Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PROTOCOLUL din 4 martie 2011 sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

PROTOCOLUL din 4 martie 2011 sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 354 din 20 mai 2011

Comenteaza legea

    În baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilã a apelor de frontierã, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Gyula, pe teritoriul Republicii Ungare, în perioada 28 februarie-4 martie 2011, sesiunea a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

    Au participat:

    Delegaţia pãrţii române:


    Dan Cârlan             - împuternicit guvernamental
    David Csaba            - supleant al împuternicitului guvernamental
    Ovidiu Gabor           - supleant al împuternicitului guvernamental
    Anna Peter             - secretar pentru ape de frontierã al
                             Comisiei hidrotehnice
    Dr. Victor Popescu     - şeful Subcomisiei de calitate a apei
    Dorin-Octavian Corcheş - expert
    Valentina Ungureanu    - expert

Delegaţia pãrţii ungare:


    Dr. Kling Istvan - împuternicit guvernamental
    Kovacs Peter     - supleant al împuternicitului guvernamental
    Domahidy Laszlo  - secretar pentru ape de frontierã al Comisiei
                       hidrotehnice
    Dr. Fekete Endre - şeful Subcomisiei de calitate a apei
    Galbats Zoltan   - şeful Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi
                       hidrometeorologie
    Bak Sandor       - expert
    Luczi Gergely    - expert

    Comisia a stabilit urmãtoarea ordine de zi:
    I. Informare asupra îndeplinirii hotãrârilor Protocolului sesiunii a XXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumitã în continuare Comisie), semnat la Târgu Mureş la 16 aprilie 2010
    II. Diverse
    I. Informare asupra îndeplinirii hotãrârilor Protocolului sesiunii a XXI-a a Comisiei
    I.1. Activitatea Subcomisiei ad-hoc pentru armonizarea regulamentelor în vigoare cu Acordul hidrotehnic şi elaborarea de noi regulamente, conform cap. III art. 11 paragraful 14 din Acord.
    I.1.a. Comisia constatã:
    - Subcomisia ad-hoc a avut o întâlnire la Fântânele (Cluj), în perioada 31 ianuarie-4 februarie 2011.
    - Subcomisia ad-hoc a continuat analiza stadiului verificãrii şi reînnoirii regulamentelor existente şi elaborarea noilor regulamente, în conformitate cu programul care reprezintã anexa nr. 6 la Protocolul sesiunii a XVI-a a Comisiei, rezultând urmãtoarele:
    ● La "Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã":
    - Anexele nr. 2 şi 3 la acest regulament nu sunt încã finalizate deoarece experţii pãrţilor au puncte de vedere diferite cu privire la delimitarea sectoarelor anumitor cursuri de apã ce intrã sub incidenţa regulamentului.
    - La întâlnirea Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor care s-a desfãşurat la Balmazujvaros, în perioada 9-13 noiembrie 2009, s-a convenit delimitarea sectoarelor pe care se va aplica regulamentul pentru cursurile de apã Tur, Someş, Crasna, Crişul Negru şi Crişul Alb.
    - Este necesar sã se continue discuţiile şi sã se stabileascã delimitarea sectoarelor pe care se va aplica regulamentul pe râurile Barcãu, Crişul Repede, Teuz, Ciohoş, Cigher şi Mureş.
    Subcomisia ad-hoc propune ca, la urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor, experţii pãrţilor sã prezinte câte o argumentare tehnicã detaliatã asupra punctelor de vedere exprimate în procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei desfãşurate la Târgu Mureş în perioada 22-26 noiembrie 2010 şi sã analizeze dacã acestea au efecte asupra regulamentului.
    ● La "Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne":
    - Subcomisia ad-hoc constatã cã experţii Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor au întocmit îndrumarul de completare unitarã a anexelor nr. 2 şi 5c la Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne.
    - Subcomisia ad-hoc propune ca, pe baza îndrumarului, experţii pãrţilor sã finalizeze anexele nr. 2 şi 5c la regulament şi sã le transmitã pânã la data de 15 mai 2011 secretarilor Comisiei.
    ● La "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã"
    - Subcomisia ad-hoc constatã cã, în urma analizelor fãcute, experţii pãrţilor propun ca schimbul de date sã se facã prin serverele FTP şi e-mail. Ca urmare, se vor modifica anexele nr. 4.a, 4.b, 6.a, 6.b şi 9 la regulament.
    Subcomisia ad-hoc propune Comisiei aprobarea anexelor refãcute.
    ● La "Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã":
    Subcomisia ad-hoc constatã cã Subcomisia de calitate a apei a propus modificarea art. 5 lit. d, art. 9 şi art. 14 lit. b din Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, dupã cum urmeazã:
    "Frecvenţa şi data prelevãrii probelor de apã
   Art. 5
    d) În scopul intercomparãrii, experţii laboratoarelor implicate, ungare şi române, se întâlnesc anual la unul dintre locurile stabilite în anexa nr. 1 la prezentul regulament, alternativ pe teritoriul român şi ungar, conform celor ce se vor aproba de cãtre Subcomisia de calitate a apelor. Experţii prelevã în comun proba de apã în secţiunea stabilitã a cursului de apã desemnat, primesc probele sintetice de intercomparare, transportã probele şi efectueazã analizele independent, în laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de 3 sãptãmâni la o instituţie independentã, acreditatã, care asigurã şi probele sintetice. Dupã o lunã de la efectuarea analizei, experţii laboratoarelor se vor întâlni pentru compararea şi evaluarea rezultatelor. Concluziile rezultatelor, propunerile privind data şi locul acţiunilor de prelevare/analizã comunã anualã şi de intercomparare se consemneazã într-un proces verbal."
    "Evaluarea rezultatelor
   Art. 9
    Pentru evaluarea calitãţii apelor se utilizeazã cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, bacteriologice şi dintre indicatorii biologici clorofila «a», care se efectueazã anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie în buletine centralizatoare pe fiecare râu şi vor fi transmise reciproc, dupã cum urmeazã:
    - pentru primul semestru, pânã la 15 septembrie;
    - pentru al doilea semestru, pânã la 15 februarie.
    Pentru evaluarea rezultatelor fizico-chimice, bacteriologice şi dintre indicatorii biologici clorofila «a» se utilizeazã urmãtoarele valori statistice: valoarea minimã, valoarea medie, valoarea maximã, valoarea cu asigurare (în general de 90% percentile). În cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea cu asigurare de 10% percentile, în cazul pH-ului ambele, luându-se în considerare, în acest caz, încadrarea în clasa de calitate cea mai defavorabilã. Datele se vor înscrie în tabelul centralizator cuprins în anexa nr. 6.1 la prezentul regulament. Valorile indicatorilor substanţelor organice specifice, mãsurate în apã, vor fi prezentate în acelaşi tabel, fãrã a fi calculate în cazul lor valorile statistice.
    Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.2 la prezentul regulament.
    Tabelele centralizatoare cu datele anuale pentru fiecare curs de apã vor fi transmise reciproc de cãtre pãrţi, pe cale electronicã, în primul trimestru al anului urmãtor celui analizat."
    "Dispoziţii finale
   Art. 14
    b) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8 şi 9 a-c la prezentul regulament reprezintã parte integrantã din acesta."
    Totodatã se modificã anexele nr. 5.1, 5.2 şi 6.2 la regulament şi se abrogã anexa nr. 6.3 a-e.
    Subcomisia ad-hoc propune Comisiei aprobarea acestor modificãri ale regulamentului, precum şi a anexelor refãcute.

    ● Necesitatea revizuirii şi modernizãrii urmãtoarelor regulamente:
    > "Regulamentul privind procedura aplicabilã proiectelor de naturã a provoca impact transfrontier", împreunã cu "Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinãrii intervenţiilor cu posibil efect transfrontier";
    > "Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare";
    > "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transfer de apã şi pompãri de ape interne", în sensul separãrii celor douã capitole (cap. I "Transfer de apã" şi cap. II "Pompãri de ape interne") în douã regulamente diferite.
    - Subcomisia ad-hoc propune împuterniciţilor sã analizeze cele de mai sus şi sã înainteze problemele subcomisiilor spre rezolvare.
    - Subcomisia ad-hoc a analizat procedura de intrare în vigoare a anexelor care cuprind datele de identificare ale organelor hidrotehnice teritoriale competente care rãspund de aplicarea regulamentelor şi propune ca informarea operativã referitoare la orice schimbare în datele de identificare sã se facã imediat prin schimb de scrisori la nivelul secretarilor.
    Anexele vor fi modificate de cãtre fiecare parte şi se vor aplica imediat, urmând a intra în vigoare dupã aprobarea lor la urmãtoarea sesiune a Comisiei.

    I.1.b. Comisia hotãrãşte:
    - Se aprobã procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei ad-hoc, semnat la Fântânele (Cluj) la 4 februarie 2011.
    - Se aprobã modificarea anexelor nr. 4a şi 4b la "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã", care reprezintã anexa nr. 1 la prezentul protocol.
    - Se aprobã modificarea anexelor nr. 6a şi 6b la "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã", care reprezintã anexa nr. 2 la prezentul protocol.
    - Se aprobã modificarea anexei nr. 9 la "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã", care reprezintã anexa nr. 3 la prezentul protocol.
    - Se aprobã modificarea art. 5 lit. d), art. 9 şi art. 14 lit. b) ale "Regulamentului pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã".
    - Se aprobã modificarea anexei nr. 5.1 la "Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã", care reprezintã anexa nr. 4 la prezentul protocol.
    - Se aprobã modificarea anexei nr. 5.2 la "Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã", care reprezintã anexa nr. 5 la prezentul protocol.
    - Se aprobã modificarea anexei nr. 6.2 la "Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã", care reprezintã anexa nr. 6 la prezentul protocol.
    - Subcomisia ad-hoc trebuie sã continue activitatea pentru finalizarea regulamentelor.
    - Subcomisia ad-hoc trebuie sã revizuiascã "Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice româno-ungare".
    - Subcomisia de calitate a apelor, Subcomisia de apãrare împotriva inundaţiilor şi Subcomisia de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie trebuie sã revizuiascã "Regulamentul privind procedura aplicabilã proiectelor de naturã a provoca impact transfrontier" împreunã cu "Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinãrii intervenţiilor cu posibil efect transfrontier".
    - Subcomisia de apãrare împotriva inundaţiilor şi Subcomisia de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie trebuie sã revizuiascã "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transfer de apã şi pompãri de ape interne", în sensul separãrii celor douã capitole (cap. I "Transfer de apã" şi cap. II "Pompãri de ape interne") în douã regulamente diferite.
    - Informarea operativã referitoare la orice schimbare în datele de identificare trebuie sã se facã imediat prin schimb de scrisori la nivelul secretarilor. Anexele vor fi modificate de cãtre fiecare parte şi se vor aplica imediat. Modificãrile survenite vor fi aprobate de cãtre împuterniciţii guvernamentali la urmãtoarea sesiune a Comisiei.
    - Urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei ad-hoc va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare în semestrul II al anului 2011.
    I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apelor
    I.2.a. Comisia constatã:
    - Subcomisia a avut o întâlnire la Arieşeni (Oradea), în perioada 1-5 noiembrie 2010.
    - Conform prevederilor "Regulamentului privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã", experţii pãrţilor au efectuat în anul 2009, cu frecvenţã lunarã, recoltãri de probe de apã din râurile Tur, Someş, Crasna, Barcãu, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.
    Evaluarea stãrii calitãţii cursurilor de apã a fost fãcutã pe baza analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice efectuate în anul 2009 de cãtre ambele pãrţi, în conformitate cu art. 9 al regulamentului.
    În ceea ce priveşte calitatea apei, în anul 2009 numãrul cazurilor care indicã o tendinţã de îmbunãtãţire a calitãţii este de 70, iar a celor care indicã o tendinţã de înrãutãţire a calitãţii este de 46. Se pãstreazã tendinţa generalã de îmbunãtãţire calitativã a apei râurilor care formeazã sau traverseazã frontiera de stat româno-ungarã.
    Evaluarea nu a ţinut cont de influenţa debitului în momentul recoltãrii.
    - Evaluarea calitãţii apelor folosind indicatorii biologici s-a realizat pe baza datelor proprii ale pãrţilor.
    Conform rezultatelor pãrţii române, încadrarea secţiunilor de frontierã ale râurilor Tur, Someş, Crişul Repede şi Mureş dupã evaluarea finalã a rezultatelor biologice se situeazã în clasa a II-a de calitate - stare ecologicã bunã, iar în cazul secţiunilor de frontierã ale râurilor Barcãu, Ier, Crişul Negru şi Crişul Alb se situeazã în clasa a III-a de calitate - stare ecologicã moderatã.
    Situaţia cea mai proastã a fost înregistratã în secţiunea de frontierã a râului Crasna, care se încadreazã în clasa a V-a de calitate - stare ecologicã proastã.
    Centralizând rezultatele analizelor biologice ale pãrţii ungare putem trage concluzia cã majoritatea cursurilor de apã transfrontaliere se încadreazã în clasa a III-a de calitate - stare ecologicã moderatã, pe când râul Mureş se încadreazã în clasa a IV-a de calitate - stare ecologicã slabã, iar râul Crasna în clasa a V-a de calitate - stare ecologicã proastã.
    - Experţii pãrţilor au analizat rezultatele acţiunii de intercalibrare anualã a laboratoarelor participante, în cadrul întâlnirii desfãşurate la Arad (Vârtop) în perioada 5-8 octombrie 2010, şi au fost de acord cu cele cuprinse în procesul-verbal încheiat cu aceastã ocazie.
    La prelevarea efectuatã în data de 24 august 2010 pe teritoriul român, în secţiunea Nãdlac a râului Mureş, în cadrul colaborãrii româno-ungare, au participat douã laboratoare din Ungaria şi 5 laboratoare din România.
    Prelucrarea probelor a fost efectuatã independent, în condiţiile proprii ale fiecãrui laborator.
    În scopul creşterii şirului de date statistice, faţã de practica anilor anteriori, prelucrarea probelor pentru indicatorii chimici generali a fost efectuatã şi de laboratoarele din Cluj-Napoca, Târgu Mureş, precum şi de laboratorul din Deva, aparţinând Administraţiei Bazinale de Apã Mureş.
    Evaluarea rezultatelor obţinute la analiza probei naturale a fost efectuatã pe baza schemei de evaluare z-score (scorul z) de cãtre laboratorul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Ocrotirea Naturii şi Gospodãrirea Apelor de dincolo de Tisa Debrecen (TI-KTVF).
    Comparând rezultatele intercalibrãrii din acest an cu cele de anul trecut se poate constata o îmbunãtãţire. În cazul intercalibrãrii din acest an rezultatele laboratoarelor care au efectuat determinãri în ambele ocazii prezintã împrãştiere mai micã. Pãrţile au cãzut de acord cã sistemul GC-FID este mai puţin adecvat analizei PAH-uri din probe naturale, din cauza selectivitãţii reduse şi limitei de cuantificare ridicate.
    Pe baza rezultatelor evaluate, toate cele 8 laboratoare au obţinut calificativul "foarte bine" în cadrul acţiunii de intercalibrare.
    În data de 24 august 2010, în cadrul intercalibrãrii româno-ungare, laboratoarele au prelevat şi probe biologice în secţiunea Nãdlac a râului Mureş, în vederea determinãrii concentraţiei de clorofilã "a", a numãrului de indivizi şi a compoziţiei taxonomice a fitoplanctonului, a abundenţei şi a compoziţiei taxonomice a fitobentosului şi a macronevertebratelor acvatice.
    S-a distribuit câte o probã sinteticã (culturã de Scenedesmus), în scopul determinãrii numãrului de unitãţi algale ale fitoplanctonului.
    În paralel cu prelevarea probelor s-a efectuat determinarea concentraţiei de clorofilã cu ajutorul spectrofluorometrului (fluoroprobe) din dotarea laboratorului din Cluj-Napoca.
    Rezultatele analizelor au fost evaluate de cãtre experţii biologi ai laboratorului din Debrecen. Deşi au existat diferenţe, valorile indicilor utilizaţi de cãtre partea ungarã şi rezultatele evaluãrilor finale au diferit doar în micã mãsurã în cazul tuturor laboratoarelor.
    În totalitate, acţiunea de intercalibrare chimicã şi biologicã a laboratoarelor participante poate fi calificatã ca fiind de succes.
    - Experţii biologi au avut o întâlnire la Arad (Vârtop) în perioada 5-8 octombrie 2010.
    La întâlnire s-au discutat aspecte privind armonizarea metodologiilor de prelevare, analizã şi evaluare a sistemelor de clasificare pentru fitoplancton, clorofila "a", fitobentos şi macronevertebrate.
    Experţii biologi ai pãrţilor au schimbat informaţii (tipologie, indici, EQR-uri etc.) despre metodele naţionale.
    - În perioada scursã de la sesiunea a XXI-a a Comisiei (Târgu Mureş, 12-16 aprilie 2010) şi pânã la prezenta sesiune nu s-au înregistrat poluãri accidentale cu efect transfrontalier în înţelesul "Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluãrilor accidentale periculoase, care nu se mai pot evita".
    - Pe Canalul Cutaş, la solicitarea pãrţii ungare, în data de 28 iunie 2010, conform sarcinilor stabilite la pct. 7 al procesuluiverbal al Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, s-a prelevat o probã comunã de apã din canalul CC2, în secţiunea situatã în amonte de confluenţa cu canalul Cutaş. Proba a fost împãrţitã reprezentanţilor laboratoarelor celor douã pãrţi, iar rezultatele analizelor au fost predate Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie.
    - Pãrţile s-au informat reciproc în legãturã cu proiectele aflate în derulare, care au legãturã cu activitatea subcomisiei.
    I.2.b. Comisia hotãrãşte:
    - Se aprobã procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, semnat la Arieşeni (Oradea) la 5 noiembrie 2010.
    - Sã se facã evaluarea rezultatelor analizelor fizico-chimice şi biologice din anul 2010, în conformitate cu prevederile "Regulamentului pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã".
    - Sã se continue activitatea de intercalibrare şi sã se facã evaluarea acestei activitãţi desfãşurate de laboratoarele care participã la urmãrirea calitãţii cursurilor de apã care formeazã sau sunt întretãiate de frontierã.
    - Sã aibã loc o întâlnire a experţilor biologi în vederea armonizãrii metodelor de prelevare, analizã şi evaluare a indicatorilor biologici, în cadrul acţiunii de intercomparare a laboratoarelor de frontierã din anul 2011. Tot în cadrul acestei întâlniri experţii trebuie sã analizeze articolele din "Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã", care reglementeazã prelevarea de probe fizico-chimice, biologice şi microbiologice (secţiune, datã şi frecvenţã), şi sã facã propuneri pentru eliminarea eventualelor deficienţe.
    - Sã se facã trecerea în revistã a poluãrilor accidentale cu efect transfrontalier, în perioada de dupã sesiunea a XXII-a a Comisiei.
    - Sã se preleve în comun o probã în anul 2011 dintr-o secţiune de pe canalul CC2 situatã în aval de intersecţia cu canalul Cutaş.
    - Experţii pãrţilor sã se informeze reciproc în legãturã cu proiectele în curs de derulare, care au legãturã cu activitatea Subcomisiei.
    - Urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011 pe teritoriul Republicii Ungare.
    I.3. Activitatea Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor
    I.3.a. Comisia constatã:
    - Subcomisia a avut o întâlnire la Târgu Mureş, în perioada 22-26 noiembrie 2010.
    - Subcomisia de apãrare împotriva inundaţiilor a continuat activitatea de reactualizare a anexelor la "Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã" şi la "Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne".
    - Anexele nr. 2 şi 3 la "Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã" nu sunt încã finalizate deoarece experţii pãrţilor au puncte de vedere diferite cu privire la delimitarea sectoarelor cursurilor de apã ce intrã sub incidenţa regulamentului.
    - Experţii Subcomisiei au întocmit îndrumarul de completare unitarã a anexelor nr. 2 şi 5c la "Regulamentul privind apãrarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne".
    - Experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente ale pãrţilor au efectuat în anul 2010 mãsurãtorile geodezice comune pentru urmãrirea modificãrilor morfologice datoritã influenţei pragului de fund de pe râul Crişul Repede din secţiunea km 55+830 şi a Barajului cu ace de pe Crişul Alb din secţiunea km 135+165.
    - Experţii pãrţilor au concordat datele şi au constatat cã în profilele transversale nu s-au evidenţiat modificãri semnificative.
    - Experţii pãrţilor au informat cã în anul 2010 barajul Bekeş de pe râul Crişul Dublu nu a funcţionat la nivel ridicat în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român".
    - Referitor la analiza formãrii şi scurgerii viiturilor pe râul Barcãu, în vederea compensãrii de cãtre partea românã a lucrãrilor executate de cãtre partea ungarã pe râul Crişul Alb, dig mal drept, experţii pãrţilor au informat urmãtoarele:
    ● În anul 2010 pe râul Barcãu a fost efectuatã o singurã mãsurãtoare simultanã de debit la viituri (în data de 22 martie 2010 la Sãlard H = 538 cm şi Q = 40,2 mc/s, şi în data de 23 februarie 2010 la Kismarija, H = 343 cm şi Q = 37,8 mc/s).
    ● Din cauza restricţiilor bugetare nu s-au efectuat mãsurãtori topografice în comun.
    Împuternicitul guvernamental al pãrţii române informeazã cã acumularea permanentã Suplacul de Barcãu, situatã pe râul Barcãu, a fost finalizatã şi pusã în funcţiune în decembrie 2010.
    Prin realizarea acestei lucrãri se reduce debitul Q(1%) pe râul Barcãu în secţiunea Suplacul de Barcãu de la 202 mc/s la 100 mc/s. Totodatã, efectul acumulãrii este de reducere a debitului Q(1%) în frontierã de la 450 mc/s la 350 mc/s, cu efecte pozitive pe teritoriul Republicii Ungaria.
    Odatã cu realizarea acestei acumulãri partea românã considerã compensate lucrãrile executate de partea ungarã pe râul Crişul Alb.
    Împuternicitul guvernamental al pãrţii ungare a luat cunoştinţã de informarea împuternicitului guvernamental al pãrţii române conform cãreia acumularea permanentã Suplacul de Barcãu a fost finalizatã şi pusã în funcţiune în decembrie 2010.
    În legãturã cu inundaţiile produse în anul 2000 pe râul Crişul Alb, care au pus în pericol vieţi omeneşti şi bunuri materiale, împuterniciţii guvernamentali ai pãrţilor constatã cã situaţia de crizã a fost rezolvatã eficient prin colaborarea specialiştilor celor douã pãrţi.
    Activitatea de apãrare împotriva inundaţiilor din acea perioadã şi investiţiile ulterioare fãcute de partea românã în domeniul prevenirii inundaţiilor au fost bazate pe colaborãri fructuoase anterioare care pot fi exemple pozitive pentru viitor.
    - Experţii pãrţilor au efectuat în perioada 31 august-14 octombrie 2010 examinarea anualã a lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã şi de ape interne, din domeniul de aplicare al acordului, de pe teritoriile celor douã ţãri.
    În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificãrilor, lucrãrile de apãrare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzãtoare.
    Totodatã, au constat cã procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinãri, ca formã şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului sesiunii a XI-a a Comisiei.
    Experţii pãrţilor şi-au predat reciproc dãrile de seamã referitoare la activitatea de apãrare împotriva inundaţiilor, desfãşuratã în perioada care s-a scurs de la ultima verificare.
    - În cursul anului 2010 transferul de apã pentru beneficiarii Domeniile Hergheliei Mezohegyes (Mezohegyesi Menesbirtok Zrt) şi SRL Dombegyhazi Vizgazdalkodasi Nonprofit s-a desfãşurat în conformitate cu "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apã şi pompãri de ape interne", pe baza contractelor încheiate de furnizorii Administraţia Naţionalã "Apele Române" şi Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare.
    Volumele de apã transferate în perioada 3-7 mai 2010 au fost:
    Pentru Domeniile Hergheliei Mezohegyes - 215.000 mc
    Pentru SRL Dombegyhazi Vizgazdalkodasi Nonprofit - 56.400 mc
    Total - 271.400 mc
    - Referitor la solicitarea pãrţii ungare, formulatã în anul 2007, privind posibilitatea suplimentãrii debitului de apã tranzitat pe canalul Ier (Arad), s-au constatat urmãtoarele:
    ● Experţii pãrţii române au informat cã au fost executate lucrãri de decolmatare a canalului Ier în intravilanul localitãţii Turnu şi a fost schimbatã secţiunea conductei sifonului, mãrindu-se astfel capacitatea de transport.
    ● În urma analizei efectuate de experţii pãrţii române şi ţinându-se cont de punctul de vedere al Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, s-a constatat cã existã posibilitatea suplimentãrii debitului de apã tranzitat conform solicitãrii pãrţii ungare.
    Experţii pãrţilor propun sã fie verificatã capacitatea de transport a canalului de cãtre experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente prin mãsurãtori de debit în comun, în perioada în care se tranziteazã apã prin acesta.
    - În anul 2010, partea ungarã nu a efectuat pompãri de ape interne provenite de pe teritoriul României, ca urmare, partea românã nu are de efectuat plãţi.
    - Pãrţile s-au informat reciproc în legãturã cu proiectele în derulare, care au legãturã cu activitatea Subcomisiei.
    - Experţii pãrţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementãrii Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
    - Experţii pãrţilor (ANIF şi FETIKOVIZIG) au informat Subcomisia cã pe râul Crasna, în zona de frontierã, în perioada apelor interne excedentare, atât pe partea românã, cât şi pe partea ungarã au fost inundate suprafeţe agricole.
    Experţii pãrţilor propun ca o grupã comunã de specialişti sã analizeze situaţia creatã în teren şi sã prezinte Subcomisiei pânã la urmãtoarea întâlnire propuneri de soluţionare a situaţiei.
    I.3.b. Comisia hotãrãşte:
    - Se aprobã procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Târgu Mureş la 26 noiembrie 2010.
    - La urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor, experţii pãrţilor trebuie sã prezinte câte o argumentare tehnicã detaliatã asupra punctelor de vedere exprimate în procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei desfãşurate la Târgu Mureş în perioada 22-26 noiembrie 2010 şi sã analizeze dacã acestea au efecte asupra "Regulamentului de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã". Totodatã trebuie sã se continue activitatea de actualizare a "Regulamentului de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã" şi de finalizare a anexelor.
    - Experţii organelor hidrotehnice teritoriale ale pãrţilor trebuie sã finalizeze, pe baza îndrumarului de completare, anexele nr. 2 şi nr. 5c la "Regulamentul de apãrare împotriva inundaţiilor produse de ape interne" pânã la data de 15 mai 2011 şi sã le transmitã secretarilor Comisiei. Dupã verificarea de cãtre secretarii Comisiei din punct de vedere formal a anexelor transmise trebuie sã aibã loc o întâlnire extraordinarã a Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor, pe teritoriul Republicii Ungare, cel târziu pânã la sfârşitul lunii iunie 2011. În cadrul acestei întâlniri experţii pãrţilor vor finaliza anexele nr. 2 şi 5 c la "Regulamentul de apãrare împotriva inundaţiilor produse de ape interne" şi vor informa împuterniciţii guvernamentali despre rezultatele acestei întâlniri.
    - Sã se examineze situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român.
    - În legãturã cu modul de compensare de cãtre partea românã a lucrãrilor executate de cãtre partea ungarã (pe Crişul Alb, mal drept), prin finalizarea şi punerea în funcţiune a acumulãrii permanente Suplacul de Barcãu, hotãrãşte urmãtoarele:
    ● Experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente ale pãrţilor (ABA Crişuri şi TIKOVIZIG - Debrecen) trebuie sã se informeze în permanenţã cu privire la funcţionarea şi exploatarea acumulãrii permanente Suplacul de Barcãu, precum şi cu privire la variaţia nivelurilor şi debitelor în secţiunea de frontierã şi sã studieze efectul acumulãrii asupra regimului hidrologic al râului Barcãu.
    ● La întâlnirea Subcomisiei de apãrare împotriva inundaţiilor din anul 2014, experţii pãrţilor trebuie sã evalueze în comun experienţa acumulatã în perioada 2011-2014 privind funcţionarea acumulãrii permanente Suplacul de Barcãu şi sã întocmeascã un raport cãtre împuterniciţii guvernamentali.
    ● Râul Barcãu şi lucrãrile hidrotehnice din bazinul hidrografic al acestuia, de pe sectorul de pe râul Barcãu, de la confluenţa cu râul Crişul Repede, de pe teritoriul Republicii Ungare, şi pânã la acumularea permanentã Suplacul de Barcãu (inclusiv aceasta), de pe teritoriul României, trebuie sã fie incluse în anexele în curs de elaborare nr. 2 şi 3 la "Regulamentul de apãrare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apã".
    - Sã se examineze procesele-verbale ale întâlnirilor de experţi pentru verificarea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor, din anul 2011.
    - Sã se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apã şi pompãri de ape interne". Comisia trebuie sã fie informatã în legãturã cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor noi contracte de transfer al apei, precum şi cu derularea acestora.
    - Pânã la urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei, experţii organelor hidrotehnice teritoriale competente ale pãrţilor vor face mãsurãtori de debit în comun, în perioada în care se tranziteazã apã prin canalul Ier, în vederea verificãrii capacitãţii de transport a canalului, şi va informa Comisia privind rezultatele obţinute.
    - În conformitate cu prevederile art. 11 al "Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apã şi pompãri de ape interne", experţii pãrţilor trebuie sã stabileascã tariful de pompare de ape interne, fiecare pe teritoriul propriu.
    - Sã fie informaţi secretarii pãrţilor, de cãtre organele teritoriale, în cazul în care se efectueazã pompãri de ape interne.
    - Experţii pãrţilor trebuie sã se informeze în legãturã cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legãturã cu activitatea Subcomisiei.
    - Experţii pãrţilor trebuie sã se informeze reciproc în legãturã cu stadiul implementãrii Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii.
    - Specialişti de la ANIF şi FETIK╓VIZIG trebuie sã urmãreascã în teren dacã situaţia apãrutã în anul 2010 în bazinul râului Crasna, în zona de frontierã, în perioada apelor interne excedentare, se manifestã şi în anul 2011. În cazul în care situaţia reapare, experţii celor douã pãrţi trebuie sã prezinte Subcomisiei, pânã la urmãtoarea întâlnire, propuneri de soluţionare a situaţiei.
    - Urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011, pe teritoriul Republicii Ungare.
    I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie
    I.4.a. Comisia constatã:
    - Grupa de lucru pentru Directiva-cadru a apei şi Subcomisia au avut o întâlnire comunã la Balmazujvaros, în perioada 15-19 noiembrie 2010.
    - Sarcinile prevãzute în "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã" au fost îndeplinite".
    - Sarcinile prevãzute în "Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apã pe apele de frontierã au fost îndeplinite".
    - Referitor la sarcinile prevãzute în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitãţile hidrografice care formeazã sau traverseazã frontiera românoungarã" se constatã cã în perioada scursã de la intrarea în vigoare a regulamentului (1 iulie 2010) şi pânã la prezenta sesiune, valorile debitelor nu au scãzut sub valorile debitelor limitã (prag) stabilite în anexa la regulament, nefiind necesar sã se aplice mãsurile stabilite în regulament.
    - Schimbul de experienţã între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Budapesta în perioada 11-13 octombrie 2010.
    Experţii pãrţilor propun continuarea schimbului de experienţã în cadrul unei întâlniri ce se va desfãşura la Bucureşti, în perioada septembrie-octombrie 2011.
    - Partea românã a informat cã datele din sistemele de transmitere automatã elaborate în cadrul programelor PHARE CBC în prezent nu sunt conectate la serverele FTP din centrele bazinale din cauza nefinalizãrii softului pentru realizarea interfeţei cu programul naţional DESWAT (Destructive Emergency System for Water) de elaborare a prognozelor în regim automat. Acesta din urmã se preconizeazã a fi finalizat la sfârşitul anului 2011.
    Experţii pãrţilor propun ca activitatea sã se desfãşoare în continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al procesuluiverbal al Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Arad la 13 februarie 2002.
    - Referitor la posibilitãţile teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform sarcinilor prevãzute la pct. 7 al ordinii de zi, din procesul-verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza la 18 ianuarie 2007, experţii pãrţilor au stabilit urmãtoarele:

    Canalul Cutaş
    La solicitarea pãrţii ungare, în data de 28 iunie 2010 a avut loc întâlnirea experţilor din cadrul Administraţiei Bazinale de Apã Crişuri (Oradea) şi Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Ocrotirea Naturii şi Gospodãrirea Apelor de dincolo de Tisa Debrecen (TI-KTVF), în vederea prelevãrii probei de apã. S-a prelevat o probã comunã de apã din canalul CC2, în secţiunea situatã în amonte de confluenţa cu canalul Cutaş.
    Rezultatele analizelor efectuate nu aratã modificãri ale calitãţii apei în comparaţie cu rezultatele analizelor efectuate în anii anteriori.
    Experţii pãrţilor propun sã se preleveze încã o probã în anul 2011 şi, numai în cazul în care se constatã îmbunãtãţirea calitãţii apei, se vor analiza posibilitãţile tehnice de tranzitare.
    Experţii pãrţilor au convenit ca prelevarea probei comune de apã sã se facã dintr-o secţiune pe canalul CC2 situatã în aval de intersecţia cu canalul Cutaş.

    Canalul Ghepeş
    Având în vedere cã lungimea canalului Ghepeş este de 22,37 km (lungime pe care urmeazã sã se efectueze mãsurãtorile topografice) şi cã pânã în prezent ANIF a efectuat ridicãri doar între frontierã şi canalul ANT (CPE2), experţii pãrţilor considerã necesarã continuarea mãsurãtorilor geodezice de pe teritoriul român.
    Dupã efectuarea mãsurãtorilor va fi posibilã elaborarea unui studiu comun privind posibilitatea de tranzitare a apei pe canalul Ghepeş din canalul colector.
    Experţii pãrţilor vor realiza un proiect comun pentru rezolvarea problematicilor mai sus menţionate, propunere de proiect care trebuie sã fie depusã în cadrul Programului de cooperare transfrontalier Ungaria-România 2007-2013.
    - În conformitate cu cele cuprinse la pct. 9.4 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, semnat Oradea la 29 ianuarie 2010, şi luând în considerare cele cuprinse în anexa nr. 3 a procesuluiverbal al întâlnirii experţilor Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Debrecen la data de 24 ianuarie 2002, experţii pãrţilor vor analiza posibilitatea teoreticã de tranzitare a apei pentru urmãtoarele canale şi cursuri de apã:
    ● pentru zona Tur-Sareger: Galamboş (Galambos);
    ● pentru zona Someş-Crasna: Boghiş (Keleti ţvcsatorna);
    ● pentru zona Crasna mal stâng: Szenaşi (Szιnâsi);
    ● pentru zona Crişuri: Topronghioş (NagytÎti-Toprongyos);
    ● pentru zona Mureş: Cutaş Mureş (Kutasιr).
    Experţii pãrţilor propun ca pânã la urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei, organele hidrotehnice teritoriale, în urma unei verificãri comune în teren, sã realizeze o informare comunã privind starea canalelor şi a cursurilor de apã, lucrãrile hidrotehnice de pe acestea şi sã analizeze regimul de curgere a acestora.
    - Pãrţile s-au informat reciproc în legãturã cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legãturã cu activitatea Subcomisiei.
    - Privitor la solicitarea pãrţii ungare referitor la posibilitatea completãrii anexelor nr. 1.a şi 1.d la "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã", experţii pãrţii române au informat cã, în conformitate cu rãspunsul primit de la Administraţia Naţionalã de Meteorologie, staţiile Baia Borşa (Borsabanya), Mara (Kracsfalva) şi Huta Certeze (Lajosvolgy) nu sunt staţii meteorologice, deci nu pot fi incluse în anexele 1.a şi 1.d la Regulament.
    - În scopul eficientizãrii modului de transmitere a informaţiilor hidrometeorologice stabilit în "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã", experţii pãrţilor au analizat problematica şi au convenit ca schimbul de date sã se facã prin serverele FTP şi e-mail. Având în vedere cele de mai sus au fost modificate anexele nr. 4.a, 4.b, 6.a şi 6.b la "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã".
    - Privitor la solicitarea pãrţii ungare referitor la posibilitatea introducerii râului Ier în "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã", experţii pãrţii române au informat cã, atât din punct de vedere tehnic, cât şi financiar, nu este oportunã introducerea râului Ier în Regulament, problematica urmând a fi reluatã dupã finalizarea proiectului DESWAT în bazinul Crişuri, care cuprinde şi râul Ier.
    - La întâlnirea Subcomisiei au participat responsabilii de la cele douã companii (S.C. Compania de Apã Arad SA - Bekes Megyei Vizmuvek Zrt.) şi de la firma de consultanţã, care au fãcut o prezentare a propunerii de proiect "Alimentarea cu apã potabilã sãnãtoasã a populaţiei judeţului Bekeş din forajele conului aluvionar al Mureşului situate pe teritoriul judeţului Arad".
    Experţii pãrţilor au pus întrebãri în scopul clarificãrii unor aspecte tehnice. În urma rãspunsurilor de clarificare se constatã cã volumele de apã totale extrase în prezent şi în viitor din corpurile de apã subterane aparţinând conului aluvionar al Mureşului vor fi aceleaşi, doar cã distribuţia volumelor extrase se schimbã pe corpuri de apã, crescând volumele extrase din corpul de apã subteranã de pe teritoriul român şi reducându-se volumele extrase din corpurile de apã subterane de pe teritoriul ungar.
    Experţii pãrţilor propun ca, în studiile de specialitate pe care le deruleazã în prezent cele douã companii, sã fie incluse: starea corpurilor de apã, obiectivele de mediu şi mãsurile pentru atingerea acestora prevãzute în planurile de management ale ţãrilor, analizând efectul în viitor al exploatãrii asupra corpurilor, astfel ca starea bunã actualã a corpurilor de apã subterane sã nu fie afectatã.
    Experţii pãrţilor propun ca experţii celor douã ţãri implicaţi în problematicile menţionate anterior din planurile de management ale ţãrilor sã fie implicaţi în derularea studiilor de specialitate.
    Experţii pãrţilor propun ca, în condiţiile în care acest proiect se va implementa, companiile sã facã o informare anualã la Subcomisie referitor la: volumul de apã exploatat, volumul de apã transferat, datele furnizate prin sistemul de monitoring şi influenţele cantitative şi calitative asupra corpului de apã.
    Experţii pãrţilor propun Comisiei ca, în condiţiile în care acest proiect se va implementa, sã se modifice şi regulamentele specifice privind transferul de apã.
    Activitatea Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apã:
    Comisia constatã:
    - Experţii pãrţilor s-au informat reciproc privind stadiul de implementare a Directivei-cadru pentru apã. Se constatã cã experţii din fiecare ţarã au participat la elaborarea Planului integrat de management al bazinului hidrografic Tisa (realizat sub coordonarea ICPDR). Planul urmeazã sã fie aprobat la urmãtoarea întâlnire ordinarã a ICPDR şi adoptat în aprilie 2011 de cãtre miniştrii responsabili cu gospodãrirea apelor ai ţãrilor din bazinul Tisei.
    - Experţii pãrţilor au convenit ca datele privind corpurile de apã transmise anterior (cuprinse în procesul-verbal al Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apã care s-a desfãşurat la Oradea în perioada 14-16 iulie 2009) sã fie actualizate cu ultimele informaţii transmise în sistemul DANUBE GIS pentru Planul integrat de management al bazinului hidrografic Tisa. Datele actualizate au fost transmise prin e-mail.
    - Experţii pãrţii române au informat experţii pãrţii ungare pânã la 31 ianuarie 2011 pentru corpurile de apã de frontierã, cu privire la obiectivele de mediu, la programul de mãsuri şi de excepţii de la obiectivele de mediu, în baza datelor raportate prin sistemul WISE.
    Experţii pãrţii ungare vor informa experţii pãrţii române cu privire la informaţiile menţionate mai sus pânã la data de 31 martie 2011.
    - Experţii pãrţilor au propus ca sarcinile legate de implementarea Directivei-cadru pentru apã sã fie în viitor tratate în cadrul Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie (cu implicarea experţilor din celelalte subcomisii, atunci când este necesar), ca punct distinct pe ordinea de zi.
    I.4.b. Comisia hotãrãşte:
    - Se aprobã procesul-verbal al întâlnirii Grupei de lucru pentru Directiva-cadru pentru apã şi Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010.
    - Sã se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã".
    - Sã se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apã pe cursurile de apã pe apele de frontierã".
    - Sã se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitãţile hidrografice care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã".
    - Sã se continue schimbul de experienţã între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice.
    - Sã se continue dupã calibrare discuţiile privind introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate în cadrul proiectelor PHARE CBC (Cross Border Cooperation), în fluxul informaţional existent între pãrţi.
    - Sã se continue activitatea grupelor comune de experţi pentru examinarea posibilitãţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalele Cutaş şi Ghepeş, conform pct. 6 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010.
    - Experţii pãrţilor trebuie sã realizeze o informare comunã, în baza unei verificãri comune în teren a canalelor Galamboş (Galambos) - pentru zona Tur Sareger, Boghiş (Keleti ovcsatorna) - pentru zona Someş-Crasna, Szenaşi (Szenasi) - pentru zona Crasna mal stâng, Topronghioş (Nagytoti-Toprongyos) - pentru zona Crişuri şi Cutaş Mureş (Kutaser) - pentru zona Mureş, privind starea lor, lucrãrile hidrotehnice de pe acestea şi sã analizeze regimul de curgere a acestora în conformitate cu cele cuprinse la pct. 7 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Balmazujvaros la 19 noiembrie 2010.
    - Experţii pãrţilor trebuie sã se informeze în legãturã cu proiectele aflate în derulare, care au legãturã cu activitatea Subcomisiei.
    - Subcomisia de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie trebuie sã urmãreascã implementarea proiectului "Alimentarea cu apã potabilã sãnãtoasã a populaţiei judeţului Bekes din forajele conului aluvionar al Mureşului situate pe teritoriul judeţului Arad".
    - Sarcinile legate de implementarea Directivei-cadru pentru apã trebuie sã fie tratate ca punct distinct pe ordinea de zi în cadrul Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie (cu implicarea experţilor din celelalte subcomisii, atunci când este necesar).
    - Urmãtoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2011, pe teritoriul României.
    I.5. Întâlnirea împuterniciţilor în scopul verificãrii pe teren a lucrãrilor hidrotehnice
    În anul 2010 nu a avut loc întâlnirea împuterniciţilor cu ocazia verificãrii comune pe teren a lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor.
    În data de 29 noiembrie 2010, împuterniciţii guvernamentali ai celor douã pãrţi au participat la inaugurarea acumulãrii permanente Suplacu de Barcãu de pe râul Barcãu.
    I.6. Colaborarea organelor teritoriale:
    I.6.a. Comisia apreciazã favorabil colaborarea directã dintre organele hidrotehnice teritoriale ale pãrţilor, desfãşuratã între cele douã sesiuni, în diferitele domenii ale gospodãririi apelor, care formeazã sau sunt întretãiate de frontiera de stat.
    I.6.b. Comisia hotãrãşte sprijinirea în continuare a colaborãrii directe între organele hidrotehnice teritoriale, precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestãrile din domeniul gospodãririi apelor, organizate de oricare dintre pãrţi.
    I.7. Examinarea programului lucrãrilor noi
    I.7.a. Comisia constatã:
    În perioada de la sesiunea a XXI-a a Comisiei (Târgu Mureş, 12-16 aprilie 2010) şi pânã la prezenta sesiune, partea românã, în înţelesul "Regulamentului privind procedura de urmat în cazul examinãrii intervenţiilor cu posibil efect transfrontier", a transmis spre examinare documentaţia "Punerea în siguranţã a digului de apãrare pe râul Mureş, mal drept, la Pecica, judeţul Arad".
    Documentaţia transmisã a fost examinatã şi avizatã favorabil de cãtre partea ungarã.
    I.7.b. Comisia hotãrãşte:
    Organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie sã transmitã Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontalier, conform procedurii prevãzute în "Regulamentul privind procedura de urmat în cazul examinãrii intervenţiilor cu posibil efect transfrontier".
    I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistenţã tehnicã sau financiarã terţã
    I.8.a. Comisia constatã cã în cadrul subcomisiilor pãrţile s-au informat reciproc în legãturã cu proiectele comune realizate cu asistenţã tehnicã şi financiarã terţã aflate în derulare.
    I.8.b. Comisia hotãrãşte sprijinirea şi urmãrirea în continuare, cu atenţie, a proiectelor care se realizeazã în domeniul de aplicare a Acordului cu asistenţã tehnicã şi financiarã terţã, precum şi celor din bazinele hidrografice ale Tisei şi al Dunãrii.
    I.9. Urmãtoarea întâlnire a Comisiei
    Comisia hotãrãşte ca urmãtoarea sesiune ordinarã a Comisiei aferentã anului 2011 sã aibã loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2011 sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2012.
    II. Diverse
    Comisia salutã şi sprijinã colaborarea româno-ungarã în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunãrii.
    Comisia solicitã sã fie informatã de cãtre responsabilii de temã naţionali, în mod continuu, despre situaţia elaborãrii strategiei.

                                       *

    Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezentul protocol.
    Hotãrârile prezentului protocol vor intra în vigoare dupã aprobarea lor de cãtre guvernele celor douã state, conform cap. III, art. 10, pct. 5 al Acordului.
    Odatã cu acesta îşi pierd valabilitatea:
    1. anexa nr. 4 a la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã, intratã în vigoare la data de 1 iulie 2010;
    2. anexa nr. 4 b la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã, intratã în vigoare la data de 20 mai 2008;
    3. anexele nr. 6 a şi 6 b la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã, intrate în vigoare la data de 26 aprilie 2006;
    4. anexa nr. 9 la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã, intratã în vigoare la data de 6 august 2007;
    5. art. 5 lit. d a Regulamentului privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, intratã în vigoare la data de 26 aprilie 2006;
    6. art. 9 şi art. 14 lit. b ale Regulamentului privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, intrate în vigoare la data de 1 iulie 2010;
    7. Anexele nr. 5.1, 5.2, 6.2 şi 6.3 la Regulamentul privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã, intrate în vigoare la data de 1 iulie 2010.

    Prezentul protocol a fost semnat la Gyula la 4 martie 2011, în câte douã exemplare originale, fiecare în limbile românã şi maghiarã, toate textele fiind egal autentice.

                             Pentru partea românã,
                                   Dan Cârlan

                             Pentru partea ungarã,
                                Dr. Kling Istvan

    ANEXA 1
    la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011

    Anexa nr. 4.a
    la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor
    şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România
    şi Republica Ungarã

                 Schimbul zilnic curent al datelor hidrologice

                        Transmiterea telegramelor HYDRA

    Transmiterea curentã a datelor hidrologice din partea românã se referã la urmãtoarele
staţii:


┌──┬───────┬─────────────┬───────────────────┬──────┬───────────────┐
│Nr│ Codul │     Râul    │Staţia hidrometricã│Punct │Cote de apãrare│
│  │staţiei│             │                   │ "0"  ├────┬────┬─────┤
│  │       │             │                   │ (MN) │ CA │ CI │ CP  │
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 1│ 44102 │Tisa         │Sighetu Marmaţiei  │263,45│ 230│ 280│  350│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 2│ 44119 │Vişeu        │Bistra             │359,66│ 220│ 300│  370│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 3│ 44149 │Iza          │Vad                │276,00│ 300│ 390│  520│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 4│ 44188 │Tur          │Turulung           │124,94│ 360│ 420│  540│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 5│ 44212 │Someş        │Dej                │227,13│ 450│ 550│  620│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 6│ 44216 │             │Ulmeni             │158,12│ 330│ 450│  550│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 7│ 44220 │             │Satu Mare          │118,07│ 500│ 600│  900│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 8│ 44360 │Lãpuşel      │Lãpuşel            │154,56│ 350│ 410│  500│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│ 9│ 44390 │Crasna       │Supuru de Jos      │143,59│ 300│ 400│  500│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│10│ 44392 │             │Domãneşti          │112,76│ 400│ 500│  550│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│11│ 44405 │Crişul Alb   │Gurahonţ           │158,73│ 150│ 200│  300│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│12│ 44408 │             │Ineu               │104,10│ 500│ 800│  850│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│13│ 44409 │             │Chişineu-Criş      │ 89,96│ 600│ 900│  950│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│14│ 44444 │Cigher       │Chier              │110,52│ 350│ 400│  450│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│15│ 44453 │Crişul Negru │Beiuş              │176,84│ 225│ 325│  350│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│16│ 4455  │             │Tinca              │111,16│ 350│ 450│  500│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│17│ 44457 │             │Talpos             │ 94,28│ 680│ 850│  880│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│18│ 44459 │             │Zerind             │ 86,41│ 600│ 950│ 1000│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│19│ 44519 │Crişul Repede│Ciucea             │430,52│ 100│ 150│  200│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│20│ 44524 │             │Oradea             │120,15│ 220│ 320│  370│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│21│ 44573 │Barcãu       │Nuşfalãu           │208,16│ 100│ 250│  330│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│22│ 44575 │             │Marca              │177,47│ 150│ 250│  275│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│23│ 44580 │             │Sãlard             │103,07│ 510│ 700│  725│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│24│ 44612 │Mureş        │Alba Iulia*        │214,13│ 235│ 425│  480│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│25│ 44616 │             │Brãnişca*          │173,33│ 300│ 350│  500│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│26│ 44618 │             │Sãvârşin*          │147,92│ 325│ 400│  475│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│27│ 44620 │             │Radna*             │122,24│ 350│ 450│  550│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│28│ 44622 │             │Arad*              │101,58│ 425│ 500│  600│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│29│ 44624 │             │Nãdlac*            │ 85,61│ 350│ 400│  450│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│30│ 44831 │Strei        │Pui                │394,83│ 150│ 200│  250│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼────┼────┼─────┤
│31│ 44834 │             │Petreni            │205,93│ 250│ 300│  450│
└──┴───────┴─────────────┴───────────────────┴──────┴────┴────┴─────┘

    Observaţie:
    Staţiile cu "*" se raporteazã la Marea Balticã.
    CA - cota de atenţie
    CI - cota de inundaţie
    CP - cota de pericol

    Se transmit:
    * cotele apelor de dimineaţã şi din seara anterioarã;
    * debitul de dimineaţã;
    * temperatura apei;
    * formaţiunile de gheaţã.
    Ora transmiterii: ora 10, ora localã.
    Modul de transmitere:
    INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodatã, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI. Datele vor rãmâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.
    La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel:
    ● ABA Someş - Tisa va depune datele prin serverul FTP la FETIKOVIZIG
    ● ABA Crişuri Oradea va depune datele prin serverul FTP la KORKOVIZIG
    ● ABA Mureş va depune datele prin serverul FTP la ATIKOVIZIG
    ● ABA Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la FETIKOVIZIG
    ● ABA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la KORKOVIZIG
    ● ABA Mureş va transmite datele prin e-mail la ATIKOVIZIG

    Forma transmiterii:
    zczc
    srro40 yrbk YYGGgg
    hhxx YYGG 00067
    44102 ........................ =
    .................................... Codul FM 67 - VI HYDRA
    44834......................... =
    nnnn,
    unde YY = ziua, GG = ora (06 UTC) gg = 00 (minute)

    Modul de completare a datelor lipsã:
    Datele lipsã ce se pot recupera din informãrile zilnice vor fi depuse de cãtre INHGA pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la VITUKI. Datele din luna curentã vor rãmâne stocate pe serverul FTP al INHGA pânã în data de 7 a lunii urmãtoare.

    Anexa nr. 4.b
    la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor
    şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România
    şi Republica Ungarã

                 Schimbul zilnic curent al datelor hidrologice

                        Transmiterea telegramelor HYDRA

    Transmiterea curentã a datelor hidrologice din partea ungarã se referã la urmãtoarele staţii:


┌──┬───────┬─────────────┬───────────────────┬──────┬───────────────────────┐
│Nr│ Codul │     Râul    │Staţia hidrometricã│Punct │     Cote de apãrare   │
│  │staţiei│             │                   │ "0"  ├──────┬───────┬────────┤
│  │       │             │                   │ (MN) │Faza I│Faza II│Faza III│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 1│  42522│Duna         │KomaromM.          │103,88│   500│    620│     680│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 2│  42027│             │Budapest           │ 94,97│   620│    700│     800│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 3│  42029│             │Dunafoldvar        │ 88,86│   600│    750│     850│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 4│  42032│             │Mohacs             │ 79,20│   750│    850│     950│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 5│  44227│Tisa         │Vasarosnameny      │101,98│   600│    750│     800│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 6│  44228│             │Tokaj              │ 89,34│   650│    750│     800│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 7│  44229│             │Szolnok            │ 78,78│   650│    750│     800│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 8│  44231│             │Szeged             │ 73,70│   650│    750│     850│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│ 9│  46198│Drava        │Ortilos            │125,94│    - │     - │      - │
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│10│  46199│             │Baracs             │ 98,14│   465│    505│     545│
├──┼───────┤             ├───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│11│  46503│             │Dravaszabolcs      │ 86,76│   410│    460│     510│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│12│  44501│Tur          │Garbolc            │116,50│   300│    400│     450│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│13│  44244│Someş        │Csenger            │113,56│   500│    650│     700│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│14│  44507│Crasna       │Agerdomajor        │110,39│   470│    550│     580│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│15│  44563│Barcãu       │Pocsai*            │ 94,64│   400│    450│     500│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│16│  44333│Crişul Repede│Korosszakal        │ 92,15│   250│    350│     400│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│17│  44554│Crişul Negru │Sarkad-Malomfok    │ 84,50│   -  │    -  │     -  │
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│18│  44552│Crişul Alb   │Gyula              │ 84,62│   350│    450│     550│
├──┼───────┼─────────────┼───────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┤
│19│  44395│Mureş        │Mako               │ 79,50│   400│    450│     500│
└──┴───────┴─────────────┴───────────────────┴──────┴──────┴───────┴────────┘

--------
    *Se vor transmite fişele tip anuar de la staţia Kismarja în loc de Pocsai.

    Se transmit:
    * cotele apelor de dimineaţa şi din seara anterioarã;
    * debitul de dimineaţã;
    * temperatura apei;
    * condiţiile de gheaţã.

    Ora transmiterii: ora 10, ora localã.

    Modul de transmitere:
    VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodatã, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA. Datele vor rãmâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.
    Forma transmiterii:
    zczc
    srhu50 habp YYGGgg
    hhxx YYGG 00064
    42522 .........................=
    ................................... Codul FM 67 - VI HYDRA
    46503 .........................=
    nnnn,
    unde YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg = 00 (minute)

    Modul de completare a datelor lipsã:
    Datele lipsã ce se pot recupera din informãrile zilnice vor fi depuse de cãtre VITUKI pe serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la INHGA. Datele din luna curentã vor rãmâne stocate pe serverul FTP al VITUKI pânã la data de 7 a lunii urmãtoare.

    ANEXA 2
    la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011

    Anexa nr. 6.a
    la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor
    şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România
    şi Republica Ungarã

                        Schimbul de prognoze hidrologice

                        Transmiterea telegramelor HYFOR

    Prognoza hidrologicã elaboratã de partea românã se va întocmi pentru urmãtoarele staţii:


┌──┬───────┬─────────────┬─────────────────┬────────┬──────────────────┐
│Nr│ Codul │     Râul    │        Mira     │ Punct  │ Prognoza cotelor │
│  │staţiei│             │                 │  "0"   ├───────┬──────────┤
│  │       │             │                 │  (MN)  │Cota de│  Ore de  │
│  │       │             │                 │        │atenţie│anticipare│
│  │       │             │                 │        │ (cm)  │   (ore)  │
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 1│  44119│Vişeu        │Bistra           │359,66  │    220│          │
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 2│  44149│Iza          │Vad              │276,00  │    300│          │
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 3│  44188│Tur          │Turulung         │124,94  │    360│          │
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 4│  44212│Someş        │Dej              │227,13  │    450│          │
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 5│  44220│             │Satu Mare*       │118,07  │    500│        24│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 6│  44392│Crasna       │Domãneşti        │112,76  │    400│          │
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 7│  44409│Crişul Alb   │Chişineu-Criş*   │ 89,96  │    600│        24│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 8│  44459│Crişul Negru │Zerind*          │ 86,41  │    600│        24│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 9│  44524│Crişul Repede│Oradea*          │120,15  │    220│        24│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│10│  44580│Barcãu       │Sãlard*          │103,07  │    510│        24│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│11│  44612│Mureş        │Alba Iulia       │214,13**│    235│          │
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│12│  44622│             │Arad*            │101,58**│    425│     24-48│
└──┴───────┴─────────────┴─────────────────┴────────┴───────┴──────────┘

    Observaţii: Staţia cu "*" cu transmitere zilnicã de prognoze.
                Staţia cu "**" se raporteazã la Marea Balticã.

    Se transmite:
    În cazul cotelor normale, zilnic, prognoza nivelurilor şi debitelor se face numai pentru staţiile marcate cu "*"
    Ora transmiterii: zilnic, ora 10 - ora localã, pentru staţiile notate cu "*".
    Modul de transmitere:
    INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodatã, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI.
    Se transmite:
    În cazul cotelor ce se aflã peste cota de atenţie se va transmite prognoza nivelului maxim de viiturã şi a momentului producerii acestuia (H, cm, ziua, ora) pentru toate staţiile din tabel. Pe mãsura derulãrii evenimentelor hidrometeorologice, prognoza va fi amendatã.
    Ora transmiterii: dupã ce prognoza a fost elaboratã, în cazul cotelor ce depãşesc cota de atenţie.
    Modul de transmitere:
    INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Totodatã, INHGA va transmite datele prin e-mail la VITUKI.
    La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel:
    ● ABA Someş-Tisa va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Superioarã Nyiregyhaza
    ● ABA Crişuri Oradea va depune datele prin serverul FTP la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen
    ● ABA Mureş va depune datele prin serverul FTP la DA Tisa Inferioarã Szeged
    ● ABA Someş-Tisa va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Superioarã Nyiregyhaza
    ● ABA Crişuri Oradea va transmite datele prin e-mail la DA Crişuri Gyula şi DA de dincolo de Tisa Debrecen
    ● ABA Mureş va transmite datele prin e-mail la DA Tisa Inferioarã Szeged

    Forma transmiterii:
    Pentru datele zilnice transmise prin calculator:
    zczc
    fgro70 yrbk YYGGgg
    HYFOR YYGG 00064



    44119 22 8H(1)H(1)H(1)H(1)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1) 33 8QQQe(q) M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)=
    ................................. cod FM 68-VI.......... HYFOR
    44612 22 8H(1)H(1)H(1)H(1)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1) 33 8QQQe(q) M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)=
    44622 22 8H(1)H(1)H(1)H(1)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1) 33 8QQQe(q) M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)=
    44622 22 8H(2)H(2)H(2)H(2)M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2) 33 8QQQe(q) M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)=
    nnnn,

    unde:
    M=luna, YY=ziua, GG=ora (06 UTC), gg=00 (minute)

    Prognoza când maximul de viiturã depãşeşte faza I:
    fgro71 yrbk YYGGgg
    HYFOR YYGG 00064
    42027 22 6H(1)H(1)H(1)H(1)[6H(2)H(2)H(2)H(2)]M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)][(M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)]
    cod HYFOR
    46503 22 6H(1)H(1)H(1)H(1)[6H(2)H(2)H(2)H(2)]M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)][M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)]
    nnnn,
    unde:
    M - luna, YY - ziua, GG - ora (UTC)
    [6H(2)H(2)H(2)H(2)], [M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)] - opţional, valoarea maximului de viiturã prognozat

    Anexa nr. 6.b
    la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor
    şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România
    şi Republica Ungarã

                        Schimbul de prognoze hidrologice

                        Transmiterea telegramelor HYFOR

    Prognoza hidrologicã elaboratã de partea ungarã se va întocmi pentru urmãtoarele staţii:


┌──┬───────┬─────────────┬─────────────────┬────────┬──────────────────┐
│Nr│ Cod   │     Râul    │        Mira     │ Punct  │ Prognoza cotelor │
│  │staţie │             │                 │  "0"   ├───────┬──────────┤
│  │       │             │                 │  (MB)  │Faza I │ Zile de  │
│  │       │             │                 │        │apãrare│anticipare│
│  │       │             │                 │        │ (cm)  │  (zile)  │
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 1│  42027│Duna         │Budapest         │   94,97│    620│       1-4│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 2│  42032│Duna         │Mohacs           │   79,20│    750│       1-4│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 3│  44231│Tisa         │Szeged           │   73,70│    650│       1-2│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 4│  46199│Drava        │Baracs           │   98,14│    465│         1│
├──┼───────┼─────────────┼─────────────────┼────────┼───────┼──────────┤
│ 5│  46503│Drava        │Dravaszabolcs    │   86,76│    410│         1│
└──┴───────┴─────────────┴─────────────────┴────────┴───────┴──────────┘

    Se transmit:
    ● În cazul cotelor normale, prognoza nivelurilor şi debitelor pentru toate staţiile din anexã, exceptând staţia Tisa-Szeged pentru care se transmite numai debitul.
    ● În cazul cotelor ce se aflã peste cota aferentã fazei I, respectiv pânã când nivelurile coboarã sub limita fazei I, se transmite prognoza nivelurilor, debitelor, prognoza nivelului maxim de viiturã şi a momentului producerii acestuia (cm, ziua, ora).
    Ora transmiterii:
    ● zilnic, ora 10 - ora localã;
    ● dupã ce prognoza a fost elaboratã, în cazul cotelor ce depãşesc cota aferentã fazei I.

    Modul de transmitere:
    ● VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodatã, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA.
    ● Dupã atingerea cotei aferente fazei I, VITUKI va stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Totodatã, VITUKI va transmite datele prin e-mail la INHGA.

    Forma transmiterii:
    Pentru prognoza zilnicã:



    zczc
    srhu50 habp YYGGgg
    HYFOR YYGG 00064
    42027 22 8HHHH M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)8HHHH M(2)Y(2)Y(2)G(2)G.....8HHHH M(4)Y(4)Y(4)G(4)G(4)
    42027 33 8QQQe(q)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)8QQQe(q)M(2)Y(2)Y(2)G(2)G....8QQQe(q)M(4)Y(4)Y(4)G(4)G(4)
    cod FM 68-VI - HYFOR
    46503 22 8HHHH M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)33 8QQQe(q)M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)
    nnnn

Prognoza când maximul de viiturã depãşeşte faza I:



    FGHU52 HABP YYGGgg
    HYFOR YYGG 00064
    42027 22 6H(1)H(1)H(1)H(1)[6H(2)H(2)H(2)H(2)]M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)][M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)]
    .
    .
    cod FM 68 - VI HYFOR
    46503 22 6H(1)H(1)H(1)H(1)[6H(2)H(2)H(2)H(2)]M(1)Y(1)Y(1)G(1)G(1)][M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)]
    nnnn,

    unde
    M - luna, YY - ziua, GG - ora (UTC)
    [6H(2)H(2)H(2)H(2)], [M(2)Y(2)Y(2)G(2)G(2)] - opţional, valoarea maximului de viiturã prognozat.

    ANEXA 3
    la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011

    Anexa nr. 9
    la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungarã

    Adresele poştale şi telefoanele instituţiilor care participã la schimbul de date meteorologice şi hidrologice

    Pentru partea românã:

    Organe centrale:
    1. Administraţia Naţionalã de Meteorologie - Bucureşti
    Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sectorul 1, Bucureşti, codul 013686, România
    Telefon centralã: 40-21-3183240; fax: 40-21-3163116
    E-mail: relatii@meteoromania.ro
    Director general: Tel: 40-21-3164292; fax: 40-21-3163143
    Director executiv ştiinţific meteorologie operaţionalã: Tel./fax: 40-21-316 21 93
    Director executiv ştiinţific cercetare-dezvoltare: Tel./fax: 40-21-316 60 98
    Centrul Naţional de Prognozã Meteorologicã:
    Telefon + fax: +40-21-3163732
    Telefon + fax: +40-21-3161191
    Mobil: +40-723-344447
    E-mail: meteorolog@meteoromania.ro
    prognoza.meteo@meteoromania.ro

    2. Administraţia Naţionalã "Apele Române":
    Str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1, codul 010018, Bucureşti, România
    Telefon centralã: +40-21-3110146
    Telefon mobil: +40-788-235751
                   +40-788-235752
                   +40-788-235753
    Dispeceratul central:
    Telefon/Fax: +40-21-3103526
    E-mail: dispecer@rowater.ro

    Secretariat:
    Telefon: +40-21-3151301
    Fax: +40-21-3122174

    Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodãrire a Apelor
    Centrul Naţional de Prognoze Bazinale:
    Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sectorul 1, codul 013686, Bucureşti, România
    Tel. +40-21-3179994;
    Fax: +40-21-3179995;
    Mobil: +40-724405329;
    E-mail: comun@hidro.ro

    Organe locale:
    Administraţia Naţionalã "Apele Române"
    Administraţia Bazinalã de Apã Someş-Tisa:
    Str. Vânãtorului nr. 17, codul 3400, Cluj-Napoca, România
    Telefon centralã: +40-264-433028
    Telefon mobil: +40-788-235758
                   +40-788-235759
                   +40-746-046240
    Dispecerat:
    Telefon + fax: +40-264-433021
    Fax: +40-264-433026
         +40-364806670
    Mobil: +40-740316686
    +40-765035532
    +40-770967847
    E-mail: dispecer@dast.rowater.ro

    Administraţia Naţionalã "Apele Române"
    Administraţia Bazinalã de Apã Crişuri:
    Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, codul 3700, România

    Dispecerat:
    Telefon/Fax: +40-259-444237
    E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

    Secretariat:
    Telefon: +40-259-443892

    Administraţia Naţionalã "Apele Române"
    Administraţia Bazinalã de Apã Mureş:
    Str. Samuel Koteles nr. 33, Târgu Mureş, codul 4300, România
    Telefon: +40-265-265420
             +40-265-261303
    Fax: +40-265-265303
    Fax: +40-265-267955
    E-mail: dispecer@dam.rowater.ro

    ANEXA 4
    la Protocolul sesiunii a XXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, Gyula, 4 martie 2011

    Anexa nr. 5.1/5.1. sz. melleklet
    la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile
    care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã/
    Szabalyzat a magyar-roman hatart alkoto vagy a hatar altal
    atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere

           Metode de analizã utilizate (standard, exprimare rezultate,
                            interval acceptabil)/
       Alkalmazott vizsgalati modszerek (szabvany, eredmenyek megadasi modja,
                            elfogadhato tartomany)



┌────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┐
│    Indicator de    │    UM/      │ Standard (român)/ │ Standard (maghiar)/│  Exprimare   │  Interval  │
│     calitate a     │Mertek-egyseg│ Szabvany (roman)  │ Szabvany (maghiar) │  rezultate   │ acceptabil/│
│        apei/       │             │                   │                    │(nr. zecimale/│ Elfogadhato│
│     Vizminosegi    │             │                   │                    │  precizie)/  │  tartomany │
│       jellemzo     │             │                   │                    │  Eredmenyek  │            │
│                    │             │                   │                    │   megadasa   │            │
│                    │             │                   │                    │  (tizedes/   │            │
│                    │             │                   │                    │  pontossag)  │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│          1         │      2      │         3         │         4          │      5       │      6     │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ A. Indicatorii regimului de oxigen/A. Oxigenhaztartas mutatoi                                         │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Oxigen dizolvat/    │    mg/l     │SR EN 25813: 2000  │MSZ ISO 5813: 1993  │     1/0,1    │  ±0.5 mg/l │
│Oldott oxigen       │             │SR EN 25814: 1999  │MSZ EN 25814: 1999  │              │            │
│(DO)                │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Saturaţie de oxigen/│    %        │Calcul             │Calcul MSZ          │     -/-      │            │
│Oxigen telitettseg  │             │                   │260-15: 1967        │              │            │
│(Sat. Oxygen)       │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│CBO(5)/BOI(5)       │    mg/l     │SR EN 1899-1:2003  │MSZ EN 1899-1:2000  │     1/0,1    │     ±20%   │
│[BOD(5)]            │             │SR EN 1899-2:2002  │MSZ EN 1899-2:2000  │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│CCO-Mn/KOI(Mn)      │    mg/l     │SR EN ISO 8467:2001│MSZ EN ISO 8467:1998│     1/0,1    │     ±15%   │
│[COD/KMO(4)]        │             │                   │MSZ 12750-21:1971   │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│CCO-Cr/KOI(Cr)      │    mg/l     │SR ISO 6060:1996   │MSZ ISO 6060:1991   │     1/0,1    │     ±20%   │
│[COD/K(2)Cr(2)O(7)] │             │DIN 38409:1992     │MSZ 12750-21:1971   │              │            │
│                    │             │Part.44            │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│TOC                 │    mg/l     │SR EN 1484:2001    │MSZ EN 1484: 1998   │     1/0,1    │     ±15%   │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ B. Indicatorii regimului de nutrienţi/B. Tapanyaghaztartas mutatoi                                    │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Amoniu-N/           │    mg/l     │SR ISO 7150:1:     │MSZ ISO 7150-1:1992 │    2/0,01    │     ±20%   │
│Ammonium-N          │             │2001/C91:2006      │                    │              │            │
│[NH(4)-N]           │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Nitrit-N/Nitrit-N   │    mg/l     │SR EN 26777:2002   │MSZ EN 26777:1998   │    2/0,01    │     ±20%   │
│[NO(2)-N]           │             │                   │MSZ 448-12:1982     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Nitrat-N/Nitrat-N   │    mg/l     │SR ISO 7890-3:2000 │MSZ 12750-18:1974   │    2/0,01    │     ±15%   │
│[NO(3)-N]           │             │                   │MSZ 448-12:1982(2.2)│              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Azot organic/       │    mg/l     │Calcul             │MSZ EN 25663:1998   │    2/0,01    │     ±20%   │
│Szerves nitrogen    │             │(SR EN 25663:2000) │MSZ 12750-20:1972   │              │            │
│(N org.)            │             │                   │MSZ ISO 7150-1:1992 │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Azot total/         │    mg/l     │SR EN ISO 11905-   │MSZ EN 25663:1998   │    2/0,01    │     ±25%   │
│Osszes nitrogen     │             │1:2003             │MSZ 12750-20:1972   │              │            │
│(N tot.)            │             │SR ISO 10048:2001  │MSZ ISO 7150-1:1992 │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Ortofosfat-P/       │    mg/l     │SR EN ISO 6878:2005│MSZ EN ISO 6878:2004│    2/0,01    │     ±20%   │
│Ortofoszfat-P       │             │                   │                    │              │            │
│[o-PO(4)-P]         │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Fosfor total/       │    mg/l     │SR EN ISO 6878:2005│MSZ EN ISO 6878:2004│    2/0,01    │     ±25%   │
│Osszes foszfor      │             │                   │MSZ 260-20:1980     │              │            │
│(P tot.)            │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ C. Indicatori de salinitate/C. Sohaztartas mutatoi                                                    │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Calciu/Kalcium      │    mg/l     │STAS 3662:1990     │MSZ EN ISO 7980:2000│    1/0,1     │     ±10%   │
│(Ca)                │             │                   │MSZ 1484-3:2006(5)  │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Magneziu/Magnezium  │    mg/l     │SR ISO 6059:2008   │MSZ EN ISO 7980:2000│    1/0,1     │     ±15%   │
│(Mg)                │             │                   │MSZ 1484-3:2006(5)  │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Sodiu/Natrium       │    mg/l     │ISO 9964-3:1993    │MSZ 448-10:1977     │    1/0,1     │     ±10%   │
│(Na)                │             │STAS 8295:1969     │MSZ 1484-3:2006(5)  │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Potasiu/Kalium      │    mg/l     │ISO 9964-3:1993    │MSZ 448-10:1977     │    1/0,1     │     ±15%   │
│(K)                 │             │STAS 8295:1969     │MSZ 1484-3:2006(5)  │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Cloruri/Klorid (Cl) │    mg/l     │SR ISO 9297:2001   │MSZ ISO 929:2003    │    1/0,1     │     ±15%   │
│                    │             │                   │MSZ 448-1:1982      │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Sulfaţi/Szulfat     │    mg/l     │ST.METH. Ed.12/65  │MSZ 448-1:1983      │    1/0,1     │     ±20%   │
│[SO(4)]             │             │(turb.)            │MSZ 12750-1:1988    │              │            │
│                    │             │EPA 375.2          │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Carbonaţi/Karbonat  │    mg/l     │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │    1/0,1     │     ±10%   │
│[CO(3)]             │             │9963-1:2002        │9963-1:1998         │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 448-1:1986      │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Bicarbonaţi/        │    mg/l     │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │    1/0,1     │     ±10%   │
│Hidrogenkarbonat    │             │9963-1:2002        │9963-1:1998         │              │            │
│[HCO(3)]            │             │                   │MSZ 448-11:1986     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Reziduu fix/Osszes  │    mg/l     │STAS 9187:1984     │MSZ 448-19:1986     │     -/-      │     ±15%   │
│oldott anyag        │             │                   │MSZ 12750-6:1971    │              │            │
│(TDS)               │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Conductivitate/     │    æS/cm    │SR EN 27888:1997   │MSZ EN 27888:1998   │     -/-      │     ±10%   │
│Vezetokepesseg      │             │                   │MSZ 448-32:1977     │              │            │
│(Cond.)             │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Duritate/Kemenyseg  │    mg/l     │SR ISO 6059:2008   │MSZ 448-21:1986     │    1/0,1     │     ±10%   │
│(CaO)               │             │                   │                    │              │            │
│(Hardness)          │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ D. Indicatori complementari/D. Kiegeszito mutatok                                                     │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Temperaturã apã/    │    °C       │STAS 6324:1961     │MSZ 448-2:1967      │    1/0,1     │     0.4°C  │
│Vizhomerseklet      │             │                   │                    │              │            │
│(TW)                │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Suspensii totale/   │    mg/l     │STAS 6953:1981     │MSZ 12750-6:1971    │     -/-      │     ±10%   │
│Osszes lebegoanyag  │             │                   │                    │              │            │
│(TSS)               │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│pH                  │      -      │SR ISO 10523:2009  │MSZ ISO 10523:2003  │    2/0,01    │     ±0,3%  │
│                    │             │                   │MSZ 448-22:1985     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Alcalinitate/       │   mmol/l    │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │    1/0,1     │     ±0.2   │
│Lugossag            │             │9963-1:2002        │9963-1:1998         │              │            │
│(Alcalin)           │             │                   │MSZ EN ISO          │              │            │
│                    │             │                   │9963-2:1998         │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 448-11: 1986    │              │            │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ E. Indicatori micropoluanţi anorganici/E. Szervetlen mikroszennyezok mutatoi                          │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Fier (dizolvat)/    │    mg/l     │SR 13315:1996      │MSZ 1484-3:1998     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Vas (oldott)        │             │SR ISO             │                    │              │            │
│(Fe(dis))           │             │6332:1996/C91:2006 │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Fier (total)/       │    mg/l     │SR 13315-1996      │MSZ 1484-3:1998     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Vas (osszes)        │             │SR ISO             │                    │              │            │
│(Fe(tot))           │             │6332:1996/C91:2006 │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Mangan (dizolvat)/  │    mg/l     │SR 8662-2:1997     │MSZ 1484-3:1993     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Mangan (oldott)     │             │                   │                    │              │            │
│(Mn(dis))           │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Mangan (total)/     │    mg/l     │SR 8662-2:1997     │MSZ 1484-3:1998     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Mangan (osszes)     │             │                   │                    │              │            │
│(Mn(tot))           │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Zinc (dizolvat)/    │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│Cink (oldott)       │             │                   │MSZ ISO 8288:2003   │              │            │
│(Zn(dis))           │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Zinc (total)/       │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│Cink (osszes)       │             │                   │MSZ ISO 8288:2003   │              │            │
│(Zn(tot))           │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Cupru (dizolvat)/Rez│    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│(oldott)            │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(Cu(dis))           │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Cupru (total)/Rez   │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│(osszes)            │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(Cu(tot))           │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Crom total          │    æg/l     │SR ISO 9174:1998   │MSZ 1484-3:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│(dizolvat)/Osszes   │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO 15586:   │              │            │
│krom(oldott)        │             │15586:2004         │2003                │              │            │
│(Cr tot(dis))       │             │SR EN 1233:2003    │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Crom total          │    æg/l     │SR ISO 9174:1998   │MSZ 1484-3:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│(total)/Osszes krom │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(osszes)            │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
│(Cr tot(tot))       │             │SR EN 1233:2003    │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Plumb (dizolvat)/   │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│Olom (oldott)       │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(Pb(dis))           │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Plumb (total)/Olom  │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│(osszes)            │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(Pb(tot))           │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Cadmiu (dizolvat)/  │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Kadmium (oldott)    │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(Cd(dis))           │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
│                    │             │SR EN ISO 5961:2002│                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Cadmiu (total)/     │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Kadmium (osszes)    │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(Cd(tot))           │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
│                    │             │SR EN ISO 5961:2002│                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Mercur (total)/     │    æg/l     │SR EN 1483:2003    │MSZ 1484-3:1998     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Higany (osszes)     │             │Man.Met.AA Hydride │MSZ EN 1483:1998    │              │            │
│(Hg(tot))           │             │Syst.              │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Nichel (dizolvat)/  │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Nikkel (oldott)     │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(Ni(dis))           │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Nichel (total)/     │    æg/l     │SR ISO 8288:2001   │MSZ 1484-3:1998     │    2/0,01    │     ±20%   │
│Nikkel (osszes)     │             │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │              │            │
│(Ni(tot))           │             │15586:2004         │15586:2003          │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Arsen (dizolvat)/   │    æg/l     │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±20%   │
│Arzen (oldott)      │             │11969:2003         │11969:1998          │              │            │
│(As(dis))           │             │                   │MSZ 1484-3:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Arsen (total)/Arzen │    æg/l     │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±20%   │
│(osszes)            │             │11969:2003         │11969:1998          │              │            │
│(As(tot))           │             │                   │MSZ 1484-3:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Cianuri (totale)/   │    æg/l     │SR ISO 6703-1:1998 │MSZ 260-30:1992     │     -/-      │     ±15%   │
│Cianid (osszes)     │             │                   │                    │              │            │
│(CN)                │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ F. Indicatori micropoluanţi organici/F. Szerves mikroszennyezok csoport mutatoi                       │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Index fenolic/      │    æg/l     │SR ISO             │MSZ ISO 6439:2003   │     -/-      │     ±20%   │
│Fenolindex          │             │6439:2001/C91:2006 │MSZ 1484-1:1992     │              │            │
│(Phenol Index)      │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Detergenţi          │    æg/l     │SR EN 903:2003     │MSZ EN 903:1998     │     -/-      │     ±20%   │
│anionactivi/        │             │                   │MSZ 12750-24:1973   │              │            │
│Anionaktiv          │             │                   │                    │              │            │
│detergensek         │             │                   │                    │              │            │
│(ANA Det)           │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Hidrocarburi        │    æg/l     │metodã VITUKI      │metodã VITUKI       │     -/-      │     ±25%   │
│petroliere (UV)/    │             │                   │                    │              │            │
│Koolaj-szarmazekok  │             │                   │                    │              │            │
│(UV)                │             │                   │                    │              │            │
│(Petrol. Hidrocarb.)│             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│AOX                 │    æg/l     │SR EN 1485:2000    │MSZ EN 1485:1998    │     -/-      │     ±20%   │
│                    │             │                   │MSZ EN ISO          │              │            │
│                    │             │                   │9562:2005           │              │            │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ G. Indicatori micropoluanţi organici specifici/G. Specifikus szerves mikroszennyezok mutatoi          │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Alaclor/Alaklor     │    æg/l     │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO          │   3/0,001    │     ±40%   │
│                    │             │                   │6468:1998           │              │            │
│                    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Antracen/Antracen   │    æg/l     │                   │MSZ 1484-6:2003     │   3/0,001    │     ±40%   │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Atrazin/Atrazin     │    æg/l     │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │   3/0,001    │     ±40%   │
│                    │             │10695:2002         │10695:2000          │              │            │
│                    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Benzen/Benzol       │    æg/l     │SR ISO 11423-      │MSZ 1484-4:1998     │    1/0,1     │     ±30%   │
│                    │             │1,2:2000           │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Difenileteri        │    æg/l     │                   │                    │              │            │
│bromuraţi/Bromozott │             │                   │                    │              │            │
│difenileterek       │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│C(10-13)            │    æg/l     │                   │                    │              │            │
│cloralcani/C(10-13) │             │                   │                    │              │            │
│kloralkanok         │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Clorfenvinfos/      │    æg/l     │SR EN 12918:2002   │MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±40%   │
│Klorfenvinfosz      │             │                   │6468:1998           │              │            │
│                    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Clorpirifos/        │    æg/l     │SR EN 12918:2002   │MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±40%   │
│Klorpirifosz        │             │                   │6468:1998           │              │            │
│                    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│1,2-dicloretan/     │    æg/l     │EN ISO 10301:1997  │MSZ EN ISO          │     1/0,1    │     ±30%   │
│1,2-dikloretan      │             │                   │10301:1999          │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 1484-5:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Diclormetan/        │    æg/l     │EN ISO 10301:1997  │MSZ EN ISO          │     1/0,1    │     ±30%   │
│Diklormetan         │             │                   │10301:1999          │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 1484-5:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│2-etil-hexil-       │    æg/l     │ISO: CD 18856      │MSZ EN ISO          │     1/0,1    │     ±30%   │
│diftalat/           │             │                   │10301:1999          │              │            │
│Di(2-etilhexil)     │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
│ftalat              │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Diuron/Diuron       │    æg/l     │EN ISO 11369:2004  │MSZ EN ISO          │              │            │
│                    │             │                   │11369:1999          │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Endosulfan          │    æg/l     │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO          │   3/0,001    │     ±40%   │
│(alfa-endosulfan)/  │             │                   │6468:1998           │              │            │
│Endoszulfan         │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
│(alfa-endoszulfan)  │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Fluoranten/         │             │                   │                    │              │            │
│Fluoranten          │    æg/l     │                   │MSZ 1484-6:2003     │   3/0,001    │     ±40%   │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Hexaclor-benzen/    │    æg/l     │ISO:DIS 17993      │MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±40%   │
│Hexaklor-benzol     │             │                   │6468:1998           │              │            │
│                    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Hexaclor-butadiena/ │    æg/l     │ISO 10301:1997     │MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±40%   │
│Hexaklor-butadien   │             │                   │6468:1998           │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 1484-5:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Hexaclor-ciclohexan │    æg/l     │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO          │   3/0,001    │     ±40%   │
│(y-lindan)/Hexaklor-│             │                   │6468:1998           │              │            │
│ciklohexan          │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
│(y-lindan)          │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Izoproturon/Izopro- │    æg/l     │EN ISO 11369       │MSZ EN ISO          │              │            │
│turon               │             │                   │11369:1999          │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Naftalinã/Naftalin  │    æg/l     │ISO:DIS 17993      │MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±40%   │
│                    │             │                   │17993:2004          │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 1484-6:2003     │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 1484-4:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Nonil-fenoli/Nonil  │             │                   │                    │              │            │
│fenolok             │    æg/l     │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Octil-fenoli/Oktil  │             │                   │                    │              │            │
│fenolok             │    æg/l     │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Pentaclor-benzen/   │    æg/l     │SR EN ISO 6468:2000│ISO 11423-2:1997    │    2/0,01    │     ±40%   │
│Pentaklor-benzol    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Pentaclor-fenol/    │    æg/l     │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO          │    1/0,1     │     ±30%   │
│Pentaklor-fenol     │             │                   │6468:1998           │              │            │
│                    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Benzo(a)pyren/      │             │                   │                    │              │            │
│Benzo(a)piren       │    æg/l     │                   │MSZ 1484-6:2003     │   3/0,001    │     ±40%   │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Benzo(b)fluoranten  │             │                   │                    │              │            │
│/Benzo(b) fluoranten│    æg/l     │                   │MSZ 1484-6:2003     │   3/0,001    │     ±40%   │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Benzo(k)fluoranten/ │             │                   │                    │              │            │
│Benzo(k)fluoranten  │    æg/l     │                   │MSZ 1484-6:2003     │   3/0,001    │     ±40%   │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Benzo(g,h,i)perylen/│             │                   │                    │              │            │
│Benzo(g,h,i)perilen │    æg/l     │                   │MSZ 1484-6:2003     │   3/0,001    │     ±40%   │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Indeno(1,2,3-       │             │                   │                    │              │            │
│cd)pyren/Indeno     │             │                   │                    │              │            │
│(1,2,3-cd)piren     │    æg/l     │                   │MSZ 1484-6:2003     │   3/0,001    │     ±40%   │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Simazin/Simazin     │    æg/l     │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±40%   │
│                    │             │10695:2002         │11369:1999          │              │            │
│                    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Compuşi tributil-   │             │                   │                    │              │            │
│stanici/Tributil-on │             │                   │                    │              │            │
│vegyuletek          │    æg/l     │ISO: CD 17353      │ISO 11423-2:1997    │              │     ±30%   │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│1,2,4               │    æg/l     │SR EN ISO 6468:2000│MSZ EN ISO          │    2/0,01    │     ±40%   │
│Triclorbenzen/1,2,4-│             │                   │10301:1999          │              │            │
│triklorbenzol       │             │                   │MSZ 1484-5:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Triclormetan        │    æg/l     │EN ISO 10301:1997  │MSZ EN ISO          │     1/0,1    │     ±30%   │
│(clorofom)/         │             │                   │6468:1998           │              │            │
│Triklormetan        │             │                   │MSZ 1484-5:1998     │              │            │
│(klorofom)          │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Trifluralin/        │    æg/l     │SR EN ISO          │MSZ EN ISO          │    2/0,02    │     ±40%   │
│Trifluralin         │             │10695:2002         │10301:1999          │              │            │
│                    │             │                   │US EPA 8270         │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Tricloretilena/     │    æg/l     │                   │MSZ EN ISO          │     1/0,1    │     ±30%   │
│Trikloretilen       │             │                   │10301:1999          │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 1484-5:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Tetracloretilena/   │    æg/l     │                   │MSZ EN ISO          │     1/0,1    │     ±30%   │
│Tetrakloretilen     │             │                   │10301:1999          │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 1484-5:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Tetraclormetan/     │    æg/l     │                   │MSZ EN ISO          │     1/0,1    │     ±30%   │
│Tetraklormetan      │             │                   │10301:1999          │              │            │
│                    │             │                   │MSZ 1484-5:1998     │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│DDT (p, p-)/        │    æg/l     │                   │US EPA 8270         │   3/0,001    │     ±40%   │
│DDT (p, p-)         │             │                   │MSZ EN ISO          │              │            │
│                    │             │                   │6468:1998           │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Aldrin/Aldrin       │    æg/l     │                   │US EPA 8270         │   3/0,001    │     ±40%   │
│                    │             │                   │MSZ EN ISO          │              │            │
│                    │             │                   │6468:1998           │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Dieldrin/Dieldrin   │    æg/l     │                   │US EPA 8270         │   3/0,001    │     ±40%   │
│                    │             │                   │MSZ EN ISO          │              │            │
│                    │             │                   │6468:1998           │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Endrin/Endrin       │    æg/l     │                   │US EPA 8270         │   3/0,001    │     ±40%   │
│                    │             │                   │MSZ EN ISO          │              │            │
│                    │             │                   │6468:1998           │              │            │
├────────────────────┼─────────────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────┼────────────┤
│Izodrin/Izodrin     │    æg/l     │                   │US EPA 8270         │   3/0,001    │     ±40%   │
│                    │             │                   │MSZ EN ISO          │              │            │
│                    │             │                   │6468:1998           │              │            │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ I. Indicatori microbiologici/I. Mikrobiologiai mutato                                                 │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Bacterii coliforme  │     i/ml    │STAS 3001:1991 SR  │MSZ ISO 9308-1:1993 │     -/-      │     ±50%   │
│totale/ Coliform    │             │EN ISO 9308-1:2004 │                    │              │            │
│bakteriumok         │             │                   │                    │              │            │
│(Total Coliform)    │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ J. Indicatori radiologici/J. Radiologiai mutato                                                       │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Activitate â-       │     Bq/l    │SR ISO 9697:1996   │MSZ 19376:1977      │   3/0,001    │     ±30%   │
│globalã/            │             │                   │                    │              │            │
│Osszes â            │             │                   │                    │              │            │
│aktivitas           │             │                   │                    │              │            │
│(Total â)           │             │                   │                    │              │            │
├────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┤
│ K. Cantitate de apã/K. Vizmennyiseg                                                                   │
├────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────┬────────────┤
│Debit (Q)/          │     mc/s    │Explorarea câmpului│Mãsurarea debitului │              │            │
│Vizhozam (Q)        │             │vitezelor în       │sau determinarea    │              │            │
│(Disch.)            │             │secţiunea de       │debitului folosind  │              │            │
│                    │             │recoltare.         │cheia liminimetricã.│              │            │
│                    │             │Determinarea de    │/                   │              │            │
│                    │             │debit prin citirea │A vizhozam merese,  │              │            │
│                    │             │nivelului mirei./  │vagy a vizhozam     │              │            │
│                    │             │A vizsebesseg      │meghatarozasa a     │              │            │
│                    │             │merese             │vizhozam-vizszint   │              │            │
│                    │             │A mintaveteli      │gorbe alapjan.      │              │            │
│                    │             │szelvenyben.       │                    │              │            │
│                    │             │A vizsebesseg      │                    │              │            │
│                    │             │meghatarozasa a    │                    │              │            │
│                    │             │vizmerce           │                    │              │            │
│                    │             │leolvasasaval.     │                    │              │            │
│                    │             │                   │                    │              │            │
└────────────────────┴─────────────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────┴────────────┘

    ANEXA 5
    la Protocolul sesiunii a XXII-a
    a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
    Gyula, 4 martie 2011

    Anexa 5.2
    la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile
    care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã

    Metodele biologice utilizate (prelevare, analizã şi evaluare)



┌───────┬─────────────┬───────────────────┬───────────────────┬─────────────────┬───────────────┬───────────┬──────────┐
│  Ţara │H Indicatori │Metode de prelevare│Metode de prelevare│Metode de analizã│    Evaluare   │ Evaluare  │ Evaluare │
│       │  biologici  │                   │   (standarde,     │  (standarde,    │    (date      │  (date    │(Index)   │
│       │             │                   │  literaturã de    │literaturã de    │  cantitative) │calitative)│          │
│       │             │                   │  specialitate)    │ specialitate)   │               │           │          │
├───────┼─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│Ungaria│Clorofilã "a"│Prelevarea din zona│                   │MSZ ISO          │æg/l, interval │    -      │    -     │
│       │             │eufoticã           │MSZ ISO 10260:1993 │10260:1993       │(precizie)1/0,1│           │          │
├───────┤             ├───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤interval de    ├───────────┼──────────┤
│România│             │Prelevarea din zona│                   │                 │accesibilitate:│    -      │    -     │
│       │             │eufoticã           │SR ISO 10260:1996  │SR ISO 10260:1996│   ± 10%       │           │          │
├───────┼─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│Ungaria│Fitoplancton │Probe fitoplancton │                   │                 │abundenţa pe   │lista      │HRPI      │
│       │             │prelevate de la    │MSZ EN 15204:2006  │MSZ EN 15204:2006│bazã de biomasã│taxonomicã,│multi-    │
│       │             │suprafaţa apei     │                   │                 │relativã şi    │grupe      │metric    │
│       │             │(zona eufoticã)    │                   │                 │conc. clorofila│funcţionale│index     │
│       │             │                   │                   │                 │  "a"          │ Reynolds  │          │
├───────┤             ├───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│România│             │Probe fitoplancton │                   │                 │Abundenţã:     │ lista     │ Indice   │
│       │             │prelevate de la    │SR EN 15204:2007   │SR EN 15204:2007 │unitãţi        │taxonomicã │multi-    │
│       │             │suprafaţa apei     │                   │                 │algale/ml      │           │metric    │
│       │             │(zona eufoticã)    │                   │                 │               │           │          │
├───────┼─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│Ungaria│Fitobentos   │Epilithic/epiphytic│                   │                 │               │           │ IPSITI   │
│       │             │fitobentos         │MSZ EN 13946:2003  │MSZ EN 14407:2004│abundenţã      │ lista     │ multi-   │
│       │             │phytobentos        │                   │                 │relativã       │taxonomicã │ metric   │
│       │             │sampling (benthic  │                   │                 │               │           │ index    │
│       │             │diatoms)           │                   │                 │               │           │          │
├───────┤             ├───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│România│             │Probe de fitobentos│                   │                 │Abundenţã:     │lista      │Indice    │
│       │             │(diatomee bentice) │SR EN 13946:2006   │SR EN 14407:2005 │unitãţi        │taxonomicã │multi-    │
│       │             │prelevate de pe    │                   │                 │algale/probã   │           │metric    │
│       │             │pietre sau plante  │                   │                 │               │           │          │
│       │             │epilitic/epifitic) │                   │                 │               │           │          │
├───────┼─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│Ungaria│ Macrofite   │metoda Kohler      │MSZ EN 14184:2004  │MSZ EN 14184:2004│Abundenţã      │lista      │Metoda    │
│       │ acvatice    │                   │                   │                 │(metoda        │taxonomicã │este în   │
│       │             │                   │                   │                 │Kohler)        │(hidrofite,│curs de   │
│       │             │                   │                   │                 │               │helofite)  │elaborare.│
├───────┤             ├───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│România│             │metoda Kohler      │SR EN 14184:2006   │SR EN 14184:2006 │Abundenţã      │lista      │Metoda    │
│       │             │                   │                   │                 │(metoda        │taxonomicã │este în   │
│       │             │                   │                   │                 │Kohler)        │(hidrofite,│curs de   │
│       │             │                   │                   │                 │               │helofite)  │elaborare.│
├───────┼─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│Ungaria│ Macrone-    │Prelevare probe    │www.aqem.de, râuri │10 unitãţi de    │abundenţa i/mý │lista      │Q BAP     │
│       │vertebrate   │macronevertebrate, │cu debite mari     │probe se anali-  │               │taxonomicã │index/BMWP│
│       │             │metoda multihabitat│sau foarte mari:   │zeazã în         │               │           │          │
│       │             │mod. AQEM, 10 sau  │MSZ EN 27828:1998  │totalitate,      │               │           │          │
│       │             │20 unitãţi de probã│                   │20 unitãţi de    │               │           │          │
│       │             │                   │                   │probe -1/6 din   │               │           │          │
│       │             │                   │                   │probe, dacã      │               │           │          │
│       │             │                   │                   │unitãţile        │               │           │          │
│       │             │                   │                   │macrozoobentos   │               │           │          │
│       │             │                   │                   │sunt cel         │               │           │          │
│       │             │                   │                   │puţin 350        │               │           │          │
│       │             │                   │                   │(http://www.eu-  │               │           │          │
│       │             │                   │                   │star.at/frameset.│               │           │          │
│       │             │                   │                   │htm), se urmã-   │               │           │          │
│       │             │                   │                   │reşte determina- │               │           │          │
│       │             │                   │                   │rea la nivel     │               │           │          │
│       │             │                   │                   │de specie        │               │           │          │
│       │             │                   │                   │(câteva grupe:   │               │           │          │
│       │             │                   │                   │Chironomide,     │               │           │          │
│       │             │                   │                   │Oligochaeta, la  │               │           │          │
│       │             │                   │                   │nivel de familie)│               │           │          │
├───────┤             ├───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│România│             │Prelevare probe    │În funcţie de      │Probele se       │abundenţa i/mý │ lista     │Indice    │
│       │             │macronevertebrate, │natura substratului│analizeazã în    │               │taxonomicã │multi-    │
│       │             │metoda multihabitat│probele se vor     │totalitate pânã  │               │           │metric    │
│       │             │minimum 5 subuni-  │preleva conform    │la nivel de      │               │           │          │
│       │             │tãţi de probã      │standardelor în    │specie (în cazul │               │           │          │
│       │             │                   │vigoare, cu dife-  │a 5 subunitãţi); │               │           │          │
│       │             │                   │rite tipuri de     │în rest se       │               │           │          │
│       │             │                   │drãgi şi cu aju-   │analizeazã       │               │           │          │
│       │             │                   │torul ciorpacului  │subprobe         │               │           │          │
│       │             │                   │limnologic         │                 │               │           │          │
│       │             │                   │SR EN 27828:2000   │                 │               │           │          │
├───────┼─────────────┼───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│Ungaria│Peşti        │Metodã cu          │EN 14962:2006,     │       -         │abundenţa      │lista      │EQI(HRF)  │
│       │             │electronarcozã     │MSZ EN 14011:2003, │                 │i/100 mý       │taxonomicã │ index    │
│       │             │                   │MSZ EN 14757:2006  │                 │               │           │          │
├───────┤             ├───────────────────┼───────────────────┼─────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│România│             │Metodã cu          │SR EN ISO 14011:   │       -         │abundenţa      │lista      │metoda    │
│       │             │electronarcozã     │2003, SR EN ISO    │                 │exp/probã      │taxonomicã │EFI+      │
│       │             │                   │ 14757:2005        │                 │               │           │          │
└───────┴─────────────┴───────────────────┴───────────────────┴─────────────────┴───────────────┴───────────┴──────────┘

    ANEXA 6
    la Protocolul sesiunii a XXII-a
    a Comisiei hidrotehnice româno-ungare,
    Gyula, 4 martie 2011

    Anexa nr. 6.2/6.2. sz. melleklet
    la Regulamentul pentru urmãrirea calitãţii apelor pe râurile
    care formeazã sau traverseazã frontiera româno-ungarã/
    Szabalyzat a magyar-român hatart alkoto vagy a hatar
     altal atmetszett folyok vizmino segenek kovetesere

    Râul: ...................
    Folyo: ..................

    Evaluarea rezultatelor analizelor efectuate în zona de frontierã în anul ......
    A hatar kozeleben ......... Evben vegzett vizsgalatok eredmenyeinek ertekelese



┌───────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Elementul biologic/│                                                                     │
│ Biologiai elem    │                                                                     │
├───────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│                                Român/Roman                                              │
├───────────────────┬────────────┬──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┤
│  Fitoplancton/    │Data/Datum  │Densitate/Algaszam│Metoda/Modszer     │Starea ecologicã/│
│  Fitoplankton     │            │unitãţi algale/m1 │Indice multimetric/│Okologiai allapot│
│                   │            │alga egyedszam/m1 │multimetrikus index│                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 1.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 2.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 3.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 4.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 5.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 6.                │            │                  │                   │                 │
└───────────────────┴────────────┴──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                               Ungar/Magyar                                              │
├───────────────────┬────────────┬──────────────────┬───────────────────┬─────────────────┤
│  Fitoplancton/    │Data/Datum  │Densitate/Algaszam│Metoda/Modszer     │Starea ecologicã/│
│  Fitoplankton     │            │unitãţi algale/m1 │Index HRPI/HRPI    │Okologiai allapot│
│                   │            │alga egyedszam/m1 │      index        │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 1.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 2.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 3.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 4.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 5.                │            │                  │                   │                 │
├───────────────────┼────────────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ 6.                │            │                  │                   │                 │
└───────────────────┴────────────┴──────────────────┴───────────────────┴─────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                              Român/Roman                                                │
├────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬─────────────────┤
│ Fitobentos/Fitobentosz │     Data/Datum       │  Metoda/Modszer       │Starea ecologicã/│
│                        │                      │ Indice multimetric/   │Okologiai allapot│
│                        │                      │ multimetrikus index   │                 │
├────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼─────────────────┤
│1.                      │                      │                       │                 │
└────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴─────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                              Ungar/Magyar                                               │
├────────────────────────┬──────────────────────┬───────────────────────┬─────────────────┤
│ Fitobentos/Fitobentosz │     Data/Datum       │  Metoda/Modszer       │Starea ecologicã/│
│                        │                      │      Index            │Okologiai allapot│
│                        │                      │      IPSITI           │                 │
├────────────────────────┼──────────────────────┼───────────────────────┼─────────────────┤
│1.                      │                      │                       │                 │
└────────────────────────┴──────────────────────┴───────────────────────┴─────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                              Român/Roman                                                │
├─────────────────┬──────────┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────┤
│    Macrofite/   │Data/Datum│Nr. specii hidrofite/│Nr. specii helofite/│Starea ecologicã/│
│    Makrofiton   │          │Hidrofita fajok szama│Helofita fajok szama│Okologiai allapot│
├─────────────────┼──────────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│  1.             │          │                     │                    │                 │
└─────────────────┴──────────┴─────────────────────┴────────────────────┴─────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                              Ungar/Magyar                                               │
├─────────────────┬──────────┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────┤
│    Macrofite/   │Data/Datum│Nr. specii hidrofite/│Nr. specii helofite/│Starea ecologicã/│
│    Makrofiton   │          │Hidrofita fajok szama│Helofita fajok szama│Okologiai allapot│
├─────────────────┼──────────┼─────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┤
│  1.             │          │                     │                    │                 │
└─────────────────┴──────────┴─────────────────────┴────────────────────┴─────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                              Român/Roman                                                │
├───────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────┬─────────────────┤
│Macronevertebrate acvatice/│   Data/Datum      │  Metoda/Modszer       │Starea ecologicã/│
│   Vizi makrogerinctelenek │                   │ Indice multimetric/   │Okologiai allapot│
│                           │                   │ multimetrikus index   │                 │
├───────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┼─────────────────┤
│1.                         │                   │                       │                 │
├───────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┼─────────────────┤
│2.                         │                   │                       │                 │
└───────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────┴─────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                              Ungar/Magyar                                               │
├───────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────┬─────────────────┤
│Macronevertebrate acvatice/│   Data/Datum      │  Metoda/Modszer       │Starea ecologicã/│
│   Vizi makrogerinctelenek │                   │      Index            │Okologiai allapot│
│                           │                   │      QBAP             │                 │
├───────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┼─────────────────┤
│1.                         │                   │                       │                 │
├───────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┼─────────────────┤
│2.                         │                   │                       │                 │
└───────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────┴─────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                              Român/Roman                                                │
├───────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────┬─────────────────┤
│       Peşti/Halak         │   Data/Datum      │   Tipuri habitat/     │                 │
│                           │                   │   Elohely tipusok     │  Specii/Fajok   │
├───────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┼─────────────────┤
│1.                         │                   │                       │                 │
└───────────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────┴─────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│                              Ungar/Magyar                                               │
├──────────────────────┬─────────────┬───────────────────────┬──────────────┬─────────────┤
│       Peşti/Halak    │ Data/Datum  │   Tipuri habitat/     │EQI(HRF)-index│             │
│                      │             │   Elohely tipusok     │              │Specii/Fajok │
├──────────────────────┼─────────────┼───────────────────────┼──────────────┼─────────────┤
│1.                    │             │                       │              │             │
└──────────────────────┴─────────────┴───────────────────────┴──────────────┴─────────────┘

-------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Protocol Aditional, Act International, PROTOCOLUL din 4 martie 2011

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"