Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: PROTOCOL ADITIONAL nr. 1 din 10 iunie 1977 la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate internationale Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

PROTOCOL ADITIONAL nr. 1 din 10 iunie 1977 la conventiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protectia victimelor conflictelor armate internationale

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 14 mai 1990
Comenteaza legea



                 TABLA DE MATERII
                                                               Pagina


Preambul ................................................... 4

TITLUL I
DISPOZITII GENERALE

Articolul 1 - Principii generale si domeniul de aplicare ..... 4
Articolul 2 - Definitii....................................... 5
Articolul 3 - Inceperea si incetarea aplicarii ............... 5
Articolul 4 - Statutul juridic al partilor la conflict ....... 5
Articolul 5 - Desemnarea puterilor protectoare si a
substitutului lor .............................. 5
Articolul 6 - Personal calificat ............................. 6
Articolul 7 - Reuniuni ....................................... 6

TITLUL II
RANITI, BOLNAVI SI NAUFRAGIATI
Sectiunea I
Protectia generala

Articolul 8 - Terminologie .................................... 6
Articolul 9 - Domeniul de aplicare ............................ 7
Articolul 10 - Protectie si ingrijiri ......................... 7
Articolul 11 - Protectia persoanei............................. 7
Articolul 12 - Protectia unitatilor sanitare .................. 7
Articolul 13 - Incetarea protectiei unitatilor sanitare civile..8
Articolul 14 - Limitarea rechizitiei unitatilor sanitare
civile ......................................... 8
Articolul 15 - Protectia personalului sanitar si religios
civil .......................................... 8
Articolul 16 - Protectia generala a misiunii medicale ......... 8
Articolul 17 - Rolul populatiei civile si al societatilor
de asistenta ................................... 8
Articolul 18 - Identificarea .................................. 9
Articolul 19 - State neutre si alte state care nu sint parti
la conflict .................................... 9
Articolul 20 - Interzicerea represaliilor ..................... 9

Sectiunea II
Transporturi sanitare
Articolul 21 - Vehicule sanitare .............................. 9
Articolul 22 - Nave-spital si ambarcatiuni de salvare de
coasta ......................................... 9
Articolul 23 - Alte nave si ambarcatiuni sanitare ............. 9
Articolul 24 - Protectia aeronavelor sanitare ................ 10
Articolul 25 - Aeronave sanitare in zone care nu sint dominate
de catre partea adversa ....................... 10
Articolul 26 - Aeronave sanitare in zone de contact sau
similare ...................................... 10
Articolul 27 - Aeronave sanitare in zonele dominate de partea
adversa ...................................... 10
Articolul 28 - Restrictii la utilizarea aeronavelor sanitare.. 10
Articolul 29 - Notificari si acorduri referitoare la
aeronavele sanitare ........................... 11
Articolul 30 - Aterizarea si inspectarea aeronavelor sanitare..11
Articolul 31 - State neutre sau alte state care nu sint parti
la conflict ................................... 11

Sectiunea III
Persoane disparute si decedate
Articolul 32 - Principiu general ............................. 12
Articolul 33 - Persoane disparute ............................ 12
Articolul 34 - Ramasitele persoanelor decedate ............... 12

TITLUL III
METODE SI MIJLOACE DE LUPTA, STATUTUL DE COMBATANT SI
DE PRIZONIER DE RAZBOI

Sectiunea I
Metode si mijloace de lupta
Articolul 35 - Reguli fundamentale ............................ 13
Articolul 36 - Arme noi ....................................... 13
Articolul 37 - Interzicerea perfidiei ......................... 13
Articolul 38 - Embleme recunoscute ............................ 13
Articolul 39 - Semne de nationalitate ......................... 13
Articolul 40 - Crutare ........................................ 13
Articolul 41 - Protectia inamicului scos din lupta ............ 13
Articolul 42 - Ocupantii aeronavelor .......................... 14

Sectiunea II
Statutul de combatant si de prizonier de razboi
Articolul 43 - Fortele armate ................................. 14
Articolul 44 - Combatantii si prizonierii de razboi ........... 14
Articolul 45 - Protectia persoanelor care au luat parte la
ostilitati ..................................... 14
Articolul 46 - Spionii ........................................ 15
Articolul 47 - Mercenarii ..................................... 15

TITLUL IV
POPULATIA CIVILA

Sectiunea I
Protectia generala impotriva efectelor ostilitatilor
Capitolul I - Regula fundamentala si domeniul de aplicare
Articolul 48 - Regula fundamentala ............................ 15
Articolul 49 - Definitia atacurilor si domeniul de aplicare ... 15

Capitolul II - Persoanele civile si populatia civila
Articolul 50 - Definitia persoanelor civile si a populatiei
civile ......................................... 16
Articolul 51 - Protectia populatiei civile .................... 16

Capitolul III - Bunuri cu caracter civil
Articolul 52 - Protectia generala a bunurilor cu caracter
civil .......................................... 16
Articolul 53 - Protectia bunurilor culturale si a lacasurilor
de cult ........................................ 16
Articolul 54 - Protectia bunurilor indispensabile supravietuirii
populatiei civile .............................. 16
Articolul 55 - Protectia mediului inconjurator natural ........ 17
Articolul 56 - Protectia lucrarilor si a instalatiilor continind
forte periculoase .............................. 17

Capitolul IV - Masuri de precautie
Articolul 57 - Precautii in atac .............................. 17
Articolul 58 - Precautii impotriva efectelor atacurilor ....... 18

Capitolul V - Localitati si zone sub protectie speciala
Articolul 59 - Localitati neaparate ........................... 18
Articolul 60 - Zone demilitarizate ............................ 18

Capitolul VI - Protectia civila
Articolul 61 - Definitie si domeniu de aplicare ............... 19
Articolul 62 - Protectia generala ............................. 19
Articolul 63 - Protectia civila in teritoriile ocupate ........ 19
Articolul 64 - Organisme civile de protectie civila ale unor
state neutre sau ale altor state care nu sint
parti la conflict si organisme internationale
de coordonare .................................. 20
Articolul 65 - Incetarea protectiei ........................... 20
Articolul 66 - Identificare ................................... 20
Articolul 67 - Membrii fortelor armate si unitatile militare
afectate organismelor de protectie civila ...... 21

Sectiunea II
Ajutoare in favoarea populatiei civile
Articolul 68 - Domeniu de aplicare ............................ 21
Articolul 69 - Necesitati esentiale in teritoriile ocupate .... 21
Articolul 70 - Actiuni de ajutor .............................. 21
Articolul 71 - Personalul care participa la actiunile de
asistenta ...................................... 22

Sectiunea III
Tratamentul persoanelor sub puterea unei parti in conflict

Capitolul I - Domeniu de aplicare si protectia persoanelor si a
bunurilor
Articolul 72 - Domeniu de aplicare ............................. 22
Articolul 73 - Refugiati si apatrizi ........................... 22
Articolul 74 - Regruparea familiilor dispersate ................ 22
Articolul 75 - Garantii fundamentale ........................... 22

Capitolul II - Masuri in favoarea femeilor si a copiilor
Articolul 76 - Protectia femeilor .............................. 23
Articolul 77 - Protectia copiilor .............................. 23
Articolul 78 - Evacuarea copiilor .............................. 24

Capitolul III - Ziaristii
Articolul 79 - Masuri de protectie a ziaristilor ............... 24

TITLUL V
APLICAREA CONVENTIILOR SI A PREZENTULUI PROTOCOL

Sectiunea I
Dispozitii generale
Articolul 80 - Masuri de executare ............................. 24
Articolul 81 - Activitatile Crucii Rosii si ale altor
organizatii umanitare ........................... 24
Articolul 82 - Consilieri juridici in fortele armate ........... 25
Articolul 83 - Difuzare ........................................ 25
Articolul 84 - Legi de aplicare ................................ 25

Sectiunea II
Masuri in situatiile de incalcare a conventiilor si a
prezentului protocol
Articolul 85 - Masuri in situatiile de incalcare a prezentului
protocol ........................................ 25
Articolul 86 - Omisiuni ........................................ 26
Articolul 87 - Obligatiile comandantilor ....................... 26
Articolul 88 - Intrajutorarea judiciara in materie penala ...... 26
Articolul 89 - Cooperarea ...................................... 26
Articolul 90 - Comisia internationala de stabilire a faptelor .. 26
Articolul 91 - Responsabilitate ................................ 27

TITLUL VI
DISPOZITII FINALE
Articolul 92 - Semnarea ........................................ 27
Articolul 93 - Ratificarea ..................................... 27
Articolul 94 - Aderarea ........................................ 27
Articolul 95 - Intrarea in vigoare ............................. 27
Articolul 96 - Raporturi conventionale de la intrarea in vigoare
a prezentului protocol .......................... 28
Articolul 97 - Amendamente ..................................... 28
Articolul 98 - Revizuirea anexei nr. 1 ......................... 28
Articolul 99 - Denuntarea ...................................... 28
Articolul 100 - Notificari ..................................... 29
Articolul 101 - Inregistrarea .................................. 29
Articolul 102 - Texte autentice ................................ 29

ANEXA NR. 1
Regulament referitor la identificare

Capitolul I - Cartile de identitate
Articolul 1 - Cartea de identitate a personalului permanent
sanitar, religios si civil ..................... 29
Articolul 2 - Cartea de identitate a personalului temporar
sanitar, religios si civil ...................... 29

Capitolul II - Semnul distinctiv
Articolul 3 - Forma si natura ................................ 30
Articolul 4 - Utilizare ...................................... 30

Capitolul III - Semnale distinctive
Articolul 5 - Utilizare facultativa .......................... 30
Articolul 6 - Semnal luminos ................................. 30
Articolul 7 - Semnal radio ................................... 30
Articolul 8 - Identificarea prin mijloace electronice ........ 31

Capitolul IV - Comunicatii
Articolul 9 - Radiocomunicatii ............................... 31
Articolul 10 - Utilizarea codurilor internationale ............ 31
Articolul 11 - Alte mijloace de comunicatie ................... 31
Articolul 12 - Planuri de zbor ................................ 31
Articolul 13 - Semnale si proceduri pentru interceptarea
aeronavelor sanitare ......................... 31

Capitolul V - Protectia civila
Articolul 14 - Cartea de identitate ........................... 31
Articolul 15 - Semnul distinctiv international ................ 32

Capitolul VI - Lucrari si instalatii continind forte periculoase
Articolul 16 - Semnul special international ................... 32

ANEXA NR. 2
Cartea de identitate a ziaristului in misiune periculoasa ..... 33


PREAMBUL

Inaltele parti contractante,
proclamind dorinta lor arzatoare de a vedea dominind pacea intre popoare,
reamintind ca orice stat are datoria, in conformitate cu Carta Natiunilor Unite, de a se abtine, in relatiile sale internationale, de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea fortei, fie impotriva suveranitatii, integritatii teritoriale sau a independentei politice a oricarui stat, fie in oricare alt mod incompatibil cu scopurile Natiunilor Unite,
considerind totusi necesar sa reafirme si sa dezvolte dispozitiile care protejeaza victimele conflictelor armate si sa completeze masurile menite sa intareasca aplicarea lor,
exprimind convingerea lor ca nici o dispozitie a prezentului protocol sau a conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 nu poate fi interpretata ca legitimind sau autorizind vreun act de agresiune sau oricare alta folosire a fortei, incompatibila cu Carta Natiunilor Unite,
reafirmind, in plus, ca dispozitiile conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 si ale prezentului protocol trebuie sa fie pe deplin aplicate, in toate imprejurarile, tuturor persoanelor protejate de aceste instrumente, fara nici o diferentiere defavorabila fondata pe natura sau originea conflictului armat sau pe cauzele sustinute de partile la conflict sau atribuite acestora,

au convenit cele ce urmeaza:

TITLUL I
DISPOZITII GENERALE

ART. 1
Principii generale si domeniul de aplicare
1. Inaltele parti contractante se angajeaza sa respecte si sa faca sa fie respectat prezentul protocol in toate imprejurarile.
2. In cazurile neprevazute de catre prezentul protocol sau de alte acorduri internationale, persoanele civile si combatantii ramin sub ocrotirea si sub autoritatea principiilor dreptului international, asa cum rezulta din uzantele stabilite, din principiile umanitatii si din exigentele constiintei publice.
3. Prezentul protocol, care completeaza conventiile de la Geneva din 12 august 1949 pentru protectia victimelor razboiului, se aplica in situatiile prevazute de art. 2 din aceasta conventie.
4. In situatiile avute in vedere in paragraful precedent sint cuprinse conflictele armate in care popoarele lupta impotriva dominatiei coloniale si ocupatiei straine si impotriva regimurilor rasiste, in exercitarea drepturilor popoarelor de a dispune de ele insele, consacrat in Carta Natiunilor Unite si in Declaratia referitoare la principiile de drept international privind relatiile amicale si cooperarea intre state in conformitate cu Carta Natiunilor Unite.
ART. 2
Definitii
In sensul prezentului protocol:
a) prin expresiile conventia I, conventia a II-a, conventia a III-a si conventia a IV-a se inteleg Conventia de la Geneva pentru imbunatatirea soartei ranitilor si a bolnavilor din fortele armate in campanie, din 12 august 1949, Conventia de la Geneva pentru imbunatatirea soartei ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor din fortele armate pe mare, din 12 august 1949, Conventia de la Geneva cu privire la tratamentul prizonierilor de razboi, din 12 august 1949 si, respectiv, Conventia de la Geneva referitoare la protectia persoanelor civile in timp de razboi, din 12 august 1949; prin expresia conventiile se inteleg cele patru conventii de la Geneva din 12 august 1949 pentru protectia victimelor razboiului;
b) prin expresia regulile dreptului international aplicabile in conflictele armate se inteleg regulile enuntate in acordurile internationale la care participa partile in conflict, ca si principiile si regulile de drept international general recunoscute, care sint aplicabile conflictelor armate;
c) prin expresia putere protectoare se intelege un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la conflict si care, fiind desemnat de o parte la conflict si acceptat si de partea adversa, este dispus sa exercite functiile incredintate puterii protectoare in baza conventiei si a prezentului protocol;
d) prin expresia substitut se intelege o organizatie care inlocuieste puterea protectoare conform art. 5.
ART. 3
Inceperea si incetarea aplicarii
Fara a prejudicia dispozitiile aplicabile in orice moment:
a) conventiile si prezentul protocol se aplica de la inceputul oricarei situatii la care se refera art. 1 al prezentului protocol;
b) aplicarea conventiilor si a prezentului protocol inceteaza, pe teritoriul partilor in conflict, la incheierea generala a operatiilor militare si, in cazul teritoriilor ocupate, la terminarea ocupatiei, exceptindu-se, in ambele cazuri, categoriile de persoane a caror eliberare definitiva, repatriere sau reasezare au loc ulterior. Aceste persoane continua sa beneficieze de dispozitiile pertinente ale conventiilor si ale prezentului protocol pina la eliberarea lor definitiva, repatrierea sau reasezarea lor.
ART. 4
Statutul juridic al partilor la conflict
Aplicarea conventiilor si a prezentului protocol, ca si incheierea acordurilor prevazute de aceste instrumente nu vor avea efect asupra statutului juridic al partilor la conflict.
Nici ocuparea unui teritoriu, nici aplicarea conventiilor si a prezentului protocol nu vor afecta statutul juridic al teritoriului in cauza.
ART. 5
Desemnarea puterilor protectoare si a substitutului lor
1. Este de datoria partilor la un conflict, inca de la inceputul acestui conflict, de a asigura respectarea si punerea in aplicare a conventiilor si a prezentului protocol prin aplicarea sistemului puterilor protectoare, inclusiv, indeosebi, desemnarea si acceptarea acestor puteri in conformitate cu paragrafele urmatoare. Puterile protectoare vor fi insarcinate cu salvgardarea intereselor partilor la conflict.
2. De la inceputul unei situatii la care se refera art. 1, fiecare dintre partile la conflict va desemna, fara intirziere, o putere protectoare in scopul aplicarii conventiilor si a prezentului protocol si va autoriza, de asemenea, fara intirziere si in acelasi scop, activitatea unei puteri protectoare pe care partea adversa o va fi desemnat si pe care ea insasi o va accepta ca atare.
3. Daca o putere protectoare nu a fost desemnata sau acceptata de la inceputul unei situatii la care se refera art 1, Comitetul International al Crucii Rosii, fara a afecta dreptul oricarei alte organizatii umanitare impartiale de a proceda asemanator, va oferi bunele sale oficii partilor la conflict in vederea desemnarii fara intirziere a unei puteri protectoare agreate de partile la conflict. In acest scop, Comitetul International al Crucii Rosii va putea, indeosebi, sa ceara fiecarei parti sa-i predea o lista cu cel putin cinci state pe care aceasta parte le considera acceptabile, pentru a actiona in numele sau in calitate de putere protectoare fata de o parte adversa, si sa ceara fiecareia dintre partile adverse sa-i predea o lista de cel putin cinci state pe care le-ar accepta ca putere protectoare a celeilalte parti; aceste liste vor trebui sa fie comunicate comitetului in termen de doua saptamini de la primirea cererii; el le va compara si
va solicita acordul oricaruia dintre statele ale caror denumire va figura pe cele doua liste.
4. Daca, in pofida celor de mai sus, lipseste o putere protectoare, partile in conflict vor trebui sa accepte neintirziat oferta pe care ar putea s-o faca Comitetul International al Crucii Rosii sau orice alta organizatie care prezinta toate garantiile de impartialitate si de eficienta, dupa consultarile ce se impun cu numitele parti si avind in vedere rezultatele acestor consultari, de a actiona in calitate de substitut. Exercitarea functiilor sale de catre un astfel de substitut este subordonata consimtamintului partilor la conflict; partile la conflict vor face tot posibilul pentru a facilita sarcina substitutului de a-si indeplini misiunea in conformitate cu conventiile si cu prezentul protocol.
5. In conformitate cu art. 4, desemnarea si acceptarea puterilor protectoare in scopul aplicarii conventiilor si a prezentului protocol nu vor avea efect asupra statutului juridic al partilor la conflict, nici asupra statutului juridic al unui teritoriu oarecare, inclusiv al unui teritoriu ocupat.
6. Mentinerea relatiilor diplomatice intre partile la conflict sau faptul de a incredinta unui stat tert protejarea intereselor unei parti si ale resortisantilor sai in conformitate cu regulile dreptului international referitoare la relatiile diplomatice nu constituie un obstacol la desemnarea puterilor protectoare in scopul aplicarii conventiilor si a prezentului protocol.
7. Intotdeauna cind se face mentiunea, in cele ce urmeaza, in prezentul protocol, despre puterea protectoare, aceasta mentiune desemneaza deopotriva si substitutul.
ART. 6
Personal calificat
1. Inca din timp de pace, inaltele parti contractante se vor stradui, cu ajutorul societatilor nationale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu) sa pregateasca personal calificat in vederea facilitarii aplicarii conventiilor si a prezentului protocol si, mai ales, a activitatii puterilor protectoare.
2. Recrutarea si pregatirea acestui personal tin de competenta nationala.
3. Comitetul International al Crucii Rosii va tine la dispozitia inaltelor parti contractante listele persoanelor astfel pregatite, pe care inaltele parti contractante le vor fi intocmit si pe care i le vor fi comunicat in acest scop.
4. Conditiile in care acest personal va fi utilizat in afara teritoriului national vor face, in fiecare caz, obiectul unor acorduri speciale intre partile interesate.
ART. 7
Reuniuni Depozitarul prezentului protocol va convoca, la cererea uneia sau a mai multora din inaltele parti contractante si cu aprobarea majoritatii acestora, o reuniune a inaltelor parti contractante in vederea examinarii problemelor generale referitoare la aplicarea conventiilor si protocolului.

TITLUL II
RANITI, BOLNAVI SI NAUFRAGIATI

Sectiunea I
Protectia generala

ART. 8
Terminologie In sensul prezentului protocol:
a) prin termenii raniti si bolnavi se inteleg persoanele, militari sau civili, care, ca urmare a unui traumatism, a unei boli sau a altor incapacitati sau tulburari fizice sau mentale, au nevoie de ingrijiri medicale si care se abtin de la orice act de ostilitate. Acesti termeni vizeaza, deopotriva, lauzele, nou-nascutii si alte persoane care ar putea avea nevoie de ingrijiri medicale imediate, cum ar fi infirmii si femeile insarcinate, si care se abtin de la orice act de ostilitate;
b) prin termenul de naufragiati se inteleg persoanele, militari sau civili, care se afla intr-o situatie periculoasa pe mare sau in alte ape, ca urmare a nenorocirii care-i loveste sau care loveste nava sau aeronava care-i transporta, si care se abtin de la orice act de ostilitate. Aceste persoane, cu conditia ca ele sa continue sa se abtina de la orice act de ostilitate, vor continua sa fie considerate ca naufragiati in timpul salvarii lor pina ce vor fi dobindit un alt statut in virtutea conventiilor sau a prezentului protocol;
c) prin expresia personal sanitar se inteleg persoanele afectate in exclusivitate de catre o parte in conflict fie scopurilor sanitare enumerate la alin. e), fie administratiei unitatilor sanitare, fie - in sfirsit - functionarii sau administrarii mijloacelor de transport sanitar. Aceste afectari pot fi permanente sau temporare. Expresia acopera:
i) personalul sanitar, militar sau civil, al unei parti in conflict, inclusiv cel care este mentionat in prima si a doua conventie, precum si cel care este afectat unor organisme de protectie civila;
ii) personalul sanitar al societatilor nationale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu) si alte societati nationale voluntare de asistenta, recunoscute legal si autorizate de catre o parte la conflict;
iii) personalul sanitar al unitatilor sau al mijloacelor de transport sanitare prevazute la art. 9 paragraful 2.
d) prin expresia personal religios se inteleg persoanele, militari sau civili, precum sint preotii care se dedica in exclusivitate functiei lor si sint atasati:
i) fie fortelor armate ale unei parti la conflict;
ii) fie unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitar ale unei parti la conflict;
iii) fie unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare prevazute la art. 9 paragraful 2;
iv) fie organismelor de protectie civila ale unei parti la conflict.
Alaturarea personalului religios acestor unitati poate fi permanenta sau temporara si dispozitiile pertinente prevazute in alin. k) se aplica acestui personal;
e) prin expresia unitati sanitare se inteleg asezaminte si alte formatii, militare sau civile, organizate in scopuri sanitare, adica cautarea, evacuarea, transportul, diagnosticul sau tratamentul - inclusiv primul ajutor - al ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor, ca si prevenirea bolilor. Ea include, intre altele, spitalele si alte unitati similare, centrele de transfuzie sanguina, centrele si institutele de medicina preventiva si centrele de aprovizionare sanitara, precum si depozitele de material sanitar si de produse farmaceutice din aceste unitati. Unitatile sanitare pot fi fixe sau mobile, permanente sau temporare;
f) prin expresia transport sanitar se intelege transportul rutier, pe apa sau aerian, al ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor, al personalului sanitar si religios si al materialului sanitar, protejati de conventii si de prezentul protocol;
g) prin expresia mijloc de transport sanitar se intelege orice mijloc de transport, militar sau civil, permanent sau temporar, destinat in exclusivitate transportului sanitar si pus sub conducerea unei autoritati competente a unei parti la conflict;
h) prin expresia vehicul sanitar se intelege orice mijloc de transport sanitar terestru;
i) prin expresia nava si ambarcatiune sanitara se intelege orice mijloc de transport pe apa;
j) prin expresia aeronava sanitara se intelege orice mijloc de transport aerian sanitar;
k) sint permanenti personalul sanitar, unitatile sanitare si mijloacele de transport sanitar afectate in exclusivitate scopurilor sanitare pe o durata nedeterminata. Sint temporare personalul sanitar, unitatile sanitare si mijloacele de transport sanitar utilizate exclusiv in scopuri sanitare pentru perioade limitate, pe toata durata acestor perioade. In afara cazurilor in care ar fi altfel calificate, expresiile personal sanitar, unitate sanitara si mijloc de transport sanitar includ personal, unitati sau mijloace de transport care pot fi permanente sau temporare;
l) prin expresia semn distinctiv se intelege semnul distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului si Soarelui Rosu, pe fond alb, cind este utilizat pentru protectia unitatilor si mijloacelor de transport sanitare si a personalului sanitar si religios, ca si a materialului acestora;
m) prin expresia semnal distinctiv se intelege orice mijloc de semnalizare destinat exclusiv pentru a permite identificarea unitatilor si a mijloacelor de transport sanitare, prevazute in cap. 3 al anexei nr. 1 la prezentul protocol;
ART. 9
Domeniul de aplicare
1. Prezentul titlu, ale carui prevederi au ca scop ameliorarea situatiei ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor, se aplica tuturor acelora care sint afectati de o situatie prevazuta la art. 1, fara nici o diferentiere nefavorabila fondata pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau credinta, opinii politice sau altele, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alta situatie sau orice alt criteriu analog.
2. Dispozitiile pertinente ale art. 27 si 32 ale primei conventii se aplica unitatilor si mijloacelor de transport sanitare permanente (altele decit navele-spital, la care se aplica art. 25 din conventia a II-a), ca si personalului lor pus la dispozitie in scopuri umanitare de o parte la conflict:
a) de catre un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la conflict;
b) de catre o societate de ajutor recunoscuta si autorizata de acest stat;
c) de catre o organizatie internationala impartiala, cu caracter umanitar.
ART. 10
Protectie si ingrijiri
1. Toti ranitii, bolnavii si naufragiatii, oricare ar fi partea careia ii apartin, trebuie sa fie respectati si protejati.
2. In toate imprejurarile ei trebuie sa fie tratati cu umanitate si sa primeasca, in masura posibilului si in timpul cel mai scurt, ingrijirile medicale cerute de starea lor. Nici o diferentiere fondata pe alte criterii decit cele medicale nu trebuie facuta intre acestia.
ART. 11
Protectia persoanei
1. Sanatatea si integritatea fizica sau mentala a persoanelor aflate in miinile partii adverse sau internate, detinute sau in orice alt fel private de libertate ca urmare a unei situatii prevazute in art. 1, nu trebuie sa fie compromise prin nici un act si nici prin vreo omisiune nejustificata. In consecinta, este interzis de a supune persoanele prevazute in prezentul articol unui act medical care nu ar fi motivat de starea sanatatii lor si care nu ar fi conform cu normele medicale in general recunoscute pe care partea responsabila de actul respectiv l-ar aplica, in circumstante medicale analoage, propriilor sai resortisanti, aflati in libertate.
2. Este, in special, interzis de a practica asupra acestor persoane, chiar si cu consimtamintul lor:
a) mutilari fizice;
b) experiente medicale sau stiintifice;
c) prelevari de tesuturi sau de organe pentru transplanturi, cu exceptia cazurilor cind aceste acte sint justificate in conditiile prevazute in paragraful 1.
3. Nu se poate face derogare la interdictia prevazuta la paragraful 2 c) decit atunci cind este vorba de donari de singe in vederea transfuziei sau de piele destinata grefelor, cu conditia ca aceste donari sa fie voluntare si sa nu fie rezultatul unor masuri coercitive sau al insistentei si ca ele sa fie destinate unor scopuri terapeutice in conditii compatibile cu normele medicale general recunoscute si cu controale efectuate atit in interesul donatorului, cit si al primitorului.
4. Orice act sau omisiune voluntara care pune in mod grav in pericol sanatatea sau integritatea fizica sau mentala a oricarei persoane sub puterea unei parti, alta decit cea de care ea depinde si care, fie ca contravine uneia dintre interdictiile enuntate in paragrafele 1 si 2, fie ca nu respecta conditiile prevazute in paragraful 3, constituie o infractiune grava la prezentul protocol.
5. Persoanele definite in paragraful 1 au dreptul de a refuza orice interventie chirurgicala. In caz de refuz, personalul sanitar trebuie sa se straduiasca sa obtina o declaratie scrisa in acest sens, semnata sau recunoscuta de pacient.
6. Orice parte la conflict trebuie sa constituie un dosar medical pentru orice donatie de singe in vederea transfuziei sau de piele destinata grefelor, de catre persoanele vizate in paragraful 1, daca aceasta donatie este efectuata sub responsabilitatea acestei parti. In afara de aceasta, orice parte la conflict trebuie sa se straduiasca sa dispuna de un dosar cu toate actele medicale intreprinse fata de persoanele internate, detinute sau private in orice alt mod de libertate, ca urmare a unei situatii vizate in art. 1. Aceste dosare trebuie sa fie, in orice moment, puse la dispozitia puterii protectoare, in scop de inspectie.
ART. 12
Protectia unitatilor sanitare
1. Unitatile sanitare vor fi, intotdeauna, respectate si protejate si nu vor face obiectul atacurilor.
2. Paragraful 1 se aplica unitatilor sanitare civile in masura in care indeplinesc una din conditiile urmatoare:
a) apartin uneia dintre partile in conflict;
b) sint recunoscute si autorizate de autoritatile competente ale uneia dintre partile la conflict;
c) sint autorizate, conform art. 9 paragraful 2 al prezentului protocol sau art. 27 al conventiei I.
3. Partile la conflict sint obligate sa-si comunice amplasarea unitatilor lor sanitare fixe. Absenta unei asemenea notificari nu exonereaza nici una dintre parti de obligatia de a respecta dispozitiile paragrafului 1.
4. In nici o imprejurare, unitatile sanitare nu trebuie sa fie utilizate pentru a se incerca sa se puna la adapost, de atacuri, obiective militare. De fiecare data cind aceasta va fi posibil, partile la conflict vor veghea ca unitatile sanitare sa fie situate in asa fel incit atacurile impotriva obiectivelor militare sa nu puna in pericol aceste unitati sanitare.
ART. 13
Incetarea protectiei unitatilor sanitare civile
1. Protectia unitatilor sanitare civile nu poate inceta decit daca acestea sint utilizate pentru a se comite, in afara destinatiei lor umanitare, acte daunatoare inamicului. Totusi, protectia va inceta numai dupa o somatie care va fixa, de cite ori este cazul, un termen rezonabil si care a ramas fara rezultat.
2. Nu vor fi considerate acte daunatoare inamicului:
a) faptul ca personalul unitatii este inzestrat cu arme usoare individuale pentru propria sa aparare sau pentru apararea ranitilor si a bolnavilor aflati in ingrijire;
b) faptul ca unitatea este pazita de un pichet, de santinele sau de o escorta;
c) faptul ca in unitate se afla arme portative si munitii luate de la raniti si bolnavi si care nu au fost inca predate serviciului competent;
d) faptul ca membri ai fortelor armate sau alti combatanti se afla in aceste unitati din ratiuni medicale.
ART. 14
Limitarea rechizitiei unitatilor sanitare civile
1. Puterea ocupanta are datoria sa asigure ca nevoile medicale ale populatiei civile sa continue sa fie satisfacute in teritoriile ocupate.
2. In consecinta, puterea ocupanta nu poate rechizitiona unitatile sanitare civile, echipamentul lor, materialele sau personalul lor, atita vreme cit aceste mijloace sint necesare pentru a satisface nevoile medicale ale populatiei civile si pentru a asigura continuitatea ingrijirii ranitilor si bolnavilor in curs de tratament.
3. Puterea ocupanta poate rechizitiona mijloacele de transport mentionate mai sus cu conditia de a continua sa respecte regula generala stabilita in paragraful 2 si sub rezerva urmatoarelor conditii specifice:
a) ca mijloacele sa fie necesare pentru a asigura un tratament medical imediat si corespunzator ranitilor si bolnavilor fortelor armate ale puterii ocupante sau prizonierilor de razboi;
b) ca rechizitia sa nu depaseasca perioada in care aceasta necesitate se manifesta;
c) sa fie luate masuri imediate pentru ca ingrijirea medicala a populatiei civile, ca si a ranitilor si bolnavilor in curs de tratament, afectati de rechizitie, sa continue sa fie satisfacute.
ART. 15
Protectia personalului sanitar si religios civil
1. Personalul sanitar civil va fi respectat si protejat.
2. In caz de necesitate trebuie sa fie acordata toata asistenta posibila personalului civil intr-o zona in care serviciile sanitare civile au fost dezorganizate ca urmare a luptelor.
3. Puterea ocupanta va acorda toata asistenta personalului sanitar civil in teritoriile ocupate pentru a-i permite sa indeplineasca cit mai bine misiunea sa umanitara. Puterea ocupanta nu poate cere de la personalul sanitar ca aceasta misiune sa se indeplineasca cu prioritate in folosul cuiva, cu exceptia cazurilor impuse de ratiuni medicale. Acest personal nu va fi constrins la sarcini incompatibile cu misiunea sa umanitara.
4. Personalul sanitar civil se va putea deplasa spre locurile unde serviciile sale sint indispensabile, sub rezerva masurilor de control si de securitate pe care partea la conflict interesata le va considera necesare.
5. Personalul religios civil va fi respectat si protejat. Dispozitiile conventiilor si a prezentului protocol, referitoare la protectia si identificarea personalului sanitar, ii sint aplicabile.
ART. 16
Protectia generala a misiunii medicale
1. Nimeni nu va putea fi pedepsit pentru ca a exercitat o activitate cu caracter medical conform deontologiei, oricare ar fi fost imprejurarile sau beneficiarii acestei activitati.
2. Persoanele exercitind o activitate cu caracter medical nu pot fi constrinse sa indeplineasca acte sau sa efectueze lucrari contrare deontologiei sau altor reguli medicale care protejeaza ranitii si bolnavii sau dispozitiilor conventiilor sau prezentului protocol si nici sa se abtina de la indeplinirea actelor cerute de aceste reguli sau dispozitii.
3. Nici o persoana exercitind o activitate medicala nu poate fi constrinsa sa dea unei persoane apartinind fie unei parti adverse, fie aceleiasi parti ca si ea, cu exceptia cazurilor prevazute de legea acesteia din urma, informatii referitoare la ranitii si bolnavii pa care-i ingrijeste sau i-a ingrijit, daca ea considera ca astfel de informatii pot aduce prejudicii acestora sau familiilor lor. Prevederile care reglementeaza notificarea obligatorie a bolilor transmisibile vor trebui, totusi, respectate.
ART. 17
Rolul populatiei civile si al societatilor de asistenta
1. Populatia civila trebuie sa respecte ranitii, bolnavii si naufragiatii, chiar daca ei apartin partii adverse, si sa nu exercite contra lor nici un act de violenta. Populatia civila si societatile de asistenta, cum sint societatile nationale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu), vor fi autorizate, chiar in regiunile invadate sau ocupate, sa adune pe acesti raniti, bolnavi sau naufragiati si sa le acorde ingrijiri, chiar din proprie initiativa. Nimeni nu va fi amenintat, urmarit, condamnat sau pedepsit pentru astfel de acte umanitare.
2. Partile la conflict vor putea face apel la populatia civila si la societatile de asistenta mentionate in paragraful 1 pentru a aduna ranitii, bolnavii si naufragiatii si a le acorda ingrijiri, precum si pentru a cauta mortii si a da indicatii despre locul in care se gasesc; ele vor acorda protectia si facilitatile necesare celor ce vor fi raspuns la acest apel. In cazul in care partea adversa va lua sau a reluat controlul asupra regiunii, ea va mentine aceasta protectie si aceste facilitati atita timp cit acestea vor fi necesare.
ART. 18
Identificarea
1. Fiecare parte la conflict trebuie sa se straduiasca sa faca in asa fel ca personalul sanitar si religios, precum si unitatile si mijloacele de transport sanitare, sa poata fi identificate.
2. Fiecare parte la conflict trebuie, totodata, sa se straduiasca sa adopte si sa puna in aplicare metode si proceduri permitind identificarea unitatilor si mijloacelor de transport sanitare care utilizeaza semnul distinctiv si semnale distinctive.
3. In teritoriile ocupate si in zonele in care luptele se desfasoara sau este posibil sa se desfasoare, personalul sanitar civil si personalul religios civil se vor face recunoscuti - ca regula generala - cu ajutorul semnului distinctiv si al unei carti de identitate, atestind statutul lor.
4. Cu consimtamintul autoritatii competente, unitatile si mijloacele de transport sanitare vor fi marcate cu semnul distinctiv. Navele si ambarcatiunile sanitare vizate in art. 22 al prezentului protocol vor fi marcate in conformitate cu prevederile celei de a II-a conventii.
5. In plus fata de semnul distinctiv, o parte la conflict poate, in conformitate cu cap. III al anexei nr. I din prezentul protocol, sa autorizeze folosirea semnalelor distinctive pentru a permite identificarea unitatilor si a mijloacelor de transport sanitare. Cu titlu exceptional, in cazurile speciale prevazute in amintitul capitol, mijloacele de transport sanitare pot utiliza semnale distinctive fara a arbora semnul distinctiv.
6. Indeplinirea dispozitiilor prevazute in paragrafele 1-5 este reglementata de catre cap. I-III ale anexei nr. 1 la prezentul protocol. Semnalele descrise in cap. III al acestei anexe si destinate exclusiv folosirii de catre unitatile si mijloacele de transport sanitare nu vor putea fi utilizate, in afara exceptiilor prevazute in amintitul capitol, decit pentru a permite identificarea unitatilor si a mijloacelor de transport sanitare.
7. Prevederile prezentului articol nu permit extinderea utilizarii, in timp de pace, a semnului distinctiv dincolo de ceea ce este prevazut in art. 44 al conventiei I.
8. Prevederile conventiilor si ale prezentului protocol referitoare la controlul intrebuintarii semnului distinctiv, precum si a prevenirii si reprimarii folosirii sale abuzive, sint aplicabile si semnalelor distinctive.
ART. 19
State neutre si alte state care nu sint parti la conflict
Statele neutre si alte state care nu sint parti la conflict vor aplica dispozitiile pertinente al prezentului protocol persoanelor protejate de acest titlu, care pot fi primite sau internate pe teritoriul lor, ca si mortilor partilor la acest conflict pe care ii vor putea stringe.
ART. 20
Interzicerea represaliilor
Represaliile contra persoanelor si bunurilor protejate de prezentul titlu sint interzise.

Sectiunea II
Transporturi sanitare

ART. 21
Vehicule sanitare
Vehiculele sanitare vor fi respectate si protejate in modul prevazut de catre conventii si de prezentul protocol pentru unitatile sanitare mobile.
ART. 22
Nave-spital si ambarcatiuni de salvare de coasta
1. Dispozitiile conventiilor cu privire la:
a) navele descrise la art. 22, 24, 25 si 27 ale celei de a II-a conventii;
b) barcile lor de salvare si ambarcatiunile lor;
c) personalul lor si echipajele lor;
d) ranitii, bolnavii si naufragiatii care se afla la bord,
se vor aplica si atunci cind aceste nave, barci sau ambarcatii transporta civili raniti, bolnavi si naufragiati care nu apartin uneia din categoriile mentionate in art. 13 al celei de-a II-a conventii. Totusi, acesti civili nu vor trebui sa fie nici predati unei parti care nu este a lor si nici capturati pe mare. Daca se afla sub puterea unei parti la conflict care nu este a lor, cea de-a IV-a conventie si prezentul protocol le vor fi aplicabile.
2. Protectia asigurata de catre conventii pentru navele descrise in art. 25 al celei de-a II-a conventii se extinde navelor-spital puse la dispozitia unei parti la conflict in scopuri umanitare:
a) de catre un stat neutru sau un alt stat care nu este parte la acest conflict, sau
b) de catre o organizatie internationala impartiala cu caracter umanitar, sub rezerva, in ambele cazuri, a indeplinirii conditiilor enuntate in articolul amintit.
3. Ambarcatiunile descrise in art. 27 al celei de-a II-a conventii vor fi protejate chiar daca notificarea avuta in vedere in acest articol nu a fost facuta. Partile la conflict trebuie totusi sa se informeze reciproc asupra oricarui element referitor la aceste ambarcatiuni care sa permita sa fie identificate si recunoscute mai usor.
ART. 23
Alte nave si ambarcatiuni sanitare
1. Navele si ambarcatiunile sanitare, altele decit cele prevazute in art. 22 al prezentului protocol si in art. 38 al celei de-a II-a conventii, trebuie, fie ca se afla pe mare sau in alte ape, sa fie respectate si protejate in modul prevazut pentru unitatile sanitare mobile de catre conventii si prezentul protocol. Protectia acestor nave neputind fi eficace decit daca ele pot fi identificate si recunoscute ca nave sau ambarcatiuni sanitare, ele trebuie sa fie marcate cu semnul distinctiv si sa se conformeze, in masura posibilului, dispozitiilor art. 43 alin. 2 al celei de-a II-a conventii.
2. Navele si ambarcatiunile prevazute in paragraful 1 ramin supuse dreptului razboiului. Ordinul de a stopa, de a indeparta sau de a lua o ruta determinata va putea sa le fie dat de orice nava de razboi navigind la suprafata, care este in masura sa faca sa fie executat acest ordin imediat, si ele vor trebui sa se supuna oricarui ordin de aceasta natura. Ele nu pot fi deturnate intr-un alt mod de la misiunea lor sanitara cit timp vor fi necesare pentru ranitii, bolnavii si naufragiatii care se afla la bordul lor.
3. Protectia prevazuta in paragraful 1 nu va inceta decit in conditiile enuntate in art. 34 si 35 ale celei de-a II-a conventii. Un refuz net de a se supune unui ordin dat in conformitate cu paragraful 2 constituie un act daunator inamicului in sensul art. 34 al celei de-a II-a conventii.
4. O parte la conflict va putea notifica unei parti adverse, de indata ce va fi posibil inaintea plecarii, numele, caracteristicile, ora de plecare prevazuta, ruta, viteza estimata a navei sau ambarcatiunii sanitare, mai ales daca este vorba de nave mai mari de 2.000 tone brute, si va putea comunica toate celelalte informatii care ar usura identificarea si recunoasterea. Partea adversa trebuie sa confirme primirea acestor informatii.
5. Dispozitiile art. 37 al celei de-a II-a conventii se aplica personalului sanitar si religios care se afla la bordul acestor nave si ambarcatiuni.
6. Dispozitiile pertinente ale celei de-a II-a conventii se aplica ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor care apartin categoriilor prevazute in art. 13 al celei de-a II-a conventii si in art. 44 al prezentului protocol, care se afla la bordul acestor nave si ambarcatiuni sanitare. Persoanele civile ranite, bolnavii si naufragiatii care nu apartin nici uneia din categoriile mentionate in art. 13 al celei de-a II-a conventii nu trebuie, daca ele sint pe mare, nici sa fie predate unei parti care nu este a lor, nici sa fie obligate sa paraseasca nava; daca, cu toate acestea, ele se afla sub puterea unei parti la conflict care nu este a lor, cea de-a IV-a conventie si prezentul protocol le sint aplicabile.
ART. 24
Protectia aeronavelor sanitare
Aeronavele sanitare vor fi respectate si protejate in conformitate cu dispozitiile prezentului titlu.
ART. 25
Aeronave sanitare in zone care nu sint dominate de catre partea adversa
In zonele terestre dominate de catre forte prietene sau in zone maritime care nu sint in fapt dominate de catre o parte adversa, si in spatiul lor aerian, respectarea si protectia aeronavelor sanitare ale unei parti in conflict nu depind de un acord cu partea adversa. O parte in conflict care intrebuinteaza astfel aeronavele sale sanitare in aceste zone va putea, cu toate acestea, pentru a intari securitatea lor, sa prezinte partii adverse notificarile prevazute in art. 29, mai ales cind aceste aeronave efectueaza zboruri care le aduc in bataia sistemelor de arme sol-aer ale partii adverse.
ART. 26
Aeronave sanitare in zone de contact sau similare
1. In partile zonei de contact dominata de fapt de catre forte prietene, ca si in zonele pe care in fapt nici o forta nu le domina in mod clar, si in spatiul aerian corespunzator, protectia aeronavelor sanitare nu poate fi pe deplin eficace decit daca un acord prealabil a intervenit intre autoritatile militare competente ale partilor la conflict, asa cum este prevazut in art. 29. In absenta unui astfel de acord, aeronavele sanitare actioneaza doar pe riscul lor; aeronavele sanitare vor trebui, cu toate acestea, sa fie respectate atunci cind vor fi fost recunoscute ca atare.
2. Expresia zona de contact se aplica oricarei zone terestre in care elementele avansate ale fortelor opuse sint in contact unele cu celelalte, mai ales acolo unde sint expuse tragerilor directe de la sol.
ART. 27
Aeronave sanitare in zonele dominate de partea adversa
1. Aeronavele sanitare ale partii la conflict vor ramine protejate in timp ce survoleaza zone terestre sau maritime dominate in fapt de catre o parte adversa, cu conditia de a fi obtinut in prealabil, pentru astfel de zboruri, acordul autoritatii competente a acestei parti adverse.
2. O aeronava sanitara care survoleaza o zona dominata, in fapt, de o parte adversa, in absenta acordului prevazut de paragraful 1 sau contravenind unui astfel de acord, ca urmare a unei erori de navigatie sau a unei situatii de urgenta afectind securitatea zborului, va trebui sa faca tot posibilul pentru a se face identificata si pentru a informa partea adversa. Indata ce partea adversa va fi recunoscut o astfel de aeronava sanitara, ea va trebui sa faca toate eforturile normale pentru a da ordinul de aterizare sau de amerizare prevazut in art. 30 paragraful 1, sau pentru a lua alte masuri care sa ocroteasca interesele acestei parti si pentru a da aeronavei, in cele doua cazuri, timpul de a se supune, inainte de a recurge la un atac.
ART. 28
Restrictii la utilizarea aeronavelor sanitare
1. Este interzis partilor la conflict sa utilizeze aeronavele lor sanitare pentru a incerca sa obtina un avantaj militar asupra partii adverse. Prezenta aeronavelor sanitare nu trebuie sa fie folosita pentru a se incerca sa se puna obiective militare la adapost de un atac.
2. Aeronavele sanitare nu vor trebui sa fie utilizate pentru a culege sau transmite informatii cu caracter militar si nu trebuie sa transporte materiale destinate acestui scop. Le este interzis sa transporte persoane sau o incarcatura necuprinsa in definitia data in art. 8 alin. f). Transportul la bord de efecte personale ale ocupantilor sau de material destinat in exclusivitate sa faciliteze navigatia, comunicatiile sau identificarea nu este considerat ca interzis.
3. Aeronavele sanitare nu trebuie sa transporte alte arme decit armele portative si munitiile care vor fi fost luate de la ranitii, bolnavii sau naufragiatii care se gasesc la bord si care nu vor fi fost predate serviciilor competente, precum si arme usoare individuale necesare pentru a permite personalului sanitar ce se afla la bord de a-si asigura apararea sa si aceea a ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor ce se afla in ingrijirea sa.
4. Efectuind zborurile prevazute in art. 26 si 27, aeronavele sanitare nu trebuie sa fie folosite, fara un acord prealabil cu partea adversa, pentru cautarea ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor.
ART. 29
Notificari si acorduri referitoare la aeronavele sanitare
1. Notificarile prevazute in art. 25 sau cererile de acord prealabil prevazute in art. 26, 27, 28 paragraful 4 si 31 trebuie sa indice numarul prevazut de aeronave sanitare, planurile de zbor si mijloacele lor de identificare; ele vor fi interpretate ca semnificind ca fiecare zbor se va efectua conform cu dispozitiile art. 28.
2. Partea care primeste o notificare intocmita in baza art. 25 trebuie sa confirme neintirziat primirea acesteia.
3. Partea care primeste o cerere de acord prealabil in conformitate fie cu art. 26, 27 sau 31, fie cu art. 28 paragraful 4, trebuie sa notifice cit mai repede posibil partii solicitante:
a) fie acceptarea cererii;
b) fie respingerea cererii;
c) fie o propunere rezonabila de modificare a cererii. Ea poate, de asemenea, sa propuna interzicerea sau restringerea altor zboruri in zona in timpul perioadei avute in vedere. Daca partea care a prezentat cererea accepta contrapropunerile, ea trebuie sa notifice acordul sau celeilalte parti.
4. Partile vor lua masurile necesare pentru a face posibile aceste notificari si pentru a incheia rapid aceste acorduri.
5. Partile vor lua, de asemenea, masurile necesare pentru ca continutul pertinent al acestor notificari si al acestor acorduri sa fie difuzate rapid unitatilor militare si ca acestea sa fie incunostiintate rapid despre mijloacele de identificare folosite de respectivele aeronave sanitare.
ART. 30
Aterizarea si inspectarea aeronavelor sanitare
1. Aeronavele sanitare, survolind zone dominate in fapt de partea adversa sau zone pe care in fapt nici o forta nu le domina in mod evident, pot fi somate sa aterizeze sau sa amerizeze, dupa caz, pentru a permite inspectia prevazuta in paragrafele urmatoare. Aeronavele sanitare vor trebui sa se supuna oricarei somatii de acest gen.
2. Daca o aeronava sanitara aterizeaza sau amerizeaza la somatie sau pentru alte motive, ea nu poate fi supusa inspectiei decit pentru a se verifica elementele mentionate in paragrafele 3 si 4. Inspectia va trebui sa fie intreprinsa fara intirziere si sa se efectueze rapid. Partea care procedeaza la inspectie nu trebuie sa ceara ca ranitii si bolnavii sa fie debarcati din aeronava, cu exceptia cazului cind debarcarea este indispensabila inspectarii. In orice caz, ea trebuie sa vegheze ca aceasta inspectie sau aceasta debarcare sa nu agraveze starea ranitilor sau bolnavilor.
3. Daca inspectia arata ca aeronava:
a) este o aeronava sanitara in sensul art. 8 alin. j);
b) nu contravine conditiilor prescrise in art. 28; si
c) nu a efectuat zborul sau in lipsa sau cu violarea unui acord prealabil, atunci cind un astfel de acord se impune, aeronava cu acei din ocupantii sai apartinind fie unei parti adverse, fie unui stat neutru sau unui alt stat care nu este parte la conflict, va fi autorizata sa-si continue neintirziat zborul.
4. Daca inspectia arata ca aeronava:
a) nu este o aeronava sanitara in sensul art. 8 alin. j;
b) contravine conditiilor prevazute in art. 28; sau
c) a efectuat zborul sau in lipsa sau cu violarea unui acord prealabil, atunci cind un astfel de acord se impune,
aeronava poate fi retinuta. Ocupantii sai trebuie sa fie tratati cu totii in conformitate cu dispozitiile pertinente ale conventiilor si ale prezentului protocol. In cazul cind aeronava retinuta era afectata ca aeronava sanitara permanenta, ea nu poate fi utilizata ulterior decit ca aeronava sanitara.
ART. 31
Statele neutre sau alte state care nu sint parti la conflict
1. Aeronavele sanitare nu trebuie, cu exceptia cazului cind exista un acord prealabil, nici sa survoleze teritoriul unui stat neutru sau al unui alt stat care nu este parte la conflict, si nici sa aterizeze sau sa amerizeze. Cu toate acestea, daca un astfel de acord exista, aceste aeronave vor trebui sa fie respectate pe toata durata zborului lor si pe timpul eventualelor escale. Ele vor trebui, cu toate acestea, sa se supuna oricarei somatii de aterizare sau amerizare, dupa caz.
2. O aeronava sanitara care, in lipsa unui acord sau contravenind dispozitiilor unui acord, survoleaza teritoriul unui stat neutru sau al unui alt stat care nu este parte la conflict, fie ca urmare a unei erori de navigatie, fie ca urmare a unei situatii de urgenta privind securitatea zborului, trebuie sa se straduiasca sa notifice zborul sau si sa se faca identificata. Indata ce acest stat va fi recunoscut o astfel de aeronava sanitara, el va trebui sa depuna toate eforturile cuvenite pentru a da ordinul de aterizare sau amerizare, prevazut in art. 30 paragraful 1, sau pentru a lua alte masuri de a ocroti interesele acestui stat si pentru a da aeronavei, in ambele cazuri, timpul sa se supuna inainte de a recurge la un atac.
3. Daca o aeronava sanitara, in conformitate cu un acord sau in conditiile indicate in paragraful 2, aterizeaza sau amerizeaza, la somatie sau pentru alte motive, pe teritoriul unui stat neutru sau al unui stat care nu este parte la conflict, ea va putea fi supusa unei inspectii pentru a se determina daca ea este intr-adevar o aeronava sanitara. Inspectia va trebui sa fie intreprinsa fara intirziere si efectuata rapid. Partea care procedeaza la inspectie nu trebuie sa ceara ca ranitii si bolnavii care depind de partea care utilizeaza aeronava sa fie debarcati din aeronava, in afara de cazul in care aceasta debarcare este indispensabila inspectiei. In orice caz, ea va veghea ca aceasta inspectie sau aceasta debarcare sa nu agraveze starea ranitilor si a bolnavilor. Daca inspectia arata ca este vorba efectiv de o aeronava sanitara, aceasta aeronava cu ocupantii sai, cu exceptia celor care trebuie sa fie retinuti in baza regulilor de drept international a
plicabil in conflicte armate, va fi autorizata sa-si continue zborul si va beneficia de facilitatile corespunzatoare. Daca inspectia arata ca aceasta aeronava nu este o aeronava sanitara, aeronava va fi retinuta si ocupantii sai vor fi tratati in conformitate cu dispozitiile paragrafului 4.
4. Cu exceptia celor care sint debarcati cu titlu temporar, ranitii, bolnavii si naufragiatii debarcati dintr-o aeronava sanitara, cu consimtamintul autoritatii locale, pe teritoriul unui stat neutru sau al unui stat care nu este parte la conflict, vor fi, in afara cazului unei intelegeri diferite intre acest stat si partile in conflict, retinuti de catre acest stat atunci cind regulile dreptului international aplicabil in conflictele armate o cer, astfel ca ei sa nu poata lua parte din nou la ostilitati. Cheltuielile de spitalizare si internare cad in sarcina statului de care aceste persoane depind.
5. Statele neutre sau celelalte state care nu sint parti la conflict vor aplica, in mod egal tuturor partilor la conflict, conditiile si eventualele restrictii referitoare la survolul teritoriului lor de catre aeronave sanitare sau la aterizarea acestor aeronave.

Sectiunea III
Persoane disparute si decedate

ART. 32
Principiu general
In aplicarea prezentei sectiuni, activitatea inaltelor parti contractante, a partilor la conflict si a organizatiilor umanitare internationale mentionate in conventii si in prezentul protocol va fi motivata in primul rind de catre dreptul pe care-l au familiile de a cunoaste soarta membrilor lor.
ART. 33
Persoane disparute
1. Indata ce imprejurarile o permit si cel mai tirziu incepind de la sfirsitul ostilitatilor active, fiecare parte la conflict trebuie sa caute persoanele a caror disparitie a fost semnalata de o parte adversa. Numita parte adversa trebuie sa comunice toate informatiile utile despre aceste persoane, pentru a facilita cercetarile.
2. Pentru a facilita stringerea de informatii prevazute in paragraful precedent, fiecare parte la conflict trebuie, in ceea ce priveste persoanele care nu ar beneficia de un regim mai favorabil in virtutea conventiilor sau a prezentului protocol:
a) sa inregistreze informatiile prevazute in art. 138 al celei de-a IV-a conventii despre acele persoane care au fost detinute, inchise sau tinute in captivitate sau in alt mod, mai mult de doua saptamini, ca urmare a ostilitatilor sau a unei ocupatii, sau care au decedat in cursul unei perioade de detentie;
b) in toata masura posibilului, sa faciliteze si, daca este necesar, sa efectueze cautarea acestor persoane si sa inregistreze informatiile despre aceste persoane, daca ele au decedat in alte imprejurari, ca urmare a ostilitatilor sau a unei ocupatii.
3. Informatiile despre persoanele a caror disparitie a fost semnalata in aplicarea paragrafului 1 si a cererilor relative la aceste informatii, sint transmise fie direct, fie prin intermediul puterii protectoare, al Agentiei centrale de depistare a Comitetului International al Crucii Rosii, sau al societatilor nationale de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu). Atunci cind informatiile nu sint transmise prin intermediul Comitetului International al Crucii Rosii si al agentiei sale de depistare, fiecare parte la conflict procedeaza astfel incit acestea sa fie furnizate si agentiei centrale de depistare.
4. Partile la conflict se vor stradui sa se inteleaga asupra aranjamentelor care sa permita echipelor de cautare sa identifice si sa ridice mortii in zonele cimpului de lupta; aceste aranjamente vor putea sa prevada, cind va fi cazul, ca aceste echipe sa fie insotite de un personal al partii adverse, atunci cind ele isi indeplinesc misiunea in zonele care sint sub controlul acestei parti adverse. Personalul acestor echipe va trebui sa fie respectat si protejat atunci cind se dedica in exclusivitate unor astfel de misiuni.
ART. 34
Ramasitele persoanelor decedate
1. Ramasitele persoanelor care au decedat din cauze avind legatura cu o ocupatie sau in timpul unei detentii, ca rezultat al unei ocupatii sau al ostilitatilor si acelea ale persoanelor care nu erau resortisantii tarii in care ele au decedat ca urmare a ostilitatilor, vor trebui sa fie respectate, iar mormintele tuturor acestor persoane trebuie sa fie respectate, intretinute si marcate asa cum este prevazut in art. 130 al celei de-a IV-a conventii, in masura in care amintitele ramasite si morminte nu beneficiaza de un regim mai favorabil in virtutea conventiilor si a prezentului protocol.
2. Indata ce imprejurarile si relatiile intre partile adverse o permit, inaltele parti contractante pe teritoriul carora sint situate mormintele si, daca e cazul, alte locuri in care se afla ramasitele persoanelor decedate ca urmare a ostilitatilor, in timpul unei ocupatii sau in caz de detentie, trebuie sa incheie acorduri in vederea:
a) facilitarii accesului la morminte al membrilor familiilor persoanelor decedate si al reprezentantilor serviciilor oficiale de inregistrare a mormintelor si adoptarii dispozitiilor de ordin practic referitoare la acest acces;
b) asigurarii in permanenta a protectiei si intretinerii acestor morminte;
c) facilitarii reintoarcerii in tara de origine a ramasitelor persoanelor decedate si a obiectelor lor personale, la cererea acestei tari, sau la cererea familiei, cu conditia ca aceasta tara sa nu se opuna la aceasta.
3. In absenta acordurilor prevazute in paragraful 2 b) sau c) si daca tara de origine a acestor persoane decedate nu este dispusa sa asigure intretinerea acestor morminte pe cheltuiala sa, inalta parte contractanta pe teritoriul careia sint situate aceste morminte poate sa ofere sa faciliteze intoarcerea ramasitelor in tara de origine. Daca aceasta oferta nu a fost acceptata in termen de cinci ani dupa ce a fost facuta, inalta parte contractanta va putea, dupa ce a avizat tara de origine, sa aplice dispozitiile prevazute in legislatia sa cu privire la cimitire si morminte.
4. Inalta parte contractanta pe teritoriul careia sint situate mormintele vizate in prezentul articol este autorizata sa exhumeze ramasitele doar:
a) in conditiile descrise in paragrafele 2 c) sau 3; sau
b) atunci cind exhumarea se impune pentru motive de interes public, inclusiv in cazurile de necesitate sanitara si de ancheta, caz in care inalta parte contractanta trebuie, intotdeauna, sa trateze ramasitele persoanelor decedate cu respect si sa informeze tara de origine despre intentia de a exhuma, dind precizari asupra locului prevazut pentru noua inhumare.

TITLUL III
METODE SI MIJLOACE DE LUPTA, STATUTUL DE COMBATANT SI DE PRIZONIER DE RAZBOI

Sectiunea I
Metode si mijloace de lupta

ART. 35
Reguli fundamentale
1. In orice conflict armat, dreptul partilor la conflict de a alege metodele si mijloacele de lupta nu este nelimitat.
2. Este interzis sa se intrebuinteze arme, proiectile si materiale, ca si metode de lupta de natura sa provoace suferinte inutile.
3. Este interzis sa se utilizeze metode si mijloace de lupta care sint concepute pentru a cauza, sau de la care se poate astepta ca vor cauza pagube excesive, de durata si grave mediului natural.
ART. 36
Arme noi
In cercetarea, punerea la punct, achizitionarea sau adoptarea unei noi arme, a unor noi mijloace sau a unor noi metode de lupta, o inalta parte contractanta are obligatia de a determina ca nu cumva intrebuintarea acestora sa fie interzisa, in anumite imprejurari sau in toate imprejurarile, de catre prevederile prezentului protocol sau de orice alta regula de drept international aplicabila acestei inalte parti contractante.
ART. 37
Interzicerea perfidiei
1. Este interzisa omorirea, ranirea sau capturarea unui adversar recurgind la perfidie. Constituie perfidie actele care fac apel, cu intentia de inselare, la buna-credinta a unui adversar pentru a-l face sa creada ca are dreptul sa primeasca sau obligatia sa acorde protectia prevazuta in regulile dreptului international aplicabil la conflictele armate. Actele urmatoare constituie exemple de perfidie:
a) simularea intentiei de a negocia sub acoperirea steagului de parlamentare sau simularea predarii;
b) simularea unei incapacitati datorita ranilor sau bolii;
c) simularea posedarii statutului de civil sau de necombatant;
d) simularea posedarii unui statut protejat utilizind semne, embleme sau uniforme ale Natiunilor Unite, ale statelor neutre sau ale altor state care nu sint parti la conflict.
2. Stratagemele de razboi nu sint interzise. Constituie stratageme de razboi actele care au drept scop sa induca in eroare un adversar sau de a-l face sa comita imprudente, dar care nu incalca nici o regula de drept international aplicabil in conflictele armate si care, nefacind apel la buna-credinta a adversarului in ceea ce priveste protectia prevazuta de acest drept nu sint perfide. Actele urmatoare sint exemple de stratageme de razboi: folosirea camuflajelor, a momelilor, a operatiunilor simulate si a informatiilor false.
ART. 38
Embleme recunoscute
1. Este interzis a se utiliza fara a avea dreptul semnul distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului si Soarelui Rosu sau alte embleme, semne sau semnale prevazute de catre conventii sau de prezentul protocol. Este, deopotriva, interzis de a recurge la o folosire abuziva, deliberata, intr-un conflict armat, a altor embleme, semne sau semnale protectoare recunoscute pe plan international, inclusiv steagul parlamentar si emblema protectoare a bunurilor culturale.
2. Este interzis sa se utilizeze emblema distinctiva a Natiunilor Unite in afara cazurilor in care folosirea este autorizata de aceasta organizatie.
ART. 39
Semne de nationalitate
1. Este interzis sa se utilizeze, intr-un conflict armat, drapele sau pavilioane, simboluri, insigne sau uniforme militare ale unor state neutre sau ale altor state care nu sint parti la conflict.
2. Este interzis sa se utilizeze drapele sau pavilioane, simboluri, insigne sau uniforme militare ale partilor adverse pe timpul atacurilor sau pentru a disimula, a favoriza, a proteja sau a impiedica operatiunile militare.
3. Nici o dispozitie a prezentului articol sau a art. 37 paragraful 1 d) nu afecteaza regulile existente, general recunoscute ale dreptului international, aplicabile spionajului sau intrebuintarii pavilioanelor in purtarea conflictelor armate pe mare.
ART. 40
Crutare
Este interzis de a se ordona sa nu existe supravietuitori, de a ameninta cu aceasta adversarul sau de a conduce ostilitatile in functie de aceasta decizie.
ART. 41
Protectia inamicului scos din lupta
1. Nici o persoana recunoscuta sau trebuind sa fie recunoscuta, tinind cont de imprejurari, ca fiind scoasa din lupta, nu trebuie sa faca obiectul unui atac.
2. Este scoasa din lupta orice persoana:
a) care a cazut in miinile unei parti adverse;
b) care exprima in mod clar intentia sa de a se preda;
c) care si-a pierdut cunostinta sau este in alt fel in stare de incapacitate, ca urmare a ranilor sau a bolii si, in consecinta, incapabila sa se apere, cu conditia ca, in toate cazurile, ea sa se abtina de la orice act de ostilitate si sa nu incerce sa evadeze.
3. Atunci cind persoane care au dreptul la protectie ca prizonieri de razboi se afla sub puterea unei parti adverse in conditii neobisnuite de lupta, care impiedica sa fie evacuata cum este prevazut la titlul III, sectiunea I a celei de-a III-a conventii, ele trebuie sa fie eliberate si trebuie sa fie luate toate precautiile utile pentru a asigura securitatea lor.
ART. 42
Ocupantii aeronavelor
1. Nici o persoana care sare cu parasuta dintr-o aeronava in pericol nu trebuie sa faca obiectul unui atac in timpul coboririi.
2. Atingind solul unui teritoriu controlat de o parte adversa, persoana care a sarit cu parasuta dintr-o aeronava in pericol trebuie sa aiba posibilitatea de a se preda inainte de a face obiectul unui atac, daca nu este evident ca ea se deda unui act de ostilitate.
3. Trupele aeropurtate nu sint protejate de prezentul articol.
Sectiunea II
Statutul de combatant si de prizonier de razboi
ART. 43
Fortele armate
1. Fortele armate ale unei parti in conflict se compun din toate fortele, toate grupurile si toate unitatile armate si organizate care sint puse sub comanda, care raspund de conduita subordonatilor sai fata de aceasta parte, chiar daca aceasta este reprezentata de un guvern sau o autoritate nerecunoscuta de catre partea adversa. Aceste forte armate vor trebui sa fie supuse unui regim de disciplina interna care sa asigure, in special, respectarea regulilor de drept international aplicabile la conflictele armate.
2. Membrii fortelor armate ale unei parti la conflict (altii decit personalul sanitar si religios prevazut in art. 33 al celei de-a III-a conventii) sint combatanti, adica au dreptul de a participa direct la ostilitati.
3. Partea la un conflict, care incorporeaza in fortele sale armate o organizatie paramilitara sau un serviciu armat insarcinat cu mentinerea ordinii, trebuie sa notifice aceasta celorlalte parti la conflict.
ART. 44
Combatantii si prizonierii de razboi
1. Orice combatant, in sensul art. 43, care cade in miinile partii adverse, este prizonier de razboi.
2. Desi toti combatantii sint obligati sa respecte regulile de drept international aplicabil in conflictele armate, incalcarile acestor reguli nu priveaza pe combatant de dreptul sau de a fi considerat drept combatant, sau daca se afla in miinile unei parti adverse, de dreptul sau de a fi considerat ca prizonier de razboi, cu exceptia cazurilor prevazute in paragrafele 3 si 4.
3. Pentru ca protectia populatiei civile impotriva efectelor ostilitatilor sa fie intarita, combatantii sint obligati sa se diferentieze de populatia civila atunci cind iau parte la un atac sau la o operatiune militara pregatitoare a unui atac. Dat fiind totusi ca exista situatii in conflictele armate in care, ca urmare a naturii ostilitatilor, un combatant armat nu se poate diferentia de populatia civila, el isi pastreaza statutul de combatant, cu conditia ca, in astfel de situatii, sa poarte armele sale la vedere:
a) pe durata fiecarei actiuni militare si
b) in timpul in care este expus vederii de catre adversar atunci cind ia parte la o desfasurare militara care precede lansarea unui atac la care trebuie sa participe.
Actele care corespund conditiilor prevazute de prezentul paragraf nu sint considerate ca perfide in sensul art. 37 paragraful 1 alin. c).
4. Orice combatant care cade in miinile unei parti adverse, atunci cind nu indeplineste conditiile prevazute in cea de-a doua fraza din paragraful 3, pierde dreptul de a fi considerat ca prizonier de razboi dar, cu toate acestea, beneficiaza de protectii echivalente, in toate privintele, cu acelea care sint acordate prizonierilor de razboi de catre cea de-a III-a conventie si de catre prezentul protocol. Aceasta protectie cuprinde protectii echivalente celor care sint acordate prizonierilor de razboi de cea de-a III-a conventie, in cazul in care o astfel de persoana este judecata si condamnata pentru orice infractiuni pe care le va fi comis.
5. Combatantul care cade in miinile unei parti adverse, atunci cind nu participa la un atac sau la o alta actiune militara pregatitoare a unui atac, nu pierde, ca urmare a activitatilor sale anterioare, dreptul de a fi considerat drept combatant si prizonier de razboi.
6. Prezentul articol nu priveaza pe nimeni de dreptul de a fi considerat ca prizonier de razboi in sensul art. 4 al celei de-a III-a conventii.
7. Prezentul articol nu are drept obiect modificarea practicii statelor, general acceptata, referitoare la portul uniformei de catre combatantii afectati unitatilor armate regulate in uniforma unei parti la conflict.
8. In afara categoriilor de persoane prevazute in art. 13 al primei si al celei de-a II-a conventii, toti membrii fortelor armate ale unei parti la conflict, asa cum sint definiti in art. 43 al prezentului protocol, au dreptul la protectia acordata de catre conventiile mentionate daca sint raniti sau bolnavi, sau in cazul celei de-a II-a conventii, daca au naufragiat pe mare sau in alte ape.
ART. 45
Protectia persoanelor care au luat parte la ostilitati
1. O persoana care ia parte la ostilitati si cade in miinile partii adverse este presupusa a fi prizonier de razboi si, in consecinta este protejata de catre cea de-a III-a conventie, atunci cind ea revendica statutul de prizonier de razboi, sau rezulta ca are dreptul la statutul de prizonier de razboi, sau atunci cind partea de care ea depinde revendica pentru ea acest statut pe calea notificarii adresate puterii care o detine sau puterii protectoare. Daca exista vreo indoiala asupra dreptului sau la statutul de prizonier de razboi, aceasta persoana continua sa beneficieze de acest statut si, prin urmare, de protectia celei de-a III-a conventii si a prezentului protocol, asteptind ca statutul sau sa fie determinat de un tribunal competent.
2. Daca o persoana cazuta in miinile unei parti adverse nu este detinuta ca prizonier de razboi si trebuie sa fie judecata de aceasta parte pentru o infractiune in legatura cu ostilitatile, ea este indreptatita sa-si valorifice dreptul sau la statutul de prizonier de razboi in fata unui tribunal judiciar si sa obtina ca aceasta problema sa fie rezolvata. De fiecare data cind procedura aplicabila o permite, problema trebuie sa fie solutionata inainte de a se fi decis asupra infractiunii. Reprezentantii puterii protectoare au dreptul sa asiste la dezbaterile in cursul carora aceasta problema trebuie sa fie rezolvata, in afara cazului exceptional in care aceste dezbateri se desfasoara cu usile inchise in interesul securitatii de stat. In acest caz, puterea detinatoare trebuie sa informeze despre aceasta puterea protectoare.
3. Orice persoana care, luind parte la ostilitati, nu are dreptul la statutul de prizonier de razboi si nu beneficiaza de un tratament mai favorabil in conformitate cu cea de-a IV-a conventie, are dreptul, oricind, la protectia prevazuta in art. 75 al prezentului protocol. In teritoriul ocupat, o astfel de persoana, exceptind situatia cind este detinuta pentru spionaj, beneficiaza, de asemenea, in pofida dispozitiilor art. 5 al celei de-a IV-a conventii, de drepturile de comunicare prevazute in amintita conventie.
ART. 46
Spionii
1. In pofida oricarei alte dispozitii din conventii sau din prezentul protocol, un membru al fortelor armate ale unei parti la conflict care cade in miinile unei parti adverse atunci cind se deda la activitati de spionaj, nu are dreptul la statutul de prizonier de razboi si poate fi tratat ca spion.
2. Un membru al fortelor armate ale unei parti in conflict care culege sau cauta sa culeaga, in folosul acestei parti, informatii intr-un teritoriu controlat de catre o parte adversa nu va fi considerat ca se deda unor activitati de spionaj daca, facind aceasta, este imbracat in uniforma fortelor sale armate.
3. Un membru al fortelor armate ale unei parti la conflict, care este rezident al unui teritoriu ocupat de catre o parte adversa si care culege sau cauta sa culeaga, in folosul partii de care depinde, informatii de interes militar in acest teritoriu, nu va fi considerat ca dedindu-se unor activitati de spionaj, in cazul in care, facind aceasta, nu actioneaza sub pretexte inselatoare sau intr-un mod deliberat clandestin. In plus, acest rezident nu pierde dreptul la statutul de prizonier de razboi si nu poate fi tratat ca spion decit in cazul unic in care este capturat atunci cind se deda la activitati de spionaj.
4. Un membru al fortelor armate ale unei parti la conflict, care nu este rezident al unui teritoriu ocupat de catre o parte adversa si care s-a dedat la activitati de spionaj in acest teritoriu, nu-si pierde dreptul la statutul de prizonier de razboi si nu poate fi tratat ca spion decit in cazul unic in care este capturat inainte de a se fi reintors la fortele armate de care apartine.
ART. 47
Mercenarii
1. Un mercenar nu are dreptul la statutul de combatant sau de prizonier de razboi.
2. Prin termenul mercenar se intelege orice persoana:
a) care este special recrutata in tara sau in strainatate pentru a lupta intr-un conflict armat;
b) care, in fapt, ia parte la ostilitati;
c) care ia parte la ostilitati in special in vederea obtinerii unui avantaj personal si careia ii este efectiv promisa, de catre o parte la conflict sau in numele ei, o remuneratie superioara aceleia promise sau platite combatantilor avind un grad si o functie analoage in fortele armate ale acestei parti;
d) care nu este nici resortisant al unei parti la conflict si nici rezident al teritoriului controlat de o parte la conflict;
e) care nu este membru al fortelor armate ale unei parti la conflict si
f) care nu a fost trimisa de catre un stat, altul decit o parte la conflict, in misiune oficiala ca membru al fortelor armate ale statului respectiv.

TITLUL IV
POPULATIA CIVILA

Sectiunea I
Protectia generala impotriva efectelor ostilitatilor

CAP. 1
Regula fundamentala si domeniul de aplicare

ART. 48
Regula fundamentala
In vederea asigurarii respectarii si protectiei populatiei civile si a bunurilor cu caracter civil, partile la conflict trebuie intotdeauna sa faca o diferentiere intre populatia civila si combatanti, ca si intre bunurile cu caracter civil si obiectivele militare si, in consecinta, sa dirijeze operatiunile lor numai impotriva obiectivelor militare.
ART. 49
Definitia atacurilor si domeniul de aplicare
1. Prin expresia atacuri se inteleg actele de violenta impotriva adversarului, fie ca aceste acte sint ofensive sau defensive.
2. Dispozitiile prezentului protocol referitoare la atacuri se aplica tuturor atacurilor, oricare ar fi teritoriul in care au loc, inclusiv pe teritoriul national apartinind unei parti la conflict, dar care se afla sub controlul unei parti adverse.
3. Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica oricarei operatiuni terestre, aeriene sau navale care poate sa afecteze pe pamint populatia civila, persoanele civile si bunurile cu caracter civil. In plus, ele se aplica tuturor atacurilor navale sau aeriene indreptate contra unor obiective pe pamint, daca nu afecteaza in alt fel regulile de drept international aplicabile la conflictele armate pe mare sau in aer.
4. Dispozitiile prezentei sectiuni completeaza regulile referitoare la protectia umanitara enuntate in cea de-a IV-a conventie, indeosebi in titlul II, si in celelalte acorduri internationale care leaga inaltele parti contractante, ca si celelalte reguli de drept international referitoare la protectia civililor si a bunurilor cu caracter civil impotriva ostilitatilor pe pamint, pe mare si in aer.

CAP. 2
Persoanele civile si populatia civila

ART. 50
Definitia persoanelor civile si a populatiei civile
1. Este considerata civila orice persoana care nu apartine uneia din categoriile prevazute in art. 4 A 1), 2), 3) si 6) al celei de-a III-a conventii si in art. 43 al prezentului protocol. In caz de indoiala, persoana respectiva va fi considerata civila.
2. Populatia civila cuprinde toate persoanele civile.
3. Prezenta in mijlocul populatiei civile a persoanelor izolate care nu raspund definitiei de persoana civila nu priveaza aceasta populatie de calitatea sa.
ART. 51
Protectia populatiei civile
1. Populatia civila si persoanele civile se bucura de o protectie generala contra pericolelor rezultind din operatiile militare. In scopul de a face aceasta protectie efectiva, regulile urmatoare, care se adauga celorlalte reguli de drept international aplicabil, vor trebui sa fie respectate in toate imprejurarile.
2. Nici populatia civila ca atare, nici persoanele civile nu vor trebui sa faca obiectul atacurilor. Sint interzise actele sau amenintarile cu violenta al caror scop principal este de a raspindi teroarea in populatia civila.
3. Persoanele civile se bucura de protectia acordata de catre prezenta sectiune, in afara de cazul cind participa direct la ostilitati si numai pe durata acestei participari.
4. Atacurile fara discriminare sint interzise. Prin expresia atacuri fara discriminare se inteleg:
a) atacuri care nu sint indreptate impotriva unui obiectiv militar determinat;
b) atacuri in care se folosesc metode si mijloace de lupta care nu pot fi indreptate impotriva unui obiectiv militar determinat, sau
c) atacuri in care se folosesc metode sau mijloace de lupta ale caror efecte nu pot fi limitate dupa cum le prescrie prezentul protocol, si care sint in consecinta, in fiecare din aceste cazuri, capabile sa loveasca, fara deosebire, obiective militare si persoane civile sau bunuri cu caracter civil.
5. Vor fi, intre altele, considerate ca efectuate fara discriminare urmatoarele tipuri de atacuri:
a) atacurile prin bombardament, oricare ar fi metodele sau mijloacele utilizate, care trateaza ca un obiectiv militar unic un anumit numar de obiective militare net distantate si distincte, situate intr-un oras, sat sau in orice zona continind o concentratie analoaga de persoane civile sau de bunuri cu caracter civil;
b) atacurile de la care se poate astepta ca sa cauzeze incidental pierderi de vieti omenesti la populatia civila, ranirea de persoane civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau o combinatie a acestor pierderi si pagube, care ar fi excesive in raport cu avantajul militar concret si direct asteptat.
6. Sint interzise atacurile indreptate cu titlu de represalii impotriva populatiei civile sau a persoanelor civile.
7. Prezenta sau miscarile populatiei civile sau ale unor persoane civile nu pot fi utilizate pentru a se pune anumite puncte sau anumite zone la adapost de operatiunile militare, mai ales pentru a incerca sa se puna obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere, sa favorizeze sau sa efectueze operatiunile militare. Partile la conflict nu trebuie sa dirijeze miscarile populatiei civile sau ale persoanelor civile pentru a incerca sa puna obiectivele militare la adapost de atacuri sau sa acopere operatiunile militare.
8. Nici o violare a acestor interdictii nu scuteste partile la conflict de obligatiile lor juridice fata de populatia civila si persoanele civile, inclusiv de obligatia de a lua masurile de precautie prevazute in art. 57.

CAP. 3
Bunuri cu caracter civil

ART. 52
Protectia generala a bunurilor cu caracter civil
1. Bunurile cu caracter civil nu vor face obiectul nici al atacurilor si nici al represaliilor.
Sint bunuri cu caracter civil toate bunurile care nu sint obiective militare in sensul paragrafului 2.
2. Atacurile vor fi strict limitate la obiectivele militare. In ceea ce priveste bunurile, obiectivele militare sint limitate la bunurile care, prin natura lor, prin amplasare, destinatie sau utilizare, aduc o contributie efectiva la actiunea militara si a caror distrugere, totala sau partiala, capturare sau neutralizare, in imprejurarile date, ofera un avantaj militar precis.
3. In caz de indoiala, un bun care este, normal, afectat unei utilizari civile, cum ar fi un lacas de cult, o casa, un alt tip de locuinta sau o scoala, este prezumat a nu fi utilizat in vederea aducerii unei contributii efective la actiunea militara.
ART. 53
Protectia bunurilor culturale si a lacasurilor de cult
Sub rezerva dispozitiilor Conventiei de la Haga, din 14 mai 1954, pentru protectia bunurilor culturale in caz de conflict armat si al altor instrumente internationale pertinente, este interzis:
a) sa se comita orice act de ostilitate indreptat impotriva monumentelor istorice, operelor de arta sau lacasurilor de cult care constituie patrimoniul cultural sau spiritual al popoarelor;
b) sa se utilizeze aceste bunuri in sprijinul efortului militar;
c) sa se faca din aceste bunuri obiect de represalii.
ART. 54
Protectia bunurilor indispensabile supravietuirii populatiei civile
1. Este interzisa infometarea civililor ca metoda de razboi.
2. Este interzis de a se ataca, a se distruge, a lua sau a scoate din uz bunuri indispensabile supravietuirii populatiei civile, cum ar fi proviziile alimentare si zonele agricole in care acestea se produc, recoltele, vitele, instalatiile si rezervele de apa potabila si lucrarile de irigatii, in scopul de a lipsi, ca urmare a valorii lor de subzistenta, populatia civila sau partea adversa, oricare ar fi motivatia de la care se porneste, fie pentru a infometa persoanele civile, a provoca deplasarea acestora, sau pentru oricare alt motiv.
3. Interdictiile prevazute in paragraful 2 nu se aplica daca bunurile enumerate sint utilizate de catre o parte adversa:
a) pentru subzistenta numai a membrilor fortelor sale armate;
b) in alte scopuri decit aceasta aprovizionare, dar ca sprijin direct al unei actiuni militare, cu conditia ca totusi sa nu angajeze, in nici un caz, impotriva acestor bunuri, actiuni de la care s-ar putea astepta ca sa lase populatiei civile atit de putina hrana sau apa incit ea sa fie supusa infometarii sau fortata sa se deplaseze.
4. Aceste bunuri nu vor face obiectul represaliilor.
5. Tinind cont de necesitatile vitale ale oricarei parti la conflict pentru apararea teritoriului sau national impotriva invadarii, derogarile la interdictiile prevazute in paragraful 2 sint permise unei parti la conflict pe un astfel de teritoriu care se afla sub controlul sau, daca ratiuni militare imperioase le impun.
ART. 55
Protectia mediului inconjurator natural
1. Razboiul va fi purtat veghind la protejarea mediului inconjurator natural impotriva daunelor intinse, de durata si grave. Aceasta protectie include interdictia de a utiliza metode sau mijloace de lupta concepute pentru a cauza sau de la care se asteapta sa cauzeze asemenea pagube mediului inconjurator natural si sa compromita, ca urmare, sanatatea sau supravietuirea populatiei.
2. Atacurile cu titlu de represalii indreptate impotriva mediului inconjurator natural sint interzise.
ART. 56
Protectia lucrarilor si a instalatiilor continind forte periculoase
1. Lucrarile de arta sau instalatiile continind forte periculoase, si anume barajele, digurile si centralele nucleare de producere a energiei electrice, nu vor face obiectul atacurilor, chiar daca ele constituie obiective militare, atunci cind astfel de atacuri pot provoca eliberarea acestor forte si, in consecinta, pot cauza pierderi importante populatiei civile. Celelalte obiective militare situate pe aceste lucrari sau instalatii sau in apropierea lor nu trebuie sa faca obiectul atacurilor, atunci cind astfel de atacuri pot provoca eliberarea de forte periculoase si, in consecinta, pot cauza pierderi considerabile populatiei civile.
2. Protectia speciala impotriva atacurilor prevazute in paragraful 1 nu poate inceta:
a) pentru baraje sau diguri, decit daca sint utilizate in alte scopuri decit functionarea normala si pentru sprijinul regulat, important si direct al operatiunilor militare si daca aceste atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin;
b) pentru centrale nucleare de producere a energiei electrice, decit daca ele furnizeaza curent electric pentru sprijinul regulat, important si direct al operatiunilor militare si daca astfel de atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin;
c) pentru celelalte obiective militare situate pe aceste lucrari sau instalatii sau in apropierea lor, decit daca acestea sint utilizate pentru sprijinul regulat, important si direct al operatiunilor militare si daca astfel de atacuri reprezinta singurul mijloc practic de a face sa inceteze acest sprijin.
3. In toate cazurile, populatia civila si persoanele civile continua sa beneficieze de toate protectiile care le sint conferite de catre dreptul international, inclusiv de masurile de precautie prevazute in art. 57. Daca protectia inceteaza si daca una din lucrari, una din instalatii sau unul din obiectivele militare mentionate in paragraful 1 este atacat, trebuie luate toate masurile de precautie posibile pentru a evita ca fortele periculoase sa fie eliberate.
4. Este interzis de a face obiect al represaliilor una din lucrari, instalatii sau unul din obiectivele mentionate in paragraful 1.
5. Partile la conflict se vor stradui sa nu amplaseze obiective militare in apropierea lucrarilor sau instalatiilor mentionate in paragraful 1. Cu toate acestea, instalatiile construite cu singurul scop de a apara lucrarile sau instalatiile protejate impotriva atacurilor sint autorizate si nu trebuie sa constituie ele insele obiect al atacurilor, cu conditia sa nu fie utilizate in ostilitati, cu exceptia actiunilor defensive necesare pentru a raspunde atacurilor impotriva lucrarilor sau instalatiilor protejate, si ca armamentul lor sa fie limitat la armele care nu pot servi decit la respingerea unei actiuni inamice impotriva lucrarilor sau instalatiilor protejate.
6. Inaltele parti contractante si partile la conflict sint invitate insistent sa incheie intre ele acorduri pentru a asigura o protectie suplimentara a bunurilor continind forte periculoase.
7. Pentru a facilita identificarea bunurilor protejate de prezentul articol, partile la conflict vor putea sa le marcheze cu un semn special constind dintr-un grup de trei cercuri colorate portocaliu intens, dispuse pe aceeasi axa, asa cum este specificat in art. 16 al anexei nr. 1 la prezentul protocol. Absenta unei astfel de semnalizari nu scuteste partile la conflict de obligatiile decurgind din prezentul articol.

CAP. 4
Masuri de precautie

ART. 57
Precautii in atac
1. Operatiunile militare trebuie sa fie conduse cu grija permanenta de a proteja populatia civila, persoanele civile si bunurile cu caracter civil.
2. In ceea ce priveste atacurile, trebuie luate urmatoarele masuri de precautie:
a) cei care decid sau pregatesc un atac trebuie:
i) sa faca tot ceea ce este practic posibil pentru a verifica ca obiectivele de atac nu sint nici persoane civile, nici bunuri cu caracter civil si nu beneficiaza de o protectie speciala, ci ca acestea sint obiective militare in sensul paragrafului 2 al art. 52, si ca dispozitiile prezentului protocol nu interzic atacarea acestora;
ii) sa ia toate masurile de precautie posibile, din punct de vedere practic, in ceea ce priveste alegerea mijloacelor si metodelor de atac, in vederea evitarii si, in tot cazul, a reducerii la minimum a pierderilor de vieti omenesti in cadrul populatiei civile, a ranirii persoanelor civile si a producerii de pagube la bunurile cu caracter civil, care ar putea fi cauzate incidental;
iii) sa se abtina de la lansarea unui atac de la care se poate astepta ca va cauza, incidental, pierderi de vieti omenesti in rindurile populatiei civile, ranirea persoanelor civile, pagube in bunuri cu caracter civil sau o combinatie a acestor pierderi si pagube care ar fi excesive in raport cu avantajul militar concret si direct asteptat;
b) un atac trebuie sa fie anulat sau intrerupt atunci cind reiese ca obiectivul sau nu este militar sau ca acesta beneficiaza de o protectie speciala sau cind se poate astepta ca atacul sa cauzeze, incidental, pierderi de vieti omenesti in rindul populatiei civile, ranirea persoanelor civile, pagube bunurilor cu caracter civil, sau o combinatie a acestor pierderi si pagube care ar fi excesive in raport cu avantajul militar concret si direct asteptat;
c) in cazul atacurilor care pot afecta populatia civila, trebuie lansat, in timp util si prin mijloace eficace, un avertisment, afara de cazul cind circumstantele nu permit aceasta.
3. Atunci cind este posibila alegerea intre mai multe obiective militare pentru a obtine un avantaj militar echivalent, trebuie sa se aleaga obiectivul pentru care se poate astepta ca atacul sa prezinte pericolul cel mai mic pentru persoanele civile sau pentru bunurile cu caracter civil.
4. In conducerea operatiunilor militare pe mare si in aer, fiecare parte la conflict trebuie sa ia, in conformitate cu drepturile si indatoririle ce decurg pentru ea din regulile de drept international aplicabil la conflictele armate, toate masurile de precautie rezonabile pentru a evita pierderile de vieti omenesti in rindurile populatiei civile si pagube bunurilor cu caracter civil.
5. Nici o dispozitie a prezentului articol nu poate fi interpretata ca autorizind atacurile impotriva populatiei civile, persoanelor civile sau a bunurilor cu caracter civil.
ART. 58
Precautii impotriva efectelor atacurilor
In masura in care aceasta este practic posibil, partile la conflict:
a) se vor stradui, sub rezerva art. 49 al celei de-a IV-a conventii, sa indeparteze, din vecinatatea obiectivelor militare, populatia civila, persoanele civile si bunurile cu caracter civil supuse autoritatii lor;
b) vor evita sa amplaseze obiective militare in interiorul sau in apropierea zonelor dens populate;
c) vor lua celelalte masuri de precautie necesare pentru a proteja, impotriva pericolelor ce rezulta din operatiile militare, populatia civila, persoanele civile si bunurile cu caracter civil supuse autoritatii lor.

CAP. 5
Localitati si zone sub protectie speciala

ART. 59
Localitati neaparate
1. Este interzis partilor la conflict sa atace prin orice mijloc localitatile neaparate.
2. Autoritatile competente ale unei parti la conflict vor putea sa declare localitate neaparata orice loc populat care se afla in apropierea sau in interiorul unei zone in care fortele armate sint in contact si care este deschis ocupatiei de catre o parte adversa. O astfel de localitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) toti combatantii, precum si armamentul si materialele militare mobile vor trebui sa fi fost evacuate;
b) sa nu se dea o intrebuintare ostila instalatiilor sau obiectivelor militare fixe;
c) autoritatile si populatia nu vor comite acte de ostilitate;
d) sa nu se intreprinda nici o activitate in sprijinul operatiunilor militare.
3. Prezenta, in aceasta localitate, a persoanelor special protejate de catre conventii si prezentul protocol si a fortelor de politie pastrate cu unicul scop al mentinerii ordinii publice nu este contrara conditiilor din paragraful 2.
4. Declaratia facuta in baza paragrafului 2 trebuie sa fie adresata partii adverse si trebuie sa determine si sa indice, in modul cel mai precis posibil, limitele localitatii neaparate. Partea la conflict care primeste declaratia trebuie sa confirme primirea si sa trateze localitatea ca o localitate neaparata, in afara de cazul cind conditiile stabilite in paragraful 2 nu sint efectiv indeplinite, caz in care ea trebuie sa informeze neintirziat partea care a facut aceasta declaratie. Chiar daca conditiile stabilite in paragraful 2 nu sint indeplinite, localitatea va continua sa beneficieze de protectia prevazuta de catre celelalte dispozitii ale prezentului protocol si de celelalte reguli ale dreptului international aplicabil in conflictele armate.
5. Partile la conflict vor putea sa se puna de acord asupra crearii de localitati neaparate, chiar daca aceste localitati nu indeplinesc conditiile stabilite la paragraful 2. Acordul ar trebui sa determine si sa indice, in modul cel mai precis posibil, limitele localitatii neaparate; in caz de necesitate, el poate fixa modalitati de control.
6. Partea in miinile careia se afla o localitate facind obiectul unui astfel de acord trebuie sa o marcheze, in masura posibilului, prin semne ce vor fi convenite cu cealalta parte si care trebuie sa fie plasate in locuri foarte vizibile, in special in perimetrul si la limitele localitatii si pe drumurile principale.
7. O localitate pierde statutul sau de localitate neaparata atunci cind nu mai indeplineste conditiile stabilite in paragraful 2 sau in acordul mentionat in paragraful 5. Intr-o astfel de eventualitate, localitatea continua sa beneficieze de protectia prevazuta de celelalte dispozitii ale prezentului protocol si de celelalte reguli de drept international aplicabile in conflictele armate.
ART. 60
Zone demilitarizate
1. Este interzis partilor la conflict sa extinda operatiunile lor militare in zonele carora le vor fi conferit prin acord statutul de zona demilitarizata, daca aceasta extindere este contrara dispozitiilor unui astfel de acord.
2. Acest acord va fi expres; el va putea fi incheiat verbal sau in scris, direct sau prin intermediul unei puteri protectoare sau al unei organizatii umanitare impartiale, si va consta in declaratii reciproce si concordante. Acordul va putea fi incheiat atit in timp de pace, cit si dupa inceperea ostilitatilor, si trebuie sa indice si sa determine in modul cel mai precis cu putinta limitele zonei demilitarizate; el va fixa, in caz de necesitate, modalitatile de control.
3. Obiectul unui astfel de acord va fi in mod normal o zona indeplinind urmatoarele conditii:
a) toti combatantii, precum si armamentul si materialele militare mobile vor trebui sa fi fost evacuate;
b) nu se va da o intrebuintare ostila instalatiilor si obiectivelor militare fixe;
c) autoritatile si populatia nu vor comite acte de ostilitate;
d) orice activitate legata de efortul militar va trebui sa fi incetat.
Partile in conflict se vor intelege in ceea ce priveste interpretarea ce trebuie data conditiilor stabilite in alin. d) si in privinta persoanelor, altele decit cele mentionate in paragraful 4, ce urmeaza a fi admise in zona demilitarizata.
4. Prezenta in aceasta zona a persoanelor special protejate de catre conventii si de catre prezentul protocol si a fortelor de politie pastrate cu unicul scop de a mentine ordinea publica nu este contrara conditiilor stabilite in paragraful 3.
5. Partea in miinile careia se afla o astfel de zona trebuie sa o marcheze, in masura posibilului, prin semne convenite cu cealalta parte, care trebuie plasate in locuri foarte vizibile, in special in perimetrul si in limitele zonei si pe drumurile principale.
6. Daca luptele se apropie de o zona demilitarizata, iar partile in conflict au incheiat un acord in acest scop, nici una dintre ele nu va putea utiliza aceasta zona in scopuri legate de conducerea operatiunilor militare, si nici sa abroge unilateral statutul acesteia.
7. In caz de violare evidenta de catre una dintre partile la conflict a dispozitiilor paragrafelor 3 sau 6, cealalta parte va fi eliberata de obligatiile ce decurg din acordul prin care s-a conferit zonei statutul de zona demilitarizata. Intr-o astfel de eventualitate, zona isi va pierde statutul, dar va continua sa beneficieze de protectia prevazuta de celelalte dispozitii ale prezentului protocol si de celelalte reguli de drept international aplicabile la conflictele armate.

CAP. 6
Protectia civila

ART. 61
Definitie si domeniu de aplicare
In sensul prezentului protocol:
a) prin expresia protectie civila se intelege indeplinirea tuturor sarcinilor umanitare, sau a mai multora dintre ele, mentionate mai jos, destinate sa protejeze populatia civila impotriva pericolelor ostilitatilor sau ale catastrofelor si s-o ajute sa depaseasca efectele lor imediate, asigurind conditiile necesare supravietuirii acesteia. Aceste sarcini sint urmatoarele:
i) serviciul de alerta;
ii) evacuarea;
iii) punerea la dispozitie si organizarea de adaposturi;
iv) aplicarea masurilor de camuflaj;
v) salvare;
vi) servicii sanitare, inclusiv prim ajutor si asistenta religioasa;
vii) lupta contra focului;
viii) reperarea si semnalizarea zonelor periculoase;
ix) decontaminarea si alte masuri de protectie analoage;
x) adapostirea si aprovizionarea de urgenta;
xi) ajutor in caz de urgenta pentru restabilirea si mentinerea ordinii in zonele sinistrate;
xii) restabilirea de urgenta a serviciilor indispensabile de utilitate publica;
xiii) servicii funerare de urgenta;
xiv) ajutor in ocrotirea bunurilor esentiale pentru supravietuire;
xv) activitati complementare necesare indeplinirii oricareia din sarcinile mentionate mai sus cuprinzind planificarea si organizarea, dar care nu se limiteaza la acestea;
b) prin expresia organisme de protectie civila se inteleg asezaminte si alte unitati infiintate sau autorizate de catre autoritatile competente ale partii in conflict pentru a indeplini oricare din sarcinile mentionate in alin. a) si care sint in exclusivitate afectate si utilizate pentru aceste sarcini;
c) prin termenul personal al organismelor de protectie civila se inteleg persoanele pe care o parte la conflict le afecteaza in exclusivitate pentru indeplinirea sarcinilor enumerate in alin. a), inclusiv personalul afectat in exclusivitate administratiei acestor organisme de catre autoritatea competenta a acestei parti;
d) prin termenul material al organismelor de protectie se intelege echipamentul, aprovizionarea si mijloacele de transport pe care aceste organisme le utilizeaza pentru a indeplini sarcinile enumerate la alin. a).
ART. 62
Protectia generala
1. Organismele civile de protectie civila ca si personalul lor trebuie sa fie respectate si protejate in conformitate cu dispozitiile prezentului protocol si, mai ales, cu dispozitiile prezentei sectiuni. Ele au dreptul sa se achite de sarcinile lor de protectie civila, in afara de cazurile de necesitate militara imperioasa.
2. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica deopotriva civililor care, desi nu apartin unor organisme civile de protectie civila, raspund unui apel al autoritatilor competente si indeplinesc, sub controlul lor, sarcini de protectie civila.
3. Cladirile si materialul utilizate in scopuri de protectie civila, ca si adaposturile destinate populatiei civile, sint reglementate de art. 52. Bunurile utilizate in scopurile protectiei civile nu pot fi distruse si nici deturnate de la destinatia lor, decit de catre partea carora acestea apartin.
ART. 63
Protectia civila in teritoriile ocupate
1. In teritoriile ocupate, organismele civile de protectie civila vor primi de la autoritati facilitatile necesare pentru indeplinirea sarcinilor lor. In nici o imprejurare, personalul lor nu trebuie constrins sa indeplineasca activitati care ar impiedica executarea convenabila a acestor sarcini. Puterea ocupanta nu va putea aduce nici o schimbare structurii sau personalului acestor organisme care ar putea prejudicia indeplinirea eficace a misiunilor lor. Aceste organisme civile de protectie civila nu vor fi obligate sa acorde prioritate resortisantilor sau intereselor acestei puteri.
2. Puterea ocupanta nu trebuie sa oblige, sa constringa sau sa incite organismele civile de protectie civila sa indeplineasca sarcinile lor intr-un mod care ar prejudicia in orice fel interesele populatiei civile.
3. Puterea ocupanta poate, pentru ratiuni de securitate, sa dezarmeze personalul de protectie civila.
4. Puterea ocupanta nu trebuie nici sa deturneze de la utilizarea lor specifica si nici sa rechizitioneze cladirile sau materialul apartinind organismelor de protectie civila sau utilizate de catre acestea, atunci cind aceasta deturnare sau aceasta rechizitie aduc prejudicii populatiei civile.
5. Puterea ocupanta poate sa rechizitioneze sau sa deturneze aceste mijloace, cu conditia continuarii respectarii regulii generale stabilite in paragraful 4 si sub rezerva urmatoarelor conditii speciale:
a) cladirile si materialul sa fie pentru alte necesitati ale populatiei civile;
b) rechizitia sau deturnarea sa dureze numai cit necesitatea exista.
6. Puterea ocupanta nu trebuie nici sa deturneze si nici sa rechizitioneze adaposturile puse la dispozitia populatiei civile sau necesare pentru nevoile acestei populatii.
ART. 64
Organisme civile de protectie civila ale unor state neutre sau ale altor state care nu sint parti la conflict si organisme internationale de coordonare
1. Art. 62, 63, 65 si 66 se aplica deopotriva personalului si materialelor organismelor civile, de protectie civila ale unor alte state neutre sau care nu sint parti la conflict, care indeplinesc sarcini de protectie civila enumerate in art. 61, pe teritoriul unei parti la conflict, cu consimtamintul si sub controlul acestei parti. Notificarea acestei asistente va fi adresata de indata ce va fi posibil oricareia dintre partile adverse interesate. In nici o imprejurare, aceasta activitate nu va fi considerata ca un amestec in conflict. Cu toate acestea, aceasta activitate ar trebui sa fie exercitata tinind seama, in mod curent, de interesele de securitate ale partilor in conflict interesate.
2. Partile la conflict care primesc asistenta mentionata in paragraful 1 si inaltele parti contractante care o acorda trebuie sa faciliteze, cind este cazul, coordonarea internationala a acestor actiuni de protectie civila. In acest caz, dispozitiile prezentului capitol se aplica organismelor internationale competente.
3. In teritoriile ocupate, puterea ocupanta nu poate sa excluda sau sa restringa activitatile organismelor civile de protectie civila ale unor state neutre sau ale altor state care nu sint parti la conflict si ale unor organisme internationale de coordonare decit daca ea poate sa asigure indeplinirea adecvata a sarcinilor de protectie civila prin propriile sale mijloace sau prin acelea ale teritoriului ocupat.
ART. 65
Incetarea protectiei
1. Protectia la care au dreptul organismele civile de protectie civila, personalul lor, cladirile, adaposturile si materialele lor nu va putea sa inceteze decit daca comit sau sint intrebuintate pentru a comite, in afara sarcinilor proprii, acte daunatoare inamicului. Cu toate acestea, protectia va inceta numai dupa ce o somatie va fixa, de cite ori este cazul, un termen rezonabil, dar va ramine fara efect.
2. Nu vor fi considerate acte daunatoare inamicului:
a) faptul de a executa sarcini de protectie civila sub conducerea sau supravegherea autoritatilor militare;
b) faptul ca personalul civil de protectie civila coopereaza cu personalul militar in indeplinirea sarcinilor de protectie civila sau ca militarii sint atasati organismelor civile de protectie civila;
c) faptul ca de indeplinirea sarcinilor de protectie civila ar putea, incidental, sa beneficieze si victime militare, in special acelea care sint scoase din lupta.
3. Nu va fi considerat ca act daunator inamicului nici portul de arme usoare individuale de catre personalul civil de protectie civila, in vederea mentinerii ordinii sau pentru propria sa protectie. Cu toate acestea, in zonele in care se desfasoara sau se pare ca vor trebui sa se desfasoare lupte terestre, partile la conflict vor da dispozitiile potrivite pentru a limita aceste arme la armele de mina, cum ar fi pistoalele sau revolverele, cu scopul de a facilita diferentierea intre personalul de protectie civila si combatanti. Chiar daca personalul de protectie civila poarta alte arme individuale usoare in aceste zone, acesta trebuie sa fie respectat si protejat indata ce va fi recunoscut ca atare.
4. Faptul ca organismele civile de protectie civila sint organizate dupa model militar, ca si caracterul obligatoriu al serviciului cerut personalului lor, nu le va priva, de asemenea, de protectia conferita de prezentul protocol.
ART. 66
Identificare
1. Fiecare parte la conflict trebuie sa se straduiasca sa procedeze in asa fel incit organismele de protectie civila, personalul lor, cladirile si materialele lor sa fie identificate atunci cind sint consacrate in exclusivitate indeplinirii sarcinilor de protectie civila. Adaposturile puse la dispozitia populatiei civile trebuie sa fie identificabile intr-un mod analog.
2. Fiecare parte la conflict trebuie sa se straduiasca, de asemenea, sa adopte si sa puna in aplicare metode si proceduri care sa permita identificarea adaposturilor civile, precum si personalul, cladirile si materialele de protectie civila care poarta sau arboreaza semnul distinctiv international al protectiei civile.
3. In teritoriile ocupate si in zonele in care se desfasoara sau se pare ca se vor desfasura lupte, personalul civil de protectie civila se va face recunoscut, ca regula generala, prin semnul distinctiv international al protectiei civile si al unei carti de identitate atestind statutul sau.
4. Semnul distinctiv international al protectiei civile consta dintr-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu, cind este utilizat pentru protectia organismelor de protectie civila, a cladirilor lor, a personalului si materialelor lor sau pentru protectia adaposturilor civile.
5. In afara semnului distinctiv, partile la conflict vor putea sa se puna de acord asupra utilizarii semnelor distinctive in scopul identificarii serviciilor de protectie civila.
6. Aplicarea dispozitiilor paragrafelor 1 si 4 este reglementata de cap. V din anexa nr. I a prezentului protocol.
7. In timp de pace, semnul descris in paragraful 4 poate fi utilizat cu consimtamintul autoritatilor nationale competente, in scopul identificarii serviciilor de protectie civila.
8. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor lua masurile necesare pentru a controla utilizarea semnului distinctiv international de protectie civila si pentru a preveni si reprima folosirea abuziva a acestuia.
9. Identificarea personalului sanitar si religios, a unitatilor sanitare si a mijloacelor de transport sanitare ale protectiei civile este reglementata deopotriva de art. 18.
ART. 67
Membrii fortelor armate si unitatile militare afectate organismelor de protectie civila
1. Membrii fortelor armate si unitatile militare afectate organismelor de protectie civila vor fi respectati si protejati, cu conditia ca:
a) acest personal si aceste unitati sa fie afectate in permanenta indeplinirii oricarei sarcini prevazute in art. 61 si sa i se consacre in exclusivitate;
b) daca a primit aceasta insarcinare, acest personal sa nu indeplineasca alte sarcini militare in timpul conflictului;
c) acest personaj sa se distinga net de ceilalti membri ai fortelor armate, purtind foarte vizibil semnul distinctiv international al protectiei civile, care trebuie sa fie suficient de mare, si avind in posesie cartea de identitate prevazuta in cap. V al anexei nr. I a prezentului protocol, atestind statutul sau;
d) acest personal si aceste unitati sa fie dotate numai cu arme individuale usoare in vederea mentinerii ordinii sau pentru propria lor aparare. Dispozitiile art. 65 paragraful 3 se vor aplica si in acest caz;
e) acest personal sa nu participe direct la ostilitati si sa nu comita sau sa nu fie intrebuintat pentru a comite, in afara sarcinilor de protectie civila, acte daunatoare partii adverse;
f) acest personal si aceste unitati sa-si indeplineasca sarcinile lor de protectie civila numai pe teritoriul national al partii lor.
Nerespectarea conditiilor enuntate in alin. e) de catre oricare membru al fortelor armate care este obligat prin conditiile prevazute in alin. a) si b) este interzisa.
2. Membrii personalului militar care servesc in organismele de protectie civila vor fi, daca cad in miinile unei parti adverse, prizonieri de razboi. In teritoriul ocupat ei pot sa fie folositi, dar numai in interesul populatiei civile din acest teritoriu, pentru sarcini de protectie civila, in masura in care este nevoie de aceasta, cu conditia, totusi, ca ei sa fie voluntari, daca aceasta munca este periculoasa.
3. Cladirile si elementele importante ale materialelor si ale mijloacelor de transport ale unitatilor militare afectate organismelor de protectie civila trebuie sa fie marcate vizibil cu semnul distinctiv international al protectiei civile. Acest semn trebuie sa fie suficient de mare.
4. Cladirile si materialele unitatilor militare afectate in permanenta organismelor de protectie civila si afectate in exclusivitate indeplinirii sarcinilor de protectie civila, daca vor cadea in miinile unei parti adverse, vor beneficia de dreptul razboiului. Cu toate acestea, nu se va putea schimba destinatia lor atita vreme cit ele sint necesare indeplinirii sarcinilor de protectie civila, in afara cazului unei necesitati militare imperioase, cu conditia ca, in prealabil, sa fi fost luate masuri pentru a se face fata, intr-un mod corespunzator, necesitatilor populatiei civile.

Sectiunea II
Ajutoare in favoarea populatiei civile

ART. 68
Domeniu de aplicare
Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica populatiei civile in sensul prezentului protocol si completeaza art. 23, 55, 59, 60, 61 si 62 si celelalte dispozitii pertinente ale celei de-a IV-a conventii.
ART. 69
Necesitati esentiale in teritoriile ocupate
1. In afara obligatiilor enumerate in art. 55 al celei de-a IV-a conventii, referitoare la aprovizionare cu provizii si medicamente, puterea ocupanta va asigura, de asemenea, in intreaga masura a mijloacelor sale si fara nici o diferentiere cu caracter defavorabil, furnizarea de imbracaminte, asternuturi, mijloace de adapostire si alte furnituri esentiale supravietuirii populatiei civile din teritoriul ocupat, precum si obiectele de cult necesare.
2. Actiunile de ajutor in favoarea populatiei civile din teritoriul ocupat sint reglementate de art. 59, 60, 61, 62, 108, 109, 110 si 111 ale celei de-a IV-a conventii, ca si de art. 71 al prezentului protocol, si vor fi infaptuite fara intirziere.
ART. 70
Actiuni de ajutor
1. Atunci cind populatia civila dintr-un teritoriu sub controlul unei parti in conflict, altul decit un teritoriu ocupat, este insuficient aprovizionata cu materiale si alimente mentionate in art. 69, vor fi intreprinse actiuni de asistenta cu caracter umanitar si impartial si fara nici o diferentiere cu caracter defavorabil, sub rezerva consimtamintului partilor vizate de catre aceste actiuni de asistenta. Ofertele de asistenta indeplinind conditiile de mai sus nu vor fi considerate nici ca un amestec in conflictul armat si nici drept acte ostile. Cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare va fi acordata prioritate persoanelor care, asa cum sint copiii, femeile insarcinate sau lehuze si mamele care alapteaza, trebuie, conform conventiei a IV-a sau prezentului protocol, sa faca obiectul unui tratament privilegiat sau al unei protectii deosebite.
2. Partile la conflict si fiecare inalta parte contractanta vor autoriza si vor facilita trecerea rapida si fara piedici a tuturor trimiterilor, a echipamentelor si a personalului de ajutor oferite in conformitate cu prevederile acestei sectiuni, chiar daca acest ajutor este destinat populatiei civile a partii adverse.
3. Partile la conflict si fiecare inalta parte contractanta, autorizind trecerea de ajutoare, echipamente si personal in conformitate cu paragraful 2:
a) vor dispune de dreptul de a stabili reglementarile tehnice, inclusiv verificarile, la care este supusa o asemenea trecere;
b) vor putea sa conditioneze autorizatia de trecere de obligatia ca distribuirea asistentei sa fie efectuata la fata locului, sub controlul unei parti protectoare;
c) nu vor deturna in nici un fel trimiterile de ajutoare de la destinatia lor si nici nu vor intirzia trimiterea, cu exceptia cazurilor de necesitate urgenta, in interesul populatiei civile vizate.
4. Partile la conflict vor asigura protectia trimiterilor de ajutoare si vor facilita distribuirea rapida a acestora.
5. Partile la conflict si fiecare inalta parte contractanta interesata vor incuraja si vor facilita o coordonare internationala eficienta a actiunilor de asistenta mentionate in paragraful 1.
ART. 71
Personalul care participa la actiunile de asistenta
1. In caz de necesitate, ajutorul furnizat intr-o actiune de asistenta va putea cuprinde personal de asistenta, mai ales pentru transportul si distribuirea trimiterilor de ajutoare; participarea acestui personal va fi supusa consimtamintului partii pe teritoriul careia isi va exercita activitatea.
2. Acest personal va fi respectat si protejat.
3. Fiecare parte care primeste colete cu ajutoare va asista, in toata masura posibilului, personalul mentionat in paragraful 1, in indeplinirea misiunii sale de asistenta. Activitatile acestui personal de asistenta nu pot fi limitate, iar deplasarile sale nu vor fi restrinse temporar decit in caz de necesitate militara imperioasa.
4. In nici o imprejurare personalul de ajutorare nu va trebui sa-si depaseasca limitele misiunii, potrivit prevederilor prezentului protocol. Trebuie sa se tina seama indeosebi de exigentele de securitate ale partii pe teritoriul careia acesta isi exercita atributiile. Se poate pune capat misiunii oricarui membru al personalului de ajutorare care nu respecta aceste conditii.

Sectiunea III
Tratamentul persoanelor sub puterea unei parti in conflict

CAP. 1
Domeniul de aplicare si protectia persoanelor si a bunurilor

ART. 72
Domeniu de aplicare
Dispozitiile prezentei sectiuni completeaza normele referitoare la protectia umanitara a persoanelor civile si a bunurilor cu caracter civil cazute in mina unei parti la conflict, enuntate in conventia a IV-a, indeosebi in titlurile I si III, ca si celelalte norme aplicabile de drept international care reglementeaza protectia drepturilor fundamentale ale omului pe timpul unui conflict armat cu caracter international.
ART. 73
Refugiati si apatrizi
Persoanele care, inaintea inceperii ostilitatilor, sint considerate ca apatrizi sau refugiati in sensul instrumentelor internationale pertinente, accentuate de catre partile interesate sau de legislatia nationala a statului de refugiu sau de resedinta, vor fi, in toate imprejurarile si fara nici o diferentiere cu caracter defavorabil, persoane protejate in sensul titlurilor I si III ale celei de-a IV-a conventii.
ART. 74
Regruparea familiilor dispersate
Inaltele parti contractante si partile in conflict vor facilita, in toata masura posibilului, regruparea familiilor dispersate ca urmare a conflictelor armate si vor incuraja in special actiunea organizatiilor umanitare care se consacra acestei sarcini in conformitate cu dispozitiile conventiilor si ale prezentului protocol si in conformitate cu regulile lor de securitate.
ART. 75
Garantii fundamentale
1. In masura in care ele sint afectate de o situatie prevazuta in art. 1 al prezentului protocol, persoanele care sint in miinile unei parti la conflict si care nu beneficiaza de un tratament mai favorabil in virtutea conventiilor si a prezentului protocol vor fi tratate cu umanitate, in toate imprejurarile, si vor beneficia cel putin de protectia prevazuta in prezentul articol, fara nici o diferentiere cu caracter defavorabil fondata pe rasa, culoare, sex, limba, religie sau credinta, opinii politice sau altele, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau o alta situatie, sau orice alte criterii analoage. Fiecare dintre parti va respecta integritatea corporala, onoarea, convingerile si practicile religioase ale tuturor acestor persoane.
2. Sint si vor ramine interzise intotdeauna si in orice loc urmatoarele acte, fie ca sint comise de persoane civile sau militari:
a) atingerile aduse vietii, sanatatii si integritatii fizice sau mentale a persoanelor, in special:
i) omorul;
ii) tortura sub toate formele sale, fie fizica, fie mentala;
iii) pedepsele corporale;
iv) mutilarile;
b) atingerile indreptate impotriva demnitatii persoanei, mai ales tratamentele umilitoare si degradante, prostitutia fortata si orice forma de atentat la pudoare;
c) luarea de ostatici;
d) pedepsele colective;
e) amenintarea de a comite oricare dintre actele citate mai sus.
3. Orice persoana arestata, detinuta sau internata pentru acte in legatura cu conflictul armat va fi informata fara intirziere, intr-o limba pe care o intelege, despre motivele pentru care aceste masuri au fost luate. Cu exceptia cazului de arestare sau de detentie pentru o infractiune penala, aceasta persoana va fi eliberata in cel mai scurt timp posibil si, in orice caz, indata ce imprejurarile care justifica arestarea, detentia sau internarea vor fi incetat sa existe.
4. Nici o condamnare nu va fi pronuntata si nici o pedeapsa nu va fi executata impotriva unei persoane recunoscuta vinovata de o infractiune penala comisa in legatura cu conflictul armat, daca aceasta nu are loc in baza unei sentinte prealabile data de un tribunal impartial si constituit legal, care sa se conformeze principiilor general recunoscute ale unei proceduri judiciare normale cuprinzind urmatoarele garantii:
a) procedura va dispune ca orice acuzat sa fie informat fara intirziere de detaliile infractiunii care ii este imputata si se va asigura acuzatului, inaintea si in timpul procesului, toate drepturile si mijloacele necesare apararii sale;
b) nimeni nu poate fi pedepsit pentru o infractiune decit pe baza unei responsabilitati penale individuale;
c) nimeni nu va fi acuzat sau condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituie un act de delict potrivit dreptului national sau international care era aplicabil in momentul in care au fost comise. De asemenea, nu va fi aplicata nici o pedeapsa mai grava decit aceea care era aplicabila in momentul in care infractiunea a fost comisa. Daca, ulterior acestei infractiuni, legea prevede aplicarea unei pedepse mai usoare, delicventul va trebui sa beneficieze de aceasta situatie;
d) orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pina cind culpabilitatea sa nu a fost legal stabilita;
e) orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul de a fi judecata in prezenta sa;
f) nimeni nu poate fi fortat sa depuna marturie impotriva sa sau sa se recunoasca vinovat;
g) orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa interogheze sau sa ceara sa fie interogati martorii acuzarii si sa obtina infatisare la interogatoriul martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;
h) nici o persoana nu poate fi urmarita sau pedepsita de catre aceeasi parte pentru o infractiune care a facut deja obiectul unei sentinte definitive de achitare sau condamnare data in conformitate cu acelasi drept si aceeasi procedura judiciara;
i) orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul ca sentinta sa fie pronuntata in sedinta publica;
j) orice persoana condamnata va fi informata in momentul condamnarii de drepturile sale judiciare de recurs si de alte drepturi, ca si de termenele in care trebuie exercitate.
5. Femeile private de libertate pentru motive in legatura cu conflictul armat vor fi detinute in localuri separate de cele ale barbatilor. Ele vor fi plasate sub supraveghere exercitata de catre femei. Cu toate acestea, daca sint arestate, detinute sau internate familii, unitatea acestor familii va fi pastrata, pe cit posibil, in ceea ce priveste cazarea lor.
6. Persoanele arestate, detinute sau internate pentru motive in legatura cu conflictul armat vor beneficia de protectia acordata prin prezentul articol pina la eliberarea lor definitiva, repatrierea sau reasezarea lor, chiar si dupa terminarea conflictului armat.
7. Pentru ca sa nu existe nici o indoiala in ceea ce priveste urmarirea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi sau de crime impotriva umanitatii, vor fi aplicate urmatoarele principii:
a) persoanele care sint acuzate de astfel de crime vor fi deferite urmaririi si judecarii, in conformitate cu normele de drept international aplicabil;
b) oricarei persoane care nu beneficiaza de un tratament mai favorabil in baza conventiilor sau a prezentului protocol i se va acorda tratamentul prevazut de catre prezentul articol, indiferent ca crimele de care este acuzata constituie sau nu infractiuni grave la conventii sau la prezentul protocol.
8. Nici o dispozitie a prezentului articol nu poate fi interpretata ca limitind sau aducind o atingere oricarei alte dispozitii mai favorabile, care acorda, in baza regulilor de drept international aplicabil, o mai mare protectie persoanelor ocrotite de paragraful 1.

CAP. 2
Masuri in favoarea femeilor si a copiilor

ART. 76
Protectia femeilor
1. Femeile vor face obiectul unui respect deosebit si vor fi protejate, in special impotriva violului, constringerii la prostitutie si oricarei forme de atentat la pudoare.
2. Cazurile de femei insarcinate si de mame cu copii mici care depind de acestea, ce sint arestate, detinute sau internate pentru motive in legatura cu conflictul armat, vor fi examinate cu prioritate absoluta.
3. In toata masura posibilului, partile la conflict se vor stradui sa evite ca pedeapsa cu moartea sa fie pronuntata impotriva femeilor insarcinate sau mamelor cu copii mici care depind de ele, pentru o infractiune comisa in legatura cu conflictul armat. O condamnare la moarte pentru o astfel de infractiune, impotriva acestor femei, nu va fi executata.
ART. 77
Protectia copiilor
1. Copiii vor trebui sa faca obiectul unui respect special si vor trebui sa fie protejati impotriva oricarei forme de atentat la pudoare. Partile la conflict le vor acorda ingrijiri si ajutorul de care au nevoie, tinind seama de virsta lor sau de orice alt motiv.
2. Partile la conflict vor lua toate masurile posibile in practica pentru ca copiii sub 15 ani sa nu participe direct la ostilitati, indeosebi abtinindu-se de la a-i recruta in fortele lor armate. Atunci cind ele incorporeaza persoane de peste 15 ani, dar sub 18 ani, partile la conflict se vor stradui sa acorde prioritate celor mai in virsta.
3. Daca, in cazuri exceptionale si in pofida dispozitiilor paragrafului 2, copiii care nu au 15 ani impliniti participa direct la ostilitati si cad in miinile unei parti adverse, vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata de prezentul articol, fie ca sint sau nu prizonieri de razboi.
4. Daca sint arestati, detinuti sau internati pentru motive in legatura cu conflictul armat, copiii vor fi pusi sub paza in localuri separate de cele ale adultilor, cu exceptia cazului familiilor cazate ca unitati familiale, asa cum prevede paragraful 5 al art. 75.
5. O condamnare la moarte pentru o infractiune in legatura cu conflictul armat nu va fi executata impotriva persoanelor care nu aveau 18 ani in momentul infractiunii.
ART. 78
Evacuarea copiilor 1. Nici o parte la conflict nu trebuie sa efectueze evacuarea, catre o tara straina, de alti copii decit propriii sai resortisanti, in afara cazului unei evacuari temporare, a carei necesitate este impusa de ratiuni imperioase ce tin de sanatatea sau de tratamentul medical al copiilor sau, cu exceptia unui teritoriu ocupat, de securitatea lor. Atunci cind se poate lua legatura cu parintii sau tutorii, este necesar consimtamintul lor scris cu privire la evacuare. Daca nu se poate lua legatura cu acestia, evacuarea nu se poate face decit cu consimtamintul scris al persoanelor carora legea sau cutuma le atribuie, in principal, ocrotirea copiilor.
Puterea protectoare va controla orice evacuare de aceasta natura, in intelegere cu partile interesate, adica cu partea care efectueaza evacuarea, cu partea care primeste copiii si cu orice parte a carei resortisanti sint evacuati. In toate cazurile, toate partile la conflict vor lua toate masurile de precautie posibile in practica pentru a evita compromiterea evacuarii.
2. Atunci cind se efectueaza o evacuare in conditiile paragrafului 1, educatia fiecarui copil evacuat, inclusiv educatia sa religioasa si morala, asa cum o doresc parintii sai, va trebui sa fie asigurata, pe cit posibil, intr-un mod continuu.
3. In scopul facilitarii intoarcerii in familia si in tara lor a copiilor evacuati in conformitate cu dispozitiile prezentului articol, autoritatile partii care au efectuat evacuarea si, atunci cind va fi cazul, autoritatile tarii gazda, vor stabili, pentru fiecare copil, o fisa insotita de fotografii, pe care o vor transmite Agentiei Centrale de Depistare a Comitetului International al Crucii Rosii. Aceasta fisa va purta, de fiecare data cind aceasta va fi posibil si nu va risca sa dauneze copiilor, urmatoarele date:
a) numele copilului;
b) prenumele copilului;
c) sexul;
d) locul si data nasterii (sau, daca data nasterii nu este cunoscuta, virsta aproximativa);
e) numele si prenumele tatalui;
f) numele si prenumele mamei si, eventual, numele sau inainte de casatorie;
g) rudele apropiate ale copilului;
h) nationalitatea copilului;
i) limba materna a copilului si orice alta limba pe care acesta o vorbeste;
j) adresa familiei copilului;
k) orice numar de identificare dat copilului;
l) starea sanatatii copilului;
m) grupa sanguina a copilului;
n) eventuale semne particulare;
o) data si locul unde copilul a fost gasit;
p) data la care si locul din care copilul si-a parasit tara;
q) eventual religia copilului;
r) adresa copilului in tara gazda;
s) daca copilul moare inaintea reintoarcerii sale, data, locul si imprejurarile mortii sale si locul de inmormintare.

CAP. 3
Ziaristii

ART. 79
Masuri de protectie a ziaristilor
1. Ziaristii care indeplinesc misiuni profesionale periculoase in zonele de conflict armat vor fi considerati ca persoane civile in sensul art. 50 paragraful 1.
2. Ei vor fi protejati, in aceasta calitate, in conformitate cu conventiile si cu prezentul protocol, cu conditia de a nu intreprinde nici o actiune care sa contravina statutului lor de persoane civile si fara a renunta la dreptul corespondentilor de razboi acreditati pe linga fortele armate de a beneficia de statutul prevazut la art. 4 alin. 4 al celei de-a III-a conventii.
3. Ei vor putea obtine o carte de identitate conforma modelului atasat anexei nr. 2 a prezentului protocol. Aceasta legitimatie care va fi eliberata de guvernul statului ai carui resortisanti sint, sau pe teritoriul caruia ei isi au resedinta, sau in care se afla agentia sau organul de presa care ii foloseste, va atesta calitatea de ziarist a titularului ei.

TITLUL V
APLICAREA CONVENTIILOR SI A PREZENTULUI PROTOCOL

Sectiunea I
Dispozitii generale

ART. 80
Masuri de executare
1. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor lua neintirziat toate masurile necesare pentru a indeplini obligatiile care le revin in virtutea conventiilor si a prezentului protocol.
2. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor emite ordine si instructiuni pentru a asigura respectarea conventiilor si a prezentului protocol si vor supraveghea aplicarea lor.
ART. 81
Activitatile Crucii Rosii si ale altor organizatii umanitare
1. Partile la conflict vor acorda Comitetului International al Crucii Rosii toate facilitatile posibile pentru a-i permite sa-si asume sarcinile umanitare care ii sint atribuite de catre conventii si de prezentul protocol, cu scopul de a asigura protectie si asistenta victimelor conflictelor. Comitetul International al Crucii Rosii va putea, de asemenea, sa exercite orice alte activitati umanitare in favoarea acestor victime, cu consimtamintul partilor la conflict.
2. Partile la conflict vor acorda organizatiilor lor respective de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu) facilitatile necesare exercitarii activitatilor lor umanitare in favoarea victimelor conflictului, in conformitate cu dispozitiile conventiilor si ale prezentului protocol si cu principiile fundamentale ale Crucii Rosii formulate de catre conferintele internationale ale Crucii Rosii.
3. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor facilita, in toata masura posibilului, ajutorul pe care organizatiile de Cruce Rosie (Semiluna Rosie, Leul si Soarele Rosu) si Liga Societatilor de Cruce Rosie il vor acorda victimelor conflictelor in conformitate cu dispozitiile conventiilor si ale prezentului protocol si cu principiile fundamentale ale Crucii Rosii formulate de catre conferintele internationale ale Crucii Rosii.
4. Inaltele parti contractante si partile la conflict vor acorda, pe cit posibil, facilitati asemanatoare acelora care sint prevazute in paragrafele 2 si 3, celorlalte organizatii umanitare mentionate de catre conventii si de prezentul protocol, care sint in mod corespunzator autorizate de catre partile la conflict interesate si care isi exercita activitatile lor umanitare in conformitate cu dispozitiile conventiilor si ale prezentului protocol.
ART. 82
Consilierii juridici in fortele armate Inaltele parti contractante, tot timpul, si partile la conflict, in perioada conflictului armat, vor veghea ca consilierii juridici sa fie disponibili, atunci cind va fi cazul, pentru a-i sfatui pe comandantii militari, la esaloanele corespunzatoare, in ceea ce priveste aplicarea conventiilor si a prezentului protocol si in ceea ce priveste instruirea corespunzatoare a fortelor armate in aceasta privinta.
ART. 83
Difuzare
1. Inaltele parti contractante se angajeaza sa difuzeze in cea mai larga masura posibila, in timp de pace, ca si in perioada de conflict armat, conventiile si prezentul protocol in tarile lor respective si, indeosebi, sa introduca studiul lor in programele de instructie militara, sa incurajeze studiul acestora de catre populatia civila, astfel incit aceste instrumente sa fie cunoscute de fortele armate si de populatia civila.
2. Autoritatile militare sau civile care, in perioada de conflict armat, isi vor asuma responsabilitati in aplicarea conventiilor si a prezentului protocol vor trebui sa posede o cunoastere deplina a textelor acestor instrumente.
ART. 84
Legi de aplicare Inaltele parti contractante isi vor comunica, cit mai repede posibil, prin intermediul depozitarului si, daca este cazul, prin mijlocirea puterilor protectoare, traducerile lor oficiale ale prezentului protocol, ca si legile si regulamentele pe care ar putea sa le adopte pentru a-i asigura aplicarea.
Sectiunea II
Masuri in situatiile de incalcare a conventiilor si a prezentului protocol
ART. 85
Masuri in situatiile de incalcare a prezentului protocol
1. Dispozitiile conventiilor referitoare la masurile de infractiuni si infractiuni grave, completate de catre prezenta sectiune, se aplica in situatiile de incalcari si de incalcari grave la prezentul protocol.
2. Actele calificate drept incalcari grave in conventii constituie incalcari grave in prezentul protocol, daca sint comise impotriva persoanelor aflate in miinile unei parti adverse si care sint protejate de catre art. 44, 45 si 73 ale prezentului protocol, sau impotriva ranitilor, bolnavilor sau naufragiatilor partii adverse, protejati de catre prezentul protocol, sau impotriva personalului sanitar sau religios, a unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitar care sint sub controlul partii adverse si protejati de prezentul protocol.
3. In afara incalcarilor grave definite in art. 11, urmatoarele acte, cind sint comise cu intentie, cu violarea dispozitiilor pertinente ale prezentului protocol, si cind produc moartea sau lezeaza in mod grav integritatea fizica sau sanatatea, sint considerate incalcari grave ale prezentului protocol:
a) supunerea populatiei civile sau a persoanelor civile unui atac;
b) lansarea unui atac nediferentiat atingind populatia civila sau bunuri cu caracter civil, cunoscind ca acest atac va cauza pierderi in vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil si care sint excesive in sensul art. 57 paragraful 2 alin. iii);
c) lansarea unui atac impotriva lucrarilor sau instalatiilor continind forte periculoase, cunoscind ca acest atac va cauza pierderi in vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor cu caracter civil si care sint excesive in sensul art. 57 paragraful 2 alin. iii);
d) atacarea localitatilor neaparate si a zonelor demilitarizate;
e) atacarea unei persoane, cunoscind ca aceasta persoana este scoasa din lupta;
f) utilizarea cu perfidie, cu violarea art. 37, a semnului distinctiv al Crucii Rosii, al Semilunii Rosii sau al Leului si Soarelui Rosu, sau a altor semne protectoare recunoscute de catre conventii sau de prezentul protocol.
4. In afara incalcarilor grave definite in paragrafele precedente si in conventii, actele urmatoare sint considerate ca incalcari grave ale protocolului atunci cind sint comise cu intentie si cu violarea conventiilor sau a prezentului protocol:
a) transferarea de catre puterea ocupanta a unei parti a populatiei sale civile in teritoriul pe care-l ocupa sau deportarea sau transferarea in interiorul sau in afara teritoriului ocupat a totalitatii sau a unei parti a populatiei acestui teritoriu, cu violarea art. 49 al celei de-a IV-a conventii;
b) orice intirziere nejustificata in repatrierea prizonierilor de razboi sau a civililor;
c) practicile de apartheid si celelalte practici inumane si degradante, bazate pe discriminarea rasiala care dau loc unor ofense grave la adresa demnitatii personale;
d) faptul de a indrepta atacuri impotriva monumentelor istorice, operelor de arta sau lacasurilor de cult clar recunoscute, care constituie patrimoniul cultural sau spiritual al popoarelor si carora le este acordata o protectie speciala pe baza unei intelegeri speciale, de exemplu in cadrul unei organizatii internationale competente, provocind astfel distrugerea lor la scara mare, atunci cind nu exista nici o dovada de violare de catre partea adversa a art. 53 alin. b) si cind monumentele istorice, operele de arta si lacasurile de cult respective nu sint situate in apropierea imediata a obiectivelor militare;
e) faptul de a priva o persoana protejata de catre conventii sau despre care se fac referiri in paragraful 2 al prezentului articol de dreptul sau de a fi judecat conform procedurii legale si impartial.
5. Sub rezerva aplicarii conventiilor si a prezentului protocol, incalcarile grave ale acestor instrumente sint considerate drept crime de razboi.
ART. 86
Omisiuni
1. Inaltele parti contractante si partile la conflict trebuie sa ia masuri in situatiile de incalcari grave, luind totodata masuri pentru a face sa inceteze toate celelalte incalcari ale conventiilor si ale prezentului protocol, care ar rezulta dintr-o omisiune ce contravine unei obligatii asumate prin aceste instrumente.
2. Faptul ca o incalcare a conventiilor sau a prezentului protocol a fost comisa de catre un subordonat nu ii exonereaza pe superiorii sai de responsabilitatea lor penala sau disciplinara, dupa caz, daca acestia stiau sau aveau informatiile care le permitea sa cunoasca, in imprejurarile respective, ca acest subordonat comitea sau urma sa comita o astfel de incalcare, si daca nu a luat toate masurile practic posibile pentru a impiedica sau pedepsi aceasta incalcare.
ART. 87
Obligatiile comandantilor
1. Inaltele parti contractante si partile la conflict trebuie sa-i insarcineze pe comandantii militari in ceea ce-i priveste pe membrii fortelor armate puse sub comanda lor, precum si privind celelalte persoane aflate sub autoritatea lor pentru a-i impiedica sa comita infractiuni la conventii si la prezentul protocol si, la nevoie, sa le pedepseasca si sa le denunte autoritatilor competente.
2. In vederea impiedicarii comiterii de infractiuni si pentru reprimarea lor, inaltele parti contractante si partile la conflict trebuie sa ceara ca comandantii, potrivit gradului de responsabilitate, sa se asigure ca membrii fortelor armate puse sub comanda lor sa-si cunoasca obligatiile potrivit prevederilor conventiilor sau ale prezentului protocol.
3. Inaltele parti contractante si partile la conflict trebuie sa ceara oricarui comandant, care a aflat ca subordonatii sau alte persoane aflate sub autoritatea sa au comis sau vor comite o infractiune la conventii sau la prezentul protocol, sa ia masurile care sint necesare pentru a impiedica astfel de violari ale conventiilor sau ale prezentului protocol, iar atunci cind va fi cazul, sa ia initiativa aplicarii unor actiuni disciplinare sau penale impotriva autorilor violarilor.
ART. 88
Intrajutorarea judiciara in materie penala
1. Inaltele parti contractante isi vor acorda cea mai larga intrajutorare posibila in orice procedura referitoare la infractiunile grave la conventii sau la prezentul protocol.
2. Sub rezerva drepturilor si obligatiilor stabilite de conventii si de art. 85 paragraful 1 din prezentul protocol si atunci cind imprejurarile o permit, inaltele parti contractante vor coopera in materie de extradare. Ele vor examina im mod corespunzator cererea statului pe teritoriul caruia pretinsa infractiune s-a produs.
3. In toate cazurile, legea aplicabila este aceea a inaltei parti contractante solicitante. Totusi, dispozitiile paragrafelor precedente nu afecteaza obligatiile decurgind din dispozitiile oricarui alt tratat cu caracter bilateral sau multilateral care reglementeaza sau va reglementa, in totalitate sau in parte, problemele intrajutorarii judiciare in materie penala.
ART. 89
Cooperarea
In cazurile de violari grave ale conventiilor sau ale prezentului protocol, inaltele parti contractante se angajeaza sa actioneze, atit impreuna, cit si separat, in cooperare cu Organizatia Natiunilor Unite si in conformitate cu Carta Natiunilor Unite.
ART. 90
Comisia internationala de stabilire a faptelor
1. a) Va fi constituita o comisie internationala de stabilire a faptelor, denumita mai jos comisie, compusa din cincisprezece membri de inalta moralitate si de o impartialitate recunoscuta.
b) Cind cel putin douazeci de inalte parti contractante vor fi convenit sa accepte competenta comisiei in conformitate cu paragraful 2, iar ulterior, la intervale de cinci ani, depozitarul va convoca o reuniune a reprezentantilor acestor inalte parti contractante in vederea alegerii membrilor comisiei. La aceasta reuniune, membrii comisiei vor fi alesi prin scrutin secret de pe o lista de persoane pentru intocmirea careia fiecare din aceste inalte parti contractante va putea propune un nume.
c) Membrii comisiei vor activa cu titlu personal si vor exercita mandatul lor pina la alegerea noilor membri la reuniunea urmatoare.
d) Cu ocazia alegerii, inaltele parti contractante se vor asigura ca fiecare din persoanele de ales in comisie sa posede calificarea ceruta si vor veghea sa se asigure o reprezentare geografica echitabila pe ansamblul comisiei.
e) In cazul in care un loc va deveni vacant, comisia il va completa tinind seama, in mod corespunzator, de dispozitiile alineatelor precedente.
f) Depozitarul va pune la dispozitia comisiei serviciile administrative necesare indeplinirii functiunilor sale.
2. a) Inaltele parti contractante pot, cu ocazia semnarii, ratificarii sau aderarii la protocol, sau ulterior in orice moment, sa declare ca recunosc de drept si fara acord special, fata de orice inalta parte contractanta care accepta aceleasi obligatii, competenta comisiei pentru a ancheta asupra afirmatiilor unei asemenea inalte parti, asa cum o autoriza prezentul articol.
b) Declaratiile avute in vedere mai sus vor fi remise depozitarului, care va comunica copii inaltelor parti contractante.
c) Comisia va avea in competenta:
i) anchetarea oricarui fapt pretins a fi o incalcare grava in sensul conventiilor si al prezentului protocol, sau o alta violare grava a conventiilor si a prezentului protocol;
ii) facilitarea, oferind bunele sale oficii, a restabilirii unei atitudini de respectare a dispozitiilor conventiilor si a prezentului protocol.
d) In alte situatii, comisia nu va deschide o ancheta, la cererea unei parti la conflict, decit cu consimtamintul celeilalte sau celorlalte parti interesate.
e) Sub rezerva dispozitiilor de mai sus ale prezentului paragraf, dispozitiile art. 52 al conventiei I, art. 53 al celei de-a II-a conventii, art. 132 al celei de-a III-a conventii si art. 149 al celei de-a IV-a conventii ramin aplicabile oricarei pretinse violari a conventiilor si se aplica, de asemenea, oricarei pretinse violari a prezentului protocol.
3. a) Daca partile interesate nu dispun altfel de un acord comun, toate anchetele vor fi efectuate de o camera compusa din sapte membri numiti dupa cum urmeaza:
i) cinci membri ai comisiei, care nu trebuie sa fie resortisanti ai nici uneia dintre partile la conflict, vor fi numiti de catre presedintele comisiei, pe baza unei reprezentari echitabile a regiunilor geografice, dupa consultarea partilor la conflict;
ii) doi membri ad-hoc, care nu trebuie sa fie resortisanti ai nici uneia dintre partile la conflict, vor fi numiti cite unul de catre fiecare din acestea.
b) De la primirea unei cereri de ancheta, presedintele comisiei va fixa un termen convenabil pentru constituirea unei camere. Daca cel putin unul din cei doi membri ad-hoc nu a fost numit in termenul fixat, presedintele va proceda imediat la numirea sau la numirile necesare pentru a completa componenta camerei.
4. a) Camera constituita in conformitate cu dispozitiile paragrafului 3 in vederea efectuarii unei anchete va invita partile la conflict sa o asiste si sa prezinte probele. Ea va putea, de asemenea, sa caute alte probe pe care le va considera pertinente si sa procedeze la o ancheta la fata locului.
b) Toate elementele de proba vor fi comunicate partilor interesate, care vor avea dreptul sa prezinte comisiei observatiile lor.
c) Fiecare parte interesata va avea dreptul sa discute probele.
5. a) Comisia va prezenta partilor vizate un raport asupra rezultatelor anchetei camerei cu recomandarile pe care le va considera potrivite.
b) Daca camera nu este in masura sa adune probe care sa fie suficiente pentru fundamentarea unor concluzii obiective si impartiale, comisia va face cunoscute motivele acestei incapacitati.
c) Comisia nu va comunica public concluziile sale decit daca toate partile la conflict i-au cerut aceasta.
6. Comisia va stabili regulamentul interior, inclusiv regulile referitoare la presedintia comisiei si a camerei. Acest regulament va prevedea ca functiunile presedintelui comisiei vor fi exercitate permanent si ca, in caz de ancheta, ele vor fi exercitate de o persoana care sa nu fie resortisant al uneia dintre partile la conflict.
7. Cheltuielile administrative ale comisiei vor fi acoperite prin contributii ale inaltelor parti contractante, care vor fi facut declaratia prevazuta in paragraful 2, si prin contributii voluntare. Partea sau partile la conflict care cer o ancheta vor avansa fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile ocazionate de o camera si vor fi despagubite de catre partea sau partile impotriva carora sint indreptate alegatiile, pina la nivelul de 50 la suta din cheltuielile camerei. Daca camerei ii sint prezentate alegatii de catre ambele parti, fiecare parte va avansa 50 la suta din cheltuielile necesare.
ART. 91
Responsabilitate
Partea la conflict care va viola dispozitiile conventiilor sau ale prezentului protocol va fi obligata la despagubiri, daca va fi cazul. Ea va raspunde pentru toate actele comise de persoanele facind parte din fortele sale armate.

TITLUL VI
DISPOZITII FINALE

ART. 92
Semnarea
Prezentul protocol va fi deschis spre semnare partilor la conventie la sase luni dupa semnarea actului final si va ramine deschis pe o perioada de douasprezece luni.
ART. 93
Ratificarea
Prezentul protocol va fi ratificat cit mai curind posibil. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Consiliul Federal Elvetian, depozitar al conventiilor.
ART. 94
Aderarea
Prezentul protocol va fi deschis spre aderare oricarei parti la conventii nesemnatara a acestui protocol. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar.
ART. 95
Intrarea in vigoare
1. Prezentul protocol va intra in vigoare la sase luni dupa depunerea de doua instrumente de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare dintre partile la conventii care il va ratifica sau va adera ulterior, prezentul protocol va intra in vigoare la sase luni dupa depunerea de catre aceasta parte a instrumentului de ratificare sau aderare.
ART. 96
Raporturi conventionale de la intrarea in vigoare a prezentului protocol
1. Atunci cind partile la conventii sint totodata parti la prezentul protocol, conventiile se vor aplica asa cum ele vor fi completate de prezentul protocol.
2. Daca una dintre partile la conflict nu este legata de prezentul protocol, partile la prezentul protocol vor ramine, cu toate acestea, legate de acestea in raporturile lor reciproce. Ele vor fi, in plus, legate prin prezentul protocol fata de mentionata parte, daca aceasta il accepta si ii aplica dispozitiile.
3. Autoritatea reprezentind un popor angajat intr-un conflict armat impotriva unei inalte parti contractante, cu caracterul mentionat in art. 1 paragraful 4, poate sa se angajeze sa aplice conventiile si prezentul protocol cu privire la acest conflict, adresind o declaratie unilaterala depozitarului. Dupa primirea ei de catre depozitar, aceasta declaratie va avea, in legatura cu acest conflict, urmatoarele efecte:
a) conventiile si prezentul protocol intra in vigoare imediat pentru numita autoritate in calitatea sa de parte la conflict;
b) numita autoritate exercita aceleasi drepturi si se achita de aceleasi obligatii ca o inalta parte contractanta la conventii si la prezentul protocol;
c) conventiile si prezentul protocol leaga in mod egal toate partile la conflict.
ART. 97
Amendamente
1. Orice inalta parte contractanta va putea sa propuna amendamente la prezentul protocol. Textul oricarui proiect de amendament va fi comunicat depozitarului care, dupa consultarea tuturor inaltelor parti contractante si a Comitetului International al Crucii Rosii, va decide daca trebuie sa se convoace o conferinta pentru a examina amendamentul sau amendamentele propuse.
2. Depozitarul va invita la aceasta conferinta inaltele parti contractante, ca si partile la conventii, semnatare sau nu ale prezentului protocol.
ART. 98
Revizuirea anexei nr. I
1. Cel mai tirziu la patru ani dupa intrarea in vigoare a prezentului protocol, iar ulterior la intervale de cel putin patru ani, Comitetul International al Crucii Rosii va consulta inaltele parti contractante in legatura cu anexa nr. I a prezentului protocol si, daca va considera necesar, va putea sa propuna o reuniune de experti tehnici cu scopul de a reexamina anexa nr. I si de a propune amendamentele care ar parea de dorit. Daca in termen de sase luni dupa comunicarea catre inaltele parti contractante a unor propuneri referitoare la o astfel de reuniune, o treime din aceste parti nu se vor opune la aceasta, Comitetul International al Crucii Rosii va convoca aceasta reuniune, la care va invita si observatori ai organizatiilor internationale interesate. O astfel de reuniune va fi, de asemenea, convocata de catre Comitetul International al Crucii Rosii, oricind la cererea unei treimi a inaltelor parti contractante.
2. Depozitarul va convoca o conferinta a inaltelor parti contractante si a partilor la conventii pentru a examina amendamentele propuse de catre reuniunea expertilor tehnici daca, ca urmare a amintitei reuniuni, Comitetul International al Crucii Rosii sau o treime a inaltelor parti contractante o cer.
3. Amendamentele la anexa nr. I vor putea fi adoptate de catre amintita conferinta cu majoritatea de doua treimi a inaltelor parti contractante prezente si votante.
4. Depozitarul va comunica inaltelor parti contractante si partilor la conventii orice amendament astfel adoptat. Amendamentul va fi considerat ca acceptat la expirarea unei perioade de un an de la data comunicarii, in afara de cazul in care, in cursul acestei perioade, o declaratie de neacceptare a amendamentului este comunicata depozitarului de catre cel putin o treime a inaltelor parti contractante.
5. Un amendament considerat ca a fost acceptat in conformitate cu paragraful 4 va intra in vigoare la trei luni dupa acceptarea de catre toate inaltele parti contractante, cu exceptia celor care vor fi facut o declaratie de neacceptare in conformitate cu acelasi paragraf. Orice parte care face o astfel de declaratie poate, in orice moment, s-o retraga, caz in care amendamentul va intra in vigoare pentru aceasta parte la trei luni dupa retragerea ei.
6. Depozitarul va face cunoscut inaltelor parti contractante si partilor la conventii intrarea in vigoare a oricarui amendament, partile legate de acest amendament, data intrarii sale in vigoare pentru fiecare dintre parti, declaratiile de neacceptare facute in conformitate cu paragraful 4 si retragerea unor astfel de declaratii.
ART. 99
Denuntarea
1. In cazul in care o inalta parte contractanta va denunta prezentul protocol, denuntarea nu va produce efecte decit la un an dupa primirea instrumentului de denuntare. Daca, cu toate acestea, la expirarea acestui an, partea denuntatoare se afla intr-o situatie la care se refera art. 1, efectul denuntarii ramine suspendat pina la sfirsitul conflictului armat sau al ocupatiei si, in orice caz, pina la terminarea operatiunilor de eliberare definitiva, de repatriere sau de reasezare a persoanelor protejate de catre conventii sau de prezentul protocol.
2. Denuntarea va fi notificata in scris depozitarului, care va informa toate inaltele parti contractante de aceasta notificare.
3. Denuntarea nu va avea efect decit fata de partea denuntatoare.
4. Nici o denuntare notificata in baza paragrafului 1 nu va avea efect asupra obligatiilor deja asumate ca urmare a conflictului armat in baza prezentului protocol, de catre partea denuntatoare, pentru orice act comis inainte ca amintita denuntare sa devina efectiva.
ART. 100
Notificari
Depozitarul va informa inaltele parti contractante, ca si partile la conventii, fie ca sint sau nu sint semnatare ale prezentului protocol, despre:
a) semnaturile puse pe prezentul protocol si instrumentele de ratificare si de aderare depuse in conformitate cu art. 93 si 94;
b) data la care prezentul protocol va intra in vigoare in conformitate cu art. 95;
c) comunicarile si declaratiile primite in conformitate cu art. 84, 90 si 97;
d) declaratiile primite in conformitate cu art. 96 paragraful 3, care vor fi comunicate pe caile cele mai rapide;
e) denuntarile notificate in conformitate cu art. 99.
ART. 101
Inregistrarea
1. Dupa intrarea sa in vigoare, prezentul protocol va fi transmis de catre depozitar Secretariatului Natiunilor Unite, in scopul inregistrarii si publicarii, in conformitate cu art. 102 al Cartei Natiunilor Unite.
2. De asemenea, depozitarul va informa Secretariatul Natiunilor Unite despre toate ratificarile, aderarile si denuntarile pe care le va primi referitoare la prezentul protocol.
ART. 102
Texte autentice
Originalul prezentului protocol, ale carui texte in limbile engleza, araba, chineza, spaniola, franceza si rusa sint deopotriva autentice, va fi depus depozitarului, care va transmite copii certificate conforme tuturor partilor la conventii.

ANEXA 1

REGULAMENT REFERITOR LA IDENTIFICARE

CAP. 1
Cartile de identitate

ART. 1
Cartea de identitate a personalului permanent sanitar, religios si civil
1. Cartea de identitate a personalului permanent sanitar, religios si civil, prevazut in art. 18 paragraful 3 al protocolului, va trebui:
a) sa poarte semnul distinctiv si sa fie de dimensiuni care sa permita a fi purtat in buzunar;
b) sa fie facuta astfel incit sa dureze cit mai mult posibil;
c) sa fie redactata in limba nationala sau oficiala (poate fi, in plus, si in alte limbi);
d) sa indice numele si data de nastere a titularului (sau, in lipsa acestei date, virsta sa in momentul eliberarii cartii), ca si numarul sau de inmatriculare (daca are);
e) sa indice in ce calitate titularul are dreptul la protectia conventiilor si a protocolului;
f) sa poarte fotografia titularului, ca si semnatura sau amprenta degetului mare, sau ambele;
g) sa poarte stampila si semnatura autoritatii competente;
h) sa indice data de emitere si de expirare a cartii.
2. Cartea de identitate trebuie sa fie uniforma pe tot teritoriul fiecarei inalte parti contractante si, pe cit posibil, sa fie de acelasi tip pentru toate partile la conflict. Partile la conflict pot sa se inspire din modelul intr-o singura limba al figurii 1. La inceperea ostilitatilor, partile la conflict trebuie sa-si comunice un specimen al cartii de identitate pe care ele le utilizeaza, daca aceasta carte difera de la modelul din figura 1. Cartea de identitate va fi intocmita, daca este posibil, in doua exemplare, dintre care unul este pastrat de catre autoritatea emitatoare, care ar trebui sa tina o evidenta a cartilor pe care le-a eliberat.
3. In nici un caz personalul permanent sanitar, religios si civil nu poate fi lipsit de cartile de identitate. In caz de pierdere a unei carti, titularul are dreptul sa obtina un duplicat.
ART. 2
Cartea de identitate a personalului temporar sanitar, religios si civil
1. Cartea de identitate a personalului temporar sanitar, religios si civil va trebui, daca este posibil, sa fie analoaga aceleia care este prevazuta in art. 1 al prezentului regulament. Partile la conflict se pot inspira din modelul figurii 1.
2. Atunci cind imprejurarile impiedica eliberarea de carti de identitate personalului temporar sanitar, religios si civil, acest personal poate primi un certificat semnat de autoritatea competenta, atestind ca persoana careia ii este eliberat a primit o insarcinare cu caracter temporar si indicind, daca este posibil, durata acestei insarcinari si dreptul titularului de a purta semnul distinctiv. Acest certificat trebuie sa indice numele si data nasterii titularului (sau, in lipsa acestei date, virsta sa in momentul eliberarii certificatului), functia titularului, precum si numarul de inmatriculare, daca exista. El trebuie sa poarte semnatura sa sau amprenta degetului mare, sau ambele.

(Spatiu prevazut pentru numele tarii si al autoritatii care
elibereaza aceasta carte).



                      CARTE DE IDENTITATE

                           sanitar         Permanent


religios Temporar


Numele ---------------------------------------------------
Data nasterii (sau virsta) ---------------------------------
Nr. de inmatriculare (eventual)-----------------------------
Titularul prezentei carti este protejat de conventiile de la Geneva
din 12 august 1949 si de catre protocolul aditional la conventiile de
la Geneva din 12 august 1949 referitor la protectia victimelor
conflictelor armate internationale (Protocol I) in calitatea sa de
---------------------------------------------------------------------
Data emiterii ------------------
Cartea nr. ---------------------------

Semnatura autoritatii
care elibereaza cartea

Data expirarii -----------------
-----------------------------------------------------------------

Fig. 1. - Model de carte de identitate
----------------------------
(format 74 mm x 105 mm)

Verso la cartea de identitate
---------------------------------------------------------------------
Talia Ochii Parul
---------------------------------------------------------------------
Alte semne particulare sau informatii
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------

FOTOGRAFIA TITULARULUI

---------------------------------------------------------------------
Stampila Semnatura sau amprenta degetului mare
al titularului sau ambele

---------------------------------------------------------------------


CAP. 2
Semnul distinctiv

ART. 3
Forma si natura
1. Semnul distinctiv (rosu pe fond alb) trebuie sa fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Inaltele parti contractante pot sa se inspire pentru forma Crucii, Semilunii sau Leului si Soarelui din modelele de la figura 2.
2. Noaptea si pe timp cu vizibilitate redusa, semnul distinctiv va putea fi luminat; de asemenea, el va putea fi facut din materiale care sa permita recunoasterea sa prin mijloace tehnice de detectie.
Fig. 2. - Semne distinctive in rosu pe fond alb
--------------------------------------

ART. 4
Utilizare
1. Semnul distinctiv va fi, in masura posibilului, aplicat pe drapele sau pe o suprafata plana, vizibil din toate directiile si de la o distanta cit mai mare.
2. Sub rezerva instructiunilor autoritatilor competente, personalul sanitar si religios care se achita de sarcinile sale pe cimpul de lupta trebuie sa fie echipat, in masura posibilului, cu acoperamint de cap si cu imbracaminte avind semnul distinctiv.

CAP. 3
Semnale distinctive

ART. 5
Utilizare facultativa
1. Sub rezerva dispozitiilor art. 6 al prezentului regulament, semnalele definite in prezentul capitol pentru uzul exclusiv al unitatilor si mijloacelor de transport sanitare nu trebuie sa fie utilizate in alte scopuri. Intrebuintarea tuturor semnalelor prevazute in prezentul capitol este facultativa.
2. Aeronavele sanitare temporare care, din lipsa de timp sau datorita caracteristicilor lor, nu pot fi marcate cu semnul distinctiv, pot utiliza semnalele distinctive autorizate in prezentul capitol. Totusi, metoda de semnalizare cea mai eficienta in vederea identificarii si a recunoasterii sale consta in intrebuintarea unui semnal vizual, fie semnul distinctiv, fie semnalul luminos definit in art. 6, fie ambele, completate cu alte semnale mentionate in art. 7 si 8 ale prezentului regulament.
ART. 6
Semnal luminos
1. Semnalul luminos, constind intr-o lumina albastra intermitenta, este destinat utilizarii de catre aeronavele sanitare pentru a-si semnala identitatea. Nici o alta aeronava nu poate utiliza acest semnal. Culoarea albastra recomandata se obtine cu ajutorul coordonatelor tricromatice de mai jos:
- limita verde - y = 0,065 + 0,805 x
- limita alb - y = 0,400 - x
- limita purpuriu - x = 0,133 + 0,600 Y
Frecventa recomandata a sclipirilor luminoase albastre este de 60 la 100 sclipiri pe minut.
2. Aeronavele sanitare ar trebui sa fie echipate cu luminile necesare pentru a face vizibil semnalul luminos in toate directiile posibile.
3. In lipsa unui acord special intre partile la conflict prin care s-ar rezerva utilizarea luminilor albastre intermitente pentru identificarea vehiculelor, navelor si ambarcatiunilor sanitare, intrebuintarea acestor semnale pentru alte vehicule sau nave nu este interzisa.
ART. 7
Semnal radio
1. Semnalul radio consta intr-un mesaj radiotelefonic sau radiotelegrafic, precedat de un semnal distinctiv de prioritate, care trebuie definit si aprobat de catre o conferinta administrativa mondiala de radiocomunicatii a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor. Acest semnal este emis de trei ori inaintea indicativului de apel al transportului sanitar in cauza. Mesajul este emis in engleza la intervale corespunzatoare, pe una sau mai multe frecvente specificate, asa cum este prevazut in paragraful 3. Semnalul de prioritate este rezervat in exclusivitate unitatilor si mijloacelor de transport sanitare.
2. Mesajul radio, precedat de semnalul distinctiv de prioritate prevazut in paragraful 1, contine urmatoarele elemente:
a) indicativul de apel al mijlocului de transport sanitar;
b) pozitia mijlocului de transport sanitar;
c) numarul si tipul mijloacelor de transport sanitare;
d) itinerariul ales;
e) durata calatoriei si ora de plecare si de sosire prevazute, dupa caz;
f) alte informatii, precum altitudinea de zbor, frecventele radioelectronice supravegheate, limbajele conventionale, modurile si codurile sistemelor de radiolocatie secundare de supraveghere.
3. Pentru a facilita comunicatiile vizate in paragrafele 1 si 2, ca si comunicatiile vizate in art. 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30 si 31 ale protocolului, inaltele parti contractante, partile la conflict sau una din partile la un conflict, actionind de comun acord sau izolat, pot defini, in conformitate cu tabelul de repartitie al benzilor de frecventa figurind in Regulamentul radiocomunicatiilor, anexat la Conventia internationala de telecomunicatii, si pot publica frecventele nationale pe care le aleg pentru aceste comunicatii. Aceste frecvente trebuie sa fie notificate Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, in conformitate cu procedura aprobata de catre Conferinta administrativa mondiala a radiocomunicatiilor.
ART. 8
Identificarea prin mijloace electronice
1. Sistemul secundar de radiolocatie de supraveghere (S.S.R.), asa cum este specificat in anexa nr. 10 a Conventiei de la Chicago din 7 decembrie 1944 referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic, poate fi utilizat pentru a identifica si a urmari zborul unei aeronave sanitare.
Modul si codul S.S.R., rezervat utilizarii exclusive de catre aeronavele sanitare, trebuie sa fie definite de inaltele parti contractante, de partile la conflict sau de una dintre partile la conflict, actionind de comun acord sau izolat, in conformitate cu procedurile de recomandat de catre Organizatia Aviatiei Civile Internationale.
2. Partile la conflict pot, printr-un acord special, sa adopte, pentru utilizarea intre ele, un sistem electronic analog celui pentru identificarea vehiculelor si a navelor si ambarcatiunilor sanitare.

CAP. 4
Comunicatii

ART. 9
Radiocomunicatii
Semnalul de prioritate prevazut de art. 7 al prezentului regulament va putea precede radiocomunicatiile corespunzatoare ale unitatilor sanitare si ale mijloacelor de transport sanitare pentru aplicarea procedurilor folosite in conformitate cu art. 22, 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30 si 31 ale protocolului.
ART. 10
Utilizarea codurilor internationale
Unitatile si mijloacele de transport sanitare pot sa utilizeze, de asemenea, codurile si semnalele stabilite de catre Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor, Organizatia Internationala a Aviatiei Civile si Organizatia Interguvernamentala Consultativa a Navigatiei Maritime. In acest caz, aceste coduri si semnale sint utilizate in conformitate cu normele, practicile si procedurile stabilite de aceste organizatii.
ART. 11
Alte mijloace de comunicatie
Atunci cind o radiocomunicatie bilaterala nu este posibila, pot fi utilizate semnalele prevazute de catre Codul international al semnalelor adoptat de catre Organizatia Interguvernamentala Consultativa a Navigatiei Maritime sau in anexa pertinenta a Conventiei de la Chicago din 7 decembrie 1944 referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic.
ART. 12
Planuri de zbor
Acordurile si notificarile referitoare la planurile de zbor prevazute in art. 29 al protocolului trebuie, pe cit posibil, sa fie formulate in conformitate cu procedurile stabilite de Organizatia Aviatiei Civile Internationale.
ART. 13
Semnale si proceduri pentru interceptarea aeronavelor sanitare
Daca este utilizata o aeronava de interceptare pentru a identifica o aeronava sanitara in zbor sau pentru a o soma sa aterizeze, in aplicarea art. 30 si 31 ale protocolului, procedurile normalizate de interceptare vizuala si radio, prescrise in anexa nr. 2 a Conventiei de la Chicago din 7 decembrie 1944, referitoare la aviatia civila internationala, adusa la zi periodic, vor trebui sa fie utilizate de aeronava de interceptare si de aeronava sanitara.

CAP. 5
Protectia civila

ART. 14
Cartea de identitate
1. Cartea de identitate a personalului protectiei civile mentionata in art. 66 paragraful 3 al protocolului este reglementata de catre dispozitiile pertinente ale art. 1 al prezentului regulament.
2. Cartea de identitate a personalului protectiei civile va putea sa se conformeze modelului reprezentat in figura 3.
3. Daca personalul protectiei civile este autorizat sa poarte arme individuale usoare, cartile de identitate vor trebui sa faca o mentiune corespunzatoare.


   Fig. 3 - Model de carte de identitate a personalului protectiei civile (for-


mat 74 mm x 105 mm
-------------------

------ -------
| / | (spatiu prevazut pentru | / |
| / | numele tarii si al autoritatii | / |
| / | care elibereaza cartea) | / |
------ -------

CARTEA DE IDENTITATE
a personalului protectiei civile

Numele.................................................
Data nasterii (sau virsta).............................
Nr. de inmatriculare (eventual)........................
Titularul prezentei carti este protejat de conventiile de la Geneva din 12
august 1949 si de Protocolul aditional la conventiile de la Geneva din 12
august 1949 referitor la protectia victimelor conflictelor armate
internationale (Protocol I) in calitate de ........................

Data emiterii.................... cartea nr.............

Semnatura autoritatii
care a eliberat cartea

Data de expirare........................


Verso la cartea de identitate
...........................................

Talia Ochii Parul
............................................
Alte semne distinctive sau informatii .....
............................................
............................................
............................................

Detinere de arme ..........................
............................................

FOTOGRAFIA TITULARULUI

Stampila Semnatura sau amprenta
degetului mare al titularului
sau ambele


ART. 15
Semnul distinctiv international
1. Semnul distinctiv international al protectiei civile, prevazut in art. 66 paragraful 4 al protocolului, este un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu. El este reprezentat in figura 4 de mai jos:



       | /  |
       | /  |
       | /  |
        -----


    Fig. 4 - Triunghi albastru pe fond portocaliu
             ------------------------------------

    2. Este recomandat:
    a) daca triunghiul albastru se afla pe un drapel, pe o brasarda sau purtat pe spate, drapelul, brasarda sau esarfa de spate se constitue pe fond portocaliu;
    b) ca unul din virfurile triunghiului sa fie indreptat in sus, pe verticala;
    c) ca nici un virf al triunghiului sa nu atinga marginea fondului portocaliu.
    3. Semnul distinctiv international trebuie sa fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Semnul trebuie pus, in masura posibilului, pe drapele sau pe o suprafata plana, vizibile din toate directiile posibile si cit mai departe. Sub rezerva instructiunilor autoritatilor competente, personalul protectiei civile trebuie sa fie echipat, in masura posibilului, cu acoperaminte de cap si imbracaminte prevazute cu semnul distinctiv international. Noaptea sau pe timp de vizibilitate redusa, semnul va putea fi luminat sau iluminat; el va putea fi facut si din materiale ce-l vor putea face recunoscut prin mijloace tehnice de detectie.

    CAP. 6
    Lucrari si instalatii continind forte periculoase

    ART. 16
    Semnul special international
    1. Semnul special international pentru lucrarile si instalatiile continind forte periculoase, prevazut in paragraful 7 din art. 56 al protocolului, consta intr-un grup de trei cercuri de culoare portocalie intensa, de aceeasi dimensiune, dispuse pe aceeasi axa, distanta dintre cercuri fiind egala cu raza, ca in figura 5 de mai jos.
    2. Semnul trebuie sa fie suficient de mare, potrivit imprejurarilor. Atunci cind este aplicat pe o suprafata mare, semnul poate fi repetat suficient de des, potrivit imprejurarilor. In masura posibilului, trebuie sa fie aplicat pe drapele sau pe suprafete plane, astfel incit sa fie vizibil din toate directiile si cit mai departe.
    3. Pe un drapel, distanta intre limitele exterioare ale semnului si marginile adiacente ale drapelului va fi egala cu raza cercurilor. Drapelul va fi dreptunghiular si va avea fondul alb.
    4. Noaptea sau pe timp cu vizibilitate redusa, semnul va putea fi luminat sau iluminat; el va putea fi facut din materiale care vor permite recunoasterea sa prin mijloace tehnice de detectie.

    Fig. 5 - Semnul special international pentru lucrari si instalatii continind
            --------------------------------------------------------------------
            forte periculoase.
            ------------------

    ANEXA 2

                CARTEA DE IDENTITATE
      a ziaristului in misiune periculoasa

     Exteriorul cartii de identitate

    (Numele tarii care a eliberat aceasta carte)
    Carte de identitate de ziarist in misiune periculoasa

    Nota:
   (in limbile engleza, araba, franceza, rusa si spaniola).

    Prezenta carte de identitate este eliberata ziaristilor in misiune profesionala periculoasa in zonele de conflict armat. Purtatorul are drept sa fie tratat ca persoana civila potrivit conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 si protocolului lor aditional I. Cartea trebuie sa fie purtata tot timpul de catre titularul sau. Daca acesta este arestat, el o va remite imediat autoritatilor care il detin, cu scopul ca acestea sa-l poata identifica.


      Interiorul cartii

    Eliberata de (autoritatea competenta)......................................
    Locul .....................................................................
    Data ......................................................................
    Loc pentru fotografie cu stampila autoritatii emitente


    Semnatura titularului .....................................................
    Numele ....................................................................
    Prenumele .................................................................
    Locul si data nasterii ....................................................
    Corespondent al ...........................................................
    Categorie profesionala ....................................................
    Durata valabilitatii ......................................................
    Inaltimea ......................... Ochii .................................
    Greutatea ......................... Parul .................................
    Grupa de singe .................... Factorul Rh ...........................
    Religia (facultativ).......................................................
    Amprente digitale (facultativ).............................................
    Deget aratator stinga             Deget aratator dreapta
    Semne particulare de identificare ........................................
   ............................................................................
   ............................................................................



                 ----

	
	
    

		
        
		

			
			Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

        
    

	
	





Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Protocol, Act International,   PROTOCOL ADITIONAL nr. 1 din 10 iunie 1977





Comentarii





  
  

	

	
    

	
    

        
	    Maximum 3000 caractere.
   	

        
        Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile  etc. oferite de Rentrop & Straton.
	


      	  
        
        Cod de securitate 
        

	

		


    




Fii primul care comenteaza.





	

		

		

		
			

			
			
		

		  
			

				
MonitorulJuridic.ro este un proiect:

				

				
	Rentrop & Straton
	Banner5
				

				

			

				





	



 





	

		
Atentie, Juristi!

		
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR
		
Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

		
Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

		
Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

		

		

			
						
			
			

				
				Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

			
		

		
	
	




		

		
		




  
  

    

      

				x			

      

				

          

          
DESCARCATI GRATUIT

          
  
            
 
              
Raportul Special
 
              
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
 
            
 
          

						
						
						
						

							
							Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. 
							Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016