CUPRINS CONSIDERATII CU CARACTER GENERAL Concepte de baza Definirea ajutorului de stat. Concept. Forme. Relaţia "autorităţi iniţiatoare" - "autorităţi furnizoare" - mediu de afaceri Coerenta actului guvernamental în acordarea ajutoarelor de stat. Rolul Consiliului Concurentei şi Oficiului Concurentei în acest proces. Cadrul legislativ Necesitatea asigurării transparenţei în domeniul ajutorului de stat Cadrul legislativ naţional Cadrul legislativ comunitar Reglementări internaţionale, altele decât ale Comunităţii Europene Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate de România Principii de clasificare a ajutoarelor de stat Obiectivul principal al acordării ajutorului de stat Natura ajutorului de stat Sectorul de activitate în care operează beneficiarul de ajutor Inventarierea ajutoarelor de stat Structura Raportului anual Consideratii privind specificul Raportului anual privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999 PARTEA I - Ajutoarele de stat din industria prelucratoare în perioada 1996-1999 Volumul şi tendinţa ajutorului de stat din industria prelucratoare Specificitatea industriei prelucratoare din punct de vedere concurenţial Ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care operează în sectoarele industriei prelucratoare: Gruparea ajutoarelor de stat din industria prelucratoare în funcţie de obiectivul principal Obiective regionale Obiective orizontale Cercetare - dezvoltare Mediul înconjurător Întreprinderi mici şi mijlocii Comerţ, economisirea energiei, pregătire profesională, combaterea somajului Investiţii generale Alte obiective orizontale Obiective sectoriale Siderurgie (oţel) Construcţii navale Alte sectoare ale industriei prelucratoare Gruparea ajutoarelor de stat din industria prelucratoare în funcţie de natura ajutorului Instrumente financiare utilizate Evoluţia instrumentelor financiare utilizate în acordarea de ajutoare de stat industriei prelucratoare Ajutoare individuale şi ajutoare ad-hoc PARTEA II - Ajutoarele de stat pentru agricultura Volumul şi tendinţa ajutorului de stat din agricultura Consideratii generale Evoluţia ajutoarelor de stat acordate pentru agricultura Domenii ale agriculturii beneficiare de ajutor de stat Consideratii generale Ajutoarele de stat acordate pentru culturi agricole vegetale Ajutoarele de stat acordate pentru creşterea animalelor (zootehnie) Ajutoarele de stat acordate pentru îmbunătăţiri funciare Gruparea ajutoarelor de stat pentru agricultura în funcţie de natura Instrumente financiare utilizate Evoluţia instrumentelor financiare utilizate în agricultura la acordarea de ajutoare de stat PARTEA III - Ajutoarele de stat pentru industria extractivă Volumul şi tendinţa ajutorului de stat pentru industria extractivă Aspecte specifice privind acordarea de ajutoare de stat pentru industria extractivă Ajutoare de stat acordate agenţilor economici care operează în industria extractivă, inclusiv în extracţia cărbunelui Gruparea ajutoarelor de stat din industria extractivă în funcţie de obiectivul principal Gruparea ajutoarelor de stat din industria extractivă în funcţie de natura ajutorului Instrumente financiare utilizate Evoluţia instrumentelor financiare utilizate PARTEA IV - Ajutoarele de stat pentru transporturi şi telecomunicaţii Volumul şi tendinţa ajutorului de stat pentru transporturi şi comunicaţii Specificul domeniului din punct de vedere concurenţial Sectorul comunicaţii Sectorul transporturi Ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care operează în transporturi şi comunicaţii Gruparea ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal Obiective orizontale Obiective sectoriale Obiective regionale Gruparea în funcţie de natura ajutorului de stat PARTEA V - Ajutoarele de stat pentru servicii financiare Consideratii privind ajutoarele de stat pentru sectorul servicii financiare Instrumente financiare utilizate PARTEA VI - Ajutoarele de stat în alte domenii PARTEA VII - Ajutorul de stat naţional global în România Nivelul şi structura ajutorului naţional global. Caracterizare generală Analiza principalelor corelaţii între ajutorul de stat naţional global şi bugetul de stat consolidat Nivelul şi structura ajutorului naţional global. Comparaţie România - Uniunea Europeană Ajutorul de stat în România comparativ cu ajutorul de stat acordat în Uniunea Europeană Structura ajutorului naţional global în funcţie de obiectivul principal în România şi Uniunea Europeană Structura ajutorului naţional global în funcţie de natura ajutorului de stat în România şi Uniunea Europeană Principalele domenii beneficiare de ajutor de stat CONCLUZII ANEXA STATISTICA - SITUAŢII CENTRALIZATOARE Ajutorul de stat acordat în România în anul 1996 - milioane lei Ajutorul de stat acordat în România în anul 1996 - mii Euro Ajutorul de stat acordat în România în anul 1997 - milioane lei Ajutorul de stat acordat în România în anul 1997 - mii Euro Ajutorul de stat acordat în România în anul 1998 - milioane lei Ajutorul de stat acordat în România în anul 1998 - mii Euro Ajutorul de stat acordat în România în anul 1999 - milioane lei Ajutorul de stat acordat în România în anul 1999 - mii Euro ANEXA TEHNICA Sfera ajutoarelor de stat abordate în Raport. Domenii excluse. Categoriile şi obiectivele ajutorului Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor LISTA actelor normative care conţin scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale şi care au generat efecte în perioada 1996-1999 CONSIDERATII CU CARACTER GENERAL 1. Acest Raport constituie o prezentare sintetică a ajutoarelor de stat acordate şi identificate ca atare în România într-o perioada ce acoperă intervalul dintre intrarea în vigoare a Acordului de asociere România - Uniunea Europeană (1 februarie 1995) şi intrarea în vigoare a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat (1 ianuarie 2000). 2. Datorită noutatii acestui domeniu pentru România s-a impus necesitatea abordarii conceptuale a cadrului general teoretic şi legislativ, precum şi a mecanismelor specifice problematicii ajutorului de stat cu care se operează în cadrul prezentei lucrări. CONCEPTE DE BAZA Definirea ajutorului de stat. Concept. Forme 3. In exercitarea atribuţiilor sale de principal administrator al fondurilor publice, statul are atribuţii specifice fiecărui tip de economie şi acţionează în sensul dorit al dezvoltării macro şi micro-economice prin măsuri de intervenţie, directa sau mijlocita, asupra economiei naţionale, dar şi prin prisma relaţiilor bi şi multilaterale cu alte state. Intervenţia statului în economie, de natura ajutoarelor de stat îmbracă forme diverse şi vizează atât dezvoltarea prioritara a anumitor sectoare ale economiei, a producţiei anumitor bunuri sau activităţi sau a anumitor regiuni ale tarii, cat şi protejarea mărfurilor şi serviciilor naţionale în relaţiile comerciale cu alte tari. 4. Pentru ca o măsura a statului sa constituie ajutor de stat trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele criterii de evaluare: - Implica resursele statului: Reglementările în domeniul ajutorului de stat se referă doar la măsurile care presupun implicarea resurselor statului (incluzând bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale etc) fie direct, fie prin intermediul unui organism intermediar, public sau privat desemnat de către stat. - Asigura un avantaj economic: Ajutorul trebuie sa constituie un avantaj economic pe care beneficiarul (agent economic) nu l-ar fi primit în mod normal. Avantajul se concretizează fie într-un transfer de fonduri publice, fie în renunţarea la unele venituri din partea statului în favoarea agentului economic. - Este acordat în mod selectiv: Ajutorul trebuie sa fie selectiv, astfel încât, este posibil, sa afecteze echilibrul între anumiţi agenţi economici, anumite produse, servicii sau regiuni. "Selectivitatea" este ceea ce diferenţiază ajutorul de stat de asa-numitele "măsuri generale" (măsuri ce se aplica tuturor firmelor din toate sectoarele economice). - Determina efecte asupra concurentei şi comerţului: Ajutorul trebuie sa aibe un efect potenţial asupra concurentei pe piaţa interna si/sau internaţionala, în relaţiile comerciale cu alte state - parteneri comerciali. In acest sens, menţionăm faptul ca se considera ca piaţa este afectată dacă agentul economic beneficiar este implicat într-o activitate economică pe o piaţa concurentiala. 5. Acordarea unui ajutor de stat face, de regula, obiectul unui act normativ (lege, ordonanţa guvernamentală, hotărâre a Guvernului, ordin al Ministrului, decizie a consiliilor locale etc.) şi poate îmbracă forma unei scheme de ajutor de stat sau a unui ajutor individual. 6. In cazul acordării de ajutoare prin intermediul unei scheme de ajutor de stat, beneficiarii potenţiali de alocari specifice în cadrul schemei sunt definiţi în mod general şi abstract (de exemplu: întreprinderi mici şi mijlocii, agenţi economici care desfăşoară activitate de cercetare-dezvoltare, sau care produc medicamente, sau care fac investiţii pentru reducerea poluarii şi protecţia mediului etc.). Acordarea ajutoarelor de stat presupune respectarea stricta a prevederilor şi condiţiilor cuprinse în actul normativ prin care se instituie schema. 7. In cazul ajutoarelor individuale, beneficiarul este cunoscut iar acordarea de sprijin financiar se poate face fie ad-hoc (suma se acorda într-o singura transa), fie în transe periodice (eliberarea acestora este condiţionată de realizarea anumitor obiective sau părţi de obiective asa cum sunt specificate fie în actul normativ, fie în planul propriu al agentului economic beneficiar, în baza căruia primeşte ajutorul de stat). Relaţia "autorităţi iniţiatoare" - "autorităţi furnizoare" - mediu de afaceri 8. Autorităţi iniţiatoare de ajutor de stat pot fi acele autorităţi ale statului care în exercitarea atribuţiilor lor şi în baza programelor guvernamentale pe termen scurt şi mediu iniţiază acte normative prin care se instituie măsuri de intervenţie a statului în economie de natura ajutorului de stat. 9. Orice initiativa de acest fel trebuie supusă autorizării Consiliului Concurentei din punct de vedere al efectelor asupra concurentei şi în baza deciziei emisă de acesta, privind autorizarea, autorizarea condiţionată sau interzicerea acordării ajutorului de stat, se elaborează actul normativ care conţine schema sau ajutorul individual. 10. Autorităţile furnizoare de ajutor de stat pot fi autorităţile statului sau orice alte organisme care administrează fonduri în numele statului şi care gestionează modul de acordare al alocarilor specifice (în cazul schemelor de ajutor de stat) sau al ajutoarelor de stat individuale (ad-hoc sau în transe). 11. Initiatori sau furnizori de ajutor de stat pot fi: ministerele, agenţiile guvernamentale, autorităţile administraţiei publice locale, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, alte organisme care administrează surse de stat şi care sunt împuternicite sa acorde ajutoare de stat, inclusiv agenţi economici, bănci comerciale, fundaţii etc. De regula, autorităţile iniţiatoare sunt şi furnizoare de ajutor de stat, dar nu întotdeauna furnizorii de ajutoare de stat sunt şi iniţiatorii actelor normative în baza cărora se acorda ajutorul. 12. Relaţia directa cu mediul de afaceri se realizează de către furnizorii de ajutor de stat. In acest proces esenţială este asigurarea transparenţei în domeniul acordării ajutoarelor de stat. Astfel, programele guvernamentale care stau la baza elaborării de noi scheme de ajutor de stat nu se pot realiza în fapt decât în măsura în care agenţii economici - operatori pe piaţa care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru primirea de alocari specifice - primesc informaţia necesară şi pot sa beneficieze în mod nemijlocit de prevederile legale care le conferă dreptul de a deveni beneficiari de ajutor de stat. Numai în aceste condiţii scopul declarat al acordării de ajutoare de stat poate fi realizat, efectele acestuia regasindu-se pe piaţa concurentiala. Coerenta actului guvernamental în acordarea ajutoarelor de stat. Rolul Consiliului Concurentei şi Oficiului Concurentei în acest proces. 13. Dezvoltarea şi respectarea regulilor economiei de piaţa în domeniul concurentei şi ajutorului de stat este o constanta a actului guvernamental în economia în tranzitie a României. Acest principiu a condus la adoptarea legislaţiei naţionale în domeniu, armonizata cu legislaţia europeană şi implicit la crearea cadrului institutional necesar supravegherii acestor reguli pe plan naţional. 14. Autorităţile concurentei abilitate prin lege cu gestionarea problematicii ajutorului de stat şi care au atribuţii specifice în domeniu, atribuţii ce decurg din statutul lor institutional sunt: - Consiliul Concurentei - autoritate autonomă în domeniul concurentei autorizează din punct de vedere concurenţial schemele de ajutor de stat sau ajutoarele de stat individuale - nou promovate, şi avizează politica şi schemele de acordare a ajutorului de stat. - Oficiul Concurentei - organul de specialitate al Guvernului în domeniul concurentei şi ajutorului de stat inventariaza ajutoarele de stat acordate în perioade anterioare şi pe aceasta baza întocmeşte Raportul anual, monitorizează ajutoarele de stat existente precum şi fluxurile financiare care au loc între autorităţi şi agenţii economici cărora li s-a încredinţat executarea unor servicii de interes public general. 15. In executarea atribuţiilor ce le revin, Consiliul Concurentei şi Oficiul Concurentei colaborează, iar atunci când se constata ca o măsura a statului distorsionează semnificativ concurenta pe piaţa interna sau afectează aplicarea tratatelor internaţionale la care România este parte, propun măsuri de corecţie a legislaţiei existente astfel încât scopul avut în vedere la acordarea ajutoarelor de stat sa se realizeze fără consecinţe negative asupra mediului de afaceri sau comerţului cu alte state. CADRUL LEGISLATIV Necesitatea asigurării transparenţei în domeniul ajutorului de stat 16. Dezvoltarea pieţei concurentiale naţionale presupune stabilirea şi respectarea cu stricteţe a regulilor vizând comportamentul operatorilor pe piaţa, atât în ceea ce priveşte politicile anti-trust sau concurenta neloială, cat şi în ceea ce priveşte posibila distorsionare a mediului concurenţial prin intervenţia statului în economie. Acest din urma aspect face obiectul problematicii ajutorului de stat. Asigurarea transparenţei, atât în procesul de acordare, cat şi în procesul de monitorizare a derulării schemelor de ajutor de stat şi ajutoarelor individuale, constituie o condiţie sine-qua-non a mecanismelor economiei de piaţa. 17. Asigurarea transparenţei în domeniul ajutorului de stat se realizează pe mai multe planuri: - în procesul de adoptare şi autorizare a noilor scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale, astfel încât acordarea de noi ajutoare de stat sa fie compatibila cu un mediu concurenţial normal, respectiv sa nu afecteze tratatele internaţionale la care România este parte; - în supravegherea propriu-zisa a modului de derulare a ajutoarelor existente, ceea ce presupune aplicarea cu stricteţe a reglementărilor legale prin care au fost instituite scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale, precum şi respectarea condiţiilor impuse de Consiliul Concurentei prin deciziile de autorizare. - în întocmirea inventarului ajutoarelor de stat acordate de România si, pe aceasta baza, a Raportului anual, astfel încât sa poată fi identificat cuantumul ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare, cuantumul ajutorului de stat de natura renunţării la unele venituri cuvenite statului în favoarea agenţilor economici beneficiari, precum şi efectele înregistrate anual la nivelul bugetului general consolidat. 18. Pe aceasta baza se va derula în mod transparent întregul proces de realizare a obiectivelor guvernamentale ce implica intervenţia de natura economico-financiară a statului, atât la nivel global, cat şi sectorial. 19. Totodată, se vor putea identifica marii beneficiari de ajutor de stat, indiferent dacă fondurile publice provin direct din resurse bugetare de stat, din bugetele locale, din alte surse ale statului sau indirect prin intermediul unor firme cu capital integral sau majoritar de stat sau firme private. Cadrul legislativ naţional 20. La 1 februarie 1995 a intrat în vigoare Acordul European instituind o asociere între România pe de o parte, Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora pe de alta parte. 21. Prevederi referitoare la ajutorul de stat sunt menţionate pentru prima data în legislaţia românească de articolul 64 al Acordului de Asociere România - Uniunea Europeană, prin care se solicita reglementarea de către partea romana a acestui domeniu ca parte a procesului de pre-aderare la Uniunea Europeană. In cadrul Acordului, problematica ajutorului de stat este subsumata problematicii protecţiei concurentei. 22. Pe cale de consecinţa, Legea concurentei nr. 21/1996 prevede atribuţii în domeniul ajutorului de stat pentru cele doua autorităţi ale concurentei din România: Consiliul Concurentei şi Oficiul Concurentei. 23. Cadrul legislativ general prin care sunt statuate conceptele, metodele de evaluare, tehnicile de supraveghere cu care operează ajutorul de stat, inclusiv adoptarea legislaţiei secundare în domeniu, îl constituie Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. 24. Astfel, dezvoltarea preconizata a cadrului legislativ general cuprinde pe de o parte regulamentele emise de către Consiliul Concurentei - autoritate autonomă care decide în ce măsura schemele de ajutor de stat sau ajutoarele individuale noi sau existente pot distorsiona semnificativ piaţa concurentiala sau tratatele internaţionale la care România este parte, iar pe de alta parte acte normative ale administraţiei publice centrale (hotărâri de Guvern, ordine ale Ministrului) privind reglementarea modalităţilor concrete de inventariere, monitorizare şi raportare a ajutoarelor de stat. In consecinţa, în martie 2000, Preşedintele Consiliului Concurentei a emis Ordinul nr. 27 prin care erau puse în aplicare: - Regulamentul privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificării unui ajutor de stat. (Monitorul Oficial nr. 125/24 martie 2000) - Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligaţiei de notificare. (Monitorul Oficial nr. 125/24 martie 2000) 25. Constituie ajutor ilegal, conform prevederilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, ajutorul de stat acordat fără notificare prealabilă, în baza unui act normativ emis ulterior intrării în vigoare a legii şi care nu se încadrează în pragul de minim. Constituie ajutor interzis, ajutorul de stat acordat în condiţiile în care Consiliul Concurentei a emis o decizie de interzicere. Pe cale de consecinţa, atât în cazul ajutorului ilegal, cat şi în cazul ajutorului interzis, Consiliul Concurentei poate solicita anularea în justiţie a actului normativ. Totodată, Consiliul Concurentei poate cere recuperarea sau rambursarea ajutorului de stat pe întreaga perioada de acordare - în cazul în care a fost emisă o decizie de interzicere, sau cel acordat în perioada în care ajutorul de stat nu a fost notificat şi deci nu a existat o decizie de autorizare a acestuia. 26. In iulie 2000 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 599 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare şi informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Hotărârea Guvernului nr. 599/2000 constituie cadrul metodologic privind inventarierea şi monitorizarea ajutoarelor de stat, precum şi monitorizarea fluxurilor financiare dintre autorităţi şi agenţii economici cărora li s-a încredinţat efectuarea unor servicii publice de interes general. 27. Practic, Hotărârea Guvernului nr. 599/2000 cuprinde 3 structuri procedurale distincte - anexele 1, 2 şi 3 la hotărâre al căror conţinut vizează domenii diferite ale activităţii de supraveghere în domeniul ajutorului de stat, respectiv: - Anexa nr. 1 - procedura de raportare a ajutoarelor de stat către Oficiul Concurentei în vederea întocmirii şi actualizării inventarului ajutoarelor de stat. - Anexa nr. 2 - procedura de monitorizare a ajutoarelor de stat. - Anexa nr. 3 - procedura privind modalităţile de informare asupra fluxurilor financiare care au loc între autorităţile publice sau organismele care administrează fonduri în numele statului şi agenţii economici cărora li s-a încredinţat executarea unor servicii publice de interes general. 28. Prin prevederile sale, Hotărârea Guvernului nr. 599/2000 abiliteaza Oficiul Concurentei cu supravegherea şi controlul procesului de acordare a ajutoarelor de stat, atât din punct de vedere concurenţial, cat şi cu privire la utilizarea fondurilor publice în concordanta cu programele guvernamentale în derulare. 29. Astfel, în urma analizelor de piaţa pe care le realizează privind efectele economice ale acordării de ajutoare de stat şi a evaluării impactului acestora asupra pieţei, în strânsă corelare cu obiectivele programelor guvernamentale în derulare, Oficiul Concurentei propune măsuri pentru obţinerea rezultatelor anticipate ale acordării ajutoarelor de stat. Măsurile propuse sunt transmise Consiliului Concurentei, initiatorilor şi furnizorilor de ajutor de stat, pentru a acţiona în conformitate cu competentele lor legale. 30. Pentru a întregi imaginea cadrului legislativ în domeniul ajutorului de stat trebuie menţionat faptul ca actele normative prin care sunt instituite scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale constituie o componenta deosebit de importanta a acestuia. Acordarea propriu-zisa a ajutoarelor de stat are ca suport actele normative prin care se instituie scheme de ajutor sau se acorda ajutoare de stat individuale, iar legislaţia specifica prezentată mai sus reglementează modalităţile concrete de autorizare şi supraveghere în concordanta cu practicile unei pieţe concurentiale. 31. Procesul de legiferare în domeniul ajutorului de stat este la început şi comporta o serie de îmbunătăţiri pe măsura adoptării în legislaţia românească a noilor reglementări europene, dar şi ca urmare a experienţei dobândite în implementarea mecanismelor specifice. 32. Un exemplu în acest sens îl constituie adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 277/2001 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Concurentei în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Astfel, atribuţiile în domeniul ajutorului de stat au căpătat o pondere sporită în cadrul atribuţiilor ce revin Oficiului Concurentei, ceea ce reflecta în plan institutional necesitatea implementării prevederilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat şi a Hotărârii Guvernului nr. 599/2000. Cadrul legislativ comunitar 33. Legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat are ca punct central prevederile articolelor 87 şi 88 din Tratatul de la Amsterdam. In aplicarea acestor articole ale Tratatului, Comisia Europeană a elaborat o serie de documente cu caracter de reglementare privind: - procedurile de notificare a ajutorului de stat; - principii procedurale privind monitorizarea ajutoarelor existente; - comunicate către Statele membre privind metodologiile de autorizare a ajutoarelor de stat; - reguli privind transferurile financiare şi tranzacţiile de natura ajutorului de stat cum sunt: infuzii de capital guvernamental, transferurile financiare către întreprinderile publice, garanţiile de stat, pragul de minimis, achiziţii publice, asigurări la creditele pentru export; - reguli privind autorizarea ajutoarelor de stat cu obiective orizontale (cercetare-dezvoltare, ajutor pentru protecţia mediului, salvare-restructurare, întreprinderi mici şi mijlocii, ajutor pentru reducerea somajului, zone urbane defavorizate); - reguli privind ajutorul regional; - reguli privind acordarea de ajutor de stat unor sectoare industriale cu probleme de supracapacitate (fibre sintetice, autoturisme, construcţii navale, siderurgie, cărbune, transporturi, agricultura, pescuit). 34. Menţionăm faptul ca enumerarea făcuta mai sus este extrem de succintă, fiecare domeniu la rândul sau cuprinzând regulamente specifice pe subdomenii (de exemplu: în cazul transporturilor exista regulamente distincte pentru calea ferată, pentru transportul rutier, pentru transportul pe apele interioare, pentru transportul naval, pentru transportul aerian, în cazul extracţiei de cărbune sunt abordate distinct ajutoarele de exploatare pentru producţia curenta şi cele privind restructurarea şi dezvoltarea sectorului prin investiţii s.a.m.d.). 35. Un element aparte al cadrului legislativ comunitar îl constituie jurisprudenta şi faptul ca exista o preocupare continua a Comisiei Europene în difuzarea şi mediatizarea cazurilor judecate de către Curtea de Justiţie, astfel încât Statele Membre cat şi Ţările Asociate sa-si poată evalua singure riscurile induse de acordarea de ajutoare de stat incompatibile în spaţiul european. Reglementări internaţionale, altele decât ale Comunităţii Europene 36. Problematica ajutorului de stat, chiar dacă nu se regaseste sub aceasta titulatura, nu constituie un concept propriu numai legislaţiei europene ci este promovata de o serie de organisme internaţionale, zonale sau chiar globale. 37. România este parte a unor acorduri internaţionale care promovează în relaţiile dintre state politica de transparenta în acordarea de ajutoare de stat, vizând în special nedistorsionarea comerţului între state. Din aceasta categorie de acorduri cele mai importante sunt cele cu: - Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) în special Acordul privind Subvenţiile şi Măsurile Compensatorii, la care România este membra începând cu 1 ianuarie 1995. - Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), Acordul de asociere fiind în vigoare de la 1 mai 1993. - Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), la care România este membra începând cu 1 iulie 1997. 38. Fiecare din aceste acorduri prevede obligaţia statelor membre de a supraveghea ajutoarele de stat, astfel încât sa nu fie distorsionat comerţul între state, precum şi obligaţia notificării măsurilor luate de fiecare stat în parte în vederea sprijinirii propriei economii naţionale. 39. Toate aceste acorduri consfinţesc principiul transparenţei în relaţiile reciproce în ceea ce priveşte ajutoarele de stat. RAPORTUL ANUAL PRIVIND AJUTOARELE DE STAT ACORDATE DE ROMÂNIA 40. Conform prevederilor art. 27 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat Oficiul Concurentei are sarcina de a elabora Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate în România. Acest Raport este supus analizei în plenul Guvernului şi ulterior publicat în Monitorul Oficial al României şi transmis Comisiei Europene. 41. La elaborarea Raportului anual se tine seama de cadrul legislativ existent în România în domeniul concurentei şi ajutorului de stat (armonizat cu legislaţia europeană) precum şi de structura Rapoartelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat acordate de statele membre. 42. Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate în România are la baza inventarul ajutoarelor de stat întocmit şi actualizat anual în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 599/2000 - Anexa nr. 1 "Procedura de raportare a ajutoarelor de stat de către Oficiul Concurentei, în vederea întocmirii şi actualizării inventarului ajutoarelor de stat". Din punct de vedere metodologic, respectiv al modului de prelucrare şi prezentare sintetică a informatiei, Raportul anual are la baza principiile de clasificare a ajutoarelor de stat asa cum acestea se regăsesc în structura Rapoartelor europene anuale privind ajutorul de stat. Principii de clasificare a ajutoarelor de stat 43. Clasificarea ajutoarelor de stat şi implicit structurarea informatiei în cadrul Raportului anual privind ajutoarele de stat, astfel încât sa permită analiza de fond a resurselor financiare implicate, precum şi a efectelor economice decurgând din intervenţia statului în economie, au la baza următoarele criterii principale: - Obiectivul principal al acordării ajutorului de stat 44. Definirea scopului avut în vedere de autorităţile publice la acordarea de sprijin agenţilor economici ce realizează un anumit produs, efectuează o anumită activitate sau acţionează într-un anume spaţiu geografic, constituie o condiţie esenţială a eficientizarii modului de folosire a fondurilor publice. Practica economică a demonstrat faptul ca măsurile adoptate în vederea realizării unui program guvernamental sunt cu atât mai eficiente cu cat scopul (obiectivul) central este mai bine definit, respectiv este identificata tinta principala definită ca atare. 45. De regula, obiectivul principal subsumeaza obiective secundare. Astfel, dezvoltarea economică a unei anumite regiuni a tarii definită ca obiectiv principal subsumeaza obiective secundare cum sunt: dezvoltarea anumitor sectoare ale economiei naţionale si/sau dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, si/sau dezvoltarea activităţilor de cercetare, protecţia mediului si/sau reconversia forţei de munca etc. In mod similar, poate fi definit ca obiectiv principal restructurarea şi dezvoltarea unui anumit sector (de exemplu: siderurgia) caz în care dezvoltarea regionala constituie obiectiv secundar s.a.m.d. 46. In prezent, principiul urmăririi realizării "obiectivului principal" este aplicat experimental şi urmează a fi extins şi în cazul construcţiei bugetare pe baza de programe. Totodată, în cazul monitorizarii ajutoarelor de stat "obiectivul principal" al acordării acestora constituie elementul fundamental privind definirea criteriilor de apreciere a impactului concurenţial al măsurilor de ajutor de stat asupra pieţei şi mediului de afaceri, precum şi a criteriilor de eficienta a cheltuirii banului public în concordanta cu obiectivele înscrise în Programul de guvernare. 47. Atât obiectivul principal cat şi obiectivele secundare pot fi încadrate într-una din următoarele grupe: - obiective orizontale (cercetare - dezvoltare, mediu înconjurător, întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, economisirea energiei, combaterea somajului, pregătire profesională, salvare - restructurare etc.); - obiective sectoriale (agricultura, silvicultura, piscicultura, siderurgie, construcţii navale, transport, comunicaţii, extracţia şi prelucrarea cărbunelui, servicii financiare, media, turism, sănătate, învăţământ, etc.); - obiective regionale (zone defavorizate, zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regionala, altele decât cele defavorizate). 48. La baza acordării ajutorului de stat, de regula, se regaseste un singur obiectiv principal şi unul sau mai multe obiective secundare. Modul de definire a obiectivului principal, din multitudinea obiectivelor avute în vedere la acordarea ajutorului de stat, este determinat în funcţie de obiectivele avute în vedere în cadrul strategiilor naţionale pe termen scurt şi mediu, precum şi în cadrul programelor de guvernare. - Natura ajutorului de stat 48. Un alt criteriu de clasificare a ajutoarelor de stat îl constituie natura acestora, determinarea cuantumului ajutorului de stat (formula de calcul propriu-zisa) fiind legată în mod nemijlocit de aceasta. Din acest punct de vedere ajutoarele de stat pot fi: a) ajutoare de stat directe, de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor la care statul renunţa altele decât cele de natura fiscală şi în care se încadrează: - subvenţii, alocaţii, prime, orice alte sume cu caracter nerambursabil; - participarea cu capital a statului sau a altor organisme care administrează fonduri în numele statului atunci când rata profitului anticipat este mai mica decât cea normală; - vânzarea de terenuri, clădiri sau alte active aparţinând domeniului privat al statului sub preţul pieţei; - reduceri de preţ la bunuri furnizate şi servicii prestate; - anularea sau reducerea de datorii către stat; - subvenţionarea dobânzii la acordarea de credite cu dobânda preferentiala; - acordarea de garanţii de stat, etc. b) ajutoare de stat indirecte prin intermediul sistemului fiscal sau al asigurărilor sociale, în care se încadrează: - exceptari, reduceri, scutiri de la plata taxelor vamale şi altor taxe şi impozite dependente de aceasta (TVA, accize, comisioane); - reduceri sau scutiri de la plata impozitelor, taxelor şi obligaţiilor bugetare; - amânări si/sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi obligaţiilor bugetare; - reduceri sau scutiri la plata majorărilor de întârziere, etc. 49. Natura ajutorului de stat poate îmbracă forme diverse astfel încât enumerarea de mai sus nu este exhaustivă, iar identificarea tuturor acestor forme constituie o preocupare atât pe plan naţional, cat şi pe plan european. 50. Inventarierea acordării de ajutoare de stat - pe plan central şi local - şi evaluarea efectelor acordării din punct de vedere al eficientei cheltuirii banului public, dar şi din punct de vedere concurenţial, nu poate fi realizată fără sa se cunoască natura ajutorului de stat şi implicit modalitatea specifica de cuantificare a acestuia. Evaluarea se face: - la nivelul furnizorului de ajutor de stat, pentru întreaga durata a schemei de ajutor de stat şi respectiv pentru anul de raportare; - la nivelul beneficiarului de ajutor, pentru totalul sumelor reprezentând alocari specifice în cadrul schemelor - indiferent de furnizorul care le administrează - sau ajutoare de stat individuale ce-i revin pentru anul de raportare. 51. Acest mod de abordare permite nu numai evaluarea gradului de realizare a obiectivului principal, dar şi identificarea marilor beneficiari de ajutor de stat. - Sectorul de activitate în care operează beneficiarul de ajutor 52. Indiferent de obiectivele acordării de ajutoare de stat sau de natura ajutorului de stat, acestea se acorda unor agenţi economici care operează în condiţii de piaţa concurentiala şi care îşi desfăşoară activitatea într-un anume sector al economiei naţionale. 53. Pentru o evaluare coerenta a eficientei măsurilor de ajutor de stat şi a dezvoltării mecanismelor de piaţa (în concordanta cu practica europeană, precum şi în relaţiile directe cu alte state - partenere în cadrul unor acorduri internaţionale), este deosebit de important de identificat nivelul sprijinului acordat de către stat în cadrul unui anumit tip de piaţa concurentiala. 54. Astfel, pentru relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene este de o importanta deosebita identificarea ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici ce operează în industria prelucratoare, inclusiv cele care au ca obiectiv principal sprijinirea unor sectoare considerate sensibile din punct de vedere concurenţial, respectiv în care exista probleme de supracapacitate pe plan european. Acestea sunt în principal: siderurgia, extracţia şi prelucrarea cărbunelui, construcţia de nave, producţia de fire şi fibre sintetice, producţia de autoturisme etc. De asemenea, este important de identificat sectorul de activitate în cazul existenţei unor politici specifice, distincte de celelalte ramuri ale economiei naţionale, în ceea ce priveşte aprecierea compatibilitatii cu Piaţa Interna Europeană (agricultura, transporturile şi telecomunicatiile, mass-media etc.). 55. Având în vedere toate aceste considerente, sectorul de activitate în care operează beneficiarul de ajutor constituie un principiu important de grupare a ajutoarelor de stat în cadrul inventarului si, pe aceasta baza, de analiza în cadrul Raportului Anual privind ajutoarele de stat. Inventarierea ajutoarelor de stat 56. Obligaţia inventarierii ajutoarelor de stat revine, conform legii, Oficiului Concurentei. 57. Inventarul ajutoarelor de stat subsumeaza întocmirea: - listei actelor normative care cuprind scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale; - listei beneficiarilor de alocari specifice în cadrul unei scheme de ajutor de stat; - listei beneficiarilor de ajutor de stat individual, indiferent dacă acestea au fost acordate ad-hoc sau în transe; - centralizatorului ajutoarelor de stat care cuprinde, într-o forma sintetică, valoarea ajutoarelor de stat acordate în România în cursul unui an calendaristic (definit ca an de raportare). 58. Pentru realizarea inventarului ajutoarelor de stat, Hotărârea Guvernului nr. 599/2000 prevede obligativitatea raportarii anuale către Oficiul Concurentei a ajutoarelor de stat acordate/primite. Furnizorii de ajutoare de stat raportează ajutoarele acordate, iar agenţii economici beneficiari raportează ajutoarele de stat primite, indiferent dacă sunt de natura cheltuielilor bugetare sau de natura renunţării din partea statului la unele venituri ce i se cuvin. 59. Raportarile se fac anual imediat după încheierea exerciţiului financiar, precum şi ori de câte ori sunt solicitate clarificări suplimentare în vederea întocmirii cat mai complete şi corecte a inventarului ajutoarelor de stat. 60. Furnizorii de ajutor de stat raportează: - schemele de ajutoare de stat pe care le au în administrare, - baza legală a acordării ajutoarelor de stat (prin care se instituie schema de ajutor de stat), - agenţii economici cărora le-au fost acordate ajutoare de stat individuale sau alocari specifice în cadrul schemelor, - cuantumul sumelor efectiv alocate pe fiecare beneficiar în parte, - orice alte informaţii relevante privind schemele de ajutor sau ajutoarele de stat individuale acordate. 61. Beneficiarii de ajutoare de stat raportează ulterior depunerii bilanţului contabil: - ajutoarele de stat primite, - baza legală, - furnizorul de ajutor de stat, - cuantumul sumelor de care au beneficiat pe fiecare schema sau ajutor individual în parte, - totalul sumelor la nivel de unitate în anul precedent, considerat an de raportare. 62. De regula, pentru a acorda posibilitatea unor corecţii statistice ulterioare raportarii, precum şi pentru a fi posibila urmărirea în dinamica a evoluţiei intervenţiei statului în economie, respectiv a impactului concurenţial, raportarile transmise atât de către furnizorii de ajutor de stat, cat şi de către beneficiarii de ajutoare de stat cuprind trei ani calendaristici consecutivi, anteriori momentului raportarii. In perspectiva armonizarii complete cu practica europeană în realizarea inventarului ajutoarelor de stat, consideram util sa fie adoptată metoda mediilor glisante astfel încât suma înregistrată pentru fiecare an în parte sa exprime o medie a sumelor alocate în trei ani consecutivi. Metoda mediilor glisante elimina într-o oarecare măsura efectul unor factori conjuncturali ce pot determina fluctuatii în procesul de alocare a ajutoarelor de stat şi permite evaluarea mai corecta a efectelor asupra pieţei concurentiale. In prezent, însă baza de date existenta este neconcludenta şi exista o serie de diferenţe din punct de vedere metodologic privind modul de înregistrare a informatiei, ceea ce face imposibila adoptarea acestui sistem. Rezultatele la care s-ar ajunge aplicând metoda mediilor glisante ar fi neconcludente şi ar crea confuzie în luarea unor decizii ulterioare. 63. De asemenea, principiul instituit la raportare constând în raportarea pe de o parte a ajutoarelor acordate (când, cui, cat, pe ce perioada, în baza carei reglementări legale) şi raportarea pe de alta parte a ajutoarelor primite (când, de la cine, cat, pe ce perioada, în baza carei reglementări legale) permite verificarea incrucisata a informaţiilor şi transparenta modului de acordare şi a efectelor înregistrate. 64. Oficiul Concurentei, în urma raportarilor primite, selecteaza informaţia primită, clasifica şi cuantifica ajutoarele de stat, întocmeşte inventarul ajutoarelor de stat, inclusiv centralizatorul la nivel de economie naţionala si, pe aceasta baza, întocmeşte Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate de România. Structura Raportului anual 65. Raportul anual conţine sinteza informaţiilor acumulate pana la nivelul anului de raportare şi se constituie într-o analiza complexa asupra structurii şi dinamicii intervenţiei statului în economie, inclusiv impactul asupra bugetului general consolidat al României pentru perioada analizata. 66. Totodată, gradul de compatibilitate a acordării ajutoarelor de stat cu derularea normală a mecanismelor de piaţa se defineşte în corelaţie stricta cu piaţa produsului sau piaţa geografică, după caz, afectată de intervenţia statului. Astfel, un ajutor de stat este considerat compatibil în măsura în care nu afectează semnificativ piaţa concurentiala şi este incompatibil atunci când induce distorsiuni majore pe piaţa sau în relaţiile cu alte tari parteneri de afaceri. 67. Totuşi, în anumite condiţii, un ajutor de stat care în esenţa lui ar putea fi incompatibil cu mecanismele pieţei concurentiale, poate fi considerat compatibil pentru o perioada limitată de timp dacă răspunde unor comandamente majore ale politicii de stat, iar efectul benefic estimat prin adoptarea măsurii de ajutor de stat prevalează asupra efectelor negative probabile. In consecinţa, în acest din urma caz, evaluările privind compatibilitatea limitată a acordării de ajutoare de stat sunt dependente de specificul pieţelor afectate. 68. Analiza cuprinsă în cadrul Raportului anual se structureaza în funcţie de natura şi specificul pieţelor afectate, care - grupate conform specificitatii lor - constituie capitole (părţi) distincte ale acestuia: - industria prelucratoare (Partea I), - agricultura (Partea a II-a), - industria extractivă (Partea a III-a), - transporturi şi comunicaţii (Partea a IV-a), - servicii financiare (Partea a V-a), - alte domenii (Partea a VI-a). 69. Practica europeană are în vedere un capitol (parte) distinct al Raportului comunitar în care sunt analizate ajutoarele de stat acordate pisciculturii - sector important în unele din statele membre ale Uniunii Europene şi sprijinit ca atare de către acestea. In România, piscicultura nu a primit ajutor de stat identificat în perioada analizata şi în consecinţa acest capitol nu a mai fost abordat în mod distinct. 70. In cadrul fiecărui capitol (parte) vor fi descrise în mod distinct acele pieţe care prezintă probleme speciale din punct de vedere concurenţial, în special cele unde exista probleme de supracapacitate la nivel comunitar (siderurgie, construcţii navale, industria extractivă a cărbunelui etc.). 71. Raportul anual cuprinde şi un capitol distinct (Partea a VII-a) privind volumul şi ajutorul naţional global în România, precum şi comparaţii între acesta şi volumul şi ajutorul naţional global acordat în statele membre ale Uniunii Europene. 72. La nivelul fiecărui capitol, analiza privind dinamica şi structura ajutorului de stat în funcţie de natura acestuia, respectiv a celor doua componente ce reprezintă fie cheltuieli bugetare, fie renunţarea statului la unele venituri ce i se cuvin, este deosebit de importanta în evaluarea efectelor economice induse de acordarea de ajutoare de stat. Aceasta implica atât evaluarea impactului concurenţial, cat şi a eficientei modului de utilizare a banului public. Totodată, identificarea cuantumului sumelor acordate ca ajutor de stat în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la adoptarea schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor de stat individuale, permite conturarea unei imagini de ansamblu asupra principalelor direcţii promovate de Guvern în dezvoltarea economică a tarii în perioada analizata, precum şi identificarea măsurilor cu caracter tactic ce trebuie adoptate în perioadele următoare pentru realizarea tintelor propuse. Politicile aplicate efectiv fiecărei pieţe concurentiale vor fi descrise şi analizate în Raport în subcapitole distincte, atunci când acest lucru se impune. 73. Capitolul final al Raportului anual, "Concluzii", va prezenta unele consideratii privind efectele economice ale unor măsuri privind ajutoarele de stat acordate, principalele direcţii ale procesului de perfecţionare a mecanismelor de supraveghere şi monitorizare a ajutoarelor de stat, precum şi principalele aspecte desprinse din procesul de monitorizare a ajutoarelor de stat de către Oficiul Concurentei. 74. Raportul cuprinde "Centralizatoarele privind ajutor de stat naţional global" pentru fiecare dintre anii calendaristici analizaţi, în lei-preţuri curente şi Euro, grupate în "Anexa statistica". 75. De asemenea, fac parte integrantă din Raportul anual asupra ajutoarelor de stat acordate de România "Lista actelor normative care cuprind scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale şi care au generat efecte economice în perioada analizata" şi "Anexa tehnica" care prezintă metodologia de elaborare a Raportului. 76. Raportul anual privind ajutoarele de stat constituie o radiografie atât asupra cadrului legislativ prin care sunt instituite ajutoare de stat, dar şi o analiza asupra efortului statului de dirijare a dezvoltării economice, în concordanta cu propria strategie de dezvoltare prin mecanisme specifice de piaţa. Consideratii privind specificul Raportului anual privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999 77. Prezentul Raport cuprinde o prezentare şi o analiza succintă a ajutoarelor de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999 şi constituie primul document de acest fel întocmit în baza prevederilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, precum şi în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 599/2000. In consecinţa, termenele de raportare către Oficiul Concurentei a ajutoarelor de stat au fost decalate fata de ritmul normal, iar informaţiile au fost primite, sortate, evaluate şi supuse unei prime corecţii de către Oficiul Concurentei în perioada octombrie - ianuarie 2001. 78. Raportarile primite constituie prima baza de date privind ajutorul de stat şi au ca element definitoriu faptul ca se referă la scheme de ajutor de stat şi ajutoare de stat individuale existente înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, asa cum au fost ele identificate de către furnizorii de ajutor de stat, respectiv autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. 79. Faptul ca ajutoarele de stat care fac obiectul acestui Raport nu au parcurs procesul de autorizare de către Consiliul Concurentei, prevăzut de către Legea nr. 143/1999, au condus la evaluări subiective privind caracterul de ajutor de stat si, în consecinţa, la neraportarea schemelor respective către Oficiul Concurentei. In aceasta categorie se regăsesc ajutoarele de stat acordate în baza unor scheme pentru protecţia mediului, cercetare, învăţământ, sănătate, cultura, turism, mass-media etc. 80. Un număr relativ mic de beneficiari (sub 500) au transmis raportarile standard privind ajutorul de stat primit, iar din conţinutul acestor raportari a rezultat ca, deşi s-a înţeles necesitatea întocmirii unei astfel de lucrări, totuşi au fost percepute numai anumite laturi ale ajutorului de stat, iar în multe cazuri modul de determinare a cuantumului ajutorului diferă de formula standard, mai puţin inteleasa. 81. In consecinţa, prezentul Raport se bazează în principal pe informaţiile primite de la autorităţile publice centrale, în structura administraţiei centrale existente la momentul raportarii, respectiv Ministerul Finanţelor (inclusiv Direcţia generală a vamilor), Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Fondul Proprietăţii de Stat, Agenţia Naţionala pentru Dezvoltare Regionala (inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii), Agenţia Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti. 82. In procesul de analiza a informaţiilor primite a rezultat necesitatea implicarii în procesul de raportare a ajutoarelor de stat şi a băncilor comerciale prin care se derulează - de regula - creditele cu dobânda subventionata de stat, precum şi alte acţiuni şi măsuri ale statului de sprijin economic (acordare de prime şi subvenţii, de credite garantate de către stat etc.). Aceasta deriva în special din necesitatea identificarii societăţilor comerciale beneficiare de ajutor de stat, precum şi a cuantumului sumelor primite efectiv de către acestea. Mai mult, băncile comerciale se situează şi în postura de beneficiar de ajutor de stat, mai ales atunci când obiectivul principal al acordării ajutorului îl constituie dezvoltarea sectorului "servicii financiare". 83. Banca Naţionala a României, în calitatea sa de initiator şi furnizor de ajutor de stat, atât în politica de sprijin a băncilor comerciale, cat şi - în unele cazuri izolate - atunci când adopta unele măsuri de sprijin financiar în economie, este implicata, de asemenea, în procesul de raportare a ajutoarelor de stat acordate. 84. O caracteristica specifica a prezentului Raport consta în structura Raportului respectiv în faptul ca partea introductivă Consideratii cu caracter general este mult mai dezvoltată decât va fi necesar în viitoarele Rapoarte anuale privind ajutoarele de stat, care vor respecta într-o măsura mai mare structura, mai tehnica, a Rapoartelor europene. Acest mod de abordare s-a impus ca urmare a necesităţii de a clarifica o serie de concepte cu care economia românească nu a operat pana în prezent, pe de o parte, precum şi din necesitatea de a prezenta într-o forma accesibila informaţiile, asa cum sunt ele structurate în Rapoartele Uniunii Europene pe de alta parte. Astfel, Rapoartele Comunitare operează cu concepte şi criterii de clasificare specifice, al căror înţeles poate fi diferit fata de cel uzual, precum şi cu un sistem de indicatori statistici specifici, printre care: ponderea ajutoarelor de stat în valoarea adăugată bruta a sectorului analizat, ajutorul de stat pe persoana angajata, intensitatea ajutorului de stat etc. 85. Menţionăm ca, pentru indicatori cum sunt: echivalentul brut al ajutoarelor de stat, echivalentul net al ajutoarelor de stat, costurile eligibile ale proiectului etc. - specifici inventarierii şi monitorizarii ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană - nu exista în prezent elementele de calcul necesare si, ca atare, concluziile ce pot fi desprinse în urma analizei nivelului şi dinamicii acestora nu fac obiectul prezentului Raport. 86. Un alt element specific rezida din faptul ca nu exista evidenta organizată pentru o serie de ajutoare de stat acordate/primite în economie în perioada 1996 - 1999 şi în consecinţa, nu au fost furnizate date complete privind acordarea anumitor forme de ajutor de stat. De exemplu: în aceasta categorie se includ scutirile de la plata impozitului pe profit acordate prin lege care nu faceau obiectul raportarilor bilanţiere astfel încât nu au putut fi făcute evaluări complete privind cuantumul ajutorului de stat de aceasta natura. Aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat respecta principiul neretroactivitatii actelor normative, ceea ce a determinat evaluări subdimensionate, prezentul Raport reflectand numai sumele identificate ca fiind ajutor de stat şi nu ajutorul de stat în ansamblul sau. 87. Referitor la "Lista actelor normative care cuprind scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale şi care au generat efecte economice în perioada 1996 - 1999", se impun următoarele precizări: - anexa legislativă cuprinde într-o ordine cronologică acte normative care instituie scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale care au produs efecte în perioada 1996 - 1999; - durata schemelor privind ajutoarele de stat este definită de particularităţi ale actelor normative prin care acestea sunt instituite, cum sunt cele generate de: - acte normative abrogate în perioada analizata şi care nu au produs efecte după data abrogării lor; - acte normative care, deşi au fost abrogate în perioada analizata, au continuat sa producă efecte după data abrogării lor, datorită naturii ajutorului de stat acordat (de exemplu: credit cu dobânda bonificata); - acte normative care, deşi nu au fost expres abrogate în perioada analizata, au produs efecte numai o anumită perioada de timp, ca urmare a obiectului reglementării respective (de exemplu: acordarea de prime la graul din recolta anului 1997). - existenta unor prevederi privind situaţiile de exceptare de la regula generală instituită prin acte normative cu caracter general a făcut necesară includerea acestora în anexa legislativă în corelaţie cu actele normative subsecvente, prin care se definesc propriu-zis schemele de ajutor de stat. In aceasta categorie se regăsesc în special reglementări din domeniul fiscal (Legea privind impozitul pe profit, Legea finanţelor publice etc.) dar şi legi care reglementează anumite sectoare (Legea petrolului, Legea minelor etc.). 88. Un ultim aspect legat de specificitatea condiţiilor în care a fost realizat Raportul privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999 îl constituie însuşi cadrul institutional existent la data raportarii în cadrul administraţiei centrale, care a fost reorganizat în procesul de adoptare a noii structuri guvernamentale, în perioada decembrie 2000 - ianuarie 2001. 89. Menţionăm faptul ca - în procesul de perfecţionare a noilor structuri guvernamentale - este preconizata întărirea structurilor operaţionale privind ajutorul de stat din cadrul Oficiului Concurentei, ceea ce demonstreaza odată în plus importanta acordată formării şi dezvoltării mecanismelor de piaţa, dezvoltării unui mediu de afaceri concurenţial sanatos, armonizat cu practica europeană, în vederea integrării în Uniunea Europeană. PARTEA I Ajutoarele de stat din industria prelucratoare în perioada 1996 - 1999 VOLUMUL SI TENDINŢA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA PRELUCRATOARE Specificitatea industriei prelucratoare din punct de vedere concurenţial 90. In procesul de integrare europeană, politicile discriminatorii de sprijin a firmelor naţionale în raport cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene, care se manifesta în relaţiile economice şi comerciale dintre ele, pot constitui bariere importante în realizarea pieţei interne unice europene. In consecinţa, prin acordurile de asociere încheiate cu ţările în proces de preaderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană convine aplicarea unor restricţii specifice în acest domeniu. România, în calitatea sa de ţara candidata, s-a angajat prin Acordul de Asociere România Uniunea Europeană sa respecte cu stricteţe principiile enunţate în Tratatul de constituire a Uniunii Europene. 91. Referitor la practica în domeniul ajutoarelor de stat acest fapt a fost reconfirmat şi prin Documentul de poziţie al României în procesul de negociere a Capitolului VI - Concurenta. In acest context, de o atenţie deosebita se bucura acele pieţe în cadrul cărora mecanismele concurentiale se manifesta deplin, răspunsul agenţilor economici la semnalele şi condiţiile concrete pe astfel de pieţe fiind relativ rapid. 92. Domeniul industriilor prelucratoare este domeniul în care se dezvolta mecanismele concurentiale, nestanjenite, în principiu, de existenta unor monopoluri naturale (industria extractivă, producţia şi distribuţia de energie, transporturi, telecomunicaţii etc.), factori sezonieri (agricultura, construcţii, turism etc.), factori conjucturali socio-financiari, decurgând din procesul de globalizare (servicii financiare, care subsumeaza problematica sectorului bancar, al asigurărilor şi reasigurarilor etc.). Ca atare, funcţionarea pieţelor concurentiale în cazul industriilor prelucratoare nu poate fi perturbata în principiu decât de ingerinta unor practici anticoncurenţiale, care însă sunt sancţionate - de regula - de către legislatiile naţionale antitrust (în România Legea Concurentei nr. 21/1996) dar şi de intervenţia statului în economie prin adoptarea de măsuri de sprijin în vederea producerii anumitor bunuri sau servicii, dezvoltării anumitor sectoare ale economiei naţionale sau dezvoltării anumitor regiuni ale tarii. 93. Prin Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, sunt trasate coordonatele generale (teoretice şi metodologice) prin care măsurile definite ca ajutor de stat pot fi considerate compatibile cu funcţionarea normală a mecanismelor de piaţa. Astfel, în condiţiile în care impactul concurenţial al intervenţiei statului poate fi considerat nesemnificativ în ansamblul pieţei concurentiale, iar efectele pozitive estimate la adoptarea schemelor de ajutor de stat sau a ajutoarelor individuale compensează efectul distorsionarii pieţei, acordarea de sprijin din partea statului este considerată compatibila cu mediul concurenţial şi este autorizata de către Consiliul Concurentei. 94. Ţinând seama de cele arătate mai sus rezulta ca supravegherea pieţelor concurentiale subsumate sectorului "industrie prelucratoare" constituie o preocupare permanenta a autorităţilor concurentei, fiind supuşi procesului de monitorizare, cu prioritate, agenţii economici care primesc sprijin economic din fonduri publice şi a căror profil de activitate se încadrează în industria prelucratoare. Aceasta, indiferent dacă obiectivul principal al acordării ajutorului de stat l-a constituit dezvoltarea unui anume segment al activităţilor economice - cercetare, protecţia mediului, întreprinderi mici şi mijlocii, economisirea energiei, restructurare etc. (obiectiv orizontal), sau dezvoltarea unui sector prin acordarea de avantaje industriilor care susţin dezvoltarea acelui sector, de exemplu în cazul finanţării producţiei de tractoare pentru dezvoltarea agriculturii (obiectiv sectorial) sau dezvoltarea unei zone a tarii care se confrunta cu probleme social-economice majore (obiectiv regional). Ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care operează în sectoarele industriei prelucratoare 95. In perioada 1996 - 1999 industria prelucratoare a beneficiat de ajutoare de stat în condiţiile programelor guvernamentale de restructurare macroeconomica a economiei româneşti, astfel: Tabel 1 Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Sume anuale.
┌───────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├───────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Total sume, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │- mld. lei │1486.6│2656.8│2782.2│8071.1│
│ │- mil. Euro│ 384.8│ 328.4│ 278.5│ 495.3│
│ ├───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │1486.6│1075.6│ 724.9│1436.4│
├───────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Dinamica ajutoarelor de │ │ │ │ │ │
│stat, înregistrate in: │ │ │ │ │ │
│- mil. Euro preţuri curente│ % │ 100.0│ 85.3│ 72.4│ 128.7│
│- mld. lei preţuri │ │ │ │ │ │
│ comparabile 1996 │ % │ 100.0│ 72.4│ 48.8│ 96.6│
└───────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 96. Din analiza cuantumului ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici care operează în industria prelucratoare, identificate la nivel de an calendaristic, rezulta ca în intervalul 1996 - 1999, în preţuri comparabile 1996, nivelul acestora a înregistrat o tendinţa de reducere în anul 1997 şi 1998, urmată de o creştere în anul 1999 la un nivel apropiat de cel înregistrat în anul 1996. Diferenţa dintre evoluţia sumelor exprimate în Euro (128.7% în 1999 fata de 1996) şi respectiv în preţuri comparabile 1996 (96.6% în 1999 fata de 1996) deriva din deprecierea Euro în intervalul analizat. Totuşi, în evaluarea dinamicii, trebuie sa se ţină seama de faptul ca sumele identificate ca reprezentând ajutor de stat nu reflecta decât parţial efortul statului privind susţinerea economiei naţionale în procesul de modernizare şi conversie la economia de piaţa. Astfel, modalităţile concrete de colectare şi prelucrare a informaţiilor pentru perioada anterioară intrării în vigoare a legislaţiei naţionale în domeniul ajutorului de stat nu au permis identificarea tuturor sumelor de natura ajutorului de stat, mai ales cele reprezentând renunţarea din partea statului în favoarea agenţilor economici la unele venituri ce i s-au cuvenit. Aceste sume sunt mult mai bine reflectate în inventarul ajutoarelor de stat pentru anul 1999 decât pentru anii anteriori. In consecinţa, se poate aprecia ca, în fapt, în perioada 1996 - 1998 tendinţa manifestată a fost de reducere a ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici din industria prelucratoare, iar revirimentul înregistrat în anul 1999 se datorează în mare parte şi gradului mai mare de colectare şi reprezentare în cadrul Raportului a ajutoarelor de stat acordate. 97. Pentru a defini impactul acordării de ajutoare de stat asupra sectorului de activitate beneficiar, în practica europeană se utilizează indicatori cum sunt "ponderea ajutoarelor de stat în valoarea adăugată bruta realizată de sectorul respectiv" sau "cuantumul ajutorului de stat ce revine anual pe un salariat angajat în sectorul respectiv". In cazul industriei prelucratoare, evoluţia acestor indicatori este: Tabel 2 Ajutor de stat identificat pentru industria prelucratoare. Valori anuale.
┌───────────────────────────┬─────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├───────────────────────────┴─────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┤
│1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare, in: │
├───────────────────────────┬─────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┤
│- valoarea adăugată bruta │ │ │ │ │ │
│ realizată de industria │ % │ 4.7 │ 4.1 │ 3.3 │ 6.7 │
│ prelucratoare (VAB ind.)│ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│- total ajutor de stat │ │ │ │ │ │
│ identificat la nivelul │ % │ 20.3 │ 13.3 │ 27.4 │ 34.5 │
│ economiei naţionale │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┴─────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┤
│2. Cuantumul anual pe salariat angajat din industria prelucratoare, in: │
├───────────────────────────┬─────────────┬────────┬────────┬────────┬────────┤
│- preţuri curente │mii lei/pers.│ 692.2 │ 1307.9 │ 1458.9 │ 4862.4 │
│ │Euro/pers. │ 179.2 │ 161.6 │ 146.0 │ 298.4 │
│ ├─────────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mii lei/pers.│ 692.1 │ 529.3 │ 380.1 │ 865.3 │
└───────────────────────────┴─────────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘
Sursa: - Pentru valoarea adăugată bruta realizată în industria prelucratoare au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997; pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialişti din cadrul Oficiului Concurentei împreună cu experţi din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei; - Pentru numărul mediu anual de salariaţi din industria prelucratoare au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice. 98. Datele de mai sus reflecta variatii semnificative de la an la an atât a ponderii ajutoarelor de stat în valoarea adăugată bruta a sectorului, cat şi a ponderii ajutoarelor de stat acordate agenţilor economici din industria prelucratoare în totalul ajutoarelor de stat din economie. Explicatia rezida din modificările de nivel şi structura survenite în baza de calcul, precum şi din nivelul subevaluat al valorii identificate a ajutoarelor de stat acordate în perioada 1996 - 1998. Menţionăm faptul ca în anul 1998, în termeni comparabili (preţuri comparabile 1996 şi Euro preţuri curente), atât cuantumul, cat şi ponderea în valoarea adăugată bruta a sectorului a ajutorului de stat acordat agenţilor economici ce operează în cadrul industriei prelucratoare a scăzut şi ca urmare a achitării creditelor garantate de stat şi a necontractarii la acelaşi nivel de noi credite externe, ceea ce a făcut ca sumele reprezentând ajutor de stat de natura garanţiilor de stat sa fie semnificativ mai mici comparativ cu anul 1997. 99. Evoluţia cuantumului ajutorului de stat ce revine pe un salariat angajat în industria prelucratoare de la 179.2 Euro/persoana în 1996 la 298.4 Euro/persoana în 1999 reflecta atât dinamica sumelor identificate ca ajutoare de stat, cat şi dinamica numărului mediu de salariaţi din industria prelucratoare. Astfel, dacă în industria prelucratoare în anul 1996 erau angajate un număr de 2148 mii persoane, în 1999 acest nivel scazuse la 1659.9 mii persoane (reducere de circa 23% în perioada 1996 - 1999). Dacă în anul 1999 s-ar fi păstrat acelaşi număr de salariaţi ca în anul 1996, ajutorul de stat pe salariat/an ar fi fost de numai 230.6 Euro (495.3 milioane Euro/2148 mii persoane). Aceasta reducere a numărului de salariaţi constituie un element specific procesului de restructurare, care s-a accelerat în perioada analizata şi care nu ar fi fost posibil fără intervenţia corespunzătoare a statului. 100. Chiar în condiţiile reducerii drastice a populaţiei angajate în industria prelucratoare şi a creşterii cuantumului ajutorului de stat acordat în România pe persoana angajata în industria prelucratoare, nivelul acestuia este mult mai mic comparativ cu sprijinul acordat de ţările membre ale Uniunii Europene industriilor prelucratoare naţionale. Aceasta apare cu atât mai pregnant în cazul Germaniei, unde restructurarea economiei Landurilor din est a impus intervenţia semnificativă a statului. 101. Situaţia comparativa a principalilor indicatori privind ajutorul de stat acordat în România şi de către statele membre ale Uniunii Europene industriilor prelucratoare naţionale (conform situaţiei prezentate în cel de al VIII-lea Raport al Comisiei Europene) se prezintă astfel: Tabel 3 Ajutorul de stat în industria prelucratoare. Situaţia comparativa între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene (EUR 15).
┌─────────────────────────────────┬────────────────┬───────────┬──────────┐
│ │ Procent din │ Euro/ │ Milioane │
│ │ valoarea │ salariat/ │ Euro │
│ │ adăugată bruta │ an │ │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ A. EUR 15, în perioada │ │ │ │
│ 1996-1998, din care: │ 2,3 │ 1113 │ 32639 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Austria │ 1,4 │ 719 │ 495 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Belgia │ 1,9 │ 1093 │ 732 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Danemarca │ 2,9 │ 1433 │ 712 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Germania │ 2,6 │ 1434 │ 11463 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Grecia │ 4,9 │ 997 │ 616 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Spania │ 2,1 │ 691 │ 1800 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Finlanda │ 1,6 │ 959 │ 391 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Franta │ 2,0 │ 1131 │ 4481 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Irlanda │ 1,9 │ 1458 │ 416 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Italia │ 4,4 │ 1955 │ 8864 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Luxemburg │ 2,3 │ 1476 │ 48 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Olanda │ 1,1 │ 735 │ 629 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Portugalia │ 1,0 │ 188 │ 195 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Suedia │ 0,8 │ 441 │ 244 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ Marea Britanie │ 0,7 │ 334 │ 1454 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ B. România în anii: │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ 1996 │ 4,7 │ 179.2 │ 384.8 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ 1997 │ 4.1 │ 161.6 │ 328.4 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ 1998 │ 3.3 │ 146.0 │ 278.5 │
├─────────────────────────────────┼────────────────┼───────────┼──────────┤
│ 1999 │ 6.7 │ 298.4 │ 495.3 │
└─────────────────────────────────┴────────────────┴───────────┴──────────┘
GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA PRELUCRATOARE IN FUNCŢIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL 102. Ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996-1999 au fost grupate în funcţie de obiectivele principale identificate conform prevederilor actelor normative prin care au fost instituite scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale. După cum am mai arătat, identificarea tintelor avute în vedere la acordarea de ajutoare de stat constituie unul dintre elementele esenţiale în evaluarea gradului de compatibilitate a acestora cu practica europeană în domeniu, precum şi cu prevederile altor tratate internaţionale sau europene la care România este parte (Organizaţia Mondială a Comerţului, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Acordul Central European etc.). 103. In practica europeană, de regula, anumite tinte conferă un grad ridicat de compatibilitate al acordării de ajutoare de stat cu mecanismele pieţei concurentiale, ceea ce face ca astfel de ajutoare sa fie exceptate de la obligaţia notificării către autorităţile de concurenta naţionale sau comunitare. Aceasta se realizează atunci când ajutoarele se încadrează în pragurile maxim admisibile prevăzute de legislaţia în vigoare, iar acordarea lor nu distorsionează semnificativ piaţa concurentiala în cadrul căreia acţionează agenţii economici beneficiari. Pe cale de consecinţa fiecare stat membru sau asociat al Uniunii Europene acorda prioritar ajutoare de stat având ca obiectiv declarat o tinta considerată cu grad ridicat de compatibilitate cu mediul concurenţial normal. In aceasta categorie se includ obiective cum sunt: - obiectivele dezvoltării regionale; - obiective orizontale care au în vedere: dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, promovarea activităţii de cercetare-dezvoltare, creşterea gradului de pregătire profesională, combaterea somajului etc; - unele obiective sectoriale cum ar fi: susţinerea şi modernizarea agriculturii naţionale, dezvoltarea unor ramuri ale industriei prelucratoare unde nu exista probleme din punct de vedere concurenţial (supracapacitate în plan naţional sau european). Ţinând seama de aceste considerente, ponderea ajutorului regional în totalul ajutoarelor de stat acordate de către Statele membre ale Uniunii Europene agenţilor economici care operează în industria prelucratoare este deosebit de ridicată (57% în perioada 1996 - 1998). 104. Sintetic, structura în funcţie de obiectivele principale declarate la acordarea de ajutoare de stat în România în perioada 1996 - 1999, comparativ cu structura declarata de Comisia Europeană în cadrul celui de al VIII-lea Raport privind ajutoarele de stat acordate de Statele Membre ale Uniunii Europene, se prezintă astfel: Tabel 4 Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Structura în funcţie de obiectivul principal, în România şi Uniunea Europeană.
┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬─────┐
│ │ România │ EUR │
│Obiectivul principal al acordării ├───────┬───────┬───────┬───────┤ 15 │
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ │
├──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Obiective orizontale: │ 39.35 │ 22.03 │ 58.34 │ 75.41 │ 35 │
│- Cercetare - Dezvoltare │ 0.44 │ 0.04 │ 0.44 │ 1.74 │ 11 │
│- Mediul înconjurător │ │ 0.47 │ 0.54 │ 0.39 │ 9 │
│- Întreprinderi mici şi mijlocii │ 0.05 │ 0.08 │ 0.04 │ 0.31 │ 9 │
│- Comerţ │ │ │ │ │ 2 │
│- Economisirea energiei │ │ │ │ │ 3 │
│- Alte obiective │ 38.87 │ 21.44 │ 57.32 │ 72.97 │ 8 │
│ - Investiţii generale │ 0.03 │ 0.01 │ 26.12 │ 18.58 │ x │
│ - Alte obiective orizontale │ 38.84 │ │ │ │ │
│(inclusiv salvare - restructurare)│ │ │ │ │ x │
├──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Obiective sectoriale: │ 60.65 │ 77.97 │ 41.66 │ 22.44 │ 8 │
│- Oţel │ 0.14 │ 0.13 │ 4.58 │ 5.82 │ x │
│- Construcţii navale │ │ 0.01 │ 0.15 │ 0.07 │ 5 │
│- Alte sectoare │ 60.50 │ 77.82 │ 36.93 │ 18.55 │ 3 │
├──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│Obiective regionale: │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.16 │ 57 │
│- Zone pentru care au fost │ │ │ │ │ │
│elaborate programe naţionale de │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 11 │
│dezvoltare regionala, altele decât│ │ │ │ │ │
│zonele defavorizate │ │ │ │ │ │
│- Zone defavorizate │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.16 │ 46 │
├──────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│TOTAL │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100 │
└──────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴─────┘
Obiective regionale 105. Din tabelul prezentat mai sus rezulta o diferenţa majoră de structura în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare de stat având ca obiectiv principal declarat dezvoltarea regionala în România (circa 0.2% în anul 1999) spre deosebire de statele membre ale Uniunii Europene unde obiectivele regionale acoperă 57% din principalele obiective în baza cărora s-a acordat sprijin din partea statului unor agenţi economici ce acţionează în domeniul industriei prelucratoare. Cu alte cuvinte agenţii economici ce operează în domeniul industriilor prelucratoare au primit sprijin din partea statului ca urmare a desemnării ca obiectiv principal în politica statului dezvoltarea regionala. In România, de regula, dezvoltarea regionala nu a constituit obiectiv principal, în sine, ea fiind subsumata fie unor obiective orizontale, fie unor obiective sectoriale. 106. O alta cauza care conduce la discrepanta dintre ponderea obiectivelor regionale ca obiectiv principal al acordării ajutoarelor de stat existente în România şi Uniunea Europeană (0.2% în România fata de 57% în Uniunea Europeană) îl constituie dificultăţile intampinate în colectarea informaţiilor privind ajutorul regional coroborat cu inexistenta pana la acest moment a hârtii zonale a României privind nivelul maxim admisibil al ajutoarelor de stat. Harta zonala la nivel NUTS-2 (Naţional Unit Teritorial Sector) respectiv la nivelul celor 8 zone mari ale tarii delimitate din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale a fost adoptată relativ recent şi nu a constituit baza pentru dezvoltarea unor politici specifice în ceea ce priveşte eradicarea decalajelor economico-sociale dintre ele. Indicatorul de baza avut în vedere în definirea acestor decalaje îl constituie PIB-ul mediu pe locuitor la nivel naţional şi respectiv mediu la nivelul fiecărei zone NUTS-2. In subsidiar, un indicator important îl constituie rata somajului existenta în fiecare dintre aceste zone. 107. Legislaţia românească în vigoare considera ajutor regional numai ajutorul acordat zonelor defavorizate (nivel NUTS-4), contrar practicii europene. La nivel NUTS-4 ajutoarele de stat nu conduc la efectul economic scontat, respectiv la dezvoltarea economico-socială a zonei defavorizate ci de foarte multe ori generează disfuncţionalităţi economice în zonele limitrofe şi nu numai, rup echilibrul concurenţial şi pot genera fenomene nedorite, cum ar fi de exemplu evaziunea fiscală prin migrarea - în multe cazuri formala - a agenţilor economici în zona defavorizată. Aceste deficiente ale modului de abordare a ajutoarelor de stat regionale pot fi eliminate prin abordarea problematicii ajutorului regional la nivelul celor opt regiuni economico-sociale ale tarii, definite prin harta regionala a ajutoarelor de stat. 108. Conform obligaţiilor asumate de România în procesul de aderare în Documentul de poziţie - Capitolul VI Concurenta, pana la sfârşitul anului 2001 urmează sa fie adoptată Harta zonala privind nivelul maxim admisibil al ajutorului de stat acordat în fiecare zona. Adoptarea acestei harţi va permite încadrarea ajutoarelor de stat acordate de România în categoria ajutoarelor de stat regionale, ajutoare care, dacă se subsumeaza limitelor admise de lege, pot fi considerate ca fiind compatibile cu mediul concurenţial normal în Uniunea Europeană, criteriile avute în vedere fiind mai permisive decât cele avute în vedere la acordarea unor ajutoare de stat în baza obiectivelor sectoriale sau orizontale. 109. De asemenea, adoptarea hârtii zonale a ajutoarelor de stat va permite asigurarea unui grad mult mai înalt de coerenta în luarea deciziilor privind fie alocarea de fonduri publice pentru dezvoltare, fie renunţarea la unele venituri cuvenite statului, în vederea compensării dezavantajelor ce decurg din amplasarea de noi investiţii în zone mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. 110. Concret, ajutoarele de stat având ca obiectiv principal ajutorul regional acordat agenţilor economici ce operează în industria prelucratoare au avut la baza, în principal, legislaţia naţionala în domeniul zonelor defavorizate, scopul declarat al acordării constând în stimularea realizării de noi investiţii în perimetre bine delimitate, definite ca zone defavorizate prin acte normative. Nu au fost acordate agenţilor economici ce operează în cadrul industriei prelucratoare ajutoare de stat în baza unor programe naţionale de dezvoltare regionala, altele decât cele pentru zone defavorizate. 111. Din punct de vedere al naturii ajutorului de stat, ajutoarele acordate pentru zonele defavorizate au constat în scutiri de taxe vamale, inclusiv TVA şi alte taxe dependente de taxele vamale, la importul de utilaje, echipamente şi materii prime, precum şi scutiri de la plata impozitului pe profit pentru întreaga durata de existenta a zonei defavorizate. Conform legii, statutul de zona defavorizată se acorda pentru o perioada de minim 3 ani, dar nu mai mult de 10 ani. De menţionat faptul ca s-au acordat ajutoare de stat pentru zone defavorizate numai în anul 1999, iar principalii furnizori ai schemelor de ajutor de stat au fost: Agenţia Naţionala de Dezvoltare Regionala şi Ministerul Finanţelor. Din totalul ajutorului regional, ajutorul de care au beneficiat agenţii economici care operează în industriile prelucratoare a reprezentat numai 1.5%, iar din totalul ajutorului pentru zone defavorizate 10.8%. Obiective orizontale 112. Acordarea de ajutoare de stat având ca obiectiv principal un obiectiv orizontal (stimularea activităţilor de cercetare - dezvoltare, dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii, protecţia mediului înconjurător, atragerea capitalului străin şi autohton în stimularea realizării de noi investiţii, salvarea şi restructurarea firmelor aflate în dificultate etc.) deţine o pondere semnificativă în cadrul ajutoarelor de care au beneficiat agenţii economici din cadrul industriilor prelucratoare. Astfel, deşi în 1996 ajutoarele orizontale reprezentau 39.4% din totalul ajutoarelor acordate industriilor prelucratoare, ponderea lor a crescut la 75.4% în 1999. Aceasta tendinţa de creştere s-a menţinut relativ constant cu excepţia anului 1997 în care ponderea ajutoarelor orizontale a reprezentat numai 22.0%. 113. Dinamica înregistrată de evoluţia sumelor acordate ca ajutor de stat pentru industriile prelucratoare în baza unor obiective orizontale urmează tendinţa generală, dar salturile de la o perioada la alta sunt mult mai accentuate. Sintetic aceasta situaţie se prezintă astfel: Tabel 5 Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Sume anuale acordate în baza obiectivelor orizontale.
┌───────────────────────────┬───────────┬───────┬───────┬────────┬────────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├───────────────────────────┼───────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│Total sume, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │- mld. lei │ 585.0 │ 585.4 │ 1623.0 │ 6086.1 │
│ │- mil. Euro│ 151.4 │ 72.4 │ 162.5 │ 373.5 │
│ ├───────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │ 585.0 │ 237.0 │ 422.9 │ 1083.1 │
├───────────────────────────┼───────────┼───────┼───────┼────────┼────────┤
│Dinamica ajutoarelor de │ │ │ │ │ │
│stat, înregistrate in: │ │ │ │ │ │
│- mil. Euro preţuri curente│ % │ 100.0 │ 47.8 │ 107.3 │ 246.7 │
│- mld. lei preţuri │ │ │ │ │ │
│ comparabile 1996 │ % │ 100.0 │ 40.5 │ 72.3 │ 185.1 │
└───────────────────────────┴───────────┴───────┴───────┴────────┴────────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 114. In urma analizei structurii ajutoarelor orizontale se impun următoarele consideratii: - Cercetare-dezvoltare 115. Nivelul ajutoarelor de stat identificate ca ajutoare pentru programe de cercetare - dezvoltare în perioada 1996 - 1999 este subevaluat ca urmare a faptului ca acordarea unor astfel de ajutoare nu a fost raportată de către toţi furnizorii. Sumele identificate ca ajutor de stat se referă la ajutoarele raportate de către Ministerul Industriei şi Comerţului, Fondul Proprietăţii de Stat, precum şi cele de natura facilităţilor fiscale (scutiri/reduceri de taxe vamale la aparatura, amânări/reesalonari la plata datoriilor bugetare inclusiv scutiri/reduceri ale majorărilor de întârziere aferente) raportate de către Ministerul Finanţelor. Ca atare, ponderea ajutoarelor de stat pentru cercetare - dezvoltare în total ajutoare de stat acordate agenţilor economici din industria prelucratoare este redusă (0.44% în anul 1996; 0.04% în anul 1997; 0.44% în anul 1998; 1.74% în anul 1999), atât în raport cu ponderea acestor ajutoare la nivel european (11%), cat şi în raport cu ponderea ajutoarelor de stat alocate în vederea realizării altor obiective. Totuşi, se constata o uşoară tendinţa de creştere a ponderii acestor ajutoare în totalul ajutoarelor pentru industriile prelucratoare. - Mediul înconjurător 116. Cuantumul sumelor identificate ca fiind ajutoare de stat al căror obiectiv principal îl constituie protecţia mediului înconjurător este de asemenea puţin reprezentat în lucrarea de fata. Au fost cuprinse în prezentul Raport subvenţii acordate pentru acţiuni de ecologizare, cum sunt: valorificarea cenusilor de pirita, eliminarea factorilor de risc generati de producţia de energie nuclear-electrica şi producţia de plumb. Cuantumul acestor ajutoare se situează la nivelul anilor 1997 - 1999 la 0.4 - 0.5% din totalul-ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a raportat ca nu au mai fost acordate ajutoare de stat pentru protecţia mediului în perioada 1996 - 1999 şi în măsura în care vor fi identificate ulterior astfel de ajutoare, acestea vor fi raportate şi incluse în inventar în anii următori. 117. Ca atare, nu cunoastem sumele alocate în perioada 1996 - 1999 prin programe guvernamentale la nivel central sau la nivel local pentru protecţia şi conservarea mediului si, în consecinţa, consideram ca sumele cuprinse în Raport sunt neconcludente. - Întreprinderi mici şi mijlocii 118. Sprijinul acordat de statul roman pentru dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii a imbracat, în perioada analizata, forme specifice care în derulare au suferit modificări succesive. Situaţiile în care a fost declarat ca obiectiv principal al acordării ajutorului de stat sprijinirea şi dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii au fost relativ putine în perioada analizata şi se referă în principal la acordarea de credite cu dobânda subventionata de la bugetul de stat sau din alte fonduri subsumate bugetului general consolidat al statului, precum şi sprijin pentru acţiuni de marketing, inclusiv reclama. Se constata o uşoară tendinţa de creştere a ponderii acestor ajutoare în totalul ajutoarelor pentru industriile prelucratoare. Astfel, în 1996 ajutorul pentru întreprinderile mici şi mijlocii care operează în industria prelucratoare reprezintă 0.05%, în 1997 - 0.08%, în 1998 - 0.04%, iar în 1999 - 0.31% din ajutorul acordat de stat industriei prelucratoare. 119. Sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii a fost însă mult mai larg constând în acordarea de facilităţi de natura fiscală (scutiri, reduceri, amânări şi reesalonari la plata impozitelor şi taxelor, reduceri şi scutiri la plata majorărilor de întârziere, acordarea de garanţii de stat la credite interne etc.), dar, de regula, ca obiectiv principal declarat al acordării ajutorului l-a constituit fie salvarea firmelor aflate în dificultate, fie restructurarea în vederea privatizării, fie unele obiective sectoriale etc. In consecinţa, sumele înregistrate ca având obiectiv principal dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii sunt sensibil mai mici decât cele de care au beneficiat efectiv întreprinderile mici şi mijlocii din industriile prelucratoare. - Comerţ, economisirea energiei, pregătire profesională, combaterea somajului 120. Nu au fost identificate sume acordate agenţilor economici ce operează în industria prelucratoare având ca obiectiv principal activităţile de comerţ, economisirea energiei, pregătirea profesională, combaterea somajului. Sumele relativ mici care ar fi putut fi încadrate ca ajutoare în vederea realizării acestor obiective au fost alocate în baza unor scheme de ajutor cu alt obiectiv declarat ca fiind obiectivul principal. - Investiţii generale 121. Începând cu anul 2000 Comisia Europeană a renunţat în cadrul Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Statele Membre ale Uniunii Europene la a desemna ca obiectiv principal al ajutorului de stat "investiţii generale", acesta fiind subsumat fie obiectivelor orizontale, fie celor sectoriale. Totuşi, pentru economia românească în proces de restructurare, menţinerea acestui obiectiv în cadrul prezentului Raport este semnificativă şi în concordanta cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare şi informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. 122. Sumele identificate ca ajutor de stat pentru investiţii reprezintă în principal scutiri de taxe vamale, TVA, alte taxe şi impozite dependente de baza de calcul, aferente importului de maşini, echipamente etc. destinate realizării de noi investiţii si/sau aferente importului de materii prime în primii doi ani de activitate, precum şi scutiri de la plata impozitului pe profit pe primii cinci ani de activitate. 123. Identificarea cuantumului ajutoarelor de stat de natura scutirilor sau reducerilor de taxe vamale, inclusiv a taxelor şi impozitelor dependente de baza de calcul, a fost posibila numai la nivelul anilor 1998 şi 1999. Aceasta deoarece începând cu anul 1998 a fost informatizata baza de date în cadrul Direcţiei Generale a Vamilor (Ministerul Finanţelor) şi ca atare au putut fi regasite sumele de natura ajutoarelor de stat acordate în baza unor scheme de stimulare a procesului investitional în economia românească. Pe cale de consecinţa apare o discrepanta între ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru "investiţii generale" în anii 1996 şi 1997 (0.03%, respectiv 0.01%) şi ponderea acestora în anii 1998 şi 1999 (26.1%, respectiv 18.6%) în total ajutoare de stat acordate industriilor prelucratoare. - Alte obiective orizontale 124. In structurarea inventarului ajutoarelor de stat pe perioada 1996 - 1999 şi implicit în prezentul Raport, gruparea unor ajutoare în categoria "alte obiective orizontale" s-a realizat ţinând seama de faptul ca în actele normative prin care s-au instituit schemele de ajutor de stat sau ajutoarele individuale nu a fost specificat în mod expres sau deductibil - în subsidiar un anumit obiectiv definit în conformitate cu legislaţia în vigoare sau cu practica europeană în domeniul ajutorului de stat, indiferent dacă acesta s-ar fi putut încadra în categoria obiectivelor orizontale, sectoriale sau regionale. 125. Componentele principale ale acordării unor ajutoare de stat în cadrul acestei grupe se constituie din: salvarea firmelor în dificultate, retehnologizarea şi dezvoltarea unor societăţi comerciale fără a putea fi identificat un obiectiv sectorial, restructurarea unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat în scopul creşterii atractivitatii la privatizare, obiective privind politica specifica a administraţiilor publice locale etc. 126. Evaluările privind caracterul de ajutor de stat al acestui tip de măsuri s-au făcut în baza legislaţiei româneşti în domeniul ajutorului de stat, legislaţie ulterioara alocarilor propriu-zise de resurse (ajutoare existente), şi fără a exista practica notificării acestora în vederea autorizării lor. 127. Ajutoarele de stat care se regăsesc în grupa "alte obiective orizontale" şi de care au beneficiat agenţii economici din industriile prelucratoare au o pondere semnificativă atât în totalul ajutoarelor de stat acordate industriilor prelucratoare (38.8% în anul 1996; 21.4% în anul 1997; 31.2% în anul 1998 şi 54.4% în anul 1999) cat şi în total ajutor de stat la nivelul economiei naţionale (7.9% în anul 1996; 2.8% în anul 1997; 8.5% în anul 1998 şi 18.8% în anul 1999). Tendinţa de creştere a ponderii ajutoarelor de stat din aceasta grupa reflecta tendinţa de accelerare a proceselor de modernizare a economiei naţionale şi a implicarii autorităţilor în acest proces, dar şi faptul ca în perioada analizata, în multe cazuri, criteriile care au stat la baza promovării schemelor de ajutor de stat şi a alocarilor în cadrul acestora au fost criterii conjuncturale şi nu cele decurgând din realizarea unor tinte strategice, declarate ca fiind obiective principale ale acordării. 128. In prezent, legislaţia de baza care a constituit suportul acordării de ajutoare de stat în perioada 1996 - 1999 este supusă unui proces de reevaluare din punct de vedere concurenţial, în vederea identificarii gradului de compatibilitate cu un mediu concurenţial normal, precum şi a măsurilor de corecţie ce se impun. Menţionăm faptul ca o parte dintre actele normative în baza cărora au fost acordate ajutoare de stat în perioada 1996 - 1999 au fost fie abrogate integral, fie au suferit modificări de esenţa, în concordanta cu prevederile acquis-ului comunitar în domeniul concurentei. Acest proces este în derulare, efectele urmând sa se constate în perioadele următoare. Obiective sectoriale 129. Evoluţia ajutoarelor de stat, având ca tinta (obiectiv principal) dezvoltarea sau restructurarea anumitor sectoare ale industriei prelucratoare şi acordate unor agenţi economici care operează în cadrul unor ramuri ale industriei prelucratoare, indiferent dacă acestea se încadrează sau nu în ramurile tinta, a înregistrat în perioada 1996 - 1999 un trend descrescator. Ponderea ajutoarelor de stat acordate în baza unui obiectiv sectorial în totalul ajutoarelor de stat acordate industriilor prelucratoare înregistrează scăderi spectaculoase, respectiv de la circa 61% în anul 1996 la circa 24% în anul 1999. De asemenea, în termeni reali, valoarea ajutoarelor de stat acordate în anul 1999 se situa sub 40% din nivelul alocat şi identificat în anul 1996. 130. Sintetic, situaţia se prezintă astfel: Tabel 6 Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Sume anuale acordate în baza obiectivelor sectoriale.
┌──────────────────────────────┬───────────┬───────┬────────┬────────┬────────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────┼────────┼────────┤
│Total sume, in: │- mld. lei │ 901.6 │ 2071.4 │ 1159.2 │ 1972.5 │
│- preţuri curente │- mil. Euro│ 233.4 │ 256.0 │ 116.0 │ 121.0 │
│ ├───────────┼───────┼────────┼────────┼────────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │ 901.6 │ 838.6 │ 302.0 │ 351.0 │
├──────────────────────────────┼───────────┼───────┼────────┼────────┼────────┤
│Dinamica ajutoarelor de │ │ │ │ │ │
│stat, înregistrate in: │ │ │ │ │ │
│- mil. Euro preţuri curente │ % │ 100.0 │ 109.6 │ 49.7 │ 51.8 │
│- mld. lei preţuri comparabile│ │ │ │ │ │
│ 1996 │ % │ 100.0 │ 93.0 │ 33.5 │ 38.9 │
└──────────────────────────────┴───────────┴───────┴────────┴────────┴────────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1995 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 131. Conform legislaţiei romane în vigoare - armonizata cu legislaţia europeană existenta la momentul adoptării - ajutoarele de stat acordate industriei prelucratoare şi având ca obiectiv principal un obiectiv sectorial se subclasifica şi grupează în ajutoare pentru: - siderurgie (oţel); - construcţii navale; - alte sectoare ale industriei prelucratoare. 132. Nominalizarea expresă a sectoarelor "oţel", respectiv "construcţii navale" are în vedere faptul ca, în plan european, aceste sectoare sunt sensibile din punct de vedere concurenţial, iar sprijinul acordat de către statele membre distorsionează Piaţa Interna europeană. Acest tip de ajutor de stat este strict monitorizat de către Comisia Europeană, atât în cazul statelor membre, cat şi în cazul ţărilor asociate şi care sunt în proces de aderare la Uniunea Europeană. 133. In ceea ce priveşte gruparea în "alte sectoare ale industriei prelucratoare" aceasta este parte a grupei "alte sectoare ale economiei naţionale". Cuantumul ajutoarelor de stat acordate pentru alte sectoare ale industriei prelucratoare decât cele nominalizate în mod expres (oţel şi construcţii navale) se regaseste în centralizatoarele anuale privind ajutorul de stat numai pe coloana "Ajutor de stat pentru industria prelucratoare", fără a fi identificate sumele în funcţie de natura acestora. 134. Menţionăm faptul ca în cadrul grupei "alte sectoare ale economiei naţionale" se regăsesc ajutoare acordate pe obiective sectoriale pentru: - "alte sectoare ale industriei prelucratoare", respectiv pentru: - ramurile nenominalizate ale metalurgiei (altele decât siderurgia); - ramurile nenominalizate ale industriei constructoare de maşini (altele decât construcţiile navale); - ramurile nenominalizate ale industriei prelucratoare (de exemplu: - industria alimentara, industria uşoară, industria chimica, industria materialelor de construcţii etc.); - ramurile nenominalizate ale industriei (altele decât industria prelucratoare şi extracţia cărbunelui respectiv: industriile extractive, energia electrica şi termica, gaze şi apa); - ramurile nenominalizate ale economiei naţionale (de exemplu: turism, învăţământ, servicii medicale, mass-media etc.). - Siderurgie (oţel) 135. Ajutoarele de stat pentru siderurgie (grupa "oţel") au înregistrat un salt semnificativ în perioada 1998 - 1999 fata de perioada 1996 - 1997, pe fondul general de reducere drastica a sumelor alocate industriei prelucratoare în vederea realizării unor obiective sectoriale. Astfel, dacă ponderea ajutoarelor de stat pentru oţel se situa în perioada 1996 - 1997 la numai 0.1% din totalul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare, respectiv 0.2% din totalul celor alocate pe obiective sectoriale, nivelul înregistrat în 1998 a fost de 4.6% din totalul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare, respectiv 11% din alocarile pe obiective sectoriale. Aceasta tendinţa de creştere s-a menţinut şi în anul 1999, când ponderea ajutoarelor pentru siderurgie în total ajutoare pentru industria prelucratoare s-a situat la 5.8%, respectiv la 23.8% din total ajutoare pe obiective sectoriale. 136. Sumele alocate ca ajutor de stat în anii 1996 şi 1997 au constat în principal în cheltuieli de capital pentru investiţii, (vezi tabel 4). In perioada 1998 - 1999, principalele componente ale ajutoarelor de stat acordate pentru industria siderurgica au fost: - acordarea de garanţii de stat pentru credite externe si, în proporţie mai mica, pentru credite interne (58.5% în anul 1998, respectiv 49.7% în anul 1999 din total ajutor de stat pentru siderurgie); - amânări şi reesalonari la plata obligaţiilor fiscale, inclusiv a majorărilor de întârziere şi penalităţilor aferente (38.6% în anul 1998, respectiv 24.0% în anul 1999 din total ajutor de stat pentru siderurgie); - alte forme de ajutor de stat, cum sunt: cheltuieli de capital, subvenţionarea dobânzii la unele credite contractate etc. (2.9% în anul 1998, respectiv 1.1% în anul 1999 din total ajutor de stat pentru siderurgie). 137. Sumele efectiv acordate şi identificate ca ajutor de stat pentru siderurgie în perioada 1996 - 1999 au fost: - în anul 1996: 2.2 mld. lei (0.6 mil. Euro); - în anul 1997: 3.5 mld. lei (0.4 mil. Euro); - în anul 1998: 127.5 mld. lei (12.8 mil. Euro); - în anul 1999: 469.5 mld. lei (28.8 mil. Euro). - Construcţii navale 138. La nivelul întregii perioade 1996 - 1999, ajutoarele de stat acordate de România pentru construcţii navale se situează sub 0.1% din ajutoarele de stat acordate industriei prelucratoare şi sub 0.5% din ajutoarele acordate pe obiective sectoriale. Din punct de vedere al naturii ajutoarelor acordate, acestea decurg fie din acordarea unor facilităţi fiscale fie din unele cheltuieli de capital. Astfel, pentru anul 1996 nu a fost identificata acordarea de ajutoare de stat pentru construcţii navale, iar sumele efectiv acordate ca ajutor de stat pentru construcţiile navale în perioada 1997 - 1999 au fost: - în anul 1997: 0.3 mld. lei (0.08 mil. Euro); - în anul 1998: 4.17 mld. lei (0.5 mil. Euro); - în anul 1999: 6.0 mld. lei (0.4 mil. Euro). - Alte sectoare ale industriei prelucratoare 139. In ceea ce priveşte ajutorul de stat primit de alte ramuri, decât cele nominalizate, ale industriei prelucratoare, în perioada 1996 - 1999, acesta se constituie în principal din garantarea de către stat a creditelor contractate de agenţii economici beneficiari. Ponderea garanţiilor acordate pentru "alte sectoare ale industriei prelucratoare" în totalul ajutorului acordat pe obiective sectoriale reprezintă în anul 1996 - 99.8%, în anul 1997 - 97.8%, în anul 1998 - 81.9%, iar în anul 1999 - 71.8%. 140. Rezulta ca alte tipuri de instrumente ale ajutorului de stat în funcţie de natura acestuia cum sunt: subvenţiile pe produs, cheltuielile de capital, amanarile şi reesalonarile la plata unor datorii bugetare au pondere mica în totalul ajutorului acordat industriei prelucratoare pe obiective sectoriale, aceasta situandu-se la nivel de: 0.2% în 1996, 2.2% în 1997, 18.1% în 1998 şi 28.2% în 1999. Sumele efectiv acordate pe obiective sectoriale şi identificate ca ajutor de stat pentru industriile prelucratoare, altele decât oţel şi construcţii de nave, au fost: - In anul 1996: 899.5 mld. lei (232.9 mil. Euro) din care garanţii de stat 899.4 mld. lei (232.8 mil. Euro); - In anul 1997: 2067.6 mld. lei (255.5 mil. Euro) din care garanţii de stat 2025.2 mld. lei (250.3 mil. Euro); - In anul 1998: 1027.6 mld. lei (102.9 mil. Euro) din care garanţii de stat 949.5 mld. lei (95.0 mil. Euro); - In anul 1999: 1497 mld. lei (91.9 mil. Euro) din care garanţii de stat 1416 mld. lei (86.9 mil. Euro); GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA PRELUCRATOARE IN FUNCŢIE DE NATURA AJUTORULUI Instrumente financiare utilizate 141. Regimul alocarilor efective de ajutoare de stat, indiferent dacă acestea se realizează în cadrul unor scheme de ajutor sau sub forma de ajutoare individuale, este dependent de natura ajutorului de stat, respectiv de instrumentele financiare utilizate. 142. Formarea unei imagini complete asupra politicilor guvernamentale în domeniul ajutorului de stat nu este posibila fără cunoaşterea principalelor tipuri de instrumente cu care se operează în domeniu, precum şi a direcţiilor de dezvoltare prioritara ale acestora. 143. Modalităţile de determinare a cuantumului ajutorului de stat acordat/primit de către furnizorii/beneficiarii acestuia, supravegherea derulării propriu-zise a modului de alocare în concordanta cu prevederile legale în vigoare, precum şi identificarea modalităţilor de control ce trebuie instituite în procesul de monitorizare a ajutoarelor de stat în derulare (existente) sunt strict dependente de natura ajutorului de stat. 144. Instrumentele financiare utilizate de către autorităţi în procesul de iniţiere şi de alocare de ajutoare de stat sunt fie de natura cheltuielilor bugetare, fie de natura renunţării la unele venituri cuvenite în favoarea agenţilor economici ce operează în industria prelucratoare. 145. In practica europeană, alocarea directa de ajutoare de stat, de natura cheltuielilor bugetare este considerată ca având efect economic directionat, astfel încât sa poată fi urmărită atât realizarea tintei propuse (obiectivului principal) şi sa poată fi supravegheat, în mod coerent, modul de alocare şi utilizare a fondurilor financiare transferate către beneficiarii de ajutor de stat. Alocarea indirecta de ajutoare de stat de natura renunţării la venituri, prin intermediul sistemului fiscal, şi al asigurărilor sociale face ca urmărirea realizării obiectivelor tinta sa fie mai dificila şi complexa şi poate induce în măsura mai accentuata efecte negative asupra mediului de afaceri. In consecinţa, acordarea de ajutoare de stat de natura facilităţilor fiscale de către Statele membre ale Uniunii Europene este strict monitorizata de către Comisia Europeană şi considerat, cel mai adesea, ca incompatibilă cu Piaţa Interna europeană. 146. Sintetic, structura ajutoarelor de stat acordate industriilor prelucratoare, în România, în perioada 1996 - 1999, se prezintă, în funcţie de natura acestora, astfel: Tabel 7 Ajutorul de stat identificat pentru industria prelucratoare. Structura în funcţie de natura ajutorului, în România şi Uniunea Europeană.
┌───────────────────────────────────┬───────────────────────────────┬─────┐
│ Natura ajutorului │ ROMÂNIA │ EUR │
│ (tipuri de instrumente) ├───────┬───────┬───────┬───────┤ 15 │
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ │
├───────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, │ │ │ │ │ │
│dobânda subventionata, alte sume │ │ │ │ │ │
│nerambursabile │ 0.03 │ 0.99 │ 1.65 │ 3.06 │ 58 │
│din care: │ │ │ │ │ │
│- dobânda subventionata, la │ 0.01 │ 0.26 │ 0.09 │ 1.34 │ x │
│ credite cu dobânda preferentiala │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata │ 0.05 │ 0.10 │ 26.44 │ 20.36 │ 23 │
│obligaţiilor fiscale │ │ │ │ │ │
│din care: │ │ │ │ │ │
│- la plata taxelor vamale │ x │ x │ 26.30 │ 18.89 │ x │
│- la plata obligaţiilor bugetare │ 0.05 │ 0.10 │ 0.14 │ 1.45 │ x │
├───────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│B1 - participarea cu capital a │ 37.06 │ 6.96 │ 3.11 │ 3.84 │ 4 │
│statului │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│C1 - dobânda aferentă creditelor │ 1.87 │ 2.50 │ 1.02 │ 0.07 │ 11 │
│bugetare │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la │ │ │ │ │ │
│plata majorărilor de întârziere şi │ 0.24 │ 13.03 │ 28.99 │ 50.89 │ 1 │
│a penalităţilor aferente din care, │ │ │ │ │ │
│ca urmare a: │ │ │ │ │ │
│- amânării si/sau reesalonarii │ 0.10 │ 2.63 │ 23.14 │ 39.32 │ x │
│obligaţiilor bugetare │ │ │ │ │ │
│- scutirii, reducerii şi eşalonării│ │ │ │ │ │
│majorărilor de întârziere şi │ 0.14 │ 10.40 │ 5.84 │ 11.56 │ x │
│penalităţilor datorate către buget │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat:│ 60.75 │ 76.43 │ 39.80 │ 21.77 │ 3 │
│din care pentru: │ │ │ │ │ │
│- credite externe │ 48.88 │ 62.30 │ 39.77 │ 21.09 │ x │
│- credite interne │ 11.87 │ 14.12 │ 0.02 │ 0.68 │ x │
├───────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼─────┤
│TOTAL │ 100 │ 100 │ 100 │ 100 │ 100 │
└───────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴─────┘
Nota Pentru perioada 1996 - 1997 nu au fost identificate sumele reprezentând ajutor de stat de natura scutirilor/reducerilor de taxe vamale (vezi anexa tehnica). 147. Din datele prezentate mai sus rezulta ca principalele instrumente financiare prin intermediul cărora s-a acordat ajutor de stat, sunt de natura renunţării din partea statului la unele venituri cuvenite (total grupele A2+C1+C2+D1), iar pe de alta parte, ponderea instrumentelor de natura cheltuielilor bugetare, este relativ mica (grupa A1 + grupa B1) şi cu un trend puternic descrescator. Astfel, dacă în anul 1996 ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare reprezentau cca. 37,1% din totalul ajutoarelor pentru industria prelucratoare (0,03% A1 + 37,06% B1), în anul 1999 ponderea lor scade la numai 6,9% (3,06% A1 + 3,84% B1). Aceasta în condiţiile în care, în medie, în Uniunea Europeană (1996 - 1998) acordarea de ajutoare de stat de natura cheltuielilor bugetare se situa la 62% din totalul ajutoarelor de stat pentru industria prelucratoare, în timp ce renunţarea la venituri reprezenta numai 38%. 148. Se poate aprecia ca, în România, în perioada analizata, acordarea de ajutoare de stat de natura facilităţilor fiscale a avut în principal, ca motivatie pe de o parte gradul relativ redus de colectare a veniturilor bugetare ca urmare a blocajului financiar generat de firmele aflate în dificultate, iar pe de alta parte existenta unor bugete anuale de austeritate cu posibilităţi relativ reduse de intervenţie a statului în economie. Evoluţia instrumentelor financiare utilizate în acordarea de ajutoare de stat industriei prelucratoare 149. Dinamica ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare din punct de vedere al naturii acestora se prezintă sintetic astfel: Tabel 8 Ajutorul de stat pentru industria prelucratoare. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
┌────────────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬───────┬───────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├────────────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴───────┴───────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1 + B1) │
├────────────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬───────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │551,3│211,2 │ 104,5 │ 557,2 │
│ ├─────────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│ │mil. Euro│142,7│ 26,1 │ 10,5 │ 34,2 │
│ │ % │100,0│ 18,3 │ 7,4 │ 24,0 │
│ ├─────────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │551,3│ 85,5 │ 27,2 │ 99.2 │
│ │ % │100,0│ 15,5 │ 4,9 │ 18,0 │
├────────────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴───────┴───────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 + C1 + C2 + D1) │
├────────────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬───────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │935,3│2445,6│2688,8 │7514,0 │
│ ├─────────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│ │mil. Euro│242,1│ 302,3│ 269,2 │ 461,1 │
│ │ % │100,0│ 124,9│ 111.2 │ 190,5 │
│ ├─────────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │935,3│ 990.1│ 700.6 │1337.2 │
│ │ % │100,0│ 105,9│ 74,9 │ 143,0 │
├────────────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴───────┴───────┤
│din care: │
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale (A2 + C2) │
├────────────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬───────┬───────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 4,3│ 348,8│ 1542,1│ 5750,9│
│ ├─────────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│ │mil. Euro│ 1,1│ 43,1│ 154,4│ 352,9│
│ │ % │100,0│39 ori│139 ori│317 ori│
│ ├─────────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │ 4,3│ 141,2│ 401,8│ 1023,5│
│ │ % │100,0│33 ori│ 93 ori│238 ori│
└────────────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴───────┴───────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 150. Perioada 1996 - 1999 a fost pentru România o perioada marcata de transformări economice profunde în condiţiile unor procese inflationiste accentuate şi unor constrângeri bugetare majore. Ca atare, modalităţile prin care s-a acţionat în vederea realizării unor obiective macrostructurale au constat in: - acordarea de facilităţi fiscale, - acordarea de garanţii de stat la creditele externe şi interne contractate de firmele româneşti, - acordarea de credite bugetare. 151. O pondere însemnată în totalul ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare, variind de la circa 61% în 1996 la circa 22% în 1999 a deţinut-o acordarea de ajutoare de stat de natura garanţiilor de stat. In cadrul acestei categorii de ajutoare de stat, ponderea cea mai mare (80% în 1996, respectiv 97% în 1999), o deţin garanţiile de stat pentru credite externe. Se poate considera ca ponderea relativ mica a garanţiilor de stat acordate agenţilor economici beneficiari din industria prelucratoare pentru credite interne reflecta şi efectul dificultăţilor cu care s-a confruntat sistemul bancar roman în perioada 1996 - 1999. Ajutoare individuale şi ajutoare ad-hoc 152. Ponderea ajutoarelor de stat individuale acordate industriei prelucratoare cu excepţia celor de natura garanţiilor de stat este nesemnificativa în perioada 1996 - 1999 (sub 1%) şi sunt de natura dobânzii la credite acordate în vederea restructurării unor firme pentru creşterea gradului lor de atractivitate la privatizare. 153. In ceea ce priveşte acordarea de ajutoare ad-hoc, acestea au fost alocate de regula în baza unor scheme de ajutor de stat. Identificarea beneficiarilor şi implicit, a cuantumului ajutorului pe beneficiar a fost deficitara ţinând seama de faptul ca pentru perioada 1996 - 1999 nu a existat evidenta specifica domeniului ajutor de stat la nivelul autorităţilor furnizoare. Analiza acestui aspect al acordării de ajutoare de stat se va realiza în procesul de monitorizare a ajutoarelor existente, desfăşurat de Oficiul Concurentei. PARTEA a II-a Ajutoarele de stat pentru agricultura în perioada 1996 - 1999 VOLUMUL SI TENDINŢA AJUTORULUI DE STAT DIN AGRICULTURA Consideratii generale 154. In cadrul politicii agricole, în perioada 1996 - 1999, o componenta importanta a constituit-o sistemul de măsuri cu caracter de ajutor de stat, măsuri instituite prin acte normative specifice. Principalii initiatori şi furnizori de ajutor de stat pentru agricultura au fost Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Fondul Proprietăţii de Stat, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţionala pentru Ocupare şi Formare Profesională. De asemenea, au mai fost derulate ajutoare de stat la nivel regional. 155. In procesul de derulare a ajutoarelor de stat pentru agricultura au fost implicate o serie de bănci comerciale cum sunt: Banca Comercială Romana (inclusiv cele derulate prin BANCOREX), Banca Agricolă, Bancpost, Banca Internaţionala a Religiilor, Banca Comercială Albina, Banca Romana de Dezvoltare, Banca de Export - Import a României EXIMBANK. Inventarul ajutoarelor de stat cuprinde numai informaţiile privind sumele alocate conform raportarilor făcute de autorităţile furnizoare, fără a exista posibilitatea verificării în totalitate în mod incrucisat a acestora cu sumele efectiv derulate prin bănci şi primite de beneficiarii de ajutor de stat. Evoluţia ajutoarelor de stat acordate pentru agricultura 156. Sumele efectiv alocate pentru agricultura în perioada 1996 - 1999, precum şi dinamica ajutoarelor de stat, se prezintă astfel: Tabel 9 Ajutorul de stat identificat pentru agricultura. Sume anuale.
┌───────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬─────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │1998 │1999 │
├───────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Total sume, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │- mld. lei │3004,7│3569,0│822,8│1838,0│
│ │- mil. Euro│ 777,8│ 441,1│ 82,4│ 112,8│
│ ├───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │- mld. lei │3004,7│1444.9│214.4│ 327,1│
├───────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│Dinamica ajutoarelor de │ │ │ │ │ │
│stat, înregistrate in: │ │ │ │ │ │
│- mil. Euro preţuri curente│ % │ 100│ 56,7│ 10,6│ 14,5│
│- mld. lei preţuri │ │ │ │ │ │
│ comparabile 1996 │ % │ 100│ 48,1│ 7,1│ 10,9│
└───────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴─────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 157. Analiza dinamicii înregistrate de ajutoarele de stat acordate agriculturii pune în evidenta faptul ca acestea au înregistrat în perioada 1996 - 1999 un trend puternic descendent, astfel încât cuantumul sumelor alocate în 1999 nu depasea 11% fata de nivelul alocarilor din anul 1996 (în Euro 14,5%, indicator care include şi devalorizarea Euro în perioada 1996 - 1999). 158. De menţionat este faptul ca intervenţia statului în agricultura a fost totuşi mai substantiala în perioada analizata, ca urmare a adoptării unor măsuri cu caracter general şi care deci nu se constituie ca ajutoare de stat. Printre acestea, o pondere importanta o constituie susţinerea financiară a producătorilor agricoli prin cupoane valorice în suma fixa. Nivelul efortului statului în acest caz poate fi evaluat la 1316,9 miliarde lei, respectiv 162,8 milioane Euro în anul 1997, în anul 1998: 2712,1 miliarde lei, respectiv 271,5 milioane Euro, 2097,6 miliarde lei, respectiv 128,7 milioane Euro, în anul 1999. Ţinând seama de faptul ca acordarea de cupoane valorice producătorilor agricoli s-a făcut în mod nediscriminatoriu - toţi operatorii de pe piaţa au fost beneficiari de astfel de cupoane, indiferent dacă erau producători individuali, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat sau societăţi comerciale cu capital privat - s-a considerat ca, în acest caz, măsura nu instituie o schema de ajutor de stat. Aceasta cu atât mai mult cu cat regimul de sprijin al agriculturii este diferit (mai permisiv) în cadrul Uniunii Europene, fata de cel aplicat altor sectoare ale economiilor naţionale comunitare. 159. Pentru a defini impactul acordării de ajutoare de stat asupra agriculturii, se impune: pe de o parte, analiza evoluţiei ponderii acestor ajutoare, în totalul valorii adăugate brute realizate de agricultura şi în totalul ajutoarelor de stat identificate la nivelul economiei naţionale, iar pe de alta parte, analiza evoluţiei cuantumului anual al ajutorului de stat, pe salariat angajat în agricultura. Tabel 10 Ajutoarele de stat identificate pentru agricultura. Valori anuale.
┌────────────────────────────┬────────────┬──────┬───────┬──────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├────────────────────────────┴────────────┴──────┴───────┴──────┴──────┤
│1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate agriculturii, in: │
├────────────────────────────┬────────────┬──────┬───────┬──────┬──────┤
│- valoarea adăugată bruta │ │ │ │ │ │
│ realizată de agricultura │ │ │ │ │ │
│ (VAB agr.) │ % │ 14.7 │ 8.0 │ 1.6 │ 2.6 │
├────────────────────────────┼────────────┼──────┼───────┼──────┼──────┤
│- total ajutor de stat │ │ │ │ │ │
│ identificat la nivelul │ % │ 41.1 │ 17.9 │ 8.1 │ 7.9 │
│ economiei naţionale │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┴────────────┴──────┴───────┴──────┴──────┤
│2. Cuantumul anual pe salariat angajat din agricultura, in: │
├────────────────────────────┬────────────┬──────┬───────┬──────┬──────┤
│ - preţuri curente │mii lei/pers│8254.7│12611.3│3291.2│9849.9│
│ │Euro/pers. │2136.9│ 1558.7│ 329.5│ 604.5│
│ │ ├──────┼───────┼──────┼──────┤
│ - preţuri comparabile 1996│mii lei/pers│8254.7│ 5105.8│ 857.5│1753.0│
└────────────────────────────┴────────────┴──────┴───────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru valoarea adăugată bruta realizată în agricultura au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997, pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialişti din cadrul Oficiului Concurentei împreună cu experţi din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei; - Pentru numărul mediu anual de salariaţi din agricultura au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice. 160. Dinamica generală înregistrată de evoluţia ajutoarelor de stat acordate agriculturii se regaseste şi în evoluţia ponderii acestor ajutoare în totalul ajutoarelor de stat acordate în economie, cu implicaţii semnificative şi în ceea ce priveşte aportul acestor ajutoare în total valoare adăugată bruta realizată de agricultura. Din analiza indicatorilor prezentaţi mai sus rezulta ca, dacă în anul 1996 aportul ajutoarelor de stat în valoare adăugată bruta realizată de agricultura reprezenta 14,7%, în anul 1999 acesta se situa doar la nivel de 2,6%. 161. In ceea ce priveşte cuantumul anual pe salariat angajat în agricultura, trebuie menţionat faptul ca evoluţia acestuia este marcata pe de o parte de evoluţia numărului de salariaţi angajaţi în activităţi agricole, iar pe de alta parte de faptul ca în economia românească, în perioada analizata, a avut loc un proces de reorientare a populaţiei către sectorul agricol. Astfel, dacă numărul de salariaţi a scăzut în perioada analizata cu circa 50% (186.6 mii salariaţi în 1999 fata de 364 mii salariaţi în 1996), populaţia ocupată în agricultura a crescut în aceeaşi perioada cu 3.5% (de la 3249 mii persoane în anul 1996 la 3363 mii persoane în 1999). Se constata ca în realitate scăderea numărului de salariaţi din agricultura cu 174 mii persoane se regaseste într-o proporţie însemnată în creşterea numărului de persoane ocupate în agricultura (+ 114 mii persoane). 162. In consecinţa, nivelul relativ ridicat al ajutorului de stat mediu anual pe salariat din agricultura (circa 9850 mii lei/persoana, respectiv cu circa 604 Euro/persoana în anul 1999) comparativ cu nivelul cuantumului anual pe salariat în industria prelucratoare (circa 4860 mii lei/persoana, respectiv 300 Euro/persoana în anul 1999) nu are relevanta în ceea ce priveşte acordarea prioritara de ajutoare de stat agriculturii româneşti fata de alte ramuri ale economiei naţionale. Aceasta, este determinata de specificul producţiei agricole în ferme private aparţinând producătorilor individuali care nu lucrează cu forta de munca salariata, ci cu forte proprii. DOMENII ALE AGRICULTURII BENEFICIARE DE AJUTOR DE STAT Consideratii generale 163. In practica comunitară ajutoarele acordate agriculturii sunt grupate în cadrul Raportului anual sub un singur titlu distinct "Agricultura" şi care se acorda în baza unui obiectiv sectorial, respectiv tinta fiind reprezentată de dezvoltarea şi susţinerea agriculturii naţionale. 164. De asemenea, referirile în cadrul Raportului anual asupra ajutoarelor acordate agriculturii în Uniunea Europeană sunt relativ reduse, pentru analiza detaliată Comisia Europeană recomandand consultarea publicatiei anuale "Situaţia Agricolă în Comunitate". Totuşi, şi Raportul comunitar cuprinde datele globale privind ajutorul de stat la nivelul Uniunii Europene (EUR 15), precum şi unele referiri asupra investiţiilor productive în holding-urile agricole şi a mediilor bugetului anual (incluzând plăţile directe, unele forme ale facilităţilor fiscale, precum şi costurile serviciilor generale la nivel comunitar). 165. In plan orizontal, respectiv ca obiectiv secundar, prin acordarea de ajutoare de stat pentru agricultura se urmăreşte: - susţinerea şi dezvoltarea fermelor agricole de natura întreprinderilor mici şi mijlocii, - restructurarea societăţilor comerciale având ca obiect de activitate producţia agricolă, - realizarea de îmbunătăţiri funciare, atât în vederea creşterii productivitatii terenurilor agricole, cat şi în vederea protejării mediului înconjurător, - asigurarea materialului genetic necesar pentru restructurarea şi reabilitarea patrimoniului genetic pentru zootehnie, - atragerea de noi investiţii în agricultura. 166. De asemenea, în procesul de sprijinire şi dezvoltare a agriculturii prin acordarea de ajutoare de stat, s-au avut în vedere şi obiective regionale (obiective secundare): - dezvoltarea zonelor defavorizate; - dezvoltarea zonelor pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regionala, altele decât cele defavorizate. 167. Principalele domenii beneficiare - obiective subsectoriale obiectivului sectorial agricultura - sunt: - Sprijinirea şi dezvoltarea culturilor agricole (producţie cerealiera, legumicultura, pomicultura, viticultura, cultura de furaje etc); - Stimularea şi dezvoltarea zootehniei; - Realizarea de îmbunătăţiri funciare. 168. Structura ajutoarelor de stat acordate în agricultura în funcţie de domeniul în care acestea au fost alocate se prezintă astfel: Tabel 11 Ajutorul de stat identificat pentru agricultura. Domenii beneficiare.
- în procente -
┌───────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├───────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- Culturi agricole vegetale│ 21.1 │ 49.0 │ 42.7 │ 60.6 │
│- Zootehnie │ 69.0 │ 39.7 │ 6.8 │ 3.5 │
│- Îmbunătăţiri funciare │ 8.9 │ 10.0 │ 48.8 │ 33.9 │
│- Alte domenii │ 1.0 │ 1.3 │ 1.7 │ 2.0 │
├───────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ TOTAL │ 100 │ 100 │ 100 │ 100 │
└───────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Ajutoarele de stat acordate pentru culturi agricole vegetale 169. In perioada 1996 - 1999 ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru susţinerea şi dezvoltarea culturilor agricole vegetale a crescut de la circa 21% în anul 1996 la circa 61% în anul 1999, în total ajutoare acordate agriculturii. Aceasta tendinţa însă, nu se regaseste şi în ceea ce priveşte sumele efectiv alocate a căror evoluţie este constant descendenta astfel încât dacă în 1996 s-au alocat 633.1 miliarde lei (163.9 milioane Euro) în anul 1999 sumele alocate efectiv au reprezentat numai 198 miliarde lei în preţuri comparabile 1996, respectiv numai 68.3 milioane Euro (1112.8 miliarde lei preţuri curente). 170. Alocarea sumelor de natura ajutorului de stat pentru agricultura a avut la baza scheme de ajutor de stat, instituite de regula prin acte normative emise în aplicarea legilor anuale ale bugetului statului. In ceea ce priveşte acordarea de ajutor de stat prin legile anuale ale bugetului statului, pentru culturi vegetale, tinta principala a constituit-o: - acordarea de ajutoare de operare (prime, subvenţii pe produs); - finanţarea lucrărilor agricole prin alocarea în acest scop de sume din fondul constituit la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. 171. De asemenea, pentru susţinerea şi dezvoltarea culturilor agricole vegetale s-au instituit scheme de ajutor de stat prin acte normative iniţiate în special de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sau Fondul Proprietăţii de Stat, care vizau aspecte specifice ale acestui domeniu de activitate, cum sunt: - credite cu dobânda bonificata acordate pentru achiziţionarea de maşini agricole, ţinând seama ca parcul de maşini utilizat de agricultura românească prezintă un grad înalt de uzura fizica şi morala; - subvenţionarea cheltuielilor cu receptionarea, depozitarea şi păstrarea cerealelor (în special a graului); - alocaţii pentru îngrăşăminte chimice în vederea ameliorării fertilitatii terenurilor agricole; - reduceri de preţ la seminţe selecţionate; - acordarea de fonduri de restructurare economico-financiare la societăţile cu capital majoritar de stat în vederea privatizării acestora etc. Ajutoarele de stat acordate pentru creşterea animalelor (zootehnie) 172. In perioada analizata, intervenţia statului prin măsuri de ajutor de stat în zootehnie a înregistrat un puternic recul, ceea ce a condus la restrângerea ponderii acestui sector în total valoare adăugată bruta realizată în agricultura şi implicit la scăderea semnificativă a producţiei sectorului, cu implicaţiile actuale asupra ofertei autohtone. Astfel, în intervalul 1996 - 1999 numărul animalelor vii a scăzut semnificativ, respectiv cu circa 10% la bovine, porcine, ovine, caprine şi cu peste 15% la păsări. 173. Evoluţia ajutoarelor de stat acordate zootehniei este accentuat descendenta în perioada 1996 - 1999. Astfel, dacă ponderea ajutoarelor pentru zootehnie în total ajutoare pentru agricultura era în anul 1996 de 69%, în anul 1997 aceasta a scăzut la circa 40%, iar în perioada 1998 - 1999 a înregistrat o scădere severă la numai 6,8%, respectiv 3,5%. Trendul descrescator se regaseste şi în ceea ce priveşte sumele efectiv alocate. Astfel, în anul 1999 cuantumul ajutoarelor de stat acordate sectorului zootehnic se situa la numai 4 milioane Euro (64,4 miliarde lei preţuri curente), fata de 536 milioane Euro alocate în anul 1996 (2072 miliarde lei preţuri curente). 174. Acordarea de ajutoare de stat pentru sectorul zootehnic, în baza unor scheme de ajutor de stat emise în aplicarea legilor anuale ale bugetului de stat a avut caracter de operare (prime, subvenţii pe produs). 175. Au mai fost acordate ajutoare de stat sectorului zootehnic, prin acte normative specifice domeniului, pentru: - realizarea de construcţii noi şi modernizarea celor existente, destinate complexelor de creştere a animalelor; - cumpărarea de animale de reproducere în vederea restructurării şi reabilitării patrimoniului genetic la unele specii de animale (bovine, porcine, păsări). Ajutoarele de stat acordate pentru îmbunătăţiri funciare 176. In ceea ce priveşte ajutorul acordat pentru îmbunătăţiri funciare, acesta a înregistrat un trend uşor descrescator în perioada analizata (69,7 milioane Euro în 1996, 44,1 milioane Euro în 1997; 40,2 milioane Euro în 1998; 38,3 milioane Euro în 1999). In condiţiile reducerii drastice a ajutoarelor acordate agriculturii în perioada 1996 - 1999, ponderea ajutoarelor pentru îmbunătăţiri funciare a crescut de la 8,9% în 1996 la 33,9% în 1999. 177. De regula, ajutoarele de stat pentru îmbunătăţiri funciare au fost acordate în baza unor reglementări specifice şi au constat in: - acordarea unor sume cu titlu nerambursabil pentru investiţii, - acordarea de credite cu dobânda subventionata pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, - garantarea de către stat a creditelor contractate de către societăţile comerciale responsabile. De asemenea, ţinând seama de faptul ca, în multe cazuri, recuperarea veniturilor din activitate proprie de către societăţile comerciale furnizoare de servicii pentru agricultura a fost greoaie, acestea au beneficiat de unele scutiri, reduceri sau reesalonari la plata datoriilor bugetare, precum şi la plata majorărilor de întârziere şi penalităţilor aferente. GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT PENTRU AGRICULTURA IN FUNCŢIE DE NATURA Instrumente financiare utilizate 178. Spre deosebire de structura instrumentelor financiare utilizate în cazul industriei prelucratoare, agricultura a beneficiat în principal de ajutoare de stat de natura cheltuielilor bugetare. Ponderea acestora în total ajutoare pentru agricultura a variat de la 71,7% în 1996 la 68,6% în 1999. 179. In funcţie de natura ajutoarelor de stat, structura pe instrumente financiare utilizate în cazul agriculturii, se prezintă astfel: Tabel 12 Ajutorul de stat identificat pentru agricultura. Structura în funcţie de natura ajutorului.
- în procente -
┌────────────────────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, dobânda │ │ │ │ │
│subventionata, alte sume nerambursabile │ 71.65 │ 44.81 │ 89.20 │ 68.58 │
│din care: │ │ │ │ │
│- subvenţii, alocaţii, alte sume │ │ │ │ │
│ nerambursabile │ 19.74 │ 18.05 │ 66.25 │ 49.01 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- prime, inclusiv pentru export │ 41.09 │ 14.94 │ 19.77 │ 18.57 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- dobânda subventionata, la credite cu │ │ │ │ │
│ dobânda preferentiala │ 10.82 │ 11.81 │ 3.18 │ 1.00 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata │ │ │ │ │
│obligaţiilor fiscale, inclusiv taxe vamale │ 0.00 │ 0.00 │ 0.00 │ 0.02 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│B1 - participarea cu capital şi conversia │ │ │ │ │
│datoriilor │ 5.85 │ 6.73 │ 0.00 │ 6.00 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- participarea cu capital a statului │ 5.85 │ 6.73 │ 0.00 │ 0.00 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│- conversia datoriilor │ 0.00 │ 0.00 │ 0.00 │ 6.00 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│C1 - dobânda aferentă creditelor bugetare │ 0.06 │ 26.79 │ 6.40 │ 10.59 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ │ │ │ │
│majorărilor de întârziere şi a penalităţilor│ │ │ │ │
│aferente │ 0.00 │ 0.51 │ 2.76 │ 7.52 │
│din care, ca urmare a: │ │ │ │ │
│- amânării si/sau reesalonarii obligaţiilor │ │ │ │ │
│ bugetare │ 0.00 │ 0.08 │ 2.48 │ 4.38 │
│- scutirii, reducerii şi eşalonării │ │ │ │ │
│ majorărilor de întârziere şi penalităţilor│ │ │ │ │
│ datorate către buget │ 0.00 │ 0.43 │ 0.28 │ 3.14 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat: │ 22.44 │ 21.17 │ 1.64 │ 7.30 │
│din care pentru: │ │ │ │ │
│- credite externe │ 0.22 │ 0.37 │ 1.19 │ 7.13 │
│- credite interne │ 22.22 │ 20.80 │ 0.45 │ 0.17 │
├────────────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│TOTAL │ 100 │ 100 │ 100 │ 100 │
└────────────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘
Nota Pentru perioada 1996 - 1999 nu au fost identificate sume reprezentând ajutor de stat de natura scutirilor/reducerilor de taxe vamale, (vezi anexa tehnica). 180. O componenta importanta a ajutoarelor acordate agriculturii a constituit-o garantarea de către stat a creditelor interne şi externe contractate de către agenţii economici. In condiţiile concrete ale economiei româneşti, s-au conturat doua etape distincte privind acordarea de garanţii de stat, respectiv: etapa 1996 - 1997 şi etapa 1998-1999. In perioada 1996 - 1997 s-a urmărit, prin instrumente specifice, atât dezvoltarea sistemului bancar naţional, cat şi susţinerea agriculturii prin acordarea de garanţii de stat creditelor contractate pe plan naţional prin băncile comerciale. Ca atare, ponderea garanţiilor de stat pentru credite interne este semnificativă (22% în 1996 şi 21% în 1997 din total ajutor de stat acordat agriculturii). In perioada 1998 - 1999, urmare dificultăţilor înregistrate de către Banca Agricolă - principalul derulator al unor garanţii pentru credite interne destinate agriculturii - acordarea de credite interne garantate de stat a fost drastic limitată în favoarea creşterii relative a garanţiilor acordate pentru credite externe (1,2% în 1998, respectiv 7,1% în 1999 din totalul ajutoarelor de stat acordate agriculturii). 181. Agricultura a beneficiat de unele credite bugetare, în special pentru reluarea procesului de producţie. Ponderea ajutoarelor de stat de natura renunţării statului la dobânda aferentă creditelor bugetare a variat semnificativ de la an la an, situandu-se la 0.1% în anul 1996, la 26.8% în anul 1997, la 6.4% în anul 1998 şi la 10.6% în anul 1999. 182. Agricultura nu a beneficiat decât în foarte mica măsura de facilităţi de natura fiscală. Evoluţia instrumentelor financiare utilizate în agricultura la acordarea de ajutoare de stat. 182. Dinamica principalelor instrumente financiare utilizate în acordarea de ajutoare de stat agriculturii este: Tabel 13 Ajutorul de stat pentru agricultura. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
┌────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬─────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │1998 │ 1999 │
├────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴─────┴──────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1 + B1) │
├────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬─────┬──────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │2328.6│1839.3│734.0│1370.7│
│ ├───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│ │ mil. Euro │ 602.8│ 227.3│ 73.5│ 84.1│
│ │ % │ 100.0│ 37.7│ 12.2│ 14.0│
│ ├───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │2328.6│ 744.7│191.2│ 243.9│
│ │ % │ 100.0│ 32.0│ 8.2│ 10.5│
├────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴─────┴──────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 - C1 + C2 + D1) │
├────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬─────┬──────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │ 676.1│1729.6│ 88.9│ 467.3│
│ ├───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│ │ mil. Euro │ 175.0│ 213.8│ 8.9│ 28.7│
│ │ % │ 100.0│ 122.1│ 5.1│ 16.4│
│ ├───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │ 676.1│ 700.2│ 23.2│ 83.2│
│ │ % │ 100.0│ 103.6│ 3.4│ 12.3│
├────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴─────┴──────┤
│din care: │
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale (A2 + C2) │
├────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬─────┬──────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │ 0.01│ 18.1│ 22.7│ 138.5│
│ ├───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│ │ mil. Euro │ 0.003│ 2.2│ 2.3│ 8.5│
├────────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼─────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │ 0.01│ 7.3│ 6.0│ 24.6│
└────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴─────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 183. Dinamica instrumentelor financiare utilizate în procesul de sustinere a agriculturii pune în evidenta faptul ca acest domeniu a fost relativ puţin sprijinit în România. Totuşi, evoluţia ajutoarelor de stat pe seama creşterii sumelor alocate de natura cheltuielilor bugetare, precum şi a renunţării la venituri, altele decât cele de natura fiscală (credite bugetare, respectiv garanţii de stat) constituie un element pozitiv în politica de acordare a ajutoarelor de stat. Aceasta permite controlul efectelor economice a măsurilor adoptate atât din punct de vedere al eficientei utilizării fondurilor publice, cat şi din punct de vedere concurenţial. 184. Concret, din analiza în dinamica a cheltuielilor bugetare de natura ajutorului de stat alocate agriculturii rezulta ca acestea, în perioada 1996 - 1999, au înregistrat reduceri continue, astfel ca, în anul 1999, în preţuri comparabile 1996, nivelul acestora reprezenta numai 10.5% din nivelul anului 1996. 185. In cadrul ajutoarelor de stat de natura renunţării statului la venituri, ponderea o deţin dobânzile aferente creditelor bugetare (a crescut de 0.1% în anul 1996 la 10.6% în anul 1999) şi garanţiile de stat acordate pentru creditele contractate de agenţii economici din agricultura, în timp ce facilităţile acordate prin intermediul sistemului fiscal deţin o pondere relativ mica. In perioada 1996 - 1999, dinamica ajutoarelor de stat de natura renunţării la venituri a avut un trend, în general, descrescator. 186. Acordarea de facilităţi fiscale (de natura scutirilor/reducerilor la plata obligaţiilor fiscale, inclusiv taxe vamale, amânări si/sau reesalonari a obligaţiilor bugetare, scutiri, reduceri şi eşalonări a majorărilor de întârziere şi penalităţilor datorate către buget) s-a făcut în măsura mult mai mica, dar cu tendinţa de creştere. Astfel, dacă în 1996 valoarea acestora era de 0.01 miliarde lei (0.003 milioane Euro) în anul 1999, în preţuri comparabile 1996, nivelul lor era de 24.6 miliarde lei, (8.5 milioane Euro). Deşi aceasta tendinţa, de regula, este calificată ca negativa, totuşi, sumele mici alocate conduc la concluzia ca - în acest caz - nu apar probleme din punct de vedere concurenţial. PARTEA a III-a Ajutoarele de stat pentru industria extractivă în perioada 1996 - 1999 VOLUMUL SI TENDINŢA AJUTORULUI DE STAT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ Aspecte specifice privind acordarea de ajutoare de stat pentru industria extractivă 187. Restructurarea industriei extractive constituie un obiectiv prioritar al politicilor guvernamentale privind formarea şi dezvoltarea unei pieţe bazată pe funcţionarea mecanismelor concurentiale capabile sa facă fata procesului de integrare în structurile economice europene. Activităţile specifice din cadrul industriei extractive conferă caracteristici distincte sectoarelor componente în funcţie de specificul acestora. Astfel, în statistica naţionala, activităţile din domeniul extractiv se grupează in: - extracţia şi prepararea cărbunelui; - extracţia petrolului şi a gazelor naturale; - extracţia şi prepararea minereurilor metalifere; - alte activităţi extractive. 188. La nivel naţional s-a elaborat Strategia de restructurare şi reorganizare a sectorului extractiv, strategie prin care guvernele României au propus eficientizarea activităţii acestor industrii prin măsuri cum sunt: - îmbunătăţirea performantelor economice ale acelor unităţi economice din domeniul extractiv identificate ca viabile într-un mediu concurenţial normal; - aplicarea prevederilor Programului de închidere a minelor nerentabile; - încurajarea privatizării unor societăţi comerciale având ca obiect al activităţii exploatarea bogăţiilor subsolului; - reducerea efectelor sociale generate de procesul de restructurare a industriilor extractive şi în special a celor din domeniul cărbunelui; - întărirea capacităţii instituţionale a companiilor şi societăţilor naţionale ce acţionează în industria extractivă. 189. Practica europeană demonstreaza existenta unui impact concurenţial major al acordării de ajutoare de stat, în special industriei extractive a cărbunelui. Astfel, pentru tari cum sunt: Germania, Franta, Spania ajutorul de stat acordat agenţilor economici ce operează în industria extractivă a cărbunelui are o pondere semnificativă în totalul ajutoarelor de stat. Comisia Europeană monitorizează strict ajutoarele de operare acordate de statele membre pentru industria extractivă a cărbunelui şi aplica acelaşi regim de supraveghere a acestui tip de ajutoare alocat de ţările asociate (Polonia, România, etc.) 190. In balanţa energetica a României, producţia de energie electrica şi termica în termocentrale deţine o pondere semnificativă (peste 50% din producţia de energie electrica şi termica în anul 1999, conform datelor statistice) si, ca atare, un rol important revine în continuare industriei cărbunelui din România în asigurarea rezervelor necesare. Condiţiile concrete ale economiei româneşti şi realizarea obiectivului privind eficientizarea industriei cărbunelui impun acordarea de ajutoare de stat astfel încât resursele bugetare existente sa nu fie afectate peste nivelul admisibil, dictat de situaţia financiară a României. Aceste doua laturi ale procesului de restructurare macroeconomica menţinerea în activitate a minelor viabile şi eficientizarea sectorului în limita posibilităţilor financiare existente - impun menţinerea şi retehnologizarea agenţilor economici din cadrul industriei extractive, care se dovedesc viabili în condiţiile de piaţa, dar şi derularea "Programului de închidere a minelor nerentabile şi refacere a mediului ambiant". Prin acest Program se prevede închiderea a 190 de mine şi cariere - ineficiente pe termen scurt şi mediu pana la nivelul anului 2004. 191. Importanta deosebita acordată problematicii ajutorului de stat alocat industriei extractive a cărbunelui în plan european rezulta şi din faptul ca acest domeniu este reglementat în mod distinct, analizat şi prezentat într-un capitol aparte al Rapoartelor anuale privind ajutorul de stat în Uniunea Europeană. Mai mult, ajutoarele de stat acordate industriei extractive a cărbunelui sunt abordate distinct în cadrul poziţiilor "cărbune: ajutoare pentru producţia curenta" şi "cărbune: alte ajutoare". Legislaţia romana în domeniul ajutorului de stat - armonizata cu legislaţia europeană - cuprinde la rândul ei prevederi specifice, astfel încât sa poată fi identificat în mod distinct ajutorul de stat pentru industria cărbunelui si, în cadrul acestuia, atât ajutorul pentru producţia curenta (ajutor de operare) cat şi alte ajutoare. 192. Ajutoarele de stat acordate industriei extractive, altele decât industria cărbunelui, se regăsesc din punct de vedere metodologic, conform legislaţiei romane în domeniu, fie în cadrul obiectivelor sectoriale, poziţia "alte sectoare", fie atunci când obiectivul principal al acordării a fost un obiectiv orizontal, în cadrul poziţiilor "investiţii generale", respectiv "alte obiective orizontale". Ajutoare de stat acordate agenţilor economici care operează în industria extractivă inclusiv în extracţia cărbunelui 193. Sumele efectiv alocate de natura ajutorului de stat în România, în perioada 1996 - 1999, pentru industria extractivă, inclusiv pentru extracţia cărbunelui sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 14 Ajutorul de stat identificat pentru industria extractivă, inclusiv extracţia cărbunelui. Sume anuale.
┌───────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├───────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Total sume pentru industria extractivă, exprimate in: │
├───────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │1569.2│1740.5│2091.1│3056.2│
│ │- mil. Euro│ 406.2│ 215.1│ 209.3│ 187.6│
│ ├───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │1569.2│ 704.7│ 544.8│ 543.9│
├───────────────────────────────────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│din care: │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│total sume pentru extracţia cărbunelui, exprimate in: │
├───────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │ 807.4│ 629.4│ 661.2│ 915.1│
│ │- % în ind.│ 51.5│ 36.2│ 31.6│ 29.9│
│ │extractivă │ │ │ │ │
│ │- mil. Euro│ 209.0│ 77.8│ 66.2│ 56.2│
│ ├───────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │ 807.4│ 254.8│ 172.3│ 162.9│
├───────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Dinamica ajutoarelor de stat pentru industria extractivă, înregistrate in: │
├───────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- Euro preţuri curente │ % │ 100│ 53.0│ 51.5│ 46.2│
│- lei preţuri comparabile 1996 │ % │ 100│ 44.9│ 34.7│ 34.7│
├───────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Dinamica ajutoarelor de stat pentru extracţia cărbunelui, înregistrate in: │
├───────────────────────────────────┬───────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- Euro preţuri curente │ % │ 100│ 37.2│ 31.7│ 26.9│
│- lei preţuri comparabile 1996 │ % │ 100│ 31.6│ 21.3│ 20.2│
└───────────────────────────────────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 194. Dinamica ajutoarelor de stat acordate industriei extractive pune în evidenta tendinţa generală de reducere a suportului financiar acordat de către stat acestei ramuri a economiei naţionale pe de o parte, precum si, în cadrul acesteia, reducerea ponderii ajutoarelor de stat acordate cărbunelui. Astfel în 1999 cuantumul ajutoarelor de stat alocate industriei extractive s-a redus la 34.7% din cuantumul alocat în 1996, în timp ce în industria cărbunelui ajutorul de stat acordat în 1999 reprezenta numai 20% din sumele alocate acestei ramuri în 1996. Implicit ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei extractive a cărbunelui a scăzut la circa 30% în total ajutoare de stat acordate industriei extractive în anul 1999 fata de 51.5% cat reprezenta ajutorul pentru industria cărbunelui în total ajutor alocat industriei extractive în anul 1996. 195. Suportul financiar acordat industriei extractive este pus în evidenta şi de ponderea ajutoarelor de stat acordate industriei extractive, respectiv industriei cărbunelui, în valoarea adăugată bruta realizată în industria extractivă, respectiv în totalul ajutorului de stat identificat la nivelul economiei naţionale. De asemenea, prezintă interes identificarea cuantumului anual pe salariat angajat atât la nivelul industriei extractive în ansamblu, cat şi la nivelul industriei cărbunelui.
Tabel 15
Ajutor de stat identificat pentru industria extractivă. Valori anuale.
┌──────────────────────────────────┬─────────────┬──────┬──────┬───────┬───────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────────────┴─────────────┴──────┴──────┴───────┴───────┤
│1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate in: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. valoarea adăugată bruta realizată de industria extractivă │
├──────────────────────────────────┬─────────────┬──────┬──────┬───────┬───────┤
│- industriei extractive │ % │ 73.4│ 28.0│ 30.1│ 28.6│
│din care: │ │ │ │ │ │
│- cdrbune │ % │ 37.8│ 10.1│ 9.5│ 8.6│
├──────────────────────────────────┴─────────────┴──────┴──────┴───────┴───────┤
│1.2. total ajutor de stat identificat la nivelul economiei naţionale │
├──────────────────────────────────┬─────────────┬──────┬──────┬───────┬───────┤
│- industriei extractive │ % │ 21.4│ 8.7│ 20.6│ 13.1│
│din care: │ │ │ │ │ │
│- cărbune │ % │ 11.0│ 3.2│ 6.5│ 3.9│
├──────────────────────────────────┴─────────────┴──────┴──────┴───────┴───────┤
│2. Cuantumul anual pe salariat angajat din: │
├──────────────────────────────────┬─────────────┬──────┬──────┬───────┬───────┤
│2.1. industria extractivă, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │mii lei/pers.│6251.8│7735.6│11553.0│19819.7│
│ │Euro/pers. │1618.4│ 956.1│ 1156.5│ 1216.3│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mii lei/pers.│6251.9│3131.8│ 3010.2│ 3527.3│
├──────────────────────────────────┼─────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┤
│2.2. industria cărbunelui, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │mii lei/pers.│8498.9│7770.4│12244.4│20845.1│
│ │Euro/pers. │2200.0│ 960.4│ 1225.7│ 1279.2│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mii lei/pers.│8498.9│3145.9│ 3190.3│ 3709.8│
└──────────────────────────────────┴─────────────┴──────┴──────┴───────┴───────┘
Sursa: - Pentru valoarea adăugată bruta realizată în industria extractivă au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997, pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialişti din cadrul Oficiului Concurentei împreună cu experţi din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei; - Pentru numărul mediu anual de salariaţi din industria extractivă au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice. 196. Procesul de însănătoşire a sectorului extractiv, inclusiv a extracţiei cărbunelui, se regaseste şi în nivelul în continua scădere al aportului ajutorului de stat în valoarea adăugată bruta realizată de aceasta ramura a economiei naţionale. Astfel, dacă în anul 1996 ajutorul de stat acordat industriei extractive reprezenta 73.4% din valoarea adăugată bruta (din care 37.8% reprezenta ajutorul pentru industria cărbunelui), în anul 1999 ajutorul de stat acordat industriei extractive reprezintă numai 28.6% din valoarea adăugată bruta (din care 8.6% reprezenta ajutorul pentru industria cărbunelui). 197. In perioada 1996 - 1999, sectorul extractiv şi în special industria cărbunelui a cunoscut un proces masiv de restructurare cu un puternic impact în plan social. Deşi în perioada 1996 - 1999 au avut loc reduceri masive de personal (în anul 1999 mai lucrau în industria extractivă doar 61.4% din numărul de salariaţi existent în 1996), cuantumul ajutorului de stat ce a revenit în medie anual pe un salariat a scăzut de la 6251.9 mii lei/persoana (1618.4 Euro/persoana) în anul 1996 la 3527.3 mii lei/persoana preţuri comparabile 1996 (1216.3 Euro/persoana, respectiv 19819.7 mii lei/persoana preţuri curente) în anul 1999. 198. La nivel european, ajutorul de stat ce revine pe un salariat din industria cărbunelui este mult mai substanţial decât ajutorul de stat alocat în România. Situaţia comparativa dintre nivelele înregistrate în Uniunea Europeană şi România se prezintă astfel:
Tabel 16
Ajutorul de stat în industria extractivă a cărbunelui. Situaţia
comparativa între România şi unele state membre ale
Uniunii Europene (EUR 15).
┌─────────────────────┬──────────────────┬───────────┬────────┐
│ │ Pondere în total │ Euro/ │Milioane│
│ │ajutor de stat (%)│salariat/an│Euro/an │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│A. EUR 15 (1996-1998)│ 77 │ 44173 │ 7227.5 │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│din care: │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│ Germania │ 93 │ 61293 │ 5144.1 │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│ Franta │ 13 │ 2406 │ 224.9 │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│ Spania │ 69 │ 31658 │ 1076.3 │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│ B. România în anii: │ │ │ │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│ 1996 │ 11.0 │ 2200 │ 209.0 │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│ 1997 │ 3.2 │ 960 │ 77.8 │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│ 1998 │ 6.5 │ 1226 │ 66.2 │
├─────────────────────┼──────────────────┼───────────┼────────┤
│ 1999 │ 3.9 │ 1279 │ 56.2 │
└─────────────────────┴──────────────────┴───────────┴────────┘
199. Deşi în România s-a înregistrat reducerea ajutoarelor de stat acordate industriei extractive a cărbunelui (atât în sume absolute, cat şi relativ ca pondere în total ajutor de stat), totuşi, cuantumul ajutorului de stat ce revine pe o persoana angajata la nivelul întregii industrii extractive rămâne relativ ridicat comparativ cu alte sectoare ale economiei naţionale, ca urmare a fondurilor alocate de statul roman pentru acest sector în plin proces de restructurare. Cuantumul ajutorului de stat ce revine anual pe un salariat din industria cărbunelui este mai ridicat decât media industriei extractive, dar se manifesta o tendinţa constanta de reducere a ecartului dintre subramura cărbune şi media industriei extractive. GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ IN FUNCŢIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL 200. Din punct de vedere al obiectivelor principale care au stat la baza alocării de ajutoare de stat industriei extractive, acestea se grupează în principal pe obiective sectoriale si, în măsura mai mica, se regăsesc pe unele obiective orizontale. 201. Structura pe obiective a ajutoarelor de stat acordate industriei extractive se prezintă astfel:
Tabel 17
Ajutorul de stat identificat pentru industria extractivă.
Structura în funcţie de obiectivul principal.
- în procente -
┌───────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │
├───────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Obiective orizontale: │ 0.0│ 8.1│ 19.4│ 25.7│
│- Investiţii generale │ 0.0│ 0.0│ 1.6│ 4.3│
│Alte obiective orizontale (inclusiv│ │ │ │ │
│salvare - restructurare) │ 0.0│ 8.1│ 17.8│ 21.4│
├───────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Obiective sectoriale: │100.0│ 91.9│ 80.6│ 74.3│
│- Cărbune: producţie curenta │ 35.5│ 18.3│ 15.2│ 17.2│
│- Cărbune: alte ajutoare │ 16.0│ 17.9│ 16.4│ 12.7│
│- Alte sectoare │ 48.5│ 55.7│ 49.0│ 44.3│
├───────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │100.0│100.0│100.0│100.0│
└───────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
202. Acordarea de ajutoare de stat agenţilor economici ce operează în cadrul industriei extractive a cărbunelui a avut ca principal obiectiv al acordării un obiectiv sectorial, respectiv restructurarea acestei subramuri a industriei extractive. Chiar şi în cazul acordării de ajutoare de operare, cum sunt subvenţiile pe produs, a căror încadrare se regaseste, de regula, în cadrul obiectivelor orizontale (ajutor pentru salvare), tinta acordării s-a regasit în plan sectorial. In ceea ce priveşte acordarea de ajutoare de stat altor ramuri ale industriei extractive, acestea se regăsesc atât în plan sectorial (obiectivul "alte sectoare") cat şi în plan orizontal (fie în grupa "investiţii generale", fie în grupa "alte obiective orizontale"). In acest din urma caz au fost avute în vedere tinte cum sunt: restructurarea, salvarea firmelor aflate în dificultate, creşterea gradului de atractivitate la privatizare etc. 203. Tabelul 17 pune în evidenta şi faptul ca ponderea ajutoarelor de stat acordate cărbunelui pentru producţia curenta în total ajutoare pentru industria extractivă a scăzut de la 35.5% în anul 1996 la 17.2% în anul 1999, în timp ce acordarea de alte ajutoare industriei cărbunelui s-a menţinut relativ constanta în intervalul analizat (12.7% în anul 1999 fata de 16% în anul 1996). GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ IN FUNCŢIE DE NATURA AJUTORULUI Instrumente financiare utilizate 204. Principalele instrumente financiare prin intermediul cărora au fost acordate ajutoare de stat în industria extractivă şi implicit în industria extractivă a cărbunelui sunt de natura cheltuielilor bugetare, respectiv subvenţii pe produs şi participarea cu capital a statului. 205. In perioada 1996 - 1999 se manifesta o tendinţa de modificare a structurii ajutoarelor de stat acordate industriei extractive, tendinţa concretizata în creşterea ponderii ajutoarelor de stat de natura renunţării la venituri din partea statului în favoarea agenţilor economici care operează în industria extractivă. 206. Sintetic, structura ajutorului de stat în funcţie de natura acestuia în industria extractivă, se prezintă astfel:
Tabel 18
Ajutorul de stat identificat pentru industria extractivă.
Structura în funcţie de natura ajutorului.
- în procente -
┌──────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │
├──────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, dobânda │ │ │ │ │
│subventionata, alte sume nerambursabile │87.62│77.26│67.72│59.42│
├──────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor│ │ │ │ │
│fiscale, inclusiv taxe vamale │ 0.00│ 0.00│ 1.59│ 4.32│
├──────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│B1 - participarea cu capital │12.38│14.56│17.65│14.58│
├──────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ │ │ │ │
│majorărilor de întârziere şi a penalităţilor │ 0.00│ 8.18│17.98│21.48│
│aferente din care, ca urmare a: │ │ │ │ │
│- amânării si/sau reesalonarii obligaţiilor │ 0.00│ 1.52│17.74│19.12│
│bugetare │ │ │ │ │
│scutirii, reducerii şi eşalonării majorărilor │ │ │ │ │
│de întârziere şi penalităţilor datorate către │ 0.00│ 6.65│ 0.24│ 2.37│
│buget │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat pentru │ │ │ │ │
│credite externe │ 0.00│ 0.00│ 0.06│ 0.19│
├──────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │ 100 │ 100 │ 100 │ 100 │
└──────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
207. In cadrul cheltuielilor bugetare de natura ajutoarelor de stat acordate industriei extractive au avut loc modificări de structura în sensul reducerii constante a cheltuielilor de operare si, în special, a subvenţiilor pe produs în favoarea creşterii ponderii cheltuielilor reprezentând participarea cu capital a statului. Astfel, dacă în anul 1996, instrumente financiare cum sunt: subvenţiile, alocaţiile, primele, dobânzile preferenţiale etc. aveau o pondere de circa 88%, în totalul ajutorului de stat pentru industria extractivă, iar participarea cu capital a statului reprezenta numai circa 12%, în anul 1999 ajutorul de stat de natura cheltuielii bugetare reprezenta 74% (59.4% subvenţii şi 14.6% participarea cu capital a statului). 208. Sumele alocate de natura participării cu capital a statului au vizat în principal finanţarea sustinerii proceselor de retehnologizare a minelor în funcţiune, precum şi finanţarea cheltuielilor de trecere a unor mine în conservare, incluzând şi unele cheltuieli privind refacerea mediului înconjurător în zonele miniere dezafectate. 209. In ceea ce priveşte renunţarea din partea statului la unele venituri ce i se cuveneau în favoarea agenţilor economici din industria extractivă, în principal, ajutoarele de stat acordate au fost de natura scutirilor şi reducerilor la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente si, în mai mica măsura, ca urmare a acordării unor garanţii de stat pentru unele credite externe contractate de aceştia. Renunţarea la venituri s-a situat în anul 1999 la circa 26% din totalul ajutorului de stat acordat industriei extractive. 210. In cazul industriei extractive a cărbunelui, structura ajutoarelor de stat în funcţie de natura se prezintă astfel:
Tabel 19
Ajutorul de stat identificat pentru industria extractivă a cărbunelui.
Structura în funcţie de natura ajutorului.
- în procente -
┌────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │
├────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, dobânda │85.14│79.54│72.66│78.75│
│subventionata, alte sume nerambursabile, │ │ │ │ │
│din care: subvenţii pe produs │68.96│50.49│48.14│57.59│
├────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│B1 - participarea cu capital │14.86│20.31│26.53│20.40│
├────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ │ │ │ │
│majorărilor de întârziere şi a penalităţilor│ 0.00│ 0.16│ 0.62│ 0.22│
│aferente obligaţiilor bugetare │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat pentru │ │ │ │ │
│credite externe │ 0.00│ 0.00│ 0.20│ 0.63│
├────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │ 100 │ 100 │ 100 │ 100 │
└────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
211. In cazul subramurii cărbune, ponderea principala o deţine în acordarea de ajutoare de stat, cheltuiala bugetară propriu-zisa (100% în anul 1996, 99.8% în anul 1997, 99.2% în anii 1998 şi 1999). 212. In cadrul cheltuielii bugetare, acordarea de ajutoare de stat de natura subvenţiilor pe produs constituie principala componenta a ajutorului de stat, astfel încât, dacă în anul 1996 subvenţiile pe produs reprezentau aproximativ 70% din totalul ajutoarelor de stat acordate cărbunelui, în anul 1999 ponderea acestora se situa la 57.6%. De asemenea, au fost acordate ajutoare de stat de natura cheltuielilor bugetare pentru finanţarea unor facilităţi acordate personalului angajat în industria cărbunelui, precum şi sub forma de participare cu capital a statului pentru retehnologizare şi închidere de mine. Evoluţia instrumentelor financiare utilizate 213. Analiza dinamicii înregistrate de instrumentele financiare utilizate la acordarea de ajutoare de stat industriei extractive, inclusiv industriei cărbunelui, este prezentată în tabelul următor:
Tabel 20
Ajutorul de stat pentru industria extractivă, inclusiv pentru industria
cărbunelui. Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
┌──────────────────────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1+B1) - total industrie extractivă │
├──────────────────────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │ 1569.2 │ 1598.2 │ 1680.5 │ 2261.7 │
│ ├───────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│ │ mil. Euro │ 406.2 │ 197.5 │ 168.2 │ 138.8 │
│ │ % │ 100 │ 48.6 │ 41.4 │ 34.2 │
│ ├───────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│- preţuri comparabile 1996│ mld. lei │ 1569.2 │ 647.0 │ 437.9 │ 402.5 │
│ │ % │ 100 │ 41.2 │ 27.9 │ 25.7 │
├──────────────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────┤
│din care: │
│1.1. pentru industria cărbunelui │
├──────────────────────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │ 807.4 │ 628.4 │ 655.8 │ 907.3 │
│ ├───────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│ │ mil. Euro │ 209.0 │ 77.7 │ 65.6 │ 55.7 │
│ │ % │ 100.0 │ 37.2 │ 31.4 │ 26.6 │
│ ├───────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│- preţuri comparabile 1996│ mld. lei │ 807.4 │ 254.4 │ 170.9 │ 161.5 │
│ │ % │ 100.0 │ 31.5 │ 21.2 │ 20.0 │
├──────────────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────┤
│2. Renunţare la venituri (A2 - C1 + C2 + D1) - total industrie extractivă │
├──────────────────────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │ 0 │ 142.3 │ 410.6 │ 794.5 │
│ │ mil. Euro │ 0 │ 17.6 │ 41.1 │ 48.8 │
│ ├───────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│- preţuri comparabile 1996│ mld. lei │ 0 │ 57.6 │ 107.0 │ 141.4 │
├──────────────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────┤
│din care: │
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale (A2 + C2) │
│ - total industrie extractivă │
├──────────────────────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────┤
│- preţuri curente │ mld. lei │ 0 │ 142.3 │ 409.3 │ 788.7 │
│ │ mil. Euro │ 0 │ 17.6 │ 41.0 │ 48.4 │
│ ├───────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│- preţuri comparabile 1996│ mld. lei │ 0 │ 57.6 │ 106.6 │ 140.4 │
└──────────────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 214. In dinamica, cheltuielile bugetare de natura ajutorului de stat alocate industriei extractive au înregistrat un trend descrescator, astfel ca, în anul 1999 cuantumul alocat se situa la circa 26% din nivelul anului 1996. 215. In ceea ce priveşte evoluţia cheltuielilor bugetare alocate extracţiei cărbunelui, trendul descrescator este mai accentuat decât la nivel de industrie extractivă - total, respectiv în anul 1999 sumele alocate reprezentau numai 20% din nivelul alo cat în anul 1996. 216. Acordarea de facilităţi fiscale sau a altor ajutoare de stat de natura renunţării la venituri din partea statului în favoarea agenţilor economici ce operează în industria extractivă a înregistrat un trend crescător în perioada 1997 - 1999. Industria cărbunelui practic nu a beneficiat de ajutoare de stat de natura renunţării la venituri. 217. Acordarea de ajutoare de stat pentru industria extractivă în ansamblu si, respectiv, pentru industria cărbunelui în subsidiar, necesita o analiza mai complexa privind efectele unor măsuri de sprijin, atât în plan sectorial, cat si, mai ales, în plan orizontal. Astfel, este cunoscut impactul deosebit pe care îl au industriile extractive asupra mediului înconjurător, iar în condiţiile economiei româneşti marcata de restricţii financiare majore, principiul conform căruia "poluatorul plăteşte" acţionează cu dificultate. In aceste condiţii, consideram ca acordarea de ajutoare de stat pentru protecţia mediului se impune de la sine, iar evaluarea ajutoarelor de stat în aceste condiţii, trebuie făcuta în concordanta cu noile reglementări ale Uniunii Europene, dar şi în c oncordanta cu condiţiile concrete ale economiei româneşti. De asemenea, acordarea de ajutoare cu obiectiv regional în zonele geografice preponderent miniere şi nu în baza unor obiective sectoriale (deoarece restructurarea industriei extractive are efecte sociale majore în special în ceea ce priveşte creşterea somajului şi scăderea produsului intern brut pe locuitor) poate constitui un element suplimentar de analiza în aprecierea compatibilitatii cu un mediu concurenţial normal. PARTEA a IV-a Ajutoarele de stat pentru transporturi şi comunicaţii în perioada 1996 - 1999 VOLUMUL SI TENDINŢA AJUTORULUI DE STAT PENTRU TRANSPORTURI SI COMUNICAŢII Specificul domeniului din punct de vedere concurenţial 218. Pentru domeniile de activitate transporturi şi comunicaţii caracteristicile de baza decurg din specificul activităţilor prestatoare de servicii dintre care unele se încadrează în categoria monopolurilor naturale. 219. Chiar dacă în condiţiile tehnologice actuale monopolurile naturale în domeniul comunicaţiilor sau transporturilor se transforma treptat în activităţi ce pot face obiectul unor pieţe concurentiale, acest proces este în derulare si, ca atare, unele pieţe şi activităţi sunt în curs de deschidere la concurenta. 220. Un alt element caracteristic privind dezvoltarea sectoarelor transporturi şi comunicaţii decurge din măsurile luate în perioada 1996 - 1999 privind externalizarea unor activităţi, segmentarea şi privatizarea totală sau parţială a agenţilor economici (regii autonome şi companii naţionale) care operau în aceste domenii. 221. Ţinând seama de faptul ca evoluţia transporturilor şi comunicaţiilor îşi pune puternic amprenta atât asupra dezvoltării economiei de piaţa în ansamblul sau, cat şi asupra nivelului de trai al populaţiei, au fost adoptate politici guvernamentale specifice de sprijin în vederea modernizării structurale şi a eficientizarii activităţii operatorilor economici. - Sectorul comunicaţii 222. In perioada analizata sectorul comunicaţii din România a suferit transformări semnificative; astfel, Compania Naţionala ROMTELECOM a fost privatizata la sfârşitul anului 1998, prin preluarea de către OTE Grecia a 35% din pachetul de acţiuni. ROMTELECOM este unic operator pe piaţa în ceea ce priveşte telefonia de baza şi are exclusivitate pana la nivelul anului 2002 în ceea ce priveşte telefonia internaţionala. 223. Totodată, piaţa românească a comunicaţiilor s-a deschis la concurenta prin sistemele de telefonie mobila şi serviciile cu valoare adăugată (transmisii de date, internet etc) care operează în regim concurenţial. 224. Politica în domeniul acordării de ajutoare de stat pentru sectorul comunicaţii a evoluat în concordanta cu modificările intervenite atât în regimul de proprietate, cat şi în ceea ce priveşte deschiderea unor domenii la concurenta. Ca tendinţa generală ajutorul de stat s-a restrâns semnificativ în perioada 1996 - 1999. - Sectorul Transporturi 225. Dezvoltarea ramurii transporturi în România din punct de vedere al formei de proprietate a cunoscut importante modificări de structura, astfel încât a crescut ponderea societăţilor comerciale private sau cu capital mixt (de stat şi privat) având ca obiect de activitate transportul de mărfuri şi călători. In ceea ce priveşte ponderea diferitelor forme de transport (feroviar, naval, etc.) în total activitate de transport, acestea s-au menţinut relativ constante de-a lungul întregii perioade analizate, atât în ceea ce priveşte transportul de mărfuri, cat şi în ceea ce priveşte transportul de călători. 226. Evoluţia formelor de transport (feroviar, rutier, fluvial, maritim, aerian, precum şi prin conducte petroliere magistrale) depinde în măsura semnificativă de evoluţia infrastructurii specifice fiecărei subramuri a transporturilor în parte, precum şi de dotarea existenta în ceea ce priveşte mijloacele de transport propriu-zise. In perioada 1996 - 1999, s-a înregistrat o reducere a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii transporturilor. Totuşi, s-a înregistrat o creştere a volumului de investiţii pentru modernizarea aeroporturilor internaţionale, precum şi mijloacele de transport rutier, în vederea modernizării parcului de maşini existent şi eliminării celor uzate din punct de vedere tehnic şi moral. 227. In ceea ce priveşte acordarea de sprijin de către stat pentru transporturi, trebuie menţionată existenta unor fluxuri financiare între autorităţi (Ministerul Transporturilor) şi agenţii economici din transportul feroviar, care s-au constituit din alocari de sume bugetare în vederea compensării unor dezavantaje în exploatare, ca rezultat al procesului de segmentare a monopolului CFR şi reorganizare a activităţilor desfăşurate de către societăţile naţionale de transport feroviar, marfa şi călători . Alocarea nu constituie - în acest caz - ajutor de stat, deoarece nu creează un avantaj specific agenţilor economici beneficiari, ci compensează operarea pe o piaţa concurentiala sub condiţiile pieţei, ca urmare a impunerii de către statul roman a anumitor condiţii de operare. Ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care operează în transporturi şi comunicaţii 228. Sumele identificate ca ajutor de stat pentru transporturi şi comunicaţii în perioada 1996 - 1999 atât la nivel de sector, cat şi pe subsectoarele "comunicaţii" şi "transporturi" sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 21
Ajutorul de stat identificat pentru transporturi şi comunicaţii.
Sume anuale.
┌──────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│Total sume acordate sectorului transporturi şi comunicaţii │
├──────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │542.0│1967.2│1603.2│2640.4│
│ │- mil. Euro │140.3│ 243.1│ 160.5│ 162.0│
│ ├────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei l542.0l 796.4l 417.7l 469.9│
├──────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
│din care: │
│1. total sume pentru comunicaţii │
├──────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │118.5│ 222.1│ 221.2│ 297.1│
│ │- % în total│ 21.9│ 11.3│ 13.8│ 11.3│
│ │- mil. Euro │ 30.7│ 27.5│ 22.1│ 18.2│
│ ├────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │118.5│ 89.9│ 57.6│ 52.9│
├──────────────────────────────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│2. total sume pentru transporturi │
├──────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │423.5│1746.1│1382.0│2343.3│
│ │- % în total│ 78.1│ 88.8│ 86.2│ 88.7│
│ │- mil. Euro │109.6│ 215.8│ 138.3│ 143.8│
│ ├────────────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │423.5│ 706.9│ 360.1│ 417.0│
├──────────────────────────────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│Dinamica ajutoarelor de stat pentru transporturi şi comunicaţii │
├──────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- Euro preţuri curente │ % │100.0│ 173.3│ 114.4│ 115.5│
│- lei preţuri comparabile 1996│ % │100.0│ 146.9│ 77.1│ 86.7│
├──────────────────────────────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│Dinamica ajutoarelor de stat pentru comunicaţii │
├──────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- Euro preţuri curente │ % │100.0│ 89.5│ 72.2│ 59.4│
│- lei preţuri comparabile 1996│ % │100.0│ 75.9│ 48.6│ 44.6│
├──────────────────────────────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│Dinamica ajutoarelor de stat pentru transporturi: │
├──────────────────────────────┬────────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- Euro preţuri curente │ % │100.0│ 196.8│ 126.2│ 131.2│
│- lei preţuri comparabile 1996│ % │100.0│ 166.9│ 85.0│ 98.5│
└──────────────────────────────┴────────────┴─────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 229. In perioada analizata cuantumul ajutoarelor de stat s-a păstrat relativ constant la nivelul sectorului transporturi şi comunicaţii, excepţie constituind anul 1997 când s-a înregistrat un vârf în ceea ce priveşte sprijinul acordat de stat acestui sector. Astfel, dacă în anii 1996, 1998 şi 1999 cuantumul ajutoarelor de stat a variat între 140 şi 162 milioane Euro, respectiv 542 - 470 miliarde lei preţuri comparabile 1996, în anul 1997 ajutorul de stat se situa la circa 243 milioane Euro, respectiv 796 miliarde lei preţuri comparabile 1996. 230. Pe fondul general de menţinere a nivelului ajutorului de stat acordat transporturilor şi comunicaţiilor, ajutoarele de stat acordate sectorului comunicaţii au înregistrat o scădere continua, respectiv de la 30,7 milioane Euro în 1996 la 18,2 milioane Euro în 1999, respectiv de la 118,5 miliarde lei în 1996 la 53,0 miliarde lei preţuri comparabile 1996, în anul 1999. Aceasta evoluţie a reflectat şi impactul preluării de către OTE Grecia a 35% din pachetul de acţiuni a ROMTELECOM SA, precum şi des chiderea la concurenta a sectoarelor "telefonie mobila" şi "servicii cu valoare adăugată". 231. In ceea ce priveşte evoluţia ajutoarelor de stat acordate sectorului transporturi, acestea se menţin la un nivel relativ ridicat, iar vârful înregistrat în anul 1997 se datorează în totalitate sprijinului acordat acestei ramuri, care compensează reducerea relativă înregistrată de ajutorul de stat acordat sectorului comunicaţii. Astfel creşterea înregistrată de ajutoarele de stat acordate transporturilor în 1997 fata de nivelul acestora în anul 1996 a fost 66.9%, în timp ce ajutoarele pentru comunicaţii au înregistrat o scădere, în aceeaşi perioada, de 24.1%. 232. In dinamica, nivelul ajutoarelor de stat acordate sectorului transporturi şi comunicaţii a fost în scădere în perioada 1996 - 1999, astfel încât ajutoarele de stat acordate în anul 1999 acestor domenii reprezenta 86,7% din nivelul alocat în anul 1996, respectiv 44.6% în cazul comunicaţiilor şi 98,5% în cazul transporturilor. 233. Este de semnalat în acelaşi timp şi evoluţia înregistrată de ponderea ajutoarelor de stat în valoare adăugată bruta realizată de aceste ramuri, respectiv în totalul ajutorului de stat identificat la nivelul economiei naţionale, precum şi de cuant umul anual al ajutorului de stat pe salariat angajat în aceste ramuri, astfel:
Tabel 22
Ajutorul de stat identificat pentru transporturi şi comunicaţii.
Valori anuale.
┌──────────────────────────┬─────────────┬──────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────┴─────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate in: │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Valoarea Adăugată Bruta realizată de transporturi şi comunicaţii│
├──────────────────────────┬─────────────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│ Total sector, din care: │ % │ 5.5│ 8.7│ 5.0│ 6.3│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ - comunicat i │ % │ 1.2│ 1.0│ 0.7│ 0.7│
│ - transporturi │ % │ 4.3│ 7.7│ 4.3│ 5.6│
├──────────────────────────┴─────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│1.2. Total ajutor de stat identificat la nivelul economiei naţionale │
├──────────────────────────┬─────────────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│ Total sector, din care: │ % │ 7.4│ 9.8│ 15.2│ 11.0│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│ - comunicasii │ % │ 1.6│ 1.1│ 2.1│ 1.2│
│ - transporturi │ % │ 5.8│ 8.7│ 13.6│ 10.0│
├──────────────────────────┴─────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┤
│2. Cuantumul anual pe salariat angajat din: │
├──────────────────────────┬─────────────┬──────┬──────┬──────┬───────┤
│Total sector, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │mii lei/pers.│1094.9│4258.0│3643.6│ 7076.9│
│ │Euro/pers. │ 283.4│ 526.3│ 364.8│ 434.3│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996│mii lei/pers.│1094.9│1723.9│ 949.4│ 1259.5│
├──────────────────────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│2.1. comunicasii, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │mii lei/pers.│1221.6│2289.7│2212.0│ 3143.9│
│ │Euro/pers. │ 316.2│ 283.0│ 221.4│ 192.9│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996│mii lei/pers.│1221.6│ 927.0│ 576.3│ 559.5│
├──────────────────────────┼─────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│2.2. transporturi, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │mii lei/pers.│1064.1│4783.8│4064.7│ 8411.0│
│ │Euro/pers. │ 275.5│ 591.3│ 406.9│ 516.2│
│ ├─────────────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996│mii lei/pers.│1064.1│1936.8│1059.1│ 1496.9│
└──────────────────────────┴─────────────┴──────┴──────┴──────┴───────┘
Sursa: - Pentru valoarea adăugată bruta realizată în transporturi şi comunicaţii au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997, pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialişti din cadrul Oficiului Concurentei împreună cu experţi din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei; - Pentru numărul mediu anual de salariaţi din transporturi şi comunicaţii au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice. 234. Si din tabelul de mai sus se pot observa diferenţieri privind ajutoarele de stat acordate în cele doua sectoare în aplicarea regulilor pieţei concurentiale. In cazul comunicaţiilor ajutorul de stat a scăzut în mod constant, astfel încât cuantumul ajutorului de stat pe salariat în domeniul comunicaţiilor în anul 1999 reprezintă numai 559,5 mii lei preţuri comparabile 1996/persoana angajata, fata de 1221,6 mii lei/persoana angajata în anul 1996, respectiv circa 193 Euro/persoana în anul 1999, fata de 316 Euro/persoana în anul 1996. 235. In ceea ce priveşte ajutoarele de stat pentru ramura transporturi, acestea s-au concretizat în creşterea de la 1064 mii lei/persoana angajata în anul 1996 (275,5 Euro/persoana) la 1496.9 mii lei/persoana preţuri comparabile 1996, în anul 1999 (51 6.2 Euro/persoana). 236. Astfel, la nivelul anului 1999, nivelul ajutorului de stat acordat transporturilor şi comunicaţiilor apare relativ scăzut în comparaţie cu ajutoarele de stat acordate în industria extractivă (1216,3 Euro/persoana) şi în agricultura (604.5 Euro/persoana), dar este superior nivelului ajutoarelor de stat acordate industriei prelucratoare (298,4 Euro/persoana), respectiv în ramura "servicii financiare" (87,3 Euro/persoana). GRUPAREA AJUTOARELOR DE STAT IN FUNCŢIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL 237. Pentru transporturi şi comunicaţii au fost alocate ajutoarele de stat în perioada 1996 - 1999 în baza atât a unor obiective orizontale (cercetare-dezvoltare, privatizare, salvare-restructurare) cat şi în baza unor obiective vizând dezvoltarea sectoriala. In plan regional (ajutor regional), în anul 1999 au fost alocate sume pentru dezvoltarea reţelei de transport de călători în comun. Sintetic, structura ajutoarelor de stat în funcţie de obiectivul principal avut în vedere la adoptarea schemei de ajutor se prezintă astfel:
Tabel 23
Ajutorul de stat identificat pentru transporturi şi comunicaţii.
Structura în funcţie de obiectivul principal şi domenii beneficiare
- în procente -
┌────────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Obiective orizontale: │ 4.04│ 5.23│ 0.04│ 0.50│
│Cercetare - dezvoltare (subsectorul comunicaţii)│ 0.00│ 0.00│ 0.04│ 0.10│
│Alte obiective orizontale (inclusiv salvare - │ │ │ │ │
│restructurare) │ 4.04│ 5.23│ 0.00│ 0.39│
│ din care pentru: │ │ │ │ │
│- comunicaţii │ 0.09│ 0.00│ 0.00│ 0.00│
│- transporturi │ 3.95│ 5.23│ 0.00│ 0.39│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Obiective sectoriale: │95.96│94.77│99.96│99.07│
│ din care pentru: │ │ │ │ │
│- comunicaţii │21.77│11.29│13.75│11.15│
│- transporturi, din care pentru: │74.19│83.48│86.20│87.92│
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┤
│- transport aerian │49.41│54.49│50.57│49.68│
│- transport naval │ 1.75│ 1.46│ 4.10│ 2.60│
│- transport feroviar │ 9.52│15.81│ 9.41│10.26│
│- transport în comun │13.51│11.72│22.13│25.37│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Obiective regionale: │ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.44│
│Zone pentru care au fost elaborate programe │ │ │ │ │
│naţionale de dezvoltare regionala, altele decât │ │ │ │ │
│zonele defavorizate (pentru transport în comun) │ │ │ │ 0.44│
├────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │100.0│100.0│100.0│100.0│
│ din care pentru: │ │ │ │ │
│- comunicaţii │21.86│11.29│13.80│11.25│
│- transporturi, din care pentru: │78.14│88.71│86.20│88.75│
│ - transport aerian │64.89│61.42│58.66│55.98│
│ - transport naval │ 2.24│ 7.53│ 4.75│ 2.93│
│ - transport feroviar │12.18│17.82│10.91│11.56│
│ - transport în comun │20.68│13.23│25.67│29.53│
└────────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
Obiective orizontale 238. Ponderea obiectivelor orizontale după cum rezulta din tabelul ajutoarelor de stat acordate transporturilor şi comunicaţiilor, a fost relativ redusă în perioada analizata (circa 4% în 1996 şi 5,2% în 1997, în anul 1999 reprezentând numai 0,5% din totalul ajutoarelor acordate sectorului). 239. Furnizorii de ajutor de stat au fost Ministerul Transporturilor, Fondul Proprietăţii de Stat, Ministerul Finanţelor - Direcţia Administrarea Patrimoniului Statului. 240. In subsectorul comunicaţii, s-au alocat sume pentru cercetare-dezvoltare în anul 1998 şi 1999 reprezentând 0,04% respectiv 0,10% din totalul ajutorului de stat acordat transporturilor şi comunicaţiilor. 241. Pentru transporturi au fost acordate ajutoare cu obiectiv orizontal astfel: - ajutoare ad-hoc în anii 1996 şi 1997 reprezentând scoaterea de sub arest a unor nave aparţinând flotei maritime comerciale; - acordarea cu titlu gratuit în anul 1999 a unor sume pentru dezvoltarea transportului în comun în Bucureşti şi Timişoara. Obiective sectoriale 242. Acordarea de ajutoare de stat în baza unor obiective sectoriale constituie principalul suport al alocării de sume în vederea dezvoltării sectorului de comunicaţii şi transporturi. Ponderea obiectivelor sectoriale în totalul obiectivelor avute în vedere la acordarea de ajutoare de stat a reprezentat în cazul transporturilor şi comunicaţiilor peste 95% din sumele alocate acestui sector. 243. Ajutoarele pentru comunicaţii vizând dezvoltarea sectoriala au variat de la circa 22% în anul 1996 la 11% în anul 1999. In funcţie de natura lor ajutoarele de stat acordate subsectorului comunicaţii sunt garanţii de stat la creditele contractate de ROMTELECOM, furnizorul fiind Ministerul Finanţelor. 244. In ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat subsectorului transporturi în baza unor obiective de dezvoltare sectoriala, acestea vizează în principal transportul aerian (circa 50% din total ajutoare de stat acordate transportului şi comunicaţiilor) dezvoltarea reţelelor de transport în comun (variind de la 13,5% în 1996 la 25,4% în 1999 din total ajutoare pentru transporturi şi comunicaţii), transportul feroviar (circa 10% din total ajutoare pentru acest domeniu) şi în sfârşit circa 2% anual pentru transportul naval (în special transportul pe Dunare). 245. Ajutorul de stat pentru transport aerian vizează în principal acordarea de sume pentru investiţii destinate dezvoltării şi modernizării unor aeroporturi internaţionale, aeroporturi teritoriale, precum şi Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene TAROM SA. Sumele alocate ca ajutor de stat au reprezentat atât transferuri de la bugetul de stat pentru investiţii, (altele decât finanţarea infrastructurii), cheltuieli de capital, precum şi rambursări de plati, dobânzi şi comisioane. Principalul furnizor a fost Ministerul Transporturilor. 246. Dezvoltarea reţelelor de transport în comun a presupus finanţarea retehnologizării şi dezvoltării unor societăţi comerciale de transport fluvial pe Dunare inclusiv în Delta pentru localnici şi a mărfurilor de stricta necesitate pentru aceştia, dar şi pentru metroul bucurestean. Astfel de finanţări s-au făcut, de asemenea, prin Ministerul Transporturilor. Totodată, a fost susţinut transportul urban în comun şi de către administraţiile publice locale, prin subvenţionarea directa a biletelor de călătorie. In acest din urma caz, sumele au fost incluse în cuantumul ajutoarelor de stat acordate domeniului transporturi, dar este încă necesară verificarea caracterului de ajutor de stat a sumelor alocate. Astfel, identificarea existenţei unor fluxuri financiare, care au compensat pierderile înregistrate de unele companii locale de transport, ca urmare a impunerii unui nivel maximal de către autoritatea locală pentru biletul de călătorie conduce la concluzia conform căreia cuantumul ajutorului de stat identificat în acest caz a fost în realitate mai mic decât cel înregistrat efectiv. 247. Principalii furnizori de ajutor de stat în cazul transportului în comun sunt: Ministerul Transporturilor (pentru societăţile comerciale de transport fluvial şi metroul bucurestean) şi administraţiile publice locale pentru subvenţionarea transportului urban de călători. De asemenea, au fost alocate unele facilităţi fiscale de către Ministerul Finanţelor - Direcţia de Colectare a Veniturilor Statului. 248. Si în cazul transportului feroviar, principalul furnizor de ajutor de stat a fost Ministerul Transporturilor. Sumele identificate, altele decât cele pentru infrastructura, au fost de natura cheltuielilor de capital, respectiv a rambursarilor de plati, dobânzi şi comisioane susţinute financiar de către Ministerul Transporturilor. Menţinerea la un nivel relativ constant (circa 10%) a ponderii ajutorului sectorial acordat pentru transport feroviar conduce la concluzia ca restructurarea acestui sector nu s-a realizat încă în totalitate. 249. Ajutorul de stat acordat pentru transport naval consta în sprijinirea companiilor naţionale ce au în administrare porturile dunarene şi întreţinerea la un standard corespunzător, a senatului navigabil pe Dunare şi constau de regula în cheltuieli de capital pentru achiziţii de utilaje necesare realizării acestor obiective. O pondere mica revine companiilor maritime (port Constanta), respectiv sub 1,5% din total ajutor acordat transporturilor şi comunicaţiilor în anul 1999. Principalul furnizor de ajutor de stat în acest caz este Ministerul Transporturilor. Obiective regionale 250. Pentru prima oara au fost identificate ca ajutoare având obiectiv regional pentru anul 1999 alocarea unor sume privind transportul rutier de călători. Furnizorul ajutorului de stat în acest caz a fost Ministerul Finanţelor Direcţia Politici Bugetare de Dezvoltare Regionala şi Locală. Sumele alocate au reprezentat stingerea unor datorii către bugetul Statului şi s-au regasit la nivelul a 11 din cele 41 judeţe ale tarii. Acordarea ajutoarelor în acest caz nu a implicat statutul de zona defavorizată şi ca atare sumele se regăsesc în cadrul centralizatoarelor anuale la poziţia - "zone pentru care au fost elaborate programe naţionale de dezvoltare regionala". GRUPAREA IN FUNCŢIE DE NATURA AJUTORULUI DE STAT 251. Principalele instrumente financiare utilizate în acordarea de ajutoare de stat pentru transporturi şi comunicaţii, în perioada 1996 - 1999, au fost: - acordarea de garanţii de stat pentru credite externe; - acordarea de subvenţii, alocaţii, prima, dobânda subventionata, alte sume nerambursabile; - participarea cu capital a statului la procesul de retehnologizare sau de realizare de investiţii noi. 252. Structura în funcţie de natura ajutorului de stat identificat pentru transporturi şi comunicaţii se prezintă sintetic astfel:
Tabel 24
Ajutorul de stat identificat pentru transporturi şi comunicaţii.
Structura în funcţie de natura ajutorului, în România şi Uniunea Europeană.
- în procente -
┌──────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, dobânda │ │ │ │ │
│subventionata, alte sume nerambursabile │ 17.8 │ 15.2 │ 48.8 │ 51.1 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor│ │ │ │ │
│fiscale (taxe vamale) │ 0.0 │ 0.0 │ 0.0 │ 0.01 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│B1 - participarea cu capital a statului │ 4.0 │ 24.7 │ 22.1 │ 15.2 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│C2 - total scutiri şi reduceri la plata │ │ │ │ │
│majorărilor de întârziere şi a penalităţilor │ │ │ │ │
│aferente │ 0.0 │ 0.1 │ 0.6 │ 1.5 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat: pentru │ │ │ │ │
│credite externe │ 78.2 │ 60.0 │ 28.5 │ 32.2 │
├──────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│TOTAL │ 100 │ 100 │ 100 │ 100 │
└──────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
253. După cum rezulta din tabelul de mai sus în perioada 1996 - 1999 a scăzut ponderea ajutoarelor de stat de natura renunţării la venituri, în favoarea creşterii ponderii alocării cheltuielilor bugetare propriu-zise. Conform practicii europene acest aspect constituie o tendinţa sanatoasa în acordarea de ajutoare de stat, permitand un control mai strict al cheltuirii fondurilor publice, pe de o parte, şi a realizării tintei propuse, pe de alta parte. 254. Dinamica ajutoarelor de stat în funcţie de natura acestora, respectiv a instrumentelor financiare utilizate, se prezintă astfel:
Tabel 25
Ajutorul de stat pentru transporturi şi comunicaţii.
Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
┌──────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1+B1) │
├──────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │118.3│ 784.5│1135.7│1750.7│
│ ├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mil. Euro│ 30.6│ 97.0│ 113.7│ 107.4│
│ │ % │ 100│ 316.6│ 371.2│ 350.8│
│ ├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mld. lei │118.3│ 317.6│ 295.9│ 311.6│
│- preţuri comparabile 1996│ % │ 100│ 268.5│ 250.1│ 263.4│
├──────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│2. Renunţare la venituri (A2+C1+C2+D1) │
├──────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │423.7│1182.7│ 467.5│ 899.7│
│ ├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mil. Euro│109.7│ 146.2│ 46.8│ 55.2│
│ │ % │ 100│ 133.3│ 42.7│ 50.3│
│ ├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mld. lei │423.7│ 478.8│ 121.8│ 160.1│
│- preţuri comparabile 1996│ % │ 100│ 113.0│ 28.7│ 37.8│
├──────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴──────┴──────┤
│din care: │
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale (A2+C2) │
├──────────────────────────┬─────────┬─────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0│ 1.3│ 9.9│ 39.1│
│ ├─────────┼─────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mil. Euro│ 0│ 0.2│ 1.0│ 2.4│
│- preţuri comparabile 1996│mld. lei │ 0│ 0.5│ 2.6│ 7.0│
└──────────────────────────┴─────────┴─────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 255. Deşi renunţarea la venituri scade în anul 1999 la circa 38% din nivelul existent în anul 1996, tendinţa de creştere a renunţării la venituri prin intermediul sistemului fiscal şi al asigurărilor sociale, constituie un semnal de atentionare, aceasta practica fiind considerată de către experţii Comisiei Europene ca ineficienta din punct de vedere economic şi cu efect concurenţial negativ. PARTEA a V-a Ajutoarele de stat pentru servicii financiare în perioada 1996 - 1999 CONSIDERATII PRIVIND AJUTOARELE DE STAT PENTRU SECTORUL SERVICII FINANCIARE 256. Existenta şi dezvoltarea unui sector puternic şi competitiv în domeniul serviciilor financiare constituie o condiţie esenţială a dezvoltării pieţei concurentiale în România. 257. In acest sens, intervenţia statului prin măsuri de sprijin pentru sectorul "servicii financiare" poate distorsiona substanţial condiţiile de piaţa, fapt pentru care în practica europeană sunt instituite măsuri de supraveghere în mod constant şi continuu. 258. Comisia Europeană monitorizează strict toate operaţiunile de restructurare a sectorului financiar-bancar şi de asigurări, care implica, de regula, sprijin din partea statelor membre ale Uniunii Europene. 259. In perioada analizata au fost mai puţin sprijinite alte segmente ale sectorului "servicii financiare" decât sistemul bancar, respectiv nu s-au acordat ajutoare de stat pentru societăţile comerciale având ca obiect activităţi de asigurare şi reasigurare. 260. Sumele identificate ca ajutor de stat şi acordate sistemului bancar în perioada 1996 - 1999 sunt următoarele:
Tabel 26
Ajutorul de stat identificat pentru servicii financiare. Sume anuale.
┌───────────────────────────┬───────────┬─────┬──────┬─────┬────┐
│ │ UM │ 1996│ 1997 │ 1998│1999│
├───────────────────────────┼───────────┼─────┼──────┼─────┼────┤
│Total sume, in: │ │ │ │ │ │
│- preţuri curente │- mld. lei │156.8│8184.8│121.9│98.0│
│ │- mil. Euro│ 40.6│1011.6│ 12.2│ 6.0│
│ ├───────────┼─────┼──────┼─────┼────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │156.8│3313.7│ 31.8│17.4│
├───────────────────────────┼───────────┼─────┼──────┼─────┼────┤
│Dinamica ajutoarelor de │ │ │ │ │ │
│stat, înregistrate in: │ │ │ │ │ │
│- mil. Euro preţuri curente│ % │100.0│2491.6│ 30.1│14.8│
│- mld. lei preţuri │ │ │ │ │ │
│ comparabile 1996 │ % │100.0│2113.3│ 20.3│11.1│
└───────────────────────────┴───────────┴─────┴──────┴─────┴────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 261. In anul 1997 sistemul bancar a primit un sprijin masiv din partea statului roman (circa 8185 miliarde lei, respectiv peste 1 miliard Euro), scopul principal declarat fiind salvarea băncilor comerciale BANCOREX şi Banca Agricolă. Pentru cele doua bănci s-au alocat: 4500 miliarde lei pentru BANCOREX SA, respectiv 3374.5 miliarde lei pentru Banca Agricolă. 262. Acest efort al statului a reprezentat 3.2% din Produsul Intern Brut realizat în România în anul 1997 şi a depăşit practic Valoarea Adăugată Bruta realizată în sectorul financiar-bancar cu peste 90%. 263. BANCOREX S.A. a fost preluată în 1998 de către Banca Comercială Romana, iar Banca Agricolă se afla în prezent într-un proces avansat de privatizare. 264. Ţinând seama de faptul ca informaţiile de care dispunem nu sunt complete în ceea ce priveşte sprijinul acordat de statul roman băncilor comerciale, inclusiv prin intermediul Băncii Naţionale a României, nu putem face aprecieri privind dimensiunea reală a acestuia. Totuşi, menţionăm ca ponderea ajutorului de stat pentru sectorul servicii financiare în total ajutor de stat identificat la nivelul economiei naţionale este relativ redusă (2.1% în 1996, 1.2% în 1998 şi 0.4% în 1999), excepţie constituind numai anul 1997 (peste 41% din totalul ajutorului de stat a fost alocat sectorului bancar). In cadrul Uniunii Europene, ajutorul de stat pentru sectorul "servicii financiare" s-a situat în medie, anual, la 3.5% din totalul ajutoarelor de stat alocate de statele membre în perioada 1996-1999.
Tabel 27
Ajutorul de stat identificat pentru servicii financiare. Valori anuale.
┌────────────────────────────────┬────────────┬──────┬────────┬──────┬──────z
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├────────────────────────────────┴────────────┴──────┴────────┴──────┴──────┤
│1. Ponderea ajutoarelor de stat acordate sectorului servicii financiare in:│
├────────────────────────────────┬────────────┬──────┬────────┬──────┬──────┤
│- valoarea adăugată bruta │ │ │ │ │ │
│ realizată de sectorul servicii│ │ │ │ │ │
│ financiare │ % │ 4.8│ 190.4│ 2.2│ 1.3│
├────────────────────────────────┼────────────┼──────┼────────┼──────┼──────┤
│- total ajutor de stat │ │ │ │ │ │
│ identificat la nivelul │ │ │ │ │ │
│ economiei naţionale │ % │ 2.1│ 41.0│ 1.2│ 0.4│
├────────────────────────────────┴────────────┴──────┴────────┴──────┴──────┤
│2. Cuantumul anual pe salariat angajat în sectorul servicii financiare, in:│
├────────────────────────────────┬────────────┬──────┬────────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mii lei/pers│2272.5│110605.4│1603.9│1422.4│
│ │Euro/pers. │ 558.4│ 13670.3│ 160.6│ 87.3│
│ ├────────────┼──────┼────────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mii lei/pers│2272.5│ 44779.5│ 417.9│ 253.1│
└────────────────────────────────┴────────────┴──────┴────────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru valoarea adăugată bruta realizată de sectorul "servicii financiare" au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice, definitive pentru perioada 1996 - 1997, pentru perioada 1998 - 1999 au fost utilizate nivelurile estimate de specialişti din cadrul Oficiului Concurentei împreună cu experţi din cadrul Ministerului Dezvoltării şi Prognozei; - Pentru numărul mediu anual de salariaţi din sectorul "servicii financiare" au fost utilizate datele publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice. 265. In ceea ce priveşte cuantumul anual pe salariat angajat în sectorul "servicii financiare", tendinţa înregistrată (cu excepţia vârfului din anul 1997) este de reducere continua a sumelor, astfel ca, dacă la nivelul anului 1996 acestea reprezentau echivalentul a 558.4 Euro/salariat, în anul 1999 acestea s-au situat la nivel de 87.3 Euro/persoana angajata în sectorul "servicii financiare". Cuantumul anual pe salariat angajat în sectorul "servicii financiare" în anul 1999 s-a situat la circa 29% din cuantumul alocat pe un salariat din industria prelucratoare, la circa 14% din cuantumul ajutorului alocat pe un salariat din agricultura, la circa 7.2% din cuantumul ajutorului alocat pe un salariat din industria extractivă, dar reprezintă circa 20% din cuantumul ajutorului alocat pe un salariat din transporturi şi comunicaţii. INSTRUMENTE FINANCIARE UTILIZATE 266. Structura ajutorului de stat în funcţie de natura ajutorului acordat sectorului "servicii financiare", se prezintă astfel:
Tabel 28
Ajutorul de stat identificat pentru servicii financiare.
Structura în funcţie de natura ajutorului.
- în procente -
┌──────────────────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ │1996 │1997 │1998 │1999 │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, dobânda │ │ │ │ │
│subventionata, alte sume nerambursabile │ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 3.0│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│A2 - scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor fiscale│ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.1│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│B1 - participarea cu capital a statului şi │ │ │ │ │
│conversia datoriilor, din care: │ 0.0│ 96.5│ 0.0│ 0.1│
│ ├─────┼─────┼─────┼─────┤
│- participarea cu capital a statului │ 0.0│ 96.5│ 0.0│ 0.0│
│- conversia datoriilor │ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 0.1│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│C2 - amânări si/sau reesalonari ale obligaţiilor │ │ │ │ │
│bugetare, scutiri şi reduceri la plata majorărilor │ │ │ │ │
│de întârziere şi a penalităţilor aferente │ 0.0│ 0.0│ 41.4│ 9.5│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat credite │ │ │ │ │
│externe │100.0│ 3.5│ 58.6│ 87.3│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│TOTAL │100.0│100.0│100.0│100.0│
└──────────────────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┘
267. Din datele de mai sus rezulta ca principalul instrument financiar utilizat pentru sprijinirea băncilor comerciale de către statul roman îl constituie acordarea de garanţii de stat la creditele externe contractate de băncile româneşti. 268. Dificultăţile cu care s-a confruntat sistemul bancar romanesc în perioada 1997 - 1998 se reflecta şi în utilizarea unor instrumente specifice de sprijin financiar pentru sectorul bancar cum sunt: conversia datoriilor şi participarea cu capital a statului, dar şi - în special în anul 1998 acordarea de facilităţi la plata obligaţiilor fiscale în special prin reduceri, scutiri, reesalonari la plata majorărilor de întârziere şi penalităţilor aferente unor datorii către bugetul statului. De acordarea unor facilităţi la plata obligaţiilor fiscale au beneficiat şi agenţi economici cu activitate de asigurări şi reasigurari, precum şi agenţi economici implicaţi în activităţi auxiliare ale instituţiilor financiare şi de asigurări. 269. Din punct de vedere a sumelor efectiv alocate anual şi a dinamicii acestora grupate în funcţie de natura ajutorului - cheltuiala bugetară sau renunţare la venituri în favoarea unor bănci comerciale - în perioada 1996 - 1999, situaţia se prezintă astfel:
Tabel 29
Ajutorul de stat pentru servicii financiare.
Sume anuale şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
┌──────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│1. Cheltuieli bugetare (A1+B1) │
├──────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0.0│7874.5│ 0.0│ 3.0│
│ │mil. Euro│ 0.0│ 973.3│ 0.0│ 0.2│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996│mld. lei │ 0.0│3188.1│ 0.0│ 0.5│
├──────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│2. Renunţare la venituri (A2+C1+C2+D1) │
├──────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 156.8│ 310.3│ 121.9│ 95.0│
│ │mil. Euro│ 40.6│ 38.4│ 12.2│ 5.8│
│ │ % │ 100.0│ 94.5│ 30.1│ 14.4│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996│mld. lei │ 156.8│ 125.6│ 31.8│ 16.9│
│ │ % │ 100.0│ 80.1│ 20.3│ 10.8│
├──────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│din care: │
│2.1. prin sistemul fiscal şi al asigurărilor sociale (A2+C2) │
├──────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0.0│ 0.0│ 50.5│ 9.4│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ │mil. Euro│ 0.0│ 0.0│ 5.1│ 0.6│
├──────────────────────────┼─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996│mld. lei │ 0.0│ 0.0│ 13.2│ 1.7│
└──────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. PARTEA a VI-a Ajutoarele de stat pentru alte domenii în perioada 1996 - 1999 270. Conform metodologiei în vigoare privind elaborarea Raportului anual şi a modului de structurare a informatiei în cadrul centralizatoarelor anuale a ajutoarelor de stat identificate la nivel naţional, nu sunt individualizate în mod expres unele domenii ale economiei naţionale. Astfel, sunt tratate global ajutoarele de stat acordate unor agenţi economici ce operează în sectoarele: - producţia şi distribuţia de energie electrica şi termica; - construcţii civile (inclusiv întreţinerea şi exploatarea de drumuri şi poduri); - turism; - sănătate; - învăţământ; - cultura şi mass-media etc. De asemenea, nu sunt abordate în mod distinct (eventual în cadrul ajutoarelor regionale) ajutoarele de stat acordate activităţilor ce se desfăşoară în zonele libere, parcuri industriale etc, definite ca atare prin acte normative speciale. 271. Fiecare dintre aceste domenii au un specific aparte, atât în ceea ce priveşte producţia propriu-zisa, cat si, mai ales, în ceea ce priveşte piaţa concurentiala în cadrul căreia se realizează şi comercializează activităţile respective. 272. Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra pieţelor afectate de intervenţia statului prin acordarea de ajutoare de stat, se impune abordarea unora din aceste segmente ale pieţei naţionale, mai ales în ceea ce priveşte gradul de identificare a ajutoarelor de stat acordate în perioada 1996 - 1999. 273. Astfel, în cadrul ajutoarelor de stat identificate, se regăsesc agenţi economici beneficiari ce acţionează în cadrul unor pieţe concurentiale, grupate sub titlul generic "alte domenii", printre care o pondere importanta o deţin: - domenii reglementate de stat cum sunt producerea şi distribuţia de energie electrica şi termica; - executarea de servicii publice de interes general cum sunt: executarea de lucrări de întreţinere şi exploatare a drumurilor şi podurilor, altele decât cele de natura investiţiilor în infrastructura; - activităţi ce pot genera disfuncţionalităţi pe pieţele concurentiale, cum sunt cele executate într-un regim preferenţial în cadrul "zonelor libere" sau "parcurilor industriale". 274. Sintetic, sumele identificate ca ajutor de stat pentru "alte domenii" în perioada 1996 - 1999 sunt:
Tabel 30
Ajutorul de stat identificat pentru "alte domenii". Sume anuale.
┌──────────────────────────────┬────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├──────────────────────────────┴────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Total sume acordate │
├──────────────────────────────┬────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │ 558.6│1843.9│2738.0│7664.4│
│ │- mil. Euro │ 144.6│ 227.9│ 274.1│ 470.4│
│ ├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │ 558.6│ 746.5│ 713.4│1364.0│
├──────────────────────────────┴────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│din care: │
│1. total sume pentru energie electrica şi termica │
├──────────────────────────────┬────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │ 507.9│1291.6│1410.5│2994.5│
│ │- % în total│ 90.9│ 70.0│ 51.5│ 39.1│
│ │- mil. Euro │ 131.5│ 159.6│ 141.2│ 183.8│
│ ├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │ 507.9│ 522.9│ 367.5│ 532.9│
├──────────────────────────────┴────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│2. total sume pentru întreţinere şi exploatare drumuri şi poduri │
├──────────────────────────────┬────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │ 10.0│ 175.2│ 308.9│ 717.8│
│ │- % în total│ 1.8│ 9.5│ 11.3│ 9.4│
│ │- mil. Euro │ 2.6│ 21.7│ 30.9│ 44.1│
│ ├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │ 10.0│ 70.9│ 80.5│ 127.7│
├──────────────────────────────┴────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│3. total sume pentru agenţi economici care operează în "zonele libere" │
├──────────────────────────────┬────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │ 0.0│ 0.5│ 0.0│ 7.5│
│ │- % în total│ 0.0│ 0.03│ 0.0│ 0.1│
│ │- mil. Euro │ 0.0│ 0.1│ 0.0│ 0.5│
│ ├────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │ 0.0│ 0.2│ 0.0│ 1.3│
├──────────────────────────────┴────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Dinamica ajutoarelor de stat pentru "alte domenii" │
├──────────────────────────────┬────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- Euro preţuri curente │ % │ 100.0│ 157.6│ 189.5│ 325.3│
│- lei preţuri comparabile 1996│ % │ 100.0│ 133.6│ 127.7│ 244.2│
├──────────────────────────────┴────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Dinamica ajutoarelor de stat pentru energie electrica şi termica │
├──────────────────────────────┬────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- Euro preţuri curente │ % │ 100.0│ 121.4│ 107.4│ 139.8│
│- lei preţuri comparabile 1996│ % │ 100.0│ 103.0│ 72.4│ 104.9│
└──────────────────────────────┴────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 275. Din analiza tabelului de mai sus rezulta ca din totalul sumelor înregistrate pentru "alte domenii", ajutoarele de stat acordate în vederea dezvoltării sectorului energetic naţional, deţin ponderea principala (de la circa 91% în anul 1996 la 39% în anul 1999). De asemenea, ajutoarele de stat acordate pentru întreţinerea şi exploatarea de drumuri şi poduri deţin o pondere relativ constanta de 9 - 11% în perioada 1997 - 1999. 276. Acordarea de ajutoare de stat în cadrul unor "zone libere" sau "parcuri industriale", care constituie o preocupare constanta în cadrul politicilor concurentiale europene, sunt fie extrem de reduse (cazul zonelor libere), fie nu au fost acordate (cazul parcurilor industriale). Ca atare, consideram ca aceasta nu poate constitui o problema în procesul de realizare a acquis-ului comunitar în domeniul concurentei, nici pentru perioadele trecute şi nici pentru prezent. 277. In ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate sectorului energetic acestea se regăsesc pe obiectiv sectorial, iar din punct de vedere al naturii, structura este următoarea:
Tabel 31
Ajutorul de stat pentru sectorul energetic.
Sume anuale, structura şi dinamica în funcţie de natura ajutorului.
┌───────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├───────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│A1 - subvenţii, alocaţii, prime, dobânda subventionata, alte sume │
│ nerambursabile │
├───────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0.0│ 2.0│ 176.0│ 665.5│
│- pondere în "sector energetic"│ % │ 0.0│ 0.2│ 12.5│ 22.2│
├───────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│B1 - participarea cu capital a statului şi conversia datoriilor │
├───────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 288.0│ 880.9│ 742.6│1341.6│
│- pondere în "sector energetic"│ % │ 56.7│ 68.2│ 52.6│ 44.8│
├───────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Total cheltuieli bugetare pentru sectorul energetic (A1+B1) │
├───────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 288.0│ 882.9│ 918.6│2007.1│
│ │mil. Euro│ 74.6│ 109.1│ 92.0│ 123.2│
│ │ % │ 100.0│ 146.4│ 123.3│ 165.2│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │ 288.0│ 357.4│ 239.3│ 357.2│
│ │ % │ 100.0│ 124.1│ 83.1│ 124.0│
├───────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│C2 - scutiri şi reduceri la plata majorărilor de întârziere şi a │
│ penalităţilor aferente │
├───────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 0.0│ 3.3│ 29.5│ 81.4│
│- pondere în "sector energetic"│ % │ 0.0│ 0.3│ 2.1│ 2.7│
├───────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│D1 - acordarea de garanţii de stat │
├───────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 219.9│ 405.4│ 462.4│ 906.0│
│- pondere în "sector energetic"│ % │ 43.3│ 31.4│ 32.8│ 30.3│
├───────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│2. Renunţare la venituri în favoarea sectorului energetic (C2+D1) │
├───────────────────────────────┬─────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│- preţuri curente │mld. lei │ 219.9│ 408.7│ 491.9│ 987.4│
│ │mil. Euro│ 56.9│ 50.5│ 49.2│ 60.6│
│ │ % │ 100.0│ 88.7│ 86.5│ 106.4│
│ ├─────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│- preţuri comparabile 1996 │mld. lei │ 219.9│ 165.5│ 128.2│ 175.7│
│ │ % │ 100.0│ 75.2│ 58.3│ 79.9│
└───────────────────────────────┴─────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. 278. Menţinerea relativ constanta a ajutorului de stat acordat sectorului energetic din România (sumele alocate în anul 1999 au crescut în termeni comparabili cu circa 5% fata de cele alocate în anul 1996) are drept cauza principala dificultăţile cu care se confrunta acest sector de activitate în plin proces de reforma atât din punct de vedere tehnic, cat şi administrativ. Punerea în funcţiune a Unităţii nr. 1 - Cernavodă şi continuarea lucrărilor la Unitatea nr. 2, având ca efect producerea de energie nuclear-electrica, pe de o parte, şi procesul de restructurare a sistemului energetic naţional bazat pe hidro şi termocentrale, pe de alta parte, au impus intervenţia statului în susţinerea acestui proces. 279. Totodată, pregătirea procesului de transformare a Regiei Autonome Renel în companii naţionale şi promovarea concurentei în domeniu, a presupus costuri materiale şi sociale sensibile. 280. Din punct de vedere a politicilor privind ajutorul de stat acordat sectorului energetic, acesta a avut ca suport - de regula - atât programe naţionale de dezvoltare sectoriala, cat şi programe proprii de restructurare şi retehnologizare a agenţilor economici beneficiari. 281. In anul 1999 instrumentele financiare utilizate pentru alocarea de ajutoare în sectorul energetic au constat în principal din cheltuieli bugetare (subvenţii şi alocaţii 22,2%, participarea cu capital a statului 44,8%), din garanţii de stat la creditele externe contractate de agenţii economici ce operează în sectorul energetic (30,3%) şi numai în mica măsura (2,7%), din facilităţi fiscale de natura scutirilor sau reducerilor la plata majorărilor de întârziere. Aceasta structura a instrumentelor financiare utilizate reflecta o politica coerenta privind dezvoltarea sectoriala, fără a induce perturbatii într-un mediu concurenţial normal. PARTEA a VII-a Ajutorul de stat naţional global din România în perioada 1996 - 1999 NIVELUL SI STRUCTURA AJUTORULUI NAŢIONAL GLOBAL. CARACTERIZARE GENERALĂ 282. In perioada 1996 - 1999, România a traversat o perioada de importante modificări structurale, reflectată şi de evoluţia descendenta a unor indicatori macroeconomici, cum sunt Produsul Intern Brut sau producţia industriala. Astfel, s-a înregistrat o reducere a produsului intern brut care a scăzut în aceasta perioada în mod constant, în termeni reali, acesta situandu-se în anul 1999 la circa 85% din nivelul anului 1996 (94% în 1997, respectiv 88% în 1998). In aceeaşi perioada producţia industriala a scăzut cu circa 15 puncte procentuale, în special pe seama declinului înregistrat de industria prelucratoare, iar în cadrul acesteia pe seama: - industriei metalurgice (producţia anului 1999 reprezintă sub 70% din producţia anului 1996); - industriei de maşini şi echipamente (producţia anului 1999 reprezintă sub 65% din producţia anului 1996); - industriei de echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii (producţia anului 1999, reprezintă circa 55% din producţia anului 1996); - industriei mijloacelor de transport rutier (producţia anului 1999 reprezintă circa 60% din producţia anului 1996). 283. Aceste evoluţii, si-au pus amprenta şi în ceea ce priveşte modul de constituire a bugetelor anuale de stat, în sensul reducerii atât a veniturilor bugetare, cat şi a cheltuielilor bugetare. De asemenea, necesitatea privind asigurarea unui anumit nivel al deficitului bugetar a determinat restricţii bugetare semnificative. Astfel, în termeni reali, veniturile bugetare au scăzut în anii 1997 şi 1998 la circa 93% din veniturile anului 1996, iar în anul 1999 acestea s-au situat la numai 83.5% fata de aceeaşi perioada. Aceeaşi tendinţa s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte evoluţia cheltuielilor bugetare, respectiv acestea s-au situat la circa 88.8% în anii 1997 şi 1998 şi la 76.8% în anul 1999 din nivelul cheltuielilor bugetare efectuate în anul 1996. In mod corespunzător, deficitul bugetar a scăzut, în termeni reali, în mod continuu, astfel încât, în anul 1999 acesta se situa la 41,2% din deficitul bugetar înregistrat în anul 1996. 284. In aceste condiţii măsurile de ajutor de stat au înregistrat în perioada 1996 - 1999 un trend descrescator cu fluctuatii determinate de unii factori conjuncturali. 285. Nivelul şi evoluţia ajutorului de stat naţional global în perioada 1996 - 1999 se prezintă astfel:
Tabel 32
Ajutorul de stat global identificat la nivel naţional. Sume anuale.
┌──────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┐
│ │ │ │ │ │ │EUR 15 │
│ │ UM │1996 │1997 │1998 │1999 │(1996 -│
│ │ │ │ │ │ │ 1998) │
├──────────────────────────────────┴───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┤
│Ajutor de stat naţional global, exprimat in: │
├──────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┤
│- preţuri curente │- mld. lei │ 7318│19962│10159│23368│ │
│ │- mil. Euro│ 1894│ 2467│ 1017│ 1434│ 93127│
│ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┤
│- preţuri comparabile 1996 │ mld. lei │ 7318│ 8082│ 2647│ 4159│ │
├──────────────────────────────────┴───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┤
│Dinamica ajutorului de stat naţional global înregistrat in: │
├──────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┤
│- mil. Euro preţuri curente │ % │100.0│130.2│ 53.7│ 75.7│ │
│- mld. lei preţuri comparabile │ % │100.0│110.4│ 36.2│ 56.8│ │
│1996 │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┴───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┤
│Pondere in: │
├──────────────────────────────────┬───────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────┤
│- Produsul intern brut (PIB) │ % │ 6.7│ 7.9│ 2.8│ 4.5│ 1.12│
│- Valoarea adăugată bruta (VAB) │ % │ 7.2│ 8.6│ 3.1│ 5.0│ │
│- Cheltuieli guvernamentale │ % │ 21.0│ 26.1│ 8.6│ 15.7│ 2.35│
└──────────────────────────────────┴───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┘
Sursa: - Pentru calculul sumelor în preţuri comparabile 1996 s-a utilizat deflatorul PIB publicat de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (1998 - date semidefinitive; 1999 - date provizorii); - Evaluarea în Euro s-a făcut ţinând seama de cursul de schimb mediu anual al leului în raport cu Euro (ECU pana în decembrie 1998) comunicat de Banca Naţionala a României. - Informaţia referitoare la EUR 15 a fost preluată din al VIII-lea Raport privind ajutorul de stat în Uniunea Europeană şi exprima nivelul mediu anual în perioada 1996 - 1998. 286. Ajutorul de stat naţional global a crescut semnificativ în anul 1997 fata de anul precedent (cu 30.2% exprimat în Euro şi cu 10.4% exprimat în preţuri comparabile) ca urmare în special a infuziei de capital făcuta de statul roman către sistemul bancar. Acesta a reprezentat peste 40% din totalul ajutoarelor de stat acordate (8185 miliarde lei ajutoarele de stat pentru sistemul bancar, fata de 19962 miliarde lei ajutor naţional global la nivelul anului 1997). In anul 1998, efortul statului s-a redus considerabil situandu-se la circa 36% din ajutorul naţional global acordat în anul 1996 şi la circa 33% fata de sumele acordate ca ajutoare de stat în anul precedent, în acest an resimtindu-se şi efectele efortului financiar făcut în ultima perioada a anului precedent. Anul 1999 înregistrează un uşor reviriment fata de anul 1998, cuantumul ajutoarelor de stat acordate fiind superior, dar situandu-se - în termeni comparabili - la numai circa 57% din ajutorul de stat acordat în anul 1996. 287. Deşi ajutorul de stat naţional global a scăzut în termeni reali în perioada 1996 - 1999, totuşi ponderea acestuia în produsul intern brut, în valoarea adăugată şi în cheltuielile guvernamentale s-a menţinut la un nivel ridicat. Astfel, ponderea în anul 1999, în produsul intern brut a ajutorului naţional global a fost de 4.5%, iar la nivelul cheltuielilor guvernamentale s-a situat la 15.7%. ANALIZA PRINCIPALELOR CORELAŢII ÎNTRE AJUTORUL DE STAT NAŢIONAL GLOBAL SI BUGETUL DE STAT CONSOLIDAT 288. In analiza corelaţiilor dintre ajutorul de stat naţional global şi bugetul de stat consolidat (format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale) s-a ţinut seama de următoarele aspecte: - veniturile bugetare anuale sunt afectate, în sensul reducerii lor, de acordarea de ajutoare de stat de natura renunţării statului la unele venituri în favoarea unor agenţi economici, - nivelul cheltuielilor bugetare este amplificat de includerea la capitolele de cheltuieli ale bugetelor naţionale a ajutoarelor de stat ce se constituie din sume acordate efectiv unor agenţi economici. 289. In consecinţa, analiza ajutorului naţional global are în vedere impactul acestuia asupra deficitului bugetar, dar - în mod distinct - şi impactul fiecărui instrument financiar utilizat, în funcţie de natura sa, fie asupra veniturilor bugetare, fie asupra cheltuielilor cuprinse în buget. 290. Sintetic, structura în funcţie de natura ajutorului de stat naţional global în corelaţie cu bugetul de stat consolidat, în perioada 1996-1999, se prezintă astfel:
Tabel 33
Ajutorul de stat naţional global. Structura în funcţie de natura
ajutorului şi corelaţia cu bugetul de stat consolidat.
┌────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ Specificaţie │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│BUGETUL DE STAT CONSOLIDAT - miliarde lei preţuri curente │
├────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Venituri │ 29282│ 67467│104002│135972│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Cheltuieli │ 34784│ 76489│117538│148562│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Deficit │ 5503│ 9022│ 13536│ 12591│
├────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│AJUTOR DE STAT - miliarde lei preţuri curente │
├────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Total, din care de natura: │ 7318│ 19962│ 10159│ 23368│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│[] Renunţării la venituri, din care: │ 2432│ 6423│ 5104│ 13513│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Scutiri şi reduceri la plata obligaţiilor│ │ │ │ │
│ fiscale │ 4│ 17│ 1356│ 2833│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Dobânda aferentă creditelor bugetare │ 30│ 1023│ 81│ 201│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Scutiri şi reduceri la plata majorărilor │ │ │ │ │
│ de întârziere şi a penalităţilor aferente│ 5│ 684│ 1376│ 6454│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Acordarea de garanţii de stat │ 2393│ 4699│ 2291│ 4025│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│[] Cheltuielii bugetare, din care: │ 4886│ 13539│ 5055│ 9855│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Subvenţii, alocaţii, prime, dobânda │ │ │ │ │
│ subventionata, alte sume nerambursabile │ 3625│ 3569│ 3472│ 6420│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ - Participarea cu capital a statului, │ │ │ │ │
│ conversia datoriilor │ 1261│ 9970│ 1583│ 3435│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> Raportul dintre ajutorul de stat şi │ │ │ │ │
│ deficitul bugetar* - % -│ 133.0│ 221.3│ 75.1│ 185.6│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> Scăderea veniturilor bugetare pe seama │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat** - % -│ 8.3│ 9.5│ 4.9│ 9.9│
├────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│> Creşterea cheltuielilor bugetare pe seama │ │ │ │ │
│ ajutorului de stat*** - % -│ 14.0│ 17.7│ 4.3│ 6.6│
└────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘
------------- *) Total ajutor de stat/deficit bugetar **) Ajutor de natura renunţării la venituri/venituri bugetare ***) Ajutor de natura cheltuielilor bugetare/cheltuieli bugetare 291. După cum rezulta din tabelul prezentat mai sus, de regula, acordarea de ajutoare de stat a depăşit semnificativ nivelul deficitului bugetar (cu 33% în anul 1996, mai mult de dublu în anul 1997 şi cu peste 85%, în anul 1999), excepţie constituind anul 1998 când ajutorul naţional global s-a situat la 75% din deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, dacă statul nu ar fi intervenit în economie prin măsuri de natura ajutorului de stat, în anii 1996, 1997 şi 1999 s-ar fi înregistrat excedent bugetar, iar în anul 1998 deficitul ar fi fost doar 25% din cel efectiv înregistrat. 292. Aceasta situaţie se datorează pe de o parte înregistrării unui nivel relativ scăzut al veniturilor bugetare ca urmare a renunţării din partea statului la unele venituri cuvenite, iar pe de alta parte, nivelului relativ ridicat al cheltuielii bugetare ca urmare a alocării unor sume sub forma de ajutoare de stat. Astfel, în anul 1999, veniturile bugetare ar fi fost cu circa 10% mai mari în situaţia colectării de către stat a tuturor sumelor cuvenite şi deci a neacordarii unor facilităţi agenţilor economici, iar cheltuielile bugetare ar fi fost mai mici cu 6.6% dacă nu ar fi fost alocate sume de la buget ca ajutor de stat. 293. In ceea ce priveşte tendinţa înregistrată de cele doua componente ale ajutorului naţional global (fie de natura renunţării la venituri, fie de natura cheltuelii bugetare propriu-zise), acestea înregistrează un trend diferit. Astfel, ponderea ajutoarelor de stat de natura cheltuielilor bugetare în total cheltuieli bugetare înregistrează o tendinţa semnificativă de scădere, de la 14% în 1996 şi 17.7% în 1997, la 4.3% în 1998, respectiv 6.6% în 1999. Totodată, în aceeaşi perioada, se înregistrează o tendinţa de creştere a ponderii ajutoarelor de stat de natura renunţării la venituri în totalul veniturilor bugetare, astfel încât aceasta creste de la 8.3% în 1996 la 9.9% în 1999. 294. In practica europeană, se considera ca modificarea structurii ajutorului de stat în favoarea renunţării la venituri din partea statului (în special prin sistemul fiscal), conduce la accentuarea efectelor negative asupra mediului concurenţial, rezultate din acordarea de ajutoare de stat. Aceste ajutoare sunt mult mai greu de controlat în derulare, iar din punct de vedere al efectelor economice pe piaţa, de foarte multe ori, conduc la evaziune fiscală şi nu la realizarea obiectivelor - tinta avută în vedere la acordare. 295. Modul de alocare a ajutorului de stat naţional global în funcţie de sursa de finanţare se prezintă astfel:
Tabel 34
Ajutorul de stat naţional global în funcţie de sursa de finanţare
- în miliarde lei -
┌────────────────────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│ Specificaţie │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├────────────────────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┤
│Ajutor de stat naţional global acordat prin: │
├────────────────────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┤
│1. Bugetul de stat │ 7318│19390.6│ 9755.2│20982.0│
│- renunţare la venituri │2432.3│ 6045.4│ 4915.0│11701.0│
│ din care: │ │ │ │ │
│ prin sistemul fiscal │ 8.7│ 323.9│ 2543.9│ 7479.8│
│- cheltuieli bugetare │4885.7│13345.2│ 4840.2│ 9281.0│
├────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│2. Bugetul asigurdrilor sociale:│ │ 377.6│ 186.9│ 1735.1│
│- renunţare la venituri │ │ 377.6│ 186.9│ 1735.1│
├────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│3. Bugete locale │ │ 194.0│ 217.3│ 650.9│
│- renunţare la venituri │ │ 0.3│ 2.6│ 77.1│
│ din care: │ │ │ │ │
│ prin sistemul fiscal │ │ 0.3│ 1.6│ 72.3│
│- cheltuieli bugetare │ │ 193.7│ 214.7│ 573.8│
├────────────────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│TOTAL │ 7318│19962.2│10159.4│23368.0│
│- renunţare la venituri │2432.3│ 6423.3│ 5104.0│13513.2│
│ din care: │ │ │ │ │
│ prin sistemul fiscal şi de │ 8.7│ 701.0│ 2732.4│ 9287.2│
│ asigurări sociale │ │ │ │ │
│- cheltuieli bugetare │4885.7│13538.9│ 5054.9│ 9854.8│
└────────────────────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
296. După cum rezulta din tabel, principala sursa de finanţare a ajutorului de stat naţional global o constituie bugetul de stat. In cadrul acestuia, se manifesta pregnant tendinţa de creştere a ponderii ajutoarelor de stat de natura renunţării la venituri şi în cadrul acestora a celor prin sistemul fiscal, astfel, dacă în anul 1996, renunţarea la venituri reprezenta circa 33% din ajutorul naţional global, iar ajutoarele de stat acordate prin sistemul fiscal erau nesemnificative, în anul 1999 renunţarea la venituri reprezenta circa 58%, din care prin intermediul sistemului fiscal, circa 40%. 297. De asemenea, prin bugetul de asigurări sociale au fost identificate ca ajutoare de stat numai acordarea de facilităţi, nivelul ajutorului de stat acordat fiind 100% de natura renunţării la venituri. 298. Menţionăm faptul ca, în perioada 1997-1999, urmare a creşterii autonomiei bugetelor locale, s-a înregistrat acordarea pe plan local de ajutoare de stat astfel, dacă în 1997 ajutoarele de stat acordate pe plan local reprezentau 1% din ajutorul naţional global, ponderea lor a crescut la 2% în anul 1998, respectiv la 2,8% în anul 1999. Deoarece informaţiile de care dispunem privind nivelul ajutoarelor de stat acordate pe plan local în perioada 1996 - 1999 nu pot fi considerate complete, ele vor fi completate în următorul Raport privind ajutoarele de stat acordate în România. NIVELUL SI STRUCTURA AJUTORULUI NAŢIONAL GLOBAL. COMPARAŢIE ROMÂNIA - UNIUNEA EUROPEANĂ. Ajutorul de stat în România comparativ cu ajutorul de stat acordat în Uniunea Europeană 299. La începutul anului 2000, Comisia Europeană a prezentat al VIII-lea Raport privind ajutoarele de stat acordate de Statele membre ale Uniunii Europene, Raport ce cuprinde o analiza complexa la nivelul Uniunii privind obiectivele acordării de ajutoare de stat, instrumentele financiare utilizate în acordarea de ajutoare de stat, precum şi principalele domenii beneficiare. Analiza în cadrul celui de-al VIII-lea Raport a avut în vedere punerea în evidenta a dinamicii ajutoarelor de stat în perioada 1996 - 1998 comparativ cu perioada 1994 - 1996 şi constituie o diagnoza asupra situaţiei politicilor în domeniul ajutorului de stat, în condiţii de monitorizare stricta a acestora, atât la nivel de Stat membru, cat şi la nivel comunitar. 300. Raportul privind ajutoarele de stat acordate în perioada 1996 - 1999 întocmit de România în calitate de ţara asociata a Uniunii Europene şi în proces de negociere la aderare, urmează în linii generale metodologia comunitară de analiza a ajutoarelor de stat. Totuşi, exista unele diferenţe metodologice între cele doua modalităţi de analiza. Acestea decurg, pe de o parte, din prevederile legale naţionale în domeniul ajutorului de stat, armonizate cu legislaţia comunitară existenta la începutul anului 1999, şi implicit cu modul de organizare a informatiei în cadrul Rapoartelor comunitare anterioare acestui ultim Raport al Comisiei Europene, iar pe de alta parte, acestea sunt datorate specificului economiei româneşti. Menţionăm faptul ca, în cazurile în care, în cursul prezentului Raport au fost realizate comparaţii România - Uniunea Europeană, informaţia a fost prezentată în condiţii comparabile, astfel încât concluziile ce rezulta sa nu fie distorsionate de conţinutul indicatorilor prezentaţi. 301. La nivelul Uniunii Europene se manifesta disparitati sensibile între politicile în domeniul ajutorului de stat adoptate de Statele membre, în funcţie de gradul de dezvoltare economică a fiecărui stat în parte, de pieţele asupra cărora statele decid sa intervină, precum şi ca urmare a obiectivelor naţionale specifice de dezvoltare în cadrul naţional şi comunitar. Astfel, ţările care se confrunta cu probleme de subdezvoltare regionala şi care, de regula, apelează pentru regiunile respective la fonduri de dezvoltare structurală (fonduri de coeziune) înregistrează şi un nivel ridicat al ajutorului de stat exprimat în Euro/salariat/an. In aceasta categorie sunt incluse Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia, al căror nivel de dezvoltare economică, exprimată în produsul intern brut pe locuitor se situează sub 70% din media comunitară, dar şi tari cum sunt Germania, Italia, Franta şi Belgia, care deşi dezvoltate din punct de vedere economic, au în componenta regiuni cu un grad de dezvoltare mult sub media naţionala şi care necesita abordarea unor politici coerente din punct de vedere al dezvoltării regionale (de exemplu: în Germania - landurile din est, în Italia - Sicilia etc.). 302. Situaţia comparativa între ajutorul de stat acordat în România anual în perioada 1996 - 1999, exprimat în preţuri curente, şi nivelul ajutorului de stat acordat anual de statele membre ale Uniunii Europene în perioada 1996 - 1998 (exprimat în preţuri 1997), se situează astfel:
Tabel 35
Ajutorul de stat global (fără agricultura) identificat la nivel naţional.
Situaţia comparativa între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene.
┌───────────────────────────────┬──────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ Milioane │ Euro/ │ Euro/ │
│ │ Euro │ locuitor/an │ salariat/an │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ A. EUR 15, anual, în perioada │ 79787 │ 214 │ 526 │
│ 1996-1998, din care: │ │ │ │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Austria │ 1186 │ 147 │ 353 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Belgia │ 2532 │ 249 │ 677 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Danemarca │ 1356 │ 257 │ 513 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Germania │ 26808 │ 327 │ 786 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Grecia │ 1306 │ 125 │ 334 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Spania │ 4709 │ 120 │ 318 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Finlanda │ 500 │ 97 │ 248 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Franta │ 13887 │ 237 │ 618 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Irlanda │ 688 │ 188 │ 497 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Italia │ 15853 │ 276 │ 712 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Luxemburg │ 78 │ 188 │ 343 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Olanda │ 1963 │ 126 │ 349 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Portugalia │ 1471 │ 148 │ 323 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Suedia │ 1570 │ 178 │ 388 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ Marea Britanie │ 5881 │ 100 │ 223 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ B. România în anii: │ │ │ │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ 1996 │ 1117 │ 49 │ 188 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ 1997 │ 2026 │ 90 │ 362 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ 1998 │ 935 │ 42 │ 174 │
├───────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ 1999 │ 1321 │ 59 │ 278 │
└───────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────────┘
Sursa: - Informaţia referitoare la EUR 15 a fost preluată din al VIII-lea Raport privind ajutorul de stat în Uniunea Europeană şi exprima nivelul mediu anual în perioada 1996-1998 303. Comparaţia între ajutoarele de stat acordate în statele membre ale Uniunii Europene şi România nu cuprinde ajutorul de stat pentru agricultura, care conform practicii europene este analizat distinct. In condiţiile în care se ia în calcul şi ajutorul de stat pentru agricultura, la nivelul mediei comunitare acesta creste pe locuitor de la 214 Euro/an la circa 250 Euro/an, iar pe salariat de la 526 Euro/an la circa 615 Euro/an (cu peste 16%), în timp ce în România includerea ajutorului de stat pentru agricultura la nivelul anului 1999 conduce la o creştere de circa 8.5%, respectiv de la 59 Euro/locuitor/an la 64 Euro/locuitor/an şi de la 278 Euro/salariat/an la 302 Euro/salariat/an. 304. Diferenţa dintre ajutorul de stat pe locuitor în România comparativ cu Uniunea Europeană este mai accentuata decât în cazul ajutorului de stat pe un salariat. Aceasta se datorează şi nivelului mai ridicat al somajului în România, iar raportarea jutorului de stat la o baza mai mica (ponderea salariaţilor în total populaţie fiind mai mica în România) conduce la o aparenta apropiere a nivelelor ajutorului de stat pe salariat între România şi Uniunea Europeană. Structura ajutorului naţional global în funcţie de obiectivul principal în România şi Uniunea Europeană 305. Structura ajutorului naţional global în România în funcţie de obiectivul principal al acordării acestuia este sensibil diferita de structura europeană. In România, strategiile naţionale de dezvoltare macroeconomica pana la nivelul anului 1998 au fost structurate în principal în profil sectorial, chiar dacă se aveau în vedere fie dezvoltarea regionala, fie dezvoltarea pe obiective orizontale. De regula, obiectivele orizontale erau abordate ca instrumente prin care se realizează dezvoltarea sectoriala, iar ţinând seama ca unele zone ale tarii erau dependente de un singur sector de activitate, dezvoltarea sectorului respectiv conducea practic la supravietuirea sau dezvoltarea economică a zonei. In consecinţa de foarte multe ori, deşi se urmarea în fapt dezvoltarea regionala sau dezvoltarea pe obiective orizontale (dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, promovarea cercetării naţionale, protecţia mediului, pregătire profesională şi combaterea somajului etc.), acestea erau subsumate unui obiectiv de dezvoltare sectoriala. 306. Considerentele de mai sus se reflecta în evoluţia structurii ajutorului de stat acordat de România în funcţie de obiectivul principal, şi fac ca disparitatile între structura naţionala şi structura europeană a ajutorului de stat sa fie semnificative, astfel:
Tabel 36
Ajutorul de stat naţional global în funcţie de obiectivul principal,
în România şi Uniunea Europeană.
- în procente -
┌───────────────────────────────────────────────┬───────────────────┬────┐
│ │ România │EUR │
│ Obiectivul principal al acordării ├────┬────┬────┬────┤ 15 │
│ │1996│1997│1998│1999│ │
├───────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│- Agricultura │41.1│17.9│ 8.1│ 7.9│14.3│
│- Silvicultura, piscicultura │ │ │ │ │ 0.3│
├───────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Obiective orizontale: │ 8.7│ 6.1│28.4│41.6│14.6│
│- Cercetare - Dezvoltare │ 0.1│ │ 0.2│ 0.7│ 4.0│
│- Mediul înconjurător │ │ 0.1│ 0.1│ 0.1│ 0.7│
│- întreprinderi mici şi mijlocii │ 0.1│ 0.1│ 0.1│ 0.8│ 3.1│
│- Comerţ │ │ │ │ │ 0.6│
│- Economisirea energiei │ │ │ │ │ 0.9│
│- Combaterea somajului │ │ │ │ │ 1.5│
│- Pregdtire profesionald │ │ │ │ │ 1.0│
│Alte obiective orizontale │ 8.5│ 5.9│28.0│40.0│ 2.9│
│ din care │ │ │ │ │ │
│ - Investiţii generale │ │ │12.8│ 9.7│ │
├───────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Obiective sectoriale: │50.3│76.1│63.5│46.9│50.6│
│- Oţel │ │ │ 1.3│ 2.0│ 0.3│
│- Construcţii navale │ │ │ │ │ 1.7│
│- Transporturi │ 5.8│ 8.7│13.6│10.0│34.6│
│- Cărbune: │ │ │ │ │ │
│ - ajutoare pentru producţia curenta │ 7.6│ 1.6│ 3.1│ 2.3│ 6.0│
│ - alte ajutoare │ 3.4│ 1.6│ 3.4│ 1.7│ 1.8│
│- Alte sectoare │31.2│23.2│41.0│30.5│ 2.7│
│- Servicii financiare │ 2.1│41.0│ 1.2│ 0.4│ 3.5│
├───────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Obiective regionale: │ 0.0│ 0.0│ 0.0│ 3.7│20.2│
│- Zone pentru care au fost elaborate programe │ │ │ │ │ │
│naţionale de dezvoltare regionala, altele │ │ │ │ 3.2│ 3.8│
│decât zonele defavorizate │ │ │ │ │ │
│- Zone defavorizate │ │ │ │ 0.5│16.3│
├───────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│TOTAL │ 100│ 100│ 100│ 100│ 100│
└───────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┘
Sursa: - Informaţia referitoare la EUR 15 a fost preluată din al VIII-lea Raport privind ajutorul de stat în Uniunea Europeană şi exprima nivelul mediu anual în perioada 1996-1998 307. In anul 1999 pot fi identificate pentru prima data ajutoarele de stat acordate având ca obiectiv principal un obiectiv regional, indiferent dacă este vorba de ajutoare pentru zone defavorizate sau despre programe naţionale de dezvoltare regionala. 308. Totuşi, în cazul României ajutoarele acordate în baza unui obiectiv regional au pondere mica în ajutorul naţional global, de numai 3.7% fata de media comunitară de 20.2%. 309. Acordarea de ajutoare de stat în baza unor obiective orizontale, identificate ca obiectiv principal, a crescut ca pondere în ajutorul naţional global de la 8.7% în anul 1996, la 41.6% în anul 1999, în Uniunea Europeană situandu-se la 14.6%. 310. Structura ajutoarelor de stat acordate în baza unor obiective orizontale prezintă diferenţe sensibile între România şi Uniunea Europeană. Astfel, la nivelul anului 1999, ajutoarele de stat acordate în România pentru cercetare-dezvoltare reprezentau numai 0.7% din ajutorul naţional global, în timp ce sumele alocate la nivel european în total ajutor de stat reprezentau circa 4%. In mod similar, ajutorul pentru întreprinderi mici şi mijlocii reprezintă în România 0.8%, în timp ce în Uniunea Europeană era de 3.1%, iar în ceea ce priveşte combaterea somajului şi pregătirea profesională pentru care în Uniunea Europeană s-a alocat circa 2.5% din total ajutor de stat, în România nu au fost identificate sume alocate - în principal - în baza acestor obiective-tinta. 311. In cadrul obiectivelor orizontale, poziţia "alte obiective" deţine o pondere semnificativă, 40% din total ajutor naţional global, respectiv 96% din obiectivele orizontale. In Uniunea Europeană acordarea de ajutor de stat în cadrul poziţiei de "alte obiective" deţine o pondere în total ajutor de stat de circa 2.9%. In aceasta grupa se regăsesc "investiţiile generale" subsumate de regula proceselor de restructurare macroeconomica (circa 25% din grupa), precum şi obiective cum sunt: ajutoare pentru salvare - restructurare, creşterea atractivitatii la privatizare etc. Ponderea relativ mare în ajutorul naţional global a ajutoarelor de stat acordate pentru salvare - restructurare (de regula din categoria ajutoarelor de operare) constituie un element atipic pentru o economie de piaţa sanatoasa si, ca atare, reducerea acestor ajutoare poate constitui un argument în procesul de realizare a acquis-ului comunitar. 312. In ceea ce priveşte acordarea de ajutoare de stat în baza unor obiective sectoriale, acestea se situează din punct de vedere al structurii ajutorului naţional global la nivelul ponderii ajutoarelor acordate în baza unor obiective sectoriale în Uniunea Europeană (46.9% în anul 1999 în România, fata de 50.6% în perioada 1996 - 1998 în Uniunea Europeană). Totuşi, din punct de vedere al structurii obiectivelor sectoriale în baza cărora au fost acordate ajutoare de stat, se manifesta diferenţe ca urmare şi a diferenţelor metodologice de grupare în cadrul acestui capitol a ajutoarelor de stat. Astfel, în Uniunea Europeană în "alte sectoare" se regăsesc, de regula, numai alte sectoare ale industriei prelucratoare, (la care pentru comparabilitate în cadrul prezentului Raport s-au inclus ajutoare pentru turism, mass-media şi cultura), în România, ponderea principala o deţin în cadrul acestui capitol ajutoarele pentru sectorul energetic, precum şi ajutorul pentru industria extractivă, alta decât industria cărbunelui. Ca atare, ţinând seama de structura economiei româneşti şi de modul de structurare a informatiei privind ajutorul de stat la nivel comunitar, acest capitol al ajutoarelor de stat acordate pe obiective sectoriale va continua sa deţină o pondere semnificativă în cadrul ajutorului naţional global. 313. Diferenţele de structura între ajutorul sectorial acordat în Uniunea Europeană şi ajutorul sectorial acordat în România decurg din însăşi structura diferita a economiilor naţionale a Statelor membre ale Uniunii Europene şi economia românească. Pentru România un aspect pozitiv, din punct de vedere al practicii europene în domeniul ajutorului de stat, îl constituie scăderea semnificativă a ajutoarelor de stat pentru industria extractivă a cărbunelui şi în special a celor de natura ajutorului de operare. Astfel, dacă în 1996 ajutorul de operare acordat industriei cărbunelui se situa la 7.6% din ajutorul naţional global, în anul 1999 acesta reprezenta numai 2.3%, fata de 6% cat reprezenta în total ajutor de stat la nivel comunitar. 314. De asemenea, menţionăm faptul ca România nu acorda ajutoare de stat pentru construcţiile navale, iar ajutorul pentru serviciile financiare deţine o pondere foarte mica (0.4% din ajutorul naţional global în anul 1999), fata de 2.7% cat reprezintă acest ajutor în cadrul Uniunii Europene. 315. O menţiune specială se impune referitor la ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru siderurgie (2% din ajutorul naţional global în România, fata de 0.3% în Uniunea Europeană) şi în ceea ce priveşte ajutorul pentru transporturi care se situează la 10% din ajutorul naţional global în România, fata de 34.5% cat reprezintă acest ajutor în Uniunea Europeană. Structura ajutorului naţional global în funcţie de natura ajutorului de stat în România şi Uniunea Europeană 316. Analiza dinamicii ajutorului naţional global si, în cadrul acestuia, a instrumentelor financiare utilizate în acordarea de ajutoare de stat, precum şi compararea structurii ajutorului de stat (în funcţie de natura) cu structura instrumentelor financiare utilizate pe plan comunitar, pun în evidenta disjunctia dintre politicile şi metodele de acordare a ajutoarelor de stat în România fata de cele adoptate în plan european. Sintetic, evoluţia structurii în funcţie de natura ajutorului de stat în funcţie de natura sa în România şi Uniunea Europeană, se prezintă astfel:
Tabel 37
Ajutorul de stat naţional global. Structura în funcţie de natura ajutorului
şi corelaţia cu nivelul din Uniunea Europeană.
- în procente -
┌──────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬───────────┐
│ Specificaţie │1996 │1997 │1998 │1999 │ EUR 15 │
│ │ │ │ │ │(1996-1998)│
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│Ajutor de stat naţional global, │ │ │ │ │ │
│din care de natura: │100.0│100.0│100.0│100.0│ 100.0 │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│* Renunţării la venituri, din care: │ 33.2│ 32.2│ 50.2│ 57.8│ 15.17 │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│ - Scutiri şi reduceri la plata │ │ │ │ │ │
│ obligaţiilor fiscale │ 0.05│ 0.1│ 13.3│ 12.1│ 9.54 │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│ - Dobânda aferentă creditelor │ │ │ │ │ │
│ bugetare │ 0.4│ 5.1│ 0.8│ 0.9│ 4.17 │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│ - Scutiri şi reduceri la plata │ │ │ │ │ │
│ majorărilor de întârziere şi a │ │ │ │ │ │
│ penalităţilor aferente │ 0.07│ 3.4│ 13.5│ 27.6│ 0.30 │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│ - Acordarea de garanţii de stat │ 32.7│ 23.5│ 22.6│ 17.2│ 1.16 │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│* Cheltuielii bugetare, din care: │ 66.8│ 67.8│ 49.8│ 42.2│ 84.83 │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│ - Subvenţii, alocaţii, prime, │ │ │ │ │ │
│ dobânda subventionata, alte │ │ │ │ │ │
│ sume nerambursabile │ 49.6│ 17.9│ 34.2│ 27.5│ 79.05 │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────────┤
│ - Participarea cu capital a statului, │ │ │ │ │ │
│ conversia datoriilor │ 17.2│ 49.9│ 15.6│ 14.7│ 5.78 │
└──────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────────┘
Sursa: - Informaţia referitoare la EUR 15 a fost preluată din al VIII-lea Raport privind ajutorul de stat în Uniunea Europeană şi exprima nivelul mediu anual în perioada 1996-1998 317. Elementul cel mai pregnant care rezulta din tabelul prezentat mai sus îl constituie creşterea ponderii ajutoarelor de stat de natura renunţării la venituri şi în cadrul acestora a celor prin intermediul sistemului fiscal şi de asigurări sociale comparativ cu nivelul acestei categorii de ajutoare în total ajutor de stat acordat în Uniunea Europeană. 318. Astfel, în România ponderea ajutoarelor de stat de natura renunţării la venituri în ajutorul naţional global a crescut de la 33.2% în anul 1996 (0.1% prin sistemul fiscal şi de asigurări sociale) la 57.8% în anul 1999 (39.7% prin sistemul fiscal şi de asigurări sociale). In Uniunea Europeană ajutoarele de stat de natura renunţării la venituri au reprezentat în perioada 1996 - 1998 15.2% (9.8% prin sistemul fiscal şi de asigurări sociale). 319. In ceea ce priveşte ponderea ajutoarelor de stat de natura cheltuielilor bugetare, acestea au înregistrat un trend descrescator, situandu-se în anul 1999 la 42.2% din ajutorul naţional global, fata de 94.8% cat reprezentau acest tip de ajutoare în totalul ajutoarelor de stat acordate în cadrul Uniunii Europene. 320. Menţionăm ca ajutoarele de stat de natura subvenţiilor, alocaţiilor, primelor, dobânzilor subvenţionate, a altor sume nerambursabile deţin o pondere de circa 65% în România comparativ cu Uniunea Europeană unde ponderea acestora a fost de circa 93%, în timp ce participarea cu capital a statului, respectiv conversia datoriilor, reprezintă în România 35% din ajutoarele de stat de natura cheltuielilor bugetare, comparativ cu Uniunea Europeană, unde acestea deţin numai 7%. Principalele domenii beneficiare de ajutor de stat 321. Principalele domenii beneficiare de ajutor de stat în România, sunt următoarele:
Tabel 38
Ajutorul de stat naţional global. Structura pe domenii beneficiare de
ajutor de stat şi corelaţia cu nivelul din Uniunea Europeană.
┌─────────────────────────┬─────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────────┐
│ Specificaţie │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ EUR 15 │
│ │ │ │ │ │ │(1996-1998)│
├─────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│Ajutor de stat naţional │ mld. lei│ 7318 │ 19962 │ 10159 │ 23368 │ │
│global │mil. Euro│ 1894 │ 2467 │ 1017 │ 1434 │ 93127 │
│din care pentru: │ % │100.0 │ 100.0 │ 100.0 │ 100.0 │ 100.0 │
├─────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│- Industria prelucratoare│ mld. lei│ 1487 │ 2657 │ 2782 │ 8071 │ │
│ │mil. Euro│ 385 │ 328 │ 279 │ 495 │ 32639 │
│ │ % │ 20.3 │ 13.3 │ 27.4 │ 34.5 │ 35.0 │
├─────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│- Agricultura │ mld. lei│ 3005 │ 3569 │ 823 │ 1838 │ │
│ │mil. Euro│ 778 │ 441 │ 82 │ 113 │ 13339 │
│ │ % │ 41.1 │ 17.9 │ 8.1 │ 7.9 │ 14.3 │
├─────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│- Industria cărbunelui │ mld. lei│ 807 │ 629 │ 661 │ 915 │ │
│ │mil. Euro│ 209 │ 78 │ 66 │ 56 │ 7227 │
│ │ % │ 11.0 │ 3.2 │ 6.5 │ 3.9 │ 7.8 │
├─────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│- Transporturi │ mld. lei│ 424 │ 1746 │ 1382 │ 2343 │ │
│ │mil. Euro│ 110 │ 216 │ 738 │ 144 │ 32193 │
│ │ % │ 5.8 │ 8.7 │ 13.6 │ 10.0 │ 34.6 │
├─────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│- Servicii financiare │ mld. lei│ 157 │ 8185 │ 122 │ 98 │ │
│ │mil. Euro│ 41 │ 1012 │ 12 │ 6 │ 3283 │
│ │ % │ 2.1 │ 41.0 │ 1.2 │ 0.4 │ 3.5 │
├─────────────────────────┼─────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤
│- Alte ramuri beneficiare│ mld. lei│ 1438 │ 3176 │ 4389 │ 10103 │ │
│ │mil. Euro│ 371 │ 392 │ 440 │ 620 │ 4446 │
│ │ % │ 19.7 │ 15.9 │ 43.2 │ 43.3 │ 4.8 │
└─────────────────────────┴─────────┴──────┴───────┴───────┴───────┼───────────┘
322. Tabelul de mai sus pune în evidenta atât ponderea în ajutorul naţional global a ajutoarelor de stat primite de principalele sectoare beneficiare, precum şi corelaţia între politicile naţionale, în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare de stat pe domenii şi cele existente în cadrul Uniunii Europene. 323. Din analiza tabelului 38 rezulta scăderea drastica a ponderii agriculturii în ajutorul naţional global de la 41.1% în 1996 la 7.1% în 1999, media europeană situandu-se la 14.3%. 324. In ceea ce priveşte principalul domeniu beneficiar de ajutoare de stat, respectiv "industria prelucratoare", ponderea acestuia în total ajutor naţional global a crescut în perioada 1996 - 1999, astfel încât în anul 1999 se situează practic la nivelul ponderii pe care o deţine acest domeniu în politicile de ajutor de stat la nivelul Uniunii Europene. CONCLUZII 325. Abordarea ajutorului de stat, ca parte a practicilor anticoncurenţiale, deţine un rol deosebit de important în contextul revigorarii şi dezvoltării pieţei concurentiale naţionale şi al implementării acquis-ului comunitar - condiţie a integrării României în structurile europene. 326. Necesitatea monitorizarii măsurilor de natura ajutorului de stat, atât din punct de vedere al efectelor pe care acestea le pot induce asupra mediului de afaceri si, implicit asupra mecanismelor concurentiale, cat şi din punct de vedere al realizării obiectivelor strategice de dezvoltare a României, a condus la adoptarea legislaţiei specifice în domeniu, precum şi la crearea cadrului institutional necesar aplicării acesteia. 327. Practica europeană a impus necesitatea asigurării transparenţei în domeniul ajutorului de stat, unul din principalele instrumente constituindu-l "Raportul privind ajutoarele de stat" elaborat anual atât la nivel de stat membru sau asociat, cat şi la nivel comunitar. In conformitate cu Acordul de asociere şi cu Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, România s-a angajat sa întocmească anual inventarul ajutoarelor de stat si, pe aceasta baza, Raportul anual privind ajutoarele de stat acordate. Procedurile propriu-zise de inventariere şi monitorizare a ajutoarelor de stat au fost reglementate - în funcţie de competentele instituite de lege - fie prin hotărâre guvernamentală, fie prin regulamente ale Consiliului Concurentei. 328. Raportul privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999 este primul document de acest fel întocmit de România în aplicarea legislaţiei naţionale privind ajutorul de stat. Raportul este întocmit conform prevederilor legale de către Oficiul Concurentei, organ de specialitate guvernamental în domeniul concurentei şi care, în prezent, este instituţie cu personalitate juridică subordonata Ministerului Finanţelor Publice. 329. "Raportul privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999" a fost conceput nu numai ca o sinteza privind politicile în domeniul ajutorului de stat în perioada ce acoperă intervalul dintre adoptarea Legii concurentei nr. 21/1996 şi intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2000 a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, ci şi ca un îndrumar din punct de vedere conceptual asupra problematicii ajutorului de stat. Astfel, în Raport sunt clarificate o serie de concepte specifice modului de abordare a ajutoarelor de stat în cadrul programelor guvernamentale de dezvoltare macroeconomica, precum şi unele abordări metodologice privind concordanta dintre programele bugetare şi politicile în domeniul ajutorului de stat. 330. In perspectiva elaborării bugetului general consolidat al României pe baza de programe de dezvoltare macroeconomica, cuantificarea ajutoarelor de stat - operaţionale în perioade anterioare - şi analiza acestora în funcţie de obiectivele avute în vedere la acordare, de domeniile (pieţele) afectate şi de instrumentele financiare utilizate vor putea constitui elemente de fundamentare suplimentare, precum şi baza de evaluare a efectelor economice induse de măsurile guvernamentale prevăzute în buget. 331. Principalele concluzii care s-au desprins în procesul de întocmire şi realizare a inventarului ajutoarelor de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999, precum şi de elaborare a Raportului constau in: - necesitatea armonizarii legislaţiei naţionale existente în domeniul ajutorului de stat cu reglementările în domeniu adoptate de Uniunea Europeană, ulterior Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat; - necesitatea respectării cu stricteţe a prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat: pe de o parte în ceea ce priveşte notificarea către Consiliul Concurentei a actelor normative prin care sunt adoptate noi scheme de ajutor de stat şi ajutoare individuale sau se modifica cele existente; pe de alta parte, şi în ceea ce priveşte raportarea către Oficiul Concurentei, complet şi la timp, a ajutoarelor de stat acordate, de către toţi furnizorii de ajutoare de stat, indiferent dacă sunt autorităţi care administrează direct fonduri publice sau mijlocesc numai alocarea acestora; - promovarea în perioada următoare a politicilor de ajutor de stat în strânsă corelare cu programele naţionale de dezvoltare economică (generale, sectoriale şi în plan regional) precum şi cu politicile bugetare. Măsurile de natura ajutorului de stat prevăzute în bugetul de stat vor trebui autorizate din punct de vedere concurenţial de către Consiliul Concurentei (anterior includerii lor în buget) în vederea determinării compatibilitatii acestor măsuri cu regulile în domeniu, prevăzute de legislaţia romana - armonizata cu cea comunitară; - identificarea, din punct de vedere al eficientei utilizării fondurilor publice a instrumentelor financiare adecvate, încă din faza de proiect, privind adoptarea celor mai eficiente scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale; - eliminarea pe cat posibil a ajutorului de operare, care îmbracă de cele mai multe ori forma facilităţilor fiscale cu efecte economice pe piaţa greu de dimensionat şi care de cele mai multe ori conduc la evaziune fiscală şi nu la dezvoltare economică sanatoasa; - necesitatea identificarii obiectivului-tinta (obiectiv principal) avut în vedere la adoptarea de noi scheme de ajutor de stat sau la modificarea celor existente şi menţionarea acestuia în actul normativ prin care sunt iniţiate; - subsumarea acordării de ajutoare de stat în principal unor obiective care pot fi considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal, cum sunt: dezvoltarea regionala, protecţia mediului, cercetare dezvoltare, pregătire profesională şi combaterea somajului, raţionalizarea consumului energetic etc., indiferent de domeniul în care acţionează agentul economic beneficiar; - necesitatea restrângerii ariei măsurilor de ajutor de stat care au ca obiectiv principal al acordării dezvoltarea unor sectoare sensibile din punct de vedere concurenţial, atât pe plan naţional cat şi pe plan european, ţinând cont şi de necesităţile de remodelare a economiei româneşti. In aceasta categorie a sectoarelor sensibile se pot încadra în special ajutoarele de operare pentru siderurgie, construcţiile navale, extracţia cărbunelui, transporturi aeriene şi rutiere, producţia de automobile, producţia de fire şi fibre sintetice etc.; 332. Raportul privind ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996 - 1999 se constituie într-o diagnoza post-factum asupra politicilor guvernamentale în domeniu. Procesul de monitorizare propriu-zis a ajutoarelor de stat are în vedere supravegherea modului de derulare a schemelor de ajutor de stat existente, aspectele concrete de alocare de ajutoare de stat, precum şi identificarea efectelor economice induse de măsurile de ajutor de stat adoptate, inclusiv concordanta dintre acestea şi obiectivele strategice care au stat la baza adoptării măsurilor respective. Conform legii, Oficiul Concurentei va întocmi anual un Raport specific privind activitatea de supraveghere şi control a ajutoarelor de stat în derulare. Concluziile acestui raport se vor constitui parte în următoarele Rapoarte anuale privind ajutoarele de stat acordate de România. ANEXA 1 ANEXA STATISTICA Situaţii centralizatoare privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 1996-1999
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1996
in milioane lei
+------------------------------------+---------------------------------------------------+---------------+----------------+
| | |Ajutor de stat | Ajutor de stat |
| | | total |pentru industria|
| Sectoare/Obiective | Ajutorul de stat in functie de natura acestuia | | prelucratoare |
| +---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
| | A1 | A2 | B1 | C1 | C2 | D1 | TOTAL | % | TOTAL | % |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|1.1. Agricultura |2152892,1| | 175709,5| 1933,2| 9,2| 674198,0|3004742,0| 41,1| | 0,00|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|1.2. Silvicultura, piscicultura | | | 300,0| | | | 300,0| 0,0| | 0,00|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1. Obiective orizontale | 648,1|3859,8| 587510,2|27811,5|4732,7| 9846,0| 634408,3| 8,7| 585005,6| 39,35|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.1. Cercetare-dezvoltare | | | 6512,0| | | | 6512,0| 0,1| 6512,0| 0,44|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.2. Mediul inconjurator | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.3. intreprinderi mici si | 557,5|3399,2| | | | | 3956,7| 0,1| 727,1| 0,05|
| mijlocii | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.4. Comert | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.5. Economisirea energiei | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.6. Investitii generale | | 460,6| | | | | 460,6| 0,0| 402,2| 0,03|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.7. Combaterea somajului | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.8. Pregatire profesionala | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.1.9. Alte obiective (salvare, | 90,6| | 580998,2|27811,5|4732,7| 9846,0| 623479,0| 8,5| 577364,3| 38,84|
| restructurare etc) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.2. Obiective sectoriale |1471405,7| 0,0| 497229,0| 0,0| 33,0|1709834,0|3678501,7| 50,3| 901643,1| 60,65|
| (sectoare sensibile | | | | | | | | | | |
| concurential) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.2.1. Otel | 0,5| | 2150,0| | 1,0| | 2151,5| 0,0| 2151,5| 0,14|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.2.2. Constructii navale | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.2.3. Transporturi si comunicatii| 96434,6| | | | 32,0| 433752,0| 530218,6| 7,2| | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.2.4.1. Carbune: ajutoare pt. | 556772,0| | | | | | 556772,0| 7,6| | |
| productia curenta | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare | 130591,0| | 120024,0| | | | 250615,0| 3,4| | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.2.5. Alte sectoare | 687607,6| | 375055,0| | |1119306,0|2181968,6| 29,8| 899491,6| 60,50|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|2.2.6. Servicii financiare | | | | | | 156776,0| 156776,0| 2,1| | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|3. Ajutoare regionale | 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,00|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|3.1. Zone pentru care au fost | | | | | | | | | | |
| elaborate programe | | | | | | | | | | |
| nationale de dezvoltare | | | | | | | | | | |
| regionala, altele decat | | | | | | | | | | |
| zonele defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
|3.2. Zone defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
| TOTAL |3624945,9|3859,8|1260748,7|29744,7|4774,9|2393878,0|7317952,0|100,0| | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
| in % | 49,5| 0,1| 17,2| 0,4| 0,1| 32,7| 100,0| | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
| Ajutoare totale in industria | 404,5| 799,9| 550930,1|27800,0|3511,2| 903203,0|1486648,7| 20,3|1486648,7| |
| prelucratoare | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
| in % | 0,03| 0,05| 37,06| 1,87| 0,24| 60,75| | | | 100,0|
+------------------------------------+---------+------+---------+-------+------+---------+---------+-----+---------+------+
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1996
- mii Euro -
+------------------------------------+-------------------------------------------------+----------------+----------------+
| | | Ajutor de stat | Ajutor de stat |
| | Ajutorul de stat in functie de natura acestuia | total |pentru industria|
| Sectoare/Obiective | | | prelucratoare |
| +--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| | A1 | A2 | B1 | C1 | C2 | D1 | TOTAL | % | TOTAL | % |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|1.1. Agricultura |557325,4| | 45486,4| 500,5| 2,4|174531,6| 777846,2| 41,06| | 0,00|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|1.2. Silvicultura, piscicultura | | | 77,7| | | | 77,7| 0,00| | 0,00|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1. Obiective orizontale | 167,8| 999,2|152090,5|7199,6| 1225,2| 2548,9| 164231,1| 8,67|151442,1| 39,35|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.1. Cercetare-dezvoltare | | | 1685,8| | | | 1685,8| 0,09| 1685,8| 0,44|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.2. Mediul inconjurator | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.3. intreprinderi mici si | 144,3| 880,0| | | | | 1024,3| 0,05| 188,2| 0,05|
| mijlocii | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.4. Comert | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.5. Economisirea energiei | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.6. Investitii generale | | 119,2| | | | | 119,2| 0,01| 104,1| 0,03|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.7. Combaterea somajului | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.8. Pregatire profesionala | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.9. Alte obiective (salvare, | 23,5| 0,0|150404,7|7199,6| 1225,2| 2548,9| 161401,8| 8,52|149464,0| 38,84|
| restructurare etc) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2. Obiective sectoriale |380907,0| 0,0|128719,1| 0,0| 8,5|442629,6| 952264,3| 50,27|233410,9| 60,65|
| (sectoare sensibile | | | | | | | | | | |
| concurential) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.1. Otel | 0,1| | 556,6| | 0,3| | 557,0| 0,03| 557,0| 0,14|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.2. Constructii navale | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.3. Transporturi si comunicatii| 24964,3| | | | 8,3|112286,6| 137259,2| 7,25| | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.4.1. Carbune: ajutoare pt. |144133,2| | | | | | 144133,2| 7,61| | |
| productia curenta | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare | 33806,5| | 31071,0| | | | 64877,4| 3,42| | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.5. Alte sectoare |178003,0| | 97091,6| | |289758,0| 564852,5| 29,82|232854,0| 60,50|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.6. Servicii financiare | | | | | | 40585,1| 40585,1| 2,14| | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|3. Ajutoare regionale | 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,00| | 0,00|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|3.1. Zone pentru care au fost | | | | | | | | | | |
| elaborate programe | | | | | | | | | | |
| nationale de dezvoltare | | | | | | | | | | |
| regionala, altele decat | | | | | | | | | | |
| zonele defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|3.2. Zone defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| TOTAL |938400,1|999,197|326373,6|7700,1|1236,09|619710,1|1894419,2|100,00| | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| in % | 49,53| 0,05| 17,23| 0,41| 0,07| 32,71| 100,00| | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| Ajutoare totale in industria | 104,7| 207,1|142620,9|7196,7| 909,0|233814,8| 384853,0| 20,32|384853,0| |
| prelucratoare | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| in % | 0,03| 0,05| 37,06| 1,87| 0,24| 60,75| | | | 100,00|
+------------------------------------+--------+-------+--------+------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1997
in milioane lei
+------------------------------------+--------------------------------------------------------+----------------+----------------+
| | | Ajutor de stat | Ajutor de stat |
| | Ajutorul de stat in functie de natura acestuia | total |pentru industria|
| Sectoare/Obiective | | | prelucratoare |
| +---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
| | A1 | A2 | B1 | C1 | C2 | D1 | TOTAL | % | TOTAL | % |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|1.1. Agricultura |1599143,1| 21,4| 240186,0| 956145,0| 18029,5| 755444,0| 3568969,0| 17,9| | 0,00 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|1.2. Silvicultura, piscicultura | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1. Obiective orizontale | 158741,3|17569,2| 292443,5| 66346,2|663657,8| 11356,0| 1210114,0| 6,1| 585401,6|22,03 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.1. Cercetare-dezvoltare | 529,5| | | | 408,2| | 937,7| 0,0| 937,7| 0,04 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.2. Mediul inconjurator | 12500,0| | | | | | 12500,0| | 12500,0| 0,47 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.3. intreprinderi mici si | 706,3|16553,6| | | | | 17259,9| 0,1| 2192,8| 0,08 |
| mijlocii | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.4. Comert | | | 458,0| | | | 458,0| 0,0| | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.5. Economisirea energiei | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.6. Investitii generale | | 370,7| | | | | 370,7| 0,0| 370,7| 0,01 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.7. Combaterea somajului | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.8. Pregatire profesionala | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.9. Alte obiective (salvare, | 145005,5| 644,9| 291985,5| 66346,2|663249,6| 11356,0| 1178587,7| 5,9| 569400,4|21,43 |
| restructurare etc) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2. Obiective sectoriale |1811184,5| 0,0|9437156,7| 0,0| 2477,9|3932299,0|15183118,1| 76,1|2071410,0|77,97 |
| (sectoare sensibile | | | | | | | | | | |
| concurential) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.1. Otel | 39,9| | 3400,0| | 79,8| | 3519,7| 0,0| 3519,7| 0,13 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.2. Constructii navale | | | 300,0| | | | 300,0| 0,0| 300,0| 0,01 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.3. Transporturi si comunicatii| 457655,1| | 389089,0| | 1277,7|1191405,0| 2039426,8| 10,2| | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.4.1. Carbune: ajutoare pt. | 317796,5| | | | | | 317796,5| 1,6| | |
| productia curenta | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare | 182787,6| | 127836,4| | 986,0| | 311610,0| 1,6| | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.5. Alte sectoare | 852905,4| |1042031,3| | 134,4|2430572,0| 4325643,1| 21,7|2067590,3|77,82 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.6. Servicii financiare | | |7874500,0| | | 310322,0| 8184822,0| 41,0| | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|3. Ajutoare regionale | 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,00 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|3.1. Zone pentru care au fost | | | | | | | | | | |
| elaborate programe | | | | | | | | | | |
| nationale de dezvoltare | | | | | | | | | | |
| regionala altele decat | | | | | | | | | | |
| zonele defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
|3.2. Zone defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
| TOTAL |3569068,9|17590,6|9969786,2|1022491,2|684165,2|4699099,0|19962201,1|100,0| | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
| in% | 17,9| 0,1| 49,9| 5,1| 3,4| 23,5| 100,0| | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
| Ajutoare totale in industria | 26237,7| 2637,6| 184942,1| 66331,1|346124,1|2030539,0| 2656811,6| 13,3|2656811,6| |
| prelucratoare | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
| in% | 0,99| 0,10| 6,96| 2,50| 13,03| 76,43| | | |100,0 |
+------------------------------------+---------+-------+---------+---------+--------+---------+----------+-----+---------+------+
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1997
- mii Euro -
+------------------------------------+---------------------------------------------------+----------------+----------------+
| | | Ajutor de stat | Ajutor de stat |
| | Ajutorul de stat in functie de natura acestuia | total |pentru industria|
| Sectoare/Obiective | | | prelucratoare |
| +--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| | A1 | A2 | B1 | C1 | C2 | D1 | TOTAL | % | TOTAL | % |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|1.1. Agricultura |197646,6| 2,6| 29685,9|118175,1| 2228,4| 93369,4| 441107,9| 17,88| | 0,00|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|1.2. Silvicultura, piscicultura | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1. Obiective orizontale | 19619,7|2171,5| 36144,7| 8200,1|82025,0| 1403,5| 149564,5| 6,06| 72352,9| 22,03|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.1. Cercetare-dezvoltare | 65,4| | | | 50,5| | 115,9| 0,00| 115,9| 0,04|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.2. Mediul inconjurator | 1544,9| | | | | | 1544,9| 0,06| 1544,9| 0,47|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.3. intreprinderi mici si | 87,3|2045,9| | | | | 2133,2| 0,09| 271,0| 0,08|
| mijlocii | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.4. Comert | | | 56,6| | | | 56,6| | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.5. Economisirea energiei | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.6. Investitii generale | | 45,8| | | | | 45,8| | 45,8| 0,01|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.7. Combaterea somajului | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.8. Pregatire profesionala | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.9. Alte obiective (salvare, | 17922,0| 79,7| 36088,0| 8200,1|81974,6| 1403,5| 145667,9| 5,90| 70375,2| 21,43|
| restructurare etc) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2. Obiective sectoriale |223854,0| 0,0|1166388,6| 0,0| 306,3|486013,8|1876562,6| 76,06|256016,6| 77,97|
| (sectoare sensibile | | | | | | | | | | |
| concurential) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.1. Otel | 4,9| | 420,2| | 9,9| | 435,0| 0,02| 435,0| 0,13|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.2. Constructii navale | | | 37,1| | | | 37,1| | 37,1| 0,01|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.3. Transporturi si comunicatii| 56564,0| | 48089,6| | 157,9|147252,1| 252063,6| 10,22| | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.4.1. Carbune: ajutoare pt. | 39278,2| | | | | | 39278,2| 1,59| | |
| productia curenta | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare | 22591,7| | 15800,0| | 121,9| | 38513,5| 1,56| | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.5. Alte sectoare |105415,1| | 128790,2| | 16,6|300407,4| 534629,3| 21,67|255544,5| 77,82|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.6. Servicii financiare | | | 973251,5| | | 38354,4|1011605,8| 41,00| | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|3. Ajutoare regionale | 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,00| 0,0| 0,00|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|3.1. Zone pentru care au fost | | | | | | | | | | |
| elaborate programe | | | | | | | | | | |
| nationale de dezvoltare | | | | | | | | | | |
| regionala, altele decat | | | | | | | | | | |
| zonele defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
|3.2. Zone defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| TOTAL |441120,3|2174,1|1232219,1|126375,1|84559,6|580786,7|2467235,0|100,00| | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| in% | 17,88| 0,09| 49,94| 5,12| 3,43| 23,54| 100,00| | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| Ajutoare totale in industria | 3242,9| 326,0| 22858,0| 8198,2|42779,3|250965,2| 328369,5| 13,31|328369,5| |
| prelucratoare | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
| in% | 0,99| 0,10| 6,96| 2,50| 13,03| 76,43| | | | 100,00|
+------------------------------------+--------+------+---------+--------+-------+--------+---------+------+--------+-------+
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1998
in milioane lei
+------------------------------------+---------------------------------------------------------+----------------+----------------+
| | | Ajutor de stat | Ajutor de stat |
| | Ajutorul de stat in functie de natura acestuia | total |pentru industria|
| Sectoare/Obiective | | | prelucratoare |
| +---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| | A1 | A2 | B1 | C1 | C2 | D1 | TOTAL | % | TOTAL | % |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|1.1. Agricultura | 733971,2| | |52668,6| 22695,8| 13491,1| 822826,7| 8,1| | 0,00|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|1.2. Silvicultura, piscicultura | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1. Obiective orizontale | 173314,8|1322823,4| 36753,7|28521,1|1237236,2| 84838,1| 2883487,3| 28,4|1623025,5| 58,34|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.1. Cercetare-dezvoltare | | 9948,8| 5790,0| | 939,3| 700,9| 17379,0| 0,2| 12151,9| 0,44|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.2. Mediul inconjurator | 15000,0| | | | | | 15000,0| 0,1| 15000,0| 0,54|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.3. intreprinderi mici si | 570,4| 7716,3| | | | | 8286,7| 0,1| 1213,8| 0,04|
| mijlocii | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.4. Comert | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.5. Economisirea energiei | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.6. Investitii generale | |1301808,8| | | | | 1301808,8| 12,8| 726640,9| 26,12|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.7. Combaterea somajului | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.8. Pregatire profesionala | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.9. Alte obiective (salvare, | 157744,4| 3349,5| 30963,7|28521,1|1236296,9| 84137,2| 1541012,8| 15,2| 868018,9| 31,20|
| restructurare etc) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2. Obiective sectoriale |2565108,7| 33282,1|1545790,7| 0,0| 116358,7|2192515,2| 6453055,4| 63,5|1159210,1| 41,66|
| (sectoare sensibile | | | | | | | | | | |
| concurential) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.1. Otel | 8,4| | 3735,7| | 49174,3| 74566,8| 127485,2| 1,3| 127485,2| 4,58|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.2. Constructii navale | | | 2000,0| | 2170,0| | 4170,0| 0,0| 4170,0| 0,15|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.3. Transporturi si comunicatii|1075028,2| | 353578,8| | 9889,8| 472898,9| 1911395,7| 18,8| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.4.1. Carbune: ajutoare pt. | 318264,2| | | | | | 318264,2| 3,1| | |
| productia curenta | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare | 162088,7| | 175418,5| | L 4089,7| 1332,3| 342929,2| 3,4| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.5. Alte sectoare |1009719,2| 33282,1|1011057,7| | 549,9|1572272,9| 3626881,8| 35,7|1027554,9| 36,93|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.6. Servicii financiare | | | | | 50485,0| 71444,3| 121929,3| 1,2| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|3. Ajutoare regionale | 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,00|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|3.1. Zone pentru care au fost | | | | | | | | | | |
| elaborate programe | | | | | | | | | | |
| nationale de dezvoltare | | | | | | | | | | |
| regionala, altele decat | | | | | | | | | | |
| zonele defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|3.2. Zone defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| TOTAL |3472394,7|1356105,5|1582544,4|81189,7|1376290,7|2290844,4|10159369,4|100,0| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| in % | 34,2| 13,3| 15,6| 0,8| 13,5| 22,5| 100,0| | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| Ajutoare totale in industria | 18005,1| 735593,1| 86449,1|28512,1| 806472,2|1107204,0| 2782235,6| 27,4|2782235,6| |
| prelucratoare | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| in % | 0,65| 26,44| 3,11| 1,02| 28,99| 39,80| | | | 100,0|
+------------------------------------+---------+---------+---------+-------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1998
- mii Euro -
+------------------------------------+---------------------------------------------------+----------------+----------------+
| | | Ajutor de stat | Ajutor de stat |
| | Ajutorul de stat in functie de natura acestuia | total |pentru industria|
| Sectoare/Obiective | | | prelucratoare |
| +--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| | A1 | A2 | B1 | C1 | C2 | D1 | TOTAL | % | TOTAL | % |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|1.1. Agricultura | 73471,3| | |5272,2| 2271,9| 1350,5| 82365,9| 8,10| | 0,00|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|1.2. Silvicultura, piscicultura | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1. Obiective orizontale | 17349,0|132416,1| 3679,1|2855,0|123848,7| 8492,4| 288640,3| 28,38|162466,6| 58,34|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.1. Cercetare-dezvoltare | | 995,9| 579,6| 0,0| 94,0| 70,2| 1739,7| 0,17| 1216,4| 0,44|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.2. Mediul inconjurator | 1501,5| | | | | | 1501,5| 0,15| 1501,5| 0,54|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.3. intreprinderi mici | 57,1| 772,4| | | | | 829,5| 0,08| 121,5| 0,04|
| si mijlocii | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.4. Comert | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.5. Economisirea energiei | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.6. Investitii generale | |130312,5| | | | | 130312,5| 12,81| 72737,6| 26,12|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.7. Combaterea somajului | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.8. Pregatire profesionala | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.9. Alte obiective (salvare, | 15790,4| 335,3| 3099,5|2855,0|123754,7| 8422,2| 154257,1| 15,17| 86889,6| 31,20|
| restructurare etc) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2. Obiective sectoriale |256770,2| 3331,6|154735,4| 0,0| 11647,6|219473,2| 645958,0| 63,52|116038,2| 41,66|
| (sectoare sensibile | | | | | | | | | | |
| concurential) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.1. Otel | 0,8| | 373,9| | 4922,4| 7464,2| 12761,4| 1,25| 12761,4| 4,58|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.2. Constructii navale | | | 200,2| | 217,2| | 417,4| 0,04| 417,4| 0,15|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.3. Transporturi si comunicatii|107611,5| | 35393,6| | 990,0| 47337,7| 191332,8| 18,81| | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.4.1. Carbune: ajutoare pt. | 31858,6| | | | | | 31858,6| 3,13| | |
| productia curenta | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare | 16225,3| | 17559,6| | 409,4| 133,4| 34327,6| 3,38| | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.5. Alte sectoare |101074,0| 3331,6|101208,0| | 55,0|157386,3| 363054,9| 35,70|102859,4| 36,93|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.6. Servicii financiare | | | | | 5053,6| 7151,7| 12205,3| 1,20| | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|3. Ajutoare regionale | 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,0| 0,00| 0,0| 0,00|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|3.1. Zone pentru care au fost | | | | | | | | | | |
| elaborate programe | | | | | | | | | | |
| nationale de dezvoltare | | | | | | | | | | |
| regionala, altele decat | | | | | | | | | | |
| zonele defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|3.2. Zone defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| TOTAL |347590,5|135747,7|158414,4|8127,2|137768,2|229316,0|1016964,1|100,00| | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| in % | 34,18| 13,35| 15,58| 0,80| 13,55| 22,55| 100,00| | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| Ajutoare totale in industria | 1802,3| 73633,7| 8653,7|2854,1| 80728,8|110832,3| 278504,8| 27,39|278504,8| |
| prelucratoare | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| in % | 0,65| 26,44| 3,11| 1,02| 28,99| 39,80| | | | 100,00|
+------------------------------------+--------+--------+--------+------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1999
- in milioane lei -
+------------------------------------+----------------------------------------------------------+----------------+----------------+
| | | Ajutor de stat | Ajutor de stat |
| | Ajutorul de stat in functie de natura acestuia | total |pentru industria|
| Sectoare/Obiective | | | prelucratoare |
| +---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| | A1 | A2 | B1 | C1 | C2 | D1 | TOTAL | % | TOTAL | % |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|1.1. Agricultura |1260429,2| 333,0| 110231,3|194581,3| 138191,3| 134240,8| 1838006,9| 7,9| | 0,00|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|1.2. Silvicultura, piscicultura | | | | | | | 0,0| | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1. Obiective orizontale | 546376,8|2584398,2| 320767,1| 5937,2|6148377,7| 115189,3| 9721046,3| 41,6|6086105,5| 75,41|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.1. Cercetare-dezvoltare | 91735,1| 40068,7| 2288,4| | 20864,0| 2701,7| 157657,9| 0,7| 140767,9| 1,74|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.2. Mediul inconjurator | 31140,2| | | | | | 31140,2| 0,1| 31140,2| 0,39|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.3. intreprinderi mici si | 15436,8| 171920,7| | | | | 187357,5| 0,8| 24699,2| 0,31|
| mijlocii | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.4. Comert | 467,3| | 7021,0| | | | 7488,3| 0,0| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.5. Economisirea energiei | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.6. Investitii generale | |2273688,2| | | | | 2273688,2| 9,7|1499580,9| 18,58|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.7. Combaterea somajului | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.8. Pregatire profesionala | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.1.9. Alte obiective (salvare, | 407597,4| 98720,6| 311457,7| 5937,2|6127513,7| 112487,6| 7063714,2| 30,2|4389917,3| 54,39|
| restructurare etc) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2. Obiective sectoriale |4612928,8| 132451,1|2265426,2| 0,0| 167568,3|3775983,4|10954357,8| 46,9|1972496,7| 24,44|
| (sectoare sensibile | | | | | | | | | | |
| concurential) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.1. Otel | 117968,5| | 5380,0| | 112737,3| 233453,8| 469539,6| 2,0| 469539,6| 5,82|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.2. Constructii navale | | | 1883,0| | 4115,6| | 5998,6| 0,0| 5998,6| 0,07|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.3. Transporturi si comunicatii|2010440,7| 248,6| 390462,2| | 38836,0| 893608,5| 3333596,0| 14,3| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.4.1. Carbune: ajutoare pt. | 527048,9| | | | | | 527048,9| 2,3| | |
| productia curenta | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare | 193631,0| | 186656,4| | 1962,7| 5820,0| 388070,1| 1,7| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.5. Alte sectoare |1760863,4| 132085,5|1680994,6| | 632,2|2557576,4| 6132152,1| 26,2|1496958,5| 18,55|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|2.2.6. Servicii financiare | 2976,3| 117,0| 50,0| | 9284,5| 85524,7| 97952,5| 0,4| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|3. Ajutoare regionale | 0,0| 115915,7| 738626,4| 0,0| 0,0| 0,0| 854542,1| 3,7| 12518,9| 0,16|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|3.1. Zone pentru care au fost | | | 738626,4| | | | 738626,4| 3,2| | |
| elaborate programe | | | | | | | | | | |
| nationale de dezvoltare | | | | | | | | | | |
| regionala, altele decat | | | | | | | | | | |
| zonele defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
|3.2. Zone defavorizate | | 115915,7| | | | | 115915,7| 0,5| 12518,9| 0,16|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| TOTAL |6419734,8|2833098,0|3435051,0|200518,5|6454137,3|4025413,5|23367953,1|100,0| | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| in% | 27,5| 12,1| 14,7| 0,9| 27,6| 17,2| 100,0| | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| Ajutoare totale in industria | 247267,8|1643580,2| 309883,2| 5933,5|4107359,4|1757097,0| 8071121,1| 34,5|8071121,1| |
| prelucratoare | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
| in% | 3,06| 20,36| 3,84| 0,07| 50,89| 21,77| | | | 100,0|
+------------------------------------+---------+---------+---------+--------+---------+---------+----------+-----+---------+------+
Ajutorul de stat acordat în România în anul 1999
- mii Euro -
+------------------------------------+----------------------------------------------------+----------------+----------------+
| | | Ajutor de stat | Ajutor de stat |
| | Ajutorul de stat in functie de natura acestuia | total |pentru industria|
| Sectoare/Obiective | | | prelucratoare |
| +--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| | A1 | A2 | B1 | C1 | C2 | D1 | TOTAL | % | TOTAL | % |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|1.1. Agricultura | 77350,9| 20,4| 6764,7|11941,2| 8480,6| 8238,2| 112796,0| 7,87| | 0,00|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|1.2. Silvicultura, piscicultura | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1. Obiective orizontale | 33501,7|158601,1| 19254,2| 364,4|377317,8| 7069,0| 596108,1| 41,58|373496,2| 75,41|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.1. Cercetare-dezvoltare | 5629,7| 2459,0| 140,4| | 1280,4| 165,8| 9675,3| 0,67| 8638,7| 1,74|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.2. Mediul inconjurator | 1911,0| | | | | | 1911,0| 0,13| 1911,0| 0,39|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.3. intreprinderi mici si | 947,3| 10550,5| | | | | 11497,9| 0,80| 1515,8| 0,31|
| mijlocii | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.4. Comert | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.5. Economisirea energiei | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.6. Investitii generale | |139533,2| | | | | 139533,2| 9,73| 92027,3| 18,58|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.7. Combaterea somajului | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.8. Pregatire profesionala | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.1.9. Alte obiective (salvare, | 25013,7| 6058,4| 19113,7| 364,4|376037,4| 6903,2| 433490,7| 30,24|269403,4| 54,39|
| restructurare etc) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2. Obiective sectoriale |283089,3| 8128,3|139026,2| 0,0| 10283,4|231727,1| 672254,4| 46,89|121049,5| 24,44|
| (sectoare sensibile | | | | | | | | | | |
| concurential) | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.1. Otel | 7239,6| | 330,2| | 6918,5| 14326,7| 28815,0| 2,01| 28815,0| 5,82|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.2. Constructii navale | | | 115,6| | 252,6| | 368,1| 0,03| 368,1| 0,07|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.3. Transporturi si comunicatii|123378,1| 15,3| 23962,1| | 2383,3| 54839,6| 204578,3| 14,27| | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.4.1. Carbune: ajutoare pt. | 32344,3| | | | | | 32344,3| 2,26| | |
| productia curenta | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.4.2. Carbune: alte ajutoare | 11882,9| | 11454,9| | 120,4| 357,2| 23815,3| 1,66| | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.5. Alte sectoare |108061,8| 8105,9|103160,4| | 38,8|156955,1| 376322,0| 26,25| 91866,4| 18,55|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|2.2.6. Servicii financiare | 182,7| 7,2| 3,1| | 569,8| 5248,5| 6011,2| 0,42| | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|3. Ajutoare regionale | 0,0| 7113,6| 45328,5| 0,0| 0,0| 0,0| 52442,1| 3,66| 768,3| 0,16|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|3.1. Zone pentru care au fost | | | 45328,5| | | | 45328,5| 3,16| | |
| elaborate programe | | | | | | | | | | |
| nationale de dezvoltare | | | | | | | | | | |
| regionala, altele decat | | | | | | | | | | |
| zonele defavorizate | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
|3.2. Zone defavorizate | | 7113,6| | | | | 7113,6| 0,50| 768,3| 0,16|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| TOTAL |393941,9|173863,5|210373,6|12305,6|396081,8|247034,3|1433600,6|100,00| | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| in % | 27,48| 12,13| 14,67| 0,86| 27,63| 17,23| 100,00| | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| Ajutoare totale in industria | 15174,5|100864,3| 19017,1| 364,1|252063,2|107830,7| 495314,0| 34,55|495314,0| |
| prelucratoare | | | | | | | | | | |
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
| in % | 3,06| 20,36| 3,84| 0,07| 50,89| 21,77| | | | 100,00|
+------------------------------------+--------+--------+--------+-------+--------+--------+---------+------+--------+-------+
ANEXA 2 ANEXA TEHNICA Anexa tehnica prezintă informaţii cu caracter general referitor la sfera de cuprindere a Raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat pe obiective, categorii şi forme, metodele de evaluare a ajutoarelor de stat, precum şi sursele obţinerii datelor care au fost utilizate. Problematica enuntata mai sus a fost grupata în următoarele capitole: I. Sfera ajutoarelor de stat abordate în Raport. Domenii excluse. II. Categoriile şi obiectivele ajutorului de stat III. Tipul informaţiilor, sursele şi metodele de evaluare a elementelor de ajutor cuprinse în Raport I. Sfera ajutoarelor de stat abordate în Raport. Domenii excluse. 1. Raportul ajutoarelor de stat s-a realizat în concordanta cu prevederile Anexei nr. 1 - "Procedura de raportare a ajutoarelor de stat către Oficiul Concurentei în vederea întocmirii şi actualizării inventarului ajutoarelor de stat" la Hotărârea de Guvern nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare şi informare în aplicarea Legi nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Totodată s-a ţinut seama de metodologia celui de-al VIII-lea Raport privind ajutoarele de stat din Uniunea Europeană, publicat în aprilie 2000, în vederea realizării unui grad cat mai înalt al compatibilitatii informaţiilor. 2. Ajutoarele de stat acordate de România în perioada 1996-1999, obiect al prezentului Raport, intra sub incidenta: ● articolului 64 al Acordului European instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe de alta parte; de asemenea, sunt cuprinse date privind ajutoarele acordate în sectoare ce nu intra sub incidenta articolului menţionat, respectiv agricultura şi piscicultura. ● Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. 3. In conformitate cu prevederile articolului 4 al Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat precum şi ale metodologiei din Anexa tehnica la cel de-al VIII-lea Raport privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeană, nu au fost abordate în Raport următoarele măsuri si/sau domenii: 3.1. Măsurile de natura fiscală care sunt parte a normelor fiscale interne, aplicabile tuturor agenţilor economici, cum sunt: ● diferenţierea cotelor TVA practicate în economie, inclusiv cota zero la export ● diferenţierea cotelor de impozitare la impozitul pe profit, altele decât cele de natura facilităţilor fiscale ● diferenţierea cotelor taxelor vamale practicate pe domenii, conform prevederilor Codului vamal general al României ● scutirea de taxe vamale la mărfurile şi produsele care tranziteaza zonele libere ● diferenţierea cotelor în cazul amortizării, practicate conform normelor generale în domeniu. 3.2. Ajutoare sub forma serviciilor publice generale pentru activitate economică, în termeni şi condiţii care nu favorizează anumite sectoare sau anumiţi agenţi economici. In aceasta categorie se încadrează: ● ajutor pentru infrastructura, în măsura în care nu crează un avantaj specific anumitor sectoare, produse sau activităţi ● ajutor pentru serviciile de gospodărie comunală 3.3. Împrumuturi sau garanţii acordate de autorităţi publice şi organisme care administrează resursele statului conform condiţiilor curente de pe piaţa. Garanţiile de stat acordate de către Ministerul Finanţelor pentru credite interne şi externe contractate de agenţii economici, au fost considerate în totalitate ca fiind de natura ajutoarelor de stat, având în vedere faptul ca fără garanţia statului creditele nu ar fi fost acordate de către băncile comerciale. 3.4. Participări cu capital ale statului sau ale altor organisme publice, dacă rata profitului este estimată a fi cel puţin egala cu rata profitului anticipat de către un investitor privat prudent. Au fost considerate ca ajutoare de stat acele participări cu capital ale statului care au avut în vedere, fie procese de salvare-restructurare, în special în vederea privatizării ulterioare a agenţilor economici beneficiari, fie realizarea de investiţii noi, în domenii de un interes major pentru realizarea strategiilor naţionale de dezvoltare dar care presupun rezultate financiare sub condiţiile pieţei. 3.5. Ajutoare având un caracter social, acordate consumatorilor individuali sau aşezămintelor publice, cu condiţia ca acestea sa fie acordate fără discriminare în ceea ce priveşte originea produselor sau serviciilor implicate. In aceasta categorie se regăsesc: ● ajutoare de stat acordate direct persoanelor fizice (ajutoare sociale, medicamente compensate, asistenta medicală gratuita, etc.) ● ajutoare pentru handicapati ● ajutoare pentru aşezăminte publice (orfelinate, cămine de bătrâni, fundaţii, etc.) 3.6. Ajutoare pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente excepţionale. II. Categorii şi obiective ale ajutorului de stat Categorii ale ajutorului de stat 4. Acordarea de ajutoare de stat reprezintă, pentru autoritatea publica, un cost sau o pierdere de venituri, iar pentru beneficiar, un avantaj. Totuşi, "elementul de ajutor", respectiv avantajul financiar final asigurat de suma nominală transferata, precum şi eficienta şi impactul concurenţial al acordării acestuia, depind într-o mare măsura de natura sub care ajutorul este acordat. Conform metodologiei comunitare de elaborare a Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeană s-au identificat patru categorii (grupe) fiecare grupa fiind reprezentată printr-o litera A, B, C sau D, urmate de cifra 1. In cazul ajutorului de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor bugetare la care statul renunţa, altele decât cele de natura fiscală, respectiv de cifra 2. In cazul ajutoarelor de natura renunţării la venituri bugetare acordate prin intermediul sistemului fiscal sau a sistemului asigurărilor sociale. 4.1. In grupa A (A1 + A2) este inclus ajutorul care este transferat în întregime la beneficiar. In acest caz, elementul de ajutor este egal cu valoarea nominală a ajutorului. 4.1.1. In categoria A1 - acordarea cu titlu gratuit a unor sume - sunt cuprinse: ● subvenţii, alocaţii, prime (inclusiv prime pentru export) precum şi orice alte sume nerambursabile ● vânzări de terenuri, clădiri şi alte active, aparţinând domeniului privat al statului, sub preţul pieţei ● reduceri de preţ la bunurile furnizate şi la serviciile prestate de către autorităţile publice sau alte organisme care administrează resurse ale statului ● dobânda subventionata primită direct de către beneficiar 4.1.2. In categoria A2 - anularea şi reducerea de datorii fiscale - sunt cuprinse: ● exceptari, reduceri si/sau scutiri la plata taxelor vamale ● reduceri si/sau scutiri la plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare inclusiv ale contribuţiilor la asigurările sociale 4.2. In grupa B (B1) sunt incluse participările la capital ale statului sau a altor organisme care administrează fonduri în numele statului atunci când statul nu se comporta ca un investitor privat prudent. Pentru includerea în categoria B1 este necesar sa se determine dacă transferul financiar realizat de către o autoritate publica sub forma participării la capital reprezintă un ajutor pentru beneficiar sau acţiunea respectiva reprezintă o angajare a sectorului public într-o activitate comercială, operand asemeni unui investitor privat în condiţii normale de piaţa. In consecinţa, deşi participările la capital ale statului sau a altor organisme care administrează fonduri în numele statului, sub diverse forme, ar putea fi incluse în grupa A, ele au fost grupate într-o categorie separată (B1). In categoria B1 se regăsesc şi ajutoarele de natura anulării sau reducerii datoriilor (conversia datoriilor) agenţilor economici către stat. 4.3. Grupa C (C1 + C2) include transferurile, în care elementul de ajutor este reprezentat de dobânda economisita de către beneficiar de-a lungul perioadei pentru care capitalul transferat, respectiv sumele datorate statului şi devenite scadente (creditul bugetar) este la dispoziţia sa. De regula, elementul de ajutor inclus în aceasta categorie este mult mai mic decât valoarea capitalului transferat. 4.3.1. In categoria C1 transferul financiar ia forma creditului bugetar cu dobânda subventionata, iar ajutorul de stat consta în renunţarea la dobânda, total sau parţial. 4.3.2. In categoria C2 sunt incluse scutirile, reducerile, reesalonarile la plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente atât ca urmare a amanarilor si/sau reesalonarilor la plata obligaţiilor fiscale, cat şi a majorărilor de întârziere propriu-zise acumulate de agentul economic şi datorate autorităţii publice. 4.4. In grupa D este inclus un nivel estimativ al riscului acordării de garanţii din partea statului, evaluat în concordanta cu practica europeană la 10% din cuantumul sumei creditului garantat anual. S-a considerat ca riscul garantarii creditelor deşi se regaseste sub forma renunţării la venituri bugetare, totuşi nu face, în nici unul din cazuri, obiectul sistemului fiscal. Ca atare, în cazul garanţiilor de stat, nu intalnim decât grupa D1. Obiectivele ajutorului 5. încadrarea pe obiective a ajutoarelor de stat (atât a alocarilor specifice din cadrul schemelor de ajutor, cat şi a ajutoarelor individuale acordate în afară unei scheme) s-a făcut ţinând cont de obiectivul principal al acordării acestora, în conformitate cu prevederile punctului 7 al "Procedurii de raportare a ajutoarelor de stat către Oficiul Concurentei în vederea întocmirii şi actualizării inventarului ajutoarelor de stat" (Anexa nr. 1 a Hotărârii de Guvern nr. 599/2000), respectiv:
┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│ Cod de clasificare a │ │
│ obiectivelor │ Denumire obiectiv │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. │ Agricultura │
│1.2. │ Silvicultura, piscicultura │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. │Obiective orizontale, respectiv: │
│2.1.1. │ Cercetare & Dezvoltare │
│2.1.2. │ Mediul inconjurdtor │
│2.1.3. │ Întreprinderi mici şi mijlocii │
│2.1.4. │ Comerţ │
│2.1.5. │ Economisirea energiei │
│2.1.6. │ Investiţii generale │
│2.1.7. │ Combaterea somajului │
│2.1.8. │ Pregătirea profesională │
│2.1.9. │ Alte obiective (salvare, restructurare etc) │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. │Obiective sectoriale, respectiv: │
│2.2.1. │ Oţel │
│2.2.2. │ Construcţii navale │
│2.2.3. │ Transport │
│2.2.4.1. │ Cărbune (producţie curenta) │
│2.2.4.2. │ Cărbune (alte ajutoare) │
│2.2.5. │ Alte sectoare │
│2.2.6. │ Servicii financiare │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│3. │Obiective regionale, respectiv: │
│3.1. │ Zone pentru care au fost elaborate programe │
│ │ naţionale de dezvoltare regionala, altele │
│3.2. │ decât zonele defavorizate │
│ │ Zone defavorizate │
└───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘
Nu se regăsesc în mod distinct în cadrul obiectivelor sectoriale, conform structurii Anexei tehnice la al VIII-lea Raport privind ajutoarele de stat acordate în Uniunea Europeană, poziţiile "Mass-media, cultura şi alte servicii" şi "Turism", deoarece acestea nu au fost prevăzute în Procedura de inventariere si, ca atare, nu au putut fi identificate, în mod distinct, pe baza raportarilor primite de către Oficiul Concurentei. Practic, în măsura în care astfel de ajutoare au fost acordate, ele sunt cuprinse fie la codul 2.1.9 "alte obiective orizontale", fie la codul 2.2.5. "alte sectoare". In ceea ce priveşte ajutorul regional, au fost identificate o serie de ajutoare de stat acordate pe obiective regionale (acordate în special prin intermediul Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regionala), dar fără a putea fi încadrate, conform practicii europene, pe o harta zonala a ajutoarelor de stat. III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor Sursele obţinerii datelor 6. Cifrele din Raport sunt exprimate în termenii cheltuielilor efective sau ale veniturilor efective, la care statul renunţa. 6.1. Cifrele sunt exprimate în moneda naţionala în preţuri curente şi preţuri comparabile 1996, precum şi în Euro. Evaluarea în preţuri comparabile 1996 şi în Euro s-a realizat pe baza deflatorului PIB şi a cursului mediu anual de schimb lei/Euro publicat în cadrul Raportului anual al Băncii Naţionale a României, astfel:
┌───────────────┬────────┬───────┬───────┬───────┬────────┐
│ │ UM │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │
├───────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│ Deflator PIB │ │ │ │ │ │
│ anul 1996=100 │ % │ 100│ 247.0│ 383.8│ 561.9│
├───────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼────────┤
│ Curs de schimb│ │ │ │ │ │
│ medie anuala │lei/Euro│3862.90│8090.92│9989.90│16294.96│
└───────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴────────┘
6.1.1. Pentru realizarea inventarului ajutoarelor de stat acordate în perioada analizata (baza elaborării Raportului) au fost utilizate, în primul rând, raportarile furnizorilor de ajutor de stat către Oficiul Concurentei. Raportarile au fost realizate în configuratie standard, conform Hotărârii de Guvern nr. 599/2000, separat pentru schemele de ajutor de stat (anexa nr. 1A la procedura de inventariere) şi separat pentru ajutoarele individuale (anexa nr. 1B la procedura de inventariere) şi au cuprins următoarele elemente: ● titlul schemei ● baza legală ● obiectivele acordării ajutorului de stat ● natura ajutorului de stat ● originea ajutorului ● beneficiarii alocarilor specifice, în cazul schemelor de ajutor de stat ● beneficiarul de ajutor, în cazul ajutorului individual ● sectorul de activitate în care operează beneficiarii de ajutor de stat ● cuantumul sumelor acordate ca ajutor anual, în perioada analizata, pe beneficiar, precum şi cumulat pe ultimii trei ani. Au raportat în calitate de furnizori de ajutor de stat, şi fac obiectul analizei Raportului, instituţiile guvernamentale (în structura şi denumirea existenta în perioada - iulie - decembrie 2000). De asemenea, au fost utilizate date privind ajutoarele acordate pe plan local. 6.1.2. Inventarul ajutoarelor de stat acordate a cuprins şi date din raportarile unui mare număr de agenţi economici beneficiari de ajutoare de stat. Raportarile au fost realizate în configuratie standard, conform Hotărârii de Guvern 599/2000 (anexa nr. 1C la procedura de inventariere) şi au cuprins următoarele elemente: ● sumele anuale primite în perioada 1997-1999 ca alocari specifice în cadrul unor scheme ● furnizorul şi baza legală a acordării ajutorului de stat ● formula de calcul utilizata la evaluarea ajutorului de stat ● alte informaţii relevante privind ajutorul de stat. In aceste cazuri a fost făcuta verificarea incrucisata a raportarilor de ajutor de stat între beneficiarul de ajutor (sume primite) şi furnizorul de ajutor (sume alocate). 6.2. Pentru realizarea analizelor sintetice specifice Raportului ajutoarelor de stat au fost utilizate atât rezultatele prelucrării informaţiilor din raportarile primite, informaţiile statistice publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (respectiv Comisia Naţionala pentru Statistica), cat şi estimări privind evoluţia unor indicatori sintetici pentru care nu au existat date publicate. 6.2.1. Informaţiile statistice publicate de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (respectiv Comisia Naţionala pentru Statistica) au în vedere: ● produsul intern brut ● veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetar ● valoarea adăugată bruta pe total economie şi ramuri ale economiei naţionale ● populaţie, din care salariaţi - total şi pe ramuri ale economiei naţionale 6.2.2. Pentru o structurare unitară a Raportului au fost utilizate estimări ale valorii adăugate brute, pentru care nu existau date publicate ca atare de către Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice (respectiv Comisia Naţionala pentru Statistica), astfel încât sa existe compatibilitate între informaţia cuprinsă în lucrare şi cea cuprinsă în Raportul Comisiei Europene. Metode de evaluare a elementului de ajutor 7. Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schema de ajutor de stat sau s-a acordat un ajutor individual. In orice situaţie în care nu a fost prevăzută în mod explicit o formula, identificarea şi cuantificarea ajutorului de stat s-a făcut în funcţie de natura ajutorului în concordanta cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare, monitorizare şi informare în aplicarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. 7.1. Grupa A (A1+A2) - caz în care A1 reprezintă acordarea cu titlu gratuit a unor sume, iar A2 reprezintă anularea şi reducerea de datorii fiscale. La calculul elementului de ajutor s-a avut în vedere ca valoarea ajutorului este egala cu valoarea efectivă a sumei nerambursabile primite sau a echivalentului sau, astfel: 7.1.1. Grupa A1: ● subvenţii, alocaţii, prime, precum şi orice sume nerambursabile ────────────── V(AS) = V(EF) ─────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat V(EF) - valoarea efectivă a sumei nerambursabile primite de agentul economic beneficiar ● reduceri de preţ la bunurile furnizate şi la serviciile prestate de către autorităţile publice sau alte organisme care administrează resurse ale statului ─────────────────────────────────── V(AS) = Q X [P(PIEŢEI) - P(REDUS)] ─────────────────────────────────── ─────────────────────────────────── V(AS) = Q X [T(PIEŢEI) - T(REDUS)] ─────────────────────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat Q - cantitatea de bunuri sau servicii cu preţ sau tarif redus, de care beneficiază agentul economic anual P(PIEŢEI) - preţul pe piaţa P(REDUS) - preţul efectiv de vânzare al produselor T(PIEŢEI) - tariful pe piaţa T(REDUS) - tariful la care serviciile sunt furnizate ● credite cu dobânda subventionata ───────────────────────── V(AS) = D(ACT) - D(EF) ───────────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat D(ACT) - suma datorată, anual, ca dobânda activa, calculată ca medie a dobânzilor practicate pe piaţa bancară, la valoarea totală a creditului primit, de către agentul economic beneficiar (lei) D(EF) - suma reprezentând dobânda efectiv plătită anual de agentul economic beneficiar al creditului cu dobânda bonificata (lei) 7.1.2. Grupa A2: ● exceptari, reduceri si/sau scutiri la plata taxelor vamale: - exceptari sau scutiri de la plata taxelor vamale ─────────────────────────────────── V(AS) = V(EX) = Q x t5 ─────────────────────────────────── - reduceri la plata taxelor vamale ─────────────────────────────────── V(AS) = V(EX) = Q x (t5 - t1) ─────────────────────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat V(EX) - valoarea exceptată sau scutită de la obligaţia de plata Q - valoarea în vama determinata conform prevederilor art. 76 din Legea nr. 141/1997 (lei) t5 - taxa vamală (%) stabilită pe baza poziţiei tarifare din Codul vamal al României t1 - taxa vamală (%) redusă ● reduceri si/sau scutiri de la plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare ────────────────── V(AS) = V(S) ────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat V(S) - suma reprezentând contravaloarea scutirii sau reducerii acordate anual 7.2. In grupa B1 sunt incluse ajutoarele acordate de stat în calitate de proprietar, atunci când statul nu se comporta ca un investitor privat prudent şi au în vedere atât participarea cu capital, cat şi ajutoarele de natura anulării sau reducerii datoriilor agenţilor economici către stat. - participarea cu capital a statului sau a altor organisme care administrează fonduri în numele statului (se aplica în cazul în care rata anticipata a profitului r1 este mai mica decât rata normală a profitului r5) ────────────────── V(AS) = C(IFP) ────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat C(IFP) - contravaloarea capitalului investit din fonduri publice ● reducerea sau anularea datoriilor - anularea datoriilor ────────────────── V(AS) = V(DA) ────────────────── - reducerea datoriilor ────────────────── V(AS) = V(DR) ────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat V(DA) - suma reprezentând contravaloarea datoriei către stat de la plata căreia agentul economic este scutit V(DR) - suma reprezentând contravaloarea reducerii datoriei către stat a agentului economic 7.3. Grupa C (C1+C2) - include transferul financiar de natura creditului bugetar cu dobânda subventionata C1 şi scutirile, reducerile, reesalonarile la plata majorărilor de întârziere şi penalităţilor aferente, atât ca urmare a amanarilor si/sau reesalonarilor la plata obligaţiilor fiscale, cat şi majorărilor de întârziere propriu-zise acumulate de agentul economic şi datorate autorităţii publice C2. 7.3.1. Grupa C1: ● contravaloarea dobânzii la care statul renunţa, aferentă creditului bugetar: ────────────────── V(AS) = D(ACT) ────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat D(ACT) - suma datorată, anual, ca dobânda activa, calculată ca medie a dobânzilor practicate pe piaţa bancară, la valoarea totală a creditului primit, de către agentul economic beneficiar (lei) 7.3.2. Grupa C2: ● amânări/eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare ───────────────────────────────────────── V(AS) = S(I) - S(A,E) = Q x (C5 - C1) x t ───────────────────────────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat S(I) - suma datorată ca majorare de întârziere S(A) - suma datorată ca majorare aferentă sumelor amânate S(E) - suma datorată ca majorare aferentă sumelor eşalonate Q - obligaţia bugetară C5 - cota majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare. Se va menţiona cota legală existenta în perioada de reesalonare. De exemplu în prezent de 0.15% pentru fiecare zi întârziere conform HG nr. 564/2000. C1 - cota majorărilor datorate de plătitorii pentru care organele competente acorda amânări sau/si eşalonări la plata obligaţiilor bugetare. In prezent este de 0.1% pentru fiecare zi de întârziere conform HG nr. 670/1999. t - numărul de zile de amânare/eşalonare ● reduceri si/sau scutiri la plata majorărilor de întârziere - reduceri de la plata majorărilor de întârziere ───────────────────────────────────────── V(AS) = V(R) = Q x (r5 - r1) x t ───────────────────────────────────────── - scutiri de la plata majorărilor de întârziere ───────────────────────────────────────── V(AS) = V(S) = Q x r5 x t ───────────────────────────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat V(S) - valoarea reducerii V(R) - valoarea scutirii Q - obligaţia bugetară datorată r5 - cota aplicată ca majorare de întârziere r1 - cota redusă (%) t - numărul de zile pentru care a fost scutit 7.4. Grupa D - garanţii, include ajutorul al cărui element (D1) este mult mai mic decât valoarea garantată. Astfel, valoarea ajutorului a fost considerată 10% din sumele nominale garantate la creditele în derulare, pentru fiecare an în parte. ● garanţii acordate de stat sau de alte autorităţi publice în condiţii preferenţiale pentru credite interne şi externe ──────────────────────── V(AS) = 10% x S(NG) ──────────────────────── unde: V(AS) - valoarea ajutorului de stat S(NG) - sumele nominale garantate la creditele în derulare, pentru fiecare an ANEXA 3 LISTA ACTELOR NORMATIVEcare conţin scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale şi care au generat efecte în perioada 1996-1999
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NR. ACTUL NORMATIV
CRT.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. DECRET nr. 111 din 14 iulie 1951 privind reglementarea situaţiei
bunurilor de orice fel supuse confiscării, fără motenitori sau fără
stăpân, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor
bugetare
Publicat in: BULETINUL OFICIAL nr. 81 din 27 iulie 1951
2. LEGE Nr. 1 din 7 ianuarie 1991 privind protecţia socială a şomerilor si
reintegrarea lor profesională
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 30 decembrie 1991
3. LEGE Nr. 12 din 30 ianuarie 1991 privind impozitul pe profit
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 25 din 31 ianuarie 1991
4. LEGE Nr. 32 din 29 martie 1991 privind impozitul pe salarii
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 3 aprilie 1991
5. LEGE Nr. 35 din 3 aprilie 1991 republicată, privind regimul
investiţiilor staine
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 2 august 1993
6. LEGE Nr. 58 din 14 august 1991 privind privatizarea societăţilor
comerciale
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 16 august 1991
7. LEGE Nr. 38 din 20 aprilie 1992 privind autorizarea garantarii unor
credite externe contractate de Regia Autonomă de Electricitate
"Renel" - Bucureşti
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 23 aprilie 1992
8. LEGE Nr. 59 din 22 iunie 1992 pentru ratificarea Acordului de garanţie
dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
semnat la Londra la 27 februarie 1992
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 25 iunie 1992
9. LEGE Nr. 71 din 17 iulie 1992 privind autorizarea garantarea unor credite
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 169 din 20 iulie 1992
10. LEGE Nr. 125 din 22 decembrie 1992 pentru ratificarea Acordului de
garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie si
Dezvoltare, semnat la Londra la 14 septembrie 1992
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 31 decembrie 1992
11. LEGE Nr. 57 din 10 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 14 iulie 1993
12. LEGE Nr. 83 din 30 noiembrie 1993 privind sprijinul acordat de stat
producătorilor agricoli
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 7 decembrie 1993
13. LEGE Nr. 95 din 31 decembrie 1993 privind continuarea participării
României la construirea Combinatului minier de imbogatire a minereurilor
acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina şi asigurarea
resurselor de finanţare necesare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 12 ianuarie 1994
14. LEGE Nr. 50 din 7 iulie 1994, republicată, privind unele măsuri de
organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 6 din 15 ianuarie 1996
15. LEGE Nr. 71 din 16 iulie 1994 privind acordarea unor facilităţi
suplimentare fata de Legea nr. 35/1991, republicată, pentru atragerea de
investitori străini în industrie
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 189 din 22 iulie 1994
16. LEGE Nr. 136 din 30 decembrie 1994 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului
nr. 29 din 22 iulie 1994 privind constituirea şi utilizarea Fondului
special pentru dezvoltarea sistemului energetic
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 368 din 30 decembrie 1994
17. LEGE Nr. 17 din 6 martie 1995 pentru ratificarea Acordului dintre
Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind
colaborarea tehnica, semnat la Bucureşti la 6 mai 1994
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 10 martie 1995
18. LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 - Legea învăţământului, republicată
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 10 decembrie 1999
19. LEGE Nr. 134 din 29 decembrie 1995 privind Legea petrolului
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 29 decembrie 1995
20. LEGE Nr. 20 din 8 aprilie 1996 privind unele măsuri necesare pentru
desfăşurarea campaniei agricole din primavara anului 1996, ca urmare a
stării de urgenta din agricultura
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 70 din 8 aprilie 1996
21. LEGE Nr. 73 din 12 iulie 1996 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
70/1994 privind impozitul pe profit
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 174 din 2 august 1996
22. LEGE Nr. 108 din 10 octombrie 1996 pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 17 octombrie 1996
23. LEGE nr. 72 din 29 aprilie 1997 a bugetului de stat pe anul 1997
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 29 aprilie 1997
24. LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 29 iulie 1997
25. LEGE nr. 217 din 22 decembrie 1997 privind aprobarea Listei României de
concesii tarifare pentru produse ale tehnologiei informatiei
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 22 decembrie 1997
26. LEGE nr. 61 din 5 martie 1998 - Legea minelor
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 16 martie 1998
27. LEGE nr. 109 din 3 iunie 1998 a bugetului de stat pe 1998
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 207 din 3 iunie 1998
28. LEGE nr. 162 din 30 iulie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta
a Guvernului nr. 86/1997 privind aprobarea primei de export pentru
cantitatea de un milion tone porumb boabe din recolta anului 1997
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 31 iulie 1998
29. LEGE nr. 165 din 3 august 1998 privind constituirea la dispoziţia
Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea
cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a
celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998-2000
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 289 din 6 august 1998
30. LEGE nr. 241 din 14 decembrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiţiilor
directe
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 16 decembrie 1998
31. LEGE nr. 247 din 22 decembrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenta a Guvernului nr. 22/1998 privind instituirea, cu caracter
temporar, a unei suprataxe vamale la importul de bunuri
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 22 decembrie 1998
32. LEGE nr. 20 din 15 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta
a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 19 ianuarie 1999
33. LEGE nr. 28 din 26 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului
nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea graului
din recolta anului 1998 pentru panificatie, destinat consumului intern,
societăţilor comerciale de morarit si/sau de panificatie
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 28 ianuarie 1999
34. LEGE nr. 36 din 8 martie 1999 a bugetului de stat pe anul 1999
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 8 martie 1999
35. LEGE nr. 133 din 20 iulie 1999 privind stimularea întreprinzătorilor
privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici si
mijlocii
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 23 iulie 1999
36. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 7 din 23 septembrie 1996 privind asigurarea
surselor de finanţare pentru constituirea stocurilor de produse
agroalimentare şi de seminţe din recolta anului 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 26 septembrie 1996
37. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 2 din 25 ianuarie 1997 pentru modificarea
Ordonanţei Guvernului nr. 13/1996 privind acordarea unor înlesniri
referitoare la majorările de întârziere, aprobată prin Legea
nr. 102/1996
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 13 din 31 ianuarie 1997
38. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 6 din 5 martie 1997 privind constituirea, la
dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, a fondului pentru
finanţarea lucrărilor agricole
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 36 din 5 martie 1997
39. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 10 din 19 aprilie 1997 cu privire la diminuarea
blocajului financiar şi a pierderilor din economie
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 22 aprilie 1997
40. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 15 din 5 mai 1997 pentru modificarea si
completarea Legii privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 88 din 13 mai 1997
41. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 31 din 16 iunie 1997 privind regimul
investiţiilor străine în România
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 125 din 19 iunie 1997
42. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 45 din 10 iulie 1997 privind alocarea de la
bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru
depozitarea graului din recolta anului 1997, proprietate a producătorilor
agricoli şi a arendaşilor
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 14 iulie 1997
43. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 46 din 10 iulie 1997 privind constituirea
fondului pentru preluarea graului din recolta anului 1997, necesar
consumului intern
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 14 iulie 1997
44. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 82 din 23 decembrie 1997 privind regimul
accizelor şi al altor taxe indirecte
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 380 din 29 decembrie 1997
45. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997 privind privatizarea
societăţilor comerciale
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 29 decembrie 1997
46. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 92 din 30 decembrie 1997 privind stimularea
investiţiilor directe
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 386 din 30 decembrie 1997
47. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 22 din 29 septembrie 1998 privind instituirea,
cu caracter temporar, a unei suprataxe vamale la importul de bunuri
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 30 septembrie 1998
48. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 24 din 30 septembrie 1998, republicată, privind
regimul zonelor defavorizate
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 545 din 8 noiembrie 1999
49. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 47 din 8 decembrie 1998 privind reglementarea
financiară a dobânzilor pe perioada 1 ianuarie 1997-8 februarie 1998,
aferente creditelor angajate pentru acoperirea pierderilor înregistrate
de Agenţia Naţionala a Produselor Agricole - R.A. din activitatea anilor
1994-1996, şi anularea unei datorii în grâu a Republicii Moldova
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 decembrie 1998
50. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 48 din 8 decembrie 1998 cu privire la
rectificarea bugetului de stat pe anul 1998
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 475 din 10 decembrie 1998
51. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 49 din 8 decembrie 1998 pentru modificarea
prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 48/1998 privind
majorarea capitalului social al societăţilor comerciale bancare la care
statul este acţionar majoritar
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 9 decembrie 1998
52. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 8 din 17 februarie 1999 privind unele măsuri
pentru susţinerea Programului de restructurare prin garantarea unui
credit la Societatea Comercială "Sidex" - S.A. Galaţi
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 17 februarie 1999
53. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 13 din 1 martie 1999 pentru acordarea unor
înlesniri la plata obligaţiilor bugetare unor agenţi economici din
minerit
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 2 martie 1999
54. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 16 din 4 martie 1999 privind scutirea de la
plata taxei de reclama şi publicitate, precum şi a majorărilor de
întârziere aferente
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 8 martie 1999
55. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 19 din 18 martie 1999 privind aprobarea primei
de export la carnea de porc şi de pasare
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 117 din 22 martie 1999
56. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 39 din 7 aprilie 1999 privind unele măsuri
pentru susţinerea programului de restructurare prin garantarea unui
credit la Societatea Comercială "Roman" - S.A. Braşov
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 8 aprilie 1999
57. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 66 din 19 mai 1999 privind autorizarea
Fondului Proprietăţii de Stat de a acorda un sprijin financiar
nerambursabil în valoare de 50 miliarde lei Societăţii Comerciale
"Comtim" - S.A. Timişoara
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 20 mai 1999
58. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 68 din 19 mai 1999 privind stimularea plăţii
obligaţiilor fata de bugetul de stat
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 21 mai 1999
59. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 69 din 24 mai 1999 privind scutirea de la plata
taxelor vamale, a suprataxei vamale şi a taxei pe valoarea adăugată a
unor bunuri provenite din import
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 25 mai 1999
60. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 81 din 4 iunie 1999 privind unele măsuri pentru
susţinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit in
favoarea Societăţii Comerciale "Tractorul" UTB - S.A. Braşov
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 258 din 4 iunie 1999
61. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 108 din 30 iunie 1999 pentru modificarea si
completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 68/1999 privind
stimularea plăţii obligaţiilor fata de bugetul de stat
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 30 iunie 1999
62. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 131 din 16 septembrie 1999 pentru modificarea
Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului
Agriculturii şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor
aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru
creşterea animalelor, în perioada 1998-2000
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 20 septembrie 1999
63. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 140 din 23 septembrie 1999 cu privire la
rectificarea bugetului de stat pe anul 1999
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 24 septembrie 1999
64. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 145 din 30 septembrie 1999 privind unele măsuri
de protecţie socială a personalului din sectorul producţiei de apărare
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 481 din 5 octombrie 1999
65. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 149 din 14 octombrie 1999 privind aprobarea
primei de 300 lei/kg producătorilor agricoli pentru graul de panificatie
livrat din recolta anului 1999, destinat consumului intern
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 18 octombrie 1999
66. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 161 din 28 octombrie 1999 cu privire la
rectificarea bugetului de stat pe anul 1999
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 529 din 29 octombrie 1999
67. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 165 din 28 octombrie 1999 pentru completarea
alin. 1 al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1994 privind
constituirea şi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului
energetic
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 2 noiembrie 1999
68. ORDONANŢA DE URGENTA nr. 176 din 5 noiembrie 1999 privind majorarea
capitalului social al societăţilor comerciale "Roman" - S.A. Braşov si
"Tractorul UTB" - S.A. Braşov
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 545 din 8 noiembrie 1999
69. ORDONANŢA Nr. 3 din 27 iulie 1992 privind taxa pe valoarea adăugată,
republicată
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 288 din 12 decembrie 1995
70. ORDONANŢA nr. 25 din 25 august 1993 privind stimularea întreprinderilor
mici şi mijlocii
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 30 august 1993
71. ORDONANŢA Nr. 25 din 22 iulie 1994 privind ratificarea Acordului de
garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie si
Dezvoltare, semnat la St. Petersburg la 19 aprilie 1994
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 205 din 9 august 1994
72. ORDONANŢA Nr. 29 din 22 iulie 1994 privind constituirea şi utilizarea
Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 208 din 10 august 1994
73. ORDONANŢA Nr. 41 din 29 august 1995 pentru ratificarea Acordului de
garanţie dintre România şi Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie si
Dezvoltare, semnat la Washington la 29 august 1995
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 30 august 1995
74. ORDONANŢA nr. 70 din 29 august 1994 privind impozitul pe profit,
republicată
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 12 martie 1997
75. ORDONANŢA nr. 13 din 31 ianuarie 1995 privind unele măsuri de accelerare
a procesului de restructurare a regiilor autonome şi a societăţilor
comerciale cu capital majoritar de stat, de intarire a disciplinei
financiare şi de îmbunătăţire a decontărilor în economie
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 3 februarie 1995
76. ORDONANŢA Nr. 14 din 31 ianuarie 1995 privind unele măsuri pentru
stimularea realizării de obiective complexe şi a producţiei cu ciclu lung
de fabricaţie, destinate exportului
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 3 februarie 1995
77. ORDONANŢA Nr. 3 din 16 ianuarie 1996 privind calificarea notiunii de
producţie proprie în aplicarea regimului vamal aferent investiţiilor
străine
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 19 din 26 ianuarie 1996
78. ORDONANŢA Nr. 6 din 16 ianuarie 1996 pentru ratificarea unor acorduri de
împrumut şi de garanţie externe
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 29 ianuarie 1996
79. ORDONANŢA Nr. 7 din 16 ianuarie 1996 pentru ratificarea Acordului de
împrumut dintre România, în calitate de împrumutat, şi Banca Naţionala a
României, în calitate de agent al împrumutatului, pe de o parte, şi AB
Svensk Exportkredit - Suedia, în calitate de împrumutător, pe de alta
parte, garantat de Regatul Suediei, reprezentat prin Riksgaldskontoret,
semnat la Bucureşti la 12 ianuarie 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 21 din 30 ianuarie 1996
80. ORDONANŢA Nr. 11 din 23 ianuarie 1996 privind executarea creanţelor
bugetare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 31 ianuarie 1996
81. ORDONANŢA Nr. 12 din 23 ianuarie 1996 pentru ratificarea Acordului de
garanţie (Proiect privind reabilitarea căilor ferate) dintre România si
Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la
Washington la 19 ianuarie 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 22 din 30 ianuarie 1996
82. ORDONANŢA Nr. 13 din 23 ianuarie 1996 privind acordarea unor înlesniri
referitoare la majorările de întârziere
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 31 ianuarie 1996
83. ORDONANŢA Nr. 15 din 23 ianuarie 1996 privind întărirea disciplinei
financiar-valutare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 31 ianuarie 1996
84. ORDONANŢA Nr. 17 din 30 ianuarie 1996 privind compensarea creanţelor
şi angajamentelor la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului
energetic
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 31 ianuarie 1996
85. ORDONANŢA Nr. 31 din 14 august 1996 pentru ratificarea Acordului de
garanţie (Proiect privind reabilitarea căilor ferate) dintre România si
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti
la 23 iulie 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 16 august 1996
86. ORDONANŢA Nr. 34 din 27 august 1996 pentru ratificarea unor acorduri de
împrumut şi de garanţie externe şi a unor amendamente la un acord de
împrumut extern
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 203 din 29 august 1996
87. ORDONANŢA nr. 18 din 15 august 1997 privind stabilirea cuantumurilor
plăţilor compensatorii pentru persoanele ale căror contracte individuale
de munca vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 199 din 19 august 1997
88. ORDONANŢA nr. 21 din 18 august 1997 privind instituirea sistemului de
cupoane pentru agricultori
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 20 august 1997
89. ORDONANŢA nr. 53 din 28 august 1997 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 224 din 30 august 1997
90. ORDONANŢA nr. 9 din 29 ianuarie 1998 privind instituirea sistemului de
cupoane pentru agricultori în anul 1998
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 40 din 30 ianuarie 1998
91. ORDONANŢA nr. 50 din 7 august 1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg
la cumpărarea graului din recolta anului 1998 pentru panificatie, destinat
consumului intern, societăţilor comerciale de morarit si/sau
de panificatie
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 11 august 1998
92. ORDONANŢA nr. 88 din 25 august 1998 pentru ratificarea Acordului de
garanţie dintre România şi Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie si
Dezvoltare (Proiect-suport pentru reforma şi privatizarea
telecomunicatiilor), încheiat la Washington la 29 mai 1998
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 314 din 27 august 1998
93. ORDONANŢA nr. 113 din 27 august 1998 privind acoperirea debitelor externe
rezultate din importul de pesticide, realizat în anul 1991 în cadrul
Programului guvernamental de importuri critice, şi a diferenţelor de preţ
şi de curs, aferente importului de ulei brut, realizat în baza
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 274/1992
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 29 august 1998
94. ORDONANŢA nr. 116 din 27 august 1998 privind instituirea regimului
special pentru activitatea de transport maritim internaţional
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 29 august 1998
95. ORDONANŢA nr. 128 din 29 august 1998 pentru reglementarea modului si
condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate,
potrivit legii, în proprietatea privată a statului
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 328 din 29 august 1998
96. ORDONANŢA nr. 7 din 28 ianuarie 1999 pentru ratificarea Acordului de
împrumut dintre România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia
Naţionala a Drumurilor (A.N.D.) pentru finanţarea Proiectului de
reabilitare a drumurilor, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la 21 iulie
1998, şi la Bucureşti, la 24 iulie 1998
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 39 din 29 ianuarie 1999
97. ORDONANŢA nr. 26 din 29 ianuarie 1999 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea şi utilizarea
Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, aprobată prin
Legea nr. 136/1994, cu modificările ulterioare
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 42 din 29 ianuarie 1999
98. ORDONANŢA nr. 31 din 29 ianuarie 1999 privind aprobarea primei de export
la grâu şi porumb boabe
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 30 ianuarie 1999
99. ORDONANŢA nr. 32 din 29 ianuarie 1999 privind instituirea sistemului de
cupoane pentru agricultori în anul 1999
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 30 ianuarie 1999
100. ORDONANŢA nr. 34 din 29 ianuarie 1999 pentru modificarea Legii
nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii
şi Alimentaţiei a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente
lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea
animalelor, în perioada 1998-2000
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 30 ianuarie 1999
101. ORDONANŢA nr. 36 din 29 ianuarie 1999 privind sprijinul acordat de stat
producătorilor agricoli pentru achiziţionarea de tractoare, combine,
maşini şi utilaje agricole, precum şi de instalaţii pentru irigat din
producţia interna
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 30 ianuarie 1999
102. ORDONANŢA nr. 50 din 19 august 1999 privind scutirea de la plata taxelor
vamale a unor produse ale tehnologiei informatiei
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 401 din 24 august 1999
103. ORDONANŢA Nr. 73 din 27 august 1999 privind impozitul pe venit
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999
104. ORDONANŢA nr. 11 din 24 ianuarie 2000 pentru ratificarea Acordului de
împrumut dintre România şi Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie si
Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de
atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A.,
semnat la Bucureşti la 13 octombrie 1999
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 26 ianuarie 2000
105. HOTĂRÂRE nr. 362 din 20 mai 1991 privind înfiinţarea Administraţiei
fluviale a Dunării de Jos Galaţi ca regie autonomă
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 14 iunie 1991
106. HOTĂRÂRE nr. 686 din 3 octombrie 1991 privind înfiinţarea si
funcţionarea Regiei de exploatare a metroului Bucureşti
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 216 din 28 octombrie 1991
107. HOTĂRÂRE nr. 816 din 7 decembrie 1991 privind acordarea garanţiei
guvernamentale pentru creditul extern în favoarea Societăţii Comerciale
"Arcasrorn" - S.A. Bucureşti
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 19 decembrie 1991
108. HOTĂRÂRE nr. 67 din 12 februarie 1992 privind emiterea unei scrisori de
garanţie pentru credite externe acordate de "Girozentrale und Bank der
osterreichischen Sparkassen AG" din Austria
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 29 din 27 februarie 1992
109. HOTĂRÂRE nr. 191 din 17 aprilie 1992 privind aprobarea condiţiilor de
realizare şi finanţare a obiectivului de investiţii "Dezvoltarea si
modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni"
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 13 mai 1992
110. HOTĂRÂRE nr. 529 din 4 septembrie 1992 privind garantarea unui credit
în valuta pentru achiziţionare de aparatura medicală
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 20 octombrie 1992
111. HOTĂRÂRE Nr. 640 din 8 octombrie 1992 privind acordarea garanţiei
statului pentru creditul extern în favoarea Societăţii Comerciale
"TAROM" - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 2 noiembrie 1992
112. HOTĂRÂRE nr. 641 din 8 octombrie 1992 privind modificarea taxei speciale
pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la transporturile rutiere
internaţionale, instituită prin H.C.M. nr. 917/1975
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 22 octombrie 1992
113. HOTĂRÂREA nr. 213 din 17 mai 1993 privind garantarea unui credit in
valuta pentru achiziţionarea de aparatura medicală
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 25 mai 1993
114. HOTĂRÂRE nr. 214 din 17 mai 1993 privind aprobarea creditului în valoare
de 5.264.529 guldeni, oferit de firma NUCLETRON-CERTUS/OLANDA, pentru
achiziţionarea a 3 (trei) instalaţii pentru tratarea cancerului
(radioterapie)
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 25 mai 1993
115. HOTĂRÂRE nr. 560 din 9 octombrie 1993 privind unele măsuri legate de
finalizarea obiectivului de investiţii "Unitatea 1 - Centrala
Nuclearo-Electrica Cernavodă"
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 253 din 25 octombrie 1993
116. HOTĂRÂRE nr. 81 din 4 martie 1994 referitoare la acordarea de alocaţii
de la bugetul de stat producătorilor agricoli, în vederea procurării de
efective matca, reproducatori şi pentru menţinerea în exploatare de
efective matca de vaci şi bivoliţe, precum şi cu privire la aprobarea
normelor de acordare, utilizare şi control al utilizării alocaţiilor
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 86 din 4 aprilie 1994
117. HOTĂRÂRE nr. 139 din 1 aprilie 1994, republicată, cu privire la acordarea,
utilizarea şi controlul utilizării subvenţiilor de la bugetul de stat
destinate acoperirii parţiale a dobânzii aferente creditelor bancare pe
termen scurt acordate producătorilor agricoli pentru creşterea si
ingrasarea porcilor şi pentru creşterea pasarilor
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 20 octombrie 1995
118. HOTĂRÂRE nr. 224 din 19 mai 1994 pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 536/1993 privind majorarea primelor de producţie la unele produse
agricole şi alimentare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 25 mai 1994
119. HOTĂRÂRE nr. 350 din 24 iunie 1994 privind aprobarea garantarii in
proporţie de 100% a creditului guvernamental acordat de Guvernul
Republicii Coreea Regiei Autonome "Rom-Telecom" pentru finanţarea
Proiectului de modernizare a telecomunicatiilor în judeţul Prahova
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 186 din 21 iulie 1994
120. HOTĂRÂRE nr. 445 din 29 iulie 1994 privind acţiunea de restructurare a
unor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, de importanta
deosebita pentru economia naţionala
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 215 din 15 august 1994
121. HOTĂRÂRE nr. 510 din 5 august 1994 pentru modificarea şi completarea
Hotărârii Guvernului nr. 191/1992 privind aprobarea condiţiilor de
realizare şi finanţare a obiectivului de investiţii "Dezvoltarea si
modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni"
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 25 august 1994
122. HOTĂRÂRE nr. 729 din 21 octombrie 1994 cu privire la negocierea
preţurilor cu amănuntul la unele produse de baza în consumul populaţiei,
din producţia interna, şi stabilirea de prime la carnea de porcine şi de
pasare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 299 din 24 octombrie 1994
123. HOTĂRÂRE nr. 746 din 31 octombrie 1994 privind garantarea creditului
extern şi extinderea aplicării Hotărârii Guvernului nr. 565/1993 in
vederea achiziţionării a trei aeronave tip Boeing de către Societatea
Comercială "Compania de Transporturi Aeriene Romane - TAROM" - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 312 din 9 noiembrie 1994
124. HOTĂRÂRE nr. 780 din 14 noiembrie 1994 privind aprobarea studiului
de fezabilitate a obiectivului de investiţii "Retehnologizarea,
modernizarea, completarea şi dezvoltarea Staţiei de epurare a
municipiului Iaşi - liniile existente (4,2 mc/s)", judesul Iaşi
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 24 noiembrie 1994
125. HOTĂRÂRE nr. 805 din 14 noiembrie 1994 privind facilităţile
economico-financiare acordate întreprinderilor mici şi mijlocii
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 1 decembrie 1994
126. HOTĂRÂRE nr. 906 din 16 decembrie 1994 privind scoaterea Societăţii
Comerciale "Combinatul Siderurgic Reşita" - S.A. de sub regimul special
de supraveghere instituit conform Hotărârii Guvernului nr. 301/1993 si
garantarea creditelor externe
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 28 decembrie 1994
127. HOTĂRÂRE nr. 153 din 17 martie 1995 cu privire la asigurarea surselor de
creditare pentru realizarea producţiei agricole vegetale în anul 1995
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 20 martie 1995
128. HOTĂRÂRE nr. 158 din 17 martie 1995 privind modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 72/1994
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 57 din 28 martie 1995
129. HOTĂRÂRE nr. 212 din 7 aprilie 1995 privind instituirea regimului
special de supraveghere economico-financiară la unele regii autonome si
societăţi comerciale cu capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 71 din 19 aprilie 1995
130. HOTĂRÂRE nr. 232 din 10 aprilie 1995 privind aprobarea garantarii de
către stat a unui import efectuat de Ministerul Sănătăţii pentru dotarea
centrelor de cardiologie
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 25 aprilie 1995
131. HOTĂRÂRE Nr. 267 din 26 aprilie 1995 privind constituirea şi utilizarea
Fondului de ameliorare a fondului funciar
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 90 din 12 mai 1995
132. HOTĂRÂRE Nr. 315 din 9 mai 1995 privind garantarea creditelor externe
pentru retehnologizarea reţelelor publice de radiodifuziune si
televiziune
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 93 din 17 mai 1995
133. HOTĂRÂRE nr. 348 din 26 mai 1995 privind garantarea unui credit extern
pentru achiziţionarea de aparatura medicală necesară Spitalului Elias si
Centrului Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Bucureşti din
subordinea Ministerului Apărării Naţionale
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 5 iunie 1995
134. HOTĂRÂRE nr. 352 din 26 mai 1995 privind subvenţionarea, în proporţie
de 70%, a dobânzii aferente creditelor bancare acordate de băncile
comerciale producătorilor agricoli în temeiul art. 7 alin. (2) lit. b)
din Legea nr. 83/1993
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 2 iunie 1995
135. HOTĂRÂRE nr. 426 din 16 iunie 1995 cu privire la asigurarea surselor de
creditare pentru preluarea, la fondul de consum, seminţe şi furaje, a
cantităţilor de grâu contractate şi de orz, din producţia anului 1995
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 3 iulie 1995
136. HOTĂRÂRE nr. 459 din 27 iunie 1995 privind stabilirea preţului minim,
garantat, de achiziţie şi a primelor ce se acorda de la bugetul de stat
pentru laptele de vacă - materie prima
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 30 iunie 1995
137. HOTĂRÂRE nr. 460 din 27 iunie 1995 privind stabilirea preţurilor minime,
garantate, de achiziţie şi a primelor ce se acorda de la bugetul de stat
la porcine şi passri vii livrate pentru industrializare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 30 iunie 1995
138. HOTĂRÂRE nr. 520 din 13 iulie 1995 cu privire la bonificarea dobânzilor
la creditele bancare acordate pentru realizarea lucrărilor agricole
vegetale
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 26 iulie 1995
139. HOTĂRÂRE nr. 654 din 23 august 1995 privind asigurarea şi creditarea
stocurilor de combustibili pentru iarna 1995-1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 25 august 1995
140. HOTĂRÂRE nr. 698 din 4 septembrie 1995 privind constituirea stocurilor
de produse agroalimentare din recolta anului 1995
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 219 din 22 septembrie 1995
141. HOTĂRÂRE nr. 699 din 4 septembrie 1995 privind subvenţionarea, in
proporţie de 60%, a dobânzii aferente creditelor bancare acordate de
băncile comerciale producătorilor agricoli pentru realizarea lucrărilor
agricole din toamna anului 1995
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 11 septembrie 1995
142. HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 septembrie 1995 pentru completarea Hotărârii
Guvernului nr. 212/1995 privind instituirea regimului special de
supraveghere economico-financiară la unele regii autonome şi societăţi
comerciale cu capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 227 din 3 octombrie 1995
143. HOTĂRÂRE nr. 782 din 2 octombrie 1995 privind nivelul reducerilor de
preţuri pentru seminţele folosite în campania agricolă din toamna anului
1995
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 6 octombrie 1995
144. HOTĂRÂRE nr. 946 din 24 noiembrie 1995 pentru modificarea anexei nr. 2
la Hotărârea Guvernului nr. 212/1995 privind instituirea regimului
special de supraveghere economico-financiară la unele regii autonome si
societăţi comerciale cu capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 286 din 11 decembrie 1995
145. HOTĂRÂRE nr. 977 din 5 decembrie 1995 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 212/1995 privind instituirea regimului special de
supraveghere economico-financiară la unele regii autonome şi societăţi
comerciale cu capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 289 din 13 decembrie 1995
146. HOTĂRÂRE nr. 54 din 6 februarie 1996 privind aprobarea unor amendamente
la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţionala pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de dezvoltare
industriala, în valoare de 175 milioane dolari S.U.A., semnat la
Washington la 21 martie 1995, ratificat prin Legea nr. 68/1995
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 13 februarie 1996
147. HOTĂRÂRE nr. 68 din 8 februarie 1996 pentru stabilirea cantităţilor de
îngrăşăminte chimice ce se acorda pe hectar, sub forma de alocaţie,
producătorilor agricoli în anul 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 15 februarie 1996
148. HOTĂRÂRE nr. 73 din 12 februarie 1996 privind nivelul reducerilor de
preţuri pentru seminţele folosite în campania agricolă din primavara
anului 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 36 din 20 februarie 1996
149. HOTĂRÂRE nr. 94 din 15 februarie 1996 privind subvenţionarea in
proporţie de 60% a dobânzii aferente creditelor bancare acordate de
băncile comerciale producătorilor agricoli pentru realizarea lucrărilor
agricole în primavara anului 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 22 februarie 1996
150. HOTĂRÂRE nr. 170 din 20 martie 1996 privind garantarea la extern de
către Ministerul Finanţelor, în numele Guvernului României, a
creditului comercial în produse tip GSM 102/1996, în valoare de
100 milioane dolari S.U.A., acordat României de către Statele Unite
ale Americii, prin Commodity Credit Corporation
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 29 martie 1996
151. HOTĂRÂRE nr. 241 din 9 aprilie 1996 privind stabilirea preţului minim
garantat de achiziţie şi a primei ce se acorda de la bugetul de stat la
graul pentru panificatie din recolta anului 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 23 aprilie 1996
152. HOTĂRÂRE nr. 315 din 6 mai 1996 privind instituirea regimului special
de supraveghere economico-financiară la unele societăţi comerciale cu
capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 13 mai 1996
153. HOTĂRÂRE nr. 504 din 21 iunie 1996 privind acordarea de facilităţi, din
Fondul de redresare financiară la dispoziţia Guvernului, personalului
disponibilizat, precum şi de credite fără dobânda unor agenţi economici
consumatori de energie electrica şi gaze naturale
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 28 iunie 1996
154. HOTĂRÂRE nr. 527 din 27 iunie 1996 cu privire la asigurarea surselor de
creditare pentru preluarea la fondul de consum, seminţe şi furaje a
cantităţilor de grâu şi orz din recolta anului 1996
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 29 ianuarie 1997
155. HOTĂRÂRE nr. 545 din 5 iulie 1996 privind asigurarea şi creditarea
stocurilor de pacura şi combustibil lichid uşor pentru populaţie in
iarna 1996-1997
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 30 iulie 1996
156. HOTĂRÂRE Nr. 598 din 25 iulie 1996 privind sprijinirea
producătorilor agricoli în organizarea de exploataţii zootehnice
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 7 august 1996
157. HOTĂRÂRE Nr. 640 din 5 august 1996 privind autorizarea Ministerului
Finanţelor de a garanta un credit extern pentru Societatea Comercială
"Sidex" - S.A. Galaţi
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 13 august 1996
158. HOTĂRÂRE Nr. 671 din 13 august 1996 pentru completarea Hotărârii
Guvernului nr. 545/1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 15 august 1996
159. HOTĂRÂRE Nr. 693 din 16 august 1996 privind garantarea unui credit
extern pentru achiziţionarea de instrumentar şi aparatura medicală
necesare Ministerului de Interne
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 21 august 1996
160. HOTĂRÂRE Nr. 695 din 16 august 1996 pentru stabilirea cantităţilor
de îngrăşăminte chimice ce se acorda producătorilor agricoli, sub forma
de alocaţii, în toamna anului 1996, pentru recolta anului 1997
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 196 din 22 august 1996
161. HOTĂRÂRE Nr. 727 din 23 august 1996 privind subvenţionarea, in
proporţie de 60%, a dobânzii aferente creditelor bancare acordate de
băncile comerciale producătorilor agricoli pentru efectuarea lucrărilor
agricole din toamna anului 1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 202 din 29 august 1996
162. HOTĂRÂRE Nr. 817 din 20 septembrie 1996 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 545/1996 privind asigurarea şi creditarea stocurilor de
pacura şi combustibil lichid uşor pentru populaţie în iarna 1996-1997
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 24 septembrie 1996
163. HOTĂRÂRE Nr. 827 din 20 septembrie 1996 privind unele măsuri legate de
finalizarea obiectivului de investiţii "Unitatea nr. 1 - Centrala
Nuclearo-electrica Cernavodă"
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 25 septembrie 1996
164. HOTĂRÂRE Nr. 864 din 26 septembrie 1996 pentru completarea Hotărârii
Guvernului nr. 315/1996 privind instituirea regimului special de
supraveghere economico-financiară la unele societăţi comerciale cu
capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 237 din 30 septembrie 1996
165. HOTĂRÂRE Nr. 865 din 26 septembrie 1996 privind acordarea, din Fondul de
redresare financiară la dispoziţia Guvernului, de facilităţi personalului
disponibilizat şi de credite fără dobânda unor agenţi economici
consumatori de energie electrica şi gaze naturale potrivit art. 18
lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/1995
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 2 octombrie 1996
166. HOTĂRÂRE Nr. 909 din 7 octombrie 1996 privind contractarea şi garantarea
unui credit extern necesar achiziţionării de aparatura de radiologie
pentru reţeaua naţionala sanitară
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 octombrie 1996
167. HOTĂRÂRE Nr. 986 din 15 octombrie 1996 privind transmiterea sectorului de
drum Dorohoi, Pomarla, Racovat în administrarea Regiei Autonome
"Administraţia Naţionala a Drumurilor din România"
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 28 octombrie 1996
168. HOTĂRÂRE Nr. 992 din 17 octombrie 1996 privind asigurarea şi creditarea
stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamna-iarna, destinate
localităţilor izolate din Delta Dunării
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 28 octombrie 1996
169. HOTĂRÂRE Nr. 1.000 din 22 octombrie 1996 pentru modificarea si
completarea Hotărârii Guvernului nr. 315/1996 privind instituirea
regimului special de supraveghere economico-financiară la unele societăţi
comerciale cu capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 28 octombrie 1996
170. HOTĂRÂRE Nr. 1.013 din 22 octombrie 1996 pentru completarea Hotărârii
Guvernului nr. 315/1996 privind instituirea regimului special de
supraveghere economico-financiară la unele societăţi comerciale cu
capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 31 octombrie 1996
171. HOTĂRÂRE Nr. 1.015 din 22 octombrie 1996 pentru completarea Hotărârii
Guvernului nr. 315/1996 privind instituirea regimului special de
supraveghere economico-financiară la unele societăţi comerciale cu
capital majoritar de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 270 din 31 octombrie 1996
172. HOTĂRÂRE Nr. 1.220 din 20 noiembrie 1996 privind acordarea, din Fondul
de redresare financiară la dispoziţia Guvernului, de credite fără dobânda
unor agenţi economici consumatori de energie electrica şi gaze naturale,
potrivit prevederilor art. 18 lit b) din Ordonanţa Guvernului
nr. 13/1995 şi ale art. 20 din Legea nr. 29/1996
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 306 din 25 noiembrie 1996
173. HOTĂRÂRE Nr. 1.265 din 22 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995 si
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.043/1995 privind
unele măsuri în domeniul cooperării cu parteneri străini la explorarea
de ţiţei şi gaze în România
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 2 decembrie 1996
174. HOTĂRÂRE Nr. 1.461 din 23 decembrie 1996 privind stabilirea cotei
majorărilor datorate pentru perioada de amânare şi eşalonare la plata a
obligaţiilor bugetare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 27 decembrie 1996
175. HOTĂRÂRE nr. 18 din 31 ianuarie 1997 pentru stabilirea cantităţilor de
îngrăşăminte chimice şi a condiţiilor în care acestea se acorda
producătorilor agricoli în primavara anului 1997, ca sprijin al statului,
prin alocaţii bugetare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 6 februarie 1997
176. HOTĂRÂRE nr. 56 din 10 martie 1997 privind utilizarea ingrasamintelor
chimice procurate din alocaţii bugetare conform Legii nr. 83/1993,
existente la 31 decembrie 1996 în stoc la societăţile comerciale pe
acţiuni pentru industrializarea sfeclei de zahăr şi la cele pentru
prelucrarea tulpinilor de in şi de cânepa
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 42 din 14 martie 1997
177. HOTĂRÂRE Nr. 57 din 10 martie 1997 privind autorizarea garantarii in
proporţie de 100% a creditului extern acordat de POSTIPANKKI - Finlanda
pentru finanţarea proiectului "Modernizare pentru aducerea progresiva a
producţiei la nivel internaţional în cadrul Institutului Naţional de
Medicina Veterinara - R.A. PASTEUR Bucureşti"
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 42 din 14 martie 1997
178. HOTĂRÂRE nr. 81 din 15 martie 1997 privind scoaterea din rezervele
materiale naţionale a cantităţii de 100 mii tone grâu
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 20 martie 1997
179. HOTĂRÂRE nr. 285 din 14 iunie 1997 privind aprobarea bugetului de
venituri şi cheltuieli pe anul 1997 pentru regiile autonome de interes
naţional şi pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Mecanică Fina CEFIN Bucureşti, de sub coordonarea Ministerului Industriei
şi Comerţului, precum şi a subvenţiilor şi a transferurilor pentru unele
societăţi comerciale cu capital de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 16 iunie 1997
180. HOTĂRÂRE nr. 293 din 16 iunie 1997 privind acordarea unor fonduri in
vederea restructurării şi reabilitării patrimoniului genetic la speciile
porcine şi păsări, în scopul păstrării capacităţii de relansare a
producţiei naţionale de carne de porc, de pasare şi oua
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 23 iunie 1997
181. HOTĂRÂRE nr. 397 din 4 august 1997 privind aprobarea Programului special
pentru scoaterea de sub arest/reţinere a unor nave aparţinând flotei
maritime comerciale
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 5 august 1997
182. HOTĂRÂRE nr. 465 din 22 august 1997 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind modul de acordare, utilizare şi decontare a cupoanelor pentru
agricultori în campania agricolă din toamna anului 1997
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 3 septembrie 1997
183. HOTĂRÂRE nr. 504 din 12 septembrie 1997 pentru stabilirea valorii unui
cupon distribuit agricultorilor în campania agricolă din toamna
anului 1997
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 16 septembrie 1997
184. HOTĂRÂRE nr. 578 din 25 septembrie 1997 privind aprobarea bugetelor de
venituri şi cheltuieli, rectificate pe anul 1997, ale regiilor autonome,
companiilor, societăţilor naţionale şi al Institutului Naţional de
Cercetare - Dezvoltare pentru Mecanică Fina - C.E.F.I.N. Bucureşti, din
coordonarea Ministerului Industriei şi Comerţului, precum şi a
subvenţiilor şi transferurilor pentru unele societăţi comerciale cu
capital de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 267 din 6 octombrie 1997
185. HOTĂRÂRE nr. 587 din 29 septembrie 1997 pentru aprobarea bugetelor de
venituri şi cheltuieli pe anul 1997 ale institutelor naţionale de
cercetare-dezvoltare aflate în coordonarea Ministerului Cercetării si
Tehnologiei
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 1 octombrie 1997
186. HOTĂRÂRE nr. 685 din 1 noiembrie 1997 pentru modificarea şi completarea
Hotărârii Guvernului nr. 293/1997 privind acordarea unor fonduri in
vederea restructurării şi reabilitării patrimoniului genetic la speciile
porcine şi păsări, în scopul păstrării capacităţii de relansare a
producţiei naţionale de carne de porc, de pasare şi oua
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 din 6 noiembrie 1997
187. HOTĂRÂRE nr. 686 din 4 noiembrie 1997 privind autorizarea Regiei Autonome
a Imbunatatirilor Funciare pentru achiziţionarea unor pachete agricole, a
Comitetului Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior
pentru aprobarea garantarii creditului extern şi a Ministerului
Finanţelor de a garanta creditul în numele statului
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 305 din 10 noiembrie 1997
188. HOTĂRÂRE nr. 743 din 14 noiembrie 1997 pentru modificarea Normelor
metodologice privind modul de acordare, utilizare şi decontare a
cupoanelor pentru agricultori în campania agricolă din toamna anului
1997, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 465/1997
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 312 din 14 noiembrie 1997
189. HOTĂRÂRE nr. 842 din 9 decembrie 1997 pentru modificarea şi completarea
Hotărârii Guvernului nr. 578/1997 privind aprobarea bugetelor de venituri
şi cheltuieli, rectificate pe anul 1997, ale regiilor autonome,
companiilor, societăţilor naţionale şi al Institutului Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanicd Find - CEFIN Bucureşti, din
coordonarea Ministerului Industriei şi Comerţului, precum şi a
subvenţiilor şi transferurilor pentru unele societăţi comerciale cu
capital de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 10 decembrie 1997
190. HOTĂRÂRE nr. 53 din 2 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind modul de acordare, distribuire, utilizare si
decontare a cupoanelor pentru agricultori în anul 1998
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 12 februarie 1998
191. HOTĂRÂRE nr. 71 din 12 februarie 1998 pentru stabilirea valorii unui
cupon distribuit agricultorilor în campania agricolă din primdvara-vara
şi în campania agricolă din toamna anului 1998
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 12 februarie 1998
192. HOTĂRÂRE nr. 100 din 24 februarie 1998 privind aprobarea Listei cu
denumirea comercială şi codurile din Tariful vamal de import al
României, corespunzătoare bunurilor care se încadrează în prevederile
art. 13 lit. b) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 92/1997
privind stimularea investiţiilor directe
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 27 februarie 1998
193. HOTĂRÂRE nr. 205 din 30 martie 1998 privind nivelul reducerilor de
preţuri pentru seminţele folosite la insamantarile din primdvara anului
1998
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 16 aprilie 1998
194. HOTĂRÂRE Nr. 262 din 11 mai 1998 privind garantarea de către statul
roman a unui credit extern în favoarea Regiei Autonome "Administraţia
Fluviala a Dundrii de Jos" Galaţi, pentru achiziţionarea unei drage
absorbant/refulante, autopropulsata cu magazie proprie cu capacitate
de 2000 - 3000 mc
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 13 mai 1998
195. HOTĂRÂRE nr. 292 din 29 mai 1998 privind autorizarea Comitetului
Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior sa aprobe
garantarea, în proporţie de 100%, a creditului extern acordat de banca
BHF - Germania pentru finanţarea proiectului "Linie de fabricaţie
tuburi de presiune din fonta ductila pentru alimentari cu apa" din
cadrul Regiei Autonome pentru Producţia de Tehnica Militară
"Ratmil" - Uzina Mecanică Orăştie
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 1 iunie 1998
196. HOTĂRÂRE nr. 299 din 2 iunie 1998 pentru completarea anexei la
Hotărârea Guvernului nr. 118/1998 pentru aprobarea mandatului
Fondului Proprietăţii de Stat privind negocierea actului adiţional
la contractul de vânzare-cumpărare a unui pachet de acţiuni deţinute
de stat la Societatea Comercială "I.M.G.B." - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 209 din 3 iunie 1998
197. HOTĂRÂRE nr. 509 din 21 august 1998 privind aprobarea achiziţiei
dintr-o singura sursa a execuţiei lucrărilor de conversie de pe lignit
pe huila la CET Iaşi II şi CET Suceava şi garantarea de către Guvern a
unui credit extern pentru finanţarea acestor obiective
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 312 din 27 august 1998
198. HOTĂRÂRE nr. 521 din 24 august 1998 privind înfiinţarea Societăţii
Naţionale "Aeroportul Internaţional Timişoara" - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 334 din 7 septembrie 1998
199. HOTĂRÂRE nr. 523 din 24 august 1998 privind înfiinţarea Societăţii
Naţionale "Aeroportul Internaţional Constanta" - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 336 din 7 septembrie 1998
200. HOTĂRÂRE nr. 524 din 24 august 1998 privind înfiinţarea Societăţii
Naţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti - Băneasa" - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 337 din 8 septembrie 1998
201. HOTĂRÂRE nr. 528 din 25 august 1998 privind modul de acordare a
împrumuturilor prevăzute în bugetul de stat pe anul 1998 unor agenţi
economici pentru acoperirea arieratelor către Compania Naţionala de
Electricitate - S.A. şi către Societatea Naţionala de Gaze Naturale
"Romgaz" - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 4 septembrie 1998
202. HOTĂRÂRE Nr. 557 din 3 septembrie 1998 privind acordarea garanţiei
statului pentru creditele externe contractate de Societatea Comercială
"Compania Naţionala de Transporturi Aeriene Romane - TAROM" - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 342 din 10 septembrie 1998
203. HOTĂRÂRE nr. 563 din 3 septembrie 1998 privind unele măsuri pentru
asigurarea finanţării unor importuri de pacura şi gaze naturale
necesare consumului curent şi completării stocurilor
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 8 septembrie 1998
204. HOTĂRÂRE nr. 649 din 26 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind derularea, utilizarea şi decontarea prin băncile
comerciale a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor
agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor,
în perioada 1998-2000
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 28 septembrie 1998
205. HOTĂRÂRE nr. 650 din 26 septembrie 1998 pentru aprobarea finanţării cu
prioritate, în anul 1998, a unor culturi vegetale şi specii de animale
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 28 septembrie 1998
206. HOTĂRÂRE nr. 653 din 26 septembrie 1998 pentru stabilirea nivelului
reducerii la preţurile de cumpărare a seminţelor folosite în campania
agricolă din toamna anului 1998
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 28 septembrie 1998
207. HOTĂRÂRE nr. 668 din 30 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor de
aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 69/1998 privind unele măsuri de
protecţie pentru personalul al cărui contract individual de munca va fi
desfăcut ca urmare a concedierilor colective determinate de
reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Romane
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 1 octombrie 1998
208. HOTĂRÂRE nr. 788 din 10 noiembrie 1998 privind aprobarea Programului
de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
"Stimularea înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii şi sprijinirea
noilor întreprinderi"
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 noiembrie 1998
209. HOTĂRÂRE nr. 789 din 10 noiembrie 1998 privind aprobarea Programului
de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniul
marketingului şi stimulării exporturilor
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 noiembrie 1998
210. HOTĂRÂRE nr. 790 din 10 noiembrie 1998 pentru modificarea şi completarea
Normelor metodologice privind finanţarea proiectelor şi programelor de
restructurare şi reforma din Fondul la dispoziţia Guvernului, constituit
din vărsăminte din privatizare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
486/1998
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 434 din 17 noiembrie 1998
211. HOTĂRÂRE nr. 816 din 19 noiembrie 1998 privind conservarea şi închiderea
definitiva a unor mine şi cariere
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 20 noiembrie 1998
212. HOTĂRÂRE nr. 844 din 19 noiembrie 1998 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 373/1998 privind aprobarea bugetelor de venituri si
cheltuieli pe anul 1998 pentru regiile autonome, companiile/societăţile
naţionale şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică
Fina - CEFIN - Bucureşti, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei
şi Comerţului, precum şi a subvenţiilor şi transferurilor pentru unele
societăţi comerciale cu capital de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 4 decembrie 1998
213. HOTĂRÂRE nr. 852 din 26 noiembrie 1998 privind garantarea de către
Ministerul Finanţelor a unui credit extern pentru Ministerul Apărării
Naţionale
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 30 noiembrie 1998
214. HOTĂRÂRE nr. 872 din 7 decembrie 1998 privind cheltuielile pentru
protecţia, depozitarea, conservarea şi gestionarea stocului de
concentrat de uraniu aflat în administrarea Companiei Naţionale a
Uraniului - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 9 decembrie 1998
215. HOTĂRÂRE nr. 916 din 18 decembrie 1998 pentru modificarea anexelor
nr. I/19, I/21, III/19 şi IV la Hotărârea Guvernului nr. 373/1998
privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 1998
pentru regiile autonome, companiile/societăţile naţionale şi Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecanică Fina - CEFIN - Bucureşti,
aflate sub autoritatea Ministerului Industriei şi Comerţului, precum si
a subvenţiilor şi transferurilor pentru unele societăţi comerciale cu
capital de stat
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 22 decembrie 1998
216. HOTĂRÂRE nr. 937 din 23 decembrie 1998 pentru aprobarea mandatului
Fondului Proprietăţii de Stat privind negocierea contractului de
vânzare-cumpărare a unui pachet de acţiuni deţinute de stat la
Societatea Comercială "Sterom" - S.A. Câmpina
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 29 decembrie 1998
217. HOTĂRÂRE nr. 17 din 18 ianuarie 1999 privind închiderea definitiva si
conservarea unor mine şi cariere, etapa a II-a
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 20 ianuarie 1999
218. HOTĂRÂRE Nr. 100 din 18 februarie 1999 privind autorizarea Ministerului
Finanţelor de a garanta un credit extern în favoarea Ministerului
Sănătăţii, pentru finanţarea achiziţionării de echipamente de înalta
performanta pentru radiologie
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 23 februarie 1999
219. HOTĂRÂRE nr. 102 din 19 februarie 1999 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind modul de acordare, distribuire, utilizare si
decontare a cupoanelor pentru agricultori în anul 1999, precum si
plata comisioanelor
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 23 februarie 1999
220. HOTĂRÂRE nr. 103 din 19 februarie 1999 pentru stabilirea bunurilor si
serviciilor care pot fi achitate pe baza de cupoane pentru agricultori
în anul 1999, precum şi a valorii unui cupon
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 23 februarie 1999
221. HOTĂRÂRE nr. 113 din 25 februarie 1999 pentru stabilirea nivelului
reducerii preţurilor de cumpărare ale seminţelor din producţia interna,
provenite de la agenţii economici autorizaţi, folosite în campaniile
agricole din anul 1999
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 86 din 1 martie 1999
222. HOTĂRÂRE Nr. 217 din 25 martie 1999 privind autorizarea Comitetului
Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior de a aproba
garantarea în proporţie de pana la 100% a unui credit extern în favoarea
Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.
Călători" - SA, precum şi autorizarea Ministerului Finanţelor de a
garanta acest credit
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 143 din 7 aprilie 1999
223. HOTĂRÂRE nr. 265 din 8 aprilie 1999 pentru modificarea pct. 8 din
Normele metodologice privind derularea, utilizarea şi decontarea prin
băncile comerciale a fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente
lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea
animalelor, în perioada 1998-2000, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 649/1998
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 165 din 20 aprilie 1999
224. HOTĂRÂRE nr. 331 din 29 aprilie 1999 privind aprobarea bugetelor de
venituri şi cheltuieli pe anul 1999 ale regiilor autonome, companiilor
naţionale, societăţilor naţionale şi institutelor naţionale de
cercetare-dezvoltare, aflate în coordonarea sau în subordinea
Ministerului Industriei şi Comerţului, precum şi a transferurilor
pentru Societatea Comercială "Uzina de Valorificare a Cenusilor
de Pirita" - S.A. Turnu Măgurele
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 10 mai 1999
225. HOTĂRÂRE nr. 501 din 21 iunie 1999 privind unele măsuri pentru
susţinerea Programului de restructurare prin garantarea unor credite
la Societatea Comercială "Roman" - S.A. Braşov, la Societatea Comercială
"Tractorul UTB" - S.A. Braşov şi la Societatea Comercială "Sidex" - S.A.
Galaţi
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 21 iunie 1999
226. HOTĂRÂRE nr. 504 din 24 iunie 1999 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 501/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea
Programului de restructurare prin garantarea unor credite la Societatea
Comercială "Roman" - SA Braşov, la Societatea Comercială "Tractorul
UTB" - S.A. Braşov şi la Societatea Comercială "Sidex" - S.A. Galaţi
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 25 iunie 1999
227. HOTĂRÂRE nr. 670 din 19 august 1999 privind stabilirea cotei majorărilor
de întârziere datorate pentru neplata la termen a unor obligaţii bugetare
de către persoanele fizice, precum şi a cotei majorărilor datorate pe
perioada amânării sau/si eşalonării la plata a obligaţiilor bugetare
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 402 din 24 august 1999
228. HOTĂRÂRE nr. 720 din 2 septembrie 1999 privind aprobarea programului
pentru conservarea şi închiderea definitiva a unor mine şi cariere,
etapa a III-a
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 13 septembrie 1999
229. HOTĂRÂRE nr. 773 din 23 septembrie 1999 privind completarea Hotărârii
Guvernului nr. 650/1998 pentru aprobarea finanţării cu prioritate, in
anul 1998, a unor culturi vegetale şi specii de animale
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 27 septembrie 1999
230. HOTĂRÂRE Nr. 822 din 7 octombrie 1999 privind autorizarea garantarii in
proporţie de 100% a creditului extern acordat de GENERALE BANK - Belgia,
pentru finanţarea proiectului "Modernizarea şi diversificarea
armamentului şi muniţiei de infanterie prin asimilarea modelelor NATO",
din cadrul Societăţii Naţionale "Romarm" - S.A. - Filiala Societatea
Comercială "Cugir" - S.A.
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 13 octombrie 1999
231. HOTĂRÂRE nr. 831 din 12 octombrie 1999 pentru modificarea anexei
nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 311/1999 pentru aprobarea Listei
cuprinzând subvenţiile unitare pentru produsele din industria cărbunelui,
minereurilor feroase, neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere care
se subvenţionează de la bugetul de stat în anul 1999 şi a Normelor
metodologice privind acordarea, utilizarea şi controlul subvenţiilor
pentru produsele din industria cărbunelui, minereurilor feroase,
neferoase, radioactive, rare şi nemetalifere, precum şi ale
transferurilor destinate acţiunilor de protecţie socială a personalului
din acest domeniu
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 14 octombrie 1999
232. HOTĂRÂRE nr. 880 din 28 octombrie 1999 privind aprobarea bugetelor
rectificate de venituri şi cheltuieli pe anul 1999 ale regiilor autonome,
companiilor naţionale, societăţilor naţionale şi institutelor naţionale
de cercetare-dezvoltare, aflate în coordonarea sau în subordinea
Ministerului Industriei şi Comerţului, precum şi a transferurilor pentru
Societatea Comercială "Uzina de Valorificare a Cenusilor de
Pirita" - S.A. Turnu Măgurele
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 4 noiembrie 1999
233. HOTĂRÂRE nr. 938 din 11 noiembrie 1999 privind transferul acţiunilor
deţinute de stat la Societatea Comercială "Hidrojet" - S.A. din
administrarea Fondului Proprietăţii Private de Stat în administrarea
Ministerului Finanţelor
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 16 noiembrie 1999
234. HOTĂRÂRE nr. 941 din 11 noiembrie 1999 privind transferul acţiunilor
deţinute de stat la Societatea Comercială "Petros" - S.A. din
administrarea Fondului Proprietăţii de Stat în administrarea
Ministerului Finanţelor
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 16 noiembrie 1999
235. HOTĂRÂRE nr. 942 din 11 noiembrie 1999 privind transferul acţiunilor
deţinute de stat la Societatea Comercială "Chimcomplex" - S.A. din
administrarea Fondului Proprietăţii de Stat în administrarea
Ministerului Finanţelor
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 16 noiembrie 1999
236. HOTĂRÂRE nr. 1.036 din 14 decembrie 1999 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 331/1999 privind aprobarea bugetelor de venituri si
cheltuieli pe anul 1999 ale regiilor autonome, companiilor naţionale,
societăţilor naţionale şi institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare,
aflate în coordonarea sau în subordinea Ministerului Industriei si
Comerţului, precum şi a transferurilor pentru Societatea Comercială
"Uzina de Valorificare a Cenusilor de Pirita" - S.A. Turnu Măgurele
Publicată in: MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 17 decembrie 1999
237. ORDIN nr. 412 din 9 aprilie 1993 privind competentele de soluţionare a
cererilor de acordare potrivit legii, a unor înlesniri la plata
impozitelor, taxelor şi altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor
locale şi bugetelor fondurilor speciale, precum şi a primelor de
asigurare prin efectul legii
238. ORDIN Nr. 1.147 din 24 mai 1996 pentru aprobarea Procedurii şi a
competentelor de acordare a înlesnirilor la plata impozitelor, taxelor
şi a altor venituri bugetare administrate de Ministerul Finanţelor
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 122 din 13 iunie 1996
239. ORDIN Nr. 1.461 din 8 iulie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996
privind executarea creanţelor bugetare, referitoare la executarea silită
asupra bunurilor mobile
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 19 august 1996
240. ORDIN nr. 24 din 21 ianuarie 1997 privind aprobarea Procedurii de
soluţionare a cererilor pentru acordarea unor înlesniri la plata
obligaţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 14 februarie 1997
241. ORDIN nr. 83 din 23 ianuarie 1997 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 83 din Ordonanţa
Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată
şi modificată prin Legea nr. 108/1996
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 12 februarie 1997
242. ORDIN nr. 382 din 5 martie 1997 pentru modificarea şi completarea
Normelor metodologice nr. 15.901/1996 de aplicare a prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 13/1996 privind acordarea unor înlesniri
referitoare la majorările de întârziere
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 39 din 11 martie 1997
243. ORDIN nr. 806 din 3 noiembrie 1997 privind aprobarea Procedurii de
acordare a unor înlesniri la plata obligaţiilor datorate bugetului
asigurărilor sociale de stat
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 339 din 3 decembrie 1997
244. ORDIN nr. 166 din 26 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice
cu privire la modul de aplicare a suspendării plăţii taxei pe valoarea
adăugată la organele vamale pentru utilajele, instalaţiile, echipamentele,
maşinile industriale şi maşinile agricole care se importa în vederea
efectuării şi derulării investiţiilor prin care se realizează o unitate
productiva noua, se dezvolta capacităţile existente sau se
retehnologizeaza fabrici, secţii, ateliere, precum şi pentru materiile
prime prevăzute în lista-anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 34/1997
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 9 februarie 1998
245. ORDIN nr. 1.283 din 22 iunie 1998 privind aprobarea Procedurii si
competentelor de acordare a înlesnirilor la plata impozitelor, taxelor
şi a altor venituri bugetare, administrate de Ministerul Finanţelor
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 1 iulie 1998
246. ORDIN nr. 23 din 14 mai 1999 privind aprobarea Procedurii de acordare
a unor înlesniri la plata obligaţiilor datorate bugetului Fondului
pentru plata ajutorului de şomaj
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 29 iunie 1999
247. ORDIN nr. 105 din 25 februarie 1999 privind aprobarea Procedurii de
acordare a unor înlesniri la plata obligaţiilor datorate bugetului
asigurărilor sociale de stat
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 20 mai 1999
248. ORDIN nr. 608 din 11 iunie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru aplicarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 68/1999 privind
stimularea plăţii obligaţiilor fata de bugetul de stat
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 17 iunie 1999
249. ORDIN nr. 1.223 din 20 octombrie 1999 pentru aprobarea Precizărilor
metodologice privind stingerea unor obligaţii de plata potrivit
prevederilor art. 45 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului
nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat
pe anul 1999
Publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 21 octombrie 1999
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
------- 
