Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
PROTOCOL ADITIONAL nr. 1 din 12 august 2008 al Regulamentului general al Uniunii Postale Universale, adoptat la Congresul de la Geneva al Uniunii Postale Universale la 12 august 2008
------------ *) Ratificat de <>Legea nr. 328 din 27 octombrie 2009 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 11 noiembrie 2009.
Uniunea Poştalã Universalã
Indice de materii
Articole I. (art. 101 bis nou) Funcţiile Congresului II. (art. 102 modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Administraţie (Const. 17) III. (art. 103 modificat) Informare asupra activitãţilor Consiliului de Administraţie IV. (art. 104 modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Exploatare Poştalã (Const. 18) V. (art. 105 modificat) Informarea asupra activitãţilor Consiliului de Exploatare Poştalã VI. (art. 106 modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Comitetului Consultativ VII. (art. 107 modificat) Informare asupra activitãţilor Comitetului Consultativ VIII. (art. 110 modificat) Limbile utilizate pentru documentare, deliberãri şi corespondenţa de serviciu IX. (art. 112 modificat) Atribuţii ale Directorului General X. (art. 114 modificat) Secretariatul organismelor Uniunii (Const. 14, 15, 17 18) XI. (art. 116 modificat) Informaţii. Opinii. Cereri de interpretare şi modificare a Actelor Uniunii. Anchete. Intervenţie în lichidarea conturilor. (Const. 20, Regl. Gral. 124,125, 126) XII. (art. 118 modificat) Formulare furnizate de Biroul Internaţional (Const. 20) XIII. (art. 119 modificat) Actele Uniunilor Restrânse şi Acordurile Speciale (Const. 8) XIV. (art. 121 modificat) Raportul bianual asupra activitãţilor Uniunii (Const. 20, Regl. Gral. 102.6.17) XV. (art. 122 modificat) Procedura de prezentare a propunerilor în Congres (Const. 29) XVI. (art. 123 modificat) Procedura de prezentare în Consiliul de Exploatare Poştalã a propunerilor referitoare la elaborarea de noi regulamente, ţinând seama de deciziile adoptate de Congres XVII. (art. 124 modificat) Procedura de prezentare a propunerilor între douã Congrese (Const. 29, Regl. Gral. 116) XVIII. (art. 125 modificat) Examinarea propunerilor între douã Congrese (Const. 29, Regl. Gral. 116, 124) XIX. (art. 126 modificat) Notificarea deciziilor adoptate între douã Congrese (Const. 29, Regl. Gral. 124, 125) XX. (art. 128 modificat) Fixarea şi reglarea cheltuielilor Uniunii (Const. 21) XXI. (art. 130 modificat) Clasele de contribuţii (Const. 21, Regl. Gral. 115, 128) XXII. (art. 131 modificat) Plata furniturilor Biroul Internaţional (Regl. Gral 118) XXIII. (art. 132 modificat) Procedura de arbitraj (Const. 32) XXIV. (art. 135 modificat) Intrarea în vigoare şi durata Protocolului Adiţional la Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale
ART. I (Articolul 101 bis) Funcţiile Congresului
1. Pe baza propunerilor ţãrilor membre, ale Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã, Congresul: 1.1. va determina politicile generale pentru îndeplinirea misiunii şi a obiectivului Uniunii menţionate în preambulul Constituţiei şi în articolul unu al acesteia; 1.2. va examina şi va adopta, pentru cazurile date, propunerile de modificare a Constituţiei, a Regulamentului General, a Convenţiei şi a Acordurilor depuse de ţãrile membre şi Consilii în conformitate cu articolul 29 din Constituţie şi articolul 122 din Regulamentul General; 1.3. va fixa data la care actele vor intra în vigoare; 1.4. va adopta Regulamentul sãu intern şi modificãrile conexe; 1.5. va examina raporturile complete asupra activitãţii Consiliului de Administraţie, Consiliului de Exploatare Poştalã şi Comitetului Consultativ care se vor referi la perioada scursã de la Congresul anterior, în conformitate cu dispoziţiile articolelor 103, 105 şi 107 din Regulamentul General; 1.6. va adopta planul strategic al Uniunii; 1.7. va fixa plafonul maxim de cheltuieli al Uniunii, în conformitate cu articolul 21 din Constituţie; 1.8. va alege ţãrile membre al Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã; 1.9. va alege Directorul General şi Directorul general Adjunct al Biroului Internaţional; 1.10. va stabili prin rezoluţie limita maximã a cheltuielilor ce pot fi suportate de Uniune pentru realizarea documentelor în germanã, chinezã, portughezã şi rusã. 2. Congresul, în calitatea sa de organ suprem al Uniunii, va trata şi alte chestiuni referitoare în principal la serviciile poştale.
ART. II (Articolul 102 modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Administraţie (Const. 17)
1. Consiliul de Administraţie se compune din patruzeci şi unu de membrii care îşi exercitã funcţiile în timpul perioadei dintre douã Congrese succesive. 2. Preşedinţia este acordatã de drept Statului membru gazdã a Congresului. Dacã acest stat nu acceptã, ea devine membru de drept şi, datoritã acestui fapt, grupul geografic cãreia îi aparţine, dispune de un loc suplimentar, pentru care nu sunt aplicabile restricţiile din paragraful 3. În acest caz, Consiliul de Administraţie alege la preşedinţie unul dintre membrii grupului geografic din care face parte Statul membru gazdã. 3. Ceilalţi patruzeci de membrii ai Consiliului de Administraţie sunt aleşi de cãtre Congres pe baza unei repartiţii geografice echitabile. Cel puţin o jumãtate dintre membri este reînnoitã cu ocazia fiecãrui Congres; nici un stat membru nu poate fi ales succesiv de cãtre trei Congrese. 4. Fiecare membru al Consiliului de Administraţie îşi desemneazã reprezentantul, care trebuie sã fie competent în domeniul poştal. 5. Funcţiile de membru al Consiliului de Administraţie nu sunt plãtite. Cheltuielile de funcţionare ale acestui Consiliu sunt în sarcina Uniunii. 6. Consiliul de Administraţie are urmãtoarele atribuţii: 6.1. sã supervizeze toate activitãţile Uniunii în intervalul dintre Congrese, asigurând conformitatea cu deciziile Congresului, studiind problemele referitoare la politicile guvernamentale în materie poştalã şi ţinând seama de evoluţia reglementãrilor Internaţionale, cum ar fi cele referitoare la comerţul serviciilor şi la concurenţã; 6.2. sã analizeze şi sã aprobe, în cadrul competenţelor sale, orice acţiune consideratã ca necesarã pentru salvarea şi întãrirea calitãţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui; 6.3. sã promoveze, sã coordoneze şi sã supervizeze toate formele de asistenţã tehnicã poştalã în cadrul cooperãrii tehnice, internaţionale; 6.4. sã analizeze şi sã aprobe programul şi bugetul bienal şi conturile Uniunii; 6.5. sã autorizeze, dacã împrejurãrile o solicitã, depãşirea plafonului de cheltuieli conform articolului 128.3 la 5; 6.6. sã stabileascã Regulamentul financiar al Uniunii; 6.7. sã stabileascã regulile care guverneazã Fondul de Rezervã; 6.8. sã stabileascã regulile care guverneazã Fondul Special; 6.9. sã stabileascã regulile care guverneazã Fondul pentru Activitãţi Speciale; 6.10. sã stabileascã regulile care guverneazã Fondul Voluntar; 6.11. sã asigure controlul activitãţii Biroului Internaţional; 6.12. sã autorizeze, dacã se solicitã, alegerea unei clase de contribuţie inferioare conform condiţiilor prevãzute în articolul 130, paragraful 6; 6.13. sã autorizeze schimbarea grupei geografice, dacã un stat membru solicitã, ţinând cont de avizul exprimat de cãtre statele membre care sunt membre ale grupelor geografice în cauzã; 6.14. sã elaboreze Statutul Personalului şi condiţiile de serviciu ale oficialilor aleşi; 6.15. sã creeze sau sã suprime posturi în Biroul Internaţional ţinând seama de restricţiile legate de plafonul de cheltuieli fixate; 6.16. sã stabileascã Regulamentul Fondului Social; 6.17. sã aprobe rapoartele bienale prezentate de cãtre Biroul Internaţional asupra activitãţilor Uniunii şi a gestiunii financiare şi sã prezinte, dacã este cazul, comentarii asupra acestor subiecte; 6.18. sã hotãrascã contactele de stabilit cu statele membre pentru îndeplinirea funcţiilor sale; 6.19. dupã consultarea cu Consiliul de Exploatare Poştalã, sã decidã asupra contactelor de realizat cu organismele care nu sunt observatori de drept, sã examineze şi sã aprobe rapoartele Biroului Internaţional asupra relaţiilor UPU cu celelalte organisme internaţionale, sã ia deciziile pe care le considerã oportune asupra gestionarii acestor relaţii şi acţiunile ce trebuie întreprinse în legãturã cu ele; sã desemneze, în timp util, dupã consultarea Consiliului de Exploatare Poştalã şi a Secretarului General, organizaţiile internaţionale, asociaţiile, întreprinderile şi persoanele calificate care vor fi invitate sã fie reprezentate în cadrul anumitor lucrãri ale Congresului şi Comisiilor acestuia, atunci când este în interesul Uniunii sau al lucrãrilor Congresului, precum şi sã însãrcineze Directorul General sã trimitã invitaţiile necesare; 6.20. sã hotãrascã, în cazul în care considerã util, principiile de care Consiliul de Exploatare Poştalã trebuie sã ţinã seama când va studia problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de bazã pentru transportul aerian al curierului şi prezentarea în strãinãtate a trimiterilor de corespondenţã), sã urmãreascã îndeaproape studiul acestor probleme şi sã examineze şi sã aprobe, pentru a le asigura conformitatea cu principiile sus-citate, propunerile Consiliului de Exploatare Poştalã referitoare la aceste subiecte; 6.21. sã studieze, la cererea Congresului, a Consiliului de Exploatare Poştalã sau a statelor membre, problemele de ordin administrativ, legislativ şi juridic care intereseazã Uniunea sau serviciul poştal internaţional; Consiliului de Administraţie îi aparţine decizia, în domeniile sus-menţionate, dacã este oportun sau nu sã se întreprindã studiile solicitate de cãtre statele membre în intervalul dintre congrese; 6.22. sã formuleze propuneri care sã fie supuse aprobãrii fie Congresului, fie de cãtre statele membre conform articolului 125; 6.23. sã aprobe, în cadrul competenţelor sale, recomandãrile Consiliului de Exploatare Poştalã privind adoptarea, dacã este necesar, a unor noi reglementãri sau a unei noi proceduri pânã când Congresul ia o decizie în aceasta problemã; 6.24. sã examineze raportul anual pregãtit de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã şi propunerile supuse de cãtre Consiliu; 6.25. sã supunã examinãrii Consiliului de Exploatare Poştalã subiecte de studiu, conform articolului 104, paragraful 9.16; 6.26. sã desemneze statul membru gazdã a viitorului Congres în cazul prevãzut de articolul 101, paragraful 4; 6.27. sã determine, în timp util şi dupã consultarea Consiliului de Exploatare Poştalã, numãrul de Comisii necesare pentru buna conducere a lucrãrilor Congresului şi sã le fixeze atribuţiile acestora; 6.28. sã desemneze, dupã consultarea Consiliului de Exploatare Poştalã şi sub rezerva aprobãrii Congresului, statele membre susceptibile: - sã îşi asume vice-preşedinţia Congresului precum şi preşedinţiile şi vice-preşedinţiile Comisiilor, ţinând seama pe cât este posibil de repartiţia geograficã echitabilã a Statelor-membre; - sã facã parte din Comisiile restrânse ale Congresului. 6.29. sã examineze şi sã aprobe în colaborare cu Consiliul de Exploatare Poştalã, proiectul de Strategie pentru a-l prezenta în Congres; 6.29.bis sã aprobe raportul trimestrial elaborat de Biroul Internaţional în colaborare cu CEP, asupra rezultatelor statelor membre, în ceea ce priveşte aplicarea Strategiei Uniunii aprobatã de Congresul anterior, pentru a fi prezentatã în cadrul Congresului urmãtor; 6.30. sã stabileascã cadrul general pentru organizarea Comitetului Consultativ şi sã participe la organizarea Comitetului Consultativ în conformitate cu prevederile art. 106; 6.31. sã stabileascã criteriile pentru a fi membru în Comitetul Consultativ şi sã aprobe sau sã respingã, dupã caz, cererile de membru în conformitate cu aceste criterii, asigurând cã aceastã decizie în privinţa cererilor se va face operativ între reuniunile Consiliului de Administraţie; 6.32. sã desemneze acei membri ai Consiliului de Administraţie care vor fi membrii ai Comitetului Consultativ, 6.33. sã primeascã şi sã discute raporturile şi recomandãrile Comitetului Consultativ şi sã ia în considerare recomandãrile acestuia cãtre Congres. 7. La prima sa reuniune, care va fi convocatã de cãtre Preşedintele Congresului, Consiliul de Administraţie alege, dintre membrii sãi, patru Vice-Preşedinţi şi îşi hotãrãşte Regulamentul interior. 8. La Convocarea Preşedintelui sãu, Consiliul de Administraţie se reuneşte, în principiu o datã pe an, la sediul Uniunii. 9. Preşedintele, Vice-Preşedintele, Preşedinţii de Comisii ai Consiliului de Administraţie, precum şi Preşedintele Grupei de Planificare Strategicã formeazã Comitetul de Conducere. Acest Comitet pregãteşte şi conduce lucrãrile fiecãrei sesiuni a Consiliului de Administraţie. Aprobã, în numele Consiliului de Administraţie raportul anual întocmit de Biroul Internaţional asupra activitãţilor Uniunii şi îşi asumã orice altã sarcinã pe care Consiliul de Administraţie i-o încredinţeazã sau a cãrei necesitate apare pe parcursul planificãrii strategice. 10. Cheltuielile de cãlãtorie ale reprezentantului fiecãruia dintre membrii Consiliului de Administraţie care participã la sesiunile acestui organ, vor fi suportate de ţara sa membrã. În schimb, reprezentantul fiecãruia dintre statele membre situate între statele în curs de dezvoltare sau statele mai puţin dezvoltate, în conformitate cu listele elaborate de cãtre Organizaţia Naţiunilor Unite va avea dreptul, cu excepţia reuniunilor care se desfãşoarã pe durata Congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet de avion dus-întors la clasa economicã, fie a costului unui bilet la clasa I cu trenul, fie costul cãlãtoriei cu orice alt mijloc de transport, cu condiţia ca preţul sã nu fie mai mare decât preţul unui bilet de avion dus-întors la clasa economicã. Acelaşi drept este acordat reprezentantului fiecãrui membru al Comisiilor sale, ale Grupelor sale de lucru sau al altor organe ale sale atunci când acestea se reunesc în afara Congresului şi sesiunilor Consiliului. 11. Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştalã reprezintã acest Consiliu la şedinţele Consiliului de Administraţie pe a cãror ordine de zi figureazã probleme legate de organul pe care îl conduce. 12. Preşedintele Comitetului Consultativ va reprezenta acest Comitet la reuniunile Consiliului de Administraţie când pe ordinea de zi sunt puncte de interes pentru Comitetul Consultativ. 13. Pentru a asigura o legãturã eficientã între lucrãrile celor douã organe, Consiliul de Exploatare Poştalã poate desemna reprezentanţi pentru a asista la reuniunile Consiliului de Administraţie în calitate de observatori. 14. Statul membru în care se reuneşte Consiliul de Administraţie va fi invitat sã participe la reuniuni în calitate de observator, dacã acest stat nu este membru al Consiliului de Administraţie. 15. Consiliul de Administraţie poate sã invite la reuniunile sale, fãrã drept de vot orice organism internaţional, orice reprezentant de asociaţie sau întreprindere sau orice persoanã calificatã care doreşte sã se asocieze lucrãrilor sale. De asemenea el poate sã invite în aceleaşi condiţii unul sau mai multe state membre interesate în problemele prevãzute pe ordinea sa de zi. 16. La cerere, în cadrul sesiunilor plenare şi lucrãrilor în comisii ale Consiliului de Administraţie, pot participa ca observatori urmãtorii, fãrã drept de vot: 16.1. membrii Consiliului de Exploatare Poştalã; 16.2. membrii Comitetului Consultativ; 16.3. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrãrile Consiliului de Administraţie; 16.4. alte state membre ale Uniunii. 17. Din motive logistice, Consiliul de Administraţie poate limita numãrul de participanţi ca observatori. Poate, de asemenea, sã limiteze dreptul lor de a vorbi în timpul dezbaterilor. 18. Membrii Consiliului de Administraţie participã în mod activ la activitãţile sale. Observatorilor li se poate permite, la cererea lor, colaborarea la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate sã le stabileascã pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. De asemenea, ei pot fi solicitaţi pentru a prezida Echipe de Proiect şi Grupe de Lucru atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justificã acest lucru. Participarea observatorilor se va face farã cheltuieli suplimentare pentru Uniune. 19. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau numai de la o parte din întrunire sau li se poate restricţiona dreptul de a primi documente dacã este necesarã asigurarea confidenţialitãţii subiectului întrunirii sau a documentului. Aceastã restricţie poate fi decisã de la caz la caz de cãtre orice organism sau de cãtre Preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştalã când problemele privesc Consiliul de Exploatare Poştalã. Dacã va considera necesar, Consiliul de Administraţie poate revizui restricţiile, consultându-se cu, Consiliul de Exploatare Poştalã, unde este cazul.
ART. III (Articolul 103 modificat) Informarea asupra activitãţilor Consiliului de Administraţie
1. Dupã fiecare sesiune, Consiliul de Administraţie informeazã statele membre, operatorii lor desemnaţi, Uniunile Restrânse şi membrii Comitetului Consultativ asupra activitãţilor lui, trimiţându-le o dare de seamã analiticã precum şi rezoluţiile şi deciziile lui. 2. Consiliul de Administraţie va face un raport Congresului asupra ansamblului activitãţii sale şi îl va transmite statelor membre, operatorilor lor desemnaţi şi membrilor Consiliului Consultativ, cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului.
ART. IV (Articolul 104 modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului de Exploatare Poştalã (Const. 18)
1. Consiliul de Exploatare Poştalã se compune din patruzeci de membri care îşi exercitã funcţiile pe timpul perioadei care separã douã Congrese succesive. 2. Membrii Consiliului de Exploatare Poştalã sunt aleşi de cãtre Congres, în funcţie de repartiţia geograficã specificã. Douãzeci şi patru de locuri sunt rezervate ţãrilor membre în curs de dezvoltare şi şaisprezece ţãrilor membre dezvoltate. Cel puţin o treime dintre membri este reînnoitã cu ocazia fiecãrui Congres. 3. Fiecare membru al Consiliului de Exploatare Poştalã îşi va desemna reprezentantul, care va avea responsabilitatea de a presta serviciile prevãzute în Actele Uniunii. 4. Cheltuielile de funcţionare ale Consiliului de Exploatare Poştalã sunt în sarcina Uniunii. Membrii sãi nu primesc nici o remuneraţie. Cheltuielile de voiaj şi sejur ale reprezentanţilor statelor membre care participã la Consiliul de Exploatare Poştalã sunt în sarcina acestora. Totuşi reprezentantul fiecãreia dintre ţãrile membre considerate ca defavorizate conform listelor stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite are dreptul în afara reuniunilor care au loc în timpul Congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet- avion dus-întors clasa economicã sau un bilet de cale feratã clasa 1, fie la costul cãlãtoriei prin orice alt mijloc cu condiţia ca aceastã valoare sã nu depãşeascã preţul unui bilet- avion dus-întors clasa economicã. 5. În prima sa reuniune, care este convocatã şi deschisã de cãtre Preşedintele Congresului, Consiliul de Exploatare Poştalã va alege, dintre membrii sãi, un Preşedinte, un Vice-Preşedinte, Preşedinţii Comisiilor. 6. Consiliul de Exploatare Poştalã îşi va stabili Regulamentul sãu interior. 7. În principiu, Consiliul de Exploatare Poştalã se reuneşte în fiecare an la sediul Uniunii. Data şi locul reuniunii sunt fixate de cãtre Preşedintele sãu, dupã un acord cu Preşedintele Consiliului de Administraţie şi Directorul General al Biroului Internaţional. 8. Preşedintele, Vice-Preşedintele şi Preşedinţii Comisiilor Consiliului de Exploatare Poştalã formeazã Comitetul de Conducere. Acest Comitet pregãteşte şi conduce lucrãrile fiecãrei sesiuni a Consiliului de Exploatare Poştalã şi îşi asumã toate sarcinile pe care acesta din urmã hotãrãşte sã i le încredinţeze sau a cãrui necesitate apare în timpul procesului de planificare strategicã. 9. Atribuţiile Consiliului de Exploatare Poştalã sunt urmãtoarele: 9.1. sã conducã studiul problemelor de exploatare, comerciale, tehnice, economice şi de cooperare tehnicã cele mai importante care reprezintã interes pentru toate statele membre ale Uniunii sau pentru operatorii sãi desemnaţi, în special problemele care au repercursiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de bazã pentru transportul aerian al curierului, cote pãrţi ale coletelor poştale şi prezentarea în strãinãtate a trimiterilor poştei de scrisori), sã elaboreze informaţii şi avize asupra lor şi sã recomande mãsurile de luat în privinţa lor; 9.2. sã procedeze la revizuirea Regulamentelor Uniunii în urmãtoarele şase luni dupã închiderea Congresului, dacã acesta nu hotãrãşte altfel. În caz de necesitate urgentã, Consiliul de Exploatare Poştalã poate sã modifice respectivele Regulamente şi în alte sesiuni. În ambele cazuri, Consiliul de Exploatare Poştalã rãmâne subordonat directivelor Consiliului de Administraţie în ceea ce priveşte politicile şi principiile fundamentale; 9.3. sã coordoneze mãsurile practice pentru dezvoltarea şi ameliorarea serviciilor poştale internaţionale; 9.4. sã întreprindã, sub rezerva aprobãrii Consiliului de Administraţie în cadrul competenţelor acestuia din urmã, orice acţiune consideratã necesarã pentru salvarea şi întãrirea calitãţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui; 9.5. sã formuleze propuneri care vor fi supuse spre aprobare fie Congresului, fie statelor membre conform articolului 125; aprobarea Consiliului de Administraţie este solicitatã atunci când propunerile se referã la probleme aflate în competenţa acestuia din urmã; 9.6. sã examineze la cererea unui stat membru, orice propunere pe care acest stat membru o transmite Biroului Internaţional conform articolului 124, sã pregãteascã comentariile aferente şi sã însãrcineze Biroul Internaţional sã le anexeze la respectiva propunere înainte de a o supune aprobãrii statelor membre; 9.7. sã recomande, dacã este necesar, şi eventual dupã aprobarea de cãtre Consiliul de Administraţie şi consultarea statelor membre, adoptarea reglementãrilor sau a unei noi practici aşteptând Congresul sã decidã în aceastã materie; 9.8. sã elaboreze şi sã prezinte, sub formã de recomandãri statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi, norme în materie tehnicã, de exploatare şi în alte domenii de competenţa sa în care o practicã uniformã este indispensabilã. La fel procedeazã, în caz de nevoie, şi pentru normele pe care deja le-a stabilit; 9.9. Sã prezinte în Consiliul de Administraţie elementele necesare pentru elaborarea proiectului de Strategie ce va fi supus Congresului. 9.10. sã aprobe acele pãrţi ale raportului bianual asupra activitãţilor Uniunii stabilit de Biroul Internaţional care priveşte responsabilitãţile şi funcţiile Consiliul de Exploatare Poştalã; 9.11. sã decidã asupra contactelor de luat cu statele membre şi operatorii lor desemnaţi în vederea îndeplinirii funcţiilor sale; 9.12. sã procedeze la studierea problemelor de învãţãmânt şi formare profesionalã care intereseazã statele membre şi operatorii lor desemnaţi, precum statele noi şi cele în curs de dezvoltare; 9.13. sã ia mãsurile necesare în vederea studierii şi difuzãrii experienţelor şi progreselor realizate de anumite state membre şi operatorii lor desemnaţi în domeniul tehnicii, exploatãrii, economiei şi formãrii profesionale care intereseazã serviciile poştale; 9.14. sã studieze situaţia actualã şi nevoile serviciilor poştale în statele noi şi în statele în curs de dezvoltare şi sã elaboreze recomandãrile convenabile asupra cãilor şi mijloacelor de ameliorare a serviciilor poştale în aceste state; 9.15. sã ia, dupã înţelegerea cu Consiliul de Administraţie, mãsurile corespunzãtoare în domeniul cooperãrii tehnice cu toate statele membre ale Uniunii şi operatorii lor desemnaţi şi, în special cu statele noi şi cu statele în curs de dezvoltare şi operatorii lor desemnaţi; 9.16. sã examineze orice probleme care îi sunt supuse de cãtre un membru al Consiliului de Exploatare Poştalã, de cãtre Consiliul de Administraţie sau oricare Stat membru sau operator desemnat. 9.17. sã primeascã şi sã discute rapoartele, precum şi recomandãrile Consiliului Consultativ şi, în situaţia în care interesele Consiliului de Exploatare Poştalã o cer, sã examineze şi sã comenteze asupra recomandãrilor Comitetului Consultativ în vederea înaintãrii cãtre Congres; 9.18. sã desemneze membrii care vor servi ca membrii în Comitetul Consultativ. 10. Pe baza Strategiei Uniunii adoptate de Congres şi în particular partea aferentã strategiilor Organelor Permanente ale Uniunii, Consiliul de Exploatare Poştalã stabileşte, în prima sesiune dupã Congres, un program-proiect de lucru de bazã conţinând un anumit numãr de tactici vizând realizarea strategiei. Acest program de bazã care va conţine un numãr limitat de studii asupra subiectelor de actualitate şi interes comun, va fi revizuit în fiecare an în funcţie de realitãţi şi prioritãţi. 11. Pentru a asigura o legãturã eficientã între lucrãrile celor douã organe, Consiliul de Administraţie poate desemna reprezentanţi pentru a asista în calitate de observatori la reuniunile Consiliului de Exploatare Poştalã. 12. La cerere, urmãtoarele categorii de observatori pot participa la şedinţele plenare şi la cele ale Comisiilor Consiliului de Exploatare Poştalã, fãrã drept de vot: 12.1. membrii Consiliului de Administraţie; 12.2. membrii Comitetului Consultativ; 12.3. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrãrile Consiliului de Exploatare Poştalã 12.4. alte state membre ale Uniunii. 13. Din motive logistice, Consiliul de Exploatare Poştalã poate limita numãrul de participanţi ca observatori. Acesta poate, de asemenea, sã limiteze acestora dreptul de a vorbi în timpul dezbaterilor. 14. Membrii Consiliului de Exploatare Poştalã participã efectiv la activitãţile Consiliului. Observatorilor li se poate permite, la cererea lor, sã colaboreze la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate sã le stabileascã pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. Ei pot fi de asemenea invitaţi pentru a prezida Echipe de Proiect şi Grupuri de Lucru atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justificã acest lucru. Participarea observatorilor va avea loc fãrã a determina costuri suplimentare din partea Uniunii. 15. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau numai de la o parte din întrunire sau li se poate restricţiona dreptul de a primi documente dacã este necesar pentru a asigura confidenţialitatea subiectului întrunirii sau a documentului, dupã caz. Aceastã restricţie poate fi decisã de la caz la caz de cãtre orice organism sau de cãtre Preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştalã. Dacã va considera necesar, Consiliul de Administraţie poate revizui restricţiile, consultându-se cu Consiliul de Exploatare Poştalã, unde este cazul. 16. Preşedintele Comitetului Consultativ va reprezenta aceastã organizaţie la întrunirile Consiliului de Exploatare Poştalã când pe ordinea de zi se aflã puncte de interes pentru Comitetul Consultativ. 17. Consiliul de Exploatare Poştalã poate invita la reuniunile sale fãrã drept de vot: 17.1. orice organism internaţional sau orice persoanã calificatã pe care el doreşte sã o asocieze la lucrãrile sale; 17.2. orice Stat membru care nu aparţine Consiliului de Exploatare Poştalã; 17.3. orice asociaţie sau întreprindere pe care el doreşte sã o consulte asupra problemelor privind activitãţile sale.
ART. V (Articolul 105 modificat) Informarea asupra activitãţilor Consiliului de Exploatare Poştalã
1. Dupã fiecare sesiune, Consiliul de Exploatare Poştalã va informa statele membre, operatorii lor desemnaţi, Uniunile Restrânse şi membrii Comitetului Consultativ asupra activitãţilor sale adresându-le o dare de seamã analiticã precum şi rezoluţiile şi hotãrârile sale. 2. Consiliul de Exploatare Poştalã întocmeşte, pentru Consiliul de Administraţie, un raport anual asupra activitãţilor sale. 3. Consiliul de Exploatare Poştalã va face, în atenţia Congresului, un raport asupra ansamblului activitãţii sale şi îl transmite statelor membre ale Uniunii, operatorilor lor desemnaţi şi membrilor Comitetului Consultativ, cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului.
ART. VI Articolul 106 (modificat) Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului Consultativ
1. Scopul Comitetului Consultativ va fi de a reprezenta interesele sectorului poştal internaţional lãrgit, şi de a asigura un cadru general pentru un dialog eficient între pãrţile interesate. Acesta va fi alcãtuit din organizaţii non-guvernamentale reprezentând interesele consumatorilor, furnizorilor de servicii de distribuire, organizaţiilor lucrãtorilor, furnizorilor de bunuri şi servicii cãtre sectorul poştal, precum şi organizaţiilor similare şi ale companiilor care doresc sã contribuie la îndeplinirea misiunii şi obiectivelor Uniunii. Organizaţiile înregistrate, trebuie sã fie înregistrate într-un stat membru al Uniunii. Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştalã îşi vor desemna membrii în Comitetul Consultativ. Pe lângã membrii desemnaţi de Consiliul de Administraţie şi de Consiliul de Exploatare Poştalã, calitatea de membru în acest Comitet va fi stabilitã printr-un proces de aplicare şi acceptare stabilit de cãtre Consiliul de Administraţie, ce se va desfãşura în conformitate cu art. 102.6.31. 2. Fiecare membru al Comitetului Consultativ îşi va desemna reprezentantul. 3. Costurile operaţionale ale Comitetului Consultativ vor fi suportate de cãtre Uniune şi de cãtre membrii Comitetului astfel cum a decis Consiliul de Administraţie. 4. Membrii Comitetului Consultativ nu vor primi remuneraţie sau vreo altã formã de compensare. 5. Comitetul Consultativ se va reorganiza dupã fiecare Congres urmând cadrul general stabilit de Consiliul de Administraţie. Preşedintele Consiliului de Administraţie va prezida şedinţele de organizare ale Comitetului Consultativ, care îşi va alege Preşedintele la acea şedinţã. 6. Comitetul Consultativ îşi va stabili organizarea internã şi întocmi regulile de procedurã, luând în considerare principiile generale ale Uniunii şi cu acordul Consiliului de Administraţie dupã ce acesta a consultat Consiliul de Exploatare Poştalã. 7. Consiliul Consultativ se va întruni de douã ori pe an. În principiu, reuniunile vor fi ţinute la sediul Uniunii în acelaşi timp cu cele ale Consiliului de Administraţie şi respectiv ale Consiliului de Exploatare Poştalã. Data şi locul fiecãrei reuniuni vor fi stabilite de Preşedintele Comitetului Consultativ de comun acord cu Preşedintele Consiliului de Administraţie, respectiv al Consiliului de Exploatare Poştalã, precum şi cu Directorul General al Biroului Internaţional. 8. Comitetul Consultativ îşi va stabili propriul program în limitele cadrului general cu urmãtoarele funcţii: 8.1. sã examineze documente şi rapoarte ale Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã. În situaţii excepţionale, dreptul de a primi anumite texte şi documente poate fi restricţionat dacã aceasta este necesar pentru pãstrarea confidenţialitãţii asupra întâlnirii sau a documentului. Aceastã restricţie poate fi decisã de la caz la caz de cãtre orice organism interesat sau de cãtre Preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de Administraţie, şi Consiliului de Exploatare Poştalã, dacã existã probleme care privesc Consiliul de Exploatare Poştalã. Dacã se va considera necesar, Consiliul de Administraţie va putea modifica ulterior aceste restricţii, consultând şi Consiliul de Exploatare Poştalã, dacã este cazul; 8.2. sã elaboreze studii despre şi sã dezbatã probleme de importanţã pentru membrii Comitetului Consultativ; 8.3. sã ia în dezbatere probleme care afecteazã sectorul serviciilor poştale şi sã emitã rapoarte privind aceste aspecte; 8.4. sã colaboreze la lucrãrile Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã, inclusiv prin trimiterea de rapoarte şi recomandãri, puncte de vedere, la cererea celor douã Consilii; 8.5. sã facã recomandãri Congresului, sub rezerva aprobãrii Consiliului de Administraţie, şi, atunci când este vorba despre probleme de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştalã, sub rezerva examinãrii şi comentariului Consiliului de Exploatare Poştalã; 9. Preşedintele Consiliului de Administraţie şi Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştalã vor reprezenta aceste organe la reuniunile Comitetului Consultativ atunci când pe ordinea de zi se aflã puncte de interes pentru ele. 10. Pentru a asigura o legãturã eficientã cu organismele Uniunii, Comitetul Consultativ poate desemna reprezentanţi pentru a participa la reuniunile Congresului, ale Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã, precum şi la cele ale comisiilor acestora, în calitate de observatori fãrã drept de vot. 11. Membrii Comitetului Consultativ, la cerere, pot participa la şedinţele plenare şi la reuniunile Comisiilor Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştalã, în conformitate cu prevederile art. 102.16 şi 104.12. Aceştia pot de asemenea participa la lucrãrile echipelor de proiect şi ale grupurilor de lucru în condiţiile prevãzute la art. 102.18 şi 104.14. Membrii Comitetului Consultativ pot participa la Congres ca observatori fãrã drept de vot. 12. Urmãtorii, la cerere, pot participa la sesiunile Comitetului Consultativ, fãrã drept de vot: 12.1. membrii ai Consiliului de Exploatare Poştalã şi ai Consiliului de Administraţie; 12.2. organizaţii interguvernamentale interesate de lucrãrile Comitetului Consultativ; 12.3. Uniunile Restrânse; 12.4. Alte state membre ale Uniunii. 13. Din motive logistice, Comitetul Consultativ poate limita numãrul de participanţi ca observatori. Poate, de asemenea, limita dreptul acestora de a vorbi în timpul dezbaterilor. 14. În situaţii excepţionale, observatorii pot fi excluşi de la întreaga sau de la o parte a unei întruniri, sau li se poate restricţiona accesul la documente, dacã este necesar de a se asigura confidenţialitatea subiectului întrunirii sau a documentului. Aceastã restricţie poate fi decisã de la caz la caz de cãtre oricare corp interesat sau de cãtre Preşedintele acestuia. Aceste situaţii vor fi raportate Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştalã atunci când este vorba de probleme de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştalã. Dacã va fi considerat necesar, Consiliul de Administraţie va putea modifica aceste restricţii, consultând Consiliul de Exploatare Poştalã, acolo unde este cazul. 15. Biroul Internaţional, sub coordonarea Directorului General, va asigura secretariatul Comitetului Consultativ.
ART. VII (Articolul 107 modificat) Informarea asupra activitãţilor Consiliului Consultativ
1. Dupã fiecare sesiune, Comitetul Consultativ va informa Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştalã despre activitãţile sale prin transmiterea cãtre Preşedinţii acestor organe, inter alia, o informare scurtã despre reuniunile, recomandãrile şi opiniile Consiliului. 2. Comitetul Consultativ va transmite Consiliului de Administraţie un raport anual de activitate cu o copie cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã. Acest raport va fi inclus în documentaţia Consiliului de Administraţie cãtre statele membre, operatorilor lor desemnaţi şi ale Uniunilor Restrânse, în conformitate cu art. 103 din Regulamentul General. 3. Comitetul Consultativ va întocmi pentru Congres un raport general asupra activitãţii sale şi îl va transmite administraţiilor poştale ale statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului.
ART. VIII (Articolul 110 modificat) Limbile utilizate pentru documentaţie, deliberãri şi corespondenţa de serviciu
1. Pentru documentaţia Uniunii sunt utilizate limbile francezã, englezã, arabã şi spaniolã. Sunt de asemenea utilizate limbile germanã, chinezã, portughezã şi rusã, cu condiţia ca producţia în aceste ultime limbi sã se limiteze la documentaţia de bazã cea mai importantã. Sunt utilizate de asemenea şi alte limbi, cu condiţia ca statele membre care solicitã acest lucru sã suporte toate costurile aferente. 2. Statul sau statele membre care solicitã o limbã, alta decât limba oficialã constituie un grup lingvistic. 3. Documentaţia este publicatã de cãtre Biroul Internaţional în limba oficialã şi în limbile grupurilor lingvistice constituite, fie direct, fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor grupuri, conform modalitãţilor convenite cu Biroul Internaţional. Publicarea în diferite limbi este realizatã conform aceluiaşi model. 4. Documentaţia publicatã direct de cãtre Biroul Internaţional este, în mãsura posibilului, distribuitã simultan în diferitele limbi solicitate. 5. Corespondenţa între statele membre sau operatorii lor desemnaţi şi Biroul Internaţional şi dintre acesta din urmã şi terţi poate fi schimbatã în oricare limbã pentru care Biroul Internaţional dispune de un serviciu de traduceri. 6. Cheltuielile de traducere într-o limbã indiferent care ar fi ea, inclusiv cele care rezultã din aplicarea paragrafului 5, sunt suportate de cãtre grupul lingvistic care a solicitat aceastã limbã. Statele membre utilizatoare a limbii oficiale varsã, cu titlu de traducere a documentelor neoficiale, o contribuţie forfetarã a cãrei valoare pe unitate contributivã este egalã celei suportate de statele membre care au recurs la o altã limbã de lucru la Biroul Internaţional. Toate celelalte cheltuieli aferente furnizãrii documentelor sunt suportate de cãtre Uniune. Plafonul cheltuielilor de suportat de cãtre Uniune pentru producerea documentelor în germanã, chinezã, portughezã şi rusã este fixat printr-o rezoluţie a Congresului. 7. Cheltuielile de suportat de cãtre un grup lingvistic sunt repartizate între membrii acestui grup în mod proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi repartizate între membrii grupului lingvistic conform unei chei de repartiţie, cu condiţia ca, Statele membre interesate sã se înţeleagã asupra acestui subiect şi sã îşi notifice hotãrârea lor cãtre Biroul Internaţional prin intermediul unui purtãtor de cuvânt al grupului. 8. Biroul Internaţional dã curs oricãrei schimbãri în alegerea limbii solicitate de cãtre un stat membru, dupã o perioadã care nu trebuie sã depãşeascã doi ani. 9. Pentru deliberãrile reuniunilor organelor Uniunii, limbile francezã, englezã, spaniolã şi rusã sunt admise prin intermediul unui sistem de interpretare - cu sau fãrã echipament electronic - a cãror alegere este lãsatã la aprecierea organizatorilor reuniunii dupã consultarea Directorului General al Biroului Internaţional şi a statelor membre interesate. 10. Celelalte limbi sunt în general autorizate pentru deliberãrile şi reuniunile indicate în paragraful 9. 11. Delegaţiile care utilizeazã alte limbi îşi asigurã interpretarea simultanã într- una din limbile menţionate în paragraful 9, fie prin sistemul indicat în acelaşi paragraf, când modificãri de ordin tehnic necesar pot fi aduse, fie prin interpreţi particulari. 12. Cheltuielile pentru serviciile de interpretare sunt repartizate între Statele membre care utilizeazã aceeaşi limbã proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Totuşi, cheltuielile de instalare şi întreţinere a echipamentului tehnic sunt suportate de cãtre Uniune. 13. Statele membre şi/sau operatorii lor desemnaţi pot sã se înţeleagã asupra limbii de utilizat în corespondenţa de serviciu în relaţiile lor reciproce. În lipsa unei asemenea înţelegeri, limba de utilizat este franceza.
ART. IX (Articolul 112 modificat) Funcţiile Directorului General
1. Directorul General organizeazã, administreazã şi conduce Biroul Internaţional, al cãrui reprezentant legal este. El este competent pentru a clasa posturile de gradele G1 la D2 şi pentru a numi şi promova funcţionari în aceste grade. Pentru numirile în gradele P1 la D2, el trebuie sã ia în consideraţie calificãrile profesionale ale candidaţilor recomandaţi de statele membre de a cãror naţionalitate sunt, sau în care, îşi exercitã activitatea lor profesionalã, ţinând seama de o echitabilã repartiţie geograficã continentalã şi de limbã. Posturile de Director de grad D 2 trebuie, în mãsura posibilului sã fie ocupate de candidaţi provenind din regiuni diferite, altele decât cele din care provin Directorul General şi Directorul General Adjunct, ţinând cont de considerente privind eficienţa Biroului Internaţional. În cazul posturilor care solicitã calificãri speciale, Directorul General poate sã se adreseze în extern. El ţine de asemenea seama, cu ocazia numirii unui nou funcţionar, de faptul cã în principiu persoanele care ocupã posturile gradelor D2, D1 şi P5 trebuie sã fie venite din diferite state membre ale Uniunii. Cu ocazia promovãrii unui funcţionar al Biroului Internaţional în gradele D2, D1 şi P5, nu este obligatoriu sã se aplice acelaşi principiu. În plus, exigenţele unei repartiţii geografice echitabile şi de limbã trec dupã merit în procesul de recrutare. Directorul General informeazã Consiliul de Administraţie o datã pe an, în Raportul asupra activitãţilor Uniunii, despre numirile şi promovãrile în gradele P4 la D2. 2. Directorul General are urmãtoarele atribuţii: 2.1. sã asigure funcţiile de depozitar al Actelor Uniunii şi de intermediar în procedura de aderare şi admitere în Uniune precum şi de ieşire din aceasta; 2.2. sã notifice deciziile luate de cãtre Congres tuturor Guvernelor statelor membre; 2.3. sã notifice tuturor statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi Regulamentele hotãrâte sau revizuite de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã; 2.4. sã pregãteascã proiectul bugetului anual al Uniunii la un nivel cât mai scãzut posibil compatibil cu nevoile Uniunii şi sã îl supunã în timp oportun examinãrii Consiliului de Administraţie; sã comunice bugetul Guvernelor statelor membre ale Uniunii dupã aprobarea acestuia de cãtre Consiliul de Administraţie şi sã îl execute; 2.5. sã execute activitãţile specifice cerute de cãtre organele Uniunii şi pe cele care îi sunt atribuite prin Acte; 2.6. sã ia iniţiative care sã vizeze realizarea obiectivelor fixate de cãtre organele Uniunii, în cadrul politicii stabilite şi a fondurilor disponibile; 2.7. sã supunã sugestii şi propuneri Consiliului de Administraţie sau Consiliului de Exploatare Poştalã; 2.8. dupã închiderea Congresului, sã înainteze Consiliului de Exploatare Poştalã propuneri privind modificãrile Regulamentului ca urmare a deciziilor Congresului, în conformitate cu Regulile de Procedurã ale Consiliului de Exploatare Poştalã; 2.9. sã pregãteascã, pentru Consiliul de Administraţie şi pe baza directivelor date de cãtre Consiliu, proiectul Strategiei Uniunii pentru a fi supus Congresului; 2.9.bis sã pregãteascã, pentru a supune aprobãrii Consiliului de Administraţie, un raport trimestrial asupra rezultatelor statelor membre în ceea ce priveşte aplicarea Strategiei Uniunii aprobatã de Congresul anterior, care va fi supusã analizei în cadrul Congresului urmãtor; 2.10. sã asigure reprezentare a Uniunii; 2.11. sã serveascã drept intermediar în relaţiile dintre: - Uniune şi Uniunile Restrânse; - Uniune şi Organizaţia Naţiunilor Unite; - Uniune şi organizaţiile internaţionale a cãror activitate prezintã un interes pentru Uniune; - Uniune şi organismele internaţionale, asociaţiile sau întreprinderile pe care organele Uniunii doresc sã le consulte sau sã le asocieze la lucrãrile lor; 2.12. sã îşi asume funcţia de Secretar General al organelor Uniunii şi sã supravegheze cu acest titlu, ţinând seama de dispoziţiile speciale ale prezentului Regulament, în special: - pregãtirea şi organizarea lucrãrilor organelor Uniunii; - elaborarea, producerea şi distribuirea documentelor, rapoartelor şi proceselor-verbale; - funcţionarea secretariatului în timpul reuniunilor organelor Uniunii; 2.13. sã asiste la şedinţele organelor Uniunii şi sã ia parte la deliberãri fãrã drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat.
ART. X (Articolul 114 modificat) Secretariatul organelor Uniunii (Const. 14. 15. 17. 18)
Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de cãtre Biroul Internaţional sub responsabilitatea Directorului General. El adreseazã toate documentele publicate cu ocazia fiecãrei sesiuni statelor membre ale organului şi operatorilor lor desemnaţi, statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi, care, fãrã sã fie membre ale organului, colaboreazã la studiile întreprinse, Uniunilor Restrânse precum şi celorlalte state membre şi operatori desemnaţi care le solicitã.
ART. XI (Articolul 116 modificat) Informaţii. Opinii. Cereri de interpretare şi modificare a actelor. Anchete. Intervenţie în lichidarea conturilor. (Const. 20; Gen Regs 124, 125, 126)
1. Biroul Internaţional este tot timpul la dispoziţia Consiliului de Administraţie, a Consiliului de Exploatare Poştalã şi a Statelor membre şi a operatorilor desemnaţi de acestea pentru a le furniza toate informaţiile utile asupra problemelor referitoare la serviciu. 2. El este însãrcinat în special sã reuneascã, sã coordoneze, sã publice şi sã distribuie informaţii de orice naturã care intereseazã serviciul poştal internaţional; sã emitã la cererea pãrţilor în cauzã un aviz asupra problemelor litigioase; sã dea curs cererilor de interpretare şi de modificare a Actelor Uniunii şi, în general, sã realizeze studii şi lucrãri de redactare sau documentare pe care respectivele Acte i le atribuie sau care ar fi în interesul Uniunii. 3. El realizeazã şi anchetele care sunt solicitate de cãtre statele membre şi operatorii lor desemnaţi în vederea cunoaşterii opiniei celorlalte state membre şi a operatorilor lor desemnaţi asupra unei probleme determinate. Rezultatul unei anchete nu reprezintã caracterul unui vot şi nu se leagã formal de aceasta. 4. El poate interveni, cu titlul de oficiu de compensare, în lichidarea Conturilor de orice naturã referitoare la serviciul poştal.
ART. XII (Articolul 118 modificat) Formulare furnizate de Biroul Internaţional (Const. 20)
1. Biroul Internaţional este însãrcinat sã facã şi sã confecţioneze cupoanele-rãspuns internaţionale şi sã aprovizioneze cu ele, la preţul de revenire, statele membre sau operatorii lor desemnaţi care solicitã acest lucru.
ART. XIII (Articolul 119 modificat) Actele Uniunilor Restrânse şi Acorduri Speciale (Const. 8)
1. Douã exemplare din Actele Uniunilor Restrânse şi din Acordurile speciale încheiate prin aplicarea articolului 8 din Constituţie trebuie sã fie transmise Biroului Internaţional de cãtre oficiile acestor Uniuni, sau, în lipsã, de cãtre una dintre pãrţile contractante. 2. Biroul Internaţional are grijã ca Actele Uniunilor Restrânse şi Acordurile speciale sã nu prevadã condiţii mai puţin favorabile pentru public decât cele care sunt prevãzute în Actele Uniunii şi sã informeze statele membre şi operatorii lor desemnaţi de existenţa Uniunilor şi a Acordurilor susmenţionate. El semnaleazã Consiliului de Administraţie orice neregulã constatatã în virtutea prezentei dispoziţii.
ART. XIV (Articolul 121 modificat) Raportul bianual asupra activitãţilor Uniunii (Const. 20; Gen Rgs. 102.6.17)
Biroul Internaţional întocmeşte, asupra activitãţilor Uniunii, un raport bianual care este comunicat, dupã aprobarea lui de cãtre Consiliul de Administraţie, statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi, Uniunilor Restrânse şi Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. XV (Articolul 122 modificat) Procedura de depunere a propunerilor în Congres (Const 29)
1. Sub rezerva excepţiilor prevãzute în paragrafele 2 şi 5, procedura urmãtoare regleazã introducerea propunerilor de orice naturã de supus Congresului de cãtre statele membre: a) sunt admise propunerile care parvin Biroului Internaţional cu cel puţin şase luni înainte de data fixatã pentru Congres; b) nici o propunere de ordin redacţional nu este admisã în timpul perioadei de şase luni care precede data fixatã pentru Congres; c) propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între şase şi patru luni înainte de data fixatã pentru Congres nu sunt admise decât dacã ele sunt sprijinite de cel puţin douã state membre; d) propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între patru şi douã luni care precede data fixatã pentru Congres nu sunt admise decât dacã ele sunt sprijinite de cel puţin opt state membre; propunerile care parvin ulterior nu sunt admise; e) declaraţiile de sprijin trebuie sã parvinã Biroului Internaţional în acelaşi timp cu propunerile la care se referã. 2. Propunerile privind Constituţia sau Regulamentul General trebuie sã parvinã Biroului Internaţional cu cel puţin şase luni înainte de deschiderea Congresului; acelea care parvin ulterior acestei date dar înainte de deschiderea Congresului nu pot fi luate în consideraţie decât dacã Congresul decide astfel cu majoritate de douã treimi din ţãrile reprezentate în Congres şi dacã sunt respectate condiţiile prevãzute în paragraful 1. 3. Fiecare propunere nu trebuie sã aibã în principiu decât un obiectiv şi sã nu conţinã decât modificãri referitoare la acest obiectiv. Aşadar, fiecare propunere care poate genera cheltuieli substanţiale pentru Uniune, va trebui sã fie însoţitã de un studiu privind impactul sãu financiar, pregãtit de statul membru care a fãcut propunerea, în colaborare cu Biroul Internaţional, în scopul de a determina resursele financiare necesare pentru realizarea sa. 4. Propunerile de ordin redacţional sunt prevãzute în antet de cãtre statele membre care le prezintã, cu menţiunea "Propunere de ordin redacţional" şi publicate de cãtre Biroul Internaţional sub un numãr urmat de litera R. Propunerile neprevãzute cu aceastã menţiune, dar care, dupã pãrerea Biroul Internaţional, nu sunt decât redacţionale, sunt publicate cu o menţiune corespunzãtoare; Biroul Internaţional întocmeşte pentru Congres o listã a acestor propuneri. 5. Procedura descrisã în paragrafele 1 şi 4 nu se aplicã nici propunerilor privind Regulamentul Interior al Congreselor nici amendamentelor la propunerile deja fãcute.
ART. XVI (Articolul 123 modificat) Procedura de depunere a propunerilor cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã privind pregãtirea noilor Regulamente având în vedere deciziile adoptate de Congres
1. Regulamentele Convenţiei Poştale Universale şi Aranjamentul Serviciilor Poştale de Platã vor fi redactate de cãtre Consiliul Operaţional Poştal în lumina deciziilor adoptate de Congres. 2. Propunerile care rezultã din amendamentele propuse la Convenţie sau la Aranjamentul privind Serviciile Poştale de Platã vor fi înaintate Biroului Internaţional împreunã cu propunerile cãtre Congres la care acestea fac referire. Aceste propuneri pot fi depuse de un singur stat membru fãrã sprijinul altor state. Asemenea propuneri vor fi distribuite tuturor administraţiilor poştale din statele membre cu nu mai puţin de o lunã înainte de Congres. 3. Alte propuneri privind Regulamentele, propuneri aflate în studiu în cadrul Consiliului Operaţional Poştal pentru pregãtirea Regulamentelor în urmãtoarele şase luni de la terminarea Congresului, vor fi înaintate Biroului Internaţional cu cel puţin douã luni înainte de Congres. 4. Propunerile privind modificarea Regulamentelor ca urmare a deciziilor Congresului care sunt redactate de cãtre statele membre vor trebui sã ajungã la Biroul Internaţional nu mai târziu de douã luni înaintea deschiderii lucrãrilor Consiliului Operaţional Poştal. Astfel de propuneri vor fi distribuite tuturor statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi nu mai târziu de o lunã înaintea deschiderii lucrãrilor Consiliului Operaţional Poştal.
ART. XVII (Articolul 124 modificat) Procedura de depunere a propunerilor între douã Congrese (Const. 29; Gen. Regs. 116)
1. Pentru a fi luate în consideraţie, fiecare propunere privind Convenţia sau Acordurile şi introduse de cãtre un stat membru între douã Congrese trebuie sã fie sprijinitã de cãtre cel puţin alte douã state membre. Aceste propuneri rãmân fãrã urmare atunci când Biroul Internaţional nu primeşte, în acelaşi timp, declaraţiile de sprijin necesare. 2. Aceste propuneri vor fi transmise celorlalte state membre prin intermediul Biroului Internaţional. 3. Propunerile privind Regulamentele nu au nevoie de sprijin dar nu sunt luate în consideraţie de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã decât dacã acesta le aprobã în urgentã necesitate.
ART. XVIII (Articolul 125 modificat) Examinarea propunerilor între douã Congrese (Const. 29; Gen Regs 116, 124)
1. Orice propunere referitoare la Convenţie, Acorduri şi Protocoalele lor finale este supusã urmãtoarei proceduri: atunci când un stat membru a transmis o propunere Biroului Internaţional, acesta din urmã o va înainta tuturor statelor membre pentru analizã. Un termen de douã luni este lãsat statelor membre pentru examinarea propunerii şi, eventual, pentru a transmite Biroului Internaţional observaţiile lor. Nu sunt admise amendamente. Dupã expirarea acestui termen, Biroul Internaţional va înainta tuturor statelor membre toate observaţiile primite şi va invita fiecare stat membru sã voteze pentru sau împotriva propunerii. Acele state care nu au fãcut sã parvinã votul lor în termen de douã luni sunt considerate cã se abţin. Termenele sus-menţionate încep sã curgã de la datele circularelor Biroului Internaţional. 2. Propunerile de modificare a Regulamentelor sunt tratate de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã. 3. Dacã propunerea priveşte un Aranjament sau Protocolul sãu final, numai statele membre care sunt parte la acest Aranjament pot lua parte la operaţiunile descrise în paragraful 1.
ART. XIX (Articolul 126 modificat) Notificarea deciziilor adoptate între douã Congrese (Const. 29, Regl. Gral. 124, 125)
1. Modificãrile aduse Convenţiei, Acordurilor şi Protocoalelor finale la aceste Acte sunt comunicate printr-o notificare a Directorului General al Biroului Internaţional cãtre Guvernele statelor membre. 2. Modificãrile aduse de cãtre Consiliul de Exploatare Poştalã Regulamentelor şi Protocoalelor lor finale sunt notificate statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi de cãtre Biroul Internaţional. Acelaşi lucru este valabil pentru interpretãrile vizate în articolul 36.3.2 al Convenţiei şi dispoziţiile corespunzãtoare din Acorduri.
ART. XX (Articolul 128 modificat) Fixarea şi reglarea cheltuielilor Uniunii
1. Sub rezerva paragrafelor 2-6, cheltuielile anuale aferente activitãţilor organelor Uniunii nu trebuie sã depãşeascã urmãtoarele sume pentru anul 2009 şi urmãtorii: 37,000,000 franci elveţieni pentru anii 2009 şi 2010 şi 37 235 000 franci elveţieni pentru anii 2011 şi 2012. Limita de bazã pentru anul 2012 se va aplica şi urmãtorilor ani, dacã Congresul din 2012 se va amâna. 2. Cheltuielile aferente reuniunilor viitorului Congres (deplasarea secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare tehnicã a interpretãrii simultane, cheltuieli de reproducere a documentelor în timpul Congresului, etc.) nu trebuie sã depãşeascã limita de 2.900.000 franci elveţieni. 3. Consiliul de Administraţie este autorizat sã depãşeascã limitele fixate din paragrafele 1 şi 2 pentru a ţine seama de majorãrile treptelor de prelucrare, de contribuţii cu titlul de pensii sau indemnizaţii, inclusiv indemnizaţii de post, admise de Naţiunile Unite pentru a fi aplicate personalului lor în funcţie la Geneva. 4. Consiliul de Administraţie este de asemenea autorizat sã ajusteze, în fiecare an, valoarea cheltuielilor, altele decât cele referitoare la personal, în funcţie de indicele elveţian al preţului de consum. 5. Prin derogarea de la paragraful 1, Consiliul de Administraţie, sau în caz de extremã urgenţã Directorul General, poate autoriza depãşirea limitelor fixate pentru a face faţã reparaţiilor importante şi neprevãzute ale clãdirii Biroului Internaţional, fãrã ca valoarea depãşirii sã poatã trece de 125.000 franci elveţieni pe an. 6. Dacã apar ca insuficiente creditele prevãzute în paragrafele 1 şi 2 pentru a asigura buna funcţionare a Uniunii, aceste limite nu pot fi depãşite decât cu aprobarea majoritãţii statelor membre ale Uniunii. Orice consultaţie trebuie sã comporte o expunere completã a faptelor care justificã o asemenea cerere. 7. Ţãrile care aderã la Uniune sau care sunt admise în calitate de membrii ai Uniunii precum şi cele care ies din Uniune trebuie sã-şi achite cotizaţia pentru întregul an în cursul cãruia admiterea sau ieşirea lor trebuie efectuatã. 8. Statele membre plãtesc în avans partea lor contributivã la cheltuielile anuale ale Uniunii, pe baza bugetului stabilit de cãtre Congresul de Administraţie. Aceste pãrţi contributive trebuie sã fie plãtite cel mai târziu în prima zi a exerciţiului financiar la care se raporteazã bugetul. Depãşit acest termen, sumele datorate sunt productive de dobânzi în profitul Uniunii, respectiv 6% per an începând cu a patra lunã. 9. Atât timp cât arieratele la contribuţiile obligatorii, în afara dobânzilor datorate Uniunii de cãtre un stat membru sunt egale sau superioare sumei contribuţiilor respectivului stat membru pentru douã exerciţii financiare anterioare, acest stat membru poate ceda irevocabil cãtre Uniune în totalitate sau o parte din creanţele sale asupra altor state membre, conform modalitãţilor fixate de Consiliul de Administraţie. Condiţiile creanţelor se definesc urmare a unui acord convenit între statul membru, debitori/creditori şi Uniune. 10. Statele membre care, din raţiuni juridice sau altele, sunt în imposibilitate sã efectueze o astfel de cesiune, se angajeazã sã încheie un plan de amortizare a arieratelor lor. 11. În afara unor circumstanţe excepţionale, recuperarea arieratelor la contribuţiile obligatorii datorate Uniunii nu pot fi extinse la mai mult de 10 ani. 12. În împrejurãri excepţionale, Consiliul de Administraţie poate absolvi un stat membru de tot sau de o parte din dobânzile datorate dacã aceasta s-a achitat, în capital, de integritatea datoriilor restante. 13. Un stat membru poate de asemenea sã fie absolvit, în cadrul unui plan de amortizare a conturilor sale întârziate aprobat de cãtre Consiliul de Administraţie, de tot sau de o parte din dobânzile acumulate sau invers; absolvirea este totuşi subordonatã executãrii complete şi punctuale a planului de amortizare într-un termen convenit la 10 ani maximum. 14. Pentru a acoperi insuficienţele de trezorerie ale Uniunii, s-a constituit un Fond de Rezervã a cãrui valoare este fixatã de cãtre Consiliul de Administraţie. Acest fond este alimentat în primul rând prin excedente bugetare. El poate servi şi pentru echilibrarea bugetului sau reducerea valorii contribuţiilor statelor membre. 15. În ceea ce priveşte insuficienţele trecãtoare ale trezoreriei, Guvernul Confederaţiei Elveţiene face în termen scurt, avansurile necesare conform condiţiilor care sunt fixate de comun acord. Acest Guvern supravegheazã fãrã remuneraţie ţinerea conturilor financiare precum şi contabilitatea Biroului Internaţional în limitele condiţiilor fixate de cãtre Congres. 15.bis. Dispoziţiile cuprinse la paragrafele 1-13 se vor aplica prin analogie cheltuielilor cu traducerile facturate de cãtre Biroul Internaţional statelor membre afiliate grupurilor ligvistice.
ART. XXI (Articolul 130 modificat) Clasele de contribuţie (Const. 21; Gen regs 115, 128)
1 Statele membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii conform clasei de contribuţie de care aparţin. Aceste clase sunt urmãtoarele: clasa de 50 unitãţi clasa de 45 unitãţi clasa de 40 unitãţi clasa de 35 unitãţi clasa de 30 unitãţi clasa de 25 unitãţi clasa de 20 unitãţi clasa de 15 unitãţi clasa de 10 unitãţi clasa de 5 unitãţi clasa de 3 unitãţi clasa de 1 unitãţi clasa de 0,5 unitãţi, rezervatã ţãrilor mai puţin avansate enumerate de cãtre Organizaţia Naţiunilor Unite şi altor ţãri desemnate de cãtre Consiliul de Administraţie. 2. În afara claselor de contribuţie enumerate la paragraful 1, orice stat membru poate sã aleagã sã plãteascã un numãr de unitãţi de contribuţie superior categoriei de contribuţie cãreia îi aparţine, pe timpul unei perioade minime echivalentã intervalului dintre douã Congrese. Aceastã schimbare va fi anunţatã cel mai târziu în timpul Congresului. La finele intervalului de timp dintre douã Congrese, statul membru va reveni automat la categoria de contribuţie iniţialã, exceptând situaţia în care decide sã continuie sã plãteascã o contribuţie superioarã clasei din care face parte. Plata contribuţiilor suplimentare va majora cu atât cheltuielile. 3. Statele membre sunt înscrise într-una dintre clasele de contribuţie de mai sus, în momentul admiterii lor sau aderãrii lor la Uniune, conform procedurii vizate din Articolul 21.4 din Constituţie. 4. Statele membre se pot situa ulterior într-o clasã de contribuţie inferioarã, cu condiţia ca aceastã solicitare de schimbare sã fie trimisã Biroului Internaţional cu cel puţin douã luni înainte de deschiderea Congresului. Congresul va emite o opinie în privinţa acestor solicitãri de schimbare a clasei de contribuţie. Statul membru va fi liber sã atace sau nu opinia Congresului. Decizia finalã a Statului membru va trebui sã fie transmisã Secretariatului Biroului Internaţional înainte de închiderea Congresului. Aceastã solicitare de schimbare, va avea efect la data intrãrii în vigoare a dispoziţiilor financiare hotãrâte de cãtre Congres. Statele membre care nu şi-au fãcut cunoscute intenţiile de a schimba clasa de contribuţie în perioada prevãzutã sunt menţinute în clasa de contribuţie la care au aparţinut pânã la acel moment. 5. Statele membre nu pot sã solicite sã fie declasate mai mult cu o clasã în acelaşi timp. 6. Totuşi, în împrejurãri excepţionale, cum ar fi catastrofe naturale care necesitã programe de ajutor internaţional, Consiliul de Administraţie poate autoriza declanşarea temporarã cu o clasã de contribuţie o singurã datã între douã Congrese la cererea unui Stat membru dacã aceasta dovedeşte cã nu îşi mai poate menţine contribuţia conform clasei alese iniţial. În aceleaşi condiţii, Consiliul de Administraţie poate sã autorizeze de asemenea, declasarea temporarã a statului membru care nu aparţine categoriei de ţãri mai puţin avansate deja inclusã în clasa 1, trecând-o în clasa 0,5 unitãţi. 7. În aplicarea paragrafului 6, declasarea temporarã poate fi autorizatã de cãtre Consiliul de Administraţie pentru o perioadã de maxim doi ani sau pânã la viitorul Congres, dacã acesta are loc pânã la sfârşitul acestei perioade. La expirarea perioadei fixate ţara în cauzã se reintegreazã automat în clasa sa iniţialã. 8. Prin derogarea de la paragrafele 4 şi 5, surclasãrile nu sunt supuse nici unei restricţii.
Furniturile pe care Biroul Internaţional le oferã contra platã statelor membre şi operatorilor lor desemnaţi trebuie sã fie plãtite în cel mai scurt timp posibil şi cel mai târziu în şase luni începând din prima zi care urmeazã celei de transmitere a Contului de cãtre Birou. Depãşit acest termen, sumele datorate sunt producãtoare de dobânzi în folosul Uniunii, respectiv 5% pe an, începând din ziua expirãrii termenului sus menţionat.
ART. XXIII (Articolul 132 modificat) Procedura de arbitraj (Const. 32)
1. În caz de diferend de reglat prin arbitraj, fiecare dintre statele membre în cauzã va alege un stat membru care nu este direct interesat în litigiu. Când mai multe state membre fac cauzã comunã, ele nu conteazã, pentru aplicarea acestor dispoziţii, decât ca un singur stat. 2. În cazul în care unul dintre statele membre în cauza nu dã urmare unei propuneri de arbitraj în termen de şase luni, socotite de la data trimiterii, Biroul Internaţional, dacã cererea i-a fost lui adresatã provoacã la rândul sãu desemnarea unui arbitru printr-un stat membru lipsã sau va desemna el însuşi unul din oficiu. 3. Pãrţile în cauzã pot sã se înţeleagã pentru a desemna un arbitru unic care poate fi Biroul Internaţional. 4. Deciziile arbitrilor sunt luate cu majoritate de voturi. 5. În cazul unor pãreri împãrţite, arbitrii aleg pentru a tranşa diferendul, aleg un alt stat membru dezinteresat în litigiu. În lipsa unei înţelegeri asupra alegerii, acest stat membru va fi desemnat de cãtre Biroul Internaţional dintre statele membre nepropuse de cãtre arbitri. 6. Dacã este vorba de un diferend privind unul dintre Acorduri, arbitrii nu pot fi desemnaţi în afara statelor membre care participã la acest Acord. 6.bis. În caz de diferend ce trebuie rezolvat printr-un proces arbitral între operatorii desemnaţi, operatorii omologi vor apela la statele lor membre pentru a acţiona în acord cu mecanismul prevãzut la paragrafele 1 la 6.
ART. XXIV (Articolul 135 modificat) Intrarea în vigoare şi durata Protocolului Adiţional la Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale.
Modificãrile adoptate de un Congres vor constitui obiectul unui Protocol Adiţional şi, în cazul rezoluţiei contrare a acestui Congres, vor intra în vigoare în acelaşi timp cu Actele modificate în timpul Congresului. Prezentul Protocol Adiţional va fi pus în aplicare la 1 ianuarie 2010 şi va rãmâne în vigoare pe o perioadã nedeterminatã. Drept pentru care, Plenipotenţiarii Guvernelor statelor membre au semnat prezentul Protocol Adiţional, într-un exemplar care este depus pe lângã Directorul General al Biroului Internaţional. O copie va fi remisã fiecãrei Pãrţi de cãtre Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.
Geneva, 12 august 2008
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
