Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PROTOCOLUL din 15 februarie 2011 celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte romano-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea in domeniul protectiei mediului - 14-15 februarie 2011, Oradea, Romania
EMITENT: ACT INTERNATIONAL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 1 august 2011
În conformitate cu prevederile art. 4 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, intrat în vigoare la data de 14 decembrie 2000, în perioada 9-10 septembrie 2009 a avut loc la Budapesta, în Ungaria, cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului (denumitã în continuare Comisia mixtã).
De la cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte a avut loc câte o întâlnire a Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii, a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale, a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului şi a Grupului Roşia Montanã.
Pentru pregãtirea celei de-a opta reuniuni în plen a Comisiei mixte, Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România, respectiv Ministerul Dezvoltãrii Rurale din Ungaria (denumite în continuare pãrţi) s-au întâlnit la nivel de experţi la data de 14 februarie 2011, sub coordonarea domnului secretar de stat Cristian Apostol, reprezentând partea românã, şi a domnului secretar de stat dr. Andras Racz, reprezentând partea ungarã.
Cea de-a opta reuniune a Comisiei mixte a fost prezidatã de domnul Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pãdurilor din România, şi de domnul dr. Sândor Fazekas, ministrul dezvoltãrii rurale din Ungaria.
Lista participanţilor la cea de-a opta reuniune este prezentatã în anexa nr. I.
La întâlnire a fost adoptatã şi discutatã urmãtoarea ordine de zi:
1. activitatea Grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii;
2. activitatea Grupului permanent de experţi privind protecţia mediului;
3. activitatea Grupului Roşia Montanã;
4. activitatea Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale;
5. diverse:
5.1. pregãtirea subiectelor de mediu de interes comun care vor fi abordate în cadrul celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern;
5.2. Strategia Dunãrii;
5.3. schimbãri climatice.
6. Stabilirea organizãrii celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte pentru protecţia mediului.
În cadrul celei de-a opta reuniuni, copreşedinţii Comisiei mixte, domnul ministru Laszlo Borbely şi domnul ministru dr. Fazekas Sandor, au apreciat legãtura neîntreruptã dintre experţi pe parcursul acestor ani şi şi-au exprimat convingerea cã grupurile permanente de experţi şi Grupul Roşia Montanã vor continua întâlnirile periodice stabilite prin regulamentele de funcţionare ale acestora în vederea continuãrii activitãţilor comune.
Conducãtorii celor douã delegaţii au apreciat activitatea desfãşuratã la nivelul grupurilor permanente de experţi şi la nivelul Grupului Roşia Montanã.
În continuare, domnii miniştri propun ca pe agenda celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern, care va fi organizatã în România, protecţia mediului sã fie un punct prioritar.
În urma discuţiilor purtate în conformitate cu ordinea de zi, Comisia mixtã hotãrãşte urmãtoarele cu privire la:
1. Activitatea Grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii
Comisia mixtã a audiat informarea privind activitatea Grupului permanent de experţi. Cea de-a şasea întâlnire a Grupului permanent de experţi pentru ocrotirea naturii a avut loc între 12-14 octombrie 2010, la Oradea, România, în cursul cãreia au fost evaluate activitãţile cuprinse în planul de lucru pentru perioada 2009-2010 şi s-a întocmit planul de activitate pentru anul 2011.
Comisia mixtã a apreciat în mod pozitiv îndeplinirea urmãtoarelor activitãţi:
- implementarea protocolului de colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita şi realizarea unui draft de plan de management pentru un sit Natura 2000;
- din colaborarea dintre Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros şi administraţia Parcului Natural Apuseni a rezultat înfiinţarea unei noi arii naturale protejate, cu denumirea Parcul Natural Cefa, de partea românã a graniţei. Guvernul României a aprobat prin hotãrâre în decembrie 2010 declararea parcului natural Cefa. Importanţa acestuia pentru ambele ţãri constã în faptul ca parcul nou-înfiinţat se învecineazã cu teritoriul Parcului National Criş Mureş şi împreunã formeazã o arie naturalã protejatã transfrontalierã de 13 mii ha;
- finalizarea cu succes a proiectului LIFE Natura "Conservarea vânturelului de searã (Falco vespertinus) în regiunea biogeograficã panonicã";
- continuarea parteneriatului între Directoratul Parcului Naţional Bukk şi Administraţia Parcului Naţional Retezat. Ariile cooperãrii: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pãdurilor, ecoturism;
- cooperarea pentru pregãtirea în comun a proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunãrean în zona de Nord-Est a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei".
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor a iniţiat un nou proiect în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, cu autoritatea judeţeanã a judeţului Hajdu-Bihar şi cu Direcţia Parcului Naţional Hortobagy, în cadrul Programului de cooperare transfrontalierã 2007-2013, pe tema: "Crearea infrastructurii de vizitare în ariile naturale protejate de pe teritoriul judeţelor Bihor şi Hajdu-Bihar".
Comisia mixtã a stabilit urmãtoarele prioritãţi:
- continuarea implementãrii protocolului de colaborare între Directoratul Parculului Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul habitatelor umede de interes comunitar şi monitorizarea speciilor de pãsãri de interes comunitar în vederea raportãrii cãtre Comisia Europeanã;
- continuarea implementãrii cooperãrii între Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, continuarea monitorizãrii speciilor protejate din zona de frontierã;
- crearea structurii de administrare a Parcului Natural Cefa, crearea sistemului de cooperare interinstituţionalã transfrontalierã;
- asigurarea sustenabilitãţii rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea vânturelului de sus (Falco vespertinus) în regiunea biogeograficã panonicã", pentru o perioadã de 4 ani;
- monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la Bonn; luarea unor mãsuri comune pentru protecţia populaţiei de dropie din zona de graniţã Mezogyan-Salonta;
- dezvoltarea cooperãrii în domeniul organismelor modificate genetic;
- intensificarea activitãţilor din cadrul parteneriatului între Directoratul Parcului Naţional Bukk şi Administraţia Parcului Naţional Retezat, în baza protocolului de cooperare semnat la Eger, Ungaria;
- implementarea proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunãrean în zona de Nord-Est a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei".
- iniţierea unei strânse cooperãri ştiinţifice şi în domeniul conservãrii în ceea ce priveşte protejarea habitatelor şi perpetuarea populaţiilor speciilor de orbete (Spalax spp), de ambele pãrţi ale graniţei, fiind specii rare şi care necesitã o atenţie deosebitã;
- evaluarea oportunitãţii şi necesitãţii creãrii unei instituţii internaţionale de cercetare care sã fie capabilã sã analizeze din punct de vedere hidrochimic, hidroecologic şi hidrologic apele Tisei, cel mai mare afluent al Dunãrii, în conformitate cu prevederile Strategiei Dunãrii. Investigarea ar permite conservarea valorilor naturale, crearea unei stãri ecologice bune pe cursul Tisei şi, pe lângã asigurarea unei palete largi de servicii ale ecosistemelor, ar contribui la implementarea exploatãrii durabile, respectiv la dezvoltarea ecoturismului;
- cooperarea în vederea aplicãrii reglementãrilor Uniunii Europene privind comerţul cu specii de plante şi animale sãlbatice;
- întãrirea cooperãrii între experţii care se ocupã de proiecte internaţionale;
- schimbul de experienţã privind mãsurile comunitare de dezvoltare ruralã în scopul conservãrii biodiversitãţii (mãsurile de agromediu, plãţile Natura 2000, împãdurirea terenurilor agricole).
Comisia mixtã adoptã protocolul celei de-a şasea şedinţe a experţilor în ocrotirea naturii (anexa nr. II).
2. Activitatea Grupului permanent de experţi privind protecţia mediului
Comisia mixtã a audiat informarea referitoare la activitatea grupului permanent de experţi privind protecţia mediului.
Comisia mixtã apreciazã schimbul de experienţã realizat în cadrul reuniunii Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului, în urmãtoarele domenii: protecţia atmosferei, noile plafoane de emisii de poluanţi în aer (Directiva NEC), managementul deşeurilor (Strategia naţionalã privind managementul deşeurilor, deşeuri de echipamente electrice şi electronice).
Comisia mixtã salutã schimbul de informaţii realizat la nivelul grupului de experţi pentru protecţia mediului în ceea ce priveşte raportarea obligaţiilor prevãzute în cadrul Directivei Europene 2001/81/CE în revizuire privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici care trebuie atinse pânã în 2020, inclusiv în ceea ce priveşte obligaţiile prevãzute în Protocolul de la Gothenburg.
Comisia mixtã adoptã protocolul celei de-a opta întâlniri a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului (anexa nr. III).
Comisia mixtã apreciazã în mod pozitiv cooperarea bilateralã realizatã cu ocazia revãrsãrii nãmolului roşu din data de 4 octombrie 2010, din Kolontar. Pãrţile vor lua toate mãsurile în ţãrile lor pentru evitarea unor asemenea poluãri.
Partea românã a solicitat Comisiei Europene sã introducã pe lista SEVESO acest tip de deşeu (nãmolul roşu).
3. Activitatea Grupului Roşia Montanã
Comisia mixtã a audiat informãrile Grupului Roşia Montanã.
Cea de-a şasea întâlnire a Grupului Roşia Montanã a avut loc la data de 27 octombrie 2010 la Bucureşti, România.
Comisia mixtã a constatat cã procesul schimbului de informaţii a fost reluat ca urmare a depunerii unui nou certificat de urbanism de cãtre dezvoltator.
Comisia de analizã tehnicã a solicitat dezvoltatorului actualizarea atât a formei, cât şi a conţinutului documentaţiei proiectului, ca urmare a modificãrilor survenite în legislaţia de protecţia mediului în perioada 2006-2010.
În urma predãrii documentaţiei actualizate, în conformitate cu legislaţia pentru protecţia mediului în vigoare, Comisia de analizã tehnicã analizeazã calitatea şi conţinutul acesteia, iar partea românã va informa partea ungarã despre aceasta.
Partea românã a fost de acord cu transmiterea versiunii în limba englezã a documentaţiei actualizate predate de cãtre dezvoltator, precum şi cu transmiterea informaţiilor solicitate în timpul consultãrilor transfrontierã, astfel cum a fost agreat în reuniunea din 30-31 iulie 2007, la Bucureşti.
Comisia mixtã adoptã minuta celei de-a şasea întâlniri a Grupului Roşia Montanã (anexa nr. IV).
Partea românã a transmis în 18 ianuarie 2011 şi partea ungarã a primit în data de 9 februarie 2011 documentaţia actualizatã în limba englezã, precum şi informaţiile solicitate în context transfrontierã, circa 1.600 de pagini cu termen de exprimare a punctului de vedere la data de 28 februarie 2011. Pentru partea ungarã termenul pentru exprimarea punctului de vedere nu este fezabil, fiind nevoie de un termen rezonabil de mai multe luni pentru pregãtirea punctului de vedere. Partea românã a luat la cunoştinţã poziţia pãrţii ungare şi aşteaptã un rãspuns oficial la aceastã solicitare.
Comisia mixtã a fost de acord cu importanţa deosebitã a schimbului permanent de informaţii legate de investiţia de la Roşia Montanã.
În ceea ce priveşte alte aspecte referitoare la proiectul Roşia Montanã poziţia pãrţii ungare rãmâne neschimbatã.
4. Activitatea Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale
Cea de-a şasea întâlnire a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale a avut loc în data de 11 octombrie 2010 la Bucureşti. În cadrul şedinţei, pãrţile au analizat activitatea din perioada 2009-2010 şi au întocmit programul de activitate pentru perioada 2011-2012.
Comisia mixtã a analizat pozitiv colaborarea experţilor din cadrul grupului, în special cu privire la urmãtoarele activitãţi:
- schimbul permanent de informaţii asupra progresului înregistrat de programele operaţionale de mediu în România şi Ungaria;
- schimbul de experienţã în ceea ce priveşte implementarea Programului Operaţional Sectorial Mediu din România şi Programului Operaţional Mediu şi Energie din Ungaria;
- analiza situaţiei actuale a proiectelor de interes comun şi informarea permanentã în legãturã cu acestea; urmãrirea în comun a implementãrii proiectelor relevante în cooperarea dintre cele doua ţãri şi din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeanã;
- stabilirea unui program de lucru al Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale pentru perioada 2011-2012.
Acceptând programul de lucru al grupului de experţi pentru perioada 2011-2012, Comisia mixtã stabileşte urmãtoarele sarcini:
- sprijinirea activitãţii celorlalte grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului, respectiv a comisiei maghiaro-române de gospodãrirea apelor prin informãri asupra mecanismelor şi oportunitãţilor relevante de finanţare, cât şi identificarea posibilitãţilor de finanţare legate de necesitãţile de dezvoltare identificate;
- schimbul de experienţã în timpul procesului de implementare a programelor operaţionale de mediu - Programul Operaţional Sectorial "Mediu" (România), respectiv Programul Operaţional pentru Mediu şi Energie (Ungaria);
- urmãrirea implementãrii proiectelor relevante din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeanã, în special din Programul de cooperare transfrontalierã Ungaria-România, Programul de cooperare transfrontalierã Ungaria-Slovacia-România-Ucraina;
- identificarea din timp a proiectelor comune din domeniul gospodãririi apelor, protecţiei mediului şi protecţiei naturii, prin asigurarea unui mecanism de coordonare şi prin crearea unui portofoliu de proiecte de interes comun, precum şi identificarea posibilelor surse de finanţare;
- o colaborare strânsã pentru impunerea obiectivelor comune în elaborarea politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, armonizarea prioritãţilor naţionale, acolo unde este relevant, cu accent pe aspectele specifice cooperãrii la nivel de proiecte de protecţia mediului şi gospodãrirea apelor.
Comisia mixtã adoptã minuta celei de-a şasea întâlnirii a Grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale (anexa nr. V).
5. Diverse
5.1. Pregãtirea subiectelor de mediu de interes comun care vor fi abordate în cadrul celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern
Copreşedinţii Comisiei mixte considerã important ca, la urmãtoarea şedinţã comunã de Guvern, protecţiei mediului sã i se acorde un rol prioritar.
5.2. Strategia Dunãrii
La întâlnirea miniştrilor din octombrie 2010 s-a cãzut de acord asupra creãrii unui grup comun de coordonare a ariei prioritare 5 din Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunãrii. Grupul s-a constituit şi s-a întâlnit la Budapesta pe data de 10 februarie 2011 şi a convenit asupra metodologiei comune de coordonare a ariei prioritare 5.
Domnii miniştri în calitatea lor de copreşedinţi ai Comisiei mixte invitã Grupul de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale sã ia legãtura cu Grupul de coordonare al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunãrii şi sã convinã asupra sarcinilor comune privind, în special, urmãtoarele:
● întocmirea unei liste a surselor comunitare de finanţare care pot fi accesibile pentru finanţarea proiectelor comune în cadrul Strategiei Dunãrii, respectiv a modalitãţilor de accesare a fondurilor şi termenele-limitã de depunere;
● identificarea proiectelor care sunt în concordanţã cu obiectivele Strategiei Dunãrii, depuse în cadrul programelor finanţate de Uniunea Europeanã, cu autoritãţi de management din România şi Ungaria.
Activitatea comunã a celor douã grupuri de lucru menţionate mai sus va începe imediat dupã şedinţa Comisiei mixte.
5.3. Schimbãri climatice
Pãrţile şi-au exprimat interesul de colaborare în domeniul schimbãrilor climatice constând în urmãtoarele activitãţi:
- reportarea surplusului de unitãţi ale cantitãţii atribuite (AAU-uri) post 2012;
- propuneri de colaborare sub Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de serã astfel încât sã respecte angajamentele Comunitãţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã pânã în 2020;
- identificarea unor proiecte comune privind evaluarea impactului economic determinat de o posibilã decizie a Uniunii Europene de trecere la o ţintã de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serã de 30%;
- schimb de experienţã în vederea transpunerii şi implementãrii Directivei 2009/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunãtãţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de serã.
Partea ungarã a informat partea românã despre faptul cã domeniul schimbãrilor climatice nu intrã în competenţele Ministerului Dezvoltãrii Rurale, ca atare propunerile vor fi transmise cãtre ministerul cu atribuţii în domeniu.
6. Stabilirea organizãrii celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte pentru protecţia mediului
Pãrţile au convenit ca cea de-a noua reuniune a Comisiei mixte sã aibã loc în 2012 în Republica Ungarã. Locul şi data întâlnirii se vor stabili ulterior.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, la cea de-a opta întâlnire a Comisiei mixte a fost încheiat prezentul protocol, care a fost acceptat de ambele pãrţi.
Anexele nr. I-V fac parte integrantã din prezentul protocol.
Prezentul protocol a fost semnat la Oradea, la 15 februarie 2011, în câte douã exemplare originale, fiecare în limbile românã şi maghiarã, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României,
Laszlo Borbely,
ministrul mediului şi pãdurilor
Pentru Guvernul Republicii Ungare,
Sandor Fazekas,
ministrul dezvoltãrii rurale
ANEXA I
la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
PARTICIPANŢI:
Din România:
- Laszlo Borbely - ministrul mediului şi pãdurilor
- Cristian Apostol - secretar de stat
- Dorina Mocanu - director, Direcţia controlul poluãrii şi evaluare impact
- Doina Franţ - director general, Direcţia generalã AM POS Mediu
- Alina Frim - director, Direcţia biodiversitãţii
- Florentina Manea - director, Direcţia schimbãri climatice şi dezvoltare durabilã
- Simona Ghiţã - şef serviciu, Direcţia gestiune deşeuri şi substanţe periculoase
- Daniela Pineta - şef serviciu, Direcţia controlul poluãrii şi evaluare impact
- Gheorghe Constantin - director, Direcţia managementul resurselor de apã
- Marton Kelemen - consilier personal al ministrului mediului şi pãdurilor
- Erika Lengyel - consilier personal al ministrului mediului şi pãdurilor
- Franciska Zsigmond - coordonator, Direcţia relaţii externe şi protocol
- Liana Bojneagu - manager public, Direcţia relaţii externe şi protocol
- Petra Szavics - consilier personal al ministrului mediului şi pãdurilor
Din Ungaria:
- dr. Sandor Fazekas - ministrul dezvoltãrii rurale din Ungaria
- dr. Andras Racz - secretar de stat adjunct pentru protecţia mediului, conservarea naturii, Ministerul Dezvoltãrii Rurale (MDR)
- Laszlo Tirjak - director, Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros, (MDR)
- dr. Csaba Nemes - şef departament, Departamentul pentru managementul şi protecţia mediului, (MDR)
- Peter Toth - şef departament, Departamentul pentru parcuri naţionale şi protecţia peisajului, (MDR)
- Peter Kovacs - şef departament, Departamentul pentru protecţia apelor şi managementul bazinelor râurilor, (MDR)
- dr. Martina Makai - şef departament, Departamentul dezvoltarea politicii de mediu, (MDR)
- Jozsef Andor Szabo - ataşatul pentru agriculturã şi mediu, Ambasada Republicii Ungare la Bucureşti
- Zsuzsanna Kissne Arokhati - şef serviciu, Departamentul pentru relaţii internaţionale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)
- Judit Ijgyarto - consilier superior, Departamentul pentru relaţii internaţionale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)
- Virag Pomozi - consilier-şef, Departamentul pentru protecţia şi managementul mediului, Departamentul pentru relaţii internaţionale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)
- Tunde Vajna - translator
ANEXA II
la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
PROTOCOL
încheiat azi cu ocazia celei de-a şasea întâlniri
a Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii
a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului,
12-14 octombrie 2010, Oradea
Întâlnirea s-a organizat în conformitate cu cele convenite la a cincea întâlnire a Grupului bilateral de experţi pentru ocrotirea naturii din 7-8 septembrie 2009 de la Biharugra, Ungaria.
Scopul întâlnirii este de a evalua activitãţile realizate în planul de lucru pentru perioada 2009-2010, precum şi întocmirea şi aprobarea unui plan de activitate pentru anul 2011.
PARTICIPANŢI:
Din România:
- Alina Frim, director, Direcţia biodiversitãţii - Ministerul Mediului şi Pãdurilor
- Ramona Cherãscu, director adjunct, Direcţia biodiversitãţii - Ministerul Mediului şi Pãdurilor
- Marton Kelemen, consilier personal al ministrului mediului şi pãdurilor
- Nicolae Manta, consilier, Direcţia biodiversitãţii - Ministerul Mediului şi Pãdurilor
- Jozsef Both, şef serviciu, APM Harghita
- Monika Ciupleu, şef serviciu, APM Bihor
- Endre Sarkany Kiss, profesor, Universitatea Babeş Bolyai
- Sandor Balogh, director general adjunct RNP Romsilva
- Dragoş Mihai, şef serviciu RNP Romsilva,
- Tuduce Adela, consilier, Compartimentul protecţia naturii APM Bihor
- Mare Timea, consilier APM Bihor, traducãtor
- Suciu Toader, director, Direcţia Silvicã Bihor
- Szijarto Josif Zoltan, director economic al Direcţiei Silvice Bihor
- Florescu Adrian, inginer, Direcţia Silvicã Bihor
Din Ungaria:
- Peter Toth, şef serviciu, Ministerul Dezvoltãrii Rurale, Departamentul parcuri naţionale şi protecţia peisajului
- Laszlo Tirjak, director, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros
- Molnar Attila, inspector ecolog, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy
- Istvan Gyarmathy, consilier superior, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy
- Agnes L'Aune, consilier, Ministerul Dezvoltãrii Rurale, Departamentul parcuri naţionale şi protecţia peisajului
Şefii grupurilor de experţi au prezentat, în debutul întâlnirii, membrii delegaţiilor.
Şefii delegaţiilor au prezentat şi au evaluat succint principalele activitãţi din ultimii 2 ani şi au stabilit de comun acord cã activitãţile realizate în cursul celor 2 ani şi-au atins scopul (anexa nr. 1 la prezentul protocol). Au fost prezentate propunerile pentru cooperarea în viitor.
Grupul de experţi a analizat şi adoptat programul de lucru pentru anul 2011 (anexa nr. 2 la prezentul protocol).
Urmãtoarea întâlnire a grupului de experţi va avea loc în cel de-al doilea semestru din anul 2011 în Ungaria.
Prezentul protocol a fost încheiat şi semnat la Oradea, la 13 octombrie 2010, în douã exemplare originale, în limbile românã şi maghiarã.
Din partea românã,
Alina Frim
Din partea ungarã,
Peter Toth
Anexa 1
la anexa nr. II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
RAPORT
privind stadiul realizãrii obiectivelor din programul
de lucru pentru perioada 2009-2010 al Grupului bilateral
de experţi pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte
româno-ungare pentru protecţia mediului
1. Vizitarea siturilor de importanţã comunitarã şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontierã şi intensificarea cooperãrii
S-au executat douã deplasãri pe teren în zona Salontei din judeţul Bihor în vederea monitorizãrii dropiilor Otis tarda, pentru participarea la observaţiile sincronice a populaţiei cuibãritoare de dropii, în paralel cu evaluãrile fãcute în Ungaria, conform programului de colaborare transfrontierã cu Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria.
Parcul Naţional Koros-Maros împreunã cu Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior, la fel ca în anii precedenţi, au efectuat evaluarea comunã a populaţiei speciei de vultur codalb (Haliaetus albicilla), precum şi a acvilei ţipãtoare mici (Aquila pomarina) în zona transfrontierã.
Specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor împreunã cu specialiştii din partea maghiarã au efectuat 4 verificãri în teren la heleşteiele de la Cefa - Bihor pentru monitorizarea efectivelor de pãsãri de baltã ce migreazã în acea zonã (în special la raţa roşie Aythya nyroca), confom programului de colaborare transfrontierã cu Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria.
Au fost efectuate vizite comune în luna mai în zona siturilor de importanţã comunitarã Câmpia Carei şi Câmpia Ierului, scopul fiind identificarea unor posibile noi situri Natura 2000.
Din cauza resurselor financiare insuficiente din acest an au fost derulate mai puţine deplasãri în teren decât în anii anteriori.
2. Implementarea protocolului de colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita şi realizarea unui draft de plan de management pentru un sit Natura 2000 (sit de importanţã comunitarã)
Reprezentanţii pãrţilor implicate au ales pentru realizarea planului de management al sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos (SCI). Deplasãrile comune în teren s-au realizat în cursul anului 2009, iar specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita au efectuat o vizitã de lucru în cadrul Parcului Naţional Koros-Maros. Dupã aceastã datã a avut loc, în iunie 2009, vizita specialiştilor de la Direcţia Parcului Naţional Koros-Maros împreunã cu reprezentanţi ai APM Harghita în situl de importanţã comunitarã Bazinul Ciucului de Jos.
A fost elaborat un draft de set de mãsuri minime de conservare pentru situl N 2000 Bazinul Inferior al Ciucului, necesare conform legislaţiei româneşti, înainte de realizarea planului de management.
Atribuirea în custodie a sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos s-a realizat în trimestrul I 2010, custodele fiind o organizaţie nonguvernamentalã (ONG), la fel ca la alte situri din zona transfrontierã. Elaborarea planului de management este în sarcina custodelui desemnat, care va avea posibilitatea sã foloseascã acest set de mãsuri.
3. Colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Parcul Natural Lunca Mureşului, schimb de experienţã privind monitorizarea populaţiilor de specii sãlbatice prioritare în zona transfrontierã
Administraţia Parcului Natural Apuseni împreunã cu Administraţia Parcului Naţional Koros-Maros (Ungaria) şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului Inferior au iniţiat proiectul comun "Întãrirea relaţiilor şi armonizarea activitãţilor dintre parcurile naţionale şi naturale din zona de graniţã". Proiectul urma sã fie finanţat prin Programul de finanţare Hungary-Romania Cross-Border Co-operation Programme 2007-2013, însã finanţarea a fost refuzatã.
Au fost identificate alte oportunitãţi de finanţare accesate de ONG, realizate în parteneriat cu Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Naţional Koros-Maros (proiecte legate de comunitãţile locale din zona Cefa, vizite în Parcul Naţional Koros-Maros şi conştientizarea generaţiei tinere).
Parcul Naţional Koros-Maros împreunã cu Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior, la fel ca în anii precedenţi, au efectuat evaluarea comunã a populaţiei speciei de vultur codalb (Haliaetus albicilla), precum şi a acvilei ţipãtoare mici (Aquila pomarina) în zona transfrontierã.
4. Colaborarea dintre Parcul Naţional Koros-Maros şi Parcul Natural Apuseni pentru înfiinţarea Parcului Natural Cefa
În anul 2008 a fost promovat proiectul de hotãrâre de Guvern privind desemnarea acestui parc de cãtre Ministerul Mediului. Avizarea a fost întârziatã, prin urmare noul proiect de hotãrâre de Guvern a reluat avizarea interministerialã. Dupã aşteptãrile noastre, pânã la sfârşitul anului se va finaliza declararea Parcului Natural Cefa.
A fost realizat un plan de management de cãtre Administraţia Parcului Natural Apuseni împreunã cu un grup de specialişti desemnaţi de CE, cu susţinerea Administraţiei Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţiei Parcului Naţional Hortobagy.
5. Finalizarea cu succes a proiectului LIFE Natura "Conservarea lui Falco vespertinus în Regiunea Panonicã"
A fost finalizat proiectul Life în data de 31 decembrie 2009. Raportul final realizat de Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, beneficiarul proiectului, a fost transmis în aprilie 2010 la CE şi acceptarea acestuia va avea loc în ultimul trimestru al acestui an. Cel mai important rezultat al acestui proiect cu un buget de 1.400.000 euro, desfãşurat pe o perioadã de 4 ani, este dublarea populaţiei cuibãritoare de vânturel de searã în zona-ţintã a proiectului.
Pentru asigurarea sustenabilitãţii proiectului mai sus menţionat a fost aprobat proiectul "Valea Alceului şi Lunca Barcãului, situri Natura 2000 desemnate pentru conservarea vânturelului de searã", prin Programul Spaţii Verzi 2010, de cãtre APM Bihor şi Grupul Milvus.
6. Implementarea protocolului privind monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la Bonn
S-au executat douã deplasãri pe teren în zona Salontei din judeţul Bihor în vederea monitorizãrii dropiilor Otis tarda, pentru participarea la observaţiile sincronice a populaţiei cuibãritoare de dropii, în paralel cu evaluãrile permanente fãcute în Ungaria şi în România, conform programului de colaborare transfrontierã cu Parcul Naţional Koros-Maros din Ungaria.
În cazul judeţelor Arad şi Timiş nu s-a observat prezenţa constantã a acestor pãsãri, ci doar apariţii de scurtã duratã cu exemplare rãtãcite, apãrute în zona graniţei cu Serbia. Aceste exemplare probabil fac parte din populaţia de la Mokrini (Serbia), motiv pentru care s-ar putea extinde colaborarea şi în Serbia.
7. Cooperare în privinţa implementãrii regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sãlbatice
A existat o strânsã colaborare, la fel ca şi în anii precedenţi, între autoritãţile de management CITES din cele douã state în legãturã cu aplicarea legislaţiei specifice în acest domeniu. Ambele pãrţi considerã importantã realizarea în continuare a programului stabilit.
8. Cooperare în scopul creãrii condiţiilor pentru ca autoritãţile de management CITES din cele douã ţãri sã se informeze reciproc asupra capturilor de fosile din speciile non-CITES şi a florilor de minã
Legislaţia specificã legatã de acest subiect nu s-a realizat de cãtre partea maghiarã din cauza lipsei de capacitate. Se aşteaptã realizarea actului normativ în cursul anului 2011, având în vedere importanţa problemei.
9. Dezvoltarea cooperãrii în domeniul organismelor modificate genetic
Legislaţia comunitarã privind OMG-urile este în curs de modificare în momentul de faţã. Ambele pãrţi considerã necesarã colaborarea în continuare în acest domeniu.
10. Continuarea cooperãrii dintre Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy şi Administraţia Parcului Natural Apuseni
Un obiectiv important pentru Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros este declararea cât mai rapid posibil a zonei Cefa ca parc natural. Colaborarea în acest sens este importantã mai ales în domeniul ecoturismului. Directoratul Parcului Naţional Hortobagy şi Asociaţia Carpatinã Ardeleanã a iniţiat douã proiecte pentru anul 2010 în zona râului Tur şi în zona Nyirseg, proiecte care nu au fost aprobate. Pierderea acestor douã proiecte a avut un efect negativ asupra pregãtirii declarãrii Pãdurii Foeni ca arie naturalã protejatã. În cadrul Programului de finanţare Hungary-Romania Cross-Border Co-operation Programme 2007-2013, a fost aprobat proiectul înaintat de ONG Cercul Verde şi Fundaţia "Ecotop" cu titlul "Valorile naturale din Hajdu-Bihar şi Bihor".
Au fost demarate douã proiecte pentru conservarea a douã specii protejate: Gyps fulvus şi Spalax leucodon.
11. Cooperare privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã transfrontierã în zona Pãdurii Foeni
Câştigarea proiectului menţionat la pct. 10 ar fi fost utilã pentru declararea zonei ca arie naturalã protejatã. În opinia pãrţii române, nu este prioritarã declararea acestei zone ca arie naturalã protejatã de interes naţional, având în vedere cã zona este deja inclusã în reţeaua Natura 2000, în ambele ţãri. Colaborarea se va axa în continuare pe respectarea regimului de management impus de statutul de sit Natura 2000.
12. Continuarea parteneriatului dintre Parcul Naţional Bukk şi Parcul Naţional Retezat. Ariile cooperãrii: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pãdurilor, ecoturism
Deşi între cele douã pãrţi schimbul de informaţii este continuu şi activ (schimb de experienţã, relaţii profesionale între specialişti), cele stabilite prin protocol s-au realizat parţial. Este necesarã intensificarea colaborãrii.
13. Cooperare în privinţa proiectelor comune, transfer de know-how între parteneri (LIFE, Phare, Interreg)
A fost propus un proiect de cãtre Consiliul Judeţean Bihor la care APM Bihor a fost partener asociat alãturi de Consiliul Judeţean Bihor şi judeţul Hajdu-Bihar din Ungaria şi Directoratul Parcului Naţional Hortobagy "Amenajarea infrastructurii de mediu în ariile protejate din judeţul Bihor şi Hajdu-Bihar", prin Programul de cooperare transfrontierã România-Ungaria 2007-2010, proiect care se aflã în curs de evaluare.
La nivel local, ambele pãrţi au colaborat cu succes prin realizarea şi implementarea de proiecte comune. La acest grup de lucru fiecare parte a prezentat în linii mari proiectele comune aflate în derulare.
14. Transfer de know-how în privinţa programelor de agromediu, în special în siturile Natura 2000
La întâlnirea experţilor Directoratului Parcului Naţional Koros-Maros şi APM Harghita, din aprilie-iunie 2009, a avut loc un schimb de experienţã pe tema agromediu. Partea ungarã şi-a exprimat din nou sprijinul privind transferul experienţelor dobândite în acest domeniu pentru perioada urmãtoare, probabil în prima jumãtate a anului 2011.
15. Cooperare pentru pregãtirea în comun a proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunãrean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei"
Proiectul LIFE+ privind "Conservarea şoimului dunãrean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României şi Slovaciei" a fost înaintat de cãtre partea ungarã la Comisia Europeanã în 2009. Proiectul a fost acceptat pentru finanţare în 2010 şi va demara în octombrie 2011 şi se va finaliza în septembrie 2014, sub coordonarea Directoratului Parcului Naţional Bukk.
La pregãtirea proiectului au fost parteneri Bird Life România, Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului şi Grupul Milvus din partea românã, dar între timp Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului s-a retras din proiect. Bugetul aprobat al proiectului este de 4.032.828 euro, din care 74,55% este din fonduri europene. Scopul proiectului este transferul de experienţã cãtre colegii din România şi Bulgaria, precum şi convingerea furnizorilor de electricitate privind montarea izolatorilor în zonele vulnerabile din Ungaria şi Slovacia.
Anexa 2
la anexa nr. II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
PROGRAMUL DE LUCRU
pentru anul 2011 al Grupului bilateral de experţi
pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte româno-ungare
pentru protecţia mediului
1. Vizitarea siturilor de importanţã comunitarã şi evaluarea speciilor şi habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontierã şi intensificarea cooperãrii
Responsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, ONG-uri.
Termen: permanent
2. Continuarea implementãrii protocolului de colaborare între Parcul Naţional Koros-Maros şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în special în ceea ce priveşte managementul pajiştilor umede de interes comunitar şi monitorizarea speciilor de pãsãri de interes comunitar în vederea raportãrii cãtre Comisia Europeanã
Responsabili: Agenţiile pentru protecţia mediului Harghita, administraţiile Parcului Naţional Koros-Maros
Termen: permanent
3. Colaborare între Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului: menţinerea unei colaborãri permanente, respectiv monitorizarea populaţiilor speciilor de animale protejate în regiunea de graniţã
Responsabili: Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros
Termen: permanent
4. Colaborarea între Parcul Naţional Koros-Maros şi Parcul Natural Apuseni pentru înfiinţarea Parcului Natural Cefa (finalizarea procedurii de declarare a Parcului Natural Cefa)
Responsabili: Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România
Termen: noiembrie 2010
5. Dezvoltarea cadrului instituţional pentru administrarea Parcului Natural Cefa; demararea procedurii de stabilire a structurii de administrare
Responsabili: Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, cu sprijinul Ministerului Dezvoltãrii Rurale din Ungaria
Termen: permanent
6. Asigurarea sustenabilitãţii rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea lui Falco vespertinus în regiunea biogeograficã panonicã", pentru o perioadã de 4 ani
Responsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Grupul Milvus, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Duna-Ipoly, Directoratul Parcului Naţional Bukk, Asociaţia maghiarã pentru protecţia pãsãrilor
Termen: permanent
7. Monitorizarea şi evaluarea populaţiilor de dropii în contextul Convenţiei de la Bonn
Responsabili: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros
Termen: permanent
8. Cooperare între instituţiile de mediu din România în privinţa implementãrii regulamentelor UE privind comerţul cu specii de plante şi animale sãlbatice
Responsabili: Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România, Ministerul Dezvoltãrii Rurale din Ungaria
Termen: permanent
9. Cooperare în scopul creãrii condiţiilor pentru ca autoritãţile responsabile din cele douã ţãri sã se informeze reciproc asupra capturilor de fosile din speciile non-CITES şi capturilor de valori ale patrimoniului geologic
Responsabili: Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România, Ministerul Dezvoltãrii Rurale din Ungaria
Termen: permanent
10. Dezvoltarea cooperãrii în domeniul organismelor modificate genetic - transfer de experienţã între cele douã pãrţi
Responsabili: Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România, Ministerul Dezvoltãrii Rurale din Ungaria
Termen: permanent
11. Continuarea cooperãrii între Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, în domeniul protecţiei şi conservãrii valorilor naturale în zona de graniţã (proiecte comune, armonizarea planurilor de management, schimb de experienţã pentru personalul de teren)
Responsabili: Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Administraţia Parcului Natural Apuseni, Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului
Termen: permanent
12. Intensificarea activitãţilor din cadrul parteneriatului între Parcul Naţional Bukk şi Parcul Naţional Retezat, în baza protocolului de cooperare semnat la Eger. Ariile cooperãrii: GIS, habitate comunitare şi prioritare, reţeaua Natura 2000, amenajarea pãdurilor, ecoturism
Responsabili: Directoratul Parcului Naţional Bukk, Administraţia Parcului Naţional Retezat
Termen: permanent
13. Colaborare în cadrul unor proiecte comune, transfer de know-how, colaborãri româno-maghiare cu experţii din cadrul grupului permanent de experţi pentru programe şi proiecte internaţionale din cadrul Comisiei mixte româno-ungare (LIFE şi INTERREG)
Responsabili: Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România, Ministerul Dezvoltãrii Rurale din Ungaria
Termen: permanent
14. Transfer de know-how în privinţa programelor de dezvoltare ruralã şi de agromediu, care au ca obiectiv conservarea biodiversitãţii, precum şi împãdurirea terenurilor agricole în siturile Natura 2000
Responsabili: Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, Ministerul Dezvoltãrii Rurale din Ungaria
Termen: permanent
15. Implementarea proiectului LIFE+ "Protecţia şoimului dunãrean în zona de N-E a Bulgariei, Ungaria, România şi Slovacia"
Responsabili: Grupul Milvus, Societatea Ornitologicã Românã, Directoratul Parcului Naţional Hortobagy, Directoratul Parcului Naţional Koros-Maros, Directoratul Parcului Naţional Bukk, Directoratul Parcului Naţional Kiskunsag
Termen: permanent
16. Analiza oportunitãţii şi necesitãţii înfiinţãrii unui institut internaţional de cercetare a bazinului hidrografic al Tisei
Responsabili: Ministerul Mediului şi Pãdurilor din România, Ministerul Dezvoltãrii Rurale din Ungaria
Termen: pânã la urmãtoarea şedinţã
ANEXA III
la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
PROTOCOL
adoptat la cea de-a opta sesiune a Grupului permanent
de experţi pentru protecţia mediului din cadrul
Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
Bucureşti, 27 octombrie 2010
Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la cea de-a şaptea reuniune a Grupului permanent de experţi românoungar pentru protecţia mediului, desfãşurat la Budapesta la 5 august 2009.
Lista de participanţi este anexatã prezentului document.
Conducãtorul Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului din România, doamna Dorina Mocanu, a deschis şedinţa urând bun venit şi a trecut la citirea agendei şi adoptarea acesteia de cãtre participanţi.
Agenda
1. Schimb de informaţii privind experienţa fiecãrei pãrţi în:
- raportarea obligaţiilor din cadrul prevederilor Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici (Directiva NEC)
2. Obligaţiile de raportare sub prevederile Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluãrii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi referitor la reducerea acidifierii, eutrofizãrii şi nivelului de ozon troposferic, semnat la Gothenburg la 1 decembrie 1999 (Protocolul de la Gothenburg)
3. Schimb de informaţii privind implementarea Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferã ale anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (Directiva LCP), inclusiv cerinţele Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologicã a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (Directiva CCS) pentru instalaţiile mari de ardere cu o producţie mai mare de 300 MW
4. Schimb de informaţii privind elaborarea Strategiei naţionale pentru managementul deşeurilor având în vedere noua legislaţie a Uniunii Europene
5. Schimb de experienţã privind transpunerea şi implementarea Directivei 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)
6. Informarea pãrţii române de cãtre partea ungarã asupra catastrofei de mediu de la Kolontar, Ungaria
În conformitate cu agenda, au fost discutate urmãtoarele aspecte:
Secţiunea 1:
Partea românã a prezentat anumite aspecte referitoare la gradul în care au fost îndeplinite obligaţiile de raportare în conformitate cu cerinţele Directivei NEC şi a Protocolului de la Gothenburg. Mai mult, experţii români au aplicat pentru o bazã de date conceptul de "niveluri şi încãrcãturi critice" şi nevoia de a stabili un sistem naţional pentru determinarea acestor parametri luând în considerare condiţiile specifice fiecãrei ţãri.
Partea ungarã a prezentat gradul în care au fost îndeplinite obligaţiile de raportare în conformitate cu cerinţele Directivei NEC şi ale Protocolului de la Gothenburg, precum şi modalitãţile de a asigura datele necesare în determinarea nivelurilor şi încãrcãturilor critice.
Mai mult, ambele pãrţi şi-au exprimat îngrijorarea referitor la noul plafon de emisii pentru 2020 care va fi stabilit în cadrul procesului de actualizare a Protocolului de la Gothenburg şi a Directivei NEC.
Secţiunea a 2-a:
Partea românã a prezentat actele şi legislaţia subsidiarã la nivel naţional referitoare la instalaţiile mari de ardere, precum şi aspecte legate de implementarea Directivei LCP şi mecanismul cantitãţilor de emisii de poluanţi specifici în cadrul Programului naţional de reducere a emisiilor.
Modalitatea şi gradul obligaţiilor privind aceste facilitãţi care urmãresc Tratatul de aderare a Românie la Uniunea Europeanã au fost îndeplinite, precum şi provocãrile ridicate de cerinţele noii Directive CCS.
Partea ungarã a prezentat aspectele particulare ale acestui domeniu, optând pentru aplicarea unor valori-limitã de emisii, evidenţiind investiţiile semnificative fãcute pentru a se supune legislaţiei specifice în acest domeniu. De asemenea a fost spus cã implementarea Directivei CCS va necesita o investiţie semnificativã.
Mai mult, flexibilitatea oferitã de noua legislaţie din acest domeniu a fost apreciatã.
Secţiunea a 3-a:
În domeniul managementului deşeurilor, partea românã a avut douã intervenţii, una privind Strategia naţionalã pentru managementul deşeurilor şi a doua referitoare la implementarea Directivei 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
În ceea ce priveşte Strategia naţionalã pentru managementul deşeurilor, a fost subliniatã importanţa promovãrii reutilizãrii, reciclãrii şi recuperãrii energetice a deşeurilor prin stimularea investiţiilor în acest sector şi prin întãrirea capacitãţii instituţionale la nivel naţional, regional şi local.
Partea ungarã a menţionat cã a avut oportunitatea sã includã în Programul naţional pentru protecţia mediului un capitol referitor la managementul deşeurilor, care poate fi considerat o strategie în sine.
În baza acestui program, a fost creat un Plan naţional de management al deşeurilor, care include principii de bazã pentru perioada 2003-2008.
Mai mult, prezentarea s-a concentrat pe urmãtoarele aspecte: fluctuaţia preţului pentru materialele reciclate, incinerarea deşeurilor periculoase şi gospodãreşti, instrumentele economice pentru diferite fluxuri de deşeuri precum: ambalarea deşeurilor, deşeuri din cauciuc, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi deşeuri din baterii.
La final, a fost menţionat cã Planul ungar de acţiune pentru managementul deşeurilor se aflã în proces de amendare pentru a respecta noile cerinţe ale Directivei-cadru Deşeuri.
Secţiunea a 4-a:
Partea românã a avut o prezentare despre aspectele legale ale domeniului managementul deşeurilor din echipamente electrice şi electronice şi a avut o scurtã intervenţie privind împãrţirea responsabilitãţilor între toţi acţionarii/factorii interesaţi, precum şi proiecte, care au fost dezvoltate în acest sens.
Partea ungarã a menţionat cã legislaţia naţionalã va fi actualizatã în conformitate cu noile cerinţe europene, în timp ce, în ceea ce priveşte implementarea, au fost îndeplinite toate cerinţele legislaţiei specifice în vigoare.
Secţiunea a 5-a:
Partea românã a cerut pãrţii ungare sã ofere informaţii scrise privind accidentul ecologic de la Kolontar, dupã cum urmeazã:
Întrebãri privind accidentul ecologic de la Kolontar
1. Descrieţi activitatea din Kolontar şi explicaţi cum a fost reglementatã aceastã activitate.
2. În ce an a fost acordat permisul de mediu, în conformitate cu Directiva EIM a acestui proiect, şi când a început activitatea în Kolontar?
3. Autoritãţile ungare au aplicat principiul monitorizãrii postproiect referitor la acest proiect?
4. Autoritãţile ungare au monitorizat activitatea în mod regulat? Când a avut loc ultima inspecţie şi care au fost rezultatele acestei inspecţii?
5. Documentaţia proiectului a conţinut planuri de urgenţã, dacã da, au fost luate mãsurile în conformitate cu aceste planuri?
6. Care sunt mãsurile de reducere care au fost luate?
7. Ce alternative tehnologice au fost studiate în conformitate cu cerinţele Directivei EIM în faza de planificare a proiectului şi cum a fost motivatã tehnologia de implementare aleasã?
8. Care sunt adevãratele motive ale accidentului?
9. De ce România nu a fost notificatã de aceastã activitate în faza de planificare a proiectului?
10. De ce România nu a fost notificatã în baza Directivei IPPC în stadiul de autorizare? Este aceastã activitate prevãzutã în anexa 1 la Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea şi controlul integrat al poluãrii (Directiva IPPC)?
11. Cine va suporta costurile de remediere ale accidentului pe teritoriul ungar?
12. A fost permisul de activitate asigurat financiar împotriva acestui tip de avarii de mediu?
13. Siturile Natura 2000 sunt afectate de acest accident?
14. Vã rog sã oferiţi o evaluare a implementãrii Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind rãspunderea pentru mediul înconjurãtor în legãturã cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului privind responsabilitatea în Ungaria.
Partea ungarã a amintit informarea detaliatã scrisã oferitã în cadrul Consiliului de mediu al UE din octombrie 2010 şi alte informaţii prezentate pentru partea românã în cadrul vizitei domnului ministru Borbely la Budapesta şi Kolontar în data de 28 octombrie 2010.
Secţiunea a 6-a:
Ca urmare a propunerii pãrţii române, pãrţile au agreat ca urmãtoarea reuniune a Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului sã fie organizatã în prima jumãtate a anului 2011 în Ungaria. Conducãtorii grupurilor ungar şi român vor circula agenda propusã pentru urmãtoarea întâlnire pe e-mail.
În concluzie, partea românã a sugerat ca dialogul privind domeniile discutate la Bucureşti sã continue la nivel de experţi folosind alte forme de comunicare (de exemplu, e-mail) pânã la urmãtoarea reuniune.
Protocolul a fost aprobat de conducãtorii Grupului permanent de experţi pentru protecţia mediului:
Prezentul protocol a fost negociat în limba englezã, fiecare parte realizând traducerea în limba românã şi limba maghiarã. Douã copii ale fiecãrei versiuni din fiecare limbã (maghiarã/românã/englezã) au fost semnate de pãrţi, toate textele fiind egal autentice. Totuşi, versiunea în limba englezã reprezintã bazã de clarificare a oricãror aspecte între pãrţi privind interpretarea textului acestui protocol.
Pentru partea românã,
Dorina Mocanu
Pentru partea ungarã,
Zsuzsanna Bibok
ANEXĂ
la anexa nr. III la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
LISTA PARTICIPANŢILOR
la cea de-a opta reuniune a Grupului permanent
de experţi pentru protecţia mediului din cadrul
Comisie mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
Bucureşti, 27 octombrie 2010
Grupul de experţi pentru protecţia mediului
Partea românã:
Dorina Mocanu - conducãtorul grupului -director, Direcţia controlul poluãrii şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Franciska Zsigmond - consilier pentru afaceri europene, coordonator al Direcţiei relaţii externe şi protocol, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Iuliana Chidu - consilier pentru afaceri, Direcţia afaceri europene, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Adriana Maria Stoica - consilier superior, Direcţia controlul poluãrii şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Felicia Ioana - consilier superior, Direcţia controlul poluãrii şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Iliuţã Paraschiv - consilier superior, Direcţia controlul poluãrii şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Simona Mihaela Ghiţã - şef serviciu, Direcţia managementul deşeurilor şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Ion Nae Muşetoiu - consilier asistent, Direcţia managementul deşeurilor şi substanţe periculoase, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Florentina Manea - director, Direcţia schimbãri climatice şi dezvoltare durabilã, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Mirina Roman - şef serviciu, Direcţia schimbãri climatice şi dezvoltare durabilã, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Reka Incze - translator - consilier personal al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului
Partea ungarã:
Zsuzsanna Bibok - director adjunct, Departamentul pentru protecţia mediului şi dezvoltare, Ministerul Dezvoltãrii
Csaba Marko - director adjunct, Departamentul pentru managementul deşeurilor, Ministerul Dezvoltãrii Rurale
Dr. Zsuzsanna Pocsai - consilier-şef, Departamentul pentru protecţia mediului şi dezvoltare, Ministerul Dezvoltãrii Rurale
ANEXA IV
la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
MINUTA
celei de-a şasea reuniuni a Grupului Roşia Montanã
din cadrul Comisiei mixte româno-ungare
pentru protecţia mediului
Bucureşti, 27 octombrie 2010
Participanţi:
Partea românã:
Dorina Mocanu - director, Direcţia controlul poluãrii şi evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Daniela Pineta - şef serviciu, Serviciul evaluare impact, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Luminiţa Andrei - consilier, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Cornel Popescu - şef serviciu, Direcţia generalã pentru resurse minerale, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Felix Zaharia - secretar III, Direcţia drept internaţional şi tratate
Geanina Vanghele - şef Birou SEVESO, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã, Ministerul Administraţiei şi Internelor
Liana Bojneagu - manager public, Ministerul Mediului şi Pãdurilor
Partea ungarã:
Peter Kovacs - şef Departament pentru managementul bazinelor râurilor şi protecţia apelor, Ministerul Dezvoltãrii Rurale
Virag Pomozi - consilier-şef, Departamentul pentru protecţia şi managementului mediului, Ministerul Dezvoltãrii Rurale
Jozsef Andor Szabo - ataşat pentru agriculturã, Ambasada Republicii Ungare
Reuniunea a avut loc la Bucureşti, România, în 27 octombrie 2010, la sediul Ministerul Mediului şi Pãdurilor, aşa cum a fost agreat la cea de-a şasea sesiune a Comisie mixte româno-ungare desfãşurate la Snagov, în România, în 28 septembrie 2008, şi a fost reconfirmat la cea de-a şaptea reuniune a Comisiei mixte româno-ungare, desfãşuratã la Budapesta, în Republica Ungarã, în 10 septembrie 2009, şi ca urmare a informãrii oferite la data de 7 octombrie 2010 de Ministerul Mediului şi Pãdurilor, prin Scrisoarea nr. 7.802/LB/7.10.2010.
În deschiderea întâlnirii pãrţile au adoptat agenda, agreatã în prealabil.
1. Pãrţile au reamintit toţi paşii urmaţi în procedura naţionalã de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montanã (RM), precum şi din consultãrile bilaterale româno-ungare. Pãrţile au notat cã pentru proiectul Roşia Montanã procesul schimbului de informaţii a fost reluat ca urmare a depunerii unui nou certificat de urbanism de cãtre dezvoltator. Partea ungarã a fost informatã cã partea românã era în poziţia de a continua procedura EIM pentru cã documentele depuse, inclusiv noul certificat de urbanism, aveau efecte juridice.
2. Partea românã a informat partea ungarã cã, pentru zona de implementare a proiectului, Planul urbanistic zonal - PUZ se aflã în revizuire. În ceea ce priveşte procesul de planificare pentru PUZ, a fost realizatã o evaluare strategicã de mediu (SEA) de cãtre Agenţia Regionalã pentru Protecţia Mediului Sibiu, în conformitate cu reglementãrile europene relevante, la care partea ungarã a fost consultatã. Au fost prezentate clarificãri referitoare la procedura SEA pentru PUZ Roşia Montanã, subliniind faptul cã partea ungarã va fi informatã, în conformitate cu Directiva SEA, în ceea ce priveşte finalizarea procedurii SEA. Au fost oferite clarificãri în ceea ce priveşte certificatul de urbanism. Acest certificat este parte a documentaţiei proiectului şi este necesar pentru a obţine aprobarea de dezvoltare, când dezvoltatorul - RMGC - trebuie sã aducã documentaţia tehnicã în conformitate cu reglementãrile de urbanism.
3. În ceea ce priveşte procedura EIM pentru proiectul Roşia Montanã, implementatã în conformitate cu prevederile EIM ale legislaţiei române în vigoare, procesul de consultare a autoritãţilor române asupra informaţiei EIM prezentate de cãtre dezvoltator în Raportul EIM are loc în cadrul unei Comisii de analizã tehnicã (CAT) înfiinţatã la nivel central.
Opiniile exprimate de CAT au condus la concluzia cã era necesarã actualizarea documentaţiei, atât forma, cât şi conţinutul, ca o consecinţã a schimbãrilor legislaţiei de mediu care au avut loc între anii 2006-2010. Având în vedere cã nu existã un termen-limitã stabilit prin legislaţia româneascã pentru ca dezvoltatorul sã actualizeze şi sã depunã documentaţia revizuitã pentru a îndeplini cerinţele CAT, partea românã nu poate sã prevadã o datã anume pentru noua depunere.
4. Dupã depunerea documentaţiei actualizate, în conformitate cu legislaţia pentru protecţia mediului în vigoare, CAT va analiza calitatea şi conţinutul acesteia. Partea ungarã a cerut pãrţii române sã ofere informaţii privind depunerea, sã trimitã documentaţia actualizatã şi apoi decizia finalã. Aşa cum este prevãzut de legislaţia româneascã, decizia finalã va lua forma unei hotãrâri a Guvernului. Partea românã a precizat cã partea ungarã va fi informatã despre depunere şi va primi o versiune actualizatã în limba englezã, aşa cum va fi depusã de dezvoltator. Pentru a finaliza consultarea transfrontierã în baza art. 5 din Convenţia Espoo, partea românã va transmite pãrţii ungare informaţiile cerute în timpul consultãrilor transfrontiere şi depuse de dezvoltator, aşa cum a fost agreat în timpul consultãrilor care au avut loc în perioada 30-31 iulie 2007 la Bucureşti.
Prezenta minutã (douã pagini) a fost negociatã în limba englezã, fiecare parte realizându-şi traducerea în limba românã/maghiarã. Douã copii ale versiunii în limba englezã au fost semnate de cãtre pãrţi, versiunea în limba englezã reprezentând baza de clarificãri între pãrţi în ceea ce priveşte interpretarea textului minutei.
Pentru partea românã,
Daniela Pineta
Pentru partea ungarã,
Peter Kovacs
ANEXA V
la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
MINUTA
celei de-a şasea întâlniri oficiale a Grupului permanent
de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale
din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia
mediului
Bucureşti, 11 octombrie 2010
Obiective
În conformitate cu cele stipulate în Regulile de procedurã ale Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale (denumit în continuare grupul de experţi), precum şi cu cele convenite la cea de-a cincea întâlnire oficialã ce a avut loc la Szarvas, Ungaria, în perioada 6-7 iulie 2010, principalele obiective ale întâlnirii au fost urmãtoarele:
● informãri bilaterale privind stadiul implementãrii programelor operative de mediu din cele douã ţãri, precum şi schimb de experienţã în domeniu;
● informarea reciprocã asupra stadiului actual al proiectelor relevante pentru sprijinirea programelor de cooperare transfrontalierã, precum şi asupra proiectelor de mediu derulate în cadrul Programului de cooperare transfrontalierã Ungaria-România 2007-2013 (PCT HU-RO);
● trecerea în revistã a stadiului implementãrii programului de lucru pentru perioada 2009-2010 şi stabilirea unui program de lucru pentru perioada 2011-2012.
Agenda
Lista participanţilor este prezentatã în anexa nr. 1 a prezentului document.
Principalele puncte de pe ordinea de zi au fost:
● informãri cu privire la stadiul implementãrii programelor operaţionale din domeniul protecţiei mediului;
● schimb de experienţã în legãturã cu Programul operaţional sectorial de mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria);
● discuţii cu privire la strategia şi metodologia de motivare a personalului Autoritãţii de management şi al organismelor intermediare;
● informãri asupra proiectelor cu importanţã bilateralã;
● informãri despre stadiul proiectelor aflate în lucru (perioada 2009-2010);
● pregãtirea programului de lucru pentru perioada 2011-2012.
Minuta
Domnul Laszlo Borbely, ministrul mediului şi pãdurilor, a deschis întâlnirea, subliniind importanţa cooperãrii grupului de lucru şi mai ales a schimbului de experienţã acumulatã în timpul procesului de implementare a programelor operaţionale de mediu, fãcând totodatã referire şi la politica de coeziune viitoare şi la noile perspective financiare.
Doamna Doina Luminiţa Franţ şi doamna Martina Makai, în calitatea lor de lideri ai delegaţiilor române şi ungare, au deschis lucrãrile întâlnirii prezentând membrii delegaţiilor şi agenda.
Delegaţii au prezentat stadiul implementãrii programelor operaţionale de mediu - Programul operaţional sectorial mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria) - şi au rãspuns întrebãrilor specifice formulate de participanţi. Prezentãrile se regãsesc în anexa nr. 2 a prezentului document.
În vederea continuãrii schimbului de experienţã în cadrul grupului de experţi, participanţii au propus pentru urmãtoarea şedinţã, care va avea loc la Budapesta, urmãtoarele teme de discuţie:
● evaluarea Programului operaţional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria);
● achiziţii publice (aplicarea legislaţiei naţionale şi europene, modele de documentaţii de atribuire);
● motivarea personalului AM/OI din fondurile de asistenţã tehnicã;
● alte subiecte relevante.
Pãrţile au susţinut prezentãri cu privire la stadiul actual al proiectelor de importanţã bilateralã, discutând totodatã şi noile propuneri de proiecte de interes comun. Pãrţile au consimţit transmiterea prin e-mail a listei proiectelor de importanţã comunã într-o perioadã de douã sãptãmâni de la data întâlnirii. Grupul de experţi va colabora şi în viitor, prin actualizarea permanentã a listei de proiecte de importanţã comunã şi prin informãri reciproce.
Doamna Anamaria Marinescu, reprezentantã a Autoritãţii Naţionale din România, a prezentat stadiul implementãrii, precum şi posibilitãţile viitoare de finanţare a proiectelor de interes comun din sectorul de mediu, gospodãrirea apelor şi protecţia naturii. Pãrţile au dezbãtut şi posibilitatea finanţãrii unor proiecte în cadrul Programului de cooperare transfrontalierã Ungaria-Slovacia-România-Ucraina.
În ultima parte a întâlnirii grupul de experţi a întocmit programul de lucru pentru perioada 2011-2012 (anexa nr. 4).
Totodatã, aceştia au decis cã cea de-a şaptea reuniune sã aibã loc în intervalul martie-aprilie 2011, în Ungaria.
Prezenta minutã a fost elaboratã şi semnatã la data de 11 octombrie 2010 la Bucureşti, de cãtre liderii grupurilor din cadrul Grupului permanent de experţi româno-ungar pentru proiecte şi programe internaţionale:
Martina Makai,
în numele Ministerului Mediului şi Apei
din Ungaria
Doina Luminiţa Franţ,
în numele Ministerului Mediului din România
Anexa 1
la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
PARTICIPANŢII
celei de-a şasea întâlniri oficiale a Grupului
permanent de experţi pentru proiecte şi programe
internaţionale din cadrul Comisiei mixte
româno-ungare pentru protecţia mediului
Bucureşti, 11 octombrie 2011
ROMÂNIA
Doina Franţ - director general, Direcţia generalã AM POS Mediu - lider de grup
Florian Burnar - director, Direcţia programe şi evaluare, Direcţia generalã AM POS Mediu
Jozsef-Attila Nagy - director, Direcţia asistenţã tehnicã, Direcţia generalã AM POS Mediu
Marinela Naumescu - director, Direcţia Fondul de coeziune, Direcţia generalã AM POS Mediu
Aura Dragomir - şef serviciu, Direcţia fonduri structurale, Direcţia generalã AM POS Mediu
Mãdãlina Cozma - director, Direcţia proiecte şi comunicare, Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului
Anamaria Marinescu - consilier, coordonator al Programului de cooperare transfrontalierã Ungaria-România 2007-2013
UNGARIA
Martina Makai - şef serviciu, Ministerul Dezvoltãrii Rurale, Departamentul politici de mediu - lider de grup
Andras Csanady - consilier şef, Ministerul Dezvoltãrii Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu
Zsuzsa Gulyasne-Nagy - consilier, Ministerul Dezvoltãrii Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu
Ors Marczin - consilier superior, Ministerul Dezvoltãrii Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu
Norbert Boros - şef compartiment, Unitatea independentã pentru PO Mediu şi Energie
Anexa 2
la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
--------------
NOTĂ(CTCE)
Anexa 2 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 542 din 1 august 2011, la paginile 14 - 35 (a se vedea imaginile asociate).
Anexa 3
(la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
--------------
NOTĂ(CTCE)
Anexa 3 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 542 din 1 august 2011, la paginile 36 - 39 (a se vedea imaginile asociate).
Anexa 4
la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
PROGRAM DE LUCRU 2011 - 2012
întocmit cu ocazia celei de-a şasea întâlniri oficiale
a Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi
programe internaţionale din cadrul Comisiei mixte
româno-ungare pentru protecţia mediului
Bucureşti, 11 octombrie 2010
Obiectivele perioadei 2011-2012
● Sprijinirea activitãţii celorlalte grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului
● Schimb de experienţã dobânditã în timpul procesului de implementare a programelor operaţionale de mediu - Programul operaţional sectorial de mediu (România), respectiv Programul operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria)
● Urmãrirea implementãrii proiectelor din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeanã: Programul de cooperare transfrontalierã Ungaria-România 2007-2013, Programul de cooperare transfrontalierã Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
● Sprijin în elaborarea proiectelor comune, prin asigurarea unei bune comunicãri, prin crearea unui portofoliu de proiecte şi de propuneri de proiecte comune, precum şi prin identificarea posibilelor surse de finanţare
● Urmãrirea elaborãrii politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, armonizarea prioritãţilor naţionale, acolo unde este relevant, cu accent pe aspectele specifice cooperãrii la nivel de proiecte de protecţia naturii
Sarcini
1. Sprijinirea activitãţii celorlalte grupuri permanente de experţi din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecţia mediului şi a Comisiei maghiaro-române de gospodãrire a apelor prin furnizarea de informaţii cu privire la posibilitãţile şi mecanismele relevante de finanţare, precum şi prin identificarea de noi posibile surse de finanţare pentru necesarul de investiţii identificat de cãtre aceştia
2. Informãri bilaterale asupra procesului de implementare a Programului operaţional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria), incluzând urmãtoarele elemente:
a) informãri asupra stadiului implementãrii;
b) schimb de experienţã în domenii precum:
(i) evaluarea Programului operaţional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operaţional pentru mediu şi energie (Ungaria);
(ii) achiziţii publice (aplicarea legislaţiei naţionale şi europene, modele de documentaţii de atribuire)
(iii) motivarea personalului AM/OI din fondurile de asistenţã tehnicã;
(iv) alte subiecte relevante.
c) organizare de evenimente vizând schimbul de experienţã între organisme naţionale şi regionale implicate în procesul de implementare a acestor proiecte (de exemplu, ministere, organisme intermediare, beneficiari, alte autoritãţi relevante).
3. Informãri reciproce despre proiectele reprezentative din cadrul programelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeanã, cu accent pe cele din cadrul Programului de cooperare transfrontalierã Ungaria-România 2007-2013 şi a Programului de cooperare transfrontalierã Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
4. Crearea unui mecanism de coordonare pentru identificarea timpurie a proiectelor de interes comun din domeniul protecţiei mediului, gospodãririi apelor şi protecţiei naturii şi armonizarea punctelor de vedere în privinţa sprijinului acordat prin intermediul Programului de cooperare transfrontalierã Ungaria-România 2007-2013 sau al altor programe. Elementele mecanismului de coordonare vor cuprinde:
a) centralizarea propunerilor de proiecte de la potenţialii beneficiari, respectiv de la celelalte grupuri ale Comisiei mixte româno -ungare pentru protecţia mediului;
b) dezbaterea propunerilor de proiect în cadrul Grupului permanent de experţi pentru proiecte şi programe internaţionale;
c) informãri reciproce privind stadiul proiectelor de interes comun şi propunerile de proiect comune.
5. Informãri reciproce asupra stadiului actual al pregãtirilor la nivel naţional a noii politici de coeziune pentru perioada de finanţare 2014-2020 şi asupra prioritãţilor naţionale relevante, în scopul asigurãrii unei abordãri unitare în privinţa proiectelor de interes comun din domeniul protecţiei mediului, cum ar fi:
a) o mai bunã transpunere a aspectelor de mediu naţionale în noua politicã de coeziune şi în strategia UE 2020;
b) previziunile financiare vizând protecţia mediului;
c) sprijin reciproc pentru elaborarea în timp a unor ghiduri specifice pentru urmãtoarea perioadã de programare, ce vor putea fi aplicate şi proiectelor de mediu;
d) elaborarea unei "noi generaţii" de programe transfrontaliere.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
