Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PROTOCOLUL din 22 iunie 2001 Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

PROTOCOLUL din 22 iunie 2001 Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 28 noiembrie 2001
Comenteaza legea
PROTOCOLUL din 22 iunie 2001
Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 28 noiembrie 2001

În baza prevederilor Convenţiei pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formeazã sau sunt intretaiate de frontiera, semnatã la Bucureşti la 25 iunie 1986 şi intrata în vigoare la 20 noiembrie 1986, a avut loc la Sighetu Marmatiei, pe teritoriul României, în perioada 19-22 iunie 2001, Sesiunea a XIII-a a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare.

Au participat:
Delegaţia partii romane:
- Florin Stadiu - împuternicit
- dr. Costica Sofronie - însãrcinat cu rezolvarea problemelor supleantului
împuternicitului
- Ane Marie Ciurea - expert, secretar al Comisiei mixte
- Valentin Apostol - expert
- Laura Stresina - expert
- Manuela Hanganu - expert
- Liviu Craciun - expert
- Radu Farcas - expert
- Iuliu Szekely - expert
Delegaţia partii ungare:
- dr. Hajos Bela - împuternicit
- Antok Gabor - supleant al împuternicitului
- Simonfai Gyorgy - expert
- Domahidy Laszlo - expert, secretar al Comisiei mixte
- dr. Padar Istvan - expert.

Comisia mixtã stabileşte urmãtoarea ordine de zi:

I. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte şi din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenţiei hidrotehnice şi stabilirea mãsurilor necesar a fi luate în continuare
II. Examinarea decontãrii prestaţiilor efectuate de pãrţi în anul 2000
III. Examinarea programului lucrãrilor care vor fi executate în anul 2001 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor şi sistemelor de evacuare a apelor interne, menţionate la art. 1 din Convenţia hidrotehnica, şi stabilirea proiectelor care urmeazã sa fie transmise pentru avizare de cãtre Comisia mixtã
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice cu asistenta terta, financiarã şi tehnica
V. Examinarea activitãţii Comisiei ad-hoc şi a proiectului de modificare a regulamentului de funcţionare a Comisiei mixte
VI. Diverse
I. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte şi din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenţiei hidrotehnice şi stabilirea mãsurilor necesar a fi luate în continuare
1. Colaborare în domeniul gospodãririi apelor şi hidrometeorologiei
A. Referitor la activitatea Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie
Comisia mixtã constata ca:
- a fost înfiinţatã Subcomisia de hidrometeorologie şi gospodãrirea apelor prin unificarea subcomisiilor de hidrometeorologie, de informatica, comunicaţii de date şi informaţii şi de gospodãrirea apelor, care a avut doua intalniri: la Oradea la 11-13 decembrie 2000 şi, respectiv, la Gyula la 26-28 martie 2001;
- nu au avut loc intalniri separate ale experţilor pe domenii de specialitate şi sarcinile acestora au fost examinate în cadrul intalnirilor Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, cu participarea experţilor din aceste domenii;
- subcomisia şi-a stabilit obiectivele-cadru, precum şi sarcinile pentru derularea activitãţii ei în perioada urmãtoare;
- partea romana propune efectuarea analizei eficientei volumului de date schimbate între pãrţi şi a acţiunilor prevãzute în regulamentele în vigoare, în vederea realizãrii obiectivelor Convenţiei hidrotehnice cu costuri cat mai mici.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- aproba procesele-verbale ale Subcomisiei de gospodãrirea apelor şi hidrometeorologie, încheiate la Oradea la 13 decembrie 2000 şi, respectiv, la Gyula la 28 martie 2001;
- urmãtoarea intalnire a subcomisiei va avea loc pe teritoriul roman în trimestrul IV 2001 şi va avea urmãtoarea ordine de zi:
● trecerea în revista a îndeplinirii sarcinilor cuprinse în regulamentele în vigoare din domeniul gospodãririi apelor şi hidrometeorologiei;
● analiza proceselor-verbale ale grupelor de experţi pentru hidrometeorologie, informatica şi comunicaţii de date, precum şi gospodãrirea apelor;
● schimb de informaţii în legatura cu intalnirea experţilor privind problematica acviferului conului aluvionar al raului Mures;
● analiza eficientei volumului de date schimbate între pãrţi şi a acţiunilor prevãzute în regulamentele în vigoare, în vederea realizãrii obiectivelor Convenţiei hidrotehnice cu costuri cat mai mici.
B. Referitor la activitatea grupelor de experţi pe domenii de specialitate
a) În domeniul hidrometeorologiei
Comisia mixtã constata ca:
- schimbul de date meteorologice, hidrologice şi de alte informaţii, inclusiv de radar, prin calculator, s-a desfãşurat pe baza prevederilor Regulamentului privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara, adoptat la Sesiunea a X-a a Comisiei mixte (Gyula, 22-26 septembrie 1997);
- în legatura cu transmiterea datelor radar, partea ungara procedeazã la introducerea permanenta în fisierul stabilit al unui server FTP a imaginilor radar, care pot fi apelate de cãtre partea romana. Partea romana solicita ca imaginile radarelor de la Budapesta şi Napkor sa fie disponibile în mod regulat pe serverele FTP de la VITUKI, pentru a putea fi preluate în mod operativ de cãtre INMH; avertizarile radar se vor desfasura în continuare în conformitate cu anexa nr. 7.b la regulament;
- pãrţile au efectuat corectarea şi reeditarea anexei nr. 7.a la Regulamentul privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungara;
- experţii pãrţilor au cãzut de acord ca pentru completarea datelor lipsa sa instaleze un fisier special în serverul FTP, care sa fie accesibil în acest scop;
- partea ungara a solicitat transmiterea, pentru staţiile înscrise în anexa nr. 4.a la Regulamentul de schimb de date hidrometeorologice, a datelor transmise anterior pe microfilm, pentru anii 1976-1979, sub forma fişelor tip anuar sau pe suport magnetic;
- trecând în revista modalitãţile de transmitere a datelor pe baza Regulamentului privind transmiterea reciprocã a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice, experţii pãrţilor propun ca transmiterea acestora prin intermediul telexului sa fie scoasa dintre modalitãţile de transmitere şi propun rezolvarea problemei transmiterii datelor prin server FTP şi, ca linie de rezerva, e-mail şi telefax, respectiv prin telefon. Ca urmare a acestui fapt, subcomisia propune modificarea în consecinta a regulamentului, în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al subcomisiei de la Oradea din 13 decembrie 2000. Din procesulverbal al subcomisiei de la Gyula din 28 martie 2001 se constata ca partea ungara a operat schimbãrile referitoare la modul de comunicare a datelor din anexele la regulament şi l-a predat partii romane. Partea romana considera ca reeditarea acestui regulament nu este încã oportuna din urmãtoarele considerente:
● procesul uniformizarii datelor din regulamentele în vigoare este în curs de derulare şi acţiunea va aduce modificãri regulamentelor;
● cele doua procese-verbale ale subcomisiei nu au fost încã aprobate de împuterniciţi;
● exista posibilitatea sa survina unele schimbãri în fluxul informaţional al partii romane;
- pãrţile şi-au transmis reciproc anexa nr. 8 la regulament, cu actualizarea adreselor şi a numerelor de telefon ale instituţiilor care participa la schimbul de date;
- la cererea experţilor unguri partea romana a transmis modul de conversie între sistemul de referinta Marea Neagra/Marea Baltica pentru staţiile hidrometrice Turulung, Satu Mare şi Domanesti; în vederea transmiterii acestui sistem de conversie pentru staţiile cuprinse în Regulamentul de apãrare impotriva inundatiilor produse de cursuri de apa este necesar ca partea romana sa se adreseze organelor abilitate;
- a avut loc la VITUKI, pe teritoriul ungar, schimbul de experienta între experţii pãrţilor privind elaborarea metodologiilor pentru prognozele hidrologice. Având în vedere necesitatea cunoaşterii reciproce a dezvoltarilor tehnice şi ştiinţifice între pãrţi, subcomisia propune sa aibã loc o intalnire similarã la INMH Bucureşti;
- în legatura cu propunerile referitoare la remedierea neconcordantelor existente în regulamentele în vigoare şi pe baza materialelor schimbate între pãrţi, Comisia mixtã constata ca experţii pãrţilor au cãzut de acord ca partea romana va pregati un material similar celui prezentat de partea ungara. Problematica urmeazã sa se discute la intalnirea viitoare a subcomisiei;
- partea romana a transmis partii ungare cheile limnimetrice tabelare valabile (luând în considerare anul 2000) pentru staţiile hidrometrice cuprinse în anexa nr. 1.a la procesul-verbal de la Hajduszoboszlo din 27 noiembrie 1992;
- partea ungara şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi posibilitatea conectarii partii romane la sistemul de schimb de date prin microunde, care opereazã în relaţia ungaro-ucraineana, iar partea romana a solicitat în acest sens punerea datelor pe serverul FTP de la VITUKI, pentru a fi accesibile partii romane;
- totodatã experţii pãrţilor au cãzut de acord sa colaboreze în cadrul proiectelor PHARE/CBC în scopul dezvoltãrii şi functionarii unitare a sistemului automat de transmitere a informaţiilor;
- mãsurãtorile comune de debit pentru anul 2000 s-au desfãşurat în conformitate cu Regulamentul privind efectuarea de observaţii sistematice şi determinare în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa ce formeazã frontiera romano-ungara. Acestea au fost efectuate cu aparatura proprie a fiecãrei pãrţi. Totodatã a fost facuta evaluarea rezultatelor mãsurãtorilor comune de debit pentru anii 1999 şi 2000 pe baza normelor în vigoare ale fiecãrei pãrţi. Pentru anul 1999 abaterile rezultatelor de la media perechilor de mãsurãtori s-au încadrat în limita de eroare acceptabilã de 10%, fiind considerate bune. Pentru anul 2000 abaterile s-au încadrat în limita de eroare acceptabilã de 10%, fiind considerate bune, cu excepţia uneia singure, de 37,1%, înregistratã la secţiunea Remete pe Crisul Negru; aceasta din urma nu a fost acceptatã ca fiind buna.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- la solicitarea partii romane ca imaginile radarelor de la Budapesta şi Napkor sa fie disponibile în mod regulat pe serverele FTP de la VITUKI, pentru a putea fi preluate în mod operativ de INMH, partea ungara va transmite rãspunsul pana la data de 1 septembrie 2001;
- continuarea mãsurãtorilor de debit şi în anul 2001;
- neacceptarea ca bun a rezultatului mãsurãtorilor din secţiunea Remete pe Crisul Negru, datoritã abaterii mari de la limita admisibilã; urmãrirea în continuare, cu atentie sporitã, a rezultatelor mãsurãtorilor în aceasta secţiune, în vederea eliminãrii abaterii înregistrate;
- crearea de fisiere speciale pe serverul FTP la INMH şi VITUKI astfel încât pãrţile sa îşi poatã prelua şi completa datele lipsa;
- continuarea schimbului de experienta dintre experţii romani şi unguri, implicaţi în elaborarea metodologiilor pentru prognozele hidrologice în cadrul unei intalniri ce va avea loc pe teritoriul României, la INMH;
- remedierea neconcordantelor existente în regulamentele în vigoare, privind datele transmise între pãrţi, în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al Subcomisiei de gospodãrire a apelor şi hidrometeorologie, încheiat la Gyula la 28 martie 2001;
- efectuarea de cãtre partea romana a demersurilor necesare pentru a obţine modul de conversie între sistemul de referinta Marea Neagra/Marea Baltica pentru staţiile hidrometrice cuprinse în Regulamentul de apãrare impotriva inundatiilor produse de cursuri de apa;
- partea ungara sa studieze posibilitatea concretã de conectare şi acces al partii romane la sistemul ungaro-ucrainean prin microunde;
- analiza modului de asimilare a datelor furnizate de sistemele de monitoring ce se realizeazã în bazinul Crisurilor şi al Tisei Superioare în cadrul proiectelor-oglinda PHARE/CBC în sistemul actual de transmitere a datelor;
- urmãtoarea intalnire a grupei de experţi în domeniul hidrometeorologiei va avea loc pe teritoriul ungar în trimestrul III al anului 2001, având urmãtoarea ordine de zi:
● examinarea problemelor cuprinse în hotãrârile prezentului protocol, referitoare la domeniul hidrometeorologiei;
● continuarea examinãrii problemelor rãmase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie şi gospodãrirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 şi, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.
b) În domeniul informaticii şi comunicaţiilor de date
Comisia mixtã constata ca:
- la data de 17 octombrie 2000 s-a transmis partii romane o noua editie a licenţei serverului Lotus Domino R5 şi un CD originar de la producãtor. Serverul Lotus Notes a fost instalat în toamna anului 1999 la Bucureşti, dar nu a fost folosit în mod regulat. Întrucât experţii pãrţilor apreciazã ca utilizarea reţelei Internet şi a serverelor FTP este mai buna pentru scopul urmãrit, propun implementarea şi utilizarea acestora. Deoarece între VITUKI Budapesta şi INMH Bucureşti funcţioneazã deja o conexiune prin server FTP, se apreciazã ca nu este indicatã utilizarea serverului Lotus Notes Domino;
- au fost amplasate servere tip FTP de capacitate similarã celui anterior în relaţia dintre Direcţia apelor Crisuri - Oradea şi Direcţia apelor Crisuri-Gyula, acesta corespunzand mai bine scopurilor urmãrite. Pãrţile au implementat serverele FTP, au implementat protocolul de acces şi şi-au transmis reciproc datele ce permit accesarea acestora. Totodatã experţii propun o perioada de testare de o luna, dupã care sa aibã loc evaluarea rezultatelor testarii;
- în prezent schimbul zilnic de date dintre Oradea şi Gyula se desfãşoarã prin intermediul Internetului sub forma de e-mail;
- pãrţile au nominalizat persoanele responsabile pentru schimbul de date;
- în cadrul schimbului de experienta dintre reprezentanţii de la INMH Bucureşti şi VITUKI Budapesta experţii s-au informat reciproc asupra dezvoltãrii bazelor de date hidrologice proprii.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- implementarea şi utilizarea serverelor FTP în transmiterea reciprocã a datelor între VITUKI şi INMH şi renunţarea la utilizarea serverului Lotus Notes Domino;
- evaluarea rezultatelor testului în relaţia Oradea - Gyula şi, în mãsura în care acesta este reuşit, schimbul reciproc de date sa se efectueze prin sistemul de servere FTP, aceasta modalitate de schimb de date urmând sa fie extinsã şi pentru alte relaţii, în conformitate cu prevederile regulamentelor în vigoare;
- elaborarea de instrucţiuni privind schimbul de mesaje şi informãri text în formate standardizate, altele decât schimbul curent de date între pãrţi, prin utilizarea serverelor FTP;
- studierea în cadrul grupei de experţi pentru informatica a posibilitatii realizãrii de proiecte PHARE/CBC, în scopul dezvoltãrii şi functionarii unitare a sistemului de comunicaţii de date;
- urmãtoarea intalnire a grupei de experţi în domeniul informaticii şi comunicaţiilor de date va avea loc pe teritoriul ungar, în trimestrul III al anului 2001, având urmãtoarea ordine de zi:
● examinarea problemelor cuprinse în hotãrârile prezentului protocol, referitoare la domeniul informaticii şi comunicaţiilor de date;
● continuarea examinãrii problemelor rãmase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie şi gospodãrirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 şi, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.
c) În domeniul gospodãririi apelor
Comisia mixtã constata ca:
- au fost analizate datele privind debitele anuale caracteristice din perioadele 1946-1970 şi 1986-1998. Deoarece în urma analizei s-au înregistrat cazuri în contradictie cu logica scurgerii hidrologice, experţii propun analiza în detaliu a datelor pentru determinarea cauzelor diferenţelor şi gãsirea unei soluţii de rezolvare a problemei;
- în legatura cu concordarea datelor pentru stabilirea debitelor şi a stocurilor de apa în secţiunea de frontiera, partea romana va transmite o propunere de metodologie de lucru în acest sens, urmând ca partea ungara sa îşi transmitã observaţiile în vederea acceptãrii unei metodologii comune.
Regulamentul privind efectuarea de observaţii sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apa pe cursurile de apa ce formeazã frontiera romano-ungara, prezentat anterior de partea ungara, urmeazã sa fie completat cu metodologia comuna, precum şi cu anexa nr. 6, în vederea negocierii între pãrţi;
- au fost îndeplinite sarcinile ce decurg din aplicarea regulamentului şi a instrucţiunilor de aplicare a acestuia. În anul 2001 urmeazã sa aibã loc prima evaluare pe 5 ani a valorilor caracteristice ale debitelor;
- nu a avut loc intalnirea de experţi pentru evaluarea resurselor de apa ale conului aluvionar al Muresului;
- pentru stabilirea noţiunilor de baza, în vederea elaborãrii unui regulament de colaborare în domeniul scurgerii apelor mici, partea ungara a predat spre studiu partii romane o propunere în acest sens. În cadrul intalnirii subcomisiei de la Gyula din 28 martie 2001 experţii pãrţilor au cãzut de acord ca notiunile şi parametrii de baza cu privire la scurgerea apelor mici sa concorde cu definiţiile Glosarului internaţional de hidrologie, editat de OMM şi UNESCO, editia 1992, şi din Directiva-cadru pentru apa 2.000/60/EC a UE. Dupã analiza acestor documente experţii pãrţilor îşi vor transmite pana la 31 iulie 2001 lista noţiunilor selectate, precum şi o lista cu propuneri de notiuni suplimentare ce pot fi utilizate în vederea elaborãrii regulamentului pentru ape mici. Partea ungara a transmis spre examinare partii romane studiul "Analiza scurgerii transfrontiere romano-ungare". La intalnirea subcomisiei de la Oradea din 11-13 decembrie 2000 partea romana şi-a exprimat opinia în legatura cu acest studiu.
Experţii pãrţilor au apreciat ca prin examinarea în comun a regimului scurgerii apelor se poate rezolva problema de tranzitare a apelor peste frontiera, având în vedere ca lucrãrile existente asigura în majoritatea cazurilor doar tranzitarea apelor mari. Scopul tranzitarii apelor este realizarea pe ambele teritorii a unei stãri favorabile a apelor.
Interesul ambelor pãrţi este pãstrarea lucrãrilor existente, chiar dacã acestea influenţeazã regimul scurgerii apelor în zona de frontiera.
Într-o prima etapa trebuie examinate într-un cadru complex cursurile de apa şi canalele care traverseaza frontiera, în vederea identificarii posibilitãţilor de tranzitare a apelor. Pe baza acestor analize urmeazã sa se determine în viitor, pentru fiecare caz, necesarul de apa ecologica (debit, calitate) în cazul tranzitarii apei de pe teritoriul roman pe cel ungar, cat şi de pe teritoriul ungar pe cel roman. De asemenea, trebuie evaluate stocurile de apa disponibile peste debitele de apa salubre stabilite anterior, pentru râurile care traverseaza frontiera, precum şi cele utilizate. Totodatã pentru determinarea debitului ecologic este nevoie de o evaluare a situaţiei actuale a calitãţii apelor (pe acele cursuri de apa şi canale pe care în prezent exista tranzitare de apa permanenta sau temporarã), în scopul stabilirii stãrii de calitate dorita a fi atinsa. Deoarece dezideratele enunţate impun executarea unor lucrãri speciale ce necesita resurse financiare, soluţiile tehnice pentru acestea vor fi stabilite dupã finalizarea examinarilor şi analizelor cursurilor de apa şi ale canalelor.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- continuarea analizei datelor privind debitele anuale caracteristice din perioadele 1946-1970 şi 1986-1998;
- continuarea activitãţii în vederea stabilirii unei metodologii comune de concordare a datelor pentru stabilirea debitelor şi a stocurilor în secţiunea de frontiera;
- efectuarea primei evaluãri a valorilor caracteristice ale debitelor pe 5 ani;
- continuarea activitãţii în vederea elaborãrii unui regulament de colaborare în domeniul scurgerii apelor mici;
- în vederea identificarii posibilitãţilor de tranzitare a apelor sa se procedeze în conformitate cu cele înscrise în procesul-verbal al subcomisiei de la Oradea din 13 decembrie 2000;
- urmãtoarea intalnire a grupei de experţi în domeniul gospodãririi apelor va avea loc pe teritoriul ungar, în trimestrul III al anului 2001, având urmãtoarea ordine de zi:
● examinarea problemelor cuprinse în hotãrârile prezentului protocol, referitoare la domeniul gospodãririi apelor;
● continuarea examinãrii problemelor rãmase deschise, care sunt cuprinse în procesele-verbale ale Subcomisiei de hidrometeorologie şi gospodãrirea apelor de la Oradea din 13 decembrie 2000 şi, respectiv, de la Gyula din 28 martie 2001.
2. Colaborarea în domeniul apãrãrii impotriva inundatiilor
Comisia mixtã constata ca:
- ulterior verificãrii pe teren a locurilor unde s-a rupt, respectiv a fost tãiat, digul mal drept pe Crisul Alb a avut loc la Oradea, în perioada 18-19 iulie 2000, o intalnire extraordinarã a Subcomisiei pentru apãrarea impotriva inundatiilor din cursuri de apa şi ape interne şi ca intalnirea ordinarã a subcomisiei a avut loc la Oradea în perioada 13-15 decembrie 2000.
În legatura cu problematica abordata la intalnirea extraordinarã a subcomisiei se precizeazã urmãtoarele:
A. Intalnirea reprezentanţilor Direcţiei apelor Crisuri - Oradea şi ai Direcţiei apelor - Gyula a avut loc la Gyula la 11 aprilie 2000. La intalnire experţii pãrţilor au cãzut de acord asupra necesitãţii tãierii digului mal drept pe Crisul Alb la km 0+100, în scopul evacuarii în emisar a apelor provenite din revarsarea în urma ruperii digului mal drept la km 33+100, şi au convenit sarcinile ulterioare.
B. În cadrul deplasarii pe teren experţii au inspectat locul de ruptura a digului mal drept pe Crisul Alb la km 33+100 şi locul bresei executate în secţiunea km 0+100 pentru readucerea apelor în emisar. Experţii au constatat ca lucrãrile de refacere a digurilor sunt în curs de desfãşurare.
Totodatã partea ungara a propus urmãtoarele doua modalitãţi de compensare a contravalorii lucrãrilor executate:
- decontare;
- executarea unor lucrãri de apãrare impotriva inundatiilor, de interes comun, pe teritoriul roman, cu efect pozitiv deosebit pe teritoriul ungar.
C. În procesele-verbale ale intalnirilor de experţi, încheiate la Oradea la 8 septembrie 2000 şi la Varsand la 4 octombrie 2000, s-a consemnat ca în ambele locuri au fost terminate lucrãrile de refacere a digurilor la parametrii iniţiali.
D. În conformitate cu cele înscrise la pct. 7.4 al procesului-verbal încheiat la intalnirea Subcomisiei pentru apãrare impotriva inundatiilor din cursuri de apa şi ape interne de la Oradea, din 15 decembrie 2000, partea romana a informat ca în perioada urmãtorilor 4 ani se va realiza pe cursurile de apa din partea de nord-vest a tarii un program de investiţii cuprinzând 38 de lucrãri de apãrare impotriva inundatiilor; dintre acestea, lucrãrile care intra în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice vor fi înaintate spre avizare Comisiei mixte.
În legatura cu urmãrirea efectelor pe teritoriul roman ale unor lucrãri hidrotehnice de pe teritoriul ungar Comisia mixtã mai constata:
- Barajul Bekes de pe Crisul Dublu de pe teritoriul ungar a funcţionat la nivel ridicat în perioada 8 iunie-2 octombrie 2000, în conformitate cu cele prevãzute în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes la nivelul ridicat (+510 cm) de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea statiei de pompare Ant de pe teritoriul roman;
- în continuare nu s-au realizat condiţiile prevãzute în Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte, pct. 1.3, respectiv niveluri de apa peste cota de 112,20 mdMB, astfel ca nu s-au putut efectua mãsurãtori comune de debite şi niveluri pe canalul Lapi, în secţiunea de frontiera.
Comisia mixtã mai constata ca:
- partea ungara a transmis partii romane studiul intitulat "Analiza condiţiilor formãrii şi scurgerii viiturilor pe Crisul Alb", elaborat conform tematicii aprobate prin Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte;
- partea romana şi-a exprimat acordul asupra tematicii referitoare la analiza posibilitãţilor şi condiţiilor de exploatare corelata a polderelor, transmisã de partea ungara la Sesiunea a XII-a a Comisiei mixte; în vederea realizãrii acestei sarcini, experţii pãrţilor au elaborat un program de lucru cuprins în pct. 3 al procesului-verbal al intalnirii subcomisiei;
- în legatura cu propunerea partii ungare privind scoaterea din Regulamentul de apãrare impotriva inundatiilor din ape interne a statiei de pompare Malomfok şi a canalului de legatura Crisul Negru-Copolia, experţii pãrţilor, de comun acord, propun elaborarea unei noi evaluãri care tine seama şi de tranzitarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;
- pãrţile au cãzut de acord sa fie reluate discutiile referitoare la schimbul de date de exploatare a acumularilor care ar putea influenta regimul de scurgere la frontiera;
- potrivit hotãrârii comisiei ad-hoc, înfiinţatã sub conducerea supleanţilor imputernicitilor în vederea reexaminarii regulamentelor de apãrare impotriva inundatiilor din cursuri de apa şi ape interne şi anexelor acestora, experţii din subcomisie au elaborat un program de lucru;
- experţii celor doua pãrţi au efectuat examinarea anuala pe teritoriile celor doua tari, în perioada 8 septembrie-20 octombrie 2000, a lucrãrilor de apãrare impotriva inundatiilor produse de cursuri de apa şi de ape interne din domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice. Cu ocazia verificãrilor experţii au consemnat în procesele-verbale ca lucrãrile de apãrare impotriva inundatiilor sunt în stare corespunzãtoare. Procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinari, ca forma şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- aproba procesele-verbale încheiate la Gyula la 11 aprilie 2000, la Oradea la 19 iulie 2000 şi la 8 septembrie 2000, la Varsand la 4 octombrie 2000 şi la Oradea la 15 decembrie 2000;
- în vederea continuãrii evaluãrii propunerii privind scoaterea din Regulamentul de apãrare impotriva inundatiilor din ape interne a statiei de pompare Malomfok şi a canalului de legatura Crisul Negru-Copolia, partea ungara trebuie sa elaboreze o noua evaluare înainte de urmãtoarea intalnire a subcomisiei, care sa ţinã seama şi de evacuarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;
- urmãtoarea intalnire a subcomisiei va avea loc pe teritoriul Republicii Ungare în noiembrie 2001, dupã încheierea examinãrii pe teritoriile celor doua tari a lucrãrilor de apãrare impotriva inundatiilor produse de cursuri de apa şi de ape interne din domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice, şi va avea urmãtoarea ordine de zi:
● analiza propunerilor privind modalitãţile de compensare a contravalorii lucrãrilor executate de partea ungara pe teritoriul romanesc, în conformitate cu pct. 2 şi 3 ale procesului-verbal al Subcomisiei de apãrare impotriva inundatiilor de la Oradea din 19 iulie 2000;
● evaluarea şi concordarea studiilor intitulate "Analiza formãrii şi condiţiilor de scurgere a viiturilor pe Crisul Alb" elaborate de cele doua pãrţi, şi întocmirea de propuneri pentru continuarea acestei activitãţi;
● având la baza propunerea de tematica acceptatã de comun acord, elaborata conform programului de lucru, dupã analiza posibilitãţilor de exploatare corelata a polderelor, sa fie determinate acele poldere ce au efecte pozitive asupra teritoriilor invecinate în perioada scurgerii apelor mari;
● continuarea examinãrii propunerii partii ungare privind scoaterea statiei de pompare Malomfok şi a canalului de legatura Crisul Negru-Copolia din Regulamentul de apãrare impotriva inundatiilor produse de ape interne, în baza noii evaluãri, care tine cont şi de tranzitarea permanenta a apei prin canalele de interes comun;
● reluarea discuţiilor referitoare la schimbul de date de exploatare a acumularilor care ar putea influenta regimul de scurgere la frontiera;
● analiza situaţiei reexaminarii regulamentelor de apãrare impotriva inundatiilor din cursuri de apa şi din ape interne şi a anexelor acestora;
● continuarea examinãrii problemelor rãmase deschise, care sunt cuprinse în procesul-verbal al Subcomisiei de apãrare impotriva inundatiilor produse de cursuri de apa şi de ape interne, încheiat la Oradea la 15 decembrie 2000.
3. Colaborarea în domeniul calitãţii apelor
A. Referitor la analiza pentru anul 1998
Comisia mixtã constata ca, referitor la hotãrârile cuprinse la pct. I.6 alin. 5/1 privind problemele calitãţii apelor care formeazã sau sunt intretaiate de frontiera, au avut loc urmãtoarele intalniri:
- în secţiunea Pocsaj, raul Barcau, la data de 20 septembrie 1999, pentru prelevarea în comun a probelor de apa pentru efectuarea intercalibrarii.
Totodatã institutul VITUKI Rt a distribuit laboratoarelor implicate probele sintetice spre a fi analizate, conform hotãrârii cuprinse la pct. I.6 din Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte;
- la Debrecen, la data de 8 octombrie 1999, în conformitate cu prevederile pct. 4.4 al Regulamentului de urmãrire a calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau sunt intretaiate de frontiera romano-ungara experţii laboratoarelor pãrţilor au evaluat rezultatele analizelor efectuate atât pe probele naturale, cat şi pe cele sintetice;
- la Oradea, între 11-14 aprilie 2000, intalnirea Subcomisiei pentru calitatea apelor.
Pe baza proceselor-verbale ale intalnirilor sus-menţionate Comisia mixtã constata urmãtoarele:
- experţii pãrţilor au realizat evaluarea calitãţii apelor pentru anul 1998. Se poate constata ca rezultatele obţinute la majoritatea secţiunilor şi la indicatorii de calitate sunt comparabile. Neconcordantele nesemnificative existente în cazul unor indicatori de calitate şi la unele secţiuni de prelevare de probe se datoreazã decalajului de doua sãptãmâni în prelevarea probelor;
- intercalibrarea laboratoarelor implicate poate fi apreciatã ca fiind buna.
Totodatã Comisia mixtã constata ca în cursul anului 1998, conform prevederilor Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase ce nu se mai pot evita, în vigoare, nu s-au semnalat poluari accidentale cu efect transfrontier.
B. Referitor la analiza pentru anul 1999
Comisia mixtã constata ca referitor la hotãrârile cuprinse la pct. I.6 alin. 5/2 în problemele calitãţii apelor care formeazã sau sunt intretaiate de frontiera au avut loc urmãtoarele intalniri:
- secţiunea Satu Mare, raul Somes, la 21 august 2000, pentru prelevarea în comun a probelor de apa pentru efectuarea intercalibrarii; totodatã institutul VITUKI Rt a distribuit laboratoarelor implicate probele sintetice spre a fi analizate;
- la Colibita, la 8 septembrie 2000, în conformitate cu prevederile pct. 4.4 al Regulamentului de urmãrire a calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau sunt intretaiate de frontiera romano-ungara, experţii laboratoarelor pãrţilor au evaluat rezultatele analizelor efectuate atât pe probele naturale, cat şi pe cele sintetice. Spre deosebire de practica anterioarã s-a aplicat procedura de validare a intercalibrarii Qualco-Danube, recunoscuta internaţional şi pentru probele naturale (prelevate din Somes);
- la Szeged, în perioada 26-29 septembrie 2000, intalnirea Subcomisiei de calitatea apelor;
- experţii pãrţilor au realizat evaluarea calitãţii apelor pentru anul 1999. Se poate constata ca rezultatele obţinute la majoritatea secţiunilor şi indicatorilor de calitate sunt comparabile. Neconcordantele nesemnificative existente în cazul unor indicatori de calitate şi la unele secţiuni de prelevare de probe se datoreazã decalajului de doua sãptãmâni în prelevarea probelor, cat şi diferenţelor dintre etaloanele, reactivii, materialele şi parametrii instrumentelor utilizate;
- intercalibrarea laboratoarelor implicate poate fi apreciatã ca fiind buna, deşi s-a utilizat procedura internationala de validare Qualco-Danube, care este mai severa decât procedurile utilizate în anii anteriori. Experţii pãrţilor propun utilizarea acestei proceduri de validare şi în viitor;
- poluarea accidentala produsã pe teritoriul României, pe Crisul Repede, la data de 12 martie 1999, datoritã interventiilor de eliminare a efectelor acesteia, nu a avut efect transfrontier semnificativ. Partea ungara nu a constatat pe cursul de apa daune cauzate mediului şi mortalitati piscicole şi apreciazã buna colaborarea dintre organele abilitate ale pãrţilor;
- pãrţile s-au informat reciproc despre proiectele de interes comun aflate în domeniul de competenta a acestei subcomisii;
- datoritã imposibilitãţii participãrii reprezentantului Institutului RIZA - Olanda, coordonatorul proiectului "Monitoringul calitãţii apelor raului Mures", rezultatele acestui proiect nu pot fi prezentate la aceasta sesiune de cãtre acesta.
C. Referitor la elaborarea Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita, în vederea armonizarii cu normele UE şi metodologia folositã în cadrul centrelor internaţionale de alarmare în caz de poluari accidentale la Dunare, Comisia mixtã constata ca:
- la intalnirea subcomisiei de la Oradea din 11-14 aprilie 2000 experţii pãrţilor au constatat ca în proiectele de text exista mai multe probleme în discuţie. În vederea armonizarii textelor în divergenta experţii pãrţilor au solicitat o intalnire extraordinarã a subcomisiei, care a fost aprobatã de împuterniciţi;
- la intalnirea extraordinarã a subcomisiei de la Nyiregyhaza din 30 mai-2 iunie 2000 s-a cãzut de acord asupra majoritãţii problemelor aflate în discuţie, pãrţile mentinandu-şi poziţia divergenta asupra alin. 2 şi 4 ale paragrafului 3 al proiectului de regulament;
- la intalnirea extraordinarã a subcomisiei de la Szeged din 26-29 septembrie 2000 pãrţile, în continuare, nu au cãzut de acord asupra alin. 2 şi 4 ale paragrafului 3 al proiectului de regulament, celelalte articole ale regulamentului fiind însã considerate ca definitive.
D. Referitor la poluarile accidentale produse de la ultima sesiune pana în prezent
Comisia mixtã constata ca în perioada care a trecut de la ultima sesiune a Comisiei mixte s-au produs doua poluari accidentale extraordinare transfrontiere.
D.1. Cu ocazia poluarii cu cianuri din anul 2000 au avut loc o prelevare comuna de probe şi analiza acestora, cu participarea experţilor de la Laboratorul SGA Satu Mare şi Laboratorul FETIKOFE Nyiregyhaza, în secţiunea Csenger, pe raul Somes, de pe teritoriul ungar, în ziua de 9 februarie 2000, ora 9,00. Scopul prelevarii şi analizei comune a fost concordarea şi compararea metodelor de analiza a cianurilor.
Laboratoarele pãrţilor şi-au transmis reciproc, la data de 4 februarie 2000, rezultatele proprii ale analizelor. La intalnire a fost întocmit un proces-verbal.
În aceasta problema a avut loc la Satu Mare, la data de 8 februarie 2000, o intalnire extraordinarã a subcomisiei şi a fost întocmit un proces-verbal.
De asemenea, au avut loc o prelevare comuna de probe în secţiunea Tiszasziget, de pe teritoriul ungar, în amonte de frontiera ungaro-iugoslava, pe raul Tisa, la data de 11 februarie 2000, la orele 10,00, 12,00 şi 14,00 şi analiza acestora. La prelevarea de probe au participat experţii laboratoarelor SGA Arad şi ATIKOFE Szeged. Laboratoarele pãrţilor şi-au transmis reciproc rezultatele. La intalnire a fost întocmit un proces-verbal.
D.2. Cu ocazia poluarii accidentale cu metale grele au avut loc o prelevare comuna de probe şi analiza acestora, cu participarea experţilor de la Laboratorul SGA Satu Mare şi Laboratorul FETIKOFE Nyiregyhaza, în secţiunea Tiszabecs, pe raul Tisa, de pe teritoriul ungar, în ziua de 12 martie 2000, ora 17,15.
Ca urmare a acestui eveniment nu a avut loc o intalnire extraordinarã a subcomisiei.

*
* *

Se constata ca în ambele cazuri a avut loc o serie de demersuri naţionale şi internaţionale speciale, în vederea examinãrii acestor evenimente şi stabilirii de mãsuri ce se impun în aceste cazuri. Deoarece modul de tratare a acestor cazuri a depãşit cadrul Convenţiei hidrotehnice, problematica a fost preluatã spre examinare şi în cadrul altor comisii de experţi, naţionale şi internaţionale.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- aproba Regulamentul privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile care formeazã sau traverseaza frontiera romano-ungara, reactualizat şi completat, pe baza hotãrârii cuprinse la pct. I.6 al Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte, care constituie anexa nr. 1 la prezentul protocol. Anexele regulamentului urmeazã sa fie concordate în vederea finalizarii la prima intalnire a subcomisiei;
- aproba procesele-verbale întocmite la intalnirile ordinare ale Subcomisiei de calitatea apelor de la Oradea, din 14 aprilie 2000, şi de la Szeged, din 29 septembrie 2000, şi ia act de procesele-verbale extraordinare ale subcomisiei de la Satu Mare, din 8 februarie 2000, şi Nyiregyhaza, din 2 iunie 2000;
- continuarea în scopul finalizarii negocierilor în vederea armonizarii cu normele UE şi metodologia folositã în cadrul centrelor internaţionale de alarmare în caz de poluari accidentale la Dunare a Regulamentului privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita;
- completarea art. 5 al Regulamentului de urmãrire a calitãţii apelor râurilor transfrontiere, pentru raul Somes, cu elementele chimice plumb şi cianuri, cu aplicabilitate imediata;
- laboratoarele implicate ale pãrţilor trebuie sa efectueze validarea rezultatelor analizelor probelor naturale şi sintetice pe baza metodologiei internaţionale de validare Qualco-Danube;
- urmãtoarea intalnire a Subcomisiei pentru calitatea apelor va avea loc pe teritoriul roman în octombrie 2001, având urmãtoarea ordine de zi:
● continuarea negocierilor în scopul finalizarii textului noului Regulament privind procedura de urmat în cazul poluarilor accidentale periculoase care nu se mai pot evita;
● evaluarea şi comentarea rezultatelor analizelor calitãţii apelor în anul 2000;
● aprecieri asupra acţiunii de intercalibrare a laboratoarelor participante la supravegherea calitãţii apelor râurilor care formeazã sau traverseaza frontiera romano-ungara;
● trecerea în revista a poluarilor accidentale;
● prezentarea proiectului Monitoringul calitãţii apelor raului Mures, coordonat de Institutul RIZA - Olanda, în cadrul viitoarei intalniri a subcomisiei, în vederea valorificãrii rezultatelor acestuia.
4. Reactualizarea şi perfecţionarea unor regulamente
Comisia mixtã constata ca intalnirea prevãzutã la pct. I.8 al Protocolului Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte pentru a examina şi a face propuneri privind reactualizarea Regulamentului privitor la trecerea frontierei şi la contactul dintre organele hidrotehnice ale Republicii Socialiste România şi ale Republicii Populare Ungare a avut loc la Gyula în perioada 29-30 martie 2001.
La intalnire experţii pãrţilor s-au informat reciproc în legatura cu legislaţia privind reglementarea trecerii frontierei de stat romano-ungare în interesul serviciului şi au examinat posibilitatea reactualizarii Regulamentului privitor la trecerea frontierei şi la contactul dintre organele hidrotehnice ale Republicii Socialiste România şi ale Republicii Populare Ungare, încheiat la 29 noiembrie 1971.
Experţii pãrţilor au constatat ca baza legalã a reactualizarii regulamentului o constituie Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind unificarea permiselor de trecere a frontierei romano-ungare în interesul serviciului, semnat la Budapesta la 18 martie 1982.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- aproba procesul-verbal încheiat la Gyula la 30 martie 2001;
- experţii pãrţilor se vor intalni pe teritoriul României în trimestrul III al anului 2001, în vederea elaborãrii textului comun şi reactualizat al regulamentului intitulat "Regulament privitor la trecerea frontierei şi la contactul dintre organele hidrotehnice ale României şi ale Republicii Ungare";
- propunerea de text definitiva a regulamentului va fi înaintatã spre aprobare la Sesiunea a XIV-a a Comisiei mixte;
- în continuare aceasta problema va fi discutata în cadrul comisiei ad-hoc conduse de supleanţii imputernicitilor.
5. Intalnirea imputernicitilor pentru verificarea pe teren a lucrãrilor hidrotehnice
Comisia mixtã constata ca verificarea lucrãrilor în comun de cãtre împuterniciţi, stabilitã la Sesiunea a XII-a a Comisiei mixte, nu a avut loc datoritã unor condiţii obiective asupra cãrora împuterniciţii s-au informat în timp util.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- în situaţia în care va aparea necesitatea examinãrii unor lucrãri hidrotehnice la nivelul imputernicitilor, aceştia se vor intalni la invitaţia oricãruia dintre ei.
6. Colaborarea organelor teritoriale
Împuterniciţii au apreciat colaborarea directa dintre organele teritoriale ale pãrţilor, desfasurata între cele doua sesiuni, în diferitele domenii ale gospodãririi apelor care formeazã sau sunt intretaiate de frontiera de stat.
Totodatã au convenit sa sprijine în continuare colaborarea directa dintre organele teritoriale în domeniul lor de competenta, precum şi participarea specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestãrile din domeniul gospodãririi apelor, organizate de oricare dintre pãrţi.
II. Examinarea decontãrii prestaţiilor efectuate de pãrţi în anul 2000
1. Decontarea de cãtre partea ungara a prestaţiilor efectuate de partea romana în anul 2000
Comisia mixtã constata:
- în cursul anului 2000 livrarea de apa pentru Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes (Mezohegyesi Allami Menesbirtok) s-a desfãşurat în conformitate cu Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrãri de apa şi pompari de ape interne, pe baza contractelor încheiate de furnizorii: Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. şi Societatea Nationala "Îmbunãtãţiri Funciare" - S.A., pe de o parte, şi de beneficiarul Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes, pe de alta parte;
- volumul livrat în perioada 1 aprilie-30 septembrie 2000 a fost de 1.006.884 mc, fiind decontat şi achitat integral;
- în vederea asigurãrii dilutiei apelor termale cu conţinut ridicat de saruri, ajunse la suprafata împreunã cu gazele de sonda în zona comunei Pusztaszolos, în vederea introducerii lor în raul Mures, în cursul anului 2000 a fost livrat un volum de apa de pe teritoriul roman pe teritoriul ungar. Livrarea s-a efectuat în conformitate cu contractele încheiate de furnizorii: Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. şi, respectiv, Societatea Nationala "Îmbunãtãţiri Funciare" - S.A., pe de o parte, şi de beneficiarul S.C. MAROSVIZ Apatfalva-Mezohegyes Ontozo es Vizszolgaltato Kft S.R.L., cu sediul în oraşul Hodmezovasarhely, pe de alta parte. Livrarea s-a desfãşurat conform prevederilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru livrãri de apa şi pompari de ape interne;
- volumul livrat în perioada 28 octombrie-1 decembrie 2000 a fost de 876.130 mc, fiind decontat şi plãtit integral;
- cu ocazia examinãrii lucrãrilor hidrotehnice (procesele-verbale încheiate la Arad la 20 octombrie 2000 şi la Szeged la 8 septembrie 2000) experţii celor doua pãrţi au constatat ca lucrãrile hidrotehnice pentru livrarea apei sunt menţinute în stare de funcţionare;
- Domeniile Hergheliei de Stat Mezohegyes şi Compania Nationala "Apele Romane" - S.A., respectiv Societatea Nationala "Îmbunãtãţiri Funciare" - S.A. au încheiat la data de 20 martie 2001, la Arad, contracte separate de livrare a apei şi de prestãri de servicii pentru anul 2001.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- Comisia mixtã trebuie sa fie informatã în legatura cu rezultatul tratativelor pentru încheierea unor contracte de livrare a apei.
2. Decontarea pomparii de cãtre partea ungara a apelor interne provenite de pe teritoriul roman
Comisia mixtã constata ca în anul 2000 partea ungara nu a efectuat pompari de ape interne provenite de pe teritoriul României şi, ca urmare, partea romana nu are de efectuat plati.
III. Examinarea programului lucrãrilor în execuţie în anul 2001 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor şi sistemelor de evacuare a apelor interne, menţionate la art. 1 din Convenţia hidrotehnica, şi stabilirea proiectelor care urmeazã sa fie transmise pentru avizare cãtre Comisia mixtã
1. Examinarea proiectelor transmise între pãrţi
Comisia mixtã a examinat proiectele pe care pãrţile şi le-au transmis reciproc pe baza protocoalelor anterioare.
Comisia mixtã ia act de informarea partii ungare, conform cãreia elaborarea şi executarea proiectelor prevãzute pentru avizare conform cap. III din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte, intitulate: "Construcţie secţiune pentru amplasare debitmetru cu ultrasunete pe Crisul Alb mal stang, km 7+946 (PHARE/CBC)" şi "Construcţie secţiune pentru amplasare debitmetru cu ultrasunete pe Crisul Negru mal drept, km 15+342 (PHARE/CBC)", s-au amânat, întrucât faza a II-a a proiectului PHARE/CBC nu a fost aprobatã la Bruxelles.
Comisia mixtã hotãrãşte:
Avizeazã favorabil urmãtoarele proiecte:
Pe teritoriul României:
1. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. EUROAVIPO - S.A., Crisul Alb dig mal stang, km 0+000-0+049
2. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. TRANSEUROIMPEX - S.R.L. Bucureşti, Crisul Alb dig mal stang, km 0+054-0+094
3. Zid de sprijin vama Varsand pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. GFS TRADING COM - S.R.L., Crisul Alb dig mal stang, km 0+094-0+144
4. Zid de sprijin vama Varsand, pentru amplasament magazin în regim "duty free" S.C. MARCOIMPEX - 8000 - S.A. Bucureşti, Crisul Alb mal stang, km 0+144-0+211.
Pe teritoriul Ungariei:
1. Reconstrucţie statie de pompare Nagyecsed, Crasna dig mal drept, km 27+390
2. Refacere lucrare de consolidare nr. S-18/11 pe Crisul Repede, Crisul Repede dig mal stang, km 48+600-48+750
3. Reconstrucţie canal principal Kiralyhegyes- Szarazer, km 51+612-85+264 (PHARE/CBC)
4. Reconstrucţie canal principal Kutaser, refacerea lucrãrilor de arta, km 0+038, km 4+990, km 14+990, km 22+202
5. Refacere mira hidrometrica Nagylak pe Mures, dig Mures mal drept, km 49+300.
2. Nota privind lucrãrile noi
Programul lucrãrilor noi în anul 2001 constituie anexa nr. 2 la prezentul protocol.
Comisia mixtã, dupã examinarea programului de lucrãri, a stabilit ca urmãtoarele documentaţii tehnice trebuie sa fie supuse spre avizare:
Pe teritoriul României:
1. Indiguire şi consolidãri de mal pe raul Tisa, între bornele de frontiera 254-319
2. Prevenirea inundatiilor în b.h. Tisa Superioarã
3. Lucrãri pentru înlãturarea calamitãţilor naturale produse în b.h. Barcau în 1997, în judeţele Bihor şi Salaj
4. Prevenirea inundatiilor în b.h. Crisuri
5. Amenajare rau Crisul Alb pe sectorul Bocsig-Varsand-frontiera
6. Ecologizarea raului Tur.
Pe teritoriul Republicii Ungare:
1. Reconstrucţie stavilar Nagyecsed, raul Crasna mal drept, km 27+300
2. Reconstrucţie statie de pompare Nagyecsed, canal principal Lapi, km 0+000
3. Intarire dig mal stang, raul Tur, km 10+900-12+800
4. Regularizare apãrare inundatii, raul Barcau, km 54+800-56+800
5. Intarire dig mal drept Crisul Dublu, etapa III, km 30+200-31+671
6. Reconstrucţie statie de pompare Hosszufok II (construcţii+montaj), confluenta canalului Hosszufok-Hatarter-Culiser
7. Realizare sistem de irigaţii 420 ha - S.R.L. Agroferr Kisdombegyhazi, canal principal Tiganca, km 4+075.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- pãrţile îşi vor transmite pana la data de 1 august 2001 documentaţia tehnica a lucrãrilor menţionate şi punctul lor de vedere în termen de 60 de zile de la primirea documentaţiei.
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice cu asistenta tehnica sau financiarã terta
Împuterniciţii s-au informat reciproc în legatura cu proiectele şi cu lucrãrile realizate cu asistenta tehnica şi financiarã terta, ce sunt cuprinse în anexa nr. 3 la prezentul protocol.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- sa sprijine şi sa urmãreascã în continuare proiectele care se realizeazã în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice cu asistenta tehnica şi financiarã terta.
V. Trecerea în revista a activitãţii comisiei ad-hoc şi a propunerii referitoare la modificarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei mixte
Comisia mixtã constata ca:
- intalnirea prevãzutã la pct. V.3 din Protocolul Sesiunii a XII-a a Comisiei mixte, în vederea trecerii în revista şi examinãrii regulamentelor în vigoare ce formeazã anexa nr. 3 la Convenţia hidrotehnica, a avut loc la Debrecen în perioada 30 august-1 septembrie 2000;
- comisia ad-hoc înfiinţatã sub conducerea supleanţilor imputernicitilor a formulat unele propuneri de modificare a textului Regulamentului de funcţionare a Comisiei mixte;
- pentru celelalte regulamente comisia ad-hoc a fãcut unele constatãri şi a elaborat un program de reactualizare şi de lucru.
Comisia mixtã hotãrãşte:
- aproba procesul-verbal încheiat la Debrecen la 1 septembrie 2000;
- aproba modificarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei mixte ce constituie anexa nr. 4 la prezentul protocol;
- urmãtoarea intalnire a comisiei ad-hoc înfiinţate sub conducerea supleanţilor imputernicitilor va avea loc în trimestrul III al anului 2001 pe teritoriul României, prilej cu care se va evalua stadiul de îndeplinire a programului de reactualizare a regulamentelor elaborate în comun.
VI. Diverse
1. Stadiul elaborãrii noului acord hidrotehnic
Comisia mixtã constata ca intalnirea delegatiilor celor doua tari în vederea elaborãrii propunerii de text pentru noul acord hidrotehnic a avut loc la Budapesta în perioada 20-23 iunie 2000.
Comisia mixtã ia nota de cele cuprinse în aide-memoire-ul încheiat cu acel prilej.
Comisia mixtã considera oportuna organizarea în continuare a unor intalniri în vederea continuãrii negocierilor pentru elaborarea textului noului acord hidrotehnic.
2. Locul, data şi ordinea de zi preliminarã a urmãtoarei sesiuni ordinare a Comisiei mixte
Comisia mixtã hotãrãşte ca urmãtoarea sesiune ordinarã sa aibã loc pe teritoriul Republicii Ungare în cursul trimestrului IV al anului 2001, cu urmãtoarea ordine de zi preliminarã:
I. Informare asupra îndeplinirii sarcinilor ce decurg din Protocolul Sesiunii a XIII-a a Comisiei mixte, din prevederile regulamentelor de aplicare a Convenţiei hidrotehnice şi stabilirea mãsurilor necesare a fi luate în continuare
II. Examinarea decontãrii prestãrilor efectuate de pãrţi în anul 2001
III. Examinarea programului lucrãrilor care vor fi executate în anul 2002 pe sectoarele cursurilor de apa, vailor, depresiunilor, canalelor şi sistemelor de evacuare a apelor interne, menţionate la art. 1 din Convenţia hidrotehnica, şi stabilirea proiectelor care urmeazã a fi transmise pentru avizare de cãtre Comisia mixtã
IV. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Convenţiei hidrotehnice cu asistenta financiarã şi tehnica terta
V. Examinarea activitãţii şi a propunerilor formulate de comisia ad-hoc
VI. Diverse.
Anexele nr. 1-4 la prezentul protocol fac parte integrantã din acesta.
Hotãrârile prezentului protocol vor intra în vigoare dupã aprobarea lor de cãtre guvernele celor doua tari.
Prezentul protocol a fost încheiat la Sighetu Marmatiei la 22 iunie 2001, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.

Împuternicitul partii romane, Împuternicitul partii ungare,
Florin Stadiu dr. Hajos Bela


ANEXA 1
-------
la protocol
-----------

Regulament reeditat ca urmare
a hotãrârilor Sesiunii a XI-a/1998

REGULAMENT

privind urmãrirea calitãţii apelor pe râurile

care formeazã sau traverseaza frontiera romano-ungara
ART. 1
Scopul prelevarilor de probe de apa, al analizelor şi evaluãrii
Scopul prelevarilor de probe de apa, al analizelor fizico-chimice, biologice, bacteriologice şi al evaluãrii calitãţii apelor, care se executa de organele de gospodãrire a apelor din România şi de organele pentru protecţia mediului din Republica Ungara, este aprecierea comuna a stãrii şi tendinţelor generale ale calitãţii apelor.
ART. 2
Locul de prelevare a probelor şi de mãsurare a debitului de apa
Prelevarile de probe de apa se efectueazã pe urmãtoarele râuri:

Tur Crisul Repede
Somes Crisul Negru
Crasna Crisul Alb
Barcau Mures
Ier

Prelevarea probelor de apa se efectueazã de fiecare parte pe teritoriul propriu, în apropierea frontierei, în secţiunile precizate în anexa nr. 1.
În cursul acţiunii de prelevare a probelor de apa trebuie specificatã şi valoarea debitului.
Secţiunile de mãsurare a debitelor sunt precizate, de asemenea, în anexa nr. 1.
ART. 3
Organele locale de gospodãrire a apelor, respectiv de protecţie a mediului, care efectueazã prelevarile de probe, analizele de apa şi mãsurãtorile de debite
Adresele, numerele de telefon şi telefax ale organelor locale de gospodãrire a apelor, respectiv de protecţie a mediului, care efectueazã prelevarile de probe, analize şi mãsurãtori de debite, sunt cuprinse în anexa nr. 2.
ART. 4
Frecventa şi datele prelevarii probelor de apa
1. Prelevarile de probe de apa şi analizele fizico-chimice, biologice şi bacteriologice se vor efectua lunar, de cãtre fiecare parte pe teritoriul propriu, în secţiunile precizate în anexa nr. 1, partea ungara în prima saptamana a lunii şi partea romana în a treia saptamana a lunii.
2. În cadrul acestui program, de doua ori pe an, prelevarea probelor de apa şi analiza calitãţii apelor se vor efectua în comun, alternativ, pe teritoriul roman, respectiv pe teritoriul ungar, conform celor ce se vor stabili de subcomisia de experţi pentru calitatea apelor.
Cu aceasta ocazie reprezentanţii organelor teritoriale vor corela rezultatele mãsurãtorilor efectuate în perioada anterioarã.
3. În cazul în care prelevarile de probe de apa nu pot începe la datele stabilite, din cauza unor condiţii deosebite, organul teritorial anunta, cu minimum 48 de ore înainte de data stabilitã, organul corespondent al celeilalte pãrţi asupra amânãrii şi cauzei acesteia şi totodatã informeazã asupra unei noi date.
4. În cazul intercalibrarii experţii celor doua pãrţi vor efectua în laboratoarele proprii analiza unei probe de apa prelevate în comun, alternativ, pe teritoriul roman şi pe teritoriul ungar, dintr-o secţiune menţionatã în anexa nr. 1. Dupã o luna de la efectuarea analizei experţii laboratoarelor se vor intalni pentru compararea şi aprecierea rezultatelor. Concluziile rezultatelor se consemneazã într-un proces-verbal.
ART. 5
Indicatorii de calitate a apelor care se analizeazã
Se efectueazã analiza urmãtorilor indicatori fizico-chimici, biologici şi bacteriologici de calitate a apelor:
- debit Q
- temperatura Tw
- pH pH
- consumul chimic de oxigen/KMnO4 COD
- oxigen dizolvat DO
- consum biochimic de oxigen la 5 zile BOD5
- total substanţe dizolvate (reziduu fix) TDS
- conductivitate la 105 grade Celsius Conductivity
- cloruri Cl
- sulfati SO4
- calciu Ca
- magneziu Mg
- sodiu Na
- potasiu K
- amoniu NH4
- nitriti NO2
- nitrati NO3
- ortofosfati PO4
- fier Fe
- mangan Mn
- crom Cr
- cupru Cu
- plumb Pb
- zinc Zn
- fenoli Phenols
- cianuri Cyanids
- detergenti anionactivi ANAdet.
- uleiuri minerale OIL(UV)
- clorofila a Clorophyll-a
- coliformi totali Total
Coliform
(37 grade C)
Analize pentru metale grele şi coliformi totali se efectueazã cu excepţia râurilor Crisul Repede, Crisul Alb, Crisul Negru, Barcau şi Ier.
Pe raul Crasna nu se efectueazã analize pentru indicatorul Cr şi Pb.
Pe raul Somes nu se efectueazã analize pentru indicatorul Cr şi se efectueazã analize pentru elementele chimice Pb şi cianuri.
Lista indicatorilor de calitate a apelor enumerati anterior poate fi modificatã prin hotãrâre a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare.
ART. 6
Mãsuri legate de prelevarile de probe şi analizele de apa
Pentru efectuarea prelevarilor de probe şi analizelor de apa experţii fiecãrei pãrţi se deplaseaza în secţiunile de pe teritoriul propiu, menţionate în anexa nr. 1, în saptamana stabilitã. Dupã prelevarea probelor de apa acestea se transporta la laboratorul care efectueazã analizele.
Cele doua prelevãri se efectueazã de o parte şi de cealaltã parte a frontierei, alternativ la o jumãtate de an.
Pentru realizarea acestei sarcini organele teritoriale desemnate îşi vor asigura transportul şi cheltuielile proprii.
În ceea ce priveşte datele şi locul prelevarii şi analizarii în comun a probelor de apa, pentru intercalibrare, acestea se propun de cãtre subcomisia de experţi.
ART. 7
Modul de prelevare a probelor de apa
Probele de apa se recolteaza în firul apei.
Prelevarea probelor de apa se face de la o adancime de 0,2-0,4 m sub oglinda apei, iar proba pentru determinarea conţinutului de substanţe extractibile se preleveaza de la 0,1 m sub oglinda apei.
Pentru prelevare se foloseşte un vas cu care se poate recolta deodatã cantitatea de apa necesarã, pe care se determina indicatorii de calitate stabiliţi la art. 5.
În momentul prelevarii probelor de apa se va mãsura temperatura aerului şi se vor aprecia condiţiile meteorologice (nebulozitate, timp ploios, vant), starea ghetii, culoarea apei, mirosul, precum şi prezenta peliculei şi a corpurilor plutitoare vizibile.
ART. 8
Efectuarea analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice
Analizele fizico-chimice, biologice şi bacteriologice pentru indicatorii de calitate a apei prevãzuţi la art. 5 se executa conform celor menţionate în anexa nr. 3.
Rezultatele analizelor, precum şi celelalte date caracteristice se consemneazã într-un buletin conform anexei nr. 4.
ART. 9
Evaluarea calitãţii apelor
Pentru evaluarea calitãţii apelor se utilizeazã cele 24 de rezultate ale analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, care se efectueazã anual, câte 12 de fiecare parte, care se vor înscrie de cãtre fiecare parte în buletine centralizatoare, pe râuri, care vor fi transmise reciproc dupã cum urmeazã:
- pentru primul semestru, pana la data de 15 septembrie;
- pentru ultimul semestru, pana la data de 15 februarie.
Pe baza sirurilor de date înscrise în buletinele centralizatoare fiecare parte va stabili urmãtoarele valori tipice statistice: valoarea minima, valoarea maxima, valoarea medie, abaterea medie standard şi valoarea relativã cu frecventa de 90%; în cazul oxigenului dizolvat se va considera valoarea relativã cu frecventa de 10% (anexa nr. 5).
Cu ocazia intalnirii anuale a subcomisiei de experţi se vor examina atât rezultatele analizelor efectuate de cãtre fiecare parte, cat şi rezultatele prelucrarilor celor doua pãrţi, conform metodologiei menţionate anterior, şi pe aceasta baza se vor trage concluzii privind tendintele globale de variatie anuala a calitãţii apelor.
O data la 5 ani, pe baza datelor acumulate, se va efectua în comun o analiza de tendinta, utilizându-se întreg sirul de date începând din anul 1987.
ART. 10
Dispoziţii finale
Regulamentul poate fi modificat, dacã este necesar, prin hotãrâre a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare.

*
* *

Anexele nr. 1-5 la prezentul regulament constituie parte integrantã a acestuia.
Prezentul regulament a fost elaborat în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.

Împuternicitul partii romane,
Florin Stadiu

Împuternicitul partii ungare,
dr. Hajos Bela



      ANEXA  2


la protocol
-----------

NOTA

privind lucrãrile noi în anul 2001 pe sectoarele
indicate în anexa la convenţie, cu privire la cursurile de apa,
vaile, depresiunile, canalele şi sistemele de
evacuare a apelor interne prevãzute la art. I din convenţie


 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Nr.                               Amplasamentul     Unitatea  Volumul  Stadiul
  crt.    Denumirea lucrãrii             (km)            de      total   avizãrii
                                                       mãsura      de    lucrãrii
                                                                execuţie
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                    Pe teritoriul României
 
  1. Indiguire şi consolidãri de      254-319 km      km dig        30,15   3.2
     mal pe raul Tisa, între
     bornele de frontiera 254-319
 
  2. Prevenirea inundatiilor în       b.h. Tisa        buc.          1      3.2
     b.h. Tisa Superioarã
 
  3. Lucrãri pentru înlãturarea       b.h. Barcau      km dig       27,6    3.2
     calamitãţilor naturale produse                    km canal     10,2
     în b.h. Barcau în 1997, în                        mil. mc      15,1
     judeţele Bihor şi Salaj                           acumulat
  4. Prevenirea inundatiilor în       b.h. Crisuri     buc.          1      3.2
     b.h. Crisuri
  5. Amenajare rau Crisul Alb pe      b.h. Crisul Alb   km          74      3.2
     sectorul Bocsig-Varsand-
     frontiera
  6. Ecologizarea raului Tur          b.h. Tur         buc.          1      3.2
 
                               Pe teritoriul Ungariei
 
  1. Reconstrucţie stavilar           Crasna           buc.          1      3.2
     Nagyecsed                        mal drept,
                                      km 27+300
  2. Reconstrucţie statie de          canal principal  buc.          1      3.2
     pompare Nagyecsed                Lapi, km 0+000
  3. Intarire dig mal stang           Tur, km 10+900-   mc      25.000      3.2
                                      12+800
  4. Regularizare apãrare inundatii   Barcau 54+800-    mc      25.000      3.2
     Barcau                           56+800 (Gaborjan)
  5. Intarire dig mal drept           Crisul Dublu      mc      10.869      3.2
     Crisul Dublu, et. III            mal drept,
                                      km 54+800-
                                      56+800
  6. Intarire dig mal drept           Crisul Dublu      mc       4.580      1.3
     Crisul Dublu, et. IV             mal drept,
                                      km 24+131-
                                      25+288
  7. Reconstrucţie baraj Bekes        Crisul Dublu,     buc.         1      1.3
                                      km 26+310
  8. Reconstrucţie (construcţii +     Confluenta canal  buc.         1      3.2
     montaj) statie pompare           Hosszufoc-
     Hosszufoc II                     Hatarter-Culiser
  9. Realizare sistem de irigaţii     Canal principal   buc.       sistem   3.2
     420 ha - S.R.L. Agroferr         Tiganca, km 4+075            Rovatti
     Kisdombegyhazi                                                 10E-3,
                                                                   tip 300
                                                                     l/s
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


NOTA:
1.1. Lucrãri avizate la sesiunea anterioarã a Comisiei mixte pe baza de documentaţii transmise.
1.2. Lucrãri avizate la sesiuni anterioare ale Comisiei mixte pe baza programului de lucrãri, fãrã a se transmite documentaţii.
1.3. Lucrãri avizate în actuala sesiune a Comisiei mixte pe baza programului de lucrãri, fãrã a se transmite documentaţii.
2.0. Lucrãri în curs de avizare pe baza documentaţiilor transmise.
3.1. Lucrãri pentru care au fost cerute documentaţii pentru avizare în sesiunile anterioare ale Comisiei mixte, dar netransmise încã.
3.2. Lucrãri noi pentru care în actuala sesiune a Comisiei mixte au fost cerute documentaţii pentru avizare.


ANEXA 3
-------
la protocol
-----------

INFORMARE
asupra proiectelor şi lucrãrilor realizate în domeniul de aplicare a convenţiei, cu asistenta tehnica sau financiarã terta

A. Pe teritoriul României
Proiecte finanţate prin programul PHARE/CBC
1. Prevenirea inundatiilor în b.h. Crisuri - realizarea acestui proiect va consta în amplasarea a 52 staţii automate şi posturi hidrometrice de observare şi transmitere, din care în domeniul de aplicare a convenţiei sunt: s.h. Gurahont, Chisineu-Cris, Ineu şi Chier în b.h. Crisul Alb, s.h. Talpos, Zerind, Tinca şi Beius în b.h. Crisul Negru, s.h. Ciucea şi Oradea în b.h. Crisul Repede şi s.h. Nusfalau, Marca şi Salard în b.h. Barcau. Totodatã se va construi un centru de colectare a datelor şi un radar meteorologic tip Doppler, toate acestea constituind o reţea unitarã în scopul prevenirii inundatiilor. Termenul de finalizare a acestui proiect este sfârşitul anului.
2. Prevenirea inundatiilor în b.h. Tisa Superioarã - realizarea acestui proiect va duce la amplasarea unui radar meteorologic în zona Baia Mare (cu termen de finalizare anul 2001), cat şi la construirea unei reţele de 38 de staţii automate hidrometrice şi a 4 staţii automate pentru calitate pe râurile Viseu, Iza, Crasna, Somes aval şi Tur aval. Totodatã sistemul va cuprinde şi 23 de staţii automate de alarmare, cat şi un sistem informaţional bazat pe GIS pentru judeţele Satu Mare şi Maramures. Termenul de finalizare a lucrãrilor este sfârşitul anului 2002.
Proiecte cu finanţarea Bãncii Europene de Investiţii şi cofinantare prin alocatie bugetarã
1. Indiguire şi consolidãri de mal pe raul Tisa, între bornele de frontiera 254-319, judeţul Maramures, este un proiect a cãrui realizare va duce la construirea a 10 km de diguri şi consolidarea a 20,15 km de maluri. Lucrarea se preconizeaza a fi finalizatã la sfârşitul anului 2003.
2. Amenajarea Crisului Alb pe sectorul Bocsig-Varsand-frontiera, judeţul Arad, este un proiect a cãrui realizare va duce la regularizarea a 25 km de rau, la consolidarea a 39 km de maluri şi la construirea a 10 km de diguri. Lucrarea se preconizeaza a fi finalizatã la sfârşitul anului 2003.
Alte proiecte din domeniul de aplicare a convenţiei
1. Lucrãri pentru înlãturarea calamitãţilor naturale produse în b.h. Barcau în perioada 14-16 iunie 1997, judeţele Bihor şi Salaj - realizarea acestui proiect va duce la construirea a 21,6 km de dig, suprainaltarea a 1,96 km dig, refacerea a 3,5 km dig, executarea a 10,2 km de canale, consolidarea a 8,65 km maluri şi la calibrarea a 17 km albie. Totodatã proiectul prevede construirea unei acumulari nepermanente de 15,1 milioane mc. Termenul de finalizare este sfârşitul anului 2003.
2. Ecologizarea raului Tur - proiectul prevede monitorizarea calitãţii raului Tur în flux continuu, pe tronsonul aval statie de epurare Negresti-Oas-secţiunea de frontiera, pentru prevenirea, intervenţia şi combaterea în timp a apariţiei eventualelor poluari accidentale; aceasta se va realiza prin instalarea a doua staţii automate de monitorizare şi transmitere automatã a datelor privind calitatea apei.
3. Monitorizarea inundatiilor periculoase de pe teritoriile României şi Republicii Ungare folosind date satelitare - proiectul se deruleazã în cadrul proiectului "NATO Science for Peace" şi va cuprinde bazinele râurilor Crisul Alb şi Crisul Negru din România şi Ungaria. Proiectul consta în:
- implementarea şi testarea unor algoritmi specifici pentru detectie, cartografierea, mãsurarea şi analiza inundatiilor folosind date satelitare din domeniul optic şi radar;
- crearea unei baze de date utilizate pentru testarea algoritmilor de procesare;
- crearea unui sistem GIS pentru monitorizarea inundatiilor în zona de studiu;
- integrarea sistemului specializat ca parte a sistemului de prognoze şi avertizare în cazul fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase din cadrul C.N. "Apele Romane", Direcţia apelor Crisuri.
4. Proiectul economic privind protecţia mediului, gospodãrirea apelor şi protejarea resurselor de apa în zona de frontiera romano-ungara se desfãşoarã în cadrul programului trilateral Bihor-Hajdu Bihar (Republica Ungara)- Rheinland Pfalz (Germania). Proiectul, susţinut şi de Inspectoratul de protecţia mediului Oradea, urmãreşte realizarea unui sistem integrat de monitorizare pe teritoriul roman a calitãţii apei de suprafata, care traverseaza frontiera, şi obţinerea unui autolaborator pentru efectuarea de analize în zonele care nu beneficiazã de monitorizare constanta. Propunerea de proiect a fost selectata, dar pana acum nu s-a identificat modalitatea de finanţare a acesteia.
B. Pe teritoriul Republicii Ungare
Proiecte finanţate prin programul PHARE/CBC
1. Protecţia resurselor de apa subterana ale conului aluvionar al raului Mures şi suplimentarea din apa de suprafata
În cadrul proiectului s-au realizat urmãtoarele:
- decolmatari şi reconstruirea a 231.219 mc, în lungime totalã de 67,63 km, pe sectoarele: canalul principal Kiralyhegyes-Szarazeri, km 25+070-90+863, şi, respectiv, canalul principal Samson-Apatfalvi-Szarazer, km 47+60549+442;
- s-au executat lucrãri de regularizare pe canalul Kiralyhegyes-Szarazeri, km 25+070; 33+910; 41+920; 54+400; 62+430; 70+410 şi 81+400;
- s-au modernizat podurile pe sectoarele de la km 37+522; 48+870; 50+544; 63+702 şi 66+420;
- la km 95+200 al canalului colector al acumularii Rajta s-a construit un debitmetru cu ultrasunete.
Recepţia lucrãrilor a fost efectuatã la 31 ianuarie 2001.
2. Dezvoltare în domeniul gospodãririi apelor în bazinul Crisul Negru-Crisul Repede (etapa 1)
În cadrul acestui proiect s-au realizat reconstructia canalului principal de evacuare a apelor din bratul mort al Crisului Repede (53,5 km), renovarea şi suplimentarea capacitãţii cu 1 mc/s a prizei de apa de la Biharugra de pe raul Crisul Repede, construcţia noii prize de apa cu capacitate totalã de 1,5 mc/s la Morgofok pe raul Crisul Negru şi a unei stavile tubulare de derivatie.
Scopul acestui proiect este îmbunãtãţirea condiţiilor de evacuare a apelor, alimentarea cu apa a folosintelor din agricultura şi asigurarea debitelor în spaţiul limitrof frontierei romano-ungare.
Recepţia lucrãrilor a fost efectuatã la data de 31 mai 2000.
3. Dezvoltarea sistemului de monitoring hidrologic pe raul Barcau
În cadrul acestui proiect s-au construit staţii de monitoring în trei secţiuni ale raului Barcau (Pocsaj, Berettyoujfalu, Szeghalom), creandu-se astfel condiţiile pentru mãsurarea automatã a nivelurilor apelor, a precipitatiilor, a temperaturii apei şi aerului.
Rezultatele mãsurãtorilor sunt transmise cu ajutorul unui sistem de telecomunicaţii la centrul de prelucrare computerizata a datelor de la Debrecen.
Pentru realizarea sistemului de telecomunicaţii s-au achiziţionat calculatoare şi s-a implementat Sistemul Lotus Notes şi s-au imbunatatit condiţiile de telecomunicaţii ale cantoanelor de apãrare.
Recepţia lucrãrii a fost efectuatã la data de 31 ianuarie 2000.
4. Dezvoltarea apãrãrii impotriva inundatiilor pe Valea Crisurilor
Proiectul comun, înaintat de Direcţia apelor Gyula şi Direcţia apelor Debrecen în cadrul programului PHARE/CBC pentru obţinerea sprijinului pentru Programul România-Ungaria, a fost apreciat favorabil în şedinţa din 23 martie 2001.
Aprobarea finanţãrii acestui proiect de cãtre UE se preconizeaza a fi în luna septembrie a acestui an.
Proiecte GEF-USAID
1. Realizarea sistemului de monitoring a calitãţii apelor
Probele tehnologice şi recepţia statiilor automate de monitorizare a calitãţii apelor (Somes, Csenger, Barcau şi Pocsaj), finanţate de UE şi PHARE, s-au realizat la data de 31 decembrie 2000. Ulterior s-a inglobat şi câte un aparat on-line de mãsurare a toxicitatii.
În momentul de fata se lucreazã la legãturile moderne tip ISDM în locul sistemului clasic de telecomunicaţii GSM.
2. Determinarea apelor subterane ale conului aluvionar al raului Mures
În cadrul proiectului:
- s-au insumat toate studiile referitoare la apele subterane ale conului aluvionar al raului Mures;
- s-a întocmit inventarul principalelor surse de poluare atât de cãtre partea ungara, cat şi de cãtre partea romana;
- s-a utilizat modelul numeric pentru simularea hidrologica şi de transport;
- s-au efectuat suplimentar determinãri calitative de cãtre ambele pãrţi;
- s-a întocmit un program general pentru protecţia apelor subterane din conul aluvionar al raului Mures. Lucrãrile au fost executate de VITUKI Rt cu participarea PROED - S.A. (România), aceste societãţi fiind împuternicite pentru executarea lucrãrilor de cãtre firma Metcalf and Edy (S.U.A.)
Proiecte comune ungaro-romane cu asistenta terta
1. Proiect SQUASH
Universitatea Tehnica de Construcţii Bucureşti a initiat împreunã cu Compania Nationala INMH un proiect de cooperare tehnico-ştiinţificã cu Universitatea din Liege (Belgia) şi cu Universitatea din Miskolc (Ungaria) privind studiul calitativ şi cantitativ al apelor subterane din zona conului aluvionar al raului Somes, proiect denumit SQUASH.
Finanţarea acestui program se va face din fonduri NATO în cadrul proiectului de cooperare ştiinţificã "Science for Peace" din ţãrile NATO şi ţãrile candidate.
S-a început colectarea datelor geologice, hidrologice şi meteorologice şi verificarea lor, precum şi implementarea într-un sistem GIS.
Proiecte bilaterale şi multilaterale aflate în stadiu de elaborare, respectiv de realizare:
- cartarea, caracterizarea şi evaluarea surselor de poluare în bazinul hidrografic al Tisei şi al Somesului;
- verificarea în scurt timp a listei de prioritati cuprinzând locurile cu risc mãrit de poluare accidentala, la elaborarea proiectelor referitoare la mãsurile de prevenire, la îmbunãtãţirea verificãrii şi controlului, precum şi a mecanismelor folosite pentru avertizare şi alarmare;
- elaborarea planurilor comune şi concordate în vederea prevenirii şi inlaturarii efectelor poluarilor accidentale, pentru bazinele hidrografice ale afluentilor Tisei, dupã cum urmeazã:
● întocmirea planului de prevenire şi combatere a efectelor poluarilor pentru bazinul hidrografic al Barcaului (cu asistenta financiarã finlandeza);
● întocmirea planului de prevenire şi combatere a efectelor poluarilor pentru bazinul hidrografic al Somesului (s-au prezentat mai multe organizaţii pentru asistenta financiarã);
- schimb de experienta privind întocmirea planului de management, conform Directivei-cadru pentru apa a UE, pentru bazinul Crisurilor (cu coordonarea asigurata din partea franceza).


ANEXA 4
-------
la protocol
-----------

REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE
a Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare
I
Baza functionarii Comisiei mixte hidrotehnice romano-ungare
1. Comisia mixtã hidrotehnica romano-ungare funcţioneazã în baza Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formeazã frontiera sau sunt intretaiate de frontiera, încheiatã la Bucureşti la 25 iunie 1986 şi intrata în vigoare la 20 noiembrie 1986 (denumita în continuare convenţie).
II
Componenta Comisiei mixte

1. Comisia mixtã se compune din câte un reprezentant împuternicit al fiecãrei pãrţi (denumit în continuare împuternicit), fiecare având câte un supleant al împuternicitului (denumit în continuare supleant).
În cazul indisponibilitatii împuternicitului acesta este înlocuit în toate competentele sale de cãtre supleant.
2. Împuterniciţii şi supleanţii sunt numiţi de cãtre guverne. Pãrţile se vor informa în timp util asupra acestor numiri.
3. În vederea asigurãrii colaborãrii curente, între sesiunile Comisiei mixte, împuterniciţii numesc secretari.
4. Împuterniciţii şi supleanţii pot fi ajutaţi în munca lor de experţi.
5. Împuterniciţii, de comun acord, pot infiinta subcomisii permanente şi ad-hoc. Aceste subcomisii se pot folosi în munca lor de experţi. Pãrţile se vor informa în timp util asupra numirii conducãtorilor subcomisiilor respective, precum şi despre schimbarea acestora.

III
Atribuţiile Comisiei mixte

1. Examineazã programele de lucru pe care fiecare parte îşi propune sa le execute pe teritoriul statului sau, pe sectoarele cursurilor de apa, vaile, depresiunile, canalele şi sistemele de evacuare a apelor interne ce intra în domeniul de aplicare a convenţiei, menţionate la art. 1 din aceasta. În continuare întocmeşte lista lucrãrilor ale cãror proiecte pãrţile urmeazã sa le prezinte spre avizare Comisiei mixte, pe baza prevederilor convenţiei.
2. Avizeazã studiile şi proiectele lucrãrilor hidrotehnice din lista menţionatã la pct. 1.
3. Stabileşte lucrãrile în care sunt interesate ambele pãrţi.
4. Elaboreazã programe pentru studiile, cercetãrile şi mãsurãtorile ce urmeazã sa se efectueze coordonat, în legatura cu mãsurile şi lucrãrile care intra în domeniul de aplicare a convenţiei.
5. Urmãreşte aducerea la îndeplinire a prevederilor convenţiei. În continuare examineazã pe teren executarea lucrãrilor şi mãsurilor decurgând din aplicarea convenţiei.
6. Îndeplineşte sarcinile ce îi revin, potrivit art. 10 din convenţie, în legatura cu schimbul datelor hidrologice şi meteorologice, precum şi al altor informaţii.
7. Aproba procesele-verbale ale lucrãrilor experţilor însãrcinaţi cu rezolvarea problemelor stabilite de Comisia mixtã.
8. Verifica prestaţiile efectuate de pãrţi şi aproba decontarea cheltuielilor referitoare la acestea.
9. Elaboreazã propuneri pentru modificarea convenţiei, precum şi pentru reglementarea problemelor care necesita acorduri separate.
10. Elaboreazã regulamentele necesare pentru aplicarea prevederilor convenţiei, respectiv, în caz de nevoie, modificarea lor.
11. Examineazã sistematic siguranta în apãrarea impotriva inundatiilor şi elaboreazã propuneri de lucrãri şi mãsuri ce sunt necesare în scopul menţinerii şi creşterii ei.
12. Examineazã şi elaboreazã propuneri referitoare la lucrãrile şi mãsurile necesare pentru asigurarea evacuarii corespunzãtoare a apelor interne, întreţinerea şi dezvoltarea sistemelor de canale ale apelor interne şi canalizarea vailor şi depresiunilor.
13. Stabileşte, dupã caz, conform art. 4 pct. 9 din convenţie, condiţiile de folosire a canalelor de evacuare a apelor interne în alte scopuri.
14. Hotãrãşte desfiinţarea statiilor de pompare a apelor interne prevãzute de Regulamentul privind apãrarea impotriva inundatiilor produse de ape interne, precum şi orice modificare care afecteazã capacitatea lor.
15. Analizeazã sistematic evoluţia calitãţii apelor de frontiera şi ia mãsuri în interesul realizãrii prevederilor cuprinse la art. 7 pct. 1 din convenţie.
16. Realizeazã, în cadrul coordonãrii planului de amenajare în perspectiva, potrivit art. 9 pct. 2 din convenţie, sarcinile prevãzute la art. 8 pct. 1 şi 2 din convenţie, referitoare la mãrimea debitelor, condiţiile de asigurare a lor, precum şi la lucrãrile hidrotehnice care servesc la mãrirea debitelor.
17. Stabileşte condiţiile de evacuare de cãtre partea ungara a apelor care provin de la folosintele de apa de pe teritoriul roman.
18. Examineazã planurile de amenajare în perspectiva ale pãrţilor privind gospodãrirea apelor referitoare la bazinele hidrografice ale râurilor şi cursurilor de apa aparţinând domeniului de aplicare a convenţiei şi elaboreazã propuneri referitoare la coordonarea acestora.
19. Rezolva alte sarcini decurgând din aplicarea convenţiei.

IV
Funcţionarea Comisiei mixte

1. Comisia mixtã tine o sesiune ordinarã în fiecare an, alternativ pe teritoriul României şi Republicii Ungare.
2. Sesiunea ordinarã este convocatã de împuternicit sau, în cazul indisponibilitatii acestuia, de supleantul partii pe teritoriul statului cãruia are loc sesiunea. O data cu invitaţia, cel care convoacã face propuneri pentru ordinea de zi şi data sesiunii.
3. Pentru tratarea unor probleme deosebit de urgente, la initiativa oricãruia dintre împuterniciţi sau, în cazul indisponibilitatii acestora, a supleanţilor, Comisia mixtã se poate întruni în sesiune extraordinarã.
4. Atât data sesiunii ordinare, cat şi a celei extraordinare se stabilesc de comun acord între împuterniciţi sau, în cazul indisponibilitatii acestora, de supleanţi.
5. Atât la sesiunea ordinarã, cat şi la cea extraordinarã Comisia mixtã stabileşte ordinea de zi în prima şedinţa a sesiunii respective.
Comisia mixtã poate sa discute la punctul "Diverse" din ordinea de zi, pe baza convenirii între împuterniciţi, orice problema ce se poate ivi.
6. Între sesiunile Comisiei mixte, subcomisiile şi grupele de experţi ţin intalniri. Pentru desfãşurarea intalnirilor secretarii întocmesc programe de lucru aprobate de împuterniciţi.

V
Modul de lucru al Comisiei mixte

1. La prima sesiune dupã crearea Comisiei mixte împuterniciţii îşi prezintã împuternicirile primite de la organele competente.
2. Prima şedinţa a fiecãrei sesiuni a Comisiei mixte este prezidata de împuternicitul partii pe teritoriul statului cãruia are loc sesiunea. Celelalte şedinţe sunt prezidate alternativ de cãtre împuterniciţi.
3. În şedinţe tratativele se duc de cãtre împuterniciţi. La propunerea oricãruia dintre împuterniciţi preşedintele poate da cuvântul supleanţilor şi experţilor participanţi la sesiune.
4. La intalnirile subcomisiilor şi ale experţilor se întocmesc procese-verbale. Propunerile şi sarcinile înscrise în procesele-verbale devin hotãrâri numai dupã aprobarea lor, de comun acord, în sesiunea imediat urmãtoare a Comisiei mixte.
5. Comisia mixtã, în perioada dintre sesiuni, funcţioneazã prin contacte directe, verbale sau în scris, între împuterniciţi.
6. Limbile de lucru ale Comisiei mixte şi ale subcomisiilor numite de aceasta sunt romana şi maghiara.

VI
Hotãrârile Comisiei mixte

1. Lucrãrile fiecãrei sesiuni sunt consemnate într-un protocol care cuprinde şi hotãrârile luate, redactat în doua exemplare, în limba romana şi limba maghiara, şi semnate de cãtre împuterniciţi.
2. Hotãrârile Comisiei mixte se iau de comun acord şi intra în vigoare dupã aprobarea lor de cãtre guvernele celor doua state.
3. Împuterniciţii îşi vor comunica reciproc aprobarea hotãrârilor Comisiei mixte de cãtre guvernele lor, în termen de 30 de zile de la aceasta aprobare.
4. În mãsura în care Comisia mixtã nu poate sa cada de acord asupra unor probleme ce intra în competenta sa, în protocolul sesiunii se consemneazã poziţiile diferite ale imputernicitilor.
Problemele menţionate la alineatul precedent vor fi supuse spre rezolvare comisiilor competente, desemnate de cãtre guverne.

VII
Asigurarea condiţiilor de lucru ale Comisiei mixte

1. Partea pe teritoriul statului cãreia are loc sesiunea ordinarã sau extraordinarã se îngrijeşte de asigurarea condiţiilor de lucru ale Comisiei mixte (punerea la dispoziţie de dactilografe, translatori, alt personal în funcţie de necesitaţi etc.).
2. În cazul în care este necesarã o deplasare pe teren, partea pe teritoriul statului cãreia se face verificarea pe teren se îngrijeşte de punerea la dispoziţie a mijloacelor de transport şi a instrumentelor necesare.
3. Prevederile pct. 1 şi 2 se aplica şi în cazul în care au loc tratative în subcomisii sau între experţi.

VIII
Dispoziţii finale

Prezentul regulament poate fi modificat sau completat de cãtre Comisia mixtã, la initiativa oricãrui împuternicit.

*
* *
Întocmit în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba maghiara, ambele texte fiind egal autentice.

Împuternicitul partii romane,
Florin Stadiu

Împuternicitul partii ungare,
dr. Hajos Bela
--------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Protocol, Guvernul Romaniei, PROTOCOLUL din 22 iunie 2001

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016