Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PREAMBUL
Pãrţile contractante la prezentul protocol,
avînd în vedere Carta Europeanã a Energiei, adoptatã prin Actul final al Conferintei Cartei Europene a Energiei de la Haga, semnat la Haga la 17 decembrie 1991, şi, în special, declaraţiile pe care le conţine, potrivit cãrora este necesarã cooperarea în domeniul eficientei energetice şi al aspectelor legate de mediu,
avînd în vedere, de asemenea, Tratatul Cartei Energiei, deschis pentru semnare de la data de 17 decembrie 1994 pînã la data de 16 iunie 1995,
luind în considerare activitatea întreprinsã de organizaţii şi forumuri internaţionale în domeniul eficientei energetice şi al aspectelor legate de mediu asociate ciclului energetic,
constienti de îmbunãtãţirile în siguranta furnizarii energiei şi de beneficiile economice şi de mediu importante, care rezulta din aplicarea mãsurilor de eficienta energetica legate de costuri efective, şi constienti de importanta lor pentru procesul de restructurare economicã şi creşterea standardului de viata,
recunoscind ca îmbunãtãţirea eficientei energetice reduce consecinţele negative asupra mediului, asociate ciclului energetic, inclusiv încãlzirea globului şi ploile acide,
convinsi ca preţul la energie trebuie sa reflecte pe cît de mult posibil o piata concurentiala, asigurind formarea preţurilor pe principii de piata, incluzind reflectarea mai larga a costurilor şi beneficiilor legate de mediu şi recunoscind ca acest mod de formare a preţurilor este vital pentru a progresa în domeniul eficientei energetice şi protecţiei mediului, asociata acesteia,
admitind rolul vital al sectorului privat, inclusiv al întreprinderilor mici şi mijlocii în promovarea şi aplicarea mãsurilor de eficienta energetica şi cu intenţia de a asigura un cadru institutional favorabil pentru investiţii viabile din punct de vedere economic în domeniul eficientei energetice,
recunoscind ca formele comerciale de cooperare ar putea necesita o cooperare interguvernamentalã, complementara, în special în domeniul formularii politicii şi analizei energetice, ca şi în alte domenii care sînt esenţiale pentru creşterea eficientei energetice, dar nu sînt potrivite pentru o finanţare privatã, şi
dorind sa întreprindã acţiuni coordonate şi de cooperare în domeniul eficientei energetice şi protecţiei mediului şi sa adopte un protocol care sa creeze cadrul pentru utilizarea energiei, cît mai economic şi mai eficient posibil,
au convenit asupra celor ce urmeazã:
PARTEA I
Introducere
ART. 1
Scopul şi obiectivele protocolului
(1) Acest protocol defineste principiile politicii pentru promovarea eficientei energetice ca o sursa importanta de energie şi pentru reducerea, în consecinta, a impactului negativ al sistemelor energetice asupra mediului. Mai mult, el oferã direcţii privind dezvoltarea programelor de eficienta energetica, indica domenii de cooperare şi oferã un cadru pentru dezvoltarea de acţiuni coordonate şi de cooperare. Aceste acţiuni pot include prospectarea, exploatarea, producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul de energie şi pot sa se refere la orice sector economic.
(2) Obiectivele acestui protocol sînt:
a) promovarea politicilor de eficienta energetica, compatibile cu o dezvoltare durabila;
b) crearea condiţiilor-cadru care sa-i determine pe producãtori şi pe consumatori sa utilizeze energia cît mai economic posibil, eficient şi benefic pentru mediu, în special prin organizarea pieţelor de energie eficiente şi printr-o reflectare cît mai mare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu; şi
c) încurajarea cooperãrii în domeniul eficientei energetice.
ART. 2
Definiţii
În sensul acestui protocol:
(1) Carta înseamnã Carta Europeanã a Energiei, adoptatã prin Actul final al Conferintei Cartei Europene a Energiei de la Haga, semnat la 17 decembrie 1991; semnarea documentului final este consideratã a fi semnarea Cartei;
(2) parte contractantã înseamnã un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionala, care a consimţit sa se oblige prin acest protocol şi pentru care protocolul este în vigoare;
(3) organizaţie de integrare economicã regionala înseamnã o organizaţie constituitã din state, cãreia ele i-au transferat competente pentru anumite probleme, dintre care unele guvernate de acest protocol, inclusiv autoritatea de a lua decizii, obligatorii pentru ele, în legatura cu acele probleme;
(4) ciclul energetic înseamnã întregul lant energetic, inclusiv activitãţi legate de prospectarea, explorarea, producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul diferitelor forme de energie şi prelucrarea şi înlãturarea deşeurilor, ca şi întreruperea sau încetarea acestor activitãţi, minimizind impactul negativ asupra mediului;
(5) eficienta costurilor înseamnã realizarea unui obiectiv cu cel mai scãzut cost sau obţinerea celui mai mare beneficiu la un cost dat;
(6) îmbunãtãţirea eficientei energetice înseamnã a acţiona pentru a menţine aceeaşi unitate de produs (bunuri sau servicii) fãrã scãderea calitãţii sau a performantei produsului, concomitent cu reducerea cantitãţii de energie cerute de producerea acelui produs;
(7) impact asupra mediului înseamnã orice efect asupra mediului, cauzat de o activitate data, inclusiv asupra sãnãtãţii şi siguranţei oamenilor, florei, faunei, solului, aerului, climatului, peisajului şi monumentelor istorice sau asupra altor structuri fizice ori asupra interactiunii acestor factori; el include, de asemenea, efecte asupra moştenirii culturale sau condiţiilor socioeconomice rezultate din degradarea acestor factori.
PARTEA a II-a
Principii de politica
ART. 3
Principii de baza
Pãrţile contractante se vor orienta dupã urmãtoarele principii:
(1) Pãrţile contractante vor coopera şi, în mãsura în care este cazul, îşi vor acorda asistenta pentru formularea şi aplicarea politicilor de eficienta energetica, a legilor şi reglementãrilor în domeniu.
(2) Pãrţile contractante vor stabili politici de eficienta energetica şi cadrul legislativ adecvat de reglementare care promoveazã, inter alia:
a) funcţionarea eficienta a mecanismelor de piata, inclusiv formarea preţurilor dupã criterii de piata şi o mai mare reflectare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu;
b) reducerea barierelor în calea eficientei energetice, stimulind astfel investiţiile;
c) mecanisme pentru finanţarea iniţiativelor în domeniul eficientei energetice;
d) educarea şi constientizarea;
e) diseminarea şi transferul de tehnologii;
f) transparenta cadrului legislativ şi de reglementare.
(3) Pãrţile contractante se vor strãdui sa realizeze un beneficiu maxim din eficienta energetica pe întregul ciclu energetic. În acest scop, ei vor formula şi aplica, în limitele maxime ale competentei lor, politici de eficienta energetica şi acţiuni coordonate şi de cooperare, bazate pe eficienta costurilor şi eficienta economicã, luind în considerare în mod corespunzãtor aspectele legate de mediu.
(4) Politicile de eficienta energetica vor include atît mãsuri pe termen scurt pentru adaptarea practicilor anterioare, cît şi mãsuri pe termen lung pentru îmbunãtãţirea eficientei energetice în ciclul energetic.
(5) În cadrul cooperãrii pentru atingerea obiectivelor acestui protocol, pãrţile contractante vor lua în considerare diferenţele dintre efectele negative şi diminuarea costurilor între pãrţile contractante.
(6) Pãrţile contractante recunosc rolul vital al sectorului privat. Ele vor incuraja acţiunile prin utilitãţi de energie, autoritãţi responsabile şi agenţii specializate şi o strinsa cooperare între industrie şi administraţiile publice.
(7) Acţiunile coordonate şi de cooperare vor lua în considerare principiile relevante adoptate în acorduri internaţionale la care pãrţile contractante sînt pãrţi şi care au ca scop protecţia şi îmbunãtãţirea mediului.
(8) Pãrţile contractante vor beneficia de activitatea şi experienta organismelor internaţionale competente sau ale altor organisme şi vor avea grija sa evite suprapunerile.
ART. 4
Împãrţirea responsabilitãţilor şi corelarea
Fiecare parte contractantã se va strãdui sa sigure corelarea politicilor de eficienta energetica între toate autoritãţile lor responsabile.
ART. 5
Strategii şi obiective de politica
Pãrţile contractante vor formula strategii şi vor defini obiective ale politicii privind îmbunãtãţirea eficientei energetice, aplicate condiţiilor lor energetice specifice, care sa ducã la reducerea impactului ciclului energetic asupra mediului. Aceste strategii şi obiective de politica vor fi transparente pentru toate pãrţile interesate.
ART. 4
Finanţare şi facilitãţi financiare
(1) Pãrţile contractante vor incuraja aplicarea de noi abordari şi metode pentru finanţarea investiţiilor din domeniul eficientei energetice şi al protecţiei mediului legate de energiei, cum ar fi societãţile mixte între utilizatorii de energie şi investitori externi (denumite în continuare finanţare cu terţi).
(2) Pãrţile contractante se vor strãdui sa beneficieze de, şi sa promoveze accesul la, pieţele de capital private şi la instituţiile financiare internaţionale existente, pentru a facilita investiţiile în îmbunãtãţirea eficientei energetice şi în protecţia mediului, legatã de eficienta energetica.
(3) Pãrţile contractante pot, sub rezerva dispoziţiilor Tratatului Cartei Energiei şi a altor obligaţii juridice internaţionale, sa acorde facilitãţi fiscale sau financiare utilizatorilor de energie, cu scopul de a facilita penetrarea pe piata a tehnologiilor, produselor şi serviciilor de eficienta energetica. Ele se vor strãdui sa facã acest lucru în asa fel încît sa asigure atît transparenta, cît şi minimizarea distorsiunilor pe pieţele internaţionale.
ART. 7
Promovarea tehnologiilor eficiente energetic
(1) În concordanta cu dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei, pãrţile contractante vor incuraja schimburile comerciale şi cooperarea în domeniul tehnologiilor eficiente energetic şi nepoluante, al serviciilor şi practicilor manageriale conexe.
(2) Pãrţile contractante vor promova utilizarea acestor tehnologii, servicii şi practici manageriale pe tot parcursul ciclului energetic.
ART. 8
Programe naţionale
(1) În scopul atingerii obiectivelor politicii formulate în conformitate cu art. 5, fiecare parte contractantã va formula, aplica şi actualiza, în mod regulat, programele de eficienta energetica, cele mai adecvate propriilor condiţii.
(2) Aceste programe pot include activitãţi, cum ar fi:
a) realizarea scenariilor pe termen lung pentru cererea şi oferta de energie, care sa ghideze procesul decizional;
b) evaluarea impactului energetic de mediu şi economic al acţiunilor întreprinse;
c) definirea standardelor care au ca scop îmbunãtãţirea eficientei echipamentului consumator de energie şi a eforturilor pentru armonizarea acestora pe plan internaţional, pentru a evita distorsionarea comerţului;
d) dezvoltarea şi încurajarea iniţiativei particulare şi a cooperãrii industriale, inclusiv a societãţilor mixte;
e) promovarea utilizãrii celor mai eficiente tehnologii energetice care sînt viabile economic şi nepoluante;
f) încurajarea abordarilor noi de investiţii în îmbunãtãţirea eficientei energetice, cum ar fi finanţarea cu terţi şi cofinantarea;
g) elaborarea balantelor energetice şi a bazelor de date adecvate, de exemplu cu date suficient de detaliate, referitoare la cererea de energie şi la tehnologiile pentru îmbunãtãţirea eficientei energetice;
h) promovarea infiintarii serviciilor de consultanţa, care pot fi acordate de industria particularã sau de stat şi care oferã informaţii despre programe şi tehnologii de eficienta energetica şi acorda asistenta consumatorilor şi întreprinderilor;
(i) susţinerea şi promovarea cogenerarii şi a mãsurilor pentru creşterea eficientei sistemelor de producere şi distribuţie a caldurii în regim de termoficare pentru clãdiri şi industrie;
j) înfiinţarea de organisme specializate pentru eficienta energetica la nivelurile corespunzãtoare, finanţate corespunzãtor şi care sa aibã personal capabil sa formuleze şi sa aplice politici de eficienta energetica.
(3) În aplicarea programelor lor de eficienta energetica, pãrţile contractante vor asigura existenta cadrului institutional şi juridic adecvat.
PARTEA a III-a
Cooperarea internationala
ART. 9
Domenii de cooperare
Cooperarea dintre pãrţile contractante poate lua orice forma consideratã adecvatã.
Domeniile pentru o posibila cooperare sînt prevãzute în anexa.
PARTEA a IV-a
Aranjamente administrative şi juridice
ART. 10
Rolul Conferintei Cartei
(1) Toate hotãrîrile adoptate de Conferinţa Cartei în conformitate cu acest protocol sînt aplicate numai de acele pãrţi contractante la Tratatul Cartei Energiei, care sînt pãrţi contractante la acest protocol.
(2) Conferinţa Cartei se va strãdui sa adopte, într-un interval de 180 de zile de la data intrãrii în vigoare a acestui protocol, proceduri pentru supraveghere şi de facilitare a aplicãrii dispoziţiilor sale, inclusiv proceduri de raportare, precum şi de identificare a domeniilor de cooperare, în conformitate cu art. 9.
ART. 11
Secretariat şi finanţare
(1) Secretariatul înfiinţat potrivit dispoziţiilor art. 35 al Tratatului Cartei Energiei va acorda Conferintei Cartei intreaga asistenta necesarã pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor sale care rezulta din acest protocol şi va furniza alte asemenea servicii care vin în sprijinul acestui protocol, dacã este cazul, din timp în timp, sub rezerva aprobãrii de cãtre Conferinţa Cartei.
(2) Costurile secretariatului şi ale Conferintei Cartei, care rezulta din acest protocol, vor fi suportate de pãrţile contractante la acest protocol, în conformitate cu capacitatea lor de plata, stabilitã prin formula prevãzutã la anexa B la Tratatul Cartei Energiei.
ART. 12
Votarea
(1) Unanimitatea pãrţilor contractante prezente şi votante la întrunirile Conferintei Cartei va fi cerutã pentru urmãtoarele hotãrîri:
a) adoptarea amendamentelor la acest protocol; şi
b) aprobarea aderãrii la acest protocol, potrivit art. 16.
Pãrţile contractante vor depune toate eforturile pentru obţinerea acordului prin consens, pentru oricare problema care solicita hotãrîrea lor, prin acest protocol. Dacã acordul nu poate fi obţinut prin consens, hotãrîrile pentru aspecte nebugetare vor fi luate cu o majoritate de trei pãtrimi din numãrul pãrţilor contractante prezente şi votante la intilnirea Conferintei Cartei la care acea problema a fost supusã spre decizie.
Hotãrîrile legate de aspectele bugetare vor fi luate cu o majoritate calificatã a pãrţilor contractante a cãror contribuţie evaluatã potrivit art. 11 paragraful (2) reprezintã, în combinatie, cel puţin trei pãtrimi din contribuţia evaluatã, totalã.
(2) În sensul acestui articol, pãrţi contractante prezente şi votante înseamnã pãrţile contractante prezente şi care voteazã afirmativ sau negativ, cu condiţia ca Conferinţa Cartei sa poatã decide asupra regulilor de procedura care sa permitã ca astfel de hotãrîri sa fie luate de pãrţile contractante, prin corespondenta.
(3) Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului (1) în legatura cu aspectele bugetare, nici o decizie la care se face referire în acest articol nu va fi valabilã, dacã nu are sprijinul unei simple majoritãţi a pãrţilor contractante.
(4) O organizaţie de integrare economicã regionala va avea, la votare, un numãr de voturi egal cu numãrul statelor sale membre care sînt pãrţi contractante la acest protocol, cu condiţia ca aceasta organizaţie sa nu-şi exercite dreptul de vor, dacã acesta a fost exercitat de statele sale membre şi viceversa.
(5) În cazul în care persista o restanta în achitarea obligaţiilor financiare pe care o parte contractantã le are prin acest protocol, Conferinţa Cartei poate suspenda, total sau parţial, dreptul de vot al acelei pãrţi contractante.
ART. 13
Legatura cu Tratatul Cartei Energiei
(1) În cazul în care exista o neconcordanta între dispoziţiile acestui protocol şi dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei, dispoziţiile Tratatului Cartei Energiei vor prevala.
(2) Prevederile art. 10 paragraful (1) şi ale art. 12 paragrafele (1)-(3) nu se vor aplica voturilor care se dau la Conferinţa Cartei pentru amendamentul la acest protocol, care stabileşte îndatoriri sau atribuţii ale Conferintei Cartei sau secretariatului, a cãror modalitate de înfiinţare este stipulatã în Tratatul Cartei Energiei.
PARTEA a V-a
Dispoziţii finale
ART. 14
Semnare
Acest protocol va fi deschis semnãrii la Lisabona, începînd cu data de 17 decembrie 1994 pînã la data de 16 iunie 1995, statelor şi organizaţiilor de integrare economicã regionale, ai cãror reprezentanţi au semnat Carta şi Tratatul Cartei Energiei.
ART. 15
Ratificare, acceptare sau aprobare
Acest protocol va fi supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre semnatari.
Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse la depozitar.
ART. 16
Aderarea
Acest protocol este deschis aderãrii, de la data la care protocolul este închis pentru semnare, statelor şi organizaţiilor de integrare economicã regionale care su semnat Carta şi sînt pãrţi contractante la Tratatul Cartei Energiei, în condiţiile aprobate de Conferintei Cartei. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.
ART. 17
Amendamente
(1) Oricare parte contractantã poate propune amendamente la acest protocol.
(2) Textul oricãrui amendament propus la acest protocol va fi comunicat pãrţilor contractante, prin Secretariat, cu cel puţin 3 luni înainte de data la care acesta este supus spre adoptare Conferintei Cartei.
(3) Amendamentele la acest protocol, ale cãror texte au fost aprobate de Conferinţa Cartei, vor fi comunicate, prin Secretariat, depozitarului, care le transmite tuturor pãrţilor contractante pentru ratificare, acceptare sau aprobare.
(4) Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare ale amendamentelor la acest protocol vor fi depuse la depozitar. Amendamentele vor intra în vigoare pentru pãrţile contractante care le-au ratificat, acceptat sau aprobat, în a 30-a zi de la depunerea la depozitar a instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare de cãtre cel puţin trei pãtrimi din numãrul pãrţilor contractante. Dupã aceasta, amendamentele intra în vigoare, pentru oricare alta parte, din a 30-a zi de la depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare a amendamentelor de cãtre acea parte contractantã.
ART. 18
Intrarea în vigoare
(1) Acest protocol va intra în vigoare în a 30-a zi de la data depunerii celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la acesta de cãtre un stat sau o organizaţie de integrare economicã regionala care a fost semnatara a Cartei şi parte contractantã la Tratatul Cartei Energiei sau în aceeaşi zi în care Tratatul Cartei Energiei intra în vigoare, oricare dintre ele va avea loc mai tirziu.
(2) Pentru fiecare stat sau organizaţie de integrare economicã regionala pentru care Tratatul Cartei Energiei a intrat în vigoare şi care ratifica, accepta sau aproba acest protocol sau adera la acesta, dupã ce protocolul a intrat în vigoare potrivit paragrafului (1), protocolul va intra în vigoare în a 30-a zi de la data depunerii de cãtre acest stat sau de cãtre aceasta organizaţie de integrare economicã regionala a instrumentelor sale de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
(3) În sensul paragrafului (1), un instrument depus de o organizaţie de integrare economicã regionala nu se ia în calcul, suplimentar, fata de cele depuse de statele membre ale acelei organizaţii.
ART. 19
Rezerve
La acest protocol nu se pot face rezerve.
ART. 20
Retragere
(1) În orice moment de la intrarea în vigoare a acestui protocol pentru o parte contractantã, acea parte contractantã poate da notificare scrisã depozitarului privind retragerea sa din protocol.
(2) O parte contractantã care se retrage din Tratatul Cartei Energiei este consideratã retrasã şi din acest protocol.
(3) Data efectivã de retragere, potrivit paragrafului (1), va fi în a 90-a zi de la primirea notificãrii de cãtre depozitar. Data efectivã de retragere, potrivit paragrafului (2), va fi aceeaşi cu data efectivã de retragere din Tratatul Cartei Energiei.
ART. 21
Depozitarul
Guvernul Republicii Portugheze va fi depozitarul acestui protocol.
ART. 22
Texte autentice
Drept pentru care, semnatarii de mai jos, cu puteri depline în acest sens, au semnat acest protocol în variantele: engleza, franceza, germanã, italiana, rusa şi spaniola, ale cãror texte sînt deopotrivã autentice, într-un singur original, care va fi depus la Guvernul Republicii Portugheze.
Întocmit la Lisabona la 17 decembrie 1994.
ANEXA 1
LISTA
indicativa şi nelimitativa a domeniilor posibile de cooperare,
în conformitate cu articolul 9
* Dezvoltarea programelor de eficienta energetica, inclusiv identificarea barierelor şi a oportunitatilor, precum şi dezvoltarea etichetarii şi standardelor de eficienta în domeniul energetic.
* Evaluarea impactului ciclului energetic asupra mediului
* Dezvoltarea mãsurilor economice, legislative şi de reglementare
* Transferul de tehnologie, asistenta tehnica şi înfiinţarea societãţilor mixte industriale, supuse regimului internaţional referitor la dreptul de proprietate şi al altor acorduri internaţionale aplicabile
* Cercetare şi dezvoltare
* Instruire, perfecţionare, informaţii şi statistici
* Identificarea şi evaluarea mãsurilor de tip fiscal sau a altor instrumente de piata, inclusiv a permiselor comercializabile pentru luarea în considerare a costurilor şi beneficiilor indirecte şi mai ales a celor legate de mediu
* Analiza energetica şi formularea politicii:
- evaluarea potentialelor de eficienta energetica;
- analiza cererii de energie şi statistici;
- formularea mãsurilor legislative şi de reglementare;
- planificarea integrata a resurselor şi managementul cererii;
- evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv proiecte energetice importante.
* Evaluarea instrumentelor economice pentru îmbunãtãţirea eficientei energetice şi pentru obiectivele legate de mediu
* Analiza eficientei energetice la rafinarea, conversia, transportul şi distribuţia hidrocarburilor
* Îmbunãtãţirea eficientei energetice la producerea şi transmisia energiei electrice:
- cogenerare;
- componente ale centralelor (cazane, turbine, generatoare etc.);
- intrarea în reţea.
* Îmbunãtãţirea eficientei energetice în clãdiri:
- standarde de izolare termica a clãdirilor, insolatie pasiva şi ventilare;
- sisteme de încãlzire a spaţiului şi de condiţionare a aerului;
- arzatoare de mare eficienta cu NOx scãzut;
- tehnologii de mãsurare şi contorizare individualã;
- aparate electrocasnice şi de iluminat.
* Servicii locale şi municipale:
- sisteme de termoficare;
- sisteme eficiente de distribuţie a gazului;
- tehnologii de planificare energetica;
- infratirea oraşelor sau a altor entitãţi teritoriale relevante;
- management energetic în oraşe şi clãdiri publice;
- gestionarea deşeurilor şi recuperarea deşeurilor energetice.
* Îmbunãtãţirea eficientei energetice în sectorul industrial:
- societãţi mixte;
- integrarea energetica, cogenerarea şi recuperarea caldurii uzate;
- diagnoze energetice.
* Îmbunãtãţirea eficientei energetice în sectorul transport:
- standarde de performanta pentru motoarele autovehiculelor;
- dezvoltarea infrastructurii eficiente pentru transporturi.
* Informare:
- crearea gradului de constientizare;
- baza de date: acces, specificaţii tehnice, sisteme informationale;
- diseminarea, colectarea şi colationarea informatiei tehnice;
- studii comportamentale.
* Perfecţionare şi instruire:
- schimb de personal (directori, experţi şi studenţi);
- organizarea de cursuri internaţionale pentru perfecţionare.
* Finanţare:
- dezvoltarea cadrului legislativ;
- finanţarea cu terţi;
- societãţi mixte;
- cofinantare.
ACT FINAL
al Conferintei Cartei Europene a Energiei
I. Sesiunea plenara finala a Conferintei Cartei Europene a Energiei s-a desfãşurat la Lisabona în zilele de 16 şi 17 decembrie 1994. Au participat reprezentanţi din Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Belarus, Bulgaria, Canada, Cipru, Comunitatile Europene, Croatia, Danemarca, Elvetia, Federaţia Rusa, Finlanda, Franta, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Japonia, Kazahstan, Kirghizstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenia, Ucraina şi Uzbekistan (denumiţi în continuare reprezentanţii), precum şi observatori din anumite tari şi organizaţii internaţionale.
II. În timpul reuniunii Consiliului European de la Dublin, din iunie 1990, primul-ministru al Olandei a sugerat ca relansarea economicã în Europa de Est şi în Uniunea Republicilor Socialiste, existente atunci, ar putea fi catalizata şi accelerata de cooperarea din sectorul energetic. Aceasta sugestie a fost salutata de consiliu, care a invitat Comisia Comunitãţilor Europene sa studieze cum se poate realiza cel mai bine o astfel de cooperare. În februarie 1991, Comisia a propus conceptul de Carta Europeanã a Energiei.
Ca urmare a discutarii propunerii Comisiei în Consiliul Comunitãţilor Europene, Comunitatile Europene au invitat celelalte tari din Europa de Vest şi de Est, din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi ţãrile neeuropene, membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Economicã şi Dezvoltare, sa participe la o conferinţa la Bruxelles, în iulie 1991, pentru a lansa negocierile asupra Cartei Europene a Energiei. Un numãr de alte tari şi organizaţii internaţionale au fost invitate sa participe la Conferinţa Cartei Europene a Energiei ca observatori. Negocierile Cartei Europene a Energiei s-au finalizat în 1991, iar Carta a fost adoptatã prin semnarea unui act final la Conferinţa desfasurata la Haga la 16 şi 17 decembrie 1991. Semnatarii Cartei, atunci sau ulterior, îi includ pe toţi cei mentionati în secţiunea I de mai sus, în afarã de observatori.
Semnatarii Cartei Europene a Energiei s-au angajat: "sa urmãreascã obiectivele şi principiile Cartei şi sa realizeze şi sa dezvolte cooperarea dintre ei, cît mai curînd posibil, negociind cu buna-credinţa un acord de baza şi protocoale".
Conferinţa Cartei Europene a Energiei a initiat negocierea unui acord de baza - denumit mai tirziu Tratatul Cartei Energiei - menit sa promoveze cooperarea industriala dintre Est şi Vest, oferind cadrul juridic în domenii ca: investiţii, tranzit şi comerţ. Conferinţa a initiat, de asemenea, negocieri ale protocoalelor în domeniile: eficienta energetica, securitate nucleara şi hidrocarburi, deşi negocierile referitoare la ultimul domeniu menţionat au fost suspendate pînã la finalizarea Tratatului Cartei Energiei.
Negocierile Tratatului Cartei Energiei şi ale Protocolului Cartei Energiei privind eficienta energetica şi aspecte legate de mediu au fost finalizate în anul 1994.
III. Tratatul Cartei Energiei. Ca rezultat al deliberãrilor, Conferinţa Cartei Europene a Energiei a adoptat textul Tratatului Cartei Energiei [denumit în continuare tratatul], care este prezentat în anexa nr. 1, precum şi deciziile legate de acesta, ce sînt prezentate în anexa nr. 2, şi a convenit ca tratatul sa fie deschis pentru semnare la Lisabona, de la 17 decembrie 1994 pînã la 16 iunie 1995.
IV. Înţelegeri. Prin semnarea Actului final, reprezentanţii au convenit sa adopte urmãtoarele înţelegeri cu privire la tratat:
1. Cu privire la tratat, în general
a) Reprezentanţii subliniaza ca dispoziţiile tratatului au fost convenite tinindu-se seama de caracterul particular al tratatului, care vizeazã un cadru juridic pentru promovarea cooperãrii pe termen lung într-un sector anume şi, de aceea, nu poate fi interpretat ca fiind un precedent în contextul altor negocieri internaţionale.
b) Dispoziţiile tratatului:
(i) nu obliga nici o parte contractantã sa introducã accesul obligatoriu al terţei pãrţi; şi nici
(ii) nu impiedica folosirea sistemelor tarifelor care, în cadrul unei anumite categorii de consumatori, aplica preţuri identice clienţilor din locuri diferite.
c) Derogarile de la tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu sînt menite sa cuprindã mãsuri care sînt specifice pentru un investitor sau un grup de investitori, ci acestea se aplica în general.
2. Cu privire la art. 1 paragraful (5)
a) Este de înţeles ca tratatul nu conferã nici un drept de angajare în activitãţi economice, altele decît activitãţile economice din sectorul energetic.
b) Activitãţile menţionate mai jos sînt reprezentative pentru activitatea economicã din sectorul energetic;
(i) prospectarea şi explorarea, precum şi extractia, de exemplu: a petrolului, gazului, carbunelui şi uraniului;
(ii) construirea şi exploatarea capacitãţilor de producere a energiei electrice, inclusiv a celor eoliene şi a altor surse regenerabile de energie;
(iii) transportul pe uscat, distribuţia, stocarea şi furnizarea materialelor şi produselor energetice, de exemplu: prin reţele de transmisie şi distribuţie, precum şi prin conducte sau linii speciale de cale feratã, şi construirea unor astfel de facilitãţi, inclusiv instalarea de conducte de petrol, gaze şi cãrbune fin cu multã apa;
(iv) înlãturarea şi evacuarea reziduurilor din instalaţiile energetice aferente, cum ar fi centralele electrice, inclusiv a reziduurilor radioactive din centralele nuclearo-electrice;
(v) dezafectarea instalaţiilor energetice, inclusiv a sondelor petroliere, rafinariilor şi centralelor electrice;
(vi) marketingul, vînzarea şi comercializarea materialelor şi produselor energetice, ca de exemplu: vinzarile de benzina cu amãnuntul; şi
(vii) activitãţi de cercetare, consultanţa, planificare, management şi proiectare, legate de activitãţile menţionate mai sus, inclusiv de acelea vizind îmbunãtãţirea eficientei energetice.
3. Cu privire la art. 1 paragraful (6)
Pentru o mai mare claritate în ceea ce priveşte controlul direct sau indirect al unei investiţii în aria unei pãrţi contractante, de cãtre un investitor al oricãrei alte pãrţi contractante, controlul unei investiţii înseamnã de fapt controlul stabilit ca urmare a examinãrii circumstanţelor fiecãrui caz. În cadrul unei astfel de examinari trebuie luati în considerare toţi factorii relevanti, inclusiv:
a) interesul financiar al investitorului într-o investiţie, inclusiv cota de participare la capitalul social;
b) capacitatea investitorului de a exercita o influenta substantiala asupra conducerii şi functionarii investiţiei; şi
c) abilitatea investitorului de a exercita o influenta considerabila asupra selectionarii membrilor consiliului de administraţie sau ai altui organ de conducere.
Acolo unde exista un dubiu în ceea ce priveşte controlul direct sau indirect din partea unui investitor asupra unei investiţii, investitorul, pretinzind un astfel de control, va trebui sa demonstreze ca acest control exista.
4. Cu privire la art. 1 paragraful (8)
În conformitate cu politica investiţiilor strãine a Australiei, înfiinţarea unei noi unitãţi miniere sau de prelucrare a materiilor prime, în valoare totalã de 10 milioane dolari australieni sau mai mult, cu participare de capital strãin, chiar dacã acel capital strãin este deja investit într-o întreprindere similarã din Australia, este consideratã o noua investiţie.
5. Cu privire la art. 1 paragraful (12)
Reprezentanţii recunosc necesitatea unei protecţii adecvate şi efective a drepturilor de proprietate intelectualã, conform celor mai înalte standarde acceptate pe plan internaţional.
6. Cu privire la art. 5 paragraful (1)
Acordul reprezentanţilor cu privire la art. 5 nu este înţeles ca implicind o poziţie privind dacã, şi în ce mãsura, dispoziţiile Acordului privind mãsurile investitionale legate de comerţ, anexat la Actul final al Rundei Uruguay din cadrul Negocierilor comerciale multilaterale, sînt implicit în art. III şi XI ale GATT.
7. Cu privire la art. 6
a) Practicile anticoncurentiale, concertate şi unilaterale, la care se face referire în art. 6 paragraful (2), urmeazã a fi definite de cãtre fiecare parte contractantã, în conformitate cu legile sale, şi poate include abuzurile de poziţie dominanta.
b) Punerea în aplicare şi aplica se referã la o acţiune întreprinsã conform legilor privind concurenta, ale unei pãrţi contractante, prin intermediul investigatiei, procedurilor legale sau al acţiunilor administrative, precum şi prin intermediul unei hotãrîri sau unei legi suplimentare care acorda o autorizaţie sau îi da continuitate acesteia.
8. Cu privire la art. 7 paragraful (4)
Legislaţia aplicabilã va include dispoziţiile referitoare la protecţia mediului, folosirea pãmîntului, protecţia muncii sau la standarde tehnice.
9. Cu privire la art. 9, 10 şi la partea a V-a
Atît timp cît programele unei pãrţi contractante care prevãd împrumuturi publice, credite nerambursabile, garanţii sau asigurãri pentru facilitarea comerţului sau investiţiilor în strãinãtate nu se referã la investiţii sau activitãţi asociate ale investitorilor din alte pãrţi contractante în aria sa, aceste programe pot fi supuse constringerilor în ceea ce priveşte participarea la ele.
10. Cu privire la art. 10 paragraful (4)
Tratatul adiţional va specifica condiţiile pentru aplicarea tratamentului descris la art. 10 paragraful (3). Acele condiţii vor include, inter alia, prevederi legate de vînzarea sau alt mod de înstrãinare a activelor statului (privatizarea) şi la desfiinţarea monopolurilor (demonopolizarea).
11. Cu privire la art. 10 paragraful (4) şi la art. 29 paragraful (6)
Pãrţile contractante pot tine seama de orice legatura între prevederile art. 29 paragraful (6) şi ale art. 10 paragraful (4).
12. Cu privire la art. 14 paragraful (5)
Se intenţioneazã ca o parte contractantã care încheie un acord la care se referã art. 14 paragraful (5) sa dea asigurãri ca termenii unui asemenea acord nu sînt în contradictie cu obligaţiile acelei pãrţi contractante prevãzute în articolele Acordului cu Fondul Monetar Internaţional.
13. Cu privire la art. 19 subparagraful (1) (i)
Fiecare parte contractantã va stabili în ce mãsura evaluarea şi controlul impactului de mediu vor face obiectul unor cerinţe legale, care sînt autoritãţile competente sa ia decizii în legatura cu aceste cerinţe şi procedurile necesare ce trebuie urmate.
14. Cu privire la art. 22 şi 23
În ceea ce priveşte comerţul cu produse şi materiale energetice, guvernat de prevederile art. 29, acest articol conţine dispoziţii relevante asupra aspectelor care fac obiectul art. 22 şi 23.
15. Cu privire la art. 24
Excepţiile pe care le conţin GATT şi instrumentele conexe se aplica între pãrţile contractante care sînt pãrţi la GATT, asa cum se înţelege din art. 4. Cu privire la comerţul cu produse şi materiale energetice, guvernat de prevederile art. 29, acest articol conţine dispoziţiile relevante pentru aspectele ce fac obiectul art. 24.
16. Cu privire la art. 26 subparagraful (2) a)
Art. 26 subparagraful (2) nu trebuie interpretat ca impunind unei pãrţi contractante sa adopte partea a III-a a acestui tratat în legislaţia interna.
17. Cu privire la art. 26 şi 27
Referirea la obligaţiile de tratat din penultima propozitie a art. 10 paragraful (1) nu include hotãrîri adoptate de organizaţii internaţionale, chiar dacã sînt obligatorii din punct de vedere juridic, sau tratate care au intrat în vigoare înainte de data de 1 ianuarie 1970.
18. Cu privire la art. 29 subparagraful (2) a)
a) În cazul în care o prevedere a GATT sau a unui instrument conex, la care se face referire în acest paragraf, se referã la o acţiune comuna a pãrţilor la GATT, se intenţioneazã ca Conferinţa Cartei sa întreprindã o astfel de acţiune.
b) Noţiunea aplicate la 1 martie 1994 şi practicate pentru materiale şi produse energetice de membrii la GATT 1947 între ei nu intenţioneazã sa se refere la cazurile în care una dintre pãrţi la GATT a invocat art. XXXV al GATT, anulind, prin aceasta, aplicarea GATT fata de o alta parte la GATT, dar aplicind totuşi unilateral, de facto, unele prevederi ale GATT fata de acea alta parte la GATT.
19. Cu privire la art. 33
Conferinţa provizorie a Cartei va trebui sa decidã, cît mai curînd posibil, cum este cel mai bine sa transpuna în fapt scopul titlului III al Cartei Europene a Energiei, astfel încît protocoalele sa se negocieze în domeniile de cooperare cum sînt cele prevãzute în titlul III al Cartei.
20. Cu privire la art. 34
a) Secretarul general interimar va trebui sa ia imediat legatura cu alte organisme internaţionale pentru a stabili termenii în conformitate cu care acestea ar dori sa îşi asume sarcinile ce decurg din tratat şi din Carta. Secretarul general interimar poate sa raporteze în fata Conferintei provizorii a Cartei, la întrunirea acesteia, care are loc, potrivit art. 45 paragraful (4), nu mai tirziu de 180 de zile de la data deschiderii procedurii de semnare a tratatului.
b) Conferinţa Cartei va adopta bugetul anual înainte de începerea anului financiar şi va aproba bilanţul anual.
21. Cu privire la art. 34 subparagraful (3) m)
Modificãrile tehnice la anexe ar putea include, de exemplu, o radiere a nesemnatarilor sau a semnatarilor, care şi-au manifestat intenţia de a nu ratifica, sau unele completãri la anexele N şi VC. Se intenţioneazã ca Secretariatul sa propunã astfel de modificãri Conferintei Cartei atunci cînd este cazul.
22. Cu privire la anexa TFU paragraful (1)
a) Dacã unele dintre pãrţile la un acord la care se face referire în paragraful (1) nu au semnat sau nu au aderat la tratat în timpul necesar pentru notificare, acele pãrţi la acord, care au semnat sau au aderat la tratat, pot notifica în numele lor.
b) În general, necesitatea notificãrilor acordurilor de natura pur comercialã nu este prevãzutã, deoarece astfel de acorduri nu trebuie sa ridice probleme legate de respectarea art. 29 subparagraful (2) a), chiar şi atunci cînd agenţiile de stat sînt cele care participa la ele. Conferinţa Cartei ar putea, totuşi, clarifica, în scopul acestei anexe, ce categorii de acorduri, la care face referiri art. 29 subparagraful (2) b), necesita notificare conform acestei anexe şi care nu necesita aceasta.
DECLARAŢII
V. Reprezentanţii au declarat ca art. 18 paragraful (2) nu va trebui interpretat ca fiind o sustragere de la aplicarea altor prevederi ale acestui tratat.
VI. De asemenea, reprezentanţii au luat nota de urmãtoarele declaraţii care au fost fãcute cu privire la tratat:
1. Cu privire la art. 1 paragraful (6)
În timpul negocierilor cu privire la tratatul adiţional la care se referã art. 10 paragraful (4), Federaţia Rusa doreşte sa se reconsidere chestiunea importantei legislaţiei naţionale cu privire la control, asa cum exprima înţelegerea la art. 1 paragraful (6).
2. Cu privire la art. 5 şi 10 paragraful (11)
Australia precizeazã ca dispoziţiile art. 5 şi ale art. 10 paragraful (11) nu reduc drepturile şi obligaţiile cale care decurg din GATT, inclusiv asa cum au fost elaborate în Acordul Rundei Uruguay privind mãsurile investitionale legate de comerţ, în special în ceea ce priveşte lista excepţiilor în art. 5 paragraful (3), pe care aceasta le considera incomplete.
Australia precizeazã, în continuare, ca nu este adecvat pentru forurile de reglementare a diferendelor, stabilite prin tratat, sa interpreteze art. III şi XI din GATT în contextul diferendelor dintre pãrţi la GATT sau dintre un investitor al unei pãrţi la GATT şi o parte la GATT. Se considera ca, în ceea ce priveşte aplicarea art. 10 paragraful (11) între un investitor şi o parte la GATT, singurul aspect care poate fi considerat în art. 26 este problema sentinţei arbitrale, în cazul în care un panel GATT sau un organism de reglementare a diferendelor potrivit OMC stabileşte, în prealabil, ca o mãsura investitionala legatã de comerţ, menţinutã de o parte contractantã, este în discordanta cu obligaţiile sale care decurg din GATT sau din Acordul privind mãsurile investitionale legate de comerţ.
3. Cu privire la art. 7
Comunitatile Europene şi statele sale membre, precum şi Austria, Norvegia, Suedia şi Finlanda declara ca dispoziţiile art. 7 se conformeazã regulilor convenţionale ale dreptului internaţional cu privire la cablurile şi conductele submarine sau, acolo unde exista asemenea reguli, se vor conformã dreptului internaţional general.
Ele mai declara ca prevederile art. 7 nu urmeazã sa afecteze interpretarea dreptului internaţional existent referitor la jurisdicţia asupra conductelor şi cablurilor submarine şi nu pot fi privite ca fãcînd aceasta.
4. Cu privire la art. 10
Canada şi Statele Unite ale Americii afirma, fiecare în parte, ca vor aplica dispoziţiile art. 10 în conformitate cu urmãtoarele consideratii:
În scopul evaluãrii tratamentului care trebuie acordat investitorilor altor pãrţi contractante şi investiţiilor lor, situaţiile vor trebui apreciate de la caz la caz. Se poate face o comparatie între tratamentul acordat investitorilor unei pãrţi contractante sau investiţiilor investitorilor unei pãrţi contractante şi investiţiile investitorilor altei pãrţi contractante, dacã aceasta comparatie se face între investitori şi investiţii în situaţii similare. Pentru a hotãrî dacã tratamentul diferenţiat al investitorilor sau investiţiilor este în conformitate cu art. 10 trebuie luati în considerare doi factori de baza:
Primul factor consta în obiectivele politicii pãrţilor contractante în diferite domenii, în mãsura în care se conformeazã principiilor nediscriminatorii stabilite la art. 10.
Obiectivele legitime ale politicii respective pot justifica tratamentul diferenţiat fata de investitorii strãini sau fata de investiţiile lor, pentru a reflecta deosebirea dintre împrejurãrile relevante pentru acei investitori şi investiţiile lor şi pentru cele ale omologilor interni. De exemplu, obiectivul asigurãrii integritãţii sistemului financiar al unei tari ar justifica mãsuri prudentiale rezonabile cu privire la investitorii strãini sau investiţiile strãine, acolo unde asemenea mãsuri nu ar fi necesare pentru a asigura realizarea aceloraşi obiective urmãrite de investitorii interni sau investiţiile interne. Acei investitori strãini sau investiţiile lor nu ar fi deci "în situaţii similare" cu investitorii interni şi investiţiile lor. Astfel, chiar dacã o asemenea mãsura ar acorda un tratament diferenţiat, aceasta nu ar veni în contradictie cu prevederile art. 10.
Al doilea factor se referã la mãsura în care cele menţionate mai sus sînt motivate de faptul ca un investitor sau o investiţie este o proprietate strãinã sau este sub control strãin. O mãsura ce urmeazã a fi aplicatã în mod în special unor investitori, numai pentru ca aceştia sînt strãini, fãrã o motivatie suficienta, conform alineatului anterior, ar fi contrarã principiilor art. 10. Investitorul strãin sau investiţia strãinã s-ar afla "în situaţii similare" cu investitorii locali şi investiţiile lor, iar mãsura ar fi contrarã prevederilor art. 10.
5. Cu privire la art. 25
Comunitatile Europene şi statele sale membre atrag atenţia ca, în conformitate cu art. 58 al Tratatului de înfiinţare a Comunitãţii Europene:
a) companiile sau firmele înfiinţate în conformitate cu legislaţia statelor membre şi avîndu-se sediul înregistrat, conducerea centrala sau locul principal de afaceri în cadrul Comunitãţii vor fi tratate, pentru dreptul de înfiinţare, conform partii a III-a, titlul III, capitolul 2 al Tratatului de înfiinţare a Comunitãţii Europene, în acelaşi mod ca şi persoanele fizice care sînt nationali ai statelor membre; companiile sau firmele care au doar sediul în cadrul Comunitãţii trebuie sa menţinã în acest scop o legatura efectivã şi continua cu economia uneia dintre statele membre;
b) companii şi firme înseamnã companii sau firme constituite conform dreptului civil sau comercial, inclusiv societãţile cooperatiste şi alte persoane juridice guvernate de legea publica sau privatã, cu excepţia celor care sînt nonprofit.
Comunitatile Europene şi statele membre mai atrag atenţia, de asemenea, asupra faptului ca legislaţia comunitara prevede posibilitatea extinderii tratamentului descris mai sus la filialele şi agenţiile companiilor sau firmelor care nu s-au înfiinţat în vreunul dintre statele membre şi arata ca aplicarea art. 25 al Tratatului Cartei Energiei va permite numai acele derogãri care sînt necesare pentru a proteja tratamentul preferenţial ce rezulta din procesul mai larg de integrare economicã, care deriva din tratatele referitoare la constituirea Comunitãţii Europene.
6. Cu privire la art. 40
Danemarca atrage atenţia asupra faptului ca Carta Europeanã a Energiei nu se aplica Groenlandei şi Insulelor Feroe pînã cînd nu se primeşte o nota în acest sens de la guvernele locale ale Groenlandei şi Insulelor Feroe.
7. Cu privire la anexa G paragraful (4)
a) Comunitatile Europene şi Federaţia Rusa declara ca comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, pînã cînd ele vor conveni un alt acord, de dispoziţiile art. 22 al Acordului de parteneriat şi cooperare, care stabileşte o relatie de parteneriat între Comunitatile Europene şi statele membre, pe de o parte, şi Federaţia Rusa, pe de alta parte, semnat la Corfu la 24 iunie 1994, schimbului de scrisori ataşate acestui acord şi declaraţiilor comune conexe, iar diferendele cu privire la acest comerţ se soluţioneazã conform procedurilor conţinute în acest acord.
b) Comunitatile Europene şi Ucraina declara ca, în conformitate cu Acordul de parteneriat şi cooperare, semnat la Luxemburg la 14 iunie 1994, şi cu Acordul interimar la acesta, parafat în aceeaşi zi, comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific care va fi încheiat între Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Ucraina.
Pînã la intrarea în vigoare a acestui acord specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economicã şi comercialã dintre Comunitatea Economicã Europeanã, Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, sa se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.
c) Comunitatile Europene şi Kazahstan declara ca, în conformitate cu Acordul de parteneriat şi cooperare, parafat la Bruxelles la 20 mai 1994, comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific care va fi încheiat între Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Kazahstan.
Pînã la intrarea în vigoare a acestui acord specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economicã şi comercialã dintre Comunitatea Economicã Europeanã, Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, sa se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.
d) Comunitatile Europene şi Kirghizstan declara ca, în conformitate cu Acordul de parteneriat şi cooperare, parafat la Bruxelles la 31 mai 1994, comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific care va fi încheiat între Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Kirghizstan.
Pînã la intrarea în vigoare a acordului specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economicã şi comercialã dintre Comunitatea Economicã Europeanã, Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, sa se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.
e) Comunitatile Europene şi Tadjikistan declara ca comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific, care va fi încheiat între Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Tadjikistan.
Pînã la intrarea în vigoare a acordului specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economicã şi comercialã dintre Comunitatea Economicã Europeanã, Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, sa se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.
f) Comunitatile Europene şi Uzbekistan declara ca comerţul cu materiale nucleare dintre ele va fi guvernat, în exclusivitate, de dispoziţiile unui acord specific, care va fi încheiat între Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Uzbekistan.
Pînã la intrarea în vigoare a acordului specific, dispoziţiile Acordului privind comerţul şi cooperarea economicã şi comercialã dintre Comunitatea Economicã Europeanã, Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 1989, vor continua, în exclusivitate, sa se aplice comerţului cu materiale nucleare dintre ele.
PROTOCOLUL CARTEI ENERGIEI PRIVIND EFICIENTA
ENERGETICA ŞI ASPECTE LEGATE DE MEDIU
VII. Conferinţa a adoptat textul Protocolului Cartei Energiei privind eficienta energetica şi aspecte legate de mediu, care este prezentat în anexa nr. 3
CARTA EUROPEANĂ A ENERGIEI
VIII. Conferinţa interimara a Cartei şi Conferinţa Cartei, înfiinţatã prin tratat, îşi vor asuma responsabilitatea pentru luarea deciziilor cu privire la cererile pentru semnarea Actului final al Conferintei Cartei Europene a Energiei de la Haga şi al Cartei Europene a Energiei, adoptate prin prezentul document.
Documentare
IX. Documentele negocierilor cu privire la Conferinţa Cartei Europene a Energiei vor fi depuse la Secretariat.
Întocmit la Lisabona la 17 decembrie 1994.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
