Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În perioada 6-7 decembrie 2011, la Cahul, Republica Moldova, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010 (în continuare Acord), a avut loc prima sesiune extraordinară a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.
La sesiune au participat:
Delegaţia din România:
Dan Cârlan, copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, conducătorul delegaţiei
Ovidiu Gabor, supleant al copreşedintelui
Gheorghe Constantin, membru al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Ana Drapa, secretar al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Eugenia Hăisan, expert
Delegaţia din Republica Moldova:
Lazăr Chirică, copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, conducătorul delegaţiei
Mihail Pencov, supleantul copreşedintelui Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Maria Nagornîi, secretar al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Serafima Tronza, membru al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Iurie Ursu, şeful Serviciului piscicol, expert.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală a stabilit următoarea ordine de zi:
1. Informare asupra activităţilor realizate în baza hotărârilor Comisiei hidrotehnice adoptate la prima sesiune, Iaşi, 9-11 mai 2011
2. Adoptarea şi semnarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
3. Informare privind proiectele în curs de realizare/propuse a se realiza separat sau în comun
4. Diverse
4.1. Informare asupra regimului hidrologic al râului Prut şi menţinerii şenalului navigabil al Prutului pe sectorul Cahul-Giurgiuleşti
4.2. Colaborarea în cadrul Iniţiativei pentru Apă a Uniunii Europene - Grupul de lucru pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală
4.3. Informare asupra organizării exerciţiului de simulare a inundaţiilor în zona de frontieră pe râurile Siret şi Prut între România, Republica Moldova şi Ucraina
Referitor la punctul 1:
Delegaţiile s-au informat reciproc asupra activităţilor întreprinse până în prezent pentru îndeplinirea hotărârilor Comisiei hidrotehnice interguvernamentale adoptate la prima sesiune (Iaşi, 9-11 mai 2011).
a) Referitor la componenţa subcomisiilor, copreşedinţii Comisiei hidrotehnice interguvernamentale şi-au nominalizat şi comunicat reciproc şefii subcomisiilor.
Pentru România:
- Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti - domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct, Administraţia Naţională "Apele Române";
- Subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor - domnul Sorin Rîndaşu, şef Serviciu dispecerat apărare împotriva inundaţiilor, Administraţia Naţională "Apele Române";
- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie - domnul Corneliu Creţu, director tehnic, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, Administraţia Naţională "Apele Române";
- Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă - domnul Victor Popescu, director Departamentul managementul resurselor de apă, Administraţia Naţională "Apele Române".
Pentru Republica Moldova:
- Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti - domnul Mihail Pencov, director adjunct, Agenţia "Apele Moldovei";
- Subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor - domnul Ivan Cuceinic, şef Direcţie gospodărirea apelor, Agenţia "Apele Moldovei";
- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie - doamna Valentina Cereş, şeful Secţiei prognoze hidrologice, Direcţia hidrologie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat;
- Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă - domnul Iurie Ursu, şeful Serviciului piscicol, Ministerul Mediului.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăşte ca şefii subcomisiilor să îşi comunice reciproc, înaintea fiecărei şedinţe a subcomisiilor, membrii, precum şi experţii participanţi la aceste activităţi.
Delegaţiile convin ca în Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă, pentru probleme de biodiversitate, să fie nominalizaţi, în calitate de membri/experţi, specialişti din cadrul instituţiilor responsabile ale fiecărei părţi pentru implementarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării şi a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti.
b) Luând în discuţie aspectele privind elaborarea proiectelor regulamentelor tehnice specifice şi a regulamentului de funcţionare a subcomisiilor permanente, precum şi a Subcomisiei ad-hoc, Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăşte ca la prima întâlnire a fiecărei subcomisii să se detalieze problemele care urmează să intre sub incidenţa activităţilor fiecărei subcomisii şi experţii să înceapă elaborarea regulamentelor.
Referitor la punctul 2:
Delegaţiile au constatat că textul Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale a fost convenit (anexă la protocol) şi totodată au fost îndeplinite procedurile pentru aprobarea şi semnarea acestuia.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăşte:
- adoptarea şi semnarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.
Referitor la punctul 3:
Comisia hidrotehnică interguvernamentală a analizat proiectele în curs de realizare/propuse a se realiza separat sau în comun şi a constatat următoarele:
a) Referitor la proiectul "Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare ale râurilor Siret şi Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate - EST AVERT", s-a menţionat ca acesta este în faza de precontractare şi se aşteaptă semnarea contractului de finanţare în cadrul priorităţii 2 "Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă" din Programul operaţional comun România - Ucraina - Moldova 2007-2013.
b) Delegaţiile s-au informat reciproc asupra propunerilor de proiecte din domeniul apelor, care au fost prezentate cu ocazia celei de a doua reuniuni a comisiei mixte create în baza Memorandumului de înţelegere privind colaborarea în domeniul protecţiei mediului dintre Ministerul Mediului şi Pădurilor al României şi Ministerul Mediului al Republicii Moldova, care a avut loc la Bucureşti la data de 25 octombrie 2011.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală convine ca următoarele proiecte:
- Planul de management al bazinului râului Prut;
- Managementul integrat al poluărilor accidentale în bazinul hidrografic al râului Prut; şi
- Influenţa caracteristicilor hidromorfometrice ale albiei râului Prut asupra vulnerabilităţii la inundaţii în ţările riverane şi stabilirea măsurilor necesare pentru diminuarea riscurilor
să fie propuse pentru finanţare din programe ale Uniunii Europene, sesiunea de la începutul anului 2012 (sau din alte surse).
Delegaţia română a informat că au fost transmise la instituţiile din domeniul apei din Republica Moldova şi Ucraina propunerea de proiect "Planul de management al bazinului râului Prut" şi adresa de solicitare privind participarea în calitate de parteneri la acesta.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăşte ca pregătirea proiectelor, precum şi asigurarea sprijinului pentru finalizarea celor deja avansate să fie realizate prin secretarii Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.
c) Delegaţiile au discutat situaţia proiectelor care pot fi promovate în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăşte:
- evaluarea posibilităţii promovării unui proiect privind redimensionarea economică şi ecologică a Luncii Dunării şi a Prutului inferior;
- reluarea procedurilor pentru promovarea proiectului "Planul de management al Deltei Dunării".
Referitor la punctul 4:
a) Delegaţia din Republica Moldova a informat asupra aspectelor legate de regimul hidrologic al râului Prut în contextul lucrărilor necesare menţinerii şenalului navigabil al Prutului pe sectorul Cahul - Giurgiuleşti.
Delegaţiile s-au informat că lucrările care se execută pe apele transfrontaliere trebuie concordate şi au convenit că orice lucrare de acest tip se va realiza pe baza unei documentaţii tehnice numai după concordarea acesteia de către părţi. Delegaţia română a informat, referitor la posibilităţile de navigaţie pe râul Prut, că astfel de lucrări se pot face doar cu respectarea prevederilor Acordului şi a Directivei-cadru privind apa şi în baza unor documentaţii mai sus prevăzute.
b) Delegaţia din România, având în vedere că deţine, pe perioada 2007-2012, preşedinţia Grupului de lucru pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală din cadrul Iniţiativei pentru Apă a Uniunii Europene, a propus promovarea unor proiecte pe următoarele domenii: managementul integrat al resurselor de apă şi alimentarea cu apă şi sanitaţie.
Delegaţia din Republica Moldova va transmite o propunere de proiect în cel mai scurt timp.
c) Delegaţia română a prezentat stadiul organizării exerciţiului de simulare a inundaţiilor în zona de frontieră România, Republica Moldova şi Ucraina, pe râurile Siret şi Prut, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru apărare împotriva inundaţiilor. Exerciţiul de simulare, la care vor participa instituţiile cu atribuţii din domeniu din România, Republica Moldova şi Ucraina, are scopul de a îmbunătăţi modul de comunicare în cadrul fluxului informaţional existent pe probleme de hidrometeorologie; realizarea acestui exerciţiu de simulare se va face în conformitate cu acordurile bilaterale în vigoare în domeniul gospodăririi apelor transfrontaliere.
Perioada propusă pentru desfăşurarea acestui exerciţiu de simulare, care constă în schimb de date hidrometeorologice şi de gospodărire a apelor in situaţii de ape mari, este luna februarie 2012.
Delegaţia din România a menţionat că până în prezent, ca urmare a informaţiilor transmise pe cale diplomatică în Republica Moldova şi Ucraina referitoare la organizarea exerciţiului, au fost primite informaţii din Republica Moldova privind unele instituţii implicate în această activitate.
Delegaţia din Republica Moldova a informat că a transmis informaţiile privind instituţiile din subordinea Ministerului Mediului care vor participa la acest exerciţiu.
Hotărârile conţinute în prezentul protocol vor intra în vigoare după aprobarea de către părţile contractante, conform capitolului III articolul 15 punctul 7 din Acord.
Prezentul protocol a fost semnat la Cahul la data de 7 decembrie 2011, în două exemplare originale.
Din partea Guvernului României,
Dan Cârlan,
copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Din partea Guvernului Republicii Moldova,
Lazăr Chirică,
copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
ANEXĂ
la Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
6-7 decembrie 2011, Cahul
REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare a Comisiei
hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului
dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova
privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă
a apelor Prutului şi Dunării
Comisia hidrotehnică interguvernamentală (în continuare Comisia hidrotehnică) a fost înfiinţată în baza art. 15 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010 (în continuare Acord).
CAP. I
Competenţele şi sarcinile Comisiei hidrotehnice
ART. 1
Comisia hidrotehnică are următoarele competenţe şi sarcini:
a) îndeplineşte prevederile Acordului, constată eventualele dificultăţi de aplicare şi adoptă măsurile necesare în vederea eliminării acestora;
b) promovează dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul gospodăririi apelor din punct de vedere juridic, tehnic şi organizatoric, conform prevederilor Acordului;
c) coordonează armonizarea planurilor de management elaborate de statele părţilor contractante în conformitate cu Directiva-cadru privind apa pentru cursurile de apă, precum şi aplicarea măsurilor stabilite în acest sens, care au impact transfrontalier semnificativ;
d) coordonează activitatea privind implementarea Directivei europene de inundaţii şi armonizarea planurilor de management al riscului la inundaţii;
e) asigură, evaluează sistematic rezultatele şi coordonează activitatea Subcomisiei pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti (în continuare Subcomisia Stânca-Costeşti) şi rezolvă problemele pentru care aceasta nu a găsit soluţii comune;
f) în situaţii deosebite care impun abateri de la aplicarea Regulamentului de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti, Comisia hidrotehnică analizează şi stabileşte modul de exploatare şi întreţinere a nodului hidrotehnic;
g) asigură, evaluează sistematic rezultatele şi coordonează activitatea subcomisiilor permanente şi ad-hoc;
h) aprobă structura subcomisiilor permanente şi a Subcomisiei ad-hoc. Copreşedinţii Comisiei hidrotehnice se anunţă reciproc, prin scrisori, despre numirea şi schimbarea componenţei acestor subcomisii;
i) aprobă Regulamentul de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a Subcomisiei ad-hoc, precum şi regulamentele tehnice ale acestor subcomisii, necesare pentru îndeplinirea prevederilor Acordului;
j) elaborează propuneri pentru modificarea prezentului Acord şi pentru rezolvarea problemelor ce necesită reglementări speciale;
k) propune părţilor contractante modificări la Acord pentru îmbunătăţirea activităţii comune;
l) rezolvă şi alte sarcini care decurg din aplicarea Acordului.
CAP. II
Componenţa Comisiei hidrotehnice
ART. 2
a) Comisia hidrotehnică se compune din câte 5 membri pentru fiecare parte contractantă, din care un copreşedinte, un supleant şi un secretar.
b) Supleanţii copreşedinţilor Comisiei hidrotehnice sunt şefii Subcomisiei Stânca-Costeşti.
c) Copreşedintele, supleantul acestuia şi membrii Comisiei hidrotehnice sunt numiţi în conformitate cu legislaţia naţională a statelor părţilor contractante.
d) În cazul indisponibilităţii copreşedintelui, supleantul are toate prerogativele acestuia.
e) Părţile contractante se informează reciproc, în timp util, asupra numirilor, cât şi despre schimbările făcute în Comisia hidrotehnică.
f) Copreşedinţii şi supleanţii acestora ţin legătura directă dintre ei şi, în perioada dintre sesiuni, asigură soluţionarea problemelor legate de îndeplinirea prevederilor Acordului şi a hotărârilor Comisiei hidrotehnice.
ART. 3
a) Pentru îndeplinirea sarcinilor din Acord, inclusiv a aplicării regulamentelor tehnice de colaborare, Comisia hidrotehnică înfiinţează următoarele subcomisii permanente:
- Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti;
- Subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor;
- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie;
- Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă.
b) Pentru rezolvarea problemelor ce pot apărea în implementarea Acordului, altele decât cele prevăzute în principalele domenii de activitate ale subcomisiilor permanente, precum şi pentru urmărirea modului de implementare a regulamentelor tehnice de colaborare, Comisia hidrotehnică înfiinţează Subcomisia ad-hoc, condusă de supleanţi.
c) Subcomisiile duc la îndeplinire hotărârile Comisiei hidrotehnice, sarcinile consemnate în Regulamentul de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a Subcomisiei ad-hoc şi acţionează independent, conform prevederilor regulamentelor tehnice ale acestora, pentru măsurile ce trebuie luate imediat.
d) Subcomisiile se întâlnesc în baza hotărârilor adoptate la sesiunile Comisiei hidrotehnice, alternativ pe teritoriile statelor părţilor contractante sau, în caz de necesitate, la solicitarea oricăruia dintre copreşedinţi.
e) Comisia hidrotehnică urmăreşte modul de realizare a sarcinilor subcomisiilor şi aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor acestora.
f) Pentru finalizarea sarcinilor concrete, Comisia hidrotehnică poate înfiinţa şi alte subcomisii permanente şi ad-hoc, precum şi grupe de lucru. Şefii subcomisiilor propun copreşedinţilor, pentru aprobare, membrii/experţii participanţi la activitatea subcomisiilor permanente.
g) Şefii subcomisiilor permanente şi ad-hoc participă la sesiunile Comisiei hidrotehnice. La sesiuni, şefii subcomisiilor permanente şi ad-hoc prezintă, pentru examinare şi aprobare, activităţile desfăşurate pe baza prevederilor proceselor-verbale ale întâlnirilor subcomisiilor.
h) În conformitate cu hotărârile copreşedinţilor Comisiei hidrotehnice, şefii subcomisiilor permanente şi ad-hoc participă şi la alte întâlniri pentru aplicarea Acordului.
i) Secretarii Comisiei hidrotehnice urmăresc activitatea tuturor subcomisiilor permanente şi ad-hoc şi a grupurilor de lucru, în scopul asigurării realizării concluziilor/hotărârilor Comisiei hidrotehnice. În eventualitatea în care apar probleme în activitatea subcomisiilor permanente şi ad-hoc, secretarii se întâlnesc pentru a rezolva aceste probleme, cu acordul prealabil al copreşedinţilor Comisiei hidrotehnice.
ART. 4
a) Atribuţiile şi modul de funcţionare ale Subcomisiei Stânca-Costeşti sunt precizate în Regulamentul de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti.
b) Copreşedinţii Comisiei hidrotehnice rezolvă divergenţele care pot să apară în cadrul Subcomisiei Stânca-Costeşti.
c) La sesiuni, supleantul prezintă, pentru examinare şi aprobare, Raportul anual al Subcomisiei Stânca-Costeşti, întocmit pe baza prevederilor proceselor-verbale ale întâlnirilor Subcomisiei Stânca-Costeşti.
CAP. III
Funcţionarea Comisiei hidrotehnice
ART. 5
a) Comisia hidrotehnică ţine o sesiune ordinară în fiecare an, alternativ, pe teritoriul României şi pe teritoriul Republicii Moldova.
b) Sesiunea ordinară este convocată de copreşedinte sau, în cazul indisponibilităţii acestuia, de supleant şi se desfăşoară pe teritoriul statului părţii care a convocat-o. Partea care a convocat sesiunea ordinară transmite invitaţia, face propuneri pentru ordinea de zi şi perioada desfăşurării sesiunii, pe care părţile, de comun acord, le convin cu cel puţin 30 de zile înaintea sesiunii prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice.
c) În caz de necesitate, la iniţiativa oricăruia dintre copreşedinţi sau, în cazul indisponibilităţii acestora, de supleanţi, Comisia hidrotehnică se poate întruni în sesiune extraordinară. Sesiunea extraordinară se desfăşoară pe teritoriul statului părţii solicitante. Ordinea de zi a sesiunii extraordinare se propune de către copreşedintele la cererea căruia este convocată sesiunea şi se transmite concomitent cu înştiinţarea privind convocarea ei.
d) Copreşedinţii Comisiei hidrotehnice, în baza unei înţelegeri anterioare, pot invita la şedinţele sale reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Permanent al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), ai autorităţilor de gospodărire a apelor din statele părţi la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 1994) şi reprezentanţii organizaţiilor internaţionale de credit şi/sau donatoare care îşi exprimă interesul în finanţarea realizării unor măsuri în legătură cu domeniul de aplicare al Acordului.
e) Între sesiunile Comisiei hidrotehnice, subcomisiile permanente şi ad-hoc şi grupele de lucru ţin întâlniri. Pentru desfăşurarea întâlnirilor, secretarii întocmesc programe de lucru comune, care, după aprobarea de copreşedinţi, se transmit şefilor subcomisiilor permanente şi ad-hoc.
ART. 6
a) Şedinţa fiecărei sesiuni a Comisiei hidrotehnice este prezidată de copreşedintele părţii pe teritoriul unde are loc sesiunea.
b) Atât la sesiunea ordinară, cât şi la cea extraordinară, pe baza înţelegerii dintre copreşedinţii Comisiei hidrotehnice, ordinea de zi poate fi modificată în momentul începerii sesiunii.
c) Comisia hidrotehnică poate să discute la punctul "Diverse" din ordinea de zi, pe baza celor convenite între copreşedinţi, orice alte probleme care se pot ivi şi care se încadrează în prevederile Acordului.
d) În situaţia în care părţile nu ajung la un punct de vedere comun, acestea vor consemna punctele de vedere în protocolul sesiunii şi vor proceda conform capitolului IV articolul 18 din Acord. Rezultatul punerii de acord în legătură cu divergenţele se va face cunoscut la următoarea sesiune a Comisiei hidrotehnice, dacă nu se va stabili un alt mod.
e) Între sesiuni, Comisia hidrotehnică îşi desfăşoară activitatea prin comunicări scrise ale copreşedinţilor sau, după caz, ale secretarilor Comisiei hidrotehnice. În situaţii excepţionale, copreşedinţii iau legătura prin telefon, urmând ca cele stabilite să fie transmise şi prin comunicări scrise.
f) Între sesiuni, pentru aspectele privind exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti pe râul Prut, supleanţii îşi desfăşoară activitatea prin comunicări scrise şi verbale. Copreşedinţii vor fi informaţi despre aceasta în cel mai scurt timp.
ART. 7
a) La fiecare întâlnire a Comisiei hidrotehnice se întocmeşte un protocol care va fi semnat de către copreşedinţi.
b) Protocoalele sesiunilor Comisiei hidrotehnice se aprobă de către cele două părţi contractante în conformitate cu legislaţia statelor lor şi intră în vigoare la data primirii ultimei comunicări privind aprobarea lor.
c) Pentru urmărirea aplicării celor stabilite de către copreşedinţi, între două sesiuni, sunt responsabili secretarii Comisiei hidrotehnice.
d) Înaintea fiecărei sesiuni, supleanţii copreşedinţilor, secretarii Comisiei hidrotehnice şi, după caz, şefii subcomisiilor permanente şi ad-hoc şi ale grupelor de lucru se întâlnesc pentru a pregăti întâlnirea Comisiei hidrotehnice.
e) La întâlnirile subcomisiilor permanente şi ad-hoc şi ale grupelor de lucru se întocmesc procese-verbale, care se semnează de către şefii subcomisiilor şi se prezintă copreşedinţilor pentru aprobare la următoarea întâlnire a Comisiei hidrotehnice.
CAP. IV
Asigurarea condiţiilor de lucru ale Comisiei hidrotehnice
ART. 8
a) Partea pe teritoriul căreia au loc sesiunile Comisiei hidrotehnice, întâlnirile subcomisiilor permanente şi ad-hoc şi grupelor de lucru suportă cheltuielile de organizare şi asigură condiţiile necesare de lucru.
b) Cheltuielile aferente organizării sesiunilor Comisiei hidrotehnice, respectiv întâlnirilor copreşedinţilor, supleanţilor, secretarilor, subcomisiilor şi experţilor sunt suportate de partea contractantă pe teritoriul statului unde are loc întâlnirea. Fiecare parte contractantă îşi suportă cheltuielile de deplasare şi cazare ale delegaţiei proprii.
c) Dacă sunt necesare verificări pe teren în limitele de competenţă ale Acordului, echipamentele şi mijloacele de deplasare necesare sunt puse la dispoziţie de partea pe al cărei teritoriu se fac verificările.
d) Pentru cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor din domeniul de competenţă al Comisiei hidrotehnice (de exemplu, ediţii comune de documente, proiecte, planuri, organizarea diferitelor evenimente etc.), părţile pot conveni separat în legătură cu suportarea acestora.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 9
a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârilor Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre copreşedinţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se face în conformitate cu legislaţia naţională a statelor părţilor contractante.
b) Prezentul regulament intră în vigoare după aprobarea în conformitate cu legislaţia naţională a statelor părţilor contractante.
Semnat la Cahul la data de 6 decembrie 2011, în două exemplare originale.
Din partea Guvernului României,
Dan Cârlan,
copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Din partea Guvernului Republicii Moldova,
Lazăr Chirică,
copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
