Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 24 martie 2015 RACR-TABP "Transportul aerian al bunurilor periculoase" ediţia 4/2015
EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 235 din 7 aprilie 2015
CUPRINS
Preambul
Capitolul 1. Definiţii/Acronime
1.1. Definiţii
1.2. Acronime
Capitolul 2. Scop şi aplicabilitate
2.0. Scop
2.1. Aplicabilitate generală
2.2. Documente de referinţă
2.3. Instrucţiuni tehnice privind bunurile periculoase
2.4. Excepţii
2.5. Transportul bunurilor periculoase la şi de la aerodrom
Capitolul 3. Clasificarea bunurilor periculoase
Capitolul 4. Limitări privind transportul aerian al bunurilor periculoase
4.1. Bunuri periculoase acceptate pentru transportul pe calea aerului
4.2. Bunuri periculoase interzise de a fi transportate pe calea aerului cu excepţia cazului în care există derogări corespunzătoare
4.3. Bunuri periculoase interzise în orice condiţii transportului aerian
Capitolul 5. Ambalarea bunurilor periculoase
5.1. Cerinţe generale
5.2. Ambalaje
Capitolul 6. Etichetarea şi marcarea
6.1. Etichetarea
6.2. Marcarea
6.3. Limba folosită pentru marcaje
Capitolul 7. Responsabilităţile expeditorului
7.1. Cerinţe generale
7.2. Documentul de transport bunuri periculoase
7.3. Limba folosită
Capitolul 8. Responsabilităţile operatorului aerian
8.0. Activităţile desfăşurate de operatorul aerian
8.1. Acceptarea bunurilor periculoase pentru transportul pe calea aerului
8.2. Lista de verificare în vederea acceptării bunurilor periculoase pentru transportul pe calea aerului
8.3. Încărcarea şi stocarea
8.4. Inspecţia privind deteriorările sau scurgerile de bunuri periculoase
8.5. Restricţii de încărcare în cabina de pasageri sau în cabina de pilotaj
8.6. Înlăturarea contaminării
8.7. Separarea şi segregarea
8.8. Protejarea şi asigurarea încărcăturilor cargo de bunuri periculoase
8.9. Încărcarea la bordul aeronavelor cargo
8.10. Autorizări
Capitolul 9. Furnizarea informaţiilor
9.1. Informarea comandantului aeronavei
9.2. Informaţii şi instrucţiuni pentru membrii echipajului de zbor
9.3. Informarea pasagerilor
9.4. Informarea altor persoane
9.5. Informarea autorităţilor aeroportuare de către comandantul aeronavei
9.6. Informaţii în cazul unui accident sau incident de aeronavă
Capitolul 10. Elaborarea programelor de pregătire
Capitolul 11. Conformarea cu reglementările în vigoare
11.1. Sistemele de inspecţie
11.2. Cooperarea dintre state
11.3. Sancţiuni
11.4. Transportul bunurilor periculoase prin poşta aeriană
Capitolul 12. Raportarea accidentelor şi incidentelor de aviaţie care implică bunuri periculoase
Capitolul 13. Prevederi privind securitatea transporturilor de bunuri periculoase
13.1. Prevederi generale privind securitatea
13.2. Pregătirea (instruirea) privind securitatea
13.3. Planuri de securitate
13.4. Materiale radioactive
PREAMBUL
1. Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare Codul aerian civil, prin acte normative interne din domeniu, precum şi prin prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte, denumită în continuare Convenţia de la Chicago.
2. Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile şi recomandările Convenţiei privind Aviaţia Civilă Internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a sistemului naţional de reglementări aeronautice civile române.
3. În conformitate cu prevederile Codului aerian civil şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, emite reglementări aeronautice civile române, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe, precum şi pentru persoanele care desfăşoară activităţi în zonele supuse servituţilor de aeronautică civilă.
4. Autoritatea Aeronautică Civilă Română, denumită în continuare AACR, este autoritate delegată de Ministerul Transporturilor pentru asigurarea aplicării reglementărilor aeronautice civile naţionale, precum şi pentru supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care furnizează servicii sau produse pentru aviaţia civilă din România, realizând astfel funcţia de supraveghere a siguranţei în domeniul aviaţiei civile.
5. Prezenta reglementare a fost elaborată având la bază prevederile Codului aerian civil, pentru a implementa standardele şi practicile recomandate conţinute în anexa 18 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, în vederea stabilirii cerinţelor care trebuie îndeplinite de participanţii la transportul aerian de bunuri periculoase în România.
CAP. 1
Definiţii/Acronime
1.1. Definiţii
Atunci când sunt folosiţi în prezenta reglementare, termenii de mai jos au următorul înţeles:
1. Accident în care sunt implicate bunuri periculoase
Un eveniment asociat sau corelat cu transportul aerian al bunurilor periculoase care conduce la răniri grave, decesul unei persoane, pagube majore materiale sau pentru mediu.
2. Aeronavă cargo
Orice aeronavă, alta decât o aeronavă destinată transportului de pasageri, care transportă diverse bunuri.
3. Aeronavă destinată transportului de pasageri
O aeronavă care transportă orice persoană, alta decât: un membru al echipajului, un angajat al operatorului într-o misiune oficială, un reprezentant autorizat al autorităţii aeronautice naţionale sau o persoană care însoţeşte încărcătura.
4. Agenţi de handling
Persoane juridice angajate, în baza unui contract, să efectueze în numele operatorului aerian activităţi la sol care implică sau ar putea implica bunuri periculoase pentru transportul aerian.
5. Ambalaj
Recipientul şi orice alte componente sau materiale necesare acestuia pentru îndeplinirea funcţiei de separare faţă de exterior.
NOTĂ:
Pentru substanţele radioactive, vezi partea 2, paragraful 7.2 din Instrucţiunile tehnice.
6. Autoritate de stat
Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile.
7. Aprobare
Permisiunea acordată de Ministerul Transporturilor pentru:
a) transportul de bunuri periculoase interzise la bordul aeronavelor de pasageri sau marfă, pentru care Instrucţiunile tehnice precizează că astfel de bunuri pot fi transportate cu aprobare; sau
b) alte scopuri prevăzute în Instrucţiunile tehnice şi în acord cu Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.066/2006 privind delegarea unor competenţe Regiei Autonome "Autoritatea Aeronautică Civilă Română".
NOTĂ:
În absenţa unei referiri specifice în Instrucţiunile tehnice care să permită acordarea aprobării, poate fi solicitată o exceptare.
8. Autorizat
Înseamnă că solicitarea, intenţia de acţiune sau documentul în cauză a fost găsit acceptabil de AACR şi a fost notificat ca atare operatorul aerian.
9. Bunuri periculoase
Articole sau substanţe care pot reprezenta un risc pentru sănătate, siguranţă, proprietate sau mediu şi care sunt prezentate în lista cu bunuri periculoase din Instrucţiunile tehnice sau care sunt clasificate în conformitate cu aceste instrucţiuni.
10. Cod UN
Un număr de patru cifre atribuit de Comitetul de Experţi al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Transportul Bunurilor Periculoase şi al Sistemului Global Armonizat de Clasificare şi Etichetare a Substanţelor Chimice, cu scopul de a identifica un articol sau o substanţă ori un anumit grup de articole sau substanţe.
11. Container
Un recipient folosit de regulă de un singur expeditor, conţinând unul sau mai multe pachete şi care formează o singură unitate în scopul de a fi mai uşor de manevrat şi depozitat.
NOTĂ:
Nu include definiţia de "Dispozitiv de încărcare."
12. Derogare
O autorizaţie acordată de Ministerul Transporturilor şi care asigură exceptarea de la obligaţia de conformare cu anumite prevederi.
13. Dispozitiv de încărcare
Orice tip de container de marfă, container al aeronavei, palet cu plasă al aeronavei sau un palet al aeronavei, încărcat sub formă de igloo şi acoperit cu o plasă.
NOTĂ:
Nu include definiţia de "Container."
14. Expediţie
Procesul prin care unul sau mai multe pachete cu bunuri periculoase acceptate de un operator de la un expeditor, la un anumit moment la o anumită adresă, facturate într-un singur lot, sunt transportate către un destinatar la o singură adresă de destinaţie.
15. Excepţie
O prevedere din prezenta reglementare care exclude un anumit reper din categoria bunuri periculoase de la cerinţele aplicabile în mod normal acestuia.
16. Incident în care sunt implicate bunuri periculoase
Un eveniment, altul decât un accident de aviaţie în care sunt implicate bunuri periculoase, asociat sau corelat cu transportul aerian de bunuri periculoase, care nu se produce neapărat la bordul aeronavei şi care conduce la rănirea unei persoane, deteriorări de bunuri şi de mediu, incendiu, spargeri de obiecte, scurgeri de fluide, radiaţii sau alte dovezi care demonstrează că integritatea ambalajului nu a fost păstrată. Orice eveniment corelat cu transportul aerian de bunuri periculoase care ar putea afecta grav aeronava sau pe ocupanţii acesteia este de asemenea considerat incident de aviaţie în care sunt implicate bunuri periculoase.
17. Instrucţiuni tehnice
Manualul OACI "Technical Instructions for the Safe Transport of Dangerous Goods by Air", Doc 9284 - AN/905, ediţia în vigoare.
18. Legislaţia română în domeniu
Documentele legislative naţionale în baza cărora a fost fundamentată prezenta reglementare, precum şi orice alte acte normative aflate în vigoare la data efectuării operaţiunii de transport aerian de bunuri periculoase.
19. Membru al echipajului
O persoană desemnată de operator, având responsabilităţi la bordul aeronavei pe durata timpului de zbor.
20. Membru al echipajului de zbor
Un membru al echipajului, posesor de licenţă aeronautică, care are responsabilităţi esenţiale în operarea aeronavei pe parcursul timpului de zbor.
21. Operator aerian
Persoană fizică sau juridică autorizată sau certificată, angajată în operarea aeronavei.
22. Operator poştal desemnat
Orice instituţie guvernamentală sau nonguvernamentală desemnată oficial de o ţară membră a Uniunii Poştale Universale (UPU), pentru a efectua servicii poştale şi care îndeplineşte obligaţiile aferente ce decurg din actele Convenţiei UPU pe teritoriul său.
23. Pachet
Produsul final al operaţiunii de ambalare compus din ambalaj şi conţinutul acestuia, pregătit pentru transport.
24. Pilot comandant
Pilotul desemnat de operator sau, în cazul aviaţiei generale, de proprietar ca fiind la comandă şi responsabil cu desfăşurarea în siguranţă a zborului.
25. Rănire gravă
Rănirea suferită de o persoană într-un accident de aviaţie şi care:
a) necesită spitalizare pentru mai mult de 48 de ore, într-o perioadă de 7 zile de la data producerii rănirii; sau
b) are drept urmare fracturarea unui os (cu excepţia fracturilor simple de degete sau nas); sau
c) implică răniri ce provoacă hemoragii severe, ruperi ale nervilor, muşchilor sau deteriorări ale tendoanelor; sau
d) implică leziuni ale oricărui organ intern; sau
e) implică arsuri de gradul II şi III sau orice arsuri care afectează mai mult de 5% din suprafaţa corpului; sau
f) implică expunere verificată la substanţe infectante sau radiaţii vătămătoare.
26. Sistemul de management al siguranţei (SMS)
O abordare sistematică pentru gestionarea siguranţei, incluzând elementele necesare structurilor organizatorice, răspunderile, politicile şi procedurile.
27. State implicate
a) în condiţiile acordării de autorizări, "statele implicate" sunt statul de origine şi statul operatorului;
b) în condiţiile acordării de derogări, "statele implicate" sunt statul de origine, statul operatorului, statele de tranzit, statele survolate şi statul de destinaţie.
28. Statul de destinaţie
Statul pe teritoriul căruia transportul este descărcat final dintr-o aeronavă.
29. Statul de origine
Statul pe teritoriul căruia expediţia a fost pentru prima dată încărcată la bordul unei aeronave.
30. Statul operatorului aerian
Statul pe teritoriul căruia operatorul aerian îşi are sediul principal al afacerilor sale sau, dacă acesta nu are un astfel de loc, reşedinţa sa permanentă.
1.2. Acronime
1. AACR - Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română"
2. CIAS - Centrul de Investigaţie şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile
3. MT - Ministerul Transporturilor
4. OACI - Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale
5. UPU - Uniunea Poştală Universală (the Universal Postal Union)
CAP. 2
Scop şi aplicabilitate
2.0. Scop
Scopul prezentei reglementări aeronautice civile îl reprezintă stabilirea cadrului reglementat necesar pentru transportul aerian de bunuri periculoase şi a responsabilităţilor generale ale participanţilor la această activitate.
2.1. Aplicabilitate generală
2.1.1. Prevederile prezentei reglementări sunt aplicabile tuturor activităţilor directe sau conexe legate de transportul aerian civil de bunuri periculoase, pentru care personalul implicat necesită pregătire în conformitate cu Instrucţiunile tehnice.
2.1.2. Pentru situaţiile prevăzute în mod specific în Instrucţiunile tehnice, statele interesate pot acorda o aprobare, dacă pentru transportul respectiv este asigurat un nivel general de siguranţă echivalent cu nivelul de siguranţă prevăzut în Instrucţiunile tehnice.
2.1.3. În situaţiile:
a) de extremă urgenţă; sau
b) când alte forme de transport sunt neadecvate; sau
c) când respectarea întocmai a prezentei reglementări este contrară interesului public,
MT, în conformitate cu prevederile art. 2 din Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.066/2006, poate aproba derogări, în cazul operaţiunilor de transport aerian civil care se desfăşoară în spaţiul aerian al României, dacă se asigură un nivel de siguranţă echivalent cu cel prevăzut în Instrucţiunile tehnice.
2.1.4. În condiţiile de survolare a spaţiului aerian al României, în cazul în care niciunul dintre criteriile pentru acordarea unei derogări nu sunt relevante, se poate acorda o derogare doar în condiţiile în care se ajunge la concluzia că a fost realizat un nivel echivalent de siguranţă pentru transportul aerian. Pentru bunurile periculoase interzise în orice condiţii la transportul aerian (vezi pct. 4.3) nu se vor acorda derogări.
2.1.5. Pentru operaţiunile de transport aerian civil de bunuri periculoase, în situaţiile prezentate la pct. 2.1.3, operatorii aerieni români sunt obligaţi să obţină autorizaţii/derogări de la toate statele implicate.
2.1.6. Prezenta reglementare nu impune operatorilor aerieni români să transporte anumite bunuri periculoase şi, în acelaşi timp nu împiedică operatorii aerieni români să adopte cerinţe speciale, suplimentare, privind transportul acestora.
2.1.7. Prezenta reglementare nu absolvă operatorii aerieni români de respectarea integrală a cerinţelor şi obligaţiilor ce le revin potrivit legislaţiei române în domeniu.
2.2. Documente de referinţă
2.2.1. Prezenta reglementare a fost elaborată în conformitate cu prevederile din:
2.2.1.1. standardele şi practicile recomandate de OACI prin:
- Anexa 18 la Convenţia de la Chicago, ediţia a patra, iulie 2011, amendamentul 11;
- Anexa 6 la Convenţia de la Chicago;
● Partea I, la amendamentul 37;
● Partea II, la amendamentul 32;
● Partea III, la amendamentul 18;
- Anexa 19 la Convenţia de la Chicago, ediţia 1;
- Anexa 14 la Convenţia de la Chicago, vol. 1, amendamentul 11A;
2.2.1.2. legislaţia europeană
- Regulamentul (UE) nr. 965/2012 al Comisiei din 5 octombrie 2012 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;
- Regulamentul (UE) nr. 139/2014 al Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului;
- Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea şi prevenirea accidentelor şi incidentelor survenite în aviaţia civilă şi de abrogare a Directivei 94/56/CE;
2.2.1.3. legislaţia naţională
- Reglementarea aeronautică civilă română RACR-OPS LAAG/Operaţiuni de lucru aerian şi aviaţie generală, ediţia 01/2009, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 301/2009;
- Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 17/1996, privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor, cu modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 679/1997 pentru aprobarea Regulamentului armelor de foc şi al muniţiilor;
- Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată;
- Hotărârea Guvernului nr. 912/2010 pentru aprobarea procedurii de autorizare a zborurilor în spaţiul aerian naţional, precum şi a condiţiilor în care decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se pot efectua şi de pe/pe alte terenuri sau suprafeţe de apă decât aerodromurile certificate, cu modificările şi completările ulterioare.
- Reglementarea aeronautică civilă română privind raportarea evenimentelor de aviaţie civilă RACR-REAC, ediţia 01/2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 159/2006.
2.3. Instrucţiuni tehnice privind bunurile periculoase
2.3.1. Toţi participanţii la activitatea de transport aerian de bunuri periculoase au obligaţia de a respecta prevederile Manualului OACI - Doc 9284, aprobat, emis şi amendat în concordanţă cu procedura stabilită de Consiliul OACI.
2.3.2. În baza raportărilor primite de la AACR, MT va informa OACI asupra dificultăţilor întâlnite în aplicarea prevederilor Manualului OACI - Doc 9284 şi asupra oricăror amendamente pe care le consideră oportune a fi aplicate.
2.3.3. În cazul în care MT, prin amendarea prezentei reglementări, va adopta, la propunerea AACR, dispoziţii diferite faţă de cele specificate în Manualul OACI - Doc 9284, acestea vor fi notificate prompt la OACI pentru a putea fi publicate în Manualul OACI - Doc 9284 la rubrica "State variations".
2.3.4. În cazul în care un amendament la Manualul OACI - Doc 9284, cu aplicabilitate imediată din motive de securitate, nu a fost încă implementat de MT, transportul pe teritoriul României al bunurilor periculoase care sunt destinate unui stat contractant al Convenţiei de la Chicago se va executa în concordanţă cu acest amendament, furnizând bunurile periculoase într-un acord total cu cerinţele revizuite.
2.3.5. În cazul în care un operator autorizat implicat în transportul de bunuri periculoase adoptă cerinţe mai restrictive decât cele specificate de Manualul OACI - Doc 9284, acestea trebuie să fie notificate la AACR.
2.3.6. În baza notificării primite de la AACR, MT va transmite OACI, în vederea publicării în Manualul OACI - Doc 9284, măsurile restrictive suplimentare, referitoare la transportul de bunuri periculoase, adoptate de operatori şi notificate conform pct. 2.3.5.
2.4. Excepţii
2.4.1. Prezenta reglementare nu se aplică articolelor şi substanţelor care ar putea fi clasificate drept bunuri periculoase, dar care sunt cerute la bordul aeronavei în concordanţă cu cerinţe pertinente de navigabilitate şi operaţionale sau pentru scopurile speciale identificate în Instrucţiunile tehnice.
2.4.2. În cazul în care articolele şi substanţele care înlocuiesc articolele şi substanţele menţionate la pct. 2.4.1 de mai sus sunt transportate cu o aeronavă, ele vor fi transportate în concordanţă cu prevederile prezentei reglementări, precum şi ale Instrucţiunilor tehnice.
2.4.3. Articolele şi substanţele transportate de pasageri şi membrii echipajului vor fi exceptate de la prevederile prezentei reglementări în limitele specificate în Instrucţiunile tehnice.
2.5. Transportul bunurilor periculoase la şi de la aerodrom
Transportul bunurilor periculoase, pregătite pentru transportul aerian - în conformitate cu Instrucţiunile tehnice, la şi de la aerodrom se va efectua în conformitate cu prevederile reglementărilor naţionale în vigoare pentru tipul de transport de suprafaţă utilizat.
CAP. 3
Clasificarea bunurilor periculoase
Clasificarea bunurilor periculoase se va face în strictă conformitate cu Instrucţiunile tehnice.
Definiţiile detaliate ale claselor de bunuri periculoase sunt conţinute în Instrucţiunile tehnice. Aceste clase identifică riscurile potenţiale asociate cu transportul aerian al bunurilor periculoase, fiind cele recomandate de Comitetul de Experţi al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Transportul Bunurilor Periculoase.
CAP. 4
Limitări privind transportul aerian al bunurilor periculoase
4.1. Bunuri periculoase acceptate pentru transportul pe calea aerului
Transportul bunurilor periculoase pe calea aerului este interzis, cu excepţia cazurilor stabilite prin prezenta reglementare, precum şi a specificaţiilor şi procedurilor detaliate în Instrucţiunile tehnice.
4.2. Bunuri periculoase interzise a fi transportate pe calea aerului, cu excepţia cazului în care există derogări corespunzătoare
Bunurile periculoase enumerate mai jos sunt interzise la bordul aeronavelor, cu excepţia cazurilor în care au fost acordate derogări corespunzătoare de către statele implicate (vezi pct. 2.1) sau faţă de care prevederile Instrucţiunilor tehnice indică faptul că ele pot fi transportate cu aprobarea acordată de statul de origine, prin organismele abilitate:
a) articolele şi substanţele identificate în Instrucţiunile tehnice ca fiind interzise pentru transport în circumstanţe normale;
b) animale vii infectate.
4.3. Bunuri periculoase interzise în orice condiţii la transportul aerian
Articolele şi substanţele care sunt identificate prin denumire sau descriere generică în Instrucţiunile tehnice ca fiind interzise pentru transportul pe calea aerului în orice condiţii şi nu pot fi transportate cu niciun tip de aeronavă.
CAP. 5
Ambalarea bunurilor periculoase
5.1. Cerinţe generale
Ambalarea bunurilor periculoase se va face obligatoriu în conformitate cu prevederile acestui capitol, precum şi cu cele specificate în Instrucţiunile tehnice.
5.2. Ambalajele
5.2.1. Ambalajele folosite pentru transportul aerian al bunurilor periculoase vor fi de bună calitate, construite şi asigurate pe poziţia închis astfel încât să prevină scurgerile ce ar putea fi cauzate, în condiţii normale de transport, de modificările de temperatură, umiditate, presiune sau de vibraţii.
5.2.2. Ambalajele vor fi adecvate bunului destinat a fi transportat. Ambalajele aflate în contact direct cu bunurile periculoase vor fi rezistente la orice fel de reacţie chimică sau de altă natură a acestor bunuri.
5.2.3. Ambalajele trebuie să satisfacă specificaţiile de material şi construcţie prevăzute în Instrucţiunile tehnice.
5.2.4. Ambalajele vor fi testate în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor tehnice.
5.2.5. Ambalajele pentru care retenţia de lichid este o funcţie de bază vor fi capabile să suporte presiunea prescrisă de Instrucţiunile tehnice, fără a înregistra scurgeri.
5.2.6. Ambalajele interioare vor fi astfel împachetate, asigurate sau izolate cu scopul de a împiedica deteriorarea lor sau scurgerile şi pentru a controla deplasarea acestora în interiorul ambalajelor exterioare în condiţii normale de transport. Izolaţiile şi materialele absorbante nu trebuie să reacţioneze periculos cu conţinutul ambalajelor.
5.2.7. Niciun ambalaj nu va fi refolosit până când acesta nu a fost inspectat şi găsit fără urme de coroziune sau deteriorări. Când un ambalaj este refolosit, vor fi luate toate măsurile necesare pentru a preveni contaminarea încărcăturii ce urmează a fi transportată.
5.2.8. Dacă din cauza naturii încărcăturii anterioare, ambalajele goale, necurăţate, pot reprezenta o situaţie de pericol potenţial sau risc, ele vor fi închise ermetic şi tratate în conformitate cu pericolul pe care îl reprezintă.
5.2.9. Nu este permis ca exteriorul pachetelor să fie contaminat cu substanţe periculoase într-o cantitate care să prezinte un pericol.
CAP. 6
Etichetarea şi marcarea
6.1. Etichetarea
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Instrucţiunile tehnice, fiecare pachet conţinând bunuri periculoase va fi prevăzut cu etichete dedicate în conformitate cu prevederile stabilite în Instrucţiunile tehnice.
6.2. Marcarea
6.2.1. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Instrucţiunile tehnice, fiecare pachet conţinând bunuri periculoase va fi marcat cu o denumire de transport adecvată conţinutului său, cu un cod UN (atunci când a fost atribuit), precum şi cu alte astfel de marcaje specificate în Instrucţiunile tehnice.
6.2.2. Specificaţia marcajelor de pe ambalaje
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Instrucţiunile tehnice, fiecare ambalaj fabricat în conformitate cu o specificaţie conţinută în Instrucţiunile tehnice va fi marcat în concordanţă cu prevederile corespunzătoare din acest manual. Un ambalaj va fi marcat numai în condiţiile în care corespunde specificaţiilor privind ambalarea, specificaţii conţinute în Instrucţiunile tehnice.
6.3. Limba folosită pentru marcaje
Marcajele vor fi făcute obligatoriu în limba engleză, precum şi în limba cerută de statul de origine.
CAP. 7
Responsabilităţile expeditorului
7.1. Cerinţe generale
Toate persoanele fizice sau juridice care sunt implicate în expedierea unui pachet sau container conţinând bunuri periculoase pentru a fi transportate pe calea aerului trebuie să fie autorizate, atât pentru pregătirea personalului implicat (conform categoriilor de personal menţionate în Instrucţiunile tehnice), cât şi pentru procedurile aplicabile pentru activităţile desfăşurate în acest sens.
O persoană care expediază un pachet sau container conţinând bunuri periculoase, pentru a fi transportate pe calea aerului, trebuie să se asigure că acele bunuri periculoase nu sunt interzise de a fi transportate pe calea aerului, că sunt clasificate corespunzător, ambalate, marcate, etichetate şi însoţite de documente de transport corespunzătoare transportului aerian de bunuri periculoase, conform celor specificate în prezenta reglementare şi în Instrucţiunile tehnice.
7.2. Documentul de transport bunuri periculoase
7.2.1. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în Instrucţiunile tehnice, persoana care solicită transportul aerian al unor bunuri periculoase va completa, va semna şi va furniza operatorului aerian un document de transport pentru bunuri periculoase, document care trebuie să conţină obligatoriu toate informaţiile cerute de Instrucţiunile tehnice.
7.2.2. Documentul de transport va conţine o declaraţie semnată de persoana care oferă bunurile periculoase pentru transport, indicând că bunurile periculoase sunt complet şi corect descrise prin denumirile lor de expediţie şi că ele sunt clasificate, ambalate, marcate, etichetate şi se găsesc în condiţii corespunzătoare pentru transportul aerian în concordanţă cu reglementările în vigoare.
7.3. Limba folosită
Documentul de transport pentru bunuri periculoase va fi redactat, în mod obligatoriu, în limba engleză, precum şi în limba cerută de statul de origine.
CAP. 8
Responsabilităţile operatorului aerian
8.0. Activităţile desfăşurate de operatorul aerian
8.0.1. Prevederile acestui capitol nu contravin şi nu se suprapun specificaţiilor privind certificarea/autorizarea operatorilor aerieni prevăzute în reglementările naţionale sau europene direct aplicabile.
8.0.2. Operatorul aerian poate efectua activităţi de transport aerian de bunuri periculoase în condiţiile în care solicită şi primeşte din partea AACR o aprobare pentru activităţile directe şi conexe transportului aerian de bunuri periculoase.
8.0.3. Operatorul aerian poate desfăşura activităţile directe şi conexe transportului aerian de bunuri periculoase prin:
a) personal propriu pregătit corespunzător în acord cu prevederile din Instrucţiunile tehnice; şi/sau
b) agenţi de handling, pentru activităţile conexe, în baza unui contract de prestări servicii; agenţii de handling trebuie să fie autorizaţi corespunzător (în acord cu prevederile legislaţiei naţionale sau comunitare în vigoare) pentru acele activităţi conexe transportului aerian de bunuri periculoase pentru care se întocmeşte contractul de prestări servicii.
8.0.4. Toate activităţile privind transportul aerian de bunuri periculoase sunt incluse în domeniul de aplicare al sistemului de management al siguranţei (SMS) al operatorului sau, după caz, al agentului de handling la sol, conform reglementărilor naţionale sau europene direct aplicabile, sau, acolo unde nu este precizat, conform manualului OACI Doc. 9859 - "Safety Management Manual (SMM)", ediţia în vigoare.
8.0.5. Fără a diminua în vreun fel responsabilitatea agentului de handling care efectuează activităţile în numele operatorului aerian, operatorul aerian poartă întreaga responsabilitate pentru transportul în siguranţă a bunurilor periculoase.
8.1. Acceptarea bunurilor periculoase pentru transportul pe calea aerului
Operatorul aerian va accepta să transporte pe calea aerului bunuri periculoase numai în condiţiile în care:
a) bunurile periculoase sunt însoţite de un document de transport bunuri periculoase completat corespunzător, cu excepţia cazurilor în care Instrucţiunile tehnice nu prevăd necesitatea unui astfel de document;
b) pachetul, coletul sau containerul care conţine bunuri periculoase a fost inspectat în concordanţă cu procedurile de acceptare specificate în Instrucţiunile tehnice;
c) operatorul poştal care oferă la transport bunuri periculoase este autorizat corespunzător de autorităţile competente din statul în care a fost desemnat să desfăşoare activităţi poştale, conform obligaţiilor aferente ce decurg din actele Convenţiei UPU, precum şi în conformitate cu prevederile din Instrucţiunile tehnice.
8.2. Lista de verificare în vederea acceptării bunurilor periculoase pentru transportul pe calea aerului
Operatorul aerian sau agentul de handling elaborează, după caz, şi utilizează o listă de verificare în vederea acceptării bunurilor periculoase în scopul respectării prevederilor pct. 8.1.
8.3. Încărcarea şi stocarea
Încărcarea şi stocarea bunurilor periculoase se face în concordanţă cu prevederile Instrucţiunilor tehnice şi cu legislaţia română în domeniu.
Pachetele şi containerele conţinând bunuri periculoase şi containerele de marfă conţinând materiale radioactive trebuie încărcate şi stocate în aeronavă în concordanţă cu prevederile Instrucţiunilor tehnice şi cu prevederile manualelor de operaţiuni sol ale operatorilor aerieni.
8.4. Inspecţia privind deteriorările sau scurgerile de bunuri periculoase
8.4.1. Pachetele şi containerele care conţin bunuri periculoase, precum şi containerele conţinând materiale radioactive vor fi inspectate pentru a se descoperi eventuale scurgeri sau deteriorări înainte de îmbarcarea la bordul aeronavei sau într-un dispozitiv de încărcare. Ambalajele, coletele şi containerele care prezintă scurgeri sau sunt deteriorate nu vor fi îmbarcate la bordul aeronavei.
8.4.2. Un dispozitiv de încărcare va fi îmbarcat la bordul aeronavei numai după ce a fost inspectat şi nu s-au descoperit scurgeri sau deteriorări ale bunurilor periculoase conţinute de acesta.
8.4.3. Când un pachet conţinând bunuri periculoase îmbarcat la bordul unei aeronave prezintă deteriorări sau scurgeri, operatorul aerian sau agentul de handling îl va înlătura sau va face aranjamentele necesare pentru înlăturarea acestuia de către o autoritate sau organizaţie corespunzătoare, asigurându-se totodată că încărcătura rămasă este într-o condiţie adecvată transportului aerian, iar celelalte pachete nu au fost contaminate.
8.4.4. La descărcarea din avion sau din dispozitivul de încărcare, pachetele şi containerele conţinând bunuri periculoase, precum şi containerele de marfă conţinând materiale radioactive vor fi inspectate pentru a descoperi semne de deteriorare sau scurgeri de lichide. Dacă există semne de deteriorare sau scurgeri, zona în care bunurile periculoase sau dispozitivul de încărcare au fost depozitate în aeronavă va fi inspectată în scopul descoperirii eventualelor deteriorări sau contaminări.
8.5. Restricţii de încărcare în cabina de pasageri sau în cabina de pilotaj
Este interzis transportul bunurilor periculoase în cabina pasagerilor sau în cabina de pilotaj cu excepţia cazurilor în care acest lucru este permis de prevederile specificate în Instrucţiunile tehnice.
8.6. Înlăturarea contaminării
8.6.1. Orice contaminare periculoasă descoperită în aeronavă ca rezultat al scurgerilor sau deteriorării bunurilor periculoase va fi înlăturată fără întârziere prin mijloace adecvate, conform procedurilor operatorului acelei aeronave, în acord cu planul de urgenţă al aeroportului pe teritoriul căruia se află aeronava.
8.6.2. O aeronavă care a fost contaminată cu materiale radioactive va fi imediat scoasă din exploatare de operator şi nu va fi repusă în serviciu până când nivelul de radiaţie pe oricare suprafaţă accesibilă, precum şi contaminarea liberă a aeronavei nu înregistrează valori mai mici decât cele admise şi specificate în Instrucţiunile tehnice.
8.6.3. Orice contaminare, care nu are legătură cu o aeronavă, datorată unui incident sau accident cu bunuri periculoase aflate în custodia unui operator aerian sau a unei persoane fizice sau juridice implicate în activităţile conexe transportului aerian de bunuri periculoase, pentru care există un contract de prestări servicii cu operatorul aerian, este tratată în vederea soluţionării, conform procedurilor proprii, în acord cu planul de urgenţă al aeroportului pe teritoriul căruia s-a petrecut evenimentul.
8.6.4. Orice acţiune determinată de o contaminare cu materiale radioactive se va desfăşura în conformitate cu planul de intervenţie al companiei pentru activităţile desfăşurate, plan care a stat la baza obţinerii autorizaţiei Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, şi în acord cu planul de urgenţă al aeroportului pe teritoriul căruia s-a petrecut evenimentul.
8.6.5. Decontaminarea se efectuează numai de organizaţii şi personal recunoscut şi autorizat corespunzător conform legislaţiei naţionale în vigoare privind protecţia civilă, care va atesta decontaminarea prin emiterea unui document corespunzător.
8.6.6. Răspunderea privind repunerea în serviciu a aeronavei după decontaminare revine operatorului şi se face numai în baza documentului menţionat la pct. 8.6.5.
8.7. Separarea şi segregarea
8.7.1. Pachetele conţinând bunuri periculoase care ar putea reacţiona periculos unul cu celălalt nu vor fi depozitate alăturat sau într-o poziţie care să permită interacţiunea dintre ele în eventualitatea producerii unor scurgeri.
8.7.2. Pachetele ce conţin substanţe toxice sau substanţe infectante vor fi depozitate la bordul aeronavei în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor tehnice.
8.7.3 Pachetele care conţin materiale radioactive vor fi depozitate la bordul aeronavei astfel încât să fie separate de persoane, animale vii şi filme nedevelopate în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor tehnice.
8.8. Protejarea şi asigurarea încărcăturilor cargo de bunuri periculoase
Atunci când bunurile periculoase sunt îmbarcate la bordul unei aeronave, operatorul aerian trebuie să le protejeze împotriva deteriorării şi trebuie să le asigure în interiorul aeronavei astfel încât să preîntâmpine orice deplasare care ar putea modifica orientarea pachetelor pe durata zborului. Pentru pachetele conţinând materiale radioactive asigurarea se va face astfel încât să se îndeplinească, în orice moment, cerinţele de separare specificate la pct. 8.7.3.
8.9. Încărcarea la bordul aeronavelor cargo
Pachetele conţinând bunuri periculoase care sunt etichetate cu menţiunea "Cargo aircraft only" (Numai pentru aeronave cargo) trebuie să fie încărcate în concordanţă cu prevederile Instrucţiunilor tehnice.
8.10. Autorizaţii
8.10.1. Operatorii români şi agenţii de handling pot executa operaţiuni directe sau conexe de transport aerian de bunuri periculoase numai în condiţiile autorizării de către AACR conform reglementărilor aplicabile.
8.10.2. Operatorii aerieni străini pot executa operaţiuni de transport aerian de bunuri periculoase în spaţiul aerian naţional numai în condiţiile obţinerii unei aprobări în conformitate cu legislaţia română în domeniu.
CAP. 9
Furnizarea informaţiilor
9.1. Informarea comandantului aeronavei
Înaintea decolării aeronavei, operatorul aerian sau agentul de handling va pune la dispoziţia comandantului aeronavei informaţii scrise, notificări (NOTOC) în conformitate cu specificaţiile din Instrucţiunile tehnice.
9.2. Informaţii şi instrucţiuni pentru membrii echipajului de zbor
Operatorul aerian trebuie să furnizeze în manualul operaţional informaţii care să permită echipajului să îşi îndeplinească responsabilităţile ce îi revin cu privire la transportul aerian de bunuri periculoase, precum şi instrucţiuni cu privire la măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă care implică bunuri periculoase.
9.3. Informarea pasagerilor
AACR trebuie să se asigure că operatorii aerieni sau agenţii de handling informează pasagerii cu privire la tipurile de bunuri periculoase care sunt interzise pentru transport la bordul unei aeronave, în conformitate cu Instrucţiunile tehnice.
Aceste informaţii trebuie să fie afişate obligatoriu în zona check-in şi în alte zone pe care operatorul/agentul de handling le consideră necesare.
9.4. Informarea altor persoane
Operatorul aerian, agentul de handling, expeditorul sau alte organizaţii implicate în transportul aerian al bunurilor periculoase vor asigura informarea personalului propriu sau al subcontractorului astfel încât acesta să fie capabil să îşi îndeplinească responsabilităţile ce îi revin cu privire la transportul bunurilor periculoase şi vor elabora instrucţiuni cu privire la măsurile ce trebuie luate în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă care implică bunuri periculoase.
9.5. Informarea autorităţilor aeroportuare de către comandantul aeronavei
Dacă pe durata zborului apare o situaţie de urgenţă, comandantul aeronavei va informa unitatea de trafic aerian corespunzătoare, aşa cum este prevăzut în Instrucţiunile tehnice, cât de repede îi permite situaţia în cauză, în scopul informării autorităţilor aeroportuare despre bunurile periculoase aflate la bord.
9.6. Informaţii în cazul unui accident sau incident de aeronavă
9.6.1. În cazul producerii unui:
a) accident de aeronavă; sau
b) incident grav în care pot fi implicate bunurile periculoase transportate ca marfă,
operatorul aeronavei care transportă bunurile periculoase trebuie să furnizeze, fără întârziere, informaţii despre bunurile periculoase aflate la bord, aşa cum au fost prezentate în informarea scrisă dată comandantului aeronavei, către serviciile de urgenţă care intervin la accidentul sau incidentul grav. Cât mai curând posibil, operatorul va furniza aceste informaţii către AACR şi CIAS.
9.6.2. În cazul producerii unui incident de aviaţie, operatorul aeronavei în cauză trebuie să furnizeze fără întârziere informaţiile despre bunurile periculoase aflate la bord, aşa cum au fost prezentate comandantului aeronavei în informarea scrisă, serviciilor de urgenţă (dacă acestea solicită acest lucru), autorităţii statului pe teritoriul căruia s-a petrecut incidentul şi AACR.
CAP. 10
Elaborarea programelor de pregătire
10.1. Personalul tuturor instituţiilor implicate în activităţi directe sau conexe transportului aerian de bunuri periculoase trebuie să beneficieze de programe de pregătire potrivit categoriilor de personal din Instrucţiunile tehnice.
Toate instituţiile implicate în activităţi directe şi conexe transportului aerian de bunuri periculoase sunt obligate să întocmească programe de pregătire iniţiale şi recurente, în concordanţă cu prevederile din Instrucţiunile tehnice. Aceste programe de pregătire vor fi supuse autorizării AACR.
10.2. Operatorii aerieni sau agenţii de handling care nu sunt autorizaţi de AACR să efectueze activităţi directe sau conexe de transport aerian cu bunuri periculoase trebuie să respecte prevederile pct. 10.1, în concordanţă cu programele de pregătire corespunzătoare prevăzute în Instrucţiunile tehnice.
CAP. 11
Conformarea cu reglementările în vigoare
11.1. Sistemele de inspecţie
11.1.1. AACR asigură supravegherea menţinerii condiţiilor iniţiale de acordare a nivelului de siguranţă pentru toate activităţile autorizate.
11.1.2. Supravegherea activităţilor de transport aerian civil de bunuri periculoase se face prin efectuarea de inspecţii în conformitate cu procedurile proprii aplicabile în domeniu. Inspecţiile includ controlul documentelor însoţitoare, pentru transport, a bunurilor periculoase, precum şi practicile utilizate de agenţii participanţi la aceste activităţi.
11.1.3. Cazurile presupuse de încălcare a prevederilor reglementărilor referitoare la transportul aerian al bunurilor periculoase vor fi investigate de organismele abilitate.
11.2. Cooperarea dintre state
11.2.1. MT, AACR şi organismele de investigare abilitate vor coopera cu autorităţile competente din alte state pentru asigurarea schimbului de informaţii privind încălcarea reglementărilor referitoare la transportul aerian al bunurilor periculoase, în scopul eliminării acestora.
11.2.2. Cooperarea poate include coordonarea investigaţiilor şi acţiunilor corective, schimbul de informaţii cu privire la istoricul respectării unor părţi din reglementări, inspecţii comune şi schimburi de informaţii tehnice, schimb de personal tehnic, întâlniri şi conferinţe comune.
11.2.3. Informaţiile care pot fi schimbate includ alerte de securitate, buletine sau avertizări privind bunurile periculoase, acţiuni de reglementare propuse şi finalizate, rapoarte de incident; documente şi alte aspecte descoperite în investigarea incidentelor, propuneri şi acţiuni finale de punere în aplicare a măsurilor corective, materiale educaţionale/de informare adecvate pentru difuzarea publică etc.
11.3. Sancţiuni
11.3.1. În cazul nerespectării reglementărilor în vigoare privind transportul aerian al bunurilor periculoase de către orice instituţie participantă la activităţile directe sau conexe, AACR poate reduce categoriile de bunuri periculoase transportate de operatorul aerian, poate suspenda sau retrage dreptul acestuia de a efectua astfel de operaţiuni, precum şi de a aplica penalităţile prevăzute de legislaţia aplicabilă în domeniu.
11.3.2. În cazul în care un stat semnatar al Convenţiei de la Chicago raportează că pe teritoriul său a sosit o expediţie de bunuri periculoase care nu se conformează cu cerinţele din Instrucţiunile tehnice, iar statul de origine al acestei expediţii este România, AACR trebuie să ia măsurile corespunzătoare privind analiza situaţiei semnalate, inclusiv aplicarea de sancţiuni corespunzătoare, după caz.
11.4. Transportul bunurilor periculoase prin poşta aeriană
11.4.1. În conformitate cu Convenţia UPU, se interzice transportul bunurilor periculoase cu poşta aeriană, cu excepţia cazurilor specificate de Instrucţiunile tehnice.
11.4.2. Transportul bunurilor periculoase cu poşta aeriană se poate efectua în acord cu prevederile din Instrucţiunile tehnice doar de operatori poştali desemnaţi, autorizaţi de AACR sau de autorităţile competente din statul în care bunurile periculoase au fost acceptate.
11.4.3. Operatorii poştali trebuie să se conformeze prevederilor stabilite de UPU referitor la introducerea bunurilor periculoase în transportul aerian prin serviciile poştale, precum şi prevederilor din Instrucţiunile tehnice.
CAP. 12
Raportarea accidentelor şi incidentelor care implică bunuri periculoase
12.1. Raportarea evenimentelor de aviaţie se efectuează în conformitate cu prevederile RACR-REAC.
12.2. Investigarea evenimentelor de aviaţie, inclusiv a celor care implică bunuri periculoase, se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 996/2010, precum şi cu procedurile specifice de investigaţie ale CIAS.
12.3. În scopul prevenirii repetării situaţiilor în care se depistează bunuri periculoase nedeclarate sau declarate greşit, AACR va stabili proceduri de verificare şi analiză a informaţiilor privind aceste tipuri de evenimente produse pe teritoriul României sau care implică bunuri periculoase care au alt stat de origine sau destinaţie.
Raportările privind astfel de situaţii vor fi făcute în concordanţă cu prevederile detaliate ale Instrucţiunilor tehnice, legislaţia europeană şi naţională în vigoare.
CAP. 13
Prevederi privind securitatea transporturilor de bunuri periculoase
13.1. Prevederi generale privind securitatea
13.1.1. Toate persoanele implicate în activităţi de transport al bunurilor periculoase trebuie să ia în considerare cerinţele de securitate privind bunurile periculoase în conformitate cu responsabilităţile lor.
13.1.2. Bunurile periculoase vor fi transportate pe calea aerului numai de operatori autorizaţi corespunzător.
13.2. Pregătirea (instruirea) privind securitatea
13.2.1. Programul de pregătire pentru transportul de bunuri periculoase trebuie să includă elemente privind securitatea.
13.2.2. Pregătirea privind securitatea trebuie să facă referire la natura riscurilor de securitate, la recunoaşterea şi la metodele de reducere a acestora şi la măsuri ce trebuie luate în cazul unei încălcări a securităţii. Pregătirea va include cunoaşterea planurilor de securitate în măsura responsabilităţilor individuale de implementare a acestor planuri.
NOTĂ:
Persoanele care au efectuat pregătire privind securitatea în conformitate cu cerinţele programului naţional de securitate sau cu alte cerinţe similare care cuprind elementele de la pct. 13.2.2 nu necesită o pregătire adiţională.
13.2.3. Această pregătire trebuie să fie efectuată sau verificată la angajarea unei persoane pe un post care implică transportul bunurilor periculoase. Pregătirea recurentă trebuie să fie efectuată în cel mult 24 de luni de la pregătirea precedentă pentru a se asigura menţinerea la zi a nivelului de cunoştinţe.
13.2.4. Înregistrările referitoare la pregătirea privind securitatea trebuie păstrate de angajator şi puse la dispoziţia angajatului la cerere.
13.3. Planuri de securitate
13.3.1. Operatorii, expeditorii şi alte persoane implicate în transportul bunurilor periculoase cu un grad ridicat de risc trebuie să adopte, să implementeze şi să se conformeze unui plan de securitate care cuprinde cel puţin elementele specificate la pct. 13.3.2.
Bunurile periculoase cu un grad ridicat de risc sunt acele bunuri care au potenţial de a fi folosite în atacuri teroriste şi care pot avea ca rezultat pierderi mari de vieţi omeneşti, distrugeri mari sau, în special, pentru clasa 7, perturbarea importantă a vieţii socioeconomice.
Lista şi caracteristicile bunurilor periculoase cu un grad ridicat de risc se regăsesc în Instrucţiunile tehnice la pct. 1.5.3.
13.3.2. Elementele unui plan de securitate
Un plan de securitate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a) alocarea responsabilităţilor de securitate tuturor persoanelor competente şi calificate corespunzător pentru a îndeplini atribuţiile;
b) procedura de înregistrare a bunurilor periculoase sau a altor tipuri de bunuri periculoase transportate;
c) procedura de analiză a operaţiunilor şi evaluarea vulnerabilităţilor, incluzând transferurile între modalităţile de transport, depozitarea temporară în tranzit, manipularea şi distribuţia;
d) declaraţia privind măsurile referitoare la politicile de pregătire, practicile de operare, echipamentele şi resursele folosite pentru reducerea riscurilor de securitate;
e) proceduri eficace şi la zi pentru raportarea şi gestionarea problemelor de securitate (ameninţări, încălcări, incidente);
f) proceduri pentru evaluarea, testarea, analiza periodică şi menţinerea la zi a planurilor de securitate;
g) măsuri pentru asigurarea securităţii informaţiilor de transport conţinute în planul de securitate;
h) măsuri pentru asigurarea securităţii distribuirii documentaţiei de transport.
NOTĂ:
Operatorii, expeditorii şi alte persoane implicate în transportul bunurilor periculoase trebuie să coopereze între ei şi cu autorităţile competente în vederea asigurării schimbului de informaţii referitoare la riscurile de securitate, a aplicării măsurilor corespunzătoare de diminuare a riscului şi a modului de răspuns la incidentele privind securitatea.
13.4. Materiale radioactive
Pentru transportul aerian de materiale radioactive, prevederile acestui capitol trebuie asociate cu prevederile Convenţiei asupra protecţiei fizice a materialului nuclear ["Convention on the Physical Protection of Nuclear Material"] şi Circularei Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică privind protecţia fizică a materialelor nucleare şi facilităţi nucleare ["The Physical Protection of Nuclear Material and Nuclear Facilities"].
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
