportarea produselor petroliere, depozite de deşeuri, depozite de steril, gropi de împrumut, evaluarea hazardurilor naturale, precum şi pentru orice alte categorii de construcţii. 1.1.3. Documentaţiile geotehnice se întocmesc atât pentru construcţii noi, cât şi pentru construcţii existente, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire/desfiinţare, precum şi pentru toate etapele de proiectare stabilite în condiţiile legii, precum şi pentru investigarea unor eventuale degradări post-construcţie. De asemenea, documentaţiile geotehnice se pot întocmi, după caz, şi în cadrul expertizelor tehnice, inclusiv judiciare, al studiilor de impact, al studiilor de evaluare a hazardurilor naturale, precum şi al documentaţiilor specifice prevăzute de lege în vederea emiterii acordurilor/avizelor de mediu. 1.1.4. Prezentul normativ se adresează tuturor factorilor implicaţi în procesul investiţional: elaboratori de documentaţii geotehnice, proiectanţi, verificatori de proiecte, experţi tehnici, executanţi, responsabili tehnici, diriginţi de şantier, investitori, proprietari, administratori şi utilizatori, operatori economici specializaţi, laboratoare de încercări geotehnice autorizate/acreditate, precum şi autorităţilor administraţiei publice şi organismelor de verificare/control. 1.1.5. Documentaţiile geotehnice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice se întocmesc în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. 1.2. Categoriile de documentaţii geotehnice 1.2.1. Documentaţiile geotehnice se diferenţiază prin natura şi conţinutul acestora, în funcţie de etapele de realizare a proiectelor/lucrărilor de construcţii, astfel: (a) Aviz geotehnic preliminar (b) Studiu geotehnic (c) Proiect geotehnic (d) Raport de monitorizare geotehnică (e) Expertiză geotehnică 1.2.2. Documentaţiile geotehnice pentru etapele de proiectare trebuie să ţină seama de categoria geotehnică a lucrării. În Anexa A sunt date recomandări privind stabilirea categoriei geotehnice în care se încadrează o lucrare. 1.3. Verificarea documentaţiilor geotehnice 1.3.1. Documentaţiile geotehnice, cu excepţia Avizului Geotehnic Preliminar şi a Expertizelor Geotehnice, se verifică de către verificatori de proiecte. 1.4. Documente de referinţă 1.4.1. Legi
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Titlul │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Legea nr. 575/ 2001 privind │
│1 │aprobarea Planului de amenajare a│
│ │teritoriului naţional - Secţiunea│
│ │a V-a Zone de risc natural │
└────┴─────────────────────────────────┘
1.4.2. Hotărâri ale Guvernului
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Titlul │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărârea Guvernului nr. 766/1997│
│ │pentru aprobarea unor regulamente│
│1 │privind calitatea în construcţii,│
│ │cu modificările şi completările │
│ │ulterioare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărârea Guvernului nr. 907/2016│
│ │privind etapele de elaborare şi │
│ │conţinutul-cadru al │
│2 │documentaţiilor tehnico-economice│
│ │aferente obiectivelor/proiectelor│
│ │de investiţii finanţate din │
│ │fonduri publice, cu modificările │
│ │şi completările ulterioare. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Hotărârea Guvernului nr. 925/1995│
│ │pentru aprobarea Regulamentului │
│ │privind verificare şi expertizare│
│ │tehnică a proiectelor, │
│3 │expertizarea tehnică a execuţiei │
│ │lucrărilor şi a construcţiilor, │
│ │precum şi verificarea calităţii │
│ │lucrărilor executate, cu │
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare │
└────┴─────────────────────────────────┘
1.4.3. Ordine
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Titlul │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ordinul ministrului dezvoltării, │
│ │lucrărilor publice şi │
│ │administraţiei nr. 817/2021 │
│ │pentru aprobarea Procedurii │
│1 │privind atestarea │
│ │tehnico-profesională │
│ │verificatorilor de proiecte şi a │
│ │experţilor tehnici, cu │
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare │
└────┴─────────────────────────────────┘
1.4.4. Reglementări tehnice
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Act normativ prin care se aprobă │
│crt.│reglementarea tehnică/publicaţia │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind cerinţele de │
│ │proiectare, execuţie şi │
│ │monitorizare a excavaţiilor │
│ │adânci în zone urbane, indicativ │
│1 │NP 120-2014, aprobat prin Ordinul│
│ │ministrului dezvoltării regionale│
│ │şi administraţiei publice nr. │
│ │2104/2014, denumit în continuare │
│ │în acest document normativ NP 120│
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind determinarea │
│ │valorilor caracteristice şi de │
│ │calcul ale parametrilor │
│ │geotehnici, indicativ NP │
│2 │122:2010, aprobat prin Ordinul │
│ │ministrului dezvoltării regionale│
│ │şi turismului nr. 2690/2010, │
│ │denumit în continuare în acest │
│ │document normativ NP 122 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind fundarea │
│ │construcţiilor pe pământuri │
│ │sensibile la umezire, indicativ │
│3 │NP 125:2010, aprobat prin Ordinul│
│ │ministrului dezvoltării regionale│
│ │şi turismului nr. 2688/2010, │
│ │denumit în continuare în acest │
│ │document normativ NP 125 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind fundarea │
│ │construcţiilor pe pământuri cu │
│ │umflări şi contracţii mari, │
│ │indicativ NP 126:2010, aprobat │
│4 │prin Ordinul ministrului │
│ │dezvoltării regionale şi │
│ │turismului nr. 115/2012, denumit │
│ │în continuare în acest document │
│ │normativ NP 126 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Ghid privind proiectarea │
│ │geotehnică, indicativ GP │
│ │129-2014, aprobat prin Ordinul │
│5 │ministrului dezvoltării regionale│
│ │şi administraţiei publice nr. │
│ │2597/2014, denumit în continuare │
│ │în acest document ghid GP 129 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Cod de proiectare seismică - │
│ │Partea I - Prevederi de │
│ │proiectare pentru clădiri, │
│ │indicativ P 100-1/2013, aprobat │
│ │prin Ordinul ministrului │
│6 │dezvoltării regionale şi │
│ │administraţiei publice nr. 2465/ │
│ │2013, cu modificările şi │
│ │completările ulterioare, denumit │
│ │în continuare în acest document │
│ │cod de proiectare P100-1 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Cod de proiectare seismică - │
│ │Partea III - Prevederi pentru │
│ │evaluarea seismică a clădirilor │
│7 │existente, indicativ P 100-3/2019│
│ │Ordinul ministrului dezvoltării │
│ │regionale şi administraţiei │
│ │publice nr. 2834/2019 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ pentru verificarea │
│ │calităţii şi recepţia lucrărilor │
│ │de construcţii şi instalaţii │
│ │aferente, Caietul II - │
│ │Terasamente, indicativ C 56-85, │
│8 │aprobat prin Decizia │
│ │preşedintelui Institutul Central │
│ │de Cercetare, Proiectare şi │
│ │Directivare în Construcţii nr.61/│
│ │30.10.1985, denumit în continuare│
│ │în acest document normativ C 56 │
└────┴─────────────────────────────────┘
Lista reglementărilor tehnice de referinţă dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată către autorităţile de reglementare de resort. 1.4.5. Standarde române de referinţă
┌────┬────────────┬────────────────────┐
│Nr. │Indicativ │Titlu │
│crt.│ │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │SR EN │ │
│ │1997-1:2004 │ │
│ │SR EN │Eurocod 7: │
│1 │1997-1:2004 │Proiectarea │
│ │AC:2009 │geotehnică. Partea │
│ │SR EN │1: Reguli generale │
│ │1997-1:2004/│ │
│ │A1:2014 │ │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Eurocod 7: │
│ │SR EN │Proiectarea │
│2 │1997-1:2004/│geotehnică. Partea │
│ │NB:2016 │1: Reguli generale. │
│ │ │Anexă naţională │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │SR EN │Eurocod 7: │
│ │1997-2:2007 │Proiectarea │
│3 │SR EN │geotehnică. Partea │
│ │1997-2:2007/│2: Investigarea şi │
│ │AC:2010 │încercarea terenului│
│ │ │3 │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Eurocod 7: │
│ │ │Proiectarea │
│ │SR EN │geotehnică. Partea │
│4 │1997-2:2007/│2: Investigarea şi │
│ │NB:2009 │încercarea │
│ │ │terenului. Anexă │
│ │ │naţională │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │STAS 1242/ │Teren de fundare. │
│5 │3-87 │Cercetări prin │
│ │ │sondaje deschise │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Teren de fundare. │
│ │STAS 1242/ │Cercetări geotehnice│
│6 │4-85 │prin foraje │
│ │ │executate în │
│ │ │pământuri │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Măsurători terestre.│
│ │ │Marcarea şi │
│ │ │semnalizarea │
│ │STAS │punctelor pentru │
│7 │10493-76 │supravegherea │
│ │ │tasării şi │
│ │ │deplasării │
│ │ │construcţiilor şi │
│ │ │terenurilor │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Investigaţii şi │
│ │ │încercări │
│ │ │geotehnice. │
│8 │SR EN ISO │Identificarea şi │
│ │14688-1:2018│clasificarea │
│ │ │pământurilor. Partea│
│ │ │1: Identificare şi │
│ │ │descriere │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Investigaţii şi │
│ │ │încercări │
│ │ │geotehnice. │
│ │ │Supraveghere │
│9 │SR EN ISO │geotehnică in situ │
│ │18674-3:2018│prin aparatură. │
│ │ │Partea 3: Măsurarea │
│ │ │deplasării de-a │
│ │ │lungul unei linii: │
│ │ │înclinometre │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Investigaţii şi │
│ │ │încercări │
│ │ │geotehnice. Metode │
│ │ │de prelevare şi │
│ │ │măsurări referitoare│
│10 │SR EN ISO │la apa subterană. │
│ │22475-1:2021│Partea 1: Principii │
│ │ │tehnice pentru │
│ │ │prelevarea │
│ │ │eşantioanelor de │
│ │ │pământ, rocă şi apă │
│ │ │subterană │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Investigaţii şi │
│ │ │încercări │
│ │ │geotehnice. Metode │
│ │SR CEN ISO/ │de prelevare şi │
│11 │TS │măsurări ale apei │
│ │22475-2:2009│subterane. Partea 2:│
│ │ │Criterii de │
│ │ │calificare pentru │
│ │ │firme şi personal │
├────┼────────────┼────────────────────┤
│ │ │Investigaţii şi │
│ │ │încercări │
│ │ │geotehnice. Metode │
│ │ │de prelevare şi │
│ │SR CEN ISO/ │măsurări ale apei │
│12 │TS │subterane. Partea 3:│
│ │22475-3:2009│Evaluarea │
│ │ │conformităţii │
│ │ │firmelor şi │
│ │ │personalului de │
│ │ │către o terţă parte │
└────┴────────────┴────────────────────┘
Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu anexele naţionale (dacă este cazul), amendamentele şi/sau eratele publicate de către organismul naţional de standardizare. CAP. 2 DOCUMENTAŢIILE GEOTEHNICE PENTRU DIFERITELE ETAPE DE REALIZARE A LUCRĂRII 2.1. Avizul geotehnic preliminar 2.1.1. Avizul geotehnic preliminar (AGP) este documentaţia geotehnică necesară pentru etapele preliminare de proiectare: Studiul de prefezabilitate (S.PF.), Plan de urbanism zonal (PUZ), Plan de urbanism de detaliu (PUD), astfel cum sunt definite în legislaţia naţională în vigoare. 2.1.2. Avizul geotehnic preliminar se întocmeşte, în principal, pe baza unor informaţii din literatura de specialitate şi a unor date din arhive, cu specificarea expresă a acestora, efectuând, dacă este cazul, noi investigaţii pe teren şi în laborator. Recomandări privind conţinutul-cadru al Avizului geotehnic preliminar sunt prezentate în Anexa B a prezentului normativ. 2.1.3. Avizul geotehnic preliminar nu se substituie Studiului geotehnic necesar la proiectarea lucrărilor, definit la pct. 2.2. 2.2. Studiul geotehnic 2.2.1. Studiul geotehnic (SG) reprezintă documentaţia tehnică pentru proiectarea oricărei construcţii şi face parte din documentaţiile aferente etapelor de elaborare: Studiu de fezabilitate (S.F.) şi Proiect tehnic (P.T.) şi Detalii de execuţie (D.E.), inclusiv etapelor: Documentaţie tehnică pentru autorizarea construcţiilor (D.T.A.C.), Documentaţie pentru avizare/autorizarea lucrărilor de intervenţii (D.A.L.I.) astfel cum sunt acestea definite în legislaţia naţională în vigoare. 2.2.2. Studiul geotehnic, în înţelesul prezentului normativ, are aceeaşi semnificaţie/conţinut cu "Raportul privind investigarea terenului" care se întocmeşte în conformitate cu SR EN 1997-2. 2.2.3. Studiul geotehnic se elaborează pe baza unei teme specifice al cărei conţinut cadru este prezentat în Anexa C. 2.2.4. În cazul în care, conform temei, pentru amplasament sunt necesare informaţii suplimentare privind date şi caracteristici hidrogeologice obţinute pe teren prin investigaţii şi măsurători specifice, Studiul geotehnic va include aceste date şi se va numi Studiu Geotehnic şi Hidrogeologic. 2.2.5. În cazul în care, conform temei de elaborare a studiului geotehnic, pentru amplasament sunt necesare măsurători specifice, evaluări şi calcule privind stabilitatea iniţială la alunecare a amplasamentului, studiul geotehnic va include aceste date şi se va numi Studiu Geotehnic şi de Stabilitate. 2.2.6. Studiul geotehnic de detaliu (SGD) se elaborează, pe baza unei teme specifice, ori de câte ori sunt necesare elemente suplimentare faţă de cele furnizate de Studiul geotehnic (SG) existent, la solicitarea specialiştilor. 2.2.7. Studiul geotehnic de detaliu (SGD) este recomandat şi pentru studii de optimizare a soluţiilor de fundare, mai ales pentru obiective importante, cu dezvoltare mare în plan şi/sau în adâncime şi pentru amplasamente pe care s-au produs alunecări, fără a se limita doar la aceste cazuri. 2.2.8. La modificarea condiţiilor geotehnice/hidrogeologice şi/sau de vecinătăţi dintr-un amplasament pentru care există un Studiu geotehnic, ca şi în cazul utilizării unui studiu geotehnic mai vechi de 10 ani pentru un amplasament, este necesară completarea şi actualizarea acestor documentaţii, obligatoriu printr-un Studiu geotehnic de detaliu. 2.2.9. Studiul geotehnic de detaliu (SGD) este recomandat şi pentru scopul Expertizelor tehnice. În Anexa C se prezintă conţinutul cadru al Studiului geotehnic (SG). Conţinutul cadru al unui Studiu geotehnic de detaliu (SGD) este acelaşi cu al (SG), utilizând după caz informaţii din (SG) iniţial şi dezvoltând cerinţele impuse prin temă. 2.2.10. Procesul-Verbal de Recepţie a Naturii Terenului de Fundare (PVRNTF) reprezintă documentul care certifică conformitatea Studiului Geotehnic cu situaţia reală din şantier, pusă în evidenţă la atingerea cotei finale de fundare şi aparţine Cărţii Tehnice a Construcţiei. 2.2.11. La întocmirea Procesul-Verbal de Recepţie a Naturii Terenului de Fundare este necesară convocarea şi prezenţa factorilor prevăzuţi în programul de faze determinante. 2.2.12. În cazul soluţiilor de fundare indirectă, nu se prevede fază determinantă de recepţie a naturii terenului de fundare. 2.2.13. La Recepţia Naturii Terenului de Fundare se aplică prevederile normativului C 56. 2.3. Proiectul geotehnic 2.3.1. Proiectul geotehnic (PG) reprezintă documentaţia tehnică care se întocmeşte pentru a analiza prin calcul rezistenta şi stabilitatea masivelor de pământ şi a terenului de fundare al construcţiilor, stabilind soluţiile de fundare pentru acestea, precum şi pentru a dimensiona structurile geotehnice, inclusiv în interacţiune cu terenul. 2.3.2. În accepţiunea prezentului normativ, în concordanţă cu normativele tehnice specifice, structura geotehnică reprezintă o structură care include pământul sau o parte structurală de construcţie care se bazează pe rezistenţa pământului. 2.3.3. Proiectul geotehnic, în înţelesul prezentului normativ, are aceeaşi semnificaţie şi reflectă conţinutul Raportului de Proiectare geotehnică care este prevăzut în SR EN 1997-1 şi SR EN 1997-2. Se vor respecta prevederile ghidului GP 129. 2.3.4. Proiectul geotehnic se întocmeşte pe baza Studiului geotehnic (SG) pentru toate etapele de proiectare pentru care acestea se realizează şi face parte din documentaţia de autorizare a lucrărilor astfel cum este definită în legislaţia în vigoare. 2.3.5. În cazul efectuării unui Studiu geotehnic de detaliu, dacă este cazul, se va elabora un nou Proiect geotehnic sau va fi revizuit cel existent pe baza rezultatelor obţinute la Studiul geotehnic de detaliu. 2.3.6. Proiectul geotehnic reprezintă un subdomeniu de specialitate în cadrul proiectului de structură, conform legislaţiei naţionale în vigoare. 2.3.7. Proiectul geotehnic are forma şi conţinutul unui proiect din domeniul construcţii, conform legislaţiei în vigoare, prezentând aspectele specifice subdomeniului. În Anexa D se detaliază conţinutul-cadru al Proiectului geotehnic. 2.4. Raportul de monitorizare geotehnică 2.4.1. Supravegherea execuţiei lucrărilor, monitorizarea şi întreţinerea se realizează în conformitate cu SR EN 1997-1. 2.4.2. Raportul de Monitorizare Geotehnică se întocmeşte pe baza unui Proiect de Monitorizare Geotehnică, Proiect Geotehnic sau Expertiză Geotehnică, care trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare construirii Sistemului de Monitorizare incluzând (fără a avea caracter limitativ): metodele de determinare, echipamentele de măsură caracterizate, de exemplu, prin precizie, acurateţe, repetabilitate, stabilitate în timp şi faţă de condiţiile de mediu, limitele de atenţie şi de avarie (dacă este cazul), frecvenţa de măsurare etc. 2.4.3. Scopurile pentru care se realizează Monitorizarea geotehnică sunt: a) urmărire curentă sau urmărire specială, în timpul execuţiei, utilizării sau post-utilizării construcţiei; b) în timpul realizării Studiului Geotehnic pentru documentarea dinamicii amplasamentului şi/sau stabilirii condiţiilor de referinţă; c) monitorizare pentru proiectare folosind metoda observaţională; d) monitorizare pentru documentarea rapoartelor de expertiză; e) monitorizare cu caracter informativ sau de cercetare. 2.4.4. Raportul de Monitorizare Geotehnică (RMG) este documentul independent sau acea parte din documentaţia tehnică (Studiu Geotehnic, Proiect Geotehnic, Expertiză Geotehnică), care are ca scop urmărirea evoluţiei unor parametri geometrici şi/sau stărilor de eforturi şi deformaţii şi/sau structurilor inginereşti, ca urmare a interacţiunii cu terenul. 2.4.5. Raportul de Monitorizare Geotehnică nu se aplică la controlul execuţiei, decât în măsura în care acestea au fost induse de interacţiunea cu pământul. 2.4.6. La întocmirea Raportului de Monitorizare Geotehnică, se va respecta principiul trasabilităţii, acesta conţinând toate elementele necesare identificării măsurării, procesării şi interpretării: personal angajat în fiecare etapă, localizare a elementelor măsurate sau de măsură, stadiul fizic al lucrărilor în amplasament, momentul măsurării, mai ales în cazul în care acesta poate influenţa rezultatele (exemplu: data pentru măsurările sensibile la anotimp, ora pentru măsurările sensibile la temperatură etc.), numărul serial al echipamentelor de măsură, dacă acest lucru este posibil, descrierea metodelor de procesare etc. 2.4.7. Monitorizarea Geotehnică se va realiza atât pentru obiectivul propriu-zis, cât şi pentru proprietăţile vecine influenţate de prezenţa acestuia, stabilite de Proiectantul Structurii Geotehnice. 2.4.8. Raportul de Monitorizare Geotehnică va include în mod obligatoriu un capitol de integrare şi interpretare a datelor măsurate şi observate, prin care să se concluzioneze într-un mod inteligibil tendinţele de comportare măsurate, încadrarea faţă de limitele impuse de proiectul de monitorizare şi, dacă este cazul, alte observaţii semnificative. 2.4.9. La Monitorizarea Geotehnică realizată cu sisteme manuale sau automate de achiziţie de date, este obligatorie emiterea periodică a Rapoartelor de Monitorizare Geotehnică. 2.4.10. Se recomandă ca metodele de monitorizare angajate pentru caracterizarea dinamicii unui parametru, să aibă precizia şi acurateţea necesare măsurării stabile într-un interval de timp stabilit de Proiectant sau Expert, cu cel puţin un ordin de mărime mai bun decât 1/10 din intervalul de variaţie previzionat, iar domeniul de măsură ales, cel puţin de 2 ori mai mare decât respectivul interval. 2.4.11. În cazul în care anumite limite sunt depăşite (de exemplu, domeniul de măsură al unui instrument etc.), aceste detalii vor fi menţionate în mod explicit în toate rapoartele de monitorizare ulterioare depăşirii, precum şi modul în care evenimentul a fost tratat (de exemplu, senzorul a fost abandonat, repoziţionat, înlocuit, borna sau reperul au fost înlăturate, refăcute sau tratate diferit etc.). 2.4.12. În cazul depăşirii limitelor de atenţie şi avarie, monitorizarea se va continua numai dacă activitatea nu devine periculoasă pentru personal. În cazul depăşirii limitei de atenţie se impune încunoştinţarea cu celeritate a proiectantului lucrării şi a tuturor celorlalţi factori responsabili. 2.4.13. Conţinutul-cadru al Raportului de Monitorizare Geotehnică este prezentat în Anexa F. Cele mai des utilizate metode de monitorizare sunt descrise în Anexa G. 2.5. Expertiza geotehnică 2.5.1. Expertiza geotehnică este o expertiză tehnică de calitate (în sensul Hotărârii Guvernului nr. 925/1995, cu modificările şi completările ulterioare) care se referă la proiectele şi execuţia lucrărilor şi structurilor geotehnice noi sau existente, la condiţiile de teren ale construcţiilor de toate tipurile, la rezistenţa şi stabilitatea masivelor de pământ şi terenului de fundare, inclusiv pentru construcţiile învecinate. 2.5.2. Obiectul expertizei geotehnice poate fi: a) studiul geotehnic; b) proiectul tehnic al unei structuri geotehnice noi (fundaţie, lucrare de susţinere, inclusiv cea a unei excavaţii adânci, lucrări din pământ etc.), inclusiv în corelare cu construcţiile învecinate; c) lucrările de execuţie ale unei structuri geotehnice; d) rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare al unei construcţii existente sau a unui masiv de pământ, inclusiv în corelare cu construcţiile învecinate; e) determinarea cauzelor care au dus la degradări ale construcţiilor în faza de execuţie sau de exploatare şi propunerea de soluţii de intervenţie pentru remedierea acestora. 2.5.3. În cazul unei lucrări existente, Expertiza geotehnică se diferenţiază după cum lucrarea este fără avarie sau cu avarie. 2.5.4. În cazul unei lucrări fără avarie, obiectivul expertizei geotehnice îl reprezintă, de regulă, expertizarea unui element geotehnic specific al lucrării, cu luarea în considerare a studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectării, precum şi a observaţiilor din timpul execuţiei şi exploatării. 2.5.5. În cazul unei lucrări care a suferit degradări, obiectivul principal al expertizei geotehnice îl constituie investigarea cauzelor geotehnice ale degradărilor produse şi propunerea unor lucrări de intervenţie imediată, consolidare şi reparaţii. 2.5.6. În cazul în care se constată diferenţe majore între Studiul geotehnic şi Studiul geotehnic de detaliu realizate pentru acelaşi amplasament, Studiul geotehnic de detaliu nu poate anula în mod direct studiul sau studiile anterioare şi este necesară întocmirea unei expertize geotehnice asupra studiilor geotehnice elaborate. 2.5.7. Expertiza geotehnică a excavaţiilor adânci în zone urbane trebuie să respecte prevederile specifice din normativul NP 120. 2.5.8. Expertiza geotehnică poate fi solicitată experţilor tehnici atestaţi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, şi de către instanţe judecătoreşti, şi trebuie să răspundă obiectivelor încuviinţate de instanţă şi care se supune atât prevederilor cu caracter tehnic din prezentul normativ, cât şi prevederilor juridice specifice din Codul civil. 2.5.9. În cadrul expertizei geotehnice expertul tehnic atestat va analiza, după caz: a) calitatea investigaţiei geotehnice existente şi respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare, aplicabile; b) condiţiile geotehnice de amplasament ale unei construcţii sau structuri geotehnice - pe baza investigaţiilor existente şi/sau a celor efectuate în cadrul expertizei; c) calitatea proiectului tehnic al structurii geotehnice şi respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare; d) condiţiile de exploatare ale structurii geotehnice sau construcţiei care pot influenţa condiţiile de teren; e) starea structurii geotehnice sau a construcţiei; f) modul de execuţie al structurii geotehnice sau construcţiei; g) cauzele degradărilor survenite; h) soluţiile şi măsurile de intervenţie. 2.6. Corelarea între documentaţiile geotehnice şi etapele de realizare a lucrării 2.6.1. În Figura 1 se prezintă schema clasificării, succesiunii şi corelării documentaţiilor geotehnice pentru construcţii, în funcţie de etapele de realizare a lucrării.
┌────────────────┬───────────────────────┬───────────┬────────────┬───────────────────────┐
│ │ │ │ │Expertizare │
│ │ │ │ ├───────────┬───────────┤
│ │Investigare geotehnică │Proiectare │Monitorizare│ │Proiectare,│
│ │ │geotehnică │geotehnică │Investigare│execuţie │
│ │ │ │ │geotehnică │sau post- │
│ │ │ │ │ │execuţie │
├───────────────┬┼───────────┬───────────┴───────────┴────────────┼───────────┴───────────┤
│ ││ │ │ │
├───────────────┼┼───────────┼────────────────────────────────────┼───────────┬───────────┤
│Plan de ││ │ │ │ │
│urbanism zonal ││ │ │ │ │
│(P.U.Z.) ││ │ │ │ │
├───────────────┤│ │ │ │ │
│Plan de ││Aviz │ │ │ │
│urbanism de ││geotehnic │ │ │ │
│detaliu ││preliminar │ │ │ │
│(P.U.D.) ││(AGP) │ │ │ │
├───────────────┤│ │ │ │ │
│Studiu de ││ │ │ │ │
│prefezabilitate││ │ │ │ │
│(S.PF.) ││ │ │ │ │
├───────────────┤├───────────┼───────────┬───────────┬────────────┤ │ │
│Studiu de ││ │ │ │ │Expertiza │Expertiza │
│fezabilitate ││ │ │ │ │Geotehnică │Geotehnică │
│(S.F.) ││ │ │ │ │Efectuarea │Efectuarea │
├───────────────┼┤Studiu │ │ │ │de către │de către │
│Documentaţie ││geotehnic │ │Proiectul │ │expert │expert │
│tehnică pentru ││(SG) │ │geotehnic │ │tehnic │tehnic │
│autorizarea ││Verificare │Studiu │(PG) │Raport de │atestat │atestat │
│construcţiilor ││de către │geotehnic │Verificare │monitorizare│ │ │
│(D.T.A.C.) ││verificator│de detaliu │de către │geotehnică │ │ │
├───────────────┼┤de proiecte│(SGD) │verificator│(RMG) │ │ │
│Proiect tehnic ││atestat │Verificare │de proiecte│Verificare │ │ │
│(P.Th.) ││ │de către │atestat │de către │ │ │
├───────────────┼┤ │verificator│ │verificator │ │ │
│Detalii de ││ │de proiecte│ │de proiecte │ │ │
│execuţie (D.E.)││ │atestat │ │atestat │ │ │
├───────────────┼┼───────────┤ │ │ │ │ │
│Execuţie ││ │ │ │ │ │ │
├───────────────┼┴───────────┤ ├───────────┤ │ │ │
│Post-execuţie │ │ │ │ │ │ │
│(lucrare │ │ │ │ │ │ │
│existentă) │ │ │ │ │ │ │
└───────────────┴────────────┴───────────┴───────────┴────────────┴───────────┴───────────┘
Figura 1. Schema clasificării, succesiunii şi corelării documentaţiilor geotehnice pentru construcţii CAP. 3 INVESTIGAREA TERENULUI 3.1. Documentaţiile geotehnice se bazează pe investigarea terenului. 3.2. Investigarea terenului se efectuează în conformitate cu prevederile SR EN 1997-2 precum şi cu prevederile Secţiunii 3 din SR EN 1997-1. 3.3. Investigarea geotehnică a terenului se referă la stabilirea stării pământurilor, rocilor şi apei subterane, precum şi la determinarea proprietăţilor pământurilor şi rocilor şi colectarea informaţiilor suplimentare relevante asupra amplasamentului. 3.4. În ceea ce priveşte investigarea, pentru teren se vor respecta prevederile din paragraful 2.1.2. al SR EN 1997-2, pentru pământurile sau rocile utilizate ca material de construcţie se vor urma prevederile paragrafului 2.1.3. SR EN 1997-2, iar pentru apa subterană pe cele ale paragrafului 2.1.4. din SR EN 1997-2. 3.5. Investigarea terenului se realizează prin unităţi de profil, dotate corespunzător din punct de vedere tehnic cu utilaje, aparatură şi dispozitive specializate atestate, şi încadrate cu personal având o calificare adecvată în domeniul investigaţiilor geotehnice. 3.6. La investigarea terenului se vor respecta prevederile standardului SR EN 1997-2. 3.7. Este recomandat ca operatorii economici specializaţi şi personalul care realizează investigarea terenului să îndeplinească condiţiile stabilite prin specificaţiile tehnice SR CEN ISO/TS 22475-2 şi SR CEN ISO/TS 22475-3. 3.8. Investigarea terenului se efectuează ţinând seama de categoria geotehnică a lucrării. CAP. 4 PROIECTAREA GEOTEHNICĂ 4.1. Proiectarea geotehnică se bazează pe principiile din SR EN 1997-1 care sunt implementate în normativele tehnice naţionale din domeniul construcţiilor, subdomeniul geotehnică şi fundaţii. 4.2. În funcţie de categoria geotehnică stabilită în studiul geotehnic (tabel A.6), se stabilesc exigenţele minimale pentru proiectarea geotehnică. 4.3. Proiectul geotehnic reprezintă documentaţia tehnică care se întocmeşte pentru a analiza rezistenţa şi stabilitatea masivelor de pământ şi a terenului de fundare al construcţiilor stabilind soluţiile de fundare pentru acestea, precum şi pentru a dimensiona structurile geotehnice în interacţiunea cu terenul. 4.4. Conform SR EN 1997-1, în cadrul cerinţelor de proiectare este necesar ca în proiectul geotehnic să se verifice că pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică nu este atinsă nicio stare limită pertinentă. 4.5. Proiectarea geotehnică se va realiza de personal cu pregătire adecvată în domeniul construcţii, subdomeniului geotehnică şi fundaţii. 4.6. Conform SR EN 1997-1, proiectarea geotehnică se poate realiza prin calcul, pe baza adoptării de măsuri prescriptive, pe baza unor modele experimentale sau unor încărcări de probă şi prin metoda observaţională. 4.7. În anexa D este prezentat conţinutul-cadru al Proiectului geotehnic. ANEXA A CATEGORIILE GEOTEHNICE A1. Categoriile geotehnice a) În vederea stabilirii exigenţelor proiectării geotehnice se introduc trei Categorii geotehnice: 1, 2 şi 3. b) Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se facă înainte de investigarea terenului de fundare, în Tema pentru elaborarea studiului geotehnic. Această încadrare poate fi ulterior schimbată. Categoria poate fi verificată şi eventual schimbată în fiecare fază a procesului de proiectare şi de execuţie. c) Diferitele aspecte ale proiectării unei lucrări pot impune abordări care să corespundă diferitelor categorii geotehnice. Nu este necesar să se trateze întreaga lucrare în concordanţă cu exigenţele categoriei celei mai ridicate. d) Metodele unei categorii geotehnice superioare pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare geotehnică mai aprofundată, sau atunci când proiectantul consideră oportun acest lucru. e) Încadrarea unei lucrări într-o categorie geotehnică ridicată impune necesitatea realizării în condiţii de exigenţă corespunzătoare a investigării terenului de fundare şi a proiectării infrastructurii folosind modele şi metode de calcul perfecţionate spre a se atinge un nivel de siguranţă necesar pentru rezistenţa, stabilitatea şi condiţiile normale de exploatare a construcţiei, în raport cu terenul de fundare. f) Categoria geotehnică depinde de două categorii de factori: pe de o parte factorii legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt condiţiile de teren şi apa subterană, iar pe de altă parte factorii legaţi de structură şi de vecinătăţile acesteia. A1.1. Condiţiile de teren În vederea definirii categoriei geotehnice, condiţiile de teren se grupează în următoarele categorii: (a) Terenuri bune, conform tabelului A.1; (b) Terenuri medii, conform tabelului A.2; (c) Terenuri dificile, conform tabelului A.3. Tabelul A.1: Condiţii de terenuri bune
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Tipul de teren │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Blocuri, bolovănişuri şi │
│ │pietrişuri, conţinând mai puţin │
│ │de 40% nisip şi mai puţin de 30% │
│1 │argilă, în condiţiile unei │
│ │stratificaţii practic uniforme şi│
│ │orizontale (având înclinarea mai │
│ │mică de 10%) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri nisipoase, inclusiv │
│2 │nisipuri prăfoase, îndesate, în │
│ │condiţiile unei stratificaţii │
│ │practic uniforme şi orizontale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri fine cu I(p)<10%: │
│ │nisipuri argiloase, prafuri │
│3 │nisipoase şi prafuri, având e<0.7│
│ │şi I(c)≥0.75, în condiţiile unei │
│ │stratificaţii practic uniforme şi│
│ │orizontale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri fine cu 10%<I(p)<20%: │
│ │nisipuri argiloase, prafuri │
│4 │nisipoase-argiloase, având e<1.0 │
│ │şi I(c)≥0.75, în condiţiile unei │
│ │stratificaţii practic uniforme şi│
│ │orizontale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri fine cu I(p)>20%: │
│ │argile nisipoase, argile prăfoase│
│5 │şi argile, având e<1.1 şi I(c) │
│ │≥0.75, în condiţiile unei │
│ │stratificaţii practic uniforme şi│
│ │orizontale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Roci stâncoase şi semistâncoase │
│6 │în condiţiile unei stratificaţii │
│ │practic uniforme şi orizontale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Umpluturi compactate realizate │
│ │conform unor documentaţii de │
│7 │execuţie (caiete de sarcini) │
│ │controlate calitativ de unităţi │
│ │autorizate │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Orice combinaţie între │
│8 │stratificaţiile precizate la Nr. │
│ │crt. 1+6 │
├────┴─────────────────────────────────┤
│NOTA: Se exceptează de la încadrarea │
│la pct. 4 şi 5 pământurile sensibile │
│la umezire, identificate conform │
│normativului NP 125, iar la pct. 5 │
│pământurile argiloase cu umflări şi │
│contracţii mari, identificate conform │
│normativului NP 126. │
└──────────────────────────────────────┘
Tabelul A.2: Condiţii de terenuri medii
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Tipul de teren │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri nisipoase, inclusiv │
│ │nisipuri prăfoase, de îndesare │
│1 │medie, în condiţiile unei │
│ │stratificaţii practic uniforme şi│
│ │orizontale (având înclinarea mai │
│ │mică de 10%) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri fine cu I(p)<10%: │
│ │nisipuri argiloase, prafuri │
│2 │nisipoase şi prafuri, având e<0.7│
│ │şi 0.5<Ic<0.75, în condiţiile │
│ │unei stratificaţii practic │
│ │uniforme şi orizontale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri fine cu 10%<I(p)<20%: │
│ │nisipuri argiloase, prafuri │
│3 │nisipoase-argiloase, având e<1.0 │
│ │şi 0.5<I(c)<0.75, în condiţiile │
│ │unei stratificaţii practic │
│ │uniforme şi orizontale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri fine cu I(p) >20%: │
│ │argile nisipoase, argile prăfoase│
│4 │şi argile, având e<1.1 şi 0.5<I │
│ │(c)<0.75, în condiţiile unei │
│ │stratificaţii practic uniforme şi│
│ │orizontale │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri argiloase puţin active │
│5 │sau cu activitate medie, definite│
│ │conform normativului NP 126 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Umpluturi de provenienţă │
│ │cunoscută realizate organizat şi │
│6 │conţinând materii organice sub 5 │
│ │% sau umpluturi necompactate │
│ │iniţial, cu o vechime mai mare de│
│ │10-12 ani. │
└────┴─────────────────────────────────┘
Tabelul A.3: Condiţii de terenuri dificile
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Tipul de teren │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri nisipoase, inclusiv │
│1 │nisipuri prăfoase, în stare │
│ │afânată │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri nisipoase saturate │
│2 │susceptibile de lichefiere sub │
│ │acţiuni seismice │
├────┼─────────────────────────────────┤
│3 │Pământuri fine având I(c)<0.5 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri sensibile la umezire, │
│4 │definite conform normativului NP │
│ │125 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Pământuri cu umflări şi │
│5 │contracţii mari, cu activitate │
│ │mare şi foarte mare, definite │
│ │conform normativului NP 126 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│6 │Pământuri cu conţinut ridicat de │
│ │materii organice (peste 5 %), │
├────┼─────────────────────────────────┤
│7 │Terenuri în pantă cu potenţial de│
│ │alunecare │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Umpluturi din pământ executate │
│8 │necontrolat cu o vechime sub 10 │
│ │ani │
├────┼─────────────────────────────────┤
│9 │Umpluturi din resturi menajere, │
│ │indiferent de vechime │
└────┴─────────────────────────────────┘
A1.2. Apa subterană Din punctul de vedere al prezenţei apei subterane pe amplasament, în corelare cu soluţia de fundare, se disting trei situaţii care trebuie avute în vedere la definirea categoriei geotehnice: a) lucrarea nu este influenţată de nivelul apei subterane, nu sunt necesare epuizmente; b) lucrarea este influenţată de nivelul apei subterane, sunt necesare lucrări normale de epuizmente directe, indirecte sau de drenaj, fără riscul de a influenţa nefavorabil vecinătăţile; c) lucrarea este influenţată de nivelul apei subterane, în condiţii hidrogeologice excepţionale, sunt necesare lucrări de epuizmente cu caracter excepţional cu riscul de a influenţa nefavorabil vecinătăţile (interacţiunea cu mai multe acvifere, acvifere sub presiune, depresionări semnificative, debite importante etc.). A1.3. Clasificarea construcţiilor după importanţă În vederea definirii categoriei geotehnice se utilizează clasificarea construcţiilor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în patru categorii de importanţă: a) excepţională, b) deosebită, c) normală, d) redusă. A1.4. Vecinătăţile Categoria geotehnică depinde şi de modul în care realizarea excavaţiilor, a epuizmentelor şi a lucrărilor de infrastructură aferente construcţiei care se proiectează poate produce degradări asupra vecinătăţilor. Se pot distinge, din acest punct de vedere, trei situaţii: a) risc inexistent; b) risc moderat; c) risc major. A1.5. Zona seismică Categoria geotehnică depinde de zona seismică, respectiv de valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare a(g) , definită în codul de proiectare P 100-1. A2. Stabilirea categoriei geotehnice A2.1. În tabelul A4 sunt date punctajele atribuite conform celor cinci factori detaliaţi la pct. A1.1 - A1.5, în vederea stabilirii categoriei geotehnice. Tabelul A.4: Punctaje atribuite factorilor care determină categoria geotehnică
┌────────────┬────────────────────────────────────────┐
│Factori │Punctaje │
├────────────┼──────────┬─┬──────────┬─┬────────────┬─┤
│Condiţii de │Terenuri │2│Terenuri │3│Terenuri │6│
│teren │bune │ │medii │ │dificile │ │
├────────────┼──────────┼─┼──────────┼─┼────────────┼─┤
│Apa │Fără │ │Cu │ │Cu │ │
│subterană │epuizmente│1│epuizmente│2│epuizmente │4│
│ │ │ │normale │ │excepţionale│ │
├────────────┼──────────┼─┼──────────┼─┼────────────┼─┤
│Clasificarea│ │ │ │ │ │ │
│construcţiei│ │ │ │ │Deosebită, │ │
│după │Redusă │2│Normală │3│excepţională│5│
│categoria de│ │ │ │ │ │ │
│importanţă │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─┼──────────┼─┼────────────┼─┤
│Vecinătăţi │Fără │1│Risc │3│Risc major │4│
│ │riscuri │ │moderat │ │ │ │
├────────────┼──────────┼─┼──────────┼─┼────────────┼─┤
│Zona │a(g)< │1│0.15g ≤ a │2│a(g) ≥ 0,25g│3│
│seismică │0,15g │ │(g)< 0.25g│ │ │ │
└────────────┴──────────┴─┴──────────┴─┴────────────┴─┘
A2.2. Pentru a facilita încadrarea lucrării într-o categorie geotehnică, se foloseşte următoarea metodologie: a) se atribuie fiecăruia dintre cazurile aferente celor 5 factori daţi în tabelul A.4 un număr de puncte, specificat în dreptul cazului respectiv; b) se însumează punctele corespunzătoare celor 5 factori; c) încadrarea în categorii geotehnice se va face în funcţie de punctajul total, în concordanţă cu tabelul A.5. Tabelul A.5: Încadrarea în categorii geotehnice
┌───────┬────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Limite │Categoria │
│crt. │punctaj │geotehnică │
├───────┼────────────┼─────────────────┤
│1. │6...9 │1 │
├───────┼────────────┼─────────────────┤
│2. │10...14 │2 │
├───────┼────────────┼─────────────────┤
│3. │15...22 │3 │
└───────┴────────────┴─────────────────┘
A3. Exigenţe minimale în corelare cu categoriile geotehnice Exigenţele minimale privind investigaţiile geotehnice care trebuie realizate şi metodele de proiectare utilizate, sunt prezentate în tabelul A.6, corespunzător categoriilor geotehnice. Tabelul A.6: Exigenţe minimale privind investigarea şi proiectarea geotehnică
┌───────────┬─────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │Categoria │Categoria │Categoria │
│ │Geotehnică 1 │Geotehnică 2 │Geotehnică 3 │
├───────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Investigaţii │ │
│ │ │de rutină │ │
│ │Sondaje şi/ │cuprinzând │ │
│ │sau foraje de│sondaje │Investigaţiile│
│ │recunoaştere │deschise, │menţionate la │
│ │a terenului │foraje cu │Categoria │
│ │cu prelevare │prelevarea de │geotehnică 2 │
│Investigare│de eşantioane│eşantioane şi │şi, în plus, │
│geotehnică │în vederea │măsurarea │încercări cu │
│ │identificării│nivelului apei│caracter │
│ │în laborator │subterane, │special în │
│ │a naturii şi │încercări în │laborator şi │
│ │stării │laborator şi, │pe teren. │
│ │pământului. │eventual, │ │
│ │ │încercări pe │ │
│ │ │teren. │ │
├───────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Proiectare │ │ │
│ │bazată pe │Calcule pentru│ │
│ │măsuri │stabilitate/ │ │
│ │prescriptive │capacitate │Calcule mai │
│ │şi proceduri │portantă şi │complexe, care│
│ │simplificate │deformaţii │pot să nu facă│
│Proiectare │(ca de │folosind │parte din │
│geotehnică │exemplu │metode uzuale │reglementările│
│ │utilizarea │recomandate în│tehnice în │
│ │tabelelor cu │reglementările│vigoare. │
│ │presiuni │tehnice în │ │
│ │convenţionale│vigoare. │ │
│ │la fundarea │ │ │
│ │directă). │ │ │
└───────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────┘
A4. Corelarea între tipurile de lucrări şi categoriile geotehnice A4.1. Categoria geotehnică 1 include doar lucrările mici şi relativ simple, pentru care este posibil să se admită că exigenţele fundamentale vor fi satisfăcute folosind experienţa comparabilă dobândită şi investigaţiile geotehnice calitative şi pentru care riscurile pentru bunuri şi persoane sunt neglijabile. A4.2. Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condiţii de teren care, pe baza experienţei comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel încât să se poată utiliza metode uzuale în proiectarea şi execuţia lucrărilor. A4.3. Categoria geotehnică 2 include tipuri convenţionale de lucrări şi fundaţii, fără riscuri majore sau condiţii de teren şi de solicitare neobişnuite sau excepţional de dificile. A4.4. Lucrările din Categoria geotehnică 2 impun obţinerea de date cantitative şi efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerinţelor fundamentale. În schimb, pot fi utilizate metode uzuale pentru încercările de laborator şi de teren şi pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. A4.5. Categoria geotehnică 3 cuprinde obiecte care nu se încadrează în Categoriile geotehnice 1 şi 2, reprezentate prin structuri implicând riscuri majore sau încărcări excepţional de severe, amplasate în condiţii de teren dificile. A4.6. Proiectarea lucrărilor din Categoria geotehnică 3 se bazează pe date geotehnice obţinute prin încercări de laborator şi de teren realizate prin metodologii de rutină şi speciale şi pe metode perfecţionate de calcul geotehnic. A4.7. Încadrarea în una din cele trei categorii geotehnice se face de către specialistul geotehnician cu consultarea proiectantului structurii. ANEXA B CONŢINUTUL - CADRU AL AVIZULUI GEOTEHNIC PRELIMINAR Avizul geotehnic preliminar pentru un obiectiv de investiţii, se va întocmi pe baza unei teme, pentru etapa Studiu de prefezabilitate, aşa cum este definită în legislaţia naţională în vigoare şi va conţine în principal, următoarele: B1. Date generale a) denumirea şi amplasarea lucrării; b) investitor/beneficiar; c) elaboratorul Avizului geotehnic preliminar. B2. Date privind terenul din amplasament a) date geologice generale pe baza hărţilor geomorfologice şi geologice; b) date geotehnice obţinute din studii geotehnice anterioare realizate pentru construcţiile existente din vecinătate, din hărţi de zonare geotehnică din amplasament sau din vecinătate, din arhive accesibile, utilizând experienţa comparabilă; c) date preliminare asupra condiţiilor hidrogeologice, specificând nivelul apelor freatice şi adâncimile de îngheţ; d) date geotehnice şi hidrogeologice obţinute prin investigaţii actuale, dacă au fost prevăzute prin temă; e) date preliminare asupra condiţiilor de teren şi a naturii acestuia, cu încadrarea preliminară ca teren de fundare (bun, mediu, dificil); f) date privind zonarea seismică; g) încadrarea obiectivului în zone de hazarduri naturale (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) conform "Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V - Zone de risc natural" (Legea nr. 575/2001). B3. Recomandări din punct de vedere geotehnic pentru următoarele etape de proiectare (studiu geotehnic şi proiect geotehnic) ANEXA C CONŢINUTUL - CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC C1. Conţinutul temei pentru elaborarea studiului geotehnic Studiul geotehnic pentru un obiectiv de investiţii se va realiza obligatoriu pe baza unei teme specifice. Tema pentru elaborarea Studiului Geotehnic este întocmită de către beneficiarul investiţiei sau, după caz, de către proiectanţi/consultanţi care prestează servicii de proiectare/consultanţă în domeniu. Conţinutul temei de proiectare se adaptează de către beneficiar/proiectant/consultant sau verificator, în funcţie de specificul amplasamentului şi categoria de importanţă a obiectivului de investiţii propus şi va conţine minimal următoarele: a) denumirea şi amplasarea lucrării; b) investitor/beneficiar; c) proiectant general; d) date tehnice privind structura pentru care se solicită studiul geotehnic (ex: amprentă la sol, regim de înălţime, adâncime tehnologică de fundare, încărcări estimate la nivelul terenului); e) categoria de importanţă a structurii/obiectivului pentru care se solicită studiul geotehnic; f) încadrarea preliminară în categoria geotehnică; g) numărul, tipurile şi adâncimile investigaţiilor pe teren şi dispunerea în plan a acestora; h) estimare privind numărul şi tipurile încercărilor de laborator, inclusiv încercări speciale solicitate şi standardele în baza cărora să fie efectuate; i) cerinţe privind Evaluarea informaţiilor geotehnice; j) cerinţe legate de activitatea de confirmare şi recepţie a naturii terenului de fundare (asistenţa tehnică pe perioada execuţiei şi/sau participări punctuale). Tema se anexează Studiului Geotehnic. C2. Detalierea conţinutului-cadru al studiului geotehnic Studiul geotehnic pentru un obiectiv de investiţii are conţinut unic şi se întocmeşte pentru etapele de elaborare a documentaţiilor din domeniul construcţiilor Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic, după caz Detalii de execuţie, inclusiv etapele Documentaţie tehnică pentru autorizarea construcţiilor, Documentaţie pentru avizare/autorizarea lucrărilor de intervenţii astfel cum sunt acestea definite în legislaţia naţională în vigoare. Studiul geotehnic (SG) face parte din aceste documentaţii şi va conţine minimal următoarele: C2.1. Date generale a) tema pentru elaborarea studiului geotehnic; b) denumirea şi amplasarea lucrării; c) investitor/Beneficiar; d) proiectant general; e) proiectant de specialitate pentru Studiul geotehnic; f) numele şi adresa tuturor unităţilor care au participat la investigarea terenului de fundare, cu precizarea categoriei de lucrări în care au fost implicate; g) date tehnice furnizate de beneficiar şi/sau proiectant privitoare la sistemele constructive preconizate. C2.2. Date privind terenul din amplasament a) topografia; b) date geologice generale; c) cadrul general geomorfologic, hidrografic şi hidrogeologic; d) date geotehnice generale; e) date climatologice (dacă este relevant); f) date seismologice; g) istoricul amplasamentului şi situaţia actuală; h) condiţii referitoare la vecinătăţile lucrării (construcţii învecinate, trafic, diverse reţele, vegetaţie, produse chimice periculoase etc.); i) încadrarea obiectivului în "Zone de risc natural" (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) care formează "Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea V - Zone de risc natural"; j) încadrarea preliminară a lucrării într-o anumită categorie geotehnică sau a părţilor din lucrare în categorii geotehnice diferite (tabel A.5); k) se vor anexa: planuri de situaţie cu amplasarea lucrărilor de investigare, hărţi cu particularităţile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice şi hidrogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse (dacă este cazul). C2.3. Prezentarea investigaţiilor şi a informaţiilor geotehnice şi hidrogeologice efectuate a) încercările de teren programate, în concordanţă cu cerinţele temei; b) prezentarea lucrărilor de teren efectuate: ● datele calendaristice între care s-au efectuat lucrările de teren; ● observaţii din teren cu fotografii din amplasament (dacă sunt relevante sau solicitate); ● informaţii obţinute din cartarea geologică şi geomorfologică (acolo unde este necesară); ● volumul lucrărilor geotehnice şi hidrogeologice, metodele şi standardele pe care se bazează, utilajele şi aparatura folosite-corespondenţa cu cerinţele temei; ● metodele folosite pentru recoltarea, transportul şi depozitarea probelor şi încadrarea categoriei probelor, precizarea calităţii probelor recoltate. c) prezentarea informaţiilor geotehnice şi hidrogeologice obţinute pe teren: ● poziţia pe teren a investigaţiilor realizate (coordonate topografice x, y şi z precum şi distanţe faţă de eventuale puncte fixe caracteristice din amplasament); ● stratificaţia primară pusă în evidenţă - fişa sondorului - inclusiv album foto cu eşantioanele prelevate; ● fişe ale diferitelor măsurători şi încercări in situ (conform Anexa K); ● date măsurate privind nivelul apei subterane şi caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune); ● caracteristicile de agresivitate ale apei subterane şi, eventual, ale unor straturi de pământ. d) prezentarea lucrărilor de laborator efectuate: ● datele calendaristice între care s-au efectuat lucrările de laborator; ● denumirea laboratorului autorizat/acreditat care a efectuat încercările/analizele pământurilor şi apei, în cazul investigaţiilor prin foraje, cu prezentarea în copie a autorizaţiei laboratorului şi a anexei cu încercările de laborator autorizate/acreditate; ● rapoarte de încercări în laborator şi pe teren cuprinzând buletine de încercare, diagrame, grafice şi tabele privitoare la rezultatele lucrărilor experimentale (minim 1 exemplar); ● buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice. Observaţie: Buletinele de încercare care cuprind înregistrarea tuturor datelor obţinute în timpul încercărilor şi toate elementele necesare verificării calculelor care au condus la rezultatele încercărilor respective se păstrează, de regulă, la unitatea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor fi înaintate beneficiarului, la cererea acestuia. C2.4. Evaluarea informaţiilor geotehnice Această etapă cuprinde: a) întocmirea fişelor sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis (a se vedea modelul din Anexa O), cuprinzând descrierea straturilor identificate (a se vedea Anexa N privind clasificarea pământurilor din punct de vedere granulometric), rezultatele sintetice ale încercărilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrărilor standard - SPT (dacă este cazul), nivelurile de apariţie şi de stabilizare ale apei subterane; b) prezentarea releveelor sondajelor deschise şi eventuale relevee ale fundaţiilor construcţiilor învecinate; c) analiza şi interpretarea datelor lucrărilor de teren şi de laborator şi a rezultatelor încercărilor, având în vedere metodele de prelevare, transport şi depozitare a probelor, precum şi caracteristicile aparaturii şi ale metodelor de încercare. Dacă unele rezultate sunt nerelevante sau imprecise, acest lucru trebuie menţionat şi comentat; dacă este cazul, se vor face propuneri pentru completarea investigaţiilor; d) întocmirea unor secţiuni/profiluri geologice, litologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame (realizate la scară, în cote absolute corelate cu cotele forajelor geotehnice) prin care să fie redate cu claritate condiţiile de teren şi reprezentarea acestora în planuri ale amplasamentului împreună cu poziţiile investigaţiilor în teren; e) prezentarea tabelară pentru fiecare unitate/orizont/strat a valorilor măsurate şi derivate, după caz, pentru principalii parametrii geotehnici necesari în proiectarea geotehnică (fizici şi mecanici); f) prezentarea tabelară şi, eventual, grafică a valorilor măsurate direct şi a valorilor derivate ale parametrilor geotehnici care pot defini natura şi starea fiecărui strat de pământ din componenţa terenului, inclusiv prelucrarea statistică a acestora şi corelarea cu alte prelucrări care include experienţa anterioară pentru determinarea valorilor parametrilor geotehnici. Se vor specifica relaţiile analitice sau empirice utilizate pentru obţinerea valorilor derivate. Fac excepţie de la această prevedere studiile geotehnice elaborate pentru construcţii de importanţă redusă pentru care, se vor prezenta doar valorile măsurate sau derivate; g) în cadrul proiectului geotehnic, în funcţie de structura geotehnică proiectată şi de stările limită analizate se vor determina şi utiliza valorile caracteristice şi de calcul adecvate ale parametrilor geotehnici, în conformitate cu normativul NP 122, bazate pe valorile prezentate în studiul geotehnic; h) aprecieri privind stabilitatea generală şi locală a terenului pe amplasament obţinute pe baza observaţiilor vizuale din etapa de cartare. În cazul terenurilor în pantă (cu înclinarea generală mai mare de cca. 10%) se vor efectua analize preliminare de stabilitate pentru situaţia din momentul realizării studiului geotehnic (cu respectarea tabelului I.1); i) încadrarea straturilor geotehnice din punct de vedere al condiţiilor de teren (geotehnice, hidrogeologice şi seismice) în vederea utilizării ca teren de fundare (bun, mediu sau dificil) prin raport cu soluţii de fundare posibile; j) recomandări cu caracter orientativ cu privire la adâncimi şi soluţii de fundare (directe, indirecte) stabilite pe baza condiţiilor geotehnice, hidrogeologice şi seismice determinate pentru amplasament, pe baza datelor referitoare la caracteristicile structurii care urmează să fie proiectată, puse la dispoziţie prin tema de investigare; k) indicaţie orientativă asupra necesităţii îmbunătăţirii/consolidării terenului, pe baza datelor puse la dispoziţie prin tema de investigare; l) indicaţie orientativă asupra necesităţii prevederii unor lucrări complementare, provizorii sau definitive, referitoare la apa subterană; m) încadrarea finală a lucrării într-o anumită categorie geotehnică sau a părţilor din lucrare în diferite categorii geotehnice; a se vedea Anexa A. Observaţie: Recomandările şi indicaţiile orientative date la punctele j), k) şi l) pot sau nu să fie urmate de către proiectant, care are responsabilitatea finală asupra soluţiilor de fundare adoptate şi dimensionate. Toate soluţiile constructive referitoare la terenul de fundare şi structurile geotehnice se stabilesc pe baza calculelor specifice în cadrul Proiectului geotehnic. C2.5. Elaborarea modelului terenului a) modelul terenului este principalul rezultat al investigaţiei geotehnice şi reprezintă baza de dezvoltare a Modelului geotehnic de proiectare; b) modelul terenului se elaborează în cadrul Studiului geotehnic, ca rezultat al investigaţiilor realizate şi al interpretării datelor obţinute, aşa cum se specifica la punctul C2.4.; c) cuprinsul şi gradul de detaliere pentru stabilirea Modelului terenului sunt în funcţie de Categoria geotehnică; d) în Anexa M este explicitat modul de realizare a Modelului terenului. ANEXA D CONŢINUTUL - CADRU AL PROIECTULUI GEOTEHNIC Proiectul geotehnic (PG) respectă legislaţia tehnică din domeniul construcţiilor şi se bazează pe prevederile normativelor de proiectare şi execuţie specifice subdomeniului Geotehnică şi Fundaţii. În cazul unor construcţii de importantă redusă, Proiectul Geotehnic poate fi încadrat în Proiectul general de structură sub forma unui capitol special, care va avea acelaşi conţinut ca cel din prezenta Anexa D. Proiectul geotehnic trebuie să aibă cuprinsul minimal prevăzut în legislaţie: a) piese scrise: Memoriu tehnic, Breviar de calcul, Caiet de sarcini, Program de urmărire şi control; b) piese desenate: Plan de situaţie, Secţiuni specifice, Detalii de execuţie. În acest sens, Proiectul geotehnic va cuprinde: D1. Date generale a) denumirea şi amplasarea lucrării; b) investitor/beneficiar; c) proiectant general; d) proiectant de specialitate pentru Proiectul geotehnic; e) date tehnice furnizate de beneficiar şi/sau proiectantul de structura privitoare la construcţiile preconizate şi încadrarea acestora în categoria de importanţă. D2. Caracterizarea geotehnică generală a amplasamentului pe baza Studiului geotehnic a) sinteza datelor generale privind: Topografia, Date seismologice, Istoricul amplasamentului şi situaţia actuală; b) condiţii referitoare la vecinătăţile lucrării; c) planuri de situaţie cu amplasarea lucrărilor de investigare geotehnică; d) Modelul Terenului. D3. Prezentarea metodei de proiectare a) la elaborarea Proiectului geotehnic se vor preciza metodele de proiectare utilizate, după caz, în diferitele etape de proiectare, având în vedere prevederile normativelor de proiectare în vigoare în care sunt implementate şi explicitate principiile SR EN 1997-1 şi ale Anexelor naţionale; b) în cadrul aceluiaşi Proiect geotehnic se pot folosi diferitele metode de proiectare, după caz; c) în cazul utilizării unor programe de calcul automatizat se vor prezenta caracteristicile acestora şi metodele de proiectare care sunt implementate, specificând dacă respectă prevederile din SR EN 1997-1 şi ale Anexei naţionale. D4. Elaborarea Modelului geotehnic de proiectare Conform definiţiei din Anexa M, Modelul geotehnic pentru proiectare este o reprezentare a terenului din amplasament derivată din Modelul terenului. În cazul proiectării prin calcul, modelul geotehnic va preciza valorile de calcul. În Anexa M sunt detaliate aspectele referitoare la elaborarea Modelului geotehnic de proiectare. D5. Proiectarea lucrărilor În acest sens vor fi parcurse următoarele etape: a) încadrarea lucrării într-o anumită categorie geotehnică sau a părţilor din lucrare în diferite categorii geotehnice în scopul proiectării geotehnice, ţinând seama de încadrarea din Studiul geotehnic, care poate fi modificată după caz; b) stabilirea stărilor limită specifice lucrărilor din proiect; c) preluarea şi prelucrarea în scopul dimensionării lucrărilor a datelor din Modelul terenului (secţiuni/profiluri caracteristice aferente lucrărilor din Proiectul geotehnic, valori ale parametrilor geotehnici în funcţie de metoda de proiectare) pentru elaborarea modelului de proiectare geotehnică; d) stabilirea acţiunilor şi rezistenţelor în vederea verificărilor prin calcul, cu luarea în considerare a datelor din proiectul de structură; e) stabilirea adâncimilor de fundare şi a soluţiilor de fundare pentru structurile proiectate. D6. Elaborarea proiectului geotehnic Pe baza informaţiilor şi datelor din etapele anterioare se vor dimensiona prin calcule specifice şi se vor verifica la stările limită conform normativelor în vigoare, inclusiv în ipoteza seismică: a) structurile geotehnice şi soluţiile tehnologice referitoare la asigurarea rezistenţei şi stabilităţii masivelor de pământ şi a terenului de fundare; b) structurile geotehnice în interacţiune cu diferitele părţi structurale ale construcţiilor preconizate; c) lucrările complementare adiacente structurilor geotehnice referitoare la acţiunea şi prezenţa apei subterane; d) lucrările de monitorizare geotehnică vor fi cuprinse într-un capitol al Proiectului geotehnic sau, după caz, într-un Proiect de monitorizare geotehnică, distinct, al cărui conţinut-cadru este prezentat în Anexa E. Pentru toate lucrările prevăzute şi dimensionate în Proiectul geotehnic se vor elabora Caiete de sarcini specifice. ANEXA E CONŢINUTUL - CADRU AL PROIECTULUI DE MONITORIZARE GEOTEHNICĂ E1. Descrierea lucrării a) denumirea lucrării şi adresa; b) descrierea vecinătăţilor; c) lista de distribuire a Rapoartelor de Monitorizare Geotehnică (se recomandă să includă vecinii care şi-au dat acordul pentru monitorizarea proprietăţilor); d) descrierea metodelor de măsurare; e) descrierea sistemului de referinţă pentru măsurări (existent şi/sau ce urmează a fi realizat) f) descrierea echipamentelor de măsură, incluzând: exigenţe privind domeniul, precizia, acurateţea, repetabilitatea, stabilitatea citirilor; g) descrierea principiilor metodelor de determinare pentru instrumentele de măsură care nu sunt reglementate; h) cerinţe privind metodele de procesare ale datelor măsurate şi condiţiile de repetare a determinărilor în cazul depăşirii toleranţelor impuse şi reprezentare grafica a informaţiilor, dacă este cazul. E2. Amplasarea echipamentelor ce urmează să fie instalate a) plan de situaţie geo-referenţiat şi/sau releveul structurii, cuprinzând poziţionarea echipamentelor de măsură; b) propunerea de indexare a echipamentelor instalate; c) descrierea modului de instalare; d) descrierea procedurilor de întreţinere (de exemplu: descărcarea datelor din senzorii prevăzuţi cu sistem de stocare de date intern, deznisiparea puţurilor piezometrice, resetarea sau repoziţionarea senzorilor care se apropie de limita domeniului de măsură etc.), dacă este cazul, şi a frecvenţei acestora; e) stabilirea pragurilor de alertă şi de avarie pentru fiecare echipament sau bornă, dacă este cazul; f) stabilirea calendarului etapelor de măsură; g) descrierea sistemului de stocare, transmitere, arhivare şi prelucrare automată a datelor, dacă este cazul. E3. Anexa cu acordurile exprimate de vecinii care au acceptat includerea proprietăţilor în monitorizare sau copii după scrisorile de înştiinţare, furnizate de către Beneficiar. ANEXA F CONŢINUTUL - CADRU AL RAPORTULUI DE MONITORIZARE GEOTEHNICĂ F1. Descrierea lucrării a) denumirea lucrării şi adresa; b) descrierea contextului întocmirii Raportului de Monitorizare Geotehnică (cu menţionarea Proiectului de Monitorizare Geotehnică ce a stat la baza acestuia), a condiţiilor geotehnice, a fazei fizice de execuţie (dacă este cazul) şi indexarea etapei; c) sumarul lucrărilor de teren şi birou. F2. Descrierea metodelor şi a echipamentelor de măsură a) dacă măsurătorile nu sunt realizate pe baza unor reglementări, vor fi descrise principiile metodei, metoda de măsurare şi procesare a datelor. Se va detalia modul de compensare a erorilor de măsurare (dacă este cazul); b) se vor descrie echipamentele utilizate, numărul de identificare (dacă este posibil), condiţiile de mediu pentru operare, precum şi toate informaţiile legate de precizie, acurateţe şi stabilitate; c) descrierea sistemului de referinţă pentru monitorizare, valabil atât pentru metodele topografice cât şi fizice de măsurare (de exemplu, coordonate în sistemul de proiecţie naţional al unui punct marcat pe marginea sau capacul unui tub piezometric şi lungimea faţă de CTN a acestuia). Descrierea fiecărui echipament va fi însoţită şi de fotografierea amplasamentului. Aceste descrieri pot fi incluse, opţional, înaintea prezentării datelor măsurate şi/sau prelucrate din capitolul următor. F3. Măsurători şi prelucrarea acestora a) detalierea condiţiilor meteorologice şi a marcajului de timp corespunzător la care s-a efectuat fiecare determinare de teren. În cazul în care măsurătorile sunt efectuate în interior, se va menţiona acest lucru; b) verificarea sistemului de referinţă pentru monitorizare pentru măsurători asigurându-se încadrarea în toleranţe, dacă măsurătorile pornesc de la un sistem de referinţă definit. Această verificare va fi prezentată separat, indicându-se sistemul de referinţă şi parametrii acestuia. În cazul în care apar abateri faţă de valorile stabilite în Proiectul de Monitorizare, se vor lua măsuri de suplimentare sau înlocuire/repoziţionare a elementelor sistemului de referinţă pe baza dispoziţiei Proiectantului şi decontate de Beneficiar; c) realizarea măsurătorilor şi, dacă este tehnologic posibil, printr-o metodă care să permită calcule de compensare a erorilor (de exemplu: neînchiderea drumurilor pe puncte de coordonate şi cote cunoscute la măsurătorile topografice, citirea tuburilor inclinometrice după două orientări suplementare etc.); d) determinările de teren se vor include ca valori primare sau procesate astfel încât să poată fi verificate în mod independent de un terţ dotat cu echipamente similare, să fie raportate numeric explicit (dacă este cazul folosind caractere aldine sau de o culoare diferită pentru valorile critice), să includă, dacă este posibil, eroarea determinării, să fie reprezentate grafic într-un mod intuitiv, incluzând valorile limită stabilite de proiectant (dacă acest lucru este relevant). Graficele vor folosi scări care să nu denaturează semnificaţia (de exemplu: utilizarea unei scări zecimale pentru variaţii exponenţiale, reprezentarea originii pentru numere mari etc). F4. Concluzii a) documentarea fotografică şi descrierea mijloacelor de măsurare avariate sau inaccesibile. Se vor menţiona, în acord cu Proiectantul şi Investitorul, măsurile ce se vor lua pentru fiecare situaţie în parte, privind remedierea, înlocuirea sau abandonarea mijlocului de măsurare respectiv; b) evidenţierea valorilor aberante rezultate din prelucrare, dacă este cazul; c) sumarul rezultatelor în raport cu limitele impuse de Proiectul de Monitorizare Geotehnică şi, dacă este posibil, interpretarea evoluţiilor observate, arătându-se tendinţele de atenuare, menţinere sau accelerare a fenomenelor monitorizate; d) dacă este cazul vor fi prezentate conexiunile dintre determinări. ANEXA G DESCRIEREA CELOR MAI DES FOLOSITE METODE DE MONITORIZARE GEOTEHNICĂ (INFORMATIVĂ) G1. Cerinţe de bază pentru monitorizarea geotehnică În funcţie de tipul fenomenelor urmărite, categoria geotehnică şi clasa de importanţă a construcţiei se definesc următoarele clase de precizie pentru monitorizarea topografică a masivelor de pământ şi structurilor în contact cu acestea: ● clasa A: precizie ridicată; ● clasa B: precizie medie; ● clasa C: precizie redusă. Încadrarea în clasele de precizie se realizează prin Proiectul de Monitorizare sau prin Expertiza Tehnică, după caz. Dacă se consideră necesar se pot modifica clasele de precizie ale măsurărilor în funcţie de evoluţia fenomenelor urmărite de la o etapă la alta. G2. Monitorizarea geotehnică folosind metode topografice Prezenta anexă se referă la monitorizarea executată în teren cu ajutorul următoarelor tipuri de echipamente topografice: a) instrumente de nivelment clasice, electronice, digitale; b) staţii totale; c) echipamente GNSS (Global Navigation Satellite System). Reperele fixe din reţeaua de referinţă pentru monitorizarea geotehnică şi cele de control, amplasate în apropierea obiectivelor supuse monitorizării vor fi conform STAS 10493-76. G2.1. Reţeaua de referinţă pentru monitorizarea geotehnică G2.1.1. Reţeaua de referinţă este alcătuită din repere de referinţă a căror stabilitate este demonstrabilă pe baza testelor statistice aplicate măsurătorilor efectuate în etape diferite şi răspunde exigenţelor de precizie corespunzătoare claselor de măsurare. Punctele reţelei de referinţă pentru monitorizarea geotehnică vor fi amplasate în afara zonei active a structurilor măsurate, în zone stabile, accesibile şi comode pentru măsurători şi protejate împotriva degradărilor accidentale sau a vandalismului. G2.1.2. Reperele de control trebuie să aibă stabilitate demonstrabilă (pe baza testelor statistice aplicate măsurătorilor efectuate în etape diferite) şi să răspundă exigenţelor de precizie corespunzătoare claselor de măsurare. Punctele care se constituie în repere de control ale reţelei de referinţă pentru monitorizarea geotehnică se amplasează, de regulă, în apropierea zonei active a structurilor măsurate. G2.1.3. Pentru clasele A şi B reperele de referinţă vor fi instalate la capătul unor elemente fişate având lungimea de cel puţin 4.00 m, încastrate pe o adâncime de cel puţin 1.00 m într-un teren de compresibilitate redusă sau montate în pereţii unor clădiri construite de cel puţin 10 ani, care nu prezintă urme de degradare (fisuri, tasări, refulări etc.). G2.1.4. Pentru clasa C, în locul sistemelor de referinţă folosite la clasele A şi B este posibilă instalarea reperelor fixe şi în blocuri de beton având masa de cel puţin 150 kg, executate în zone stabile, uşor accesibile. G2.1.5. Numărul reperelor de referinţă pentru clasa A este de minim 5, pentru clasa B de minim 4, iar pentru clasa C de minim 3. G2.1.6. Precizia de poziţionare în plan orizontal şi vertical a reperelor de referinţă este dată în Tabelul G.1. Poziţionarea reperelor se va face în sistemul de proiecţie naţional. Pentru poziţionarea reperelor de referinţă se pot utiliza şi echipamente GNSS. Tabelul G.1: Precizia de poziţionare a reperelor pentru categoriile de măsurare
┌────────────────────────┬──────────────┐
│ │Clasa de │
│Specificaţii tehnice │precizie │
│ ├────┬────┬────┤
│ │A │B │C │
├────────────────────────┼────┼────┼────┤
│Poziţionare orizontală │3 mm│5 mm│10 │
│absolută │ │ │mm │
├────────────────────────┼────┼────┼────┤
│Poziţionare verticală │5 mm│8 mm│20 │
│absolută │ │ │mm │
├────────────────────────┼────┼────┼────┤
│Eroare orizontală │3 mm│5 mm│5 mm│
│relativă între repere │ │ │ │
├────────────────────────┼────┼────┼────┤
│Eroare verticală │0.5 │1.0 │2.0 │
│relativă între repere │mm │mm │mm │
└────────────────────────┴────┴────┴────┘
G2.2. Monitorizare în plan vertical G2.2.1. Pentru clasele de precizie A şi B se va folosi nivelment geometric, iar pentru clasa C este permisă şi folosirea nivelmentului trigonometric. G2.2.2. Condiţiile tehnice minimale pentru executarea lucrărilor de nivelment geometric sunt prezentate în Tabelul G.2. Tabelul G.2: Condiţii tehnice pentru nivelmentul geometric
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Specificaţii │Clasa de precizie │
│tehnice ├───────┬───────┬───────┤
│ │A │B │C │
├──────────────┼───────┼───────┼───────┤
│Lungime │ │ │ │
│portee, m, │25 │40 │50 │
│max. │ │ │ │
├──────────────┼───────┼───────┼───────┤
│Inegalitatea │ │ │ │
│între portee │ │ │ │
│(distanţa de │0.5 │1.0 │2.0 │
│la aparat la │ │ │ │
│miră) m, pe │ │ │ │
│staţie, max. │ │ │ │
├──────────────┼───────┼───────┼───────┤
│Inegalitatea │ │ │ │
│cumulată a │1.0 │2.0 │5.0 │
│porteelor, m ,│ │ │ │
│max. │ │ │ │
├──────────────┼───────┼───────┼───────┤
│Neînchiderea │ │ │ │
│admisibilă, │ │ │ │
│mm, la │±0.25 │±0.50 │±1.5 │
│drumuire │radical│radical│radical│
│închisă (n - │din n │din n │din n │
│numărul de │ │ │ │
│staţii) │ │ │ │
└──────────────┴───────┴───────┴───────┘
G2.2.3. Pentru clasa A de precizie se vor folosi nivele digitale de precizie instalate pe trepiede de lemn sau material cu coeficient de expansiune termică redus, iar mirele vor avea lungime fixă, citirile se vor efectua pe o bandă tensionată din material cu expansiune termică redusă (mire cu banda invar şi cod de bare). Pentru clasele B şi C se pot folosi trepiede de aluminiu şi mire telescopice. G2.2.4. Pentru toate clasele de precizie se va utiliza metoda drumurilor de nivelment închise pe puncte de plecare sau sprijinite la capete pe puncte de cotă cunoscută. G2.3. Monitorizare în plan orizontal G2.3.1. Valorile deplasărilor în plan orizontal obţinute prin metode topografice vor fi determinate utilizând staţii totale în condiţiile tehnice specificate în Tabelul G.3. Pentru categoria C se pot utiliza echipamente GNSS a căror precizie corespunde categoriei C din Tabelul G.1. Tabelul G.3: Condiţii tehnice de măsurare a deplasărilor planimetrice
┌───────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│Specificaţii │Clasa de precizie │
│tehnice ├───────────┬───────────────┬───────────────┤
│ │A │B │C │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Precizia │ │ │ │
│măsurătorilor │1.0” (0.3 │2.0” (0.6 mgon)│3.0” (1 mgon) │
│unghiulare (Hz,│mgon) │ │ │
│V) │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Acurateţea │0.5” (0.2 │ │ │
│setării │mgon) │1.0” (0.3 mgon)│1.5” (0.5 mgon)│
│compensatorului│ │ │ │
├───────────────┼───────────┴───────────────┴───────────────┤
│Precizia de │ │
│măsurare a │ │
│distanţelor: │ │
├───────────────┼───────────┬───────────────┬───────────────┤
│- cu prisma │1mm + │2mm + 1.5ppm │ │
│ │1.5ppm │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│- fără prismă │ │ │2mm + 2ppm │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │ │Prismă pe mini │
│ │ │Prismă pe mini │jalon, folie │
│Tipul de reper │ │jalon sau folie│reflectorizantă│
│mobil │ │reflectorizantă│sau măsurare │
│ │ │ │fără reflector │
│ │ │ │în punct marcat│
├───────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│Numărul minim │ │ │ │
│de puncte │ │ │ │
│folosite pentru│3 │2 │1 │
│orientarea │ │ │ │
│staţiei │ │ │ │
├───────────────┼───────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Prismă fixată │ │
│ │Prismă │în element │ │
│ │fixată în │metalic fixat, │Folie │
│Tipul de │element │la rândul lui, │reflectorizantă│
│accesoriu │metalic │în elementul de│plasată pe │
│topografic │fixat, la │construcţie │elementul de │
│utilizat pentru│rândul lui,│monitorizat sau│construcţie │
│măsurarea │în │folie │monitorizat sau│
│unghiurilor/ │elementul │reflectorizantă│măsurare fără │
│distanţelor │de │plasată pe │reflector în │
│ │construcţie│elementul de │punct marcat │
│ │monitorizat│construcţie │ │
│ │ │monitorizat │ │
└───────────────┴───────────┴───────────────┴───────────────┘
G2.3.2. Nu se admite utilizarea funcţiei speciale a staţiei totale - "staţionare liberă, retrointersecţie" la efectuarea măsurătorilor de monitorizare geotehnică. G2.3.3. Pentru clasa A de precizie se vor folosi staţii totale de precizie instalate pe trepiede de lemn sau material cu coeficient de expansiune termică redus. Pentru clasele B şi C se pot folosi trepiede de aluminiu. G2.4. Monitorizarea geotehnică folosind metoda inclinometrică G2.4.1. Anexa tratează condiţiile de calitate pentru sistemele de măsurare a evoluţiei declivităţii unor elemente structurale sau sisteme auxiliare instalate în acest scop (tubulatura inclinometrică). Pentru efectuarea măsurărilor, se recomandă respectarea prevederilor standardului SR EN ISO 18674-3. G2.4.2. Sistemele de măsură pot fi fixe (tiltmetre) sau mobile (inclinometre), iar senzorii sunt construiţi pentru a determina variaţii de înclinare ale elementului măsurat în jurul unei axe verticale sau orizontale. Din acest motiv, descrierea elementelor de măsură instalate trebuie să conţină şi domeniul de variaţie măsurat, astfel încât dacă instalarea senzorului este diferită de poziţia centrală a gamei, acesta să nu iasă din domeniu în perioada de măsură prevăzută. G2.4.3. Condiţiile tehnice minimale pentru senzorii de înclinare date în Tabelul G.4. Dacă senzorul are precizia diferită pe domenii de înclinare, raportarea se va face pentru valoarea valabilă pentru toată gama. În situaţia în care repetabilitatea este mai slabă decât precizia, condiţia de precizie din tabel va fi aplicată repetabilităţii. Tabelul G.4: Condiţii tehnice de măsurare a variaţiei declivităţii
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Clasa de precizie │
│Caracteristica ├───────┬──────┬──────┤
│ │A │B │C │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┤
│Domeniul de │≥30° │≥20° │≥10° │
│măsură │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┤
│Precizia pe tot │ │ │ │
│domeniul de │0.002° │0.005°│0.01° │
│măsură │ │ │ │
├────────────────┼───────┼──────┼──────┤
│Stabilitatea │±0.004°│±0.01°│±0.02°│
│senzorului │ │ │ │
└────────────────┴───────┴──────┴──────┘
G2.4.4. Toate sistemele de măsurare a înclinării în jurul axei verticale vor folosi senzori biaxiali cu excepţia cazurilor în care se poate demonstra că este practic imposibilă mişcarea elementului măsurat pe direcţie perpendiculară celei măsurate, iar instalarea senzorului nu poate avea erori de orientare semnificative (maxim de 10 ori valoarea preciziei). Exemplu: măsurarea cu tiltmetre a înclinării unei structuri de sprijin din pereţi mulaţi. G2.4.5. Măsurările cu sonda inclinometrică în tuburi se va efectua pe două direcţii, rotiţe cu 180°, pentru a permite compensarea erorilor senzorilor. G2.4.6. Se recomandă ca instalarea tubulaturilor inclinometrice să se realizeze pe direcţii aliniate la cele probabile de deplasare. La instalarea în foraje, pentru umplerea în jurul tubului se va alege un material, preferabil cu raport de liant, a cărui stare să nu evolueze în timp. G2.4.7. Având în vedere caracterul relativ al determinărilor, este necesar ca sistemul de referinţă să fie fix sau verificabil. Astfel: - tubulaturile inclinometrice verticale se vor încastra în mod obligatoriu la bază, pe o adâncime la care să fie confirmată prin măsurători încastrarea; – capetele tubulaturilor inclinometrice orizontale, precum şi înclinometrele orizontale fixe se vor verifica periodic prin nivelment geometric. ANEXA H CONŢINUTUL - CADRU AL EXPERTIZEI GEOTEHNICE Scopul variat al expertizelor geotehnice face ca şi conţinutul acestora să fie variabil, de aceea conţinutul-cadru de mai jos este unul foarte general şi cu caracter de recomandare, el referindu-se în principal doar la expertizele tehnice, nu şi la cele judiciare. De asemenea, conţinutul expertizelor geotehnice realizate în baza normativului NP 120 trebuie să respecte prevederile specifice legate de conţinutul acestui normativ tehnic. Conţinutul cadru al Raportului de expertiză geotehnică: H1. Date generale a) denumirea şi amplasarea lucrării; b) investitor/beneficiar, proiectant, executant, după caz; c) obiectul expertizei. H2. Documente care au stat la baza întocmirii expertizei geotehnice a) documente privind lucrarea (studii, proiect, alte documente tehnice, după caz); b) reglementări tehnice, normative tehnice, standarde, ghiduri etc. H3. Descrierea generală şi geotehnică a amplasamentului a) descriere geomorfologică, geologică, geotehnică şi hidrogeologică a amplasamentului; b) categoria geotehnică rezultată din documentaţiile geotehnice avute la dispoziţie; c) după caz, descrierea investigaţiilor existente sau cele efectuate în cadrul expertizei; d) modelul terenului rezultat din investigaţiile efectuate. H4. Descrierea construcţiilor şi/sau lucrărilor expertizate H5. Analiza documentelor şi datelor existente în scopul pentru care este întocmită expertiza H6. Soluţii şi măsuri de intervenţie H7. Concluzii ANEXA I RECOMANDĂRI ŞI CERINŢE MINIMALE PRIVIND DISPUNEREA ÎN PLAN ŞI ADÂNCIMEA FORAJELOR GEOTEHNICE I1. Elemente generale Atunci când se aleg locaţiile forajelor geotehnice, este indicat să se ţină seama de următoarele aspecte: ● este indicat să se dispună în aşa fel punctele de investigare încât să poată fi recunoscută stratificaţia pe amplasament; ● este indicat ca punctele de investigare pentru o clădire sau o lucrare să fie amplasate în puncte critice prin raport cu forma, comportarea lucrării şi distribuţia aşteptată a încărcărilor (de exemplu la colţurile suprafeţei de fundare); ● în cazurile când amplasarea construcţiei sau construcţiilor nu a fost definitiv hotărâtă la data executării prospecţiunilor, este de preferat executarea forajelor într-o reţea cu ochiuri egale; ● pentru structuri liniare, punctele de investigare este necesar să fie dispuse la distanţe adecvate prin raport cu axa longitudinală a lucrării, ţinând seama de lăţimea totală a lucrării, cum ar fi ampriza unui rambleu sau a unui debleu; ● pentru structuri amplasate pe sau în apropiere de un versant sau un taluz (inclusiv excavaţii) punctele de investigare este necesar să fie de asemenea dispuse în ampriza de teren a lucrării, astfel încât să se poată evalua stabilitatea taluzului sau excavaţiei. Când se prevede instalarea de ancoraje, este necesar să se ţină seama în mod special de eforturile induse în zona de transfer de încărcarea acestora; ● este indicat ca punctele de investigare să fie dispuse astfel încât să nu prezinte vreun risc pentru lucrare, pentru lucrările de execuţie sau pentru vecinătăţi (de exemplu ca urmare a modificărilor pe care le pot provoca în condiţiile de teren şi de apă subterană); ● este indicat ca suprafaţa luată în considerare pentru investigaţiile de proiectare să fie extinsă până la o distanţă dincolo de care se aşteaptă să nu se producă nici o influenţă dăunătoare asupra zonei învecinate; ● pentru punctele de măsurare piezometrice şi/sau înclinometrice, este necesar să se considere posibilitatea utilizării echipamentului instalat în cursul investigării terenului pentru o monitorizare continuă în timpul şi după perioada de execuţie a lucrărilor; ● un număr mai mare de foraje asigură o cunoaştere mai bună a terenului de fundare, ceea ce permite o proiectare mai economică a fundaţiilor, riscul de a întâlni la execuţie condiţii geotehnice neprevăzute şi defavorabile, care ar spori simţitor costul lucrărilor, reducându-se în mod corespunzător. I2. Cerinţe cu caracter minimal privind interdistanţa dintre forajele geotehnice şi numărul acestora Tabelul I.1. Cerinţe cu caracter minimal privind interdistanţa dintre forajele geotehnice şi numărul acestora
┌──────────────┬──────────┬────────────┐
│ │Numărul │Distanţa │
│ │minim de │maximă │
│Tipul Lucrării│foraje │dintre │
│ │geotehnice│forajele │
│ │N(min) │geotehnice │
│ │ │X(max) │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Locuinţe │ │ │
│unifamiliale │ │ │
│până în 200 │1 │30 m │
│mp, cu maxim 2│ │ │
│niveluri │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Clădiri cu │ │ │
│minim trei │ │Distanţe │
│niveluri şi │2 │între 15 m │
│clădiri │ │şi 40 m │
│industriale │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Construcţii pe│ │o reţea cu │
│suprafeţe │ │puncte la │
│mari, inclusiv│5 │distanţe nu │
│depozite de │ │mai mari de │
│deşeuri │ │60 m │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Construcţii │ │distanţe │
│liniare │ │între 20 m │
│(drumuri, căi │ │şi 200 m │
│ferate, │2 │(vezi şi │
│diguri, ziduri│ │precizările │
│de sprijin) │ │de la pct. │
│ │ │I4.d)) │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Reţele │ │distanţe │
│subterane │1 │între 100 m │
│(canale, │ │şi 500 m │
│conducte) │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │distanţe │
│Tuneluri │3 │între 50 m │
│ │ │şi100 m │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Poduri, │ │Sub fiecare │
│pasaje, │2 │culee/pilă │
│viaducte │ │câte un │
│ │ │foraj │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Rezervoare │1 │Sub fiecare │
│ │ │rezervor │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Fundaţii de │1 │Sub fiecare │
│maşini │ │fundaţie │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │Distanţe │
│ │ │între 10 şi │
│Baraje şi │2 │15 m în │
│deversoare │ │lungul │
│ │ │secţiunilor │
│ │ │transversale│
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Alunecări de │ │ │
│teren şi │ │Minim un │
│terenuri în │ │profil (din │
│pantă (cu │3 │minim trei │
│declivitatea │ │foraje) │
│mai mare de │ │ │
│cca. 10%) │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Piste de │ │Distanţe │
│aeroport │6 │între 50 şi │
│ │ │100 m │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Structuri │ │ │
│înalte │ │ │
│(turnuri de │ │ │
│transmisie, │ │Sub fiecare │
│turnuri pentru│1 │fundaţie │
│generatoare │ │individuală │
│eoliene, │ │ │
│coşuri de fum │ │ │
│etc.) │ │ │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Silozuri │1 │Sub fiecare │
│ │ │celulă │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Parcuri │3 │Reţea │
│fotovoltaice │ │60...100 m │
└──────────────┴──────────┴────────────┘
NOTA 1: Valorile prezentate în Tabelul I.1 sunt valabile pentru categoria geotehnică 1 şi 2. În cazul categoriei geotehnice 3, sau în cazul în care există informaţii că stratificaţia din amplasament este neomogenă, numărul forajelor trebuie mărit cu 20-50%. NOTA 2: Pentru alunecări de teren, în situaţii justificate, forajele se pot efectua în zone adiacente alunecării. Distanţa între profiluri se va corela cu geometria alunecării de teren. I3. Cerinţe cu caracter minimal privind adâncimile lucrărilor de foraj geotehnic I3.1. Adâncimea forajelor depinde de adâncimea zonei active a structurilor geotehnice, respectiv adâncimea până la care terenul este influenţat de acestea. I3.2. Elaboratorul temei pentru studiul geotehnic, pe baza estimării zonei active, va stabili cerinţele pentru investigarea geotehnică. În cele ce urmează sunt prezentate cerinţe cu caracter minimal pentru o serie de situaţii uzuale din practică. I3.3. Valorile adâncimii de investigare Z(a) sunt date în Tabelul I.2. Nivelul de referinţă pentru Z(a) este cel mai coborât punct al fundaţiei structurii sau elementului structural sau baza excavaţiei. Atunci când sunt specificate mai multe alternative pentru stabilirea lui Z(a), este necesar să se utilizeze cea care conduce la valoarea cea mai mare. Tabelul I.2: Cerinţe cu caracter minimal privind adâncimile lucrărilor de foraj geotehnic
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Tipul │Adâncimea minimă de │
│Lucrării │investigare Z(a) (m) │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Cea mai mare valoare │
│ │dintre: │
│ ├─────────────────────────┤
│Clădiri si │- Za≥6m │
│lucrări de ├─────────────────────────┤
│constructii │- Za≥3.0xB(f), unde B(f) │
│inginereşti,│este latura minimă a │
│în │fundaţiei │
│condiţiile ├─────────────────────────┤
│fundării │- În cazul radierelor │
│directe de │generale si a fundaţiilor│
│suprafaţă │a căror efecte se │
│ │suprapun: Z(a)≥B(b), unde│
│ │B(b) este latura mică a │
│ │radierului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- 0.8h<Za<1.2h, unde h │
│Umpluturi │este înălţimea umpluturii│
│ ├─────────────────────────┤
│ │- Za≥6m │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Za≥2.0m │
│Excavaţii ├─────────────────────────┤
│nesprijinite│- Za≥0.4h, unde h este │
│ │adâncimea excavaţiei │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Drumuri şi căi ferate: │
│ │Za≥4m sub nivelul │
│Structuri │formaţiei propuse │
│liniare - ├─────────────────────────┤
│drumuri, căi│- Piste aeroportuare: │
│ferate şi │Za≥6m sub nivelul │
│piste de │formaţiei propuse │
│aeroport ├─────────────────────────┤
│ │- Se vor respecta şi │
│ │prevederile de la │
│ │umpluturi şi excavaţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Structuri │- Za≥2m sub nivelul │
│liniare - │tălpii excavaţiei │
│tranşee ├─────────────────────────┤
│conducte │- Za≥1.5b(Ah) unde b(Ah) │
│ │este lăţimea excavaţiei │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Za>2m sub nivelul │
│ │formaţiei propuse │
│Platforme de├─────────────────────────┤
│parcare │- Se vor respecta şi │
│ │prevederile de la │
│ │umpluturi şi excavaţii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- 0.8h<Za<1.2h, unde h │
│ │este adâncimea de │
│Excavaţii │excavare │
│sprijinite ├─────────────────────────┤
│ │- Za≥ (t+2.0)m, unde t │
│ │este fişa susţinerii │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Pereţi de │- Za≥2.0m sub nivelul │
│etanşare │stratului impermeabil │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Za≥5m │
│ ├─────────────────────────┤
│ │- Za≥3B unde B este │
│Elemente │diametrul bazei │
│fişate │elementului fişat │
│(piloţi, ├─────────────────────────┤
│minipiloţi, │- Za≥b(g), unde b(g) este│
│coloane │latura mică a │
│etc.) │dreptunghiului care │
│solicitate │circumscrie grupul de │
│preponderent├─────────────────────────┤
│axial │elemente fişate care │
│ │formează fundaţia, la │
│ │nivelul bazei elementului│
│ │fişat │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Tuneluri şi │- b(Ab)<Za<2b(Ab) , unde │
│excavaţii │b(Ab) este lăţimea │
│subterane │excavaţiei │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │- Depăşind suprafaţa de │
│ │cedare cu minim 5 m, în │
│ │terenul stabil sau până │
│ │la o adâncime sub care │
│Alunecări de│cedarea devine │
│teren │improbabilă │
│ │- Forajele înclinometrice│
│ │se extind pe o adâncime │
│ │care depăşeşte baza │
│ │alunecării. │
└────────────┴─────────────────────────┘
I3.4. Semnificaţia termenilor utilizaţi în tabel, este exemplificată în Figura I.1...Figura I.8. (a se vedea imaginea asociată) Figura I.1: Fundaţii izolate sau continui (a se vedea imaginea asociată) Figura I.2: Fundaţii tip radier general (a se vedea imaginea asociată) Notă: în cazul în care panta terenului depăşeşte 10% se vor face minim 3 foraje Figura I.3: Lucrări de căi de comunicaţii (ramblee/deblee) (a se vedea imaginea asociată) Figura I.4: Fundaţii indirecte pe elemente fişate (a se vedea imaginea asociată) Figura I.5: Drumuri şi piste pentru aeroporturi (a se vedea imaginea asociată) Figura I.6: Tuneluri şi excavaţii subterane (a se vedea imaginea asociată) Figura I.7: Excavaţii sprijinite (a se vedea imaginea asociată) Figura I.8: Perete de etanşare I4. PRECIZĂRI LA ACEASTĂ ANEXĂ a) în cazul categoriei geotehnice 1, pentru construcţii de importanţă redusă, forajele pot fi înlocuite, în proporţie de max. 50%, cu alte investigaţii de teren; b) în cazul categoriei geotehnice 2, forajele pot fi suplimentate cu alte încercări de teren; c) în cazul categoriei geotehnice 3, forajele trebuie suplimentate cu alte încercări de teren; d) pentru autostrăzi, drumuri expres şi căi ferate, pentru deblee cu lungimi peste 100 m sau pentru ramblee cu înălţimi mai mari de 4 m, se vor investiga profiluri transversale situate la o distanţă de maxim 100 m în direcţie longitudinală, fiecare profil transversal având cel puţin doua foraje: e) pentru deblee cu adâncimi mai mari de 10 m şi ramblee cu înălţimi mai mari de 6 m, se va face cel puţin un foraj geotehnic la 100 m; f) în toate cazurile, forajele trebuie să acopere ampriza lucrărilor, indiferent de categoria acestora; g) la terenuri în pantă se va ţine cont şi de prevederea privind mărimea declivităţii (tabelul I.1 - Terenuri în pantă cu declivităţi mai mari de 10%); h) la alunecările de teren active se recomandă efectuarea de măsurători înclinometrice şi piezometrice pentru determinarea poziţiei planului/planurilor de alunecare şi monitorizarea evoluţiei în timp; i) dacă la baza propusă a structurii se întâlnesc roci stâncoase, adâncimile de investigare vor depăşi zona de alteraţie; j) indiferent de tipul de construcţie pentru care se investighează terenul, dacă la adâncimea de forare prevăzută se întâlnesc terenuri dificile de fundare, cel puţin 25% din foraje se vor adânci în funcţie de tipul pământului conform deciziei întocmitorului temei pentru elaborarea studiului geotehnic; k) programul de investigare (numărul de foraje, distanţa dintre acestea, adâncimea) se va stabili prin tema pentru elaborarea studiu geotehnic şi va trebui adaptat în mod obligatoriu la condiţiile de teren. ANEXA J LUCRĂRILE DE INVESTIGARE A TERENULUI CU PRELEVARE DE EŞANTIOANE J1. Investigarea terenului cu prelevare de eşantioane se realizează prin foraje şi prin sondaje deschise, în conformitate cu standardele în vigoare. J2. La stabilirea densităţii interspaţiilor dintre punctele de investigare şi a adâncimii investigaţiilor se vor avea în vedere cerinţele minimale din Anexa I. J3. În cazul amplasamentelor cu potenţial de alunecare sau pe care s-au produs alunecări, numărul minim de foraje pentru obţinerea unui profil geotehnic va fi de 3. ANEXA K INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE PRIN ÎNCERCĂRI PE TEREN K1. În afara lucrărilor de foraje sau de sondaje deschise, cu prelevare de eşantioane, care sunt obligatorii pentru orice investigare a terenului de fundare, se recomandă utilizarea uneia sau mai multor încercări pe teren, indicate în Tabelul K.1. Metodele recomandate pentru categoria geotehnică 3 se utilizează, în cazul cercetărilor pentru această categorie, împreună cu metodele indicate pentru categoria geotehnică 2. K2. Pe amplasamentele situate în zonele seismice având valoarea de vârf a acceleraţiei pentru proiectare a(g) ≥ 0,15g, conform Codului de proiectare P 100-1, este obligatorie pentru Categoria geotehnică 3 determinarea vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare vs prin sondaje seismice până la adâncimi de cel puţin 30 m. Tabelul K.1: Încercări pe teren recomandate
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │Încercări pe teren │
│ │recomandate │
│Tipul de teren├──────────┬────────────┤
│ │Categoria │Categoria │
│ │geotehnică│geotehnică 3│
│ │2 │ │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │Încercările │
│ │ │recomandate │
│ │ │pentru │
│Nisipuri şi │ │categoria 2 │
│nisipuri cu │SPT │plus │
│pietriş │DP │încercările:│
│ │ │CPT │
│ │ │DMT │
│ │ │PMT │
│ │ │PLT │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │Încercările │
│ │ │recomandate │
│ │ │pentru │
│Pământuri fine│SPT │categoria 2 │
│de consistenţă│DP │plus │
│ridicată (I │CPT │încercările:│
│(c)>0,5) │ │CPTU │
│ │ │DMT │
│ │ │PMT │
│ │ │PLT │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│ │ │Încercările │
│Pământuri fine│ │recomandate │
│de consistenţă│ │pentru │
│scăzută (I(c) │SPT │categoria 2 │
│<0,5), şi cu │DP │plus │
│conţinut de │CPT │încercările:│
│materii │ │CPTU │
│organice mai │ │DMT │
│mare de 6% │ │FVT │
│ │ │PLT │
├──────────────┼──────────┼────────────┤
│Pământuri │ │PLT - în │
│sensibile la │ │sondaj │
│umezire (PSU) │ │deschis, cu │
│ │ │inundare │
└──────────────┴──────────┴────────────┘
LEGENDĂ: SPT - încercare de penetrare standard DP - încercarea de penetrare dinamică CPT - încercare de penetrare cu con CPTU - încercare de penetrare cu piezocon PMT - încercare cu presiometrul DMT - încercare cu dilatometrul plat (Marchetti) FVT - încercare cu scizometrul de şantier PLT - încercarea de încărcare cu placa ANEXA L CERINŢE PRIVIND MINIMUL DE ÎNCERCĂRI ÎN LABORATORUL GEOTEHNIC PENTRU DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI L1. În Tabelul L.1 sunt prezentaţi parametrii geotehnici care trebuie determinaţi pentru fiecare categorie geotehnică şi frecvenţa minimă a încercărilor respective de laborator, exprimată în funcţie de ml de foraj. Tabelul L.1: Parametri geotehnici de determinat şi frecvenţa minimă a încercărilor respective de laborator
┌───────────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│Categoria │Categoria │Categoria │Categoria │
│de pământ │geotehnică│geotehnică │geotehnică │
│ │1 │2 │3 │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Gr, w — 1 │
│ │ │ │probă/3 ml │
│ │ │ │Rho(s) — 1 │
│ │ │ │probă/9 ml │
│Pământuri │ │ │phi, c în │
│foarte │ │ │aparatul de│
│grosiere si│Gr - 1 │Gr, w — 1 │forfecare │
│grosiere │probă/5 ml│probă/4 ml │directă pe │
│exceptând │ │ │probe aduse│
│nisipurile │ │ │la │
│ │ │ │porozitatea│
│ │ │ │naturală^1)│
│ │ │ │— 1 probă/9│
│ │ │ │ml │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Gr, w — 1 │
│ │ │ │probă/3 ml │
│ │ │ │rho^1) — 1 │
│ │ │ │probă/6 ml │
│ │ │ │rho(s) — 1 │
│ │ │ │probă/12 ml│
│ │ │ │I(d), C(i),│
│ │ │ │k, rho(d)^ │
│ │ │Gr, w — 1 │max, W │
│ │ │probă/4 ml │(opt), CBR^│
│Nisipuri │Gr — 1 │k, rho(d)^ │1) │
│ │probă/5 ml│max, W │phi, c^4) │
│ │ │(opt), │în aparatul│
│ │ │CBR^1) │de │
│ │ │ │forfecare │
│ │ │ │directă pe │
│ │ │ │probe aduse│
│ │ │ │la │
│ │ │ │porozitatea│
│ │ │ │naturală^1)│
│ │ │ │- 1 probă/6│
│ │ │ │ml G, D^3) │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Gr, W, W │
│ │ │ │(P), W(L) -│
│ │ │Gr, W, W │1 probă/2 │
│ │ │(P), W(L) -│ml │
│ │ │1 probă/3 │rho - 1 │
│ │ │ml │probă/4 ml │
│ │ │rho - 1 │rho(s) - 1 │
│ │ │probă/4 m │probă/8 ml │
│ │ │rho(s) - 1 │E(oed), σ │
│ │ │probă/12 ml│(p) - 1 │
│ │ │E(oed) - 1 │probă/4 ml │
│ │ │probă/4 ml │c(v), c(α) │
│ │Gr, W, W │phi, c^4) │- 1 probă/6│
│ │(P), W(L) │în aparatul│ml │
│Pământuri │- 1 probă/│de │phi, c^4) │
│fine │4 ml │forfecare │în aparatul│
│ │rho - 1 │directă - 1│de │
│ │probă/6 ml│probă/6 ml │forfecare │
│ │ │sau în │directă - 1│
│ │ │aparatul de│probă/6 ml │
│ │ │compresiune│sau în │
│ │ │triaxială -│aparatul de│
│ │ │1 probă/20 │compresiune│
│ │ │ml │triaxială -│
│ │ │k, rho(d)^ │1 probă/20 │
│ │ │max, W │ml │
│ │ │(opt), CBR^│k, rho(d)^ │
│ │ │1) │max, W │
│ │ │ │(opt), CBR^│
│ │ │ │1) k(0)^2) │
│ │ │ │G, D^4) │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Gr, W, W │
│ │ │ │(P), W(L) -│
│ │ │ │1 probă/2 │
│ │ │ │ml │
│ │ │Gr, W, W │rho - 1 │
│ │ │(P), W(L) -│probă/4 ml │
│ │ │1 probă/3 │rho(s) - 1 │
│ │ │ml │probă/8 ml │
│ │ │rho - 1 │E(oed), σ │
│ │ │probă/4 m │(p) - 1 │
│ │ │rho(s) - 1 │probă/4 ml │
│ │ │probă/12 ml│C(v), c(α) │
│ │ │E(oed) - 1 │- 1 probă/6│
│ │ │probă/4 ml │ml │
│ │ │phi, c^4) │phi, c^4) │
│ │Gr, W, W │în aparatul│în aparatul│
│Pământuri │(P), W(L) │de │de │
│cu conţinut│- 1 probă/│forfecare │forfecare │
│în carbonat│4 ml │directă - 1│directă - 1│
│(marnoase) │rho - 1 │probă/6 ml │probă/6 ml │
│ │probă/6 ml│sau în │sau în │
│ │ │aparatul de│aparatul de│
│ │ │compresiune│compresiune│
│ │ │triaxială -│triaxială -│
│ │ │1 probă/20 │1 probă/20 │
│ │ │ml │ml │
│ │ │CaCO(3) - 1│CaCO(3) - 1│
│ │ │probă/12 ml│probă/8 ml │
│ │ │k, rho^d │U(L), E(oed│
│ │ │(max), W │nat), E(oed│
│ │ │(opt), CBR^│sat), p(u) │
│ │ │1) │k, rho(d)^ │
│ │ │ │max, W │
│ │ │ │(opt), CBR^│
│ │ │ │1) k(0)^2) │
│ │ │ │G, D^3) │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │Gr, W, W │Gr, W, W │
│ │ │(P), W(L) -│(P), W(L) -│
│ │ │1 probă/3 │1 probă/2 │
│ │ │ml │ml │
│ │ │rho - 1 │rho - 1 │
│ │ │probă/4 m │probă/4 ml │
│ │ │rho(s) - 1 │rho(s) - 1 │
│ │ │probă/12 ml│probă/8 ml │
│ │ │E(oed nat),│E(oed nat),│
│ │ │E(oed sat),│E(oed sat),│
│ │ │i(m300), σ │i(m300), σ │
│ │ │(0)-1 probă│(0) - probă│
│Pământuri │ │/4 ml │/4 ml │
│sensibile │ │phi, c^4) │phi, c^4) │
│la umezire │- - - │în aparatul│în aparatul│
│(PSU) │ │de │de │
│ │ │forfecare │forfecare │
│ │ │directă, pe│directă, pe│
│ │ │probe la │probe la │
│ │ │umiditate │umiditate │
│ │ │naturală şi│naturală şi│
│ │ │inundate │inundate │
│ │ │iniţial - 1│iniţial - 1│
│ │ │probă/8 ml │probă/8 ml │
│ │ │k, rho(d)^ │k, rho(d)^ │
│ │ │max, W │max, W │
│ │ │(opt), CBR^│(opt), CBR^│
│ │ │1) │1) k(0)^2) │
│ │ │ │G, D^3) │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Gr, W, W │
│ │ │ │(P), W(L) -│
│ │ │ │1 probă/2 │
│ │ │Gr, W, W │ml │
│ │ │(P), W(L) -│U(L) - 1 │
│ │ │1 probă/3 │probă/4 ml │
│ │ │ml │rho - 1 │
│ │ │U(L) - 1 │probă/4 ml │
│ │ │probă/6 ml │rho(s) - 1 │
│ │ │rho - 1 │probă/8 ml │
│ │ │probă/4 m │E(oed nat),│
│ │ │rho(s) - 1 │E(oed sat),│
│ │Gr, W, W │probă/12 ml│p(u) σ(p) –│
│ │(P), W(L) │E(oed nat),│1 probă/4 │
│ │- 1 probă/│E(oed sat),│ml │
│Pământuri │4 ml │p(u) – 1 │c(v), c(α) │
│cu umflări │U(L) - 1 │probă 6/ml │- 1 probă/6│
│şi │probă/8 ml│phi, c^4) │ml │
│contracţii │rho - 1 │în aparatul│phi, c^4) │
│mari (PUCM)│probă/6 ml│de │în aparatul│
│ │E(oed │forfecare │de │
│ │sat), p(u)│directă - 1│forfecare │
│ │- 1 probă/│probă/6 ml │directă - 1│
│ │6 ml │sau în │probă/6 ml │
│ │ │aparatul de│sau în │
│ │ │compresiune│aparatul de│
│ │ │triaxială -│compresiune│
│ │ │1 probă/20 │triaxială -│
│ │ │ml │1 probă/20 │
│ │ │k, rho(d)^ │ml │
│ │ │max, W │k, rho(d)^ │
│ │ │(opt), CBR^│max, W │
│ │ │1) │(opt), CBR^│
│ │ │ │1) │
│ │ │ │k(0)^2) │
│ │ │ │G, D^3) │
├───────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │Gr, W, W │
│ │ │Gr, W, W │(P), W(L) -│
│ │ │(P), W(L) -│1 probă/2 │
│ │ │1 probă/3 │ml │
│ │ │ml │MO - 1 │
│ │ │MO - 1 │probă/8 ml │
│ │ │probă/12 ml│rho - 1 │
│ │ │rho - 1 │probă/4 ml │
│ │ │probă/4 m │rho(s) - 1 │
│ │ │rho(s) - 1 │probă/8 ml │
│ │ │probă/12 ml│E(oed), σ │
│ │ │E(oed) - 1 │(p) - 1 │
│Pământuri │ │probă/4 ml │probă/4 ml │
│cu conţinut│ │c(v), c(α) │c(v), c(α) │
│ridicat de │ │- 1 probă/6│- 1 probă/6│
│materii │ │ml │ml │
│organice │- - - │phi, c^4) │phi, c^4) │
│(peste 5%) │ │în aparatul│în aparatul│
│şi │ │de │de │
│consistenţă│ │forfecare │forfecare │
│scăzută │ │directă - 1│directă - 1│
│(I(c)< 0,5)│ │probă/6 ml │probă/6 ml │
│ │ │sau în │sau în │
│ │ │aparatul de│aparatul de│
│ │ │compresiune│compresiune│
│ │ │triaxială -│triaxială -│
│ │ │1 probă/20 │1 probă/20 │
│ │ │ml │ml │
│ │ │k, rho(d)^ │k, rho(d)^ │
│ │ │max, W │max, W │
│ │ │(opt), CBR^│(opt), CBR^│
│ │ │1) │1) │
│ │ │ │k(0)^2) │
│ │ │ │G, D^3) │
└───────────┴──────────┴───────────┴───────────┘
LEGENDĂ: Gr - granulozitatea pământului, clasificare din punct de vedere granulometric conform Anexei N W - umiditatea pământului W(p) - limita inferioară de plasticitate W(L) - limita superioară de plasticitate U(L) - umflare liberă CaCO(3) - conţinut de carbonat de calciu MO - conţinut de materii organice k - coeficient de permeabilitate rho - densitatea pământului în stare naturală rho(s) - densitatea scheletului mineral W(opt) - umiditatea optimă de compactare rho(dmax) - densitatea maximă în stare uscată E(oed nat) - modul de deformaţie edometric determinat pe probe la umiditate naturală E(oed sat) - modul de deformaţie edometric determinat pe probe inundate iniţial c(v) - coeficient de consolidare primară C(a) - coeficient de consolidare secundară σ(p) - presiunea de preconsolidare i(m300) - tasarea specifică suplimentară la umezire sub treapta de 300 kPa σ(0) - rezistenţa structurală a pământurilor sensibile la umezire p(u) - presiunea de umflare phi - unghiul de frecare internă în eforturi totale c - coeziunea în eforturi totale k(0) - coeficientul presiunii în stare de repaus G - modulul dinamic de deformaţie transversal D - fracţiunea din amortizarea critică Note: 1. Încercări care se execută în anumite situaţii, cerute de specificul construcţiei. 2. În cazul lucrărilor de susţinere a săpăturilor cu adâncimea D > 6 m. 3. Numai pe amplasamente situate în zonele seismice având ag ≥ 0,15 g (conform Codului P 100-1). 4. Parametrii rezistentei la forfecare se vor determina în eforturi totale sau efective în funcţie de situaţia care trebuie modelată. L2. În cazul pământurilor necoezive sau pământurilor coezive cu consistenţă redusă, din care nu pot fi prelevate probe netulburate, parametrii geotehnici care depind de porozitatea în stare naturală, pot fi determinaţi prin încercări pe teren. L3. Frecvenţa minimă a încercărilor este dată pentru structuri situate în zone cu suprafaţa terenului practic orizontală, fără potenţial de alunecare şi fără excavaţii adânci care să genereze un risc mare asupra vecinătăţilor. Pentru aceste situaţii particulare, numărul încercărilor de determinare a parametrilor rezistenţei la forfecare va fi cu cel puţin 20% mai mare. L4. Pentru amplasamente instabile sau cu potenţial de alunecare în care se urmăreşte proiectarea de lucrări de îmbunătăţire a stabilităţii, în funcţie de criteriul de cedare utilizat în proiectare, se poate renunţa la determinarea caracteristicilor de compresibilitate şi consolidare ale pământului. Aceeaşi abordare se poate aplica şi în cadrul lucrărilor care nu aduc suprasarcini suplimentare (exemplu: excavaţii temporare pentru pozarea de utilităţi). L5. Pentru amplasamente în care s-au produs alunecări de teren este necesară determinarea parametrilor reziduali ai rezistenţei la forfecare. L6. Numărul de încercări efectuate nu este limitat la numărul minim din tabel, ci trebuie stabilit astfel încât să se poată furniza, conform categoriei geotehnice respective, parametrii geotehnici care definesc natura şi starea materialelor tuturor straturilor din amplasament, inclusiv variabilitatea acestora în spaţiu, punerea în evidenţă a condiţiilor locale astfel încât, în Proiectul Geotehnic să poată fi furnizate valori caracteristice şi de calcul pentru toţi parametrii necesari în proiectare. L7. Suplimentar, faţă de încercările prezentate în tabel, elaboratorul temei pentru elaborarea studiului geotehnic poate să solicite efectuarea şi de alte încercări, în funcţie de specificului amplasamentului şi al lucrării. L8. Pentru investigaţii geotehnice de teren care depăşesc 500 ml de foraj, în condiţiile unei stratificaţii uniforme şi orizontale, frecvenţa minimă a încercărilor se poate diminua la 75%. L9. Pentru investigaţii geotehnice de teren care depăşesc 2000 ml de foraj, în condiţiile unei stratificaţii uniforme şi orizontale, frecvenţa minimă a încercărilor se poate diminua la 50%. ANEXA M MODELUL TERENULUI ŞI MODELUL GEOTEHNIC PENTRU PROIECTARE M1. Modelul terenului M1.1. Definiţie: Modelul terenului este o reprezentare a condiţiilor topografice, geologice, tectonice, hidrogeologice şi geotehnice relevante dintr-un amplasament dat, care se bazează pe rezultatele investigaţiilor de teren şi alte date relevante. Modelul terenului este principalul rezultat al investigaţiei geotehnice şi reprezintă baza de dezvoltare a modelului geotehnic de proiectare. M1.2. Modelul terenului se elaborează în cadrul studiului geotehnic, ca rezultat al investigaţiilor realizate şi al interpretării datelor obţinute. El trebuie să cuprindă condiţiile geologice (modelul geologic), hidrogeologice şi geotehnice de pe amplasamentul cercetat, în zona de influenţă a construcţiilor prevăzute, inclusiv date privind variabilitatea acestor condiţii şi incertitudinile asociate. M1.3. Zona de influenţă a construcţiei este estimată înaintea începerii investigaţiei geotehnice, pe baza datelor cuprinse în tema de investigare geotehnică şi este ulterior actualizată, atât în faza de investigaţie geotehnică, cât şi în faza de proiectare geotehnică, dacă datele obţinute între timp modifică rezultatul. M1.4. În categoria condiţiilor geologice sunt incluse: descrierea geomorfologiei şi geologiei amplasamentului, descrierea structurii terenului, a tipurilor de roci din amplasament (vârstă, tip, structură, stare), descrierea condiţiilor tectonice, prezenţa unor discontinuităţi, falii, zone alterate, roci la zi, înclinarea straturilor etc. M1.5. Condiţiile hidrogeologice se referă cel puţin la tipul şi extinderea acviferelor întâlnite în amplasament, nivelurile piezometrice, inclusiv posibila lor variaţie în timp, iar acolo unde prin tema de investigare se solicită investigaţii hidrogeologice se adaugă parametrii hidrogeologici ai acviferelor. M1.6. Condiţiile geotehnice includ stratificaţia terenului din amplasament, cu definirea limitelor dintre unităţile/orizonturile/straturile geotehnice, descrierea pământurilor/rocilor din fiecare unitate/orizont/strat, cu precizarea clasificării care a fost utilizată pentru denumirea pământurilor /rocilor şi includerea valorilor parametrilor geotehnici fizici şi mecanici. Valorile parametrilor geotehnici pentru fiecare strat, sunt valori măsurate sau derivate, după caz, care pot fi prelucrate, inclusiv prin metode statistice, pentru a obţine valori care definesc natura şi starea materialelor. M1.7. Modelul terenului se dezvoltă şi se completează progresiv, pe măsura obţinerii datelor relevante. M1.8. Gradul de detaliere al modelului terenului depinde de categoria geotehnică, astfel: - Categoria geotehnică 1: structura/stratificaţia generală a terenului din amplasament, inclusiv valori derivate sau măsurate ale parametrilor geotehnici pentru fiecare unitate componenta, condiţii hidrogeologice generale – Categoria geotehnică 2: structura/stratificaţia detaliată a amplasamentului care să evidenţieze şi eventualele condiţii locale, inclusiv valori derivate şi măsurate ale parametrilor geotehnici prelucrate pentru a stabili valorile definitorii pentru natura şi starea fiecărei unităţi/orizont/strat, condiţii hidrogeologice generale sau detaliate (în funcţie de cerinţele temei de investigare) – Categoria geotehnică 3: structura/stratificaţia generală şi detaliată a amplasamentului care să evidenţieze şi eventualele condiţii locale şi variabilitatea terenului din amplasament, inclusiv valori derivate şi măsurate ale parametrilor geotehnici prelucrate pentru a stabili valorile definitorii pentru natura şi starea fiecărei unităţi/orizont/strat, condiţii hidrogeologice generale sau detaliate (în funcţie de cerinţele temei de investigare). M1.9. Modelul terenului este prezentat într-o secţiune special dedicată din Studiul geotehnic, care este întocmită pe bază de cartare geologică şi geomorfologică, descrieri, profiluri geologice, litologice şi hidrogeologice şi tabele de valori ale parametrilor geotehnici pentru fiecare unitate/orizont/strat. M2. Modelul geotehnic pentru proiectare M2.1. Definiţie: Modelul geotehnic pentru proiectare este o reprezentare a terenului din amplasament derivată din modelul terenului care este utilizată la etapa de proiectare geotehnică pentru verificarea stărilor limită şi situaţiilor de proiectare. M2.2. Modelul geotehnic pentru proiectare este elaborat în cadrul proiectului geotehnic, pe baza modelului terenului furnizat de studiul geotehnic, pentru fiecare situaţie de proiectare analizată, considerând stările limită relevante, pentru întreaga zonă de influenţă a construcţiilor prevăzute. M2.3. Modelul geotehnic pentru proiectare poate fi mai simplificat sau mai detaliat faţă de modelul terenului, după cum o cer situaţiile de proiectare şi stările limită analizate. M2.4. Modelul geotehnic de proiectare conţine pentru fiecare unitate/orizont/strat parametrii geotehnici caracteristici adecvaţi situaţiei de proiectare şi stării limită analizate. M2.5. Atunci când verificarea stărilor limită se realizează prin calcul, modelul geotehnic pentru proiectare cuprinde şi valorile de calcul ale parametrilor geotehnici corespunzătoare abordărilor de calcul aplicate. M2.6. Proiectul geotehnic va cuprinde o secţiune special dedicată Modelului geotehnic pentru proiectare care va conţine: - descrierea condiţiilor de teren din amplasament pe baza rezultatelor investigaţiilor geotehnice şi a modelului terenului din Studiul geotehnic; – precizări legate de eventuala omitere din analiză a unor date, cu justificarea acestei omisiuni; – analiza rezultatelor investigaţiilor geotehnice cuprinse în studiul geotehnic, respectiv a stratificaţiei relevate şi a valorilor măsurate şi derivate ale parametrilor geotehnici; – ipotezele considerate în elaborarea modelului geotehnic pentru proiectare; – zona de influenţă considerată, eventual actualizată; – vecinătăţile construite care intră în zona de influenţă; – reprezentarea grafică a modelului geotehnic pentru proiectare pentru fiecare stare limită/situaţie de proiectare analizată - profiluri litologice şi hidrogeologice; – tabele cu valori caracteristice şi, după caz, de calcul ale parametrilor geotehnici pentru fiecare unitate/orizont/strat. ANEXA N O CLASIFICARE A PĂMÂNTURILOR DIN PUNCT DE VEDERE GRANULOMETRIC N1. Alcătuirea granulometrică a unui pământ, reflectată prin denumirea pământului reprezintă o primă caracteristică fizică a acestuia şi dă indicaţii asupra comportamentului fizic şi mecanic al pământului. N2. Caracteristicile mecanice şi fizice necesare în proiectarea geotehnică, sunt cele definitorii în stabilirea comportamentului pământului şi a interacţiunii cu structurile geotehnice. N3. Cuantificarea principalilor parametrii geotehnici fizici şi mecanici se realizează prin programarea corectă a investigaţiilor de teren şi în laborator, care porneşte de la tipul pământului caracterizat în prima faza prin denumirea sa, semnalând astfel şi prezenţa pământurilor dificile. N4. În acest sens, bazat pe practica naţională şi pe clasificări internaţionale a fost construită diagrama ternara din figura de mai jos, care permite stabilirea rapidă a denumirii pământului, reunind granulometria şi plasticitatea acestuia. N5. În cadrul studiilor geotehnice, clasificarea pământurilor din punct de vedere granulometric, se va face utilizând diagrama ternară, care are reprezentate pe axe, fracţiunile granulometrice din SR EN ISO 14688-1:2018. (a se vedea imaginea asociată) Figura N.1: Diagrama ternară N6. În cazul în care, în componenţa pământului intră şi fracţiuni grosiere cu diametrul echivalent al granulelor mai mare de 2 mm (pietriş, bolovăniş) denumirea pământului se stabileşte astfel: - se calculează procentele de argilă, praf şi nisip, proporţional, eliminând fracţiunea grosieră; – se reprezintă pământul în diagrama ternară şi se identifică denumirea din diagrama ternară; – dacă procentul de material grosier este mai mic de 20% pământul se descrie: denumirea din diagrama ternară cu rar pietriş (sau, după caz, pietriş şi bolovăniş, bolovăniş şi pietriş etc.) – dacă procentul de material grosier este între 20% şi 40% pământul se descrie: denumirea din diagrama ternară cu pietriş (sau, după caz, pietriş şi bolovăniş, bolovăniş şi pietriş etc.) – dacă procentul de material grosier este mai mare de 40% pământul se descrie: pietriş (sau, după caz, pietriş şi bolovăniş, bolovăniş şi pietriş etc.) cu denumirea din diagrama ternară N7. Opţional, sau la solicitarea părţilor interesate, se pot preciza denumiri ale pământurilor după alte clasificări sau standarde naţionale şi internaţionale. ANEXA O FIŞA COMPLEXĂ A FORAJULUI/SONDAJULUI CU REZULTATELE ÎNCERCĂRILOR
┌────────┬─────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────────┬────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬──┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬──┬──┬───┬──┬──┬──────────────────────────────────┬────────────────────┬────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │ │PROBA │GRANULOZITATE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │COMPRESIBILITATE │REZISTENTA LA │SPT │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │FORFECARE │ │ │
│ │ │ │ │ │ ├────────────┬──────┬────────┼───────────────────────────────────┬────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────┬─────┬───────┬──────┬───┼──────┬───┬───┬──┬──┼────┤ │
│COTA │ │ │ │N.H. - │ │ │ │ │ │C(u)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ABSOLUTĂ│ADÂNCIMEA│GROSIMEA│COLOANĂ │Apa │DESCRIEREA│ │ │ │ │= │W │W │W │I │I │rho│rho│n │e │S │k │ │ │E │ │ │ │ │ │ │ │ │ │OBSERVAŢII│
│/ │ │ │LITOLOGIC│subterană│STRATULUI │NUMĂR PROBA │CLASA │ │DISTRIBUŢIE │d │ │(L)│(p)│(p)│(c)│ │(d)│ │ │(r)│ │ │Tip │(oed)│Epsilon│i │P │Tip │ │ │ │ │ │ │
│RELATIVĂ│ │ │ │ │ │(TULBURATĂ /│PROBEI│ADÂNCIME│PROCENTUALĂ │(60)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │încercare│200- │200 │(m300)│(u)│încer-│phi│c │ │ │N │ │
│ │ │ │ │ │ │NETULBURATĂ)│ │ │ │/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │300 │ │ │ │care │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │d │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(10)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┼──────┼────────┼──────┬────┬─────┬───────┬─────────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼─────────┼─────┼───────┼──────┼───┼──────┼───┼───┼──┼──┼────┼──────────┤
│m │m │m │- │m │- │- │- │m │Argila│Praf│Nisip│Pietriş│Bolovăniş│- │% │% │% │% │- │g/ │g/ │% │- │- │cm│ │ │kPa │% │% │kPa│ │0 │kPa│ │ │Iov.│- │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cmc│cmc│ │ │ │/s│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┼──────┼────────┼──────┼────┼─────┼───────┼─────────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼─────────┼─────┼───────┼──────┼───┼──────┼───┼───┼──┼──┼────┼──────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │11 │12 │13 │14 │15 │16│17 │18 │19 │20 │21 │ │22│23│24 │25│26│27 │28 │29 │30 │31 │32 │33 │34 │35│36│37 │38 │
├────────┼─────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────────┼──────┼────────┼──────┼────┼─────┼───────┼─────────┼────┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼──┼───┼──┼──┼─────────┼─────┼───────┼──────┼───┼──────┼───┼───┼──┼──┼────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────┴─────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────────┴────────────┴──────┴────────┴──────┴────┴─────┴───────┴─────────┴────┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──┴──┴───┴──┴──┴─────────┴─────┴───────┴──────┴───┴──────┴───┴───┴──┴──┴────┴──────────┘
NOTA: în funcţie de necesitatea studiului geotehnic se completează coloanele corespunzătoare altor tipuri de determinări şi se fac precizări în coloana "Observaţii" în coloana "7" se recomandă utilizarea unor semne convenţionale pentru tipul probelor prelevate (aceste semne trebuie explicitate) Întocmit, Verificat, ---- 
