Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În ultimii ani, România a fost guvernatã discreţionar şi iresponsabil.
Nivelul de trai s-a redus constant. Doar în ultimii 2 ani, veniturile populaţiei au scãzut, în medie, cu aproape 40%, s-au închis peste 250 de şcoli şi peste 100 de unitãţi sanitare.
Au fost falimentate peste 100.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. În consecinţã, conform datelor Comisiei Europene, doar din sectorul IMM au fost concediate 500.000 de persoane, generând, în 2 ani, o pagubã de minimum 5 miliarde de euro la bugetul de stat.
Economia subteranã a ajuns, potrivit celor mai recente estimãri ale specialiştilor europeni (A.T. Kearney, iulie 2011), la 37,1% din PIB, adicã la peste 45 de miliarde de euro.
Criza demograficã s-a accentuat în fiecare an. Conform datelor Eurostat din martie 2011, în ritmul actual, pânã în anul 2030, populaţia României va scãdea sub 19 milioane, iar pânã în anul 2050 se va diminua la 16 milioane, în contrast cu tendinţa mondialã de creştere.
Afectatã de sãrãcie, incompetenţã şi imposturã, întreaga societate româneascã este constant agresatã. Tinerii, pensionarii, mamele, nou-nãscuţii, artiştii, militarii, medicii, profesorii, toate valorile autentice au fost sistematic umilite de guvernãri corupte.
România are resurse uriaşe. Avem un potenţial energetic considerabil, dispunem de rezerve semnificative de hidrocarburi, avem numeroase zãcãminte neexploatate de metale preţioase. Potenţialul turistic al României este unic în Europa.
Este însã necesar ca acest potenţial şi asemenea resurse sã fie responsabil administrate. Regimul politic actual nu ştie şi nu poate sã le administreze cinstit şi eficient.
În consecinţã, acest regim politic trebuie schimbat, iar primul pas pentru a determina o restructurare profundã a sistemului instituţional românesc îl reprezintã modificarea legii fundamentale pentru a garanta îndeplinirea a 3 obiective esenţiale pentru viitorul României:
1. Garantarea posibilitãţii naţiunii de a-şi decide singurã viitorul, de a-şi alege şi înlocui liderii, în funcţie de rezultatele concrete obţinute. Puterea poporului trebuie sã devinã concretã, sã poatã fi exercitatã de fiecare datã când politica se îndepãrteazã de cetãţeni.
2. Sancţionarea drasticã a corupţiei. Cât timp actele de corupţie sunt tolerate, România este condamnatã la sãrãcie şi nedreptate. Pentru a construi un sistem sãnãtos este nevoie sã instituim, chiar prin Constituţie, un regim sancţionator sever pentru infracţiunile comise în exercitarea unei funcţii publice.
3. Descurajarea faptelor antisociale grave. Pentru a restabili încrederea în lege şi instituţii, pentru a garanta cu adevãrat dreptul la viaţã, la siguranţã şi la sãnãtate pentru toţi cetãţenii români este necesar ca infracţiunile extrem de periculoase pentru individ şi societate (omorul deosebit de grav, traficul de stupefiante şi pedofilia) sã poatã fi sancţionate cu pedeapsa maximã, fãrã posibilitatea reducerii pe parcursul executãrii.
Sancţionarea drasticã a corupţiei se poate face prin dublarea pedepselor pentru orice persoanã care sãvârşeşte infracţiuni în exerciţiul unei funcţii publice.
Descurajarea actelor antisociale se va face prin reglementarea în textul Constituţiei a pedepsei cu detenţiunea pe viaţã pentru infracţiunile de omor deosebit de grav, trafic de stupefiante şi raport sexual cu un minor (pedofilie), cu menţiunea ca pedepsele stabilite de instanţele judecãtoreşti sã nu mai poatã fi reduse pe întreaga duratã a executãrii.
Pentru garantarea posibilitãţii naţiunii de a-şi decide singurã viitorul, de a-şi alege şi înlocui liderii, este necesarã includerea în textul Constituţiei a posibilitãţii unui grup semnificativ de cetãţeni cu drept de vot (un milion) de a iniţia procedura suspendãrii şi demiterii Preşedintelui României. În cadrul constituţional actual, doar parlamentarii pot declanşa aceastã procedurã. Astfel, în cazul în care Preşedintele României se ascunde în spatele majoritãţii parlamentare, naţiunea este lipsitã de posibilitatea de a-şi schimba liderul, chiar dacã acesta a încãlcat, în mod repetat, legea fundamentalã.
Cazul preşedintelui în funcţie este elocvent în acest sens.
Preşedintele Traian Bãsescu avea obligaţia constituţionalã de a asigura "buna funcţionare a autoritãţilor publice" [art. 80, alin. (2) din Constituţia României] - şi-a încãlcat grav aceastã obligaţie atacând constant instituţii fundamentale ale statului român precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentul României.
Preşedintele Traian Bãsescu avea obligaţia constituţionalã de a exercita "funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate" [art. 80 alin. (2) din Constituţia României] - asumându-şi rolul neconstituţional de "jucãtor", nu de "mediator", Traian Bãsescu şi-a încãlcat grav şi aceastã obligaţie, devenind o sursã de conflict permanent, creând tensiuni între diverse categorii socio-profesionale, pornind un rãzboi absurd împotriva societãţii româneşti, de la nou-nãscuţi la pensionari.
Preşedintele Traian Bãsescu avea obligaţia constituţionalã de a veghea la "respectarea Constituţiei" [art. 80 alin. (2) din Constituţia României] - Traian Bãsescu a încãlcat şi aceastã obligaţie constituţionalã, promovând un proiect de revizuire a Constituţiei declarat neconstituţional prin decizia Curţii Constituţionale. Sfidând aceastã decizie şi, implicit, Constituţia României, Traian Bãsescu a continuat sã susţinã proiectul neconstituţional, trimiţându-l Parlamentului României spre dezbatere şi adoptare.
În ciuda acestor grave încãlcãri ale legii fundamentale, majoritatea parlamentarã refuzã sã îşi exercite dreptul constituţional de a declanşa suspendarea preşedintelui, refuzând naţiunii dreptul de a decide, prin referendum, dacã îşi mai doreşte un astfel de preşedinte.
În asemenea condiţii, dupã 7 ani de încãlcãri constante ale Constituţiei, comise chiar de cel care avea obligaţia sã vegheze la respectarea legii fundamentale, dupã o serie nesfârşitã de acte de corupţie nepedepsite, dupã mii de acte antisociale extrem de grave rãmase fãrã o sancţiune penalã pe mãsurã, considerãm cã societatea civilã este singura care poate determina, credibil şi consistent, o schimbare fundamentalã de sistem.
În consecinţã, în conformitate cu art. 150 din Constituţia României, propunem prezenta iniţiativã cetãţeneascã de revizuire a Constituţiei României.
Orice voce publicã se va implica şi va susţine acest demers va contribui direct şi concret la o schimbare fundamentalã în destinul României.
Prin prezentul proiect de revizuire a Constituţiei, românii cinstiţi, corecţi, muncitori, care, pânã astãzi, au suferit, au pierdut, au fost umiliţi, uitaţi şi sacrificaţi, îşi pot recâştiga drepturile lor legitime.
Comitetul de iniţiativã:
Florea Oana-Consuela
Furdui Flaviu-Bogdan
Rãdulescu Vasile
Hasaşiu Ioan
Cociung Constantin
Pufu Emilia-Elena
Pirotici Ioana
Galearschi-Gãlinescu Virgil
Dumitru Anica
Bogdan Florentina
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ
privind revizuirea Constituţiei României
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ART. I
Constituţia României, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. La articolul 22, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Maximul pedepselor prevãzute pentru infracţiunile de omor deosebit de grav, trafic de stupefiante şi act sexual cu un minor este detenţiunea pe viaţã, fãrã posibilitatea reducerii pedepselor pe parcursul executãrii."
2. La articolul 52, dupã alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:
"(4) Comiterea unei infracţiuni în exerciţiul unei funcţii publice constituie o circumstanţã agravantã şi are ca efect dublarea limitelor pedepselor prevãzute de lege. Pedepsele stabilite pentru infracţiunile comise în exerciţiul unei funcţii publice nu pot fi reduse pe parcursul executãrii."
3. Alineatul (2) al articolului 95 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:.
"(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiatã de cel puţin o treime din numãrul parlamentarilor sau de cel puţin 1.000.000 de cetãţeni cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute la articolul 150 din Constituţie, şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţã Preşedintelui."
ART. II
Revizuirea adoptatã prin prezenta lege se supune aprobãrii prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicatã.
AVIZ
referitor la iniţiativa legislativã a cetãţenilor
privind revizuirea Constituţiei
Analizând iniţiativa legislativã a cetãţenilor privind revizuirea Constituţiei, formulatã de un comitet de iniţiativã în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã, şi transmisã de împuternicitul comitetului de iniţiativã, cu Adresa înregistratã la Consiliul Legislativ sub nr. F.N. din 12 septembrie 2011,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicatã, şi al art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicatã,
avizeazã favorabil iniţiativa legislativã, cu urmãtoarele observaţii şi propuneri:
I. Observaţii de fond
1. Iniţiativa legislativã a cetãţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei României, republicatã, în sensul completãrii art. 22 şi 52 în scopul descurajãrii comiterii unor fapte antisociale cu pericol deosebit, precum şi al modificãrii art. 95 alin. (2), acordându-se dreptul de a propune suspendarea din funcţie a Preşedintelui României şi unui numãr de cel puţin 1.000.000 de cetãţeni cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 150 din Constituţie.
Prin obiectul sãu de reglementare, iniţiativa legislativã se încadreazã în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentalã.
2. La art. I pct. 1, referitor la norma propusã pentru art. 22 alin. (4) teza întâi, semnalãm cã soluţia legislativã privind stabilirea în Constituţie a maximului pedepsei pentru anumite infracţiuni nu este în acord cu dispoziţia din art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentalã, potrivit cãreia infracţiunile şi pedepsele sunt reglementate prin lege organicã. Aducerea la nivel constituţional a normelor privind pedepsele aplicabile în cazul anumitor infracţiuni ar crea, prin urmare, necorelãri chiar între dispoziţiile Legii fundamentale.
Pe de altã parte, trebuie semnalat cã textul propus pentru art. 22 alin. (4) nu are în vedere regimul general al pedepselor, astfel cum acesta este reglementat de Codul penal, adoptarea soluţiei legislative propuse implicând o modificare de esenţã a dispoziţiilor legii penale referitoare la instituţia pedepsei. Astfel, potrivit art. 53 pct. 1 din Codul penal, detenţiunea pe viaţã reprezintã o pedeapsã principalã, alãturi de închisoare şi de amendã. Prin urmare, detenţiunea pe viaţã nu reprezintã un "maxim" al pedepsei închisorii, aşa cum rezultã din textul propus în proiect, ci reprezintã o pedeapsã principalã, distinctã de aceasta din urmã. De altfel, maximul general al pedepsei închisorii prevãzut de Codul penal, care nu poate fi depãşit în nicio situaţie şi care nici nu poate fi prevãzut drept maxim special, este de 30 de ani.
Având în vedere cele de mai sus, rezultã cã adoptarea soluţiei legislative propuse ar echivala cu instituirea detenţiunii pe viaţã atât ca maxim general al pedepsei închisorii, cât şi, în cazul anumitor infracţiuni, ca maxim special al acestui tip de pedepse, ceea ce nu ar putea fi acceptat. O astfel de modificare de esenţã a instituţiei pedepsei ar impune, de asemenea, revizuirea tuturor normelor de incriminare din Codul penal şi din legile penale speciale, cu efect asupra întregii filosofii a dreptului penal.
Pe de altã parte, trebuie subliniat cã indicarea expresã a infracţiunilor avute în vedere de norma propusã pentru art. 22 alin. (4) impune legiuitorului organic sã utilizeze respectivele denumiri în legea penalã. În acest context, semnalãm cã, în prezent, infracţiunea de omor deosebit de grav este prevãzutã de art. 176 din Codul penal, însã în noul Cod penal - Legea nr. 286/2009, aceastã infracţiune nu mai existã, cele douã forme sub care este incriminat omorul unei persoane fiind infracţiunea de omor (art. 188) şi infracţiunea de omor calificat (art. 189) - pentru aceasta din urmã fiind prevãzutã pedeapsa detenţiunii pe viaţã, alternativ cu închisoarea de la 15 la 25 de ani. Prin urmare, o eventualã revizuire a Constituţiei în sensul propus prin proiect ar face necesarã incriminarea expresã a unei noi infracţiuni - infracţiunea de omor deosebit de grav, care ar necesita modificarea noului Cod penal.
Infracţiunea de act sexual cu un minor se regãseşte atât în actualul Cod penal (art. 198), cât şi în noul Cod penal (art. 220), însã infracţiunea de trafic de stupefiante este prevãzutã numai de Codul penal în vigoare (art. 312). Cu toate acestea, precizãm cã, deşi denumirea marginalã a acestei infracţiuni nu a fost modificatã în mod expres, dispoziţiile referitoare la produsele şi substanţele stupefiante din cuprinsul art. 312 din Codul penal au fost abrogate prin Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Prin urmare, în prezent, art. 312 din Codul penal are în vedere numai traficul de substanţe toxice. În noul Cod penal, infracţiunea de trafic de stupefiante nu mai este incriminatã, întrucât, în ceea ce priveşte traficul ilicit de droguri, este pãstratã incriminarea din Legea nr. 143/2000, legea-cadru în materie. Astfel fiind, eventuala completare a art. 22 din Constituţie în sensul propus prin proiect ar conduce şi la necesitatea regândirii incriminãrilor referitoare la traficul de droguri.
Întrucât realitãţile sociale care impun intervenţia legiuitorului penal sunt mult mai dinamice decât relaţiile sociale reglementate în mod tradiţional prin Constituţie, apreciem cã prevederea în Legea fundamentalã atât a denumirilor infracţiunilor, cât şi a pedepselor maxime aplicabile nu este indicatã. De altfel, acest considerent a fost avut în vedere şi de legiuitorul constituant care a rezervat reglementãrii prin lege organicã domeniul infracţiunilor şi al pedepselor. Prin urmare, în spiritul Legii fundamentale, majorarea pedepselor pentru anumite infracţiuni ar trebui sã facã obiectul unei legi organice.
3. Referitor la norma propusã la art. I pct. 1 pentru art. 22 alin. (4) teza a doua, precizãm cã instituirea, cu rang de principiu constituţional, a imposibilitãţii reducerii, pe parcursul executãrii, a pedepselor pentru anumite infracţiuni intrã în contradicţie cu regula aplicãrii legii penale mai favorabile, prevãzutã de art. 13-15 din Codul penal, regulã care derivã din principul legalitãţii incriminãrii şi pedepsei, statuat de art. 23 alin. (12) din Constituţie. Avem în vedere faptul cã, în afarã de situaţia înlocuirii obligatorii a detenţiunii pe viaţã cu închisoarea pe timp de 25 de ani, reglementatã de art. 55 alin. (2) din Codul penal - înlocuire care, potrivit art. 58 din noul Cod penal, este supusã îndeplinirii unor condiţii obligatorii - principala situaţie de reducere a pedepsei aplicate, pe parcursul executãrii acesteia, este aplicarea obligatorie sau facultativã a legii penale mai favorabile în condiţiile art. 14 şi 15 din Codul penal în vigoare - respectiv aplicarea obligatorie prevãzutã de art. 6 din noul Cod penal.
Excluderea posibilitãţii reducerii, în timpul executãrii, a pedepsei aplicate, ca urmare a intervenţiei unei legi penale mai favorabile, avutã în vedere de norma propusã pentru art. 22 alin. (4), chiar dacã vizeazã numai anumite categorii de infracţiuni, apare însã ca o suprimare a principiului legalitãţii incriminãrii, prevãzut de art. 23 alin. (12) din Constituţie, principiu care reprezintã o garanţie a libertãţii individuale consacrate de art. 23 din Legea fundamentalã. Or, potrivit art. 152 alin. (2) din Constituţie, nicio revizuire nu poate fi fãcutã dacã are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor sau a garanţiilor acestora.
Observaţiile sunt valabile, în mod corespunzãtor, şi pentru norma propusã la art. I pct. 2 din proiect pentru art. 52 alin. (4) teza a doua, în ceea ce priveşte prevederea imposibilitãţii reducerii, pe parcursul executãrii, a "pedepselor stabilite pentru infracţiunile comise în exerciţiul unei funcţii publice".
4. Semnalãm cã norma propusã la art. I pct. 2 pentru art. 52 alin. (3) teza întâi nu ţine seama de reglementarea infracţiunilor în dreptul penal român. Astfel, din redactarea propusã ar rezulta cã în legislaţia penalã nu ar exista nici mãcar o singurã infracţiune al cãrei subiect activ calificat sã fie un funcţionar public. Avem în vedere faptul cã numai într-o astfel de situaţie s-ar putea aplica agravarea rãspunderii prevãzutã de text, respectiv "dublarea limitelor pedepselor prevãzute de lege". Or, infracţiunile sãvârşite "în exerciţiul unei funcţii publice" sunt grupate, în Codul penal, în principal în cuprinsul capitolului I "Infracţiuni de serviciu sau în legãturã cu serviciul" din titlul VI al Pãrţii speciale. În cazul acestor infracţiuni, subiectul activ este calificat - funcţionar public [noţiune care include, potrivit art. 147 alin. (1) din Codul penal, şi situaţia persoanei care ocupã o funcţie publicã]. O parte dintre aceste infracţiuni nu pot fi sãvârşite decât de un funcţionar public în exerciţiul funcţiei sale, iar pedepsele prevãzute de lege reflectã acest aspect. Pe de altã parte, pedepsele sunt mai mici în cazul faptelor din acest capitol care sunt incriminate şi în cazul în care sunt sãvârşite de un funcţionar în sensul art. 147 alin. (2) din Codul penal (respectiv o persoanã care exercitã o însãrcinare în serviciul unei alte persoane juridice, fãrã a ocupa o funcţie publicã).
De exemplu, abuzul în serviciu sãvârşit de un funcţionar public se pedepseşte, conform art. 246 din Codul penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, în vreme ce pentru aceeaşi infracţiune, sãvârşitã însã de un funcţionar, maximul pedepsei prevãzut la art. 246 din Codul penal se reduce cu o treime, potrivit art. 258 din Codul penal. Se observã astfel cã sancţionarea mai gravã a faptei sãvârşite de un funcţionar public este deja prevãzutã de lege, aplicarea din nou a unei agravãri a pedepsei apãrând aşadar ca excesivã.
Precizãm cã infracţiunile care pot fi sãvârşite de o persoanã care ocupã o funcţie publicã sunt prevãzute şi de alte norme din Codul penal, precum şi de unele dispoziţii din legile penale speciale, în toate situaţiile faptele fiind sancţionate cu o pedeapsã care reflectã gravitatea deosebitã a acestora.
În plus, menţionãm cã pedepsirea mai gravã a infracţiunilor sãvârşite de o persoanã care ocupã o funcţie publicã se regãseşte şi în reglementarea instituitã prin noul Cod penal - Legea nr. 286/2009.
Pentru aceste motive, apreciem cã soluţia legislativã propusã la art. I pct. 2 pentru art. 52 alin. (4) din Constituţie nu poate fi acceptatã.
Mai mult decât atât, precizãm cã, prin obiectul sãu de reglementare, norma propusã nici nu se leagã tematic de dispoziţiile art. 52 din Legea fundamentalã, referitor la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, şi care constituie temeiul constituţional al contenciosului administrativ şi rãspunderii patrimoniale a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
5. La art. I pct. 3, referitor la norma propusã pentru art. 95 alin. (2), întrucât numãrul de cetãţeni cu drept de vot prevãzut în proiect (1.000.000) care pot iniţia propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României este mai mare decât numãrul de cetãţeni cu drept de vot care pot iniţia revizuirea Constituţiei (500.000) prevãzut de art. 150 din Constituţie, text la care se face trimitere, sugerãm ca proiectul sã prevadã în mod distinct condiţiile de exercitare a iniţiativei cetãţeneşti de suspendare din funcţie - respectiv o eventualã majorare a numãrului judeţelor din care provin semnatarii, precum şi a numãrului de semnãturi necesare - şi nu sã se facã trimitere la condiţiile prevãzute de art. 150 din Constituţie.
În plus, ar trebui sã se prevadã în mod expres un minim de norme de procedurã privind sesizarea Parlamentului cu propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României iniţiatã de cetãţeni.
Având în vedere aspectele semnalate în aviz, pentru a putea fi promovatã, prezenta iniţiativã cetãţeneascã trebuie completatã şi reformulatã în mod corespunzãtor.
II. Observaţii de redactare şi de tehnicã legislativã
1. Pentru respectarea normelor de tehnicã legislativã, este necesarã reformularea titlului, astfel:
"Lege de revizuire a Constituţiei României".
2. Având în vedere observaţiile de la cap. I pct. 2-4 din aviz, în cazul eliminãrii din proiect a pct. 1 şi 2 ale art. I, pentru respectarea normelor de tehnicã legislativã, partea introductivã a art. I trebuie reformulatã astfel:
"Art. I. - Constituţia României, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
«1. Alineatul (2) al articolului 95 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:»".
În continuare se va reda norma propusã, urmând ca partea dispozitivã a pct. 3 sã fie eliminatã.
Având în vedere observaţia de la cap. I pct. 5 din aviz, art. I trebuie completat cu un nou punct, prin care sã se introducã un nou alineat care sã reglementeze condiţiile de exercitare a iniţiativei cetãţeneşti propuse. Sugerãm urmãtoarea redactare pentru partea dispozitivã:
"2. Dupã alin. (2) al art. 95 se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu urmãtorul cuprins:".
3. La art. II, pentru o informare completã, în finalul normei trebuie introdus termenul "republicatã".
PREŞEDINTE,
dr. DRAGOŞ ILIESCU
Bucureşti, 26 septembrie 2011.
Nr. 994.
S-a solicitat autentificarea prezentului înscris:
DECLARAŢIE
Subsemnaţii:
1. Florea Oana-Consuela, CNP 2750613421544, domiciliatã în Bucureşti, Str. Geamandurii nr. 35, sectorul 2, identificatã cu CI seria RT nr. 663185/16.10.2009, emisã de SPCEP S2 Biroul nr. 2;
2. Furdui Flaviu-Bogdan, CNP 1880120012653, domiciliat în satul Bistra (comuna Bistra), Str. Arieşului nr. 11, judeţul Alba, identificat cu CI seria AX nr. 412412/29.10.2010, emisã de SPCLEP Câmpeni;
3. Rãdulescu Vasile, CNP 1450102400532, domiciliat în Bucureşti, Calea Ferentari nr. 72, bl. 3C, sc. 3, ap. 18, sectorul 5, identificat cu CI seria RX nr. 327957/29.06.2005, emisã de Secţia 24 Poliţie;
4. Hasaşiu Ioan, CNP 1330519264362, domiciliat în municipiul Târgu Mureş, Bd. 1848, bl. 54, ap. 12, judeţul Mureş, identificat cu BI seria AP nr. 639375/27.11.1979, emis de Poliţia Oraşului Luduş;
5. Cociung Constantin, CNP 1260930400095, domiciliat în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 4, bl. ODI, sc. 1, et. 4, ap. 20, sectorul 4, identificat cu CI seria RR nr. 164026/13.03.2001, emisã de Secţia 15 Poliţie;
6. Pufu Emilia-Elena, CNP 2480928400156, domiciliatã în Bucureşti, aleea Someşul Mare nr. 6, bl. A22, sc. 1, et. 7, ap. 32, sectorul 4, identificatã cu CI seria RR nr. 543108/8.10.2008, emisã de SPCEP S4 Biroul nr. 2;
7. Pirotici Ioana, CNP 2331029400821, domiciliatã în Bucureşti, aleea Donea Diana Alexandra nr. 4, bl. N18, sc. 2, et. 2, ap. 15, sectorul 4, identificatã cu Cl seria RD nr. 449557/21.11.2005, emisã de SPCEP S4 Biroul nr. 2;
8. Galearschi-Gãlinescu Virgil, CNP 1450413400099, domiciliat în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 36, bl. R14, sc. B, ap.79, sectorul 4, identificat cu BI seria GR nr. 453775/28.02.1995, emis de Secţia 15 Poliţie;
9. Dumitru Anica, CNP 2560209400128, domiciliatã în Bucureşti, str. Lamoteşti nr. 3-5, bl. 62, sc. 2, et. 1, ap. 43, sectorul 4, identificatã cu CI seria RT nr. 230442/23.04.2002, emisã de Secţia 16 Poliţie; şi
10. Bogdan Florentina, CNP 2680828441543, domiciliatã în Bucureşti, str. Emil Racoviţã nr. 2, bl. R18, sc. 1, et. 6, ap. 27, sectorul 4, identificatã cu CI seria RR nr. 646198/29.09.2009, emisã de SPCEP S4 Biroul nr. 2,
toţi având calitatea de cetãţeni români cu drept de vot, prin prezenta constituim Comitetul de iniţiativã legislativã cetãţeneascã privind revizuirea Constituţiei şi declarãm pe propria rãspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Cod penal pentru fals în declaraţii, cã nu încãlcãm prevederile art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã.
Redactatã de notar şi editatã în şase exemplare la sediul Biroului Notarilor Publici Asociaţi Condor & Condor din Bucureşti, Str. Gospodinelor nr. 25, sectorul 4, din care cinci exemplare s-au eliberat pãrţilor azi, data autentificãrii.
Declaranţi
Rãdulescu Vasile
Galearschi-Gãlinescu Virgil
Hasaşiu Ioan
Cociung Constantin
Pufu Emilia
Dumitru Anica
Furdui Flaviu
Pirotici Ioana
Bogdan Florentina
Florea Oana
ROMÂNIA
BIROUL NOTARILOR PUBLICI ASOCIAŢI CONDOR & CONDOR
Str. Gospodinelor nr. 25, sectorul 4 Bucureşti
Operator date cu caracter personal nr. 17198
notariatcondor@yahoo.com
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 3498
Anul 2011, luna septembrie, ziua 12
În faţa mea, Oana-Teodora Boşca, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:
1. Florea Oana-Consuela, CNP 2750613421544, domiciliatã în Bucureşti, Str. Geamandurii nr. 35, sectorul 2, identificatã cu CI seria RT nr. 663185/16.10.2009, emisã de SPCEP S2 Biroul nr. 2;
2. Furdui Flaviu-Bogdan, CNP 1880120012653, domiciliat în satul Bistra (comuna Bistra), Str. Arieşului nr. 11, judeţul Alba, identificat cu CI seria AX nr. 412412/29.10.2010, emisã de SPCLEP Câmpeni;
3. Rãdulescu Vasile, CNP 1450102400532, domiciliat în Bucureşti, calea Ferentari nr. 72, bl. 3C, sc. 3, ap. 18, sectorul 5, identificat cu Cl seria RX nr. 327957/29.06.2005, emisã de Secţia 24 Poliţie;
4. Hasaşiu Ioan, CNP 1330519264362, domiciliat în municipiul Târgu Mureş, Bd. 1848, bl. 54, ap. 12, judeţul Mureş, identificat cu BI seria AP nr. 639375/27.11.1979, emis de Poliţia Oraş Luduş;
5. Cociung Constantin, CNP 1260930400095, domiciliat în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 4, bl. OD1, sc. 1, et. 4, ap. 20, sectorul 4, identificat cu CI seria RR nr. 164026/13.03.2001, emisã de Secţia 15 Poliţie;
6. Pufu Emilia-Elena, CNP 2480928400156, domiciliatã în Bucureşti, aleea Someşul Mare nr. 6, bl. A22, sc. 1, et. 7, ap. 32, sectorul 4, identificatã cu Cl seria RR nr. 543108/8.10.2008, emisã de SPCEP S4 Biroul nr. 2;
7. Pirotici Ioana, CNP 2331029400821, domiciliatã în Bucureşti, aleea Donea Diana Alexandra nr. 4, bl. N18, sc. 2, et. 2, ap.15, sectorul 4, identificatã cu Cl seria RD nr. 449557/21.11.2005, emisã de SPCEP S4 Biroul nr. 2;
8. Galearschi-Gãlinescu Virgil, CNP 1450413400099, domiciliat în Bucureşti, bd. Alexandru Obregia nr. 36, bl. R14, sc. B, ap.79, sectorul 4, identificat cu BI seria GR nr. 453775/28.02.1995, emis de Secţia 15 Poliţie;
9. Dumitru Anica, CNP 2560209400128, domiciliatã în Bucureşti, str. Lamoteşti nr. 3-5, bl. 62, sc. 2, et. 1, ap. 43, sectorul 4, identificatã cu CI seria RT nr. 230442/23.04.2002, emisã de Secţia 16 Poliţie; şi
10. Bogdan Florentina, CNP 2680828441543, domiciliatã în Bucureşti, str. Emil Racoviţã nr. 2, bl. R18, sc. 1, et. 6, ap. 27, sectorul 4, identificatã cu Cl seria RR nr. 646198/29.09.2009, emisã de SPCEP S4 Biroul nr. 2,
care au cerut şi au consimţit la autentificarea prezentului înscris, semnând toate exemplarele acestuia.
Constatându-se îndeplinirea condiţiilor legale de formã şi fond ale actului şi citindu-se actul, conform art. 8 lit. b) şi art. 58-65 din Legea nr. 36/1995,
se declarã autentic prezentul înscris.
S-a perceput onorariul de 70 lei şi 16,80 lei TVA cu bonul fiscal nr. 895/12.09.2011.
Notar public,
Oana-Teodora Boşca
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
