Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
EXPUNERE DE MOTIVE privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are drept scop modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în 2008 ("Legea 96/2006"), precum şi a Legii responsabilităţii ministeriale, republicată în 2007 ("Legea nr. 115/1999"). Schimbările preconizate vizează responsabilizarea deputaţilor şi a senatorilor faţă de cetăţeni prin promovarea unui set de măsuri menite să contribuie la: transparentizarea activităţii parlamentare şi a procedurilor de vot din cadrul Camerelor Parlamentului; reducerea absenteismului de la şedinţele Parlamentului; creşterea gradului de profesionalism în recrutarea personalului din cadrul birourilor parlamentare; cheltuirea transparentă şi cumpătată a fondurilor alocate exercitării mandatului de parlamentar; respectarea principiului echităţii în faţa legii pentru fapte penale ce nu au legătură cu exercitarea mandatului de parlamentar. Motivele pentru care s-a constituit Comitetul de iniţiativă şi a fost redactat prezentul proiect de lege sunt următoarele: Implementarea unui sistem modern de reprezentare, în care cetăţeanul să aibă posibilitatea de a fi informat la timp, complet şi corect cu privire la întreaga activitate parlamentară desfăşurată de persoana învestită să facă parte din Parlamentul României, iar aleşii să trateze mandatul primit din partea alegătorilor cu maximă responsabilitate, precum şi în condiţii de egalitate în faţa legii. Prezenta iniţiativă survine într-un context în care un număr considerabil de cetăţeni - dezamăgiţi de abuzurile şi impunitatea unei largi părţi a clasei politice - doresc o schimbare în modalitatea de desfăşurare a activităţii membrilor Parlamentului, în spiritul democratic corespunzător statului de drept. La fel ca procedura referendumului naţional, iniţiativa legislativă a cetăţenilor reprezintă un proces cu caracter consultativ pentru populaţie, în urma căruia semnăturile a sute de mii de oameni marchează dorinţa adoptării şi punerii în practică a modificărilor aduse prin prezentul proiect de lege. Astfel, în mod indubitabil, voinţa poporului în legătură cu modul în care cetăţenii sunt reprezentaţi în Parlamentul României are o valoare morală şi democratică esenţială. Legea privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi Legea responsabilităţii ministeriale consemnează o serie de drepturi şi privilegii care nu sunt exercitate conform mandatului reprezentativ în condiţii de: transparenţă faţă de cetăţean; monitorizare facilă a activităţii aleşilor publici de către cetăţeni; deplină responsabilitate în privinţa cheltuirii banului public; şi echitate în faţa legii. Relaţia dintre membrii guvernului şi justiţie reprezintă o componentă esenţială a statului de drept, aşa cum rezultă din Legea responsabilităţii ministeriale. Acceptarea unei funcţii publice presupune respectarea principiilor democratice, precum şi asumarea deciziilor luate de către persoana în cauză, în limitele legii. Dacă un demnitar ia decizii greşite din punct de vedere politic, atunci el va răspunde alături de ceilalţi membri ai guvernului în faţa Parlamentului. Însă, în situaţia în care un ministru săvârşeşte fapte penale, prevederile legale actuale nu reuşesc să clarifice ansamblul responsabilităţii unui demnitar, precum şi procedura prin care acesta să fie deferit organelor de anchetă penală. În acest context, se impune simplificarea şi transparentizarea procedurilor aferente unor astfel de cazuri. Nu în ultimul rând, motivaţia Comitetului de iniţiativă este strâns legată şi de oportunitatea istorică de a da cuvânt cetăţenilor printr-un instrument destinat lor, însă care până în prezent a rămas ineficient şi birocratic, fiind chiar tratat cu reticenţă de către instituţiile abilitate să sprijine utilizarea sa. În ciuda acestor obstacole şi înspre afirmarea vocii cetăţeanului, care solicită o implicare mai mare în plan democratic, Comitetul de iniţiativă legislativă a cetăţenilor înaintează mai multe modificări legislative, astfel cum sunt prezentate în continuare. Propunerea Comitetului de iniţiativă se întemeiază pe trei elemente esenţiale: - Responsabilitate în raport cu exercitarea mandatului şi respect faţă de bugetul public de stat, prin înăsprirea regulilor de conduită şi prin utilizarea responsabilă a resurselor bugetare; prin obligativitatea participării la şedinţele parlamentare, dublată de un sistem mai strict de penalităţi pentru absenţe; măsura obligativităţii instituirii birourilor parlamentare în străinătate, fără ca această prevedere să mai fie una facultativă, pentru creşterea reprezentării cetăţenilor români din diaspora şi întărirea relaţiei cu milioane de cetăţeni de peste hotare; creşterea gradului de profesionalism în cadrul asistenţei parlamentare; fixarea diurnelor numai pe baza documentelor justificative şi eliminarea sumelor forfetare. - Echitate în faţa legii prin transparentizarea procedurii de aprobare a urmăririi penale. Prin modificările propuse în cuprinsul proiectului de lege, probabilitatea ca Parlamentul să se substituie justiţiei s-ar reduce considerabil. Aşa cum prevede şi Constituţia României, instituţia imunităţii parlamentare nu trebuie să confere un statut special deputaţilor şi senatorilor în faţa legii pentru fapte care nu au legătură cu exercitarea mandatului acestora. Nu în ultimul rând, cetăţeanul trebuie să aibă dreptul de a cunoaşte votul reprezentantului său în Parlament, prin eliminarea posibilităţii reprezentantului de a utiliza votul secret pentru obstrucţionarea justiţiei, care trebuie să fie egală pentru toţi. - Transparenţă în cadrul procesului de votare atât în cadrul şedinţelor parlamentare, cât şi pe parcursul exercitării activităţilor specifice mandatului parlamentar. Votul deschis (consemnat pentru fiecare deputat şi senator în parte şi accesibil public de către toţi cetăţenii) este o condiţie esenţială pentru ca fiecare cetăţean să poată urmări şi, eventual, susţine sau sancţiona prin vot în cadrul unor alegeri ulterioare pe mandatarul opţiunii sale politice sau pe partidul pe care acesta îl reprezintă. De asemenea, prin schimbările propuse, transparenţa votului va contribui, pe termen mediu şi lung, la o responsabilizare mai mare a parlamentarului în ceea ce priveşte deciziile asumate, precum şi propunerile şi iniţiativele susţinute în cadrul Parlamentului. Principiul transparenţei în exercitarea mandatului reprezentativ este un element fundamental al unei democraţii autentice. Răspunsul Comitetului de iniţiativă la observaţiile şi recomandările Consiliului Legislativ Membrii Comitetului de iniţiativă au luat act de avizul favorabil al Consiliului Legislativ din data de 27.08.2013, anexat acestei propuneri. Propunerea de faţă a fost astfel reformulată, urmărind observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ. Aceste propuneri au menirea de a îmbunătăţi calitatea textului şi de a creşte uşurinţa de punere în practică a propunerilor legislative înaintate. Reafirmăm în acest context importanţa transparenţei ca element fundamental al unei democraţii reprezentative. Transparenţa şi trasabilitatea activităţii parlamentare, cu precădere prin votul deschis al fiecărui parlamentar, servesc drept instrumente de informare pentru cetăţean şi de monitorizare a activităţii alesului în mandatul încredinţat. Articolul 69 alineatul 1 din Constituţia României prevede următoarele: "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului." Mai mult, articolul 12 al Legii nr. 96/2006, în forma actuală, defineşte principiul transparenţei şi stabileşte prin alineatul 1: "Deputaţii şi senatorii trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea parlamentară." Se înţelege că exprimarea voturilor în Parlament constituie un element fundamental al activităţii oricărui parlamentar, iar cetăţenii au dreptul de a fi pe deplin informaţi cu privire la modul în care sunt reprezentaţi în Parlamentul României. În funcţie de voturile exprimate de către fiecare parlamentar, cetăţenii vor vota în cunoştinţă de cauză la viitoarele alegeri. Mai mult, Curtea Constituţională a arătat şi în trecut că punerea alegătorului în imposibilitatea de a se informa în mod liber asupra candidaţilor constituie o împiedicare a exercitării votului ca drept fundamental garantat de Constituţia României (articolul 36). Votul secret, mai ales în condiţiile actuale ale legii şi regulamentelor, conform cărora se poate recurge la acest instrument nu doar în cazuri excepţionale, este o barieră majoră în calea informării adecvate a cetăţenilor. Totodată, articolul 31 din Constituţia României prevede următoarele: "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal." În acelaşi spirit, Legea nr. 52/2003, deşi reglementează doar transparenţa decizională în administraţia publică, stabileşte în mod explicit trei obiective: "a) să sporească gradul de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) să implice participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice" (articolul 1 alineatul 2). Comitetul de iniţiativă consideră că transparenţa trebuie asigurată cu prisosinţă în ceea ce priveşte organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, Parlamentul României (Constituţia României, articolul 61 alineatul 1). Afirmăm de asemenea că prevederile propunerii legislative de faţă nu încalcă principiul autonomiei parlamentare pentru că modifică prevederi deja existente în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor republicată, precum şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Altfel spus, dacă legea în forma actuală defineşte în mod explicit situaţii în care votul este secret, considerăm că este constituţional şi regulamentar ca aceeaşi lege să definească situaţii în care votul este deschis. Articolul 68 din Constituţia României prevede: "(1) Şedinţele celor două camere sunt publice. (2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete." Articolele propunerii de faţă referitoare la votul deschis în Parlament nu încalcă dreptul camerelor de a hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete. Odată adoptată legea de faţă, camerele păstrează posibilitatea de a hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete, în situaţii definite explicit în regulamentele aferente. Este totodată necesară clarificarea de către Curtea Constituţională a relaţiei dintre conceptele de şedinţă secretă şi vot secret. Constituţia stabileşte ca iniţiatori ai unor propuneri legislative, după caz, Guvernul, deputaţii şi senatorii, precum şi cetăţenii prin îndeplinirea condiţiilor specificate de instrumentul iniţiativei legislative a cetăţenilor. Considerăm astfel că cetăţenii, prin dreptul la iniţiativă, sunt îndrituiţi să participe la legiferarea unor aspecte esenţiale ale democraţiei româneşti, aspecte fundamentale care stau la baza dreptului de vot în deplină cunoştinţă de cauză. Cum regulamentele în sine nu pot face obiectul iniţiativei cetăţeneşti, propunerea de faţă este o cale legitimă pentru a supune atenţiei Curţii Constituţionale principiul fundamental al votului deschis reflectat în Legea nr. 96/2006 şi Legea nr. 115/1999, urmărind totodată limitarea abuzării instrumentului votului secret prin completarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ actual. Miza votului deschis pentru consolidarea democratică a României este suficient de importantă pentru a justifica demersul de faţă. Comitetul de iniţiativă îşi exprimă deplina convingere că, aşa cum este şi cazul altor state cu democraţii consolidate, dreptul cetăţenilor la liberă informare şi la vot în cunoştinţă de cauză, mai ales cu privire la voturile exprimate de membrii Parlamentului, este un element fundamental al unei democraţii funcţionale. Prin aceste măsuri dorim să contribuim la construirea unui sistem parlamentar reprezentativ mai transparent, mai aproape de cetăţean, în care deputatul şi senatorul respectă mandatul primit şi îl îndeplinesc în condiţii de transparenţă şi de respect pentru demnitatea publică conferită. LISTA CU MEMBRII COMITETULUI DE INIŢIATIVĂ care îşi însuşesc şi susţin expunerea de motive împreună cu iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială
┌────┬─────────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Numele şi prenumele │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 1.│Burduja Sebastian-Ioan │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 2.│Nechita Dan-Flaviu │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 3.│Ştefănuţă Nicolae-Bogdădel │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 4.│Turturoiu Maria-Emanuela │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 5.│Ţînţariu Adelina-Liana │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 6.│Albişteanu Roxana │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 7.│Moldovan Ionela-Cristina │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 8.│Oprea Tudor-Ionuţ │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 9.│Volintiru Clara │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 10.│Buniş Cosmin-Andrei │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 11.│Lazăr Alexandru-George │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 12.│Buzaşu Cristina-Daria │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 13.│Vinţan Adina-Dorina │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 14.│Bratu Georgiana-Florentina │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 15.│Sasu Alexandra-Victoria │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 16.│Dumitru Florentina │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 17.│Pruteanu George │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 18.│Stoian Andreea-Ema │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 19.│Precup Mihai-Călin │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 20.│Stănescu Alexandru-Cristian │
├────┼─────────────────────────────────────────┤
│ 21.│Popescu Ruxandra │
└────┴─────────────────────────────────────────┘
LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. I Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Alineatul (1) al articolului 12 se modifică şi se completează după cum urmează: "(1) Pentru a asigura dreptul la informaţie al oricărui cetăţean român cu privire la activitatea tuturor membrilor Parlamentului, deputaţii şi senatorii trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea parlamentară, inclusiv în ceea ce priveşte voturile exprimate de către fiecare deputat şi senator în parte." 2. După alineatul (1) al articolului 12 se introduc două noi alineate, alineatul (1^1) şi, respectiv, alineatul (1^2), după cum urmează: "(1^1) Pentru a asigura principiul transparenţei, votul fiecărui deputat şi senator este, de regulă, deschis. (1^2) Excepţiile de la regula prevăzută la alineatul (11) vor fi prevăzute expres şi limitativ în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Regulamentul Senatului, precum şi în Regulamentul Activităţilor Comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului." 3. Alineatul (2) al articolului 24 se modifică şi se completează după cum urmează: "(2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi." 4. Alineatul (4) al articolului 24 se modifică şi se completează după cum urmează: "(4) Camera hotărăşte asupra cererii prin votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi, în şedinţă publică, în condiţiile respectării prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată. Hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se comunică de îndată ministrului justiţiei." 5. După alineatul (2) al articolului 28 se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) Absenţele motivate de la lucrările Camerei, împreună cu solicitările pentru a absenta, adresate liderului grupului parlamentar din care face parte membrul Camerei respective, se publică lunar pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz." 6. După alineatul (3) al articolului 28 se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) Absenţele motivate de la lucrările Camerei, împreună cu solicitările pentru a absenta, adresate Biroului permanent, se publică lunar pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz." 7. Alineatul (1) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Neparticiparea la activităţile Camerei din care face parte membrul Parlamentului desfăşurate în sediul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, în cadrul programului sau ordinii de zi aprobate de Biroul permanent, al fiecărei Camerei sau al Camerelor reunite, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau a senatorului pentru fiecare activitate la care acesta a absentat, cu excepţia absenţelor motivate în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) şi (3)." 8. Alineatul (4) al articolului 38 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Deputaţii şi senatorii aleşi în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara României organizează birouri parlamentare într-unul sau mai multe din statele din aria de acoperire a circumscripţiei lor electorale, cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, în limita sumei prevăzute la alin. (1), cu respectarea legislaţiei statului respectiv. Birourile parlamentare funcţionează pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor ce le revin deputaţilor şi senatorilor prin prezenta lege." 9. Alineatul (9) al articolului 38 se modifică după cum urmează: "Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată. Încadrarea salariaţilor se face la propunerea deputatului sau a senatorului în cauză, în funcţie de pregătirea profesională corespunzătoare muncii parlamentare şi cu respectarea principiului egalităţii de şanse." 10. După alineatul (9) al articolului 38 se introduce un nou alineat, alineatul (9^1), cu următorul cuprins: "(9^1) În termen de maximum 30 de zile de la încheierea contractelor de muncă, Secretariatul General al celor două Camere are obligaţia să publice pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor şi a Senatului lista cu persoanele angajate în cadrul biroului parlamentar, salariul brut alocat fiecăruia dintre angajaţi, precum şi curricula vitae ale acestora. Informaţiile vor fi actualizate în termen de maximum 30 de zile, în cazul în care apar modificări cu privire la lista persoanelor angajate sau cu privire la salarizarea acestora." 11. Alineatul (12) al articolului 38 se modifică după cum urmează: "Angajaţii unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia." 12. Alineatul 2 al articolului 41 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau în judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, numai pe bază de documente justificative, o sumă din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare în municipiul Bucureşti, în limita unui cuantum stabilit. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, de condiţiile de piaţă privind cazarea, precum şi de activitatea parlamentară." 13. După articolul 45 se introduce articolul 45^1, cu următorul cuprins: "(45^1) Totalitatea indemnizaţiilor şi a cheltuielilor efectuate în exercitarea mandatului va fi publicată pentru fiecare deputat şi senator în parte pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz. Informaţiile de pe pagina de internet vor fi actualizate la fiecare trei luni, Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului având responsabilitatea să verifice corectitudinea informaţiilor." ART. II Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 22 mai 2015, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare. ART. III Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Alineatul (2) al articolului 14 se modifică şi se completează după cum urmează: "(2) În situaţia în care cel în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaţilor sau Senatul, în cadrul dezbaterilor, va fixa un nou termen, care nu poate depăşi 5 zile." 2. Articolul 15 se modifică după cum urmează: "Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului şi, după caz, de ridicare a imunităţii parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. Votul este deschis." ART. IV Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare. ART. V Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. AVIZ referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1277 din 6.08.2015, CONSILIUL LEGISLATIV în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri: 1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul instituirii unor măsuri pentru creşterea nivelului de transparenţă în activitatea Parlamentului. Prin conţinutul său normativ, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (2) lit. j) din Legea fundamentală, competenţa revine Camerelor reunite. 2. Soluţiile propuse prin prezenta iniţiativă legislativă au ca principal scop eliminarea cazurilor în care exprimarea voinţei deputaţilor sau senatorilor se poate face prin vot secret. Precizăm însă că instituirea regulii publicităţii votului nu poate fi extinsă la toate situaţiile, întrucât art. 68 alin. (2) din Constituţie prevede posibilitatea Camerelor de a hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete. Este adevărat că în cuprinsul art. 12 alin. (1^2) din proiect se instituie o excepţie de la această regulă, respectiv situaţia în care secretul votului este prevăzut de Constituţie, însă trebuie precizat că Legea fundamentală nu cuprinde norme care să reglementeze în mod expres astfel de situaţii. Singura dispoziţie constituţională incidenţă în acest caz este tocmai art. 68 alin. (2), care conferă Camerelor Parlamentului competenţa exclusivă de a stabili care anume dintre şedinţe să fie secrete. Această dispoziţie este dezvoltată în cuprinsul normelor din regulamentele celor două Camere, precum şi în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Având în vedere autonomia regulamentară a Camerelor, consacrată de art. 64 alin. (1) din Constituţie, analiza dispoziţiilor proiectului referitoare la instituirea obligaţiei exercitării votului la vedere trebuie să ţină seama de principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte raportul dintre lege şi regulamentele parlamentare. În acest sens trebuie precizat că în Decizia nr. 413/2013 Curtea Constituţională a statuat că, "din coroborarea dispoziţiilor constituţionale, apare cu evidenţă că legile şi regulamentele parlamentare sunt acte normative distincte, cu obiect de reglementare diferit. Astfel, în vreme ce legea reglementează totalitatea relaţiilor sociale, fiind adoptată de Parlament în virtutea supremaţiei şi plenitudinii sale legislative, regulamentul parlamentar îşi circumscrie sfera de incidenţă la organizarea şi funcţionarea celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, din punct de vedere funcţional, regulamentele parlamentare se limitează la cadrul relaţiilor din interiorul autorităţii legiuitoare, fără să contravină sau să se substituie prevederilor legii. În mod corelativ, Constituţia impune o limitare puterii legiuitoare, în sensul că aceasta nu poate interveni printr-o lege în domeniul organizării şi funcţionării Parlamentului. În concluzie, Parlamentul, în dubla sa calitate - de autoritate legiuitoare, respectiv de corp autonom, învestit cu o putere de organizare şi funcţionare proprie -, adoptă acte normative de sine stătătoare - legi, respectiv regulamente -, între care nu există niciun raport de ierarhizare, întrucât obiectul de reglementare vizează domenii diferite, ab initio nu sunt susceptibile de clasificare. Întrucât însăşi Legea fundamentală le stabileşte domeniul de reglementare, orice ingerinţă a legii în sfera rezervată regulamentelor parlamentare este neconstituţională, în egală măsură în care regulamentele Parlamentului, care, depăşindu-şi aria de incidenţă, ar pătrunde în domeniul rezervat legii, ar contraveni Constituţiei". Din acest motiv, în aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a procedat la analiza punctuală a dispoziţiilor dintr-o lege în raport cu prevederile regulamentelor parlamentare, pentru a determina conformitatea sau neconformitatea dispoziţiilor legale cu prevederile art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituţie. În cuprinsul deciziei, Curtea a subliniat că această normă din Legea fundamentală consacră autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului, autonomie care "dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare şi procedurile de desfăşurare a lucrărilor parlamentare". Potrivit Deciziei nr. 413/2013 a Curţii Constituţionale, în măsura în care nu contravine dispoziţiilor din regulamentele parlamentare, o normă procedurală cuprinsă într-o lege este constituţională, întrucât "nu depăşeşte domeniul propriu de reglementare, legiuitorul acţionând intra vires, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 64 alin. (1) teza întâi". Din acest punct de vedere, trebuie precizat că regulamentele celor două Camere, precum şi Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cuprind o multitudine de dispoziţii prin care exercitarea votului se face sub forma votului secret. În aceste condiţii, impunerea regulii votului la vedere în toate situaţiile, astfel cum prevede art. 12 alin. (1^1), propus la art. I pct. 2 din proiect, nu poate fi acceptată, întrucât contravine respectivelor dispoziţii regulamentare, fiind deci contrară art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituţie. În acest sens, apreciem că în această situaţie sunt relevante, mutatis mutandis, cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 413/2013: "Curtea nu poate admite posibilitatea ca legiuitorul să poată reglementa prin lege, ori de câte ori consideră oportun, o procedură specială de legiferare, derogatorie de la normele regulamentelor parlamentare, o atare dispoziţie legală fiind contrară prevederilor art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituţie". În subsidiar, referitor la norma din cuprinsul art. 12 alin. (1^2), propusă la art. I pct. 1, precizăm că referirea la "nulitatea" deciziei luate de Camerele Parlamentului nu este corectă, întrucât printr-o lege nu se poate stabili un alt caz de afectare a valabilităţii unui act juridic al Camerei Deputaţilor şi Senatului decât cele stabilite de Constituţie. Precizăm că "nulitatea" nu poate afecta "decizia", ci actul juridic adoptat. Astfel, potrivit art. 67 din Constituţie, actele juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt legile, hotărârile şi moţiunile. Or, potrivit Constituţiei, nulitatea nu este o cauză de afectare a valabilităţii niciuneia dintre aceste categorii de acte juridice. În concluzie, art. I pct. 2 trebuie eliminat, întrucât normele nu pot fi adoptate în forma propusă. 3. Având în vedere observaţiile de la pct. 2 din aviz, rezultă că dispoziţiile din cuprinsul proiectului care au în vedere stabilirea votului "la vedere" în locul votului secret trebuie analizate în raport cu prevederile regulamentelor parlamentare. Astfel, în cazul în care votul secret este prevăzut de normele corespondente din respectivele regulamente, în lumina celor reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 413/2013, dispoziţiile statuate la nivel de lege prin care s-ar impune exercitarea votului "la vedere" sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală. Din acest punct de vedere, semnalăm următoarele: - la art. I pct. 3, dispoziţiile art. 24 alin. (2) sunt corespondente prevederilor art. 172 alin. (7) din Regulamentul Senatului şi prevederilor art. 219 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd aprobarea raportului Comisiei prin vot secret; - la art. I pct. 4, dispoziţiile art. 24 alin. (4) sunt corespondente prevederilor art. 173 din Regulamentul Senatului şi prevederilor art. 219 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd adoptarea hotărârii Camerei prin vot secret; - la art. I pct. 12, dispoziţiile art. 51 alin. (5) sunt corespondente prevederilor art. 200 alin. (2) din Regulamentul Senatului şi prevederilor art. 243 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd că raportul comisiei se adoptă în şedinţă secretă; - la art. I pct. 13, dispoziţiile art. 52 alin. (2) sunt corespondente prevederilor art. 200 alin. (6) din Regulamentul Senatului, potrivit cărora contestaţia se soluţionează de către plenul Senatului, în şedinţă secretă. Prin urmare, normele propuse la art. I pct. 3, 4, 12 şi 13 trebuie eliminate, neputând fi adoptate în forma propusă, întrucât depăşesc domeniul propriu de reglementare al legii, prin instituirea unor reguli diferite faţă de cele prevăzute de dispoziţiile regulamentelor parlamentare. În plus, trebuie subliniat că, în ceea ce priveşte procedura privind ridicarea imunităţii parlamentare, în Decizia Curţii Constituţionale nr. 319/2013 s-a reţinut "existenţa unor paralelisme legislative, în sensul că norme cu caracter procedural privind cazurile de reţinere, arestare sau percheziţie a deputaţilor şi senatorilor sunt stabilite atât la nivelul legii organice (Legea nr. 96/2006), cât şi la nivelul regulamentelor parlamentare. Or, sub acest aspect, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte în art. 14 alin. (1) că «Reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ». În acelaşi sens, Curtea Constituţională a statuat că se impune ca regulile de procedură să fie stabilite prin regulamentele celor două Camere, iar nu prin lege (a se vedea Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 14 martie 2013). De asemenea, sistematizarea reglementărilor referitoare la activitatea parlamentară şi cuprinderea lor într-un volum, în sensul aceleiaşi decizii a Curţii Constituţionale, ar veni în sprijinul eliminării unor astfel de paralelisme, facilitând activitatea parlamentară". Astfel, în aceeaşi decizie, Curtea a precizat următoarele: "cu referire la instituţia imunităţii parlamentare, respectiv a ridicării imunităţii, este recomandabil ca, pe baza celor mai bune practici în materie în statele membre ale Uniunii Europene, să se procedeze la elaborarea unei proceduri clare în cadrul Regulamentelor parlamentare. Aceste proceduri trebuie, pe de o parte, să asigure realizarea rolului constituţional al imunităţii parlamentare ca mijloc de protecţie «împotriva unor măsuri abuzive, determinate uneori de motive politice» (astfel cum Curtea Constituţională s-a exprimat, de exemplu, prin Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008), iar, pe de altă parte, să nu încalce rolul şi competenţele altor instituţii şi autorităţi publice". 4. Observaţiile de la pct. 3 din aviz sunt valabile, mutatis mutandis, şi în ceea ce priveşte intervenţiile legislative propuse la art. III din proiect asupra Legii nr. 115/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Din acest punct de vedere, semnalăm următoarele: - la art. III pct. 1, norma propusă pentru art. 13 alin. (1) este corespondentă dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd termene diferite pentru întocmirea raportului comisiei, respectiv 5 zile pentru prima evaluare şi maximum 14 zile pentru întocmirea raportului. Precizăm că art. 149 din Regulamentul Senatului face trimitere, în ceea ce priveşte procedura, la dispoziţiile Legii nr. 115/1999; - la art. III pct. 2, norma propusă pentru art. 13 alin. (2) este corespondentă dispoziţiilor art. 157 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd un termen diferit de dezbatere a raportului, respectiv de cel mult 5 zile de la depunerea lui la Biroul permanent; - la art. III pct. 3, norma propusă pentru art. 14 alin. (2) este corespondentă dispoziţiilor art. 157 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd competenţa Camerei de a stabili un nou termen, fără a prevedea o limită a acestuia, ca în proiect; - la art. III pct. 4, norma propusă pentru art. 15 este corespondentă dispoziţiilor art. 157 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd adoptarea hotărârii prin vot secret. Prin urmare, art. III trebuie eliminat, normele propuse neputând fi adoptate în forma propusă, întrucât depăşesc domeniul propriu de reglementare al legii, prin instituirea unor reguli diferite faţă de cele prevăzute de dispoziţiile regulamentelor parlamentare. 5. La art. I pct. 5, referitor la norma prevăzută pentru art. 28 alin. (2^1), este de analizat dacă nu ar trebui să se aibă în vedere publicarea pe pagina de internet doar a solicitărilor motivate de la lucrările Camerei, adresate în condiţiile alin. (1), şi nu a tuturor solicitărilor, aşa cum rezultă din textul propus. 6. La art. I pct. 6, având în vedere că norma propusă pentru art. 28 alin. (3^1) se referă la solicitarea adresată potrivit alin. (3), este necesar ca expresia «solicitarea absentării» să fie înlocuită cu sintagma «solicitarea motivării absenţelor». 7. La art. I pct. 8, referitor la norma propusă pentru art. 38 alin. (4), sugerăm să se analizeze dacă textul nu ar trebui să prevadă, în continuare, condiţia respectării legislaţiei statului respectiv în cazul organizării birourilor parlamentare în străinătate, condiţie existentă în formularea actuală. 8. La art. I pct. 9, semnalăm că norma propusă pentru art. 38 alin. (9^1) instituie o reglementare diferită de cea cuprinsă în alin. (9) al art. 38. Astfel, potrivit alin. (9^1), angajarea personalului birourilor parlamentare se poate face prin încheierea unui contract de muncă pe perioadă determinată, în vreme ce, potrivit alin. (9), rămas nemodificat, angajarea se face prin încheierea unui contract de muncă sau a unei convenţii civile, ambele pe durată determinată. În plus, alin. (12), rămas nemodificat, se referă, şi el, la angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar. Precizăm că, pentru corelarea normelor, sunt necesare abrogarea alin. (9) şi modificarea corespunzătoare a alin. (12). Pentru acest motiv, după pct. 8 trebuie introdus un nou punct, pct. 9, cu următorul cuprins: "9. Alineatul (9) al articolului 38 se abrogă." Pe cale de consecinţă, actualul pct. 9 va deveni pct. 10. În plus, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea dispozitivă a actualului pct. 9 trebuie reformulată, astfel: "10. După alineatul (9) al articolului 38 se introduc două noi alineate, alin. (9^1) şi (9^2), cu următorul cuprins:". Totodată, după noul pct. 10 trebuie introdus un nou punct, pct. 11, cu următoarea parte dispozitivă: "11. Alineatul (12) al articolului 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:". În continuare, se va reda noul text, urmând ca punctele subsecvente ale art. I să fie renumerotate. 9. La partea dispozitivă a actualului pct. 10 al art. I, expresia "Alineatul 2" trebuie redată sub forma "Alineatul (2)". 10. La actualul pct. 11 al art. I, partea dispozitivă trebuie reformulată astfel: "După articolul 45 se introduce un nou articol, art. 45^1, cu următorul cuprins:" Semnalăm că ultima teză a textului propus pentru art. 45^1 nu este suficient de clară, întrucât nu rezultă cine anume şi care este actul prin care se resping cheltuielile efectuate. Precizăm că, în situaţii de acest tip, termenul corect pentru calificarea cheltuielilor este «nejustificate», nu «neeligibile». În plus, norma propusă pentru art. 45^1 nu are finalitate dacă nu este completată cu prevederi privind recuperarea sumelor cheltuite nejustificat. Faţă de cele de mai sus, sunt necesare reanalizarea şi reformularea corespunzătoare a textului. Preşedinte, dr. Dragoş Iliescu Bucureşti, 27 august 2015. Nr. 919. ACORD DE CONSTITUIRE Subsemnaţii, 1. NECHITA DAN-FLAVIU, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, str. Vidraru nr. 9-11, ap. 20, judeţul Cluj, identificat cu CI seria KX nr. 680404, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca, la data de 10.07.2009, CNP 1810314125779, în nume propriu; 2. STĂNESCU ALEXANDRU-CRISTIAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Brăila, str. 1 Decembrie 1918 nr. 53 bis, bl. B34, ap. 19, judeţul Brăila, identificat cu CI seria XR nr. 357953, eliberată de SPCLEP Brăila, la data de 12.10.2010, CNP 1840918090036, în nume propriu; 3. ALBIŞTEANU ROXANA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bacău, str. Martir Cloşca nr. 3, sc. A, ap. 10, judeţul Bacău, identificată cu CI seria XC nr. 812895, eliberată de SPCLEP Bacău, la data de 03.10.2011, CNP 2871002280858, în nume propriu; 4. VINŢAN ADINA-DORINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Petroşani, Str. Independenţei bl. 26, sc. 1, et. 1, ap. 6, judeţul Hunedoara, identificată cu CI seria HD nr. 651994, eliberată de SPCLEP Petroşani, la data de 25.04.2013, CNP 2840320204495, în nume propriu; 5. VOLINTIRU CLARA-ALEXANDRA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Nerva Traian nr. 11, bl. M68, sc. 2, et. 1, ap. 36, sectorul 3, identificată cu CI seria RX nr. 490542, eliberată de Poliţia Municipiului Bucureşti, la data de 12.05.2014, CNP 2860903460082, în nume propriu; 6. TÎNŢARIU ADELINA-LIANA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Alexandria, Str. Dunării nr. 57, bl. L3, sc. C, et. 3, ap. 37, judeţul Teleorman, identificată cu CI seria TR nr. 351521, eliberată de SPCLEP Alexandria, la data de 20.04.2010, CNP 2860319340462, în nume propriu; 7. PRUTEANU GEORGE-CRISTIAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Moineşti, Str. Zorilor, bl. Cascada 12, ap. 6, judeţul Bacău, identificat cu CI seria XC nr. 761832, eliberată de SPCLEP Moineşti, la data de 3.02.2011, CNP 1921213044872, în nume propriu; 8. DUMITRU FLORENTINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Constanţa, Aleea Brânduşelor nr. 2, bl. L9, sc. B, et. 3, ap. 36, judeţul Constanţa, identificată cu CI seria KT nr. 886836, eliberată de SPCLEP Constanţa, la data de 2.09.2010, CNP 2880918091278, în nume propriu; 9. SASU ALEXANDRA-VICTORIA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Bd. Unirii nr. 70, bl. J4, sc. 1, et. 1, ap. 57, sectorul 3, identificată cu CI seria RX nr. 515926, eliberată de SPCEP sector 3, la data de 17.06.2014, CNP 2871111450042, în nume propriu; 10. BRATU GEORGIANA-FLORENTINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Aleea Cetuţuia nr. 6, bl. M24, sc. 2, et. 2, ap. 82, sectorul 6, identificată cu CI seria RT nr. 989959, eliberată de SPCEP sector 6, la data de 26.09.2013, CNP 2870411134121, în nume propriu; 11. OPREA TUDOR-IONUŢ, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Braşov, str. Ioan V. Socec nr. 12E, judeţul Braşov, identificat cu CI seria BV nr. 993080 eliberată de SPCLEP Braşov, la data de 18.11.2014, CNP 1880316080106, în nume propriu şi în calitate de mandatar al următorilor mandanţi: 12. ŞTEFĂNUŢĂ NICOLAE-BOGDĂNEL, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Sibiu, str. Ioan Codru Drăguşanu nr. 3, judeţul Sibiu, identificat cu CI seria SB nr. 571789, eliberată de SPCJEP Sibiu, la data de 6.08.2012, CNP 1820103324605, conform Procurii speciale autentificate sub nr. 3.936/C-5922/25.06.2015 de către Stoian Mariana, consilier diplomatic al Ambasadei României în Regatul Belgiei; 13. POPESCU RUXANDRA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Piteşti, Calea Bucureşti nr. 7, judeţul Argeş, identificată cu CI seria AS nr. 764287, eliberată de SPCLEP Piteşti, la data de 17.06.2011, CNP 2861229035359, conform Procurii autentificate cu nr. 1.067/01.07.2015 de către SPN Schuster & Schuster, Schuster Elena-Mariana şi Schuster Hanelore-Cristina, prin notar public, Schuster Elena-Mariana, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 3; 14. LAZĂR ALEXANDRU-GEORGE, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. 9 Mai nr. 1, bl. 25, sc. 1, et. 7, ap. 31, şi cu reşedinţa permanentă în Barcelona (Spania) în Calle Paris, 172,4°, 1^a, Izquierda, 08036, identificat cu Paşaportul seria ROU nr. 053002955, eliberat de autorităţile române, la data de 29.05.2015, CNP 1841217430131, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 4819/6235C/03.07.2015 de către Boicu Geanina Mihaela, consul general al Consulatului General al României în Spania, Barcelona; 15. BUZAŞU CRISTINA DARIA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Int. Lt. Marcel Andreescu nr. 57, et. 3, ap. 4, identificată cu CI seria RD nr. 714035, eliberată de SPCEP Sector 1, la data de 21.12.2010, CNP 2850410245021, conform Procurii autentificate cu nr. 18.240/24.418-C/01.07.2015 de către Berechet Andreea Ioana, consilier diplomatic al Ambasadei României la Londra, secţia consulară; 16. BUNIŞ COSMIN ANDREI, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Timişoara, str. Iancu Văcărescu nr. 8, sc. A, et. 3, ap. 16, judeţul Timiş, identificat cu CI seria TM nr. 741407, eliberată de SPCLEP Timişoara, la data de 27.04.2009, CNP 1790920354757, conform Procurii autentificate cu nr. 2.188/01.07.2015 de către SPN "Ciorîcă Marin-Eugen - Maghiaru Ana-Maria", notar public Ciorîcă Marin Eugen, cu sediul în municipiul Timişoara, judeţul Timiş; 17. PRECUP MIHAI-CĂLIN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Timişoara, aleea F.C. Ripensia nr. 18, bl. 4H, sc. C, et. 4, ap. 19, judeţul Timiş, identificat cu CI seria TZ nr. 132813, eliberată de SPCLEP Timişoara, la data de 30.04.2014, CNP 1860602025265, conform Procurii autentificate cu nr. 1.245/01.07.2015 de SPN "Nica Diana şi Ene Claudiu, notar public Ene Claudiu, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1; 18. STOIAN ANDREEA-EMA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, sectorul 4, str. Izvorul Crişului nr. 11, bl. 7, sc. C, et. 1, ap. 36, identificată cu CI seria RR nr. 707557, eliberată de Pol. Mun. Bucureşti, la data de 29.07.2010, cu valabilitate până la data de 3.03.2017, CNP 2860303375471, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 1.231/C-2050/26.06.2015 de către Marinescu Cristina Elena, secretar II/viceconsul al Ambasadei României în Republica Populară Chineză; 19. TURTUROIU MARIA-EMANUELA, cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Topoloveni, Str. Parcului nr. 5, bl. P7, sc, B, et. 2, ap. 9, judeţul Argeş, identificată cu CI seria AS nr. 865902, eliberată de SPCLEP Topoloveni, la data de 27.11.2012, CNP 2881107038684, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 6.560/C-9678/26.06.2015 de către Staicu Clara Georgiana, coordonator al Secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Paris; 20. BURDUJA SEBASTIAN-IOAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, şos. Nicolae Titulescu nr. 10, bl. 20, sc. A, ap. 30, sectorul 1, şi cu reşedinţa în Statele Unite ale Americii, 1425 McLean Mews Ct., McLean 22101, Statul Virginia, identificat cu CI seria RT nr. 647780, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 4, la data de 14.08.2009, cu valabilitate până la data de 18.06.2016, CNP 1850618420014, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 685/1250/26.06.2015, de către Dr. Petrescu Cristinel, şef al Secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Washington DC, Statele Unite ale Americii; 21. MOLDOVAN IONELA-CRISTINA, cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Mediaş, Str. Trandafirilor nr. 27, judeţul Sibiu, şi reşedinţa în Norvegia, Skaarerlia 22, 1473, Lorenskog, identificată cu Paşaportul tip PE seria ROU nr. 052227434, emis de autorităţile române, la data de 23.01.2014, CNP 2870125323952, conform Procurii speciale autentificate la data de 01.07.2015 de notarul public Terje Kvernes Andersen, cu sediul în Norvegia, Oslo, apostilată de autorităţile norvegiene cu nr. 177.183/01.07.2015, pe propria noastră răspundere şi cunoscând consecinţele legale ale declaraţiilor nesincere prevăzute şi pedepsite de art. 326 Cod penal declarăm următoarele: Subsemnaţii am convenit, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 516 din 8.06.2004, constituirea Comitetului de iniţiativă legislativă necesar exercitării iniţiativei legislative de către cetăţeni în scopul modificării şi completării Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, pentru un nou model de reprezentare politică, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. De asemenea, declarăm că suntem cetăţeni cu drept de vot şi că nu încălcăm prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999. Totodată, Comitetul de iniţiativă legislativă mandatează, cu unanimitate de voturi, în calitate de preşedinte, pe dl NECHITA DAN-FLAVIU, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, str. Vidraru nr. 9-11, ap. 20, judeţul Cluj, identificat cu CI seria KX nr. 680404, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca, la data de 10.07.2009, CNP 1810314125779, care, în temeiul art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999, este împuternicit să îndeplinească toate demersurile şi formalităţile legale, precum şi să conducă activitatea operativă a comitetului şi să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi în relaţiile cu terţii, persoane fizice sau juridice. Prezentul act a fost redactat, procesat şi autentificat de către Biroul Individual Notarial - Scântei Laura-Iuliana, într-un exemplar original care va fi păstrat în arhiva biroului notarial şi 5 (cinci) duplicate, din care 4 (patru) duplicate au fost eliberate părţii şi 1 (un) duplicat s-a depus în arhiva biroului notarial. Declaranţi, NECHITA DAN-FLAVIU STĂNESCU ALEXANDRU-CRISTIAN ALBIŞTEANU ROXANA VINŢAN ADINA-DORINA VOLINTIRU CLARA-ALEXANDRA TÎNŢARIU ADELINA-LIANA PRUTEANU GEORGE-CRISTIAN DUMITRU FLORENTINA SASU ALEXANDRA-VICTORIA BRATU GEORGIANA-FLORENTINA OPREA TUDOR-IONUŢ, în nume propriu şi în calitate de mandatar al următorilor mandanţi: ŞTEFĂNUŢĂ NICOLAE-BOGDĂNEL, POPESCU RUXANDRA, LAZĂR ALEXANDRU-GEORGE, BUZAŞU CRISTINA DARIA, BUNIŞ COSMIN ANDREI, PRECUP MIHAI-CĂLIN, STOIAN ANDREEA-EMA, TURTUROIU MARIA-EMANUELA, BURDUJA SEBASTIAN-IOAN şi MOLDOVAN IONELA-CRISTINA. ROMÂNIA UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI BIROU INDIVIDUAL NOTARIAL - SCÂNTEI LAURA-IULIANA Licenţa de funcţionare nr. 3.388/2.974/20.12.2013 Sediu: Bucureşti, str. Paris nr. 5, parter, ap. 1, sectorul 1 Cod operator date cu caracter personal nr. 9224 ............................................................. ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 1.200 Anul 2015, luna iulie, ziua 13 În faţa mea, SCÂNTEI LAURA-IULIANA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat: 1. NECHITA DAN-FLAVIU, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Cluj-Napoca, str. Vidraru nr. 9-11, ap. 20, judeţul Cluj, identificat cu CI seria KX nr. 680404, eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca, la data de 10.07.2009, CNP 1810314125779, în nume propriu 2. STĂNESCU ALEXANDRU-CRISTIAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Brăila, str. 1 Decembrie 1918 nr. 53bis, bl. B34, ap. 19, judeţul Brăila, identificat cu CI seria XR nr. 357953, eliberată de SPCLEP Brăila, la data de 12.10.2010, CNP 1840918090036, în nume propriu; 3. ALBIŞTEANU ROXANA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bacău, str. Martir Cloşca nr. 3, sc. A, ap. 10, judeţul Bacău, identificată cu CI seria XC nr. 812895, eliberată de SPCLEP Bacău, la data de 03.10.2011, CNP 2871002280858, în nume propriu; 4. VINŢAN ADINA-DORINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Petroşani, Str. Independenţei bl. 26, sc. 1, et. 1, ap. 6, judeţul Hunedoara, identificată cu CI seria HD nr. 651994, eliberată de SPCLEP Petroşani, la data de 25.04.2013, CNP 2840320204495, în nume propriu: 5. VOLINTIRU CLARA-ALEXANDRA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. Nerva Traian nr. 11, bl. M68, sc. 2, et. 1, ap. 36, sectorul 3, identificată cu CI seria RX nr. 490542, eliberată de Poliţia municipiul Bucureşti, la data de 12.05.2014, CNP 2860903460082, în nume propriu, 6. TÎNŢARIU ADELINA-LIANA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Alexandria, Str. Dunării nr. 57, bl. L3, sc. C, et. 3, ap. 37, judeţul Teleorman, identificată cu CI seria TR nr. 351521, eliberată de SPCLEP Alexandria, la data de 20.04.2010, CNP 2860319340462, în nume propriu; 7. PRUTEANU GEORGE-CRISTIAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Moineşti, Str. Zorilor, bl. Cascada 12, ap. 6, judeţul Bacău, identificat cu CI; 8. DUMITRU FLORENTINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Constanţa, Aleea Brânduşelor nr. 2, bl. L9, sc. B, et. 3, ap. 36, judeţul Constanţa, identificată cu CI seria KT nr. 886836, eliberată de SPCLEP Constanţa, la data de 02.09.2010, CNP 2880918091278, în nume propriu; 9. SASU ALEXANDRA-VICTORIA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Bd. Unirii nr. 70, bl. J4, sc. 1, et. 1, ap. 57, sectorul 3, identificată cu CI seria RX nr. 515926, eliberată de SPCEP sector 3, la data de 17.06.2014, CNP 2871111450042, în nume propriu; 10. BRATU GEORGIANA-FLORENTINA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Aleea Cetuţuia nr. 6, bl. M24, sc. 2, et. 2, ap. 82, sectorul 6, identificată cu CI seria RT nr. 989959, eliberată de SPCEP sector 6, la data de 26.09.2013, CNP 2870411134121, în nume propriu; 11. OPREA TUDOR-IONUŢ, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Braşov, str. Ioan V. Socec, nr. 12E, judeţul Braşov, identificat cu CI seria BV nr. 993080, eliberată de SPCLEP Braşov, la data de 18.11.2014, CNP 1880316080106, în nume propriu şi în calitate de mandatar al următorilor mandanţi: 12. ŞTEFĂNUŢĂ NICOLAE-BOGDĂNEL, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Sibiu, str. Ioan Codru Drăguşanu, nr. 3, judeţul Sibiu, identificat cu CI seria SB nr. 571789, eliberată de SPCJEP Sibiu, la data de 06.08.2012, CNP 1820103324605, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 3936/C-5922/25.06.2015 de către Stoian Mariana, consilier diplomatic al Ambasadei României în Regatul Belgiei; 13. POPESCU RUXANDRA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Piteşti, Calea Bucureşti nr. 7, judeţul Argeş, identificată cu CI seria AS nr. 764287, eliberată de SPCLEP Piteşti, la data de 17.06.2011, CNP 2861229035359, conform Procurii autentificate cu nr. 1067/01.07.2015 de către SPN Schuster & Schuster, Schuster Elena-Mariana şi Schuster Hanelore-Cristina, prin notar public, Schuster Elena-Mariana, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 3; 14. LAZĂR ALEXANDRU-GEORGE, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, str. 9 Mai, nr. 1, bl. 25, sc. 1, et. 7, ap. 31 şi cu reşedinţa permanentă în Barcelona (Spania) în Caele Paris, 172,4°, 1^a,, Izquierda, 08036, identificat cu paşaportul seria ROU nr. 053002955, eliberat de autorităţile române, la data de 29.05.2015, CNP 1841217430131, conform Procurii speciale autentificate sub nr. 4819/6235C/03.07.2015 de către Boicu Geanina Mihaela, consul general al Consulatului General al României în Spania, Barcelona; 15. BUZAŞU CRISTINA DARIA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, Int. Lt. Marcel Andreescu nr. 57, et. 3, ap. 4, identificată cu CI seria RD nr. 714035, eliberată de SPCEP sector 1, la data de 21.12.2010, CNP 2850410245021, conform Procurii autentificate cu nr. 18240/24418-C/01.07.2015 de către Berechet Andreea Ioana, consilier diplomatic al Ambasadei României la Londra, secţia consulară; 16. BUNIŞ COSMIN ANDREI, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Timişoara, str. Iancu Văcărescu, nr. 8, sc. A, et. 3, ap. 16, judeţul Timiş, identificat cu CI seria TM nr. 741407, eliberată de SPCLEP Timişoara, la data de 27.04.2009, CNP 1790920354757, conform Procurii autentificate cu nr. 2188/01.07.2015 de către SPN "Ciorîcă Marin-Eugen-Maghiaru Ana-Maria", notar public Ciorîcă Marin Eugen, cu sediul în municipiul Timişoara, judeţul Timiş; 17. PRECUP MIHAI-CĂLIN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Timişoara, aleea F.C. Ripensia nr. 18, bl. 4H, sc. C, et. 4, ap. 19, judeţul Timiş, identificat cu CI seria TZ nr. 132813, eliberată de SPCLEP Timişoara, la data de 30.04.2014, CNP 1860602025265, conform Procurii autentificate cu nr. 1245/01.07.2015 de SPN "Nica Diana şi Ene Claudiu", notar public Ene Claudiu, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 1; 18. STOIAN ANDREEA-EMA, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, sectorul 4, str. Izvorul Crişului nr. 11, bl. 7, sc. C, et. 1, ap. 36, identificată cu CI seria RR nr. 707557, eliberată de Pol. municipiul Bucureşti, la data de 29.07.2010, cu valabilitate până la data de 03.03.2017, CNP 2860303375471, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 1231/C-2050/26.06.2015 de către Marinescu Cristina Elena, secretar II/viceconsul al Ambasadei României în Republica Populară Chineză; 19. TURTUROIU MARIA-EMANUELA, cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Topoloveni, Str. Parcului nr. 5, bl. P7, sc, B, et. 2, ap. 9, judeţul Argeş, identificată cu CI seria AS nr. 865902, eliberată de SPCLEP Topoloveni, la data de 27.11.2012, CNP 2881107038684, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 6560/C-9678/26.06.2015 de către Staicu Clara Georgiana, coordonator al Secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Paris; 20. BURDUJA SEBASTIAN-IOAN, cetăţean român, cu domiciliul în municipiul Bucureşti, şos. Nicolae Titulescu nr. 10, bl. 20, sc. A, ap. 30, sectorul 1, şi cu reşedinţa în Statele Unite ale Americii, 1425 McLean Mews Ct., McLean 22101, Statul Virginia, identificat cu CI seria RT nr. 647780, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 4, la data de 14.08.2009, cu valabilitate până la data de 18.06.2016, CNP 1850618420014, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 685/1250/26.06.2015, de către Dr. Petrescu Cristinel, şef al Secţiei consulare în cadrul Ambasadei României la Washington DC, Statele Unite ale Americii; 21. MOLDOVAN IONELA-CRISTINA, cetăţean român, cu domiciliul în oraşul Mediaş, Str. Trandafirilor nr. 27, judeţul Sibiu, şi reşedinţa în Norvegia, Skaarerlia 22, 1473, Lorenskog, identificată cu paşaportul tip PE seria ROU nr. 052227434, emis de autorităţile române, la data de 23.01.2014, CNP 2870125323952, conform Procurii speciale autentificate la data de 1.07.2015 de notarul public Terje Kvernes Andersen, cu sediul în Norvegia, Oslo, apostilată de autorităţile norvegiene cu nr. 177183/01.07.2015, ......................... care, după ce au citit actul, au declarat că au înţeles conţinutul şi consecinţele juridice ale acestuia şi că actul exprimă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar, precum şi toate anexele acestuia. Constatând că actul notarial îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, în temeiul art. 12 lit. b din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris. S-a perceput onorariu de 300,00 lei şi 72,00 lei TVA conform B.F./chit. nr. 279/13.07.2015. NOTAR PUBLIC, SCÂNTEI LAURA-IULIANA Prezentul duplicat s-a întocmit în 5 (cinci) exemplare, de către SCÂNTEI LAURA-IULIANA, notar public,astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul. Notar public, Scântei Laura-Iuliana -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
