────────── Aprobat de Hotărârea nr. 529/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 16 august 2018.────────── În baza prevederilor «Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră», semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Băile Felix, pe teritoriul României, în perioada 24 - 26 aprilie 2018, Sesiunea a XXIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. Au participat: Delegaţia Părţii române:
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │Împuternicit │
│ │Guvernamental │
│ │Supleant al │
│ │Împuternicitului │
│Adriana Petcu │Guvernamental │
│Olimpia Negru │Secretar pentru ape de │
│Anna Roman │frontieră al Comisiei │
│Dragoş Cazan │hidrotehnice │
│Sorin Ionel │Şeful Subcomisiei de │
│Rîndaşu-Beuran│calitate a apei │
│Cristian Ban │Şeful Subcomisiei de │
│Dorel Dume │apărare împotriva │
│Carmen │inundaţiilor │
│Mihăilescu │Şeful Subcomisiei de │
│Ion Costache │gospodărirea apelor şi │
│ │hidrometeorologie │
│ │expert │
│ │expert │
│ │expert │
└──────────────┴───────────────────────┘
Delegaţia Părţii ungare:
┌───────┬──────────────────────────────┐
│Kovacs │Împuternicitul Guvernamental │
│Peter │Supleant al Împuternicitului │
│Bak │Guvernamental │
│Sandor │Secretar pentru ape de │
│Nagy │frontieră al Comisiei │
│Zoltan │hidrotehnice │
│Nemethy│Şeful Subcomisiei de calitate │
│Timea │a apei │
│Bara │Şeful Subcomisiei de apărare │
│Sandor │împotriva inundaţiilor │
│Szabo │Şeful Subcomisiei de │
│Janos │gospodărirea apelor şi │
│Bodnar │hidrometeorologie │
│Gaşpar │expert │
└───────┴──────────────────────────────┘
Comisia a stabilit următoarea ordine de zi: I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Morahalom, în 22 iunie 2017. II. Diverse I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei. I.1. Activitatea Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării I.1.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Baktalorandhaza, în perioada 20 - 23 februarie 2018. ● Subcomisia a analizat Procesele-verbale ale Subcomisiilor permanente şi a constatat că, de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare şi până în prezent au fost semnate următoarele Procese-verbale: a. Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, care a avut loc la Sovata, în perioada 6 - 10 noiembrie 2017; b. Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, care a avut loc la Morahalom, în perioada 4 - 8 decembrie 2017; c. Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotrivi inundaţiilor, care a avut loc la Debrecen, în perioada 12 - 15 decembrie 2017. Subcomisia a analizat Procesele-verbale mai sus amintite şi propune Comisiei aprobarea acestora. ● Subcomisia a continuat analiza stadiului revizuirii Regulamentelor existente şi finalizarea anexelor Regulamentelor aflate în lucru şi a constatat următoarele: - Referitor la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria", Subcomisia a constatat că: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie care a avut loc la Sovata, în perioada 6 - 10 noiembrie 2017, experţii Părţilor au analizat propunerile de modificare a anexelor nr. 7a, 7b şi 7c ale Regulamentului. De asemenea, în cadrul Subcomisiei de calitate a apei, care a avut loc la Morahalom, în perioada 5 - 8 decembrie 2017, a fost convenită anexa nr. 7b a Regulamentului, având în vedere că modificările anterioare au fost convenite cu implicarea acestei Subcomisii. Propunerile de completare a anexei nr. 7c s-au transmis reciproc, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, până la data de 31 decembrie 2017. Subcomisia propune continuarea activităţii de modificare şi completare ale anexelor nr. 7a şi 7c ale Regulamentului, în cadrul următoarei întâlniri a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, în vederea finalizării acestora. – Referitor la "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", Subcomisia constată că: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc la Morahalom, în perioada 4 - 8 decembrie 2017, Partea română şi-a prezentat punctul de vedere referitor la propunerile Părţii ungare de modificare a "Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" şi a anexelor acestuia, transmise conform punctului I.2.b al Protocolului Sesiunii a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. Urmare discuţiilor purtate şi a argumentelor susţinute de către ambele Părţi pentru modificările propuse, experţii Părţilor au elaborat, concordat şi agreat forma finală a Regulamentului şi a anexelor acestuia. În urma analizei propunerii de modificare a "Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", Subcomisia a propus aprobarea Regulamentului şi a anexelor acestuia la următoarea întâlnire a Comisiei. – Referitor la elaborarea anexelor nr. 4, 5 şi 6 ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă", Subcomisia a constat că: Pentru cursurile de apă pentru care au fost convenite şi aprobate domeniul de aplicare (Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş). Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a continuat elaborarea anexelor nr. 4, 5 şi 6 ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă" după cum urmează: - Anexa nr. 4 - Schema de asamblare a planurilor de situaţie (scara 1:1.000.000): Partea ungară a predat Părţii române schema de asamblare a planurilor de situaţie, în format .dwg, completat cu sectorul de hartă 6a. Cu acestea, pe teritoriul ungar s-a acoperit întregul domeniu de aplicare a Regulamentului. Este necesară completarea acestuia pe teritoriul român. – Anexa nr. 5 - Planurile de situaţie (scara 1:100.000): Părţile au convenit asupra faptului că, datele conţinute în noul plan de situaţie să corespundă cu conţinutul de date al planului de situaţie aflat în vigoare. Cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, care a avut loc la Debrecen, în perioada 12 - 15 decembrie 2017, Partea ungară a predat Părţii române legenda necesară întocmirii planurilor de situaţie. Până la sfârşitul lunii martie 2018, ambele Părţi au întocmit planurile de situaţie conform noului domeniu de aplicare, iar acestea au fost transmise reciproc prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, în format dwg. Până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, Partea ungară va asambla planurile de situaţie pentru teritoriul român şi ungar. – Anexa nr. 6 - Profilurile longitudinale ale digurilor (scara 1:100.000 şi 1:100) cât şi secţiunile transversale relevante caracteristice (scara 1:200): Profilurile transversale vor fi elaborate ca parte separată a activităţii. De asemenea, vor fi elaborate modele de profiluri transversale în cadrul cărora vor fi evidenţiate profilurile de capăt (de început şi de sfârşit) ale sectoarelor de dig avute în vedere. Sectoarele cu mal înalt vor fi evidenţiate prin înşiruire între profilurile transversale. Până la data de 31 ianuarie 2018, Partea ungară a întocmit un model de profil longitudinal şi modele de profiluri transversale în format .dwg, care a fost transmis Părţii române, prin secretarul pentru ape de frontieră. În vederea asigurării continuităţii profilurilor longitudinale, punctele de capăt ale acestora vor intersecta secţiunea de frontieră. Punctele de suprapunere vor fi măsurate în comun de către organele teritoriale prin utilizarea de GPS, până la 30 iunie 2018, folosind reperele fixe existente. Pe baza planului model, ambele Părţi îşi vor întocmi profilurile longitudinale şi modelele de profiluri transversale până la următoarea întâlnire a Subcomisiei. Subcomisia propune continuarea activităţii de elaborare a anexelor nr. 4, 5 şi 6 ale Regulamentului, în vederea finalizării. – Referitor la analiza propunerii de extindere domeniului de aplicare a Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape, Subcomisia a constat că: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, care a avut loc la Debrecen, în perioada 12 - 15 decembrie 2017, pe baza celor consemnate în Procesul-verbal al întâlnirii de experţi, semnat la Oradea în data de 25 aprilie 2017, Partea română a prezentat şi a predat Părţii ungare materialul de prezentare a Studiului pentru analiza efectului acumulării Tauţ (Cigher) în secţiunea de frontieră, suplimentar faţă de condiţiile hidrometeorologice asociate viiturii înregistrate în aprilie 2000, cu probabilitate de 1% pe râurile Cigher şi Crişul Alb, prin care a făcut cunoscute datele utilizate, metodologia şi rezultatele acestuia. Pe baza condiţiilor hidrometeorologice şi hidrologice din Studiul de bază şi completarea acestuia, consemnate în Procesul-verbal al întâlnirii de experţi, semnat la Debrecen la data de 11 decembrie 2017, s-a stabilit că influenţa acumulării Tauţ în secţiunea de frontieră este cuprinsă în intervalul de valori de 2 - 7 cm. Partea ungară a acceptat rezultatul şi concluzia Studiului pentru analiza efectului acumulărilor Cărand-Răpsig (Teuz) şi Tauţ (Cigher), în secţiunea de frontieră, în anumite condiţii hidrometeorologice prezentat la întâlnirea din 25 aprilie 2017, împreună cu completarea prezentată în data de 11 decembrie 2017. Pe baza rezultatelor, Părţile au agreat că nu este necesară extinderea zonei de aplicare a Regulamentului pentru râurile Cigher şi Teuz. Astfel, Subcomisia a constatat că în ceea ce priveşte domeniul de aplicare a "Regulamentului privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă" discuţiile s-au încheiat şi propune Comisiei scoaterea de pe ordinea de zi a acestui subiect. – Referitor la elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a şi 5b ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne", Subcomisia a contat că: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, care a avut loc la Debrecen, în perioada 12 - 15 decembrie 2017, în scopul finalizării anexelor Regulamentului, experţii Părţilor din cadrul Subcomisiei au convenit următoarele: - Anexa nr. 4 a "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne" reprezintă baza pentru schema de asamblare a planurilor de situaţie. Părţile vor verifica dacă pentru reprezentarea sistemelor de ape interne este necesară utilizarea tuturor sectoarelor de hartă ale anexei nr. 4; – Pentru pregătirea planurilor de situaţie ale sistemelor de ape interne se vor folosi ca bază planurile de situaţie din Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, după elaborarea acestora; – Experţii Părţilor au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, pentru planurile de situaţie ale sistemelor de ape interne, să se realizeze un plan de situaţie model pe teritoriul ungar; – Experţii Părţilor au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, pentru profilurile longitudinale ale sistemelor de ape interne, să se realizeze un model de profil longitudinal pe teritoriul ungar; – Prevederile Regulamentului pentru exploatarea sistemelor de ape interne vor fi elaborate după pregătirea planurilor desenate; – Experţii Părţilor au convenit ca planurile de situaţie şi profilurile longitudinale să fie realizate în format .dwg. Subcomisia a propus continuarea activităţii de elaborare a anexelor nr. 3, 4, 5a şi 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne, în vederea finalizării. ● Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă" şi a constatat următoarele: În legătură cu îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă" Subcomisia a constatat că în anul 2017 au fost încheiate contracte pentru prestarea serviciilor specifice de gospodărirea apelor în vederea asigurării transferului de debite şi volume de apă, din râul Mureş, în scopul irigării suprafeţelor agricole, cu Also-Tisza-videki Vizugyi Igazgatosag (ATIVIZIG), în calitate de beneficiar şi Administraţia Naţională "Apele Române", respectiv Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, în calitate de prestatori de servicii. În baza contractului şi a documentelor adiţionale semnate între Părţi, în anul 2017 s-au tranzitat către Also-Tisza-videki Vizugyi Igazgatosag (ATIVIZIG) următoarele volume: 4.103.570 mc apă brută în valoare de 37.875,95 euro. Sumele au fost achitate de către Partea ungară. Pentru anul 2018, în data de 20 martie 2018 s-a semnat contractul cu Also-Tisza-videki Vizugyi Igazgatosag (ATIVIZIG) pentru transferul de volume de apă din râul Mureş în scop de irigare conform solicitărilor. ● Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor în "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil impact transfrontalier" Subcomisia a constatat că de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare şi până la prezenta întâlnire. Partea ungară a transmis spre examinare următoarele documentaţii pentru lucrările care se vor realiza pe teritoriul ungar: - "Construirea unor linii de apărare împotriva inundaţiilor, la cota de referinţă pentru inundaţii, reducerea sarcinii pe liniile de apărare pe cursul inferior al râului Tisa"/"Arvizvedelmi vedvonalak mertekado arvizszintre torteno kiepitese, vedvonalak terhelesenek csokkentese az Also-Tiszan"; – "Dezvoltarea Planului Vasarhely prin amenajarea albiei majore pe Tisa inferioară - Amenajarea cotului Ferencszallas a râului Mureş"/"VTT Hullamter rendezese az Also-Tiszan - A Maros folyo Ferencszallasi kanyarulatanak rendezese". În conformitate cu prevederile "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil impact transfrontalier", Partea română a analizat documentaţiile lucrărilor mai sus menţionate, transmise spre examinare şi şi-a exprimat acordul cu privire la realizarea acestora, precizând că lucrările proiectate a fi executate pe teritoriul ungar nu influenţează gestionarea apelor mari de pe teritoriul român. ● În cadrul întâlnirii, a fost întocmit proiectul de text al Protocolului Sesiunii a XXIX-a a Comisiei cât şi anexa acestuia, iar Subcomisia a stabilit detaliile organizatorice ale Sesiunii a XXIX-a a Comisiei. I.1.b. Comisia hotărăşte: ● Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării, semnat la Baktalorandhaza, în data de 23 februarie 2018. ● Se aprobă modificarea "Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" care reprezintă anexă la prezentul Protocol. ● Subcomisia va continua analiza Proceselor-verbale ale Subcomisiilor permanente. ● Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului revizuirii Regulamentelor existente. ● Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului finalizării anexelor Regulamentelor aflate în lucru. ● Să examineze modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă". ● Să examineze modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil impact transfrontalier". ● Să examineze prevederile cuprinse în "Regulament privind trecerea frontierei şi contactul între organele hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare"; ● Să examineze prevederile cuprinse în "Regulament privind schimbul de informaţii şi efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărirea apelor din România şi Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundaţii din râuri şi ape interne, precum şi în situaţii de poluări accidentale cu efect transfrontier"; ● Următoarea întâlnire a Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării va avea loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2018, sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2019. I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apei I.2.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Morahalom, în perioada 5 - 8 decembrie 2017. ● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" au fost îndeplinite. Conform prevederilor "Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" în vigoare, experţii Părţilor au efectuat în anul 2016, prelevări de probe de apă pe râurile Tur, Someş, Crasna, Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş. În conformitate cu prevederile art. 5, pct. a) al Regulamentului, în perioada 17 - 20 octombrie 2017 a avut loc la Morahalom, acţiunea de comparare interlaboratoare, a laboratoarelor care participă la supravegherea calităţii apelor râurilor care formează sau traversează frontiera româno-ungară, la care au participat reprezentanţii tuturor laboratoarelor. În cadrul acţiunii de comparare interlaboratoare toate laboratoarele au obţinut calificativul "foarte bine" atât pentru indicatorii chimici cât şi pentru indicatorii biologici. În continuare experţii Părţilor au propus ca în cadrul acţiunii de intercomparare, şi în viitor, să se pună un accent deosebit pe analiza indicatorilor biologici şi micropoluanţilor (anorganici şi organici), domenii în dezvoltare continuă în UE şi de importanţă deosebită ale Directivei Cadru Apă. Evaluarea stării calităţii cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice şi biologice efectuate în anul 2016, de către ambele Părţi, în conformitate cu art. 9 al Regulamentului. În conformitate cu prevederile art. 12 al "Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" a fost realizat un raport de evaluare care cuprinde starea calităţii apei pe perioada anterioară şi evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor fiind luate în calcul valorile medii ale anului analizate cu valoarea medie a perioadei premergătoare de 5 ani. Considerând ca şi semnificativă modificarea cu peste 20% faţă de media determinărilor din perioada 2011 - 2015, în anul 2016 numărul cazurilor care indica o tendinţă de îmbunătăţire a calităţii este de 34%, iar a celor care indică o tendinţă de înrăutăţire a calităţii este de 19%. Astfel, se păstrează tendinţa generală de îmbunătăţire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară. Evaluarea din cinci în cinci ani a tendinţei de evoluţie a stării calităţii apei pe 10 ani, se realizează conform anexei nr. 9.2 la Regulament, următoarea evaluare făcându-se în anul 2021. ● În perioada scursă de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei (Morahalom, 20 - 22 iunie 2017) şi până la prezenta Sesiune, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontalier în înţelesul "Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării şi controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară". ● Părţile s-au informat reciproc că în prezent nu sunt în derulare proiecte comune care au legătură cu activitatea Subcomisiei. Experţii Părţilor vor intensifica, în viitor, eforturile pentru propuneri de proiecte cu tematici comune privind protecţia calităţii apelor în vederea accesării de fonduri externe pentru finanţarea acestora. ● În cadrul întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei a fost convenit conţinutul anexei nr. 7b a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria" şi a fost înaintat către Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie propunerea de anexă modificată. ● În cadrul întâlnirii Subcomisiei de calitate a fost concordată şi agreată forma finală a "Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" I.2.b. Comisia hotărăşte: ● Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Morahalom, în data de 8 decembrie 2017. ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară". ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării şi controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară". ● Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2018, pe teritoriul României. I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor I.3.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Debrecen, în perioada 12 - 15 decembrie 2017. În cadrul întâlnirii, pe baza celor consemnate în Procesul-verbal al întâlnirii de experţi, semnat la Oradea în data de 25 aprilie 2017, Partea română a prezentat şi a predat Părţii ungare materialul de prezentare a Studiului pentru analiza efectului acumulării Tauţ (Cigher) în secţiunea de frontieră, suplimentar faţă de condiţiile hidrometeorologice asociate viiturii înregistrate în aprilie 2000, cu probabilitate de 1% pe râurile Cigher şi Crişul Alb, prin care a făcut cunoscute datele utilizate, metodologia şi rezultatele acestuia. Pe baza condiţiilor hidrometeorologice şi hidrologice din Studiul de bază şi completarea acestuia, consemnate în Procesul-verbal al întâlnirii de experţi, semnat la Debrecen la data de 11 decembrie 2017, s-a stabilit că influenţa acumulării Tauţ în secţiunea de frontieră este cuprinsă în intervalul de valori de 2 - 7 cm. Partea ungară a acceptat rezultatul şi concluzia Studiului pentru analiza efectului acumulărilor Cărand-Răpsig (Teuz) şi Tauţ (Cigher), în secţiunea de frontieră, în anumite condiţii hidrometeorologice prezentat la întâlnirea din 25 aprilie 2017, împreună cu completarea actuală. Pe baza rezultatelor, Părţile au agreat că nu este necesară extinderea zonei de aplicare a Regulamentului pentru râurile Cigher şi Teuz. Astfel, referitor la domeniul de aplicare a Regulamentului discuţiile dintre Părţi s-au încheiat. Referitor la elaborarea anexelor nr. 4, 5 şi 6 ale Regulamentului experţii Subcomisiei au continuat prelucrarea anexelor după cum urmează: - Anexa nr. 4 - Schema de asamblare a planurilor de situaţie (scara 1:1.000.000): Partea ungară a predat Părţii române schema de asamblare a planurilor de situaţie, în format .dwg, completat cu sectorul de hartă 6a. Cu acestea, pe teritoriul ungar s-a acoperit întregul domeniu de aplicare a Regulamentului. Este necesară completarea acestuia pe teritoriul român. – Anexa nr. 5 - Planurile de situaţie (scara 1:100.000): Părţile au convenit asupra faptului că, datele conţinute în noul plan de situaţie să corespundă cu conţinutul de date al planului de situaţie aflat în vigoare. Cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, Partea ungară a predat Părţii române legenda necesară întocmirii planurilor de situaţie. Până la sfârşitul lunii martie 2018, Părţile au întocmit planurile de situaţie conform noului domeniu de aplicare, iar acestea au fost transmise reciproc, prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, în format .dwg. Până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, Partea ungară va asambla planurile de situaţie pentru teritoriul român şi ungar. – Anexa nr. 6 - Profilurile longitudinale ale digurilor (scara 1:100.000 şi 1:100) cât şi secţiunile transversale relevante caracteristice (scara 1:200): Profilurile transversale vor fi elaborate ca parte separată a activităţii. De asemenea, vor fi elaborate modele de profiluri transversale în cadrul cărora vor fi evidenţiate profilurile de capăt (de început şi de sfârşit) ale sectoarelor de dig avute în vedere. Sectoarele cu mal înalt vor fi evidenţiate prin înşiruire între profilurile transversale. Până la data de 31 ianuarie 2018, Partea ungară a întocmit un model de profil longitudinal şi modele de profiluri transversale în format .dwg, care a fost transmis Părţii române, prin secretarul pentru ape de frontieră. În vederea asigurării continuităţii profilurilor longitudinale, punctele de capăt ale acestora vor intersecta secţiunea de frontieră. Punctele de suprapunere vor fi măsurate în comun de către organele teritoriale prin utilizarea de GPS, până la 30 iunie 2018, folosind reperele fixe existente. Pe baza planului model, ambele Părţi îşi vor întocmi profilurile longitudinale şi modelele de profiluri transversale până la următoarea întâlnire a Subcomisiei. ● Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a convenit, în scopul finalizării anexelor nr. 3, 4, 5a şi 5b ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne" următorul conţinut: - Anexa nr. 3 - Schema de asamblare a planurilor de situaţie la scara 1:1.000.000; – Anexa nr. 4 - Schema de asamblare a planurilor de situaţie a sistemelor de ape interne la scara 1:100.000; – Anexa nr. 5a - Regulamente de exploatare ale sistemelor, text – Anexa nr. 5b - Profiluri longitudinale ale canalelor (1:50.000 şi 1:100). Anexa nr. 4 a "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne" reprezintă baza pentru schema de asamblare a planurilor de situaţie. Ambele Părţi vor verifica dacă pentru reprezentarea sistemelor de ape interne este necesară utilizarea tuturor sectoarelor de hartă ale anexei nr. 4. Pentru pregătirea planurilor de situaţie ale sistemelor de ape interne se vor folosi ca bază planurile de situaţie din Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, după elaborarea acestora. Experţii Părţilor au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, pentru planurile de situaţie al sistemelor de ape interne, să se realizeze un plan de situaţie model pe teritoriul ungar. Experţii Părţilor au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, pentru profilurile longitudinale al sistemelor de ape interne, să se realizeze un model de profil longitudinal pe teritoriul ungar. Prevederile Regulamentului pentru exploatarea sistemelor de ape interne vor fi elaborate după pregătirea planurilor desenate. Experţii Părţilor au convenit ca planurile de situaţie şi profilurile longitudinale să fie realizate în format .dwg. ● Referitor la analiza îndeplinirii prevederilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne"; Experţii Părţilor s-au informat reciproc, că de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisie hidrotehnice româno-ungare şi până la prezenta întâlnire. Partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României, şi ca urmare Partea română nu are de efectuat plăţi. Referitor la prevederile art. 8 al "Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne, experţii Părţilor au convenit următoarele: - Partea ungară îşi menţine propunerea referitoare la cheltuielile de pompare ape interne, respectiv un tarif de 10 euro brut/1000 mc. – Experţii Părţii române au informat că, în urma corespondenţei purtate cu autoritatea competentă, nu au primit un punct de vedere referitor la tariful de pompare ape interne, propus de Partea ungară, în conformitate cu prevederile art. 8 al "Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne". Partea română va relua demersurile către autoritatea competentă din România pentru clarificarea aspectelor referitoare la stabilirea tarifului serviciului de pompări de ape interne până la următoarea întâlnire a Subcomisiei. ● În anul 2017 barajul Bekeş de pe râul Crişul Dublu (+480) nu a fost exploatat la nivel ridicat. De aceea nu a fost nevoie de aplicarea "Regulamentului privind regimul de exploatare al barajului Bekeş la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român". ● Experţii Părţilor au efectuat în perioada 5 septembrie - 19 octombrie 2017, examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, de pe teritoriile celor două ţări. În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare. Totodată, au constat că Procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare. Experţii Părţilor şi-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, desfăşurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare. ● Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. Experţii Părţilor au constatat că informările prezentate sunt în concordanţă cu prevederile art. 8 al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii şi cu prevederile Acordului hidrotehnic româno-ungar. Părţile au propus continuarea şi în viitor a informării reciproce cu privire la implementarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. I.3.b. Comisia hotărăşte: ● Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Debrecen, în data de 15 decembrie 2017. ● Luând în considerare propunerea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor şi a Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării cu privire la stabilirea domeniului de aplicare a "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă", Comisia constată că discuţiile s-au încheiat nefiind necesară extinderea domeniului de aplicare şi aprobă scoaterea de pe ordinea de zi a acestui subiect. ● Să se continue elaborarea anexelor nr. 4, 5 şi 6 ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă". ● Să se continue elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a şi 5b ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne". ● Să fie discutate îndeplinirea prevederilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne". În baza art. 8 din "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne", pentru decontarea pompărilor apelor interne, Părţile să pregătească o propunere comună la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor. În cazul în care până la următoarea întâlnire a Subcomisiei se impune necesitatea decontării costurilor privind pomparea apelor interne, condiţiile de decontare vor fi stabilite în cadrul unei întâlniri extraordinare a împuterniciţilor Guvernamentali. Cu ocazia verificării comune a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor din anul 2018 să se analizeze şi să se verifice în teren posibilităţile tehnice necesare stabilirii volumelor de ape interne pompate ce revin Părţilor pentru incidente care sunt subiect de aplicare al "Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne". În acest sens, perioada verificărilor comune se va prelungi în consecinţă şi se vor modifica şi completa Procesele-verbale încheiate cu ocazia acestor verificări cu un punct distinct. ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român. ● Să se examineze Procesele-verbale ale întâlnirilor de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din anul 2018. ● Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. ● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestru IV al anului 2018, pe teritoriul României. I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie I.4.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Sovata, în perioada 6 - 10 noiembrie 2017. ● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria" au fost îndeplinite. În conformitate cu prevederile art. 12 a Regulamentului, experţii Părţilor au efectuat schimbul de date pentru ape subterane. În ceea ce privesc analizele de calitate, Partea ungară nu a efectuat în anul 2016 determinări pentru indicatorul ortofosfaţi, iar la 16 foraje nu s-au determinat indicatorii fier şi mangan. La forajul Gyula nr. k030440482 nu s-au efectuat determinări din cauza lucrărilor din Programul de Îmbunătăţire a Calităţii apei potabile, din Del-Alfold. Analizele au fost reluate în anul 2017. Directiva 2006/118/UE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării a fost modificată prin Directiva 2014/80/UE. Noile prevederi au fost transpuse de către Partea ungară în anexele nr. 7.a, 7.b şi 7.c ale Regulamentului şi transmise Părţii române prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră anterior datei de 30 septembrie 2017. În acest sens, Subcomisia a constatat că este necesar modificarea anexelor nr. 7a, 7b şi 7c ale Regulamentului şi a convenit următoarele: - Partea ungară a informat Partea română în legătură cu schimbările apărute în codul de identificare a forajelor pentru măsurarea calităţi apelor subterane din lista care face obiectul anexelor nr. 7.a, 7.b şi 7.c ale Regulamentului. – Din cauza modificării normelor UE precum şi pentru o evaluare mai precisă a stării apelor subterane, anexa nr. 7.b a Regulamentului să fie completată cu indicatorii de calitate CCOMn şi PO(4), care au figurat anterior în această anexă. Având în vedere că modificările anterioare au fost convenite cu implicarea Subcomisiei de calitate a apei şi aceste propuneri de modificare au fost transmise Subcomisiei de calitate a apei, pentru a fi convenite. – Tabelul conţinând datele de bază ale forajelor pentru care se face schimbul de date (anexa nr. 7.c a Regulamentului) va fi completat cu o coloană incluzând datele privind cota superioară a coloanei tubate. Experţii Părţilor şi-au transmis reciproc prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, până la 31 decembrie 2017, anexa nr. 7.c completată cu datele privind cota superioară a coloanei tubate a forajului. Metodologia de raportare a datelor şi informaţiilor cuprinse în anexele nr. 7.a şi 7.c rămâne neschimbată, respectiv se va menţine ca reper nivelul terenului. ● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră" au fost îndeplinite. ● Referitor la evaluarea caracteristicilor debitelor multianuale/lunare, anuale maxime şi minime pentru perioada 2011 - 2015, în conformitate cu prevederile art. 5 al "Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră" experţii Părţilor au evaluat şi au convenit pentru perioada 2011 - 2015 caracteristicile debitelor multianuale/lunare, anuale maxime, medii şi minime. ● Referitor la sarcinile prevăzute în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară" se constată următoarele: - Pe teritoriul român, în perioada scursă la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei (Morahalom, 20 - 22 iunie 2017) şi până la prezenta Sesiune, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor limită (prag) stabilite în anexa Regulamentului, nefiind necesar să se aplice măsurile stabilite în Regulament. – Pe teritoriul ungar, că în perioada scursă de la ultima Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei (Morahalom, 20 - 22 iunie 2017) şi până la prezenta Sesiune în secţiunile de pe teritoriul ungar cuprinse în Regulament, valorile debitelor au scăzut sub valorile debitelor limită (prag), doar pentru râul Mureş. Ca urmare a scăderii valorii debitului sub valorile limită (prag), în conformitate cu prevederile Regulamentului, pe baza debitelor măsurate, pe râul Mureş, în secţiunea Mako, pentru perioada 18 - 22 septembrie 2017 a fost instituită Faza I. ● Schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a continuat în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Budapesta, în perioada 25 - 26 octombrie 2017. Experţii Părţilor propun continuarea schimbului de experienţă în cadrul unei întâlniri ce se va desfăşura la Bucureşti, în perioada septembrie - octombrie 2018. ● Părţile s-au informat reciproc că nu au proiecte comune în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterană transfrotaliere prin care se realizează actualizarea Planului Integrat de Management al b.h. Tisa. Experţii Părţilor au propus continuarea informării reciproce, în legătură cu corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de Management Integrat al b.h. Tisa, privind stadiul realizării sarcinilor Directivei Cadru Apă (2000/60/EC). I.4.b. Comisia hotărăşte: ● Se aprobă Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Sovata, în data de 10 noiembrie 2017. ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria". ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră". ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile +hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară". ● Să se continue schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice. În cadrul acestui schimb de experienţă se va face şi o evaluarea a schimbului de date hidrologice de la staţiile automate transmise experimental între Părţi. ● Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de Management Integrat al b.h. Tisa, privind stadiul realizării sarcinilor Directivei Cadru Apă (2000/60/EC). ● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2018, pe teritoriul Ungariei. I.5. Întâlnirea împuterniciţilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice Comisia constată că în anul 2017 nu au avut loc întâlniri ale Împuterniciţilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice. I.6. Colaborarea autorităţilor teritoriale: I.6.a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre autorităţile hidrotehnice teritoriale ale Părţilor, desfăşurată între cele două Sesiuni. I.6.b. Comisia hotărăşte: ● sprijinirea în continuare a colaborării directe între autorităţile hidrotehnice teritoriale precum şi participarea specialiştilor din autorităţile centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre Părţi. I.7. Examinarea programului lucrărilor noi I.7.a. Comisia constată: În perioada de la Sesiunea a XXVIII-a a Comisiei şi până la prezenta Sesiune, Partea ungară a transmis spre examinare următoarele documentaţii pentru lucrările care se vor realiza pe teritoriul ungar: - "Construirea unor linii de apărare împotriva inundaţiilor, la cota de referinţă pentru inundaţii, reducerea sarcinii pe liniile de apărare pe cursul inferior al râului Tisa"/"Arvizvedelmi vedvonalak mertekado arvizszintre torteno kiepitese, vedvonalak terhelesenek csokkentese az Also-Tiszan"; – "Dezvoltarea Planului Vasarhely prin amenajarea albiei majore pe Tisa inferioară - Amenajarea cotului Ferencszallas a râului Mureş"/"VTT Hullamter rendezese az Also-Tiszan - A Maros folyo Ferencszallasi kanyarulatanak rendezese"; – "Realizarea sistemului de apărare de pe Tisa superioară din Planul de Dezvoltare Vasarhelyi, Acumularea Tisza-Tur"/"VTT Felso-Tisza Arvizvedelmi rendszerenek kiepitese, Tisza - Tur tarozo". În conformitate cu prevederile "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil impact transfrontalier", Partea română a analizat documentaţiile transmise spre examinare şi şi-a exprimat acordul cu privire la realizarea acestora, precizând că lucrările proiectate a fi executate pe teritoriul ungar nu influenţează gestionarea apelor mari de pe teritoriul român. I.7.b. Comisia hotărăşte: ● Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil efect transfrontalier". I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistenţă tehnică sau financiară terţă I.8.a. Comisia constată că, în prezent sunt în implementare următoarele proiecte proiectele comune realizate cu asistenţă tehnică şi financiară terţă: 1. Îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii pe râul Mureş în zona transfrontalieră"/"Flood risk management improvement on the Mureş river in the cross border area" - FORMURES, finanţat prin Programul Interreg V - A România - Ungaria. ● Parteneri: Administraţia Bazinală de Apă Mureş, lider de proiect şi Also-Tisza-videki Vizugyi Igazgatosag Szeged, partener proiect; ● Valoare proiect: 2.685.559 euro; ● Perioada de implementare: 10 aprilie 2018 - 30 septembrie 2020. 2. "Consolidarea cooperării în cadrul realizării planurilor de management a bazinelor hidrografice şi a planurilor de prevenirea riscului la inundaţii pentru îmbunătăţirea stării apelor"/"Strengthening cooperation between river basin management planning and flood risk prevention to enhance the status of waters of the Tisza River Basin" - JOINTISZA, finanţat prin Programul Transnaţional Dunărea 2014 - 2020. o Parteneri: ● din România: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională "Apele Române", Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor ● Din Ungaria: OVF, REC, WWF, MAE, MI ● Slovacia, Serbia şi Ucraina o Valoare proiect: 2 254 127 euro o Perioada de implementare: 01 ianuarie 2017 - 30 iunie 2019. Comisia constată că în cadrul Programul Interreg V - A România - Ungaria 2014 - 2020 a fost aprobat spre finanţare următorul proiect comun: 1. Dezvoltarea centrului de apărare Szanazug, reconstrucţia stavilarului şi echipamentelor hidromecanice de la Tulca-SZANAZUG_TULCA ROHU28", finanţat prin Programul Interreg V - A România - Ungaria 2014 - 2020. o Parteneri: Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, lider de proiect şi Koros-videki Vizugyi Igazgatosag, partener proiect; o Valoare proiect: 1.961.546,22 euro; o Perioada de implementare: 01 mai 2018 - 30 aprilie 2020. I.8.b. Comisia hotărăşte: ● sprijinirea şi urmărirea în continuare, cu atenţie, a proiectelor comune care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistentă tehnică şi financiară terţă, cât şi a celor din bazinele hidrografice ale Tisei şi al Dunării. I.9. Următoarea întâlnire a Comisiei Comisia hotărăşte că următoarea Sesiune ordinară aferentă anului 2018 să aibă loc pe teritoriul Ungariei, cel mai târziu în semestrul I al anului 2019. II. Diverse. Partea ungară roagă Partea română ca în situaţia unor posibile poluări de pe teritoriul român care nu au efect transfrontalier, dar care au un impact mediatic, să întreprindă măsurile necesare ca autorităţile de gospodărirea apelor să informeze în cel mai scurt timp cu privire la evenimentul produs şi a eventualelor efecte astfel încât autorităţile de gospodărirea apelor ungare că poată furniza informaţiile necesare. Partea română a luat notă de această rugăminte. * * * Anexa face parte integrantă din prezentul Protocol. Hotărârile prezentului Protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către Guvernele celor două state, conform capitolului III, articolul 10, punctul 5 al Acordului. La data intrării în vigoare a hotărârilor prezentului protocol îşi încetează aplicabilitatea: 1. "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", intrat în vigoare la data de 20 octombrie 2015; 2. Anexa nr. 1 a "Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", intrată în vigoare la 16 septembrie 2016. Prezentul Protocol a fost semnat la Băile Felix, la 26 aprilie 2018, în câte două exemplare originale, fiecare în limba română şi limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
┌──────────────────┬───────────────────┐
│PENTRU PARTEA │PENTRU PARTEA │
│ROMÂNĂ │UNGARĂ │
│Adriana Petcu │Kovacs Peter │
└──────────────────┴───────────────────┘
ANEXA 1 la Protocolul Sesiunii a XXIX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare semnat la Băile Felix, în data de 26 aprilie 2018 Regulament pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară ART. 1 Temeiul legal al Regulamentului Prezentul Regulament are la bază prevederile "Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră", semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004. ART. 2 Scopul Regulamentului Scopul Regulamentului este urmărirea şi evaluarea calităţii apei şi a tendinţei de evoluţie a acesteia, pe cursurile de apă care formează sau traversează frontiera româno-ungară, enumerate în art. 4, ţinând cont de prevederile Directivei Cadru Apă şi ale Directivelor Uniunii Europene subsecvente. ART. 3 Instituţiile care efectuează analizele Lista şi datele de identificare ale instituţiilor care execută prelevările de probe şi analizele de calitate sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Instituţiile teritoriale competente care execută prelevările de probe şi analizele au obligaţia de a notifica orice modificare survenită în datele de identificare ale acestora prin schimb de scrisori la nivelul secretarilor pentru ape de frontieră. ART. 4 Cursuri de apă şi secţiuni de prelevare a probelor Probele de apă se prelevează de către instituţiile care efectuează analizele pe următoarele râuri: Tur, Someş, Crasna, Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş. Secţiunile de prelevare a probelor de apă şi de măsurare a debitelor de apă sunt stabilite în anexa nr. 2 la prezentul Regulament. ART. 5 Frecvenţa pe perioadele prelevării probelor de apă a) Prelevările de probe de apă, se vor efectua lunar, de către fiecare Parte pe teritoriul propriu (în secţiunile precizate în anexa nr. 2 la prezentul Regulament), Partea ungară în prima săptămână din lună şi Partea română în a treia săptămână a lunii. Analizele fizico-chimice şi biologice se vor efectua în laboratorul propriu, cu frecvenţa stabilită în anexa nr. 3 la prezentul Regulament. b) De două ori pe an prelevarea probelor de apă şi o parte din analize, se vor efectua de către Părţi în comun, alternativ, pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul ungar, conform programului aprobat de către Subcomisia de calitate a apei. Efectuarea analizelor pentru probele prelevate în comun are loc în laboratorul Părţii pe teritoriul căreia s-au efectuat prelevările. Rezultatele analizelor precum şi celelalte date vor fi consemnate în Raportul de încercare prezentat în anexa nr. 4 la prezentul Regulament, care va fi transmis celeilalte Părţi în termen de 30 de zile de la data prelevării probelor. În cazul în care prelevările comune de probe de apă nu se pot efectua în perioadele stabilite, din cauza unor condiţii deosebite, instituţia teritorială anunţă în timp util, înainte de data stabilită, instituţia corespondentă a celeilalte Părţi asupra amânării şi cauzei acesteia şi totodată se convine asupra unei noi perioade. c) În cadrul acţiunii de comparare interlaboratoare experţii laboratoarelor implicate, ungare şi române, se întâlnesc anual, la unul dintre locurile stabilite în anexa nr. 2 a prezentului Regulament, alternativ pe teritoriul român şi ungar. Experţii prelevează în comun proba de apă în secţiunea stabilită a cursului de apă desemnat, primesc probele sintetice necesare acţiunii de comparare interlaboratoare, asigurate de laboratorul organizator, transportă probele şi efectuează analizele independent, în laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de trei săptămâni laboratorului organizator, care va efectua o preevaluare a rezultatelor. În termen de o lună de la transmiterea rezultatelor, experţii se întâlnesc pentru compararea şi evaluarea rezultatelor. Concluziile întâlnirii, calificarea laboratoarelor, propunerile pentru anul următor privind data şi locul acţiunilor de prelevare/analiză comună anuală şi de comparare interlaboratoare se consemnează într-un proces-verbal. ART. 6 Indicatorii de calitate ai apelor care se analizează Indicatorii de determinat în apele de frontieră sunt cuprinşi în anexa nr. 3 la prezentul Regulament în următoarea grupare: A Indicatorii regimului de oxigen B Indicatorii regimului de nutrienţi C Indicatori de salinitate D Alţi indicatori fizico-chimici generali E Metale grele şi cianuri totale F Substanţe prioritare şi alte substanţe periculoase G Indicatori biologici H Debit ART. 7 Modul de prelevare, conservare, pregătire Laboratoarele participante efectuează prelevarea, conservarea, transportul şi depozitarea probelor conform prevederilor seriei de standarde SR EN ISO 5667 şi cu respectarea metodologiilor şi normativelor de prelevare a probelor biologice, în vigoare. ART. 8 Metode de analiză Pentru indicatorii de calitate ai apei, stabiliţi în anexa nr. 3, metodele de analiză utilizate pentru indicatorii fizico-chimici (unităţile de măsură, standardele corespunzătoare, exprimarea rezultatelor) sunt cuprinse în anexa nr. 5.1, la prezentul Regulament, iar pentru indicatorii biologici metodele utilizate (prelevare, analiză, evaluare) sunt cuprinse în anexa nr. 5.2, la prezentul Regulament. Părţile caută ca, în cazul tuturor metodelor de analiză aplicate, să utilizeze asemenea criterii de performanţă minimale, la care valoarea incertitudinii de măsurare, estimată la nivelul cernitelor standardelor de calitate a mediului aplicabile, să fie 50% sau mai mică (k=2), iar limita de cuantificare să fie 30% sau mai mică din valorile standardelor de calitate a mediului aplicabile. ART. 9 Prelucrarea rezultatelor La prelucrarea rezultatelor în vederea evaluării calităţii apelor se utilizează toate rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice, care se efectuează anual, de către fiecare Parte, care se vor înscrie în tabele centralizatoare pe fiecare râu. În cazul în care concentraţiile de analiţi fizico-chimici sau chimici, clorofila a dintr-o probă dată sunt inferioare limitei de cuantificare, rezultatele măsurătorilor sunt stabilite ca jumătatea valorii limitei de cuantificare respective pentru calcularea valorilor medii. În cazul în care valoarea medie calculată a rezultatelor măsurătorilor sau cele menţionate la alineatul de mai sus este inferioară celei mai mici dintre limitele de cuantificare ale celor două Părţi, valoarea este considerată "inferioară limitei de cuantificare" şi se notează cu "<" valoarea limitei de cuantificare (ex. < 0,002). În cazul analiţilor care corespund sumelor totale ale unui grup dat de parametri fizico-chimici sau analiţi chimici, inclusiv metaboliţii, produşii de degradare şi de reacţie corespunzători ai acestora, rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanţelor individuale sunt egale cu zero. În cazul în care valoarea medie calculată a analitului dat este inferioară limitei de cuantificare, şi în cazul în care limita de cuantificare nu satisface criteriile de performanţă minimale, rezultatul obţinut pentru substanţa determinată nu se poate lua în considerare în scopul evaluării calităţii chimice generale a corpului de apă respectiv. În cazul substanţelor cu valoare limită referitoare la concentraţia maximă, atunci când valoarea maximă determinată nu este mai mare decât cea mai mică limita de cuantificare a determinării cantitative şi limita de cuantificare nu satisface criteriile de performanţă minimale, rezultatul obţinut pentru substanţa determinată nu se poate lua în considerare în scopul evaluării calităţii chimice generale a corpului de apă respectiv. Datele fizico-chimice se vor înscrie, după efectuarea calculelor statistice, în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.1 la prezentul Regulament. Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.2 la prezentul Regulament. Tabelele centralizatoare cu datele anuale a măsurătorilor, limitele de cuantificare, pentru fiecare curs de apă, vor fi completate de laboratoarele Părţilor, până la data primei prelevări din anul următor, vor fi predate laboratorului partener care efectuează prelevarea pe respectivul curs de apă. Cu ocazia prelevării comune experţii vor verifica, unifica tabelele, le vor anexa proceselor-verbale, eventualele lipsuri vor fi specificate în procesul-verbal. Tabelele conţinând tot şirul de date vor fi transmise reciproc de către Părţi, pe cale electronică, cel târziu, până la sfârşitul semestrului I al anului următor celui analizat. ART. 10 Sistemul de valori limită utilizat Sistemul de valori limită pentru indicatorii fizico-chimici, chimici şi biologici cuprinde două stări de calitate: "starea bună" şi "nu atinge starea bună". Pentru indicatorii fizico-chimici se utilizează sistemul de valori limită din anexa nr. 7.1 la prezentul Regulament. Pentru substanţele prioritare şi alte substanţe periculoase se utilizează sistemul de valori limită din anexa nr. 7.2 la prezentul Regulament. Pentru indicatorii biologici se utilizează sistemul de valori limită din anexa nr. 7.3 la prezentul Regulament. Sistemul de valori limită poate fi modificat pe baza experienţei internaţionale dobândite în timpul implementării Directivei Cadru Apă şi ori de câte ori apar noi cerinţe legislative europene în domeniu. De asemenea, după o utilizare pe o perioadă de cinci ani, sistemul de valori se va reanaliza. ART. 11 Evaluarea stării calităţii apelor Pentru evaluarea stării calităţii apelor se calculează valorile medii conform art. 9 pentru şirul de măsurători obţinut într-un an cu excepţia indicatorilor marcaţi cu "*" din anexa nr. 7.2 pentru care la evaluarea stării calităţii apelor se utilizează concentraţia maximă a şirului de măsurători, conform procedurii detaliate în art. 9. Evaluarea se realizează pentru indicatorii de calitate ai apei cuprinşi în anexele nr. 7.1, 7.2 şi 7.3, conform art. 10. În cazul indicatorilor pentru care nu sunt prevăzute valori limită, aceştia se monitorizează în vederea urmăririi evoluţiei acestora. Rezultatele evaluării vor fi înscrise în ultimul rând al anexei nr. 6.1. respectiv 6.2 şi pot fi reprezentate de una din următoarele încadrări în starea de calitate: "starea bună" (prescurtat "bună", boldat) şi "nu atinge starea bună" (prescurtat "nu bună"). În cazul indicatorilor de calitate pentru care conform prevederilor art. 9, evaluarea nu se poate realiza, se notează prescurtat "neeval", italic. Pentru o viziune de ansamblu, încadrarea cea mai defavorabilă a indicatorilor din fiecare grupă, în fiecare secţiune în parte, este prezentată într-un tabel sintetic care conţine starea calităţii cursurilor de apă, pe grupe de indicatori, conform anexei nr. 8 la prezentul Regulament. ART. 12 Evaluarea tendinţelor de calitate a apei Evaluarea modificării calităţii cursurilor de apă se realizează prin compararea valorilor medii ale anului analizat cu valoarea medie a perioadei premergătoare de 5 ani, conform metodologiei descrise în anexa nr. 9.1 la prezentul Regulament. Evaluarea se efectuează pentru indicatorii la care există date pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii cursurilor de apă, din cinci în cinci ani, pe baza mediilor anuale, pentru şirurile de date referitoare la ultimii 10 ani (de două ori cinci ani) se face conform anexei nr. 9.2. ART. 13 Dispoziţii finale a) Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre împuterniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament. b) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7.1, 7.2, 7.3, 8, 9.1 şi 9.2 la prezentul Regulament reprezintă parte integrantă din acesta. c) Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română şi limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice. d) Prezentul Regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XXIX-a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern. e) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, anexa nr. 3 a protocolului Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, intitulat "Regulament pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" îşi pierde valabilitatea.
┌──────────────────┬───────────────────┐
│PENTRU PARTEA │PENTRU PARTEA │
│ROMÂNĂ │UNGARĂ │
│Adriana Petcu │Kovacs Peter │
└──────────────────┴───────────────────┘
ANEXA 1/1 sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Lista şi datele de identificare ale instituţiilor care execută prelevările probe şi analizele de calitate A mintaveteleket es elemzeseket vegzo vegrehajto szervek es elerhetoseguk A. Pentru râurile Tur, Someş şi Crasna/Tur, Szamos, Kraszna folyok eseten a. Instituţii competente din România/Romaniai intezmenyek: Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 400213 Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17 Tel: + 40 - 264 - 433028 Mobil: +40-788 -235758 Dispecerat: Tel + Fax: +40-246-433021 E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare - de rezervă 440112 Satu Mare, Str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A Tel: +40-261-770177 Fax: + 40-261-768300 E-mail: dispecer.sgasm@tsgasm.dast.rowater.ro b. Instituţii competente din Ungaria/Magyarorszagi intezmenyek: Hajdu-Bihar Megyei Kormanyhivatal 4024 Debrecen, Piac u. 54. Tel: +36-52-504100 Fax: +36-52-504105 E-mail: hivatal@haidu.gov.lni Szabolcs-Szatmar-Bereg Megyei Kormanyhivatal 400 Nyiregyhaza, Hosok tere 5. Tel: + 36 - 42 - 599 300 Fax: + 36 - 42 - 599 309 E-mail: hivatal@szabolcs.gov.hu B. Pentru râurile Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb/Er, Berettyo, Sebes-Koros, Fekete-Koros, Feher-Koros folyok eseten a. Instituţii competente din România/Romaniai intezmenyek: Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 410125 Oradea, Str. Ion Bogdan nr. 35 Tel: +40-259-443892 Fax: +40-259-444237 +40-259-442064 E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro laborator@dac.rowater.ro b. Instituţii competente din Ungaria/Magyarorszagi intezmenyek: Haidu-Bihar Megyei Kormanyhivatal 4024 Debrecen, Piac u. 54. Tel: +36-52-504100 Fax: +36-52-504105 E-mail: hivatal@haidu.gov.hu C. Pentru râul Mureş/Maros folyo eseten a. Instituţii competente din România/Romaniai intezmenyek: Administraţia Bazinală de Apă Mureş 540057 Tg. Mureş, Str. Koteles Samuel nr. 33 Tel: + 40 - 265 - 265420 Dispecerat: +40-265-261303 Fax: + 40 - 265 - 264290 + 40 - 265 - 267955 E-mail: dispecer@dam.rowater.ro Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad 310414 Arad, Str. Liviu Rebreanu nr. 101 Tel: + 40 - 257 - 280362 Fax: +40-257-280812 E-mail: dispecer@sgaar.dam.rowater.ro b. Instituţii competente din Ungaria/Magyarorszagi intezmenyek: Csongrad Megyei Kormanyhivatal 6722 Szeged, Rakoczi ter 1. Tel: + 36 - 62 - 562 663 Fax: +36-62-562601 E-mail: vezeto@csongrad.gov.hu ANEXA 2/2. sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Secţiunile de prelevare a probelor de apă şi de măsurare a debitului de apă Vizmintaveteli es vizhozammeresi szelvenyek
┌────────────┬─────────────────────────────────┐
│ │Secţiunile pentru/Szelvenyek │
│Râul/ ├────────────────┬────────────────┤
│Vizfolyas │prelevări de │măsurători de │
│ │probe/ │debit/ │
│ │vizmintaveteli │vizhozammeresi │
├────────────┴────────────────┴────────────────┤
│1. Pe teritoriul român/1. Roman teruleten │
├────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ │Turulung, 24,1 │
│ │Bercu, 4,5 km de│km de la │
│ │la frontieră/ │frontieră/ │
│Tur/Tur │Bercu (Berek), │Turulung │
│ │4,5 km-re a │(Turterebes), │
│ │hatartol │24,1 km-re a │
│ │ │hatartol │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Postul │
│ │Dara, cca. 7,4 │hidrometric Satu│
│ │km de frontieră,│Mare, la cca. 16│
│ │mal stâng/Dara │km de frontieră/│
│Someş/Szamos│(Szamosdara), │Satu Mare │
│ │kb. 2 km-re a │(Szatmarnemeti) │
│ │hatartol, jobb │vizugyi │
│ │part │meroallomas, kb.│
│ │ │16 km-re a │
│ │ │hatartol │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Berveni, cca. 3 │În dreptul │
│ │km de frontieră,│podului rutier │
│ │amonte pod │de lângă │
│ │rutier/Berveni │localitatea │
│Crasna/ │(Borvely), kb. 3│Berveni, la cca.│
│Kraszna │km-re a │3 km/ Berveni │
│ │hatarrtol, │(Borvely) │
│ │kozuti hid │telepules │
│ │felett │melletti hidnal,│
│ │ │kb. 3 km-re │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Parhida, cca. │Postul │
│ │1,5 km de │hidrometric │
│ │frontieră, mal │Salard, la cca. │
│Barcău/ │stâng/Parhida │13 km de │
│Berettyo │(Pelbarthida), │frontieră │
│ │kb. 1,5 km-re a │Salard (Szalard)│
│ │hatartol, bal │vizmercenel, kb.│
│ │part │13 km-re a │
│ │ │hatartol │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Diosig, cca. │ │
│ │10,8 km de │Ianca, cca. 9,5 │
│Ier/ │frontieră/ │km de frontieră/│
│Er-csatorna │Diosig │Ianca (Janka), │
│ │(Dioszeg), kb. │kb. 9,5 km-re a │
│ │10,8 km-re a │hatartol │
│ │hatartol │ │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Cheresig, cca. 3│Determinarea │
│ │km de frontieră/│debitului prin │
│Crişul │Cheresig │măsurători şi │
│Repede/ │(Korosszeg), kb.│calcul/Vizhozam │
│Sebes-Koros │3 km.-re a │meghatarozasa │
│ │hatartol │meresekkel es │
│ │ │szamitassal │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Zerind, cca. 7 │Postul │
│ │km de frontieră │hidrometric │
│ │la postul │Zerind, la cca. │
│Crişul Negru│hidrometric/ │7 km de │
│/ │Zerind (Zerend),│frontieră/Zerind│
│Fekete-Koros│kb. 7 km-re a │(Zerend), kb. 7 │
│ │hatartol, │km-re a │
│ │vizugyi │hatartol, │
│ │meroallomas │vizugyi │
│ │ │meroallomas │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Vărşand, cca. 2 │ │
│ │km de frontieră,│Postul │
│ │aval confluenţa │hidrometric │
│ │cu canalul │Chişineu Criş, │
│Crişul Alb/ │Morilor/ Varsand│la cca. 26 km de│
│Feher-Koros │(Vasand), kb. 2 │frontieră/ │
│ │km-re a │Chisineu Cris │
│ │hatartol, a │(Kisjeno), a │
│ │Malom-csatonaval│hatartol kb. 26 │
│ │valo osszefolyas│km-re │
│ │alatt │ │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Postul │
│ │Nădlac, cca. 2 │hidrometric │
│ │km de frontieră,│Nădlac, la cca. │
│ │mal drept/Nadlac│2 km de │
│Mureş/Maros │(Nagylak)) kb. 2│frontieră/Nadlac│
│ │km-re a │(Nagylak) │
│ │hatartol, jobb │vizugyi │
│ │part │meroallomas, kb.│
│ │ │2 km-re a │
│ │ │hatartol │
├────────────┴────────────────┴────────────────┤
│2. Pe teritoriul maghiar/2. Magyar teruleten │
├────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │Kishodos, pod │Garbolc, miră, │
│ │rutier, 5,6 km │5,6 km de │
│Tur/Tur │de frontieră/ │frontieră/ │
│ │Kishodos, kozuti│Garbolc, │
│ │hid, 5,6 km-re a│vizmerce 5,6 │
│ │hatartol │km-re a hatartol│
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Csenger, miră, │Csenger, miră, │
│ │2,2 km de │2,2 km de │
│Someş/Szamos│frontieră/ │frontieră/ │
│ │Csenger, │Csenger, │
│ │vizmerce, 2,2 │vizmerce 2,2 │
│ │km-re a hatartol│km-re a hatartol│
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Merk, pod │Agerdomajor, │
│ │rutier, 3,8 km │miră, 3,8 km de │
│Crasna/ │de frontieră/ │frontieră/ │
│Kraszna │Merk, kozuti │Agerdomajor, │
│ │hid, 3,8 km-re a│vizmerce 3,8 │
│ │hatartol │km-re a hatartol│
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Kismarja, pod │Kismarja, miră, │
│ │rutier, 1,8 km │1,8 km de │
│Barcău/ │de frontieră/ │frontieră/ │
│Berettyo │Kismarja, kozuti│Kismarja, │
│ │hid, 1,8 km-re a│vizmerce 1,8 │
│ │hatartol │km-re a hatartol│
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Zsinordulo, pod │Zsinordulo, pod │
│ │rutier, 0,7 km │rutier 2,1 km de│
│Ier/ │de frontieră/ │frontieră/ │
│Er-csatorna │Zsinorduloi │Zsinorduloi │
│ │kozuti hid 0,7 │kozuti hid 2,17 │
│ │km-re a hatartol│km-re a hatartol│
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Korosszakal, │
│Crişul │Korosszakal, 3,5│miră, 3,8 km de │
│Repede/ │km de frontieră/│frontieră/ │
│Sebes-Koros │Korosszakal, 3,5│Korosszakal, │
│ │km-re a hatartol│vizmerce 3,8 │
│ │ │km-re a hatartol│
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Sarkad-Malomfok,│
│Crişul Negru│Sarkad, 4,8 km │miră, 0,6 km de │
│/ │de frontieră/ │frontieră/ │
│Fekete-Koros│Sarkad, 4,8 │Sarkad-Malomfok,│
│ │km-re a hatartol│vizmerce 0,6 │
│ │ │km-re a hatartol│
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Gyulavari, 2,5 │Gyula, miră 4,6 │
│Crişul Alb/ │km de frontieră/│km dc frontieră/│
│Feher-Koros │Gyulavari, 2,5 │Gyula, vizmerce │
│ │km-re a hatartol│4,6 km-re a │
│ │ │hatartol │
├────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Nagylak, 0,2 km │Mako, miră, 24,5│
│ │de frontieră/ │km de frontieră/│
│Mureş/Maros │Nagylak, 0,2 │Makoi vizmerce │
│ │km-re a hatartol│24,5 km-re a │
│ │ │hatartol │
└────────────┴────────────────┴────────────────┘
ANEXA 3/3. sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Indicatori de determinat în apele de frontieră româno-ungare/ Vizsgalando jellemzok a magyar-roman hatarvizeken
┌──────────────────────────────────┬────────────┬─────┐
│ │ │Probe│
│Indicator de calitate/Vizminosegi │UM/ │/an/ │
│jellemzo │Mertekegyseg│Minta│
│ │ │/ev │
├──────────────────────────────────┴────────────┴─────┤
│A Indicatorii regimului de oxigen/A Oxigenhaztartas │
│jellemzoi │
├───────────────────┬──────────────┬────────────┬─────┤
│Oxigen dizolvat/ │(DO) │mg/l │12 │
│Oldott oxigen │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Saturaţie de oxigen│(Sat. Oxygen) │% │12 │
│/Oxigen telitettseg│ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│CBO(5)/BOI(5) │(BOD(5)) │mg/l │12 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│CCO-Cr/KOI(Cr) │(COD/K(2)Cr(2)│mg/l │12 │
│ │O(7)) │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────────────┴─────┤
│B Indicatorii regimului de nutrienţi/B │
│Tapanyaghaztartas jellemzoi │
├───────────────────┬──────────────┬────────────┬─────┤
│Amoniu-N/Ammonium-N│(NH(4)-N) │mg/l │12 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Azotiti-N/Nitrit-N │(NO(2)-N) │mg/l │12 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Azotati-N/Nitrat-N │(NO(3)-N) │mg/l │12 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Azot total/Osszes │(N tot.) │mg/l │12 │
│nitrogen │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Ortofosfat-P/ │(o-PO(4)-P) │mg/l │12 │
│Ortofoszfat-P │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Fosfor total/Osszes│(P tot.) │mg/l │12 │
│foszfor │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────────────┴─────┤
│C Indicatori de salinitate/C Sohaztartas jellemzoi^1)│
├───────────────────┬──────────────┬────────────┬─────┤
│Calciu/Kalcium │(Ca) │mg/l │6 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Magneziu/Magnezium │(Mg) │mg/l │6 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Sodiu/Natrium │(Na) │mg/l │6 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Potasiu/Kalium │(K) │mg/l │6 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Cloruri/Klorid │(Cl) │mg/l │6 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Sulfaţi/Szulfat │(SO(4)) │mg/l │6 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Carbonaţi/Karbonat │(CO(3)) │mg/l │6 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Bicarbonaţi/ │(HCO(3)) │mg/l │6 │
│Hidrogenkarbonat │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Reziduu filtrabil │ │ │ │
│(105° C)/Osszes │(TDS) │mg/l │6 │
│oldott anyag (105° │ │ │ │
│C) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Conductivitate (20°│ │ │ │
│C)/Vezetokepesseg │(Cond.) │µS/cm │6 │
│(20° C) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Duritate (CaCO(3))/│(Hardness) │mg/l │12 │
│Kemenyseg (CaCO(3))│ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────────────┴─────┤
│D Alţi indicatori fizico-chimici generali/D Egyeb │
│fizikai, kemiai jellemzok^1) │
├───────────────────┬──────────────┬────────────┬─────┤
│Temperatură apă/ │(TW) │°C │12 │
│Vizhomerseklet │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Materii totale în │ │ │ │
│suspensie/Osszes │(TSS) │mg/l │6 │
│lebegoanyag │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│pH (25° C) │ │- │12 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Alcalinitate/ │(Alcalinit │ │ │
│Lúgossag │(methyl │mmol/l │6 │
│ │orange)) │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────────────┴─────┤
│E Metale grele şi cianuri totale/E Nehezfemek es │
│osszes cianid │
├───────────────────┬──────────────┬────────────┬─────┤
│Zinc (dizolvat)/ │(Zn(dis)) │µg/l │12 │
│Zink (oldott) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Cupru (dizolvat)/ │(Cu(dis)) │µg/l │12 │
│Rez (oldott) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Crom total │ │ │ │
│(dizolvat)/Osszes │(Cr tot.(dis))│µg/l │12 │
│krom (oldott) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Arsen (dizolvat)/ │(As(dis)) │µg/l │12 │
│Arzen (oldott) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Cianuri (totale)/ │(CN(tot)) │µg/l │12 │
│Cianid (osszes) │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────────────┴─────┤
│F Substanţe prioritare şi alte substanţe periculoase/│
│F Elsobbsegi es egyeb veszelyes anyagok^2) │
├───────────────────┬──────────────┬────────────┬─────┤
│Plumb (dizolvat)/ │(Pb(dis)) │µg/l │12 │
│Olom (oldott) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Cadmiu (dizolvat)/ │(Cd(dis)) │µg/l │12 │
│Kadmium (oldott) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Mercur (dizolvat)/ │(Hg(dis)) │µg/l │12 │
│Higany (oldott) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Nichel (dizolvat)/ │(Ni(dis)) │µg/l │12 │
│Nikkel (oldott) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Alaclor/Alaklor │ │µg/l │4 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Antracen/Antracen │ │µg/l │4 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Atrazin/Atrazin │ │µg/l │4 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Benzen/Benzol │ │µg/l │4 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Tetraclorură de │ │ │ │
│carbon/ │ │µg/l │4 │
│Szentetraklorid │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Clorfenvinfos/ │ │µg/l │4 │
│Klorfenvinfosz │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Clorpirifos/ │ │µg/l │4 │
│Klorpirifosz │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Pesticide │ │ │ │
│ciclodiene/ │ │ │ │
│Ciklodien │ │ │ │
│peszticidek │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Aldrin │ │µg/l │4 │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Dieldrin │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Endrin │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Isodrin │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│DDT total/Osszes │ │µg/l │4 │
│DDT │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│DDT para-para/ │ │µg/l │4 │
│para-para-DDT │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│1,2-diclorctan/ │ │µg/l │4 │
│1,2-dikloretan │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┼────────────┼─────┤
│Endosulfan (α-endosulfan)/ │µg/l │4 │
│Endoszulfan (α-endoszulfan) │ │ │
├───────────────────┬──────────────┼────────────┼─────┤
│Fluoranten/ │ │µg/l │4 │
│Fluoranten │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Hexaclorbenzen/ │ │µg/l │4 │
│Hexaklor-benzol │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Hexaclorbutadiena/ │ │µg/l │4 │
│Hexaklor-butadien │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Hexaclorciclohexan │ │ │ │
│(γ-lindan)/ │ │µg/l │4 │
│Hexaklor-ciklohexan│ │ │ │
│(γ-lindan) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Naftalină/Naftalin │ │µg/l │4 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Pentaclorbenzen/ │ │µg/l │4 │
│Pentaklor-benzol │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Hidrocarburi │ │ │ │
│poliaromatice (PAH)│ │ │ │
│/ Poliaromas │ │ │ │
│szenhidrogenek │ │ │ │
│(PAH) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Benzo(a)pyren/Benzo│ │ │ │
│(a)piren │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Benzo(b)fluoranten/│ │ │ │
│Benzo(b)fluoranten │ │µg/l │4 │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Benzo(k)fluoranten/│ │ │ │
│Benzo(k)fluoranten │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Benzo(g,h,i)peiylen│ │ │ │
│/Benzo(g,h,i) │ │ │ │
│perilen │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┤ │ │
│Indeno(1,2,3-cd) │ │ │ │
│pyren/Indeno │ │ │ │
│(1,2,3-cd) piren │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Simazin/Simazin │ │µg/l │4 │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Tetracloretilenă/ │ │µg/l │4 │
│Tetraklor-etilen │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Tricloretilenă/ │ │µg/l │4 │
│Triklor-etilen │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Triclorbenzeni/ │ │µg/l │4 │
│Triklor-benzolok │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Triclormetan │ │ │ │
│(clorofomi)/ │ │µg/l │4 │
│Triklor-metan │ │ │ │
│(kloroform) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Trifluralin/ │ │µg/l │4 │
│Trifluralin │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┴────────────┴─────┤
│G Indicatori biologici/G Biologiai jellemzok │
├───────────────────┬──────────────┬────────────┬─────┤
│Clorofila-a/ │(Chlorophyl-a)│µg/l │12 │
│Klorofill-a │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Fitoplancton^3)/ │ │- │6 │
│Fitoplankton^3) │ │ │ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────┼─────┤
│Fitobentos^4)/ │ │ │ │
│Fitobenton │ │- │2 │
│(bentikus │ │ │ │
│kovaalgak)^4) │ │ │ │
├───────────────────┴──────────────┼────────────┼─────┤
│Macronevertebrate acvatice^4)/Vizi│- │2 │
│makrogerinctelenek^4) │ │ │
├──────────────────────────────────┴────────────┴─────┤
│H Debitul cursului de apă/H Vizfolyas vizhozama │
├───────────────────┬──────────────┬────────────┬─────┤
│Debit (Q)/Vizhozam │(Flow rate Q) │mc/s │12 │
│(Q) │ │ │ │
└───────────────────┴──────────────┴────────────┴─────┘
^1) Indicatorii cu frecvenţa de 6 vor fi analizaţi în lunile impare de către Partea română, în lunile pare de către Partea ungară. ^1) A 6 gyakorisagu jellemzoket a roman Fel a paratlan, a magyar Fel a paros honapokban elemzi. ^2) Indicatorii cu frecvenţa de 4 vor fi analizaţi trimestrial, în prima lună de către Partea română, în a doua lună de către Partea ungară. ^2) A 4 gyakorisagu jellemzoket negyed evente kell merni, a roman Fel az elso, a magyarFel a masodik honapokban. ^3) Prelevarea probelor de fitoplancton se realizează lunar, în perioada aprilie - septembrie. Părţile prelevează probele conform Regulamentului, pe teritoriul propriu. Pe baza listelor de specii şi a datelor cantitative se calculează EQR/RCE. ^3) A fitoplankton mintavetele havonta tortenik, aprilis - szeptember kozatti honapokban, a Szabalyzat szerinti sajat oldalon. A fajosszetetel es mennyisegi adatok alapjan EQR/RCE ertekek megadasara kerul sor. ^4) Prelevarea probelor de fitobentos, macronevertebrate acvatice se realizează conform Regulamentului, pe teritoriul propriu de două ori pe an, de preferabil în lunile mai şi septembrie, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme. Pe baza listelor de specii şi a datelor cantitative se calculează EQR/RCE. ^4) A bentikus kovaalgak, makrogerinctelepek mintavetele a Szabalyzat szerinti sajat oldalon, aradas utan, hosszan tarto, egyenletes vizhozuinu, kisvizes idoszakban, evi ket alkalommal, lehetoleg majusban es szeptemberben tortenik. A fajosszetetel es mennyisegi adatok alapjan EQR/RCE ertekek megadasara kerul sor. ANEXA 4/4. sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere RAPORT DE ÎNCERCARE - VIZSGALATI ADATLAP
┌───┬───────────────┬─┬──────────────┬─┐
│1. │Râul │ │Folyo │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│ │Data şi ora │ │Vizmintavetel │ │
│2. │începerii │ │kezdetenek │ │
│ │prelevării │ │napja es oraja│ │
│ │probelor de apă│ │ │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│ │Secţiunea dc │ │A │ │
│3. │prelevare a │ │vizmintavetel │ │
│ │probelor de apă│ │szelvenye │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│ │Data măsurării │ │A │ │
│4. │debitului │ │vizhozammeres │ │
│ │ │ │kelte │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│ │Secţiunea de │ │A │ │
│5. │măsurare a │ │vizhozammeres │ │
│ │debitului │ │szelvenye │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│ │Data │ │Az adatlap │ │
│6. │completării │ │kitoltesenek │ │
│ │raportului │ │kelte │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│ │Condiţii │ │Meteorologial │ │
│ │meteorologice: │ │viszonyok: / │ │
│7. │/nebulozitate, │ │felhozet, esos│ │
│ │timp ploios, │ │ido, szel/ │ │
│ │vânt/ │ │ │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│8. │Temperatura │ │A levego │ │
│ │aerului │ │homerseklete │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│9. │Fenomene de │ │Jegviszonyok │ │
│ │îngheţ │ │ │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│10.│Culoare │ │Szin │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│11.│Miros │ │Szag │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│12.│Peliculă │ │Hartya │ │
├───┼───────────────┼─┼──────────────┼─┤
│ │Corpuri │ │Lathato │ │
│13.│plutitoare │ │uszadekok │ │
│ │vizibile │ │ │ │
└───┴───────────────┴─┴──────────────┴─┘
14. Rezultatele obţinute/A kapott eredmenyek
┌────────────┬──────────────┬──────────┐
│Indicator/ │Unitate de │Rezultate/│
│Jellemzo │măsură/ │Eredmenyek│
│ │Mertekegyseg │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│DO │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Sat. Oxigen │% │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│BOD5 │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│COD/K(2)Cr │mg/l │ │
│(2)O(7) │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│NH(4)– N │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│NO(2)– N │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│NO(3)– N │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│N tot │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│o – PO(4)- P│mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│P – tot │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Ca │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Mg │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Na │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│K │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Cl │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│SO(4) │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│CO(3) │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│HCO(3) │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│TSS │mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Conductivity│µS/cm │ │
│(20° C) │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Hardness │mg/l │ │
│(CaCO(3)) │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│T W │°C │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│TDS (105° C)│mg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│pH (25° C) │- │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Alcalinity │ │ │
│(methyl │mmol/1 │ │
│orange) │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Zn (dis.) │µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Cu (dis.) │µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Cr total │µg/l │ │
│(dis.) │ │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Pb (dis.) │µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Cd (dis.) │µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Hg (dis.) │µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Ni (dis.) │µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│As (dis.) │µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│CN (tot.) │µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Chlorophyl-a│µg/l │ │
├────────────┼──────────────┼──────────┤
│Flow rate │mc/s │ │
│(Q) │ │ │
└────────────┴──────────────┴──────────┘
┌───┬─────────────┬─┬────────────────┬─┐
│15.│Alte │ │Egyeb │ │
│ │observaţii │ │megjegyzesek │ │
├───┼─────────────┼─┼────────────────┼─┤
│ │Responsabilii│ │A vizsgalatokert│ │
│16.│efectuării │ │felelos │ │
│ │analizelor │ │szemelyek │ │
├───┼─────────────┼─┼────────────────┼─┤
│ │Responsabilul│ │A │ │
│17.│măsurării │ │vizhozammeresert│ │
│ │debitului │ │felelos szemely │ │
└───┴─────────────┴─┴────────────────┴─┘
┌─────────────────────┬─┬───────────┬─┐
│Nume, prenume │ │Nev │ │
├─────────────────────┼─┼───────────┼─┤
│ │ │ │ │
├─────────────────────┼─┼───────────┼─┤
│Semnătură │ │Alairas │ │
├─────────────────────┼─┼───────────┼─┤
│ │ │ │ │
└─────────────────────┴─┴───────────┴─┘
ANEXA 5.1/5.1. sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Metode de analiză utilizate pentru indicatorii fizico-chimici (unitate de măsură, standard, exprimare rezultate)/Alkalmazott vizsgalati modszerck a fizikai, kemiai jellemzokre (mertekegyseg, szabvany, eredmenyek megadasa)
┌───────────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┐
│ │ │ │ │Exprimare │
│ │ │ │ │rezultate │
│Indicator de │ │Standard │ │(nr. │
│calitatea apei/ │UM/ │(român)/ │Standard │zecimale/ │
│Vizminosegi │Mertekegyseg│Szabvany │(maghiar)/ │precizie)/│
│jellemzo │ │(roman) │Szabvany (magyar)│Eredmenyek│
│ │ │ │ │megadasa │
│ │ │ │ │(tizedes/ │
│ │ │ │ │pontossag)│
├───────────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┤
│A Indicatorii regimului de oxigen/A Oxigenhaztartas jellemzoi │
├───────────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┤
│ │ │SR EN │ │ │
│Oxigen dizolvat/ │ │25813:2000/ │MSZ ISO 5813:1993│ │
│Oldott oxigen (DO) │mg/l │C 91: 2009 │MSZ EN 25814:1998│1/0,1 │
│ │ │SR EN ISO │EPA METHOD 360.3 │ │
│ │ │5814:2013 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Saturaţie de oxigen│ │Calcul, SR EN │Szamitas, │ │
│/Oxigen telitettseg│% │ISO 5814:2013 │MSZ 260-15: 1967 │-/- │
│(Sat. Oxygen) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR EN │MSZ EN │ │
│CBO(5)/BOI(5) (BOD │mg/l │1899-1:2003 │1899-1:2000 │1/0,1 │
│(5)) │ │SR EN │MSZ EN │ │
│ │ │1899-2:2002 │1899-2:2000 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR ISO │ │ │
│ │ │6060:1996 │MSZ ISO 6060:1991│ │
│CCO-Cr/KOI(Cr) │mg/l │DIN 38409:1992│MSZ 12750-21:1971│1/0,1 │
│(COD/K(2)Cr(2)O(7))│ │Part. 44 │ISO 15705:2002 │ │
│ │ │ISO 15705: │ │ │
│ │ │2002 │ │ │
├───────────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┤
│B Indicatorii regimului de nutrienţi/B Tapanyaghaztartas jellemzoi │
├───────────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┤
│Amoniu-N/Ammonium-N│mg/l │SR ISO │MSZ ISO │3/0,001 │
│(NH(4)- N) │ │7150:1:2001 │7150-1:1992 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Azotiti-N/Nitrit-N │ │SR EN │MSZ EN 26777:1998│ │
│(NO(2)- N) │mg/l │26777:2002/ │MSZ 448-12:1982 │3/0,001 │
│ │ │C91:2006 │MSZ 1484-13:2009 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │MSZ 12750-18:1974│ │
│Azotati-N/Nitrat-N │mg/l │SR ISO │MSZ 448-12:1982 │2/0,01 │
│(NO(3)- N) │ │7890-3:2000 │(2.2) │ │
│ │ │ │MSZ 1484-13:2009 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR EN ISO │MSZ EN 25663:1998│ │
│Azot total/Osszes │ │11905-1:2003 │MSZ 12750-20:1972│ │
│nitrogen (N tot.) │mg/l │SR EN │MSZ ISO │2/0,01 │
│ │ │12260:2004 │7150-1:1992 │ │
│ │ │ │MSZ EN 12260:2004│ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Ortofosfat-P/ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Ortofoszfat-P (o-PO│mg/l │6878:2005 │6878:2004 │2/0,01 │
│(4)-P) │ │ │MSZ 12750-17:1974│ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │MSZ EN ISO │ │
│Fosfor total/Osszes│mg/l │SR EN ISO │6878:2004 │2/0,01 │
│foszfor (P tot.) │ │6878:2005 │MSZ 260-20:1980 │ │
│ │ │ │MSZ 12750-17:1974│ │
├───────────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┤
│C Indicatori de salinitate/C Sohaztartas jellemzoi │
├───────────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┤
│ │ │ │MSZ EN ISO │ │
│ │ │SR ISO │7980:2000 │ │
│Calciu/Kalcium (Ca)│mg/l │6058:2008 │MSZ 1484-3:2006 │1/0,1 │
│ │ │ │(5) │ │
│ │ │ │MSZ 448-2:1985 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR ISO │MSZ EN ISO │ │
│Magneziu/Magnezium │ │6058:2008 │7980:2000 │ │
│(Mg) │mg/l │SR ISO │MSZ 1484-3:2006 │1/0,1 │
│ │ │6059:2008 │(5) │ │
│ │ │ │MSZ 448-2:1985 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ISO │MSZ 448-10:1977 │ │
│Sodiu/Natrium (Na) │mg/l │9964-3:1993 │MSZ 1484-3.2006 │1/0,1 │
│ │ │ │(5) │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ISO │MSZ 448-10:1977 │ │
│Potasiu/Kalium (K) │mg/l │9964-3:1993 │MSZ 1484-3:2006 │1/0,1 │
│ │ │ │(5) │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR ISO │MSZ ISO 929:2003 │ │
│Cloruri/Klorid (Cl)│mg/l │9297:2001 │MSZ 448-15:1982 │1/0,1 │
│ │ │ │MSZ 1484-15:2009 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Sulfaţi/Szulfat (SO│ │ST.METH. Ed. │MSZ 448-13:1983 │ │
│(4)) │mg/l │12/65 (turb.) │MSZ 12750-1:1988 │1/0,1 │
│ │ │EPA 375.2 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Carbonaţi/Karbonat │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│(CO(3)) │mg/l │9963-1:2002 │9963-1:1998 │1/0,1 │
│ │ │ │MSZ 448-11:1986 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Bicarbonaţi/ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Hidrogenkarbonat │mg/l │9963-1:2002 │9963-1:1998 │1/0,1 │
│(HCO(3)) │ │ │MSZ 448-11:1986 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Reziduu filtrabil │ │ │MSZ 448-19:1986 │ │
│(105° C)/Osszes │mg/l │STAS 9187:1984│MSZ 12750-6:1971 │-/- │
│oldott anyag (105° │ │ │MSZ 260-3:1973 │ │
│C) (TDS) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Conductivitate (20°│ │SR EN │MSZ EN 27888:1998│ │
│C)/Vezetokepesseg │µS/cm │27888:1997 │MSZ 448-32:1977 │-/- │
│(20° C) (Cond.) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Duritate (CaCO(3))/│ │SR ISO │ │ │
│Kemenyseg (CaCO(3))│mg/l │6059:2008 │MSZ 448-21:1986 │1/0,1 │
│(Hardness) │ │ │ │ │
├───────────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┤
│D Alţi indicatori fizico-chimici generali/D Egyeb fizikai, kemiai jellemzok │
├───────────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┤
│Temperatura apă/ │°C │STAS 6324:1961│MSZ 448-2:1967 │1/0,1 │
│Vizhomerseklet (TW)│ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Materii totale în │ │ │MSZ 12750-6:1971 │ │
│suspensie/Osszes │mg/l │SR EN 872:2005│MSZ 260-3:1973 │-/- │
│lebegoanyag (TSS) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │MSZ ISO │ │
│pH (25° C) │- │SR EN ISO │10523:2003 │2/0,01 │
│ │ │10523:2012 │MSZ 448-22:1985 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-22:2009 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Alcalinitate/ │ │ │MSZ EN ISO │ │
│Lúgossag │ │SR EN ISO │9963-1:1998 │ │
│(Alcalinity (methyl│mmol/l │9963-1:2002 │MSZ EN ISO │1/0,1 │
│orange)) │ │ │9963-2:1998 │ │
│ │ │ │MSZ 448-11:1986 │ │
├───────────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┤
│E Metale grele şi cianuri totale/E Nehezfemek es osszes cianid │
├───────────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┤
│Zinc (dizolvat)/ │ │SR ISO │ │ │
│Cink (oldott) (Zn │µg/l │8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │1/0,1 │
│(dis)) │ │SR ISO │MSZ ISO 8288:2003│ │
│ │ │17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR ISO │ │ │
│Cupru (dizolvat)/ │ │8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│Rez (oldott) (Cu │µg/l │SR EN ISO │MSZ EN ISO │1/0,1 │
│(dis)) │ │15586:2004 │15586:2003 │ │
│ │ │SR ISO │ │ │
│ │ │17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR EN ISO │ │ │
│Crom total │ │15586:2004 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│(dizolvat)/Osszes │µg/l │SR EN │MSZ EN ISO 15586:│1/0,1 │
│krom (oldott) (Cr │ │1233:2003 │2003 │ │
│tot(dis)) │ │SR ISO │ │ │
│ │ │17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Arsen (dizolvat)/ │ │SR ISO │MSZ EN ISO │ │
│Arzen (oldott) (As │µg/l │17294-2:2005 │11969:1998 │2/0,01 │
│(dis)) │ │SR ISO │MSZ 1484-3:1998 │ │
│ │ │17378-2:2015 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Cianuri (totale)/ │ │SR ISO │ │ │
│Cianid (osszes) (CN│µg/l │6703-1:1998 │MSZ 260-30:1992 │2/0,01 │
│(tot)) │ │ │ │ │
├───────────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┤
│F Substanţe prioritare şi alte substanţe periculoase/F Elsobbsegi es egyeb │
│veszelyes anyagok │
├───────────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┤
│ │ │SR ISO │ │ │
│Plumb (dizolvat)/ │ │8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│Olom (oldott) (Pb │µg/l │SR EN ISO │MSZ EN ISO │2/0,01 │
│(dis)) │ │15586:2004 │15586:2003 │ │
│ │ │SR ISO │ │ │
│ │ │17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR ISO │ │ │
│ │ │8288:2001 │ │ │
│Cadmiu (dizolvat)/ │ │SR EN ISO │MSZ 1484-3:1998 │ │
│Kadmium (oldott) │µg/l │15586: 2004 │MSZ EN ISO 15586:│2/0,01 │
│(Cd(dis)) │ │SR EN ISO │2003 │ │
│ │ │5961:2002 │ │ │
│ │ │SR ISO │ │ │
│ │ │17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Mercur (dizolvat)/ │ │SR EN ISO │MSZ 1484-3:1998 │ │
│Higany (oldott) (Hg│µg/l │17852:2009 │MSZ EN 1483:1998 │2/0,01 │
│(dis)) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR ISO │ │ │
│Nichel (dizolvat)/ │ │8288-2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│Nikkel (oldott) (Ni│µg/l │SR EN ISO │MSZ EN ISO │2/0,01 │
│(dis)) │ │15586:2004 │15586:2003 │ │
│ │ │SR ISO │ │ │
│ │ │17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Alaclor/Alaklor │µg/l │6468:2000 │6468:1998 │3/0,001 │
│ │ │ │US EPA 8270 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Antracen/Antracen │µg/l │SR EN ISO │MSZ 1484-6:2003 │3/0,001 │
│ │ │17993:2006 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Atrazin/Atrazin │µg/l │10695:2002 │10695:2000 US EPA│3/0,001 │
│ │ │ │8270 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Benzen/Benzol │µg/l │SR ISO │MSZ 1484-4:1998 │1/0,1 │
│ │ │11423-1,2:2000│ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Tetraclorură de │ │SR EN ISO │ │ │
│carbon/ │µg/l │10301:2003 │ │1/0,1 │
│Szentetraklorid │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Clorfenvinfos/ │ │SR EN │MSZ EN ISO │ │
│Klorfenvinfosz │µg/l │12918:2002 │6468:1998 │3/0,001 │
│ │ │ │US EPA 8270 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Clorpirifos/ │ │SR EN │MSZ EN ISO │ │
│Klorpirifosz │µg/l │12918:2002 │6468:1998 │3/0,001 │
│ │ │ │US EPA 8270 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Pesticide │ │ │US EPA 8270 │ │
│ciclodicne/ │µg/l │SR EN ISO │MSZ EN ISO │4/0,0001 │
│Ciklodien │ │6468:2000 │6468:1998 │ │
│peszticidek │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│DDT total/Osszes │ │SR EN ISO │US EPA 8270 │ │
│DDT │µg/l │6468:2000 │MSZ EN ISO │4/0,0001 │
│ │ │ │6468:1998 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│DDT para-para/ │µg/l │SR ISO │ │4/0,0001 │
│para-para DDT │ │6468:2000 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│1,2-dicloretan/ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│1,2-dikloretan │µg/l │10301:2003 │10301:1999 │1/0,1 │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Endosulfan │ │ │MSZ EN ISO │ │
│(α-endosulfan)/ │µg/l │SR EN ISO │6468:1998 │4/0,0001 │
│Endoszulfan │ │6468:2000 │US EPA 8270 │ │
│(α-endoszulfan) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Fluoranten/ │µg/l │SR EN ISO │MSZ 1484-6: 2003 │4/0,0001 │
│Fluoranten │ │17993:2006 │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Hexaclorbenzen/ │ │SR ISO │MSZ EN ISO │ │
│Hexaklor-benzol │µg/l │6468:2000 │6468:1998 │4/0,0001 │
│ │ │ │US EPA 8270 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Hexaclorbuiadiena/ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Hexaklor-butadien │µg/l │10301:2003 │6468:1998 │3/0,001 │
│ │ │ │MSZ 1484-5: 1998 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Hexaclorciclohexan │ │ │MSZ EN ISO │ │
│(γ-lindan)/ │µg/l │SR EN ISO │6468:1998 │3/0,001 │
│Hexaklor-ciklohexan│ │6468:2000 │US EPA 8270 │ │
│(γ-lindan) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │MSZ EN ISO │ │
│Naftalină/Naftalin │µg/l │SR EN ISO │17993:2004 │2/0,01 │
│ │ │17993:2006 │MSZ 1484-6:2003, │ │
│ │ │ │MSZ 1484-4:1998 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Pentaclorbenzen/ │µg/l │SR EN ISO │ISO 11423-2:1997 │4/0,0001 │
│Pentaklor-benzol │ │6468:2000 │US EPA 8270 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Hidrocarburi │ │ │ │ │
│poliaromatice (PAH)│ │SR EN ISO │ │ │
│/Poliaromas │µg/l │17993:2006 │MSZ 1484-6:2003 │5/0,00001 │
│stenhidrogenek │ │ │ │ │
│(PAH) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Simazin/Simazin │µg/l │10695:2002 │11369:1999 │2/0,01 │
│ │ │ │US EPA 8270 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Tetracloretilena/ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO 10301:│ │
│Tetrakloretilen │µg/l │10301:2003 │1999 │1/0,1 │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Tricloretilena/ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Trikloretilen │µg/l │10301:2003 │10301:1999 │1/0,1 │
│ │ │ │MSZ 1484-5: 1998 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Triclorbenzeni/ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Triklor-benzolok │µg/l │6468:2000 │10301:1999 │3/0,001 │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Triclormetan │ │ │MSZ EN ISO │ │
│(clorofom)/ │µg/l │SR EN ISO │6468:1998 │1/0,1 │
│Triklormetan │ │10301:2003 │MSZ 1484-5:1998 │ │
│(klorofom) │ │ │ │ │
├───────────────────┼────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────┤
│Trifluralin/ │ │SR EN ISO │MSZ EN ISO │ │
│Trifluralin │µg/l │10695:2002 │10301:1999 │3/0,001 │
│ │ │ │US EPA 8270 │ │
├───────────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┤
│H Debitul cursului de apă/H Vizhozam │
├───────────────────┬────────────┬──────────────┬─────────────────┬──────────┤
│ │ │Explorarea │ │ │
│ │ │câmpului │ │ │
│ │ │vitezelor în │ │ │
│ │ │secţiunea de │Măsurarea │ │
│ │ │recoltare. │debitului sau │ │
│ │ │Determinarea │determinarea │ │
│ │ │de debit prin │debitului │ │
│Debit (Q)/Vizhozam │ │citirea │folosind cheia │ │
│(Q) │mc/s │nivelului │liminimetrică./ │1/0,1 │
│(Discharge Flow │ │mirei./ │A vizhozam │ │
│rate) │ │A vizsebesseg │merese, vagy a │ │
│ │ │merese a │vizhozam │ │
│ │ │mintaveteli │meghatarozasa a │ │
│ │ │szelvenyben. │vizhozam-vizszint│ │
│ │ │A vizsebesseg │gorbe alapjan. │ │
│ │ │meghatarozasa │ │ │
│ │ │a vizmerce │ │ │
│ │ │leolvasasaval.│ │ │
└───────────────────┴────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────┘
ANEXA 5.2/5.2 sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Metode biologice utilizate (prelevare, analiză, evaluare)/Alkalmazott biologiai modszerek (mintavetel, vizsgalat es ertekeles)
┌─────────────┬───────────────────┬──────────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │ │Metode de │Metode de │ │ │ │
│ │ │ │prelevare │analiză │Evaluare │Evaluare │ │
│ │ │Metode de │(standarde, │(standarde, │(date │(date │Evaluare │
│ │Indicatori │prelevare/ │literatură de│literatură de │cantitative)/ │calitative)/│(Index)/ │
│Ţara/ Orszag │biologici/ │Mintaveteli │specialitate)│specialitate)/│Ertekeles │Ertekeles │Ertekeles │
│ │Biologiai jellemzok│modszer │/ Mintaveteli│Elemzes │(Mennyisegi │(Minosegi │(index) │
│ │ │ │modszer │modszere │adatok) │adatok) │ │
│ │ │ │(szabvany, │(szabvany, │ │ │ │
│ │ │ │irodalom) │irodalom) │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Prelevarea din │ │ │ │ │ │
│ │ │zona eufotică/ │ │ │µg/l, interval│ │ │
│Ungaria/ │Clorofilă a/ │Felszini │MSZ ISO │MSZ ISO 10260:│(precizie) 1/ │- │- │
│Magyar-orszag│a-klorofill │(eufotikus │10260: 1993 │1993 │0,1/ │ │ │
│ │ │retegbol) │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Prelevarea din │ │ │ │ │ │
│ │ │zona eufotică/ │ │ │µg/l, │ │ │
│România/ │ │Felszini │SR ISO 10260:│SR ISO 10260: │pontossag: 1/ │- │- │
│Romania │ │(eufotikus │1996 │1996 │0,1; │ │ │
│ │ │retegbol) │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Probe fitoplancton│ │ │abundentă │lista │ │
│ │ │prelevate de la │ │ │relativă a │taxonomică, │ │
│ │ │suprafaţa apei │ │ │biomasei şi │grupe │HRPI │
│Ungaria/ │ │(zona eufotică)/ │ │ │conc.clorofila│funcţionale │multimetric │
│Magyar- │Fitoplancton/ │Felszini │MSZ EN 15204:│MSZ EN 15204: │-a/ relativ │Reynolds/ │index/RCE/ │
│orszag │Fitoplankton │(eufotikus │2006 │2006 │abundancia │taxonlista, │HRPI │
│ │ │retegbol) │ │ │biomassza │Reynolds- │multimetrikus│
│ │ │fitoplankton │ │ │alapon es o │fele │index/ EQR │
│ │ │mintavetel │ │ │a-klorofill │funkcionalis│ │
│ │ │ │ │ │koncentracio │csoportok │ │
├─────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Probe fitoplancton│ │ │ │ │ │
│ │ │prelevate de la │ │ │densitate: │ │ │
│ │ │suprafaţa apei │ │ │unităţi algale│ │Indice │
│România/ │ │(zona eufotică)/ │SR EN 15204: │SR EN 15204: │/ ml, biomasa/│lista │multimetric/ │
│Romania │ │Felszini │2007 │2007 │alga │taxonomică/ │RCE/ │
│ │ │(eufotikus │ │ │egyedszam (i/ │taxonlista │multimetrikus│
│ │ │retegbol) │ │ │ml), biomassza│ │index/ EQR │
│ │ │fitoplankton │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Probe de │ │ │ │ │ │
│ │ │fitobentos │ │ │ │ │ │
│ │ │(diatomee bentice)│ │ │ │ │ │
│ │ │prelevate după │ │ │ │ │IPSITI │
│ │ │pietre sau plante │ │ │abundenţa │ │multimetric │
│Ungaria/ │Fitobentos/ │(epilitic/ │MSZ EN 13946:│MSZ EN 14407: │relativă/ │lista │index/RCE/ │
│Magyar- │Fitobenton │epifitic)/ │2014 │2014 │relativ │taxonomică/ │IPSITI │
│orszag │ │Epilitikus/ │ │ │abundancia │taxonlista │multimetrikus│
│ │ │epifitikus │ │ │ │ │index/ EQR │
│ │ │fitobenton │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel │ │ │ │ │ │
│ │ │(bentikus │ │ │ │ │ │
│ │ │kovaalgak) │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Probe de │ │ │ │ │ │
│ │ │fitobentos │ │ │ │ │ │
│ │ │(diatomee bentice)│ │ │ │ │ │
│ │ │prelevate după │ │ │abundenţa: │ │ │
│ │ │pietre sau plante │ │ │unităţi algale│ │Indice │
│România/ │ │(epilitic/ │SR EN 13946: │SR EN 14407: │/ probă/ │lista │multimetric/ │
│Romania │ │epifitic)/ │2014 │2014 │abundancia: │taxonomică/ │RCE/ │
│ │ │Epilitikus/ │ │ │alga egyedszam│taxonlista │Multimetrikus│
│ │ │epifitikus │ │ │/ minta │ │index/ EQR │
│ │ │fitobenton │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel │ │ │ │ │ │
│ │ │(bentikus │ │ │ │ │ │
│ │ │kovaalgak) │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │ │ │Prelucrarea │ │ │ │
│ │ │ │ │completă a │ │ │ │
│ │ │ │ │unităţilor de │ │ │ │
│ │ │ │ │probă; │ │ │ │
│ │ │ │ │determinarea │ │ │ │
│ │ │ │ │până la │ │ │ │
│ │ │Prelevare probe │ │nivelul │ │ │ │
│ │ │macronevertebrate │ │taxonomic cel │ │ │ │
│ │ │metoda │ │mai scăzut (la│ │ │ │
│ │ │multihabitat, mod.│ │câteva grupe, │ │ │ │
│ │ │AQEM, 10 unităţi │ │categorii │ │ │ │
│ │ │de probă (pentru │ │sistematice │ │ │ │
│ │ │mai puţin de 3 │ │superioare: │ │ │ │
│ │ │habitate) sau 20 │ │Chironomidae │ │ │HMMI │
│ │ │unităţi de probă │ │şi │ │ │Indice │
│Ungaria/ │Macro-nevertebrate/│(pentru mai mult │MSZ EN ISO │Oligochaeta)/ │abundenţa i/m2│lista │multimetric/ │
│Magyar- │Makro-gerinctelenek│de 3 habitate)/ │10870:2013 │a │/ abundancia │taxonomică/ │RCE/ HMMI │
│orszag │ │Multi-habitat │ │mintaegysegek │(i/m2) │taxonlista │multimetrikus│
│ │ │makrogerinctelen │ │teljes │ │ │index/ EQR │
│ │ │mintavetel, mod. │ │feldolgozasa, │ │ │ │
│ │ │AQEM, 10 │ │hatarozas │ │ │ │
│ │ │mintaegyseg (3 │ │lehetoseg │ │ │ │
│ │ │habitatnal │ │szerinti │ │ │ │
│ │ │kevesebb) vagy 20 │ │legalacsonyabb│ │ │ │
│ │ │mintaegyseg (3 │ │taxonomiai │ │ │ │
│ │ │habitatnal tobb) │ │szintig │ │ │ │
│ │ │ │ │(nehany │ │ │ │
│ │ │ │ │csoportnal │ │ │ │
│ │ │ │ │magasabb │ │ │ │
│ │ │ │ │rendszertani │ │ │ │
│ │ │ │ │kategoriaig: │ │ │ │
│ │ │ │ │Chironomidae, │ │ │ │
│ │ │ │ │Oligocnaeta) │ │ │ │
├─────────────┼───────────────────┼──────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │Prelevare probe │ │ │ │ │ │
│ │ │macronevertebrate,│ │ │ │ │ │
│ │ │în funcţie de │ │ │ │ │ │
│ │ │natura │ │ │ │ │ │
│ │ │substratului │ │Probele se │ │ │ │
│ │ │probele se │ │analizează în │ │ │ │
│ │ │prelevează cu │ │totalitate │ │ │ │
│ │ │diferite tipuri de│ │până la nivel │ │ │ │
│ │ │drăgi şi cu │ │de specie (în │ │ │ │
│ │ │ajutorul │ │cazul a 5 │ │ │ │
│ │ │ciorpacului │ │subunităţi); │abundenţa i/mp│ │Indice │
│România/ │ │limnologic, metoda│SR EN ISO │în rest se │/ sau probă/ │lista │multimetric/ │
│Romania │ │multihabitat, min.│10870:2012 │analizează │abundacia (i/ │taxonomică/ │RCE/ │
│ │ │5 subunităţi de │ │subprobe/ │mp) │taxonlista │Multimetrikus│
│ │ │probă/ Az ajzattol│ │teljes minta, │ │ │index/ EQR │
│ │ │fuggoen, a │ │fajszintu │ │ │ │
│ │ │mintakat, │ │hatarozas 5 │ │ │ │
│ │ │kulonbozo │ │mintaegyseg │ │ │ │
│ │ │eszkozokkel es │ │eseten, egyeb │ │ │ │
│ │ │limnologiai │ │esetben │ │ │ │
│ │ │haloval veszik │ │alminta │ │ │ │
│ │ │Multi-habitat │ │ │ │ │ │
│ │ │makrogerinctelen │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel, min. 5│ │ │ │ │ │
│ │ │mintaegyseg │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───────────────────┴──────────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┴─────────────┘
ANEXA 6.1/6.1 sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Râul: .......................... Folyo: ....................... EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR FIZICO-CHIMICE, EFECTUATE ÎN ZONA DE FRONTIERĂ ÎN ANUL ....... A HATAR KOZELEBEN ..... EVBEN VEGZETT FIZIKAI, KEMIAI, VIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE
┌─────────────────┬───────────────────────┐
│ │Indicatori/Komponensek │
├────┬──────┬─────┼───────────────────────┤
│ │ │ │Denumirea indicatorilor│
│ │ │ │conform anexei nr. 3, │
│ │ │ │pe coloane (tabelul are│
│ │ │ │mai multe pagini)/Mert │
│ │ │ │jellemzok neve a.3. sz.│
│Nr./│Ţara/ │Data/│mellekletnek │
│Szam│Orszag│Datum│megfeleloen, │
│ │ │ │oszloponkent (a │
│ │ │ │tablazat tobb oldalas) │
│ │ │ ├───────────────────────┤
│ │ │ │Unitatea de măsură a │
│ │ │ │indicatorilor/A mert │
│ │ │ │jellemzo mertekegysege │
├────┼──────┼─────┼──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤
│1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│11 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│12 │R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│13 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│14 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│15 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│16 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│17 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│18 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│19 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│20 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│21 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│22 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│23 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│24 │U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴──────┴─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Maxima/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Limita de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cuantificare/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Also mereshatar │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Număr valori │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurate/ Mert │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calitate**)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosegi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│allapot**) │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘
ANEXA 6.2/6.2 sz. Melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Râul: ................... Folyo: ................. EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR BIOLOGICE EFECTUATE ÎN ZONA DE FRONTIERĂ ÎN ANUL ...... A HATAR KOZELEBEN ..... EVBEN VEGZETT BIOLOGIAI VIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE
┌──────────────────┬───────────────────────┐
│ │Indicatori/ Komponensek│
├─────┬──────┬─────┼───────────────────────┤
│ │ │ │Denumirea indicatorilor│
│ │ │ │conform anexei nr. 3, │
│ │ │ │pe coloane (tabelul are│
│ │ │ │mai multe pagini)/ Mert│
│ │ │ │jellemzok neve a.3.sz. │
│Nr./ │Ţara/ │Data/│mellekletnek │
│Szant│Orszag│Datum│megfeleloen, │
│ │ │ │oszloponkent (a │
│ │ │ │tablazat tobb oldalas) │
│ │ │ ├───────────────────────┤
│ │ │ │Unitatea de măsură a │
│ │ │ │indicatorilor/A mert │
│ │ │ │jellemzo mertekegysege │
├─────┼──────┼─────┼──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤
│1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│7 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│8 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│10 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│11 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│12 │R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│13 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│14 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│15 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│16 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│17 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│18 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│19 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│20 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│21 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│22 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│23 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼──────┼─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│24 │U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┴──────┴─────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Minima/Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Maxima/Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Media/Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Limita de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│cuantificare/ Also│ │ │ │ │ │ │ │ │
│mereshatar*) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Număr valori │ │ │ │ │ │ │ │ │
│măsurate/ Mert │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ertekek szama │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Starea de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│calitate**)/ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│Minosegi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│allapot**) │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘
ANEXA 7.1/7.1 sz. Melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea indicatorilor fizico-chimici^1) A fizikai, jellemzok minositesenel alkalmazott hatarertekrendszer^1)
┌─────────────────────────┬────────────┬──────────┐
│Indicator de calitatea │UM/ │Valoare │
│apei/Vizminosegi jellemzo│Mertekegyseg│limită/ │
│ │ │Hatarertek│
├─────────────────┬───────┼────────────┼──────────┤
│A Indicatorii │ │ │ │
│regimului de │ │ │ │
│oxigen/ │ │ │ │
│A Oxigenhaztartas│ │ │ │
│jellemzoi │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Oxigen dizolvat/ │(DO) │mg/l │6,5 │
│Oldott oxigen │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│CBO(5)/BOI(5) │(BOD │mg/l │5,0 │
│ │(5)) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│ │(COD/K │ │ │
│CCO-Cr/KOI(Cr) │(2)Cr │mg/l │25 │
│ │(2)O │ │ │
│ │(7)) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│B Indicatorii │ │ │ │
│regimului de │ │ │ │
│nutrienţi/ │ │ │ │
│B │ │ │ │
│Tapanyaghaztartas│ │ │ │
│jellemzoi │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Amoniu-N/ │(NH(4) │mg/l │0,5 │
│Ammonium-N │-N) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Azotiti-N/ │(NO(2) │mg/l │0,06 │
│Nitrit-N │-N) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Azotati-N/ │(NO(3) │mg/l │2,5 │
│Nitrat-N │-N) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Azot total/Osszes│(N │mg/l │4,0 │
│nitrogen │tot.) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Ortofosfat-P/ │(o-PO │mg/l │0,15 │
│Ortofoszfat-P │(4)-P) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Fosfor total/ │(P │mg/l │0,35 │
│Osszes foszfor │tot.) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│C Indicatorii de │ │ │ │
│salinitate/ │ │ │ │
│C Sohaztartas │ │ │ │
│jellemzoi │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Cloruri/Klorid │(Cl) │mg/l │60 │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Conductivitate │ │ │ │
│(20° C)/ │(Cond.)│µS/cm │1200 │
│Vezetokepesseg │ │ │ │
│(20° C) │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│D Alţi indicatori│ │ │ │
│fizico-chimici │ │ │ │
│generali/ │ │ │ │
│D Egyeb fizikai, │ │ │ │
│kemai jellemzok │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│pH (25° C) │ │- │6,5 - 9,0 │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│E Metale grele şi│ │ │ │
│cianuri totale/ │ │ │ │
│E Nehezfemek es │ │ │ │
│osszes cianid │ │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Zinc (dizolvat)/ │(Zn │µg/l │75 │
│Zink (oldott) │(dis)) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Cupru (dizolvat)/│(Cu │µg/l │10 │
│Rez (oldott) │(dis)) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Crom total │(Cr │ │ │
│(dizolvat)/Osszes│tot. │µg/l │20 │
│krom (oldott) │(dis)) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Arsen (dizolvat)/│(As │µg/l │30 │
│Arzen (oldott) │(dis)) │ │ │
├─────────────────┼───────┼────────────┼──────────┤
│Cianuri (totale)/│(CN │µg/l │30 │
│Cianid (osszes) │(tot)) │ │ │
└─────────────────┴───────┴────────────┴──────────┘
^1) Încadrarea în starea de calitate: se compară valoarea medie obţinută cu valoarea limită specifică fiecărui indicator din anexă. Dacă valoarea medie este mai mică sau egală cu valoarea limită, atunci indicatorului respectiv i se va atribui "starea bună". Dacă valoarea medie este mai mare decât valoarea limită atunci indicatorului respectiv i se va atribui "nu atinge starea bună". Excepţie fac oxigenul dizolvat, şi pH la care evaluarea se face astfel: - pentru oxigen dizolvat, dacă valoarea medie este mai mare sau egală cu valoarea limită, atunci indicatorului i se va atribui "starea bună", iar dacă valoarea medie este mai mică decât valoarea limită atunci indicatorului i se va atribui "nu stare bună". – pentru pH: dacă valoarea medie se încadrează în intervalul 6.5 - 9.0 atunci indicatorului i se va atribui "starea bună"; iar dacă aceasta este în afara intervalului i se va atribui "nu stare bună". Încadrarea în starea de calitate a grupei de indicatori definită conform art. 6 din Regulament este dată de cea mai defavorabilă încadrare a componenţilor grupei respective. ^1) Minosegi allapotba valo besorolas: osszehasonlitasra kerul az atlagertek a mellekletben szereplo jellemzokre vonatkozo hatarertekkel. Abban az esetben, ha az atlagertek kisebb vagy egyenlo a hatarertekkel az adott jellemzo "jo allapot" jelzot kap. Ha az atlagertek nagyobb a hatarerteknel az adott jellemzo "nem eri el a jo minosegi allapotot" jelzot kap. Kivetelt kepez az oldott oxigen, es a pH, melyeknel az ertekeles a kovetkezokeppen tortenik: - oldott oxigen,: ha az atlagertek nagyobb vagy egyenlo a hatarertekkel "jo allapot" jelzot kap, ha az atlagertek kisebb a hatarerteknel a jellemzo "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. – pH: ha at atlagertek 6.5 - 9.0 intervallumba inkadralodik a jellemzo "jo minosegi allapot" jelzot kap, ha az intervallumon kivul helyezkedik el "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. A 6. cikknek megfeleloen meghatarozott jellemzo csoport minosegi allapotba valo besorolasat az adott csoport komponenseinek kedvezotlenebb besorolasa adja meg. ANEXA 7.2/7.2 sz. Melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere F Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea substanţelor prioritare şi a altor substanţe periculoase^1)/ F Az elsobbsegi es egyeb veszelyes anyagok minositesenel alkalmazott ha'arirtekrendszer^1)
┌─────┬──────────────────┬───────────────────┬─────────────┬────────────┐
│ │ │ │ │Valoare │
│ │ │ │ │limită [µg/ │
│Nr.* │Denumire substanţă│Anyag neve │Nr. CAS^2) │l] │
│ │ │ │CAS-szam^2) │Vizminosegi │
│ │ │ │ │hatarertek │
│ │ │ │ │[µg/l] │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(1) │Alaclor │Alaklor │15972-60-8 │0,3 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(2) │Antracen │Antracen │120-12-7 │0,1 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(3) │Atrazin │Atrazin │1912-24-9 │0,6 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(4) │Benzen │Benzol │71-43-2 │10 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │< 0,08 │
│ │ │ │ │(Clasa 1./1.│
│ │ │ │ │osztaly) │
│ │ │ │ │0,08 (Clasa │
│ │ │ │ │2./2. │
│ │Cadmiu şi compuşii│Kadmium es │ │osztaly) │
│ │acestuia (în │vegyuletei (a │ │0,09 (Clasa │
│(6) │funcţie de clasele│vizkemenysegi │7440-43-9 │3./3. │
│ │de duritate a │osztalyoktol │ │osztaly) │
│ │apei)^4) │ftiggoen)^4) │ │0,15 (Clasa │
│ │ │ │ │4./4. │
│ │ │ │ │osztaly) │
│ │ │ │ │0,25 (Clasa │
│ │ │ │ │5./5. │
│ │ │ │ │osztaly) │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(6a) │Tetraclorura de │Szentetraklorid^5) │56-23-5 │12 │
│ │carbon^5) │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(8) │Clorfenvinfos │Klorfenvinfosz │470-90-6 │0,1 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(9) │Clorpirifos │Klorpirifosz │2921-88-2 │0,03 │
│ │(Clorpirifos-etil)│(etilklorpirifosz) │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(9a) │Pesticide │Ciklodien │ │ │
│ │ciclodiene: │peszticidek: │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤ │
│ │Aldrin^5) │Aldrin^5) │309-00-2 │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤Σ = 0,01 │
│ │Dieldrin^5) │Dieldrin^5) │60-57-1 │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤ │
│ │Endrin^5) │Endrin^5) │72-20-8 │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┤ │
│ │Izodrin^5) │Izodrin^5) │465-73-6 │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(9b) │DDT total^5,^6) │Osszes DDT^5,^6) │nem │0,025 │
│ │ │ │alkalmazhato │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Para-para-DDT │para-para-DDT │50-29-3 │0,01 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(10) │1,2-Dikloretan │1,2-dikloretan │107-06-2 │10 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(14) │Endosulfan │Endoszulfan │115-29-7 │0,005 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(15) │Fluoranten │Fluoranten │206-44-0 │0,0063 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(16) │Hexaclorbenzen* │Hexaklor-benzol* │118-74-1 │0,05 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(17) │Hexaclorbutadiena*│Hexaklor-butadien* │87-68-3 │0,6 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(18) │Hexaclorciclohexan│Hexaklor-ciklohexan│608-73-1 │0,02 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(20) │Plumb şi compuşii │Olom es vegyuletei │7439-92-1 │1,2 │
│ │acestuia │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(21) │Mercur şi compuşii│Higany es │7439-97-6 │0,07* │
│ │acestuia* │vegyuletei* │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(22) │Naftalină │Naftalin │91-20-3 │2 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(23) │Nichel şi compuşii│Nikkel es │7440-02-0 │4 │
│ │acestuia │vegyuletei │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(26) │Pentaclorbenzen │Pentaklor-benzol │608-93-5 │0,007 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Hidrocarburi │Poliaromas │nu se aplică/│nu se aplică│
│(28) │aromatice │szenhidrogenek │nem │/ nem │
│ │policiclice (PAH) │(PAH) │alkalmaz-hato│alkalmazhato│
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Benz(a)piren │Benzo[a]piren │50-32-8 │1,7x10^-4 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Benz(b)fluoranten*│Benzo[b] │205-99-2 │0,017 │
│ │ │fluoranten* │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Benz(k)fluoranten*│Benzo[k] │207-08-9 │0,017 │
│ │ │fluoranten* │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Benz(g,h,i) │Benzo[g,h,i] │191-24-2 │8,2x10^-3 │
│ │perilen* │perilen* │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(29) │Simazin │Simazin │127-34-9 │1 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(29a)│Tetracloretilenă^ │Tetraklor-etilen^5)│127-18-4 │10 │
│ │5) │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(29b)│Tricloretilenă^5) │Triklor-etilen^5) │79-01-6 │10 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(31) │Triclorobenzeni │Triklor-benzolok │12002-48-1 │0,4 │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(32) │Triclorometan │Triklor-metan │67-66-3 │2,5 │
│ │(cloroform) │ │ │ │
├─────┼──────────────────┼───────────────────┼─────────────┼────────────┤
│(33) │Trifluralin │Trifluralin │1582-09-8 │0,03 │
└─────┴──────────────────┴───────────────────┴─────────────┴────────────┘
*) Conform anexei nr. 2 a Directivei 2013/39/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE şi 2008/105/CE în ceea ce priveşte substanţele prioritare din domeniul politicii apei. *) Az Europai Parlament es Bizottsag altal 2013. augusztus 12. elfogadott 2013/39/UE Vizkeretiranyelv 2 sz. mellekletnek megfeleloen, melyben modositotta a 2000/60/CE es a 2008/105/CE Vizkeretiranyelveket a vizpolitikai terulet elsobbsegi anyagaira vonatkozoan. ^1) Încadrarea în starea de calitate: se compară valoarea medie a concentraţiilor determinate cu valoarea limită specifică fiecărui indicator din anexă. Dacă valoarea medie este mai mică sau egală cu valoarea limită, atunci indicatorului respectiv i se va atribui starea de calitate "starea bună". Dacă valoarea medie este mai mare decât valoarea limită atunci indicatorului respectiv i se va atribui "nu atinge starea bună". Încadrarea în starea de calitate pentru substanţele marcate cu *: se compară valoarea maximă a concentraţiilor determinate cu valoarea limită a fiecărui indicator din anexă. Dacă valoarea maximă este mai mică sau egală cu standardul de calitate, atunci indicatorului respectiv i se va atribui starea de calitate "starea bună". Dacă valoarea maximă este mai mare decât valoarea limită atunci indicatorului respectiv i se va atribui "nu atinge starea bună". ^1) Minosegi allapotba valo besorolas: osszehasonlitasra kerul az atlagertek a mellekletben szereplo jellemzok hatarertekkel. Abban az esetben, ha az atlagertek kisebb vagy egyenlo a hatarertekkel az adott jellemzo "jo minosegi allapot" jelzot kap. Ha az atlagertek nagyobb a hatarerteknel az adott jellemzo "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. A *-gal jelolt anyagok minosegi allapotba valo besorolasa: osszehasonlitasra kerul a mert koncentraciok maximalis erteke a mellekletben szereplo jellemzok hatarertekeivel. Abban az esetben, ha a maximum kisebb vagy egyenlo a minosegi standarddal az adott jellemzo "jo" minosegi allapot jelzot kap. Ha a maximum nagyobb a hatarerteknel az adott jellemzo "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. ^2) CAS: Chemical Abstracts Service (Serviciul de catalogare a substanţelor chimice). ^2) CAS: Vegyianyag Nyilvantartasi Szolgalat (Chemical Abstracts Service). ^3) Apele de suprafaţă interioare cuprind râurile şi lacurile, precum şi corpurile de apă artificiale sau puternic modificate care au legătură cu acestea. ^3) A szarazfoldi felszini vizek a folyokat, tavakat es kapcsolodo mesterseges vagy jelentosen modositott viztesteket foglaljak magukban. ^4) Pentru cadmiu şi compuşii săi (nr. 6), valorile SCM-urilor variază în funcţie de duritatea apei, pentru care s-au stabilit cinci clase (clasa 1: < 40 mg CaCO(3)/l, clasa 2: 40 până la < 50 mg CaCO(3)/l, clasa 3: 50 până la < 100 mg CaCO(3)/l, clasa 4: 100 până la < 200 mg CaCO(3)/l şi clasa 5: > 200 mg (CaCO(3)/l). ^4) A kadmium es vegyuletei eseteben (6. sorszam) az EQS-ertckek a viz kemenysegetol fuggoen valtoznak ot osztalykategoria szerint (1. osztaly: < 40 mg CaCO(3)/1, 2. osztaly: 40-tol < 50 mg CaCO(3)/l. 3. osztaly: 50-tol < 100 mg CaCO(3)/l, 4. osztaly: 100-tol < 200 mg CaCO(3)/l es 5. osztaly: > 200 mg CaCO(3)/l). ^5) Această substanţă nu este o substanţă prioritară, ci unul dintre ceilalţi poluanţi pentru care SCM-urile sunt identice cu cele stabilite în legislaţia aplicată înainte de 13 ianuarie 2009. ^5) Ez az anyag nem elsobbsegi anyag, hanem azon egyeb szennvezoanyagok egyike, amelyek eseteben az EQS azonos a 2009. januar 13. elott alkalmazott jogszabalyban meghatarozottakkal. ^6) DDT total cuprinde suma izomerilor 1,1,1-triclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 50-29-3; nr. UE 200-024-3); 1,1,1-triclor-2 (o-clorfenil)-2-(p-clorfenil) etan (nr. CAS 789-02-6; nr. UE 212-332-5); 1,1-diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etilenă (nr. CAS 72-55-9; nr. UE 200-784-6); şi 1,1-diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 72-54-8; nr. UE 200-783-0). ^6) Az osszes DDT az 1,1,1-triklor-2,2-bisz[p-klorfenil]-etan (CAS-szam: 50-29-3; EU-szam: 200-024-3), az 1,1,1-triklor-2-[o-klorfenil]-2-[p-klorfenil]-etan (CAS-szam: 789-02-6; EU-szam: 212-332-5), az 1,1-diklor- 2,2-bisz[p-klorfenil]-etilen (CAS-szam: 72-55-9; EU-szam: 200-784-6) es az 1,1-diklor-2,2-bisz[p-klorfenil]-etan (CAS-szam: 72-54-8; EU-szam: 200-783-0) izomerek osszeget jelenti. ANEXA 7.3/7.3 sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere G Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea indicatorilor biologici^1)/ G A biologiai jellemzok minositesenel alkalmazott hatarertekrendszer^1)
┌─────────────────┬────────────┬──────────┐
│Indicator de │ │Valoare │
│calitate a apei/ │UM/ │limită/ │
│Vizminosegi │Mertekegyseg│Hatarertek│
│jellemzo │ │ │
├─────────────────┼────────────┼──────────┤
│Klorofill-a/ │µg/l │10,0 │
│Clorofila-a │ │ │
├─────────────────┼────────────┼──────────┤
│Fitoplankton EQR/│- │0,60 │
│Fitoplancton EQR │ │ │
├─────────────────┼────────────┼──────────┤
│Fitobenton EQR/ │- │0,60 │
│Fitobentos EQR │ │ │
├─────────────────┼────────────┼──────────┤
│Makrozoobenton │ │ │
│EQR/ │- │0,60 │
│Macronevertebrate│ │ │
│acvatice EQR │ │ │
└─────────────────┴────────────┴──────────┘
^1) Încadrarea în starea de calitate: se compară valoarea medie obţinută cu valoarea limită specifică fiecărui indicator din anexă. Dacă valoarea medie este mai mare (mai mică în cazul clorofilei-a) sau egală cu valoarea limită, atunci indicatorului respectiv i se va atribui "starea bună". Dacă valoarea medie este mai mică decât valoarea limită (mai mare în cazul clorofilei-a) atunci indicatorului respectiv i se va atribui "nu atinge starea bună". ^1) Minosegi allapotba torteno besorolas: osszehasonlitasra kerul az atlagertek a mellekletben szereplo jellemzokre vonatkozo hatarertekkel. Abban az esetben, ha az atlagertek nagyobb (klorofill-a eseteben kisebb) vagy egyenlo a hatarertekkel az adott jellemzohoz "jo minosegi allapot" jelzot kap. Ha az atlagretek kisebb a hatarertekkel (klorofill-a eseteben nagyobb) az adott jellemzo "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. ANEXA 8/8 sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Starea calităţii cursurilor de apă pe grupe de indicatori de calitate, în anul ........ A minosegi jellemzok csoportjai szerinti vizminosegi allapot, valamennyi vizfolyasra, ........ evre
┌────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Starea de calitate/Vizminosegi allapot │
│ ├────────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────────┬──────────┬───────────┬──────────┤
│ │ │ │ │ │ │F Substanţe│ │
│ │ │ │ │D Alţi │E Metale │prioritare │ │
│ │A Indicatorii │B Indicatorii │C │indicatori │grele şi │şi alte │G │
│Curs de apă │regimului de │regimului de │Indicatori │fizico-chimici│cianuri │substanţe │Indicatori│
│Vizfolyas │oxigen │nutrienţi │de │generali │totale │periculoase│biologici │
│ │A │B │salinitate │D Egyeb │E │F │G │
│ │Oxigenhaztartaas│Tapanyaghaztartas│C │fizikai, │Nehezfemek│Elsobbsegi │Biologiai │
│ │jellemzoi │jellemzoi │Sohaztartas│kemiai │escianid │es egyeb │jellemzok │
│ │ │ │ │jellemzok │ │veszelyes │ │
│ │ │ │ │ │ │anvagok │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Tur │ │ │ │ │ │ │ │
│Tur │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Someş │ │ │ │ │ │ │ │
│Szamos │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Crasna │ │ │ │ │ │ │ │
│Kraszna │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Ier │ │ │ │ │ │ │ │
│Er │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Barcău │ │ │ │ │ │ │ │
│Berettyo │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Crişul │ │ │ │ │ │ │ │
│Repede │ │ │ │ │ │ │ │
│Sebes-Koros │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Crişul Negru│ │ │ │ │ │ │ │
│Fekete-Koros│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Crişul Alb │ │ │ │ │ │ │ │
│Feher-Koros │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│Mureş │ │ │ │ │ │ │ │
│Maros │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴────────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────────┴──────────┴───────────┴──────────┘
ANEXA 9.1/9.1 sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Evaluarea modificării calităţii cursurilor de apă în anul ..... comparativ cu perioada premergătoare de cinci ani anteriori .........., pe baza valorilor medii A vizfolyasok vizminoseg valtozasanak ........ eves ertekelese az elozo ........ oteves periodushoz viszonyitva, az atlag adatok alapjan
┌───────────────┬─────┬──────────────────────┐
│ │ │Râul/ │
│ │ │Folvo: │
│ │ ├───────┬───────┬──────┤
│ │ │ │ │Modif.│
│Indicator de │UM/ │ │Anul │faţă │
│calitatea apei/│Mert.│5 ani │.... │de │
│Vizminoseg │egys │(media)│(media)│+20%1)│
│jellemzo │ │/ 5 ev │/ .... │/ │
│ │ │atlaga │ev │Valt. │
│ │ │ │atlaga │+20% -│
│ │ │ │ │tol. │
│ │ │ │ │1) │
├───────────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │↑ │
├───────────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │↓ │
│ ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│Denumirea │ │ │ │↔ │
│indicatorilor ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│evaluabili │ │ │ │ │
│statistic, ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│conform anexei │ │ │ │ │
│nr. 3, pe ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│rânduri │ │ │ │ │
│(tabelul are ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│mai multe │ │ │ │ │
│pagini)/ ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│A │ │ │ │ │
│statisztikailag├─────┼───────┼───────┼──────┤
│ertekelheto │ │ │ │ │
│mert jellemzok ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│neve a 3. sz. │ │ │ │ │
│mellekletnek ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│megfeleloen, │ │ │ │ │
│soronkent (a ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│tablazat tobb │ │ │ │ │
│oldalas) ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │
│ ├─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │
├───────────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│ │ │ │ │ │
└───────────────┴─────┴───────┴───────┴──────┘
^1) Interpretarea modificărilor: - dacă media anuală pentru anul în curs arată o îmbunătăţire mai mare sau egală de 20% faţă de media celor cinci ani anteriori, modificarea va fi reprezentată cu următorul simbolul "↑" – dacă media anuală pentru anul în curs arată o înrăutăţire mai mare strict de 20% faţă de media celor cinci ani anteriori, modificarea va fi reprezentată cu următorul simbol "↓" – dacă media anuală pentru anul în curs arată îmbunătăţire strict mai mică sau o înrăutăţire mai mică sau egală de 20% faţă de media celor cinci ani anteriori, consideră că nu există modificări, ceea ce va fi reprezentat, cu următorul simbol "←→" – îmbunătăţire reprezintă în general o scădere a valorilor medii anuale cu excepţia indicatorilor/parametrilor: oxigen dizolvat, fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate bentice şi debit pentru care îmbunătăţire reprezintă creşterea valorilor medii anuale. În cazul pH-ului se consideră îmbunătăţire o modificare mai mare cu 5% înspre valoarea de pH egală cu 7.75. – înrăutăţire reprezintă în general o creştere a valorilor medii anuale cu excepţia indicatorilor/parametrilor: oxigen dizolvat, fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate bentice şi debit pentru care înrăutăţire reprezintă scăderea valorilor medii anuale. În cazul pH-ului se consideră înrăutăţire o modificare mai mare cu 5% dinspre valoarea de pH egală cu 7.75 către valorile extreme ale intervalului de pH. ^1) A valtozas ertelmezese: - ha az ot ev atlagahoz viszonyitott adott ev atlaya 20%-nal nagyobb, vagy egyenlo merteku javulast mutat, a valtozast a kovetkezo szinbolummal jeloljuk "↑" – ha az ot ev atlagahoz viszonyitott adott ev alaga 20%-nal nagyobb merteku romlast mutat, a valtozast a kovetkezo szinbolummal jeloljuk "↓" – ha az ot ev atlagahoz viszonyitott adott ev atlaga 20%-nal kisebb merteku javulast, illetve kisebb, vagy azzal egyenlo merteku romlast mutat, nem beszelunk valtozastrol, a kovetkezo szinbolummal jeloljuk "←→". – javulas altalanosagban az eves atlag ertekek csokkeneset jelenti, kivetel az oldott oxigen, fitoplankton, fitobenton, makrozoobenton, vizhozam, amelyek eseten a javulas az eves atlagok novekedeset jelenti, pH-nal akkor beszelunk javulasrol, amikor 5%-nal nagyobb a valtozas es pH = 7,75 irany, a mutat. – romlas altalanosagban az eves atlag ertekek novekedeset jelenti, kivetel az oldott oxigen, fitoplankton, fitobenton, makrozoobenton, vizhozam, amelyek eseten a romlas az eves atlagok csokkeneset jelenti, pH-nal akkor beszelunk romlasrol, amikor 5%-nal nagyobb a valtozas es pH = 7,75 ertektol a pH intervallum extrem ertekei fele mutat. ANEXA 9.2/9.2 sz. melleklet la Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii cursurilor de apă, din cinci în cinci ani, pe baza trendului linear al mediilor anuale, referitoare la ultimele două perioade de cinci ani A vizfolyasok vizminosegi tendenciainak ot evenkenti ertekeles az eves atlagok linearis trendje alapjan, az utolso ketszer oteves periodusra vonatkozoan
┌─────────────┬─────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Râul/ │
│ │ │Folyo: │
│ │ ├──────────────┬───────────┬──────────────┬───────────┬─────────┤
│ │ │ │tendinţa │panta dreptei │tendinţa │ │
│ │ │panta dreptei │mediilor │celei mai │mediilor │ │
│ │ │celei mai │anuale │probabile │anuale │ │
│ │ │probabile │pentru │pentru al │pentru al │ │
│Indicator de │ │pentru primul │primul │doilea │doilea │ │
│calitatea │UM/ │interval de 5 │interval de│interval de 5 │interval de│tipul │
│apei/ │Mert.│ani^1) │5 ani^2) │ani^1) │5 ani^2) │evoluţiei│
│Vizminos eg │egys.│a │ot ev eves │a │ot ev eves │^3) │
│jellemzo │ │legvaloszinubb│atlagai │legvaloszinubb│atlagai │a │
│ │ │trendvonal │trendjenek │trendvonal │trendjenek │fejlodes │
│ │ │normalt │jelolese az│normalt │jelolese │tipusa^3)│
│ │ │meredeksege az│elso 5 eves│meredeksege a │masodik 5 │ │
│ │ │elso 5 eves │idoszakra │masodik 5 eves│eves │ │
│ │ │idoszakra │vonatkozoan│idoszakra │idoszakra │ │
│ │ │vonatkozoan^1)│^2) │vonatkozoan^1)│vonatkozoan│ │
│ │ │ │ │ │^2) │ │
├─────────────┼─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │↑ │ │↑ │↑↑ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │↑ │ │↓ │↓ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │↓ │ │↑ │↑ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │↓ │ │↓ │↓↓ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│Denumirea │ │ │↔ │ │↔ │↔↔ │
│indicatorilor├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│evaluabili │ │ │↔ │ │↑ │↑ │
│statistic, ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│conform │ │ │↑ │ │↔ │↔ │
│anexei nr. 3,├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│pe rânduri │ │ │↔ │ │↓ │↓ │
│(tabelul are ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│mai multe │ │ │↓ │ │↔ │↔ │
│pagini)/ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │↑ │↑ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │↓ │↓ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │↔ │↔ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ ├─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─────┼──────────────┼───────────┼──────────────┼───────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴─────┴──────────────┴───────────┴──────────────┴───────────┴─────────┘
^1) Panta dreptei celei mai probabile normate reprezintă panta dreptei de regresie calculată prin metoda celor mai mici pătrate, aplicată mediilor anuale ale perioadei de cinci ani. ^1) A legvaloszinubb trendvonal normalt meredeksege a legkisebb negyzetek modszerevel, az oteves periodus eves atlagaira szamolt regresszios vonal meredeksege osztva az ot ev atlagaval. ^2) Tendinţa mediilor anuale se notează cu: - "↑" dacă panta dreptei celei mai probabile normate indică o îmbunătăţire (în general este mai mică decât θ -0,05 în cazul oxigenului dizolvat, fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate bentice şi debit mai mare decât θ 0,05, la pH este în afara benzii a ±0,01 şi modificarea este spre pH = 7,75). – "↓" dacă panta dreptei celei mai probabile normate indică o înrăutăţire (în general este mai mare decât θ 0,05, în cazul oxigenului dizolvat, fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate bentice şi debit mai mică decât θ -0,05, la pH modificarea este în afara benzii a ±0,01 şi de la pH = 7,75 spre valori extreme. – "←→" dacă panta dreptei celei mai probabile normate este în banda ±0,05 (la pH în banda ±0,01) nu este schimbare. ^2) Az ot eves eves atlagai trendjenek jelolese - "↑" ha a legvaloszinubb, ol ev atlagara normalt trendvonal meredeksege javulast jelez (altalanossagban kisebb mint θ -0,05 oldott oxigen, fitoplankton, fitobenton, makrozoobenton, vizhozam eseteben nagyobb mint θ 0,05, pH-nal kivul esik a ±0,01 savon es a valtozas pH = 7,75 iranyba mutat) – "↓" ha a legvaloszinubb ot ev atlagara normalt trendvonal meredeksege romlast jelez (altalanossagban nagyobb mint θ 0,05, oldott oxigen, fitoplankton, fitobenton, makrozoobenton, vizhozam eseteben kisebb mint θ -0,05, pH-nal kivul esik a ±0,01 savon es a valtozas pH = 7,75 ertektol az extrem ertekek iranyaba mutat – "←→" ha a legvaloszinubb normalt trendvonal meredeksege θ ±0,05 savba esik (pH-nal a ±0,01 savba), nincs valtozas ^3) Timpul evoluţiei se notează cu: - Îmbunătăţirea constantă dacă tendinţele pentru ambele perioade de 5 ani sunt "↑", reprezentare "↑↑" – Înrăutăţire constantă dacă tendinţele pentru ambele perioade de 5 ani sunt "↓", reprezentare "↓↓" – Îmbunătăţire dacă tendinţa pentru primul interval este "↓" sau "←→", iar cea pentru al doilea interval este reprezentată "↑", reprezentare "↑", – Înrăutăţire dacă tendinţa pentru primul interval este reprezentată cu "↑" sau "←→" iar cea pentru al doilea interval este reprezentată cu intervallumra "↓", reprezentare "↓". – Stagnare, dacă tendinţa pentru ambele intervale "←→", reprezentare "←→←→", – Nu este modificare, dacă tendinţa pentru primul interval "↓" sau "↑", iar pentru al doilea interval "←→" reprezentare "←→". În cazul în care nu se poate defini tendinţa primei perioade de cinci ani (lipsă date) tipul evoluţiei este identic cu cel al celui de al doilea ciclu de cinci ani. ^3) A fejlodes tipusai a kovetkezo keppen lesznek feltuntetve: - Folyamatos javulas, ha a mindket 5 eves periodusra a tendenciak "↑", jelolese "↑↑", – Folyamatos romlas, ha a mindket 5 eves periodusra a tendenciak "↓", jelolese "↓", – Javulas, ha a tendencia az elso intervallumra "↓", vagy "←→", illetve ha a masodik intervallumra "↑", jelolese "↑", – Romlas, ha a tendencia az elso intervallumra "↑", vagy "←→" van jelolve, illetve a masodik intervallumra "↓", jelolese "↓", – Stagnalas, ha ha a tendencia mindket intervallumra "←→", jelolese "←→←→", – Nincs valtozas, ha ha a tendencia az elso intervallumra "↓", vagy "↑", illetve ha a masodik intervallumra "←→" jelolese "←→". Amennyiben az elso oteves idoszak tendenciaja nem hatarozhato meg (adathiany) a fejlodes tipusa megegyezik a masodik ot eves cikluseval. ----- 
