Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
──────────
*) Protocolul a fost ratificat prin <>Legea nr. 271 din 23 iunie 2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 1 iulie 2003
Pãrţile,
hotãrâte sa punã în aplicare Convenţia asupra poluararii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi,
recunoscând faptul ca emisiile multor poluanti organici persistenti sunt transportate dincolo de granitele internaţionale şi sunt depuse în Europa, America de Nord şi zona arctica, departe de locul lor de origine şi ca atmosfera este mijlocul principal de transport,
constiente de faptul ca poluantii organici persistenti rezista degradãrii în condiţii naturale şi ca au fost asociaţi cu efectele negative asupra sãnãtãţii umane şi mediului,
preocupate de faptul ca poluantii organici persistenti pot ajunge din punct de vedere biologic la concentratii care, în nivelurile trofice superioare, ar putea afecta sãnãtatea vieţii sãlbatice şi a oamenilor,
recunoscând faptul ca ecosistemele arctice şi, în special, populaţia indigena, care îşi asigura existenta cu peste şi mamifere, sunt expuse riscului în mod deosebit din cauza unei bioacumulari crescute a poluantilor organici persistenti,
atente ca mãsurile de control al emisiilor poluantilor organici persistenti sa contribuie şi la protecţia mediului şi a sãnãtãţii umane în zonele din afarã regiunii Comisiei Economice a O.N.U, pentru Europa, inclusiv zona arctica şi apele internaţionale,
hotãrâte sa ia mãsuri de anticipare, prevenire sau reducere la minim a emisiilor poluantilor organici persistenti, ţinând seama de aplicarea metodei de abordare preventivã, stabilitã în principiul 15 din Declaraţia de la Rio asupra mediului şi dezvoltãrii,
reafirmand ca, în concordanta cu Carta O.N.U şi principiile dreptului internaţional, statele au dreptul suveran de a exploata propriile resurse conform propriilor politici de mediu şi dezvoltare şi au responsabilitatea de a se asigura ca activitãţile din zona lor de jurisdicţie sau control nu produc daune mediului altor state sau a altor zone dincolo de limita jurisdicţiei naturale,
constatând necesitatea unei acţiuni globale asupra poluantilor organici persistenti şi menţionând rolul prevãzut în capitolul 9 din Agenda 21 pentru acordurile regionale de a reduce poluarea atmosferica transfrontiera globalã şi, în special, pentru Comisia Economicã a ONU pentru Europa de a impartasi experienta sa regionala altor regiuni din lume, recunoscând ca exista legislaţii şi reglementãri subregionale, regionale şi globale, inclusiv instrumente internaţionale care reglementeazã managementul deşeurilor periculoase, transportul lor transfrontier şi evacuarea acestora, în special Convenţia de la Basel privind controlul transportului transfrontier şi al evacuarii deşeurilor periculoase,
ţinând seama ca sursele dominante de poluare atmosferica ce contribuie la acumularea poluantilor organici persistenti sunt utilizarea anumitor pesticide, fabricarea şi utilizarea anumitor substanţe chimice şi obţinerea neintentionata a anumitor substanţe în timpul operaţiilor de incinerare a deşeurilor, de combustie şi prelucrare a metalelor, dar şi sursele mobile,
constiente ca tehnicile şi practicile de management sunt disponibile pentru reducerea emisiilor de poluanti organici persistenti în aer,
intelegand necesitatea unei abordari regionale cu un bun raport cost-eficienta în combaterea poluarii atmosferice,
constatând contribuţia importanta a sectoarelor private şi neguvernamentale la cunoaşterea efectelor în legatura cu poluantii atmosferici persistenti, a soluţiilor şi metodelor disponibile de reducere şi a rolului acestora în reducerea emisiilor poluantilor organici persistenti,
ţinând seama ca mãsurile luate pentru reducerea emisiilor poluantilor organici persistenti nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrarã sau nejustificatã sau o restrictie mascatã în legatura cu competiţia şi comerţul internaţional,
luând în considerare datele ştiinţifice şi tehnice despre emisii, procesele atmosferice şi efectele poluantilor organici persistenti asupra sãnãtãţii umane şi mediului, precum şi costurile de reducere şi recunoscând necesitatea de a continua cooperarea ştiinţificã şi tehnica pentru a înţelege aceste probleme,
acceptând mãsurile luate deja de unele Pãrţi la nivel naţional şi/sau în cadrul unor Convenţii internaţionale în legatura cu poluantii organici persistenti,
au convenit urmãtoarele:
ART. 1
DEFINIŢII
În sensul prezentului Protocol,
1. "Convenţie" reprezintã Convenţia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, adoptatã la Geneva la 13 noiembrie 1979;
2. "EMEP" reprezintã Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluantilor atmosferici în Europa;
3. "Organism Executiv" reprezintã Organismul Executiv al Convenţiei, constituit în baza art. 10 alin. (1) din Convenţie;
4. "Comisie" reprezintã Comisia Economicã pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;
5. "Pãrţi" reprezintã, în cazul în care nu se prevede altfel, Pãrţile prezentului Protocol;
6. "zona geograficã a activitãţilor EMEP" reprezintã zona definitã la art. l alin. (4) din Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi a poluantilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;
7. "poluanti organici persistenti" (POP) reprezintã substantele organice care: (i) prezintã caracteristici toxice; (ii) sunt persistente; (iii) au capacitatea de bioacumulare; (iv) pot fi transportate pe calea aerului dincolo de frontiera, la distanţe lungi, şi depuse; (v) pot avea efecte negative importante asupra sãnãtãţii umane sau mediului aproape sau departe de sursele lor;
8. "substanta" reprezintã o singura specie chimica sau un numãr de specii chimice care formeazã un grup specific care: (a) au proprietãţi similare şi sunt emise împreunã în mediu; (b) formeazã un amestec comercializat în mod normal ca un singur articol;
9. "emisie" reprezintã eliminarea unei substanţe dintr-o sursa punctiforma sau difuza în atmosfera;
10. "sursa fixa" reprezintã orice construcţie, structura, dispozitiv, instalatie sau echipament fix, care emite sau poate sa emita poluanti organici persistenti, direct sau indirect, în atmosfera;
11. "categorie de surse fixe majore" reprezintã orice categorie de surse fixe inclusã în anexa VIII;
12. "sursa fixa noua" reprezintã orice sursa fixa a carei construcţie sau modificare substantiala a început dupã expirarea celor 2 ani de la data intrãrii în vigoare: (i) a prezentului Protocol; sau (ii) a unei modificãri la anexa III sau VIII, unde sursa fixa face obiectul prevederilor prezentului Protocol doar în temeiul modificãrii respective. Le revine autoritãţilor naţionale competente obligaţia de a decide dacã o modificare este substantiala sau nu, luând în considerare anumiti factori, cum ar fi efecte benefice ale modificãrii asupra mediului.
ART. 2
OBIECTIVUL
Obiectivul prezentului Protocol este de a controla, reduce sau elimina evacuarile, emisiile şi pierderile de poluanti organici persistenti.
ART. 3 OBLIGAŢII
FUNDAMENTALE
l. Cu excepţia cazurilor de derogare de la aplicarea art. 4, fiecare Parte trebuie sa ia mãsuri eficiente pentru:
(a) a elimina producţia şi utilizarea substantele enumerate în anexa I în conformitate cu cerinţele de punere în aplicare specificate în aceasta;
(b) (i) a garanta ca atunci când substantele enumerate în anexa I sunt distruse sau eliminate, distrugerea sau eliminarea lor se face într-un mod ecologic, ţinând seama de legislatiile şi reglementãrile relevante subregionale, regionale şi globale care reglementeazã managementul deşeurilor periculoase şi eliminarea lor, în special Convenţia de la Basel pentru controlul transportului transfrontier al deşeurilor periculoase şi al eliminãrii lor;
(ii) a garanta ca eliminarea substanţelor enumerate în anexa I se se efectueazã pe plan intern, ţinând seama de cerinţele de mediu;
(iii) a garanta ca transportul transfrontier al substanţelor enumerate în anexa I se desfãşoarã într-un mod ecologic, luând în considerare legislatiile şi reglementãrile subregionale, regionale şi globale aplicabile, care reglementeazã transportul transfrontier al deşeurilor periculoase, în special Convenţia de la Basel pentru controlul transportului transfrontier al deşeurilor periculoase şi al eliminãrii lor;
(c) a limita substantele enumerate în anexa II la utilizarile descrise, în conformitate cu cerinţele de punere în aplicare specificate în aceasta,
2. Cerinţele specificate la alin. (1) lit (b) intra în vigoare pentru fiecare substanta la data la care producţia sau utilizarea substanţei respective a fost opritã, indiferent care dintre acestea este ulterioara.
3. Pentru substantele enumerate în anexa I, II sau III, fiecare Parte trebuie sa dezvolte strategii adecvate pentru identificarea articolelor încã în utilizare şi a deşeurilor ce conţin astfel de substanţe şi sa ia mãsuri adecvate pentru a garanta ca acest gen de deşeuri şi articole, când devin deşeuri, sunt distruse sau eliminate într-un mod ecologic.
4. În sensul alin. (1) - (3), termenii "deseu", "eliminare" şi "ecologic" trebuie interpretati în conformitate cu utilizarea acestor termeni din Convenţia de la Basel pentru controlul transportului transfrontier al deşeurilor periculoase şi al eliminãrii lor.
5. Fiecare Parte trebuie:
(a) sa-şi reducã emisiile anuale totale pentru fiecare substanta enumerata în anexa III în raport cu nivelul emisiei într-un an de referinta, stabilit în acord cu respectiva anexa luând mãsuri utile, adecvate situaţiei sale particulare;
(b) sa aplice nu mai târziu de termenele specificate în anexa VI:
(i) cele mai bune tehnici disponibile, ţinând cont de anexa V, pentru fiecare sursa fixa noua din cadrul unei categorii de surse fixe majore pentru care anexa V identifica cele mai bune tehnici disponibile;
(ii) valorile limita cel puţin la fel de stricte ca şi cele specificate în anexa IV pentru fiecare sursa fixa noua din cadrul categoriei menţionate în respectiva anexa, ţinând cont de anexa V. O Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor, dar care duc în general la niveluri echivalente ale emisiilor;
(iii) cele mai bune tehnici disponibile, ţinând cont de anexa V, pentru fiecare sursa fixa existenta în cadrul unei categorii de surse fixe majore pentru care anexa V identifica cele mai bune tehnici disponibile, atât timp cat acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic. O Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor care duc în general la niveluri echivalente ale emisiilor;
(iv) valorile limita cel puţin la fel de stricte ca şi cele specificate în anexa IV pentru fiecare sursa fixa existenta din cadrul categoriei menţionate în respectiva anexa, atât timp cat acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, ţinând cont de anexa V. O Parte poate aplica drept alternativa strategii diferite de reducere a emisiilor, dar care duc în general la reduceri echivalente ale emisiilor;
(v) mãsuri utile pentru a controla emisiile din surse mobile, ţinând cont de anexa VII
6. În cazul surselor rezidentiale de ardere, obligaţiile stabilite în alin. (5) lit (b) pct. (i) şi (iii) menţioneazã toate sursele fixe din aceasta categorie, luate împreunã,
7. Dacã, dupã aplicarea alin. (5) lit. (b), o Parte nu poate îndeplini cerinţele alin. (5) lit. (a) pentru o substanta specificatã în anexa III, aceasta este scutitã de obligaţiile de la alin. 5 lit. (a) pentru substanta respectiva.
8. Fiecare Parte realizeazã şi pãstreazã inventare de emisii pentru substantele enumerate în anexa III şi culege informaţiile disponibile în legatura cu producţia şi vânzãrile substanţelor enumerate în anexele I şi II. În acest scop, Pãrţile situate în zona geograficã a EMEP utilizeazã metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala menţionate de Organismul Executiv al EMEP, iar acele Pãrţi situate în afarã zonei geografice a EMEP vor utiliza ca ghid metodologiile elaborate prin planul de lucru al Organismului
Executiv. Fiecare Parte raporteazã aceste informaţii în conformitate cu cerinţele de raportare stabilite în art. 9 de mai jos,
ART. 4
DEROGĂRI
1. Art. 3 alin. (1) nu se aplica acelor cantitãţi de substanta care urmeazã a fi utilizate în cercetãrile de laborator sau ca etalon de referinta.
2. O Parte poate acorda o derogare de la art. 3 alin. (1) lit. (a) şi (c), pentru o anumitã substanta, cu condiţia ca derogarea sa nu fie acordatã sau utilizata într-un mod care ar submina obiectivele prezentului Protocol şi doar pentru urmãtoarele scopuri şi în urmãtoarele condiţii:
(a) pentru alte cercetãri decât cele menţionate la alin. (1), dacã:
(i) nu este posibil ca o cantitate semnificativã de substanta sa ajungã în mediu în timpul utilizãrii propuse şi al eliminãrii ulterioare;
(ii) obiectivele şi parametrii unei astfel de cercetãri sunt supuşi evaluãrii şi autorizãrii de cãtre Parte; şi
(iii) în cazul unei evacuari importante de substanta în mediu, derogarea va inceta imediat se vor lua mãsuri cat mai potrivite de diminuare a emisiei şi se va efectua o evaluare a mãsurilor de limitare a emisiei înainte de a relua cercetarea;
(b) pentru a face fata unei urgente privind sãnãtatea publica, dacã:
(i) Partea nu poate lua mãsuri adecvate alternative pentru a face fata situaţiei;
(ii) mãsurile luate sunt proporţionale cu magnitudinea şi gravitatea urgenţei;
(iii) se iau mãsuri preventive adecvate pentru a proteja sãnãtatea umanã şi mediul şi pentru a garanta ca substanta nu este folositã în afarã zonei geografice supusã stãrii de urgenta;
(iv) derogarea este acordatã pentru o perioada de timp care nu depãşeşte durata stãrii de urgenta; şi
(v) la sfârşitul stãrii de urgenta, orice stocuri de substanţe sunt supuse prevederilor art. 3 alin. (1) lit. (b);
(c) pentru o aplicare minora consideratã a fi esenţialã de cãtre Parte, dacã:
(i) derogarea este acordatã pentru o perioada de maxim 5 ani;
(ii) derogarea nu a fost acordatã anterior de cãtre Parte conform prezentului articol;
(iii) nu exista soluţii alternative adecvate pentru utilizarea propusã;
(iv) Partea a estimat emisiile de substanta ce rezulta prin derogare şi contribuţia lor la emisiile totale de substanta ce provin de pe teritoriul Pãrţilor;
(v) s-au luat mãsuri preventive corespunzãtoare pentru a minimaliza emisiile în mediu;
(vi) la sfârşitul derogarii, orice stocuri rãmase de substanta sunt supuse prevederilor art. 3 alin, (l) lit. (b);
3. În termen de cel mult 90 zile dupã acordarea derogarii conform alin. (2), fiecare Parte trebuie sa furnizeze un minimum de informaţii Secretariatului, dupã cum urmeazã:
(a) denumirea chimica a substanţei supuse derogarii;
(b) scopul în care a fost acordatã derogarea;
(c) condiţiile în care a fost acordatã derogarea;
(d) durata de timp pentru care a fost acordatã derogarea;
(e) persoanele sau organizaţiile care beneficiazã de derogare; şi
(f) pentru derogarea acordatã conform alin. (2) lit. (a) şi (c), emisiile de substanta estimate ca rezultat al derogarii şi o evaluare a contribuţiei lor la emisiile totale de substanta ce provin de pe teritoriul Pãrţilor.
4. Secretariatul comunica tuturor Pãrţilor informaţiile primite conform alin. (3).
ART. 5
SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI TEHNOLOGIE
În conformitate cu propriile legi, reglementãri şi practici, Pãrţile trebuie sa creeze condiţii favorabile schimbului de informaţii şi tehnologie pentru a reduce producţia şi emisia de poluanti organici persistenti şi pentru a dezvolta alternative eficiente din punct de vedere al costurilor, promovand printre altele:
(a) contacte şi cooperare între organizaţii şi persoane competente din sectorul public şi privat, care sunt capabile sa furnizeze tehnologie, servicii de proiectare şi inginerie, echipament sau mijloace financiare;
(b) schimbul de informaţii şi accesul la informaţii cu privire la dezvoltarea şi utilizarea soluţiilor de înlocuire a P.O.P., precum şi la evaluarea riscurilor pe care aceste soluţii le prezintã pentru sãnãtatea umanã şi mediu, şi cu privire la costurile economice şi sociale ale acestor soluţii de înlocuire;
(c) redactarea şi reactualizarea listelor ce aparţin autoritãţilor desemnate de Pãrţi şi angajate în activitãţi similare din alte instanţe internaţionale;
(d) schimbul de informaţii cu privire la activitãţile desfãşurate în alte instanţe internaţionale.
ART. 6
CONSTIENTIZAREA PUBLICULUI
În conformitate cu propriile legi, reglementãri şi practici, Pãrţile trebuie sa promoveze difuzarea informaţiilor în rândul publicului larg, inclusiv în rândul celor care sunt utilizatori direcţi ai poluantilor organici persistenti.
Aceste informaţii pot include printre altele;
(a) informaţii, inclusiv etichetare, privind evaluarea riscurilor şi a pericolelor;
(b) informaţii despre reducerea riscurilor;
(c) informaţii pentru a incuraja eliminarea poluantilor organici persistenti sau o reducere a utilizãrii lor, inclusiv, acolo unde este cazul, informaţii despre managementul integrat al dãunãtorilor, despre managementul integrat al recoltelor şi impactul economic şi social al acestei eliminari sau al acestor reduceri; şi
(d) informaţii despre soluţiile de înlocuire a poluantilor organici persistenti şi despre evaluarea riscurilor pe care aceste soluţii le prezintã pentru sãnãtatea umanã şi mediu, despre impactul social şi economic al acestor soluţii.
ART. 7
STRATEGII, POLITICI, PROGRAME, MĂSURI ŞI INFORMAŢII
1. În termen de cel mult 6 luni de la data la care prezentul Protocol intra în vigoare, fiecare Parte dezvolta strategii, politici şi programe pentru a-şi îndeplini obligaţiile conform prezentului Protocol.
2. Fiecare Parte trebuie:
(a) sa incurajeze utilizarea tehnicilor de management fezabile din punct de vedere economic şi ecologic în legatura cu toate aspectele de utilizare, producţie, evacuare, procesare, distribuţie, manevrare, transport şi reprocesare a substanţelor supuse prezentului Protocol şi în legatura cu articolele, amestecurile şi soluţiile produse ce conţin astfel de substanţe;
(b) sa incurajeze aplicarea altor programe de management pentru a reduce emisiile poluantilor organici persistenti, inclusiv programe benevole şi utilizarea instrumentelor economice;
(c) sa ia în considerare adoptarea unor politici şi mãsuri suplimentare adaptate situaţiei sale particulare, care ar putea include abordari nereglementate;
(d) sa facã eforturi ferme, fezabile din punct de vedere economic, pentru a reduce nivelurile substanţelor reglementate de prezentul Protocol, care sunt conţinute sub forma de impuritati în alte substanţe, produse chimice sau articole fabricate, imediat ce s-a stabilit importanta sursei;
(e) sa ţinã seama în cadrul programelor sale de evaluare a substanţelor de caracteristicile specificate la alin, (1) din Decizia Organismului Executiv 1998/2 privind informaţiile ce trebuie prezentate şi procedurile de adaugare a unor substanţe la anexele I, II sau III, inclusiv la orice modificare a acestora.
3. Pãrţile pot lua mãsuri mai stricte decât cele prevãzute în prezentul Protocol.
ART. 8
CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI MONITORIZARE
Pãrţile trebuie sa incurajeze cercetarea, dezvoltarea, monitorizarea şi cooperarea în legatura cu, dar nu exclusiv:
(a) emisiile, transportul pe distanţe lungi, nivelurile depunerilor şi modelarea lor, nivelurile existente în mediul biotic şi abiotic, elaborarea procedurilor pentru armonizarea metodologiilor relevante;
(b) cãile de dispersie a poluantilor şi inventarele lor în ecosisteme reprezentative;
(c) efectele poluantilor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului, inclusiv cuantificarea acestor efecte;
(d) cele mai bune tehnici şi practici, inclusiv cele din agricultura, şi tehnicile şi practicile de control al emisiilor folosite în mod curent de Pãrţi sau în curs de dezvoltare;
(e) metodologiile care permit luarea în considerare a factorilor socio-economici în evaluarea strategiilor alternative de control;
(f) o abordare pe baza efectelor, care include informaţii utile, inclusiv informaţii obţinute conform lit. (a) - (e) de mai sus, despre nivelurile poluantilor în mediu, despre cãile lor de rãspândire şi efectele lor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului în scopul formularii strategiilor viitoare de control care vor tine seama şi de factorii economici şi tehnologici;
(g) metodele de estimare a emisiilor naţionale, de planificare a viitoarelor emisii de diferiţi poluanti organici persistenti şi de evaluare a modului în care aceste estimari şi planificari pot fi utilizate pentru structurarea obligaţiilor viitoare;
(h) nivelurile substanţelor supuse prezentului Protocol, care sunt conţinute sub forma de impuritati în alte substanţe, produse chimice sau articole fabricate şi importanta acestor niveluri pentru transportul pe distanţe lungi, precum şi tehnicile de reducere a nivelurilor acestor impuritati şi, în plus, nivelurile poluantilor organici persistenti produşi în timpul ciclului de viata a lemnului tratat cu pentaclorfenol.
Se va acorda prioritate cercetãrii substanţelor considerate a fi cel mai probabil supuse procedurilor specificate în art. 14 alin. (6).
ART. 9
RAPORTAREA
1. În conformitate cu prevederile legale care reglementeazã confidenţialitatea informaţiilor comerciale:
(a) fiecare Parte trebuie sa raporteze Organismului Executiv, prin intermediul Secretarului executiv al Comisiei şi la intervale regulate stabilite de Pãrţile reunite în cadrul Organismului Executiv, informaţii despre mãsurile luate pentru aplicarea prezentului Protocol;
(b) fiecare Parte din zona geograficã a EMEP trebuie sa raporteze la EMEP, prin intermediul Secretarului Executiv al Comisiei şi la intervale regulate stabilite de organismul director al EMEP şi aprobate de Pãrţile reunite în cadrul Organismului Executiv, informaţii despre nivelurile poluantilor organici persistenti utilizând metodologiile şi rezoluţia spatiala şi temporala menţionate de Organismul Executiv al EMEP. Pãrţile situate în afarã zonei geografice a EMEP trebuie sa furnizeze Organismului Executiv informaţii similare, dacã sunt solicitate în acest sens. Fiecare Parte trebuie sa furnizeze şi informaţii despre nivelurile emisiilor de substanţe incluse în anexa III pentru anul de referinta specificat în anexa respectiva.
2. Informaţiile care urmeazã sa fie furnizate în conformitate cu alin. (1) lit. (a) trebuie sa fie în conformitate cu o decizie privind forma şi conţinutul, care va fi adoptatã de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv. Termenii acestei decizii trebuie reanalizati, dupã caz, pentru a identifica orice element suplimentar privind forma şi conţinutul informaţiilor ce vor fi incluse în rapoarte.
3. Cu suficient timp înainte de fiecare sesiune anuala a Organismului Executiv, EMEP trebuie sa furnizeze informaţii despre transportul pe distanţe lungi şi depunerile poluantilor organici persistenti.
ART. 10
EXAMINARI EFECTUATE DE PĂRŢI LA SESIUNILE ORGANISMULUI
EXECUTIV
1. La sesiunile Organismului Executiv, conform art. 10 alin. (2) lit. (a) din Convenţie, Pãrţile examineazã informaţiile furnizate de Pãrţi, EMEP şi alte organisme subsidiare, precum şi rapoartele Comitetului de aplicare menţionat în art. 11 din prezentul Protocol.
2. La sesiunile Organismului Executiv, Pãrţile examineazã progresul înregistrat în realizarea obiectivelor stabilite în prezentul Protocol.
3. La sesiunile Organismului Executiv, Pãrţile examineazã în ce mãsura obligaţiile stabilite în prezentul Protocol sunt suficiente şi eficiente. Aceste examinari ţin seama de cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile despre efectele depunerii poluantilor organici persistenti, de evaluarile dezvoltarilor tehnologice, de evoluţia situaţiei economice şi de modul de îndeplinire a obligaţiilor privind nivelurile emisiei. Procedurile, modelele şi calendarul acestor examinari sunt specificate de cãtre Pãrţi la sesiunea Organismului Executiv. Prima examinare de acest tip trebuie încheiatã în termen de cel mult 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului Protocol,
ART. 11
RESPECTAREA OBLIGAŢIILOR
Respectarea obligaţiilor ce revin fiecãrei Pãrţi prin prezentul Protocol trebuie examinata în mod periodic. Comitetul de aplicare constituit prin Decizia Organismului Executiv 2/1997 la cea de-a 15-a sesiune trebuie sa efectueze aceste examinari şi sa raporteze Pãrţilor reunite în cadrul Organismului Executiv în conformitate cu dispoziţiile din anexa deciziei menţionate, inclusiv cu modificãrile acesteia.
ART. 12
SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR
1. În cazul unui diferend între doua sau mai multe Pãrţi privind interpretarea sau aplicarea prezentului Protocol, Pãrţile în cauza cauta sa soluţioneze diferendul prin negociere sau orice alt mijloc paşnic aflat la dispoziţia lor. Pãrţile aflate în disputa informeazã Organismul Executiv despre diferendul lor.
2. Atunci când ratifica, accepta, aproba sau adera la prezentul Protocol sau în orice alt momenf dupã aceea, o Parte care nu este o organizaţie de integrare economicã regionala poate declara într-un instrument scris prezentat Depozitarului ca, pentru toate diferendele privind interpretarea sau aplicarea Protocolului, ea recunoaşte ca obligatoriu ipso facto şi fãrã un acord special una din cele doua metode de soluţionare a diferendelor menţionate mai jos, sau ambele în raport cu orice Parte care accepta aceeaşi obligaţie:
(a) supunerea diferendului la Curtea Internationala de Justiţie;
(b) arbitrajul în conformitate cu procedurile care urmeza a fi adoptate de Pãrţi la o sesiune a Organismului Executiv, cat mai curând posibil, într-o anexa privind arbitrajul.
O Parte care este o organizaţie de integrare economicã regionala poate face o declaraţie cu acelaşi efect în ceea ce priveşte arbitrajul în conformitate cu procedurile menţionate la lit. (b).
3. O declaraţie facuta conform alin. (2) rãmâne în vigoare pana când aceasta expira conform propriilor termene sau pana la expirarea perioadei de 3 luni dupã ce s-a depus la Depozitar notificarea revocãrii acestei declaraţii.
4. O noua declaraţie, o notificare a revocãrii unei declaraţii sau de expirare a unei declaraţii nu trebuie sa aducã atingere procedurilor angajate în fata Curţii Internaţionale de Justiţie sau a instanţei de arbitraj, cu excepţia cazului în care Pãrţile convin altceva.
5. Cu excepţia cazului în care Pãrţile în disputa au acceptat aceleaşi metode de soluţionare a diferendului conform alin. (2), dacã, dupã expirarea unei perioade de 12 luni de la înştiinţarea unei Pãrţi de cãtre o alta Parte privind existenta unui diferend între ele, Pãrţile în cauza nu au fost în stare sa soluţioneze diferendul lor prin mijloacele menţionate la alin. (1), diferendul este supus unei concilieri la cererea uneia dintre Pãrţile în disputa.
6. În sensul alin. (5), se creeazã o comisie de conciliere. Comisia este compusa dintr-un numãr egal de membri desemnaţi de fiecare Parte implicata sau, dacã Pãrţile în conciliere impartasesc acelaşi interes, de cãtre grupul impartasind acelaşi interes şi un preşedinte ales de comun acord de cãtre membri astfel desemnaţi. Comisia elaboreazã o recomandare pe care Pãrţile în disputa o examineazã cu buna credinţa.
ART. 13
ANEXE
Anexele la prezentul Protocol fac parte integrantã din Protocol Anexele V şi VII au valoare de recomandare.
ART. 14
MODIFICĂRI
1. Fiecare Parte poate propune modificãri la prezentul Protocol.
2. Modificãrile propuse sunt înaintate în scris Secretariatului executiv al Comisiei, care le comunica tuturor Pãrţilor. Pãrţile discuta modificãrile transmise de cãtre Secretarul Executiv propuse la urmãtoarea sesiune a Organismului Executiv, cu condiţia ca aceste propuneri sa fi fost transmise Pãrţilor cu cel puţin 90 zile înainte.
3. Modificãrile la prezentul Protocol, inclusiv cele ale anexelor I-IV, VI şi VIII, sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la sesiunea Organismului Executiv şi intra în vigoare pentru Pãrţile care le-au acceptat, în a 90-a zi de la data la care doua treimi din Pãrţi au depus la Depozitar instrumentele de acceptare a acestor modificãri. Modificãrile intra în vigoare pentru orice alta Parte în a 90-a zi care urmeazã datei la care respectiva Parte a depus instrumentele de acceptare a modificãrilor.
4. Modificãrile la anexele V şi VII sunt adoptate prin consens de cãtre Pãrţile prezente la sesiunea Organismului Executiv. La expirarea a 90 de zile de la data comunicãrii cãtre toate Pãrţile de cãtre Secretarul executiv al Comisiei, o modificare a acestor Anexe îşi produce efectele pentru acele Pãrţi care nu au înaintat notificãri Depozitarului în conformitate cu dispoziţiile alin. (5), cu condiţia ca cel puţin 16 Pãrţi sa nu fi înaintat aceasta notificare.
5. Orice Parte care nu poate aproba o modificare la anexele V sau VII trebuie sa notifice Depozitarului în scris, într-un termen de 90 de zile începând de la data comunicãrii adoptãrii acesteia. Depozitarul va comunica fãrã întârziere tuturor Pãrţilor asupra primirii unei astfel de notificãri. O Parte poate substitui, în orice moment, acceptarea notificãrii anterioare şi, dupã depunerea la Depozitar a unui instrument de acceptare, modificarea la aceasta anexa intra în vigoare pentru Partea respectiva.
6. În cazul unei propuneri de modificare a anexelor I, II sau III prin adãugarea unei substanţe la prezentul Protocol:
(a) autorul propunerii furnizeazã Organismului Executiv informaţiile precizate în Decizia Organismului Executiv 2/1998, inclusiv în modificãrile acesteia;
(b) Pãrţile evalueaza propunerea în concordanta cu procedurile stabilite în Decizia Organismului Executiv 2/1998, inclusiv în modificãrile acesteia;
7. Orice decizie de modificare a Deciziei Organismului Executiv 2/1998 este adoptatã prin consensul Pãrţilor reunite în cadrul Organismului Executiv şi îşi va produce efectele dupã 60 de zile de la data adoptãrii sale.
ART. 15
SEMNAREA
1. Prezentul Protocol este deschis pentru semnare la Aarhus (Danemarca) în zilele de 24-25 iunie 1998, apoi la sediul Naţiunilor Unite din New York pana la 21 decembrie 1998, tuturor statelor membre ale Comisiei, precum şi statelor care au statut consultativ pe lângã Comisie în temeiul alin. (8) din Rezoluţia 36 (IV) a Consiliului Economic şi Social din 28 martie 1947 şi organizaţiilor de integrare economicã regionala constituite de state suverane membre ale Comisiei, având competente pentru negocierea, încheierea şi aplicarea acordurilor internaţionale în problemele menţionate în Protocol, sub rezerva ca statele şi organizaţiile implicate sa fie Pãrţi ale Convenţiei.
2. În problemele care ţin de competenta lor, aceste organizaţii de integrare economicã regionala îşi exercita, în nume propriu drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile atribuite prin prezentul Protocol statelor membre, în astfel de cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu sunt abilitate sa îşi exercite astfel de drepturi în mod individual.
ART. 16
RATIFICAREA, ACCEPTAREA, APROBAREA ŞI ADERAREA
1. Prezentul Protocol este supus ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii de cãtre semnatari.
2. Prezentul Protocol este deschis aderãrii tuturor statelor şi organizaţiilor care îndeplinesc cerinţele de la art. 15 alin. (1), începând de la 21 decembrie 1998.
ART. 17
DEPOZITARUL
Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare sunt depuse la Secretarul General al ONU, care îndeplineşte funcţiile de Depozitar.
ART. 18
INTRAREA ÎN VIGOARE
1. Prezentul Protocol intra în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
2. Pentru fiecare stat sau organizaţie menţionate la art. 15 alin. (1), care ratifica, accepta sau aproba prezentul Protocol sau adera la acesta dupã depunerea celui de-al 16-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, Protocolul intra în vigoare în a 90-a zi care urmeazã datei depunerii de cãtre aceasta Parte a instrumentului sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
ART. 19
RETRAGEREA
În orice moment dupã 5 ani de la data la care prezentul Protocol a intrat în vigoare pentru o Parte, aceasta Parte se poate retrage printr-o notificare scrisã adresatã Depozitarului. Retragerea îşi produce efectul în a 90-a zi care urmeazã datei primirii notificãrii de cãtre Depozitar sau la orice alta data ulterioara care poate fi specificatã în notificarea de retragere.
ART. 20
TEXTE AUTENTICE
Originalul prezentului Protocol, ale cãrui texte în limbile engleza, franceza şi rusa sunt în egala mãsura autentice se depune la Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
DREPT care, subsemnaţii, pe deplin împuterniciţi, au semnat prezentul Protocol.
Adoptat la Aarhus (Danemarca), 24 iunie 1998.
ANEXA I
SUBSTANŢE PROGRAMATE A FI ELIMINATE
Dacã nu se specifica altfel în prezentul Protocol, prezenta anexa nu se aplica substanţelor enumerate mai jos dacã acestea apar: (i) ca substanţe contaminante în produse; sau (ii) în articole fabricate sau în folosinta la data punerii în aplicare; sau (iii) ca substanţe chimice intermediare folosite doar local în fabricarea uneia sau mai multor substanţe şi care sunt astfel modificate din punct de vedere chimic. Dacã nu se specifica altceva, atunci fiecare obligaţie de mai jos are efect la data intrãrii în vigoare a Protocolului.
┌───────────────────┬────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ Substanta │ │ Cerinţe de aplicare │
│ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Stoparea │ │
│ │procesului │ Condiţii │
│ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Aldrin │Producţie │Nici una │
│CAS: 309-00-2 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Clordan │Utilizare │Nici una │
│CAS: 57-74-9 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Producţie │Nici una │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Chlordecone │Producţie │Nici una │
│CAS: 143-50-0 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│DDT │Producţie │1. Stoparea producţiei de DDT pe o perioada │
│CAS: 50-29-3 │ │de un an dupã ce Pãrţile au ajuns la un │
│ │ │consens legat de faptul ca exista soluţii de │
│ │ │înlocuire a DDT pentru a proteja sãnãtatea │
│ │ │publica impotriva unor boli ca malaria şi │
│ │ │encefalita. │
│ │ │2. Cu privire la stoparea producţiei de DDT │
│ │ │într-o perioada cat mai apropiatã, Pãrţile │
│ │ │au hotãrât ca nu mai târziu de un an dupã │
│ │ │data intrãrii în vigoare a prezentului │
│ │ │Protocol şi apoi în mod periodic, dacã este │
│ │ │necesar, şi în consultare cu OMS, TAO a ONU │
│ │ │şi Programul pentru Mediu al ONU, sa │
│ │ │examineze dacã exista soluţii fezabile de │
│ │ │înlocuire a DDT şi dacã este cazul sa │
│ │ │promoveze comercializarea celor mai sigure │
│ │ │şi economice soluţii. │
│ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una, cu excepţia celor identificate │
│ │ │în anexa II. │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Dieldrin │Producţie │Nici una │
│CAS: 60-57-1 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Endrin │Producţie │Nici una │
│CAS: 72-20-8 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Heptaclor │Producţie │Nici una │
│CAS: 76-44-8 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una, cu excepţia utilizãrii de cãtre │
│ │ │persoane autorizate în controlul furnicilor │
│ │ │Solenopsis din cutiile industriale, de │
│ │ │racord electric închise. Aceasta utilizare │
│ │ │trebuie reevaluata prin prezentul Protocol │
│ │ │nu mai târziu de 2 ani dupã data intrãrii în │
│ │ │vigoare a acestui instrument. │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Hexabromobifenil │Producţie │Nici una │
│CAS:36355-01-8 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Hexaclorbenzen │Producţie │Nici una, cu excepţia producţiei pentru │
│CAS: 118-74-1 │ │un scop limitat, asa cum este specificat │
│ │ │într-o declaraţie depusa de o ţara cu │
│ │ │economie în tranzitie la semnare sau aderare.│
│ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una, cu excepţia unei utilizãri │
│ │ │limitate, asa cum se menţioneazã într-o │
│ │ │declaraţie depusa de o ţara cu economie în │
│ │ │tranzitie la semnare sau aderare. │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mirex │Producţie │Nici una │
│CAS: 2385-85-5 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una │
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│PCB*a) │Producţie │Nici una, cu excepţia ţãrilor cu economie în │
│ │ │tranzitie care vor stopa procesul de │
│ │ │producţie cat mai curând posibil şi nu mai │
│ │ │târziu de 31 decembrie 2005 şi care îşi │
│ │ │exprima intenţia de a face acest lucru │
│ │ │într-o declaraţie ce va fi depusa împreunã │
│ │ │cu instrumentele lor de ratificare, │
│ │ │acceptare, aprobare sau aderare. │
│ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una, cu excepţia menţionatã în anexa II.│
├───────────────────┼────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Toxafen │Producţie │Nici una │
│CAS: 8001-35-2 ├────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ │Utilizare │Nici una │
└───────────────────┴────────────┴─────────────────────────────────────────────┘
────────────────
*a) Pãrţile sunt de acord sa reevalueze prin Protocol, pana la 31 decembrie 2004, producţia şi utilizarea terfenililor şi a "ugilec".
ANEXA II
SUBSTANŢE CU RESTRICTII LA UTILIZARE
Dacã nu se specifica altfel în prezentul Protocol, prezenta anexa nu se aplica substanţelor enumerate mai jos, dacã acestea apar: (i) ca substanţe contaminante în produse; sau (ii) în articole fabricate sau în folosinta la data punerii în aplicare; sau (iii) ca substanţe chimice intermediare folosite doar local în fabricarea uneia sau mai multor substanţe şi care sunt astfel modificate din punct de vedere chimic. Dacã nu se specifica altceva, atunci fiecare obligaţie de mai jos are efect la data intrãrii în vigoare a Protocolului.
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Substanta │ Cerinţe de aplicare │
│ ├────────────────────────────────┬────────────────────────────────┤
│ │Restrictii de utilizare │ Condiţii │
├────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│DDT │1. Pentru protecţia sãnãtãţii │1. Utilizare permisã doar în │
│CAS:50-29-3 │publice impotriva unor boli ca │cadrul unei strategii de │
│ │malaria şi encefalita. │management integrat al daunato- │
│ │ │rilor şi doar în cantitatea │
│ │ │necesarã şi într-o perioada │
│ │2. Ca o substanta chimica │de un an dupã stoparea produc- │
│ │intermediara pentru producerea │tiei în acord cu anexa 1. │
│ │Dicofol │2. Aceasta utilizare trebuie │
│ │ │reevaluata în cel mult 2 ani │
│ │ │dupã data intrãrii în vigoare │
│ │ │a prezentului Protocol. │
├────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│HCH │HCH tehnic (adicã izomeri mixati│ │
│CAS:608-73-1│HCH) se poate utiliza doar ca │ │
│ │substanta intermediara în │ │
│ │producţia substanţelor chimice. │ │
│ ├────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│ │Produsele în care cel puţin 99% │Toate utilizarile lindanului │
│ │din izomerul HCH este sub forma │cu restrictii trebuie reevaluate│
│ │gamma (de ex. lindan, │conform Protocolului în cel mult│
│ │CAS:58-89-9) se pot folosi doar │2 ani dupã data intrãrii în │
│ │pentru: │vigoare a acestui instrument. │
│ │1. Tratarea seminţelor │ │
│ │2. Aplicaţii/Utilizãri pe sol │ │
│ │urmate imediat de o încorporare │ │
│ │în stratul de la suprafata │ │
│ │solului, │ │
│ │3. Tratament profesional şi │ │
│ │industrial la cherestea şi │ │
│ │busteni. │ │
│ │4. Insecticid utilizat local │ │
│ │pentru sãnãtatea oamenilor şi │ │
│ │a animalelor. │ │
│ │5. Aplicaţii pe plantele ţinere │ │
│ │cu alte mijloace decât cele │ │
│ │aeriene, utilizate la scara │ │
│ │mica pentru peluze şi │ │
│ │utilizarea pentru pepiniere │ │
│ │şi plante ornamentale de │ │
│ │interior şi exterior. │ │
│ │6. Aplicaţii interioare în │ │
│ │industrie şi gospodãrii. │ │
├────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤
│PCB*a) │PCB-uri utilizate la data │Pãrţile trebuie sa facã eforturi│
│ │intrãrii în vigoare sau │care sa conducã la: │
│ │fabricate pana la 31 decembrie │(a) stoparea procesului de │
│ │2005 în conformitate cu │utilizare a PCB-urilor │
│ │prevederile anexei I, │identificabile în echipamente │
│ │ │(adicã transformatoare, │
│ │ │condensatoare sau alte recipi- │
│ │ │ente ce conţin rezerve de lichid│
│ │ │rezidual) ce conţin PCB-uri │
│ │ │într-un volum mai mare de 5 dmc │
│ │ │şi care au o concentraţie PCB de│
│ │ │0,05% sau mai mare, cat mai │
│ │ │curând posibil, dar nu mai │
│ │ │târziu de 31 decembrie 2010 sau │
│ │ │31 decembrie 2015 pentru ţãrile │
│ │ │cu economie în tranzitie; │
│ │ │(b) distrugerea sau decontami- │
│ │ │narea într-un mod ecologic a │
│ │ │tuturor lichidelor PCB menti- │
│ │ │onate la lit, (a) şi a altor │
│ │ │lichide PCB ce conţin mai mult │
│ │ │de 0,005% PCB-uri, dar care nu │
│ │ │se afla în echipamente cat mai │
│ │ │curând posibil, dar nu mai │
│ │ │târziu de 31 decembrie 2015, │
│ │ │sau 31 decembrie 2020 pentru │
│ │ │ţãrile cu economie în tranzitie;│
│ │ │şi │
│ │ │(c) decontaminarea sau │
│ │ │distrugerea echipamentelor │
│ │ │menţionate la lit. (a) într-un │
│ │ │mod ecologic. │
└────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘
────────────────
*a) Pãrţile convin sa reevalueze conform Protocolului, pana la 31 decembrie 2004, producţia şi utilizarea terfenililor policlorurati şi a "ugilec".
ANEXA III
SUBSTANŢE MENŢIONATE ÎN ART. 3 ALIN. (5) LIT. (a) ŞI ANUL
DE REFERINTA PENTRU RESPECTAREA OBLIGAŢIEI
┌──────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Substanta│ Anul de referinta │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│HAP*a) │1990; sau un alt an din 1985 pana în 1995 inclusiv, specificat │
│ │de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dioxine/ │1990; sau un alt an din 1985 pana în 1995 inclusiv, specificat │
│furani*b) │de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. │
├──────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hexaclor- │1990; sau un alt an din 1985 pana în 1995 inclusiv, specificat │
│benzen │de o Parte la ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. │
│(HCB) │ │
└──────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘
────────────────
*a) Hidrocarburi aromatice policiclice HAPuri): în scopul inventarierii emisiilor, se utilizeazã patru compuşi indicatori, şi anume: benzo(a)piren, Benzo(b)fluoranthen, benzo(k)fluoranthene şi indeno(1,2,3-cd)piren,
*b) Dioxine şi furani (PCDD/F): Dibenzo-p-dioxinele policlorurate (PCDD) şi dibenzofuranii policlorurati (PCDF) sunt compuşi aromatici, triciclici formati din doua inele de benzen, care sunt legaţi prin 2 atomi de oxigen în PCDD şi printr-un atom oxigen în PCDF şi ai cãror atomi-hidrogen pot fi înlocuiţi cu pana la 8 atomi de clor.
ANEXA IV
VALORI LIMITA PENTRU PCDD/F CARE PROVIN DIN SURSE FIXE
MAJORE
I. INTRODUCERE
1. În anexa III a prezentului Protocol se da o definitie a dioxinelor şi a furanilor (PCDD/F).
2. Valorile limita sunt exprimate în ng/mc sau mg/mc în raport cu condiţiile normale (273,15 K, 101,3 kPa şi gaze uscate).
3. Valorile limita sunt în raport cu situaţia normalã de funcţionare, inclusiv procedurile de pornire şi oprire, numai dacã nu au fost diferite limite specifice pentru acele situaţii.
4. Prelevarea de probe şi analiza tuturor poluantilor sunt executate conform standardelor stabilite de Comitetul European de Reglementare (CEN), Organizaţia Internationala pentru Standardizare (ISO) sau de metodele de referinta corespunzãtoare din USA sau Canada. În asteptarea elaborãrii standardelor CEN sau ISO, se aplica standardele naţionale.
5. În scopul verificãrii, interpretarea rezultatelor de mãsurare în raport cu valoarea limita trebuie sa ia în calcul inexactitatea metodei de mãsurare. Se considera ca o valoare limita este respectata dacã rezultatul masurarii din care s-a scãzut inexactitatea metodei de mãsurare nu depãşeşte valoarea respectiva,
6. Emisiile diferitelor substanţe asemãnãtoare cu PCDD/F sunt furnizate în echivalenti de toxicitate (TE) în comparatie cu 2,3,7,8-TCDD, utilizând sistemul propus de Comitetul pentru provocarile societãţii moderne al NATO (NATO-CCMS) din 1988.
II. VALORI LIMITA PENTRU SURSELE FIXE MAJORE
7. Urmãtoarele valori-limita, care corespund unei concentratii de 11% C(2) în gazele de ardere, se aplica urmãtoarelor tipuri de incineratoare:
deşeuri solide orãşeneşti (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de 3 tone/ora)
- 0,1 ng TE/mc
deşeuri solide medicale (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de l tona/ora)
- 0,5 ng TE/mc
deşeuri periculoase (incinerator cu capacitate de ardere mai mare de l tona/ora)
- 0,2 ng TE/mc
ANEXA V
CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR
DE POLUANTI CARE PROVIN DE LA SURSE FIXE MAJORE
I. INTRODUCERE
1. Scopul prezentei anexe este de a oferi Convenţiei indicaţii pentru a determina cele mai bune tehnici disponibile şi pentru a se achitã de obligaţiile ce le revin conform art. 3 alin. (5) din Protocol.
2. Se înţelege prin "cele mai bune tehnici disponibile" stadiul de dezvoltare cel mai eficient şi avansat al activitãţilor şi modurile lor de exploatare, care indica capacitatea practica a tehnicilor speciale de a forma, în principiu, baza valorilor limita de emisie ce ar trebui respectate, iar când acest lucru este imposibil, trebuie sa se reducã în general emisiile şi impactul acestora asupra mediului în ansamblu:
- "tehnici" reprezintã atât tehnologia utila, cat şi modul în care instalatia este conceputã, construitã, intretinuta, exploatatã şi scoasa din funcţiune.
- tehnici "disponibile" reprezintã tehnicile puse la punct pe o scara care permite întrebuinţarea lor în sectorul industrial pertinent, în condiţii economice şi tehnice viabile, ţinând cont de costuri şi avantaje, de faptul ca aceste tehnici sunt sau nu utilizate sau produse pe teritoriul Partii în cauza, pentru ca cel care le exploateazã sa aibã acces la ele în condiţii convenabile.
- "cele mai bune" tehnici reprezintã tehnicile cele mai eficiente care permit un nivel ridicat de protecţie a mediului în ansamblu.
Pentru a determina cele mai bune tehnici disponibile s-a convenit sa se acorde o atentie specialã, în general sau în cazuri speciale, factorilor enumerati mai jos, ţinând cont de costurile şi avantajele probabile ale mãsurii analizate şi de principiile de precautie şi prevenire:
- utilizarea unei tehnologii puţin poluante;
- utilizarea de substanţe mai puţin periculoase;
- recuperarea şi reciclarea unei mari Pãrţi din substantele produse şi utilizate în proces şi din deşeuri;
- procedeele, mijloacele sau metodele de exploatare comparabile care au fost experimentate cu succes la scara industriala;
- progresele tehnologice şi evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice;
- natura, efectele şi volumul emisiilor în cauza;
- datele punerii în funcţiune a instalaţiilor noi sau existente;
- perioada necesarã pentru punerea în funcţiune a celor mai bune tehnici disponibile;
- consumul de materii prime (şi apa) şi tipul materiilor prime utilizate în procedeu şi eficacitatea sa energetica;
- necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului global al emisiilor asupra mediului şi riscurilor poluarii mediului;
- necesitatea prevenirii accidentelor şi reducerii la minimum a consecinţelor acestora asupra mediului.
Noţiunea de cea mai buna tehnica disponibilã nu vizeazã indicarea unei tehnici sau a unei tehnologii speciale, ci faptul de a se tine cont de caracteristicile tehnice ale instalaţiei în cauza, de poziţia sa geograficã şi de starea mediului la nivel local.
3. Informaţiile referitoare la eficacitatea şi costul reducerii emisiilor sunt extrase din documentele primite şi verificate de Echipa specialã şi Grupul de lucru pregatitor pentru POP. Dacã nu se specifica altfel, tehnicile menţionate sunt considerate ca având validitate demonstrata prin experienta practica.
4. Experienta care se capata pe baza instalaţiilor noi ce fac apel la tehnici cu poluare redusã şi la modernizarea instalaţiilor existente este într-o continua creştere. Astfel, este necesar sa se dezvolte şi sa se modifice periodic textul anexei. Cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile noi pot fi folosite pentru instalaţiile existente, cu condiţia sa existe o perioada de tranzitie şi sa fie adaptate.
5. Prezenta anexa conţine descrierea unor mãsuri pentru controlul emisiilor cu cost şi eficienta variabila. Alegerea mãsurilor aplicabile în fiecare caz depinde de un numãr de factori, între care: situaţia economicã, infrastructura şi capacitatea tehnologicã şi, eventual, mãsurile de control a poluarii atmosferice deja în vigoare.
6. Cei mai importanti POP emisi de surse fixe sunt:
(a) policlorodibenzo-p-dioxin/furan (PCDD/PCDF);
(b) hexaclorbenzen (HCB);
(c) hidrocarburi aromatice policiclice (HAP).
Definiţiile corespunzãtoare sunt prezentate în anexa III a prezentului Protocol.
II. SURSE FIXE MAJORE DE EMISII POP
7. Emisiile de PCDD/PCDF îşi au originea în procesele termice care implica materii organice şi clor; acestea rezulta dintr-o ardere incompleta sau din anumite reactii chimice. Principalele surse fixe de PCDD/PCDF sunt:
(a) incinerarea deşeurilor, inclusiv coincinerarea;
(b) procesele metalurgice termice, de exemplu producerea aluminiului şi a altor produse neferoase, producerea fierului şi otelului;
(c) instalaţiile de ardere care produc energie;
(d) încãlzirea rezidentiala;
(e) anumite procese de obţinerea substanţelor chimice care degaja produşi intermediari şi subprodusi.
8. Sursele fixe majore de emisii HAP sunt:
(a) încãlzirea locuinţelor cu lemn şi cãrbune;
(b) focurile în aer liber, cum ar fi focul pentru arderea gunoaielor, incinerarea pãdurilor, curatarea terenului prin arderea miristii dupã recoltare;
(c) cocsificarea şi fabricarea anozilor;
(d) producerea de aluminiu (prin procedeul Soederberg); şi
(e) instalaţiile pentru conservarea lemnului, excepţie fãcând Pãrţile pentru care aceasta categorie nu contribuie în mod substanţial la emisiile totale de HAP (definite în anexa III);
9. Emisiile de HCB au la origine aceleaşi procese termice şi chimice ca şi emisiile de PCDD/PCDF, iar mecanismul de formare este analog. Sursele majore de emisie de HCB sunt:
(a) instalaţiile de incinerare a deşeurilor, instalaţiile de coincinerare;
(b) sursele termice ale industriei metalurgice;
(c) arderea în cuptoare a combustibililor care conţin clor.
III. METODE GENERALE DE CONTROL A EMISIILOR POP
10. Exista mai mulţi factori de control sau de prevenire a emisiilor de POP ce provin de la surse fixe. Se pot cita, de exemplu, înlocuirea materiilor prime, modificarea proceselor (sunt incluse controlul operaţiilor şi întreţinerea) şi modernizarea instalaţiilor existente. Urmãtoarea lista care indica mãsurile disponibile, care pot fi folosite separat sau împreunã:
(a) înlocuirea materiilor prime care sunt POP sau dacã este o legatura directa între aceşti produşi şi emisiile POP provenind de la sursa;
(b) cele mai bune practici ecologice, cum ar fi o buna organizare interna, programe de întreţinere preventivã, etc. sau transformarea sistemelor închise (cocserii sau folosirea electrozilor inerti în electroliza);
(c) modificarea proceselor, pentru asigurarea combustiei complete şi, asadar, prevenirea formãrii poluantilor organici persistenti, prin controlul parametrilor ca: temperatura de incinerare sau timpul de stationare;
(d) purificarea gazelor de combustie, de exemplu, prin incinerare sau oxidare termica sau catalitica, desprafuire sau adsorptie;
(e) tratarea reziduurilor, deşeurilor sau namolului de epurare, de exemplu prin tratament termic sau transformare în material inert.
11. Nivelurile de emisie furnizate pentru diferite mãsuri în tabelele 1, 2, 4, 5, 6, 8, 9, se referã, în general, la cazuri precise. Cifrele sau intervalele indica nivelurile de emisie exprimate în procente din valorile limita de emisie, obţinute utilizând tehnicile convenţionale.
12. Raportul cost-eficienta poate fi evaluat în funcţie de costul total pe an şi pe unitatea de reducere a emisiilor (investiţii şi costuri de exploatare inglobate). Trebuie luat în considerare costul mãsurilor pentru reducerea emisiilor POP în contextul economiei, în mod global, ţinându-se cont, de exemplu, de impactul mãsurilor anti-emisie şi de costurile de producţie. Dat fiind numãrul parametrilor care intra în joc, cifrele referitoare la cheltuielile pentru investiţii şi costurile pentru exploatare depind de conjuctura fiecãrui caz.
IV. TEHNICI PENTRU REDUCEREA EMISIILOR PCDD/PCDE
A. Incinerarea deşeurilor
13. Incinerarea deşeurilor include incinerarea deşeurilor urbane, a deşeurilor periculoase, a deşeurilor medicale şi a namolului de epurare.
14. Principalele mãsuri pentru reducerea emisiilor PCDD/PCDF ce provin din incinerarea deşeurilor sunt:
(a) mãsuri primare referitoare la deşeurile incinerate;
(b) mãsuri primare referitoare la procesul termic;
(c) mãsuri de control pentru parametrii fizici ai procesului de combustie şi ai efluentilor gazosi (trepte de temperatura, viteza de rãcire, conţinut de oxigen, etc.).
(d) purificarea gazelor de combustie;
(e) tratarea reziduurilor din procesul de purificare.
15. Mãsurile primare referitoare la deşeurile din incinerare. Mãsurile care acţioneazã asupra deşeurilor supuse incinerarii, prin reducerea substanţei halogenate şi înlocuirea lor prin substanţe nehalogenate, nu corespund cazurilor de incinerare a deşeurilor urbane sau deşeurilor periculoase. Este mult mai eficient sa se modifice procedeul de incinerare şi mãsurile secundare de purificare a gazelor de combustie. Managementul deşeurilor este o mãsura primara utila de reducere a deşeurilor, care oferã avantajul reciclarii. De aici rezulta o reducere indirecta a emisiilor de PCDD/PCDF ca urmare a diminuãrii cantitãţii de deşeuri ce vor fi incinerate.
16. Modificarea procesului de incinerare ce vizeazã optimizarea condiţiilor de combustie (temperatura de 850°C sau mai ridicatã, calculul aportului de oxigen în funcţie de puterea calorica şi consistenta deşeurilor, controlul timpului de stationare - în jur de 2 secunde pentru 850°C- şi al turbulentei gazelor, eliminarea zonelor de gaze reci în incinerator, etc.) este o mãsura importanta care permite o reducere eficienta a emisiilor PCDD/PCDF. Incineratoarele cu pat fluidizat permit menţinerea unei temperaturi inferioare celei de 850°C, având un nivel de emisie satisfãcãtor. Incineratoarele existente trebuie reamenajate sau înlocuite; aceasta soluţie nu este viabila din punct de vedere economic în toate statele. Conţinutul de carbon din cenusa trebuie redus la minimum.
17. Mãsuri care se aplica gazelor de combustie. Mãsurile de mai jos permit o scãdere a concentratiei PCDD/PCDF din gazele de combustie. Sinteza "de novo" are loc la o temperatura de 250°C - 450°C. Aceste mãsuri se impun pentru obţinerea unor anumite niveluri la ieşirea din circuit:
(a) racirea gazelor de combustie (mãsura foarte eficienta şi relativ puţin costisitoare);
(b) adãugarea de agenţi inhibitori, cum ar fi trietanolamina sau trietilamina (care pot reduce oxizii de azot), dar nu trebuie neglijate reactiile secundare din motive de securitate;
(c) utilizarea mijloacelor de captare a pulberilor ce funcţioneazã la temperaturi situate între 800 - 1000°C (filtre ceramice sau cicloane, de exemplu);
(d) folosirea sistemelor cu descãrcare electrica la temperatura scãzutã;
(e) prevenirea depunerii de cenusa uşoarã în dispozitivul de evacuare a gazelor de combustie.
18. Metodele de purificare a gazelor de combustie sunt:
(a) utilizarea desprafuitoarelor clasice pentru reducerea emisiilor de PCDD/PCDF fixate pe particule;
(b) reducerea selectiva, catalitica (RCS) sau necatalitica (RNCS);
(c) adsorbtia pe cocs sau cãrbune activ în sistemele cu pat fix sau fluidizat;
(d) folosirea diferitelor metode de absorbţie şi optimizare a sistemelor de purificare -spalare prin utilizarea unor amestecuri de cãrbune activ, cocs activ, soluţii de var şi de calcar în reactori cu pat fix, mobil sau fluidizat. Randamentul de extracţie al PCDD/PCDF în stare gazoasa poate fi ameliorat prin aplicarea pe suprafeţele filtrului cu sac a unui prim strat de cocs activ.
(e) oxidare cu H(2)O(2);
(f) folosirea metodelor de combustie catalitica care utilizeazã diferite tipuri de catalizatori (Pt/Al(2)O(3) sau catalizatori cupru-cromit cu promotori diferiţi pentru a stabiliza zona de suprafata şi a reduce uzura catalizatorului).
19. Prin metodele menţionate se pot reduce emisiile de PCDD/PCDF în gazele de combustie la 0,1 ngET/mc. Se va urmãri, în sistemele care utilizeazã absorbanti sau filtre cu cãrbune activ sau cocs, ca praful de cãrbune conţinut sa nu determine creşterea emisiilor de PCDD/PCDF în aval. De reţinut ca absorbantii şi desprafuitoarele situate în amonte de catalizatori (tehnica de reducere catalitica selectiva) produc reziduuri încãrcate cu PCDD/PCDF, care necesita, de asemenea o retratare sau eliminare conform normelor.
20. Compararea diferitelor mãsuri de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF în gazele de combustie este foarte complexa. Tabelul corespunzãtor acestei comparari cuprinde o intreaga gama de instalaţii industriale, de capacitãţi şi configuratii diverse. Parametrii de cost ţin cont şi de mãsurile de reducere a altor poluanti, cum ar fi metalele grele (fixate sau nefixate pe particule). Nu se poate însã stabili, în cea mai mare parte a cazurilor, o mãsura egala doar de reducere a emisiilor de PCDD/PCDF. Datele disponibile referitoare la diferitele mãsuri anti-emisie sunt prezentate în tabelul 1.
21. Incineratoarele de deşeuri medicale pot fi o sursa majorã de emisii de PCDD/PCDF în numeroase tari. Câteva deşeuri medicale ca: Pãrţi de organe umane, reziduuri contaminate, ace, sânge, plasma şi produşi citostatici sunt trataţi ca o categorie specialã de deşeuri periculoase, în timp ce altele sunt adesea incinerate pe loc. În acest ultim caz, incineratoarele au aceleaşi norme de reducere a PCDD/PCDF ca şi celelalte instalaţii de incinerare.
22. Pãrţile ar putea adopta politici de încurajare a incinerarii deşeurilor urbane şi a deşeurilor medicale în instalaţiile regionale mari şi nu în instalaţii mai mici. Astfel, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile ar putea fi mai economicã,
23. Tratarea reziduurilor din epurarea gazelor de combustie. Spre deosebire de cenusa din incineratoare, aceste reziduuri conţin în concentraţie relativ ridicatã: metale grele, poluanti organici (inclusiv PCDD/PCDF), cloruri şi sulfuri. Dispozitivele de epurare - spalare pe cale umeda, în special, produc mari cantitãţi de deşeuri lichide acide contaminate. Exista metode speciale de tratare, între care:
(a) tratarea pulberilor din filtrele textile cu catalizator la temperatura scãzutã şi atmosfera saraca în oxigen;
(b) purificarea - spalarea pulberilor din filtrele textile prin procedeul 3-R (extractia metalelor grele cu acizi şi distrugerea materiilor organice prin combustie);
(c) vitrificarea pulberilor din filtrele textile;
(d) folosirea altor metode de imobilizare; şi
(e) folosirea tehnologiei cu plasma.
Tabelul 1: Compararea diferitelor mãsuri de purificare a gazelor de combustie şi modificãrile procedeelor care vizeazã reducerea emisiilor de PCDD/PCDF în instalaţiile de incinerare a deşeurilor
┌─────────────────────┬─────────────────┬───────────┬──────────────────────────┐
│ Mãsuri │ Nivel de │Costuri │Inconveniente / observaţii│
│ │ emisie │estimative │ │
│ │ (%)^a │ │ │
├─────────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────────┤
│Modificarea │ │ │ │
│produsului │ │ │ │
│iniţial de │ │ │ │
│alimentare │ │ │ │
│(mãsuri preliminare):│ │ │ │
│ │ │ │ │
│- eliminarea │necuantificabil; │ │Trierea prealabilã a │
│precursorilor şi │nu variaza liniar│ │deşeurilor este imposibi- │
│deşeurilor care │cu cantitatea de │ │la; doar câteva articole │
│conţin clor; şi │deseu incinerat │ │ar putea fi selectate; │
│ │ │ │unele substanţe care │
│ │ │ │conţin clor nu pot fi │
│ │ │ │izolate, de exemplu; │
│ │ │ │sarea de bucatarie şi │
│ │ │ │hârtia. Aceasta soluţie │
│ │ │ │nu este recomandabila │
│ │ │ │pentru deşeurile chimice │
│ │ │ │periculoase. │
│- gestiunea fluxului │ │ │ │
│de deşeuri. │ │ │ │
│ │ │ │Mãsura preliminarã utila │
│ │ │ │şi aplicabilã în anumite │
│ │ │ │cazuri (uleiuri de rebut │
│ │ │ │sau componente electrice, │
│ │ │ │de exemplu) care poate │
│ │ │ │prezenta un avantaj │
│ │ │ │suplimentar, cel al │
│ │ │ │reciclarii materialelor. │
├─────────────────────┼─────────────────┼───────────┼──────────────────────────┤
│Modificarea │ │ │ │
│procedeelor: │ │ │ │
│- optimizarea │ │ │Necesitatea modernizãrii │
│condiţiilor de │ │ │procedeului în ansamblul │
│combustie; │ │ │ │
│- mãsuri pentru │ │ │ │
│evitarea │ │ │ │
│temperaturilor mai │ │ │ │
│scãzute de 850°C şi │ │ │ │
│formarea de zone │ │ │ │
│reci în gazele de │ │ │ │
│combustie; │ │ │ │
│- conţinutul de │ │ │ │
│oxigen suficient; │ │ │ │
│reglajul aportului │ │ │ │
│de oxigen în funcţie │ │ │ │
│de puterea calorica │ │ │ │
│şi consistenta │ │ │ │
│deseului incinerat │ │ │ │
│- timp de stationare │ │ │ │
│şi turbulenta │ │ │ │
│convenabile. │ │ │ │
│ │ │ │ │
│Mãsuri care se │ │ │ │
│aplica gazelor de │ │ │ │
│combustie: │ │ │ │
│prevenirea formãrii │ │ │ │
│depozitelor de │ │ │ │
│particule prin: │ │ │ │
│- curatatoare, │ │ │Îndepãrtarea funinginii │
│batatoare mecanice │ │ │cu vapori poate creste │
│sau efectori de │ │ │rata formãrii de │
│funingine acustici │ │ │PCDD/PCDF │
│sau cu vapori │ │ │ │
│desprafuire în │ <10 │Medie │Eliminarea PCDD/ PCDF │
│incineratoarele de │ │ │adsorbite pe particule. │
│deşeuri în mod │ │ │Metodele de extragere │
│general: │ │ │a particulelor din │
│ │ │ │curentii de gaze de │
│ │ │ │combustie calde se aplica │
│ │ │ │doar în instalaţiile │
│ │ │ │pilot. │
│- Filtre textile │1-0,1 │Mai mari │Se utilizeazã la │
│ │ │ │temperaturi mai │
│ │ │ │mici de l50°C │
│- Filtre ceramice │Eficienta │ │Se utilizeazã la tempera- │
│ │scãzutã │ │turi situate între 800 │
│- Instalaţii de │Eficienta │Medii │şi 1000°C │
│desprafuire │scãzutã │ │ │
│(cicloane) │ │ │ │
│- Electrofiltre │Eficienta │ │Se utilizeazã la o │
│ │medie │ │temperatura de 450°C; o │
│ │ │ │sinteza "de novo" de │
│ │ │ │PCDD/PCDF poate produce, │
│ │ │ │emisii de NO(X) puternice,│
│ │ │ │recuperarea caldurii este │
│ │ │ │mica. │
│Oxidare │ │ │Se utilizeazã la │
│catalitica │ │ │temperaturi de │
│ │ │ │800-1000°C. Necesita o │
│ │ │ │reducere separatã │
│ │ │ │pentru faza gazoasa. │
│Racirea gazelor │ │ │ │
│Unitate de adsorbtie │ │ │ │
│de mare performanta │ │ │ │
│cu adaos de particule│ │ │ │
│de cãrbune activ │ │ │ │
│(Venturi │ │ │ │
│electrodinamic) │ │ │ │
│Reducere catalitica │ │Cheltuieli │Reducerea emisiilor de │
│selectiva (RCS) │ │de │NO(X) în cazul adaosului │
│ │ │investiţii │de NH(3); utilajele │
│ │ │ridicate │care ocupa mult loc; │
│ │ │şi costuri │catalizatori uzati şi │
│ │ │de exploa- │reziduuri de cãrbune │
│ │ │tare │activ sau de cocs de │
│ │ │scãzute │lignit activ pot fi │
│ │ │ │eliminati; catalizatorii │
│ │ │ │pot fi adesea retratati │
│ │ │ │de cãtre fabricanti, │
│ │ │ │carbunele activ şi cocsul │
│ │ │ │de lignit activ pot fi │
│ │ │ │arsi în condiţii strict │
│ │ │ │controlate. │
│Diferite metode de │ │ │ │
│adsorbtie pe cale │ │ │ │
│umeda sau uscata cu │ │ │ │
│adaos de cãrbune │ │ │ │
│activ, de cocs activ.│ │ │ │
│de var, de soluţii de│ │ │ │
│calcar în reactorii │ │ │ │
│cu pat fix, mobil sau│ │ │ │
│fluidizat: │ │ │ │
│- Reactor cu pat fix,│< 2 │Cheltuieli │Eliminarea reziduurilor; │
│adsorbtie cu cãrbune │(0,1 ngET/mc) │de │utilaj care ocupa mult │
│activ sau cocs activ;│ │investiţie │spaţiu │
│ │ │ridicate │ │
│ │ │şi costuri │ │
│ │ │de exploa- │ │
│ │ │tare │ │
│ │ │medii │ │
│-Reactor cu antrenant│< 10 │Cheltuieli │Eliminarea reziduurilor │
│sau pat fluidizat cu │(0,1 ngET/mc) │scãzute │ │
│adaos de cocs activ │ │pentru │ │
│sau soluţie de │ │investiţii │ │
│calcar şi filtru │ │şi costuri │ │
│textil │ │de exploa- │ │
│ │ │tare medie.│ │
│Adaos de H(2)O(2) │2-5 │Cheltuieli │ │
│ │(0,1 ngET/mc) │pentru │ │
│ │ │investiţii │ │
│ │ │şi costuri │ │
│ │ │de exploa- │ │
│ │ │tare │ │
│ │ │scãzute │ │
└─────────────────────┴─────────────────┴───────────┴──────────────────────────┘
──────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere
B. Procedee termice folosite în metalurgie
24. Câteva activitãţi metalurgice pot fi surse importante de emisii de PCDD/PCDF.
Acestea sunt:
(a) siderurgia fierului şi otelului (furnale, ateliere de aglomerare (sinterizare) şi granulare a minereului de fier);
(b) metalurgie;
(c) siderurgia şi metalurgia metalelor neferoase (producţia de cupru) din prima şi a doua topire;
Mãsurile de combatere a emisiilor de PCDD/PCDF în industriile metalurgice sunt prezentate în tabelul 2.
25. Instalaţiile de tratare şi producere a metalelor, cu emisii de PCDD/PCDF, pot sa reducã concentratia acestora, prin mãsuri anti-emisie, la un nivel de maxim 0,1 ngET/mc (pentru un debit cu un volum de gaze reziduale mai mare de 5000 mc/h).
Tabelul 2 - Reducerea emisiilor de PCDD/PCDF în industria metalurgica
┌───────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┬───────────────┐
│ Mãsuri │ Nivel de emisie │ Costuri│ Inconveniente/│
│ │ (%)*a) │ estima-│ observaţii │
│ │ │ tive │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│Ateliere de aglomerare │ │ │ │
│(sinterizare) │ │ │ │
│Mãsuri primare: │ │ │ │
│- Optimizarea/acoperirea │ │Scãzute │Aceste mãsuri │
│benzilor transportoare de │ │ │nu sunt │
│sinterizare │40 │Scãzute │realizabile │
│- Reciclarea gazelor reziduale │ │ │100% │
│(procedeu de aglomerare cu emisii │ │ │ │
│slabe), cu reducere de aproape 35% │ │ │ │
│a debitelor de gaze reziduale (ceea│ │ │ │
│ce reduce costul mãsurilor │ │ │ │
│secundare în aval); capacitate: 1 │ │ │ │
│milion Nmc/h │ │ │ │
│Mãsuri secundare: │Eficienta medie │Medii │ │
│- Precipitare electrostatica + sita│ │ │ │
│moleculara │Eficienta │Medii │ │
│- Adãugarea de amestecuri cu │ridicatã │ │ │
│calcar/cãrbune activ │(0,1 ngET/mc) │Medii │ │
│- Scrubere de inalta performanta - │Coeficient │ │Un coeficient │
│instalatie în funcţiune: AIRFINE │ridicat de │ │de 0,1 ngET/mc │
│(Voest Alpine Stahl Linz) din 1993 │reducere a │ │ar putea fi │
│pentru 600.000 Nmc/h; a II-a │emisiilor │ │obţinut cu un │
│instalatie prevãzutã în Ţãrile de │(0,2-0,4 ngET/mc)│ │aport de │
│Jos în 1998 │ │ │energie mult │
│ │ │ │mai important; │
│ │ │ │nu exista nici │
│ │ │ │o instalatie în│
│ │ │ │funcţiune │
├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│Producţia de metale neferoase │ │ │ │
│(de exemplu cupru) │ │ │ │
│Mãsuri primare: │ │ │ │
│- Trierea prealabilã a deşeurilor │ │Scãzute │ │
│metalice, neacceptarea deşeurilor │ │ │ │
│care conţin materiale plastice şi a│ │ │ │
│deşeurilor metalice cu PVC. │ │ │ │
│Decaparea invelisurilor şi │ │ │ │
│utilizarea materialelor izolante │ │ │ │
│care nu conţin clor. │ │ │ │
│Mãsuri secundare: │ │ │ │
│- Racirea gazelor calde de │Eficienta │Scãzute │ │
│combustie; │marita │ │ │
│- Folosirea de oxigen sau aer bogat│5 - 7 │Ridicate│ │
│în oxigen pentru încãlzire, │(1,5 - 2 ngET/mc)│ │ │
│injectare şi oxigen în cuptorul │ │ │ │
│vertical (duce la o combustie │ │ │ │
│completa şi o reducere a volumului │ │ │ │
│de gaze reziduale) │ │ │ │
│- Reactor cu pat fix sau jet │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ │
│fluidizat prin absorbtia pe cãrbune│ │ │ │
│activ sau praf de cocs activ │ │ │ │
│- Oxidare catalitica; şi │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ │
│- Reducerea timpului de stationare │ │ │ │
│în zona critica de temperatura a │ │ │ │
│circuitului gazelor de combustie │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│Producţia de fier şi oţel │ │ │ │
│Mãsuri primare: │ │ │ │
│- Degresarea fierului vechi înainte│ │Scãzute │Trebuie │
│de încãrcarea în cuptor de │ │ │utilizaţi │
│curatare. │ │ │solventii │
│- Eliminarea corpurilor strãine │ │Scãzute │ │
│organice (uleiuri, emulsii, │ │ │ │
│grãsimi, vopsele şi materiale │ │ │ │
│plastice) din deşeuri │ │ │ │
│- Reducerea volumului gazelor │ │Medii │ │
│reziduale │ │ │ │
│- Captarea şi tratarea separatã a │ │Scãzute │ │
│emisiilor care provin din │ │ │ │
│operaţiile de încãrcare şi │ │ │ │
│descãrcare │ │ │ │
│Mãsuri secundare: │ │ │ │
│- Captarea şi tratarea separatã a │ │Scãzute │ │
│emisiilor care provin din │ │ │ │
│operaţiile de încãrcare şi │ │ │ │
│descãrcare; │ │ │ │
│- Utilizarea unui filtru textil în │< 1 │Medii │ │
│combinatie cu injectarea de cocs │ │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│Producerea secundarã de aluminiu │ │ │ │
│Mãsuri primare: │ │ │ │
│- Evitarea materialelor halogenate │ │Scãzute │ │
│(hexacloretan) │ │ │ │
│- Evitarea lubrifiantilor cu clor │ │Scãzute │ │
│(parafine cu clor, de exemplu); │ │ │ │
│- Curatarea şi trierea deşeurilor │ │ │ │
│metalice murdare prin decapare şi │ │ │ │
│uscarea aschiilor de metal, │ │ │ │
│separarea prin suspensie densa şi │ │ │ │
│depunerea în circuit turbionar │ │ │ │
│Mãsuri secundare: │ │ │ │
│- Filtru textil cu un unul sau mai │< 1 │Medii/ │ │
│multe straturi, cu adaos de │(0,1 ngET/mc) │Ridicate│ │
│var/cãrbune activ în fata │ │ │ │
│filtrului; │ │ │ │
│- Reducerea fluxului de gaze │ │Medii/ │ │
│reziduale şi eliminarea şi epurarea│ │Ridicate│ │
│separatã a fluxului deversarilor │ │ │ │
│contaminate; │ │ │ │
│- Evitarea depunerilor de particule│ │Medii/ │ │
│în gazele reziduale şi favorizarea │ │Ridicate│ │
│trecerii rapide de pragul │ │ │ │
│temperaturii critice; │ │ │ │
│- Ameliorarea tratarii prealabile a│ │Medii/ │ │
│bucatilor de aluminiu în aschii │ │Ridicate│ │
│prin tehnici de separare în mediu │ │ │ │
│dens şi trierea prin depunere în │ │ │ │
│circuit turbionar │ │ │ │
└───────────────────────────────────┴─────────────────┴────────┴───────────────┘
────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
Ateliere de sinterizare
26. Mãsurile întreprinse în atelierele de sinterizare din industria fierului şi otelului au scos în evidenta ca emisiile de PCDD/PCDF se situeaza în general în intervalul 0,4 - 4 ngET/mc. O simpla mãsurare într-o instalatie fãrã dispozitive anti-emisie a indicat o concentraţie a emisiilor de 43 ngET/mc.
27. Compusii halogenati pot fi la originea emisiilor de PCDD/PCDF în atelierele de sinterizare dacã sunt prezenţi în produsii iniţiali (praf de cocs, saruri conţinute în minereuri) şi în materiale reciclabile adãugate acestora (pulberi din gazele de furnal, pulberi din filtrare şi namol provenind din tratarea apelor uzate). Totuşi, ca şi în cazul incinerarii deşeurilor, nu s-a determinat o relatie precisa între conţinutul în clor al produselor iniţiale şi emisiile de PCDD/PCDF. Trebuie asadar evitata formarea materialelor reziduale contaminate şi trebuie eliminate uleiurile şi grasimile înaintea utilizãrii în instalaţii.
28. Soluţia cea mai eficienta de reducere a emisiilor PCDD/PCDF este combinarea diferitelor mãsuri secundare dupã cum urmeazã:
(a) reciclarea gazelor reziduale reduce semnificativ emisiile PCDD/PCDF, Mai mult, debitul de efluenti gazosi se reduce semnificativ. În acest fel, costul de instalare al unor dispozitive antiemisie la capatul evacuarii este diminuat.
(b) instalarea de filtre textile (în unele cazuri în combinatie cu electrofiltre) sau de electrofiltre cu injectare de amestecuri cãrbune activ/ cocs activ/ var în gaze reziduale.
(c) purificarea - spalarea dupã metodele noi, care cuprinde racirea prealabilã a gazelor reziduale, spalarea foarte performanta şi separarea prin depunere picatura cu picatura, poate scãdea emisiile la 0,2 - 0,4 ngET/mc. Utilizarea suplimentarã a agenţilor de absorbţie specifici, cum ar fi cocs de lignit sau bucãţi marunte de cãrbune imbunatatesc rezultatele (0,1 ngET/mc).
Producerea primara şi secundarã de cupru
29. Instalaţiile de producere primara şi secundarã a cuprului existente pot elibera, dupã purificarea gazelor de combustie, între câteva micrograme şi 2 ngEt/mc de PCDD/PCDF. Înainte de optimizarea agregatului, doar un singur cuptor de ardere putea emite pana la 29 ngET/mc. Valorile de emisie PCDD/PCDF ale acestor instalaţii sunt în general foarte inegale, ca urmare a caracteristicilor foarte diverse ale materiilor prime care sunt utilizate în agregate şi în funcţie de procedeele foarte diferite.
30. Mãsurile urmãtoare permit în mod general reducerea emisiilor de PCDD/PCDF:
(a) trierea prealabilã a deşeurilor metalice;
(b) pretratarea deşeurilor, de exemplu scoaterea invelisului de material plastic sau de PVC şi pre-tratarea deşeurilor din cablu doar la rece sau prin metode mecanice;
(c) racirea gazelor reziduale calde (cu posibilitatea de a utiliza caldura) pentru a se reduce timpul de stationare în zona termica critica din circuitul efluentilor gazosi;
(d) combustia cu oxigen sau în mediu bogat în oxigen sau injectare de oxigen în cuptorul de ardere (de unde rezulta o combustie completa şi o reducere a volumului de gaze reziduale);
(e) adsorbtia într-un reactor cu pat fix sau cu jet fluidizat pe cãrbune activ sau pulberi de cocs activ.
(f) oxidare catalitica.
Producerea otelului
31. Emisiile de PCDD/PCDF, provenind de la otelariile cu convertizoare şi cubilouri cu aer cald, de la cuptoare electrice şi de la cuptoare cu arc pentru topire sunt inferioare valorii de 0,1 ngET/mc. Cuptoarele cu aer rece şi cuptoarele rotative (pentru topirea fontei) au un coeficient de emisie mai ridicat,
32. Se poate obţine o concentraţie de 0,1 ngET/mc în emisiile cuptoarelor cu arc utilizate pentru producerea secundarã de oţel, dacã se aplica urmãtoarele mãsuri:
(a) captarea separatã a emisiilor care provin de la operaţiile de încãrcare sau descãrcare;
(b) utilizarea unui filtru textil sau unui electrofiltru în asociere cu injectare de cocs.
33. Sarja cuptoarelor cu arc conţine adesea uleiuri, emulsii sau grãsimi. Se pot reduce emisiile de PCDD/PCDF aplicând mãsurile primare care constau în trierea, eliminarea uleiurilor şi decaparea deşeurilor metalice, care ar putea conţine materiale plastice, cauciuc, vopsele, pigmenti sau aditivi din vulcanizare.
Topitorii în industria secundarã a aluminiului
34. Emisiile de PCDD/PCDF provenind de la topitoriile din industria secundarã pentru aluminiu sunt cuprinse între 0,1 şi 14 ngET/mc. Valorile depind de tipul de agregat de fuziune, de materialele utilizate şi de tehnicile de purificare a gazelor reziduale folosite.
35. În acest sector, instalaţiile din filtre textile cu unul sau mai multe straturi cu adaos de calcar/cãrbune activ/cocs activ în fata filtrului obţin o concentraţie de 0,1 ngET/mc în emisii, având un coeficient de eficacitate de 99%.
36. Trebuie avutã în vedere aplicarea urmãtoarelor mãsuri:
(a) reducerea la minim a fluxurilor de gaze reziduale, extragerea şi purificarea separatã a celor contaminate cu substanţe diferite;
(b) evitarea depunerii de particule în circuitul gazelor reziduale;
(c) traversarea rapida a intervalului temperaturilor critice;
(d) îmbunãtãţirea trierii prealabile a bucatilor de aluminiu obţinute prin tãieri, utilizându-se tehnici de separare prin suspensie densa, sortarea fãcându-se prin depunere în circuit turbionar;
(e) ameliorarea curatarii prealabile a bucatilor de aluminiu prin decapajul aschiilor de metal, apoi prin uscare.
37. Opţiunile (d) şi (e) sunt importante, deoarece este puţin probabil ca prin tehnicile moderne de fuziune fãrã fondant (care evita utilizarea fondantilor cu halogenuri) sa se poatã trata deşeurile metalice de calitate mediocrã, care pot fi utilizate în cuptoarele rotative.
38. În acest sens, trebuie semnalat ca în cadrul Convenţiei pentru protecţia mediului marin al Atlanticului de NE se poarta discuţii pentru revizuirea unei recomandãri anterioare cu privire la eliminarea în mod progresiv a utilizãrii hexacloretanului în industria aluminiului.
39. Materialul de topire poate fi tratat conform tehnicilor cele mai recente - amestecuri azot/clor într-o proporţie care variaza de la 9:1 la 8:2, sistem de injecţie de gaz pentru a asigura o dispersie fina, pre- şi post-injecţie de azot şi degresarea în vid. Utilizarea amestecurilor azot/clor a dus la o concentraţie de PCDD/PCDF în emisii de aproximativ 0,03 ngET/mc (fata de valorile mai mari de 1 ngET/mc în cazul tratarii în mod exclusiv cu clor). Clorul este necesar pentru eliminarea magneziului şi altor elemente nedorite.
C. Arderea combustibililor fosili în cazanele din centrale electrice şi de încãlzire şi în cazanele industriale
40. Prin arderea de combustibili fosili în cazanele din centralele electrice şi de încãlzire şi în cazanele industriale (cu o putere termica > 50 MW), orice mãsura de ameliorare a eficientei energetice şi de economisire de energie antreneaza o diminuare a emisiilor oricãrui poluant, ca urmare a reducerii cantitãţii de combustibil utilizat. Rezulta, în paralel, o reducere a emisiilor de PCDD/PCDF. Este neeconomic sa elimini clorul din cãrbune sau din petrol, dar tendinta de a construi centrale care funcţioneazã cu gaze va contribui la reducerea emisiilor de PCDD/PCDF care provin din acest sector.
41. Trebuie menţionat ca emisiile de PCDD/PCDF risca sa se mãreascã în mod sensibil, dacã se adauga combustibilului deşeuri (namol de epurare, uleiuri de rebut, deşeuri de cauciuc, etc.). Nu trebuie sa se arda deşeuri pentru producerea de energie decât în instalaţiile prevãzute cu dispozitive de purificare a gazelor reziduale (care formeazã reziduuri) care antreneaza o reducere importanta a emisiilor de PCDD/PCDF (vezi secţiunea A de mai sus).
42. Folosirea tehnicilor care vizeazã reducerea emisiilor de oxizi de azot şi de dioxid de sulf şi de particule care provin de la gazele de combustie poate contribui la eliminarea emisiilor de PCDD/PCDF. Prin aceste tehnici, randamentul de eliminare a PCDD/PCDF variaza de la o instalatie la alta. Se fac cercetãri pentru punerea la punct a tehnicilor de eliminare a PCDD şi PCDF dar, atâta timp cat aceste tehnici nu sunt disponibile la scara industriala, nu se poate determina cea mai buna tehnica pentru PCDD/PCDF.
D. Arderea în locuinţe
43. Contribuţia sistemelor de combustie din locuinţe la emisiile totale de PCDD/PCDF nu este importanta dacã se utilizeazã în mod corect combustibilii aprobaţi. În plus, dupã tipul şi cantitatea combustibilului utilizat, densitatea geograficã a acestor sisteme şi utilizarea lor, se observa variatii importante cu privire la valorile de emisie la scara regionala.
44. Cãminele din locuinţe au un coeficient de combustie al hidrocarburilor conţinute în combustibili şi al gazelor reziduale mai slab decât marile instalaţii de ardere, mai ales dacã se utilizeazã combustibili solizi ca lemnul sau carbunele, cu concentratii de PCDD/PCDF emise cuprinse între 0,1 şi 0,7 ngET/mc.
45. Arderea ambalajelor, precum şi a combustibililor solizi determina o creştere a emisiilor de PCDD/PCDF. Se poate intampla ca în locuintele private sa se arda în cãmine gunoaie şi ambalaje, deşi aceasta practica este interzisã în unele tari. Ţinând cont de creşterea taxelor pentru eliminarea gunoaielor, trebuie recunoscut faptul ca gunoaiele menajere sunt arse în instalaţiile de încãlzire casnica. Combustia lemnului, cãruia i se adauga ambalajele, poate mari emisiile de PCDD/PCDF de la 0,06 ngET/mc (exclusiv lemn) la 8 ngET/mc (cifre raportate la 11% O(2) în volum). Aceste rezultate au fost confirmate de anchetele efectuate în mai multe tari în care s-a ajuns la 114 ngET/mc (pentru 13% oxigen în volum în acest caz) în gazele reziduale provenind de la instalaţiile de combustie din locuinţe, care ard deşeuri.
46. Se pot reduce emisiile care provin de la sistemele de combustie din locuinţe impunandu-se folosirea combustibililor de buna calitate, excluzandu-se reziduurile, materialele plastice cu halogeni sau alte materiale. În aceasta privinta, pot avea eficienta programele de informare pentru cumpãrãtorii sau utilizatorii sistemelor de combustie casnica.
E. Instalaţii de încãlzire cu lemn (putere < 50 MW)
47. Conform masurarilor efectuate pe instalaţiile de încãlzire cu lemne, gazele reziduale pot conţine peste 0,1 ngET/mc de PCDD/PCDF, mai ales atunci când condiţiile nu permit o combustie completa sau când substantele arse conţin compuşi cu clor mai mult decât lemnul netratat. Concentratia totalã de carbon în gazele reziduale este un indicator al slabei calitãţi a combustiei. Se stabileşte o corelare între emisiile de CO şi calitatea combustiei în emisiile de PCDD/PCDF, Tabelul 3 prezintã câteva valori ale concentratiilor şi factorilor de emisie pentru instalaţiile de încãlzire cu lemne.
Tabelul 3: Concentratiile şi factorii de emisie pentru instalaţiile de încãlzire cu lemne
┌───────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┬────────────────┐
│Combustibil │Concentratia │Factor de emisie │Factor de emisie│
│ │ (ngET/mc) │ (ngET/kg) │ (ng/GJ) │
├───────────────────────────┼──────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Lemn natural (fag) │ 0,02 - 0,10 │ 0,23 - 1,3 │ 12 - 70 │
│Rumegus de lemn natural │ 0,07 - 0,21 │ 0,79 - 2,6 │ 43 - 140 │
│din pãduri │ │ │ │
│Panouri aglomerate │ 0,02 - 0,08 │ 0,29 - 0,9 │ 16 - 50 │
│Deşeuri de la lemnul │ 2,7 - 14,4 │ 26 - 173 │ 1400 - 9400 │
│de construcţie │ │ │ │
│Gunoaie menajere │ 114 │ 3230 │ │
│Cãrbune din lemn │ 0,03 │ │ │
└───────────────────────────┴──────────────┴──────────────────┴────────────────┘
┌────────────────────────────┬───────┬─────────────────┬───────────────────────┐
│ │Nivelul│ Costuri │ Inconveniente/ │
│ Mãsuri │emisii-│ estimative │ observaţii │
│ │lor │ │ │
│ │(%)*a) │ │ │
├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤
│Modernizarea instalaţiilor │Total │Ridicate │Emisiile în apele │
│vechi pentru condensarea │< 10(nu│ │reziduale provenite de │
│gazelor de combustie emise │sunt │ │la racirea pe cale │
│de toate sursele, prin │cuprin-│ │umeda nu sunt ridicate.│
│urmãtoarele mãsuri: │se │ │Aceasta metoda nu │
│ │apele │ │trebuie aplicatã decât │
│ │rezidu-│ │dacã apele sunt │
│ │ale │ │reciclate în circuit │
│ │ 5 │ │închis. │
│- Evacuarea şi postcombustia│ │ │(Se calculeazã pentru │
│gazelor de umplere în │ │ │5 ani amortizarea │
│momentul introducerii în │ │ │cheltuielilor de │
│cuptor sau al transferului │ │ │investiţie, ţinându-se │
│acestor gaze în cuptorul din│ │ │cont de recuperarea │
│apropiere. │ │ │energiei, apei calde, │
│ │ │ │gazului pentru sinteza │
│ │ │ │şi de economia de apa │
│ │ < 5 │ │de rãcire.) │
│- Evitarea, pe cat posibil, │ │ │ │
│a emisiilor prin tampoanele │ │ │ │
│de coacere, de exemplu │ │ │ │
│construindu-se tampoane │ │ │ │
│speciale şi instalandu-se │ │ │ │
│dispozitive cu etanseitate │ │ │ │
│eficienta. Ar trebui │ │ │ │
│asigurata o etanseitate │ │ │ │
│perfecta a uşilor │ │ │ │
│cuptorului. Curatarea │ │ │ │
│tampoanelor de coacere şi a │ │ │ │
│ramelor înaintea închiderii │ │ │ │
│gurii cuptorului. │ < 5 │ │ │
│- Captarea şi desprafuirea │ │ │ │
│gazelor reziduale ce provin │ │ │ │
│din operaţiile de scoatere │ │ │ │
│din cuptor. │ │ │ │
│- Stingerea cocsului pe cale│ │ │ │
│umeda, excluzând orice │ │ │ │
│producere de ape reziduale. │ │ │ │
├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤
│Procedee de stingere a │Nici o │Cheltuieli de │ │
│cocsului cu emisii reduse │emisie │investiţii mai │ │
│(de exemplu, pe cale │în apa │ridicate decât în│ │
│uscata). │ │cazul racirii pe │ │
│ │ │cale umeda (o │ │
│ │ │preincalzire a │ │
│ │ │cocsului şi │ │
│ │ │exploatarea │ │
│ │ │caldurii │ │
│ │ │reziduale vor │ │
│ │ │duce la scãderea │ │
│ │ │costurilor). │ │
├────────────────────────────┼───────┼─────────────────┼───────────────────────┤
│Folosirea cuptoarelor cu │Consi- │Cheltuieli de │Se cere adesea │
│volum mare pentru a se │dera- │investiţii ce │modernizarea totalã a │
│reduce numãrul deschiderilor│bil │depãşesc cu 10% │instalaţiei sau │
│şi suprafata zonelor de │ │pe cele ale │construcţia unei noi │
│etanseitate. │ │instalaţiilor │cocserii. │
│ │ │clasice │ │
└────────────────────────────┴───────┴─────────────────┴───────────────────────┘
──────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
B. Producerea de anozi
60. Emisiile de HAP ce provin din producerea anozilor sunt tratate prin tehnici analoge celor care au fost prevãzute pentru producerea de cocs.
61. Pentru reducerea emisiilor de pulberi contaminate cu HAP se recurge la urmãtoarele mãsuri secundare:
(a) precipitarea electrostatica a gudroanelor;
(b) combinarea unui electrofiltru clasic sau cu un electrofiltru umed (tehnica mai eficienta);
(c) postcombustie termica a gazelor reziduale;
(d) epurare pe cale uscata cu var/cocs de petrol sau alumina (Al(2)O(3).
62. Preţurile de exploatare în postcombustie pot fi reduse dacã concentratia compusilor carbonati în gazele reziduale este destul de ridicatã pentru autocombustie. În tabelul 5 sunt prezentate mãsurile posibile de reducere a emisiilor HAP legate de producerea anozilor.
Tabelul 5: Mãsuri posibile pentru reducerea emisiilor de HAP legate de producerea anozilor
┌─────────────────────────────────────┬───────┬───────┬────────────────────────┐
│ │Nivelul│Cos- │ │
│ Mãsuri │emisii-│turi │Inconveniente/observaţii│
│ │lor │esti- │ │
│ │(%)*a) │mative │ │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼────────────────────────┤
│Modernizarea instalaţiilor prin │ │ │ │
│aplicarea urmãtoarelor mãsuri, care │ │ │ │
│reduc emisiile difuze: │ │ │ │
│- reducerea pierderilor; │ │ │ │
│- instalarea unor sisteme de │ │ │ │
│etanseitate flexibile la gurile de │ │ │ │
│încãrcare; │ │ │ │
│- evacuarea gazelor de umplere, │ │ │ │
│urmatã de o tratare a acestor gaze │ │ │ │
│prin dirijarea lor fie cãtre un │ │ │ │
│cuptor apropiat (contiguu), fie │ │ │ │
│într-o conducta de colectare şi │ │ │ │
│într-un dispozitiv de desprafuire; │ │ │ │
│- racirea cuptoarelor de cocsificare;│ │ │ │
│- evacuarea şi extragerea emisiilor │ │ │ │
│speciale de cocs. │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼────────────────────────┤
│Tehnici verificate de producere a │45-50 │ │Folosite în Ţãrile de │
│anozilor în Ţãrile de Jos: │ │ │Jos din 1990. Epurarea │
│- cuptor de tip nou dotat cu │ │ │cu calcar/cocs de │
│instalatie de spalare-epurare pe cale│ │ │petrol reduce în mod │
│uscata (cocs de petrol/calcar sau │ │ │eficient emisia de HAP. │
│aluminiu); │ │ │Nu s-a stabilit │
│ │ │ │eficienta soluţiei cu │
│- reciclarea reziduurilor în buncarul│ │ │aluminiu. │
│cu pasta. │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼────────────────────────┤
│Cele mai bune tehnici disponibile: │ 2-5 │ │Este necesarã curatarea │
│ │ │ │periodicã a gudroanelor.│
│- precipitarea electrostatica a │ │ │ │
│pulberilor; şi │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼────────────────────────┤
│- post-combustia termica. │ 15 │Costuri│Exploatarea prin │
│ │ │de ex- │autocombustie doar în │
│ │ │ploa- │cazurile când concen- │
│ │ │tare │tratia de HAP din │
│ │ │mai │gazele reziduale este │
│ │ │scãzute│ridicatã. │
└─────────────────────────────────────┴───────┴───────┴────────────────────────┘
────────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
C. Industria aluminiului
63. Aluminiul este produsul electrolizei aluminei (Al(2)O(3) în cuve (celule) montate în serie. Dupã tipul de anod, cuvele pot fi clasificate în cuve cu anozi preincalziti sau cuve Soederberg.
64. Cuvele cu anozi preincalziti au anozi formati din blocuri de cãrbune calcinate (arse) în prealabil, care sunt înlocuite dupã o consumare parţialã. Anozii Soederberg sunt incalziti chiar în cuva, cu un amestec de cocs de petrol şi smoala de gudron din huila, care are funcţie de liant.
65. Procedeul Soederberg elimina o mare cantitate de HAP. Ca mãsuri primare, se pot moderniza instalaţiile în funcţiune, se pot îmbunãtãţi procedeele, aceasta ducand la reducerea emisiilor de la 70% la 90%. S-ar putea astfel ajunge la un coeficient de emisie de 0,015 kg de benzo(a)pirena/tona de aluminiu. Înlocuirea anozilor Soederberg prin anozi preincalziti, care presupun o înlocuire a instalaţiei actuale, ar elimina aproape total emisiile de HAP. Totuşi, cheltuielile de investiţii legate de aceasta operaţiune sunt foarte ridicate.
66. Tabelul 6 prezintã mãsurile care pot fi luate pentru reducerea emisiilor de HAP ce provin de la producerea de aluminiu.
Tabelul 6: Mãsuri de reducere a emisiilor de HAP ce provin de la producerea de aluminiu conform procedeului Soederberg
┌─────────────────────────────────────┬─────┬────────┬─────────────────────────┐
│ │Nive-│Costuri │ │
│ │lul │estima- │ │
│ Mãsuri │emi- │tive │Inconveniente/observaţii │
│ │sii- │ │ │
│ │lor │ │ │
│ │(%) │ │ │
│ │*a) │ │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Înlocuirea electrozilor Soederberg │3-30 │Costul │Electrozii Soederberg │
│cu: │ │pentru │costa mai puţin decât │
│- electrozi preincalziti (care permit│ │elec- │electrozii preincalziti, │
│evitarea utilizãrii liantului pe baza│ │trozi: │deoarece utilizarea lor │
│de smoala de gudron); │ │circa │nu necesita o instalatie │
│- anozi inerti. │ │800 │de coacere a anodului. │
│ │ │mili- │Cercetarea face progrese,│
│ │ │oane │dar perspectivele nu sunt│
│ │ │$ SUA │promitatoare. Buna func- │
│ │ │ │tionare şi monitorizarea │
│ │ │ │emisiilor sunt elementele│
│ │ │ │principale de combatere a│
│ │ │ │emisiilor. O funcţionare │
│ │ │ │defectuoasã poate fi la │
│ │ │ │originea unor mari │
│ │ │ │cantitãţi de emisii │
│ │ │ │difuze. │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Sisteme de preincalzire închise, cu │1-5 │ │ │
│alimentare punctuala cu alumina şi │ │ │ │
│reglare eficienta a procesului; │ │ │ │
│capacele care inchid în întregime │ │ │ │
│bazinul permit o colectare eficienta │ │ │ │
│a poluantilor atmosferici. │ │ │ │
│Cuva Soederberg are gujoane verticale│ > 10│Moderni-│Emisii difuze cu ocazia │
│cu dispozitive de colectare a gazelor│ │zarea │alimentarii, ruperii │
│reziduale │ │tehno- │crustei şi ridicarea │
│ │ │logiei │gujoanelor metalice │
│ │ │Soeder- │ │
│ │ │berg │ │
│ │ │prin │ │
│ │ │izolarea│ │
│ │ │şi │ │
│ │ │modifi- │ │
│ │ │carea │ │
│ │ │punctu- │ │
│ │ │lui de │ │
│ │ │alimen- │ │
│ │ │tare: de│ │
│ │ │la10.000│ │
│ │ │la50.000│ │
│ │ │$ USA/ │ │
│ │ │cuptor │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Tehnologie Sumitomo (brichete anozi │ │Scãzute │ │
│pentru procedeul VSS) │ │pana la │ │
│ │ │medii │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Purificarea gazelor: │ │ │ │
│- filtre cu gudron electrostatice; │2 - 5│Scãzute │Frecvente scantei şi │
│ │ │ │arcuri electrice. │
│- combinarea electrofiltrelor clasice│ > 1│Medii │Curatarea gazelor pe cale│
│cu gudron cu electrofiltre pe cale │ │ │umeda produce ape │
│umeda; │ │ │reziduale. │
│- postcombustie termica │ │ │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Se utilizeazã smoala cu punct de │Ridi-│Medii │ │
│fuziune ridicat (instalaţii │cat │ │ │
│HSS + VSS). │ │Scãzute-│ │
│ │ │medii │ │
├─────────────────────────────────────┼─────┼────────┼─────────────────────────┤
│Purificare pe cale uscata în │ │Medii- │ │
│instalaţii HSS + VSS în funcţiune │ │ridicate│ │
└─────────────────────────────────────┴─────┴────────┴─────────────────────────┘
────────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
D. Combustia în cãminele casnice
67. Sobele şi cãminele elimina HAP, mai ales când se foloseşte lemn sau cãrbune. Gospodãriile ar putea fi o sursa importanta de emisii HAP ca urmare a combustibililor solizi ce se ard în seminee şi a aparatelor mici de încãlzire. Sobele care ard cãrbuni produc mai putini HAP decât cele care folosesc lemnul, deoarece carbunele este de calitate buna şi arde la temperaturi mai ridicate. Aceasta este soluţia cea mai raspandita în unele tari.
68. Trebuie semnalat între altele ca optimizandu-se caracteristicile de funcţionare a dispozitivelor de combustie (de exemplu, viteza de combustie), este posibil sa se reducã considerabil emisiile HAP. Aceasta optimizare include conceperea camerei de combustie şi aportul de aer. Exista mai multe tehnici care amelioreaza condiţiile de combustie şi de reducere a emisiilor, care dau rezultate atât de diferite în materie de emisie. Cu un cazan modern pe baza de lemne având o cuva cu apa de recuperare, ce reprezintã cea mai buna tehnica disponibilã, emisiile sunt reduse la peste 90%, în raport cu cazanele vechi care nu au o astfel de cuva. Un cazan modern are trei zone diferite: un cãmin pentru gazeificarea lemnului, o camera de combustie a gazelor captusita cu materiale ceramice sau de alt tip, care atinge temperaturi apropiate de 1000°C şi o zona de convectie. Aceasta din urma, în care apa absoarbe caldura gazelor, ar trebui sa fie suficient de lungã şi eficienta pentru ca temperatura gazelor sa scada de la 1000°C la 250°C cel puţin. Exista şi alte tehnici care permit reechiparea cazanelor vechi, în special instalatia de cuve de rãcire, de recuperare, cu captusire ceramica sau cu arzatoare de pelete (aglomerate de cãrbune).
69. Optimizandu-se viteza de combustie se scad emisiile de monoxid de carbon, de hidrocarburi totale şi de hidrocarburi aromatice policiclice. Pe de alta parte, limitele fixate (prin reglementãri de aprobare pe tip) pentru emisiile de monoxid de carbon şi de hidrocarburi totale influenţeazã de asemenea emisiile de HAP. Când emisiile de CO şi hidrocarburi totale sunt slabe sunt şi cele de HAP. Deoarece mãsurarea HAP este mai costisitoare decât cea pentru monoxidul de carbon, este mult mai economic sa se fixeze limitele emisiilor acestor gaze, precum şi hidrocarburilor totale. Un proiect de norma pentru cazanele cu cãrbune sau cu lemne cu o putere maxima de 300 KW este studiat de Comitetul European de Standardizare (CEN) (vezi tabel 7).
Tabelul 7: Proiect de norme CEN în 1997
┌─────────┬──────────┬──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┐
│Categorie│ Efect │ Monoxid de │ Hidrocarburi │ Particule │
│ │ (kW) │ carbon │ totale │ │
│ │ ├─────┬─────┬──────┼─────┬────┬───────┼───────┬─────┬─────┤
│ │ │ 3 │ 2 │ 1 │ 3 │ 2 │ 1 │ 3 │ 2 │ 1 │
├─────────┼──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│Manualã │ <50 │5000 │8000 │ 25000│ 150│ 300│ 2000 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
│ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ │ > 50-150 │2500 │5000 │ 12500│ 100│ 200│ 1500 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
│ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ │> 150-300 │1200 │2000 │ 12500│ 100│ 200│ 1500 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
├─────────┼──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│Automatã │ < 50 │ 3000│ 5000│ 15000│ 100│ 200│ 1750 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
│ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ │ > 50-150 │ 2500│ 4500│ 12500│ 80│ 150│ 1250 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
│ ├──────────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼───────┼───────┼─────┼─────┤
│ │> 150-300 │ 1200│ 2000│ 12500│ 80│ 150│ 1250 │ 150/│ 180/│ 200/│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ 125 │ 150 │ 180 │
└─────────┴──────────┴─────┴─────┴──────┴─────┴────┴───────┴───────┴─────┴─────┘
┌──────────────────────────────────────┬─────┬───────┬─────────────────────────┐
│ │Nivel│Costuri│ │
│ Mãsuri │de │estima-│Inconveniente/observaţii │
│ │emi- │tive │ │
│ │sie │ │ │
│ │(%) │ │ │
│ │*a) │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Utilizarea carbunelui uscat şi a │Ridi-│ │ │
│lemnului uscat (lemn stocat de la cel │cat │ │ │
│puţin 18 pana la 24 luni) │ │ │ │
│Utilizarea carbunelui uscat │Ridi-│ │ │
│ │cat │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Sisteme de încãlzit care funcţioneazã │ 55 │Medii │Trebuie începute nego- │
│cu combustibil solid, construite în │ │ │cieri cu fabricantii │
│asa fel încât sa se favorizeze o │ │ │pentru introducerea unui │
│ardere completa prin: │ │ │sistem de aprobare pentru│
│- o optimizare a zonei de gazeificare;│ │ │acestea. │
│- combustie în incinte cu captuseala │ │ │ │
│ceramica; │ │ │ │
│- o zona de convectie eficienta │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Instalarea unei cuve cu apa de │ │ │ │
│recuperare │ │ │ │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Instrucţiuni tehnice pentru o buna │30-40│Slabe │Trebuie utilizate campa- │
│utilizare a sistemului │ │ │nii active de educare a │
│ │ │ │consumatorului, asociate │
│ │ │ │cu demonstratii practice │
│ │ │ │şi cu reglementãri │
│ │ │ │referitoare la tipurile │
│ │ │ │de sobe. │
├──────────────────────────────────────┼─────┼───────┼─────────────────────────┤
│Programe de informare a publicului │ │ │ │
│privind utilizarea sobelor cu lemne │ │ │ │
└──────────────────────────────────────┴─────┴───────┴─────────────────────────┘
────────────
*a) Emisii restante în raport cu emisiile obţinute în absenta mãsurilor de reducere.
E. Instalaţii de conservare a lemnului
73. Lemnul conservat cu produşi pe baza de gudron de huila ce conţin HAP poate fi o sursa importanta de HAP în atmosfera. Emisiile se pot produce fie în timpul impregnarii, fie de-a lungul stocãrii, manipulãrii şi utilizãrii bunului impregnat în aer liber.
74. ProdusiI pe baza de gudron de huila ce conţin cei mai utilizaţi HAP sunt carbonileumul şi creozotul. Ambele sunt distilate pe baza de gudron din huila ce conţin HAP, utilizate pentru a proteja lemnul de lucru impotriva degradãrilor biologice.
75. Este posibil sa se reducã emisiile de HAP ce provin de la instalaţiile de conservare şi instalaţiile de stocare a lemnului, utilizându-se mai multe metode care pot sa fie folosite separat, sau combinate, de exemplu:
(a) condiţii bune de stocare pentru a preveni poluarea solului şi apelor de suprafata prin antrenarea HAP sau a apei de ploaie contaminata (este vorba despre amenajarea de locuri de stocare ce nu permit permeabilitatea apei de ploaie, locuri acoperite, reutilizarea apelor contaminate în procesul de impregnare, norme de calitate a producţiei);
(b) mãsuri care vizeazã reducerea emisiilor atmosferice care provin din instalaţiile de impregnare (se scade, de exemplu, temperatura lemnului cald de la 90°C la 30°C înaintea transportãrii cãtre locurile de stocare. Totuşi, o alta metoda cu vapori şi sub vid pentru impregnarea lemnului cu creozot ar trebui evidenţiatã ca cea mai buna tehnica disponibilã);
(c) studiul asupra sarjei optime de produs de conservarea lemnului conferã o protecţie satisfãcãtoare materialului tratat în situ şi poate fi considerat ca una dintre cele mai bune tehnici disponibile în mãsura în care studiul diminueazã necesitãţile de înlocuire, reducand chiar emisiile instalaţiilor de conservare a lemnului;
(d) utilizarea produselor de conservare a lemnului care conţin mai puţin HAP care sunt POP:
- recurgand eventual la creozotul modificat care este o fracţiune din distilare al cãrui punct de fierbere se situeaza între 270 şi 355°C şi care reduce atât emisiile de HAP mai volatile, cat şi cele de HAP mai grele şi mai toxice;
- descurajarea folosirii carbonileumului, ceea ce ar permite reducerea emisiilor de HAP.
(e) evaluarea, apoi utilizarea, dupã caz, a soluţiilor de înlocuire, asemenea celor care sunt indicate în tabelul 9 şi care reduce la minim dependenta fata de produsii pe baza de HAP.
76. Arderea lemnului impregnat de emisii de HAP şi de alte substanţe nocive. Dacã are loc, arderea trebuie efectuatã în instalaţii care dispun de tehnici antipoluante adecvate.
Tabelul 9: Soluţii posibile pentru înlocuirea metodelor de conservare a lemnului, fãcându-se apel la produsii pe baza de HAP
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Mãsuri Inconveniente │
├────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤
│ - Utilizarea materialelor de construcţie │Alte probleme ecologice ce │
│ de înlocuire │trebuie studiate: │
│ - Lemn dur produs în condiţii ecologice │- Disponibilitatea lemnului │
│ viabile (ranfort pentru maluri, │produs în condiţii satisfãcãtoare│
│ inchideri, bariere) │ │
│ - Materiale plastice (în horticultura) │- Emisii datorate producerii şi │
│ │ eliminãrii de materii plastice │
│ │ asemenea PVC-ului. │
│ - Beton (traversele de cale feratã) │ │
│ - Înlocuirea construcţiilor artificiale │ │
│ prin structuri naturale (ranfort │ │
│ pentru maluri, inchideri, etc.) │ │
│ - Utilizarea lemnului netratat Sunt în │ │
│ stadiu de dezvoltare şi alte tehnici │ │
│ de conservare a lemnului care nu a │ │
│ fost impregnat cu produşi pe baza de HAP.│ │
└────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘
┌─────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ An │ Greutate de referinta │ Valori limita │
│ │ ├────────────┬──────────┤
│ │ │ Masa │ Masa │
│ │ │hidrocarbu- │ particu- │
│ │ │rilor şi │ lelor │
│ │ │ NO(X) │ │
├─────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┤
│01.01.2000 │În totalitate │ 0,56g/km │ 0,05g/km│
│01.01.2005 │În totalitate │ 0,3g/km │0,0025g/km│
│(orientativ) │ │ │ │
└─────────────┴────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┘
3. Maşini grele
┌──────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│An/Ciclu test │ Valori limita │
│ ├────────────┬──────────┤
│ │ Masa │ Masa │
│ │hidrocarbu- │ particu- │
│ │rilor şi │ lelor │
├──────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────┤
│1.1.2000/ ciclu CES │0,66g/kWh │0,1 g/k Wh│
│1.1.2000/ ciclu CET │0,85g/kWh │0,16g/kWh │
└──────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┘
4. Maşini de teren
Faza 1 (referinta: Regulamentul CEE nr. 96)*)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Putere neta (P) (kw) Masa hidrocarburilor Masa particulelor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ P ≥ 130 l,3g/kWh 0,54g/kWh │
│ 75 ≤ P< 30 l,3g/kWh 0,7g/kWh │
│ 37 ≤ P < 75 l,3g/kWh 0,85g/kWh │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
──────────────
*)"Prevederile referitoare la omologarea motoarelor cu aprindere prin compresie destinate tractoarelor agricole şi forestiere privind emisiile de poluanti ce provin de la motor." Regulamentul a intrat în vigoare la 15 decembrie 1995, iar modificarea acestuia în 5 martie 1997.
Faza 2
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Putere neta (P) (kW) Masa hidrocarburilor Masa particulelor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ O ≤ P <18 │
│ 18 ≤ P < 37 1,5 g/kWh 0,8 g/kWh │
│ 37 ≤ P < 75 1,3 g/k Wh 0,4 g/kWh │
│ 75 ≤ P < 130 l,O g/kWh 0,3 g/kWh │
│ 130 ≤ P < 560 1,0 g/k Wh 0,2 g/kWh │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────┬────────────┐
│ Parametru │ Unitate │ Limite │Metoda de │
│ │ │ │încercare │
│ │ ├────────────────┬─────────────┼────────────┤
│ │ │ Valoare │ Valoare │ │
│ │ │ minima │ maxima │ │
│ │ │ (2000-2005) │(2000/2005)*)│ │
├───────────────────┼──────────────┼────────────────┼─────────────┼────────────┤
│Indice │ │51/N.S. │- │ISO 5165 │
│Densitate la 15°C │ Kg/mc │- │845/NS │ISO 3675 │
│Evaporare (95°C) │ °C │- │360/NS │ISO 3408 │
│HAP │ masa% │- │11/NS │prIP 391 │
│Sulf │ ppm │- │350/50** │ISO 14956 │
└───────────────────┴──────────────┴────────────────┴─────────────┴────────────┘
┌─────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────┐
│ Mãsuri │ Inconveniente/observaţii │
├─────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────┤
│Se exclude utilizarea în combustibil │Fixatorii cu halogen vor dispare prin │
│a compusilor halogenati ca: │reducerea progresiva a pieţei benzinei │
│- 1,2 Diclormetan │cu plumb, motoarele cu benzina vor fi │
│- 1,2 Diclormetan şi compuşi cu brom │dotate cu convertor catalitic │
│corespund fixatorilor în carburanţii │trifunctional. │
│cu plumb pentru motoarele cu benzina │ │
│(compusii cu brom pot forma dioxina │ │
│sau furan bromat) │ │
│Sa se elimine aditivii cu halogen │ │
│din carburanţi şi lubrifianţi │ │
└─────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────┬───────────────────┬────────────────────────┐
│ Mãsuri │Nivel de emisie (%)│Inconveniente/observaţii│
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Motoare cu aprindere │ │Necesita benzina fãrã │
│cu scanteie: │ 10-20 │plumb. │
│- convertor catalitic │ │ │
│tridimensional cu bucla închisã, │ 5-15 │Comercializat în anumite│
│- catalizator de demaraj la rece.│ │tari. │
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Carburant pentru motoarele cu │ │Existenta posibilitatii │
│scanteie: │ │de rafinare. │
│- reducerea compusilor aromatici,│ │ │
│- reducerea conţinutului de sulf.│ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Motoare Diesel: │ │ │
│- catalizator cu oxidare simpla, │ 20-70 │ │
│ - captator cu oxidare/filtru de │ │ │
│particule. │ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Modificarea carburantului │ │Existenta posibilitatii │
│Diesel: │ │de rafinare. │
│- diminuarea conţinutului de │ │ │
│sulf pentru reducerea emisiilor │ │ │
│de particule. │ │ │
├─────────────────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│Îmbunãtãţirea proiectãrii │ │Aceste tehnici exista. │
│motoarelor Diesel: │ │ │
│- sisteme de reglare electronica,│ │ │
│reglarea gradului de injectare şi│ │ │
│injectarea de mare presiune │ │ │
│- turbo-compresia şi racirea │ │ │
│imediata │ │ │
│- reciclarea gazelor de esapament│ │ │
└─────────────────────────────────┴───────────────────┴────────────────────────┘
┌─────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categorie│ Descrierea categoriei │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1 │Incinerare, inclusiv co-incinerarea deşeurilor urbane, periculoase │
│ │sau medicale, sau a namolului de epurare │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2 │Ateliere de sinterizare │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3 │Producere primara şi secundarã de cupru │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4 │Producere de oţel │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5 │Topitorii utilizate în industria secundarã a aluminiului │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6 │Arderea combustibililor fosili în cazanele din centralele electrice │
│ │şi de încãlzire şi în cazanele industriale cu o putere termica │
│ │superioarã celei de 50 MW │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7 │Arderea în cãminele din locuinţe │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8 │Instalaţii de încãlzire cu lemne cu o putere termica sub 50 MW │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9 │Producerea de cocs │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10 │Producerea de anozi │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11 │Producerea de aluminiu dupã procedeul Soederberg │
├─────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12 │Instalaţii de conservare a lemnului, cu excepţia Pãrţilor pentru │
│ │care aceasta sursa nu contribuie în mod substanţial la creşterea │
│ │volumului total de emisii HAP (definite în anexa III) │
└─────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
────────────────
