Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Dispoziţii generale TEMEIUL LEGAL: - Constituţia României; – Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; – Regulamentul Senatului; – Regulamentul Camerei Deputaţilor; – Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017 privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial; – Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei parlamentare de anchetă. Activitatea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, denumită în continuare Comisia parlamentară de anchetă, a fost înfiinţată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017 privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 355 din 12 mai 2017. Având în vedere complexitatea activităţii Comisiei, numărul mare al persoanelor invitate şi audiate, verificarea documentelor ce trebuie analizate de către membrii Comisiei şi elaborarea raportului final, termenul de depunere a raportului a fost prelungit cu 60 de zile prin Hotărârea Parlamentului României nr. 44/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 504 din 30 iunie 2017. Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 61/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial a fost prelungit termenul de depunere a raportului cu 60 de zile, având în vedere faptul că activitatea acesteia a fost blocată prin refuzul domnului Augustin Lazăr - procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - de a pune la dispoziţia comisiei Dosarul nr. 213/P/2017, clasat, precum şi de refuzul doamnei Laura Codruţa Kövesi - procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - de a răspunde la întrebarea dacă a fost prezentă în seara de 6 decembrie 2009 în casa domnului Gabriel Oprea. Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 80/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial s-a modificat componenţa comisiei, în sensul în care în locul domnului senator Fifor Mihai a fost desemnată, în calitate de membru, doamna senator Sbîrnea Liliana, iar în locul domnului senator Ţuţuianu Adrian a fost desemnat domnul senator Avram Nicolae. În data de 13 septembrie 2017, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la soluţionarea unui posibil conflict juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Ministerul Public. Curtea Constituţională a amânat pentru 3 octombrie luarea unei decizii. Având în vedere nepublicarea în Monitorul Oficial, Partea I, a Deciziei Curţii Constituţionale a României privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorităţii judecătoreşti pe de altă parte, în urma cererilor formulate de preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor, precum şi întârzierea primirii răspunsurilor de la diferite instituţii, la solicitarea Comisiei parlamentare de anchetă, de a furniza informaţii relevante pentru redactarea raportului final, termenul de depunere a raportului a fost prelungit cu 60 de zile, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. Curtea Constituţională s-a pronunţat, pe data de 3 octombrie 2017, prin Decizia nr. 611/2017 care s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 pe data de 7 noiembrie 2017. Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 99/2017 privind modificarea art. 9 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial a fost prelungit termenul de depunere a raportului final până la data de 31 ianuarie 2018, având în vedere complexitatea activităţii Comisiei parlamentare de anchetă, precum şi faptul că membrii Comisiei fac parte şi din alte comisii permanente şi speciale, iar în această perioadă activitatea Parlamentului este intensă, având în vedere dezbaterile la Legile justiţiei şi Legile bugetului de stat. CAP. II Componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă Potrivit art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017, Comisia parlamentară de anchetă este formată din 15 membri titulari şi are un birou compus din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar. A. Membri titulari: - senator Fifor Mihai - PSD, până la data de 11.10.2017; – doamna senator Sbîrnea Liliana - PSD, de la data de 11.10.2017; – senator Ţuţuianu Adrian - PSD, până la data de 11.10.2017; – senator Avram Nicolae - PSD, de la data de 11.10.2017; – deputat Căprar Dorel Gheorghe - PSD; – deputat Weber Mihai - PSD; – deputat Pleşoianu Liviu Ioan Adrian - PSD; – deputat Florea Oana-Consuela - PSD; – deputat Nicolicea Eugen - PSD; – deputat Preda Cezar-Florin - PNL; – deputat Varga Vasile - PNL; – senator Fenechiu Cătălin-Daniel - PNL; – senator Goţiu Remus Mihai - USR; – senator Dircă George-Edward - USR; – deputat Cătăniciu Steluţa-Gustica - ALDE; – deputat Antal István-János - UDMR; – deputat Turcescu Robert-Nicolae - PMP. B. Membri supleanţi: - deputat Dunava Costel Neculai - PSD; – senator Pavel Marian - PSD; – senator Oprea Mario Ovidiu - PNL; – deputat Neagu Nicolae - PNL; – deputat Dehelean Silviu - USR; – deputat Ion Stelian-Cristian - USR; – deputat Calotă Florică Ică - ALDE; C. Biroul Comisiei: - senator Fifor Mihai - preşedinte până la data de 30.06.2017; – deputat Oana Consuela Florea - preşedinte de la data de 6.07.2017; – deputat Cătăniciu Steluţa-Gustica - vicepreşedinte; – senator Fenechiu Cătălin-Daniel - vicepreşedinte; – deputat Antal István-János - secretar. Pe data de 30 iunie 2017, domnul senator Mihai Fifor şi-a depus demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei speciale de anchetă, ca urmare a numirii sale în funcţia de ministru al economiei, înregistrată la Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu nr. 1.270/30.06.2017 şi la Comisia parlamentară de anchetă cu nr. 4c-30/37/05.07.2017. Potrivit prevederilor art. 46 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 50 din Regulamentul Senatului, propunerile nominale pentru funcţiile biroului Comisiei se fac de către liderii grupului parlamentar căruia i-a revenit funcţia respectivă; astfel, în locul domnului senator Mihai Fifor, Grupul parlamentar al PSD a nominalizat-o pe doamna deputat Oana Consuela Florea în funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare de anchetă; adresa pentru Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost înregistrată la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor cu nr. 2/6.620/05.07. 2017 şi la Comisia parlamentară de anchetă cu nr. 4c-30/38/05.07.2017. CAP. III Obiectivele comisiei a) verificarea dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din anul 2009; b) determinarea implicării unor instituţii şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuţiilor stabilite prin lege pentru aceste instituţii, în cadrul procesului electoral; c) verificarea posibilei existenţe a unor mecanisme paralele de influenţare şi/sau de viciere a rezultatului votului, precum şi determinarea instituţiilor şi/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora; d) determinarea practică a capacităţii de procesare în timp real a solicitanţilor care au votat în unele secţii de vot, în special din afara graniţelor; e) verificarea legalităţii achiziţionării aplicaţiilor şi/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidenţiale din anul 2009, precum şi verificarea modalităţii prin care s-a asigurat transparenţa şi cunoaşterea de către reprezentanţii partidelor politice a acestor aplicaţii; f) verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării; g) verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială - voce şi transmitere de date -, precum şi posibile interferenţe nelegitime în procesul electoral; h) verificarea modului în care au fost soluţionate de către instituţiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informaţiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri şi alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat; i) verificarea modului în care au fost stabiliţi preşedinţii şi locţiitorii acestora pentru secţiile de vot din străinătate, precum şi modul în care au fost constituite birourile secţiilor de vot din străinătate; j) verificarea documentelor primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secţiile de vot din ţară, cât şi pentru cele din străinătate; k) verificarea modului în care au fost desemnaţi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora şi dacă aceste persoane au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege; l) verificarea modului în care au fost constituite birourile electorale pentru secţiile de votare din ţară şi străinătate; m) verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secţiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ştampilele de control, precum şi cele cu menţiunea „votat“, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secţie de vot din străinătate, precum şi algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secţii de vot din străinătate; n) verificarea modului în care şi-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secţiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacităţii de procesare a solicitărilor de vot în unele secţii de vot din străinătate, precum şi a celor care şi-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale; o) verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripţiile din străinătate, precum şi a modului în care au fost transmise informaţiile către Biroul Electoral Central. Obiectivele menţionate putând fi extinse cu verificarea oricăror aspecte relevante care au rezultat din derularea activităţii Comisiei parlamentare de anchetă. Nu au constituit obiect al Comisiei parlamentare de anchetă elementele ce ţin de infracţiunile de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. (1) cu aplicarea art. 5 din Codul penal şi de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, prevăzute de art. 391 alin. (3) şi (4) din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, infracţiuni pentru care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări in rem, conform comunicatelor din data de 24 aprilie 2017, respectiv 26 aprilie 2017. CAP. IV Desfăşurarea lucrărilor Lucrările comisiei parlamentare de anchetă s-au desfăşurat după următorul program: Prima şedinţă a Comisiei parlamentare de anchetă a avut loc în data de 17 mai 2017, ora 12,00, cu următoarea ordine de zi: 1. Completarea Biroului comisiei - 2 vicepreşedinţi şi un secretar; 2. Dezbateri şi vot asupra Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare a Comisiei; 3. Stabilirea calendarului de lucru pentru săptămâna următoare; 4. Diverse. Membrii Comisiei de anchetă au stabilit ca şedinţele comisiei să se desfăşoare cu audierea unor persoane care ar putea lămuri informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o posibilă viciere a rezultatului votului pentru alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în anul 2009. Persoane invitate pentru audiere:
┌──────┬──────────┬────────────────────┐
│Nr. │Data │Persoane audiate │
│crt. │audierii │ │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │- domnul Dan │
│1. │22 mai │Andronic │
│ │a.c. │- domnul Marian │
│ │ │Muhuleţ │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │- domnul Marian │
│ │ │Muhuleţ │
│ │ │- domnul Octavian │
│2. │23 mai │Opriş │
│ │a.c. │- domnul Viorel │
│ │ │Hrebenciuc │
│ │ │- domnul Mircea │
│ │ │Geoană │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │- domnul Mircea │
│ │ │Geoană │
│ │ │- domnul Mihai Capră│
│ │29 mai │- domnul Marian │
│3. │a.c. │Tutilescu │
│ │ │- domnul Dan │
│ │ │Fătuloiu │
│ │ │- doamna Ana-Maria │
│ │ │Pătru │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │- domnul Vasile │
│ │ │Blaga │
│ │ │- domnul Marcel │
│4. │30 mai │Opriş │
│ │a.c. │- domnul Cătălin │
│ │ │Predoiu │
│ │ │- domnul Eugen Tomac│
│ │ │- doamna Ligor Maria│
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │- domnul Gabriel │
│ │ │Oprea │
│ │ │- domnul Teodor │
│5. │31 mai │Baconschi │
│ │a.c. │- domnul Anghel │
│ │ │Iordănescu │
│ │ │- domnul Neculai │
│ │ │Onţanu │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │- domnul Gheorghe │
│ │6 iunie │Flutur │
│6. │a.c. │- domnul Eugen Tomac│
│ │ │- domnul Radu │
│ │ │Berceanu │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │7 iunie │- domnul Dan Şova │
│7. │a.c. │- domnul Dan Radu │
│ │ │Ruşanu │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │12 iunie │- domnul Gorge Maior│
│8. │a.c. │- domnul Vergil │
│ │ │Voineagu │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │- domnul Robert │
│ │ │Cazanciuc │
│ │ │- domnul Gheorghe │
│9. │13 iunie │Neţoiu │
│ │a.c. │- domnul Dumitru │
│ │ │Iliescu │
│ │ │- domnul Cătălin │
│ │ │Voicu │
└──────┴──────────┴────────────────────┘
┌─────┬───────────┬───────────────────┐
│Nr. │Data │Persoane audiate │
│crt. │audierii │ │
├─────┼───────────┼───────────────────┤
│ │14 iunie │- domnul Emil Boc │
│10. │a.c. │- doamna Laura │
│ │ │Codruţa Kövesi │
├─────┼───────────┼───────────────────┤
│ │ │- domnul Dan Nica │
│ │19 iunie │- domnul Andi │
│11. │a.c. │Cristea │
│ │ │- domnul Mircea │
│ │ │Duşa │
├─────┼───────────┼───────────────────┤
│ │ │- doamna Laura │
│ │ │Codruţa Kövesi │
│ │ │- domnul Florian │
│12. │20 iunie │Coldea │
│ │a.c. │- domnul Cozmin │
│ │ │Guşă │
│ │ │- domnul Cătălin │
│ │ │Cherecheş │
├─────┼───────────┼───────────────────┤
│ │ │- domnul Doru │
│ │ │Paraschiv │
│13. │2 noiembrie│- domnul Marian │
│ │a.c. │Hăpău │
│ │ │- doamna Elena │
│ │ │Udrea │
├─────┼───────────┼───────────────────┤
│ │13 │- doamna Maria │
│14. │noiembrie │Vasii │
│ │a.c. │ │
├─────┼───────────┼───────────────────┤
│ │15 │- domnul Adriean │
│15. │noiembrie │Videanu │
│ │a.c. │ │
└─────┴───────────┴───────────────────┘
Desfăşurarea audierilor la nivelul Comisiei parlamentare de anchetă se regăseşte în stenogramele şedinţelor. Persoane invitate la audieri care nu s-au prezentat: - doamna Laura Codruţa Kövesi; – domnul Gabriel Oprea; – domnul Florian Coldea; – domnul Cătălin Cherecheş; – doamna Ana Maria Pătru. Persoanele mai sus menţionate au răspuns Comisiei în scris. CAP. V Documente solicitate de la instituţii implicate în aspecte ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi a rezultatului scrutinului prezidenţial 1. Autoritatea Electorală Permanentă: Documente arhivate la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ce ţin de organizarea alegerilor din anul 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial: • Raport AEP cu privire la fluxul de vot (eventuală răsturnare a votului); • Solicitările cu privire la prelungirea programului de votare, după ora 21,00, de la ambasade; • Secţiile de votare care au rămas deschise după ora 21,00; • Numărul persoanelor din Diaspora care au votat după ora 21,00 (număr voturi, procese-verbale); • Raport AEP cu privire la situaţia votului multiplu (sistem informatic de prevenire a votului multiplu, rapoarte cu privire la votul multiplu, procese-verbale, sesizări, adrese făcute de AEP către procuror şi răspunsul primit); • Copie a documentului prin care s-a hotărât/dispus că se poate vota şi cu titlu de călătorie (lista cu cei care au votat pe bază de titlu de călătorie); • Sesizările cu privire la procesul electoral şi modalitatea de soluţionare; • Lista cu secţiile de votare din Diaspora, numărul lor, data înfiinţării, reprezentanţii din secţiile de votare, cine a stabilit numărul secţiilor de votare nou-înfiinţate; • Rezultatul final al votului (centralizarea informaţiilor, procese-verbale, rezultate alegeri); • Copiile DVD-urilor conţinând următoarele documente: procesele-verbale încheiate la nivelul fiecărui Biroul Electoral Judeţean, declaraţiile pe propria răspundere în cazul secţiilor speciale, înregistrări camere video; • Secţiile normale sau speciale unde nu s-au instalat camere video; • Înregistrarea video a procesului electoral de la secţiile speciale, constituite la Gara de Nord, precum şi procesele-verbale ale acestor secţii de votare speciale; • Cererea formulată de Partidul Social Democrat, depusă şi înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009, privind renumărarea voturilor şi refacerea centralizării acestora şi a rezultatului alegerilor în secţiile de votare, precum şi Decizia Biroului Electoral Central emisă în acest sens. 2. Institutul Naţional de Statistică: • Copiile proceselor-verbale (DVD) din secţiile de vot la nivelul filialelor judeţene ale Institutului Naţional de Statistică, dacă acestea au fost arhivate potrivit deciziei Biroului Electoral Central. 3. Ministerul Afacerilor Externe: • Numărul secţiilor de votare din Diaspora - turul I şi turul al doilea ale scrutinului privind alegerea Preşedintelui României în anul 2009; • Procesele-verbale şi declaraţiile pe propria răspundere din secţiile speciale - Diaspora; • Circulara emisă de Ministerul Afacerilor Externe, semnată de domnul secretar de stat Eugen Tomac, referitoare la termenul de transmitere în ţară a documentelor din secţiile de votare din Diaspora (buletine de vot, declaraţii pe propria răspundere, procese-verbale etc.); • Numele şi prenumele preşedinţilor secţiilor de votare din Italia, Spania, Franţa şi Republica Moldova, în turul I şi al doilea al alegerilor prezidenţiale din anul 2009 şi procedura de stabilire a acestora. 4. Ministerul Afacerilor Interne: • Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost suspendat domnul Vasile Blaga din funcţia de ministru al Ministerului Administraţiei şi Internelor în anul 2009; • Data la care au fost schimbaţi prefecţii, subprefecţii şi şefii de deconcentrate; • Hotărârile de Guvern prin care au fost schimbaţi prefecţii, subprefecţii şi şefii de deconcentrate, precum şi motivările în cauză; • Analiza referitoare la disfuncţionalităţile constatate în urma procesului electoral din anul 2009 cu privire la scrutinul electoral; • Numărul secţiilor de votare existente în turul I şi turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din anul 2009; • Ordinele privind numirile şi înlocuirile prefecţilor şi subprefecţilor însoţite de motivările în cauză; • Identificarea şi comunicarea numelui persoanei care a dispus instalarea camerelor video la secţiile de votare speciale, care sunt secţiile de votare permanente şi secţiile speciale unde au fost instalate şi de unde acestea au lipsit; • Identificarea şi comunicarea numelui persoanei care se afla la conducerea Direcţiei Juridice din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor în timpul procesului electoral din anul 2009 cu privire la scrutinul prezidenţial; • Identificarea şi comunicarea numelor persoanelor care au primit aprobarea de a intra în sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a doua zi după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi cine a fost persoana care le-a permis accesul acestora; • Centralizarea incidentelor din perioada campaniei electorale şi din ziua votului, înregistrate la Centrul Naţional de Comandă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. 5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ: • Cererea formulată de Partidul Social Democrat, depusă la Secţia de contencios-administrativ a Curţii de Apel Bucureşti în anul 2009, privind prezervarea probelor de către instituţiile implicate în procesul electoral al alegerilor prezidenţiale din anul 2009, precum şi soluţionarea acestei cereri. 6. Ministerul Transporturilor: • Schimbările din funcţiile de conducere, care au avut loc în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale 2009, precum şi cele din perioada alegerilor prezidenţiale 2009 la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi la serviciile publice deconcentrate ale ministerului (acte normative prin care au fost schimbate persoanele în cauză - destituiri şi numiri). 7. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - procuror general: • Revenire la Adresa nr. 4C-30/44/06.06.2017 prin care solicitam transmiterea unui răspuns cu celeritate, referitor la calitatea avută de următoarele persoane: Dl Gabriel Oprea, Dl Neculai Onţanu, Dl Anghel Iordănescu, Dl George Maior, Dl Florian Coldea şi Dna Laura Codruţa Kövesi - din dosarul pe rolul Parchetului referitor la alegerile prezidenţiale din 2009. 8. Partidul Social Democrat: • Procesele-verbale de la secţiile de votare, celelalte materiale folosite în procesul electoral, precum şi listele de susţinători în alegerile prezidenţiale din 2009, dacă acestea se mai găsesc în arhiva Partidului Social Democrat. 9. Curtea Constituţională a României: • Copie a contestaţiei depusă de Partidul Social Democrat, de anulare a turului al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale din anul 2009, precum şi documentele ataşate respectivei contestaţii. 10. Secretariatul General al Guvernului: • Documentaţia care a stat la baza deciziei de încetare a exercitării temporare a funcţiilor corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, respectiv a celor de prefect. • Situaţia schimbărilor şefilor de instituţii ale serviciilor publice de deconcentrate ale ministerelor din unităţile administrativ-teritoriale efectuate în perioada 1 octombrie 2009-6 decembrie 2009. 11. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici: • Solicitare avize ANFP pentru exercitarea cu caracter temporar a funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, respectiv a celor de prefect aşa cum rezultă din HG nr. 1.097, 1.100, 1.102, 1.105, 1.108, 1.110, 1.113, 1.116, 1.118, 1.121, 1.124, 1.127, 1.130, 1.132, 1.135, 1.137, 1.139, 1.141, 1.143, 1.144, 1.146, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 2 octombrie 2009; • Adresele Ministerului Administraţiei şi Internelor către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu solicitarea avizelor care au stat la baza Hotărârilor amintite în adresa anterioară a Comisiei, precum şi orice alt document care a stat la baza Hotărârilor amintite. CAP. VI Iregularităţi şi deficienţe în procesul electoral^1────────── ^1 Din Raportul privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 din Cartea albă a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2009 şi din documentele primite la Comisia parlamentară de anchetă de la instituţii.────────── După anunţarea, de către Biroul Electoral Central, a rezultatului celui de-al doilea tur de scrutin, Curtea Constituţională a fost sesizată cu trei cereri de anulare a alegerilor: una formulată de către Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator şi două formulate de către Alianţa Politică PSD+PC - Organizaţia Judeţeană Caraş-Severin şi Organizaţia Judeţeană Arad. Aceste cereri au fost respinse de către Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, prin Hotărârea nr. 40 din 14 decembrie 2009 şi prin Hotărârea nr. 41 din 14 decembrie 2009, constatându-se că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea Constituţională poate anula alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care participă la al doilea tur de scrutin. La data de 11 decembrie 2009, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 2 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 şi al art. 77 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, plenul Curţii Constituţionale a hotărât, cu majoritate de voturi, reexaminarea buletinelor de vot nule şi renumărarea acestora, de către Biroul Electoral Central, pentru a se stabili dacă există diferenţe între datele consemnate în procesul-verbal al Biroului Electoral Central şi realitatea constatată. Renumărarea voturilor nule a avut loc între 11 şi 14 decembrie 2009. Biroul Electoral Central a consemnat rezultatele în Procesul-verbal din data de 14 decembrie 2009, respectiv: - numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente: 18.303.224; – numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 10.620.116; – numărul total al voturilor nule: 136.229; – numărul total al voturilor valabil exprimate: 10.483.815. În urma reexaminării voturilor nule au fost declarate valide 2.247 de voturi dintre care 1.260 de voturi pentru Traian Băsescu şi 987 de voturi pentru Mircea Geoană. Prin Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 42 din 14 decembrie 2009 privind stabilirea şi aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin desfăşurat în 6 decembrie 2009, Curtea Constituţională a constatat că domnul Traian Băsescu este ales în funcţia de Preşedinte al României, întrunind cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, şi a stabilit, cu unanimitate de voturi, validarea alegerii domnului Traian Băsescu în funcţia de Preşedinte al României pentru data de 16 decembrie 2009. Validarea alegerii Preşedintelui României s-a făcut prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 43 din 16 decembrie 2009, ambele hotărâri fiind publicate în Monitorul Oficial al României nr. 885 din 17 decembrie 2009. - Potrivit datelor comunicate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe perioada celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale au fost semnalate şi înregistrate un număr de 4516 incidente. Pe perioada primului tur de scrutin au fost semnalate 2658 de incidente electorale din care 52,1% în mediul rural, iar 47,9% în mediul urban. În timpul campaniei electorale şi în ziua premergătoare celui de-al doilea tur de scrutin au fost semnalate un număr de 905 incidente, din care 50% în mediul rural şi 50% în mediul urban. La acestea s-au adăugat 953 de incidente semnalate în data de 6 decembrie 2009. De asemenea, în perioada campaniei electorale şi pe timpul organizării şi desfăşurării alegerilor s-au aplicat 4927 de sancţiuni contravenţionale cu o valoare totală a amenzilor de 1.303.273 lei. Dintre acestea, la turul I au fost aplicate 677 de sancţiuni în valoare de 457.923 lei, iar la turul al doilea un număr de 4250 în valoare de 845.350 lei. - Aspecte privind logistica electorală: în unele judeţe (Braşov, Ialomiţa, Prahova) au existat probleme organizatorice în ceea ce priveşte distribuirea ştampilelor cu menţiunea „VOTAT“, acestea fiind repartizate greşit, deoarece nu s-a ţinut cont de corelaţia dintre numărul secţiei de votare şi numărul inscripţionat pe ştampile. În unele cazuri, recuperarea ştampilelor şi repartizarea corectă au determinat începerea cu întârziere a votării. La mai multe secţii de votare a fost semnalată dispariţia unor ştampile, precum şi faptul că amprenta din cauciuc a ştampilei, inscripţionată cu menţiunea „VOTAT“ sa dezlipit, iar în mai multe cazuri acestea au fost găsite, ulterior închiderii votării, în urnele de votare. Totodată, au fost semnalate şi probleme cu tuşul necesar, mai ales că la primul tur al alegerilor era necesar ca impregnarea amprentei de cauciuc a ştampilei de votare să asigure ştampilarea a trei buletine de vot. Atât la turul I al alegerilor, cat şi la turul al doilea au fost semnalate suspendări ale procesului de votare ca urmare a întreruperii energiei electrice ori a unor defecţiuni ale calculatoarelor ce stocau imaginile surprinse de camerele de supraveghere video. Problemele cele mai importante au fost ridicate de secţiile de votare speciale, fie ca urmare a estimării greşite a necesarului de secţii de votare speciale, a alegerii unor locaţii greu accesibile pentru persoanele aflate în tranzit, fie din cauza dotării insuficiente cu cabine, urne etc. Prin secţiile de vot speciale nu s-a putut evita posibilitatea votului multiplu. În ceea ce priveşte neajunsurile semnalate privind buletinele de vot, ţinând seama de faptul că la secţiile de votare speciale nu a existat un număr de alegători arondaţi şi, în concluzie, nu s-au putut realiza estimări, dificultatea identificării unui criteriu care să permită estimarea cât mai aproape de real a necesarului de buletine de vot, precum şi a altor tipizate electorale, pentru secţiile de votare speciale, a făcut ca în multe cazuri acestea să fie epuizate înainte de închiderea votării. În lipsa altui criteriu „Numărul de buletine de vot a fost stabilit astfel: [...] pentru secţiile de votare speciale, în baza numărului de alegători de pe listele electorale suplimentare de la alegerile prezidenţiale din 2004 potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.“(Buletin informativ nr. 291 din 20.11.2009, Direcţia Informare şi Relaţii publice, Serviciul Comunicare din cadrul MAI). - Completarea necorespunzătoare a proceselor-verbale de centralizare a rezultatelor votării: trebuie menţionat că desfăşurarea primului tur al alegerilor pentru Preşedintele României în aceeaşi zi cu Referendumul naţional a generat o serie întreagă de sincope la centralizarea rezultatelor şi completarea proceselor-verbale privind constatarea rezultatelor la nivel de secţie de votare. Astfel, aproximativ 70% dintre procesele-verbale de la secţiile de votare din străinătate au fost completate greşit la primul tur de scrutin, aspect care a condus la prelungirea timpului de centralizare a acestora până în data de 23 noiembrie, orele 18.00. – Aspecte semnalate de către reprezentanţii filialelor teritoriale ale Autorităţii Electorale Permanente: atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României, cât şi în cel de-al doilea au fost înregistrate anumite disfuncţionalităţi datorate activităţii defectuoase a unor membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, imixtiunilor reprezentanţilor autorităţilor locale şi ai formaţiunilor politice în derularea procesului votării, precum şi comportamentului inadecvat al unor alegători. Astfel, au fost reclamate: • înscrierea alegătorilor care şi-au exercitat dreptul de vot şi pentru alegerea Preşedintelui României, şi pentru Referendumul naţional pe un singur tabel electoral; • nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Preşedintelui României şi pentru Referendumul naţional de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare; • dispariţia unor buletine de vot; • amplasarea unor cabine de vot în afara localului secţiei de votare; • tolerarea comercializării de băuturi alcoolice în aria de protecţie a secţiei de votare; • nesoluţionarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile; • încercarea de influenţare a procesului de votare de către: primari, viceprimari, unii reprezentanţi ai partidelor politice, membri în birourile secţiilor de votare, persoane având calitatea de observatori electorali care şi-au manifestat partizanatul politic, persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie; • prezenţa în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis (s-au semnalat situaţii în care alegătorul a intrat însoţit în cabina de vot, fără a fi în imposibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot); • dosare incomplete cu materialele utilizate în secţiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau, din contră, conţinând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât şi cele utilizate spre consultare); • altercaţii şi injurii între oficialii electorali pe parcursul desfăşurării procesului votării; • suspiciuni de vot multiplu; • suspiciuni de „turism electoral“; • tentative de fotografiere cu telefonul mobil a buletinului de vot în interiorul cabinei de votare; • neaplicarea pe actul de identitate a timbrului autocolant; • staţionarea în secţiile de votare a unor persoane care nu aveau acest drept; • nelămuriri cu privire la procedura de deplasare a urnei speciale şi a actelor doveditoare. Alte deficienţe constatate au fost: • au existat sesizări cu privire la apartenenţa politică a unora dintre observatorii organizaţiilor non-guvernamentale şi a reprezentanţilor interni ai mass-media, precum şi a numărului mare de persoane pentru care se solicită acreditări de către unele organizaţii non-guvernamentale şi organizaţii mass-media; • reprezentanţii partidelor politice au transmis către presă, în ziua votării, informaţii eronate din secţiile de votare, fără a fi confirmate de preşedintele Biroului Electoral Judeţean sau de purtătorul de cuvânt. CAP. VII Constatări rezultate din îndeplinirea obiectivelor Comisiei parlamentare de anchetă Prin Hotărârea nr. 43/2009 privind validarea alegerii Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 17 decembrie 2009, Curtea Constituţională a României a validat alegerea Preşedintelui României. Din documentele depuse la Comisia parlamentară de anchetă, din Raportul de activitate al Autorităţii Electorale Permanente pe anul 2009, din Cartea albă a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, din Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 43/2009 privind validarea alegerii Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 17 decembrie 2009, reiese că ar fi putut duce la fraude care să răstoarne rezultatul alegerilor. Ţinând cont că diferenţa este de 70.000 de voturi, orice iregularitate multiplicată la nivelul ţării poate conduce la schimbarea rezultatului votului. De aceea, considerăm că verificarea de către Curtea Constituţională a României doar a buletinelor nule a fost insuficientă pentru a se constata dacă alegerile au fost fraudate. a) Verificarea dispoziţiilor legale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din anul 2009 Curtea Constituţională a României a susţinut, în motivarea deciziei prin care a respins cererea PSD de anulare a turului II de scrutin al alegerilor prezidenţiale, că fenomenele arătate cu privire la cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2009 au fost generate, în principal, de deficienţele legislaţiei electorale de natură să producă insecuritate juridică. Cadrul normativ care a stat la baza alegerilor pentru Preşedintele României din 2009^2:────────── ^2 http://www.bec2009p.ro/legislatie.html.────────── – Constituţia României, republicată (Monitorul Oficial nr. 767/31.10.2003); – Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 887/29.09.2004); – Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2004 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României (Monitorul Oficial nr. 920/09.10.2004); – Ordonanţa de urgenţă nr. 95/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 608/03.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 985/2009 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 609/04.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.044/2009 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 639/28.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.046/2009 privind aprobarea bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.047/2009 pentru aprobarea modelului, dimensiunilor şi a condiţiilor de tipărire ale buletinului de vot ce va fi folosit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2009 pentru aprobarea modelului ştampilelor birourilor electorale, a modelului ştampilei de control a secţiilor de votare şi a modelului ştampilei cu menţiunea „VOTAT“ care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr. 637/28.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.049/2009 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2009 privind stabilirea modelului timbrului autocolant şi a condiţiilor de tipărire, de gestionare şi de utilizare a acestuia la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.051/2009 privind stabilirea secţiilor de votare speciale care se vor organiza în municipii, oraşe şi comune pentru desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 638/28.09.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2009 privind stabilirea modelelor proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării la alegerile pentru preşedintele României din anul 2009; – Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 10/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înregistrare a candidaturii, a modelului declaraţiei de acceptare a candidaturii şi a modelului declaraţiei de renunţare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 647/01.10.2009); – Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 11/2009 privind procedura de eliberare a adeverinţelor prin care se atestă îndeplinirea de către organizaţiile non-guvernamentale şi instituţiile mass-media a condiţiilor prevăzute de art. 19^8 alin. (3) şi (8) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, şi procedura de acreditare a observatorilor externi, precum şi a reprezentanţilor externi ai mass-mediei la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 647/01.10.2009); – Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 359/25.05.2007); – Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 375/01.06.2007); – Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2007 pentru modificarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 843/08.12.2007); – Legea nr. 94/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 305/18.04.2008); – Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere (Monitorul Oficial al României nr. 263/28.10.1996); – Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei (Monitorul Oficial al României nr. 279/21.04.2003); – Ordonanţa de urgenţă nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei (Monitorul Oficial al României nr. 365/27.04.2004); – Ordonanţa de urgenţă nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declaraţia de avere şi pentru declaraţia de interese (Monitorul Oficial al României nr. 200/09.03.2005); – Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 375/01.06.2007); – Hotărârea Guvernului nr. 506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declaraţiilor de interese (Monitorul Oficial al României nr. 293/25.04.2003); – Ordonanţa de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii (Monitorul Oficial nr. 182/10.03.2008); – Rectificare în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii (Monitorul Oficial al României nr. 227/25.03.2008); – Legea nr. 293/2008 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii (Monitorul Oficial al României nr. 800/28.11.2008); – Legea nr. 14/2003 - Legea partidelor politice (Monitorul Oficial al României nr. 25/17.01.2003); – Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale (Monitorul Oficial al României nr. 177/07.03.2008); – Legea nr. 334/2006 - Legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 632/21.07.2006); – Ordonanţa de urgenţă nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 217/21.03.2008); – Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 409/30.05.2008); – Ordonanţa de urgenţă nr. 98/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 630/29.08.2008); – Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 196/13.03.2008); – Ordonanţa de urgenţă nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 630/29.08.2008); – Decizia nr. 853/2009 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României; – Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente pentru desemnarea reprezentanţilor A.E.P. în Birourile Electorale Judeţene, în birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi în biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009; – Hotărârea Guvernului nr. 1.308/2009 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009; – Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 84/20.02.2000); – Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2003 pentru modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 710/10.10.2003); – Legea nr. 551/2003 pentru modificarea art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 922/22.12.2003); – Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 278/25.04.2007); – Legea nr. 129/2007 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 300/05.05.2007); – Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 317/11.05.2007); – Ordonanţa de urgenţă nr. 103/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 656/02.10.2009); – Decret nr. 1.507/2009 privind organizarea unui referendum naţional (Monitorul Oficial al României nr. 714/22.10.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.258/2009 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.049/2009 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 719/23.10.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22.11.2009 (Monitorul Oficial al României nr. 719/23.10.2009); – Hotărârea Guvernului nr. 1.351/2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22.11.2009 (Monitorul Oficial al României nr. 779/13.11.2009). Referitor la aceste alegeri, Curtea Constituţională a României a constatat că a fost semnalat un număr mai mare de incidente, precum şi o exprimare mai accentuată decât cu alte prilejuri a unei lipse de încredere a cetăţenilor în corectitudinea procesului electoral. Actele normative care ar fi putut favoriza vicierea rezultatului votului pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009 sunt Ordonanţa de urgenţă nr. 95 din 2 septembrie 2009 de modificare şi completare a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 608 din 3 septembrie 2009, şi Hotărârea de Guvern nr. 1.051/2009 privind stabilirea secţiilor de votare speciale care se vor organiza în municipii, oraşe şi comune pentru desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 638 din 28 septembrie 2009. Stabilirea secţiilor de votare speciale aparţinea exclusiv Guvernului. Astfel, la art. 7^2 - (2) din OUG nr. 95/2009 se prevede că: „Stabilirea secţiilor de votare speciale se va face de către Guvern, prin hotărâre, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1). În acest sens instituţiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor şi informaţiilor necesare.“ Secţiile de votare speciale nu intrau sub incidenţa procedurii de delimitare a secţiilor de votare, întrucât acestea erau simple localuri de vot organizate în punctele de tranzit al persoanelor, fără alegători arondaţi, şi nu se putea verifica dacă aceştia au votat pe listele permanente; acest lucru a fost de natură să crească suspiciunile referitoare la posibilitatea fraudării alegerilor. Practicile de tip turism electoral şi ale votului multiplu au fost posibile prin înfiinţarea de secţii de votare speciale, în cazul alegătorilor care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu. Pentru argumentare, vă prezentăm pe scurt aspecte consemnate în Raportul Autorităţii Electorale Permanente privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 şi reiterate în raportul AEP privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2014^3, referitor la organizarea secţiilor de votare speciale: "Mecanismul identificării localităţilor în care era nevoie de secţii speciale, nepublicat într-un act oficial, s-a desfăşurat ca un proces intern la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor. A apărut o listă foarte lungă de secţii de votare speciale, unele dintre ele în localităţi foarte mici şi care nu prezintă datele sociologice necesare pentru a justifica prezenţa secţiei, nu justifica o migraţie internă semnificativă, nici ca puncte de atracţie turistică."────────── ^3 AEP - Raport privind alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014, pag. 4-6.────────── Astfel, problemele cauzate de utilizarea secţiilor de votare speciale au fost relevate de Misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, după cum urmează: La aplicarea inconsecventă a procedurilor, o oarecare controversă la aceste alegeri a fost cauzată de utilizarea secţiilor de votare speciale pentru alegătorii care în ziua votării s-au aflat în afara localităţii de domiciliu. Numărul acestor secţii de votare speciale a fost limitat şi au fost introduse măsuri de siguranţă suplimentare pentru a se limita posibilitatea votului multiplu. Însă numărul limitat al secţiilor de votare împreună cu procedurile de siguranţă au avut ca rezultat cozi considerabile şi întârzierea trecerii alegătorilor pe la urne. În fapt, nu a existat niciun mecanism sigur cu ajutorul căruia comisiile de votare să poată verifica faptul că un alegător nu a votat deja în altă parte. Acest fapt a creat o atmosferă de suspiciune privind posibilele abuzuri la secţiile de votare speciale. Totodată, imposibilitatea estimării numărului de alegători care se vor prezenta la vot a determinat la rândul său dificultăţi în estimarea corectă a numărului de buletine de vot care trebuiau repartizate fiecărei secţii de votare speciale. În acest context, în anul 2014, s-a prevăzut desfiinţarea secţiilor de votare speciale prin adoptarea OUG 45/2014 privind modificarea şi completarea Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, prin care un cetăţean cu drept de vot poate vota la orice secţie la alegerile prezidenţiale şi nu va mai fi nevoit să se prezinte la o secţie specială, dacă nu se află în localitatea de domiciliu. Aceştia trebuie însă să declare în scris, pe propria răspundere, că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. În nota de fundamentare a Guvernului se arată că „din practica anterioară a organizării alegerilor s-a constatat că au fost situaţii în care câteva sute de secţii de votare din localităţile mari şi din zonele turistice au fost extrem de aglomerate, iar în alte câteva mii de astfel de secţii, constituite în localităţile mici, rurale, fluxul alegătorilor a fost deosebit de redus“. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis că OUG „urmăreşte să asigure un plus de transparenţă a procesului electoral“. Referitor la termenul de transmitere în ţară a documentelor din secţiile de votare din Diaspora (buletine de vot, declaraţii pe propria răspundere, procese-verbale etc.) menţionăm faptul că au existat două infograme datate 08.12.2009, din partea domnului Eugen Tomac, secretar de stat şi a domnului Robert Cazanciuc, secretar general - Ministerul Afacerilor Externe care ridică suspiciuni cu privire la conţinutul acestora în sensul în care într-una se solicită „a nu transmite încă documentele“, iar în cealaltă „să fie transmise în 24 ore“, infograme regăsite în dosarul cu material documentar nr. 1. În ceea ce priveşte exercitarea votului în Diaspora, la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează şi în prezent posibilitatea folosirii titlului de călătorie: „Act de identitate-cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării şi la alin. (2): „Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România“. Din afirmaţiile domnului Dan Şova date în faţa Comisiei: "1. Pentru cineva care contestă alegerile, un partid politic, cu un candidat în turul al doilea de scrutin, legea spune că ai la dispoziţie 3 zile să conteşti şi că trebuie să produci probe pentru a putea susţine şi pentru a determina Curtea Constituţională să decidă renumărarea voturilor sau anularea scrutinului. Eu - şi noi toţi, de fapt, de la Partidul Social Democrat - atunci am avut o observaţie tehnică: Autoritatea Electorală Permanentă avea la dispoziţie 6 luni pentru a identifica eventual vot multiplu, iar unui partid politic i se cereau - şi se cer - probe în 3 zile. (...)2. Contradicţie legislativă foarte gravă. Curtea Constituţională nu este o instanţă de drept comun. Nefiind o instanţă de drept comun, ea nu este pregătită pentru administrarea de probe, ea nu are instrumente pentru administrarea de probe cum au instanţele de drept comun. Ori, era cvasiabsurd, până la urmă, să ţi se ceară să dai probe în sens judiciar în faţa unei instanţe care nu analizează probe conform propriei legi de funcţionare, lucru care, din ce ştiu eu, există şi în ziua de astăzi, în ipoteza în care i-ar veni cuiva... Normal că, de la momentul respectiv, o serie de lucruri s-au îmbunătăţit. De exemplu, astăzi avem registrul electoral pe care, la vremea respectivă, nu-l aveam... Fireşte că puteau exista suspiciuni mai mari." b) Determinarea implicării unor instituţii şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuţiilor stabilite prin lege pentru aceste instituţii, în cadrul procesului electoral Declaraţiile domnului Dan Andronic invitat la lucrările Comisiei parlamentare de anchetă, nu au fost susţinute de alte persoane invitate/audiate în faţa Comisiei şi nici completate cu dovezi. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat cu privire la afirmaţiile făcute de jurnalistul Dan Andronic despre faptul că în alegerile prezidenţiale desfăşurate în decembrie 2009 s-ar fi implicat unele autorităţi publice şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, cu consecinţa vicierii rezultatului alegerilor. În cauză, s-a început urmărirea penală in rem sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (art. 248 raportat la art. 248^1 din vechiul Cod penal) şi infracţiunii de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale, prevăzută de art. 391 alin. 3 şi 4 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (fost art. 62 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României) şi art. 38 alin. 1 din Codul penal. Sesizarea s-a înregistrat pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, cu numărul de Dosar 213/P/2017. Drept urmare, persoanele audiate/invitate la lucrările Comisiei parlamentare de anchetă nu au putut face declaraţii în faţa comisiei, invocând că nu pot face publice informaţii pe care le-au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe cale de consecinţă, Comisia parlamentară de anchetă, după clasarea Dosarului nr. 213/P/2017, a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, date şi informaţii din dosar, ce reprezintă interesele generale ale societăţii, necesare în aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii Comisiei. VERIFICAREA IMPLICĂRII SRI ŞI A PÎCCJ ÎN FAVORIZAREA FRAUDĂRII ALEGERILOR În noaptea de 6 spre 7 noiembrie 2009, noaptea alegerilor prezidenţiale din turul doi, în casa domnului Gabriel Oprea, la aceea vreme senator independent, au participat persoane cu funcţii de conducere în autorităţile publice printre care: domnul George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul Florian Coldea, prim-adjunctul directorului S.R.I., doamna Laura Codruţa Kövesi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, precum şi alte persoane publice printre care: domnul Dan Andronic, jurnalist, domnii Nicolae Onţanu, Anghel Iordănescu, participare confirmată şi în Ordonanţa de clasare din 20 iunie 2017 a Dosarului nr. 213/P/2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit declaraţiei domnului Dan Andronic, jurnalist: „Acolo era Statul“ („aveam senzaţia acută că intrasem în ochiul uraganului“; „aveam senzaţia că asist la Noaptea Generalilor, după 20 de ani“). Pentru lămurirea unor chestiuni de interes public legate de suspiciunile referitoare la implicarea unor autorităţi fără a avea competenţe legale în procesul electoral din decembrie 2009, prin prezenţa persoanelor sus-menţionate, Comisia parlamentară de anchetă a adresat invitaţii celor care au participat la această întâlnire, însă persoanele cele mai reprezentative la acea dată, având în vedere funcţiile deţinute, doamna Laura Codruţa Kövesi şi domnul Florian Coldea, au refuzat participarea la audieri în faţa Comisiei şi nu au oferit răspunsuri clarificatoare sau orice alte informaţii necesare membrilor Comisiei pentru a-şi fonda luarea unei decizii. Totodată, conform Ordonanţei de clasare menţionate mai sus, rezultă că doamna Laura Codruţa Kövesi şi domnul Florian Coldea nu ar fi dat declaraţii nici în faţa organelor de urmărire penală. Acest lucru face să planeze suspiciunea că în seara alegerilor persoanele publice cu funcţii de decizie în autorităţile statului s-au întâlnit la un eveniment privat, cu un scop precis, acela de influenţare a rezultatului votului. Cu toate acestea, din probele administrate în cadrul anchetei parlamentare, nu se poate trage o astfel de concluzie. Activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost îngreunată din următoarele considerente: - refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că „există o anchetă în desfăşurare“; – refuzul persoanelor care au transmis în scris că nu pot da curs solicitărilor comisiei motivând că „există o anchetă în desfăşurare“; – refuzul doamnei Laura Codruţa Kövesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de a răspunde la întrebarea cu privire la scopul vizitei din seara de 6 decembrie; – refuzul domnului Augustin Lazăr - procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a transmite Comisiei parlamentare de anchetă o copie după dosarul nr. 213/P/2017, dosar care fusese clasat între timp şi care conţinea toate informaţiile necesare în vederea stabilirii adevărului cu privire la aspecte ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. Refuzul domnului procuror general Augustin Lazăr a fost justificat prin faptul că nu există nicio prevedere legală care să-l oblige să dea curs solicitării Comisiei. Precizăm că: - Informaţiile dintr-un dosar clasat sunt publice, neexistând nicio prevedere legală care să-l împiedice pe domnul procuror general să le pună la dispoziţia unei comisii parlamentare de anchetă; – Conform Legii nr. 544/2001, procurorul general Augustin Lazăr este obligat să asigure accesul „oricărei persoane“ la informaţiile publice din dosarul nr. 213/P/2017, dosar clasat; – Dosarul nr. 213/P/2017 clasat nu conţine informaţii care în conformitate cu alin. (1) al art. 12 din Legea nr. 544/2001 sunt exceptate de la obligaţia de a fi puse la dispoziţia „oricărui cetăţean“. – Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 411/2017, pct. 32, a constat, în acord cu jurisprudenţa sa, că: „Instituirea unei comisii de anchetă parlamentară reprezintă o aplicare a dispoziţiilor constituţionale, având deplină legitimitate constituţională. Parlamentarii, exercitându-şi mandatul în serviciul poporului, trebuie să dea dovadă de aplecare spre discutarea, dezbaterea şi rezolvarea problemelor comunităţii şi nicidecum să le ignore. Una dintre modalităţile prevăzute de Constituţie pentru realizarea acestui obiectiv îl constituie Comisia de anchetă parlamentară, al cărui obiect de activitate constă în analiza sau clarificarea unor situaţii de fapt, a unor aspecte sau fenomene sociale relevante, justificat de interesul social public de a cunoaşte anumite realităţi cu reverberaţii în plan social, juridic sau politic. O astfel de activitate de cercetare a unor aspecte din viaţa publică a comunităţii este absolut indispensabilă realizării rolului constituţional al unui parlamentar, acela de reprezentant al electoratului şi al intereselor cetăţenilor“. Decizia C.C.R. nr. 611/2017 pct. 62, 63: „Autoritatea specifică activităţii Parlamentului se ataşează şi activităţii comisiei de anchetă parlamentară, pentru ca obiectivele în vederea cărora a fost instituită comisia, să fie atinse. Comisia de anchetă parlamentară trebuie să dispună de toate condiţiile pentru a culege şi a oferi acele date necesare plenului unei Camere sau Parlamentului spre a-şi fonda, în mod optim, luarea unei decizii“. c) Verificarea posibilei existenţe a unor mecanisme paralele de influenţare şi/sau de viciere a rezultatului votului, precum şi determinarea instituţiilor şi/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora Un posibil mecanism de influenţare a rezultatului votului ar putea fi considerat şi repartizarea de telefoane mobile în unele secţii de votare şi în toate secţiile de votare speciale, al căror soft a fost creat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Totodată, potrivit AEP^4, „Atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României, cât şi în cel de-al doilea, au fost înregistrate anumite disfuncţionalităţi datorate activităţii defectuoase a unor membri ai birourilor electorale, ale secţiilor de votare, imixtiunilor reprezentanţilor autorităţilor locale şi ai formaţiunilor politice în derularea procesului votării, precum şi comportamentului inadecvat al unor alegători.────────── ^4 Cartea Albă a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009.────────── Astfel, au fost reclamate: • nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Preşedintelui României de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare; • dispariţia unor buletine de vot; • amplasarea unor cabine de vot în afara localului secţiei de votare; • încercarea de influenţare a procesului de votare de către: - primari, viceprimari; – unii reprezentanţi ai partidelor politice, membri în birourile secţiilor de votare; – persoane având calitatea de observatori electorali care şiau manifestat partizanatul politic; – persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie. • prezenţa în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis; • dosare incomplete cu materialele utilizate în secţiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau din contră conţinând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât şi cele utilizate spre consultare); • altercaţii şi injurii între oficialii electorali pe parcursul desfăşurării procesului votării; • suspiciuni de vot multiplu; • suspiciuni de „turism electoral“. De asemenea, o altă posibilitate de influenţare a rezultatului alegerilor poate fi legată de schimbarea majorităţii prefecţilor într-o singură zi, încetarea şi învestirea având loc pe 1 septembrie 2009 în sensul în care: încetarea exercitării temporare a funcţiilor prefecţilor şi subprefecţilor s-a realizat prin hotărâri de Guvern din data de 1 octombrie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650/01.10.2009, iar învestirile pe noile funcţii s-au realizat prin hotărâri de Guvern tot în data 1 octombrie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651/02.10.2009. Avizele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici au fost emise în data de 2 octombrie 2009, astfel cum reiese din tabelul de mai jos:
┌────┬─────────┬───────────────────┬─────────┐
│Nr. │Hotărâri │ │Documente│
│crt.│de Guvern│Obiectul hotărârii │/menţiuni│
│ │ │ │ANFP │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│1. │1096/1 │prefect Argeş - │ │
│ │octombrie│Proca Marcel │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Nu a fost│
│2. │1097/1 │prefect Argeş │solicitat│
│ │octombrie│-Davidescu Gheorghe│aviz │
│ │2009 │ │ANFP. │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│3. │1098/1 │prefect, Bacău - │ │
│ │octombrie│Pocovnicu │ │
│ │2009 │Constantin-Dorian │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│4. │1099/1 │subprefect Bacău - │ │
│ │octombrie│Balan Claudiu │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│5. │1100/1 │prefect Bacău - │din 2 │
│ │octombrie│Balan Claudiu │octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│6. │1101/1 │prefect, Brăila - │ │
│ │octombrie│Alexandru Gabriela │ │
│ │2009 │Loredana │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Aplicarea │Nu │
│ │1102/1 │mobilităţii, │necesită │
│7. │octombrie│subprefect - │aviz │
│ │2009 │prefect Brăila - │ANFP. │
│ │ │Popa Dumitru │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│8. │1103/1 │prefect, Buzău - │ │
│ │octombrie│Ungureanu Valeriu │ │
│ │2009 │Alexandru │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│9. │1104/1 │subprefect, Buzău -│ │
│ │octombrie│Beganu Paul │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│10. │1105/1 │prefect Buzău - │din 2 │
│ │octombrie│Beganu Paul │octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie, │ │
│11. │1106/1 │prefect, Călăraşi, │ │
│ │octombrie│Taracila Ioan Doru │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetarea funcţie, │ │
│12. │1107/1 │subprefect, │ │
│ │octombrie│Călăraşi, Enciu │ │
│ │2009 │Nicolae │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│13. │1108/1 │prefect, Călăraşi, │din 2 │
│ │octombrie│Enciu Nicolae │octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│14. │1109/1 │prefect, Constanţa,│ │
│ │octombrie│Brailoiu Tit-Liviu │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Aplicarea │Nu │
│ │1110/1 │mobilităţii, │necesită │
│15. │octombrie│subprefect-prefect,│aviz │
│ │2009 │Constanţa, Palaz │ANFP. │
│ │ │Claudiu-Iorga │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│16. │1111/1 │prefect, Dolj, │ │
│ │octombrie│Stancu Florin-Ionuţ│ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│17. │1112/1 │subprefect, Dolj, │ │
│ │octombrie│Georgescu Eugen │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│18. │1113/1 │prefect, Dolj, │din 2 │
│ │octombrie│Georgescu Eugen │octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│19. │1114/1 │prefect, Galaţi, │ │
│ │octombrie│Brinzan Claudiu │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│20. │1115/1 │subprefect, Galaţi,│ │
│ │octombrie│Păun Ionuţ Cosmin │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│21. │1116/1 │prefect, Galaţi, │din 2 │
│ │octombrie│Păun Ionuţ Cosmin │octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│22. │1117/1 │prefect, Giurgiu, │ │
│ │octombrie│Tanasescu Tudor │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │ │Aplicarea │ │
│ │HG nr. │mobilităţii, │Nu │
│23. │1118/1 │subprefect-prefect,│necesită │
│ │octombrie│Giurgiu, │aviz │
│ │2009 │Stanisteanu Sergiu │ANFP. │
│ │ │Ionuţ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│24. │1119/1 │prefect, Gorj, │ │
│ │octombrie│Florescu Ion │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│25. │1120/1 │subprefect, Gorj, │ │
│ │octombrie│Andrei Vasile-Liviu│ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│26. │1121/1 │prefect, Gorj, │din 2 │
│ │octombrie│Andrei Vasile-Liviu│octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
└────┴─────────┴───────────────────┴─────────┘
┌────┬─────────┬───────────────────┬─────────┐
│Nr. │Hotărâri │ │Documente│
│crt.│de Guvern│Obiectul hotărârii │/menţiuni│
│ │ │ │ANFP │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│27. │1122/1 │prefect, Hunedoara,│ │
│ │octombrie│Samoilescu │ │
│ │2009 │Ioan-Gabriel │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│28. │1.123/1 │subprefect, │ │
│ │octombrie│Hunedoara, Gligor │ │
│ │2009 │Dorin-Oliviu │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│29. │1.124/1 │prefect, Hunedoara,│din 2 │
│ │octombrie│Gligor Dorin-Oliviu│octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│30. │1.125/1 │prefect, Ialomiţa, │ │
│ │octombrie│Stiuca Alecsandru │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│31. │1.126/1 │subprefect, │ │
│ │octombrie│Ialomiţa, Teculescu│ │
│ │2009 │Petru-Madalin │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│32. │1.127/1 │prefect Ialomiţa, │din 27 │
│ │octombrie│Teculescu │octombrie│
│ │2009 │Petru-Madalin │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetarea funcţie │ │
│33. │1.128/1 │prefect, Iaşi, Lupu│ │
│ │octombrie│Victorel │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│34. │1.129/1 │subprefect, Iaşi, │ │
│ │octombrie│Tomaseschi │ │
│ │2009 │Sava-Dragomir │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│35. │1.130/1 │prefect, Iaşi, │din 2 │
│ │octombrie│Tomaseschi │octombrie│
│ │2009 │Sava-Dragomir │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│36. │1.131/1 │prefect, Olt, Şarpe│ │
│ │octombrie│Daniel │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│37. │1.132/1 │prefect, Olt, │din 2 │
│ │octombrie│Moisiu │octombrie│
│ │2009 │Leonid-Augustin │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│38. │1.133/1 │prefect, Prahova, │ │
│ │octombrie│Oprea Ştefan-Radu │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│39. │1.134/1 │subprefect, │ │
│ │octombrie│Prahova, Dobre │ │
│ │2009 │Adrian-Florin │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Învestire funcţie │Aviz ANFP│
│40. │1.135/1 │prefect, Prahova, │din 2 │
│ │octombrie│Dobre Adrian-Florin│octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│41. │1.136/1 │prefect, Sălaj, │ │
│ │octombrie│Ciunt Ionel │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │ │Aplicarea │ │
│ │HG nr. │mobilităţii │Nu │
│42. │1.137/1 │inspector │necesită │
│ │octombrie│guvernamental - │aviz │
│ │2009 │prefect, Sălaj, │ANFP. │
│ │ │Todea Andrei Barbu │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│43. │1.138/1 │prefect, Teleorman,│ │
│ │octombrie│Bita Ionut Adrian │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │Aviz ANFP│
│44. │1.139/1 │prefect, Teleorman,│din 2 │
│ │octombrie│Nitulescu Teodor │octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│45. │1.140/1 │prefect, Vaslui, │ │
│ │octombrie│Tibulca Ioan │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │ │Aplicarea │ │
│ │HG nr. │mobilităţii │Nu │
│ │1.141/1 │inspector │necesită │
│46. │octombrie│guvernamental - │aviz │
│ │2009 │prefect, Vaslui, │ANFP. │
│ │ │Iftimoaiei Ciprian │ │
│ │ │Constantin │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│47. │1.142/1 │prefect, Vâlcea, │ │
│ │octombrie│Grigorescu Remus │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │Nu │
│48. │1.143/1 │subprefect, Vâlcea,│necesită │
│ │octombrie│Ungureanu Petre │aviz │
│ │2009 │ │ANFP. │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │Aviz ANFP│
│49. │1.144/1 │prefect, Vâlcea, │din 2 │
│ │octombrie│Ungureanu Petre │octombrie│
│ │2009 │ │2009 │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Încetare funcţie │ │
│50. │1.145/1 │prefect, Vrancea, │ │
│ │octombrie│Dan Raluca-Tatiana │ │
│ │2009 │ │ │
├────┼─────────┼───────────────────┼─────────┤
│ │HG nr. │Aplicarea │Nu │
│51. │1.146/1 │mobilităţii │necesită │
│ │octombrie│subprefect-prefect,│aviz │
│ │2009 │Vrancea, Oprea Ion │ANFP. │
└────┴─────────┴───────────────────┴─────────┘
Funcţiile de prefect şi subprefect sunt funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici; prin aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarul public, republicată 2007, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, avizează şi monitorizează recrutarea pentru funcţiile publice specifice. Potrivit art. 33 alin. (1) lit. c) din HG nr. 341 din 11 aprilie 2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, „Mobilitatea pentru eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice se dispune prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a ministrului administraţiei şi internelor, pentru funcţiile publice de prefect şi subprefect;“. Deci, pentru ocuparea unui loc vacant a unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, în cazul de faţă, cea de prefect, este necesară parcurgerea unor etape obligatorii care necesită un timp de analizare a situaţiei de fapt şi a documentaţiei specifice, de întocmire a documentelor, de corespondenţă între instituţii etc. De asemenea, potrivit Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, acesta are un rol important în organizarea alegerilor, astfel: - la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 se menţionează că Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor; – la art. 15 alin. (1) - membrii Corpului prefecţilor, respectiv ai Corpului subprefecţilor sunt supuşi mobilităţii în funcţie, prezentând disponibilitate la numirile considerate oportune de către Guvern; – alin. (3) - Constatarea intervenirii situaţiei prevăzute la alin. (2) se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la apariţia ei, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, care va propune Guvernului, respectiv prim-ministrului, numirea altor persoane. Atribuţiile prefectului la alegerile Preşedintelui României sunt menţionate în următoarele acte normative astfel: - potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României la art. 11 alin. (4) „... prefecţii comunică Autorităţii Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi alte date relevante privind imobilul în care se va desfăşura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificări privind delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi locurile de desfăşurare a votării se comunică Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la producerea acestora; – potrivit art. 10 alin. (4) din HG nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 menţionează: „prin grija prefecţilor şi cu sprijinul primarilor se asigură instalarea, la intrarea în secţiile de votare speciale, de camere web sau alte mijloace de înregistrare video, conectate la calculatoare cu suficientă capacitate de stocare pentru 14 ore de imagine video, care vor înregistra video cetăţenii ce îşi exercită dreptul de vot în aceste secţii. Fişierul cuprinzând înregistrarea video va fi salvat pe un suport optic, CD sau DVD şi va fi înaintat către biroul electoral judeţean, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti într-un plic sigilat, pe care se aplică ştampila de control a secţiei de votare şi semnătura preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu dosarul cuprinzând tabelele electorale utilizate şi declaraţiile pe propria răspundere ale alegătorilor. Birourile electorale judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti transmit plicurile sigilate conţinând înregistrările video, împreună cu dosarele de la secţiile de votare cuprinzând listele şi tabelele electorale utilizate, precum şi declaraţiile pe propria răspundere ale alegătorilor Biroului Electoral Central, care le predă Autorităţii Electorale Permanente în vederea depozitării într-un singur spaţiu, asigurat de către Secretariatul General al Guvernului“; – Art. 10 alin. (4^1) din HG nr. 1.045/2009 „pentru asigurarea suportului tehnic, a operării mijloacelor de înregistrare video şi a computerelor, birourile electorale ale secţiilor de votare speciale au la dispoziţie personal calificat, asigurat de către prefecţi, cu sprijinul primarilor, care face parte din personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale judeţene sau al birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti“; – potrivit anexelor 2, 3 şi 5 din Hotărârea nr. 1.048/2009 pentru aprobarea modelelor ştampilelor birourilor electorale, a modelului ştampilei de control a secţiilor de votare şi a modelului ştampilei cu menţiunea „VOTAT“ care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009, „modelul ştampilei Biroului Electoral Judeţean, ştampilei Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti şi ştampilei de control a secţiei de votare din ţară se confecţionează prin grija prefectului. Dimensiunea ştampilei se stabileşte de prefect, astfel încât toate datele înscrise să fie lizibile“; – potrivit Hotărârii nr. 1.045 din 23 septembrie 2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009: "Art. 1 - (1) Pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind alegerea Preşedintelui României care revin ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi instituţiilor prefectului, se constituie Comisia tehnică centrală, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1; - alin. (2) La şedinţele Comisiei tehnice centrale pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai Clubului Român de Presă, ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale interesate şi ai organizaţiilor neguvernamentale; Art. 2 - (1) Până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data alegerilor, prefecţii şi preşedinţii tribunalelor întocmesc listele cuprinzând persoanele care pot fi desemnate, potrivit legii, preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora; - alin. (2) În termen de cel mult două zile de la întocmirea lor, prefecţii centralizează listele prevăzute la alin. (1) şi le transmit spre avizare, prin poştă electronică, Autorităţii Electorale Permanente, în formatul solicitat de aceasta; - alin. (3) Avizul Autorităţii Electorale Permanente se comunică prefecţilor şi preşedinţilor tribunalelor până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora; Art. 3 - (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile administraţiei publice locale dispun măsuri pentru menţinerea şi asigurarea ordinii şi liniştii publice în localităţile ţării, pe întreaga perioadă electorală şi, în mod deosebit, în ziua votării, precum şi în zilele care premerg şi succedă acestei zile; - alin. (2) Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile administraţiei publice locale asigură paza secţiilor de votare şi a dosarelor întocmite de birourile electorale, pe timpul transportului acestora la birourile electorale, respectiv la Biroul Electoral Central, precum şi paza pe timpul tipăririi, transportului şi depozitării buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare votării; Art. 4 - (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, asigură tipărirea listelor electorale permanente, în două exemplare, şi a copiilor de pe listele electorale permanente, în 3 exemplare. În situaţia organizării unui al doilea tur de scrutin, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor asigură tipărirea copiilor de pe listele electorale permanente, care vor fi identice cu cele folosite la primul tur de scrutin, într-un singur exemplar; - alin. (2) Materialele consumabile necesare tipăririi listelor electorale permanente şi a copiilor de pe listele electorale permanente se asigură de către instituţiile prefectului; ... Art. 10 - (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu sprijinul Autorităţii Electorale Permanente, organizează, în termen de cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, instruirea prefecţilor şi a subprefecţilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009; - alin. (2) Prefecţii, cu sprijinul filialelor Autorităţii Electorale Permanente, organizează în cel mai scurt timp instruirea primarilor şi a secretarilor comunelor, oraşelor şi municipiilor cu privire la sarcinile ce le revin în vederea organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerii Preşedintelui României; - alin. (3) Prefecţii stabilesc un grafic de distribuire a buletinelor de vot primite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi a celorlalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral, în funcţie de asigurarea condiţiilor de păstrare în siguranţă a acestora, cu respectarea prevederilor legale; - alin. (4) Prefecţii, cu sprijinul primarilor, instalează, la intrarea în secţiile de votare speciale, camere web conectate la calculatoare cu suficientă capacitate de stocare pentru 14 ore de imagine video, care vor înregistra video cetăţenii ce îşi exercită dreptul de vot în aceste secţii. Operarea computerelor va fi asigurată de unul dintre membrii biroului electoral al secţiei de votare. Fişierul cuprinzând înregistrarea video va fi salvat pe un suport optic, CD sau DVD, şi va fi înaintat către biroul electoral judeţean, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti într-un plic sigilat, pe care se aplică ştampila de control a secţiei de votare şi semnătura membrului biroului electoral al secţiei de votare care a asigurat operarea computerului, împreună cu dosarul cuprinzând tabelele electorale utilizate şi declaraţiile pe propria răspundere ale alegătorilor. Birourile electorale judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti transmit plicurile sigilate conţinând înregistrările video, împreună cu dosarele de la secţiile de votare cuprinzând listele şi tabelele electorale utilizate, precum şi declaraţiile pe propria răspundere ale alegătorilor, Biroului Electoral Central, care le predă Autorităţii Electorale Permanente în vederea depozitării într-un singur spaţiu, asigurat de către Secretariatul General al Guvernului; - alin. (5) În situaţia în care prefectul se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, precum şi în cazurile în care această funcţie este vacantă, unul dintre subprefecţi asigură îndeplinirea sarcinilor ce îi revin prefectului, potrivit legii, în vederea organizării şi desfăşurării corespunzătoare a alegerii Preşedintelui României; - alin. (6) În perioada electorală, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă acordă sprijin de specialitate prefecţilor şi primarilor, în vederea realizării la termen şi în condiţii corespunzătoare a sarcinilor ce le revin în organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009; Art. 11 - alin. (1) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de către Secretariatul General al Guvernului prin Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cel al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene se asigură de către prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, iar cele ale birourilor electorale de sector, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, de către primari, împreună cu prefecţii; - alin. (2) Dotarea tehnică şi materială a Biroului Electoral Central se asigură de Ministerul Administraţiei şi Internelor, dotarea tehnică şi materială a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate se asigură de Ministerul Afacerilor Externe, iar dotarea tehnică şi materială a birourilor electorale judeţene se asigură de prefecţi împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene. Dotarea tehnică şi materială a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se asigură de prefectul municipiului Bucureşti împreună cu primarii sectoarelor municipiului Bucureşti; - alin. (3) Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, asigură aparatul tehnic auxiliar necesar funcţionării Biroului Electoral Central. Aparatul tehnic auxiliar necesar funcţionării biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate se asigură de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă; - alin. (4) alin. (4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile şi echipamentele de comunicaţii speciale, închirierea de la operatorii publici a elementelor de infrastructură pentru servicii de comunicaţii, pentru crearea de aplicaţii specifice şi funcţionarea sistemului de colectare a datelor privind participarea la vot, necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate; - alin. (5) Prefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii asigură condiţiile corespunzătoare pentru funcţionarea birourilor electorale judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti." – potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.046 din 23 septembrie 2009 privind aprobarea bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009: "Art. 1 (...) - (3) Ministerul Administraţiei şi Internelor repartizează instituţiilor prefectului sumele necesare pentru activităţile acestora legate de pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009; (...) Art. 7 - (1) Instituţiile prefectului asigură confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi a ştampilelor de control ale secţiilor de votare organizate în ţară; (3) Instituţiile prefectului asigură achiziţionarea tuşului, tuşierelor şi a celorlalte materiale necesare votării. (...) Art. 9 Pentru reducerea cheltuielilor necesare în vederea desfăşurării procesului electoral, primarii vor utiliza bunurile materiale recuperate de la alegerile anterioare şi aflate în stare bună. Acolo unde bunurile materiale necesare dotării materiale corespunzătoare a secţiilor de votare nu se pot recupera, se vor achiziţiona unele noi de către instituţiile prefectului, în baza centralizării necesarului şi în limita fondurilor alocate. (...) Art. 11 - (1) Cheltuielile pentru materialele necesare tipăririi listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea, a afişelor prin care se aduc la cunoştinţa publică locaţiile secţiilor de votare, precum şi a celorlalte tipizate se asigură de instituţiile prefectului, respectiv de Ministerul Afacerilor Externe pentru afişele şi tipizatele utilizate la secţiile de votare din străinătate. Art. 12 - (1) Cheltuielile necesare în vederea transportului şi distribuirii materialelor, inclusiv a celor de informare, a documentelor şi a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului electoral se fac de instituţiile prefectului, iar cele pentru transportul şi distribuirea materialelor, inclusiv a celor de informare, a documentelor şi tipizatelor repartizate secţiilor de votare din străinătate se fac din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Art. 13 - (3) Ministerul Administraţiei şi Internelor va repartiza ştampilele cu menţiunea „VOTAT“, buletinele de vot, tabelele electorale şi timbrele autocolante către prefecţi şi preşedinţii birourilor electorale judeţene, respectiv preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care împreună cu primarii, respectiv Ministerul Afacerilor Externe le vor distribui birourilor electorale ale secţiilor de votare; (...) - (1) Sumele alocate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru instituţiile prefectului, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru desfăşurarea procesului electoral, se vor vira cu această destinaţie în bugetul fiecărei instituţii a prefectului, iar decontarea cheltuielilor respective va fi efectuată cu respectarea prevederilor legale." – potrivit OUG nr. 20 din 27 februarie 2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale: "Art. 24 (...) alin. (5) Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia se face în şedinţă publică de către preşedintele Tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care nu sunt desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele şi semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. (...) Art. 27 - În termen de două zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripţie, prefecţii aduc la cunoştinţă publică sediile unde acestea îşi desfăşoară activitatea, precum şi programul de activitate al acestora." În acelaşi context de influenţare a rezultatului alegerilor pot fi menţionate schimbările şefilor de instituţii ale serviciilor publice de deconcentrate ale ministerelor, în perioada 1 octombrie-6 decembrie 2009, potrivit adreselor primite de la ministere, redate în dosarul cu material documentar nr. 11. Schimbările şefilor de instituţii ale serviciilor publice de deconcentrate, ale ministerelor din unităţile administrativ-teritoriale, efectuate în perioada 1 octombrie 2009 - 6 decembrie 2009, s-au făcut, prin ordine de ministru sau prin act administrativ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciul public deconcentrat, în baza OUG nr. 105/2009, care ulterior a fost declarată neconstituţională prin Decizia CCR nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 (M. Of. nr. 28/ 14 ianuarie 2010). Astfel, la data de 6 octombrie 2009, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local. În Decizia CCR nr. 1.629 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 (M. Of. nr. 28/14 ian. 2010) se menţionează că: „Prin procedeul legislativ utilizat, Guvernul a determinat ca prevederile actului normativ abrogat şi declarat neconstituţional - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 - să producă în continuare efecte juridice, sub forma unui act nou - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 - care, aşa cum s-a arătat, a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispoziţiile iniţiale în materia respectivă.“ De asemenea, prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituţională a României a constatat că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încălcării prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie. În esenţă, Curtea a reţinut, în acest sens, că „prin reglementările sale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 «afectează» statutul juridic al unor funcţionari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ- teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege „organică“ şi că „prin întreg conţinutul reglementării Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competenţa materială, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie“. De asemenea, Curtea a analizat ordonanţa de urgenţă în ansamblul său şi sub aspectul noii concepţii pe care o consacră în domeniul administraţiei publice, referitoare la desfiinţarea funcţiilor publice, a funcţiilor publice specifice şi a posturilor încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi adjuncţii acestuia şi instituirea, corelativ, a funcţiei de „director coordonator al serviciului public deconcentrat“, persoană numită, în urma câştigării unui concurs anume organizat, prin „act administrativ“ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează serviciul public deconcentrat respectiv şi care îşi exercită funcţiile în baza unui „contract de management“ încheiat cu ordonatorul principal de credite, pe o perioadă de maximum 4 ani, contract asimilat „contractului individual de muncă. Curtea a conchis că „această construcţie juridică deficitară şi confuză ridică problema statutului juridic al «directorului coordonator» şi a naturii juridice a «contractului de management»“. Se poate astfel concluziona faptul că au avut loc „intervenţii în forţă“ asupra aparatului administrativ al ţării, prin schimbarea şefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, ceea ce induce ideea existenţei unei premeditări a influenţării rezultatului votului. Cu referire explicită la influenţarea rezultatului votului, în sensul inversării rezultatului, a existat şi o opinie, exprimată de domnul gen.(r) Dumitru Iliescu, în faţa Comisiei parlamentare de anchetă. Potrivit spuselor domniei sale, acesta a asigurat consultanţă candidatului Mircea Geoană. Redăm afirmaţiile domniei sale: „Eu sunt convins că domnul Geoană a ieşit Preşedintele României, dar prin vicierea masivă a votului românilor, s-a întors votul acestora în favoarea domnului Băsescu. Şi acum pentru că, cu siguranţă, o să mă întrebaţi cum s-au fraudat aceste alegeri... V-am spus mai înainte că s-a creat un portofoliu din care au fost numiţi membri ai Biroului Electoral Central, membri ai birourilor electorale. Ştiţi bine, conform legii, erau numiţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar nu se cunoaşte cine a făcut propunerile pentru ei. Adică se cunoaşte cine a făcut propunerile, dar nu cei care au fost în spatele acestor propuneri. Şi unii dintre ei au venit cu informaţia atunci că erau din acel portofoliu despre care vorbeam anterior de magistraţi. Pe unii dintre cei care nu erau în acel portofoliu şi n-aveau niciun fel de tangenţă cu această structură s-a încercat ulterior să se pună presiune, pentru a nu pune în pericol planul care se organizase şi deja se trecuse la aplicarea lui. Au venit informaţii vizavi de softul care s-a pregătit şi aveam elemente că acesta are o marjă de eroare care va fi - eroarea respectivă - folosită în folosul domnului Băsescu. Şi am informat despre acest aspect conducerea Partidului Social Democrat. De asemenea, după ce s-a terminat votul şi s-au dat rezultatele, a fost o echipă paralelă cu echipa de la conducerea PSD-ului, care s-a ocupat de identificarea neregulilor semnalate pe timpul efectuării votului. Adică s-au verificat procesele-verbale şi s-a constatat că multe procese-verbale aveau cifrele inversate. Dacă din secţiile de votare au plecat, să spunem, 55% - domnul Geoană, 45% - domnul Băsescu, la Biroul Electoral Central au ajuns cifrele 55% - domnul Băsescu, 45% - domnul Geoană. Multe din voturi au fost anulate, chiar cu concursul unor reprezentanţi ai PSD-ului în comisiile respective... în secţiile respective de vot. Au fost identificate cărţi de identitate false, CNP-uri inexistente, voturi exprimate de persoane decedate. Toate aceste elemente au fost trimise conducerii Partidului Social Democrat şi au făcut parte din dosarul acela care s-a pregătit şi care s-a trimis la instanţă, prin implicarea domnului Voicu. Dar au fost şi alte dosare pregătite, precum cunoaşteţi, la Curtea Constituţională, la Parchet şi aşa mai departe. O parte din aceste probe, care se adunaseră, au fost trimise către conducerea partidului pentru a putea fi folosite în acest demers. d) Determinarea practică a capacităţii de procesare în timp real a solicitanţilor care au votat în unele secţii de vot, în special din afara graniţelor Din Contestaţia Partidului Social Democrat (dosarul cu material documentar nr. 8), reiese că: „În cadrul secţiilor speciale de votare, s-a înregistrat un număr de peste 600.000 voturi, număr mult superior celui al alegătorilor care au votat pe liste speciale în orice alt proces electoral anterior. Această cifră reprezintă aproximativ 5% din totalul persoanelor care s-au prezentat la urne, echivalent populaţiei cu drept de vot a 20 de oraşe din România. Ori, este aproape imposibil ca un număr atât de mare de alegători să fi fost în ziua alegerilor plecaţi din localitatea de domiciliu şi nevoiţi să voteze în cadrul unor secţii de votare speciale. Mai mult, la secţiile de vot din străinătate s-a înregistrat o disproporţie evidentă între procentele obţinute de cei doi candidaţi în cadrul acestora - 78,86% Traian Băsescu, respectiv 21,14% pentru Dan Mircea Geoană - comparativ cu cele obţinute pe plan local unde candidatul Dan Mircea Geoană a câştigat scrutinul pe teritoriu naţional cu o diferenţă de 24.000 voturi. Un astfel de dezechilibru nu a mai fost niciodată înregistrat în cadrul unor alegeri anterioare. Discutăm practic de două Românii, una în ţară, alta în Diaspora. Curtea Constituţională a României a sesizat imposibilitatea supravegherii procesului de vot la nivelul secţiilor de vot din străinătate, având în vedere că autorităţile din ţările respective nu au competenţă în această privinţă, făcând posibilă desfăşurarea nestingherită în străinătate a unor practici de tipul „turism electoral“ şi „mită electorală“. Înregistrarea acestor situaţii inedite, dublată de existenţa dovedită a unor cazuri de vot nelegal, este de natură să probeze o fraudă masivă la secţiile de votare speciale şi la secţiile de votare din străinătate, capabilă să modifice atribuirea mandatului de Preşedinte al României, fraudă legată atât de cazuri de vot dublu, cât şi de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare speciale şi în cadrul secţiilor de votare din străinătate (date care sunt înscrise manual în tabelele respective, spre deosebire de datele din copiile listelor electorale permanente care sunt centralizate şi tipărite pe acestea). În acest sens, spre exemplu, au fost sesizate numeroase cazuri de persoane care s-au deplasat cu diverse mijloace de transport în alte localităţi decât cea de domiciliu, votând în secţii de votare speciale, fiind imposibil a se verifica, până la validarea rezultatelor alegerilor, dacă au votat şi la secţia de domiciliu şi/sau la alte secţii de votare speciale. Se precizează că procedura electorală nu permite verificarea în timpul procesului de vot şi până la validarea rezultatelor de către Biroul Electoral Central a realităţii tuturor datelor de identificare înscrise în tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare speciale şi în cadrul secţiilor de votare din străinătate sau realizarea analizei comparative între acestea şi între acestea şi cele înscrise în copiile listelor electorale permanente. Diversele situaţii de astfel de fraude au fost sesizate organelor competente, existând un număr uriaş de plângeri, contestaţii etc., însă procesul de soluţionare a acestora este de durată, depăşind termenul de validare a rezultatului alegerilor“. e) Verificarea legalităţii achiziţionării aplicaţiilor şi/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidenţiale din anul 2009, precum şi verificarea modalităţii prin care s-a asigurat transparenţa şi cunoaşterea de către reprezentanţii partidelor politice a acestor aplicaţii OUG nr. 45/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, la art. 1 pct. 17, menţionează că: „Autoritatea Electorală Permanentă achiziţionează aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru Preşedintele României în condiţiile legii.“ Potrivit declaraţiilor domnului Marian Muhuleţ - vicepreşedinte AEP în anul 2009, oferite Comisiei parlamentare de anchetă: „Aplicaţia programul informatic folosit pentru centralizarea voturilor la alegerile prezidenţiale din 2009 a fost realizată de către consorţiul Siveco, Net Consulting.(...) Valoarea la care a fost achiziţionat a fost 1.278.000 de euro fără TVA, respectiv 5.361.593 de lei fără TVA. Procedura a fost precizată în HG nr. 1.046/23 septembrie 2009, prin negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare privind achiziţionarea pachetului de aplicaţii şi servicii publice utilizate pentru centralizarea şi stabilirea rezultatului alegerilor“. Potrivit lui Muhuleţ, programul a fost transmis către Biroul Electoral Central în termen. „Contractul a fost încheiat pe 26 octombrie 2009. (...) Întotdeauna trebuie să ne încadrăm, că astea sunt prevederile legale, ca aplicaţia să fie disponibilă, gata testată şi validată spre neschimbare cu 10 zile înainte de data alegerilor. Deci, termenul de execuţie, la vremea respectivă, ar fi trebuit să fie undeva la 11 noiembrie. (...) A fost predat în timp util, în termen, şi, mai mult decât atât, şi AEP l-a înaintat BEC (...) la 13 noiembrie 2009, s-a predat către BEC, deci la data respectivă aplicaţia fusese certificată spre neschimbare şi predată BEC. (...) Testări ale aplicaţiei pentru a fi certificată spre neschimbare, aşa cum spune legea, sunt făcute de către AEP împreună cu reprezentanţii dezvoltatorului. Dincolo de aceste testări, pentru asigurarea bunei funcţionări, în intervalul predării către BEC şi până la momentul alegerilor, se fac în continuare teste de către reprezentaţii INS care erau la vremea respectivă şi sunt chiar şi în ziua de azi acreditaţi, pe lângă BEC, ca personal tehnic specializat pentru asigurarea centralizării. Deci, practic, INS-ul lucrează cu aplicaţia. De altfel, în procesul de achiziţie a acestei aplicaţii am avut un specialist din partea INS, care a fost cooptat pe lângă comisia de achiziţie pentru acest pachet“, a menţionat vicepreşedintele AEP. El a mai precizat că STS nu a avut un rol în instalarea programului, având ca sarcini asigurarea transmisiei şi securităţii datelor de la birourile electorale judeţene către Biroul Electoral Central. „STS-ul asigura, aşa cum asigură şi acum, partea de transmisiuni de date între BEJ-uri şi BEC pe reţea securizată“, a spus Marian Muhuleţ. Vicepreşedintele AEP a adăugat că programul informatic a fost predat de AEP către BEC „printr-un proces-verbal, pe format fizic“. „Cred că două DVD-uri“, a completat el. „Cu ocazia predării către BEC a fost predat şi reprezentanţilor partidelor politice în BEC, exact aceeaşi aplicaţie, pe un disc sau două, nu mai ţin minte exact“, a precizat el. Potrivit domnului Muhuleţ, nu au existat disfuncţionalităţi ale sistemului informatic la alegerile din 2009. „Nu s-a raportat niciun incident pe cale informatică la vremea respectivă, nu cred că INS a făcut vreo notă către BEC pe acest subiect, să fi existat vreun incident informatic pe subiectul centralizării rezultatelor. De altfel, nici în teritoriu la BEJ-uri nu au fost astfel de incidente. Ce pot să vă spun, pe parcursul anilor petrecuţi la AEP şi pe parcursul implicării mele, nu am avut niciodată incidente informatice pe centralizarea rezultatelor votului“, a afirmat vicepreşedintele AEP. În conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, art. 28 alin. (5), AEP^5 asigură achiziţionarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării şi serviciile de asistenţă tehnică necesare 24 de ore din 24 pe parcursul centralizării rezultatelor în cele 41 de locaţii judeţene, cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi pentru Biroul Electoral Central.────────── ^5 AEP - Raport de activitate 2009, pag. 78.────────── Autoritatea Electorală Permanentă a iniţiat în data de 28 septembrie 2009 procedura de negociere în vederea achiziţionării pachetului de aplicaţii şi servicii informatice utilizate pentru centralizarea şi stabilirea rezultatului alegerilor din 22 noiembrie 2009. Întrucât Hotărârea Guvernului nr. 1.046/2009 prevedea că achiziţionarea se va face prin negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, AEP a transmis invitaţii către operatorii economici, data-limită de depunere a candidaturilor de preselecţie fiind 8 octombrie 2009, ora 10,00, la sediul AEP. Candidaturile depuse la sediul Autorităţii Electorale Permanente au fost din partea următorilor operatori economici: - S.C. Intrarom - S.A.; – S.C. Team Net International - S.A.; – consorţiul format din S.C. Siveco România - S.A. şi S.C. Net Consulting - S.R.L. În urma mai multor etape de negociere, în urma cărora s-au stabilit ofertele tehnice şi finale, oferta cu cel mai bun preţ a fost cea depusă de Consorţiul S.C. Siveco România - S.A. - S.C. Net Consulting - S.R.L. La 14 octombrie 2009, Comisia de evaluare, formată din 5 reprezentanţi ai AEP şi un membru cooptat de la Institutul Naţional de Statistică, a declarat ofertantul câştigător ca fiind consorţiul format din S.C. Siveco România - S.A. şi S.C. Net Consulting - S.R.L., care a depus cea mai bună ofertă de preţ, respectiv 5.361.593 lei fără TVA. Conform prevederilor legale contractul a fost semnat în data de 26.10.2009, la 11 zile de la desemnarea ofertei câştigătoare. Firma câştigătoare a fost contestată de către doamna Ana Maria Pătru, vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente în anul 2009, potrivit scrisorii trimise Comisiei parlamentare de anchetă, prezentată în dosarul cu material documentar nr. 2. f) Verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării Softul de alegeri a fost testat, recepţionat şi certificat spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, şi a fost pus la dispoziţia tuturor partidelor înscrise în competiţia electorală. Totodată, s-a efectuat instruirea personalului de specialitate implicat în preluarea, prelucrarea, centralizarea şi transmiterea datelor la toate birourile electorale judeţene, birourile electorale de sector - din municipiul Bucureşti, Biroul Electoral pentru Străinătate şi la Biroul Electoral Central. Fluxul informaţional de centralizare a datelor s-a realizat pe mai multe niveluri, iar programele informatice achiziţionate au fost utilizate la centralizarea rezultatelor, la verificări şi validări ale datelor înscrise în procesele-verbale, la aplicarea algoritmului electoral de atribuire a mandatelor, la transmiterea securizată a datelor, respectiv în realizarea statisticilor electorale. Astfel au fost generate o serie de rapoarte destinate atât verificărilor, cât şi informării complete şi corecte a cetăţenilor^6. Potrivit art. 28 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziţionarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării şi serviciile de asistenţă tehnică pe parcursul centralizării rezultatelor în judeţene, în sectoarele municipiului Bucureşti, Biroului Electoral pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi pentru Biroul Electoral Central^7. Potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, au fost făcute propuneri pentru elaborarea hotărârilor de Guvern privind aprobarea fondurilor necesare organizării şi desfăşurării procesului electoral, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor (H.G. nr. 1.046/2009 privind aprobarea bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, cu modificările şi completările ulterioare, sunt menţionate destinaţiile şi sumele alocate pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009). Prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente^8 au fost alocate sume pentru achiziţionarea, prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, a pachetului de aplicaţii şi servicii informatice utilizate pentru centralizarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis Comisiei parlamentare de anchetă, prin Adresa nr. 7.298/14.06.2017, că „deţine date generate exclusiv din procesul de centralizare a rezultatelor votării, obţinute din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare“. În adresa Autorităţii Electorală Permanente este prezentat fluxul de vot (ce poate reprezenta o eventuală răsturnare a votului). La al doilea tur de scrutin, prima secţie de votare care a intrat în procesul de centralizare a fost secţia de votare nr. 289 din Noua Zeelandă la ora 11,32, în data de 6.12.09, iar ultima secţie de votare centralizată a fost secţia de votare nr. 197 din Statele Unite ale Americii, la ora 11,21, în data de 9.12.09. Astfel, datele din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării întocmite de cele 21.706 birouri ale secţiilor de votare au fost centralizate în intervalul 11,32 din 6.12.09 - 11,21 din 9.12.09. Pe parcursul celor 3 zile de centralizare a rezultatelor votării, unicul interval în care candidatul declarat câştigător s-a aflat în urma contracandidatului său, ca număr agregat de voturi câştigate conform proceselor-verbale centralizate, a fost în seara zilei de 6 decembrie 2009 în intervalul orar 21,40-22,03. Acest interval a corespuns intrării în prelucrare şi finalizării centralizării a 636 de procese-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, diferenţa cea mai mică în favoarea candidatului Mircea Geoană fiind de 6 voturi, iar cea mai mare de 2.413 voturi (minutul cel mai favorabil - 21:56, din punctul de vedere al intrării în centralizare a proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare). Se precizează că în intervalul orar 21,40-22,03 (de 23 de minute) numărul total al voturilor obţinute de candidatul Mircea Geoană a fost mai mare decât totalul voturilor obţinute de candidatul Traian Băsescu. La începutul intervalului orar, fuseseră centralizate aproximativ 9.000 de voturi, iar la finalul celor 23 de minute fuseseră centralizate 158.688 de voturi pentru candidatul Traian Băsescu şi 158.920 pentru candidatul Mircea Geoană. Din declaraţiile domnului Marian Muhuleţ, vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente din anul 2009, „centralizarea voturilor s-a făcut printr-o aplicaţie informatică în sensul instalării ei la fiecare Birou Electoral Judeţean şi la Biroul Electoral Central”.────────── ^6 AEP - Raport de activitate 2009, pag. 72. ^7 AEP - Raport de activitate 2009, pag. 77. ^8 Cartea albă a alegerilor pentru preşedintele României 2009 - AEP.────────── În Cartea albă a alegerilor prezidenţiale din anul 2009 elaborată de AEP se precizează că „având în vedere importanţa deosebită a scrutinului, un accent deosebit s-a pus pe securitatea sistemului de centralizare a rezultatelor“, detaliile fiind prezentate în dosarul cu material documentar nr. 3. g) Verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială - voce şi transmitere de date, precum şi posibile interferenţe nelegitime în procesul electoral Potrivit HG nr. 1.046/2009, s-a stabilit ca prin bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale să fie alocate sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru următoarele activităţi: - asigurarea serviciilor şi echipamentelor de comunicaţii, suplimentar faţă de cele deja existente, în vederea asigurării serviciilor de comunicaţii necesare Biroului Electoral Central şi birourilor electorale judeţene, respectiv birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; – închirierea de la operatorii publici a circuitelor telefonice şi conexiunilor locale de comunicaţii de date, în vederea asigurării serviciilor de telefonie specială şi de comunicaţii de date necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale judeţene, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti; – asigurarea serviciilor de telefonie şi comunicaţii între birourile electorale ale secţiilor de votare şi birourilor electorale judeţene sau de sector al municipiului Bucureşti, pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, în zonele în care autorităţile locale nu pot asigura mijloace de comunicaţii din surse proprii; – organizarea unui sistem informatic care să furnizeze în ziua alegerilor date privind prezenţa populaţiei la vot pe baza datelor transmise de către birourile electorale ale secţiilor de votare cuprinse într-un eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional. Domnul Marcel Opriş, director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, a făcut următoarele declaraţii în faţa Comisiei parlamentare de anchetă (extras din stenogramă): "Pentru anul 2009, situaţia este următoarea: Prin Hotărârea de Guvern 1.046/2009 privind aprobarea bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, precum şi prin Decizia Biroului Electoral Central de a avea asemenea mijloace în toate secţiile de votare. Au fost repartizate 22.046 telefoane mobile cu SIM de un operator mobil. Din care 20.896 au fost date preşedinţilor secţiilor de votare, cele care puteau să folosească telefonul mobil în secţia lor, deoarece nu toate secţiile de vot puteau să folosească telefon mobil. A fost un număr nesemnificativ care a avut alte soluţii. În 2009, respectiv au fost destul de multe, în jur de 500 de secţii care au avut telefoane fixe, dar pentru ele a fost o procedură specială de raportare. Un număr de 168 de telefoane mobile au fost date preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale judeţene, birourilor electorale de sector sau biroul electoral care organiza alegerile din străinătate, reprezentanţilor unor prefecturi care le-au solicitat, respectiv în cazul lui 2009 au fost municipiul Bucureşti, judeţul Ilfov şi judeţul Dolj, precum şi unor reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente din România din Bucureşti, care au solicitat asemenea mijloace de comunicaţii, ei neavând unele oficiale de serviciu. De asemenea, un număr de 980 de terminale a fost folosit de către personalul tehnic al STS-ului care s-a aflat în diverse puncte pentru asistenţă, aceste terminale constituind totodată şi rezervă, deci dacă un telefon mobil s-ar fi defectat şi secţia respectivă trebuia să raporteze date, atunci ar fi fost pus la dispoziţie un alt terminal cu care să-şi continue activitatea. Din aceste telefoane, un număr de 6.011 a fost şi înscris în acel sistem care raporta date prin SMS, respectiv au fost 3.359 de secţii speciale de la care s-a raportat la fiecare interval orar prezenţa şi un număr de 2.652 de secţii de vot care a fost inclus într-un eşantion constituit pe baze ştiinţifice de către Institutul Naţional de Statistică. Concatenarea acestor date cu aplicarea algoritmului statistic pe care Institutul Naţional de Statistică l-a întocmit pentru acele alegeri a dat posibilitatea ca acurateţea estimării participării la vot să fie sub 0,1%. De altfel, dacă vă amintiţi, n-au fost diferenţe semnificative, chiar am avut o exprimare, spre exemplu în 2009, dacă îmi amintesc bine, diferenţa între participarea exprimată de statistică şi numărătoarea efectivă din procesele-verbale a fost undeva în jur de 6.000 de persoane, ceea ce înseamnă că s-a reuşit să se surprindă prezenţa mai bună decât o persoană la trei secţii de vot. Este o acurateţe extraordinară. Acestea au fost mijloacele, acestea au fost telefoanele mobile distribuite de către STS, care au rămas şi după aceea au fost folosite ulterior la toate ciclurile electorale; de altfel, noi, aparatele telefonice să ştiţi că nu le-am schimbat, fiindcă nu a necesitat. Şi apropó de ceea ce se mai discută prin presă, acele telefoane erau terminale din acelea vechi, din tehnologia anilor 2008, adică în termeni populari nu există printre ele niciun smartphone, măcar, deci nu există niciun telefon inteligent pe care să se poată pune vreun instrument care să raporteze singur, să intercepteze sau să filmeze acolo în secţia de vot. Singurele servicii care erau activate erau serviciul de SMS, către un număr fix, care era convenit cu operatorii mobili şi serviciul de voce." Referitor la protecţia informaţiilor transmise prin telefoanele mobile, domnul Opriş a menţionat că „Măsura pe care noi am considerat-o suficientă pentru protecţia acestei informaţii cu privire la numărul de alegători care au votat până la o anumită oră, stabilită printr-o decizie a BEC-ului, a fost să recunoaştem terminalul de la care s-a primit mesajul. Să-l identificăm. Şi dacă mesajul a venit de la terminalul de la care noi ştiam că trebuie să vină înseamnă că noi am considerat că este suficient de sigură acea informaţie şi poate fi predată mai departe. Şi v-am mai spus că am mizat pe faptul că pentru această categorie de informaţie, şi care fie vorba între noi, nu e informaţie clasificată, până la urmă este o informaţie cunoscută de către mai mulţi oameni, doar că e confidenţială. Pentru această categorie de informaţii, această măsură de securitate a fost suficientă. Noi am prezentat-o celor cu care am lucrat şi nimeni nu a contestat că ar fi suficientă o asemenea măsură de securitate, adică utilizarea unui SMS, ca vehicul, iar SMS-ul este protejat la transmiterea prin serverele operatorului de ceea ce înseamnă protecţia comunicaţiilor personale, publice, iar la cele două capete, respectiv în incinta secţiei de vot şi la Biroul Electoral Central respectiv de recunoaşterea terminalului de la care s-a transmis mesajul. Sincer nici nu avem de unde să ştim dacă mesajul acela a fost transmis de preşedintele secţiei de vot, dar pentru asta exista o procedură în interiorul secţiei de votare, cine are dreptul să folosească acel terminal“. Prin bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale^9 au fost alocate sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru asigurarea serviciilor şi echipamentelor de comunicaţii, suplimentar faţă de cele deja existente, în vederea asigurării serviciilor de comunicaţii necesare Biroului Electoral Central şi birourilor electorale judeţene, respectiv birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; pentru închirierea de la operatorii publici a circuitelor telefonice şi conexiunilor locale de comunicaţii de date, în vederea asigurării serviciilor de telefonie specială şi de comunicaţii de date necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale judeţene, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti; pentru asigurarea serviciilor de telefonie şi comunicaţii între birourile electorale ale secţiilor de votare şi birourilor electorale judeţene sau de sector al municipiului Bucureşti, pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, în zonele în care autorităţile locale nu pot asigura mijloace de comunicaţii din surse proprii; pentru organizarea unui sistem informatic care să furnizeze în ziua alegerilor date privind prezenţa populaţiei la vot pe baza datelor transmise de către birourile electorale ale secţiilor de votare cuprinse într-un eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional.────────── ^9 Cartea albă a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, pag. 25.────────── Dat fiind faptul că în presa vremii au existat suspiciuni de implicare a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în favoarea unuia dintre candidaţii înscrişi pentru alegerea Preşedintelui României, propunem modificarea legislaţiei în sensul ca fapta oricărui angajat STS care divulgă informaţii cu privire la procesul electoral să constituie infracţiune şi să se pedepsească conform legii. "Suspiciunile cele mai grave privind implicarea în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009 planează asupra generalului Marcel Opriş, directorul STS. După alegeri, generalul Opriş a fost acuzat că şi-ar fi pus subalternii să ajute PDL să numere voturile, precum şi că, în ziua votului, STS ar fi transmis SMS-uri, prin reţelele de telefonie mobilă, prin care Traian Băsescu era dat câştigător. În săptămâna care a urmat turului doi din 2009, am primit de la angajaţi ai STS Satu Mare informaţii conform cărora, în data de 6 decembrie 2009, începând cu ora 13,40, moment în care candidatul PSD, Mircea Geoană, îl depăşea cu mai mult de 5 procente pe preşedintele în funcţie, Traian Băsescu, ar fi fost pus în aplicare un plan de rezervă, la ordinul generalului Marcel Opriş, directorul STS, şi sub coordonarea vicepreşedintelui PDL Adriean Videanu. Concret, conform surselor, STS Satu Mare a avut o derivaţie secretă prin schema STS conectată la un server din sediul central al PDL din Aleea Modrogan, având numele de cod Taurul. Toate judeţele ar fi avut derivaţie din reţeaua principală, mai puţin municipiul Bucureşti. În noaptea de 6 spre 7 decembrie, la ora 3,15, toate derivaţiile au fost dezafectate sub directa supraveghere a generalului Opriş, fiecare judeţ decuplându-se pe rând după ce s-au închis şi cheile pe datele finale. Despre acest fapt ar fi ştiut doar şefii judeţeni ai STS şi cadrele tehnice folosite, respectiv doi subofiţeri care au realizat conexiunile. Toate conexiunile ar fi fost operaţionale începând cu data de 6 decembrie 2009, ora 1,30. Toate datele ar fi fost transmise electronic simultan cu cele oficiale, STS având inclusiv «spioni» de alarmă, care au semnalat vizual şi acustic depăşirea în procente a unuia sau altuia dintre candidaţi." (http://www.justitiarul.ro/12336-2/). h) Verificarea modului în care au fost soluţionate de către instituţiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informaţiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri şi alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat Comisia a solicitat instituţiilor competente o situaţie a contestaţiilor şi sesizărilor depuse privind desfăşurarea procesului electoral al alegerilor prezidenţiale din anul 2009. Contestaţiile depuse la Biroul Electoral Central şi la birourile electorale judeţene se regăsesc în dosarul cu material documentar nr. 4. Aspectele semnalate de către reprezentanţii filialelor teritoriale ale Autorităţii Electorale Permanente^10 - Din analiza acestora reiese că atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României, cât şi în cel de-al doilea au fost înregistrate anumite disfuncţionalităţi datorate activităţii defectuoase a unor membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, imixtiunilor reprezentanţilor autorităţilor locale şi ai formaţiunilor politice în derularea procesului votării, precum şi comportamentului inadecvat al unor alegători.────────── ^10 Cartea albă a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, pag. 95.────────── Astfel, au fost reclamate: • înscrierea alegătorilor care şi-au exercitat dreptul de vot şi pentru alegerea Preşedintelui României şi pentru Referendumul naţional pe un singur tabel electoral; • nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Preşedintelui României şi pentru Referendumul naţional de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare; • dispariţia unor buletine de vot; • amplasarea unor cabine de vot în afara localului secţiei de votare; • tolerarea comercializării de băuturi alcoolice în aria de protecţie a secţiei de votare; • nesoluţionarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile; • încercarea de influenţare a procesului de votare de către: - primari, viceprimari; – unii reprezentanţi ai partidelor politice, membri în birourile secţiilor de votare; – persoane având calitatea de observatori electorali care şi-au manifestat partizanatul politic; – persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie; • prezenţa în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis; • dosare incomplete cu materialele utilizate în secţiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau, din contră, conţinând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât şi cele utilizate spre consultare); • altercaţii şi injurii între oficialii electorali pe parcursul desfăşurării procesului votării; • suspiciuni de vot multiplu; • suspiciuni de „turism electoral“; • solicitarea depusă de domnul Mircea Geoană la Curtea Constituţională a României pentru anularea scrutinului din data de 6 decembrie 2009 şi reluarea alegerilor prezidenţiale se găseşte la dosarul cu material documentar nr. 5; • raportările Ministerul Administraţiei şi Internelor cu privire la incidentele electorale înregistrate în data de 6.12.2009: „pe timpul desfăşurării procesului de vot, pentru fapte prevăzute de legea electorală au fost sesizate 368 de infracţiuni fiind aplicate 269 de sancţiuni contravenţionale“, potrivit dosarului cu material documentar nr. 6; • contestaţii în secţiile de votare din străinătate sunt prezentate în dosarul cu material documentar nr. 7; • contestaţia PSD, potrivit dosarului cu material documentar nr. 8, prin care solicita Curţii Constituţionale: anularea turului al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României din data de 06.12.2009 şi repetarea acestuia pentru următoarele motive: - fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; – fraudarea prin vot nelegal, ce rezultă din numărul extrem de mare de voturi exprimate în secţiile de votare speciale şi în secţiile de vot din străinătate, rezultând din practici de tipul; vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot; – fraudarea masivă a rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, probată de numeroasele modificări scriptice, efectuate în absenţa unor verificări reale, ale datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, ale secţiilor de votare din străinătate, ale secţiilor de votare speciale, de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv de Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate; fraudarea rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, prin determinarea semnării în alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării pentru alegerea Preşedintelui României; – Fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Din contestaţia PSD reiese că: „În turul al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României s-a înregistrat un număr dublu de buletine de vot anulate - respectiv 138.476 voturi nule - faţă de turul I al alegerilor, în condiţiile în care procedura în turul al doilea a fost mult simplificată faţă de procedura din turul I (de exemplu, în turul I au fost utilizate 3 buletine de vot faţă de 1 buletin de vot în turul al doilea) şi în condiţiile în care motivele de anulare a buletinelor de vot, reglementate de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, sunt limitate la doar câteva situaţii restrânse, respectiv: buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea «VOTAT», buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea «VOTAT» este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea «VOTAT» aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea «VOTAT», precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora. Această situaţie conduce la concluzia evidentă a săvârşirii, la nivelul secţiilor de vot, a numeroase fraude prin anularea unor buletine de vot valabile în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Au fost înregistrate numeroase cazuri de modificare ulterioară a proceselor-verbale întocmite de Birourile electorale ale secţiilor de votare, ale secţiilor de votare din străinătate, ale secţiilor de votare speciale, de Birourile Electorale Judeţene, de Birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv de Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate de către preşedinţii acestora, în lipsa unor verificări reale, exclusiv în scopul creării unei concordanţe scriptice a datelor din acestea. Astfel, conform art. 21 din Legea nr. 370/2004, după deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele Biroului electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal. Membrilor Birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe procesul-verbal, care ar trebui certificată de către toţi cei care au semnat originalul. Două exemplare ale procesului-verbal sunt înaintate Biroului Electoral Judeţean sau, după caz, Biroului Electoral al sectorului municipiului Bucureşti de către preşedintele Biroului electoral al secţiei de votare. Articolul 21 alin. (7) din Legea nr. 370/2004 conferă preşedintelui Biroului Electoral al secţiei de votare dreptul de a efectua corecturile necesare, în cazul în care se constată neconcordanţe între datele conţinute de procesul-verbal. Acest drept nu poate fi exercitat fraudulos printr-o simplă modificare la întâmplare a unora dintre datele înscrise în procesul-verbal, în scopul asigurării unei concordanţe exclusiv scriptice a datelor din acesta, ci trebuie exercitat doar în baza unei reverificări reale şi efective a datelor respective. Se poate observa că într-un număr considerabil de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor votării există diferenţe notabile între datele înscrise în acestea la momentul întocmirii la nivelul secţiei de votare, respectiv datele cuprinse în exemplarele eliberate membrilor Birourilor electorale ale secţiilor de votare şi datele înscrise în procesele-verbale depuse la Birourile Electorale Judeţene. Astfel numeroşi preşedinţi ai Birourilor Electorale ale secţiilor de votare au modificat în mod fraudulos procesele-verbale, după cum urmează: - există situaţii în care, fără o verificare efectivă, reală, au fost modificate exclusiv scriptic o serie de elemente ale procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării, cum ar fi: numărul total al alegătorilor prezenţi la urne; numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă; numărul total al alegătorilor care nu sunt cuprinşi în copia de pe lista electorală permanentă; numărul voturilor nule; numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate sau anulate; numărul total al voturilor valabil exprimate; – există cazuri în care, fără o verificare efectivă, a fost modificat în mod ilegal numărul total al voturilor valabil exprimate pentru unul sau altul sau pentru ambii candidaţi. Conform art. 6 alin. (6) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 86/D/13.11.2009 este interzisă efectuarea de corecturi asupra rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali altfel decât dacă aceste corecturi sunt rezultatul admiterii unor contestaţii de către Biroul Electoral Judeţean, Biroul Electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti sau de către Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz. Modificarea ulterioară a proceselor-verbale sus-menţionate s-a datorat fraudelor electorale săvârşite la nivelul secţiilor de votare, o parte din voturile valide pentru unul dintre candidaţi „fiind transformate“ în voturi nule, respectiv o parte din voturile neîntrebuinţate şi care ar fi trebuit anulate fiind „transformate“ în voturi valide. Au existat situaţii în care preşedinţii Birourilor Electorale ale secţiilor de votare i-au determinat pe membrii Birourilor Electorale ale secţiilor de votare să semneze „în alb“ procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării pentru alegerea Preşedintelui României. Această situaţie constituie o încălcare gravă a procedurii prevăzută de art. 20 din Legea nr. 370/2004, care a dat posibilitatea preşedinţilor Birourilor electorale ale secţiilor de votare să completeze după bunul plac procesele-verbale privind consemnarea rezultatului alegerilor, situaţie de natură să denatureze rezultatul alegerilor, respectiv atribuirea mandatului de Preşedinte al României.“ Curtea Constituţională a României a transmis Comisiei parlamentare de anchetă Note de constatare potrivit dosarului cu material documentar nr. 9, comunicând faptul că în arhiva sa nu mai deţine materiale folosite în procesul electoral fiind predate unui centru de colectare a deşeurilor, pentru topire. În acest sens, este utilă o prevedere legală care să permită stocarea materialelor folosite în procesul electoral o perioadă mai mare de timp. i) Verificarea modului în care au fost stabiliţi preşedinţii şi locţiitorii acestora pentru secţiile de vot din străinătate, precum şi modul în care au fost constituite birourile secţiilor de vot din străinătate Din documentele primite de la Ministerul Afacerilor Externe reiese că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate s-au făcut prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.453/09.10.2009, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu prevederile art. 7^3 din Legea nr. 37/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, pct. 28 din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009, aprobat prin HG nr. 1.044/2009, potrivit dosarului cu material documentar nr. 10. j) Verificarea documentelor primite de Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secţiile de vot din ţară, cât şi pentru cele din străinătate Având în vedere importanţa deosebită a scrutinului prezidenţial, un accent deosebit s-a pus pe securitatea sistemului de centralizare a rezultatelor votării, potrivit dosarului cu material documentar nr. 3. Autoritatea Electorală Permanentă are obligaţia de a asigura arhivarea electronică a listelor electorale de către un furnizor de servicii de arhivare electronică, conform Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică. În conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziţionarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării şi serviciile de asistenţă tehnică necesare 24 de ore din 24 pe parcursul centralizării rezultatelor în cele 41 de locaţii judeţene, cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi pentru Biroul Electoral Central. HG nr. 947/2004 privind stabilirea duratei şi condiţiilor de păstrare a materialelor necesare votării prevede: "Art. 1 - (1) Buletinele de vot întrebuinţate, contestate sau necontestate, precum şi cele neîntrebuinţate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale folosite în procesul electoral pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale vor fi predate pe bază de proces-verbal de către Birourile Electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală judecătoriilor la care sunt arondate unităţile administrativ-teritoriale respective şi judecătoriilor de sector de către Birourile Electorale de circumscripţie de sector al municipiului Bucureşti. - alin. (2): Judecătoriile vor păstra materialele întrebuinţate în procesul electoral, în arhivă, separat de celelalte documente ale instanţei, o perioadă de 3 luni după declararea ca legal constituit a fiecărui consiliu din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti. (...) Art. 3 - După împlinirea termenelor prevăzute la art. 1 alin. (2), judecătoriile, cu sprijinul prefectului, vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, agenţilor economici specializaţi buletinele de vot şi celelalte materiale folosite în procesul electoral, pe care le-au primit de la Birourile Electorale de circumscripţie. Art. 4 - (1) Documentele şi celelalte materiale folosite de către Birourile Electorale de circumscripţie judeţeană şi de către Biroul Electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti vor fi predate, pe bază de proces-verbal, tribunalelor, respectiv Tribunalului Municipiului Bucureşti, care le vor păstra în arhivă, separat de celelalte documente ale instanţei, o perioadă de 3 luni după declararea ca legal constituit a Consiliului Judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. - alin. (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), tribunalele, respectiv Tribunalul Municipiului Bucureşti, cu sprijinul prefectului, vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire, agenţilor economici specializaţi documentele şi celelalte materiale primite de la Birourile Electorale de circumscripţie judeţeană, respectiv de la Biroul Electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti. Art. 5 - Documentele deţinute de Biroul Electoral Central vor fi predate pe bază de proces-verbal şi păstrate în arhiva Autorităţii Electorale Permanente." k) verificarea modului în care au fost desemnaţi preşedinţii Birourilor Electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora şi dacă aceste persoane au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege
┌─────────────┬────────────┬────────────┐
│Termenul de │ │ │
│realizare a │ │ │
│acţiunii, │ │Autoritatea │
│prevăzut de │ │sau persoana│
│Legea nr. 370│Descrierea │care │
│/2004^11 │acţiunii │realizează │
│pentru │ │acţiunea │
│alegerea │ │ │
│Preşedintelui│ │ │
│României │ │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Întocmirea │ │
│ │listelor cu │ │
│ │jurişti şi │ │
│ │cu alte │ │
│Cu cel puţin │persoane cu │ │
│25 de zile │o reputaţie │ │
│înaintea │bună în │ │
│datei │localitate, │ │
│alegerilor: │din care vor│Preşedintele│
│cel mai │fi │tribunalului│
│târziu 28 │desemnaţi, │împreună cu │
│octombrie │prin tragere│prefectul │
│2009 │la sorţi, │ │
│Art. 7^12 │preşedintele│ │
│alin. (3)-(5)│biroului │ │
│ │electoral al│ │
│ │secţiei de │ │
│ │votare şi │ │
│ │locţiitorul │ │
│ │acestuia │ │
├─────────────┼────────────┼────────────┤
│În termen de │ │ │
│cel mult două│Transmiterea│ │
│zile de la │către │ │
│întocmirea │Autoritatea │ │
│listelor │Electorală │ │
│cuprinzând │Permanentă, │ │
│propunerile │spre │ │
│de persoane │avizare, a │ │
│pentru │listelor │ │
│funcţiile de │cuprinzând │ │
│preşedinte al│propunerile │Prefecţii │
│biroului │de persoane │ │
│electoral al │pentru │ │
│secţiei de │funcţiile de│ │
│votare şi │preşedinte │ │
│locţiitor al │al biroului │ │
│acestora: cel│electoral al│ │
│mai târziu 29│secţiei de │ │
│octombrie │votare şi │ │
│2009 │locţiitor al│ │
│Art. 7^12 │acestora │ │
│alin. (7) │ │ │
└─────────────┴────────────┴────────────┘
Din documentele primite de la Autoritatea Electorală Permanentă rezultă că prefecţii sunt cei care participă la procesul de întocmire a listelor cu jurişti şi cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate, din care vor fi desemnaţi, prin tragere la sorţi, preşedintele Biroului Electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia. Propunem ca aceştia să completeze o declaraţie pe propria răspundere în care să fie precizată neapartenenţa politică, cu 6 luni înainte de scrutinul electoral. La data de 30 septembrie 2009, AEP^12 a solicitat instituţiilor prefectului şi preşedinţilor tribunalelor judeţene să transmită, în vederea avizării, listele cu propunerile de persoane pentru funcţia de preşedinte al Biroului Electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia, până cel târziu la data de 29 octombrie 2009. AEP a pus la dispoziţia instituţiilor prefectului un model de tabel care să fie completat cu datele necesare identificării celor propuşi: numele şi prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu, telefon, loc de muncă, profesia, studii. Acestea au servit la întocmirea unei baze de date cu informaţii utile despre preşedinţii secţiilor de votare şi locţiitorii acestora. Etapa următoare a constat în centralizarea propunerilor primite şi verificarea îndeplinirii condiţiilor necesare de către persoanele propuse.────────── ^11 Modificată prin O.U.G. nr. 95/2009 ^12 Cartea albă a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, pag. 52.────────── În urma verificărilor, un număr de 190 de persoane care au desfăşurat activităţi necorespunzătoare la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 7 iunie 2009 au primit aviz nefavorabil. De asemenea, persoanele propuse ale căror date personale nu au fost complete au fost avizate nefavorabil întrucât identificarea lor nu a fost posibilă. Datele furnizate de filialele Autorităţii Electorale Permanente au fost de un real folos în acest sens. Până la data de 7 noiembrie 2009, AEP a comunicat avizele către instituţiile prefectului şi către preşedinţii tribunalelor judeţene. Ulterior acestei date, la AEP s-au primit solicitări de avizare a unor noi propuneri de persoane din cauza numeroaselor retrageri ale persoanelor desemnate anterior. Trebuie menţionat că în procedura de desfăşurare a activităţii de avizare, stipulată de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, nu există o prevedere care să menţioneze în mod expres posibilitatea completării listelor cu propuneri după termenul-limită care, în acest caz, era data de 29 octombrie 2009. În anumite cazuri însă, rezerva minimă de 10%, prevăzută de lege, s-a dovedit a fi insuficientă, neputând acoperi numărul mare de persoane care s-au retras. Drept urmare, au existat şi cazuri în care s-au transmis către Autoritatea Electorală Permanentă liste suplimentare, în vederea avizării, inclusiv după desemnarea, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora. În vederea întocmirii unei baze de date cu persoanele care au fost desemnate preşedinţi ai Birourilor Electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora, AEP a solicitat prefecturilor ca, până la data de 15 noiembrie 2009, să i se comunice rezultatul tragerii la sorţi efectuată de preşedintele tribunalului judeţean. Listele cu preşedinţii şi locţiitorii desemnaţi de la prefecturi au fost centralizate în vederea monitorizării procesului electoral la alegerile viitoare. Potrivit prevederilor art. 7^12 alin. (6) din OUG nr. 95/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 370/2009^13, persoanele propuse spre a fi preşedinţi sau locţiitori ai Birourilor Electorale ale secţiilor de votare trebuie să dea o declaraţie pe propria răspundere referitor la neapartenenţa politică.────────── ^13 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 3 octombrie 2009.────────── Contestaţiile referitoare la modul de formare şi componenţa Birourilor Electorale ale secţiilor de votare sunt de competenţa Biroului Electoral ierarhic superior, conform prevederilor art. 7^16 alin. (1) şi alin. (2) din OUG nr. 95/2009, a cărui decizie este definitivă. În cadrul procedurii de avizare au apărut şi unele aspecte de natură să îngreuneze derularea acesteia. Astfel au existat cazuri în care listele cu propuneri transmise de către unele instituţii ale prefectului au fost contestate de către prefecţii în cauză. Pentru evitarea oricăror confuzii, Autoritatea Electorală Permanentă a solicitat tuturor instituţiilor prefectului ca lista cu propuneri să fie însoţită de o adresă semnată de prefect. O situaţie deosebită s-a creat prin transmiterea, către Autoritatea Electorală Permanentă de către unele instituţii ale prefectului, a două liste cu propuneri distincte: o listă transmisă de prefectul în funcţie până la o anumită dată şi o altă listă transmisă de noul prefect numit în funcţie, care a solicitat, totodată, anularea avizului acordat de către AEP pe baza primei liste. Faţă de situaţia creată trebuie observat că, în temeiul art. 7^12 din OUG 95/2009, Autoritatea Electorală Permanentă avizează propunerile de persoane din punctul de vedere al activităţii desfăşurate anterior de acestea în cadrul Birourilor Electorale şi nu listele ca atare. În perioadele 14-19 noiembrie 2009, respectiv 2-4 decembrie 2009 Birourile Electorale Judeţene şi Birourile Electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au organizat instruirea preşedinţilor Birourilor Electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, în colaborare cu reprezentanţii instituţiilor prefectului, ai inspectoratelor judeţene de poliţie, ai direcţiilor judeţene de statistică şi ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Cu ocazia instruirii a fost distribuită broşura Autorităţii Electorale Permanente, „Reglementări privind alegerea Preşedintelui României 2009“, având în conţinut ghidul preşedinţilor birourilor secţiilor de votare, legislaţia şi actele normative electorale. l) verificarea modului în care au fost constituite Birourile electorale pentru secţiile de votare din ţară şi străinătate În Raportul elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 se menţionează că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României a preluat, fără modificări, dispoziţiile referitoare la activitatea autorităţii judecătoreşti din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cele privind numărul de judecători în birourile electorale şi atribuţiile instanţelor judecătoreşti. O.U.G. nr. 95/2009 a reglementat constituirea Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Modalitatea de constituire a Biroului Electoral pentru secţiile de votare din străinătate a fost identică cu a celorlalte Birouri Electorale Judeţene sau de sector, cu menţiunea că personalul tehnic auxiliar a fost asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Electorală Permanentă. Sediul Biroului Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, precum şi logistica necesară desfăşurării activităţii au fost asigurate de către Ministerul Afacerilor Externe. Birourile Electorale ale secţiilor de votare din străinătate au avut în componenţă un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice, de regulă din cadrul acesteia, precum şi 2 până la 6 reprezentanţi ai formaţiunilor politice care au propus candidaţi, stabiliţi de preşedintele Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate potrivit procedurilor legale. În cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice a fost insuficient, Birourile Electorale au fost completate cu persoane având o bună reputaţie, fără apartenenţă politică şi care îndeplineau condiţiile prevăzute la art. 7^4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe. În vederea informării şi pregătirii preşedinţilor şi membrilor Birourilor Electorale ale secţiilor de votare din străinătate a fost elaborat un material de instruire care a inclus şi procedura de completare şi comunicare a proceselor-verbale de constatare a rezultatelor votării. Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe a fost creată o secţiune specială care a cuprins materiale care să vină în sprijinul tuturor celor interesaţi privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor în afara ţării. Desemnarea reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente în Birourile Electorale Judeţene, în Birourile Electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi în Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009 s-a făcut potrivit Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 12 din 6 octombrie 2009 pentru desemnarea reprezentanţilor AEP în Birourile Electorale Judeţene, în Birourile Electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi în Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 673 din 8 octombrie 2009, constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare prevederile art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, care stabilesc că Autoritatea Electorală Permanentă îşi desemnează reprezentanţii în Birourile Electorale şi sprijină activitatea acestora cu personal tehnic auxiliar, potrivit legii şi în limita personalului disponibil, văzând declaraţiile de neapartenenţă politică date de persoanele desemnate prin prezenta hotărâre ca reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente în Birourile Electorale Judeţene, în Birourile Electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi în Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, constituite pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009. În vederea şi pe parcursul desfăşurării alegerilor pentru Preşedintele României din 22 noiembrie - 6 decembrie 2009, Biroul Electoral Central a emis 4 hotărâri şi 196 decizii. Procedura de desfăşurare a şedinţelor Birourilor Electorale, durata programului zilnic de lucru cu publicul, obligativitatea deciziilor Biroului Electoral Central, statutul personalului tehnic auxiliar din cadrul aparatului de lucru al Birourilor Electorale - Hotărârea nr. 1 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Birourilor Electorale constituite pentru alegerea Preşedintelui României şi a aparatului de lucru a acestora. m) Verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secţiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ştampilele de control, precum şi cele cu menţiunea „votat“, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secţie de vot din străinătate, precum şi algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secţii de vot din străinătate Având în vedere restricţiile privind efectuarea achiziţiilor publice pe anul 2009, impuse prin dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, s-au făcut demersurile necesare pentru a permite achiziţionarea unor bunuri necesare organizării şi desfăşurării procesului electoral^14. La alegerile prezidenţiale, prin dispoziţiile Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit ca Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ să asigure imprimarea buletinelor de vot, a tabelelor electorale, precum şi a publicaţiilor conţinând reglementările legale, iar confecţionarea ştampilelor cu menţiunea „VOTAT“ să fie realizată de către Regia Autonomă „Monetăria Statului“.────────── ^14 Raport AEP 2009 - În acest sens, prin prevederile art. III din O.U.G. nr. 95/2009 se dispune ca „Prevederile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică cheltuielilor aferente realizării operaţiunilor electorale necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2009.“ Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 17 din H.G. nr. 1.046/2009 privind aprobarea bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, „Achiziţiile publice din fondurile alocate potrivit prezentei hotărâri sunt exceptate de la prevederile art. 66^1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2006 […]“ 50 Art. 303 „(1) Regia Autonomă «Monitorul Oficial» realizează imprimarea buletinelor de vot, modelele tabelelor prevăzute la art. 7 şi celelalte imprimate şi materiale necesare desfăşurării procesului electoral, până cel mai târziu cu 10 zile înainte de data alegerilor. (2) Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ asigură editarea şi tipărirea de broşuri cuprinzând variante actualizate ale reglementărilor legale privind alegerile prezidenţiale, inclusiv în limbi de circulaţie internaţională, precum şi alte materiale de informare realizate de Autoritatea Electorală Permanentă.“ Articolul 13 alin. (2) „Ştampila Biroului Electoral Central se confecţionează de Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar ştampilele cu menţiunea «VOTAT» se confecţionează de Regia Autonomă «Monetăria Statului».“────────── Ca urmare a solicitării trimise de către Comisia parlamentară de anchetă prin care s-a cerut transmiterea unor documente şi informaţii relevante pentru desfăşurarea activităţii, Ministerul Afacerilor Externe prin Adresa nr. F/3.803/8 iunie 2017 a comunicat următoarele: numărul total al secţiilor de votare din străinătate a fost de 294, atât in turul I, cât şi în turul al doilea; baza legală a organizării şi numerotării secţiilor de votare din străinătate cu acea ocazie a constituit-o Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.453/09.10.2009. Acest ordin a fost, ulterior, modificat prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.610/05.11.2009, în sensul reorganizării, înlocuirii, respectiv desfiinţării mai multor secţii de votare - fără ca numărul total al secţiilor de votare să fie afectat. Necesitatea amendamentelor aduse Ordinului nr. 1.453/09.10.2009 a fost justificată prin Nota Ministerului Afacerilor de Externe nr. D/3.735/22.10.2009. Decizia nr. 49 a Biroului Electoral Central din 9.10.2009 precizează la art. 3 alin. (1): „Materialele necesare votării (ştampile cu menţiunea «votat», ştampila de control a secţiei de votare, tuşierele, copia de pe lista electorală permanentă folosită pentru consultarea de către alegători, timbrele autocolante nefolosite) folosite la primul tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României şi referendumul naţional din 22 noiembrie 2009 se predau de către birourile electorale ale secţiilor de votare, sigilate, pe bază de proces-verbal, biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau misiunii diplomatice, care le păstrează într-un spaţiu amenajat corespunzător, sub pază, urmând a le restitui în situaţia organizării unui al doilea tur de scrutin, cu două zile înaintea desfăşurării acestuia. Celelalte materiale se vor preda conform procedurii prevăzute de art. 7^15 alin. (5) din Legea nr. 370/2004, cu modificările şi completările ulterioare.“ Pe site-ul AEP în anul 2009 au fost amplasate două secţiuni dedicate alegerilor europarlamentare şi celor prezidenţiale. În cele două secţiuni au putut fi accesate harta secţiilor de votare şi materiale informative, precum „Ghidul pentru cetăţenii români care votează în străinătate“ şi „Atribuţiile preşedintelui/locţiitorului Biroului Electoral al secţiei de votare“. n) Verificarea modului în care şi-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secţiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacităţii de procesare a solicitărilor de vot în unele secţii de vot din străinătate, precum şi a celor care şi-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale În străinătate^15 au putut fi organizate secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul acestea, cu condiţia obţinerii acordului Guvernului din ţara respectivă. Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc, prin ordin, de către ministrul afacerilor externe. Totodată, acesta are şi obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică numerotarea şi locaţia secţiilor de votare din străinătate. Nici în cazul secţiilor de votare din străinătate nu se poate vorbi de o delimitare administrativă a unui teritoriu, alegătorii nefiind arondaţi, în prealabil, unei secţii de votare. Prin urmare, şi în cazul secţiilor de votare din străinătate se poate vorbi de un statut de „secţie de votare specială“.────────── ^15 Raport asupra activităţii AEP din anul 2009, pag. 33-34.────────── Pentru alegerea Preşedintelui României au fost organizate un număr de 294 secţii de votare în 92 de state. Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României au fost organizate un număr de 134 de secţii de votare, 5 în teatrele internaţionale de operaţiuni militare, iar pentru un număr de 155 de locaţii a fost obţinut acordul Guvernului din ţara respectivă, pentru a fi înfiinţate secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. În 57 de state au fost organizate câte o secţie de votare, în 14 state câte două secţii, în 10 state câte trei, în Belgia, Canada şi Ungaria au fost organizate câte patru secţii de votare, iar în Germania cinci. Pe lângă acestea, cele mai multe secţii de votare au fost înfiinţate în Italia (55), în Spania (38), în Statele Unite ale Americii (28), în Republica Moldova (13), în Franţa (9) şi în Marea Britanie (8). La al doilea tur de scrutin, procedurile de desfăşurare a votării în Diaspora, precum şi cele de comunicare a proceselor-verbale au decurs în condiţiile legii, existând doar două procese-verbale întocmite cu erori, centralizarea acestora încheindu-se la ora 9 a zilei de 7 decembrie 2009, respectiv la două ore după închiderea ultimei secţii de votare din străinătate (dosarul cu material documentar nr. 8). o) verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripţiile din străinătate, precum şi a modului în care au fost transmise informaţiile către Biroul Electoral Central În conformitate cu art. 28 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziţionarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării şi serviciile de asistenţă tehnică necesare 24 de ore din 24 pe parcursul centralizării rezultatelor în cele 41 de locaţii judeţene, cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi pentru Biroul Electoral Central. Din documentele AEP rezultă că la procesul electoral pentru alegerea membrilor din România pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009, reprezentanţii Direcţiei Informatică din cadrul AEP au participat cu specialişti la întocmirea documentaţiei de atribuire, în comisia de evaluare şi în comisia de recepţie a aplicaţiilor şi serviciilor informatice care au fost utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării. Produsele astfel achiziţionate au fost utilizate pentru constituirea bazei materiale specifice sistemului informaţional la nivel naţional, necesar stabilirii rezultatului alegerilor. Organizarea secţiilor de votare din străinătate s-a făcut potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009 şi stabilită prin ordin al ministrului afacerilor externe (pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor). La al doilea tur de scrutin^16, procedurile de desfăşurare a votării, precum şi cele de comunicare a proceselor-verbale au decurs normal în condiţii foarte bune, existând doar două procese-verbale întocmite cu erori, centralizarea acestora încheindu-se la ora 9 a zilei de 7 decembrie 2009, respectiv la două ore după închiderea ultimei secţii de votare din străinătate. Comunicarea proceselor-verbale întocmite de Birourile Electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate, însoţite de contestaţii, s-a desfăşurat după o procedură specială, acestea fiind transmise prin mijloace electronice la Biroul Electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice şi a consulatelor. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale a fost confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul Biroului Electoral de circumscripţie, care a contrasemnat şi ştampilat documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate au intrat în centralizarea rezultatelor votării.────────── ^16 Cartea albă a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2009, pag. 81.────────── Referitor la termenul de transmitere în ţară a documentelor din secţiile de votare din Diaspora (buletine de vot, declaraţii pe propria răspundere, procese-verbale etc.) menţionăm faptul că au existat două infograme datate 8.12.2009, din partea domnului Eugen Tomac, secretar de stat, şi a domnului Robert Cazanciuc, secretar general - Ministerul Afacerilor Externe, potrivit dosarului cu material documentar nr. 1. Cu privire la modul în care au fost transmise informaţiile către Biroul Electoral Central, din declaraţiile domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor externe din anul 2009, în faţa Comisiei parlamentare de anchetă rezultă că: "A existat, în data de 8 decembrie, o «infogramă», emisă de domnii Tomac şi Cazanciuc, prin care se instructau misiunile diplomatice să trimită procesele-verbale, buletinele de vot anulate şi toată documentaţia din secţiile de votare, la două săptămâni după procesul electoral, motivat de faptul că Biroul electoral al secţiilor de votare în consultare cu MAE a stabilit acest lucru, după care ulterior, seara, în seara zilei de 8 decembrie 2009, s-a revenit asupra acestei infograme şi s-a stabilit ca ele să fie transmise în termen de 24 de ore. Deci, inclusiv din ce am citit din presa vremii, ca urmare a unor suspiciuni legate de această infogramă. Infogramă care, repet, era motivată de solicitările misiunilor diplomatice şi a Biroului electoral al secţiilor de votare din străinătate. Dar ulterior, pentru a elimina orice fel de suspiciune, MAE a revenit asupra acestei infograme şi de asemenea, semnată de către secretarul de stat Tomac şi secretarul general Cazanciuc, în seara de 8 decembrie au stabilit ca să trimită de îndată, în orice caz, ce pot să vă spun, adică eu ca ministru, am avut primele rezultate, evident după terminarea votului. Deci, în niciun caz, aşa cum s-a vehiculat în presă, în timpul zilei şi aşa mai departe. Şi ţineam legătura întotdeauna prin acest Comitet de lucru cu misiunile diplomatice. Transmiterea documentelor de către misiunile diplomatice s-a făcut prin curiere diplomatice. Tot ce transmit misiunile, dacă nu mă înşală memoria, dar nu cred, şi asta este regula, se transmit prin curiere diplomatice. Şi pot să vă mai spun şi altceva: la momentul respectiv, tocmai pentru a nu exista niciun fel de dubii şi suspiciuni, MAE a amenajat în incinta centralei ministerului, în clădirea Iorga, un spaţiu special înconjurat în prealabil cu pază de jandarmerie, în care au sosit aceste colete diplomatice care au fost desfăcute în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, evident cu cei responsabili de faţă, şefii acelui grup de lucru ministerial, şi cu accesul presei - inclusiv cu accesul presei. Nu a fost niciun dubiu pe această temă." De asemenea, din declaraţiile în faţa Comisiei parlamentare de anchetă ale domnului Teodor Baconschi, ambasador al României la Paris în anul 2009, procesele-verbale, buletinele de vot, declaraţiile pe propria răspunde erau transmise în ţară „pe tabel cu o fotocopie a procesului-verbal original, dar la Ministerul de Externe a mers şi fotocopia lui, cu toate rezultatele din secţia respectivă de vot: atâtea voturi exprimate, atâtea voturi valide, nule. Procesele-verbale originale şi buletinele de vot se transmit printr-un curier special. Dar în noaptea respectivă, pentru BEC şi Ministerul de Externe au fost transmise datele după închiderea procesului electoral“. Comunicarea proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate, însoţite de contestaţii, s-a desfăşurat după o procedură specială acestea fiind transmise prin mijloace electronice la Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin grija misiunilor diplomatice şi a consulatelor. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale a fost confirmată telefonic de către preşedintele sau locţiitorul biroului electoral de circumscripţie, care a contrasemnat şi ştampilat documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate au intrat în centralizarea rezultatelor votării. CAP. VIII Propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei în vigoare 1. Punerea în acord a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor cu deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 428/21 iunie 2017, nr. 430/21 iunie 2017, nr. 411/14 iunie 2017, nr. 611/noiembrie 2017 Ca urmare a sesizării Curţii Constituţionale a României cu privire la reglementarea activităţii Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, aceasta a emis 4 decizii de constituţionalitate a reglementărilor, Decizia nr. 428/2017, Decizia nr. 430/2017, Decizia nr. 411/2017 şi Decizia nr. 611/2017. Prin aceste decizii, Curtea Constituţională a determinat o nouă dimensiune a controlului parlamentar. Conform Comisiei de la Veneţia, trebuie să se plece de la principiul că nimeni nu poate împiedica Parlamentul - instituţie autonomă distinctă de justiţie - să îşi desfăşoare propria anchetă. Chiar dacă ancheta sa vizează conduita unor persoane ce au putut comite infracţiuni, aceasta are un caracter esenţial politic, fără a fi asimilată unei anchete sau proceduri penale. Rezultatele sale nu produc niciun fel de efecte pentru ordinea juridică. Raportul prin care se încheie nu este decât o incitare la dezbatere parlamentară. Scopul final al anchetei comisiei îl reprezintă transparenţa, informarea publicului cu privire la chestiuni care afectează res publica (binele public)“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 119). Ancheta parlamentară poate fi exercitată în paralel cu o anchetă judiciară. Curtea, analizând natura juridică a celor două categorii de anchete, judiciară şi parlamentară, a constatat că aceasta este diferită, astfel că acestea nu sunt incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului, chiar dacă acelaşi segment al realităţii este cercetat şi documentat; nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare. Forma anterioară din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu privire la comisiile de anchetă, prevedea că ori de câte ori se declanşa o anchetă parlamentară, aceasta ar fi încetat imediat ce ar fi fost depus un act de sesizare al organului de urmărire penală şi s-ar fi început urmărirea penală in rem. Curtea a reţinut că, într-o atare împrejurare, „se ajungea la golirea de conţinut a demersului parlamentar atunci când era sesizat organul de urmărire penală (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 129). Controlul parlamentar trebuie să fie deplin, adică Parlamentul trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsură pentru a da conţinut acestei plenitudini, altfel, comisia de anchetă parlamentară şi-ar reduce rolul la unul teoretic sau chiar decorativ, lipsit de orice eficienţă. Autoritatea specifică activităţii Parlamentului se ataşează şi activităţii comisiei de anchetă parlamentară, pentru ca obiectivele în vederea cărora a fost instituită aceasta din urmă să fie atinse. „Curtea a statuat, că lipsirea comisiei de anchetă de o arie cuprinzătoare de acţiune sau limitarea sferei sale de acţiune ar afecta obiectivul pe care comisia de anchetă şi l-a propus, ar afecta însuşi scopul instituirii ei şi ar goli de conţinut textele constituţionale pe care se fundamentează înfiinţarea, funcţionarea şi rolul acestei comisii de anchetă parlamentară“ (pct. 124 din Decizia CCR nr. 611/2017). Prin cele patru decizii, Curtea, determinând raţiunea normativă a anchetei parlamentare, a recunoscut plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului, stabilind, în jurisprudenţa sa expressis verbis că, pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul ţării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da consistenţă acestei plenitudini, statuând cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de anchetă: - Instituirea unei comisii de anchetă reprezintă o aplicare a dispoziţiilor art. 69 alin. (l) din Constituţie, respectiv a principiului potrivit căruia parlamentarii sunt în serviciul poporului (Decizia CCR nr. 411/2017 pct. 29, Decizia CCR nr. 428/2017 pct. 21, Decizia CCR nr. 430/2017 pct. 29); – Determinarea conţinutului şi a limitelor conceptului de anchetă parlamentară se poate realiza numai prin coroborarea prevederilor Constituţiei (Decizia CCR nr. 411/2017 pct. 28, Decizia CCR nr. 428/2017 pct. 20, Decizia CCR nr. 430/2017 pct. 28); – Nicio reglementare infraconstituţională nu poate ştirbi caracterul efectiv al textului constituţional referitor la controlul parlamentar realizat prin anchete parlamentare (Decizia CCR nr. 428/2017 pct. 19, Decizia CCR nr. 430/2017 pct. 27); – Legea şi regulamentele parlamentare trebuie să reglementeze în mod expres şi să instituie proceduri, instrumente şi mijloace suficiente, care să dea substanţă prevederii constituţionale (Decizia CCR nr. 430/2017 pct. 27). Controlul parlamentar reglementat în Legea fundamentală şi exercitat inclusiv prin intermediul comisiilor de anchetă este o instituţie juridică care nu trebuie izolată de principiul constituţional al colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului şi nici de principiul loialităţii faţă de Constituţie, ci trebuie coroborată şi corelată cu aceste principii. „Colaborarea loială presupune, dincolo de respectul faţă de lege, respectul reciproc al autorităţilor/instituţiilor statului, ca expresie a unor valori constituţionale asimilate, asumate şi promovate, în scopul asigurării echilibrului între puterile statului. Loialitatea constituţională poate fi caracterizată, deci, ca fiind o valoare-principiu intrinsecă Legii fundamentale, în vreme ce colaborarea loială între autorităţile/instituţiile statului are un rol definitoriu în implementarea Constituţiei“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 107). Principiul colaborării loiale operează atât timp cât „legea tace“ şi devin aplicabile bune practici interinstituţionale, iar nu atunci când legea reglementează în mod expres domeniul disputat, stabilind interdicţii clare, pe care, dacă ar da curs solicitărilor primite, autoritatea publică le-ar încălca cu bună-ştiinţă, expunându-se sancţiunilor legale“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 156). În condiţiile în care persoana invitată să participe la şedinţele comisiei de anchetă este o persoană care reprezintă, în virtutea funcţiei sale de conducere, o autoritate publică care nu se află sub control parlamentar - Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aplicarea principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, aceasta are obligaţia să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 137). Ca o noutate, Curtea Constituţională a României dezvoltă şi accentuează în mod deosebit o nouă dimensiune a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în sensul ataşării conţinutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului. De asemenea, întrucât normele de reglementare reprezintă instrumentele juridice care permit desfăşurarea activităţilor parlamentare în scopul îndeplinirii atribuţiilor constituţionale ale forului legislativ, ele trebuie interpretate şi aplicate cu bună-credinţă şi în spiritul loialităţii faţă de Legea fundamentală (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015, paragraful 38, sau Decizia nr. 293 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 39), aşadar, tot ca o dezvoltare jurisprudenţială a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Este evident aşadar că reprezentanţii instituţiilor trebuie să colaboreze în realizarea anchetelor parlamentare, în această formulă concretizându-se şi principiul echilibrului între puterile statului. De asemenea, Curtea mai reţine că, la rândul său, dacă o hotărâre parlamentară privind constituirea unei comisii de anchetă depăşeşte limitele constituţionale antereferite, ea poate fi supusă, în mod individual şi punctual, controlului de constituţionalitate în temeiul art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (Decizia CCR nr. 430/2017, pct. 35). Un alt aspect relevant pentru desfăşurarea activităţii Comisiei parlamentare de anchetă este cel al persoanelor chemate să participe la lucrările comisiei: - persoanele citate trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă, în baza faptului că activitatea instituţiilor/autorităţilor din care fac parte se află sub control parlamentar; – persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere, autorităţi/instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, au obligaţia, în baza principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare; – alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio tangenţă cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Având în vedere aceste considerente, este necesară punerea în acord a legislaţiei cu Deciziile Curţii Constituţionale. Consecinţele refuzului persoanelor chemate pentru audiere în faţa comisiilor parlamentare de anchetă, clarificate de Curtea Constituţională: "O diferenţă de tratament juridic între persoanele citate, respectiv invitate, priveşte şi consecinţa refuzului persoanei invitate şi care, în prealabil, a acceptat să fie audiată, de a furniza informaţiile solicitate de comisia de anchetă. Deoarece persoanele invitate nu se află sub imperiul obligaţiei (de sorginte constituţională) de a se supune solicitării comisiei de anchetă, şi pentru că, totuşi, legiuitorul a urmărit să confere comisiei de anchetă mijloace şi instrumente eficiente de lucru, care să-i imprime acesteia o anumită autoritate în scopul atingerii finalităţii propuse, comisia de anchetă nu poate decât să sesizeze organele de urmărire penală, cu referire la aceste persoane invitate, care, iniţial, au acceptat să colaboreze şi apoi refuză să ofere informaţiile solicitate, deoarece acest tip de comportament este de natură să obstrucţioneze sau să împiedice aflarea adevărului (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 126)." Posibilitatea sesizării conducătorului instituţiei în vederea aplicării prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective pentru a aplica, dacă consideră justificat, prin propriile acte de autoritate, sancţiunile prevăzute de lege nu este incidentă decât în cazul persoanelor citate (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 145). Având în vedere faptul că obiectivul comisiei de anchetă îl reprezintă clarificarea unor aspecte legate de anumite evenimente sau fenomene cu un major impact negativ în plan social, politic sau juridic şi că aflarea adevărului se înscrie în sfera interesului public, obligaţia de bună-credinţă se impune a fi respectată, astfel că fiecare persoană, în urma invitaţiei primite, trebuie să adopte un comportament activ, pozitiv. În caz contrar, atitudinea sa poate fi calificată drept potrivnică aflării adevărului şi poate constitui obiect de sesizare a organelor de urmărire penală, fără ca prin aceasta să fie încălcate drepturile şi libertăţile sale individuale sau principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 132). Un alt aspect evidenţiat de Curtea Constituţională (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 157) este constatarea că legea ar trebui să prevadă garanţiile necesare şi suficiente cu privire la accesul, păstrarea şi utilizarea unor informaţii cu caracter nepublic la care comisiile parlamentare vor avea acces în virtutea atribuţiilor legale şi constituţionale, având în vedere natura informaţiilor solicitate în cauza care face obiectul dosarelor deduse judecăţii instanţei constituţionale. Curtea observă că împrejurarea care a generat starea conflictuală între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, este lipsa unei reglementări legale care să consacre dreptul comisiilor parlamentare de a solicita terţilor, persoane private sau autorităţi/instituţii publice, actele, datele şi informaţiile necesare realizării obiectivelor în vederea cărora au fost constituite, precum şi obligaţia corelativă a terţilor de a răspunde la asemenea solicitări. În concluzie, reiese că lipsa unei legi speciale pentru funcţionarea Comisiilor de anchetă îngreunează desfăşurarea activităţii comisiilor de anchetă, acestea având nevoie de pârghii care să îi permită accesul la informaţiile pe baza cărora membrii să poată lua concluziile în conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de anchetă trebuie să li se acorde, prin lege, puteri reale de constrângere: prin aplicarea de sancţiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor să se prezinte la audieri, pentru a da probe şi a fi obligaţi să depună jurământ. În primul rând, se impune ca aceste comisii să fie împuternicite să solicite orice document pe care îl doresc (necesar atingerii obiectivelor sale). În plus, rapoartele comisiilor parlamentare nu pot rămâne fără consecinţe. Propunem sancţionarea şefilor de instituţii cu funcţii de conducere care depun jurământ de credinţă şi refuză colaborarea sau nu se prezintă în faţa unei comisii de anchetă parlamentare cu pierderea funcţiei şi interzicerea ocupării unei funcţii publice timp de 3 ani. Propunerile de reforme ale comisiilor de anchetă trebuie să constituie baza îmbunătăţirii legislaţiei în domeniile respective. 2. Elaborarea unei legi speciale care să prevadă sancţiuni, deoarece Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor nu prevede dispoziţii care sunt opozabile altor subiecte de drept Nu există reglementate consecinţele refuzului persoanelor sau instituţiilor, altele decât cele aflate sub control parlamentar, de a pune la dispoziţia comisiei de anchetă parlamentară documente sau alte informaţii necesare anchetei. „Din analiza conţinutului normativ al art. 9 alin. (3)-(6) din Legea nr. 96/2006 nu rezultă dreptul comisiei de anchetă de a solicita acte, documente sau alte informaţii de la terţe persoane, altele decât cele citate sau invitate la şedinţele comisiei, şi nici dreptul de a solicita acte, documente sau alte informaţii de la autorităţi publice ale statului. În mod corelativ, reglementarea legală nu instituie nicio obligaţie în sarcina persoanelor sau autorităţilor menţionate de a transmite acte, documente sau de a furniza alte informaţii pe care comisia le-ar aprecia utile în aflarea adevărului“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 149). Curtea observă (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 157) că „împrejurarea care a generat starea conflictuală între cele două autorităţi publice implicate, Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, este lipsa unei reglementări legale care să consacre dreptul comisiilor parlamentare de a solicita terţilor, persoane private sau autorităţi/instituţii publice, actele, datele şi informaţiile necesare realizării obiectivelor în vederea cărora au fost constituite, precum şi obligaţia corelativă a terţilor de a răspunde la asemenea solicitări“. „În lipsa unei reglementări exprese privind obligaţia de a transmite, la cerere, informaţii cu caracter nepublic referitoare la proceduri judiciare, persoanele şi autorităţile publice care deţin astfel de informaţii sunt ţinute să respecte cadrul legislativ în vigoare, care le impune măsuri de protecţie a informaţiilor aparţinând categoriilor menţionate. Prin urmare, de vreme ce autoritatea publică este supusă unui anumit regim legal sub aspectul protejării informaţiilor nepublice la care are acces în exercitarea competenţelor constituţionale şi legale, nu i se poate imputa nerespectarea principiului colaborării loiale şi al respectului reciproc între autorităţile statului, prin refuzul de a transmite acele informaţii care cad sub incidenţa interdicţiei legale. Aşa cum s-a arătat, principiul colaborării loiale operează atâta timp cât „legea tace“ şi devin aplicabile bune practici inter- instituţionale, iar nu atunci când legea reglementează în mod expres domeniul disputat, stabilind interdicţii clare, pe care, dacă ar da curs solicitărilor primite, autoritatea publică le-ar încălca cu bună-ştiinţă, expunându-se sancţiunilor legale“ (Decizia CCR nr. 611/2017, pct. 155-156). 3. Modificarea legislaţiei electorale Comisia propune modificarea legislaţiei electorale, după cum urmează: - depunerea contestaţiilor împotriva actelor Birourilor Electorale şi judecarea acestora de către instanţele competente trebuie să se facă în termene, care să permită soluţionarea înainte de încetarea activităţii Birourilor Electorale; – Adăugarea în Registrul electoral a unei rubrici cu exprimarea intenţiei de vot a alegătorilor (sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare ale cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă) pentru estimarea corectă a secţiilor de votare; – înscrierea în Registrul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, cu 6 luni înainte de alegeri, într-o rubrică specială, altceva decât cele referitoare la votul prin corespondenţă, a cetăţenilor din diaspora care doresc să-şi exercite drepturile constituţionale de vot (exprimarea intenţiei de vot); – actualizarea listelor din Registrul special se anual până la data de 1 martie, atât în ţară, cât şi în străinătate; – îmbunătăţirea parametrilor softului de date utilizat de către Biroul Electoral Central în cadrul desfăşurării procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României atât la nivel naţional, cât şi în diaspora, astfel încât acesta să elimine posibilitatea exercitării votului multiplu, printr-un program de scanare a oricărui document necesar în exercitarea dreptului la vot, în toate secţiile de votare din ţară şi străinătate; – eliminarea posibilităţii de votare cu titluri de călătorie în secţiile din străinătate; – program de centralizare electronică a procesului de votare care să cuprindă pe lângă numele persoanei care votează, CNP şi ora la care a votat; – elaborarea unui soft care să permită interacţionarea în timp real între secţiile de votare din ţară şi străinătate cu privire la scanarea proceselor-verbale de consemnare si centralizare a rezultatelor votării, transmise către Biroul Electoral Central; – pentru prevenirea săvârşirii infracţiunilor prevăzute de Legea electorală şi înlăturarea suspiciunilor de fraudare a rezultatelor votării este necesară asigurarea unei transparenţe totale prin monitorizare audio-video a secţiilor de votare în ţară şi străinătate, atât în etapa desfăşurării votării, cât şi în etapa numărării buletinelor de vot şi întocmirii/semnării proceselor verbale; – posibilitatea verificării situaţiilor în care pe listele electorale apar mai mult de 10 persoane cu domiciliul la aceeaşi adresă; – reducerea termenului de soluţionare a contestaţiilor de către Autoritatea Electorală Permanentă în cazul verificării listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoană a votat fără a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori în aceeaşi zi de referinţă, termenul actual fiind de 6 luni de la primirea contestaţiilor (termenul să fie înscris până la validarea alegerilor de Curtea Constituţională a României); – termen mai mare pentru partide pentru depunerea contestaţiilor şi a probelor (în prezent fiind de 3 zile); – renunţarea la telefoanele mobile şi la terminalele puse la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale în procesul electoral; – arhivarea electronică a proceselor–verbale şi a buletinelor de vot pe o perioadă de 50 ani; – preşedinţii secţiilor de votare şi locţiitorii acestora să nu fi făcut parte din niciun partid politic în ultimii 2 ani. 4. Elaborarea unei legi privind fidelitatea faţă de ţară Art. 54 din Constituţia României, cu denumirea marginală „Fidelitatea faţă de ţară“, prevede la alin. (2): "Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice (...), răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege." Propunerea de elaborare a Legii privind fidelitatea faţă de ţară trebuie să prevadă sancţiuni pentru încălcarea jurământului de către persoanele cărora le sunt încredinţate funcţii publice. CAP. IX Constatările comisiei de anchetă 1. Implicarea instituţiei prezidenţiale şi a guvernului în favorizarea fraudării alegerilor Rolul ministrului administraţiei şi internelor în pregătirea şi organizarea alegerilor, precum şi respectarea legilor în desfăşurarea procesului electoral este decisiv. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. Rolul prefectului în procesul electoral este foarte important, ţinând cont de atribuţiile acestuia stabilite prin lege (de exemplu, stabilirea preşedinţilor secţiilor de votare). Instituţia prezidenţială reprezentată de Traian Băsescu (fost preşedinte al Partidului Democrat) l-a revocat, la propunerea premierului Emil Boc (care deţinea şi funcţia de preşedinte al Partidului Democrat), pe domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administraţiei şi internelor, iar Guvernul condus de Emil Boc a înlocuit în aceeaşi zi 20 de prefecţi cu persoane propuse de Vasile Blaga, lider important al Partidului Democrat. DESCRIEREA FAPTELOR 1. Premierul Emil Boc propune în data de 1.10.2009 revocarea din funcţie a domnului Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administraţiei şi internelor, pentru nişte declaraţii privind posibilitatea unor acţiuni de vot multiplu prin punerea la dispoziţie a reprezentanţilor Partidului Democrat a unor autocare pentru „turism electoral“, iar preşedintele Traian Băsescu emite Decretul nr. 1.357 publicat în MOF nr. 647/01.10.2009, privind revocarea acestuia. Motivul invocat este un pretext deoarece în anul 2004, după alegerile prezidenţiale, chiar preşedintele Traian Băsescu a făcut afirmaţii mai grave, susţinând că alegerile au fost fraudate. 2. În aceeaşi dată, 1.10.2009, preşedintele Traian Băsescu emite Decretul nr. 1.358, publicat în acelaşi MOF nr. 647/01.10.2009, privind desemnarea domnului Vasile Blaga, ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei, să îndeplinească interimar funcţia de viceprim-ministru şi ministru al administraţiei şi internelor. Acest decret este emis cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către preşedinte decretul de revocare a lui Dan Nica nu fusese publicat, deci nu exista (art. 100 alin. (1) din Constituţie). Acest fapt ţine de natura evidenţei, deoarece atât Decretul nr. 1.357, cât şi Decretul nr. 1.358 sunt publicate în acelaşi MOF nr. 647/01.10.2009. 3. În aceeaşi dată, 1.10.2009, premierul Emil Boc propune constatarea vacanţei tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniştrilor Partidului Social Democrat ca urmare a demisiilor acestora şi desemnarea unor miniştri ai Partidului Democrat, ca miniştrii interimari. 4. În aceeaşi dată, 1.10.2009, preşedintele Traian Băsescu emite Decretul nr. 1.360, publicat în Monitorul Oficial nr. 649/01.10.2009, privind constatarea vacantării tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniştrilor PSD ca urmare a demisiilor acestora. 5. În aceeaşi dată, 1.10.2009, preşedintele Traian Băsescu emite decretele nr. 1.361-1.368, publicate în acelaşi Monitor Oficial nr. 649/01.10.2009, privind numirea în funcţie a miniştrilor interimari. Aceste decrete sunt emise cu încălcarea legii, deoarece în momentul emiterii de către preşedinte, decretul nr. 1.360 privind constatarea vacantării tuturor posturilor de membru al Guvernului ale miniştrilor PSD, ca urmare a demisiilor acestora, nu fusese publicat, deci nu exista (art. 100 alin. (1) din Constituţie). Acest fapt ţine de natura evidenţei deoarece atât Decretul nr. 1.360, cât şi decretele nr. 1.361-1.368 sunt publicate în acelaşi Monitor Oficial nr. 649/01.10.2009. 6. În aceeaşi dată, 1.10.2009, miniştrii interimari depun jurământul în faţa preşedintelui Traian Băsescu. 7. În aceeaşi dată, 1.10.2009, premierul Emil Boc convoacă şedinţa de guvern care are loc începând cu ora 19,00 (imediat după apusul soarelui, „noaptea ca hoţii“!). 8. În aceeaşi dată, 1.10.2009, Guvernul adoptă mai multe hotărâri de guvern, publicate în Monitorul Oficial nr. 650/01.10.2009, privind încetarea exercitării funcţiei de prefect, a tuturor prefecţilor care nu erau agreaţi de către conducerea Partidului Democrat (HG nr. 1.096, 1.098, 1.101, 1.103, 1.106, 1.109, 1.111, 1.114, 1.117, 1.119, 1.122, 1.125, 1.128, 1.131, 1.133, 1.136, 1.138, 1.140, 1.142, 1.145). 9. În aceeaşi dată, 1.10.2009, Guvernul adoptă mai multe hotărâri de guvern, publicate în Monitorul Oficial nr. 651/02.10.2009, privind exercitarea funcţiei de prefect de către persoane recomandate de către Partidul Democrat (H.G. nr. 1.097, 1.100, 1.102, 1.105, 1.108, 1.110, 1.113, 1.116, 1.118, 1.121, 1.124, 1.127, 1.130, 1.132, 1.135, 1.137, 1.139, 1.141, 1.144, 1.146). Aceste hotărâri de guvern sunt adoptate cu încălcarea legii, deoarece în momentul adoptării de către guvern hotărârile de încetare a exercitării funcţiei de prefect enumerate la punctul 8 nu fuseseră publicate, deci nu existau (art. 108 alin. 4 din Constituţie). Acest fapt ţine de natura evidenţei deoarece atât hotărârile de încetare a funcţiei de prefect, cât şi cele de exercitare a funcţiei de prefect fiind adoptate în cadrul aceleiaşi şedinţe de guvern, numerele lor fiind alternative. 10. În aceeaşi dată, 1.10.2009, hotărârile de guvern pentru exercitarea funcţiei de prefect care aveau nevoie de avizul ANFP au fost date fără acest aviz, documentul fiind eliberat a doua zi, în data de 2.10.2009. 11. În data de 6.10.2009, Guvernul a adoptat OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local, fiind publicată în aceeaşi zi în Monitorul Oficial nr. 668 din data de 6 octombrie 2009. Prin aceasta s-a creat cadrul normativ schimbării şefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale pe criterii subiective. Din informările primite de Comisie de la ministere reiese că a avut loc un număr de 1.231 de schimbări în conducerea serviciilor publice deconcentrate, în perioada 2 octombrie-9 decembrie 2009. Se evidenţiază Ministerul Agriculturii cu 582, Ministerul Muncii cu 257 şi Ministerul Educaţiei cu 186. În timp ce Curtea Constituţională a României declara neconstituţionale prevederi legislative privind statutul juridic al funcţiilor publice în serviciile publice deconcentrate (OUG nr. 37/2009), la Guvern aveau loc modificări legislative în privinţa ocupării funcţiilor în serviciile publice deconcentrate de repunere în vigoare a prevederilor neconstituţionale sub un alt act normativ. Astfel, prin modificările legislative propuse se creau condiţii favorabile pentru ocuparea funcţiilor publice de conducători ai serviciilor publice deconcentrate pe criterii subiective/politice, normele introduse fiind de natură să afecteze statutul funcţionarilor publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate fără a asigura egalitatea acestei categorii de funcţionari publici în raport cu celelalte persoane care ocupă sau au ocupat funcţii publice de conducere în administraţia publică centrală şi locală. La data de 7 octombrie 2009, Curtea Constituţională a pronunţat, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, prin care Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice a fost declarată ca fiind neconstituţională, controlul de constituţionalitate raportându-se, în mod indisolubil, la actul normativ supus aprobării prin lege - OUG nr. 37/2009. În timp ce Curtea dezbătea neconstituţionalitatea Legii de aprobare a OUG nr. 37/2009, Guvernul adopta, pe 6 octombrie, o nouă ordonanţă cu prevederi similare cu OUG nr. 37/2009, OUG nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local, care a fost publicată în aceeaşi zi în Monitorul Oficial al României nr. 668 din 6 octombrie 2009. OUG nr. 105/2009 a preluat integral reglementarea cuprinsă în OUG nr. 37/2009, aceasta din urmă fiind abrogată. În şedinţa publică din data de 3 decembrie 2009, Curtea Constituţională prin Decizia CCR nr. 1.629/2009 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 28 din 14 ianuarie 2010), a constatat că OUG nr. 105/2009 este neconstituţională, conţinând aceleaşi reglementări şi aceleaşi soluţii legislative ca şi cele din OUG nr. 37/2009 declarate neconstituţionale. Din Decizia CCR nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 reiese că: „Prin procedeul legislativ utilizat, Guvernul a determinat ca prevederile actului normativ abrogat şi declarat neconstituţional - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 - să producă în continuare efecte juridice, sub forma unui act nou - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 - care, aşa cum s-a arătat, a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispoziţiile iniţiale în materia respectivă. Aşa cum s-a menţionat şi în Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, o astfel de situaţie „pune în discuţie comportamentul constituţional de ordin legislativ al Executivului faţă de Parlament şi, nu în cele din urmă, faţă de Curtea Constituţională.“ Prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituţională a constatat că „prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat statutul juridic al unor funcţionari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale (statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică şi că «prin întreg conţinutul reglementării, Guvernul a intervenit întrun domeniu pentru care nu avea competenţa materială, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie.)»“ Curtea menţionează că: „Lipsirea de temei constituţional a actelor normative primare are drept efect încetarea de drept a actelor subsecvente emise în temeiul acestora (contractele de management, actele administrative date în aplicarea celor două ordonanţe de urgenţă etc.)“. Din informările primite de Comisia parlamentară de anchetă de la ministere reiese un număr de 1.231 de schimbări în conducerea serviciilor publice deconcentrate, în perioada 2 octombrie - 9 decembrie 2009. Se evidenţiază Ministerul Agriculturii cu 582, Ministerul Muncii cu 257 şi Ministerul Educaţiei cu 186. Cu privire la dispoziţiile OUG nr. 105/2009, declarate, de asemenea, neconstituţionale, Curtea, în Decizia nr. 1.629/2009, a menţionat ca şi la OUG nr. 37/2009 că „a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încălcării prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie. Prin reglementările sale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului «afectează» statutul juridic al unor funcţionari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică“ şi că „prin întreg conţinutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competenţa materială, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie.“ Din succesiunea de acte normative declarate neconstituţionale, într-un timp relativ scurt, s-ar putea distinge ideea că a fost creat în mod deliberat un cadru legislativ, în privinţa regimului juridic ce reglementa statutul conducătorilor serviciilor deconcentrate, favorizant fraudării alegerilor din anul 2009. Depăşirea competenţelor Guvernului, „legiferând“ într-un domeniu în care, potrivit Constituţiei, nu avea drept, duce la nulitatea actelor emise în acest sens, în aplicarea celor două ordonanţe de urgenţă, declarate ulterior neconstituţionale. În acest sens, se impun sancţiuni îndreptate împotriva membrilor Guvernului, întrucât au aprobat prin consens respectivele ordonanţe de urgenţă (declarate ulterior neconstituţionale). Instituţiile îndreptăţite în luarea acestor măsuri sancţionatorii vor primi o copie certificată a prezentului raport. CAP. X Concluzii I. Concluzii divergente neînsuşite de comisie Deputat Liviu Ioan Adrian Pleşoianu - grup parlamentar PSD: "Fără doar şi poate, este prima Comisie de anchetă care merge atât de departe încât deranjează în mod evident persoane care deţin de mai bine de un deceniu multă putere în România. Este prima comisie parlamentară de anchetă în urma activităţii căreia reiese necesitatea unei legi speciale care să dea putere efectivă acestui tip de comisie. Însă faptul foarte grav este acela că s-a pornit lucrul la această lege a comisiilor speciale de anchetă tocmai din cauza atitudinii sfidătoare a unor persoane care au ocupat şi încă mai ocupă poziţii foarte importante în statul român! Este evidentă lipsa totală a bunei- credinţe din partea persoanelor în speţă, care fie nu s-au prezentat la audieri atunci când prezenţa lor a fost solicitată de membrii comisiei, fie s-au prezentat, dar au refuzat să răspundă la întrebări. Buna-credinţă şi principiul cooperării loiale între instituţii ar fi trebuit să fie suficiente pentru a-i determina pe aceştia să răspundă la solicitările comisiei de anchetă, chiar dacă actualul cadru legislativ de funcţionare nu îi conferă acesteia putere reală de coerciţie. În fond, dacă există bună- credinţă, te prezinţi la solicitarea organului reprezentativ suprem al poporului român şi oferi răspunsuri şi informaţii. Totul în vederea aflării întregului adevăr! Prin urmare, o primă concluzie este aceea că persoane care ocupă funcţii ce le conferă foarte multă putere s-au revărsat cu mult peste matca rigorii profesionale aferente poziţiei de rang înalt care le-a fost oferită de statul român. Doamna Laura Codruţa Kövesi (procuror general al României în 2009 şi actual procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie) şi domnul Florian Coldea (prim-adjunct al Serviciului Român de Informaţii în 2009) au refuzat să participe la audierile comisiei sau să răspundă în scris la întrebările adresate de membrii acesteia. Domnul George Maior (director al Serviciului Român de Informaţii în 2009 şi actual ambasador al României în Statele Unite ale Americii) s-a prezentat la audierile comisiei, însă a refuzat să răspundă la întrebările adresate, obstrucţionând în mod evident activitatea comisiei parlamentare de anchetă şi împiedicând astfel aflarea adevărului. Însă dincolo de absenţa bunei-credinţe şi de atitudinea sfidătoare, de nepermis şi de neacceptat din partea unor persoane care deţin sau au deţinut funcţii atât de importante în statul român, principala problemă este aceea că în spatele refuzului de a ajuta membrii comisiei în demersul lor de aflare a adevărului a stat în permanenţă dorinţa de muşamalizare, de închidere din faşă a unei discuţii referitoare la seara turului II al alegerilor prezidenţiale din 2009. Să sfidezi Parlamentul României e deja un lucru grav, dar să faci acest lucru pentru că de fapt vrei să ascunzi ceva e de o gravitate extremă, având în vedere atât contextul (alegeri prezidenţiale), cât şi funcţiile ocupate de persoanele în cauză!" Întrunire cu caracter eminamente politic Gabriel Oprea, Neculai Onţanu şi Anghel Iordănescu ieşiseră din PSD în 2009 şi îşi declaraseră susţinerea faţă de Traian Băsescu. Mai mult, în data de 22 octombrie 2009 (deci imediat înainte de alegerile prezidenţiale), Traian Băsescu îi înaintează în grad pe ... Oprea, Onţanu, Iordănescu. Pe cei trei îi găsim apoi împreună, în seara turului doi al alegerilor prezidenţiale din 2009, alături de directorul SRI George Maior, de prim-adjunctul SRI Florian Coldea şi de procurorul general Laura Codruţa Kövesi. La întâlnire participa şi consultantul politic Dan Andronic, aflat în acel moment în tabăra lui Traian Băsescu, precum şi Vasile Dâncu, al cărui institut de sondare a opiniei publice este singurul care îl dă câştigător pe Băsescu imediat după închiderea urnelor de vot. Cu alte cuvinte, în seara turului II al alegerilor prezidenţiale din anul 2009, în aceeaşi casă se află oameni numiţi în funcţii de Traian Băsescu şi oameni politici aflaţi în tabăra lui Traian Băsescu, şi unii, şi ceilalţi aflându-se în acelaşi timp într-o relaţie de puternică adversitate cu contracandidatul Mircea Geoană. Răspunsurile domnului Radu Berceanu la întrebările comisiei de anchetă confirmă fără putere de tăgadă rolul extrem de important jucat de Gabriel Oprea în 2009. Fostul ministru PD al Transporturilor, Radu Berceanu, fost lider al PD Dolj la momentul alegerilor prezidenţiale, a relatat că Traian Băsescu a făcut în campanie un miting în judeţ şi a vrut să meargă în comuna Cetate. Berceanu a spus că l-a sfătuit pe candidatul PD să nu meargă acolo pentru că la Cetate era un primar care câştiga mereu cu peste 90%. „Nu, că mi-a spus domnul Oprea să mergem acolo, că UNPR-ul“, i-a spus Băsescu, a relatat Berceanu. „Eu n-am mers. Acolo a fost foarte frumos, erau vreo 14 de la UNPR şi restul de la PD, domnul Oprea a început să dea ordine militare pe acolo, legate de aşezare. Un primar de la Călăraşi a spus «Domnul Oprea, dacă ne mai daţi ordine ca la armată, plecăm acasă, că am venit de la peste 100 de km»“, a declarat Berceanu în faţa comisiei de anchetă. Fostul ministru a mai adăugat că a auzit că Gabriel Oprea se va apropia de PD „înainte, mult înainte de întâlnirea de la Cetate“. Potrivit lui Berceanu, imediat după alegerile parlamentare din 2008, o parte dintre parlamentarii PSD care au pierduseră alegerile doreau să treacă la PD pentru a ajunge la putere. „Apoi s-a discutat să se înfiinţeze o altă structură care să ia pe cei de la PSD care vor să meargă în altă parte“, a relatat Berceanu. În perioada 23 decembrie 2009 (imediat după alegeri) - 7 mai 2012, Gabriel Oprea a fost ministru al Apărării Naţionale, mai întâi în guvernul Boc 2 şi apoi în cabinetul Ungureanu. Grupul independenţilor din Parlament, condus de Gabriel Oprea, a fondat în 2010 partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României. Implicarea absolut evidentă a Parchetului General şi a SRI în alegerile prezidenţiale din anul 2009, alături de oameni politici, prin procurorul general (Laura Codruţa Kövesi), directorul SRI (George Maior) şi prim-adjunctul SRI (Florian Coldea) Cazul de o gravitate extremă al implicării procurorului general al României, Laura Codruţa Kövesi, în alegerile prezidenţiale din anul 2009. Doamna Kövesi, încercând cu disperare să iasă din situaţia absolut jenantă în care s-a pus singură, s-a autoincriminat şi ia incriminat şi pe domnii Maior şi Coldea. Pentru că ştia foarte bine că, dacă admitea că s-a dus acasă la un om politic (Gabriel Oprea) „în timpul liber“, ar fi intrat instantaneu în coliziune frontală cu propria sa afirmaţie anterioară (doamna Kövesi a declarat public în 2014 că nu s-a întâlnit niciodată în timpul liber cu un politician), a căutat cu disperare o ieşire. Însă cea pe care a găsit-o e atât de greşită încât nu a făcut altceva decât să confirme gravitatea extremă a faptelor şi deciziilor sale. Doamna Kövesi spune aşa: „Eu niciodată nu am încălcat legea. Inerent, în activitatea de reprezentare a unei instituţii poţi să participi la evenimente private sau publice, unde eşti invitat în calitate de reprezentant al acelei instituţii.“....Cum se traduce acest lucru? Se traduce aşa: „În seara turului II al alegerilor prezidenţiale din 2009, m-am deplasat acasă la un om politic de calibru (Gabriel Oprea), nu ca persoana privată Kövesi, ci ca procuror general al României“. Doamna Kövesi a comis însă în acest fel cea mai gravă eroare. A spus, practic, că a fost acasă la Gabriel Oprea, în ziua alegerilor prezidenţiale, în calitate de procuror general al României! ...Mergând pe aceeaşi logică rezultă că şi directorul SRI (George Maior) şi prim-adjunctul SRI (Florian Coldea) s-au deplasat acasă la Gabriel Oprea tot în calitate oficială! Ca atare, rezultă că procurorul general al României, directorul SRI şi prim-adjunctul SRI (toţi trei numiţi de candidatul Traian Băsescu) au mers acasă la un om politic de calibru (Gabriel Oprea, susţinător al candidatului Traian Băsescu şi, în doar câteva zile, ministru în cabinetul Boc 2), pentru a participa la discuţii cu alţi oameni politici (Anghel Iordănescu, Neculai Onţanu - amândoi îl susţineau public pe candidatul Traian Băsescu), cu consultanţi politici aflaţi la acea vreme în tabăra candidatului Traian Băsescu. Iar discuţiile dintre numiţii lui Băsescu şi susţinătorii politici ai lui Băsescu au avut loc exact în seara turului II al alegerilor prezidenţiale la care candida tocmai Traian Băsescu pentru al doilea mandat! Doamna Kövesi, cât şi domnul Maior şi domnul Coldea, conform declaraţiilor doamnei Kövesi, au participat la o întrunire cu un evident caracter politic (dat atât de apropierea tuturor participanţilor de candidatul Băsescu, dar şi de momentul în sine - seara turului II al alegerilor prezidenţiale la care candida chiar Băsescu), în calităţile lor oficiale. Conform propriilor spuse, rezultă că doamna Kövesi, alături de Maior şi Coldea, au implicat politic Parchetul General şi SRI în alegerile prezidenţiale din 2009. Aceasta este singura concluzie care poate fi trasă. În context, Legea spune aşa: "Conform Legii nr. 303/2004 (privind statutul judecătorilor şi procurorilor), articolul 9:(1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare SAU SĂ PARTICIPE LA ACTIVITĂŢI CU CARACTER POLITIC.(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau MANIFESTAREA, ÎN ORICE MOD, A CONVINGERILOR LOR POLITICE." De asemenea, articolul 4, alin. (1) al aceleiaşi legi ne spune aşa: „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi (...) să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă“. Iar dacă facem apel la acest Cod deontologic (al judecătorilor şi procurorilor), găsim următoarele: "CAP. 2 Independenţa justiţiei ART. 3 (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei. (2) Judecătorii şi procurorii trebuie să îşi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură. (3) Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională. ART. 4 (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. (3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde niciun fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic. ART. 5 (1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic." Să le luăm pe rând: Art. 3: Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei. În acord cu prevederile legii şi chiar cu declaraţiile anterioare ale doamnei Kövesi (redate mai sus) rezultă că un procuror nu mai respectă prevederile Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi încalcă principiul fundamental al independenţei justiţiei în clipa în care înţelege să dea curs invitaţiei unui om politic, mai ales în contextul celui mai important moment politic al anului (şi determinant pentru următorii cinci ani) - ziua turului doi al alegerilor prezidenţiale. Menţionez în mod repetat momentul zilei de 6 decembrie 2009, deoarece constituie o circumstanţă agravantă majoră! În orice alt moment s-ar fi impus respingerea de către procurorul general al României a invitaţiei unui om politic. Cu atât mai mult însă în ziua turului II al alegerilor prezidenţiale! Judecătorii şi procurorii trebuie să îşi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură. Un procuror nu îşi mai poate exercita cu obiectivitate şi imparţialitate funcţia, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură, atâta vreme cât acceptă invitaţia unui om politic de a merge acasă la acesta. Cu atât mai mult cu cât respectivul politician era foarte influent (în doar câteva zile, Gabriel Oprea urma să devină ministru în cabinetul „Boc 2“). Cât despre funcţia ocupată la acea vreme de doamna Laura Codruţa Kövesi, cea de procuror general al României, lucrurile capătă o gravitate maximă. Pentru că nu mai este vorba doar despre activitatea unui procuror, ci despre activitatea întregului Minister Public, despre grava afectare a imaginii şi independenţei acestuia. Prezenţa, în ziua turului II al alegerilor prezidenţiale, acasă la un politician care îl sprijinea în mod asumat şi public pe unul dintre cei doi candidaţi la cea mai înaltă funcţie în stat e în mod evident o alegere conştientă de a ceda influenţelor de natură politică. În plus, dacă privim întregul context, observăm că, în acelaşi loc, se aflau doar oameni politici care îşi afirmaseră public totala susţinere faţă de candidatul Traian Băsescu, cât şi procurorul general al României, directorul SRI şi directorul-adjunct SRI - toţi trei numiţi în funcţii anterior de acelaşi Traian Băsescu. Astfel, e mai mult decât evidentă reuniunea cu caracter eminamente politic, acasă la un om politic, în ziua turului doi al alegerilor prezidenţiale din anul 2009! Atâta vreme cât, din poziţia de procuror general al României, doamna Laura Codruţa Kövesi a acceptat conştient să se supună influenţelor de natură politică, se nasc cel puţin suspiciuni rezonabile (dacă nu chiar indicii temeinice) că doamna Kövesi, din actuala sa poziţie (cea de procuror-şef DNA), acţionează tot în baza unor influenţe de natură politică. Este absolut de neconceput ca procurorul general al României sau procurorul-şef DNA să conducă aceste instituţii atât de importante din postura unui om care se supune conştient şi voluntar influenţelor de natură politică. Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională. Deşi s-a adresat în repetate rânduri CSM pentru a-i fi apărată reputaţia profesională, doamna Laura Codruţa Kövesi a ales să nu se adreseze CSM atunci când a fost invitată acasă la un om politic influent (Gabriel Oprea), în ziua turului II al alegerilor prezidenţiale din 2009. În loc să accepte în mod total descalificant acea invitaţie, doamna Kövesi putea alege să respecte LEGEA şi ONOAREA proprie (precum şi pe cea a Ministerului Public), adresându-se CSM pentru fapta politicianului Gabriel Oprea de a o fi invitat la domnia sa acasă, alături de alţi politicieni şi de primii doi oameni din Serviciul Român de Informaţii. Din păcate, doamna Kövesi a înţeles să nu respecte nici măcar prevederile Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor [pe care era şi este obligată să îl respecte, conform art. 4 alin. (1) al Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor]. Mai departe ... Art. 4: (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice. Prin faptul de a se fi aflat acasă la un om politic important, susţinător făţiş al lui Traian Băsescu (acelaşi Traian Băsescu care o numise şi pe doamna Kövesi în funcţia de procuror general al României), în mod evident, doamna Kövesi a acceptat conştient şi voluntar să intre în siajul doctrinei politice a omului politic Traian Băsescu. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. Din postura de procuror general al României, doamna Laura Codruţa Kövesi, alegând să dea curs invitaţiei omului politic Gabriel Oprea, a ales implicit şi să afecteze grav imaginea proprie, precum şi imaginea Ministerului Public pe care îl conducea la acel moment. Avem toate motivele de suspiciune rezonabilă că Ministerul Public, sub conducerea doamnei Kövesi, a fost supus influenţelor politice, având în vedere că doamna Kövesi însăşi a acceptat voluntar şi conştient să se supună unor astfel de influenţe participând la o întâlnire eminamente politică, în ziua turului II al alegerilor prezidenţiale din anul 2009. De asemenea, avem astfel chiar indicii temeinice că şi activitatea DNA, sub conducerea doamnei Kövesi, s-a desfăşurat în acelaşi siaj politic sau într-un siaj politic similar. (3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde niciun fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic. În mod evident, simpla prezenţă a procurorului general al României (doamna Laura Codruţa Kövesi - numită de domnul Traian Băsescu), alături de directorul SRI (domnul George Maior - numit de domnul Traian Băsescu), de directorul-adjunct SRI (domnul Florian Coldea - numit de domnul Traian Băsescu), precum şi de oameni politici influenţi (Gabriel Oprea - care urma să devină ministrul în cabinetul „Boc 2“ în doar câteva zile; Neculai Onţanu - primar la Sectorul 2), în ziua turului II al alegerilor prezidenţiale (cel mai important moment politic al unui întreg cincinal), se poate în mod evident traduce printr-un sprijin acordat „unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic“. Art. 5: Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice. Dacă, aşa cum am demonstrat mai sus, plecăm de la premisa că doamna Kövesi (în calitatea sa de procuror general al României) nu se afla acasă la un om politic în timpul său liber, atunci rezultă că prezenţa sa acasă la politicianul Gabriel Oprea în ziua turului II al alegerilor prezidenţiale din anul 2009 a fost un element al exercitării atribuţiilor de serviciu. Având însă în vedere caracterul eminamente politic al respectivei întruniri (caracter demonstrat mai sus), rezultă că doamna Laura Codruţa Kövesi s-a exprimat şi s-a manifestat de o manieră politică, situându-se adică în totală incompatibilitate cu statutul de magistrat şi, mai ales, cu cel de procuror general al României. Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic. Procurorul-şef DNA, doamna Laura Codruţa Kövesi, afectează GRAV prin comportamentul său atât imaginea instituţiei pe care o conduce, cât şi imaginea justiţiei româneşti în ansamblul său! Cazul de o gravitate extremă al implicării prim-adjunctului SRI, Florian Coldea, în alegerile prezidenţiale din anul 2009 Momentele 2007 şi 2009, Florian Coldea şi Curtea Constituţională În anul 2007 (prima suspendare a lui Traian Băsescu), Mircea Geoană (contracandidatul lui Traian Băsescu în 2009) a prezentat notele lui Florian Coldea referitoare la judecători ai Curţii Constituţionale, ceea ce a dus la anchetarea acestuia şi suspendarea din funcţie timp de câteva luni. În 2007, Gabriel Oprea făcea parte din comisia parlamentară care exercită controlul asupra activităţii SRI, poziţie din care a considerat şi afirmat public faptul că nu se impune demiterea lui Coldea şi că nu notiţele acestuia, ci faptul că au fost făcute publice de domnul Geoană „a fost un incident de securitate“. De asemenea este important de menţionat şi faptul că Gabriel Oprea a fost coordonatorul tezei de doctorat a lui Florian Coldea. În anul 2007, Mircea Geoană a prezentat public două bileţele cu scrisul lui Florian Coldea, menite să compromită mai mulţi judecători ai Curţii Constituţionale. Florian Coldea a recunoscut ulterior că îi aparţin. Primul bilet îi viza pe judecătorii CCR Ion Predescu şi Nicolae Cochinescu şi făcea trimitere la dosarele de la CNSAS: "Ion Predescu Dosar Fond «X» (urmărire informativă) Dolj (predat CNSAS - P.V. 50975/02.10.2002) Nicolae Cochinescu - Dosar Fond „Y“ Penal/Timiş predat Procuraturii Militare Timiş (P.V. nr. 79/1991)" Al doilea bilet scris de Florian Coldea o vizează pe judecătoarea Aspazia Cojocaru, tot de la CCR: "Cojocaru Aspazia (2 file/note legate de Rodica Stănoiu, în dosare terţe) - a fost la CNSAS (se pare Pol. Politică)" Mircea Geoană a prezentat public aceste două bileţele scrise de Florian Coldea în ziua de 18 aprilie 2007, acuzând SRI că face poliţie politică. Geoană a susţinut că aceasta este dovada prin care Coldea ar fi solicitat căutarea în baza de date a serviciului a unor informaţii compromiţătoare despre Ion Predescu, Nicolae Cochinescu şi Aspazia Cojocaru, judecători CCR. Prim-adjunctul SRI Florian Coldea a recunoscut în faţa parlamentarilor Comisiei de control a SRI că scrisul de pe notele prezentate de Mircea Geoană îi aparţine. Comisia a anunţat apoi demararea unei anchete care să analizeze dacă Cotroceniul este beneficiarul informaţiilor despre judecătorii Curţii Constituţionale. Tot atunci, Comisia internă a SRI nu l-a anchetat pe Coldea, ci modul cum au ieşit bileţelele în spaţiul public! SRI a redactat un Comunicat în care a făcut următoarea precizare: „Pentru a stabili cu exactitate modalitatea în care respectivele însemnări au ajuns în posesia unor persoane neautorizate, conducerea Serviciului Român de Informaţii a dispus crearea unei Comisii de investigare“! Aşadar, nu faptul că Florian Coldea îşi depăşise atribuţiile prin Notele sale din bileţele era anchetat, ci cum ajunseseră acestea „în posesia unor persoane neautorizate“. De ce erau importante pentru Florian Coldea acele informaţii cu potenţial caracter compromiţător la adresa membrilor Curţii Constituţionale? În 2007, pentru că procedura de suspendare a lui Traian Băsescu implica un aviz al Curţii. În 2009, pentru că alegerile prezidenţiale urmau a fi validate sau invalidate de Curte. Există suspiciuni rezonabile că SRI a efectuat la acel moment ce i s-a cerut şi a strâns informaţii pentru o structură secretă, numită «Fondul X», structură menţionată în bileţelele lui Coldea, prezentate presei de liderul PSD Mircea Geoană. Există de asemenea suspiciuni rezonabile că motivul colectării de asemenea informaţii cu caracter compromiţător era acela de a încerca cel puţin influenţarea deciziei unor membrii ai Curţii Constituţionale a României. Menţionăm în context un fapt foarte important. Preşedintele Băsescu a recunoscut, cu o zi înaintea suspendării, că a cerut SRI să verifice dacă mai există dosare în fondurile secrete despre judecătorii Curţii. Traian Băsescu a mai recunoscut la acel moment şi că l-a sunat personal pe Claudiu Secaşiu, preşedintele CNSAS, pentru a se interesa cu privire la anumiţi judecători ai Curţii. Exact aceiaşi judecători de pe lista lui Coldea! Conducerea comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI pregătise iniţial un raport dur la adresa serviciului. Textul conţinea o serie de propuneri radicale: demiterea din funcţie a prim-adjunctului directorului SRI, Florian Coldea, sancţionarea şefilor direcţiilor de securitate internă şi juridică. Aşa cum confirmă presa vremii, raportul a fost dezbătut în şedinţa Comisiei SRI, în condiţiile în care exista, potrivit negocierilor anterioare, o majoritate pe muchie de cuţit în favoarea acestuia. Senatorul UDMR, Verestoy Attila, care iniţial era favorabil raportului, a pledat împotriva sancţiunilor, poziţie similară cu a lui Titu Gheorghiof (PNL). În aceste condiţii, adoptarea raportului a fost posibilă doar prin renunţarea la solicitările cele mai dure şi prin păstrarea unor recomandări de ordin general: „comisia recomandă SRI aplicarea măsurilor disciplinare faţă de persoanele a căror conduită neadecvată a favorizat producerea evenimentului contrainformatic, informarea CSAT cu privire la răspunderile personale ale colonelului Coldea“. "Noi nu apreciem că SRI face poliţie politică la acest moment, dar dacă se repetă ar exista acest risc“, a declarat atunci preşedintele Comisiei SRI, Radu Stroe (PNL)." "Nu este de competenţa noastră să propunem demiteri. A fost un incident de securitate“, a declarat şi deputatul PSD Gabriel Oprea." Laura Codruţa Kövesi şi Florian Coldea, numiţi în funcţii de Traian Băsescu, nu doar îl susţineau pe acesta, ci se aflau şi în relaţii directe de adversitate cu contracandidatul Mircea Geoană. În anul 2009, cu doar 3 zile înaintea turului II al alegerilor prezidenţiale (joi, 3 decembrie), într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor, domnul Mircea Geoană spunea că probabil o va revoca din funcţie pe Laura Codruţa Kövesi (procuror general la acea vreme), pe motiv că fusese numită împotriva avizului negativ primit de la CSM: "Mircea Geoană: „În schimb, procurorul general al Republicii este altă conversaţie. Doamna Kövesi a fost contestată de CSM. A fost pusă acolo cu forţarea regulii de desemnare a unui înalt demnitar.“ Cătălin Tolontan: „O veţi schimba?!“ Mircea Geoană: „Probabil că da. Da!“" În ceea ce îl priveşte pe Florian Coldea, este absolut evidentă relaţia de adversitate având în vedere cel puţin episodul din 2007, când Coldea a fost anchetat şi suspendat pentru mai multe luni în urma publicării de către Mircea Geoană a biletelor acestuia în care se făcea referire la informaţii cu caracter compromiţător la adresa unor judecători ai Curţii Constituţionale a României. Avem, de asemenea, declaraţia fostului şef SPP, Dumitru Iliescu, făcută în cadrul audierilor comisiei parlamentare de exercitare a controlului asupra activităţii SRI: Claudiu Manda, preşedintele comisiei: „Am avut audierea domnului Dumitru Iliescu. Domnia sa a dorit să fie ultima. Mai sunt elemente care sunt de lămurit. (...) În mare a făcut o serie de referiri. Unu - spunea că în cazul Voicu (n.r. fostul senator Cătălin Voicu) are probe că s-a solicitat arestarea domnului Voicu şi că domnul Coldea i-ar fi transmis domnului Morar, la vremea respectivă şef DNA, să-l aresteze pe domnul Voicu - vorbim de momentul 2009, imediat după alegerile prezidenţiale - că domnul Morar n-a fost de acord cu acest lucru şi acest lucru a ajuns la doamna Kövesi şi direct la cei doi procurori de caz. A spus că înverşunarea doamnei Kövesi şi domnului Coldea împotriva domnului Geoană veneau ca urmare a faptului că domnul Geoană ar fi declarat că domnul Morar îl va păstra şi pe cei doi îi va schimba“. Rolul lui Vasile Dâncu şi motivul participării acestuia la întâlnirea din casa lui Gabriel Oprea, în seara turului II al alegerilor prezidenţiale din 2009 Elena Udrea, referindu-se la o sesiune ulterioară de alegeri, a făcut următoarea afirmaţie, pe care şi-a susţinut-o şi în cadrul audierilor comisiei parlamentare de anchetă: „Sondajele care s-au făcut, se discutau cu domnul Maior şi domnul Coldea. Erau făcute de casele foarte apropiate de SRI. Despre asta este vorba, despre sondarea opiniei publice de către domnul Dancu. (...) La un moment dat i s-a cerut şi fostului meu soţ Dorin Cocoş să plătească nişte sondaje. A plătit sondaje de opinie la solicitarea lui Coldea şi Maior.“ Prin urmare, Elena Udrea, foarte apropiată de Traian Băsescu în anul 2009, declară că domnul Vasile Dâncu opera sondaje de opinie în siajul SRI condus de domnii Maior şi Coldea. Mai mult decât atât, Elena Udrea afirmă răspicat că fostul ei soţ, Dorin Cocoş, a plătit sondaje de opinie la cererea expresă a primilor doi oameni din SRI - Maior şi Coldea. Vasile Dâncu a fost prezent acasă la Gabriel Oprea, în seara turului II al alegerilor prezidenţiale din 2009, ca apropiat al primilor doi oameni din SRI - George Maior şi Florian Coldea. Solicitări către Preşedintele României, către ministrul justiţiei, către ministrul de externe şi către Serviciul Român de Informaţii Dată fiind probarea indubitabilă a întâlnirii care a avut loc acasă la Gabriel Oprea, în seara turului II al alegerilor prezidenţiale din anul 2009, unde au participat procurorul general al României (doamna Laura Codruţa Kövesi, actual procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie), directorul SRI (domnul George Maior, actual ambasador al României în SUA) şi prim-adjunctul SRI (domnul Florian Coldea, care predă în prezent la Academia SRI - Academia Naţională de Informaţii), se impune sesizarea Preşedintelui României (în cazul celor trei), sesizarea SRI (în cazul domnilor Maior şi Coldea), sesizarea ministrului justiţiei (în cazul doamnei Kövesi) şi sesizarea ministrului de externe (în cazul domnului Maior) în vederea unei poziţii oficiale a acestora cu privire la faptele extrem de grave care au rezultat în urma şedinţelor comisiei parlamentare de anchetă, precum şi în vederea dispunerii unor măsuri ferme în ceea ce îi priveşte pe cei trei - doamna Kövesi, domnul Maior şi domnul Coldea. Procurorul-şef DNA (procuror general al României în anul 2009), doamna Laura Codruţa Kövesi, afectează GRAV prin comportamentul său atât imaginea instituţiei pe care o conduce, cât şi imaginea justiţiei româneşti în ansamblul său! Ambasadorul României în SUA (director SRI în anul 2009) afectează GRAV prin comportamentul său Parteneriatul Strategic cu SUA şi imaginea României în lume! Florian Coldea, care actualmente predă la Academia Naţională de Informaţii (prim-adjunct SRI în 2009), afectează GRAV prin comportamentul său imaginea Serviciului Român de Informaţii! Tocmai de aceea, se impun cu necesitate şi celeritate poziţionări publice şi măsuri ferme din partea persoanelor responsabile sesizate! Altminteri, ar rezulta că persoanele direct responsabile ar accepta, conştient şi voluntar, ca independenţa justiţiei, imaginea justiţiei în ansamblu său, independenţa şi imaginea Ministerului Public şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, independenţa şi imaginea Serviciului Român de Informaţii, precum şi imaginea României pe plan extern să fie grav şi greu remediabil afectate! Orice minut de amânare a deciziei nu face decât să afecteze GRAV imaginea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Ministerului Public, a justiţiei româneşti în ansamblul ei, precum şi a luptei anticorupţie în genere. În numele cetăţenilor români care, în urma activităţii şi rezultatelor comisiei parlamentare de anchetă, aşteaptă clarificări, vă solicit public să reveniţi cu celeritate cu un răspuns. Modificări legislative necesare: Pe lângă legea comisiilor parlamentare de anchetă, pentru a preveni pe viitor acumularea excesivă de putere şi abuzurile instituţiilor de forţă din România, implicarea acestora în viaţa politică, socială şi economică din România, consider absolut necesară modificarea în regim de urgenţă a legislaţiei astfel: - Limitarea în timp a mandatelor directorilor şi directorilor adjuncţi din instituţii precum: SRI, SIE, STS, SPP. Un singur mandat de patru ani este mai mult decât suficient, cel puţin până când aceste instituţii vor fi cu adevărat reformate. – Imposibilitatea rotirii pe funcţii la Parchetul General, DNA şi DIICOT. Cine ocupă cea mai înaltă funcţie în oricare dintre aceste trei instituţii nu trebuie să mai poată ocupa cea mai înaltă funcţie şi în celelalte două. O nouă Comisie de anchetă este necesară "Comisie parlamentară de anchetă pentru verificarea implicării unei grupări metastatale în controlul abuziv, nelegal şi nedemocratic asupra vieţii politice, economice şi sociale din România, precum şi asupra înfăptuirii actului de Justiţie, în perioada 2004-2017“ - Este doar o variantă de nume pentru o Comisie parlamentară absolut necesară. O Comisie de anchetă prin care Parlamentul României ar putea redeveni de facto forul reprezentativ suprem, acea instituţie capabilă să le redea România românilor în anul Centenarului Marii Uniri." Nu doar nenumăratele dezvăluiri de ultimă oră, ci sutele de anchete media, de înregistrări, de stenograme, de mărturii şi de documente adunate timp de mai bine de un deceniu ne obligă, în calitate de reprezentanţi ai poporului român, să înfiinţăm o Comisie parlamentară de anchetă care să scoată la lumină tot ceea ce s-a întâmplat în România începând cu anul 2004, care să investigheze modul cum România a devenit ostatica unei grupări metastatale care a preluat controlul asupra tuturor sectoarelor importante ale vieţii naţiunii noastre. Iată, pe scurt, doar câteva dintre elementele care se impun a fi cercetate de către această Comisie parlamentară de anchetă: Culoarele din Justiţie: - protocoalele dintre SRI, DNA şi alte instituţii; – „Câmpul tactic“ din Justiţie; – mandatul Traian Băsescu şi modul cum a fost acaparată Justiţia de către o grupare transpartinică, metastatală, cu scopul dobândirii unui control absolut asupra vieţii politice, sociale şi economice româneşti; – mandatul Monica Macovei şi rolul său determinant în preluarea abuzivă şi nedemocratică a controlului asupra Justiţiei din România; – arhiva SIPA; – mandatele de interceptare. Culoarele din Presă: - acoperiţii din presă al căror rol a fost şi este în continuare acela de a genera şi dirija ura, de a distruge imaginea unor persoane publice simultan cu derularea unor anchete DNA. Culoarele din „societatea civilă“: - manipularea opiniei publice româneşti prin intermediul unor ONG-uri cu finanţare externă sau cu finanţare din zona serviciilor. Culoarele din politică: - acoperiţi din partide şi partide create de către entităţi metastatale pentru a controla jocul politic şi economic din România. Culoarele externe: - implicarea unor entităţi străine în exercitarea controlului asupra vieţii politice/economice/sociale româneşti; – distrugerea capitalului autohton în beneficiul capitalului străin. Consider că mecanismul din spatele tuturor acestor desfăşurări de forţă este într-atât de complex încât excedează cu mult cadrului în care îşi desfăşoară lucrările Comisia parlamentară care supraveghează activitatea SRI. Nu doar de SRI este vorba aici. Problema este mult mai complexă. E vorba despre culoarele din Justiţie, din Media, din Politică, din Economie, e vorba despre factori externi cu puternică influenţă. Cu greu poate fi imaginat un fapt mai grav decât imixtiunea procuraturii şi a serviciilor secrete în viaţa politică, economică şi socială a unei naţiuni! Iar obstinaţia cu care George Maior, Florian Coldea şi Laura Codruţa Kövesi au refuzat să răspundă oricărei întrebări cu privire la prezenţa lor acasă la politicianul Gabriel Oprea în seara turului II al alegerilor prezidenţiale din 2009 nu face decât să-i incrimineze. Dacă realizăm cu adevărat gravitatea extremă a faptului că procurorul general al României, directorul Serviciului Român de Informaţii şi prim-adjunctul Serviciului Român de Informaţii (numiţi cu toţii în funcţii de Traian Băsescu) s-au adunat acasă la politicianul Gabriel Oprea, alături de alţi oameni politici care susţineau făţiş candidatura lui Traian Băsescu, fix în ziua alegerilor prezidenţiale, vom ajunge la concluzia că România a fost luată ostatică, timp de mai bine de un deceniu, de un grup de persoane care au controlat nedemocratic, prin abuz de putere, viaţa politică românească. Iar faptul că ambasadorii şi emisarii unor state nu doar i-au sprijinit din toate punctele de vedere, dar i-au şi decorat în repetate rânduri ne obligă să înfiinţăm o nouă Comisie de anchetă care să investigheze nu doar implicarea nelegală şi neconstituţională a instituţiilor de forţă în viaţa politică, socială şi economică din România, ci şi imixtiunea unor entităţi străine în treburile interne ale României. Suntem datori, faţă de poporul român, să devoalăm tot ce sa petrecut în ţara noastră în ultimii 14 ani, modul în care persoane din servicii, din procuratură şi din afara ţării au preluat controlul asupra României, inclusiv prin intermediul unei părţi din ONG-uri. Episodul alegerilor din 2009 este doar un episod. Mai sunt multe altele. Este timpul ca Parlamentul României, în pragul anului 2018, când sărbătorim Centenarul Marii Uniri, să îşi asume rolul de a scoate la lumină întregul păienjeniş. Acest lucru este absolut necesar nu numai pentru că românii au dreptul să cunoască întregul adevăr, dar şi pentru că lucrurile nu au cum să se schimbe atâta vreme cât structurile şi persoanele care le-au creat îşi păstrează direct sau indirect influenţa şi puterea decizională. II. Concluziile Comisiei adoptate prin vot 1. Comisia a constatat acţiuni concrete ale Instituţiei prezidenţiale reprezentate de Traian Băsescu şi ale Guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea candidatului Traian Băsescu. 2. Acţiunile Instituţiei prezidenţiale şi ale Guvernului au fost perfect sincronizate, dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan premeditat, amplu şi bine pus la punct. 3. În realizarea planului de favorizare a candidatului Traian Băsescu, reprezentanţii Instituţiei prezidenţiale şi ai Guvernului au acţionat în forţă, cu rea-credinţă, în total dispreţ faţă de lege Pe cale de consecinţă, ţinând cont de faptul că: - diferenţa dintre cei doi candidaţi a fost doar de 70.321, care reprezintă aproximativ 0,68% din voturile valabil exprimate; şi – acţiunile de natură a determina fraudarea alegerilor fiind în favoarea candidatului Traian Băsescu. Concluzionăm că amploarea acţiunilor a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor. POSIBILE INFRACŢIUNI 1. CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACŢIONAL ORGANIZAT (PREVĂZUTĂ ÎN VCP LA ART. 323: ASOCIEREA PENTRU SĂVÂRŞIREA DE INFRACŢIUNI ŞI ÎN NCP LA ART. 367: CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACŢIONAL ORGANIZAT) ÎN VEDEREA COMITERII DE INFRACŢIUNI ELECTORALE, ASTFEL: PREŞEDINTELE ROMÂNIEI - TRAIAN BĂSESCU, ÎMPREUNĂ CU PRIM-MINISTRUL GUVERNULUI - EMIL BOC ŞI CU CEILALŢI MEMBRI AI GUVERNULUI ROMÂNIEI: VASILE BLAGA, GABRIEL SANDU, GHEORGHE POGEA, ELENA GABRIELA UDREA, RADU MIRCEA BERCEANU, CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU, ADRIEAN VIDEANU ŞI SORINA LUMINIŢA PLĂCINTĂ, SAU ASOCIAT ÎN VEDEREA COMITERII DE INFRACŢIUNI CARE SĂ AIBĂ DREPT CONSECINŢĂ FAVORIZAREA COMITERII DE INFRACŢIUNI ELECTORALE, CU SCOPUL DE A-L AVANTAJA PE CANDIDATUL TRAIAN BĂSESCU. 2. FALSUL INTELECTUAL (INFRACŢIUNE PREVĂZUTĂ ÎN VCP LA ART. 289 ŞI ÎN NCP LA ART. 321) CU PRILEJUL EMITERII DE CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI A DECRETULUI NR. 1.358/2009, ACESTA A INSERAT DATE NEREALE: - AFIRMAŢIA CĂ DOMNUL DAN NICA, VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR, AR FI FOST DEMIS ESTE FALSĂ ŞI CONTRAZISĂ CHIAR DE DECRETUL NR. 1.357; – AFIRMAŢIA CĂ DOMNUL DAN NICA, VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR, AR FI FOST DEMIS ESTE FALSĂ, DEOARECE ÎN MOMENTUL EMITERII DECRETULUI NR. 1.358 DECRETUL NR. 1.357 NU EXISTA PUBLICAT. 3. UZUL DE FALS (INFRACŢIUNE PREVĂZUTĂ ÎN VCP LA ART. 291 ŞI ÎN NCP LA ART. 323) 4. ABUZUL ÎN SERVICIU (INFRACŢIUNE PREVĂZUTĂ ÎN VCP LA ART. 248: ABUZUL ÎN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE ŞI ÎN NCP LA ART. 297: ABUZUL ÎN SERVICIU), CU PRILEJUL ADOPTĂRII DE CĂTRE GUVERN A HG NR. 1.097, 1.100, 1.102, 1.105, 1.108, 1.110, 1.113, 1.116, 1.118, 1.121, 1.124, 1.127, 1.130, 1.132, 1.135, 1.137, 1.139, 1.141, 1.144, 1.146 PUBLICATE ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 651/01.10.2009 CU ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR ART. 108 ALIN. 4 DIN CONSTITUŢIE ŞI A PROCEDURII ADOPTĂRII ACESTORA. CONFORM CONSIDERENTELOR DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI NR. 428/2017: - „SCOPUL COMISIEI DE ANCHETĂ ESTE ACELA DE A LĂMURI, DE A CLARIFICA ÎMPREJURĂRILE ŞI CAUZELE ÎN CARE S-AU PRODUS EVENIMENTE SAU AU AVUT LOC ACŢIUNI CU EFECTE NEGATIVE, PRECUM ŞI STABILIREA CONCLUZIILOR, RĂSPUNDERILOR ŞI MĂSURILOR CE SE IMPUN. ESTE, PRIN URMARE, DE FORŢA EVIDENŢEI FAPTUL CĂ ACESTE COMISII ANCHETEAZĂ/VERIFICĂ FAPTE SAU ÎMPREJURĂRI, ŞI NU PERSOANE.“ – „COMISIA NU ARE COMPETENŢA DE A DA UN VERDICT, CI DE A ÎNTOCMI UN RAPORT CU PRIVIRE LA SITUAŢIA DE FAPT ANCHETATĂ, PRIN CARE SE VOR INDICA CONCLUZIILE LA CARE AU AJUNS MEMBRII COMISIEI PE BAZA ACTELOR ŞI DOCUMENTELOR CONSULTATE ŞI A AUDIERILOR EFECTUATE.“ HOTĂRÂREA ADOPTATĂ DE PLENUL PARLAMENTULUI CU RAPORTUL FINAL CARE ESTE ANEXĂ LA HOTĂRÂRE, ÎMPREUNĂ CU DOSARELE CU MATERIALELE DOCUMENTARE CARE AU STAT LA BAZA ELABORĂRII RAPORTULUI VOR FI ÎNAINTATE INSTITUŢIILOR COMPETENTE PENTRU CA ACESTEA SĂ ACŢIONEZE POTRIVIT COMPETENŢELOR LEGALE, ASTFEL: 1. NUMAI PARCHETUL GENERAL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE POATE DECIDE DACĂ ÎNCEPE SAU NU URMĂRIREA PENALĂ ÎMPOTRIVA LUI TRAIAN BĂSESCU. 2. DEOARECE FAPTELE SUS-MENŢIONATE SUNT SĂVÂRŞITE DE FOŞTII MEMBRI AI GUVERNULUI ÎN EXERCIŢIUL FUNCŢIEI LOR, SUNT APLICABILE PREVEDERILE TEZEI ÎNTÂI A ALIN. (2) AL ART. 109 DIN CONSTITUŢIE ŞI AL DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE NR. 270/2008, ASTFEL CĂ: - RĂMÂNE LA LATITUDINEA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI DACĂ VA CERE URMĂRIREA PENALĂ A FOŞTILOR MEMBRI AI GUVERNULUI CARE NU AU ÎN PREZENT CALITATEA DE PARLAMENTAR: EMIL BOC, VASILE BLAGA, GABRIEL SANDU, GHEORGHE POGEA, ELENA GABRIELA UDREA, RADU MIRCEA BERCEANU, ADRIEAN VIDEANU ŞI SORINA LUMINIŢA PLĂCINTĂ; – RĂMÂNE LA LATITUDINEA CAMEREI DEPUTAŢILOR DACĂ VA CERE URMĂRIREA PENALĂ A DOMNULUI CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU, FOST MEMBRU AL GUVERNULUI CARE ÎN PREZENT ARE CALITATEA DE DEPUTAT. Comisia parlamentară de anchetă a aprobat prezentul raport în şedinţa din data de 23 ianuarie 2018, cu unanimitatea de voturi a celor 9 membri prezenţi la şedinţa Comisiei. PREŞEDINTE, OANA-CONSUELA FLOREA Secretar, Antal Istvan-Janos ---- 
