────────── *) Aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 788 din 23 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 20 octombrie 2015.────────── În baza prevederilor «Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră», semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Nyiregyhaza, pe teritoriul Ungariei, în perioada 28-30 aprilie 2015, Sesiunea a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.
Au participat:
Delegaţia Părţii române:
Iulian Jugan - Împuternicit Guvernamental
Ovidiu Gabor - Supleant al Împuternicitului Guvernamental
Carmen Neagu - Secretar pentru ape de frontieră al Comisiei
hidrotehnice
Anemari Ciurea - expert
Dragoş Cazan - Şeful Subcomisiei de calitate a apei
Sorin Ionel Rîndaşu-Beuran - Şeful Subcomisiei de apărare împotriva
inundaţiilor
Valentina Ungureanu - expert
Carmen Mihăilescu - expert
Răsvan Alecu - expert
Delegaţia Părţii ungare:
Kovacs Peter - Împuternicitul Guvernamental
Bak Sandor - Supleant al Împuternicitului Guvernamental
Domahidy Laszlo - Secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice
Kelemen Bela - Şeful Subcomisiei de calitate a apei
Bara Sandor - Şeful Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor
Szabo Janos - Şeful Subcomisiei de gospodărirea apelor şi
hidrometeorologie
Bodnar Gaşpar - Directorul Direcţiei Apelor din Regiunea Tisa Superioară
Comisia a stabilit următoarea ordine de zi: I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Cluj Napoca, în 26 martie 2014. II. Diverse I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXV-a a Comisiei. I.1. Activitatea Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării I.1.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Arad, în perioada 23-25 februarie 2015. ● În cadrul întâlnirii, a fost întocmit proiectul de text al Protocolului Sesiunii a XXVI-a a Comisiei cât şi anexele acestuia şi Subcomisia a stabilit detaliile organizatorice ale Sesiunii a XXVI-a a Comisiei. ● Subcomisia a analizat procesele verbale ale Subcomisiilor permanente şi a constatat că de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare şi până în prezent au fost semnate următoarele procese verbale: 1. Procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, care a avut loc la Nyiregyhaza, în perioada 29 septembrie-03 octombrie 2014; 2. Procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, care a avut loc la Baia Mare (Dăneşti), în perioada 03-07 noiembrie 2014. 3. Procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, care a avut loc la Vârtop, în perioada 10-14 noiembrie 2014; Subcomisia a analizat procesele verbale mai sus amintite şi propune Comisiei aprobarea acestora. ● Subcomisia a continuat analiza stadiului revizuirii Regulamentelor existente şi finalizarea anexelor Regulamentelor aflate în lucru şi a constatat următoarele: ● Referitor la "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria", Subcomisia constată că experţii Părţilor au propus modificarea anexei 8 b din Regulament şi propun aprobarea anexei modificate ce reprezintă anexa nr. 1 la prezentul Protocol. ● În legătură cu continuarea finalizării anexelor 2 şi 3 Partea ungară a transmis prin secretarii pentru ape de frontieră materialul intitulat "Motivarea propunerii Părţii ungare pentru finalizarea anexelor 2 şi 3 ale Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă din cadrul Acordului între Guvernul României şi Guvernului Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră". Partea română consideră că este necesară completarea materialului în vederea definitivării punctului de vedere tehnic, cu următoarele informaţii: - Debitele aferente nivelurilor din secţiunile determinante ale râurilor Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, astfel cum sunt definite în anexa 3 a "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă" în vigoare, respectiv: ● Nivel istoric, faza I, faza II, faza III; ● Timpii estimaţi de intervenţie pentru fiecare fază. Având în vedere faptul că prognoza viiturilor în România se face pe debite, iar în Ungaria pe niveluri, Partea română consideră că este necesară corelarea nivelurilor istorice maxime şi a cotelor aferente de apărare de la mirele determinante din anexa 3 cu debitele aferente acestora. Partea ungară îşi menţine solicitările în legătură cu datele de exploatare ale acumulărilor situate pe cursurile de apă enumerate în materialul de fundamentare tehnică şi juridică transmis. Motivul solicitării este faptul că aceste acumulări au efect asupra propagării în regim natural a undei de viitură, acestea fiind punctele de ieşire ale bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă transfrontieră din România, de aceea fără a se cunoaşte datele referitoare la exploatarea acumulărilor nu se pot elabora prognoze corecte ale propagării undelor de viitură pe sectoarele de râu de pe teritoriul ungar. Conform punctului de vedere al Părţii ungare datele solicitate de aceasta sunt în concordanţă cu Acordul, respectiv cu art. 3 al acestuia care stabileşte ca obiectiv principal ţinerea sub control al efectelor transfrontieră. Partea ungară accentuează şi solicită luarea în considerare a faptului că pe baza art. 14 al Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor aprobat, are dreptul să solicite, începând cu atingerea nivelurilor pentru faza a II-a de apărare, date privind sectoare din amonte ale bazinului, care nu intră sub incidenţa Regulamentului, în măsura în care evenimentele de pe acele sectoare influenţează propagarea viiturilor pe teritoriul ungar. Această situaţie a fost analizată în comun, de experţii Părţilor la întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor din 25-29 noiembrie 2013, când în Procesul verbal s-a scris punctul de vedere comun, respectiv că lucrările menţionate de Partea ungară au efect transfrontieră asupra propagării undelor de viitură. Partea ungară este gata să accepte, ca soluţie de compromis, ca solicitarea privind datele acumulărilor să nu fie rezolvată prin modificarea anexei 2 a Regulamentului în vigoare, ci prin aplicarea art. 14 şi 16 ale Regulamentului aprobat. Pe baza acestora, o dată cu atingerea nivelurilor pentru faza II de apărare pe teritoriul său, Partea română ar trebui să transmită datele menţionate în art. 16 al Regulamentului aprobat pentru acumulările Lugaş şi Tileag de pe râul Crişul Repede, acumularea Răpsig-Cărand de pe râul Teuz, cât şi acumularea Tauţ de pe râul Cigher. Datele solicitate de Partea română au fost transmise de Partea ungară, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, la data de 24 martie 2015. La prezenta Sesiune Împuterniciţii au discutat diferenţele de opinie apărute cu ocazia finalizării anexelor 2 şi 3 ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă" şi au hotărât următoarele: - să fie modificate articolele 3 şi 4 ale Regulamentului după cum urmează: Articolul 3 Sectoarele de râuri şi cursuri de ape, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, grupate pe subunităţi hidrografice, asupra cărora se aplică Regulamentul, sunt cuprinse în anexa nr. 2 a prezentului Regulament. Zona delimitată în anexa nr. 2 la "Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse pe cursuri de apă", se referă exclusiv la acest regulament şi nu se extinde asupra altor domenii de aplicare din Acord, în conformitate cu art. 9 alineatul 1 din Acord. Pentru sectoarele de râu definite în anexa nr. 2 se va face schimb de date şi informaţii între Părţi. Datele şi informaţiile cu privire la cursurile de apă, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi mirele determinante sunt incluse în anexa nr. 3 a prezentului Regulament. Schema de asamblare a planurilor de situaţie (scara 1:1.000.000) constituie anexa nr. 4 a prezentului Regulament. Planurile de situaţie, cu lucrările enumerate în anexa nr. 2 (scara 1:100.000), constituie anexa nr. 5 a prezentului Regulament. Profilele longitudinale ale digurilor (scara 1:50.000 şi 1:100) cât şi secţiunile transversale caracteristice (scara 1:100) constituie anexa nr. 6 a prezentului Regulament. Planurile generale şi curbele de capacitate a acumulărilor nepermanente se găsesc în anexa nr. 7 a prezentului Regulament. Profilele longitudinale şi secţiunile transversale caracteristice ale liniilor de localizare constituie anexa nr. 8 a prezentului Regulament. Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente sunt obligate să opereze în anexe până la 1 decembrie al fiecărui an toate modificările survenite. Părţile îşi vor comunica reciproc, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, aceste modificări. Articolul 4 Pentru coordonarea acţiunilor de apărare împotriva inundaţiilor, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente întreţin legături directe între ele, în care scop fiecare Parte desemnează delegaţii competenţi pentru a da informaţii în legătură cu apărarea împotriva inundaţiilor Delegaţii competenţi vor trece frontiera, în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul între organele hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare". - Părţile au căzut de acord să extindă domeniul de aplicare al Regulamentului în cazul râului Crişul Repede până la acumularea Lugaş, incluzând şi acumularea. - Partea ungară consideră că este oportună extinderea domeniului de aplicare a acestui regulament pe râul Teuz până la acumularea Cărand-Răpsig, iar pentru râul Cigher până la acumularea Tăuţ, incluzând şi acumulările. Partea română doreşte să verifice, dacă sectoarele de râu menţionate fac parte din domeniul de aplicare a Acordului şi va trimite în scris punctul său de vedere prin scrisoare semnată de Împuternicit, până la data de 30.06.2015. Partea română consideră oportună cuprinderea şi a porţiunii aferente de pe râul Crişul Triplu până la vărsarea în râul Tisa, având în vedere faptul că lucrările de pe acest sector influenţează tranzitarea viiturilor în România. În decurs de două luni de la primirea scrisorii de răspuns de la Partea română, Împuterniciţii vor hotărî sarcinile de urmat în cadrul unei întâlniri extraordinare. ● Referitor la finalizarea anexelor 2 şi 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne", Comisia constată că: - Experţii Părţii ungare au finalizat anexele nr. 2 şi 5c ale Regulamentului pe baza metodologiei agreate şi le-au transmis Secretarului pentru ape de frontieră al Comisiei. - Partea română a informat că procesul de transfer a unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţi Funciare în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" s-a finalizat. - Experţii români lucrează la finalizarea anexelor 2 şi 5c, care vor fi transmise Secretarului pentru ape de frontieră al Comisiei până la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor. ● Referitor la "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară", Comisia constată că experţii Părţilor au elaborat, concordat şi agreat forma finală a Regulamentului şi anexelor acestuia şi propun aprobarea acestora. Regulamentul reactualizat şi anexele reprezintă anexa nr. 3 la prezentul Protocol. I.1.b. Comisia hotărăşte: ● Se aprobă procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării, semnat la Arad, în 25 februarie 2015. ● Se aprobă modificarea anexei 8b a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria, care reprezintă anexa nr. 1 la prezentul Protocol. ● Se aprobă modificarea "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă", care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul Protocol. ● În interesul stabilirii domeniului de aplicare a "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă", Împuterniciţii guvernamentali vor avea o întâlnire extraordinară până la 30 august 2015. ● Se aprobă modificarea "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" şi a anexelor acestuia care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul Protocol. Regulamentul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016. ● Subcomisia va continua analiza proceselor verbale ale Subcomisiilor permanente. ● Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului revizuirii Regulamentelor existente şi finalizarea anexelor Regulamentelor aflate în lucru. ● Să examineze situaţia îndeplinirii sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă". ● Următoarea întâlnire a Subcomisiei de coordonare şi dezvoltare a colaborării va avea loc pe teritoriul Ungariei, în semestrul II al anului 2015. I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apei I.2.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Vârtop, în perioada 10-14 noiembrie 2014. ● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară"au fost îndeplinite. Conform prevederilor "Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" în vigoare, experţii Părţilor au efectuat în anul 2013, prelevări de probe de apă pe râurile Tur, Someş, Crasna, Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş. Evaluarea stării calităţii cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice efectuate în anul 2013, de către ambele Părţi, în conformitate cu art. 9 al Regulamentului în vigoare. Se păstrează tendinţa generală de îmbunătăţire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară. În conformitate cu prevederile art. 5, pct. d) al Regulamentului, în perioada 24-27 iunie 2014 a avut loc acţiunea de intercomparare a laboratoarelor care participă la supravegherea calităţii apelor râurilor care formează sau traversează frontiera româno-ungară. În cadrul acţiunii de intercomparare toate laboratoarele au obţinut calificativul "foarte bine" pentru indicatorii chimici şi rezultate "bune" pentru indicatorii biologici. Părţile consideră de comun acord că acţiunea de intercomparare chimică şi biologică a laboratoarelor şi-a atins scopul. În continuare se propune ca în cadrul acţiunii de intercomparare, şi în viitor, să se pună un accent deosebit pe analiza indicatorilor biologici şi micropoluanţilor (anorganici şi organici), domenii în dezvoltare continuă în UE şi de importanţă deosebită ale Directivei Cadru a Apei. ● Experţii Părţilor au continuat analiza pentru revizuirea "Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară şi au elaborat, concordat şi agreat forma finală a acestuia şi a anexelor. ● În perioada scursă de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei (Cluj Napoca, 24-26 martie 2014) şi până la prezenta Sesiune, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontalier în înţelesul "Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării şi controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" ● Subcomisia a analizat necesitatea şi frecvenţa indicatorilor de calitate a apei din anexele nr. 7b şi 7c ale "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria" la cererea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie. Experţii Părţilor au agreat şi propus Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie anexa 7b revizuită a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria". Referitor la anexa 7c a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria" experţii Părţilor au agreat şi propun Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie ca frecvenţa de determinare a indicatorilor de calitate a apei să fie de 2 probe/an pentru forajele cu o adâncime de foraj mai mică de 50 m şi de 1 probă/an pentru forajele cu o adâncime mai mare de 50 m, frecvenţa de determinare a nivelului apei freatice rămânând neschimbată. ● Părţile s-au informat reciproc că în prezent nu sunt în derulare proiecte comune care au legătură cu activitatea Subcomisiei. Experţii Părţilor vor intensifica, în viitor, eforturile pentru propuneri de proiecte cu tematici comune privind protecţia calităţii apelor în vederea accesării de fonduri externe pentru finanţarea acestora. ● În data de 25 septembrie 2014 reprezentanţii KOVIZIG cu sediul la Gyula şi reprezentanţii ANIF cu sediul la Oradea s-au întâlnit pe teritoriul ungar şi au continuat discuţiile privind posibilităţile teoretice de tranzitare a apelor pe canalul Ghepeş şi au încheiat un proces verbal. Cu acest prilej ANIF a informat că în urma modernizării staţiei de epurare de la Salonta, calitatea apei Canalului CPE2, care anterior a fost luat în considerare pentru suplimentarea apei Canalului Ghepeş, s-a îmbunătăţit în mare măsură. Ca urmare, experţii Părţilor din cadrul Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie propun să se efectueze măsurători de calitatea apei şi debit pe Canalul CPE2, în secţiunea amonte de posibilul obiect de artă de tranzitare a apei, în comun, de către Subcomisia de calitatea apei şi Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie. I.2.b. Comisia hotărăşte: ● Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Vârtop, la 14 noiembrie 2014. ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară". ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării şi controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară". ● Subcomisia de calitate a apei să transmită Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie propunerile privind modificarea anexelor nr. 7b şi 7c ale "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria". ● Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu proiectele în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor din cadrul Subcomisiei de calitate a apei să efectueze o măsurătoare de calitate a apei pe canalul CPE 2, conform punctului 6 al Procesului verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la data de 03 octombrie 2014 la Nyiregyhaza. ● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2015, pe teritoriul Ungariei. I.3. Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor I.3.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Baia Mare (Dăneşti), în perioada 03-07 noiembrie 2014. ● Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a continuat discuţiile pentru corelarea şi finalizarea anexelor 2 şi 3 ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă" şi constată că experţii Părţilor şi-au menţinut punctele de vedere diferite din Procesul verbal semnat la întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor, care a avut loc la Debrecen (ErdŞspuszta) în perioada 25-29 noiembrie 2013. ● Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a continuat activitatea de reactualizare a anexelor "Regulamentului privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne". - În scopul continuării activităţii de finalizare a anexelor 2 şi 5c ale Regulamentului, experţii Părţii ungare au finalizat anexele nr. 2 şi 5c ale Regulamentului pe baza metodologiei agreate şi le-au transmis către Secretarul pentru ape de frontieră al Comisiei. - Partea română informează că procesul de transfer a unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" s-a finalizat. În prezent, specialiştii lucrează la finalizarea anexelor 2 şi 5c, care vor fi transmise către Secretarul pentru ape de frontieră al Comisiei până la următoarea întâlnire a Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor. ● În anul 2014 barajul Bekeş de pe râul Crişul Dublu nu a fost exploatat la nivel ridicat. De aceea nu a fost nevoie de aplicarea "Regulamentului privind regimul de exploatare al barajului Bekeş la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român" . ● Referitor la analiza stadiului de urmărire a funcţionării şi exploatării acumulării permanente Suplacul de Barcău de către ABA Crişuri şi TIVIZIG -Debrecen, experţii Părţii române au transmis Părţii ungare informarea privind modul de funcţionare şi exploatare în perioada ianuarie-mai 2014 a acumulării permanente Suplacul de Barcău. Partea ungară a transmis Părţii române punctul de vedere cu privire la această informare în luna iunie 2014. Experţii Părţilor au convenit că exploatarea acumulării permanente Suplacul de Barcău a fost eficientă. Experţii Părţilor au convenit ca Partea română să informeze Partea ungară, până la data de 30 mai 2015, cu privire la modul de funcţionare al acumulării permanente Suplacul de Barcău. ● Experţii Părţilor au efectuat în perioada 9 septembrie-9 octombrie 2014, examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, de pe teritoriile celor două ţări. În conformitate cu cele consemnate în procesele verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor sunt în stare corespunzătoare. Totodată, au constat că procesele verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare. Experţii Părţilor şi-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, desfăşurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare. ● Referitor la analiza îndeplinirii sarcinilor prevăzute în vederea eliminării inundaţiilor în timpul apelor interne din zona de frontieră (bazinul Crasna), experţii Părţii ungare au informat că a fost finalizată deponia pe malul drept al canalului Lapi. Experţii Părţii române informează că s-a finalizat înlocuirea clapetului în secţiunea de la km 0+050 pe canalul Lapi. Partea ungară consideră că este necesară analiza comportării la ape mari a lucrărilor executate. Partea română este de acord cu propunerea Părţii ungare. Părţile informează că în perioada scursă de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare şi până la prezenta Sesiune nu au existat suprafeţe inundate. ● În legătură cu analiza studiului predat de către Partea ungară Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie intitulat "Informare privind analiza posibilităţii tranzitării gravitaţionale a apelor pe canalele şi cursurile de apă ce traversează frontiera" la cererea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor îşi va exprima un punct de vedere cu privire la tranzitarea apelor mari şi a apelor interne, numai după completarea studiului cu planuri şi hărţi care să conţină infrastructura existentă de gospodărirea apelor şi îmbunătăţiri funciare, pentru zona în care se solicită tranzitarea gravitaţională a apelor. Având în vedere analiza situaţiei actuale şi observaţiile cuprinse în studiu care fac referire la posibilitatea alimentarii gravitaţionale cu apă, Partea Română propune ca Partea ungară să stabilească necesarul de apă de pe teritoriul ungar, defalcat pe canele de ape interne. După precizarea necesarului de apă de către Partea Ungară, Partea Română va analiza posibilităţile şi condiţiile în care se poate asigura acesta. Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor returnează studiul spre completare cu aceste observaţii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie. ● Experţii Părţilor s-au informat reciproc în legătură cu proiectele în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. În cadrul Conferinţei de la Budapesta care a avut loc în perioada 3-4 iunie 2014 şi în cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor experţii ambelor ţări au prezentat rezultatele obţinute în cadrul procesului de implementare al Directivei pentru evaluarea şi managementul riscului la inundaţii EC/60/2007. Referitor la rezultatele şi sarcinile conform prevederilor Directivei EC/60/2007, Părţile se vor informa reciproc în cadrul unor întâlniri viitoare. ● Partea ungară a informat Partea română despre întocmirea "planurilor de gestionare a albiei majore". Partea ungară propune ca în cadrul unor întâlniri de lucru ale experţilor, să se informeze reciproc asupra legislaţiei naţionale privind gestionarea şi exploatarea albiilor majore. Partea română este de acord cu propunerea de informare reciprocă asupra acestei problematici. I.3.b Comisia hotărăşte: ● Se aprobă procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Baia Mare (Dăneşti), la 7 noiembrie 2014. ● Să se continue activitatea de finalizare a anexelor nr. 2 şi 3 ale "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă", pe baza prezentului Protocol. ● Să se finalizeze anexele 2 şi 5c a "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor produse de ape interne" şi să se transmită spre aprobare până la următoarea întâlnire a Subcomisiei. ● Să se examineze situaţia îndeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekeş la nivel ridicat +510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul român. ● Să se analizeze stadiul urmăririi funcţionării şi exploatării acumulării permanente Suplacul de Barcău de către ABA Crişuri şi VIZIG -Debrecen. ● Să se examineze Procesele verbale ale întâlnirilor de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, din anul 2015. ● Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. ● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2015, pe teritoriul Ungariei. I.4. Activitatea Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie I.4.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Nyiregyhaza, în perioada 29 septembrie-03 octombrie 2014. ● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria" au fost îndeplinite. ● Subcomisia a propus modificarea anexei 8 b a Regulamentului. În legătură cu solicitarea adresată Subcomisiei de calitate a apei privind anexele 7b şi 7c ale "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria", experţii Părţilor au agreat modificările anexei 7b a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria" care conţine modificările pe care experţii Părţilor le-au agreat şi pe care o propun Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie spre examinare şi aprobare. De asemenea, referitor la anexa 7c experţii Părţilor au agreat şi propun Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie ca frecvenţa de determinare a indicatorilor de calitate a apei să fie de 2 probe/an pentru forajele cu o adâncime de foraj mai mică de 50 m şi de 1 probă/an pentru forajele cu o adâncime mai mare de 50 m, frecvenţa de determinare a nivelului apei freatice rămânând neschimbată. ● Partea ungară a prezentat Părţii române o solicitare de date cu privire la observaţii, prognoze şi regulament de exploatare a lacurilor de acumulare în formă tabelară reprezentând anexa nr. 1 la Procesul verbal încheiat cu ocazia întâlnirii experţilor pentru schimbul de experienţă privind metodologiile de elaborare a prognozelor în cadrul relaţiei bilaterale româno-ungare, semnat în data de 17 septembrie 2014, la Bucureşti. Pentru justificarea solicitării, Partea ungară a prezentat sistemul de măsurare automată şi teletransmisie comun ungaro-ucrainean existent la Direcţia de Ape Tisa Superioară cât şi posibilităţile de dezvoltare a acesteia. Experţii Părţii ungare solicită experţilor Părţii române ca până la următoare întâlnire a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie să examineze tabelul ce conţine necesarul de date şi să exprime un punct de vedere cu privire la aprobarea introducerii acestora în fluxul de date. Partea română informează că va analiza solicitarea Părţii ungare în conformitate cu prevederile "Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră" semnat la 15 septembrie 2003 şi a Regulamentelor în vigoare aferente acestuia. ● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră" au fost îndeplinite. ● Referitor la sarcinile prevăzute în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară" se constată că în perioada scursă de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei (Cluj Napoca, 24-26 martie 2014) şi până la prezenta Sesiune, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor limită (prag) stabilite în anexa Regulamentului, nefiind necesar să se aplice măsurile stabilite în Regulament. ● Schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice a continuat în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Bucureşti, în perioada 15-17 septembrie 2014. Experţii Părţilor propun continuarea schimbului de experienţă în cadrul unei întâlniri ce se va desfăşura la Budapesta, în perioada septembrie-octombrie 2015. ● Experţii Părţii române au informat că proiectul naţional DESWAT a fost finalizat în cursul anului 2014, în momentul de faţă fiind demarat procesul de transfer către autoritatea competentă din domeniul gospodăririi apelor din România. Experţii Părţilor au căzut de acord ca după finalizarea transferului să se poată realiza includerea datelor DESWAT pentru staţiile din anexa 4a a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria". ● Referitor la posibilităţile teoretice de tranzitare a apelor pe canalul Ghepeş conform sarcinilor prevăzute la punctul 6 al ordinei de zi, din Procesul verbal întocmit cu ocazia întâlnirii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Geoagiu, în 25 noiembrie 2011, experţii Părţilor au informat Comisia despre următoarele: Experţii Părţilor s-au întâlnit în data de 25 septembrie 2014, pe teritoriul ungar, unde ANIF a prezentat materialul "Lucrări de apărare pe cursurile de apă întretăiate de frontieră, în judeţele Bekeş şi Bihor", elaborat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Româno- Ungar, în care sunt prezentate următoarele propuneri de lucrări în vederea tranzitării apei din Canalul Colector în Ungaria: - Defrişarea şi amenajarea albiei pe tronsonul dintre cele două ţări a CCS1 Ghepeş - Canalul CPE1; - Defrişare şi amenajare a albiei pe canalul CCP1 Ghepeş care porneşte din apropierea Canalului Colector şi colectează toate canalele din zona Boiu şi le dirijează către Canalul CPE2; - Realizarea unui canal care leagă canalul CCP1 Ghepeş cu Canalul Colector; - Realizarea de lucrări de artă noi pe canalul CPE2 la ramificarea canalului Ghepeş; - Reconstrucţia lucrărilor de artă existente. Pentru definitivarea soluţiei tehnice este necesară realizarea unui studiu de fezabilitate. ANIF a informat că în urma modernizării staţiei de epurare de la Salonta, calitatea apei Canalului CPE2, care anterior a fost luat în considerare pentru suplimentarea apei Canalului Ghepeş s-a îmbunătăţit în mare măsură. Ca urmare, experţii Părţilor propun să se efectueze măsurători de calitate a apei şi debit pe Canalul CPE2, în secţiunea amonte de posibilul obiect de artă de tranzitare a apei, în comun, de către Subcomisia de calitatea apei şi Subcomisia de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie. Pe baza rezultatelor acestor măsurători experţii Părţilor vor face propuneri privind suplimentarea apei la următoarea întâlnire a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie. ● În conformitate cu cele cuprinse la punctul 7 al Procesului verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Nyiregyhaza, în 03 octombrie 2014, experţii Părţii române au efectuat măsurători geodezice pe canalele: Galamboş (Galambos), Boghiş (Keleti ţvcsatorna) şi Senaşi (Szenasi) pe care le-a predat Părţii ungare în format electronic (plan de situaţie, profil longitudinal, profil transversal). Părţile au convenit ca până la următoarea întâlnire a Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie să întocmească o informare comună pentru toate cele 5 canalele. ● La solicitarea Subcomisiei, Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor a analizat studiul cu titlul "Analiza posibilităţii tranzitării gravitaţionale a apelor pe canalele şi cursurile de apă ce traversează frontiera româno-ungară". Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor îşi va exprima un punct de vedere cu privire la tranzitarea apelor mari şi a apelor interne, numai după completarea studiului cu planuri şi hărţi care să conţină infrastructura existentă de gospodărirea apelor şi îmbunătăţiri funciare, pentru zona în care se solicită tranzitarea gravitaţională a apelor. După precizarea necesarului de apă de către Partea ungară, Partea română va analiza posibilităţile şi condiţiile în care se poate asigura acesta. Având în vedere analiza situaţiei actuale şi observaţiile cuprinse în studiu care fac referire la posibilitatea alimentarii gravitaţionale cu apă, Partea română propune ca Partea ungară să stabilească necesarul de apă de pe teritoriul ungar, defalcat pe canele de ape interne. Subcomisia de apărare împotriva inundaţiilor returnează studiul spre completare cu aceste observaţii Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie. ● Părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor s-au informat reciproc referitor la stadiul realizării sarcinilor conform Directivei Cadru a Apei din Planul Integrat de Management al b. h. Tisa. Experţii Părţilor s-au informat reciproc cu privire la stadiul realizării raportului naţional pentru fiecare parte, în baza Art. 5 al Directivei Cadru a Apei, pentru corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterane transfrontaliere din Planul Integrat de Management al b. h. Tisa, realizat sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). Experţii Părţilor au convenit să se informeze reciproc cu privire la rezultatele analizei de risc pentru corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterane transfrontaliere, utilizând template-urile dezvoltate de grupul de lucru Tisa al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), după raportarea acestora la Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), prin grupul Tisa. I.4.b. Comisia hotărăşte: ● Se aprobă procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Nyiregyhaza în 3 octombrie 2014. ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria". ● Să se examineze propunerile Subcomisiei de calitate a apei privind modificarea anexelor 7b şi 7c ale "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria". ● Experţii Părţii române vor examina tabelul conţinând solicitarea de date a Părţii ungare şi vor analiza oportunitatea introducerii acestora în fluxul de date pe baza prevederilor "Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră" şi a Regulamentelor anexate aflate în vigoare. ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe cursurile de apă pe apele de frontieră". ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară". ● Să se continue schimbul de experienţă între experţii români şi unguri implicaţi în elaborarea prognozelor hidrologice. ● Să se analizeze includerea în fluxul informaţional existent între Părţi a datelor din proiectul DESWAT pentru staţiile din anexa 4 a a "Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Ungaria", după finalizarea proiectului. ● Să se continue activitatea grupei comune de experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe canalul Ghepeş conform punctului 8 al Procesului verbal al Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, semnat la Vama, în data de 8 noiembrie 2013. ● Experţii Părţilor să întocmească până la următoarea întâlnire a Subcomisiei, o informare comună despre starea şi posibilităţile de tranzitare a apei pentru canalele: Galamboş, Boghiş, Senaşi, Topronghioş şi Cutaş Mureş şi să o prezinte Comisiei. ● Experţii Părţilor să se informeze în legătură cu proiectele aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. ● Experţii Părţilor să se informeze reciproc în legătură cu stadiul sarcinilor Directivei Cadru a Apei din Planul Integrat de Management al b. h. Tisa, pentru corpurile de apă de suprafaţă de frontieră şi corpurile de apă subterană transfrontiere, pe baza obiectivelor Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). ● Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în semestrul II al anului 2015, pe teritoriul României. I.5. Întâlnirea Împuterniciţilor în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice În anul 2014 nu a avut loc întâlnirea Împuterniciţilor cu ocazia verificării comune pe teren a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor. I.6. Colaborarea autorităţilor teritoriale: I.6.a. Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre autorităţile hidrotehnice teritoriale ale Părţilor, desfăşurată între cele două Sesiuni, în diferitele domenii ale gospodăririi apelor care formează sau sunt întretăiate de frontiera de stat. I.6.b. Comisia hotărăşte sprijinirea în continuare a colaborării directe între autorităţile hidrotehnice teritoriale cât şi participarea specialiştilor din autorităţile centrale şi teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre Părţi. I.7. Examinarea programului lucrărilor noi I.7.a. Comisia constată: În perioada de la Sesiunea a XXV-a a Comisiei (la Cluj Napoca, 24-26 martie 2014) şi până la prezenta Sesiune, Părţile nu au transmis spre avizare, documentaţii ale unor intervenţii cu posibil efect transfrontalier conform procedurii prevăzute în "Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil efect transfrontier". I.7.b. Comisia hotărăşte: Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervenţiilor şi proiectelor cu posibil efect transfrontalier". I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistenţă tehnică sau financiară terţă I.8.a. Comisia constată că în cadrul Subcomisiilor, Părţile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune realizate cu asistenţă tehnică şi financiară terţă aflate în derulare. I.8.b. Comisia hotărăşte sprijinirea şi urmărirea în continuare, cu atenţie, a proiectelor care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistentă tehnică şi financiară terţă, cât şi a celor din bazinele hidrografice ale Tisei şi al Dunării. I.9. Următoarea întâlnire a Comisiei Comisia hotărăşte că următoarea Sesiune ordinară aferentă anului 2015 să aibă loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2015, sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2016. II. Diverse. Împuternicitul ungar a informat că în domeniul gospodăririi apelor Începând cu 1 ianuarie 2014, au avut loc următoarele schimbări organizatorice (de structură): - Responsabilitatea pentru gospodărirea apelor - exceptând protecţia calităţii apei - a trecut de la Ministerul Dezvoltării Rurale la Ministerul de Interne motiv pentru care a fost mutat şi personalul care se ocupă cu gospodărirea apelor de la Ministerul Dezvoltării Rurale la Ministerul de Interne. - Competenţa de acordare a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărirea apelor a trecut de la Inspectoratul Naţional de Protecţia Mediului, Protecţia Naturii şi Apelor, şi de la inspectoratele sale teritoriale, la Autoritatea Naţională pentru Ape (OVH) şi autorităţile sale teritoriale înfiinţate cu ocazia reorganizării. Totodată, s-a înfiinţat Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Protecţia Naturii şi inspectoratele sale teritoriale, în cadrul acestora rămânând laboratoarele care o deservesc şi activitatea de urmărire a calităţii apei. Începând cu perioada iunie-septembrie 2014 au avut loc următoarele schimbări organizatorice: - Ministerul de Interne a preluat de la Ministerul Agriculturii şi responsabilitatea pentru protecţia apelor, astfel încât Ministerul de Interne a devenit în întregime responsabil pentru gospodărirea integrată a apelor (exceptând gestiunea economică a sectorului utilităţilor de apă). - Sarcinile autorităţilor de gospodărire a apelor au trecut de la Autoritatea Naţională pentru Ape (OVH) şi autorităţile sale teritoriale la Direcţia Generală pentru Situaţii de Urgenţă şi Direcţiile sale Judeţene aflate în coordonarea Ministerului de Interne începând cu 10 septembrie 2014. - Inspectoratele pentru Protecţia Mediului şi Protecţia Naturii au păstrat în continuare laboratoarele care deservesc şi activitatea de analiză a calităţii apei, fiind incluse în structurile autorităţilor guvernamentale teritoriale, începând de la 1 aprilie 2015. În legătură cu aplicarea regulamentelor privind calitatea apei, până la modificarea anexelor conţinând adresele organelor responsabile, pentru realizarea sarcinilor pe perioada de tranziţie, Partea ungară roagă să fie contactate organele hidrotehnice competente. În acelaşi timp, informează Partea română că în cadrul colaborării vor participa şi autorităţile guvernamentale judeţene cât şi Direcţiile pentru Situaţii de Urgenţă. * * * Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezentul Protocol. Hotărârile prezentului Protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către Guvernele celor două state, conform capitolului III, articolul 10, punctul 5 al Acordului, iar "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, care reprezintă anexa 3 la prezentul Protocol, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016. Odată cu acesta îşi pierde valabilitatea anexa 8 b a "Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între România şi Republica Ungară" aprobată prin Protocolul Sesiunii a XXV- a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat în 26 martie 2014. "Regulamentul pentru urmărirea calităţii apei pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" care reprezintă anexa nr. 5 la Protocolul Sesiunii a XXIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la 10 octombrie 2012, îşi pierde valabilitatea la 31 decembrie 2015. Prezentul Protocol a fost semnat la Nyiregyhaza, la 30 aprilie 2015, în câte două exemplare originale, fiecare în limba română şi limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
PENTRU PARTEA ROMÂNĂ PENTRU PARTEA UNGARĂ
Iulian Jugan Kovacs Peter
ANEXA 1la Protocolul Sesiunii a XXVI-aa Comisiei hidrotehnice româno-ungaresemnat la Nyiregyhaza, în data de 30 aprilie 2015 ANEXA 8.bla Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelorşi informaţiilor meteorologice şi hidrologice între Româniaşi Republica Ungară AVERTIZĂRI METEOROLOGICE PE BAZA DATELOR RADAR Partea ungară transmite avertizări emise pe baza datelor de la radarele ● Nyiregyhaza - Napkor ● Budapesta - Pestlorincz Se transmit avertizări în caz de: Estimări radar de cantităţi de precipitaţii mai mari decât 25 mm, acumulate în ultimele 6 ore sau mai puţin, când suprafaţa afectată depăşeşte 100 km². Avertizările radar se referă la zona situată la est de Budapesta până la limita de percepţie a radarelor. Ora transmiterii: imediat după detectarea fenomenului. În cazul unor fenomene cu durată mare avertizările se vor actualiza şi vor fi emise cu o cadenţă de maxim una la 6 ore. Modul de transmitere: Avertizările vor fi transmise de către OMSZ Budapesta la adresa e-mail a Centrului Meteorologic Regional Transilvania Nord, respectiv: spvcluj@meteoromania.ro. Forma transmiterii: Avertizările radar asupra fenomenelor meteorologice periculoase se vor da în clar, specificându-se următoarele: ● data şi ora emiterii, ● valoarea maxima a precipitaţiei acumulate estimată, ● suprafaţa estimată a teritoriului afectat, în km², de o precipitaţie mai mare de 25 mm. ANEXA 2la Protocolul Sesiunii a XXVI-aa Comisiei hidrotehnice româno-ungaresemnat la Nyireghyhaza, în data de 30 aprilie 2015 REGULAMENT privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezentul "Regulament de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă" (denumit în continuare Regulament), are la bază prevederile Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră încheiat (denumit în continuare Acord), semnat la Budapesta, în data de 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004. ART. 2 Regulamentul, conform celor cuprinse în articolul 9 din Acord, reglementează măsurile ce trebuiesc luate şi lucrările de pe teritoriul propriu necesare a fi executate, astfel încât activitatea de apărare împotriva inundaţiilor să se efectueze în mod corelat şi eficient înainte şi în timpul producerii apelor mari şi scurgerii gheţurilor pe sectoarele cursurilor de apă cuprinse în Regulament. Prevederile prezentului Regulament vor fi aplicate de către autorităţile hidrotehnice teritoriale competente, desemnate în acest scop de către cele două Părţi, cuprinse în anexa nr. 1 a prezentului Regulament. ART. 3 Sectoarele de râuri şi cursuri de ape, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, grupate pe subunităţi hidrografice, asupra cărora se aplică Regulamentul, sunt cuprinse în anexa nr. 2 a prezentului Regulament. Zona delimitată în anexa nr. 2 la "Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor produse pe cursuri de apă", se referă exclusiv la acest regulament şi nu se extinde asupra altor domenii de aplicare din Acord, în conformitate cu art. 9 alineatul 1 din Acord. Pentru sectoarele de râu definite în anexa nr. 2 se va face schimb de date şi informaţii între Părţi. Datele şi informaţiile cu privire la cursurile de apă, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi mirele determinante sunt incluse în anexa nr. 3 a prezentului Regulament. Schema de asamblare a planurilor de situaţie (scara 1:1.000.000) constituie anexa nr. 4 a prezentului Regulament. Planurile de situaţie, cu lucrările enumerate în anexa nr. 2 (scara 1:100.000), constituie anexa nr. 5 a prezentului Regulament. Profilele longitudinale ale digurilor (scara 1:50.000 şi 1:100) cât şi secţiunile transversale caracteristice (scara 1:100) constituie anexa nr. 6 a prezentului Regulament. Planurile generale şi curbele de capacitate a acumulărilor nepermanente se găsesc în anexa nr. 7 a prezentului Regulament. Profilele longitudinale şi secţiunile transversale caracteristice ale liniilor de localizare constituie anexa nr. S a prezentului Regulament. Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente sunt obligate să opereze în anexe până la 1 decembrie al fiecărui an toate modificările survenite. Părţile îşi vor comunica reciproc, prin intermediul Secretarilor pentru ape de frontieră, aceste modificări. ART. 4 Pentru coordonarea acţiunilor de apărare împotriva inundaţiilor, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente întreţin legături directe între ele, în care scop fiecare Parte desemnează delegaţii competenţi pentru a da informaţii în legătură cu apărarea împotriva inundaţiilor. Delegaţii competenţi vor trece frontiera, în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul între organele hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare". CAP. II Acţiuni înaintea perioadei de ape mari ART. 5 Înaintea perioadei de ape mari, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul său, întreprind următoarele acţiuni: - întreţinerea în bună stare a liniilor de apărare din lungul râurilor şi a cursurilor de apă, în special în zona fâşiei arate, a digurilor de localizare şi ale acumulărilor nepermanente, precum şi a instalaţiilor şi anexelor aferente; - dotarea liniilor de apărare împotriva inundaţiilor cu materialele şi mijloace de apărare conform normativelor proprii ale fiecărei Părţi; - curăţirea albiilor râurilor şi a cursurilor de apă de vegetaţie dăunătoare şi îndepărtarea altor obstacole, identificarea şi iniţializarea refacerii lucrărilor de traversare subdimensionate, pentru asigurarea capacităţii de scurgere a apelor şi gheţurilor ţinând cont de reglementărilor în vigoare de pe teritoriul fiecărei Părţi; - efectuarea de către Părţi a profilelor transversale şi a schimbului de date ori de câte ori se consideră necesar şi efectuarea, o dată la 5 ani, în secţiunile de frontieră şi sectoarele comune de frontieră, măsurători geodezice comune; - întocmirea planurilor de apărare, conform normativelor proprii ale fiecărei Părţi. ART. 6 Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente ale Părţilor se vor întâlni în toamna fiecărui an, până cel târziu la 1 noiembrie pe teritoriul român şi pe teritoriul ungar, pentru a examina starea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe sectoarele râurilor şi cursurilor de apă prevăzute în anexa nr. 2 a prezentului Regulament. Constatările şi măsurile propuse vor fi consemnate într-un proces verbal, ce va fi înaintat Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilor. CAP. III Acţiuni în cazul inundaţiilor şi în timpul scurgerii gheţurilor ART. 7 În timpul apelor mari, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente acţionează fiecare pe teritoriul său şi pe cheltuială proprie, în baza planului de apărare, a legislaţiei proprii şi a prevederilor prezentului Regulament şi asigură coordonarea în funcţie de necesităţi, a măsurilor şi a lucrărilor de apărare. ART. 8 Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente se vor informa operativ reciproc, în perioada de apărare şi în afara acesteia, asupra oricăror acţiuni sau evenimente legate de exploatarea acumulărilor şi staţiilor de pompare aflate pe sectoarele de râuri asupra cărora se aplică prevederile Regulamentului şi care ar modifica esenţial scurgerea apelor în secţiunea de frontieră. ART. 9 În timpul apelor mari, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul propriu: - punerea în funcţiune a sistemului de informare, pază şi supraveghere; - închiderea stăvilarelor şi subtraversărilor din digurile de apărare împotriva inundaţiilor, conform planului de apărare; - asigurarea cu materiale şi mijloace de apărare la punctele critice; - executarea lucrărilor de apărare în locurile critice; - închiderea breşelor din diguri, localizarea apelor revărsate şi redirijarea în albie; - tranzitarea apelor rezultate din revărsări sau ruperi ale digurilor de apărare prin digurile de localizare de pe teritoriul ungar din lungul frontierei, care se va face în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 5, literele c), d), g) şi i), al "Regulamentului privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de ape interne"; - înlăturarea pericolului ce poate fi provocat de gheţuri la zăpoare. ART. 10 În timpul acţiunii de apărare, Părţile activează serviciile permanente atât la autorităţile teritoriale cât şi la cele centrale conform prevederilor legislaţiei proprii. Transmiterea informaţiilor dintre serviciile permanente ale Părţilor se va realiza prin telefon, fax şi e-mail. Adresele de contact sunt prevăzute în anexa nr. 1. Informaţiile între Părţi se transmit în limba celui care transmite. Convorbirea telefonică se efectuează în limba celui chemat. În scopul schimbului reciproc de date, Părţile îşi vor stoca datele şi informaţiile pe serverul propriu FTP, maximum 30 de zile. ART. 11 Reprezentanţii autorităţilor hidrotehnice teritoriale competente ale celor două Părţi se pot întâlni în perioada apelor mari, ori de câte ori se va considera necesar, pe teritoriul oricăreia din Părţi, în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul între autorităţile hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare". Condiţiile necesare pentru rezolvarea operativă a sarcinilor vor fi asigurate de Partea pe teritoriul căreia se face deplasarea pe teren. ART. 12 Măsurile de apărare în perioada apelor mari se desfăşoară în trei faze: a) Faza I de apărare (pregătirea pentru apărare); b) Faza II de apărare (apărare efectivă); c) Faza III de apărare (apărare intensivă, extraordinară). Liniile de apărare şi mirele determinante aferente acestora cu indicarea nivelurilor fazelor de apărare sunt prevăzute în anexa nr. 3 a prezentului Regulament. Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente dispun luarea măsurilor prevăzute pentru fiecare fază de apărare atunci când nivelul apei la mirele determinante atinge cota prevăzută în anexa nr. 3 şi dacă se aşteaptă din amonte creşterea în continuare a nivelului apei. Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente pot dispune încetarea fazei respective de apărare atunci când nivelul apei a scăzut sub cota prevăzuta în anexa nr. 3 şi se aşteaptă în continuare scăderea nivelului apei. În cazul unor condiţii excepţionale, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente pot dispune aplicarea măsurilor prevăzute pentru oricare din fazele de apărare, chiar înainte de atingerea nivelurilor prescrise. Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente îşi vor comunica reciproc, intrarea şi ieşirea din fazele de apărare. ART. 13 În timpul fazei I de apărare, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente, iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul propriu: a) Punerea în funcţiune a sistemului de informare, supraveghere şi pază; b) Verificarea construcţiilor, a instalaţiilor, materialelor şi mijloacelor de apărare, eventual completarea lor, precum şi urmărirea condiţiilor de scurgere; c) Închiderea stăvilarelor din diguri, conform prescripţiilor de manipulare a stăvilarelor, iar stavilele barajelor de pe cursurile de apă vor fi ţinute deschise; d) Citirea şi înregistrarea nivelurilor apelor la mirele determinante, menţionate în anexa nr. 3, se face pe teritoriul român la orele 07 şi 19, iar pe teritoriul ungar la orele 06 şi 18 şi se vor comunica autorităţilor hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte Părţi, la orele 08 şi 20, respectiv la orele 07 şi 19. Simultan cu transmiterea nivelurilor apei se vor transmite şi date privind nivelul de culminaţie la mirele determinante. ART. 14 În timpul fazei a II-a de apărare, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente, de pe teritoriul propriu, iau următoarele măsuri: a) Intensificarea activităţii sistemului de supraveghere, de informare şi de pază; b) Supravegherea şi paza de zi şi de noapte a construcţiilor şi a instalaţiilor de apărare, urmărirea condiţiilor de scurgere, efectuarea, în funcţie de necesităţi, a lucrărilor de apărare. Stavilele barajelor de pe cursurile de apă vor fi ţinute deschise iar stăvilarele din diguri vor fi ţinute închise; c) Citirea şi înregistrarea nivelurilor apei la mirele menţionate în anexa nr. 3 din şase în şase ore a nivelurilor apei - şi anume de pe teritoriul român la orele 01, 07, 13 şi 19, iar pe teritoriul ungar la orele 00, 06, 12, 18. Nivelurile critice se vor comunica de patru ori pe zi autorităţile hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte Părţi, într-un interval de o oră şi jumătate de la citire. Cu ocazia transmiterii nivelurilor se vor comunica reciproc şi evenimentele mai importante în legătura cu condiţiile de scurgere a viiturilor şi starea lucrărilor de apărare care pot interesa cealaltă Parte din punct de vedere al activităţii de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea, se vor comunica reciproc, date privitoare la culminaţia undei de viitură, în decurs de trei ore de la constatarea lor. În timpul fazei a II-a de apărare, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul român vor comunica prognoza hidrologică întocmită pentru mirele determinante de pe teritoriul român prevăzute în anexa nr. 3 a Regulamentului. La solicitarea Părţii române, Partea ungară va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor aval de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. La solicitarea Părţii ungare, Partea română va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor amonte de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. ART. 15 În timpul fazei a III-a de apărare, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente, iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul propriu: a) Intensificarea în continuare a activităţii sistemului de supraveghere, de informare şi de pază; b) Supravegherea şi paza de zi şi de noapte a construcţiilor şi a instalaţiilor de apărare în locurile periclitate, urmărirea condiţiilor de scurgere a apei, în funcţie de necesităţi efectuarea lucrărilor de apărare pentru limitarea efectelor inundaţiilor şi asigură pentru aceasta mijloacele corespunzătoare, stavilele barajelor de pe cursurile de apă vor fi ţinute deschise, iar stăvilarele şi conductele din diguri vor fi ţinute închise; c) Citirea şi înregistrarea continuă, din două în două ore a nivelurilor apei la mirele menţionate din anexa nr. 3, pe teritoriul român, la orele cu număr impar, iar pe teritoriul ungar la orele cu număr par. Nivelurile citite se vor comunica de şase ori pe zi autorităţilor hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte Părţi, în jurul orelor 05, 09, 13, 17, 21 şi 01 pe teritoriul român şi în jurul orelor 04, 08, 12, 16, 20 şi 24 pe teritoriul ungar. În cazul unor situaţii extraordinare, la cerere, nivelurile se pot transmite şi din două în două ore. Cu ocazia transmiterii nivelurilor se vor comunica reciproc evenimentele mai importante în legătură cu condiţiile de scurgere a apei şi starea lucrărilor de apărare care interesează cealaltă Parte din punct de vedere al apărării împotriva inundaţiilor. De asemenea se vor comunica reciproc datele privitoare la culminaţia viiturilor în termen de trei ore de la constatarea lor. d) În cazul când autorităţile hidrotehnice teritoriale competente ale uneia dintre Părţi apreciază că linia de apărare proprie nu va putea fi apărată în mod sigur, va informa operativ autorităţile hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte Părţi, putând solicita o întâlnire excepţională de stabilire a măsurilor comune pentru limitarea pagubelor. În timpul fazei a III-a de apărare, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul român vor comunica prognozele hidrologice întocmite pentru mirele determinante de pe teritoriul român. La solicitarea Părţii române, Partea ungară va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor aval de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. La solicitarea Părţii ungare, Partea română va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor amonte de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. ART. 16 În cazul intrării în funcţiune a acumulărilor nepermanente incluse în prezentul Regulament la anexa nr. 3 pe lângă datele prevăzute a se transmite la articolele 14 şi 15 se vor mai transmite: - data intrării în funcţiune a acumulărilor nepermanente (luna, ziua, ora); - cota apei la începerea deversării în secţiunea deversorului; - gradul de umplere şi nivelul apei în acumulare; - data începerii golirii, debitul evacuat şi finalizarea procesului de golire; - alte situaţii deosebite ce au apărut în timpul umplerii sau a golirii acumulării şi măsurile luate în legătură cu acestea; Comunicarea privind funcţionarea acumulărilor nepermanente se va transmite odată cu datele prevăzute la articolele 14 şi 15 ale prezentului Regulament. ART. 17 În cazul ruperii de diguri autorităţile hidrotehnice teritoriale competente, iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriu său: a) Informarea neîntârziată de către autorităţile hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte Părţi asupra orei, locului şi dimensiunii ruperii şi limitarea zonei apelor revărsate, precum şi asupra altor situaţii care sunt importante pentru cealaltă Parte din punctul de vedere al apărării împotriva inundaţiilor; b) Închiderea în cel mai scurt timp posibil a rupturii de dig, limitarea zonei apelor revărsate şi readucerea lor în albie conform planului de localizare; c) Continuarea fără întrerupere a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor pe restul liniei de apărare şi asigurarea transmiterii imediate a informaţiilor; d) Comunicarea neîntârziată prin telefon fax şi e-mail către autorităţile hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte Părţi a terminării lucrărilor închidere a breşei în dig şi de limitare a zonei apelor revărsate; e) Comunicarea zilnică a evoluţiei evenimentelor. Acţiuni de apărare împotriva scurgerii gheţurilor ART. 18 a) Prevederile cu privire la apărarea împotriva inundaţiilor, în măsura necesităţilor, se vor aplica şi la apărarea împotriva pericolului provocat de gheţuri; b) În activitatea de apărare împotriva gheţurilor, funcţie de fenomenele de gheaţă ce se produc, în caz de nevoie unele faze pot fi ordonate înainte ca nivelurile determinate să fi fost atinse în conformitate cu cele conţinute în anexa nr. 3, în următoarele cazuri: - faza I-a poate fi ordonată atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile sunt antrenate; - faza a II-a poate fi ordonată când sloiurile formează îngrămădiri; - faza a III-a poate fi ordonată când sloiurile s-au blocat, formând zăpoare. Fazele de apărare pot fi ordonate în cazurile sus menţionate numai atunci, când fenomenele de gheaţă observate pot provoca creşterea în continuare şi într-un mod periculos a nivelurilor. c) Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente urmăresc în continuu fenomenele de gheaţă de la apariţia gheţii până la dispariţia acesteia, iar de la începerea scurgerii sloiurilor se informează reciproc zilnic, până la orele 12, despre grosimea gheţii şi despre evoluţia fenomenelor de gheaţă; d) În cazul apariţiei fenomenelor de gheaţă extraordinare (formarea zăpoarelor, pornirea bruscă a gheţii etc.) se informează reciproc fără întârziere; e) Autorităţile hidrotehnice teritoriale competente ale celor două Părţi sunt obligate, fiecare pe teritoriul propriu, să ia măsurile necesare pentru asigurarea scurgerii libere a gheţurilor, în scopul evitării creşterii periculoase a nivelurilor apelor. Aceste măsuri se vor lua în funcţie de necesităţi, indiferent de faza de apărare în care se găsesc. Intervenţiile mai importante pentru eliminarea pericolului gheţurilor, şi care au influenţă asupra teritoriului celeilalte Părţi, vor fi efectuate în mod coordonat, Părţile informându-se reciproc asupra rezultatului acţiunii. f) Îndepărtarea zăpoarelor de pe sectoarele de râuri care formează frontiera va fi executată, pe baza înţelegerii prealabile dintre autorităţile hidrotehnice teritoriale competente, cu acordul poliţiei de frontieră, de pe teritoriul căreia accesul la zăpor este mai uşor. CAP. IV Acţiuni după trecerea apelor mari ART. 19 După trecerea apelor mari şi încetarea activităţii de apărare, respectiv după ce nivelul apei a scăzut sub cotele prevăzute în anexa nr. 3, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul propriu, iau următoarele măsuri: - refacerea neîntârziată a construcţiilor de apărare deteriorate, pentru a fi aduse la capacitatea iniţială de apărare; - îndepărtarea apelor revărsate de pe terenurile apărate - întocmirea rapoartelor, ce vor cuprinde modul în care au fost îndeplinite prevederile prezentului Regulament, totodată şi datele şi fenomenele caracteristice legate de scurgerea viiturilor, de îndepărtarea pericolului provocat de gheţuri, de operaţiunile şi măsurile cele mai importante efectuate, de acţiunile de apărare, funcţionarea acumulărilor nepermanente precum şi concluziile ce se desprind din acestea. Rapoartele se vor constitui ca anexe la procesele verbale şi vor fi întocmite de autorităţile teritoriale competente ale Părţilor cu ocazia examinărilor prevăzute în articolul 6 al prezentului Regulament. Procesele verbale vor fi examinate de Comisia hidrotehnică româno-ungară. CAP. V Dispoziţii finale ART. 20 În perioada de ape mari şi cu gheţuri, autorităţile hidrotehnice teritoriale competente ale celor două Părţi, organizând şi conducând acţiunile de apărare fiecare pe teritoriul propriu, vor da curs la cererea şi în măsura posibilităţilor, celeilalte Părţi, pentru combaterea pericolului de inundaţii şi gheţuri. Trecerea frontierei de către personalul muncitor pentru efectuarea unor lucrări, a uneltelor, materialelor şi utilajelor, se face în conformitate cu prevederile "Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul între autorităţile hidrotehnice ale României şi Republicii Ungare". Cantităţile de materiale (carburanţi) folosite la lucrări vor fi supuse reglementărilor vamale în vigoare între Părţi. ART. 21 a) Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre Împuterniciţi. Intrarea în vigoare a acestei hotărâri se va face în conformitate cu prevederile Art. 10 alin. 5 din Acord. b) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8 fac parte integrantă din prezentul Regulament. c) Prezentul Regulament a fost întocmit în două exemplare originale, compuse fiecare din câte un text în limba română şi unul în limba maghiară, toate textele fiind egal autentice d) Prezentul Regulament este aprobat de Comisia hidrotehnică româno-ungară, la Sesiunea a XXVI-a, iar intrarea în vigoare a acestuia conform sistemului juridic intern se va face numai după finalizarea şi aprobarea anexelor. e) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament, anexa nr. 5 a Protocolului Sesiunii a XXIV-a Comisiei, intitulat "Regulament privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă" îşi pierde valabilitatea.
DIN PARTEA ROMÂNĂ DIN PARTEA UNGARĂ
Iulian Jugan Kovacs Peter
ANEXA 3la Protocolul Sesiunii a XXVI-aa Comisiei hidrotehnice româno-ungaresemnat la Nyireghyhaza, în data de 30 aprilie 2015 REGULAMENT PENTRU URMĂRIREA CALITĂŢII APELOR PE RÂURILE CARE FORMEAZĂ SAU TRAVERSEAZĂ FRONTIERA ROMÂNO-UNGARĂ ART. 1 Temeiul legal al Regulamentului Prezentul Regulament are la bază prevederile "Acordului între Guvernul Republicii Ungare şi Guvernul României privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră", semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat în vigoare la 17 mai 2004. ART. 2 Scopul Regulamentului Scopul Regulamentului este definirea metodologiei de urmărire şi evaluare a calităţii apei şi a tendinţei de evoluţie a acesteia, pe cursurile de apă care formează sau traversează frontiera româno-ungară, enumerate în art. 4, ţinând cont de prevederile Directivei Cadru a Apei şi ale Directivelor Uniunii Europene subsecvente. ART. 3 Instituţiile care efectuează analizele Lista şi datele de identificare ale instituţiilor care execută prelevările de probe şi analizele de calitate sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Instituţiile teritoriale competente au obligaţia ca orice modificare în datele de identificare ale acestora cuprinse în anexă să le comunice, fără întârziere către Şeful Subcomisiei. Şefii Subcomisiei informează reciproc, prin secretarii de ape de frontieră, asupra modificărilor. ART. 4 Cursuri de apă şi secţiuni de prelevare a probelor Probele de apă se prelevează de către instituţiile care efectuează analizele pe următoarele râuri: Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş. Secţiunile de prelevare a probelor de apă şi de măsurare a debitelor de apă sunt stabilite în anexa nr. 2 la prezentul Regulament. ART. 5 Frecvenţa şi perioadele prelevării probelor de apă a) Prelevările de probe de apă, se vor efectua lunar, de către fiecare Parte pe teritoriul propriu (în secţiunile precizate în anexa nr. 2 la prezentul Regulament), Partea ungară în prima săptămână din lună şi Partea română în a treia săptămână a lunii. Analizele fizico-chimice şi biologice se vor efectua în laboratorul propriu, cu frecvenţa stabilită în anexa nr. 3 la prezentul Regulament. b) De două ori pe an prelevarea probelor de apă şi o parte din analize, conform anexei 3, se vor efectua de către Părţi în comun, alternativ, pe teritoriul român, respectiv pe teritoriul ungar, conform programului aprobat de Subcomisia pentru calitate a apei. Efectuarea analizelor pentru probele prelevate în comun are loc în laboratorul Părţii pe teritoriul căreia s-au efectuat prelevările. Rezultatele analizelor precum şi celelalte date vor fi consemnate în Raportul de încercare prezentat în anexa nr. 4 la prezentul Regulament. În cazul în care prelevările comune de probe de apă nu se pot efectua în perioadele stabilite, din cauza unor condiţii deosebite, instituţia teritorială anunţă în timp util, înainte de data stabilită, instituţia corespondentă a celeilalte Părţi asupra amânării şi cauzei acesteia şi totodată se convine asupra unei noi perioade. c) În cadrul acţiunii de comparare interlaboratoare experţii laboratoarelor implicate, ungare şi române, se întâlnesc anual, la unul dintre locurile stabilite în anexa nr. 1 la prezentul Regulament, alternativ pe teritoriul român şi ungar. Experţii prelevează în comun proba de apă în secţiunea stabilită a cursului de apă desemnat, primesc probele sintetice necesare acţiunii de comparare interlaboratoare, asigurate de laboratorul organizator, transportă probele şi efectuează analizele independent, în laboratoarele proprii. Rezultatele vor fi transmise în decurs de trei săptămâni laboratorului organizator, care va efectua o preevaluare a rezultatelor. În termen de o lună de la transmiterea rezultatelor, experţii se întâlnesc pentru compararea şi evaluarea rezultatelor. Concluziile întâlnirii, propunerile pentru anul următor privind data şi locul acţiunilor de prelevare / analiză comună anuală şi de comparare interlaboratoare se consemnează într-un proces verbal. ART. 6 Indicatorii de calitate ai apelor care se analizează Indicatorii de determinat în apele de frontieră sunt cuprinşi în anexa nr. 3 în următoarea grupare: A - Indicatorii regimului de oxigen B - Indicatorii regimului de nutrienţi C - Indicatori de salinitate D - Alţi indicatori fizico-chimici generali E - Metale grele şi cianuri totale F - Substanţe prioritare şi alte substanţe periculoase G - Indicatori biologici H - Debitul cursului de apă ART. 7 Modul de prelevare, conservare, pregătire Laboratoarele participante efectuează prelevarea, conservarea, transportul şi depozitarea probelor conform prevederilor seriei de standarde SR ISO 5667 şi cu respectarea metodologiilor şi normativelor de prelevare a probelor biologice, în vigoare. ART. 8 Metode de analiză Pentru indicatorii de calitate ai apei, stabiliţi în anexa nr. 3, metodele de analiză utilizate pentru indicatorii fizico-chimici (unităţile de măsură, standardele corespunzătoare, exprimarea rezultatelor) sunt cuprinse în anexa nr. 5.1 iar pentru indicatorii biologici metodele utilizate (prelevare, analiză, evaluare) sunt cuprinse în anexa nr. 5.2, la prezentul Regulament. ART. 9 Prelucrarea rezultatelor La prelucrarea rezultatelor în vederea evaluării calităţii apelor se utilizează toate rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice, care se efectuează anual, de către fiecare Parte, care se vor înscrie, în tabele centralizatoare pe fiecare râu. În cazul în care concentraţiile de analiţi fizico-chimici sau chimici dintr-o probă dată sunt inferioare limitei de cuantificare, rezultatele măsurătorilor sunt stabilite ca jumătatea valorii limitei de cuantificare respective pentru calcularea valorilor medii. În cazul în care valoarea medie calculată a rezultatelor măsurătorilor menţionate la alineatul de mai sus este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este considerată "inferioară limitei de cuantificare". În cazul analiţilor care corespund sumelor totale ale unui grup dat de parametri fizico-chimici sau analiţi chimici, inclusiv metaboliţii, produşii de degradare şi de reacţie corespunzători ai acestora, rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanţelor individuale sunt egale cu 0. Datele fizico-chimice se vor înscrie, după efectuarea calculelor statistice, în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.1 la prezentul Regulament. Datele referitoare la indicatorii biologici se vor înscrie în tabelele centralizatoare cuprinse în anexa nr. 6.2 la prezentul Regulament. Tabelele centralizatoare cu datele anuale pentru fiecare curs de apă, vor fi transmise reciproc de către Părţi, pe cale electronică, în primul trimestru al anului următor celui analizat. ART. 10 Sistemul de valori limită utilizat Sistemul de valori limită pentru indicatorii fizico-chimici, chimici şi biologici cuprinde două stări de calitate: "starea bună" şi "nu atinge starea bună". Pentru indicatorii fizico-chimici se utilizează sistemul de valori limită din anexa nr. 7.1 la prezentul Regulament. Pentru substanţele prioritare şi alte substanţe periculoase se utilizează sistemul de valori limită din anexa nr. 7.2 la prezentul Regulament. Pentru indicatorii biologici se utilizează sistemul de valori limită din anexa nr. 7.3 la prezentul Regulament. Sistemul de valori limită poate fi modificat pe baza experienţei internaţionale dobândite în timpul implementării Directivei Cadru Apă şi ori de câte ori apar noi cerinţe legislative europene în domeniu. De asemenea, după o utilizare pe o perioadă de cinci ani, sistemul de valori se va reanaliza. ART. 11 Evaluarea stării calităţii apelor Pentru evaluarea stării calităţii apelor se calculează valorile medii conform art. 9 pentru şirul de măsurători obţinut într-un an. Evaluarea se realizează pentru indicatorii de calitate ai apei cuprinşi în anexele nr. 7.1, 7.2 şi 7.3, conform art. 10. În cazul indicatorilor pentru care nu sunt prevăzute valori limită, aceştia se monitorizează în vederea urmăririi evoluţiei acestora. Rezultatele evaluării vor fi înscrise în ultimul rând al anexei nr. 6.1, respectiv 6.2. Pentru o viziune de ansamblu, încadrarea cea mai defavorabilă a indicatorilor din fiecare grupă, în fiecare secţiune în parte, este prezentată într-un tabel sintetic care se găseşte în anexa nr. S la prezentul Regulament. ART. 12 Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor Evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apei se realizează prin compararea valorilor medii ale anului analizat cu valoarea medie a perioadei premergătoare de 5 ani, conform anexei nr. 9.1 la prezentul Regulament. Evaluarea se efectuează pentru indicatorii la care există date pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Evaluarea tendinţelor de evoluţie a stării, din cinci în cinci ani, pe baza mediilor anuale, pentru şirurile de date referitoare la ultimii 10 ani se face conform anexei nr. 9.2. ART. 13 Dispoziţii finale a) Prezentul Regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre Împuterniciţi. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se va face pe baza articolelor privind intrarea în vigoare a acestui Regulament. b) Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7.1, 7.2, 7.3, 8, 9.1 şi 9.2 la prezentul Regulament reprezintă parte integrantă din acesta. c) Prezentul Regulament a fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română şi limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice. d) Prezentul Regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XXVI a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern. e) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, anexa nr. 5 a protocolului Sesiunii a XXIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, intitulat "Regulament pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" îşi pierde valabilitatea.
DIN PARTEA ROMÂNĂ DIN PARTEA UNGARĂ
Iulian Jugan Kovacs Peter
ANEXA 1/1. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altalatmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Lista şi datele de identificare ale instituţiilor care execută prelevările de probe şi analizele de calitate A mintaveteleket es elemzeseket vegzo vegrehajto szervek es elerhetosegiik A. Pentru râurile Tur, Someş şi Crasna/Tur, Szamos, Kraszna folyok eseten a. Instituţii competente din România/Romaniai intezmenyek: Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa 400213 Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17 Tel: + 40 - 264 - 433028 Mobil: + 40 - 788 - 235758 + 40 - 788 - 235759 + 40 - 746 - 046240 Dispecerat: Tel + Fax: + 40 - 246 - 433021 E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare - de rezervă 440112 Satu Mare, Str. Mircea cel Bătrân nr. 8/A Tel: + 40 - 261 - 770177 Fax: + 40 - 261 - 768302 E-mail: sgasm@dast.rowater.ro b. Instituţii competente din Ungaria/Magyarorszagi intezmenyek: Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Termeszetvedelmi Felugyeloseg, Debrecen (TI-KTF) 4025 Debrecen, Hatvan u. 16 Tel: + 36 - 52 - 511 000 Fax: + 36 - 52 - 511 040 E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Termeszetvedelmi Felugyeloseg Nyiregyhaza (FTV-KTF) 4400 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14 Tel: + 36 - 42 - 598930, 598931, + 36 - 30 - 6207007 Fax: + 36 - 42 - 598941 E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu B. Pentru râurile Ier, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb/Er, Berettyo, Sebes-Koros, Fekete-Koros, Feher-Koros folyok eseten a. Instituţii competente din România/Romaniai intezmenyek: Administraţia Bazinală de Apă Crişuri 410125 Oradea, Str. Ion Bogdan nr. 35 Tel: + 40 - 259 - 443892 Fax: + 40 - 259 - 444237 + 40 - 259 - 442064 E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro laborator@dac.rowater.ro b. Instituţii competente din Ungaria/Magyarorszagi intezmenyek: Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Termeszetvedelmi Felugyeloseg, Debrecen (TI-KTF) 4025 Debrecen, Hatvan u. 16 Tel: + 36 - 52 - 511 000 Fax: + 36 - 52 - 511 040 E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu C. Pentru râul Mureş/Maros folyo eseten a. Instituţii competente din România/Romaniai intezmenyek: Administraţia Bazinală de Apă Mureş 540057 Tg. Mureş, Str. Koteles Samuel nr. 33 Tel: + 40 - 265 - 265420 Dispecerat: + 40 - 265 - 261303 Fax: + 40 - 265 - 264290, 267955 E-mail: dispecer@dam.rowater.ro Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad 310414 Arad, Str. Liviu Rebreanu nr. 101 Tel: + 40 - 257 - 280362 Fax: + 40 - 257 - 280812 E-mail: dispecer@sgaar.dam.rowater.ro b. Instituţii competente din Ungaria/Magyarorszagi intezmenyek: Also-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Termeszetvedelmi Felugyeloseg Szeged (ATI-KTF) 6721 Szeged, Felso Tisza-part 17. Tel: + 36 - 62 - 553060 Ugyelet: + 36 - 30 - 9382389 (disp.) Fax: + 36 - 62 - 553068 E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu ANEXA 2/2. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungară/Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hatar altalatmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Secţiunile de prelevare a probelor de apă şi de măsurare a debitului de apă Vizmintaveteli es vizhozammeresi szelvenyek
┌────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Râul/Vizfolyas │ Secţiunile pentru / Szelvenyek │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┤
│ │ prelevări de probe/vizmintaveteli │ măsurători de debit / vizhozammeresi │
├────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┤
│ 1. Pe teritoriul român / 1. Roman teruleten │
├────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┤
│ Tur/ │Bercu, 4,5 km de la frontieră/ │Turulung, 24,1 km de la frontieră/ │
│ Tur │Bercu (Berek), 4,5 km-re a hatartol │Turulung (Turterebes), 24,1 km-re a hatartol │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Someş / │Dara, cca. 7,4 km de frontieră, │Postul hidrometric Satu Mare, la cca. 16 km de│
│Szamos │mal stâng / │frontieră/ │
│ │Dara(Szamosdara), kb. 2 km-re a hatartol,│Satu Mare (Szatmarnemeti) vizugyi meroallomas,│
│ │jobb part │kb. 16 km-re a hatartol │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Crasna / │Berveni, cca. 3 km de frontieră, │În dreptul podului rutier de lângă localitatea│
│Kraszna │amonte pod rutier / │Berveni, la cca.3 km/ │
│ │Berveni (Borvely), kb. 3 km-re a │Berveni (Borvely) telepules melletti hidnal, │
│ │hatarrtol, kozuti hid felett │kb. 3 km-re │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Barcău / │Parhida, cca.1,5 km de frontieră, │Postul hidrometric Salard, la cca. 13 km de │
│Berettyo │mal stâng/ │frontieră │
│ │Parhida (Pelbarthida), kb. 1,5 km-re a │Salard (Szalard) vizmercenel, kb. 13 km-re a │
│ │hatartol, bal part │hatartol │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Ier/Er-csatorna │Diosig, cca 10,8 km de frontieră/ │Ianca, cca 9,5 km de frontieră/ │
│ │Diosig (Dioszeg), kb. 10,8 km-re a │Ianca (Janka), kb. 9,5 km-re a hatartol │
│ │hatartol │ │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Crişul Repede / │Cheresig, cca. 3 km de frontieră,/ │Determinarea debitului prin măsurători şi │
│Sebes-Koros │Cheresig (Korosszeg), kb. 3km-re a │calcul/ │
│ │hatartol │Vizhozam meghatarozasa meresekkel es │
│ │ │szamitassal │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Crişul Negru / │Zerind, cca. 7 km de frontiera, la postul│Postul hidrometric Zerind, la cca. 7 km de │
│Fekete-Koros │hidrometric / │frontieră/ │
│ │Zerind (Zerend), kb. 7 km-re a hatartol, │Zerind (Zerend), kb. 7 km-re a hatartol, │
│ │vizugyi meroallomas │vizugyi meroallomas │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Crişul Alb / │Vărşand, cca. 2 km de frontieră, aval │Postul hidrometric Chişineu Criş, la cca.26 km│
│Feher-Koros │confluenţa cu canalul Morilor/ │de frontieră/ │
│ │Varsand (Varsand), kb. 2 km-re a hatartol│Chişineu Cris (Kisjeno), a hatartol kb. 26 │
│ │a Malom- csatornaval valo osszefolyas │km-re │
│ │alatt │ │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Mureş / │Nădlac, cca. 2 km de frontieră, mal │Postul hidrometric Nădlac, la cca. 2 km de │
│Maros │drept/ │frontieră/ │
│ │Nădlac (Nagylak)) kb. 2 km-re a hatartol,│Nădlac (Nagylak) vizugyi meroallomas, kb. 2 │
│ │jobb part │km- re a hatartol │
├────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┤
│ 2. Pe teritoriul maghiar / 2. Magyar teruleten │
├────────────────────┬─────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┤
│Tur/Tur │Kishodos, pod rutier 5,6 km de frontieră/│Garbolc, miră, 5,6 km de frontieră/ │
│ │Kishodos, kozuti hid, 5,6 km-re a │Garbolc, vizmerce 5,6 km-re a hatartol │
│ │hatartol │ │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Someş/Szamos │Csenger, miră, 2,2 km de frontieră/ │Csenger, miră, 2,2 km de frontieră/ │
│ │Csenger, vizmerce, 2,2 km-re a hatartol │Csenger, vizmerce 2,2 km-re a hatartol │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Crasna/Kraszna │Merk, pod rutier, 3,8 km de frontieră/ │Agerdomajor, miră, 3,8 km de frontieră/ │
│ │Merk, kozuti hid, 3,8 km-re a hatartol │Agerdomajor, vizmerce 3,8 km-re a hatartol │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Barcău/Berettyo │Kismarja, pod rutier, 1,8 km de │Kismarja, miră, 1,8 km de frontieră/ │
│ │frontieră/ │Kismarja, vizmerce 1,8 km-re a hatartol │
│ │Kismarja, kozuti hid, 1,8 km-re a │ │
│ │hatartol │ │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Ier/Er-csatorna │Zsinordulo, pod rutier, 0,7 km de │Zsinordulo, pod rutier 2,1 km de frontieră/ │
│ │frontieră/ │Zsinorduloi kozuti hid 2,17 km-re a hatartol │
│ │Zsinorduloi kozuti hid 0,7 km-re a │ │
│ │hatartol │ │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Crişul Repede/ │Korosszakal, 3,5 km de frontieră/ │Korosszakal, miră, 3,8 km de frontieră/ │
│Sebes-Koros │Korosszakal, 3,5 km-re a hatartol │Korosszakal, vizmerce 3,8 km-re a hatartol │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Crişul Negru/ │Sarkad, 4,8 km de frontieră/ │Sarkad-Malomfok, miră, 0,6 km de frontieră/ │
│Fekete-Koros │Sarkad, 4,8 km-re a hatartol │Sarkad-Malomfok, vizmerce 0,6 km-re a hatartol│
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Crişul Alb/ │Gyulavari, 2,5 km de frontieră/ │Gyula, miră 4,6 km de frontieră/ │
│Feher-Koros │Gyulavari, 2,5 km-re a hatartol │Gyula, vizmerce 4,6 km-re a hatartol │
├────────────────────┼─────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│Mureş/Maros │Nagylak, 0,2 km de frontieră/ │Mako, miră, 24,5 km de frontieră/ │
│ │Nagylak, 0,2 km-re a hatartol │Makoi vizmerce, 24,5 km-re a hatartol │
└────────────────────┴─────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘
ANEXA 3/3. sz. Mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Indicatori de determinat în apele de frontieră româno-ungare/ Vizsgalando jellemzok a magyar-roman hatarvizeken
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┐
│ Indicator de calitate / │ UM / │ Probe/an / │
│ Vizminosegi jellemzo │ Mertekegyseg │ Minta/ev │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│ A Indicatorii regimului de oxigen / A Oxigenhaztartas jellemzoi │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Oxigen dizolvat / Oldott oxigen (DO) │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Saturaţie de oxigen / Oxigen telitettseg (Sat. Oxygen) │ % │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│CBO(5) / BOI(5) [BOD(5)] │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│CCO-Cr / KOI(Cr) [COD/K(2)Cr(2)O(7)] │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│ B Indicatorii regimului de nutrienţi / B Tapanyaghaztartas jellemzoi │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Amoniu-N / Ammonium-N [NH(4)-N] │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Azotiti -N / Nitrit-N [NO(2)-N] │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Azotati -N / Nitrat-N [NO(3)-N] │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Azot total / Osszes nitrogen (N tot.) │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Ortofosfat-P / Ortofoszfat-P [o-PO(4)-P] │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Fosfor total / Osszes foszfor (P tot.) │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│ C Indicatori de salinitate / C Sohaztartas jellemzoi*1) │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Calciu / Kalcium (Ca) │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Magneziu / Magnezium (Mg) │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Sodiu / Natrium (Na) │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Potasiu / Kalium (K) │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Cloruri / Klorid (Cl) │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Sulfaţi / Szulfat [SO(4)] │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Carbonaţi / Karbonat [CO(3)] │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Bicarbonaţi / Hidrogenkarbonat [HCO(3)] │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Reziduu filtrabil (105°C) / Osszes oldott anyag (105°C) (TDS) │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Conductivitate (20°C) / Vezetokepesseg (20°C) (Cond.) │ мS/cm │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Duritate [CaCO(3)] / Kemenyseg [CaCO(3)] (Hardness) │ mg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│ D Alţi indicatori fizico-chimici generali / D Egyeb fizikai, kemiai jellemzok*1) │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Temperatură apă / Vizhomerseklet (TW) │ °C │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Materii totale în suspensie / Osszes lebegoanyag (TSS) │ mg/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│pH │ - │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Alcalinitate / Lugossag (Alcalinity) │ mmol/l │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│ E Metale grele şi cianuri totale / E Nehezfemek es osszes cianid │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Zinc (dizolvat) / Zink (oldott) (Zn(dis)) │ мg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Cupru (dizolvat) / Rez (oldott) (Cu(dis)) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Crom total (dizolvat) / 6sszes kr6m(oldott) (Cr tot.(dis)) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Arsen (dizolvat) / Arzen (oldott) (As(dis)) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Cianuri (totale) / Cianid (osszes) (CN) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│ F Substanţe prioritare şi alte substanţe periculoase / F Elsobbsegi es egyeb veszelyes anyagok │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Plumb (dizolvat) / Olom (oldott) (Pb(dis)) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Cadmiu (dizolvat) / Kadmium (oldott) (Cd(dis)) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Mercur (dizolvat) / Higany (oldott) (Hg(dis)) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Nichel (dizolvat) / Nikkel (oldott) (Ni(dis)) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Alaclor / Alaklor │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Antracen / Antracen │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Atrazin / Antrazin │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Benzen / Benzol │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Tetraclorură de carbon / Szentetraklorid │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Clorfenvinfos / Klorfenvinfosz │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Clorpirifos / Klorpirifosz │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Pesticide ciclodiene / Ciklodien peszticidek │ │ │
│Aldrin │ │ │
│Dieldrin │ │ │
│Endrin │ │ │
│Isodrin │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│DDT total / Osszes DDT │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│DDT para-para / para-para-DDT │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│1,2-dicloretan / 1,2-dikloretan │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Endosulfan (alfa-endosulfan) / Endoszulfan (alfa-endoszulfan) │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Fluoranten / Fluoranten │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Hexaclorbenzen / Hexaklor-benzol │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Hexaclorbutadiena / Hexaklor-butadien │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Hexaclorciclohexan ((gama)-lindan)/ │ │ │
│Hexaklor-ciklohexan (gamma-lindan) │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Naftalină / Naftalin │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Pentaclorbenzen / Pentaklor-benzol │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Hidrocarburi poliaromatice (PAH)/ │ │ │
│Poliaromas szenhidrogenek (PAH) │ │ │
│Benzo(a)pyren / Benzo(a)piren │ │ │
│Benzo(b)fluoranten / Benzo(b)fluoranten │ │ │
│Benzo(k)fluoranten / Benzo(k)fluoranten │ │ │
│Benzo(g,h,i)perylen / Benzo(g,h,i)perilen │ │ │
│Indeno(1,2,3-cd)pyren / Indeno(1,2,3-cd)piren │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Simazin / Simazin │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Tetracloretilenă / Tetraklor-etilen │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Tricloretilenă / Triklor-etilen │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Triclorbenzeni / Triklor-benzolok │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Triclormetan (cloroform) / Triklor-metan (kloroform) │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Trifluralin / Trifluralin │ мtg/l │ 4 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│ G Indicatori biologici / G Biologiai jellemzok │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Clorofila-a / Klorofill-a (Chlorophyl-a) │ мtg/l │ 12 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Fitoplancton*2) / Fitoplankton*2) │ - │ 6 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Fitobentos*3) / Fitobenton (bentikus kovaalgak)*3) │ - │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┤
│Macronevertebrate acvatice*4) / Vizi makrogerinctelenek*4) │ - │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┤
│ H Debitul cursului de apă / H Vizfolyas vizhozama │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┤
│Debit (Q) / Vizhozam (Q) (Discharge) │ mc/s │ 12 │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┘
────────── *1) Indicatorii cu frecvenţa de 6 vor fi analizaţi în lunile pare de către Partea română, în lunile impare de către Partea ungară. *1) A 6 gyakorisagu jellemzoket a roman Fel a paros, a magyar Fel a paratlan honapokban elemzi. *2) Prelevarea probelor de fitoplancton se realizează lunar, în perioada aprilie-septembrie. Părţile prelevează probele conform Regulamentului, pe teritoriul propriu. Pe baza listelor de specii şi a datelor cantitative se calculează EQR/RCE. *2) A fitoplankton mintavetele havonta tortenik, aprilis-szeptember kozotti honapokban, a Szabalyzat szerinti sajat oldalon. A fajosszetetel es mennyisegi adatok alapjan EQR/RCE ertekek megadasara kerul sor. *3) Prelevarea probelor de fitobentos se realizează conform Regulamentului, pe teritoriul propriu de două ori pe an, de preferabil în lunile mai şi septembrie, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme. Pe baza listelor de specii şi a datelor cantitative se calculează EQR/RCE. *3) A bentikus kovaalgak mintavetele a Szabalyzat szerinti sajat oldalon, aradas utan, hosszan tarto, egyenletes vizhozamu, kisvizes idoszakban, evi ket alkalommal, lehetoleg majusban es szeptemberben tortenik. A fajosszetetel es mennyisegi adatok alapjan EQR/RCE ertekek megadasara kerul sor. *4) Prelevarea probelor de macronevertebrate acvatice se realizează conform Regulamentului, pe teritoriul propriu, de două ori pe an, de preferabil în lunile mai şi septembrie, în regim hidrologic constant, cu debite mici şi uniforme. Pe baza listelor de specii şi a datelor cantitative se calculează EQR/RCE. *4) A vizi makrogerinctelenek mintavetele a Szabalyzat szerinti sajat oldalon, hosszan tarto, egyenletes vizhozamu, kisvizes idoszakban, evi ket alkalommal, lehetoleg majusban es szeptemberben tortenik. A fajosszetetel es mennyisegi adatok alapjan EQR/RCE ertekek megadasara kerul sor.────────── ANEXA 4/4. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere RAPORT DE ÎNCERCARE - VIZSGALATI ADATLAP
┌───┬────────────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────┬───────────┐
│1. │Râul │ │Folyo │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│2. │Data şi ora începerii prelevării│ │ │ │
│ │probelor de apă │ │Vizmintavetel kezdetenek napja es oraja │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│3. │Secţiunea de prelevare a │ │ │ │
│ │probelor de apă │ │A vizmintavetel szelvenye │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│4. │Data măsurării debitului │ │A vizhozammeres kelte │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│5. │Secţiunea de măsurare a │ │ │ │
│ │debitului │ │A vizhozammeres szelvenye │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│6. │Data completării raportului │ │Az adatlap kitoltesenek kelte │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│7. │Condiţii meteorologice: │ │Meteorologial viszonyok: │ │
│ │/nebulozitate, timp ploios, │ │/felhozet, esos ido, szel/ │ │
│ │vânt/ │ │ │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│8. │Temperatura aerului │ │A levego homerseklete │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│9. │Fenomene de îngheţ │ │Jegviszonyok │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│10.│Culoare │ │Szin │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│11.│Miros │ │Szag │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│12.│Peliculă │ │Hartya │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│13.│Corpuri plutitoare vizibile │ │Lathato uszadekok │ │
└───┴────────────────────────────────┴────────┴─────────────────────────────────────────┴───────────┘
14. Rezultatele obţinute / A kapott eredmenyek
┌────────────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Indicator / Jellemzo │Unitate de măsură/│ Rezultate / Eredmenyek │
│ │ Mertekegyseg │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│DO │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Oxigen sat. │ % │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│BOD(5) │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│COD/K(2)Cr(2)O(7) │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│NH(4) - N │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│NO(2) - N │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│NO(3) - N │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│N tot │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│o - PO(4) - P │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│P - tot │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Ca │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Mg │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Na │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│K │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Cl │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│SO(4) │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│CO(3) │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│HCO(3) │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│TSS │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Conductivity (20°C) │ мS/cm │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Hardness [CaCO(3)] │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│T W │ °C │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│TDS (105°C) │ mg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│pH │ - │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Alcalinity │ mmol/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Zn (dis.) │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Cu (dis.) │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Cr total (dis.) │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Pb (dis.) │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Cd (dis.) │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Hg (dis.) │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Ni (dis.) │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│As (dis.) │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│CN total │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Chlorophyl-a │ мg/l │ │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Discharge (Q) │ mc/s │ │
└────────────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────────────────────┘
┌───┬────────────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────┬───────────┐
│15.│ Alte observaţii │ │Egyeb megjegyzesek │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│16.│ Responsabilii efectuării │ │ │ │
│ │ analizelor │ │A vizsgalatokert felelos szemelyek │ │
├───┼────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│17.│ Responsabilul măsurării │ │ │ │
│ │ debitului │ │A vizhozammeresert felelos szemely │ │
└───┴────────────────────────────────┴────────┴─────────────────────────────────────────┴───────────┘
┌────────────────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────┬───────────┐
│Nume, prenume │ │Nev │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
├────────────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Semnătură │ │Alairas │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└────────────────────────────────────┴────────┴─────────────────────────────────────────┴───────────┘
ANEXA 5.1/5.1. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Metode de analiză utilizate pentru indicatorii fizico-chimici (unitate de măsură, standard, exprimare rezultate) / Alkalmazott vizsgalati modszerek a fizikai, kemiai jellemzokre (mertekegyseg, szabvany, eredmenyek megadasa)
┌───────────────────────────────────────┬────────┬────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐
│ Indicator de calitatea apei / │ UM / │ Standard (român) / │ Standard (maghiar) / │Exprimare rezultate │
│ Vizminosegi jellemzo │Mertek- │ Szabvany (roman) │ Szabvany (magyar) │(nr. zecimale/precizie)│
│ │egyseg │ │ │ / │
│ │ │ │ │ Eredmenyek megadasa │
│ │ │ │ │ (tizedes/pontossag) │
├───────────────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┤
│ A Indicatorii regimului de oxigen / A Oxigenhaztartas jellemzoi │
│ │
├───────────────────────────────────────┬────────┬────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│Oxigen dizolvat/Oldott oxigen (DO) │ mg/l │SR EN 25813:2000/C 91: 2009 │MSZ ISO 5813:1993 │ │
│ │ │SR EN ISO 5814:2013 │MSZ EN 25814:1998 │ │
│ │ │ │EPA METHOD 360.3 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Saturaţie de oxigen/Oxigen telitettseg │ │ │Szamitas, MSZ 260-15: │ │
│ (Sat.Oxygen) │ % │Calcul, SR EN ISO 5814:2013 │1967 │ -/- │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│CBO(5) / BOI(5) [(BOD(5)] │ mg/l │SR EN 1899-1:2003 │MSZ EN1899-1:2000 │ │
│ │ │SR EN 1899-2:2002 │MSZ EN1899-2:2000 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│CCO-Cr / KOI(Cr) [(COD/K(2)Cr(2)O(7)]│ mg/l │SR ISO 6060:1996 │MSZ ISO 6060:1991 │ │
│ │ │DIN 38409:1992 Part. 44 │MSZ 12750-21:1971 │ │
│ │ │ISO 15705: 2002 │ISO 15705:2002 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┤
│ B Indicatorii regimului de nutrienţi / B Tapanyaghaztartas jellemzoi │
├───────────────────────────────────────┬────────┬────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│Amoniu-N / Ammonium-N (NH(4)-N) │ mg/l │SR ISO 7150:1:2001 │MSZ ISO 7150-1:1992 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Azotiti-N / Nitrit-N [NO(2)-N] │ mg/l │SR EN 26777:2002/ C91:2006 │MSZ EN 26777:1998 │ │
│ │ │ │MSZ 448-12:1982 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-13:2009 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Azotati-N / Nitrat-N [NO(3)-N] │ mg/l │SR ISO 7890-3:2000 │MSZ 12750-18:1974 │ │
│ │ │ │MSZ 448-12:1982 (2.2) │ │
│ │ │ │MSZ 1484-13:2009 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Azot total / Osszes nitrogen (N tot.) │ mg/l │SR EN ISO 11905-1:2003 │MSZ EN 25663:1998 │ │
│ │ │SR EN 12260:2004 │MSZ 12750-20:1972 │ │
│ │ │ │MSZ ISO 7150-1:1992 │ │
│ │ │ │MSZ EN 12260:2004 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Ortofosfat-P / Ortofoszfat-P │ mg/l │SR EN ISO 6878:2005 │MSZ EN ISO 6878:2004 │ │
│ [o-PO(4)-P]│ │ │MSZ 12750-17:1974 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Fosfor total / Osszes foszfor (P tot.)│ mg/l │SR EN ISO 6878:2005 │MSZ EN ISO 6878:2004 │ │
│ │ │ │MSZ 260-20:1980 │ │
│ │ │ │MSZ 12750-17:1974 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┤
│ C Indicatori de salinitate / C Sohaztartas jellemzoi │
├───────────────────────────────────────┬────────┬────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│Calciu / Kalcium (Ca) │ mg/l │SR ISO 6058:2008 │MSZ EN ISO 7980:2000 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-3:2006(5) │ │
│ │ │ │MSZ 448-2:1985 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Magneziu / Magnezium (Mg) │ mg/l │SR ISO 6058:2008 │MSZ EN ISO 7980:2000 │ │
│ │ │SR ISO 6059:2008 │MSZ 1484-3:2006(5) │ │
│ │ │ │MSZ 448-2:1985 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Sodiu / Natrium (Na) │ mg/l │ISO 9964-3:1993 │MSZ 448-10:1977 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-3:2006(5) │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Potasiu / Kalium (K) │ mg/l │ISO 9964-3:1993 │MSZ 448-10:1977 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-3:2006(5) │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Cloruri / Klorid (Cl) │ mg/l │SR ISO 9297:2001 │MSZ ISO 929:2003 │ │
│ │ │ │MSZ 448-15:1982 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-15:2009 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Sulfaţi / Szulfat [SO(4)] │ mg/l │ST.METH. Ed.12/65 (turb.) │MSZ 448-13:1983 │ │
│ │ │EPA 375.2 │MSZ 12750-1:1988 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Carbonaţi / Karbonat [CO(3)] │ mg/l │SR EN ISO 9963-1:2002 │MSZ EN ISO 9963-1:1998 │ │
│ │ │ │MSZ 448-11:1986 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Bicarbonaţi / Hidrogenkarbonat [HCO(3)]│ mg/l │SR EN ISO 9963-1:2002 │MSZ EN ISO 9963-1:1998 │ │
│ │ │ │MSZ 448-11:1986 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Reziduu filtrabil (105°C)/ │ │ │MSZ 448-19:1986 │ │
│Osszes oldott anyag (105°C) (TDS) │ mg/l │STAS 9187:1984 │MSZ 12750-6:1971 │ │
│ │ │ │MSZ 260-3:1973 │ -/- │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Conductivitate (20°C)/ │ │ │MSZ EN 27888:1998 │ │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Vezetokepesseg (20°C) (Cond.) │ мS/cm │SR EN 27888:1997 │MSZ 448-32:1977 │ -/- │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Duritate [CaCO(3)]/ │ │ │ │ │
│Kemenyseg [CaCO(3)] (Hardness)│ mg/l │SR ISO 6059:2008 │MSZ 448-21:1986 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┤
│ D Alţi indicatori fizico chimici generali / D Egyeb fizikai, kemiai jellemzok │
├───────────────────────────────────────┬────────┬────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│Temperatura apă / Vizhomerseklet (TW)│ °C │STAS 6324:1961 │MSZ 448-2:1967 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Materii totale în suspensie/ │ │ │MSZ 12750-6:1971 │ │
│Osszes lebegoanyag (TSS)│ mg/l │SR EN 872: 2005 │MSZ 260-3:1973 │ -/- │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│pH │ - │SR ISO 10523:2012 │MSZ ISO 10523:2003 │ │
│ │ │ │MSZ 448-22:1985 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-22:2009 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Alcalinitate / Lugossag (Alcalin)│ mmol/l │SR EN ISO 9963-1:2002 │MSZ EN ISO 9963-1:1998 │ │
│ │ │ │MSZ EN ISO 9963-2:1998 │ │
│ │ │ │MSZ 448-11: 1986 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┤
│ E Metale grele şi cianuri totale / E Nehezfemek es osszes cianid │
├───────────────────────────────────────┬────────┬────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│Zinc (dizolvat)/Cink (oldott) (Zn(dis))│ мg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│ │ │SR ISO 17294-2:2005 │MSZ ISO 8288:2003 │ -/- │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Cupru (dizolvat)/Rez (oldott) (Cu(dis))│ мg/l │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│ │ │SR EN ISO 15586:2004 │MSZ EN ISO 15586:2003 │ -/- │
│ │ │SR ISO 17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Crom total (dizolvat)/ │ │SR EN ISO 15586:2004 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│Osszes krom(oldott) (Cr tot(dis))│ мg/l │SR EN 1233:2003 │MSZ EN ISO 15586: 2003 │ -/- │
│ │ │SR ISO 17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Arsen (dizolvat) /Arzen (oldott) │ │SR EN ISO 11969:2003 │MSZ EN ISO 11969:1998 │ │
│ (As(dis))│ мg/l │SR ISO 17294-2:2005 │MSZ 1484-3:1998 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Cianuri (totale) / Cianid (osszes) (CN)│ мg/l │SR ISO 6703-1:1998 │MSZ 260-30:1992 │ -/- │
├───────────────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┤
│ F Substanţe prioritare şi alte substanţe periculoase / F Elsobbsegi es egyeb veszelyes anyagok │
├───────────────────────────────────────┬────────┬────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤
│Plumb (dizolvat) / Olom (oldott) │ │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│ (Pb(dis))│ мg/l │SR EN ISO 15586:2004 │MSZ EN ISO 15586:2003 │ -/- │
│ │ │SR ISO 17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Cadmiu (dizolvat) / Kadmium (oldott) │ │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│ (Cd(dis))│ мg/l │SR EN ISO 15586: 2004 │MSZ EN ISO 15586: 2003 │ 2/0,01 │
│ │ │SR EN ISO 5961: 2002 │ │ │
│ │ │SR ISO 17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Mercur (dizolvat) / Higany (oldott) │ │SR EN ISO 17852:2009. │MSZ 1484-3:1998 │ │
│ (Hg(dis)) │ мg/l │ │MSZ EN 1483:1998 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Nichel (dizolvat) / Nikkel (oldott) │ │SR ISO 8288:2001 │MSZ 1484-3:1998 │ │
│ (Ni(dis)) │ мg/l │SR EN ISO 15586:2004 │MSZ EN ISO 15586:2003 │ 2/0,01 │
│ │ │SR ISO 17294-2:2005 │ │ │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Alaclor / Alaklor │ мg/l │SR EN ISO 6468:2000 │MSZ EN ISO 6468:1998 US│ │
│ │ │ │EPA 8270 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Antracen / Antracen │ мg/l │SR EN ISO 17993:2006 │MSZ 1484-6:2003 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Atrazin / Atrazin │ мg/l │SR EN ISO 10695:2002 │MSZ EN ISO 10695:2000 │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Benzen / Benzol │ мg/l │SR ISO 11423-1,2:2000 │MSZ 1484-4:1998 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Tetraclorură de carbon/Szentetraklorid │ мg/l │SR EN ISO 10301:2003 │ │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Clorfenvinfos/Klorfenvinfosz │ мg/l │SR EN 12918:2002 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Clorpirifos/Klorpirifosz │ мg/l │SR EN 12918:2002 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Pesticide ciclodiene/Ciklodien │ │ │US EPA 8270 │ │
│peszticidek │ мg/l │SR EN ISO 6468:2000 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│DDT total / Osszes DDT │ мg/l │SR EN ISO 6468:2000 │US EPA 8270 │ │
│ │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│DDT para-para/para-para DDT │ мg/l │SR ISO 6468:2000 │ │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│1,2-dicloretan/1,2-dikloretan │ мg/l │SR EN ISO 10301:2003 │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Endosulfan (alfa-endosulfan) / │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │
│Endoszulfan (alfa-endoszulfan) │ мg/l │SR EN ISO 6468:2000 │US EPA 8270 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Fluoranten / Fluoranten │ мg/l │SR EN ISO 17993:2006 │MSZ 1484-6: 2003 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Hexaclorbenzen/ Hexaklor-benzol │ мg/l │SR ISO 6468:2000 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Hexaclorbutadiena / Hexaklor-butadien │ мg/l │SR EN ISO 10301:2003 │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5: 1998 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Hexaclorciclohexan (gama-lindan)/ │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │
│Hexaklor-ciklohexan (gama -lindan) │ мg/l │SR EN ISO 6468:2000 │US EPA 8270 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Naftalină / Naftalin │ мg/l │SR EN ISO 17993:2006 │MSZ EN ISO 17993:2004 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-6:2003, │ │
│ │ │ │MSZ 1484- 4:1998 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Pentaclorbenzen/ Pentaklor-benzol │ мg/l │SR EN ISO 6468:2000 │ISO 11423-2:1997 │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Hidrocarburi poliaromatice (PAH)/ │ │ │ │ │
│Poliaromas stenhidrogenek (PAH) │ мg/l │SR EN ISO 17993:2006 │MSZ 1484-6:2003 │ 3/0,001 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Simazin/Simazin │ мg/l │SR EN ISO 10695:2002 │MSZ EN ISO 11369:1999 │ │
│ │ │ │US EPA 8270 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Tetracloretilena / Tetrakloretilen │ мg/l │SR EN ISO 10301:2003 │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Tricloretilena/Trikloretilen │ мg/l │SR EN ISO 10301:2003 │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5: 1998 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Triclorbenzeni/Triklor-benzolok │ мg/l │SR EN ISO 6468:2000 │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │
│ │ │ │MSZ 1484-5:1998 │ 2/0,01 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Triclormetan (clorofom) / │ │ │MSZ EN ISO 6468:1998 │ │
│Triklormetan (klorofom) │ мg/l │SR EN ISO 10301:2003 │MSZ 1484-5:1998 │ 1/0,1 │
├───────────────────────────────────────┼────────┼────────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────┤
│Trifluralin / │ │ │MSZ EN ISO 10301:1999 │ │
│Trifluralin │ мg/l │SR EN ISO 10695:2002 │US EPA 8270 │ 2/0,02 │
├───────────────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────┤
│ H Debitul cursului de apă / H Vizhozam │
├───────────────────────────────────────┬────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┤
│Debit (Q)/Vizhozam (Q) │ │Explorarea câmpului │Măsurarea debitului sau │
│ (Discharge) │ mc/s │vitezelor în secţiunea de │determinarea debitului │
│ │ │recoltare. Determinarea de │folosind cheia liminimetrică./ │
│ │ │debit prin citirea nivelului│A vizhozam merese, vagy a vizhozam │
│ │ │mirei./ │meghatarozasa a vizhozam-vizszint gorbe │
│ │ │A vizsebesseg merese a │alapjan. │
│ │ │mintaveteli szelvenyben. │ │
│ │ │A vizsebesseg meghatarozasa │ │
│ │ │a vizmerce leolvasasaval. │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────┴────────┴────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
ANEXA 5.2./5.2 sz. Mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Metode biologice utilizate (prelevare, analiză, evaluare)/ Alkalmazott biologiai modszerek (mintavetel, vizsgalat es ertekeles)
┌────────┬────────────┬────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│Ţara / │Indicatori │Metode de prelevare/│Metode de prelevare│Metode de analiză │Evaluare (date│Evaluare (date│Evaluare │
│Orszag │biologici / │Mintaveteli modszer │(standarde, │(standarde, │cantitative) /│calitative) / │(Index) / │
│ │Biologiai │ │literatură de │literatură de │Ertekeles │Ertekeles │Ertekeles │
│ │jellemzok │ │specialitate) / │specialitate) / │(Mennyisegi │(Minosegi │(index) │
│ │ │ │Mintaveteli modszer│Elemzes modszere │adatok) │adatok) │ │
│ │ │ │(szabvany, │(szabvany, │ │ │ │
│ │ │ │irodalom) │irodalom) │ │ │ │
├────────┼────────────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Ungaria/│Clorofilă a/│Prelevarea din zona │MSZ ISO 10260: 1993│MSZ ISO 10260: 1993│мg/l, interval│ │ │
│Magyar- │a-klorofill │eufotică/ │ │ │(precizie) │ │ │
│orszag │ │Felszini (eufotikus │ │ │1/0,1/мg/l, │ │ │
│ │ │retegbol) mintavetel│ │ │pontossag: │ │ │
│ │ │ │ │ │1/0,1; │ - │ - │
├──────-─┤ ├────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤ ├──────────────┼──────────────┤
│România/│ │Prelevarea din zona │SR ISO 10260: 1996 │SR ISO 10260: 1996 │ │ - │ - │
│România │ │eufotică/ │ │ │ │ │ │
│ │ │Felszini (eufotikus │ │ │ │ │ │
│ │ │retegbol) mintavetel│ │ │ │ │ │
├────────┼────────────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Ungaria/│Fitoplancton│Probe fitoplancton │MSZ EN 15204: 2006 │MSZ EN 15204: 2006 │abundenta │lista │HRPI │
│Magyar- │ / │prelevate de la │ │ │relativă a │taxonomică, │multimetric │
│orszag │Fitoplankton│suprafaţa apei (zona│ │ │biomasei şi │grupe funcţio-│index/RCE / │
│ │ │eufotică) / │ │ │conc.cloro- │nale │HRPI │
│ │ │Felszini (eufotikus │ │ │fila-a / │Reynolds/ │multimetrikus │
│ │ │retegbol) │ │ │relativ │taxonlista, │index / EQR │
│ │ │fitoplankton │ │ │abundancia │Reynolds-fele │ │
│ │ │mintavetel │ │ │biomassza │funkcionalis │ │
│ │ │ │ │ │alapon es │csoportok │ │
│ │ │ │ │ │a-klorofill │ │ │
│ │ │ │ │ │koncentracio │ │ │
├────────┤ ├────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│România/│ │Probe fitoplancton │SR EN 15204: 2007 │SR EN 15204: 2007 │densitate: │lista │Indice │
│România │ │prelevate de la │ │ │unităţi algale│taxonomică / │multimetric / │
│ │ │suprafaţa apei (zona│ │ │/ ml, biomasa/│taxonlista │RCE / │
│ │ │eufotică) / │ │ │alga egyedszam│ │multimetrikus │
│ │ │Felszini (eufotikus │ │ │(i/ml), │ │index / EQR │
│ │ │retegbol) │ │ │biomassza │ │ │
│ │ │fitoplankton │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel │ │ │ │ │ │
├────────┼────────────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Ungaria/│Fitobentos /│Probe de fitobentos │MSZ EN 13946: 2003 │MSZ EN 14407: 2004 │abundenţa │lista │IPSITI │
│Magya- │Fitobenton │(diatomee bentice) │ │ │relativă/ │taxonomică / │multimetric │
│rorszag │ │prelevate după │ │ │relativ │taxonlista │index/RCE/ │
│ │ │pietre sau plante │ │ │abundancia │ │IPSITI │
│ │ │(epilitic/epifitic)/│ │ │ │ │multimetrikus │
│ │ │Epilitikus/ │ │ │ │ │index / EQR │
│ │ │epifitikus │ │ │ │ │ │
│ │ │fitobenton │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel (bentikus│ │ │ │ │ │
│ │ │kovaalgak) │ │ │ │ │ │
├────────┤ ├────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│România/│ │Probe de fitobentos │SR EN 13946: 2004 │SR EN 14407: 2005 │abundenţa: │lista │Indice │
│România │ │(diatomee bentice) │ │ │unităţi │taxonomică / │multimetric/ │
│ │ │prelevate după │ │ │algale/probă/ │taxonlista │RCE / │
│ │ │pietre sau plante │ │ │abundancia: │ │Multimetrikus │
│ │ │(epilitic /epifitic)│ │ │alga │ │index/EQR │
│ │ │/ Epilitikus/ │ │ │egyedszam/ │ │ │
│ │ │epifitikus │ │ │minta │ │ │
│ │ │fitobenton │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel (bentikus│ │ │ │ │ │
│ │ │kovaalgak) │ │ │ │ │ │
├────────┼────────────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Ungaria/│Macro- │Prelevare probe │MSZ EN 27828: 1998 │Prelucrarea │abundenţa i/m²│lista │HMMI Indice │
│Magya- │nevertebrate│macronevertebrate, │ │completă a unită- │/ abundancia │taxonomică / │multimetric/ │
│rorszag │/Makro- │metoda multihabitat,│ │ţilor de probă; │(i/m²) │taxonlista │RCE/HMMI │
│ │gerinc- │mod. AQEM, 10 │ │determinarea până │ │ │multimetrikus │
│ │telenek │unităţi de probă │ │la nivelul │ │ │index / EQR │
│ │ │(pentru mai puţin de│ │taxonomic cel mai │ │ │ │
│ │ │3 habitate) sau 20 │ │scăzut (la câteva │ │ │ │
│ │ │unităţi de probă │ │grupe, categorii │ │ │ │
│ │ │(pentru mai mult de │ │sistematice │ │ │ │
│ │ │3 habitate)/ │ │superioare: │ │ │ │
│ │ │Multi-habitat │ │Chironomidae şi │ │ │ │
│ │ │makrogerinctelen │ │Oligochaeta) / a │ │ │ │
│ │ │mintavetel, mod. │ │mintaegysegek │ │ │ │
│ │ │AQEM, 10 mintaegyseg│ │teljes feldo- │ │ │ │
│ │ │(3 habitatnal │ │lgozasa, hatarozas │ │ │ │
│ │ │kevesebb) vagy 20 │ │lehetoseg szerinti │ │ │ │
│ │ │mintaegyseg │ │legalacsonyabb │ │ │ │
│ │ │(3 habitatnal tobb) │ │taxonomiai szintig │ │ │ │
│ │ │ │ │(nehany csoportnal │ │ │ │
│ │ │ │ │magasabb │ │ │ │
│ │ │ │ │rendszertani │ │ │ │
│ │ │ │ │kategoriaig: │ │ │ │
│ │ │ │ │Chironomidae, │ │ │ │
│ │ │ │ │Oligochaeta) │ │ │ │
├────────┤ ├────────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│România/│ │Prelevare probe │SR EN ISO 10870: │Probele se │abundenţa i/m²│lista │Indice │
│România │ │macronevertebrate, │2012 │analizează în │/sau/ probă/ │taxonomică / │multimetric/ │
│ │ │în funcţie de natura│ │totalitate până la │abundancia │taxonlista │RCE / │
│ │ │substratului probele│ │nivel de specie (în│(i/m²) │ │Multimetrikus │
│ │ │se prelevează cu │ │cazul a 5 │ │ │index / EQR │
│ │ │diferite tipuri de │ │subunităţi); în │ │ │ │
│ │ │drăgi şi cu ajutorul│ │rest se analizează │ │ │ │
│ │ │ciorpacului │ │subprobe / teljes │ │ │ │
│ │ │limnologic, metoda │ │minta, fajszintii │ │ │ │
│ │ │multihabitat, min. 5│ │hatarozas 5 │ │ │ │
│ │ │subunităţi de probă/│ │mintaegyseg eseten,│ │ │ │
│ │ │Az ajzattol fuggoen,│ │egyeb esetben │ │ │ │
│ │ │a mintakat, │ │alminta │ │ │ │
│ │ │kulonbozo │ │ │ │ │ │
│ │ │eszkozokkel es │ │ │ │ │ │
│ │ │limnologiai haloval │ │ │ │ │ │
│ │ │veszik Multi-habitat│ │ │ │ │ │
│ │ │makrogerinctelen │ │ │ │ │ │
│ │ │mintavetel, min. 5 │ │ │ │ │ │
│ │ │mintaegyseg │ │ │ │ │ │
└────────┴────────────┴────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘
ANEXA 6.1/6.1 sz. Mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungară Szabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Râul: .......... Folyo: ......... EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR FIZICO-CHIMICE EFECTUATE ÎN ZONA DE FRONTIERA ÎN ANUL .......... A HATAR KOZELEBEN .......... EVBEN VEGZETT FIZIKAI KEMIAI VIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/ Komponensek │
├───────┬─────────────┬────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Nr. / │ │ │Denumirea indicatorilor conform anexei nr. 3, pe coloane (tabelul are mai multe │
│Szam │ Ţara/Orszag │ Data/Datum │pagini)/ Mert jellemzok neve a.3. sz. mellekletnek megfeleloen, oszloponkent │
│ │ │ │(a tablazat tobb oldalas) │
│ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Unitatea de măsură a indicatorilor / A mert jellemzo mertekegysege │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┬─────────┬────────┬─────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│1S │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴─────────────┴────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Minima / Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Maxima / Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Media / Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Abatere std / Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Nr. valori măsurate/Mert ertekek │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sz. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Starea de calitate/Minosegi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│allapot │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
ANEXA 6.2/6.2 sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Râul: ........... Folyo: .......... EVALUAREA REZULTATELOR ANALIZELOR BIOLOGICE EFECTUATE ÎN ZONA DE FRONTIERA ÎN ANUL .......... A HATAR KOZELEBEN .......... EVBEN VEGZETT BIOLOGIAI VIZSGALATOK EREDMENYEINEK ERTEKELESE
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Indicatori/ Komponensek │
├───────┬─────────────┬────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Nr. / │ │ │Denumira indicatorilor conform anexei nr. 3, pe coloane (tabelul are mai multe │
│Szam │ Ţara/Orszag │ Data/Datum │pagini)/ Mert jellemzok neve a.3. sz. mellekletnek megfeleloen, oszloponkent │
│ │ │ │(a tablazat tobb oldalas) │
│ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │ │Unitatea de măsură a indicatorilor / A mert jellemzo mertekegysege │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┬─────────┬────────┬─────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┤
│ 1 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 2 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 3 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 4 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 5 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 6 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 7 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 8 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ 9 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│10 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│11 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│12 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│13 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│14 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│15 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│16 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│17 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│1S │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│19 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│20 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│21 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│22 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│23 │ U │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┼─────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│24 │ R │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────┴─────────────┴────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Minima / Minimum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Maxima / Maximum │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Media / Atlag │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Abatere std / Szoras │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Nr. valori măsurate/Mert ertekek │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sz. │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│Starea de calitate/Minosegi │ │ │ │ │ │ │ │ │
│allapot │ │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────────────────────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
ANEXA 7.1/7.1. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere
Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea indicatorilor fizico-chimici*1)
A fiziko-kemiai jellemzok minositesenel alkalmazott hatarertekrendszer*1)
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────────┐
│Indicator de calitatea apei/Vizminosegi jellemzo │ UM / │Valoare limită /│
│ │Mertekegyseg│ Hatarertek │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│A Indicatorii regimului de oxigen / │ │ │
│A Oxigenhaztartas jellemzoi │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Oxigen dizolvat / Oldott oxigen (DO) │ mg/l │ 6,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│CBO5 / BOI(5) [BOD(5)] │ mg/l │ 5,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│CCO-Cr / KOI(Cr) [COD/K(2)Cr(2)O(7)] │ mg/l │ 25 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│B Indicatorii regimului de nutrienţi / │ │ │
│B Tapanyaghaztartas jellemzoi │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Amoniu-N / Ammonium-N [NH(4)-N] │ mg/l │ 0,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Azotiti-N / Nitrit-N [NO(2)-N] │ mg/l │ 0,06 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Azotati-N / Nitrat-N [NO(3)-N] │ mg/l │ 2,5 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Azot total / Osszes nitrogen (N tot.) │ mg/l │ 4,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Ortofosfat-P / Ortofoszfat-P [o-PO(4)-P] │ mg/l │ 0,15 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Fosfor total / 6sszes foszfor (P tot.) │ mg/l │ 0,35 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│C Indicatorii de salinitate / │ │ │
│C Sohaztartas jellemzoi │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Cloruri / Klorid (Cl) │ mg/l │ 60 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Conductivitate (20°C) / Vezetokepesseg (20°C) (Cond.) │ мS/cm │ 1200 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│D Alţi indicatori fizico chimici generali / │ │ │
│D Egyeb fizikai, kemai jellemzok │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│pH │ - │ 6,5-9,0 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│E Metale grele şi cianuri totale / │ │ │
│E Nehezfemek es osszes cianid │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Zinc (dizolvat) / Zink (oldott) (Zn(dis)) │ мg/l │ 75 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Cupru (dizolvat) / Rez (oldott) (Cu(dis)) │ мg/l │ 10 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Crom total (dizolvat) / Osszes krom(oldott) (Cr tot.(dis)) │ мg/l │ 20 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Arsen (dizolvat) / Arzen (oldott) (As(dis)) │ мg/l │ 30 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Cianuri (totale) / Cianid (osszes) (CN) │ мg/l │ 30 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│G Indicatori biologici / │ │ │
│G Biologiai jellemzok │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────────┤
│Clorofila-a / Klorofill-a (Chlorophyl-a) │ мg/l │ 10 │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────────┘
────────── *1) Încadrarea în starea de calitate: se compară valoarea medie obţinută cu valoarea limită specifică fiecărui indicator din anexă. Dacă valoarea medie este mai mică sau egală cu valoarea limită, atunci indicatorului respectiv i se va atribui "starea bună". Dacă valoarea medie este mai mare decât valoarea limită atunci indicatorului respectiv i se va atribui "nu atinge starea bună". Excepţie fac oxigenul dizolvat şi pH la care evaluarea se va face astfel: - pentru oxigen dizolvat: dacă valoarea medie este mai mare sau egală cu valoarea limită, atunci indicatorului i se va atribui "starea bună", iar dacă valoarea medie este mai mică decât valoarea limită atunci indicatorului i se va atribui "nu atinge starea bună". - pentru pH: dacă valoarea medie se încadrează în intervalul 6.5 - 9.0 atunci indicatorului i se va atribui starea bună, iar dacă aceasta este în afara intervalului i se va atribui "nu atinge starea bună". Încadrarea în starea de calitate a grupei de indicatori definită conform art. 6 din Regulament este dată de cea mai defavorabilă încadrare a componenţilor grupei respective. *1) Minosegi allapotba valo besorolas: osszehasonlitasra kerul az atlagertek a mellekletben szereplo jellemzokre vonatkozo hatarertekkel. Abban az esetben, ha az atlagertek kisebb vagy egyenlo a hatarertekkel az adott jellemzohoz "jo" minosegi allapot jelzot kap. Ha az atlagertek nagyobb a hatarerteknel az adott jellemzo "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. Kivetelt kepez az oldott oxigen es a pH, melyeknel az ertekeles a kovetkezokeppen tortenik: - oldott oxigen: ha az atlagertek nagyobb vagy egyenlo a hatarertekkel "jo" minosegi allapot jelzot kap, Ha az atlagertek kisebb a hatarerteknel a jellemzo "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. - pH: ha at atlagertek 6.5 - 9.0 intervallumba inkadralodik a jellemzo "jo" minosegi allapot jelzot kap, ha az intervallumon kiviil helyezkedik "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. A 6. cikknek megfeleloen meghatarozott jellemzo csoport minosegi allapotba valo besorolasat az adott csoport komponenseinek legkedvezotlenebb besorolasa adja meg.────────── ANEXA 7.2/7.2. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere
Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea substanţelor
prioritare şi a altor substanţe periculoase*1) /
Az elsobbsegi es egyeb veszelyes anyagok minositesenel
alkalmazott hatarertekrendszer*1)
┌─────┬───────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────┐
│ 1) │ (2) │(2) │(3) │ (4) │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│ N° │Anyag neve │Denumire substanţă │Nr. CAS*2) │Standard de calitate │
│ │ │ │CAS-szam*2) │[мg/l] │
│ │ │ │ │Ape interioare de suprafaţă*3)│
│ │ │ │ │Szarazfoldi felszini vizek*3) │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(1) │Alaklor │Alaclor │15972-60-8 │0,3 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(2) │Antracen │Antracen │120-12-7 │0,1 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(3) │Atrazin │Atrazin │1912-24-9 │0,6 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(4) │Benzol │Benzen │71-43-2 │10 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(6) │Kadmium es │Cadmiu şi compuşii │7440-43-9 │≤ 0,08 (Clasa 1./1. osztaly) │
│ │vegyuletei │acestuia │ │0,08 (Clasa 2./2. osztaly) │
│ │ │ │ │0,09 (Clasa 3./3. osztaly) │
│ │(a vizkemenysegi │(în funcţie de clasele │ │0,15 (Clasa 4./4. osztaly) │
│ │osztalyoktol │de duritate a apei)*4) │ │0,25 (Clasa 5./5. osztaly) │
│ │fuggoen)*4) │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(6a) │Szentetraklorid*5) │Tetraclorura de carbon*5)│56-23-5 │12 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(8) │Klorfenvinfosz │Clorfenvinfos │470-90-6 │0,1 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(9) │Klorpirifosz │Clorpirifos │ │ │
│ │(etilklorpirifosz) │(Clorpirifos-etil) │2921-88-2 │0,03 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(9a) │Ciklodien │Pesticide ciclodiene: │ │ │
│ │peszticidek: │Aldrin*5) │309-00-2 │ │
│ │Aldrin*5) │Dieldrin*5) │60-57-1 │Σ = 0,01 │
│ │Dieldrin*5) │Endrin*5) │72-20-8 │ │
│ │Endrin*5) │Izodrin*5) │465-73-6 │ │
│ │Izodrin*5) │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(9b) │Osszes DDT*5,*6) │DDT total*5,*6) │nem alkalmazhato │0,025 │
│ ├───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │para-para-DDT │Para-para-DDT │50-29-3 │0,01 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(10) │1,2-dikloretan │1,2-Dikloretan │107-06-2 │10 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(14) │Endoszulfan │Endosulfan │115-29-7 │0,005 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(15) │Fluoranten │Fluoranten │206-44-0 │0,1 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(16) │Hexaklor-benzol │Hexaclorbenzen │118-74-1 │0,01 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(17) │Hexaklor-butadien │Hexaclorbutadiena │87-68-3 │0,1 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(18) │Hexaklor-ciklohexan│Hexaclorciclohexan │608-73-1 │0,02 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(20) │Olom es vegyuletei │Plumb şi compuşii │ │ │
│ │ │acestuia │7439-92-1 │7,2 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(21) │Higany es │Mercur şi compuşii │7439-97-6 │0,05 │
│ │vegyuletei │acestuia │ │ │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(22) │Naftalin │Naftalina │91-20-3 │2,4 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(23) │Nikkel es │Nichel şi compuşii │ │ │
│ │vegyuletei │acestuia │7440-02-0 │20 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(26) │Pentaklor-benzol │Pentaclorbenzen │608-93-5 │0,007 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(28) │Poliaromas │Hidrocarburi aromatice │nu se aplică/ │nu se aplică/ │
│ │szenhidrogenek │policiclice (PAH) │nem alkalmaz-hato │nem alkalmazhato │
│ │(PAH) │ │ │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Benzo[a]piren │Benz(a)piren │50-32-8 │0,05 │
│ ├───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Benzo[b]fluoranten │Benz(b)fluoranten │205-99-2 │Σ = 0,03 │
│ ├───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┤ │
│ │Benzo[k]fluoranten │Benz(k)fluoranten │207-08-9 │ │
│ ├───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Benzo[g,h,i]perilen│Benz(g,h,i)perilen │191-24-2 │Σ = 0,002 │
│ ├───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┤ │
│ │Indeno[1,2,3-cd] │Indeno(1,2,3-cd)piren │193-39-5 │ │
│ │piren │ │ │ │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(29) │Simazin │Simazin │122-34-9 │1 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(29a)│Tetraklor-etilen*5)│Tetracloretilenă*5) │127-18-4 │10 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(29b)│Triklor-etilen*5) │Tricloretilenă*5) │79-01-6 │10 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(31) │Triklor-benzolok │Triclorobenzeni │12002-48-1 │0,4 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(32) │Triklor-metan │Triclorometan (cloroform)│67-66-3 │2,5 │
├─────┼───────────────────┼─────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│(33) │Trifluralin │Trifluralin │1582-09-8 │0,03 │
└─────┴───────────────────┴─────────────────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────┘
────────── *1) Încadrarea în starea de calitate: se compară valoarea medie obţinută cu standardul de calitate specific fiecărui indicator din anexa. Dacă valoarea medie este mai mică sau egală cu standardul de calitate, atunci indicatorului respectiv i se va atribui "starea bună". Dacă valoarea medie este mai mare decât standardul de calitate atunci indicatorului respectiv i se va atribui "nu atinge starea bună". *1) Minosegi allapotba val6 besorolas: osszehasonlitasra kerul az atlagertek a mellekletben szereplo jellemzokre jellemză minosegi standarddal. Abban az esetben, ha az atlagertek kisebb vagy egyenlo a minosegi standarddal az adott jellemzo "jo" minosegi allapot jelzot kap. Ha az atlagertek nagyobb a minosegi standardnal az adott jellemzo "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap. *2) CAS: Chemical Abstracts Service (Serviciul de catalogare a substanţelor chimice). *2) CAS: Vegyianyag Nyilvantartasi Szolgalat (Chemical Abstracts Service). *3) Apele de suprafaţă interioare cuprind râurile şi lacurile, precum şi corpurile de apă artificiale sau puternic modificate care au legătură cu acestea *3) A szarazfoldi felszini vizek a folyokat, tavakat es kapcsolodo mesterseges vagy jelentosen modositott viztesteket foglaljak magukban. *4) Pentru cadmiu şi compuşii săi (nr. 6), valorile SCM-urilor variază în funcţie de duritatea apei, pentru care s-au stabilit cinci clase (clasa 1: < 40 mg CaCO3/l, clasa 2: 40 până la < 50 mg CaCO3/l, clasa 3: 50 până la < 100 mg CaCO3/l, clasa 4: 100 până la < 200 mg CaCO3/l şi clasa 5: 2 200 mg CaCO3/l). *4) A kadmium es vegyuletei eseteben (6. sorszam) az EQS-ertekek a viz kemenysegetol fuggoen valtoznak ot osztalykategoria szerint (1. osztaly: < 40 mg CaCO3/l, 2. osztaly: 40-tol < 50 mg CaCO3/l, 3. osztaly: 50-tol < 100 mg CaCO3/l, 4. osztaly: 100 - tol < 200 mg CaCO3/l es 5. osztaly: 2200 mg CaCO3/l). *5) Această substanţă nu este o substanţă prioritară, ci unul dintre ceilalţi poluanţi pentru care SCM-urile sunt identice cu cele stabilite în legislaţia aplicată înainte de 13 ianuarie 2009. *5) Ez az anyag nem elsobbsegi anyag, hanem azon egyeb szennyezoanyagok egyike, amelyek eseteben az EQS azonos a 2009. januar 13. elott alkalmazott jogszabalyban meghatarozottakkal. *6) DDT total cuprinde suma izomerilor 1,1,1-triclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 50-29-3; nr. UE 200-024-3); 1,1,1-triclor-2 (o-clorfenil)-2-(p-clorfenil) etan (nr. CAS 789-02-6; nr. UE 212-332-5); 1,1-diclor-2,2 bis (p- clorfenil) etilenă (nr. CAS 72-55-9; nr. UE 200-784-6); şi 1,1-diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 72-54-8; nr. UE 200-783-0). *6) Az osszes DDT az 1,1,1-triklor-2,2-bisz[p-klorfenil]-etan (CAS-szam: 50-29-3; EU-szam: 200-024-3), az 1,1,1-triklor-2-[o-klorfenil]-2-[p-klorfenil]-etan (CAS-szam: 789-02-6; EU-szam: 212-332-5), az 1,1-diklor-2,2- bisz[p-klorfenil]-etilen (CAS-szam: 72-55-9; EU-szam: 200-784-6) es az 1,1-diklor-2,2-bisz[p-klorfenil]-etan (CAS-szam: 72-54-8; EU-szam: 200-783-0) izomerek osszeget jelenti.────────── ANEXA 7.3/7.3. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere
Sistemul de valori limită, utilizat la evaluarea indicatorilor biologici*1)
A biologiai jellemzok minositesenel alkalmazott hatarertekrendszer*1)
┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────┬────────────────┐
│ Indicator de calitate a apei / │ UM / │Valoare limită /│
│ Vizminosegi jellemzo │Mertek-│Hatarertek │
│ │egyseg │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┤
│Fitoplankton EQR / │ │ │
│Fitoplancton EQR │ - │ 0,6 │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┤
│Fitobenton EQR / │ │ │
│Fitobentos EQR │ - │ 0,6 │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────────────┤
│Makrozoobenton EQR / │ │ │
│Macronevertebrate acvatice EQR │ - │ 0,6 │
└─────────────────────────────────────────────────────┴───────┴────────────────┘
────────── *1) Încadrarea în starea de calitate: se compara valoarea medie obtinuta cu valoarea limita specifica fiecărui indicator din anexă. Dacă valoarea medie este mai mare sau egala cu valoarea limita, atunci indicatorului respectiv i se va atribui "starea buna". Dacă valoarea medie este mai mica decât valoarea limita atunci indicatorului respectiv i se va atribui "nu atinge starea buna". *1) Minosegi allapotba valo besorolas: osszehasonlitasra kerul az atlagertek a mellekletben szereplo jellemzokre vonatkozo hatarertekkel. Abban az esetben, ha az atlagertek nagyobb vagy egyenlo a hatarertekkel az adott jellemzohoz "jo" minosegi allapot jelzot kap. Ha az atlagertek kisebb a hatarerteknel az adott jellemzo "nem eri el a jo allapotot" jelzot kap.────────── ANEXA 8./8. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Starea calităţii cursurilor de apă pe grupe de indicatori în anul .......... A .......... evi vizminosegi allapot szennyezettsegi jellemzok szerint, valamennyi vizfolyasra
┌───────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Starea de calitate / Vizminosegi allapot │
│ ├─────────────────┬───────────────────┬───────────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────────┬────────────┤
│Curs de apă│A Indicatorii │B Indicatorii │C Indicatori de│D Alţi indicatori│E Metale grele şi│F Substanţe │G Indicatori│
│Vizfolyas │regimului de │regimului de │salinitate │fizico chimici │cianuri totale │prioritare şi alte │biologici │
│ │oxigen │nutrienţi │C Sohaztartas │generali │E Nehezfemek es │substanţe periculoase│G Biologiai │
│ │A Oxigenhaztartas│B Tapanyaghaztartas│ │D Egyeb fizikai, │cianid │F Elsobbsegi es egyeb│jellemzok │
│ │jellemzoi │jellemzoi │ │kemiai jellemzok │ │veszelyes anyagok │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Tur │ │ │ │ │ │ │ │
│Tur │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Someş │ │ │ │ │ │ │ │
│Szamos │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Crasna │ │ │ │ │ │ │ │
│Kraszna │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Ier │ │ │ │ │ │ │ │
│Er │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Barcău │ │ │ │ │ │ │ │
│Berettyo │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Crişul │ │ │ │ │ │ │ │
│Repede │ │ │ │ │ │ │ │
│Sebes-Koros│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Crişul │ │ │ │ │ │ │ │
│Negru │ │ │ │ │ │ │ │
│Fekete- │ │ │ │ │ │ │ │
│Koros │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Crişul Alb │ │ │ │ │ │ │ │
│Feher-Koros│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┼─────────────────┼─────────────────┼─────────────────────┼────────────┤
│Mureş │ │ │ │ │ │ │ │
│Maros │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────────┴────────────┘
ANEXA 9.1./9.1. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Evaluarea anuală a tendinţei de evoluţie a calităţii cursurilor de apă, pe baza valorilor medii pe cinci ani .......... A vizfolyasok vizminosegi tendenciainak eves ertekelese az .......... oteves atlag adatok alapjan
┌────────────────────────────┬─────┬─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐
│Indicator de calitatea apei/│UM/ │Râul / │Râul / │
│Vizminoseg jellemzo │Mert.│Folyo: │Folyo: │
│ │egys.├──────┬───────┬───────────┬──────┼──────┬──────┬───────────┬──────┤
│ │ │5 ani/│5 ani /│Anul ...../│Modif.│5 ani/│5 ani/│Anul ...../│Modif.│
│ │ │5 ev │5 ev │..... ev │± 20%/│5 ev │5 ev │..... ev │± 20%/│
│ │ │ │ │ │Valt. │ │ │ │Valt. │
│ │ │ │ │ │±20% │ │ │ │±20% │
├────────────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼─────┼──────┼───────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼──────┤
│Denumirea indicatorilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│evaluabili statistic, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│conform anexei nr. 3, pe ├─────┼──────┼───────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼──────┤
│rânduri (tabelul are mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│multe pagini)/ ├─────┼──────┼───────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼──────┤
│A statisztikailag │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ertekelheto mert jellemzok ├─────┼──────┼───────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼──────┤
│neve a 3. sz. mellekletnek │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│megfeleloen, soronkent (a ├─────┼──────┼───────┼───────────┼──────┼──────┼──────┼───────────┼──────┤
│tablazat tobb oldalas) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴─────┴──────┴───────┴───────────┴──────┴──────┴──────┴───────────┴──────┘
ANEXA 9.2./9.2. sz. mellekletla Regulamentul pentru urmărirea calităţii apelor pe râurilecare formează sau traversează frontiera româno-ungarăSzabalyzat a magyar roman hatart alkoto vagy a hataraltal atmetszett folyok vizminosegenek kovetesere Evaluarea a tendinţei de evoluţie a calităţii cursurilor de apă, pe baza valorilor medii pe cinci ani .......... A vizfolyasok vizminosegi tendenciainak ertekelese az .......... oteves atlag adatok alapjan
┌────────────────────────────┬─────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Indicator de calitatea apei/│UM/ │ Râul / │
│Vizminoseg jellemzo │Mert.│Folyo: │
│ │egys ├──────────────────────┬──────────────────┬────────────────────┬─────────────────┬──────────┤
│ │ │panta dreptei celei │tendinţa mediilor │panta dreptei │tendinţa mediilor│tipul │
│ │ │mai probabile pentru │anuale pentru │celei mai probabile │anuale pentru al │evoluţiei │
│ │ │primul interval de │primul interval de│pentru al doilea │doilea interval │*3) │
│ │ │5 ani*1) │5 ani*2) │interval de 5 ani*1)│de 5 ani*2) │a vatozas │
│ │ │a legvaloszinubb │evi atlagok │a legvaloszinubb │evi atlagok │tipusa*3) │
│ │ │trendvonal meredeksege│tendenciai az elso│trendvonal │tendenciai a │ │
│ │ │az elso 5 eves │5 eves idoszakra │meredeksege a │masodik 5 eves │ │
│ │ │idoszakra │vonatkozoan*2) │masodik 5 eves │idoszakra │ │
│ │ │vonatkozoan*1) │ │idoszakra │vonatkozoan*2) │ │
│ │ │ │ │vonatkozoan*1) │ │ │
├────────────────────────────┼─────┼──────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼─────┼──────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ Denumirea indicatorilor │ │ │ │ │ │ │
│ evaluabili statistic, ├─────┼──────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ conform anexei nr. 3, pe │ │ │ │ │ │ │
│ rânduri (tabelul are mai ├─────┼──────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ multe pagini)/ │ │ │ │ │ │ │
│ A statisztikailag ├─────┼──────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ ertekelheto mert jellemzok │ │ │ │ │ │ │
│ neve a 3. sz. mellekletnek ├─────┼──────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ megfeleloen, soronkent │ │ │ │ │ │ │
│ (a tablazat tobb oldalas) ├─────┼──────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────┼─────┼──────────────────────┼──────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────┴─────┴──────────────────────┴──────────────────┴────────────────────┴─────────────────┴──────────┘
────────── *1) Panta dreptei celei mai probabile reprezintă panta dreptei de regresie calculată prin metoda celor mai mici pătrate *1) A legvaloszinubb trendvonal meredeksege a legkisebb negyzetek m6dszerevel szamolt regresszios vonal meredekseget jelenti *2) Tendinţa mediilor anuale se completează cu: - "↑" dacă panta dreptei celei mai probabile este mai mică decât 0 - "↓" dacă panta dreptei celei mai probabile este mai mare sau egală cu 0 *2) Az eves atlagok trendje kiegesziil: - "↑" ha a legvaloszinubb trendvonal meredeksege kisebb vagy egyenlo mint 0 - "↓" ha a legvaloszinubb trendvonal meredeksege nagyobb vagy egyenlo mint 0 *3) Tipul evoluţiei se completează cu: - Îmbunătăţire constantă dacă tendinţele pentru ambele perioade de 5 ani sunt reprezentate cu "↓" - Înrăutăţire constantă dacă tendinţele pentru ambele perioade de 5 ani sunt reprezentate cu "↑" - Îmbunătăţire dacă tendinţa pentru primul interval este reprezentată cu "↑" iar cea pentru al doilea interval este reprezentată cu "↓" - Înrăutăţire dacă tendinţa pentru primul interval este reprezentată cu "↓" iar cea pentru al doilea interval este reprezentată cu "↑" *3) A fejlodes tipusai a kovetkezo keppen lesznek feltiintetve: - Folyamatos fejlodes ha a mindket 5 eves peri6dusra a tendenciak "↓" vannak feltiintetve. - Folyamatos romlas ha a mindket 5 eves peri6dusra a tendenciak "↑" vannak feltiintetve. - Javulas ha a tendencia az elso intervallumra "↑" van jelolve, illetve ha a masodik intervallumra "↓" - Romlas ha a tendencia az elso intervallumra "↓" van jelolve, illetve a masodik intervallumra "↑" van jelolve.────────── ------- 
