Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PROTOCOL din 19 iunie 2008 privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si a diversitatii peisajelor la Conventia-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor, adoptata la Kiev la 22 mai 2003*)
EMITENT: ACT INTERNATIONAL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 477 din 12 iulie 2010
_________
*) Traducere.
Pãrţile la prezentul protocol,
în conformitate cu sarcinile ce le revin în baza Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor, denumitã în continuare Convenţia Carpaticã (Kiev, 2003), de a urma o politicã cuprinzãtoare de protecţie şi dezvoltare durabilã a Carpaţilor,
cunoscând faptul cã, de-a lungul deceniilor, iniţierea şi extinderea anumitor activitãţi umane au determinat modificãri semnificative ale diversitãţii biologice şi peisagistice în Carpaţi, care reprezintã habitatul natural al diferitelor specii de florã şi faunã,
cãutând sã reducã ameninţãrile la care sunt supuse diversitatea biologicã şi peisagisticã a Carpaţilor şi sã promoveze utilizarea durabilã a resurselor lor naturale,
în conformitate cu obligaţiile ce le revin în baza art. 4 din Convenţia Carpaticã,
luând notã de faptul cã toate pãrţile la prezentul protocol sunt şi pãrţi la Convenţia privind diversitatea biologicã (Rio de Janeiro, 1992), Conservarea vieţii sãlbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sãlbatice de faunã şi florã pe cale de dispariţie (Washington, 1973), Convenţia asupra zonelor umede, de importanţã internaţionalã, în special ca habitat al pãsãrilor acvatice (Ramsar, 1971) şi Convenţia asupra protecţiei patrimoniului cultural şi natural mondial (Paris, 1972),
luând în considerare alte convenţii şi acorduri internaţionale relevante, în mod deosebit Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice (Bonn, 1979), Convenţia europeanã a peisajului (Florenţa, 2000), Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991) şi Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu (Aarhus, 1988),
ţinând seama de cadrul legal al Comunitãţii Europene privind protecţia naturii şi conservarea biodiversitãţii,
recunoscând eforturile şi realizãrile din cadrul Consiliului Europei în ceea ce priveşte conservarea ecosistemelor, habitatelor, speciilor, diversitãţii genetice a acestora şi a peisajelor din Europa,
urmãrind asigurarea implementãrii cu mai mare eficacitate a instrumentelor legale existente şi
dezvoltând experienţa obţinutã în alte programe internaţionale,
convinse cã eforturile de a proteja, menţine şi gestiona durabil resursele naturale ale Carpaţilor nu pot fi realizate de fiecare ţarã în parte şi necesitã cooperare regionalã,
fiind conştiente de faptul cã ecosistemele depãşesc frontierele naţionale şi de valoarea adãugatã a cooperãrii transfrontierã în realizarea coerenţei ecologice şi
hotãrâte sã coopereze în domeniul conservãrii, refacerii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi a peisajului din Carpaţi,
au convenit urmãtoarele:
CAP. I
Obiective, acoperire geograficã şi definiţii
ART. 1
Obiective şi principii generale
1. Obiectivul Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilã a diversitãţii biologice şi a diversitãţii peisajelor (denumit în continuare Protocolul) este acela de a intensifica conservarea, refacerea şi utilizarea durabilã a diversitãţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor, de care sã beneficieze generaţiile prezente şi viitoare.
2. Pentru a realiza obiectivele de mai sus, pãrţile îşi vor armoniza şi coordona eforturile şi vor coopera pentru conservarea, menţinerea şi utilizarea durabilã a habitatelor naturale şi seminaturale, asigurarea continuitãţii şi conectivitãţii acestora, refacerea habitatelor degradate, conservarea şi utilizarea durabilã a speciilor de florã şi faunã caracteristice Carpaţilor, în particular conservarea speciilor periclitate, endemice şi a carnivorelor mari.
3. De aceea, pãrţile vor coopera cu precãdere în urmãtoarele domenii:
a) elaborarea, armonizarea şi implementarea unor planuri de management în domeniu, destinate atingerii unor standarde comune de protecţie şi utilizare durabilã a habitatelor şi speciilor;
b) împiedicarea introducerii de specii invazive strãine care ar putea ameninţa ecosistemele, habitatele sau speciile indigene din Carpaţi, controlul sau eradicarea acestora;
c) împiedicarea introducerii de organisme modificate genetic care ar putea ameninţa ecosistemele, habitatele sau speciile indigene din Carpaţi şi controlul acestora;
d) dezvoltarea şi/sau promovarea unor indicatori de biodiversitate compatibili şi a unor sisteme de monitorizare;
e) elaborarea şi/sau promovarea unor inventare regionale coordonate ale speciilor şi habitatelor;
f) elaborarea şi/sau promovarea unor programe şi proiecte coordonate de cercetare ştiinţificã;
g) stabilirea de reţele ecologice în munţii Carpaţi şi îmbunãtãţirea conservãrii şi gestionãrii durabile a diversitãţii biologice şi peisagistice în zone din afara ariilor protejate;
h) integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilã a diversitãţii biologice şi a peisajului în alte politici de sector.
ART. 2
Delimitare geograficã
1. Prezentul protocol se aplicã regiunii carpatice (denumitã în continuare Carpaţi), definitã la Conferinţa pãrţilor.
2. Fiecare dintre pãrţi poate extinde aplicarea prezentului protocol la alte porţiuni ale teritoriului naţional în baza transmiterii unei declaraţii la depozitar.
ART. 3
Definiţii
În sensul prezentului protocol:
a) diversitate biologicã înseamnã variabilitatea organismelor vii, inclusiv diversitatea din rândul fiecãrei specii, între specii şi a ecosistemelor;
b) zona de frontierã este zona rãmasã sub jurisdicţia pãrţii respective în apropierea frontierei de stat cu o altã parte, în care activitãţile întreprinse de o parte a frontierei de stat pot avea, în funcţie de natura activitãţii respective, un impact direct sau indirect, advers ori pozitiv, asupra mediului de cealaltã parte a frontierei;
c) Reţeaua carpaticã de arii protejate este o reţea tematicã de cooperare între ariile protejate din munţii Carpaţi;
d) conservare înseamnã o serie de mãsuri necesare pentru a pãstra habitatele naturale şi populaţiile de specii de faunã şi florã sãlbaticã într-o stare de conservare favorabilã;
e) Conferinţa pãrţilor înseamnã Conferinţa pãrţilor la Convenţia Carpaticã;
f) habitat degradat înseamnã un habitat a cãrui calitate sau valoare a funcţiunilor ecologice este redusã ca urmare a diferitelor forme de impact, precum poluarea, utilizarea nedurabilã a resurselor, speciile strãine invazive etc.;
g) reţeaua ecologicã este un sistem de arii legate din punct de vedere ecologic şi fizic, constând din zone-nucleu, coridoare şi zone-tampon;
h) specii ameninţate înseamnã specii în pericol de dispariţie pe tot arealul lor de rãspândire sau pe o porţiune semnificativã a acestuia;
i) specii endemice înseamnã specii indigene şi unice într-o anumitã locaţie sau regiune;
j) specii strãine invazive înseamnã specii neindigene introduse în mod deliberat sau accidental în afara habitatelor lor naturale, în locuri în care se stabilesc, prolifereazã şi se rãspândesc astfel încât sã aducã prejudicii mediului-gazdã;
k) peisaj înseamnã o zonã, în percepţia oamenilor, al cãrei caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii unor factori naturali şi/sau umani;
l) diversitatea peisajului este variabilitatea între formele peisagistice;
m) specii indigene înseamnã specii indigene într-o anumitã regiune sau într-un anumit ecosistem;
n) habitat natural înseamnã o zonã terestrã sau acvaticã deosebitã prin trãsãturile sale geografice, abiotice şi biotice, în care un organism sau o populaţie apare în mod natural;
o) observator înseamnã observatorul definit prin art. 14 alin. 5 din Convenţia Carpaticã;
p) pãrţi înseamnã pãrţile la prezentul protocol;
q) arie protejatã înseamnã o zonã definitã geografic desemnatã şi gestionatã în vederea realizãrii obiectivelor specifice de conservare;
r) refacere înseamnã revenirea unui ecosistem sau habitat la structura sa originarã, combinaţia naturalã de specii şi funcţiunile sale naturale;
s) habitat seminatural înseamnã un habitat care a fost modificat şi menţinut prin activitãţi umane, dar care încã deţine specii care apar natural în zona respectivã;
t) utilizarea durabilã înseamnã utilizarea componentelor diversitãţii biologice într-un mod şi într-un ritm care sã nu conducã la declinul pe termen lung al diversitãţii biologice, menţinând astfel potenţialul acestuia de a face faţã cerinţelor şi aspiraţiilor generaţiilor prezente şi viitoare;
u) arie protejatã transfrontalierã înseamnã o arie compusã din douã sau mai multe arii protejate aflate pe teritoriul a douã sau mai multe pãrţi, învecinate cu frontiera de stat, care rãmân fiecare sub jurisdicţia pãrţii respective.
CAP. II
Obligaţii generale
ART. 4
Politici în domeniul conservãrii, refacerii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi a peisajului din Carpaţi
Fiecare dintre pãrţi va elabora şi implementa politici şi strategii pe teritoriul sãu naţional destinate conservãrii, refacerii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi peisagistice a Carpaţilor, ţinând cont de politicile şi strategiile elaborate şi implementate de celelalte pãrţi.
ART. 5
Integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilã a diversitãţii biologice şi a peisajului din Carpaţi în alte politici de sector
1. Pãrţile vor trebui sã ţinã seama de obiectivele prezentului protocol în celelalte politici pe care le vor elabora, în special în domeniul amenajãrii teritoriului şi gestionãrii resurselor funciare, gospodãririi apelor şi a bazinelor hidrografice, agriculturii şi silviculturii, infrastructurii de transporturi, turismului, industriei şi energiei.
2. Pãrţile vor trebui sã coopereze pentru integrarea obiectivelor conservãrii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi peisagistice în celelalte politici şi strategii sectoriale regionale sau globale care ar putea influenţa conservarea şi utilizarea durabilã a diversitãţii biologice şi peisagistice din Carpaţi.
ART. 6
Participarea autoritãţilor regionale şi locale şi a altor factori interesaţi
1. Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pentru a facilita, în cadrul instituţional existent, coordonarea şi cooperarea dintre instituţiile şi autoritãţile regionale şi locale implicate, pentru a încuraja asumarea comunã a rãspunderilor, în particular de a dezvolta şi întãri sinergiile în implementarea politicilor de conservare, refacere şi utilizare durabilã a diversitãţii biologice şi peisagistice din Carpaţi şi a mãsurilor care decurg din acestea.
2. Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri de a implica autoritãţile regionale şi locale şi ceilalţi factori interesaţi în elaborarea şi implementarea acestor politici şi mãsuri.
ART. 7
Cooperarea internaţionalã
1. Pãrţile vor trebui sã încurajeze cooperarea activã între instituţiile şi organizaţiile competente la nivel internaţional în domeniul conservãrii, refacerii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi a peisajului din Carpaţi.
2. Pãrţile vor trebui sã faciliteze cooperarea dintre autoritãţile regionale şi locale din regiunea carpaticã la nivel internaţional şi sã caute soluţii la problemele comune, la nivelul cel mai durabil.
CAP. III
Mãsuri specifice
ART. 8
Conservarea, menţinerea, refacerea şi utilizarea durabilã a habitatelor naturale şi seminaturale
1. Conferinţa pãrţilor va adopta o listã de tipuri de habitate naturale şi seminaturale ameninţate indigene în Carpaţi (Lista roşie a habitatelor carpatice).
2. Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pe teritoriul sãu naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung, refacerea şi utilizarea durabilã a habitatelor naturale din Carpaţi, cu accent special pe cele ameninţate, conform definiţiei prevãzute la art. 8 alin. 1.
3. Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pe teritoriul sãu naţional cu scopul de a menţine sau reface şi utiliza durabil habitatele seminaturale din Carpaţi, cu accent special pe cele ameninţate, conform definiţiei prevãzute la art. 8 alin. 1.
ART. 9
Continuitatea şi conectivitatea habitatelor naturale şi seminaturale, a reţelei ecologice din Carpaţi
1. Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pe teritoriul sãu naţional cu scopul de a îmbunãtãţi şi asigura continuitatea şi conectivitatea habitatelor naturale şi seminaturale, a reţelei ecologice din Carpaţi, permiţând astfel rãspândirea şi migraţia populaţiilor de specii sãlbatice, îndeosebi a carnivorelor mari, şi schimbul genetic între aceste populaţii.
2. Fiecare parte va trebui sã menţinã, sã gestioneze şi, la nevoie, sã extindã suprafaţa ariilor protejate de pe teritoriul sãu naţional din Carpaţi şi sã încurajeze desemnarea şi gestionarea de noi arii protejate în Carpaţi.
3. Pãrţile vor trebui sã coopereze cu privire la stabilirea unei reţele ecologice în Carpaţi, constând din arii protejate şi alte arii semnificative pentru diversitatea biologicã şi a peisajului din Carpaţi, şi la coerenţa acestei reţele.
ART. 10
Refacerea habitatelor degradate
Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pe teritoriul sãu naţional cu scopul de a reface habitatele degradate din Carpaţi.
ART. 11
Conservarea şi utilizarea durabilã a speciilor de florã şi faunã din Carpaţi
Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pe teritoriul sãu naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung şi utilizarea durabilã a speciilor de florã şi faunã indigene din Carpaţi.
ART. 12
Conservarea speciilor ameninţate, inclusiv a celor endemice şi a carnivorelor mari din Carpaţi
1. Conferinţa pãrţilor va trebui sã adopte o listã de specii de florã şi faunã ameninţate indigene din Carpaţi (Lista roşie a speciilor carpatice) pe baza principiilor şi criteriilor de recunoaştere internaţionalã.
2. Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pe teritoriul sãu naţional cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung sau utilizarea durabilã şi refacerea speciilor ameninţate, inclusiv a speciilor endemice de florã şi faunã indigene din Carpaţi şi a carnivorelor mari pentru care ar putea fi necesare planuri de management.
3. Pãrţile vor trebui sã coopereze în activitãţi care urmãresc reintroducerea speciilor indigene de faunã şi florã.
ART. 13
Împiedicarea introducerii de specii invazive strãine şi/sau organisme modificate genetic care ameninţã ecosistemele, habitatele sau speciile, controlul sau eradicarea acestora
1. Fiecare parte va trebui sã aplice politici care urmãresc împiedicarea introducerii sau eliberãrii în naturã a unor specii strãine invazive şi/sau a organismelor modificate genetic care pot avea efecte negative asupra mediului şi care ar putea afecta diversitatea biologicã, ecosistemele, habitatele sau speciile din Carpaţi, inclusiv avertizarea imediatã cu privire la apariţia unor noi specii strãine invazive pe teritoriul sãu.
2. Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pe teritoriul sãu naţional cu scopul de a preveni introducerea sau eliberarea în naturã a speciilor menţionate la alin. 1 şi, la nevoie, de a controla sau a eradica astfel de specii.
ART. 14
Reţeaua carpaticã de arii protejate
1. Pãrţile vor trebui sã sprijine şi sã faciliteze cooperarea în cadrul Reţelei carpatice de arii protejate, stabilite de Conferinţa pãrţilor, şi sã încurajeze administraţiile ariilor protejate sã ia parte la cooperarea în cadrul acestei reţele.
2. Conferinţa pãrţilor va trebui sã recunoascã ariile incluse în Reţeaua carpaticã de arii protejate şi sã adopte termenii de referinţã ai reţelei.
ART. 15
Îmbunãtãţirea conservãrii şi managementului durabil al zonelor din afara ariilor protejate
1. Fiecare parte va trebui sã ia mãsuri pe teritoriul sãu naţional cu scopul de a asigura conservarea şi utilizarea durabilã a zonelor din afara ariilor protejate din Carpaţi.
2. Fiecare parte va trebui sã faciliteze coordonarea şi cooperarea dintre toţi factorii interesaţi relevanţi, astfel încât sã îmbunãtãţeascã starea de conservare şi managementul durabil în zonele din afara ariilor protejate din Carpaţi, în particular cu scopul de a îmbunãtãţi şi a asigura conectivitatea dintre ariile protejate existente şi celelalte arii şi habitate semnificative pentru diversitatea biologicã şi a peisajelor din Carpaţi.
ART. 16
Consultarea, armonizarea şi coordonarea mãsurilor întreprinse în zonele de frontierã
1. Fiecare parte va trebui sã îşi armonizeze şi sã îşi coordoneze mãsurile adoptate pentru zonele sale de frontierã din Carpaţi destinate realizãrii obiectivelor enumerate în art. 1 alin. 2 şi 3 cu partea vecinã, în particular în zonele protejate transfrontaliere.
2. Pãrţile vor trebui sã coopereze în cadrul ariilor transfrontaliere protejate existente în Carpaţi şi sã îşi armonizeze obiectivele de management şi mãsurile aplicate şi, la nevoie, sã încurajeze extinderea ariilor protejate transfrontaliere existente sau crearea de noi arii protejate transfrontaliere în Carpaţi.
3. În cazul în care habitatul natural al speciei ameninţate se aflã de ambele pãrţi ale frontierei de stat dintre douã pãrţi, pãrţile în cauzã vor trebui sã coopereze pentru a asigura conservarea şi, dacã este cazul, refacerea speciilor respective şi a habitatelor lor naturale.
ART. 17
Elaborarea şi implementarea planurilor de management
1. Fiecare parte va trebui sã elaboreze şi sã implementeze planuri de management cu scopul de a asigura conservarea pe termen lung, menţinerea sau refacerea, continuitatea şi conectivitatea şi utilizarea durabilã a habitatelor naturale şi seminaturale, refacerea habitatelor degradate, precum şi conservarea pe termen lung şi utilizarea durabilã a speciilor indigene de florã şi faunã din Carpaţi.
2. Fiecare parte va trebui sã faciliteze coordonarea şi cooperarea dintre instituţii, autoritãţile regionale şi locale şi alţi factori interesaţi direct implicaţi în implementarea planurilor de management menţionate la alin. 1, în vederea încurajãrii asumãrii în comun a rãspunderii.
ART. 18
Sisteme compatibile de monitorizare şi informare
1. Pãrţile vor trebui sã coopereze pentru armonizarea sistemelor de monitorizare a mediului utilizate în Carpaţi, prin care se pot realiza obiectivele prezentului protocol.
2. Pãrţile vor trebui sã coopereze pentru a dezvolta sisteme informatice comune referitoare la diversitatea biologicã şi a peisajului din Carpaţi.
3. Fiecare dintre pãrţi va trebui sã coopereze pentru a se asigura cã rezultatele cercetãrii publice realizate la nivel naţional sunt integrate într-un sistem informatic integrat.
ART. 19
Cercetare ştiinţificã coordonatã şi schimb de informaţii
1. Fiecare parte va trebui sã faciliteze coordonarea cercetãrii ştiinţifice efectuate pe teritoriul sãu sau de cãtre instituţiile sale ştiinţifice în domeniul conservãrii, refacerii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi a peisajului din Carpaţi.
2. Pãrţile vor trebui sã coopereze pentru promovarea şi armonizarea programelor şi proiectelor de cercetare prin care se pot realiza obiectivele prezentului protocol.
3. Pãrţile vor trebui sã faciliteze cooperarea internaţionalã dintre instituţiile ştiinţifice din punctul de vedere al conservãrii, refacerii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi a peisajului din Carpaţi, în particular al armonizãrii sistemelor de monitorizare, al creãrii şi armonizãrii bazelor de date şi al efectuãrii de programe şi proiecte comune de cercetãri în Carpaţi.
4. Pãrţile vor trebui sã coopereze pentru diseminarea rezultatelor cercetãrii ştiinţifice legate de realizarea obiectivelor prezentului protocol.
5. Pãrţile vor trebui sã sprijine elaborarea inventarelor regionale de specii şi habitate din Carpaţi.
6. Fiecare parte va trebui sã facã schimb de informaţii şi de experienţã cu celelalte pãrţi cu privire la metodele legate de activitãţile prevãzute la art. 1 alin. 2 şi 3.
7. Fiecare parte va trebui sã facã schimb de informaţii cu celelalte pãrţi cu privire la strategiile şi politicile destinate conservãrii, refacerii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice şi a peisajului din Carpaţi.
ART. 20
Programe şi proiecte comune
Fiecare parte va trebui sã participe, în funcţie de propriile nevoi şi posibilitãţi, la programele şi proiectele legate de activitãţile prevãzute la art. 1 alin. 2 şi 3, întreprinse în comun de pãrţi în Carpaţi.
CAP. IV
Implementare, monitorizare şi evaluare
ART. 21
Implementare
1. Fiecare parte trebuie sã adopte mãsurile juridice şi administrative adecvate pentru a asigura implementarea prevederilor prezentului protocol şi monitorizarea eficacitãţii acestor mãsuri.
2. Fiecare parte trebuie sã cerceteze posibilitãţile de a sprijini, prin mãsuri financiare, implementarea prevederilor prezentului protocol.
3. Conferinţa pãrţilor va trebui sã elaboreze şi sã adopte un plan de acţiune strategicã pentru implementarea prezentului protocol.
ART. 22
Prevenirea impactului advers asupra diversitãţii biologice şi peisagistice
1. Pãrţile vor trebui sã aplice principiile precauţiei şi prevenţiei prin evaluarea şi luarea în considerare a influenţelor posibile, directe sau indirecte, pe termen lung sau scurt, inclusiv a efectului cumulativ al proiectelor şi activitãţilor care pot avea un impact negativ asupra diversitãţii biologice şi peisagistice din Carpaţi. În acest sens, pãrţile vor proceda la evaluarea corespunzãtoare a efectelor adverse potenţiale ale proiectelor, planurilor şi activitãţilor asupra habitatelor şi speciilor, inclusiv a impactului transfrontalier.
2. Fiecare parte va trebui sã stabileascã condiţiile şi criteriile, inclusiv mãsurile de remediere şi compensatorii, în care ar putea fi autorizate politicile, proiectele şi activitãţile cu impact dãunãtor potenţial asupra diversitãţii biologice şi peisagistice.
ART. 23
Cunoştinţe şi practici tradiţionale
În implementarea prezentului protocol, pãrţile vor trebui sã ia mãsurile de conservare şi promovare a cunoştinţelor tradiţionale, în particular a celor legate de utilizarea durabilã a terenurilor, a practicilor de management al resurselor terenurilor, raselor locale de animale domestice şi varietãţilor de plante cultivate, precum şi de utilizarea durabilã a plantelor sãlbatice.
ART. 24
Educarea, informarea şi conştientizarea publicului
1. Pãrţile vor trebui sã promoveze educarea, informarea şi conştientizarea publicului cu privire la obiectivele, mãsurile şi implementarea prezentului protocol.
2. Pãrţile vor trebui sã asigure accesul publicului la informaţiile legate de implementarea prezentului protocol.
ART. 25
Întrunirea pãrţilor
1. Conferinţa pãrţilor la Convenţia Carpaticã reprezintã totodatã întrunirea pãrţilor la prezentul protocol.
2. Pãrţile la Convenţia Carpaticã ce nu au devenit pãrţi la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la Conferinţa pãrţilor ce va reprezenta întrunirea pãrţilor la prezentul protocol. Dacã Conferinţa pãrţilor serveşte ca întrunire a pãrţilor la prezentul protocol, deciziile potrivit protocolului se vor lua numai de cei care sunt parte la acesta.
3. Când Conferinţa pãrţilor serveşte ca întrunire a pãrţilor la prezentul protocol, oricare dintre membrii biroului Conferinţei pãrţilor care reprezintã o parte la convenţie, dar nu şi o parte la prezentul protocol în acelaşi timp, va fi înlocuit de un membru ce va fi ales din rândul pãrţilor la prezentul protocol.
4. Regulamentul de procedurã al Conferinţei pãrţilor se va aplica, mutatis mutandis, la întrunirile pãrţilor, cu excepţia cazurilor în care Conferinţa pãrţilor servind drept întrunire a pãrţilor la prezentul protocol va decide altfel prin consens.
5. Prima întrunire a Conferinţei pãrţilor ce va servi drept întrunire a pãrţilor la prezentul protocol va fi convocatã de secretariat împreunã cu prima întrunire a Conferinţei pãrţilor programatã dupã data intrãrii în vigoare a prezentului protocol. Întrunirile ordinare ulterioare ale Conferinţei pãrţilor ce vor servi drept întruniri ale pãrţilor la prezentul protocol se vor ţine împreunã cu întrunirile ordinare ale Conferinţei pãrţilor, dacã la Conferinţa pãrţilor ce va servi drept întrunire a pãrţilor la prezentul protocol nu se va decide altfel.
6. Conferinţa pãrţilor care serveşte ca întrunire a pãrţilor la prezentul protocol va lua, în limitele mandatului sãu, deciziile necesare pentru promovarea efectivã a implementãrii protocolului. Ea va îndeplini funcţiile desemnate în baza prezentului protocol şi:
a) va formula recomandãri în orice chestiuni necesare pentru implementarea prezentului protocol;
b) va stabili organismele subsidiare considerate necesare pentru implementarea prezentului protocol;
c) va analiza şi adopta, dupã caz, amendamente la prezentul protocol considerate necesare pentru implementarea prezentului protocol; şi
d) va exercita orice alte funcţii necesare în vederea implementãrii prezentului protocol.
ART. 26
Secretariatul
1. Secretariatul creat în baza art. 15 al Convenţiei Carpatice va servi drept secretariat şi pentru prezentul protocol.
2. Art. 15 alin. 2 al Convenţiei Carpatice privind funcţiile secretariatului se va aplica, mutatis mutandis, şi prezentului protocol.
ART. 27
Organisme subsidiare
1. Orice organism subsidiar constituit prin sau în condiţiile Convenţiei Carpatice poate deservi şi protocolul, prin decizia Conferinţei pãrţilor ce va servi drept întrunire a pãrţilor la prezentul protocol, în care caz întrunirea pãrţilor va trebui sã specifice ce atribuţii va exercita respectivul organism.
2. Pãrţile la Convenţia Carpaticã ce nu au devenit pãrţi la prezentul protocol pot participa în calitate de observatori la întrunirea oricãror astfel de organisme. Dacã un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice serveşte ca organism subsidiar la prezentul protocol, deciziile potrivit protocolului se vor lua numai de cei care sunt parte la acesta.
3. Când un organism subsidiar al Convenţiei Carpatice îşi va exercita atribuţiile cu privire la chestiunile referitoare la prezentul protocol, oricare dintre membrii biroului respectivului organism subsidiar care reprezintã o parte la Convenţia Carpaticã, dar nu şi o parte la prezentul protocol în acelaşi timp, va fi înlocuit de un membru ce va fi ales din rândul pãrţilor la prezentul protocol.
ART. 28
Monitorizarea conformãrii cu obligaţiile
1. Pãrţile vor raporta regulat Conferinţei pãrţilor mãsurile legate de prezentul protocol şi rezultatele mãsurilor adoptate. Conferinţa pãrţilor va determina intervalele şi forma în care vor fi prezentate rapoartele.
2. Observatorii pot prezenta orice informaţii sau rapoarte cu privire la implementarea şi respectarea prevederilor prezentului protocol la Conferinţa pãrţilor şi/sau cu privire la Comitetul de implementare a Convenţiei Carpatice (denumit în continuare Comitetul de implementare).
3. Comitetul de implementare va trebui sã colecteze, sã evalueze şi sã analizeze informaţiile relevante pentru implementarea prezentului protocol şi sã monitorizeze conformarea cu prevederile prezentului protocol.
4. Comitetul de implementare va prezenta Conferinţei pãrţilor recomandãri privind implementarea şi mãsurile necesare pentru conformarea la prezentul protocol.
5. Conferinţa pãrţilor va trebui sã adopte sau sã recomande mãsurile necesare.
ART. 29
Evaluarea eficacitãţii prevederilor
1. Pãrţile vor trebui sã examineze şi sã evalueze cu regularitate eficacitatea prevederilor prezentului protocol. Conferinţa pãrţilor poate lua în considerare, dupã caz, adoptarea unor amendamente la prezentul protocol, pentru a realiza obiectivele acestuia.
2. Pãrţile vor trebui sã faciliteze implicarea autoritãţilor locale şi a altor factori interesaţi în procesul descris în alin. 1.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 30
Legãturile dintre Convenţia Carpaticã şi Protocol
1. Prezentul protocol este protocolul încheiat în cadrul Convenţiei Carpatice în sensul art. 2 alin. 3 şi al altor articole relevante ale Convenţiei Carpatice.
2. Protocolul este deschis spre semnare la depozitar în perioada 19 iunie 2008-19 iunie 2009.
3. Prevederile art. 19, 20, art. 21 alin. 2-4 şi ale art. 22 ale Convenţiei Carpatice privind intrarea în vigoare, amendarea sau retragerea din prezentul protocol şi rezolvarea disputelor sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cazul prezentului protocol. Numai pãrţile semnatare ale Convenţiei Carpatice pot deveni pãrţi la prezentul protocol.
ART. 31
Rezerve
Nu pot fi formulate rezerve faţã de prezentul protocol.
ART. 32
Depozitar
Guvernul Ucrainei va fi depozitarul prezentului protocol.
Încheiat la Bucureşti la 19 iunie 2008, într-un exemplar original, în limba englezã.
Originalul Protocolului va fi încredinţat depozitarului, care va distribui tuturor pãrţilor copii autorizate. Ca martor al acestora, subsemnatul, fiind autorizat în acest sens, am semnat prezentul protocol.
În numele Guvernului Republicii Cehe Semnãturã indescifrabilã
În numele Guvernului Republicii Ungare Semnãturã indescifrabilã
În numele Guvernului Republicii Polone Semnãturã indescifrabilã
În numele Guvernului României Semnãturã indescifrabilã
Face obiectul declaraţiei ataşate
În numele Guvernului Serbiei Semnãturã indescifrabilã
În numele Guvernului Republicii Slovace Semnãturã indescifrabilã
În numele Guvernului Ucrainei Semnãturã indescifrabilã
Guvernul României
semneazã Protocolul privind conservarea şi utilizarea durabilã a diversitãţii biologice şi a diversitãţii peisajelor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor, cu urmãtoarea declaraţie:
"Guvernul României declarã cã interpreteazã art. 2 alin. 1 din prezentul protocol doar conform prevederilor şi în limitele Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor, adoptatã la Kiev la 22 mai 2003."
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
