Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobată prin ORDINUL nr. 1.553 din 17 decembrie 2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 875 din 23 decembrie 2008.────────── PREAMBUL (1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Codul Aerian Civil aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin actele normative interne din domeniu, legislaţia comunitară relevantă, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte. (2) Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi practicile recomandate în anexele la aceasta, precum şi cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a sistemului naţional de reglementări aeronautice civile române. (3) În conformitate cu prevederile Codului Aerian Civil şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, denumit în continuare MT, în calitatea sa de autoritate de stat, asigură direct sau prin delegare de competenţă unor organisme tehnice specializate, instituţii publice sau, după caz, societăţi comerciale autorizate, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe. (4) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, denumită în continuare AACR, în calitatea sa de autoritate naţională de supervizare asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi execută prevederile înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte. (5) Prezenta reglementare aeronautică civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa 3 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională (referită în continuare ca Anexa 3 OACI), Servicii meteorologice pentru navigaţia aeriană internaţională, ed. 16, iulie 2007. Anexa 3 OACI, împreună cu Planul European de Navigaţie Aeriană (EUR-ANP) reglementează furnizarea serviciilor meteorologice pentru aviaţia civilă internaţională în Europa. (6) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2096/2005 care stabileşte cerinţe comune pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice urmează procedura de amendare conform normelor comunitare, în sensul actualizării dispoziţiilor sale, inclusiv a referirii ce se face la Anexa 3 OACI, astfel încât să se asigure coerenţa cu cadrul de reglementare internaţional. (7) Standardele şi practicile recomandate în Anexa 3 OACI, se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii meteorologice aeronautice, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de navigaţie aeriană deasupra mării libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată. (8) Orice diferenţe faţă de standardele şi practicile recomandate în Anexa 3 OACI, sau încetarea acestor diferenţe se notifică la OACI în baza Articolului 38 al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Aceste diferenţe se publică şi prin serviciul de informare aeronautică. (9) În temeiul dispoziţiilor art. 1, alin. (3) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 549/2004 care stabileşte cadrul pentru crearea Cerului European Unic, legislaţia Cerului European Unic se aplică fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor statelor membre UE stabilite în baza Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. (10) Prezenta reglementare, potrivit prevederilor Anexei 3 OACI, se aplică în vederea stabilirii în România, precum şi în teritoriile şi spaţiile aeriene de deasupra mării libere care sunt asimilate spaţiului aerian naţional din punctul de vedere al navigaţiei aeriene, după caz, a spaţiilor aeriene în care se furnizează servicii de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile, a serviciilor şi unităţilor acestor servicii necesare în scopul asigurării desfăşurării navigaţiei aeriene în siguranţă, ordonat şi expeditiv. Regulile şi celelalte prevederi conţinute în prezenta reglementare aeronautică civilă română au fost elaborate cu acordarea consideraţiei cuvenite înţelesului standardelor şi practicilor recomandate adoptate de Consiliul OACI potrivit prevederilor Convenţiei de la Chicago şi care constituie conţinutul Anexelor la Convenţie. (11) În sensul precizărilor de mai sus, se va avea în vedere că prevederile RACR-ASMET au fost astfel elaborate încât: - Standardele prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse integral în RACR-ASMET ca reguli, în conformitate cu prevederile OACI, făcându-se totodată, acolo unde a fost cazul, particularizările necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă (de ex., acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-ASMET precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, cărei anume funcţii/instituţii - ex. autoritatea de stat, autoritatea delegată, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc. - îi revine responsabilitatea respectivă). – Practicile recomandate prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse fidel şi integral în RACR-ASMET ca reguli. Este valabilă aceeaşi observaţie de mai sus în ceea ce priveşte precizările suplimentare ce au fost introduse în text, după caz; – Apendicii ("Appendices") şi Suplimentele ("Attachements") la Anexa 3 vor fi transpuse integral, în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET. – Tabelele şi figurile din Anexa 3 OACI, vor fi, de asemenea, transpuse fidel în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET, păstrându-se conformitatea textului. – Preambulul la prezenta reglementare preia, parţial, precizările din Preambulul Anexei 3 OACI. – Notele din textul original au fost transpuse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor. – Au fost transpuse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 3 OACI pentru care serviciile meteorologice aeronautice din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediţii, de suportul tehnico-operaţional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde şi practici ca reguli naţionale este necesară pentru dezvoltarea, în continuare, a serviciilor meteorologice aeronautice şi a sistemului SNA naţional. – Elaborarea RACR-ASMET a păstrat, în cea mai mare măsură posibil, aceeaşi numărătoare/identificare a capitolelor, secţiunilor faţă de Anexa 3 OACI, cu observaţia că, prevederile conţinute în Partea a II-a au fost adăugate capitolelor şi paragrafelor corespunzătoare din Partea I fără a se realiza diferenţierea dintre acestea. Acest fapt a fost considerat necesar întrucât ambele părţi conţin în egală măsură standarde şi practici recomandate necesar a fi implementate ca reguli pe plan naţional, existând o corespondenţă intrinsecă între acestea. (12) Conformarea cu regulile şi recomandările prevăzute în RACR-ASMET trebuie realizată împreună cu aplicarea procedurilor şi instrucţiunilor de aeronautică civilă, asociate prezentei reglementări. Ele se elaborează şi se emit atât de către autoritatea meteorologică aeronautică, sub formă de documente tip PIAC aplicabile la nivel naţional (potrivit prevederilor RACR-11), cât şi, pe linie internă, de către administraţia meteorologică aeronautică. Orice furnizor de servicii de navigaţie aeriană supus regulilor RACR-ASMET trebuie să urmărească să realizeze cerinţele respective specifice aplicând acele mijloace de conformare prevăzute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar şi utilizând materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile OMM şi Eurocontrol. Alte mijloace de conformare pot fi permise numai în condiţiile în care furnizorul de servicii de navigaţie aeriană în cauză justifică şi argumentează autorităţii meteorologice aeronautice, fără echivoc, că prin utilizarea acestor alte mijloace de conformare se atinge acelaşi nivel de siguranţă. CAP. 1 TERMENI ŞI DEFINIŢII 1.1. Definiţii Atunci când următorii termeni sunt întâlniţi în prezenta reglementare, aceştia vor avea următoarele semnificaţii: Acord regional de navigaţie aeriană - Acord aprobat de către Consiliul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), de obicei cu avizul unei reuniuni regionale de navigaţie aeriană. Administraţia meteorologică aeronautică - Organism desemnat de către autoritatea de stat drept responsabil pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice într-un spaţiu aerian alocat. Aerodrom - Suprafaţa delimitată pe pământ sau pe apă, inclusiv clădirile, instalaţiile şi echipamentele, destinată să fie utilizată, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea şi mişcarea aeronavelor la sol. Un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport. Aerodrom de rezervă - Un aerodrom spre care se poate îndrepta o aeronavă atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să aterizeze la aerodromul pe care intenţiona să aterizeze. Aerodromurile de rezervă includ următoarele: - Aerodrom de rezervă la decolare - Un aerodrom de rezervă pe care poate ateriza o aeronavă, în caz că acest lucru devine necesar, la scurt timp după decolare şi aerodromul de plecare nu se poate utiliza. – Aerodrom de rezervă pe rută - Un aerodrom pe care poate ateriza o aeronavă în urma apariţiei unei situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe rută. – Aerodrom de rezervă pe rută ETOPS - Un aerodrom de rezervă convenabil şi adecvat pe care poate ateriza o aeronavă în cazul cedării unui motor sau în urma apariţiei unei alte situaţii anormale sau de urgenţă în timpul zborului pe rută în timpul operării ETOPS. – Aerodrom de rezervă la destinaţie - Un aerodrom de rezervă spre care se poate îndrepta o aeronavă în cazul în care devine imposibil sau nerecomandabil să aterizeze pe aerodromul pe care intenţiona să aterizeze. Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la destinaţie pentru acel zbor. Aeronavă - Orice aparat care se poate menţine în atmosferă cu ajutorul altor reacţiuni ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului. Altitudine - Distanţa în plan vertical a unui nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată faţă de nivelul mediu al mării (MSL). Altitudinea minimă de sector - Cea mai joasă altitudine care poate fi utilizată şi care oferă o înălţime minimă de siguranţă de 300 m (1000 ft) deasupra tuturor obstacolelor situate într-o zonă situată într-un sector de cerc cu raza de 46 km (25 NM) centrat pe un mijloc de radio-navigaţie. Asigurarea calităţii - Toate activităţile planificate şi efectuate în mod sistematic implementate în cadrul unui sistem de calitate şi demonstrate ca necesare, pentru a oferi încredere că organizaţia îndeplineşte cerinţele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii). Autoritate ATS - Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, sau organismul tehnic specializat desemnat de către acesta, atunci când contextul se referă la o problemă de reglementare, autorizare (certificare) sau supraveghere a siguranţei pe linia responsabilităţilor autorităţii de stat în domeniul activităţilor aeronautice civile, sau după caz, administraţia sau alţi agenţi aeronautici desemnaţi de statul român pentru a furniza servicii de navigaţie aeriană atunci când contextul se referă la o problemă care este, conform legii, de competenţa agenţilor aeronautici autorizaţi pentru furnizarea de servicii de navigaţie aeriană. Autoritate de stat - Ministerul Transporturilor în calitate de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile. Autoritate meteorologică aeronautică - Organismul tehnic specializat desemnat de către autoritatea de stat drept responsabil pentru reglementarea, autorizarea, controlul şi supravegherea agenţilor aeronautici civili care furnizează servicii meteorologice aeronautice. Atunci când este folosit în Anexa 3 OACI, termenul "autoritate" în funcţie de context, poate face referire la autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, la autoritatea căreia i-au fost delegate competenţe privind supravegherea siguranţei în aviaţia civilă, la administraţia serviciilor meteorologice aeronautice sau la o unitate a serviciilor meteorologice aeronautice care furnizează efectiv servicii în spaţiul aerian în cauză. Birou meteorologic de aerodrom - Unitate, situată la aerodrom, desemnată să furnizeze servicii meteorologice pentru activităţile aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. Buletin meteorologic - Text care cuprinde informaţii meteorologice precedat de un antet corespunzător. Centru consultativ asupra cenuşii vulcanice (VAAC) - Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană să furnizeze informaţii spre consultare către centrele de veghe meteorologică, centrele regionale de control, centrele de informare a zborurilor, centrele mondiale de prognoză de zonă şi către băncile internaţionale de date OPMET, cu privire la extinderea orizontală şi verticală şi deplasarea prognozată a cenuşii vulcanice în atmosferă după ce a avut loc o erupţie vulcanică. Centru consultativ asupra ciclonilor tropicali (TCAC) - Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană să furnizeze spre consultare informaţii prognozate cu privire la poziţia, direcţia şi viteza de deplasare, presiunea în centru şi vântul maxim la suprafaţă pentru ciclonii tropicali, către centrele de veghe meteorologică, centrele mondiale de prognoză de zonă şi către băncile internaţionale de date OPMET. Centru de informare a zborurilor - Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare. Centru de veghe meteorologică - Unitate desemnată să furnizeze servicii meteorologice pentru activităţile aeronautice civile în limitele unei regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. Centru mondial de prognoze de zonă - Centru meteorologic destinat pentru elaborarea şi furnizarea la scară globală a prognozelor de timp semnificativ şi de altitudine, sub formă digitală, prin mijloacele adecvate, parte a serviciului fix aeronautic. Centru pentru coordonarea acţiunilor de salvare - Unitate responsabilă pentru organizarea eficientă a serviciilor de căutare şi salvare şi pentru coordonarea desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare într-o regiune de căutare şi salvare. Centru regional de control (ACC) - Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate, în regiunea(ile) de control aflată(e) în responsabilitatea sa. Ciclon tropical - Termen generic utilizat pentru un ciclon la scară sinoptică neînsoţit de un sistem frontal, care ia naştere deasupra apelor tropicale sau subtropicale şi care prezintă o convecţie bine delimitată şi o mişcare ciclonică bine definită a vântului la suprafaţă. Consultaţie - Discuţie cu un meteorolog calificat asupra condiţiilor meteorologice existente şi/sau prevăzute relative la operaţiunile de zbor; discuţia include răspunsuri la întrebări. Control operaţional - Exercitarea autorităţii asupra iniţierii, continuării, devierii sau terminării unui zbor, în interesul siguranţei zborului, al regularităţii şi eficienţei zborului. Controlul calităţii - Tehnici şi activităţi operaţionale utilizate pentru a îndeplini cerinţele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii). Cota aerodromului - Cota celui mai înalt punct al suprafeţei de aterizare. Cotă - Distanţă verticală a unui punct sau nivel, pe suprafaţa solului sau asimilat acesteia, măsurată de la nivelul mediu al mării. Date în puncte de grilă sub formă digitală - Date meteorologice prelucrate cu ajutorul calculatorului pentru un set de puncte distribuite uniform pe hartă, pentru a putea fi transmise (de la un calculator la alt calculator) în formă codificată, apte pentru utilizare în sisteme automatizate. În majoritatea cazurilor, asemenea date sunt transmise pe canale de telecomunicaţii de viteze medii şi mari. Distanţă vizuală în lungul pistei (RVR) - Distanţă până la care pilotul unei aeronave aflată în axa pistei poate vedea marcajele de pe suprafaţa pistei sau luminile care delimitează pista sau care identifică axa acesteia. Documentaţie de zbor - Documente scrise de mână sau tipărite, incluzând hărţi sau formulare, care conţin informaţii meteorologice pentru un zbor. Expozeu verbal (briefing) - Comentariu oral asupra condiţiilor meteorologice existente şi/sau prevăzute. Hartă de niveluri înalte - Hartă meteorologică referitoare la o suprafaţă specifică la nivel înalt sau un strat precizat al atmosferei. Hartă de prognoză - Reprezentare grafică pe hartă a prognozei unui element meteorologic pentru un anumit moment sau interval de timp precizate şi pentru o regiune sau porţiune a spaţiului aerian precizată. Informaţie AIRMET - Informaţie emisă de un centru de veghe meteorologică referitoare la apariţia sau apariţia prognozată a unor fenomene meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranţa zborului la niveluri joase şi care nu au fost deja introduse în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborului corespunzătoare sau într-o subregiune a acesteia. Informaţie meteorologică - Un mesaj de observaţie meteorologică, analiză, prognoză şi orice altă descriere referitoare la condiţiile meteorologice existente sau prognozate. Informaţie SIGMET - Informaţie elaborată şi comunicată de către centrul de veghe meteorologică asupra apariţiei sau apariţiei prognozate a unor fenomene meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranţa zborului. Înălţime - Distanţa verticală a unui nivel, punct sau obiect considerat a fi un punct, măsurată de la un sistem de referinţă specificat. Membru al echipajului de zbor - Un membru al echipajului, posesor al unei licenţe, căruia îi revin sarcini esenţiale pentru operarea aeronavei în timpul zborului. Managementul calităţii - Toate activităţile incluse în managementul general al sistemului de calitate care stabilesc politica, obiectivele şi responsabilităţile şi le implementează prin metode de planificarea calităţii, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii în cadrul sistemului sistemului de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii). Mesaj meteorologic - O descriere a condiţiilor meteorologice observate într-un anumit loc şi la un anumit moment de timp. Nivel - Termen generic utilizat referitor la poziţia pe verticală a unei aeronave în zbor şi care înseamnă, după caz, înălţime, altitudine sau nivel de zbor. Nivel de croazieră - Nivel menţinut de o aeronavă pe parcursul unei porţiuni semnificative a zborului. Nivel de zbor - Suprafaţă izobară care este raportată la presiunea atmosferică standard de 1013,2 hectopascali (hPa) şi care este separată de alte suprafeţe izobare prin intervale de presiune specificate. Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu Atmosfera Standard: a) va indica altitudinea atunci când este calat pe QNH; b) va indica înălţimea deasupra unui element referit prin QFE atunci când este calat pe QFE; c) poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe presiunea standard 1013.2 hPa. Termenii "înălţime" şi "altitudine", folosiţi mai sus, indică înălţimi şi altitudini altimetrice şi nu geometrice. Nori semnificativi din punct de vedere operaţional - Nori cu baza sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minimă de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m sau nori Cumulonimbus sau nori Cumulus congestus la orice înălţime. Observaţie (meteorologică) - O descriere a unuia sau a mai multor elemente meteorologice. Observaţie de la aeronava în zbor - Evaluarea unuia sau mai multor elemente meteorologice efectuată dintr-o aeronavă în zbor. Operare pe distanţă extinsă (ETOPS) - Orice zbor efectuat de o aeronavă cu două turbomotoare, al cărui timp de zbor, cu un motor inoperant la o viteză de croazieră anumită (în atmosfera standard şi în aer calm), de la un punct de pe rută la un aerodrom de rezervă adecvat, este mai mare decât pragul de timp aprobat de autoritatea statului operatorului aerian. Operator aerian - O persoană, o organizaţie sau o instituţie implicată în sau planificându-şi să se implice în operarea aeronavelor. Pilot comandant de aeronavă - Pilotul desemnat de operatorul aerian, sau în cazul aviaţiei generale, proprietarul, responsabil pentru operarea în siguranţă a unei aeronave pe durata zborului. Pistă - O suprafaţă dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom, amenajată pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor. Plan european de navigaţie aeriană (EUR-ANP) - Document internaţional stabilit de Consiliul OACI în care sunt evidenţiate, în detaliu, facilităţile, serviciile şi procedurile cerute pentru navigaţia aeriană internaţională în regiunea stabilită - EUROPA. Plan de zbor operaţional - Planul operatorului aerian întocmit pentru desfăşurarea în siguranţă a zborului şi care ţine seama de performanţele aeronavei, alte limitări operaţionale şi condiţiile relevante pe rută şi la aerodromurile de interes. Planificare operaţională - Planificarea operaţiunilor de zbor de către un operator aerian. Pragul pistei - Începutul acelei porţiuni a pistei care poate fi utilizată pentru aterizare. Principii de factori umani - Principii care se aplică activităţilor de proiectare, certificare, pregătire, întreţinere precum şi operaţiunilor aeronautice şi care urmăresc realizarea unei interfeţe sigure între om şi alte componente ale sistemelor prin considerarea în mod adecvat a performanţelor umane. Prognoză - O descriere a condiţiilor meteorologice prevăzute pentru un anumit moment sau interval de timp şi pentru o anumită zonă sau porţiune a spaţiului aerian. Prognoză de zonă GAMET - Prognoză de zonă în limbaj clar abreviat în limba engleză, pentru zborurile la niveluri joase, pentru o regiune de informare a zborului sau părţi ale acesteia, elaborată de unităţile meteorologice aeronautice desemnate de administraţia meteorologică aeronautică şi autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică şi schimbată cu alte unităţi meteorologice aeronautice aparţinând unor regiuni de informare a zborului învecinate, pe baza unui acord convenit între autorităţile meteorologice aeronautice interesate. Punct de raport din zbor - Un reper geografic precizat, faţă de care se poate raporta poziţia unei aeronave. Punct de referinţă al aerodromului - Localizarea geografică stabilită pentru un aerodrom. Raport din zbor (AIREP) - Mesaj provenind de la o aeronavă aflată în zbor şi emis în conformitate cu cerinţele pentru raportare a poziţiei şi raportarea informaţiilor operaţionale şi/sau meteorologice. Detalii cu privire la formatul mesajului AIREP se regăsesc în procedurile şi instrucţiunile de aeronautică civile, întocmite în baza documentului OACI PANSATM (Doc. 4444). Regiune de control (CTA) - Porţiune din spaţiul aerian controlat, cu dimensiuni stabilite lateral şi pe verticală, care se întinde în sus de la o limită specificată deasupra suprafeţei solului. Regiune de informare a zborului (FIR) - Spaţiu aerian cu dimensiuni precizate, în limitele căruia se asigură serviciul de informare a zborului şi serviciul de alarmare. Reţeaua serviciului fix de telecomunicaţii aeronautice (AFTN) - Reţea mondială de circuite fixe aeronautice, în cadrul serviciului fix aeronautic, destinată schimbului de mesaje şi/sau date numerice între staţiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicaţie identice sau compatibile. Rezumat climatologic de aerodrom - Rezumat concis al unor elemente meteorologice specificate pentru un aerodrom, bazat pe date statistice. Satelit meteorologic - Satelit artificial al Pământului ce efectuează observaţii meteorologice şi le transmite pe Pământ. Serviciu fix aeronautic (AFS) - Serviciu de telecomunicaţii stabilit între puncte fixe specificate, furnizat în primul rând pentru siguranţa navigaţiei aeriene precum şi pentru operarea regulată, economică şi eficientă a serviciilor aeronautice. Serviciu mobil aeronautic (RR S1.32) - Serviciu de telecomunicaţii mobil stabilit între staţiile aeronautice şi staţiile de la bordul aeronavelor, sau între staţiile de la bordul aeronavelor, la care pot participa şi staţii de salvare de la bord; de asemenea, mai pot participa în acest serviciu staţiile radiobaliză indicatoare a poziţiei în situaţii de urgenţă, pe frecvenţele de alarmare sau de urgenţă desemnate. Sistem de calitate - Structura organizatorică, procedurile, procesele şi resursele, necesare pentru a implementa managementul calităţii (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităţii). Sistem mondial de prognoze de zonă (WAFS) - Sistemul mondial care asigură punerea la dispoziţie, într-o formă unică, standardizată, a prognozelor meteorologice aeronautice pe rută, prin intermediul centrelor mondiale şi regionale de prognoze de zonă. Staţie de telecomunicaţii aeronautice - Staţie din cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice. Staţie meteorologică aeronautică - Staţie desemnată pentru efectuarea observaţiilor şi întocmirea mesajelor de observaţie meteorologice utilizate în activităţile aeronautice civile. Suprafaţă izobarică standard - Suprafaţă izobarică folosită la nivel mondial pentru reprezentarea grafică şi analizarea condiţiilor în atmosferă. Supraveghere dependentă automată (ADS) - Tehnică de supraveghere în care aeronava furnizează automat, prin transmisie de date digitale, date provenite de la sistemele de la bord pentru navigaţie şi determinare a poziţiei, inclusiv cele privind identificarea aeronavei, poziţia sa cvadridimensională precum şi alte date suplimentare, după caz. Tabel climatologic de aerodrom - Tabel care conţine date statistice asupra apariţiei unuia sau mai multor elemente (fenomene) meteorologice observate la un aerodrom. Turn de control de aerodrom (TWR) - O unitate de trafic stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom. Unitate de control de apropiere (APP) - O unitate de trafic desemnată pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru aeronavele controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri. Unitate a serviciilor de căutare şi salvare - Termen generic, care de la caz la caz, poate fi un centru de coordonare a salvării, un centru ajutător pentru salvare sau un post de alarmare. Unitate a serviciilor de trafic aerian - Termen generic însemnând, după caz, o unitate de control a traficului aerian, un centru de informare a zborului sau un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO). Unitate meteorologică aeronautică - Entitate operaţională îndeplinind una sau mai multe din funcţiile de staţie meteorologică aeronautică, birou meteorologic de aerodrom sau centru de veghe meteorologică, desemnată să asigure asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile naţionale şi internaţionale în zona sa de responsabilitate. Veghe asupra vulcanilor în traficul aerian internaţional (IAVW) - Acord internaţional pentru monitorizarea şi furnizarea către aeronave a avertizărilor de cenuşă vulcanică în atmosferă. Sistemul internaţional de veghe asupra vulcanilor se bazează pe cooperarea între unităţile operaţionale ale aviaţiei şi ale altor domenii ce utilizează informaţii derivate din sursele şi reţelele de observare ale statelor. Veghea este coordonată de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale cu cooperarea altor organizaţii internaţionale interesate. Vizibilitate - Vizibilitatea orizontală utilizată în domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre: a) distanţa maximă la care poate fi observat şi recunoscut un obiect negru de dimensiuni potrivite, situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un fond luminos; b) distanţa maximă la care pot fi observate şi recunoscute lumini de aproximativ 1000 de candele, atunci când sunt observate pe un fond întunecat. Cele două distanţe au valori diferite pentru acelaşi coeficient de transmitere dat şi cea de la b) variază cu iluminarea fondului. Cea de la a) reprezintă distanţa optică meteorologică (MOR). Vizibilitate predominantă - Cea mai mare valoare a vizibilităţii, observată în conformitate cu definiţia "vizibilităţii", observată cel puţin pe o jumătate de tur de orizont sau pentru cel puţin jumătate din suprafaţa aerodromului. Aceste valoare poate să fie observată pentru o zonă continuă sau discontinuu, pe sectoare. Această valoare poate fi observată de către meteorolog şi/sau cu ajutorul instrumentelor. Atunci când sunt instalate instrumente, ele sunt utilizate pentru a obţine cea mai bună estimare a vizibilităţii predominante. - VOLMET prin legătură de date (D-VOLMET) - Furnizarea prin legătură de date a mesajelor regulate de observaţii meteorologice (METAR), mesajelor speciale de observaţii meteorologice (SPECI), prognozelor de aerodrom (TAF), mesajelor SIGMET, rapoartelor din zbor speciale care nu au fost incluse în SIGMET şi, unde sunt disponibile, mesajelor AIRMET. – Emisiune VOLMET - Emisiune radio cu caracter continuu şi repetitiv, conţinând, după caz, mesaje actuale METAR, SPECI, TAF şi SIGMET. Zonă de contact - Parte din pistă, situată imediat după pragul acesteia, unde conform calculelor, aeronavele care aterizează realizează primul contact cu suprafaţa pistei. 1.2. Termeni cărora li se atribuie o definiţie restrânsă În prezenta reglementare, următorii termeni sunt utilizaţi cu înţelesul prezentat mai jos: a) pentru a se evita orice confuzie între o entitate administrativă asigurând un serviciu şi termenul "serviciu meteorologic" corespunzător noţiunii de "funcţie" sau de "serviciu asigurat", prima noţiune este redată prin "administraţie meteorologică" în timp ce a doua este redată prin "serviciu"; b) termenul "asigurarea serviciilor" se utilizează numai în legătură cu asigurarea asistenţei meteorologice sau a serviciului meterologic aeronautic; c) termenul "emite" se utilizează numai în acele cazuri când există o obligaţie stabilită de autoritatea meteorologică aeronautică în privinţa trimiterii de informaţii către un beneficiar; d) termenul "a pune la dispoziţie" se utilizează numai în acele cazuri când obligaţia se limitează la asigurarea accesului beneficiarului la informaţie; e) termenul "a furniza" se utilizează în acele cazuri când se folosesc termenii de la c) sau d). CAP. 2 GENERALITĂŢI 2.1. Scopul, stabilirea şi asigurarea asistenţei meteorologice a activităţilor aeronautice civile 2.1.1. Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile din România trebuie să aibă ca obiectiv contribuţia la siguranţa, regularitatea şi eficienţa navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale. 2.1.2. Acest obiectiv trebuie să fie realizat prin furnizarea către următorii utilizatori: operatorilor aerieni, membrilor echipajelor aeronavelor, unităţilor serviciilor de trafic aerian, unităţilor serviciilor de căutare şi salvare, administraţiilor aeroporturilor şi altor agenţi aeronautici civili implicaţi în desfăşurarea activităţilor aeronautice civile naţionale şi internaţionale, a informaţiilor meteorologice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor pe care le deţin. 2.1.3. Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile în România este realizată în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, de către administraţia meteorologică aeronautică desemnată, prin unităţile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică. Asistenţa meteorologică a activităţilor aeronautice civile este asigurată în spaţiul aerian al României. Detalii cu privire la administraţia meteorologică aeronautică desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautică AIP România. 2.1.4. Reglementarea, supravegherea şi controlul întregii activităţi de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile este efectuată de autoritatea meteorologică aeronautică. Detalii cu privire la autoritatea meteorologică aeronautică desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautică AIP România. 2.1.5. Personalul meteorologic aeronautic face parte din personalul aeronautic civil nenavigant. Pregătirea şi calificările personalului meteorologic aeronautic care furnizează servicii de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile sunt efectuate în conformitate cu reglementările aeronautice civile în vigoare şi prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, în baza cerinţelor Anexei 1 OACI şi respectiv, Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) din documentul nr. 49, Reglementări tehnice, Volumul I, Capitolul B.4 - Educaţie şi pregătire. 2.2. Furnizarea, asigurarea calităţii şi utilizarea informaţiilor meteorologice aeronautice 2.2.1. Administraţia meteorologică aeronautică, în calitate de furnizor al informaţiilor meteorologice aeronautice trebuie să menţină permanent legătura cu utilizatorii informaţiilor meteorologice asupra aspectelor care pot afecta furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice. 2.2.2. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să stabilească şi să implementeze un sistem de calitate organizat corespunzător, care să conţină procedurile, procesele şi resursele necesare asigurării managementului calităţii informaţiilor meteorologice furnizate utilizatorilor menţionaţi în paragraful 2.1.2. 2.2.3. Sistemul de calitate stabilit în conformitate cu paragraful 2.2.2 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurarea calităţii seriile 9000 ale organizaţiei internaţionale pentru standardizare (ISO) şi trebuie să fie certificat de către o organizaţie de certificare recunoscută. Standardele de asigurarea calităţii seriile 9000 ale organizaţiei internaţionale pentru standardizare (ISO), oferă cadrul general pentru dezvoltarea programului de asigurarea calităţii. Implementarea programului de asigurarea calităţii în cadrul administraţiei meteorologice aeronautice trebuie să ţină seama de conformarea cu toate reglementările aeronautice civile române şi cu procedurile asociate specifice domeniului meteorologic aeronautic sau conexe acestuia. 2.2.4. Sistemul de calitate trebuie să confirme utilizatorilor că informaţiile meteorologice furnizate către aceştia sunt conforme cu cerinţele prezentei reglementări în ceea ce priveşte acoperirea geografică şi spaţială, formatul şi conţinutul, momentul de timp, frecvenţa emiterii, perioada de valabilitate, precum şi acurateţea măsurătorilor, observaţiilor şi prognozelor. Acolo unde sistemul de calitate indică faptul că informaţiile meteorologice ce trebuie furnizate către utilizatori nu sunt conforme cu cerinţele prezentei reglementări şi procedurile de corectare automată a erorilor nu sunt corespunzătoare, aceste informaţii meteorologice nu trebuie să fie furnizate către utilizatori decât dacă sunt validate de către originator (emitent). 2.2.5. Referitor la schimbul de informaţii meteorologice în scop operaţional, sistemul de calitate trebuie să includă procedurile de verificare a conformării cu prevederile prezentei reglementări, de verificare şi validare şi resursele pentru monitorizarea conformării cu programul prestabilit de transmitere a mesajelor individuale şi buletinelor de mesaje necesar a fi transmise şi momentele de timp ale definitivării acestora în scopul transmiterii. Sistemul de calitate trebuie să fie capabil să identifice timpii de transfer excedentari pentru mesajele şi buletinele de mesaje primite. 2.2.6. Demonstrarea conformării sistemului de calitate aplicat trebuie sa fie realizată prin audit. În cazul identificării neconformităţilor trebuie să fie iniţiate acţiuni pentru a determina şi corecta cauzele acestora. Pentru toate rapoartele de audit trebuie să fie realizată evidenţa şi corectitudinea documentelor. 2.2.7. Informaţiile meteorologice furnizate către utilizatorii menţionaţi la paragraful 2.1.2 trebuie să ţină seama de principiile factorilor umani şi trebuie să fie în forme care să necesite o interpretare minimă de către utilizatori. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683. 2.3. Notificări necesare din partea operatorilor aerieni 2.3.1. Un operator aerian care solicită furnizarea serviciului de asistenţă meteorologică aeronautică sau modificări în furnizarea acestui serviciu trebuie să informeze, cu suficient timp înainte, unităţile meteorologice aeronautice sau administraţia meteorologică aeronautică, după caz. Perioada necesară notificării în avans trebuie să fie stabilită pe baza unui acord între administraţia meteorologică aeronautică sau unităţile meteorologice aeronautice, după caz şi operatorul aerian interesat. 2.3.2. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să fie notificată de operatorul aerian care solicită furnizarea serviciului de asistenţă meteorologică, atunci când: a) se planifică noi rute sau noi tipuri de zbor; b) se fac modificări de durată în orarul curselor regulate; c) se planifică alte schimbări care pot afecta furnizarea serviciului de asistenţă meteorologică aeronautică. Aceste informaţii trebuie să conţină toate detaliile necesare pentru ca administraţia meteorologică aeronautică să-şi poată planifica activităţile respective. 2.3.3. Unitatea meteorologică aeronautică care asigură informarea meteorologică trebuie să fie notificată de operatorul aerian sau de un membru al echipajului aeronavei: a) despre orarul zborurilor; b) atunci când sunt efectuate zboruri neprogramate; şi c) atunci când zborurile sunt întârziate, devansate sau anulate. 2.3.4. Înştiinţarea unităţii meteorologice aeronautice de către operatorii aerieni asupra efectuării unor zboruri individuale trebuie să conţină următoarele informaţii, exceptând cazul când, pentru zborurile planificate, pe baza unui acord între unitatea meteorologică aeronautică şi operatorul aerian, se poate renunţa parţial sau total la toate aceste date: a) aerodromul de plecare şi ora estimată pentru decolare; b) destinaţia şi ora estimată pentru sosire; c) ruta prevăzută şi orele estimate de sosire şi plecare pentru orice aerodrom intermediar; d) aerodromurile de rezervă necesare pentru a completa planul operaţional de zbor selectate din lista conţinută în planul regional de navigaţie aeriană; e) nivelul de croazieră; f) tipul de zbor: efectuat conform regulilor de zbor la vedere sau regulilor de zbor instrumental; g) tipurile de informaţii meteorologice cerute de membrii echipajului aeronavei: documentaţie de zbor şi/sau expozeu verbal sau consultaţie; h) orele la care sunt cerute expozeul verbal, consultaţia şi/sau documentaţia de zbor. CAP. 3 UNITĂŢI METEOROLOGICE AERONAUTICE 3.1. Birouri meteorologice de aerodrom 3.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească unul sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom şi/sau alte unităţi meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică, pentru furnizarea serviciului de asistenţă meteorologică a activităţilor aeronautice civile, în scopul satisfacerii cerinţelor navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale. 3.1.2. Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească total sau parţial următoarele funcţii necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţiunilor de zbor la acel aerodrom: a) elaborează şi/sau obţine prognoze sau alte informaţii meteorologice pentru zborurile a căror asistenţă o asigură; limita până la care sunt stabilite responsabilităţile unei asemenea unităţi privind elaborarea prognozelor trebuie să ţină seama de: posibilităţile locale de recepţionare şi utilizare a materialelor de prognoză pentru rută şi de aerodrom primite de la alte unităţi meteorologice aeronautice, precum şi de calificarea personalului meteorologic; b) elaborează şi/sau obţine prognoze ale condiţiilor meteorologice locale; c) menţine o supraveghere continuă a condiţiilor meteorologice la aerodromurile pentru care este autorizat să pregătească prognoze; d) asigură expozeul verbal, consultaţia şi documentaţia de zbor membrilor echipajelor aeronavelor şi/sau altui personal de operaţiuni zbor; e) furnizează alte informaţii meteorologice beneficiarilor aeronautici; f) afişează informaţiile meteorologice disponibile; g) schimbă informaţii meteorologice cu alte unităţi meteorologice aeronautice; şi h) atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupţiile vulcanice sau norii de cenuşă vulcanică unităţii de trafic aerian asociate, unităţii de informare aeronautică şi centrului de veghe meteorologică pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. 3.1.3. Birourile meteorologice de aerodrom de la care se solicită documentaţie de zbor şi regiunile pentru care trebuie emisă această documentaţie sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică şi publicate în EUR-ANP. 3.1.4. Birourile meteorologice de aerodrom de la care se solicită prognoze de aterizare sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică şi publicate în EUR-ANP. 3.1.5. Pentru aerodromurile fără birouri meteorologice: a) administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească una sau mai multe unităţi meteorologice aeronautice care să furnizeze informaţiile meteorologice solicitate; b) administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească mijloacele prin care aceste informaţii pot fi furnizate aerodromurilor interesate. 3.1.6. În cazul în care un birou meteorologic de aerodrom poate îndeplini parţial funcţiile specificate în paragraful 3.1.2 de mai sus, administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice trebuie să stabilească o unitate meteorologică aeronautică care să elaboreze produsele respective în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. Utilizarea produselor WAFS 3.1.7. Pentru întocmirea documentaţie de zbor, birourile meteorologice de aerodrom trebuie să utilizeze prognozele emise de centrele mondiale de prognoză de zonă (WAFC) ori de câte ori aceste prognoze se referă la intervalul de timp, altitudinea şi extinderea geografică pentru ruta de zbor intenţionată, cu excepţia cazurilor când a fost altfel agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat. Tipul, formatul şi frecvenţa de emitere a produselor meteorologice elaborate de WAFC Londra sunt detaliate în Anexa A. 3.1.8. Pentru a asigura uniformitatea şi standardizarea documentaţiei de zbor, datele WAFC, GRIB şi BUFR primite trebuie să fie decodificate în forma standard a hărţilor WAFC în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi a procedurilor specifice aplicabile şi conţinutul meteorologic precum şi identificarea originatorului prognozelor WAFS nu trebuie să fie schimbat. Notificarea WAFC referitoare la diferenţe semnificative 3.1.9. Birourile meteorologice care utilizează date WAFS BUFR trebuie să notifice imediat centrul regional de prognoză de zonă în cauză, dacă identifică sau primeşte rapoarte cu privire la diferenţe semnificative la prognozele SIGWX de la WAFS, în conformitate cu următoarele criterii: a) apariţia nouă sau dispariţia givrajului, turbulenţei, orajului obscurizat, înglobat sau care apare la linia de gren şi furtunile de praf/nisip; sau b) includerea sau eliminarea simbolului de activitate vulcanică sau emisii radioactive pentru erupţie vulcanică sau eliberare accidentală în atmosferă a materialelor radioactive, semnificative pentru operaţiunile de zbor. Centrul regional de prognoză de zonă care primeşte mesajul trebuie să anunţe originatorul de recepţionarea acestuia împreună cu un comentariu scurt la raport şi acţiunile întreprinse, utilizând aceleaşi mijloace de comunicaţii ca şi originatorul. Îndrumări cu privire la raportarea diferenţelor semnificative se regăsesc în Doc. OACI nr. 8896 "Manualul de Practici Meteorologice Aeronautice". 3.2. Centre de veghe meteorologică aeronautică 3.2.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească, pentru o regiune de informare a zborurilor sau o regiune de control pentru care a acceptat responsabilitatea furnizării serviciilor de trafic aerian, un centru de veghe meteorologică aeronautică, autorizat de către autoritatea meteorologică aeronautică. 3.2.2. Centrul de veghe meteorologică aeronautică trebuie să îndeplinească următoarele funcţii: a) menţine veghea asupra condiţiilor meteorologice care pot afecta operaţiunile de zbor din zona sa de responsabilitate; b) elaborează informaţii SIGMET şi alte informaţii pentru zona sa de responsabilitate; c) furnizează informaţii SIGMET şi, la cerere, alte informaţii meteorologice către unităţile de trafic aerian asociate; d) difuzează informaţii SIGMET; e) în cazul în care EUR-ANP prevede acestea: 1) elaborează informaţii AIRMET pentru zona sa de responsabilitate; 2) furnizează informaţii AIRMET către unităţile de trafic aerian asociate; şi 3) difuzează informaţii AIRMET; f) atunci când este cazul, furnizează informaţiile primite, referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupţiile vulcanice sau norii de cenuşă vulcanică pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea şi către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR-ANP; şi g) atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele învecinate acesteia, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate şi unităţilor de informare aeronautică, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informaţiile trebuie să conţină localizarea, data şi ora accidentului şi traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive. Aceste informaţii sunt furnizate, la solicitarea autorităţii meteorologice naţionale, de către centrele OMM meteorologice regionale specializate (RSMC) în furnizarea produselor rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecţiei mediului din punct de vedere radiologic. Aceste produse sunt transmise de către RSMC către punctul de contact din cadrul administraţiei meteorologice naţionale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC către administraţia meteorologică aeronautică pe baza procedurilor între aceştia. 3.2.3. Limitele zonei de responsabilitate pentru menţinerea supravegherii meteorologice de către centrul de veghe meteorologică trebuie să coincidă, în măsura posibilităţii, cu limitele regiunii de informare a zborurilor sau a regiunii de control sau a combinaţiei între regiunea de informare a zborurilor şi/sau regiunile de control, după caz, în funcţie de organizarea spaţiului aerian din România. 3.2.4. Veghea meteorologică trebuie să fie menţinută continuu; totuşi, în zonele cu densitate scăzută a traficului, veghea poate fi restricţionată la perioada relevantă pentru operaţiunile de zbor planificate. CAP. 4 OBSERVAŢII ŞI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE 4.1. Staţii şi observaţii meteorologice aeronautice 4.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească, după cum consideră necesar, staţii meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică, pentru fiecare aerodrom de pe teritoriul României. Staţiile meteorologice aeronautice pot include senzori instalaţi în afara aerodromului, acolo unde se justifică de către administraţia meteorologică aeronautică pentru a se asigura conformarea serviciilor meteorologice furnizate pentru navigaţia aeriană internaţională cu prevederile prezentei reglementări. 4.1.2. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, poate stabili staţii meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică, pe platformele maritime sau în alte puncte semnificative pentru a furniza servicii operaţiunilor de zbor cu elicoptere către platformele maritime, dacă sunt necesare pentru navigaţia aeriană internaţională. 4.1.3. Staţiile meteorologice aeronautice trebuie să efectueze observaţii regulate la intervale fixe de timp. Pe aerodrom, observaţiile meteorologice regulate trebuie să fie suplimentate de observaţii meteorologice speciale ori de câte ori apar modificările stabilite în evoluţia vântului la suprafaţă, a vizibilităţii orizontale, a distanţei vizuale în lungul pistei (RVR), a fenomenelor meteorologice de timp prezent, a norilor şi/sau temperaturii aerului. 4.1.4. În scopul menţinerii unei înalte calităţi a observaţiilor meteorologice, administraţia meteorologică aeronautică trebuie să asigure inspectarea periodică a staţiilor meteorologice aeronautice, trebuie să se asigure că instrumentele şi indicatoarele funcţionează corect şi trebuie să verifice dacă reprezentativitatea acestora s-a schimbat semnificativ. 4.1.5. În scopul deservirii operaţiunilor de zbor la apropierea finală, aterizare şi decolare, la aerodromurile pe care se desfăşoară operaţiuni de apropiere şi aterizare instrumentale de categoriile I, II şi III trebuie să fie instalate sisteme automate pentru măsurarea sau evaluarea, după caz, şi pentru monitorizarea şi indicarea la distanţă a vântului la suprafaţa solului, a vizibilităţii, a RVR-ului, a înălţimii norilor, a temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă şi a presiunii atmosferice. Aceste sisteme trebuie să fie sisteme integrate automate de colectare, de prelucrare, transmitere/afişare în timp real a parametrilor meteorologici semnificativi pentru operaţiile de aterizare/decolare. Realizarea sistemelor integrate automate trebuie să ţină seama de principiile factorilor umani şi trebuie să includă proceduri de rezervă. Categoriile de precizie pentru operaţiunile de apropiere şi precizie sunt definite în reglementarea aeronautică JAR-OPS 1, potrivit prevederilor Anexei 6 OACI, Partea I. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683. 4.1.6. Atunci când sunt utilizate sisteme integrate semi-automate pentru difuzarea/afişarea informaţiilor meteorologice acestea trebuie să permită introducerea manuală a acelor elemente meteorologice care nu pot fi observate cu ajutorul mijloacelor automate. 4.1.7. Observaţiile efectuate trebuie să stea la baza elaborării mesajelor de observaţie destinate a fi difuzate în cadrul aerodromului emitent şi a mesajelor de observaţii care trebuie să fie difuzate în afara aerodromului. 4.1.8. Datorită variabilităţii elementelor meteorologice în spaţiu şi în timp, a limitelor tehnicilor de observare şi a limitărilor cauzate de definiţiile anumitor elemente meteorologice, beneficiarul informaţiilor trebuie să aibă în vedere că valorile concrete ale elementelor raportate în mesajele de observaţie trebuie să fie înţelese ca cea mai bună aproximare posibilă a condiţiilor reale existente în momentul efectuării observaţiei. Indicaţii asupra preciziei măsurătorilor şi observaţiilor dorită din punct de vedere operaţional sunt prezentate în Anexa B. 4.1.9. Instrumentele meteorologice utilizate pe aerodrom trebuie să fie instalate în aşa fel încât să furnizeze date care sunt reprezentative pentru zona pentru care este necesară efectuarea măsurătorilor. Detalii cu privire la amplasarea echipamentelor şi instalaţiilor în zonele operaţionale, în scopul diminuării maxime a pericolului pe care îl prezintă ca obstacole pentru aeronave sunt conţinute în reglementarea aeronautică elaborată potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), Volumul I, Capitolul 8. 4.1.10. Aparatura meteorologică a staţiei meteorologice aeronautice trebuie să fie instalată, exploatată şi întreţinută conform procedurilor specifice stabilite de autoritatea meteorologică aeronautică şi ţinând seama de practicile, procedurile şi specificaţiile emise de Organizaţia Meteorologică Mondială, precum şi de reglementările naţionale specifice. 4.1.11. Personalul meteorologic ce efectuează observaţii meteorologice la aerodrom trebuie să fie localizat, atât cât este posibil, astfel încât să poată efectua aceste observaţii meteorologice pentru a furniza date meteorologice reprezentative pentru zona în care sunt necesare aceste observaţii. 4.1.12. Dacă un echipament de observaţii meteorologice automat face parte dintr-un sistem semiautomat integrat de observaţii meteorologice, afişările de date puse la dispoziţia unităţilor serviciilor de trafic aerian pe plan local trebuie să fie o parte a datelor şi afişate în paralel cu cele de la unitatea meteorologică locală. În aceste afişaje fiecare element meteorologic trebuie să fie însoţite de o specificare a locaţiilor pentru care acel element este reprezentativ. 4.2. Procedura de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi autoritatea ATS 4.2.1. Între administraţia meteorologică aeronautică şi autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să fie stabilită o procedura de coordonare care trebuie să conţină, printre altele, detalii privind: a) furnizarea afişajelor sistemelor automate integrate la unităţile serviciilor de trafic aerian; b) calibrarea şi întreţinerea acestor afişaje/instrumente; c) modul în care trebuie utilizate aceste afişaje/instrumente de către personalul serviciilor de trafic aerian; d) informaţiile meteorologice de la aeronavele care decolează, sau aterizează (de exemplu asupra forfecării vântului); e) dacă sunt disponibile, informaţii meteorologice obţinute de la radarele meteorologice de sol. Materiale de îndrumare cu privire la procedura de coordonare între serviciile meteorologice aeronautice şi serviciile de trafic aerian se regăsesc în documentul OACI nr. 9377 "Manualul de coordonare serviciile de trafic aerian, serviciile de informare aeronautică şi serviciile meteorologice aeronautice". 4.3. Observaţii regulate şi mesaje regulate de observaţii meteorologice 4.3.1. La aerodromuri, observaţiile meteorologice regulate trebuie să fie efectuate 24 de ore zilnic, cu excepţia celor în care administraţia meteorologică aeronautică, administraţia ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi au agreat în comun un alt program. Aceste observaţii trebuie efectuate la intervale de o jumătate de oră pentru toate aerodromurile deschise traficului internaţional regulat sau de rezervă din România. Pentru alte staţii meteorologice aeronautice, care nu sunt situate la aerodromuri, programul şi intervalul de efectuare a observaţiilor se stabileşte de administraţia meteorologică aeronautică, ţinând seama de cerinţele unităţilor serviciilor de trafic aerian şi a operaţiunilor de zbor. 4.3.2. Mesajele regulate de observaţii meteorologice corespunzătoare unei observaţii meteorologice regulate trebuie să fie emise ca: a) mesaj regulat local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc şi care pleacă de la aerodrom); şi b) mesaj METAR, pentru a fi difuzat în afara aerodromului emitent (destinat planificării zborurilor, emisiunii VOLMET şi D-VOLMET). Informaţiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce şi D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observaţii meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautică RACR-ATS, capitolul 4, elaborată potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g). 4.3.3. La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore mesajele METAR şi mesajele difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate cu cel puţin două ore înainte de deschiderea aerodromului sau în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologică aeronautică, unităţile serviciilor de trafic aerian, operatorii aerieni şi alţi utilizatori locali interesaţi. 4.4. Observaţii speciale, mesaje speciale de observaţii meteorologice 4.4.1. Observaţiile speciale trebuie să fie efectuate în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică, autoritatea ATS corespunzătoare, operatorii aerieni şi alţi utilizatori interesaţi. 4.4.2. Mesajele speciale de observaţi meteorologice corespunzătoare unei observaţii meteorologice speciale trebuie să fie emise ca: a) mesaj special local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc şi care pleacă de la aerodrom); şi b) mesaj SPECI, pentru a fi difuzat în afara aerodromului emitent (destinat planificării zborurilor, emisiunii VOLMET şi D-VOLMET) cu excepţia cazurilor când mesajul METAR este emis din jumătate în jumătate de oră. Informaţiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce şi D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observaţii meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautică RAC-ATS, capitolul 4, potrivit Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g). 4.4.3. Observaţiile speciale trebuie să fie emise ca mesaje SPECI sau mesaje speciale locale pentru acele aeroporturi pentru care sunt efectuate observaţii meteorologice regulate din oră în oră şi aceste mesaje trebuie să fie transmise fără întârziere. 4.4.4. La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore, odată cu reluarea efectuării observaţiilor meteorologice, mesajele SPECI şi mesajele speciale locale trebuie să fie emise, pe acelaşi principiu ca şi mesajele regulate, conform prevederilor 4.3.3 de mai sus. 4.5. Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice 4.5.1. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologică aeronautică potrivit prevederilor prezentei reglementări. 4.5.2. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice în cod METAR şi SPECI trebuie să fie furnizate în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologică aeronautică pe baza codurilor OMM. Formele codificate METAR şi SPECI sunt utilizate în baza documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul I.1, Partea A - Coduri alfanumerice. 4.5.3. În plus faţă de distribuirea efectuată în conformitate cu paragraful 4.5.2, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice în cod METAR şi SPECI trebuie să fie distribuite pe baza acordurilor bilaterale între statele aflate în această situaţie în forma codificată a OMM BUFR, Forma codificată BUFR este conţinută în documentul OMM nr. 306, Manualul de Coduri, Volumul I.2, Partea B- Coduri Binare. 4.5.4. Mesajele regulate de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate către unităţile serviciilor de trafic aerian şi trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni şi altor beneficiari la aerodrom. 4.5.5. Mesajele speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate imediat după apariţia condiţiilor meteorologice specifice. Totuşi, pe baza procedurii de coordonare între unitatea meteorologică aeronautică şi unităţile serviciilor de trafic aerian, acestea pot să nu fie emise pentru: a) orice element pentru care la unitatea locală a serviciilor de trafic aerian se află un indicator similar cu cel existent la staţia meteorologică şi dacă există procedurile corespunzătoare pentru utilizarea acestui indicator la actualizarea informaţiilor incluse în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local; b) RVR, când toate schimbările acestui element, corespunzând la diverse praguri de pe scara de raportare utilizată, sunt comunicate către unitatea locală a serviciilor de trafic aerian de un meteorolog aeronautic de pe aerodrom. Mesajele speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni şi altor beneficiari la aerodrom. 4.6. Conţinutul mesajelor meteorologice 4.6.1. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să conţină următoarele elemente în ordinea indicată mai jos: a) identificatorul tipului de mesaj; b) indicatorul de localizare; c) ora observaţiei; d) identificatorul pentru mesaj automat sau mesaj lipsă, când este cazul; e) viteza şi direcţia vântului la suprafaţă; f) vizibilitatea orizontală; g) distanţa vizuală în lungul pistei, când este cazul; h) fenomenele meteorologice de timp prezent; i) nebulozitatea, tipul norilor (doar pentru Cumulonimbus şi Cumulus Congestus) şi înălţimea bazei norilor, sau în cazul în care este măsurată, vizibilitatea verticală; j) temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă; şi k) QNH şi dacă este necesar, QFE (QFE trebuie inclus doar în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local). Indicatorii de localizare menţionaţi la punctul b) şi semnificaţia acestora este publicată în documentul OACI nr. 7910 - Indicatori de localizare. 4.6.2. Suplimentar faţă de elementele enumerate mai sus, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să conţină informaţii suplimentare şi acestea trebuie incluse în mesaj după informaţiile de la punctul k) de mai sus. 4.6.3. Elementele opţionale care sunt raportate în grupa informaţiilor suplimentare şi care trebuie să fie incluse în mesajele METAR şi SPECI sunt: a) informaţiile asupra temperaturii suprafeţei mării şi asupra stării mării de la staţiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operaţiunile de zbor cu elicoptere; b) informaţiile despre starea pistei furnizate de către administraţia aeroportului; 4.7. Criterii de emitere a mesajelor SPECI şi mesajelor speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local 4.7.1. Criteriile pentru emiterea mesajelor speciale de observaţii meteorologice trebuie să includă următoarele: a) acele valori care sunt apropiate cât mai mult de minimele de exploatare ale operatorilor care utilizează aerodromul respectiv; b) acele valori care să satisfacă alte cerinţe locale ale unităţilor serviciilor de trafic aerian şi ale operatorilor aerieni; c) o creştere a temperaturii aerului de 2°C sau mai mult faţă de valoarea indicată în ultimul mesaj, sau faţă de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administraţia meteorologică aeronautică, serviciile de trafic aerian şi operatorii aerieni interesaţi; d) informaţiile suplimentare disponibile asupra apariţiei condiţiilor meteorologice semnificative în zona de apropiere şi urcare iniţială în conformitate cu procedurile specifice; şi e) acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI. 4.7.2. SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care corespund următoarelor criterii: a) direcţia medie a vântului la suprafaţă s-a modificat cu 60° sau mai mult, în comparaţie cu direcţia indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vântului înainte şi/sau după această modificare este de 10 kt (20 km/h) sau mai mult; b) viteza medie a vântului la suprafaţă s-a modificat cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult faţă de viteza indicată în ultimul mesaj de observaţie; c) variaţia faţă de viteza medie a vântului la suprafaţă (rafala) a crescut cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult, în comparaţie cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte şi/sau după modificare este de 15 kt (30 km/h) sau mai mult; d) vântul se schimbă trecând prin valori de importanţă operaţională. Valorile de prag trebuie stabilite în procedurile specifice între administraţia meteorologică aeronautică după consultarea cu operatorii aerieni şi serviciile de trafic aerian interesate, luând în considerare schimbările vântului care: 1) necesită schimbarea pistei în serviciu; şi 2) indică componente ale vântului de spate şi ale vântului lateral pe pistă trecând prin valori corespunzătoare limitelor principale de utilizare a aeronavelor care folosesc aerodromul; e) vizibilitatea orizontală creşte, se schimbă la sau trece una sau mai multe din următoarele valori sau vizibilitatea orizontală scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 1) 800, 1 500 sau 3 000 m; şi 2) 5000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere; f) RVR creşte, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori sau RVR scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 150, 350, 600 sau 800; g) apariţia, încetarea şi modificarea intensităţii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinaţii ale acestora: - precipitaţii care îngheaţă – precipitaţii moderate sau puternice (incluzând aversele) – oraj (cu precipitaţii) – furtună de praf – furtună de nisip; h) apariţia, încetarea şi modificarea intensităţii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinaţii ale acestora: - ace de gheaţă – ceaţă care îngheaţă – transport la sol de praf, nisip sau zăpadă – transport la înălţime de praf, nisip, sau zăpadă – oraj (cu sau fără precipitaţii) – vijelie – trombă (terestră sau marină); i) înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC creşte, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); şi 2) 450 m (1500 ft) în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere; j) nebulozitatea unui strat de nori situat mai jos de 450 m (1500 ft) se schimbă: 1) de la SCT sau mai puţin la BKN sau OVC, sau 2) de la BKN sau OVC la SCT sau mai puţin; k) cerul este invizibil şi vizibilitatea verticală creşte, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau vizibilitatea verticală scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); şi l) orice alte criterii bazate pe minimele de operare la aerodrom, după cum a fost agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii interesaţi Orice alte criterii bazate pe minimele de operare la aerodrom trebuie să fie considerate în paralel cu criteriile pentru includerea grupelor de evoluţie şi pentru amendamentele la TAF dezvoltate ca răspuns la Capitolul 6, paragraful 6.2.4. 4.7.3. Când agravarea unui element sau fenomen meteorologic este însoţită de îmbunătăţirea altuia trebuie emis un singur mesaj SPECI; acesta trebuie considerat ca un mesaj de agravare. 4.7.4. Mesajul "SPECI" care reprezintă o agravare a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze imediat după observaţie. Mesajul "SPECI" care reprezintă o îmbunătăţire a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze numai dacă îmbunătăţirea se menţine pe un interval de timp de 10 minute; dacă este necesar, mesajul trebuie să se amendeze înaintea difuzării pentru a reflecta condiţiile predominante la sfârşitul intervalului de timp de 10 minute. Mesajul "SPECI" care reprezintă agravarea unui element produsă concomitent cu îmbunătăţirea altui element trebuie să fie difuzat imediat după efectuarea observaţiei. 4.8. Observarea şi raportarea vântului la suprafaţă Reprezentativitate 4.8.1. Direcţia medie şi viteza medie a vântului la suprafaţă, precum şi variaţiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vântului trebuie să fie măsurate şi raportate în grade, faţă de Nordul adevărat şi respectiv, noduri (sau km/h). 4.8.2. În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observaţiile asupra vântului la suprafaţă trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vântului la suprafaţă trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista. 4.8.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile asupra vântului la suprafaţă trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile deasupra întregii piste, unde este o singură pistă şi deasupra întregului complex de piste acolo unde există mai multe piste. Amplasare 4.8.4. Vântul la suprafaţă trebuie să fie observat la o înălţime de aproximativ 10 m (30 ft) deasupra pistei (pistelor). 4.8.5. Observaţiile reprezentative asupra vântului la suprafaţă se pot obţine prin utilizarea senzorilor, situaţi în mod corespunzător. Senzorii pentru efectuarea observaţiilor asupra vântului la suprafaţă destinate mesajelor regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie amplasaţi astfel încât să furnizeze cea mai bună indicaţie posibilă asupra condiţiilor în lungul pistei şi asupra zonei de contact. Pe aerodromurile unde condiţiile topografice sau cele meteorologice predominante generează diferenţe însemnate ale vântului la suprafaţă pe diferite tronsoane ale pistei trebuie să fie instalaţi senzori suplimentari. Deoarece, în practică, vântul la suprafaţă nu poate fi măsurat direct pe pistă, observaţiile asupra vântului la suprafaţă pentru aterizare şi decolare trebuie să reprezinte cea mai bună aproximare a vântului pe care în poate întâlni aeronava la decolare sau aterizare. Afişare 4.8.6. Indicatoarele pentru vântul la suprafaţă referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se fiecare pistă şi tronsoanele pistei supravegheate de senzorul corespunzător. 4.8.7. Direcţia medie şi viteza medie a vântului la suprafaţă, precum şi variaţiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vântului pentru fiecare senzor trebuie să fie calculate şi afişate de către echipamentele automate. Mediere 4.8.8. Perioada de mediere pentru vântul la suprafaţă trebuie să fie: a) 2 minute pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru indicatoarele de vânt amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi b) 10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor când direcţia şi/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcantă în cursul acestei perioade de 10 minute şi în consecinţă, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate, iar perioada medierii redusă în consecinţă. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a direcţiei vântului de 300 sau mai mult, cu o viteză a vântului de 10 kt (20 km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vântului de 10 kt (20 km/h) sau mai mult care se manifestă cel puţin 2 minute. 4.8.9. Perioada de mediere pentru măsurarea variaţiilor faţă de viteza medie a vântului (rafalele) trebuie să fie de 3 secunde în cazul mesajelor regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, mesajelor METAR şi SPECI şi pentru indicatoarele amplasate al unităţile de trafic aerian. Acurateţea măsurării 4.8.10. Direcţia şi viteza vântului mediu la suprafaţă raportate, precum şi variaţiile de la vântului mediu la suprafaţă trebuie să îndeplinească acurateţea măsurării dorită din punct de vedere operaţional aşa cum este specificat în Anexa B. Raportare 4.8.11. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, direcţia şi viteza vântului la suprafaţă trebuie să fie raportate în praguri de 10 grade faţă de Nordul adevărat pentru direcţie şi respectiv, 1 kt (1 km/h) pentru viteză. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximate la valoarea cea mai apropiată. 4.8.12. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI: a) trebuie să fie indicate unităţile de măsură pentru viteza vântului; b) variaţiile de la direcţia medie a vântului, cu o variaţie totală de 60° sau mai mult, observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate după cum urmează: 1) dacă variaţia totală a direcţiei vântului este 60° sau mai mult şi mai puţin de 180° şi viteza vântului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, variaţia direcţională trebuie să fie raportată ca cele două direcţii extreme între care a variat vântul la suprafaţă; 2) dacă variaţia totală a direcţiei vântului este 60° sau mai mult şi mai puţin de 180° şi viteza vântului este mai mică de 3 kt (6 km/h), direcţia vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcţia medie; sau 3) dacă variaţia totală a direcţiei vântului este de 180° sau mai mult, direcţia vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcţia medie; c) variaţiile de la viteza medie a vântului (rafalele), observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maximă a vântului depăşeşte viteza medie cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult. d) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mică de 2 km/h (1kt) aceasta trebuie să fie raportată ca vânt calm; e) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mare de 200 km/h (100 kt) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 199 km/h (99 kt); şi f) direcţia şi/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcantă în cursul acestei perioade de 10 minute trebuie raportate numai variaţiile de la direcţia medie şi viteza vântului observate după această discontinuitate. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a direcţiei vântului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vântului de 10 kt (20km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vântului de 10 kt (20km/h) sau mai mult care se manifestă cel puţin 2 minute. 4.8.13. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local: a) dacă vântul la suprafaţă este observat într-unul sau mai multe tronsoane ale pistei, trebuie să fie indicate locaţiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; b) atunci când se utilizează una sau mai multe piste şi vântul la suprafaţă este observat pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori; c) dacă variaţia totală a direcţiei vântului de la direcţia medie este între 60° şi 180° şi viteza vântului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, trebuie să fie raportate cele două direcţii extreme între care a variat vântul la suprafaţă; d) dacă variaţiile de la viteza medie a vântului (rafalele), depăşesc cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportate valorile minime şi maxime între care a variat vântul; 4.8.14. În mesajele METAR şi SPECI, dacă variaţiile de la viteza medie a vântului (rafalele), depăşesc cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportată valoarea maximă atinsă. 4.9. Observarea şi raportarea vizibilităţii Reprezentativitate 4.9.1. Vizibilitatea orizontală trebuie să fie măsurată sau observată şi raportată în metri sau kilometri. 4.9.2. În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observaţiile asupra vizibilităţii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vizibilităţii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista. 4.9.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile asupra vizibilităţii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom. Amplasare 4.9.4. Când sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilităţii, vizibilitatea trebuie să fie măsurată la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei. 4.9.5. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilităţii, observaţiile reprezentative asupra vizibilităţii trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalaţi corespunzător. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea vizibilităţii trebuie să fie instalaţi pentru a furniza cele mai bune indicaţii ale vizibilităţii de-a lungul pistei şi pentru zona de contact a roţilor cu pista. Afişare 4.9.6. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilităţii, indicatoarele pentru vizibilitatea orizontală referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona, de exemplu pista şi tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori. Mediere 4.9.7. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilităţii, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru vizibilitatea orizontală trebuie să fie: a) 1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru indicatoarele de vizibilitate orizontală amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi b) 10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care vizibilitatea orizontală prezintă o discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observaţiei şi în consecinţă, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a vizibilităţii orizontale, care se manifestă cel puţin 2 minute şi care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI. Raportare 4.9.8. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea aceasta trebuie să se raporteze în praguri de 50 m atunci când este mai mică de 800 m; în praguri de 100 m atunci când vizibilitatea orizontală este mai mare de 800 m dar mai mică sau egală cu 5 km; în praguri de 1 kilometru atunci când vizibilitatea orizontală este 5 km sau mai mult, dar mai puţin de 10 km; şi trebuie să fie raportată ca 10 km atunci când vizibilitatea orizontală este 10 km sau mai mult, cu excepţia cazurilor când condiţiile meteorologice permit utilizarea termenului "CAVOK". Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximată la valoarea inferioară cea mai apropiată. Specificaţii cu privire la utilizarea termenului "CAVOK" sunt precizate în continuare. 4.9.9. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local vizibilitatea orizontală de-a lungul pistei trebuie să fie raportată împreună cu unităţile de măsură. 4.9.10. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilităţii orizontale, în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local: a) dacă vizibilitatea orizontală este observată pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativă pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc şi ce îndepărtată a pistei şi trebuie să fie indicate locaţiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; şi b) atunci când se utilizează mai multe piste şi vizibilitatea orizontală este observată pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori. 4.9.11. În mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea orizontală trebuie să fie raportată ca vizibilitate predominantă. Când vizibilitatea nu este aceeaşi în toate direcţiile şi a) când vizibilitatea minimă este diferită de vizibilitatea predominantă şi 1) mai mică de 1500 m sau 2) mai puţin de 50% din vizibilitatea predominantă şi mai puţin de 5000 m, vizibilitatea minimă trebuie să fie raportată împreună cu direcţia, indicată prin referinţă la unul din cele 8 puncte cardinale sau intermediare în care este observată, relativă la aerodrom. Dacă vizibilitatea minimă este observată în mai multe direcţii trebuie raportată direcţia semnificativă din punct de vedere operaţional; şi b) când vizibilitatea fluctuează rapid şi vizibilitatea predominantă nu poate fi determinată trebuie să fie raportată doar vizibilitatea minimă fără vreo indicaţie asupra direcţiei. 4.9.12. În mesajele METAR şi SPECI automate, atunci când senzorii de vizibilitate sunt amplasaţi astfel încât nu pot fi raportate variaţii direcţionale, valoarea vizibilităţii raportate trebuie să fie urmată de abrevierea "NDV". 4.10. Observarea şi raportarea distanţei vizuale în lungul pistei (RVR) Reprezentativitate 4.10.1. RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele care sunt planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria II şi III. Materiale de îndrumare cu privire la RVR sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare şi de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328). 4.10.2. RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele utilizate în condiţii de vizibilitate redusă, inclusiv: a) pentru piste utilizate pentru apropiere de precizie planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; şi b) pentru piste utilizate pentru decolare având lumini de mare intensitate care delimitează pista şi/sau care identifică axul acesteia; Pistele utilizate pentru apropiere de precizie sunt definite în reglementarea aeronautică elaborată potrivit prevederilor Anexei 14, Volumul I, Capitolul I "Piste instrumentale". 4.10.3. RVR evaluat în conformitate cu 4.10.1. şi 4.10.2 de mai sus, trebuie să fie raportat în metri şi pe toată perioada în care ori vizibilitatea orizontală, ori RVR-ul sunt mai mici de 1500 m. 4.10.4. Evaluările RVR trebuie să fie reprezentative pentru: a) zona de contact pentru piste utilizate pentru apropiere fără precizie sau planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; b) zona de contact şi zona de mijloc a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a II-a; şi c) zona de contact, zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a III-a. 4.10.5. Unităţile serviciilor de trafic aerian şi serviciul de informare aeronautică la aerodrom trebuie să fie informate fără întârziere cu privire la schimbările în starea tehnică a echipamentelor automate utilizate pentru evaluarea RVR. Amplasare 4.10.6. RVR trebuie să fie măsurat la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei. 4.10.7. RVR trebuie să fie evaluat la o distanţă laterală faţă de axul pistei care să nu depăşească 120 m. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista, punctul de observaţie trebuie să fie situat la aproximativ 300 m, măsuraţi în lungul pistei de la pragul acesteia. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei, punctele de observaţie trebuie să fie fixate la o distanţă de 1 000 m până la 1 500 m faţă de pragul pistei şi la o distanţă de aproximativ 300 m faţă de cealaltă extremitate a pistei. Dispunerea exactă a punctelor de observaţie şi după caz, a punctelor de observaţie suplimentare trebuie stabilită în funcţie de factori aeronautici, meteorologici şi climatologici cum ar fi: lungimea mare a pistei, vecinătatea unor arii mlăştinoase sau a altor zone favorabile formării ceţii. Măsurare 4.10.8. Deoarece acurateţea măsurătorilor poate varia de la un tip de instrument la altul, înainte de selectarea tipului de echipament ce va fi utilizat pentru evaluarea RVR trebuie verificate performanţele acestuia. Calibrarea unui vizibilometru trebuie să aibă trasabilitate şi să fie verificată prin comparaţie cu un transmisometru a cărui acurateţe a fost verificată pentru intervalul operaţional planificat. Materiale de îndrumare cu privire la utilizarea transmisometrelor şi vizibilometrelor în sisteme instrumentale de evaluare RVR sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare şi de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328). 4.10.9. Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria II şi III. 4.10.10. Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria I. 4.10.11. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, calcularea valorilor trebuie efectuată pentru fiecare pistă în parte. Se recomandă ca RVR să nu fie calculat dacă intensitatea balizajului este de 3% sau mai puţin decât intensitatea maximă disponibilă pe pistă. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, intensitatea balizajului utilizată la calculul RVR se recomandă să fie: a) în cazul în care balizajul este aprins, intensitatea utilizată în mod curent; şi b) în cazul în care balizajul este stins (sau pe o treaptă inferioară în funcţie de nivelul operării), intensitatea optimă care este necesară pentru operare ţinând seama de condiţiile predominante la aerodrom. În cazul mesajelor METAR şi SPECI, la calcularea RVR trebuie să se ia în considerare intensitatea maximă a balizajului. Instrucţiuni cu privire la conversia valorilor măsurate în RVR sunt date prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Afişare 4.10.12. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, unul sau mai multe afişaje trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu afişajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Afişajele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, afişajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica pista şi tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori. 4.10.13. În cazul în care RVR este observat de către meteorolog, RVR trebuie să fie raportat către unitatea serviciilor de trafic aerian corespunzătoare ori de câte ori este o schimbare a valorii raportate (cu excepţia cazurilor în care se aplică prevederile 4.5.5 de mai sus). Transmiterea acestor mesaje trebuie să fie efectuată într-un interval de 15 secunde imediat după efectuarea observaţiei. Mediere 4.10.14. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie: a) 1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru afişajele RVR amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi b) 10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care valorile RVR prezintă o discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observaţiei şi în consecinţă, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a RVR, care se manifestă cel puţin 2 minute şi care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI. Raportare 4.10.15. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, RVR trebuie să se raporteze în praguri de 25 m atunci când RVR este mai mic de 400 m; în praguri de 50 m atunci când RVR este între 400 m şi 800 m; şi în praguri de 100 m atunci când RVR este mai mare de 800 m. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximată la valoarea inferioară cea mai apropiată. 4.10.16. Limita inferioară a evaluării RVR este de 50 m iar limita superioară a evaluării RVR este de 2000 m. În afara acestor limite, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să indice doar că RVR este mai mic de 50 m sau mai mare de 2000 m. 4.10.17. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI: a) atunci când RVR depăşeşte valoarea maximă ce poate fi determinată de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "ABV" în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrevierea "P" în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea maximă pe care o poate determina sistemul utilizat; şi b) atunci când RVR este sub valoarea minimă ce poate fi determinată de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "BLW" în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrevierea "M" în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea minimă pe care o poate determina sistemul utilizat. 4.10.18. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local: a) trebuie să fie incluse şi unităţile de măsură; b) dacă RVR este observat doar dintr-un punct de pe pistă, de exemplu zona de contact, valoarea trebuie să fie inclusă fără referire la locaţie; c) dacă RVR este observat pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativă pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc şi ce îndepărtată a pistei şi trebuie să fie indicate locaţiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; şi d) atunci când se utilizează mai multe piste, trebuie să fie raportate toate valorile RVR disponibile pentru fiecare pistă şi trebuie să fie indicate şi pistele la care se referă aceste valori. 4.10.19. În mesajele METAR şi SPECI: a) trebuie să fie raportată doar valoarea RVR reprezentativă pentru zona de contact, fără referire la locaţie; şi b) atunci când se utilizează mai multe piste pentru aterizare, trebuie să fie raportate doar valorile RVR reprezentative pentru zona de contact pentru toate pistele şi trebuie să fie indicate şi pistele la care se referă aceste valori. 4.10.20. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, variaţiile RVR în timpul celor 10 minute care preced imediat observaţia trebuie să fie raportate în mesajele METAR şi SPECI după cum urmează: a) dacă în timpul celor 10 minute, valorile RVR manifestă o tendinţă distinctă de variaţie astfel încât media valorilor pentru primele 5 minute variază cu cel puţin 100 m faţă de media valorilor pentru ultimele 5 minute aceasta trebuie raportată. Dacă variaţia valorilor RVR manifestă o tendinţă de creştere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "U", iar dacă manifestă o tendinţă de scădere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "D". Dacă fluctuaţiile apărute în perioada celor 10 minute nu indică o tendinţă distinctă aceasta trebuie raportată cu abrevierea "N". Dacă indicaţiile referitoare la tendinţă nu sunt disponibile abrevierile mai sus menţionate nu trebuie utilizate; b) dacă valorile RVR observate într-un minut în timpul perioadei de 10 minute ce precede momentul observaţiei variază faţă de valoarea medie cu mai mult de 50 m sau cu mai mult de 20% din valoarea medie, trebuie raportată valoarea minimă mediată pe un minut şi valoarea maximă mediată pe un minut în locul valorii medii pe 10 minute. Dacă în cele 10 minute ce preced observaţia se constată o discontinuitate marcantă în valorile de RVR se vor utiliza numai valorile observate după acea discontinuitate pentru a determina valorile medii şi variaţiile corespunzătoare. O discontinuitate marcantă reprezintă o schimbare bruscă şi prelungită a valorilor RVR, adică o schimbare care durează cel puţin 2 minute şi în cursul căreia valoarea RVR atinge sau trece prin valorile stabilite în 4.3.3 f) pentru emiterea mesajelor de observaţii speciale selecţionate. 4.11. Observarea şi raportarea fenomenelor meteorologice de timp prezent Reprezentativitate 4.11.1. Observaţii asupra fenomenelor de timp prezent care apar la aerodrom şi/sau în vecinătatea lui, trebuie să fie observate şi raportate după cum este necesar. Trebuie să fie observate cel puţin următoarele fenomene meteorologice de timp prezent: precipitaţii şi precipitaţii care îngheaţă (inclusiv intensitatea acestora), ceaţa, ceaţa care îngheaţă şi oraje (inclusiv oraje în vecinătate). 4.11.2. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, informaţiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom. 4.11.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI informaţiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom, iar pentru anumite fenomene meteorologice, şi în vecinătatea acestuia. Amplasare 4.11.4. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru observarea fenomenelor de timp prezent, informaţiile reprezentative trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalaţi corespunzător. Raportare 4.11.5. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom. 4.11.6. În mesajele METAR şi SPECI fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom. 4.11.7. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, ţinând seama de semnificaţia lor pentru aviaţie, după cum urmează: a) Precipitaţii
┌───────────────────────────────────┬──┐
│- Burniţă │DZ│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Ploaie │RA│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Ninsoare │SN│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Ninsoare grăunţoasă │SG│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Granule de gheaţă │PL│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Ace de gheaţă (ace de gheaţă │ │
│foarte mici aflate în suspensie │ │
│cunoscute şi ca "pulbere de │IC│
│diamant") - Fenomen semnalat doar │ │
│când vizibilitatea corespunzătoare │ │
│este mai mică sau egală cu 5000 m │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Grindină │ │
│Fenomen semnalat când granulele de │GR│
│gheaţă au diametrul mai mare sau │ │
│cel puţin egal cu 5 mm │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Măzăriche tare şi/sau măzăriche │ │
│moale │GS│
│Fenomen semnalat când granulele de │ │
│gheaţă au diametrul sub 5 mm │ │
└───────────────────────────────────┴──┘
b) Fenomene obscurizante (hidrometeori)
┌───────────────────────────────────┬──┐
│- Ceaţă │FG│
├───────────────────────────────────┼──┤
│Fenomen semnalat când vizibilitatea│ │
│este sub 1 000 m, exceptând │ │
│cazurile când este însoţită de │ │
│descriptorii "MI", "BC", "PR" sau │ │
│"VC" │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Aer ceţos │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│Fenomen semnalat când vizibilitatea│ │
│este de cel puţin 1 000 m şi până │BR│
│la 5 000 m inclusiv │ │
└───────────────────────────────────┴──┘
c) Fenomene obscurizante (litometeori) Fenomenele menţionate mai jos trebuie raportate numai când reducerea vizibilităţii e datorată în majoritate de litometeori şi când vizibilitatea este mai mică sau egală cu 5 000 m, în afară de cazul "SA" însoţit de "DR" şi de cenuşă vulcanică.
┌───────────────────────────────────┬──┐
│- Nisip │SA│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Praf (răspândit pe o suprafaţă │DU│
│largă) │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Pâclă │HZ│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Fum │FU│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Cenuşă vulcanică │VA│
└───────────────────────────────────┴──┘
d) Fenomene diverse
┌───────────────────────────────────┬──┐
│- Vârtejuri de praf/nisip │PO│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Vijelie │SQ│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Trombă (terestră sau marină) │FC│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Furtună de praf │DS│
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Furtună de nisip │SS│
└───────────────────────────────────┴──┘
4.11.8. În mesajele METAR şi SPECI automate, în plus faţă de tipurile de precipitaţii de la paragraful de mai sus, abrevierea "UP" trebuie să fie utilizată pentru a identifica precipitaţiile atunci când acestea nu pot fi identificate de sistemul automat de observare. 4.11.9. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, după cum urmează:
┌───────────────────────────────────┬──┐
│- Oraj │TS│
├───────────────────────────────────┼──┤
│Utilizat pentru a raporta oraj cu │ │
│precipitaţii în conformitate cu │ │
│modelul prezentat prin proceduri │ │
│specifice │ │
│Dacă tunetul se produce în timpul │ │
│celor 10 minute care preced │ │
│momentul observaţiei, dar nu se │ │
│observă nici o precipitaţie la │ │
│aerodrom, trebuie să se raporteze │ │
│abrevierea "TS" fără alt │ │
│calificativ. │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Aversă │SH│
├───────────────────────────────────┼──┤
│Utilizat pentru a raporta aversă în│ │
│conformitate cu modelul prezentat │ │
│prin proceduri specifice Aversele │ │
│observate în vecinătatea │ │
│aerodromului trebuie raportate sub │ │
│forma "VCSH" fără nici o indicaţie │ │
│asupra tipului sau intensităţii │ │
│precipitaţiei. │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Care îngheaţă │FZ│
├───────────────────────────────────┼──┤
│(picături de apă sau precipitaţii │ │
│suprarăcite, acest descriptor │ │
│însoţind numai tipurile de fenomene│ │
│meteorologice de timp prezent în │ │
│conformitate cu modelul prezentat │ │
│prin proceduri specifice) │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Transport la înălţime │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│Descriptor folosit în conformitate │ │
│cu modelul prezentat prin proceduri│ │
│specifice cu tipurile de fenomene │ │
│meteorologice de timp prezent │BL│
│ridicate de vânt la o înălţime de 2│ │
│m (6 ft) sau mai mult deasupra │ │
│solului; │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Transport la sol │DR│
├───────────────────────────────────┼──┤
│Descriptor folosit în conformitate │ │
│cu modelul prezentat prin proceduri│ │
│specifice cu tipurile de fenomene │ │
│meteorologice de timp prezent │ │
│ridicate de vânt la mai puţin de 2 │ │
│m deasupra solului │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Subţire │MI│
├───────────────────────────────────┼──┤
│(ceaţă sub 2 m deasupra nivelului │ │
│solului) │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Bancuri │BC│
├───────────────────────────────────┼──┤
│(bancuri de ceaţă acoperind din loc│ │
│în loc aerodromul) │ │
├───────────────────────────────────┼──┤
│- Parţial │PR│
├───────────────────────────────────┼──┤
│(o mare parte a aerodromului este │ │
│acoperită de ceaţă, în timp ce │ │
│restul este degajat) │ │
└───────────────────────────────────┴──┘
4.11.10. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, după caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportată după cum urmează:
┌────────┬──────────────────┬──────────┐
│ │(mesaje regulate │ │
│ │şi speciale de │ │
│ │observaţii │(METAR şi │
│ │meteorologice │SPECI) │
│ │difuzate pe plan │ │
│ │local) │ │
├────────┼──────────────────┼──────────┤
│Slab │FBL │- │
├────────┼──────────────────┼──────────┤
│Moderat │MOD │(fără │
│ │ │indicaţie)│
├────────┼──────────────────┼──────────┤
│Puternic│HVY │+ │
├────────┴──────────────────┴──────────┤
│Se raportează numai cu tipurile de │
│fenomene meteorologice de timp prezent│
│în conformitate cu modelul prezentat │
│prin proceduri specifice. Intensitatea│
│slabă trebuie să fie indicată doar │
│pentru precipitaţii. │
├───────────────────────────┬──────────┤
│Apropiere (Vecinătate) │VC │
├───────────────────────────┴──────────┤
│Între aproximativ 8 şi 16 km de la │
│punctul de referinţă al aerodromului. │
│şi cu tipurile de fenomene │
│meteorologice de timp prezent în │
│conformitate cu modelul prezentat prin│
│proceduri specificând nu este raportat│
│conform prevederilor de la 4.11.9. │
└──────────────────────────────────────┘
4.11.11. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate: a) una până la maxim trei din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate mai sus indicându-se, dacă este cazul, caracteristicile, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpului prezent observat la aerodrom sau în vecinătatea lui, semnificativ pentru operaţiunile de zbor. b) intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima urmată de caracteristicile şi tipul fenomenului meteorologic; şi c) când sunt observate două tipuri diferite de fenomene meteorologice trebuie raportate în două grupe distincte, indicatorul de intensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuşi, dacă există mai multe tipuri de precipitaţii în momentul observaţiei, acestea trebuie raportate într-o singură grupă, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul şi precedat de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor. 4.12. Observarea şi raportarea norilor Reprezentativitate 4.12.1. Nebulozitatea, tipul norilor şi înălţimea bazei norilor trebuie să fie observate şi raportate pentru a descrie repartiţia generală a norilor semnificativi din punct de vedere operaţional. În cazul în care cerul este obscurizat, vizibilitatea verticală trebuie să fie observată şi raportată, atunci când este măsurată, în locul nebulozităţii, tipului norilor şi înălţimii bazei norilor. Înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticală trebuie să fie raportate în picioare. 4.12.2. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru zona de apropiere. 4.12.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom şi pentru vecinătatea acestuia. 4.12.4. Înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de cota aerodromului. În cazul în care se utilizează pista cu apropiere de precizie, iar pragul este mai jos cu 15 m sau mai mult faţă de cota aerodromului, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată aeronavelor la sosire faţă de cota pragului pistei. În cazul mesajelor de la staţiile de pe platformele maritime, înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de nivelul mediu al mării. Amplasare 4.12.5. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea nebulozităţii şi înălţimii bazei norilor, observaţiile reprezentative trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalaţi corespunzător. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea nebulozităţii şi înălţimii bazei norilor trebuie să fie instalaţi pentru a furniza cele mai bune indicaţii ale nebulozităţii şi înălţimii bazei norilor pentru zona markerului intermediar al ILS sau, pentru aerodromurile neechipate cu ILS, la o distanţă de 900 până la 1200 m de pragul fizic sau decalat al pistei. Specificaţii cu privire la zona markerului intermediar al ILS sunt date în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10 OACI, Volumul I, Capitolul 3 şi Anexei C. Afişare 4.12.6. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea înălţimii bazei norilor, indicatoarele/afişajele pentru înălţimea bazei norilor trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afişajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona supravegheată de fiecare din senzori. Nivel de referinţă 4.12.7. Înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată, în mod normal, deasupra cotei aerodromului. În cazul în care este utilizată o pistă cu apropiere de precizie care are cota pragului cu 15 m (50 ft) sau mai mult sub cota aerodromului, trebuie stabilite proceduri locale pentru ca înălţimea bazei norilor raportată aeronavelor la sosire, să fie măsurată faţă de cota pragului. În cazul mesajelor provenite de la platformele maritime, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată deasupra nivelului mării. Raportare 4.12.8. În mesajele regulate şi speciale distribuite pe plan local şi în METAR şi SPECI, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată în multipli de 30 m (100 ft) până la 3000 m (10000 ft). Orice valoare observată care nu corespunde scalei de raportare utilizate trebuie să fie rotunjită inferior la valoarea inferioară cea mai apropiată. 4.12.9. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI: a) nebulozitatea trebuie raportată cu ajutorul următoarelor abrevieri: "FEW" (1-2 optimi), "SCT" (3-4 optimi), "BKN" (5-7 optimi), sau "OVC" (8 optimi); b) norii Cumulonimbus şi norii Cumulus congestus trebuie raportaţi cu abrevierile "CB" şi respectiv "TCU"; c) vizibilitatea verticală trebuie să fie raportată în multipli de 30 m (100 ft) până la 600 m (2 000 ft); d) în absenţa norilor semnificativi din punct de vedere operaţional, şi în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticală şi dacă abrevierea "CAVOK" nu poate fi utilizată, trebuie utilizată abrevierea "NSC"; e) dacă mai multe straturi sau mase noroase semnificative din punct de vedere operaţional sunt observate, nebulozitatea şi înălţimea bazei norilor trebuie raportată în ordine crescătoare ţinând seama de înălţimea bazei norilor şi în conformitate cu următoarele criterii: 1) stratul sau masa noroasă cea mai joasă, oricare ar fi nebulozitatea, sub forma FEW, SCT, BKN sau OVC după caz; 2) următorul strat sau masă noroasă şi care acoperă mai mult de 2/8, sub forma SCT, BKN sau OVC după caz; 3) următorul strat sau masa noroasă şi care acoperă mai mult de 4/8, sub forma BKN sau OVC după caz; şi 4) norii Cumulonimbus şi/sau Cumulus congestus oricând sunt observaţi dar nu au fost raportaţi la punctele 1), 2) sau 3) de mai sus; f) dacă baza norilor este neregulată, zdrenţuită sau variază rapid înălţimea minimă a bazei norilor, sau fragmentelor de nori, trebuie raportată; şi g) dacă un strat individual de nori sau o masă noroasă se compune din nori Cumulonimbus şi TCU care au aceeaşi bază, tipul norilor trebuie raportat doar ca şi Cumulonimbus. Termenul TCU este utilizat pentru a indica un nor Cumulus congestus cu mare dezvoltare pe verticală. 4.12.10. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local: a) trebuie să fie incluse şi unităţile de măsură pentru înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticală, după caz; şi b) atunci când se utilizează mai multe piste şi înălţimea bazei norilor este observată cu ajutorul instrumentelor pentru toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din acestea împreună cu pistele la care se referă aceste valori. 4.12.11. În mesajele METAR şi SPECI automate: a) când tipul norilor nu poate fi observat de sistemul automat de observare meteorologică, în fiecare grupă de nori tipul norului trebuie să fie înlocuit cu "///"; b) când nu sunt detectaţi nori de sistemul automat de observare meteorologică, aceasta trebuie indicată utilizând abrevierea "NCD"; şi c) când sunt detectaţi nori Cumulonimbus sau Cumulus congestus de către sistemul automat de observare meteorologică şi nebulozitatea şi înălţimea bazei norilor nu poate fi observată, nebulozitatea şi înălţimea bazei norilor trebuie să fie înlocuite cu "//////". 4.13. Utilizarea CAVOK 4.13.1. Atunci când următoarele condiţii meteorologice apar simultan la momentul observaţiei: a) vizibilitatea orizontală este 10 km sau mai mult (raportată conform prevederilor anterioare); b) nici un nor semnificativ din punct de vedere operaţional; c) nici un fenomen meteorologic semnificativ pentru aviaţie din cele enumerate la paragrafele 4.11.7 şi 4.11.9 de mai sus; informaţiile asupra vizibilităţii orizontale, RVR-ului, fenomenelor meteorologice de timp prezent şi nebulozităţii, înălţimii bazei norilor şi tipului norilor trebuie să fie înlocuite în toate mesajele meteorologice de termenul "CAVOK". 4.14. Observarea şi raportarea temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă Reprezentativitate 4.14.1. Temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă trebuie să fie măsurate şi raportate în grade Celsius. 4.14.2. Observaţiile asupra temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi pentru mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie reprezentative pentru întregul complex de piste. Afişare 4.14.3. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă, indicatoarele/afişajele pentru temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afişajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la staţia meteorologică şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori. Raportare 4.14.4. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă trebuie să fie raportate în multipli de grade Celsius întregi. Orice valori observate care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la gradul întreg cel mai apropiat, cu valorile observate ale căror primă zecimală este 5 (0,5 °) rotunjite la gradul Celsius întreg imediat superior. 4.14.5. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI temperaturile sub 0° C trebuie să fie identificate în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prezentei reglementări. 4.15. Observarea şi raportarea presiunii atmosferice Reprezentativitate 4.15.1. Presiunea atmosferică trebuie să fie măsurată şi valorile presiunilor QNH şi/sau QFE trebuie să fie calculate şi raportate în hectopascali. Afişare 4.15.2. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea presiunii, indicatoarele/afişajele QNHului şi, dacă este necesar a QFE-ului, în conformitate cu 4.15.5 b), trebuie să fie localizate la staţia meteorologică aeronautică şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afişajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Dacă valorile QFE sunt calculate pentru mai multe piste, în conformitate cu 4.15.5 d), indicatoarele/afişajele trebuie să identifice afişajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica la care se referă valorile afişate ale QFE. Nivel de referinţă 4.15.3. La calcularea QFE trebuie utilizat ca nivel de referinţă cota aerodromului. Pentru piste cu apropiere fără precizie ce au pragurile situate cu 2 m sau mai mult sub cota aerodromului şi, dacă se consideră necesar, pentru piste cu apropiere de precizie, valorile QFE trebuie calculate în funcţie de cota pragului respectiv. Raportare 4.15.4. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, QNH şi QFE trebuie calculate cu zecimi de hectoPascal şi trebuie raportate în multipli de hPa întregi, utilizând 4 cifre. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la hectopascalul întreg inferior. 4.15.5. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local: a) trebuie să fie inclus QNH-ul; b) QFE trebuie inclus în mod regulat, doar dacă este solicitat de către utilizatori sau agreat pe plan local între serviciile meteorologice aeronautice şi serviciile de trafic aerian; c) trebuie să fie incluse şi unităţile de măsură pentru valorile QNH şi QFE; d) dacă valorile QFE sunt cerute pentru mai mult de o pistă, valorile QFE trebuie să fie raportate pentru fiecare pistă împreună cu indicarea pistei la care se referă fiecare din aceste valori. 4.15.6. În mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie raportate doar valorile QNH. 4.16. Informaţii suplimentare 4.16.1. Observaţiile efectuate la aerodrom trebuie să conţină, după caz, informaţiile suplimentare disponibile referitoare la condiţiile meteorologice semnificative, în particular pentru zonele de apropiere şi de urcare iniţială. Atunci când este posibil, informaţiile trebuie să identifice şi localizarea fenomenelor meteorologice. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, următoarele fenomene meteorologice recente, adică fenomenele meteorologice care au fost observate la aerodrom în ultima oră sau în intervalul de timp de la ultimul mesaj regulat de observaţii meteorologice dacă acesta este mai mic de o oră, dar nu mai sunt prezente în momentul observaţiei trebuie să fie raportate, ca informaţii suplimentare, folosindu-se maxim trei grupe în conformitate cu procedurile specifice: - Precipitaţii care îngheaţă – Precipitaţii moderate sau puternice (inclusiv aversele) – Transport de zăpadă la înălţime – Furtună de praf, furtună de nisip – Trombă (terestră sau marină) – Cenuşă vulcanică 4.16.2. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local următoarele fenomene meteorologice sau combinaţii ale acestora trebuie să fie raportate ca informaţii suplimentare:
┌────────────────────────┬─────────────┐
│- Nori Cumulonimbus │CB │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Oraj │TS │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Turbulenţă moderată │MOD TURB, SEV│
│sau puternică │TURB │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Forfecarea vântului │WS │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Grindină │GR │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Linie de gren │SEV SQL │
│puternică │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Givraj moderat sau │MOD ICE, SEV │
│puternic │ICE │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Precipitaţii care │FZDZ, FZRA │
│îngheaţă │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Unde orografice │SEV MTW │
│puternice │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Furtună de praf, │DS, SS │
│furtună de nisip │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Transport de zăpadă la│BLSN │
│înălţime │ │
├────────────────────────┼─────────────┤
│- Trombă (terestră sau │FC │
│marină) │ │
└────────────────────────┴─────────────┘
Localizarea fenomenelor meteorologice trebuie să fie indicată. Dacă este necesar trebuie să fie incluse informaţii suplimentare în limbaj clar abreviat. 4.16.3. În mesajele METAR şi SPECI automate, în plus faţă de fenomenele meteorologice recente enumerate mai sus, când tipul precipitaţiei nu poate fi determinat de sistemul automat de observare meteorologică, precipitaţia recentă necunoscută trebuie să fie raportată în conformitate cu procedurile specifice. 4.16.4. În mesajele METAR şi SPECI, când condiţiile locale o permit, trebuie să fie raportate informaţiile cu privire la forfecarea vântului. Condiţiile locale menţionate anterior cuprind cazurile de forfecare a vântului de natură persistentă care pot fi legate de inversiuni de temperatură la joasă înălţime sau de topografie locală, dar ele nu sunt neapărat limitate la aceste cazuri. 4.16.5. În mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie incluse următoarele informaţii ca informaţii suplimentare: a) informaţiile asupra temperaturii suprafeţei mării şi asupra stării mării de la staţiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operaţiunile de zbor cu elicoptere; b) informaţiile despre starea pistei furnizate de către administraţia aeroportului; Codificările pentru starea mării şi starea pistei sunt efectuate conform procedurilor PIAC-CMA, potrivit documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul I.1, partea A - Coduri alfanumerice, Tabelele de cod 0366, 0519, 0919 şi 1079. 4.17. Raportarea informaţiilor meteorologice de la sisteme automate de observare 4.17.1. Mesajele METAR şi SPECI de la sisteme automate de observare meteorologică, dacă există această posibilitate, trebuie să fie utilizate numai în intervalul de timp în care aerodromul nu este operaţional şi în intervalul de timp în care aerodromul este operaţional după cum este stabilit de administraţia meteorologică aeronautică, în funcţie de disponibilitatea şi utilizarea eficientă a personalului, pe baza consultării cu utilizatorii. Materiale de îndrumare cu privire la utilizarea sistemelor automate de observare meteorologică sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul asupra sistemelor automate de observare meteorologică la aerodrom" (Doc 9837). 4.17.2. Mesajele METAR şi SPECI de la sistemele automate de observare meteorologică trebuie să fie identificate prin cuvântul de cod "AUTO". 4.17.3. În mesajele METAR şi SPECI automate vântul la suprafaţă, RVR-ul, temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă şi presiunea atmosferică trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. 4.17.4. În mesajele METAR şi SPECI automate vizibilitatea orizontală trebuie să fie raportată în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, când senzorii de vizibilitate sunt poziţionaţi astfel încât nu poate fi raportată variaţia direcţională, valorile vizibilităţii trebuie să fie raportate urmate de abrevierea "NDV". 4.17.5. În mesajele METAR şi SPECI automate fenomenele meteorologice de timp prezent trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, în plus faţă de tipurile de precipitaţii menţionate, abrevierea "UP" trebuie să fie utilizată în cazul în care tipul de precipitaţii nu poate fi identificat de echipamentele automate de observare meteorologică. 4.17.6. În mesajele METAR şi SPECI automate norii şi vizibilitatea verticală trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi: a) când tipul norilor nu poate fi observat de echipamentul automat de observare meteorologică, tipul norilor din fiecare grupă de nori trebuie să fie înlocuit cu "///"; şi b) când norii nu pot fi detectaţi de echipamentul automat de observare meteorologică, acest fapt trebuie să fie indicat prin abrevierea "NCD". 4.17.7. În mesajele METAR şi SPECI automate informaţiile suplimentare trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, în plus faţă de fenomenele meteorologice de timp recent menţionate anterior, abrevierea "REUP" trebuie să fie utilizată în cazul în care tipul de precipitaţii recente nu pot fi identificate de echipamentele automate de observare meteorologică. CAP. 5 OBSERVAŢII ŞI RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR 5.1. Obligaţii 5.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să organizeze în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, efectuarea observaţiilor de către aeronavele înregistrate, ce operează pe rutele aeriene internaţionale din spaţiul aerian din România, precum şi raportarea şi înregistrarea acestor observaţii. 5.2. Tipuri de observaţii de la aeronavele în zbor 5.2.1. Următoarele observaţii trebuie să fie efectuate de la bordul aeronavelor aflate în zbor: a) observaţii regulate pe rută şi în faza de urcare; şi b) observaţii speciale şi alte tipuri de observaţii neregulate în timpul oricărei faze a zborului. 5.3. Observaţii regulate efectuate de aeronavele în zbor - organizare 5.3.1. În cazul este utilizată legătura de date aer - sol şi se aplică supravegherea dependentă automată (ADS) sau supravegherea secundară radar (SSR) Mod S şi, trebuie să fie efectuate observaţii regulate în mod automat, la fiecare 15 minute în timpul zborului pe rută şi la fiecare 30 de secunde în faza de urcare, pentru primele 10 minute ale zborului. 5.3.2. În cazul în care se utilizează comunicaţiile prin fonie, în timpul fazei de zbor pe rută observaţiile regulate trebuie să fie efectuate la intervalele şi punctele de raportare utilizate de către serviciile de trafic aerian: a) pentru care sunt stabilite rapoarte de poziţie regulate prin procedurile serviciilor de trafic aerian aplicabile; şi b) care sunt separate prin distanţe ce corespund cel puţin unor intervale de o oră de zbor. 5.3.3. Pentru operaţiunile cu elicoptere la şi de la aerodromurile situate pe platforme maritime, observaţiile regulate trebuie să fie efectuate de către elicoptere la punctele şi la momentele de timp stabilite prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi. 5.3.4. În cazul rutelor aeriene cu densitate mare de trafic aerian (de exemplu rutele de traversare a oceanului), dintre aeronavele care operează la fiecare nivel de zbor, la intervale de aproximativ o oră, trebuie să fie stabilită o aeronavă pentru a efectua observaţii regulate în conformitate cu 5.3.1 sau 5.3.2, după caz. Procedurile de desemnare aeronavelor care efectuează aceste observaţii regulate sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană. 5.3.5. În cazul în care există cerinţa raportării observaţiilor în timpul fazei de urcare (după decolare), la intervale de aproximativ 1 oră, la fiecare aerodrom, trebuie să fie desemnată o aeronavă care să facă observaţii regulate, în conformitate cu 5.3.1. 5.4. Observaţii regulate efectuate de aeronavele în zbor - excepţii 5.4.1. Atunci când sunt utilizate comunicaţiile în fonie, o aeronavă trebuie să fie exceptată de a efectua observaţiile regulate specificate în 5.3.2 în următoarele cazuri: a) aeronava nu este echipată RNAV; sau b) durata zborului este de 2 ore sau mai puţin; sau c) aeronava este la o distanţă echivalentă cu mai puţin de 1 oră de zbor de aterizare; sau; d) nivelul de zbor este mai mic de 1500 m (5000 ft). 5.4.2. În cazul în care se utilizează comunicaţiile în fonie, prin acord regional de navigaţie aeriană se fac exceptări suplimentare de efectuare a observaţiilor pentru zborurile pe rută şi în zone cu densitate mare de trafic şi/sau cu o reţea meteorologică sinoptică corespunzătoare. Astfel de proceduri trebuie să fie sub forma unor proceduri de exceptare sau de alocare şi trebuie: a) să răspundă, în măsura posibilităţilor, cerinţelor minime de observaţii efectuate de aeronave de la toate centrele (unităţile) meteorologice interesate; şi b) să fie exprimate cât mai simplu posibil şi, de preferinţă, să nu ia în considerare cazurile individuale. 5.5. Observaţii speciale efectuate de aeronavele în zbor 5.5.1. Observaţiile speciale trebuie să fie efectuate de către toate aeronavele ori de câte ori se întâlnesc sau se observă următoarele condiţii: a) turbulenţă puternică; sau b) givraj puternic; sau c) unde orografice puternice; sau d) oraj, fără grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă sau care formează o linie de gren; sau e) oraj, cu grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă sau care formează o linie de gren; sau f) furtuni puternice de praf sau nisip; sau g) nori de cenuşă vulcanică; sau h) activitate vulcanică preeruptivă sau erupţie vulcanică. Activitatea vulcanică preeruptivă, în acest context, înseamnă o activitate vulcanică neobişnuită şi/sau în creştere, care ar putea prevede o erupţie vulcanică. 5.6. Alte observaţii efectuate de aeronavele în zbor 5.6.1. Atunci când sunt întâlnite condiţii meteorologice altele decât cele enumerate mai sus, de exemplu forfecarea vântului şi care în opinia pilotului comandant poate afecta siguranţa sau în mod deosebit eficienţa operaţiunilor de zbor a altor aeronave, acesta trebuie să anunţe cât mai curând serviciile de trafic aerian corespunzătoare. Givrajul, turbulenţa şi în mare măsură, forfecarea vântului, sunt elemente care, în prezent, nu pot fi observate în mod satisfăcător de la sol şi în cele mai multe cazuri observaţiile acestora de la bordul aeronavelor în zbor reprezintă singurele evidenţe disponibile. 5.6.2. Raportarea observaţiilor de la aeronavă asupra forfecării vântului întâlnită în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare trebuie să includă şi tipul aeronavei. 5.6.3. În cazul în care au fost raportate sau prognozate, dar nu au fost întâlnite condiţii de forfecarea vântului în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare, pilotul comandant trebuie să anunţe unităţile serviciilor de trafic aerian cât mai curând posibil cu excepţia situaţiei când pilotul comandant cunoaşte faptul că unităţile serviciilor de trafic aerian au fost anunţate în prealabil de o aeronavă precedentă. 5.7. Raportarea observaţiilor de la aeronave în timpul zborului 5.7.1. Observaţiile de la aeronave trebuie să fie raportate prin legătura de date aer-sol. În cazul în care legătura de date aer-sol nu există sau nu este corespunzătoare, acestea trebuie raportate prin comunicaţii în fonie. 5.7.2. Observaţiile de la aeronave în zbor trebuie să fie raportate în momentul în care sunt observate sau imediat după, cât mai curând posibil. 5.7.3. Observaţiile de la aeronave trebuie să fie raportate sub formă de rapoarte din zbor. 5.7.4. Formatul şi conţinutul rapoartelor din zbor, precum şi criteriile de raportare trebuie să respecte prevederile prezentei reglementări şi trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice elaborate de către autoritatea meteorologică aeronautică în acest sens. 5.8. Distribuirea rapoartelor din zbor 5.8.1. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să stabilească proceduri de coordonare cu autoritatea ATS astfel încât să fie asigurată recepţionarea de către unităţile ATS a: a) rapoartelor regulate şi speciale din zbor, transmise prin comunicaţii prin voce, iar acestea să le transmită fără întârziere centrului de veghe meteorologică asociat; b) rapoartelor regulate din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologică asociat pentru a fi înaintate către WAFC; şi c) rapoartelor speciale din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologică asociat pentru a fi înaintate către WAFC. 5.8.2. În cazul în care este cerută distribuirea suplementară a rapoartelor din zbor pentru a răspunde unor cerinţe speciale aeronautice sau meteorologice, această distribuire trebuie să fie realizată prin acord între administraţiile meteorologice interesate. 5.9. Responsabilităţile centrului de veghe meteorologică cu privire la schimbul rapoartelor din zbor 5.9.1. Centrul de veghe meteorologică trebuie să colecteze rapoartele din zbor transmise prin comunicaţii prin voce şi trebuie să le distribuie către WAFC Londra şi către celelalte centre de veghe meteorologică în conformitate cu procedurile stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană. În cazul în care există un număr considerabil de mesaje acestea pot fi schimbate din oră în oră în colective de mesaje. 5.9.2. Centrul de veghe meteorologică trebuie să transmită fără întârziere rapoartele speciale din zbor primite, ce au fost transmise prin comunicaţii prin voce, către WAFC Londra şi către celelalte centre de veghe meteorologică a căror arie de responsabilitate este cuprinsă total sau parţial într-o arie de 1850 km (1000 NM) faţă de centrul emitent al mesajelor pentru a asigura distribuţia acestora către unităţile serviciilor de trafic aerian şi birourilor meteorologice de aerodrom. 5.9.3. Centrul de veghe meteorologică trebuie să transmită fără întârziere către VAAC rapoartele speciale din zbor primite în ceea ce priveşte activitatea vulcanică pre-eruptivă, erupţiile vulcanice sau norul de cenuşă vulcanică. 5.9.4. În cazul în care este primit un raport special din zbor la centrul de veghe meteorologică, dar meteorologul prognozist consideră că fenomenul meteorologic ce a cauzat emiterea respectivului raport a fost prognozat să înceteze şi, drept urmare, nu face obiectul emiterii unui mesaj SIGMET, raportul special din zbor trebuie să fie transmis către banca de date OPMET Viena. 5.9.5. Rapoartele din zbor trebuie să fie transmite în formatul în care au fost primite, cu excepţia cazurilor când sunt utilizate comunicaţiile prin voce, caz în care dacă este dată poziţia aeronavei prin referire la un punct de raportare ATS, aceasta trebuie să fie transformată de către centrul de veghe meteorologică în latitudinea şi longitudinea corespunzătoare. 5.10. Înregistrarea şi raportarea după zbor a observaţiilor de la aeronavă în ceea ce priveşte activitatea vulcanică 5.10.1. Observaţiile speciale de la aeronave în ceea ce priveşte activitatea vulcanică preeruptivă, o erupţie vulcanică sau nori de cenuşă vulcanică trebuie să fie înregistrate într-un formular corespunzător rapoartelor speciale pentru activitate vulcanică. O copie a formularului trebuie să fie inclusă în documentaţia de zbor furnizată operaţiunilor de zbor pentru acele rute, care, în opinia autorităţii meteorologice interesate pot fi afectate de norii de cenuşă vulcanică. Instrucţiuni detaliate cu privire la înregistrarea şi raportarea observaţiilor privind activitatea vulcanică sunt date în procedurile PIAC-ATS întocmite în baza documentului OACI nr. 4444 PANS-ATM, Anexa 1. 5.10.2. După sosirea unei aeronave la aerodrom, raportul privind activitatea vulcanică, completat, trebuie să fie predat la sosire de către operatorul aerian sau de către un membru al echipajului către unitatea meteorologică de aerodrom sau în cazul în care unitatea meteorologică aeronautică nu este uşor accesibilă membrilor echipajelor la sosire, formularul completat trebuie să fie transmis în conformitate cu procedurile locale stabilite între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian în cauză. 5.10.3. Raportul privind activitatea vulcanică, completat, primit de către unitatea meteorologică aeronautică, trebuie să fie transmis fără întârziere către centrul de veghe meteorologică din regiunea de informare a zborurilor în care a fost observată activitatea vulcanică. CAP. 6 PROGNOZE 6.1. Interpretarea şi utilizarea prognozelor 6.1.1. Datorită variabilităţii elementelor meteorologice în spaţiu şi timp, limitărilor tehnicilor de prognoză şi a limitărilor datorate definiţiilor unor elemente meteorologice, valoarea specifică a oricărui element indicat într-o prognoză trebuie să fie înţeleasă de către utilizatori ca fiind valoarea cea mai probabilă pe care o poate avea acel element în intervalul de prognoză. Similar, dacă ora de apariţie sau de variaţie a unui element este indicată într-o prognoză, această oră trebuie să fie înţeleasă ca cea mai probabilă oră. Indicaţii asupra preciziei dorite din punct de vedere operaţional pe care ar trebui să o aibă prognozele sunt date în Anexa C. 6.1.2. Emiterea unei noi prognoze, de către o unitate meteorologică aeronautică, de exemplu o prognoză regulată de aerodrom, trebuie să fie înţeleasă ca o anulare a oricărei alte prognoze de acelaşi tip, emisă anterior, pentru acelaşi loc, aceeaşi perioadă de valabilitate sau pentru o parte a acestei perioade. 6.2. Prognoze de aerodrom 6.2.1. O prognoză de aerodrom trebuie să fie elaborată de către o unitate meteorologică aeronautică autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 6.2.2. O prognoză de aerodrom trebuie să fie emisă la un moment de timp specificat şi trebuie să reprezinte o expunere concisă asupra condiţiilor meteorologice prognozate la un aerodrom pe o perioadă de timp determinată. 6.2.3. Prognozele de aerodrom şi amendamentele la acestea trebuie să fie emise în cod TAF şi trebuie să includă următoarele informaţii în ordinea indicată mai jos: a) identificarea tipului prognozei; b) indicator de localizare; c) momentul de timp al emiterii prognozei; d) identificarea unei prognoze care lipseşte, când este cazul; e) data şi perioada de valabilitate a prognozei; f) identificarea unei prognoze anulate, când este cazul; g) vântul la suprafaţă; h) vizibilitatea; vizibilitatea trebuie să fie vizibilitatea predominantă prognozată; i) fenomenele meteorologice; j) norii; şi k) schimbările semnificative prognozate pentru unul sau mai multe din aceste elemente pe parcursul perioadei de valabilitate. Grupele opţionale pentru prognozele TAF pot să fie incluse pentru aerodromurile stabilite pe baza consultării dintre administraţia meteorologică aeronautică şi utilizatorii interesaţi în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. 6.2.4. Criteriile utilizate pentru adăugarea grupelor indicatoare de evoluţie în TAF sau pentru amendarea TAF trebuie să se bazeze pe următoarele elemente: a) când direcţia medie a vântului la suprafaţă este prognozată că se va schimba cu 60° sau mai mult, viteza medie înainte şi/sau după schimbare fiind 10 kt (20 km/h) sau mai mult; b) când viteza medie a vântului la suprafaţă este prognozată că se va schimba cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult; c) când variaţia de la viteza medie a vântului la suprafaţă (rafala) se prognozează că va creşte cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult, viteza medie înainte şi/sau după schimbare fiind 15 kt (30 km/h) sau mai mult; d) când se prognozează că vântul la suprafaţă trece prin valori de importanţă operaţională. Valorile de prag trebuie să fie stabilite de administraţia meteorologică aeronautică prin consultare cu autoritatea ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi, luând în considerare schimbările vântului care: 1) necesită schimbarea pistei(pistelor) în serviciu; şi 2) componenta vântului de spate sau a vântului lateral pe pistă trece prin valori reprezentând principalele limite de operare pentru aeronavele care operează în mod normal la aerodromul respectiv; e) când vizibilitatea se prognozează că se îmbunătăţeşte şi se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din valorile următoare, sau când vizibilitatea se prognozează că se agravează şi trece prin una sau mai multe din valorile următoare: 1) 150, 350, 600, 800, 1500 sau 3 000 m; sau 2) 5 000 m dacă un număr destul de mare de zboruri sunt executate după reguli de zbor la vedere; f) când unul dintre fenomenele meteorologice menţionate mai jos sau combinaţii ale acestora se prognozează că apar, dispar sau îşi schimbă intensitatea: - precipitaţii care îngheaţă – precipitaţii moderate sau puternice (inclusiv averse) – furtună de praf – furtună de nisip – oraj (cu sau fără precipitaţii) – vijelie – alte fenomene meteorologice indicate în 4.11.7, numai dacă se prevede ca ele să producă o variaţie semnificativă a vizibilităţii; g) când apariţia sau dispariţia oricăror dintre fenomenele meteorologice menţionate mai jos sau combinaţii ale acestora se prognozează că încep sau se termină: - cristale de gheaţă – ceaţă care îngheaţă – transport la sol de praf, nisip sau zăpadă – transport la înălţime de praf, nisip sau zăpadă – oraj (cu sau fără precipitaţii) – vijelie – trombă (terestră sau marină); h) când înălţimea bazei stratului noros cel mai de jos de întindere BKN sau OVC se prognozează că va creşte şi se schimbă la sau trece prin valorile următoare: 1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); sau 2) 450 m (1500 ft), dacă un număr destul de mare de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere; i) când nebulozitatea unui strat noros cu înălţimea bazei sub 450 m se prognozează că se schimbă: 1) de la SKC, FEW sau SCT la BKN sau OVC; sau 2) de la BKN sau OVC la SKC, FEW sau SCT; j) când vizibilitatea verticală se prognozează că se îmbunătăţeşte şi se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din valorile următoare, sau când vizibilitatea verticală se prognozează că se agravează şi trece prin una sau mai multe din valorile următoare: 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); şi k) orice alte criterii care ţin cont de minimele operaţionale ale aerodromului, convenite între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni. Alte criterii care ţin cont de minimele operaţionale ale aerodromului trebuie să fie corelate cu cele similare stabilite pentru SPECI în conformitate cu cerinţele de la Capitolul 4. 6.2.5. Unităţile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze TAF trebuie să supravegheze constant aceste prognoze şi, când este necesar, trebuie să emită prompt amendamentele necesare. Lungimea mesajelor de prognoză şi numărul de schimbări indicate în prognoză trebuie să fie menţinut la minimum. Materiale de îndrumare cu privire la supravegherea continuă a prognozelor TAF sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul asupra practicilor meteorologice aeronautice" (Doc 8896). 6.2.6. Mesajele TAF care nu pot fi menţinute sub o revizuire continuă trebuie să fie anulate. 6.2.7. Prognozele TAF trebuie să fie emise în conformitate cu cerinţele operaţionale pentru aerodromurile specificate în EUR-ANP FASID Tabelul MET 1A. 6.2.8. Prognozele TAF trebuie să aibă perioada de valabilitate de 9 ore sau 24 ore sau 30 ore. Perioada de valabilitate este specificată în EUR-ANP (tabelul MET 1A) 6.2.9. Intervalele de valabilitate trebuie să fie determinate pe baza tipului de operaţiuni (de exemplu: zboruri regionale sau inter-regionale) şi ţinând seama de orele de operare la aerodrom, după cum a fost agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi. Intervalele de valabilitate pentru prognozele de aerodrom valabile pe o perioadă de 9 ore trebuie să fie: 00-09, 03-12, 06-15, 09-18, 12-21, 15-24, 18-03, 21-06 UTC. Intervalele de valabilitate pentru prognozele de aerodrom valabile pe o perioadă de 24ore trebuie să fie: 00-24, 06-06, 12-12, 1818 UTC. 6.2.10. Fiecare prognoză TAF trebuie să se refere la un singur aerodrom. 6.2.11. Atunci când emit o prognoză TAF, birourile meteorologice trebuie să se asigure că la un moment dat de timp este valabil o singură prognoză TAF pentru aerodrom. 6.2.12. Prognozele TAF cu valabilitate de 9 ore sau 24 de ore trebuie să fie disponibile utilizatorilor cu 30 minute înainte de ora de intrare în intervalul de valabilitate. 6.2.13. TAF trebuie să fie emis în conformitate cu forma specificată în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificată TAF sunt conţinute în publicaţia OMM Nr. 306, Manual de coduri, Volumul I. Acurateţea operaţională dorită în cazul prognozelor trebuie să fie în conformitate cu Anexa C. 6.2.14. Prognoza temperaturii maxime şi minime împreună cu datele şi orele de apariţie trebuie să fie incluse în mesajele TAF de 24 ore şi 30 ore pentru acele aerodromuri după cum a fost agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi. 6.2.15. Prognozele TAF şi amendamentele la acestea trebuie să fie transmise către banca de date OPMET Viena şi către centrul desemnat pentru operarea sistemului SADIS, respectiv WAFC Londra. 6.3. Prognoze de aterizare 6.3.1. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologică aeronautică autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică pentru aerodromurile desemnate specificate în EUR-ANP FASID Tabelul MET 1A; aceste prognoze trebuie să răspundă nevoilor utilizatorilor locali şi aeronavelor care se găsesc la mai puţin de o oră de zbor de aerodrom. 6.3.2. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate sub formă de prognoze de tip TREND, în conformitate cu formatul şi criteriile specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Modele de prognoze de aterizare sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 6.3.3. Prognoza de aterizare de tip tendinţă trebuie să fie alcătuită dintr-o expunere concisă a tendinţei prognozate pentru condiţiile meteorologice la acel aerodrom şi trebuie adăugată la mesajul regulat sau special de observaţii meteorologice difuzat pe plan local sau la mesajul METAR sau la mesajul SPECI. Perioada de valabilitate a prognozei de aterizare de tip tendinţă trebuie să fie de 2 ore, începând de la momentul emiterii mesajului de observaţii care face parte din prognoza de aterizare. 6.3.4. Prognoza de aterizare de tip tendinţă trebuie să indice schimbările semnificative a unuia sau a mai multor elemente meteorologice după cum urmează: vânt la suprafaţă, vizibilitate, fenomene meteorologice şi nori. Trebuie să fie incluse numai elementele pentru care se prognozează o evoluţie semnificativă. În cazul unei evoluţii semnificative a nebulozităţii, toate grupele de nori prognozate, inclusiv straturile sau masele de nori pentru care nu s-a prevăzut o schimbare, trebuie să fie indicate. În cazul evoluţiei semnificative a vizibilităţii, fenomenul care va produce reducerea de vizibilitate trebuie să fie indicat. Dacă nu se prognozează nici o schimbare, aceasta trebuie să se indice prin abrevierea "NOSIG". 6.3.5. Emiterea prognozelor de aterizare trebuie să fie limitată la acele perioade de timp stabilite pe baza consultării operatorilor aerieni interesaţi de către administraţia meteorologică aeronautică. 6.4. Prognoze pentru decolare 6.4.1. Prognozele pentru decolare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologică aeronautică autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 6.4.2. O prognoză pentru decolare trebuie să se refere la o perioadă de timp determinată şi trebuie să conţină informaţii despre condiţiile prognozate pentru ansamblul pistelor în ceea ce priveşte direcţia şi viteza vântului la suprafaţă precum şi orice variaţii a acestora, temperatura, presiunea (QNH) şi orice alte elemente dacă acestea au fost agreate pe baza consultării operatorilor aerieni interesaţi de către administraţia meteorologică aeronautică, pe plan local. 6.4.3. O prognoză pentru decolare trebuie să fie furnizată operatorilor şi membrilor echipajelor aeronavelor, la cerere, în intervalul de 3 ore ce precede momentul planificat al plecării. 6.4.4. Unităţile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze pentru decolare trebuie să urmărească permanent aceste prognoze şi, când este necesar, trebuie să difuzeze în cel mai scurt timp amendamentele necesare. 6.4.5. Formatul prognozei de decolare trebuie să fie agreat pe baza consultării operatorilor aerieni interesaţi de către administraţia meteorologică aeronautică. Ordinea elementelor, terminologia, unităţile şi scările de valori utilizate în prognozele pentru decolare trebuie să coincidă cu cele utilizate în mesajele de observaţie pentru acelaşi aerodrom. 6.4.6. Criteriile pentru emiterea amendamentelor la prognozele pentru decolare pentru direcţia şi viteza vântului la suprafaţă, temperatură, presiune (QNH) şi orice alte elemente agreate pe plan local trebuie să fie agreate pe baza consultării operatorilor aerieni interesaţi de către administraţia meteorologică aeronautică. Aceste criterii trebuie să corespundă cu criteriile existente pentru emiterea mesajelor speciale de observaţii pentru aerodromul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, Capitolul 4. 6.5. Prognoze de zonă pentru zboruri la niveluri joase 6.5.1. Atunci când densitatea traficului care operează sub nivel de zbor 100 (sau până la nivelul de zbor 150 în zona muntoasă, sau mai sus dacă este necesar) impune emiterea regulată şi distribuirea prognozelor de zonă pentru aceste operaţiuni, frecvenţa emiterii, formatul şi momentul fix de timp sau perioada de valabilitate a acestor prognoze precum şi criteriile de amendare a acestora trebuie să fie stabilite de către administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, în urma consultării operatorilor aerieni interesaţi. 6.5.2. Atunci când densitatea traficului care operează sub nivel de zbor 100 impune emiterea informării AIRMET în conformitate cu 7.4, prognozele de zonă destinate acestor zboruri trebuie să fie elaborate în formatul agreat între unităţile meteorologice aeronautice responsabile. Când este utilizat limbajul clar abreviat, prognoza trebuie să fie elaborată ca prognoză de zonă GAMET utilizând abrevieri OACI aprobate şi valori numerice; când este utilizat formatul de hartă, prognoza trebuie să fie elaborată ca o combinaţie de prognoze de vânt şi temperatură în altitudine şi fenomene meteorologice de timp semnificativ (SIGWX) Prognozele de zonă trebuie să fie emise pentru a acoperi stratul de la sol până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivelul de zbor 150 în zona muntoasă, sau mai sus dacă este necesar) şi trebuie să conţină informaţii despre fenomenele meteorologice pe rută care afectează zborurile la niveluri joase, în sprijinul informaţiilor AIRMET, precum şi informaţii suplimentare cerute de zborurile la niveluri joase. 6.5.3. Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase elaborate în sprijinul emiterii informaţiilor AIRMET trebuie să fie emise la fiecare 6 ore, cu o perioadă de valabilitate de 6 ore şi trebuie să fie transmise unităţilor meteorologice aeronautice interesate, cel mai târziu cu o oră înainte de începutul perioadei lor de valabilitate. Formatul şi conţinutul prognozelor de zonă GAMET 6.5.4. Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase în format GAMET trebuie să conţină două secţiuni: Secţiunea I referitoare la informaţii despre fenomenele meteorologice pe rută care afectează zborurile la niveluri joase, în sprijinul informaţiilor AIRMET şi Secţiunea II referitoare la alte informaţii suplimentare cerute de zborurile la niveluri joase. Conţinutul şi ordinea elementelor în prognoza de zonă GAMET trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. În Secţiunea II pot fi incluse elemente suplimentare în conformitate cu acordul regional de navigaţie aeriană. Elementele care sunt deja acoperite de mesajul SIGMET trebuie să fie omise din prognozele de zonă GAMET. Amendamente la prognozele de zonă GAMET 6.5.5. În cazul în care fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase au fost incluse în prognoza de zonă GAMET şi fenomenul prognozat nu mai apare, sau nu mai este prognozat, trebuie emis un amendament GAMET AMD, ce amendează elementul meteorologic în cauză. Prevederile pentru elaborarea şi difuzarea informaţiilor AIRMET care amendează prognozele de zonă în ceea ce priveşte fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase sunt enunţate în Capitolul 7 al prezentei reglementări. Conţinutul prognozelor de zonă pentru nivele joase sub formă de hartă 6.5.6. Când sunt utilizate hărţi pentru prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase, prognozele vântului şi temperaturii în altitudine trebuie să fie furnizate pentru puncte situate la o distanţă de nu mai mult de 500 km (300 NM) şi cel puţin pentru următoarele altitudini: 600, 1500 şi 3000 (2000, 5000 şi 10000 ft) şi 4500 m (15 000 ft) în zone montane. 6.5.7. Când sunt utilizate hărţi pentru prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase, prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX) trebuie emise ca prognoze SIGWX de nivele joase pentru nivelele de zbor până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar). Prognoze SIGWX de nivele joase trebuie să indice următoarele elemente: a) fenomenele meteorologice care impun emiterea unui mesaj SIGMET conform prevederilor prezentei reglementări, capitolul 7 şi care sunt prognozate să afecteze zborurile la niveluri joase; şi b) elementele incluse în prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase conform procedurilor specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, exceptând elementele referitoare la: 1) vântul şi temperatura în altitudine; şi 2) prognoza QNH. Indicaţii cu privire la utilizarea termenilor "ISOL", "OCNL" şi "FRQ" referitoare la norii Cumulonimbus şi Cumulus congestus şi oraje sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Schimbul de prognoze de zonă pentru zborurile la nivele joase 6.5.8. Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase elaborate în scopul emiterii informaţiilor AIRMET trebuie să fie schimbate între unităţile meteorologice responsabile pentru emiterea documentaţiei de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborurilor în cauză. CAP. 7 INFORMAŢII SIGMET ŞI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM, AVERTIZĂRI ŞI ALERTE DE FORFECAREA VÂNTULUI 7.1. Informaţii SIGMET 7.1.1. Informaţiile SIGMET trebuie să fie emise de către un centru de veghe meteorologică şi trebuie să constituie o descriere concisă, în limbaj clar abreviat asupra apariţiei şi/sau apariţiei prognozate a fenomenelor meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranţa operaţiunilor de zbor, precum şi evoluţia acestor fenomene în timp şi spaţiu. 7.1.2. Informaţiile SIGMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele meteorologice semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zonă. 7.1.3. Perioada de valabilitate a mesajului SIGMET trebuie să nu depăşească 4 ore. În cazurile speciale ale mesajelor SIGMET pentru cenuşă vulcanică şi ciclon tropical, perioada de valabilitate trebuie să fie extinsă până la 6 ore. 7.1.4. Mesajele SIGMET cu privire la norii de cenuşă vulcanică şi ciclonii tropicali trebuie să se bazeze pe informaţiile consultative furnizate de către VAAC şi respectiv de TCAC, desemnate prin acord regional de navigaţie aeriană pentru regiunea EUR. Pentru regiunea EUR, VAAC Toulouse este desemnat să furnizeze centrelor de veghe meteorologică informaţii consultative cu privire la traiectoria norului de cenuşă vulcanică. 7.1.5. Între centrul de veghe meteorologică şi ACC/FIC asociat trebuie menţinută o strânsă coordonare, pentru ca informaţiile cu privire la cenuşă vulcanică incluse în mesajele SIGMET şi NOTAM să fie coroborate. 7.1.6. Mesajele SIGMET trebuie să fie emise cu cel mult 4 ore înainte de începerea perioadei de valabilitate. În special în cazul mesajelor SIGMET pentru cenuşă vulcanică sau ciclon tropical aceste mesajele trebuie să fie emise imediat ce este posibil dar nu mai mult de 12 ore înainte de începutul perioadei de valabilitate Mesajele SIGMET pentru cenuşă vulcanică şi cicloni tropicali trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 6 ore. 7.2. Forma mesajelor SIGMET 7.2.1. Conţinutul, ordinea elementelor şi criteriile de includere a fenomenelor meteorologice care se raportează într-un mesaj SIGMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi sunt detaliate prin proceduri specifice. 7.2.2. Centrele de veghe meteorologică pot să emită informaţii SIGMET sub formă grafică utilizând forma codificată BUFR a OMM, suplimentar faţă de emiterea acestora în limbaj clar abreviat ca informaţii SIGMET în conformitate cu 7.2.1. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificată BUFR sunt conţinute în publicaţia OMM nr. 306, Manualul de Coduri, vol. I.2, partea B Coduri Binare. 7.2.3. Când este emisă informaţie SIGMET în formă grafică aceasta trebuie să corespundă formatului precizat prin proceduri specifice. 7.3. Distribuirea mesajelor SIGMET 7.3.1. Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologică a căror arie de responsabilitate este total sau parţial într-o arie de 1850 km (1000 NM) de central emitent al mesajelor pentru a asigura distribuţia acestora către unităţile serviciilor de trafic aerian şi birourilor meterologice de aerodrom. Suplimentar, toate informaţiile SIGMET trebuie transmise către WAFC Londra şi în cazul informaţiilor SIGMET asupra cenuşii vulcanice şi ciclonilor tropicali, distribuirea trebuie să fie şi către Banca de date OPMET Viena, la adresa LOZZMMSS pentru a asigura distribuţia mai departe către toate centrele de veghe meterologică în regiunea EUR şi în consecinţă, disponibilitatea pentru planificarea înaintea zborului. Mesajele SIGMET referitoare la cenuşă vulcanică trebuie de asemenea să fie distribuite către toate centrele VAA, inclusiv a celor din afara regiunii EUR. 7.3.2. Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite şi către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigaţie aeriană pentru exploatarea sistemelor de distribuţie prin satelit SADIS a serviciilor aeronautice fixe. 7.4. Informaţii AIRMET 7.4.1. Informaţiile AIRMET trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologică, luând în considerare densitatea traficului aerian ce se desfăşoară sub nivelul de zbor 100. Informaţiile AIRMET trebuie să ofere o descriere concisă, în limbaj clar abreviat, asupra apariţiei sau apariţiei prognozate a fenomenelor meteorologice pe rută specifice, care nu au fost incluse în în secţiunea I a prognozelor de zonă pentru zborurile la nivele joase emise conform Capitolului 6 şi care pot afecta siguranţa zborurilor la nivele joase, precum şi evoluţia acestor fenomene în timp şi în spaţiu. 7.4.2. Informaţiile AIRMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zonă. 7.4.3. Perioada de valabilitate a unui mesaj AIRMET trebuie să nu depăşească 4 ore. 7.5. Forma mesajelor AIRMET Conţinutul, ordinea elementelor şi criteriile de includere a fenomenelor meteorologice care se raportează într-un mesaj AIRMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi sunt detaliate prin proceduri specifice. 7.6. Distribuirea mesajelor AIRMET 7.6.1. Mesajele meteorologice AIRMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologică în regiunile de informare a zborurilor învecinate şi către alte unităţi meteorologice, conform procedurilor de coordonare între administraţiile meteorologice interesate. 7.6.2. Mesajele meteorologice de tip AIRMET trebuie transmise către banca de date OPMET Viena şi către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigaţie aeriană, pentru exploatarea sistemelor de distribuţie prin satelit SADIS a serviciilor aeronautice fixe, după cum va fi stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană. 7.7. Avertizări de aerodrom 7.7.1. Avertizările de aerodrom trebuie să fie emise de către unităţile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu procedurile specifice şi trebuie să conţină informaţii concise despre condiţiile meteorologice care pot afecta în mod negativ aeronavele la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilităţile şi serviciile de aerodrom. 7.7.2. Avertizările de aerodrom trebuie să fie anulate atunci când condiţiile semnalate încetează şi/sau nu mai sunt prognozate să se producă la aerodrom. 7.7.3. În cazul în care sunt cerute de operatorii aerieni şi serviciile de aerodrom, avertizările de aerodrom trebuie să fie emise în formatul stabilit prin procedurile specifice şi trebuie să fie distribuite local în conformitate cu procedurile de coordonare dintre administraţia meteorologică aeronautică şi cei interesaţi. 7.7.4. Numărul secvenţial al avertizării de aerodrom trebuie să corespundă cu numărul de avertizări de aerodrom emise pentru acel aerodrom începând cu 0001 UTC a zilei în cauză. 7.7.5. Avertizările de aerodrom trebuie să se refere la apariţia sau apariţia prognozată a unuia sau mai multora din următoarele fenomene meteorologice: - ciclon tropical (inclus dacă vântul la suprafaţă mediat pe 10 minute este prognozat să fie de 34 kt (63 km/h) sau mai mult; – oraj; – grindină; – ninsoare (inclusiv depozitul de zăpadă observat sau prognozat); – precipitaţiile care îngheaţă; – givraj sub formă de brumă sau de chiciură; – furtună de nisip; – furtună de praf; – nisip sau praf transportat la înălţime; – vânt puternic la suprafaţă şi rafale; – vijelie; – îngheţ; – cenuşă vulcanică; – tsunami; – alte fenomene, după cum s-a agreat pe plan local. 7.7.6. Utilizarea unui text suplimentar la abrevierile specificate prin procedurile specifice de abreviere a acestor avertizări trebuie să fie minim. Textul suplimentar trebuie să fie întocmit în limbaj clar abreviat utilizând abrevierile OACI aprobate şi valorile numerice corespunzătoare. Dacă abrevierile OACI nu sunt disponibile, textul trebuie întocmit utilizând limbajul clar în limba engleză. 7.7.7. Când sunt necesare criteriile cantitative pentru emiterea unor avertizări de aerodrom ca de exemplu, viteza maximă a vântului prognozată sau căderea de zăpadă prognozată, criteriile trebuie să fie stabilite prin procedurile de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi utilizatorii avertizărilor. 7.8. Avertizări şi alerte de forfecarea vântului 7.8.1. Avertizările despre forfecarea vântului trebuie să fie întocmite de către unităţile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică pentru aerodromurile unde forfecarea vântului este considerată un factor, în conformitate cu procedurile locale încheiate între administraţia meteorologică aeronautică, unităţile ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi. Avertizările de forfecarea vântului trebuie să conţină informaţii concise asupra existenţei observate sau prognozate a forfecării vântului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării sau decolării sau în tur de pistă între nivelul pistei şi 500 m (1600 ft) deasupra acestui nivel precum şi aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecării vântului este semnificativă şi la înălţimi care depăşesc 500 m (1600 ft) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Materiale de îndrumare cu privire la avertizări şi alerte de forfecarea vântului sunt conţinute în documentul OACI - "Manualul despre forfecarea vântului la nivele joase" (Doc 9817). 7.8.2. Avertizările despre forfecarea vântului destinate aeronavelor care sosesc şi/sau aeronavelor care pleacă trebuie să fie anulate atunci când rapoartele de la aeronave indică încetarea forfecării, sau după trecerea unui interval de timp convenit. Criteriile de anulare a unei avertizări de forfecare a vântului trebuie să fie stabilite pe plan local, pentru fiecare aerodrom în parte, prin procedurile de coordonare încheiate între administraţia meteorologică aeronautică, unităţile ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi. 7.8.3. Dovezi asupra existenţei forfecării vântului trebuie să fie luate în considerare atunci când provin de la: a) un echipament de detecţie de la distanţă a forfecării vântului, instalat la sol, de ex. radar Doppler; b) un echipament montat la sol pentru detectarea forfecării vântului, de ex. reţea de senzori la suprafaţă pentru măsurarea vântului şi/sau a presiunii destinaţi a monitoriza una sau mai multe piste împreună cu traiectoriile de apropiere şi depărtare asociate; c) observaţii ale aeronavelor în timpul fazelor de urcare sau de apropiere efectuate în conformitate cu Capitolul 5 ale prevederilor prezentei reglementări; sau d) alte informaţii meteorologice obţinute, de exemplu, cu ajutorul senzorilor specifici, instalaţi pe stâlpi, pe turnuri situate în apropierea aerodromului sau pe înălţimile înconjurătoare. Condiţiile de forfecare a vântului sunt asociate, în mod normal, următoarelor fenomene: - oraje, microrafale, trombe (trombe terestre sau trombe marine) şi fronturi de rafale; – suprafeţe frontale; – vânturi puternice la suprafaţă asociate cu topografia locală; – fronturi de briză marină; – unde orografice (inclusive rotori la nivele joase în zona terminală); – inversiuni de temperatură la nivele joase 7.8.4. Avertizările de forfecare a vântului trebuie să fie emise în conformitate cu procedurile specifice şi trebuie să fie difuzate în conformitate cu cele agreate pe plan local către cei interesaţi 7.8.5. Numărul secvenţial al avertizării de forfecarea vântului trebuie să corespundă cu numărul de avertizări de forfecarea vântului emise pentru acel aerodrom începând cu 0001 UTC a zilei în cauză. 7.8.6. Informaţiile asupra forfecării vântului trebuie, de asemenea, să fie incluse ca informaţii suplimentare în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate la nivel local, precum şi în mesajele METAR şi SPECI în conformitate cu procedurile specifice. 7.8.7. În cazul în care sunt observate microrafale, raportate de către piloţi sau detectate de senzori sau de echipamentele automate de teledetecţie a forfecării vântului de la sol, avertizările de forfecare a vântului şi alertele de forfecarea vântului trebuie să includă referinţe specifice despre microrafale. 7.8.8. La aerodromurile unde forfecarea vântului este detectată de echipamente automate de detecţie sau teledetecţie la sol a forfecării vântului, trebuie să fie transmise alertele de forfecarea vântului emise de aceste sisteme. Alertele de forfecarea vântului trebuie să dea informaţii concise şi actuale asupra existenţei observate a forfecării vântului care implică o schimbare a vântului de faţă/vântului de spate de 30 km/h (15 kt) sau mai mult şi care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării sau decolării, precum şi aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. 7.8.9. Alertele de forfecare a vântului trebuie să fie actualizate la fiecare minut. Alertele de forfecare a vântului trebuie să fie anulate imediat ce schimbarea vântului de faţă/vântului de spate scade sub 30 km/h (15 kt). 7.8.10. În cazul în care informaţiile de la senzori sau echipamente automate de teledetecţie de la sol a forfecării vântului sunt utilizate pentru elaborarea alertelor de forfecarea vântului, alerta, dacă se poate, trebuie să se refere la porţiuni specifice ale pistei şi distanţe de-a lungul pantei de apropiere sau decolare în conformitate cu procedurile de coordonare agreate între administraţia meteorologică aeronautică, administraţia ATS corespunzătoare şi operatorii interesaţi. 7.8.11. În cazul în care un raport de la o aeronavă este utilizat pentru elaborarea avertizărilor de forfecare a vântului sau pentru a confirma o avertizare emisă anterior, raportul de la aeronavă corespunzător, inclusiv tipul aeronavei, trebuie să fie distribuit fără modificări, în conformitate cu cele agreate pe plan local către cei interesaţi.. 7.8.12. Dacă forfecarea vântului este semnalată pe de o parte de către aeronavele care sosesc şi pe de altă parte de către aeronavele care pleacă, pot exista două avertizări de forfecare a vântului destinate diferit, una aeronavelor care sosesc şi alta aeronavelor care pleacă. Detalii privind raportarea intensităţii forfecării vântului sunt încă în lucru pe plan internaţional. Totuşi, este recunoscut faptul că atunci când piloţii semnalează forfecarea vântului, pot utiliza calificativele: "moderată", "puternică" sau "foarte puternică", bazate într-o mare măsură pe evaluarea lor subiectivă asupra intensităţii forfecării vântului întâlnite. 7.8.13. Utilizarea unui text suplimentar la forma codificată specificată în procedurile specifice trebuie să fie cât mai redusă. Textul suplimentar trebuie să fie elaborat în limbaj clar abreviat utilizând abrevierile OACI aprobate şi valorile numerice corespunzătoare. Dacă abrevierile OACI nu sunt disponibile, atunci textul poate fi întocmit utilizând limbajul clar în limba engleză. 7.9. Transmiterea mesajelor SIGMET şi AIRMET şi a rapoartelor speciale din zbor către aeronave 7.9.1. Rapoartele speciale din zbor trebuie transmise către aeronavă într-un interval de 60 de minute de la emiterea acestora. 7.9.2. Informaţiile despre vânt şi despre temperatura aerului incluse în rapoartele speciale automate din zbor nu trebuie transmise şi către alte aeronave aflate în zbor. Identificarea regiunii de informare a zborurilor 7.9.3. În cazurile în care spaţiul aerian este împărţit într-o regiune de informare a zborurilor (FIR) şi o regiune superioară de informare a zborurilor (UIR), mesajul SIGMET trebuie să fie identificat prin indicator de localizare a unităţii de trafic aerian care deserveşte FIR-ul. Mesajul SIGMET se aplică întreg spaţiului aerian între limitele laterale ale FIR-ului, respectiv FIR-ului şi UIR-ului. Zonele particulare şi/sau nivelele de zbor afectate de fenomenele meteorologice ce au cauzat emiterea mesajului SIGMET trebuie să fie date în textul mesajului. CAP. 8 INFORMAŢII CLIMATOLOGICE AERONAUTICE 8.1. Prevederi generale 8.1.1. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să satisfacă cerinţele de informaţii climatologice aeronautice la nivel naţional şi trebuie să asigure colectarea, procesarea şi înregistrarea datelor de observaţie cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel naţional. În cazul în care, în practică nu este posibil să se satisfacă cerinţele de informaţii climatologice aeronautice la nivel naţional, precum şi colectarea, procesarea şi stocarea datelor de observaţie, acestea pot fi asigurate cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel internaţional şi responsabilitatea pentru elaborarea informaţiilor climatologice aeronautice necesare poate fi delegată, cu acordul autorităţii aeronautice de stat. 8.1.2. Informaţiile climatologice aeronautice necesare pentru planificarea zborurilor trebuie să fie elaborate sub formă de tabele climatologice de aerodrom şi rezumate climatologice de aerodrom. Aceste informaţii trebuie să fie furnizate utilizatorilor aeronautici conform acordului încheiat între administraţia meteorologică aeronautică şi aceştia. Datele climatologice necesare în scopul planificării de aerodrom sunt cele prevăzute în reglementarea aeronautică RACRADPETA, Capitolul 3 şi Anexa A, potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), volumul I. 8.1.3. Informaţiile climatologice aeronautice trebuie să se bazeze pe observaţii efectuate pe o perioadă de cel puţin cinci ani şi la furnizarea informaţiilor trebuie indicată această perioadă. 8.1.4. Datele climatologice referitoare la amplasarea a noi aerodromuri şi a pistelor suplimentare la aerodromurile existente trebuie să fie colectate cât mai devreme posibil, înainte de a fi date în funcţiune aceste aerodromuri sau piste. 8.1.5. Observaţiile meteorologice pentru aerodromurile permanente şi pentru aerodromurile de rezervă trebuie colectate, procesate şi înregistrate în forma adecvată pentru elaborarea informaţiilor climatologice de aerodrom. 8.1.6. Informaţiile climatologice aeronautice trebuie schimbate, la cerere, între administraţiile meteorologice aeronautice. Operatorii aerieni şi alţi beneficiari aeronautici care au nevoie de asemenea informaţii trebuie să se adreseze administraţiei meteorologice aeronautice responsabilă pentru elaborarea acestora. 8.2. Tabele climatologice de aerodrom 8.2.1. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să se asigure că este efectuată colectarea şi înregistrarea datelor meteorologice de observaţii necesare de către unităţi meterologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică şi acestea trebuie să deţină capabilitatea de a: a) întocmi tabele climatologice de aerodrom pentru fiecare aerodrom internaţional de destinaţie şi de rezervă din zona sa de responsabilitate; şi b) pune la dispoziţia beneficiarilor aeronautici aceste tabele climatologice de aerodrom în intervalul de timp stabilit prin acord cu aceştia. 8.2.2. Tabelul climatologic de aerodrom trebuie să indice, în funcţie de disponibilitatea datelor: a) valorile medii şi variaţiile în raport de acestea, inclusiv valorile maxime şi minime ale elementelor meteorologice (de exemplu, temperatura aerului); şi/sau b) frecvenţa apariţiei fenomenelor meteorologice de timp prezent care influenţează operaţiunile de zbor în zona aerodromului (de exemplu, orajele); şi/sau c) frecvenţa apariţiei valorilor specifice a unuia sau a unei combinaţii de două sau mai multe elemente (de exemplu, o combinaţie de vizibilitate redusă şi nori joşi). 8.2.3. Tabelele climatologice de aerodrom trebuie să conţină informaţiile necesare pentru întocmirea rezumatelor climatologice de aerodrom în concordanţă cu prevederile de mai jos. 8.3. Rezumate climatologice de aerodrom 8.3.1. Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să fie elaborate conform procedurilor stabilite de Organizaţia Meteorologică Mondială. Atunci când există mijloacele informatice care să permită înregistrarea, procesarea şi extragerea informaţiilor, rezumatele trebuie publicate, sau puse la dispoziţia beneficiarilor aeronautici, la cererea acestora. Când aceste facilităţi nu sunt disponibile, rezumatele trebuie să fie elaborate folosind modele specificate de Organizaţia Meteorologică Mondială şi trebuie să fie publicate şi aduse la zi după caz. 8.3.2. Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să cuprindă: 1) frecvenţele cazurilor când distanţa vizuală în lungul pistei/vizibilitatea şi/sau înălţimea bazei celui mai jos strat de nori, de nebulozitate BKN sau OVC sunt inferioare unor valori specifice, la momente de timp precizate; 2) frecvenţele cazurilor când vizibilitatea este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate; 3) frecvenţele cazurilor când înălţimea bazei celui mai jos strat nori de nebulozitate BKN sau OVC este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate; 4) frecvenţele de apariţie simultană a unor valori specifice ale direcţiei şi vitezei vântului în intervale precizate; 5) frecvenţele temperaturii la suprafaţă în intervale de 5°C precizate, la momente de timp precizate; 6) valorile medii şi variaţiile în raport cu aceste medii, inclusiv valorile maxime şi minime ale elementelor meteorologice cerute în scopul planificării operaţiunilor de zbor, inclusiv pentru calcule ale performanţelor la decolare. Modelele rezumatelor climatologice de aerodrom menţionate de la a) până la e) sunt date în publicaţia OMM Nr. 49, Regulamentul tehnic, vol. II, C.3.2. 8.4. Copii ale datelor de observaţii meteorologice 8.4.1. La cerere şi în măsura posibilităţilor, administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, poate să pună la dispoziţia oricărei alte administraţii meteorologice aeronautice, operatorilor aerieni şi tuturor celor interesaţi de aplicarea meteorologiei în navigaţia aeriană internaţională, datele de observaţii meteorologice necesare pentru cercetări, investigaţii sau alte analize operaţionale. CAP. 9 ASISTENŢA METEOROLOGICĂ PENTRU OPERATORII AERIENI ŞI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR 9.1. Prevederi generale 9.1.1. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor pentru: a) planificarea preliminară a zborurilor efectuată de operatorii aerieni; b) replanificarea în timpul zborului efectuată de către operatorii aerieni care utilizează control operaţional centralizat a operaţiunilor de zbor; c) utilizarea de către membrii echipajelor aeronavelor înainte de plecare; d) aeronavele în zbor. 9.1.2. Informaţiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să acopere cerinţele zborului ţinând seama de ora, altitudinea şi extinderea geografică. Astfel, aceste informaţii trebuie să se refere la o anumită oră sau anumit interval de timp şi trebuie să fie extinse, pentru asigurarea întregului traiect, până la aerodromul ales pentru aterizare unde se asigură obţinerea unor informaţii noi. La cerere, sau atunci când condiţiile meteorologice creează incertitudini asupra posibilităţii aterizării pe un anumit aerodrom trebuie să fie incluse informaţii suplimentare despre condiţiile meteorologice prevăzute între aerodromul de destinaţie şi aerodromurile de rezervă stabilit de către operatorul aerian. 9.1.3. Informaţiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie actuale şi trebuie să cuprindă următoarele informaţii după cum a fost stabilit prin consultarea operatorilor aerieni interesaţi de către administraţia meteorologică aeronautică: a) prognoze ale: 1) vântului şi temperaturii în altitudine; 2) umidităţii la nivele înalte; 3) altitudinii geopotenţiale a nivelelor de zbor; 4) nivelului şi temperaturii tropopauzei; 5) direcţiei, vitezei şi nivelului vântului maxim; şi 6) fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX). Prognozele asupra umidităţii la nivele înalte şi a altitudinii geopotenţiale a nivelelor de zbor sunt utilizate doar în planificarea zborurilor automată şi un este necesar să fie afişată. b) mesaje METAR şi SPECI (incluzând prognoze de aterizare în conformitate cu EUR ANP FASID Tabelul MET2) pentru aerodromurile de plecare şi intenţionate pentru aterizare şi pentru aerodromurile de rezervă la decolare, pe rută şi la destinaţie; c) prognoze TAF sau TAF amendate pentru aerodromurile de plecare şi intenţionate pentru aterizare şi pentru aerodromurile de rezervă la decolare, pe rută şi la destinaţie; d) prognoze pentru decolare; e) informaţii SIGMET şi rapoarte din zbor speciale corespunzătoare relevante pentru întreaga rută. Rapoartele din zbor speciale corespunzătoare vor fi cele care nu sunt deja utilizate în elaborarea SIGMET. f) prognoze de zonă GAMET şi/sau prognoze de zonă pentru zborurile la nivele joase sub formă de hartă elaborate în scopul emiterii informaţiilor AIRMET şi informaţii AIRMET pentru întreaga rută a zborurilor la nivele joase, după cum a fost stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană; g) avertizări de aerodrom pentru aerodromul local; h) imagini meteorologice satelitare; şi i) informaţii de la radarele meteorologice de la sol. 9.1.4. Prognozele enumerate la paragraful 9.1.3.a) trebuie să fie generate din prognozele sub formă digitală emise de centrele mondiale de prognoză de zonă (WAFC) ori de câte ori aceste prognoze acoperă, în ceea ce priveşte intervalul de timp, altitudinea şi extinderea geografică, ruta de zbor intenţionată, cu excepţia cazurilor în care există un alt acord între administraţia meterologică aeronautică şi operatorul aerian interesat. 9.1.5. Atunci când prognozele sunt identificate ca fiind emise de centrele mondiale de prognoză de zonă (WAFC) nu trebuie făcute nici un fel de modificări asupra conţinutului lor meteorologic. 9.1.6. Hărţile generate din prognozele sub formă digitală emise de centrele mondiale de prognoză de zonă (WAFC) trebuie să fie puse la dispoziţie, după cum a fost solicitat de operatorii aerieni, pentru zone de acoperire aşa cum este precizat în Anexa D, Figura D-1, D-2, D-3. 9.1.7. Când prognozele pentru vânt şi temperatură în altitudine enumerate la paragraful 9.1.3 a) 1) sunt furnizate sub formă de hărţi, acestea trebuie să fie hărţi prognozate la moment fix de timp pentru nivelele de zbor după cum este specificat în Anexa A. Când prognozele pentru fenomene meteorologice de timp semnificativ (SIGWX), enumerate la paragraful 9.1.3 a) 6) sunt furnizate sub formă de hărţi, acestea trebuie să fie hărţi prognozate la moment fix de timp pentru un strat de atmosferă limitat de nivelele de zbor după cum este specificat în Anexa A şi Capitolul 6. 9.1.8. Prognozele pentru vânt şi temperatură în altitudine şi prognozele pentru fenomene meteorologice de timp semnificativ peste nivel de zbor 100 cerute pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, dar nu mai târziu de 3 ore înainte de ora de plecare. Alte informaţii meteorologice cerute pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile. 9.1.9. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să iniţieze coordonarea cu alte administraţii meteorologice aeronautice, dacă este cazul, pentru a obţine de la acestea mesajele de observaţii şi/sau prognoze cerute de operatorii aerieni sau membrii echipajelor aeronavelor. 9.1.10. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor în locaţia stabilită de administraţia meteorologică aeronautică, în urma consultării operatorilor aerieni şi la ora care se stabileşte în baza acordului între unitatea meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat. Asistenţa meteorologică pentru planificarea preliminară a zborului trebuie să fie limitată la zborurile interne, pe plan naţional,.La un aerodrom fără birou meteorologic, modalitatea de comunicare a informaţiilor meteorologice trebuie să se stabilească între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat. 9.1.11. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor prin una sau mai multe mijloace de mai jos, pe baza acordului între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat şi în ordinea de mai jos, fără ca aceasta să impună o anume prioritate: a) text scris de mână sau imprimat, inclusiv hărţi şi formulare specifice; b) date digitale în puncte de grilă; c) expozeu verbal (briefing); d) consultaţie; e) afişaj; sau f) în locul celor specificate de la a) la e) mai sus, prin intermediul sistemului automat de informare înaintea zborului ce furnizează auto-informare şi facilităţi pentru documentaţia de zbor, dar care permite accesul operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor la consultaţie, după cum este necesar, cu unitatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. 9.1.12. Administraţia meteorologică aeronautică, în urma consultării operatorilor aerieni, trebuie să stabilească: a) tipul şi formatul informaţiilor meteorologice ce vor fi furnizate; şi b) metodele şi mijloacele utilizate pentru furnizarea acestor informaţii. 9.1.13. La cererea operatorului aerian, informarea meteorologică furnizată pentru planificarea zborului trebuie să includă datele necesare pentru determinarea celui mai jos nivel de zbor utilizabil. 9.2. Informaţii destinate planificării preliminare a zborului de operatorii aerieni şi replanificării în timpul zborului sub control operaţional centralizat 9.2.1. Informaţiile pentru nivele înalte furnizate de către WAFC pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului sunt transmise şi trebuie să fie recepţionate în forma codificată GRIB. Forma codificată GRIB este conţinută în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul I.2, partea B - coduri binare. 9.2.2. Informaţiile despre fenomenele meteorologice semnificative furnizate de către WAFC pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului sunt transmise şi trebuie să fie recepţionate în forma codificată BUFR. Forma codificată BUFR este conţinută în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul I.2, partea B - coduri binare. 9.2.3. Informaţiile meteorologice pentru planificarea preliminară a zborurilor şi replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru zborurile elicopterelor către platformele maritime trebuie să conţină date referitoare la stratul de la nivelul mării şi până la nivelul de zbor 100. Trebuie menţionate, în mod particular, prognoza vizibilităţii la suprafaţă, nebulozităţii, tipului norilor (când sunt disponibile), bazei şi vârfului norilor sub nivelul de zbor 100, stării mării şi temperaturii suprafeţei mării, presiunii la nivelul mediu al mării şi apariţiei şi apariţiei prognozate a turbulenţei şi givrajului. 9.3. Expozeul verbal (briefing), consultaţie şi afişare 9.3.1. Expozeul verbal şi/sau consultaţia trebuie să fie furnizate la cerere membrilor echipajelor aeronavelor şi/sau altui personal operaţional de zbor. Scopul acestora este furnizarea ultimelor informaţii disponibile asupra condiţiilor meteorologice existente şi prevăzute de-a lungul rutei de zbor, la aerodromul de destinaţie, la aerodromurile de rezervă şi la alte aerodromuri care prezintă interes, pentru a explica şi completa informaţiile conţinute în documentaţia de zbor sau, în baza acordului încheiat între administraţia meteorologică şi operatorul aerian, pentru a înlocui documentaţia de zbor. Cerinţele pentru utilizarea sistemelor automate de informare preliminară a zborurilor în scopul furnizării expozeului verbal, consultaţiei şi afişării sunt precizate la paragraful 9.5. 9.3.2. Informaţiile meteorologice folosite pentru expozeul verbal, consultaţie şi afişare trebuie să cuprindă, parţial sau total, informaţiile de la 9.1.3. 9.3.3. Dacă unitatea meteorologică aeronautică aeronautică exprimă o părere diferită despre evoluţia condiţiilor meteorologice la un aerodrom, care se deosebeşte substanţial de prognoza pentru aerodromul respectiv inclusă în documentaţia de zbor, trebuie să fie atrasă atenţia membrilor echipajului aeronavei asupra diferenţei respective. Partea care conţine diferenţa menţionată trebuie să fie înregistrată la momentul expozeului verbal, şi această înregistrare trebuie să fie pusă la dispoziţia operatorilor aerieni. 9.3.4. Expozeul verbal, consultaţia, afişarea şi/sau documentaţia de zbor necesară trebuie să fie asigurate, în mod normal, de către unitatea meteorologică asociată aerodromului de plecare. La un aerodrom unde aceste servicii nu sunt disponibile, informaţiile necesare pentru a răspunde cerinţelor membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie furnizate pe baza unui acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi. În situaţii excepţionale, de exemplu o întârziere neprevăzută, unitatea meteorologică asociată aerodromului trebuie să asigure, la cerere, un nou expozeu verbal, o nouă consultaţie şi/sau o nouă documentaţie de zbor, după cum este necesar. 9.3.5. Membrii echipajelor aeronavelor sau alt personal operaţional de zbor pentru care au fost cerute expozeul verbal, consultaţia şi/sau documentaţia de zbor trebuie să se prezinte la unitatea meteorologică aeronautică la ora convenită între unitatea meteorologică şi operatorul aerian interesat. Acolo unde condiţiile locale la aerodrom nu permit asigurarea în mod direct a unei consultaţii sau a expozeului verbal, unitatea meteorologică trebuie să asigure aceste servicii prin telefon sau prin alte mijloace corespunzătoare de telecomunicaţii. 9.3.6. Materialele afişate trebuie să fie uşor accesibile pentru membrii echipajelor aeronavelor sau personalului de operaţiuni zbor interesaţi. 9.4. Documentaţia de zbor Prezentarea informaţiilor 9.4.1. Documentaţia de zbor pusă la dispoziţie trebuie să conţină informaţiile specificate la 9.1.3. a) 1) şi 6), c)e) şi dacă este cazul f). Totuşi, pe baza acordului între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii interesaţi, documentaţia de zbor pentru zborurile cu o durată de 2 ore sau mai puţin, după o scurtă escală intermediară sau pentru un zbor cu întoarcerea la aerodromul de plecare, trebuie să fie limitată la minimul necesar pentru operare, dar în toate cazurile documentaţia de zbor trebuie să conţină cel puţin informaţii asupra elementelor indicate în 9.1.3 b), c)e), şi dacă este necesar f). 9.4.2. Ori de câte ori apare situaţia în care informaţiile meteorologice care trebuie incluse în documentaţia de zbor vor diferi semnificativ decât cele care au fost puse la dispoziţia operatorilor aerieni pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului, operatorul aerian trebuie să fie anunţat imediat şi dacă este posibil, să îi fie furnizate informaţiile revizuite după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni. 9.4.3. Dacă este necesară amendarea unei documentaţii de zbor care a fost deja furnizată şi dacă decolarea aeronavei nu s-a produs, prin acord local unitatea meteorologică aeronautică trebuie să comunice amendamentul sau informaţiile actualizate operatorilor aerieni sau unităţii serviciilor de trafic aerian, pentru a fi transmise aeronavei, după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni. 9.4.4. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să păstreze informaţiile furnizate echipajelor fie sub forma unei copii scrise sau tipărite, fie sub formă de fişiere electronice, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile de la data furnizării acestora. Aceste informaţii trebuie să fie disponibile, la cerere, pentru anchete sau investigaţii şi, în acest caz, trebuie să fie păstrate până la terminarea anchetei sau a investigaţiei. 9.4.5. Documentaţia de zbor referitoare la prognozele de vând şi temperatură la nivel înalt şi fenomene de timp semnificativ trebuie să fie prezentate sub formă de hărţi. Pentru nivele joase trebuie utilizate alternativ prognoze de zonă GAMET. Modelele de hărţi şi formulare utilizate pentru pregătirea documentaţiei de zbor sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 9.4.6. Mesajele METAR şi SPECI (cu prognoza de tip tendinţă emisă în conformitate cu EUR-ANP, Tabelul MET 1), TAF, GAMET, SIGMET şi AIRMET trebui să fie prezentate în conformitate cu modele specifice precizate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Mesajele METAR, SPECI, TAF, GAMET, SIGMET şi AIRMET primite de la alte birouri meteorologice trebuie să fie incluse în documentaţia de zbor fără schimbări. 9.4.7. Indicatorii de localizare şi abrevierile utilizate trebuie să fie explicate în documentaţia de zbor. 9.4.8. Forma şi "legenda" hărţilor incluse în documentaţia de zbor trebuie să fie imprimată în limba engleză. Dacă e cazul pot fi utilizate abrevieri. Trebuie indicate unităţile de măsură pentru fiecare element şi acestea trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. Hărţile în documentaţia de zbor 9.4.9. Hărţile incluse în documentaţia de zbor trebuie să fie foarte clare şi lizibile şi trebuie să aibe următoarele caracteristici fizice: a) pentru facilitare, dimensiunea maximă ale hărţilor trebuie să fie aproximativ 42 x 30 cm (format standard A3) şi dimensiunea minimă de aproximativ 21 x 30 cm (format standard A4). Alegerea între aceste două formate trebuie să depindă de lungimea rutei şi de cantitatea detaliilor care trebuie să fie reprezentate pe hartă, după cum a fost agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi beneficiari; b) principalele caracteristici geografice precum liniile de coastă, principalele cursuri de apă şi principalele lacuri trebuie să fie prezentate într-un mod uşor de recunoscut; c) pentru hărţile întocmite pe calculator, datele meteorologice trebuie să aibă prioritate asupra informaţiilor cartografice de bază, primele anulându-le pe cele secundare ori de câte ori acestea se suprapun; d) principalele aerodromuri trebuie să fie reprezentate prin puncte şi indicate prin prima literă a numelui oraşului pe care îl deservesc, nume care se găseşte în Tabelul AOP din EUR-ANP; e) o grilă geografică formată din meridiane şi paralele ce trebuie să fie reprezentate prin linii, punctate la intervale de 10°, atât în latitudine cât şi în longitudine; spaţiul între puncte trebuie să fie de 1°; f) valorile de latitudine şi longitudine trebuie să fie indicate în diferite locuri pe hartă (şi nu numai pe marginile acesteia); g) legenda hărţilor trebuie să fie clară şi simplă şi trebuie să indice, fără ambiguitate, numele centrului de prognoză care emite harta, tipul hărţii, data şi ora de valabilitate şi, dacă este necesar, tipul de unităţi de măsură utilizat 9.4.10. Informaţiile meteorologice utilizate în documentaţia de zbor trebuie să fie reprezentate după cum urmează: a) vântul trebuie să fie reprezentat pe hărţi prin săgeţi cu barbule şi fanioane pline pe o grilă suficient de deasă; b) temperaturile trebuie să fie reprezentate prin cifre pe o grilă suficient de deasă; c) datele de vânt şi temperatură selecţionate din ansamblul de date primite de la un centru mondial de prognoze de zonă trebuie să fie reprezentate pe o grilă de latitudini şi longitudini suficient de deasă; d) săgeţile vântului trebuie să aibă prioritate faţă de temperaturi şi oricare din aceste două elemente trebuie să aibă prioritate faţă de fondul hărţilor. 9.4.11. Pentru zborurile scurt-curier, hărţile trebuie să fie elaborate pentru zone limitate, la scara de 1/15 000 000, după caz, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 9.4.12. Numărul minim de hărţi pentru zborurile efectuate între nivelele de zbor 250 şi 630 trebuie să includă o hartă cu fenomenele meteorologice semnificative pentru nivele superioare (între nivelele de zbor 250 şi 630) şi o hartă cu prognoza vântului şi temperaturii în altitudine pentru nivelul de 250 hPa. Hărţile actuale furnizate pentru planificarea înaintea şi în timpul zborului şi pentru documentaţia de zbor trebuie să fie stabilite prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi utilizatorii interesaţi. 9.4.13. Setul exact de hărţi furnizate în cadrul sistemului mondial de prognoză de zonă pentru zborurile sub nivel de zbor 250 trebuie să fie agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi utilizatorii interesaţi. 9.4.14. Indicaţiile de înălţime din documentaţia de zbor trebuie să fie date după cum urmează: a) toate referinţele la condiţiile meteorologice pe rută, ca de exemplu indicaţiile de înălţime pentru vântul la nivele înalte, turbulenţa sau bazele şi vârfurile norilor, trebuie să fie exprimate în nivele de zbor; acestea pot fi exprimate şi în presiune, altitudine sau, pentru zborurile la nivele joase, înălţimi deasupra nivelului solului; şi b) toate referinţele la condiţiile meteorologice la aerodrom, ca de exemplu indicaţiile de înălţime pentru bazele norilor trebuie să fie exprimate în înălţimi deasupra cotei aerodromului. Informaţii pentru zborurile la niveluri joase 9.4.15. Atunci când prognozele sunt furnizate sub formă de hartă, documentaţia de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să conţină, următoarele elemente necesare zborului: a) informaţii din mesajele SIGMET şi AIRMET relevante; b) hărţi pentru vânt şi temperatură în altitudine conform prevederilor de mai sus; şi c) hărţi de fenomene meteorologice semnificative conform prevederilor de mai sus. 9.4.16. Atunci când prognozele nu sunt furnizate sub formă de hartă, documentaţia de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să conţină, următoarele elemente necesare zborului: a) informaţii SIGMET şi AIRMET; şi b) prognoze de zonă GAMET. Modele de prognoză de zonă GAMET sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 9.5. Sisteme automate de informare înaintea zborului pentru expozeul verbal (briefing), consultaţie, planificarea zborurilor şi documentaţia de zbor 9.5.1. În cazul în care unitatea meteorologică aeronautică utilizează sisteme automate de informare înaintea zborului pentru a furniza şi afişa informaţiile meteorologice pentru operatorii aerieni şi membrii echipajelor aeronavelor în scopul autoinformării, planificării zborurilor şi documentaţiei de zbor, informaţiile furnizate şi afişate trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. 9.5.2. Sistemele automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesării din acelaşi loc a informaţiilor meteorologice şi a informării realizată de serviciile de informare aeronautică de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor şi alte categorii de personal interesate trebuie să fie stabilite prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi administraţia serviciilor de informare aeronautică stabilită în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, 3.1.1 c) şi trebuie să fie autorizate corespunzător de către autoritatea meteorologică aeronautică. Informaţiile meteorologice la care se face referire trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, iar informarea realizată de serviciile de informare aeronautică trebuie să ţină seama de prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit Anexei 15 OACI, 8.1 şi, respectiv 8.2. 9.5.3. În cazul în care sunt utilizate sisteme automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesării din acelaşi loc a informaţiilor meteorologice şi a informării realizată de serviciile de informare aeronautică de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor şi alte categorii de personal interesate, administraţia meteorologică aeronautică trebuie să fie responsabilă pentru managementul şi controlul calităţii informaţiilor meteorologice prin mijloacele specificate la Capitolul 2. Responsabilităţile referitoare la informarea realizată de serviciile de informare aeronautică şi asigurarea calităţii acestei informări trebuie să fie în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, capitolul 3. 9.5.4. Sistemele automate de informare înaintea zborului ce furnizează facilităţi de autoinformare trebuie să permită accesul operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor la consultaţie, după caz, cu o unitate meteorologică aeronautică, prin intermediul telefonului sau a altor mijloace de telecomunicaţii. 9.5.5. Sistemele automate de informare înaintea zborului pentru furnizarea informaţiilor meteorologice pentru autoinformare, planificarea înaintea zborului şi documentaţia de zbor trebuie să: a) permită actualizarea continuă şi la timp a bazei de date a sistemului şi să monitorizeze valabilitatea şi integritatea (corectitudinea) informaţiilor meteorologice stocate; b) permită accesul la sistem a operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor, precum şi a altor utilizatori aeronautici prin intermediul mijloacelor de comunicaţie adecvate; c) utilizeze procedurile de interogare şi acces utilizând limbajul clar abreviat şi, după cum este necesar, indicatorii de localizare OACI şi indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în formă codificată OMM sau prin intermediul unei interfeţe pentru utilizator pe bază de meniu de acces sau alte mecanisme pe baza acordului între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni interesaţi; şi d) furnizeze răspuns rapid pentru o cerere de informaţii a utilizatorului. Materiale de îndrumare cu privire la codurile şi abrevierile OACI şi indicatorii de localizare sunt date în documentele OACI nr. 8400 PANS-ABC şi nr. 7910, Indicatori de localizare iar pentru indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în formă codificată în documentul OMM nr. 386, Manualul sistemului global de telecomunicaţii. 9.6. Informaţii pentru aeronavele în zbor 9.6.1. Informaţiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate de către unitatea meteorologică aeronautică către unitatea serviciilor de trafic aerian asociată şi prin intermediul emisiunilor VOLMET sau D-VOLMET, după cum este stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană. Informaţiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operatorul aerian pentru aeronavele în zbor trebuie să fie furnizate la cerere, după cum a fost agreat între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorul aerian interesat. 9.6.2. Informaţiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate către unităţile serviciilor de trafic aerian în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 10. 9.6.3. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate prin intermediul emisiunilor D-VOLMET sau VOLMET după cum a fost stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană şi în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 11. 9.6.4. Dacă o aeronavă în zbor solicită informaţii meteorologice, unitatea meteorologică aeronautică responsabilă trebuie să îi furnizeze informaţiile, cu ajutorul, dacă este necesar, a altei unităţi meteorologice aeronautice. 9.6.5. Informaţiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operator pentru aeronava în zbor trebuie furnizată în timpul duratei zborului şi trebuie să conţină, în mod normal, toate sau o parte din următoarele elemente: a) METAR şi SPECI (inclusiv prognoze de aterizare emise în conformitate cu EUR-ANP Tabelul MET 1); b) mesaje TAF şi amendamente TAF; c) informaţii SIGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor relevante pentru zborul respectiv, în cazul în care aceste informaţii nu au constituit deja subiectul unui mesaj SIGMET; şi d) informaţii asupra vântului în altitudine şi temperaturii în altitudine. CAP. 10 INFORMAŢII PENTRU SERVICIILE DE TRAFIC AERIAN, SERVICIILE DE CĂUTARE ŞI SALVARE ŞI SERVICIILE DE INFORMARE AERONAUTICĂ 10.1. Informaţii pentru serviciile de trafic aerian 10.1.1. Administraţia meteorologică aeronautică, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să desemneze câte o unitate meteorologică aeronautică, autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică, asociată fiecărui organ al serviciilor de trafic aerian. Unitatea meteorologică asociată trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea, după coordonarea cu unitatea serviciilor de trafic aerian, a informaţiilor meteorologice actualizate, după cum este necesar a fi executate funcţiile acestuia. 10.1.2. Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui turn de control de aerodrom (TWR) sau unei unităţi pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să fie un birou meteorologic de aerodrom. 10.1.3. Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de dirijare şi control (ACC) trebuie să fie un centru de veghe meteorologică. 10.1.4. În cazul în care, datorită circumstanţelor locale, este convenabil pentru atribuţiile unei unităţi meteorologice aeronautice asociate să fie împărţite între două sau mai multe unităţi meteorologice aeronautice, împărţirea responsabilităţilor trebuie să fie efectuată de către administraţia meteorologică aeronautică prin coordonare cu autoritatea ATS corespunzătoare, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice. 10.1.5. Orice informaţii meteorologice solicitate de o unitate a serviciilor de trafic aerian aflată în legătură cu o aeronavă într-o situaţie de urgenţă trebuie să fie furnizată cât mai curând posibil. 10.1.6. Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui turn de control de aerodrom (TWR) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologice: a) mesaje meteorologice regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR şi SPECI, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea, referitoare la aerodromul respectiv; b) informaţii SIGMET şi AIRMET, avertizări şi alerte de forfecare a vântului şi avertizări de aerodrom; c) orice informaţii meteorologice suplimentare stabilite pe plan local, de exemplu prognoze ale vântului la suprafaţă pentru aprecierea unor posibile schimbări ale pistei în serviciu; şi d) informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză; şi e) informaţii primite asupra activităţii vulcanice pre-eruptive şi/sau a erupţiei vulcanice, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză. 10.1.7. Unitatea meteorologică aeronautică asociată unei unităţi pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologice: a) mesaje meteorologic regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR şi SPECI, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea, referitoare la aerodromul(urile) din aria sa de responsabilitate; b) informaţii SIGMET şi AIRMET, avertizări de forfecare a vântului şi rapoarte speciale din zbor pentru spaţiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate şi avertizări de aerodrom; c) orice informaţii meteorologice suplimentare stabilite pe plan local; şi d) informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză. 10.1.8. Centrul de veghe meteorologică asociat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de dirijare şi control (ACC) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologice: a) mesaje METAR şi SPECI, inclusiv valorile de presiune actuale pentru aerodromuri şi alte locaţii, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea pentru regiunea de informare a zborului (FIR) sau pentru regiunea de control (ACC) şi la solicitarea centrului de informare a zborului (FIC) sau a centrului regional de dirijare şi control (ACC), pentru aerodromurile din regiunile de informare a zborului vecine,; b) prognoze ale vântului în altitudine şi temperaturii în altitudine şi ale fenomenelor meteorologice semnificative pe rută şi amendamentele la acestea, în particular pentru acele fenomene care fac imposibil zborul după reguli la vedere, informaţii SIGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor pentru spaţiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate; rapoartele speciale din zbor asupra fenomenelor meteorologice pe rută care nu au fost incluse în mesaje SIGMET deja emise sau care vor fi emise trebuie să fie transmise şi către centrele de veghe meteorologică a căror zone de responsabilitate sunt incluse total sau parţial în 1850 km (1000 NM) de la centrul emitent al mesajului astfel încât să fie asigurată distribuirea acestuia către unităţile ATS şi unităţile meteorologice de aerodrom; c) orice altă informaţie meteorologică solicitată de către centrul de informare a zborului (FIC) sau de către centrul regional de dirijare şi control (ACC) pentru a răspunde cererilor venite din partea aeronavelor în zbor; dacă centrul de veghe meteorologică nu dispune de informaţia solicitată acesta trebuie să se adreseze unei alte unităţi meteorologice pentru a-i fi furnizată; d) informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică, pentru care nu a fost deja emis un mesaj SIGMET, conform procedurii de coordonare între administraţia serviciilor meteorologice aeronautice şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate; e) informaţii primite asupra activităţii vulcanice preeruptive şi/sau asupra erupţiilor vulcanice, conform procedurii de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate; f) informaţii primite referitoare la eliberarea accidentală a materialelor radioactive în atmosferă, conform procedurii de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate.; g) informaţii de alertare asupra ciclonilor tropicali emise de un centru TCAC în zona sa de responsabilitate; h) informaţii primite asupra norului de cenuşă vulcanică emise de un VAAC în zona sa de responsabilitate; şi i) informaţii primite asupra activităţii vulcanice pre-eruptive şi/sau a erupţiei vulcanice, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză. 10.1.9. Unităţile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cât mai curând posibil, informaţiile SIGMET referitoare la regiunea de informare a zborurilor în care îşi desfăşoară activitatea şi alte informaţii SIGMET care pot afecta aeronava în zbor pe rută, pe o distanţă în limita a 925 km (500 NM). 10.1.10. Unităţile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cât mai curând posibil, orice raport special din zbor asupra fenomenelor meteorologice care pot afecta aeronava în zbor pe o distanţă în limita 925 km (500 NM). 10.1.11. Mesajele meteorologice regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesajele METAR şi SPECI, prognozele TAF şi prognozele de aterizare, informaţiile SIGMET şi AIRMET, prognozele vântului şi temperaturii în altitudine şi amendamentele la acestea trebuie să fie transmise unităţilor de trafic aerian în formatul în care sunt elaborate şi distribuite către alte centre meteorologice sau primite de la acestea, cu excepţia cazurilor când a fost agreat altfel prin procedurile de coordonare locale. 10.1.12. Atunci când datele de altitudine în puncte de grilă sunt disponibile, în formă digitală, unităţilor serviciilor de trafic aerian, pentru a fi utilizate în sistemele computerizate ale acestora, conţinutul, formatul şi procedeul de transmitere a datelor trebuie stabilite pe baza procedurii de coordonare dintre administraţia meteorologică aeronautică şi cea a serviciilor de trafic aerian interesate. Datele trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, după terminarea prelucrării lor pentru prognoze. 10.2. Informaţii pentru serviciile de căutare şi salvare 10.2.1. Unităţile meteorologice aeronautice desemnate de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile şi autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică trebuie să furnizeze unităţilor care asigură serviciul de căutare şi salvare informaţiile meteorologice stabilite în procedurile de coordonare dintre acestea. În acest scop, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să menţină o legătură permanentă, în timpul întregii operaţiuni de căutare şi salvare, cu unitatea serviciului de căutare şi salvare. Unităţile meteorologice aeronautice desemnate trebuie să fie publicate în EUR-ANP. 10.2.2. Informaţiile furnizate către centrele de coordonare a serviciului de căutare şi salvare trebuie să includă informaţii privind condiţiile meteorologice existente în zona ultimei poziţii cunoscute a aeronavei dispărute şi pe ruta planificată a aeronavei respective, în mod particular asupra: a) fenomenelor meteorologice semnificative pe rută; b) nebulozităţii şi tipului norilor, în special Cumulonimbus; înălţimea bazei şi vârfului norilor; c) vizibilităţii şi fenomenelor care au determinat reducerea vizibilităţii; d) vântului la suprafaţă şi vântului în altitudine; e) stării solului, în special, prezenţei stratului de zăpadă sau a inundaţiilor; f) temperaturii suprafeţei mării, stării suprafeţei mării, acoperirea cu gheaţă, dacă este cazul, curenţii marini, atunci când sunt necesare pentru zona de căutare; şi g) valorilor de presiune la nivelul mării. 10.2.3. La solicitarea centrului de coordonare a acţiunii de căutare şi salvare, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să ia măsurile necesare pentru a obţine detalii privind conţinutul documentaţiei de zbor care a fost furnizată aeronavei dispărute, împreună cu toate amendamentele la prognoze care au fost transmise aeronavei în zbor. 10.2.4. Pentru a facilita operaţiunile de căutare şi salvare, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să pună la dispoziţie, la cerere: a) informaţii complete şi amănunţite asupra condiţiilor meteorologice actuale şi prognozate în regiunea de căutare; b) condiţiile actuale şi prognozate pe rută, pentru zborurile aeronavei de la şi înspre aerodromul de la care sunt efectuate operaţiunile de căutare. 10.2.5. La solicitarea centrului de coordonare a acţiunii de salvare, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea informaţiilor meteorologice cerute de navele care efectuează operaţiuni de căutare şi salvare. 10.2.6. Informaţiile disponibile cu privire la prezenţa gheţii pe mare, lacuri sau râuri trebuie să fie furnizate în cazul în care acestea sunt relevante pentru acţiunile de căutare şi salvare. 10.3. Informaţii destinate unităţilor serviciilor de informare aeronautică 10.3.1. Administraţia meteorologică aeronautică în colaborare cu autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să se asigure că sunt furnizate cele mai recente informaţii meteorologice către unităţile serviciilor de informare aeronautică relevante, după caz, pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin pe baza procedurilor de coordonare cu unităţile meteorologice aeronautice corespunzătoare, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică în acest sens. 10.3.2. Următoarele informaţii trebuie să fie furnizate, după caz, unităţilor serviciilor de informare aeronautică: a) informaţii asupra funcţionării serviciilor meteorologice destinate navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale pentru a fi incluse în publicaţiile de informare aeronautică în cauză; detalii asupra acestor informaţii sunt date în reglementarea aeronautică RACR-AIS, elaborată în conformitate cu Anexa 15, Suplimentul 1, partea 1, 3.5 şi partea a 3-a, 2.2, 2.11, 3.2 şi 3.11; b) informaţii necesare pentru elaborarea NOTAM-urilor sau ASHTAM-urilor cuprinzând, în particular, informaţii despre: 1) înfiinţarea, retragerea şi schimbările semnificative în funcţionarea serviciilor meteorologice aeronautice. Aceste informaţii trebuie comunicate unităţilor serviciilor de informare aeronautică cu suficient timp înaintea datei de intrare în vigoare pentru a permite emiterea NOTAM-ului în conformitate cu reglementarea aeronautică RACR-AIS, elaborată potrivit prevederilor Anexei 15, 5.1.1 şi 5.1.1.1; 2) începutul unei activităţi vulcanice; informaţiile specifice cerute sunt date în capitolele 3 şi 4 ale prezentei reglementări; şi 3) eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive, după cum a fost stabilit prin procedurile de coordonare între administraţia serviciilor meteorologice aeronautice şi unităţile serviciilor de informare aeronautică; informaţiile specifice cerute sunt date în capitolul 3 al prezentei reglementări; c) informaţiile necesare pentru elaborarea circularelor de informare aeronautică cuprinzând, în particular, informaţii despre: 1) modificări importante prevăzute a fi făcute în procedurile, serviciile şi facilităţile meteorologice aeronautice oferite; şi 2) efectul anumitor fenomene meteorologice asupra operaţiunilor de zbor. CAP. 11 CERINŢE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAŢIE ŞI UTILIZAREA ACESTORA 11.1. Cerinţe privind comunicaţiile 11.1.1. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să decidă în funcţie de capabilităţile sale interne asupra organizării şi responsabilităţilor pentru implementarea facilităţilor de telecomunicaţii la care se face referire în acest capitol. 11.1.2. Facilităţi de telecomunicaţii adecvate trebuie să fie disponibile pentru a permite birourilor meteorologice de aerodrom şi, după caz, staţiilor meteorologice de aerodrom să furnizeze informaţiile meteorologice necesare unităţilor serviciilor de trafic aerian la aerodromurile pentru care aceste birouri sau staţii sunt responsabile şi, în particular, turnurilor de control de aerodrom, unităţilor de control a apropierii şi staţiilor de telecomunicaţii aeronautice ce deservesc aceste aerodromuri. Circuitele serviciului fix aeronautic sunt utilizate pentru colectarea şi schimbul regional şi inter-regional a informaţiilor meteorologice operaţionale, precum şi pentru accesul la băncile internaţionale de date meteorologice operaţionale. Sunt utilizate trei sisteme de distribuţie satelitară ale serviciului fix aeronautic, cu acoperire globală, pentru a realiza schimbul regional şi inter-regional de informaţii meteorologice operaţionale. Prevederi referitoare la sistemele de distribuţie satelitară se regăsesc în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10, volumul III, Partea 1, 10.1 şi 10.2. 11.1.3. Facilităţi de telecomunicaţii adecvate trebuie să fie puse la dispoziţia centrului de veghe meteorologică pentru a-i permite furnizarea informaţiilor meteorologice necesare unităţilor serviciilor de trafic aerian şi serviciilor de căutare şi salvare pentru regiunea de informare a zborului corespunzătoare, regiunile de dirijare şi control şi regiunea de căutare şi salvare pentru care acest centru este responsabil şi în particular, centrului de informare a zborului, centrelor regionale de dirijare şi control, centrelor de coordonare a căutării şi salvării şi staţiilor de telecomunicaţii aeronautice asociate. 11.1.4. Facilităţile de telecomunicaţii între birourile meteorologice sau, dacă este necesar, staţiile meteorologice aeronautice şi turnurile de control de aerodrom sau unităţile controlului de apropiere trebuie să permită comunicaţiile în fonie, viteza cu care comunicaţiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde. 11.1.5. Facilităţile de telecomunicaţii între unităţile meteorologice aeronautice, pe de o parte şi centrele de informare a zborului, centrele regionale de dirijare şi control, centrele de coordonare a căutării şi salvării şi staţiile de telecomunicaţii aeronautice, pe de altă parte, trebuie să permită: a) comunicaţiile în fonie, viteza cu care comunicaţiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde; şi b) comunicaţiile imprimate (de exemplu prin telex), când destinatarii au nevoie de o înregistrare scrisă; durata transmiterii mesajului nu trebuie să depăşească 5 minute. Exprimările "aproximativ 15 secunde" se referă la comunicaţii telefonice care implică utilizarea unui panou de comutare şi "5 minute" se referă la comunicaţii prin telex care pot implica retransmiterea lor. 11.1.6. Facilităţile de telecomunicaţii necesare în conformitate cu 11.1.4 şi 11.1.5 de mai sus trebuie să fie suplimentate, după cum şi unde sunt necesare, prin alte forme de comunicaţii vizuale sau auditive, de exemplu televiziune cu circuit închis sau sisteme informatice distincte. 11.1.7. Prin acord între administraţia meteorologică aeronautică şi operatorii aerieni, se pot stabili mijloacele de telecomunicaţie corespunzătoare pentru obţinerea informaţiilor meteorologice de către operatorii aerieni de la birourile meteorologice de aerodrom sau de la alte surse corespunzătoare. 11.1.8. Pentru a permite unităţilor meteorologice aeronautice să schimbe informaţii meteorologice operaţionale cu alte unităţi meteorologice aeronautice trebuie să fie disponibile facilităţi de telecomunicaţii adecvate. Pentru schimbul informaţiilor meteorologice operaţionale, facilităţile de telecomunicaţii utilizate trebuie să aparţină serviciului fix aeronautic. Sistemul satelitar de distribuţie (SADIS) este implementat şi utilizat ca o componentă a sistemului fix aeronautic. SADIS furnizează un serviciu internaţional cap - cap multiderivaţie şi duplex protejat cu acelaşi grad de prioritate a informaţiilor, pe un interval de 24 de ore. SADIS trebuie să fie utilizat pentru a recepţiona produse WAFS, precum şi pentru colectarea şi distribuirea informaţiilor OPMET în format alfanumeric oriunde este necesar în zona de acoperire a sistemului. SADIS este capabil să transmită produse meteorologice aeronautice adiţionale în cazul în care este necesar. 11.1.9. Toate informaţiile meteorologice operaţionale (excluzând produsele sistemului de prognoză de zonă) schimbate la nivel internaţional pentru a fi utilizate în regiunea EUR trebuie să fie transmise către băncile internaţionale de date EUR OPMET. 11.1.10. Informaţiile meteorologice operaţionale necesare în regiunea EUR după cum sunt specificate în Partea a VI a - MET a EUR-ANP FASID trebuie să fie schimbate între staţiile la sol şi trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorilor aeronautici atât cât este necesar pentru a răspunde cerinţelor operaţiunilor existente. În ceea ce priveşte schimbul mesajelor TAF trebuie să fie luate în considerare următoarele: a) schimburile de mesaje TAF trebuie să fie implementare numai când sunt cerute din punct de vedere operaţional; b) schimburile regulate de mesaje individuale TAF trebuie să fie implementate doar pentru zborurile care se desfăşoară cu o frecvenţă mai mare de 5 zboruri pe săptămână; şi c) schimburile de mesaje TAF adiţionale pot fi realizate pentru a răspunde unor cerinţe speciale de prognoze pentru aerodromuri de rezervă pe rută sau pentru operaţiuni de zbor neplanificate. 11.1.11. Colectarea şi distribuţia mesajelor TAF, METAR, SPECI şi SIGMET de avertizare asupra cenuşii vulcanice şi ciclonilor tropicali, precum şi a rapoartelor speciale din zbor trebuie să fie efectuate utilizând componentele corespunzătoare ale serviciului fix aeronautic. 11.1.12. Mesajele şi buletinele AFTN conţinând informaţii meteorologice operaţionale trebuie să realizeze timpi de tranzit mai mici decât următoarele valori: - Mesaje SIGMET, AIRMET, informaţii de avertizare cu privire la cenuşa vulcanică şi ciclonii tropicali şi rapoarte speciale din zbor - 5 minute; – Amendamente în limbaj clar abreviat referitoare la prognoze ale fenomenelor meteorologice semnificative şi prognoze de altitudine - 5 minute; – Amendamente şi corecţii la TAF - 5 minute; – Mesaje METAR - 0-900 km- 5 minute, mai mult de 900 km -10 minute; – Prognoze de aterizare - 0-900 km- 5 minute, mai mult de 900 km -10 minute; – Prognoze de aerodrom - - 0-900 km- 5 minute, mai mult de 900 km -10 minute; – Mesaje SPECI - - 0-900 km- 5 minute, mai mult de 900 km -10 minute; 11.1.13. Amendamentele mesajelor TAF trebuie să fie transmise cu ajutorul aceloraşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea mesajelor TAF. 11.1.14. Mesajele SPECI trebuie să fie transmise cu ajutorul aceloraşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea mesajelor METAR. 11.1.15. Mesajele SIGMET şi rapoartele speciale din zbor trebuie să fie întocmite fără întârziere şi trebuie să fie transmise cu prioritate în reţeaua de telecomunicaţii. 11.1.16. În cazul în care datele de altitudine în puncte de grilă sub formă digitală sunt puse la dispoziţia serviciilor de trafic aerian pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administraţia meteorologică aeronautică şi administraţia serviciilor de trafic aerian. 11.1.17. Amendamentele la datele WAFS în puncte de grilă trebuie să fie transmise cât mai curând posibil utilizând aceleaşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea datelor iniţiale. 11.1.18. În cazul apariţiei unor cerinţe pentru noi zboruri, schimbul informaţiilor meteorologice operaţionale trebuie să fie agreat bilateral între administraţiile meteorologice aeronautice, cu acordul autorităţilor meteorologice aeronautice şi trebuie să fie notificat corespunzător către Biroul OACI pentru Europa pentru amendarea corespunzătoare a EUR-ANP. 11.2. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului fix aeronautic - Buletine meteorologice în format alfanumeric 11.2.1. Buletinele meteorologice conţinând informaţii meteorologice operaţionale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să fie emise de către centrul, biroul meteorologic aeronautic sau de staţia meteorologică aeronautică corespunzătoare. Buletinele meteorologice ce conţin informaţii meteorologice operaţionale care sunt autorizate să fie transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic, precum şi priorităţile şi indicativele de prioritate relevante, sunt specificate în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10 (OACI), Volumul II, Capitolul 4. 11.2.2. Ori de câte ori este posibil, schimbul informaţiilor meteorologice operaţionale trebuie făcut în buletine compacte ce conţin acelaşi tip de informaţii meteorologice. 11.2.3. Buletinele meteorologice necesare pentru transmiterea programată la ore fixe trebuie să fie completate regulat şi la momentele prestabilite ale programării. Buletinele de mesaje METAR trebuie să fie disponibile pentru transmitere, nu mai târziu de 5 minute după momentul efectuării observaţiei. Buletinele de mesaje TAF transmise pe plan internaţional în mod regulat trebuie să fie disponibile pentru transmitere cu cel puţin 30 minute înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 9 ore şi cu cel puţin 6 1/2 oră înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 18 ore. 11.2.4. Buletinele meteorologice conţinând informaţii meteorologice operaţionale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să aibă un antet compus din următoarele elemente: a) o grupă de identificare din patru litere şi două cifre; b) indicatorul OACI de localizare din patru litere corespunzător poziţiei geografice a biroului meteorologic emitent sau responsabil de alcătuirea buletinului meteorologic; c) o grupă dată-oră; şi d) dacă este necesar, un indicator din trei litere. Specificaţii detaliate despre forma şi conţinutul antetului figurează în Manualul sistemului mondial de telecomunicaţii (OMM), Volumul I; de asemenea, sunt menţionate în Manualul de practici în domeniul meteorologiei aeronautice (Doc. 8896, OACI). Indicatorii OACI de localizare sunt precizaţi în Doc. 7910 --- Indicatori de localizare. 11.2.5. Buletinele meteorologice care conţin informaţii meteorologice operaţionale ce sunt transmise prin reţeaua serviciului fix de telecomunicaţii aeronautice (AFTN) trebuie să fie conţinute în partea de text a formei de mesaj AFTN. 11.3. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului fix aeronautic - Produsele sistemului mondial de prognoze de zonă 11.3.1. Administraţia meteorologică aeronautică trebuie să asigure recepţionarea produselor sistemului mondial de prognoze de zonă transmise utilizând tehnici de comunicaţii de date binare. Mijloacele de distribuţie pentru produsele sistemului mondial de prognoze de zonă trebuie să garanteze disponibilitatea acestor produse pentru a răspunde necesităţilor operaţionale. 11.3.2. Facilităţile de comunicaţii utilizate pentru recepţionarea produselor sistemului mondial de prognoze de zonă trebuie să fie servicial fix aeronautic. 11.3.3. Hărţile WAFS trebuie să fie disponibile către utilizatori: a) cu 7 ore înainte de intrarea în vigoare, pentru zborurile în regiunea EUR şi zona Mediteraneană; b) cu 9 ore înainte de intrarea în vigoare, pentru zborurile din regiunea EUR către alte regiuni; 11.3.4. Atunci când produsele sistemului mondial de prognoze de zonă sunt distribuite sub formă de hartă, calitatea hărţilor recepţionate trebuie să permită reproducerea într-o formă suficient de lizibilă în documentaţia de zbor şi pentru planificarea zborurilor. Hărţile recepţionate trebuie să fie lizibile în peste 95% din suprafaţa lor. 11.3.5. Transmisiile trebuie efectuate astfel încât să se asigure că întreruperea lor să nu depăşeşte 10 minute pe o perioadă de 6 ore. 11.3.6. Buletinele meteorologice conţinând produse WAFS în formă digitală care sunt transmise prin mijloacele serviciilor fixe aeronautice trebuie să conţină un antet în conformitate cu paragraful 11.2.4. 11.3.7. Amendamentele la hărţile WAFS furnizate pentru documentaţia de zbor trebuie să fie emise ca mesaje în limbaj clar abreviat transmise pe AFTN sau alte circuite de comunicaţie, cât mai curând posibil, utilizând aceleaşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea hărţilor originale. 11.4. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului mobil aeronautic 11.4.1. Conţinutul şi formatul informaţiilor meteorologice transmite către şi de la aeronavele în zbor trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. 11.4.2. Conţinutul buletinului meteorologic transmis prin intermediul serviciului mobil aeronautic trebuie să rămână neschimbat în raport cu buletinul de origine. 11.5. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului aeronautic prin legătură de date - conţinutul emisiunilor DVOLMET 11.5.1. D-VOLMET trebuie să conţină mesaje actuale METAR şi SPECI împreună cu prognozele de aterizare TREND, în cazul în care sunt disponibile, mesaje TAF, SIGMET, rapoarte speciale din zbor care nu au fost înlocuite de SIGMET şi informaţii AIRMET, în cazul în care sunt disponibile. Cerinţele pentru furnizarea mesajelor METAR şi SPECI pot fi îndeplinite de serviciul de infirmare a zborurilor prin legătură de date (D-FIS), aplicaţia numită "Serviciul de legături de date - mesaj meteorologic regulat de aerodrom (D-METAR)"; cerinţele pentru furnizarea mesajelor TAF pot fi îndeplinite prin D-FIS, aplicaţia numită "Serviciul de legături de date - prognoză de aerodrom (D-TAF)"; şi cerinţele pentru furnizarea mesajelor SIGMET şi AIRMET pot fi îndeplinite prin D-FIS, aplicaţia numită "Serviciul de legături de date - SIGMET (D-SIGMET)". Detalii cu privire la aceste servicii de legături de date sunt precizate în Manualul aplicaţiilor pentru legături de date pentru serviciile de trafic aerian, Doc. 9694. 11.5.2. Aerodromurile pentru care sunt disponibile mesaje METAR, SPECI şi TAF pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană. 11.5.3. Regiunile de informare a zborurilor pentru care sunt disponibile mesaje SIGMET şi AIRMET pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană. 11.5.4. Mesajele METAR, SPECI şi TAF şi SIGMET şi AIRMET valabile transmise prin legătură de date către aeronava în zbor trebuie să fie ultimele disponibile. 11.5.5. Mesajul TAF inclus în D-VOLMET trebuie să fie amendat în consecinţă pentru a asigura că prognoza transmisă către aeronava în zbor reprezintă ultima opinie a unităţii meteorologice responsabile cu emiterea acestuia. 11.5.6. În cazul în care nici un mesaj SIGMET valabil nu este disponibil pentru regiunea de informare a zborurilor, indicaţia "NIL SIGMET" trebuie să fie inclusă în D-VOLMET. 11.5.7. Conţinutul şi formatul mesajelor de observaţii, prognoză şi informaţii SIGMET şi AIRMET incluse în D-VOLMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. 11.6. Utilizarea serviciului de emisie a informaţiilor aeronautice - conţinutul emisiunilor VOLMET 11.6.1. Emisiunile VOLMET continue, utilizând în mod normal frecvenţe foarte înalte (VHF), trebuie să conţină mesaje actuale de observaţii de aerodrom, cu prognoza de aterizare TREND, atunci când este disponibilă. 11.6.2. Aerodromurile pentru care METAR, SPECI şi TAF sunt incluse în emisiunile VOLMET, ordinea în care sunt transmise şi orele de emitere sunt publicate în EUR ANP. 11.6.3. Regiunile de informare a zborurilor pentru care mesajele SIGMET trebuie să fie incluse în emisiunile VOLMET sunt stabilite conform acordului regional de navigaţie aeriană şi sunt publicate în EUR-ANP. Atunci când acest aspect este implementat, mesajul SIGMET trebuie să fie transmise la începutul emisiei sau la intervale de 5 minute. 11.6.4. Dacă un mesaj de observaţie nu a fost primit de la un aerodrom în timpul necesar emiterii, trebuie să fie inclus în emisie ultimul mesaj disponibil împreună cu ora de observaţie corespunzătoare. 11.6.5. Prognozele TAF incluse în emisiile VOLMET, ele trebuie să fie amendate după caz, astfel încât în momentul când sunt transmise ele să reflecte ultima opinie a unităţii meteorologice aeronautice emitente. 11.6.6. Când mesajele SIGMET sunt incluse în emisiile VOLMET, o indicaţie "NIL SIGMET" trebuie să fie transmisă dacă nu este nici un mesaj valabil pentru regiunea de informare a zborurilor în cauză. 11.6.7. Conţinutul şi formatul mesajelor de observaţie, prognozelor şi informaţiilor SIGMET incluse în emisiunea VOLMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. 11.6.8. Emisiunile VOLMET trebuie să utilizeze frazeologia standard utilizată în radiotelefonie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Materiale de îndrumare cu privire la frazeologia standard utilizată în radiotelefonie sunt în documentul OACI nr. 9377, Manualul de coordonare între serviciile de trafic aerian, serviciile de informare aeronautică şi serviciile meteorologice aeronautice, Anexa A. ANEXA A SPECIFICĂRI REFERITOARE LA CENTRUL MONDIAL DE PROGNOZĂ DE ZONĂ A.1. Formate şi coduri A.1.1. WAFC adoptă formate şi coduri uniforme pentru a furniza prognozele şi amendamentele. A.2. Prognoze la nivel înalt A.2.1. Prognozele asupra vântului în altitudine; temperaturii în altitudine; şi umiditate; direcţiei, vitezei şi nivelului de zbor ale vântului maxim; nivelului de zbor şi temperaturii tropopauzei şi altitudinii geopotenţiale a nivelelor de zbor sunt elaborate de WAFC de patru ori pe zi şi sunt valabile pentru momente fixe de timp la 6, 12, 18, 24, 30 şi 36 de ore după ora (0000, 0600, 1200 şi 1800 UTC) de primire a datelor sinoptice pe care au fost bazate aceste prognoze. Transmiterea fiecărei prognoze este în ordinea menţionată anterior şi este făcută imediat ce este posibil din punct de vedere tehnic, dar un mai târziu de 6 ore după ora standard de observare. A.2.2. Prognozele în puncte de grilă emise de WAFC conţin: a) date de vânt şi temperatură în altitudine pentru nivelele de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa), 300 (300 hPa), 340 (250 hPa), 390 (200 hPa),450 (150 hPa) şi 530 (100 hPa); b) nivelul de zbor şi temperatura tropopauzei; c) direcţia, viteza şi nivelul de zbor ale vântului maxim; d) date de umiditate relativa pentru nivelele de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa) şi 180 (500 hPa); şi e) date de altitudine geopotenţială pentru nivelele de zbor 50 (850 hPa), 100 (700 hPa), 140 (600 hPa), 180 (500 hPa), 240 (400 hPa), 300 (300 hPa), 340 (250 hPa), 390 (200 hPa) şi 450 (150 hPa). A.2.3. Prognozele în puncte de grilă distribuite sunt emise de către WAFC în formă codificată binară utilizând forma codificată GRIB descrisă de OMM. Forma codificată GRIB este conţinută în documentul OMM nr. 306, Manual de Coduri, volumul I.2, Partea B - Coduri binare. A.2.4. Prognozele în puncte de grilă distribuite sunt elaborate de către WAFC sub forma unei grile fixe cu rezoluţie orizontală de 140 km. 140 km reprezintă distanţa de aproximativ 1,25 grade latitudine. A.3. Prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX) A.3.1. Prevederi generale A.3.1.1. Prognozele fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe rută sunt elaborate ca prognoze SIGWX de WAFC de patru ori pe zi şi sunt valabile pentru momente fixe de timp la 24 ore după ora (0000, 0600, 1200 şi 1800 UTC) de primire a datelor sinoptice pe care au fost bazate aceste prognoze. Transmiterea fiecărei prognoze este făcută imediat ce este posibil din punct de vedere tehnic, dar un mai târziu de 11 ore după ora standard de observare. A.3.1.2. Prognozele SIGWX sunt emise în formă codificată binară utilizând forma codificată BUFR descrisă de OMM. Forma codificată BUFR este conţinută în documentul OMM nr. 306, Manual de Coduri, volumul I.2, Partea B - Coduri binare. A.3.2. Tipuri de prognoze SIGWX A.3.2.1. Prognozele SIGWX sunt emise ca: a) prognoze SIGWX de nivel înalt pentru nivelele de zbor între 250 şi 630; şi b) prognoze SIGWX de nivel mediu pentru nivelele de zbor între 100 şi 250 pentru zone geografice limitate, după cum a fost stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană. A.3.3. Elemente incluse în prognozele SIGWX A.3.3.1. Prognozele SIGWX de nivele înalte şi medii includ următoarele elemente: a) ciclon tropical dacă valoarea maximă a vitezei medii a vântului la suprafaţă atinsă într-un interval de 10 minute este prognozat că va atinge sau va depăşi 34 kt (63 km/h); b) linii de gren puternice; c) turbulenţă moderată sau puternică (în nori sau în aer clar); d) givraj moderat sau puternic; e) furtuni de nisip/praf cu întindere pe suprafeţe mari; f) nori Cumulonimbus asociaţi cu oraje şi cu a) până la e). Zonele de nori neconvective asociate cu turbulenţă moderată sau puternică în nori şi/sau givraj moderat sau puternic sunt incluse în prognozele SIGWX; g) nivelul de zbor al tropopauzei; h) curenţii jet; i) informaţii asupra locului erupţiilor vulcanice care produc nori de cenuşă semnificativi pentru operaţiunile de zbor conţinând: simbolul de erupţie vulcanică la locaţia vulcanului şi la marginea hărţii, simbolul de erupţie vulcanică, numele vulcanului, latitudinea/longitudinea, data şi ora primei erupţii, dacă sunt cunoscute şi o referinţă la mesajul SIGMET şi NOTAM sau ASHTAM, emis pentru regiunea de interes; şi j) informaţii asupra locului eliberării accidentale a materialelor radioactive în atmosferă, semnificativă pentru operaţiunile de zbor conţinând: simbolul radioactiv la locul accidentului şi la marginea hărţii, simbolul radioactiv, latitudinea/longitudinea locului accidentului, data şi ora accidentului şi o atenţionare utilizatorilor de a verifica mesajul NOTAM emis pentru regiunea de interes. Elementele care se includ în prognozele SIGWX la nivele joase (de ex. Nivele de zbor sub 100) sunt precizate la Capitolul 9. A.3.4. Criterii pentru includerea elementelor în prognozele SIGWX A.3.4.1. Pentru prognozele SIGWX de nivele înalte şi medii se aplică următoarele criterii: a) elementele de la a) la f) de la paragraful A 3.3.1 sunt incluse dacă se prognozează apariţia acestora între nivelul inferior şi nivelul superior al prognozei SIGWX; b) Abrevierea "CB" este inclusă doar atunci când se face referire la apariţia sau la apariţia prognozată a norilor Cumulonimbus: 1) ce afectează o zonă cu acoperirea maximă de 50% sau mai mult din regiunea de interes; 2) dispuşi în linie în care există sau nu spaţii mici între nori individuali; 3) înglobaţi în alte straturi noroase sau mascaţi de pâclă. c) Includerea "CB" trebuie să fie interpretată ca înglobând toate fenomenele meteorologice în mod normal asociate norilor Cumulonimbus, adică oraj, givraj moderat sau puternic, turbulenţă moderată sau puternică şi grindină; d) acolo unde o erupţie vulcanică sau o eliberare accidentală a materialelor radioactive în atmosferă impun includerea simbolului de activitate vulcanică sau a simbolului radioactiv în prognozele SIGWX, simbolurile sunt incluse în prognozele SIGWX de nivele înalte şi medii ţinând seama de înălţimea la care este raportată sau este prognozată că o va atinge coloana de cenuşă sau material radioactiv; şi e) în cazul apariţiei simultane sau suprapunerii parţiale a anumitor elemente de la a), i) şi j) de la paragraful A.3.3, cea mai mare prioritate este acordată elementelor de la i), urmate de j) şi a). Elementele cu cea mai mare prioritate sunt plasate la locul evenimentului şi este utilizată o săgeata pentru a lega locaţia celorlalte elemente de simbolurile asociate şi caseta cu text. ANEXA B MĂSURĂTORI ŞI OBSERVAŢII - PRECIZII DORITE DIN PUNCT DE VEDERE OPERAŢIONAL A MĂSURĂTORILOR SAU OBSERVAŢIILOR B.1. Indicaţiile care figurează în tabelul prezent se referă la Capitolul 4 - Observaţii şi mesaje de observaţii meteorologice
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Elemente │Precizia dorită din │
│observate │punct de vedere │
│ │operaţional │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Direcţie: ±10° │
│ ├─────────────────────┤
│Vântul mediu la │Viteză: ±1kt (2 km/h)│
│suprafaţă │până la 10 kt (20 km/│
│ │h) ±10% peste 10 kt │
│ │(20 km/h) │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Variaţii de la │±2 kt (4 km/h) pentru│
│vântul mediu la │componentele │
│suprafaţă │longitudinală şi │
│ │transversală │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │±50 m până la │
│ ├─────────────────────┤
│Vizibilitate │±10% între 600 şi │
│ │1500 │
│ ├─────────────────────┤
│ │±20% peste 1500 m │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │±10 m până la 400 m │
│Distanţa vizuală├─────────────────────┤
│de-a lungul │±25 m între 400 şi │
│pistei (RVR) │800 m │
│ ├─────────────────────┤
│ │±10% peste 800 │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Nebulozitatea │±1 optime │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │±10 m (33 ft) până la│
│Înălţimea bazei │100 m (330 ft) │
│norilor ├─────────────────────┤
│ │±10% peste 100 m (330│
│ │ft) │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Temperatura │ │
│aerului şi │ │
│temperatura │±1°C │
│punctului de │ │
│rouă │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Valori de │ │
│presiune (QNH, │±0,5 hPa │
│QFE) │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
B.2. Preciziile dorite din punct de vedere operaţional un reprezintă cerinţe operaţionale. Trebuie înţelese ca cerinţă din partea operatorilor. Materiale de îndrumare cu privire la incertitudinea măsurătorilor sau observaţiilor se regăsesc în documentul OMM nr. 8 "Ghid asupra instrumentelor meterologice şi metodelor de observare". ANEXA C PROGNOZE - PRECIZIA DORITĂ DIN PUNCT DE VEDERE OPERAŢIONAL C.1. Indicaţiile din prezentul tabel se referă la Capitolul 6 - Prognoze. C.2. Dacă precizia prognozelor se situează în plaja indicată în coloana a doua pentru procentajul de cazuri indicate în coloana a treia, efectul erorilor de prognoză nu este considerat grav în raport cu efectele erorilor de navigaţie şi a altor incertitudini operaţionale.
┌──────────────┬────────────┬───────────┐
│ │ │Procentajul│
│ │Precizia │minimal de │
│Elementul de │dorită din │cazuri unde│
│prognozat │punct de │aceste │
│ │vedere │limite nu │
│ │operaţional │trebuie a │
│ │ │fi depăşite│
├──────────────┴────────────┴───────────┤
│TAF │
├──────────────┬────────────┬───────────┤
│Direcţia │±20° │80% din │
│vântului │ │cazuri │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Viteza │±5 kt (10 km│80% din │
│vântului │/h) │cazuri │
├──────────────┼───────┬────┼───────────┤
│ │±200 m │ │80% din │
│Vizibilitatea │până la│±30 │cazuri │
│ │800 m │ │ │
├──────────────┼───────┴────┼───────────┤
│ │% între 800 │ │
│ │m şi 10 km │ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Precipitaţiile│Prezenţă sau│80% din │
│ │absenţă │cazuri │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │O categorie │70% din │
│Nebulozitatea │sub 450 m │cazuri │
│ │(1500 ft) │ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Prezenţa sau│ │
│ │absenţa BKN │ │
│ │sau OVC │ │
│ │între 450 m │ │
│ │(1500 ft) şi│ │
│ │3000 m │ │
│ │(10000 ft) │ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │±30 m (100 │70% din │
│ │ft) până la │cazuri │
│ │300 m │ │
│ ├───────┬────┼───────────┤
│Înălţimea │(1000 │±30%│ │
│bazei norilor │ft) │ │ │
│ ├───────┴────┼───────────┤
│ │între 300 m │ │
│ │(1000 ft) şi│ │
│ │3000 m │ │
│ │(10000 ft) │ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Temperatura │±1°C │70% din │
│aerului │ │cazuri │
├──────────────┴────────────┴───────────┤
│TREND │
├──────────────┬────────────┬───────────┤
│Direcţia │±20° │90% din │
│vântului │ │cazuri │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Viteza │±5 kt (10 km│90% din │
│vântului │/h) │cazuri │
├──────────────┼───────┬────┼───────────┤
│ │±200 m │ │90% din │
│Vizibilitatea │până la│±30 │cazuri │
│ │800 m │ │ │
├──────────────┼───────┴────┼───────────┤
│ │% între 800 │ │
│ │m şi 10 km │ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Precipitaţiile│Prezenţă sau│90% din │
│ │absenţă │cazuri │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │± O │ │
│Nebulozitatea │categorie │90% din │
│ │sub 450 m │cazuri │
│ │(1500 ft) │ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │Prezenţa sau│ │
│ │absenţa BKN │ │
│ │sau │ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │OVC între │ │
│ │450 m (1500 │ │
│ │ft) şi 3000 │ │
│ │m (10000 ft)│ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Înălţimea │±30 m (100 │90% din │
│bazei norilor │ft) până la │cazuri │
│ │300 m │ │
├──────────────┼───────┬────┼───────────┤
│ │(1000 │±30%│ │
│ │ft) │ │ │
├──────────────┼───────┴────┼───────────┤
│ │între 300 m │ │
│ │(1000 ft) şi│ │
│ │3000 m │ │
│ │(10000 ft) │ │
├──────────────┴────────────┴───────────┤
│PROGNOZE DE DECOLARE │
├──────────────┬────────────┬───────────┤
│Direcţia │±20° │90% din │
│vântului │ │cazuri │
├──────────────┼───────┬────┼───────────┤
│Viteza │±5 kt │până│90% din │
│vântului │(10 km/│la │cazuri │
│ │h) │ │ │
├──────────────┼───────┴────┼───────────┤
│ │25 kt (50 km│ │
│ │/h) │ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Temperatura │±1°C │90% din │
│aerului │ │cazuri │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Valoarea │ │90% din │
│presiunii │±1 hPa │cazuri │
│(QNH) │ │ │
├──────────────┴────────────┴───────────┤
│PROGNOZE DE ZONĂ, ÎN ZBOR ŞI DE RUTĂ │
├──────────────┬────────────┬───────────┤
│Temperatura │±2°C (medie │90% din │
│aerului la │pentru 900 │cazuri │
│nivel înalt │km (500 NM))│ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│Umiditatea │±20% │90% din │
│relativă │ │cazuri │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │±10 kt (20 │ │
│ │km/h) │ │
│Vântul la │(diferenţa │90% din │
│nivel înalt │vectorului │cazuri │
│ │în modul │ │
│ │pentru 900 │ │
│ │km (500 NM))│ │
├──────────────┼────────────┼───────────┤
│ │ │80% din │
│ │ │cazuri │
│ │Prezenţă sau│ │
│ │absenţă ├───────────┤
│ │Localizare: │70% din │
│ │±100 km (60 │cazuri │
│ │NM) │ │
│Fenomene de │Extinderea ├───────────┤
│timp │verticală: │70% din │
│semnificativ │±300 m (1000│cazuri │
│şi nori pe │ft) Nivelul │ │
│rută │tropopauzei:├───────────┤
│ │±300 m (1000│80% din │
│ │ft) Nivelul │cazuri │
│ │vântului │ │
│ │maxim: ±300 ├───────────┤
│ │m (1000 ft) │80% din │
│ │ │cazuri │
│ │ │ │
└──────────────┴────────────┴───────────┘
ANEXA D ZONE DE ACOPERIRE PENTRU PROGNOZELE WAFS SUB FORMĂ DE HARTĂ D.1. Figurile de mai jos se referă la Capitolul 9. Figura D1 - Zonele fixe de acoperire al prognozelor WAFS sub formă de hartă - Proiecţie Mercator (a se vedea imaginea asociată) Figura D2 - Zonele fixe de acoperire al prognozelor WAFS sub formă de hartă - Proiecţie Polară stereografică (Emisfera nordică) (a se vedea imaginea asociată)
┌─────┬──────────┬───────────┬─────┬──────────┬───────────┐
│HARTA│LATITUDINE│LONGITUDINE│HARTA│LATITUDINE│LONGITUDINE│
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│EUR │N5830 │E06800 │I │N0200 │W11000 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│EUR │N2600 │E03145 │I │N4000 │W03953 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│EUR │N2100 │W02130 │I │N2000 │E13000 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│EUR │N4700 │W05800 │I │S0500 │E18000 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│G │S1000 │E11000 │L │N1205 │E11449 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│G │S0530 │E04515 │L │N1518 │E4500 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│G │N3500 │W02000 │L │N2020 │E6900 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│G │N2000 │E16500 │L │N1413 │E14338 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│H │N0230 │W00500 │NAT │N4454 │W10130 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│H │N2500 │E05600 │NAT │N1953 │E00945 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│H │N3000 │W14500 │NAT │N1721 │W05354 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│H │N0500 │W08000 │NAT │N5047 │E06004 │
└─────┴──────────┴───────────┴─────┴──────────┴───────────┘
Figura D3 - Zonele fixe de acoperire al prognozelor WAFS sub formă de hartă - Proiecţie Polară stereografică (Emisfera sudică) (a se vedea imaginea asociată)
┌─────┬──────────┬───────────┬─────┬──────────┬───────────┐
│HARTA│LATITUDINE│LONGITUDINE│HARTA│LATITUDINE│LONGITUDINE│
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│J │S2305 │W03700 │K │S1000 │E00500 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│J │S2245 │E11322 │K │S2845 │W16730 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│J │S0616 │E17245 │K │N0500 │E12800 │
├─────┼──────────┼───────────┼─────┼──────────┼───────────┤
│J │S0722 │W09347 │K │N1200 │E05500 │
└─────┴──────────┴───────────┴─────┴──────────┴───────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
