Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Conţinut de HOTĂRÂREA nr. 140 din 15 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 22 februarie 2023.────────── În perioada 2-3 noiembrie 2022, la Chişinău, Republica Moldova, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010 (în continuare Acord), a avut loc cea de a doua sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale. La sesiune au participat: Delegaţia din România:
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Simona │supleant al copreşedintelui│
│Olimpia │Comisiei hidrotehnice │
│Negru │interguvernamentale, │
│ │conducătorul delegaţiei │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Andreea │secretar al Comisiei │
│Hârceag │hidrotehnice │
│ │interguvernamentale │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Doina │membru al Comisiei │
│Doroftei │hidrotehnice │
│ │interguvernamentale │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │şeful Subcomisiei pentru │
│Elena │protecţia calităţii apelor │
│Ţuchiu │şi a biodiversităţii │
│ │corpurilor de apă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Anca │şeful Subcomisiei pentru │
│Gorduza │apărare împotriva │
│ │inundaţiilor şi gheţurilor │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Monica │şeful Subcomisiei pentru │
│Mainerici │gospodărirea cantitativă a │
│ │apelor şi hidrometeorologie│
├──────────┼───────────────────────────┤
│Gheorghe │expert │
│Constantin│ │
└──────────┴───────────────────────────┘
Delegaţia din Republica Moldova:
┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │copreşedinte al │
│Iordanca-Rodica│Comisiei hidrotehnice │
│Iordanov │interguvernamentale, │
│ │conducătorul │
│ │delegaţiei │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │supleant al │
│Radu Cazacu │copreşedintelui │
│ │Comisiei hidrotehnice │
│ │interguvernamentale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │secretar al Comisiei │
│Dumitru Proca │hidrotehnice │
│ │interguvernamentale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │membru al Comisiei │
│Gavril Gîlcă │hidrotehnice │
│ │interguvernamentale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │membru al Comisiei │
│Ion Bularga │hidrotehnice │
│ │interguvernamentale │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dinu Prepeliţă │expert │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Arcadie Dănila │expert │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Valentina Cereş│expert │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Sergiu Babanuţa│expert │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena Zubcov │expert │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laurenţia │expert │
│Ungureanu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ana Jeleapov │expert │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Petru Tataru │expert │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Victoria Gratii│expert │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Anna Căsuţa │expert │
└───────────────┴──────────────────────┘
Comisia hidrotehnică interguvernamentală (denumită în continuare Comisia hidrotehnică) a stabilit următoarea ordine de zi: 1. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor prevăzute în Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale (Iaşi, 9-11 mai 2011) şi al primei sesiuni extraordinare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale (Cahul, 6-7 decembrie 2011) 1.1. Prezentarea activităţilor realizate în baza hotărârilor Comisiei hidrotehnice desfăşurate de la prima sesiune şi prima sesiune extraordinară până în prezent 1.2. Examinarea şi aprobarea proceselor-verbale ale întâlnirilor subcomisiilor permanente desfăşurate de la prima sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale până în prezent 1.3. Stabilirea sarcinilor subcomisiilor permanente 2. Examinarea şi semnarea Regulamentului de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a subcomisiei ad-hoc, convenit la prima şedinţă a subcomisiilor permanente 3. Stabilirea acţiunilor viitoare ale Comisiei hidrotehnice interguvernamentale 3.1. Stabilirea locului, perioadei şi a ordinii de zi pentru cea de a treia sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale 3.2. Paşi viitori privind Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte, semnat la Chişinău la 20 mai 2021 4. Diverse Referitor la punctul 1: Delegaţiile s-au informat reciproc asupra activităţilor realizate în baza hotărârilor Comisiei hidrotehnice desfăşurate de la prima sesiune (Iaşi, 9-11 mai 2011) şi prima sesiune extraordinară (Cahul, 6-7 decembrie 2011) până în prezent, după cum urmează: a) Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie Comisia hidrotehnică constată că prima şedinţă a Subcomisiei pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie s-a desfăşurat în perioada 17-19 iunie 2014 la Chişinău, Republica Moldova. În cadrul acestei şedinţe, subcomisia a examinat şi a convenit în principiu proiectele elaborate de partea română privind: Regulamentul de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a subcomisiei ad-hoc şi regulamentul tehnic specific, intitulat Regulament privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice şi efectuarea în comun a măsurătorilor de debit lichid şi solid. În ceea ce priveşte proiectul de regulament tehnic specific, partea română a transmis părţii moldave în anul 2015 propuneri de completare. Comisia hidrotehnică a examinat procesul-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie, desfăşurată în perioada 17-19 iunie 2014 la Chişinău, Republica Moldova. Luând în considerare activităţile desfăşurate de Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie, Comisia hidrotehnică hotărăşte: • aprobă procesul-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie, desfăşurată în perioada 17-19 iunie 2014 la Chişinău, Republica Moldova; • având în vedere perioada lungă de timp scursă de la elaborarea proiectului de regulament tehnic specific acestei subcomisii, partea română va reactualiza şi va retransmite părţii moldave până la data de 21 noiembrie 2022 proiectul de regulament intitulat Regulament privind schimbul de date meteorologice şi hidrologice şi efectuarea în comun a măsurătorilor de debit lichid şi solid. În termen de 14 zile de la primirea proiectului de regulament tehnic specific, partea moldavă va transmite punctul de vedere către partea română; • comunicarea între cele două părţi se va face prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice; • cea de a doua şedinţă a Subcomisiei pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie se va organiza pe teritoriul României în primul semestru al anului 2023; • în cadrul celei de a doua şedinţe a Subcomisiei pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie, cele două părţi vor examina în comun şi vor agrea proiectul regulamentului tehnic specific. b) Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă Comisia hidrotehnică constată că prima şedinţă a Subcomisiei pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă s-a desfăşurat în perioada 17-19 iunie 2014 la Chişinău, Republica Moldova. În cadrul acestei şedinţe, subcomisia a examinat şi a convenit în principiu proiectele elaborate de partea română privind: Regulamentul de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a subcomisiei ad-hoc şi regulamentul tehnic specific, intitulat Regulament privind evaluarea stării apelor şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe sectorul comun al râului Prut şi al fluviului Dunărea. Comisia hidrotehnică a examinat procesul-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă, desfăşurată în perioada 17-19 iunie 2014 la Chişinău, Republica Moldova. Luând în considerare activităţile desfăşurate de Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă, Comisia hidrotehnică hotărăşte: • aprobă procesul-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă, desfăşurată în perioada 17-19 iunie 2014 la Chişinău, Republica Moldova; • având în vedere perioada lungă de timp de la elaborarea proiectului de regulament tehnic specific acestei subcomisii, partea română va reactualiza şi va retransmite părţii moldave până la data de 21 noiembrie 2022 proiectul de regulament tehnic specific intitulat Regulament privind evaluarea stării apelor şi procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ce nu se mai pot evita pe sectorul comun al râului Prut şi al fluviului Dunărea. În termen de 14 zile de la primirea proiectului de regulament tehnic, partea moldavă va transmite punctul de vedere părţii române; • comunicarea între cele două părţi se va face prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice; • cea de a doua şedinţă a Subcomisiei pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă se va organiza pe teritoriul României în primul semestru al anului 2023; • în cadrul celei de a doua şedinţe a Subcomisiei pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă, cele două părţi vor examina în comun şi vor agrea proiectul regulamentului tehnic specific. c) Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti Comisia hidrotehnică constată că prima şedinţă a Subcomisiei pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti s-a desfăşurat în perioada 12-14 iulie 2016 la Bucureşti, România. În cadrul acestei şedinţe, subcomisia a discutat şi a fost de acord cu textul proiectului elaborat de partea română privind: Regulamentul de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a subcomisiei ad-hoc. Ulterior acestei întâlniri, ca urmare a discuţiilor tehnice purtate în cadrul acestei şedinţe, partea română a transmis părţii moldave principalele acte normative care reglementează domeniul siguranţei barajelor. De asemenea, în anul 2020 partea română a transmis părţii moldave Studiul privind fundamentarea actualizării Regulamentului de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti pe baza datelor de exploatare şi a datelor hidrologice existente după inundaţiile din 2008 şi 2010 de pe râul Prut. Acest studiu a fost întocmit de un colectiv de specialişti români şi va fi utilizat la reactualizarea Regulamentului de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, aprobat în anul 1985, aflat în prezent în vigoare. În corespondenţa purtată, partea română a reiterat importanţa primirii de la partea moldavă a unor completări la acest studiu potrivit situaţiei din Republica Moldova, întrucât în lipsa acestora demersurile necesare reactualizării Regulamentului de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut nu se pot finaliza. Comisia hidrotehnică a examinat procesul-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti, desfăşurată în perioada 12-14 iulie 2016 la Bucureşti, România. Luând în considerare activităţile desfăşurate de Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti, Comisia hidrotehnică hotărăşte: • aprobă procesul-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti, desfăşurată în perioada 12-14 iulie 2016 la Bucureşti, România; • având în vedere necesitatea urgentării reactualizării Regulamentului de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, partea moldavă va transmite părţii române până la data de 31 decembrie 2022 completări/propuneri de modificare, după caz, la studiul menţionat mai sus; • până la cea de a doua şedinţă a subcomisiei, partea română va reactualiza Regulamentul de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut şi va transmite părţii moldave acest proiect; • comunicarea între cele două părţi se va face prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice; • cea de a doua şedinţă a Subcomisiei pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti se va organiza pe teritoriul Republicii Moldova în primul semestru al anului 2023; • în cadrul celei de a doua şedinţe a Subcomisiei pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti, cele două părţi vor examina în comun şi vor agrea proiectul regulamentului tehnic specific. d) Subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor Comisia hidrotehnică constată că prima şedinţă a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor s-a desfăşurat în perioada 12-14 iulie 2016 la Bucureşti, România. În cadrul acestei şedinţe, subcomisia a analizat proiectul elaborat de partea română privind: Regulamentul de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a subcomisiei ad-hoc, analiză în urma căreia nu au existat observaţii ale părţilor. Ulterior acestei întâlniri, ca urmare a discuţiilor tehnice purtate în cadrul acestei şedinţe, partea română a transmis părţii moldave informaţii privind: implementarea Directivei Inundaţii în România - evidenţierea aspectelor relevante pentru Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, Planul de management al riscului la inundaţii al Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad şi Catalogul de măsuri potenţiale la nivel naţional. De asemenea, în conformitate cu prevederile punctului 3 din Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice, partea română a transmis în anul 2016 părţii moldave propunerea de regulament tehnic specific: Regulament privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de râul Prut şi fluviul Dunărea. Comisia hidrotehnică a examinat procesul-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, desfăşurată în perioada 12-14 iulie 2016 la Bucureşti, România. Totodată, delegaţiile au informat că în baza prevederilor punctului 3 din Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale (Iaşi, 9-11 mai 2011) pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010, şi a prevederilor de la punctul 5 al Procesului-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor (Bucureşti, 12-14 iulie 2016), în perioada 8-10 noiembrie 2016 a avut loc pe teritoriul român şi pe teritoriul Republicii Moldova vizita pe teren pentru examinarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de pe ambele maluri ale râului Prut şi identificarea zonelor cu eroziuni de mal ale râului Prut. Vizita pe teren a avut loc în data de 8 noiembrie 2016 pe teritoriul României şi în data de 9 noiembrie 2016 pe teritoriul Republicii Moldova. Ambele vizite s-au desfăşurat în cadrul Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor. Comisia hidrotehnică a examinat procesul-verbal al întâlnirii experţilor din cadrul Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pentru examinarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de pe ambele maluri ale râului Prut şi identificarea zonelor cu eroziuni de mal ale râului Prut, desfăşurată în perioada 8-10 noiembrie 2016 pe teritoriul României şi pe teritoriul Republicii Moldova. Luând în considerare activităţile desfăşurate de Subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, Comisia hidrotehnică hotărăşte: • aprobă procesul-verbal al primei şedinţe a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, desfăşurată în perioada 12-14 iulie 2016 la Bucureşti, România; • aprobă procesul-verbal privind vizita pe teren pentru examinarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de pe ambele maluri ale râului Prut şi identificarea zonelor cu eroziuni de mal ale râului Prut, desfăşurată în perioada 8-10 noiembrie 2016 pe teritoriul României şi pe teritoriul Republicii Moldova; • având în vedere perioada lungă de timp scursă de la elaborarea proiectului de regulament tehnic specific acestei subcomisii, partea română va reactualiza şi va retransmite părţii moldave până la data de 21 noiembrie 2022 proiectul de regulament tehnic specific intitulat Regulament privind apărarea împotriva inundaţiilor şi gheţurilor produse de râul Prut şi fluviul Dunărea. În termen de 14 zile de la primirea proiectului de regulament tehnic specific, partea moldavă va transmite punctul de vedere către partea română; • comunicarea între cele două părţi se va face prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice; • cea de a doua şedinţă a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor se va organiza pe teritoriul Republicii Moldova în primul semestru al anului 2023; • în cadrul celei de a doua şedinţe a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, cele două părţi vor examina în comun şi vor agrea proiectul regulamentului tehnic specific; • se vor relua vizitele pe teren pentru examinarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de pe ambele maluri ale râului Prut şi identificarea zonelor cu eroziuni de mal ale râului Prut, în baza unui program stabilit de comun acord de şefii subcomisiei. Totodată, cele două părţi s-au informat despre întâlnirea delegaţiilor din România şi Republica Moldova desfăşurată în cadrul acestui acord în data de 19 februarie 2016 la Bucureşti, România, în vederea discutării aspectelor privind realizarea lucrărilor de regularizare/decolmatare/reprofilare a albiei râului Prut şi convenirea documentaţiilor pentru realizarea acestora, având în vedere obligaţiile care decurg din aplicarea Acordului. Cu acest prilej, invocând prevederile art. 4 alin. (3) şi ale art. 10 din Acord, precum şi prevederile de la pct. 4 din Protocolul primei sesiuni extraordinare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale (Cahul, 6-7 decembrie 2011), partea română a reiterat importanţa concordării documentaţiilor tehnice pentru efectuarea lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice care se execută pe apele transfrontaliere şi care intră sub incidenţa acestui acord şi a precizat că în perioada de la prima întâlnire extraordinară a Comisiei hidrotehnice şi până în prezent partea română a transmis părţii moldave astfel de documentaţii în vederea concordării. În principal acestea s-au referit la decolmatare, regularizare şi reprofilare a albiei minore prin exploatarea de agregate minerale, reabilitare de amenajări de irigaţii, reabilitare de staţii şi canale de aducţiune, extinderea reţelei de alimentare cu apă şi înfiinţarea sistemului centralizat de canalizare menajeră, lucrări de infrastructură care au legătură cu apele, lucrări de artă pe cursurile de apă etc. Partea moldavă nu a transmis documentaţii tehnice spre concordare până în prezent, nefiind cazul. Referitor la punctul 2: Delegaţiile au analizat şi au convenit textul Regulamentului de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a subcomisiei ad-hoc. Comisia hidrotehnică hotărăşte aprobarea şi semnarea Regulamentului de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a subcomisiei ad-hoc, care reprezintă anexă la prezentul protocol. Referitor la punctul 3: 3.1. Delegaţiile au discutat şi au convenit ca cea de a treia sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale să se desfăşoare în al doilea semestru al anului 2023 pe teritoriul României. Ordinea de zi provizorie a celei de a treia sesiuni cuprinde: 1. informare asupra îndeplinirii hotărârilor Comisiei hidrotehnice interguvernamentale adoptate la cea de a doua sesiune (2-3 noiembrie 2022); 2. stabilirea sarcinilor viitoare ale subcomisiilor până la următoarea sesiune a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale; 3. diverse. În ceea ce priveşte Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte, semnat la Chişinău la 20 mai 2021, părţile s-au informat cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare semnării Protocolului de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte, semnat la Chişinău la 20 mai 2021. După intrarea în vigoare a acestui protocol, amplasamentele exacte ale apeductelor se vor conveni prin hotărâri ale Comisiei hidrotehnice, având la bază propunerile formulate de instituţiile responsabile ale părţilor. Cele două părţi se vor informa în prealabil asupra acestor locaţii prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice. Referitor la punctul 4: Partea moldavă a prezentat, iar partea română a luat notă de următoarele subiecte: informarea privind oportunitatea elaborării unui acord interguvernamental Republica Moldova-România-Ucraina privind gestionarea resurselor de apă ale bazinului hidrografic Dunărea-Prut; modalitatea de atragere a investiţiilor (fondurilor) pentru consolidarea nodului hidrotehnic Costeşti-Stânca de pe râul Prut; prezentarea intenţiei Republicii Moldova privind aprovizionarea cu apă a Prutului mort (albia veche a râului Prut) prin instalarea unei microhidrocentrale identice cu cea instalată pe partea română. Anexa face parte integrantă din prezentul protocol. Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobare de către părţile contractante, conform capitolului III art. 15 pct. 7 din Acord. Prezentul protocol a fost semnat la Chişinău la data de 3 noiembrie 2022, în două exemplare originale, în limba română. Din partea României, Simona Olimpia Negru, supleant al copreşedintelui Comisiei hidrotehnice interguvernamentale Din partea Republicii Moldova, Iordanca-Rodica Iordanov, copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale ANEXA 1 la Protocolul celei de a doua sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale 2-3 noiembrie 2022, Chişinău REGULAMENT de funcţionare a subcomisiilor permanente şi a subcomisiei ad-hoc Comisia hidrotehnică interguvernamentală (în continuare Comisia hidrotehnică) pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor Prutului şi Dunării, semnat la Chişinău la 28 iunie 2010 (în continuare Acord), a hotărât în cadrul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice care a avut loc la Iaşi, România, în perioada 9-11 mai 2011, înfiinţarea: - următoarelor subcomisii permanente de lucru: a) Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti; b) Subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor; c) Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie; d) Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă; – Subcomisiei ad-hoc. Regulamentul de funcţionare detaliază domeniile de activitate ale fiecărei subcomisii permanente, precum şi ale Subcomisiei ad-hoc, atribuţiile şi modul de lucru ale acestora. CAP. I Atribuţiile subcomisiilor permanente şi ale Subcomisiei ad-hoc ART. 1 1. Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti În baza prevederilor art. 4 alin. (a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice (semnat la Cahul la 6 decembrie 2011), atribuţiile şi modul de funcţionare ale subcomisiei sunt precizate în Regulamentul de exploatare şi întreţinere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti. 2. Subcomisia pentru apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor are următoarele atribuţii: a) îndeplineşte hotărârile Comisiei hidrotehnice şi rezolvă alte sarcini stabilite de copreşedinţii Comisiei hidrotehnice şi acţionează independent, conform prevederilor Regulamentului tehnic specific, pentru măsurile ce trebuie luate imediat; b) asigură îndeplinirea prevederilor Regulamentului tehnic specific; evaluează sistematic rezultatele aplicării acestuia, constată eventualele dificultăţi în aplicarea acestuia şi propune Comisiei hidrotehnice măsuri în vederea eliminării acestora; c) colaborează cu celelalte subcomisii permanente, în mod special cu Subcomisia pentru exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti, pentru rezolvarea unor probleme specifice şi/sau comune; d) elaborează şi, după caz, actualizează Regulamentul tehnic specific al subcomisiei; e) asigură/urmăreşte realizarea activităţilor privind implementarea Directivei 2007/60/EC privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii; f) elaborează şi propune măsuri comune, cooperează pentru prevenirea, combaterea, limitarea şi controlul efectelor negative transfrontaliere ale inundaţiilor; g) asigură examinarea periodică a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor situate pe malurile râului Prut şi pe sectorul comun al fluviului Dunărea; h) asigură examinarea periodică a malurilor râului Prut şi a fluviului Dunărea pe sectorul comun şi determinarea zonelor cu eroziuni de mal; elaborează propuneri de măsuri şi lucrări pentru consolidarea malurilor în aceste zone; i) elaborează propuneri de lucrări pentru punerea în siguranţă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, a obiectivelor situate de o parte şi de alta a râului Prut şi pe sectorul comun al fluviului Dunărea; j) elaborează propuneri de noi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, produse pe râul Prut şi sectorul comun al fluviului Dunărea, precum şi eventual de ape interne; k) organizează acţiuni comune pentru dezvoltarea metodelor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, specifice zonei; l) analizează şi propune proiecte de interes comun sau de interes pentru una dintre părţi, inclusiv pentru identificarea surselor de finanţare a acestora; m) analizează şi convine/concordă proiectele de interes comun sau de interes pentru una dintre părţi, din domeniul de activitate al subcomisiei; n) organizează întâlnirile subcomisiei în vederea analizei şi îndeplinirii hotărârilor Comisiei hidrotehnice şi a prevederilor Regulamentului tehnic specific; o) elaborează procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, care trebuie să prezinte problemele discutate, măsurile şi lucrările luate/propuse, termene şi propuneri pentru activităţile viitoare. 3. Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor şi hidrometeorologie are următoarele atribuţii: a) îndeplineşte hotărârile Comisiei hidrotehnice şi rezolvă alte sarcini stabilite de copreşedinţii Comisiei hidrotehnice şi acţionează independent, conform prevederilor Regulamentului tehnic specific, pentru măsurile ce trebuie luate imediat; b) asigură îndeplinirea prevederilor Regulamentului tehnic specific; evaluează sistematic rezultatele aplicării acestuia, constată eventualele dificultăţi în aplicarea acestuia şi propune Comisiei hidrotehnice măsuri în vederea eliminării acestora; c) colaborează cu celelalte subcomisii permanente pentru rezolvarea unor probleme specifice şi/sau comune; d) elaborează şi, după caz, actualizează Regulamentul tehnic specific al subcomisiei; e) colaborează în domeniul gospodăririi cantitative în vederea asigurării utilizării durabile a apelor Prutului şi a fluviului Dunărea pe sectorul comun; f) cooperează pentru prevenirea, combaterea, limitarea şi controlul efectelor dăunătoare transfrontaliere ale secetei şi, în acest sens, elaborează şi propune măsuri comune; g) urmăreşte asigurarea schimbului şi transmisiei datelor meteorologice şi hidrologice de interes comun, în punctele de monitorizate stabilite în comun; h) asigură realizarea măsurătorilor hidrometrice comune, conform programelor aprobate, concordanţa datelor, constituirea şi ţinerea la zi a băncii de date specifice domeniului de activitate al subcomisiei; i) propune şi asigură implementarea de noi metode de măsurare a parametrilor hidrometeorologici, inclusiv de staţii automate de măsură în zonele de interes comun; j) analizează şi concordă proiectele de interes comun sau de interes pentru una din părţi, din domeniul de activitate al subcomisiei; k) organizează întâlnirile subcomisiei în vederea analizei şi îndeplinirii hotărârilor Comisiei hidrotehnice şi a prevederilor Regulamentului tehnic specific; l) elaborează procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, care trebuie să prezinte problemele discutate, măsurile şi lucrările luate/propuse, termene şi propuneri pentru activităţile viitoare. 4. Subcomisia pentru protecţia calităţii apelor şi a biodiversităţii corpurilor de apă are următoarele atribuţii: a) îndeplineşte hotărârile Comisiei hidrotehnice şi rezolvă alte sarcini stabilite de copreşedinţii Comisiei hidrotehnice; acţionează independent, conform prevederilor Regulamentului tehnic specific, pentru măsurile ce trebuie luate imediat; b) asigură îndeplinirea prevederilor Regulamentului tehnic specific; evaluează sistematic rezultatele aplicării acestuia, constată eventualele dificultăţi în aplicarea acestuia şi propune Comisiei hidrotehnice măsuri în vederea eliminării acestora; c) colaborează cu celelalte subcomisii permanente pentru rezolvarea unor probleme specifice şi/sau comune; d) elaborează şi, după caz, actualizează Regulamentul tehnic specific al subcomisiei; e) colaborează în domeniul protecţiei apelor pentru prevenirea alterării stării apelor şi atingerea/menţinerea stării ecologice bune/potenţialului ecologic bun, respectiv stării chimice bune a corpurilor de apă de suprafaţă; f) stabileşte în cadrul Regulamentului tehnic specific metodologiile pentru monitorizarea calităţii apelor, evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă de suprafaţă, precum şi modul de evaluare în comun a stării şi evoluţiei calităţii apelor; g) colaborează pentru inventarierea surselor de poluare de pe sectorul comun al râului Prut şi al fluviului Dunărea; elaborează şi propune, după caz, programe de acţiune/măsuri în comun, ţinând seama de posibilităţile lor pentru asigurarea protecţiei calităţii apelor de frontieră; h) elaborează şi actualizează după caz planul de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale pe teritoriul propriu aferent sectoarelor comune ale râului Prut şi ale fluviului Dunărea şi va efectua armonizarea acestora; i) stabileşte în cadrul Regulamentului tehnic specific procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale ale apelor de frontieră de pe sectorul comun al râului Prut şi al fluviului Dunărea. În situaţii deosebite în care se produc poluări accidentale în apele de frontieră de pe sectorul comun al râului Prut şi al fluviului Dunărea ce pot avea impact transfrontalier, părţile se informează reciproc asupra acestora şi, după caz, se solicită colaborarea unei părţi pentru limitarea, combaterea şi eliminarea efectelor acestora; j) colaborează pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte“ în conformitate cu metodologiile Uniunii Europene; k) analizează şi propune proiecte de interes comun sau de interes pentru una din părţi, inclusiv pentru identificarea surselor de finanţare a acestora; analizează, propune şi concordă proiecte de interes comun sau de interes pentru una din părţi, din domeniul de activitate al subcomisiei; l) organizează întâlnirile subcomisiei în vederea analizei şi îndeplinirii hotărârilor Comisiei hidrotehnice şi a prevederilor Regulamentului tehnic specific; m) elaborează procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, care trebuie să prezinte problemele discutate, măsurile şi lucrările luate/propuse, termene şi propuneri pentru activităţile viitoare. 5. Subcomisia ad-hoc are următoarele atribuţii: a) analizează şi identifică soluţiile pentru rezolvarea problemelor ce pot apărea pentru implementarea Acordului, altele decât cele prevăzute în principalele domenii de activitate ale subcomisiilor permanente; b) urmăreşte stadiul de elaborare şi modul de implementare ale regulamentelor tehnice ale subcomisiilor permanente; c) analizează necesitatea elaborării altor regulamente tehnice şi, în acest sens, face propuneri copreşedinţilor Comisiei hidrotehnice; d) solicită contribuţia subcomisiilor permanente pentru elaborare, după caz revizuire şi implementare, pentru regulamentele menţionate la punctul c), după aprobarea acestora de către copreşedinţi; e) îndeplineşte orice alte sarcini trasate de copreşedinţii Comisiei hidrotehnice. CAP. II Componenţa subcomisiilor permanente şi a Subcomisiei ad-hoc ART. 2 1. Subcomisiile permanente se compun din câte 5 membri pentru fiecare parte contractantă. Şefii subcomisiilor permanente şi membrii acestora sunt numiţi de către copreşedintele Comisiei hidrotehnice, fiecare pentru partea sa. 2. Subcomisia ad-hoc se compune din câte 5 membri pentru fiecare parte contractantă. Şefii Subcomisiei ad-hoc sunt supleanţii copreşedinţilor Comisiei hidrotehnice. Secretarii Comisiei hidrotehnice sunt membri ai Subcomisiei ad-hoc. 3. În funcţie de problemele de pe agenda întâlnirilor subcomisiilor permanente şi Subcomisiei ad-hoc, la propunerea şefilor subcomisiilor, copreşedinţii Comisiei hidrotehnice nominalizează experţi pentru participarea la întâlniri. CAP. III Funcţionarea subcomisiilor permanente şi a Subcomisiei ad-hoc ART. 3 1. Subcomisiile permanente organizează întâlniri anuale, alternativ, pe teritoriul României şi pe teritoriul Republicii Moldova, iar Subcomisia ad-hoc, în caz de necesitate. 2. Întâlnirea anuală este convocată de şeful subcomisiei permanente de pe teritoriul statului părţii contractante unde se desfăşoară întâlnirea. Partea care a convocat întâlnirea transmite invitaţia, face propuneri pentru ordinea de zi şi perioada desfăşurării întâlnirii ordinare, pe care părţile le convin în timp util prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice. 3. În caz de necesitate, la iniţiativa oricăruia dintre copreşedinţi sau, în cazul indisponibilităţii acestora, a supleanţilor, subcomisiile permanente pot organiza întâlniri extraordinare. Întâlnirea extraordinară se va ţine pe teritoriul statului părţii solicitante. Ordinea de zi a întâlnirii extraordinare se propune de către preşedintele la cererea căruia este convocată întâlnirea şi se transmite concomitent cu înştiinţarea privind convocarea ei, prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice. 4. Cu 7 zile înainte de începerea întâlnirii anuale, părţile se informează reciproc asupra componenţei delegaţiilor. 5. Între întâlnirile subcomisiilor permanente, pentru rezolvarea problemelor specifice acestora, se pot desfăşura întâlniri ale grupelor de experţi. Pentru desfăşurarea întâlnirilor secretarii întocmesc programe de lucru comune vizate de şeful subcomisiei şi aprobate de copreşedinţi. 6. Întâlnirile Subcomisiei ad-hoc se convoacă la iniţiativa oricăruia dintre copreşedinţi sau, în cazul indisponibilităţii acestora, de către supleanţi şi se vor ţine pe teritoriul statului părţii solicitante. Partea care a convocat întâlnirea Subcomisiei ad-hoc transmite invitaţia, face propuneri pentru ordinea de zi şi perioada desfăşurării întâlnirii, pe care părţile le convin în timp util prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice. ART. 4 1. Şedinţa fiecărei întâlniri a subcomisiilor este prezidată de şeful subcomisiei pe teritoriul părţii unde are loc întâlnirea. 2. Subiectele care sunt incluse pe ordinea de zi a întâlnirii sunt stabilite şi aprobate de către şefii subcomisiilor. În acest sens, şefii subcomisiilor întocmesc în colaborare cu secretarii Comisiei hidrotehnice programe de lucru comune care se aprobă de copreşedinţi. Comunicarea între subcomisii se face prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice. 3. Subcomisia poate să discute la punctul „Diverse“ din ordinea de zi, pe baza convenirii între şefii subcomisiei, orice alte probleme care se pot ivi şi care se încadrează în prevederile Acordului şi atribuţiile Subcomisiei. 4. Între sesiunile Comisiei hidrotehnice, subcomisiile îşi desfăşoară activitatea prin comunicări scrise ale copreşedinţilor sau ale şefilor subcomisiilor prin secretarii Comisiei hidrotehnice. În situaţii excepţionale (inundaţii, poluări accidentale etc.), copreşedinţii Comisiei hidrotehnice iau legătura prin orice mijloc de comunicare (telefon, videoconferinţe etc.), urmând ca cele stabilite să fie transmise şi prin comunicări scrise. 5. Între sesiuni, pentru aspectele privind exploatarea şi întreţinerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti pe râul Prut, supleanţii îşi desfăşoară activitatea prin comunicări scrise şi verbale. Copreşedinţii vor fi informaţi despre aceasta în cel mai scurt timp. ART. 5 1. La întâlnirile subcomisiilor permanente şi ad-hoc se întocmesc procese-verbale, care se semnează de către şefii subcomisiilor sau, în cazul indisponibilităţii acestora, de către şefii delegaţiilor şi se prezintă pentru aprobare la următoarea întâlnire a Comisiei hidrotehnice. 2. Procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei se va întocmi în câte două exemplare originale. 3. În situaţia în care părţile nu ajung la un punct de vedere comun, acestea vor consemna punctul de vedere diferit în procesul-verbal al întâlnirii. Comisia hidrotehnică va proceda la analiza şi punerea de acord la următoarea sesiune a Comisiei hidrotehnice. CAP. IV Asigurarea condiţiilor de lucru ale subcomisiilor permanente ART. 6 1. Partea pe teritoriul căreia au loc întâlnirile subcomisiilor permanente şi ad-hoc şi ale grupelor de experţi suportă cheltuielile de organizare ale şedinţelor şi asigură condiţiile necesare de lucru. Fiecare parte îşi suportă cheltuielile de deplasare şi cazare ale delegaţiei proprii. 2. Dacă sunt necesare verificări pe teren în limitele de competenţă ale Acordului şi pentru aplicarea prevederilor regulamentelor tehnice specifice, echipamentele şi mijloacele de deplasare necesare sunt puse la dispoziţie de partea pe al cărei teritoriu se fac verificările. CAP. V Dispoziţii finale ART. 7 1. Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârilor Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre copreşedinţii Comisiei hidrotehnice. 2. Pentru rezolvarea problemelor ce pot apărea în implementarea prezentului regulament, părţile au în vedere prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei hidrotehnice, semnat la Cahul la 6 decembrie 2011. 3. Prezentul regulament intră în vigoare după aprobarea sa de către părţile contractate conform prevederilor capitolului III art. 15 pct. 7 din Acord. Semnat la Chişinău la data de 3 noiembrie 2022, în două exemplare originale. Din partea României, Simona Olimpia Negru, supleant al copreşedintelui Comisiei hidrotehnice interguvernamentale Din partea Republicii Moldova, Iordanca-Rodica Iordanov, copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
