Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
România este o democraţie de aproape 30 de ani, însă continuă să rămână o naţiune care nu reuşeşte să se exprime la adevăratul său potenţial. România parcurge mecanic procesele specifice democraţiei, însă acestea nu sunt asociate cu responsabilitate şi convingere din partea cetăţenilor săi şi a instituţiilor. Prestaţia slabă a unor instituţii democratice fundamentale ale statului este reflectată în ratele de încredere exprimate de cetăţeni în sondajele de opinie. A devenit o obişnuinţă ca Parlamentul şi partidele politice să se afle în mod constant în finalul listei, cu cote de încredere care rareori depăşesc 15%. La începutul acestui an, un sondaj CURS cota Parlamentul la 18% (în scădere) şi partidele la 12%. Criza de încredere în instituţiile principale ale unei democraţii reprezentative erodează mai departe încrederea în toate procesele şi instituţiile democratice care decurg din aceşti doi piloni şi, în final, în virtuţile democraţiei ca regim politic.
Elitele politice româneşti şi societatea civilă deopotrivă se află într-un moment în care trebuie să acţioneze neîntârziat pentru a restabili încrederea în Parlament şi în partidele politice. O reformă temeinică a legislaţiei care transpune în practică mecanismele de reprezentare politică reprezintă o prioritate pentru a asigura evoluţia României din punct de vedere democratic şi nu numai. Clasa politică trebuie să îşi asume o viziune bazată pe principii şi obiective democratice solide, elaborate printr-un dialog cu societatea civilă bazat pe încredere, respect şi competenţă de ambele părţi.
Considerăm că este necesar să existe un cadru legal care să încurajeze participarea cetăţenilor, prin îmbunătăţirea ofertei politice, prin sporirea competitivităţii din cadrul sistemului de partide şi din interiorul partidelor, prin micşorarea distanţei dintre alegători şi aleşii locali sau naţionali şi prin eficientizarea pârghiilor existente de participare a cetăţenilor la viaţa politică. Ne dorim ca această abordare sa fie reflectată într-un cadru legislativ care să contribuie la îmbunătăţirea comunicării dintre cetăţeni şi reprezentanţi şi, în consecinţă, la implementarea unor politici publice care răspund mai bine interesului public.
Anul 2015 a adus numeroase modificări ale legislaţiei care reglementează mecanismele de reprezentare politică. Totuşi, nu putem vorbi despre reforme reale, ci cel mult despre jumătăţi de măsură. Dezbaterile formale nu au fost dublate de ridicarea standardelor de etică şi rigurozitate. Politicienii au lăsat loc în continuare pentru practici netransparente, care fac ca obiectivul de a spori încrederea cetăţenilor în instituţii şi calitatea reprezentării cetăţenilor de către instituţii să fie încă departe de îndeplinire. De asemenea, procedura de adoptare a acestor legi, precum şi modul general de lucru al comisiei parlamentare create pentru a gândi revizuirea lor au atras critici din partea societăţii civile cu privire la lipsa transparenţei chiar în timpul procesului de deliberare. Dezbaterile din 2015 au reprezentat un nou episod care a ilustrat faptul că politicienii iau adeseori decizii fără o bază tehnică solidă sau chiar în necunoştinţă de cauză. Un alt exemplu în acest sens este reforma electorală de dinaintea alegerilor parlamentare din 2008, care a dus la implementarea unui sistem electoral care şi-a atins prea puţin din scopurile propuse şi a avut efecte secundare nedorite însemnate.
Dincolo de reforma cadrului legal propusă prin această iniţiativă legislativă, este important ca reforma să aibă loc şi în interiorul partidelor, în special al celor mari, prin deciziile şi voinţa acestora. Felul în care arată sistemul electoral pentru alegerile locale sau naţionale nu are un impact semnificativ dacă persoanele recrutate de partide pentru a fi propulsate în funcţii publice nu sunt oneste şi competente şi dacă acestea nu sunt loiale în primul rând interesului public. Deşi considerăm că tipul de sistem electoral influenţează calitatea democraţiei, atunci când candidaţii dintre care alegem sunt slabi, implicit şi aleşii vor fi slabi, indiferent care e procedura prin care îi alegem.
Scopul general al acestei iniţiative este îmbunătăţirea calităţii reprezentării politice a cetăţenilor români. Principiile care stau la baza iniţiativei noastre sunt următoarele:
1. Ca element esenţial al unei democraţii, reprezentarea politică trebuie să reflecte fără echivoc interesele cetăţenilor şi ale ţării. Democraţia presupune un dialog continuu între cetăţeni informaţi şi implicaţi şi factori de decizie care acţionează în interes public, precum şi un control permanent exercitat de către cetăţeni.
2. Sunt necesare schimbări de design instituţional şi legislativ pentru creşterea calităţii reprezentării politice, gândite sub forma unui pachet de măsuri complementare care să aibă ca scop îmbunătăţirea reprezentării politice a cetăţenilor.
3. Schimbările legislative trebuie să încurajeze şi să ţină cont de propunerile societăţii civile şi ale mediului academic şi să aibă o bază ştiinţifică solidă. Este necesară o evaluare atentă a interacţiunii dintre politicile publice noi, adecvarea lor la contextul românesc şi măsura în care reflectă preferinţele cetăţenilor.
4. Mecanismele de reprezentare politică trebuie să asigure promovarea competenţei şi a onestităţii în funcţiile publice. Acest lucru presupune atât o legislaţie electorală transparentă, care să asigure egalitatea de şanse a tuturor celor care doresc să participe la alegeri, în calitate de competitori sau de alegători, cât şi un efort din partea partidelor de a-şi îmbunătăţi şi transparentiza filtrele de selecţie internă a cadrelor propulsate în funcţii publice.
Pentru atingerea scopului enunţat mai sus, am identificat cinci zone principale de intervenţie, care vor fi adresate prin propuneri de modificări concrete ale legislaţiei curente:
A. Alegerea primarilor în două tururi de scrutin
B. Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri
C. Eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale şi europarlamentare
D. Introducerea unui mecanism de alocare a mandatelor care să permită votul preferenţial pe liste de partid (liste deschise)
E. Modificarea mecanismului de stabilire a numărului de parlamentari pentru diaspora
A. Alegerea primarilor în două tururi de scrutin
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin urmăreşte două obiective majore: creşterea legitimităţii primarului şi o mai bună reprezentare a tuturor intereselor şi grupurilor sociale dintr-o comunitate.
Primarul ar trebui să fie actorul politic cu cea mai mare legitimate într-o comunitate, fiind ales direct de către cetăţeni. Începând cu alegerile din anul 2012, primarii sunt aleşi într-un sistem de vot majoritar într-un singur tur de scrutin. Anterior, primarii au fost aleşi într-un sistem majoritar în două tururi de scrutin. Rezultatele electorale ne permit să comparăm cele două sisteme.
O observaţie imediată este scăderea legitimităţii electorale a primarilor aleşi, după schimbarea sistemului electoral. Atât în 2012, cât şi în 2016, mai mult de două treimi dintre primari au fost aleşi cu mai puţin de jumătate din numărul de voturi exprimate. În unele cazuri, primul clasat a primit mai puţin de 30% din numărul de voturi valabil exprimate. La o participare la vot, în medie, de aproximativ 55%, înseamnă că sunt localităţi în care primarul în funcţie a fost votat de 15% sau chiar mai puţin din totalul cetăţenilor cu drept de vot. Acest lucru creează o criză de legitimitate politică a primarului.
Un alt efect negativ al alegerii într-un singur tur este apariţia unor tactici electorale care exclud grupuri sociale minoritare. Sunt candidaţi, mai ales primari în funcţie, care decid să se adreseze doar grupului cel mai numeros, care le poate asigura primul loc în primul tur, ignorând problemele altor grupuri sociale.
B. Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri
Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri, pentru toate tipurile de alegeri, urmăreşte democratizarea vieţii politice, prin eliminarea unor bariere artificiale din calea competitorilor mici.
Reforma electorală iniţiată în anul 2015 a introdus, pentru prima dată, cerinţa ca toţi candidaţii să prezinte liste de semnături de susţinere la înscrierea în alegeri. Regula se aplică acum şi pentru partide şi alianţe, nu doar pentru candidaţi independenţi, ca în trecut. Rolul listelor este de filtru de relevanţă, după ce au fost relaxate condiţiile de înfiinţare a unui partid. În bună măsură, acest obiectiv a fost atins, dar au fost vizibile şi părţile negative, în special faptul că numărul prea mare de semnături s-a dovedit o barieră artificială pentru înscrierea în alegeri a partidelor noi.
Pentru alegerile locale şi parlamentare, numărul de semnături a fost stabilit la 1% din numărul total de alegători dintro circumscripţie, dar nu mai puţin de un prag absolut. Pentru alegerile locale, acest prag absolut a fost stabilit la nu mai puţin de 100 la comune, 500 în oraşe mici şi mijlocii şi 1.000 în oraşe mari şi judeţe. Comisia de la Veneţia, prin Codul Bunelor Practici în Materie Electorală, recomandă ca numărul de semnături să nu depăşească 1% din numărul de alegători. Oprindu-se la valoarea maximă recomandată, legiuitorul nu a ţinut cont de specificul politic românesc: indice ridicat de migraţie (deci un număr semnificativ de cetăţeni plecaţi în străinătate, ceea ce reduce bazinul de colectare a semnăturilor), încredere socială scăzută şi interes scăzut pentru politică.
La alegerile locale, pragul absolut se aplică în 2.867 din cele 3.228 de circumscripţii organizate pentru alegerile locale. În 1.342 de circumscripţii, numărul de semnături depăşeşte 5% din numărul de alegători. Pentru 226 de localităţi se depăşeşte pragul de 10%, iar în 26 de comune fiecare candidat are nevoie de sprijinul a mai mult de 20% din numărul de alegători. Întâlnim o situaţie extremă în comuna Bătrâna, din judeţul Hunedoara, unde sunt înregistraţi 108 alegători, dar în continuare sunt necesare 100 de semnături, adică 93% din numărul de alegători.
Modificarea propusă urmăreşte coborârea semnificativă a numărului de semnături necesare, la 0,1% din numărul alegătorilor înscrişi pe liste, complementar cu un prag minimal şi unul maximal: nu mai puţin de 10 semnături, pentru localităţile foarte mici, respectiv nu mai mult de 500 de semnături. Aceste valori se aplică în cazul alegerilor locale şi parlamentare.
C. Eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale şi europarlamentare
Eliminarea pragului electoral la alegerile locale şi europarlamentare urmăreşte două obiective: 1) creşterea nivelului de proporţionalitate în cazul consiliilor locale şi judeţene, respectiv în cadrul grupului de europarlamentari români, care au o dimensiune mai mică (în comparaţie cu Senatul şi Camera Deputaţilor), şi 2) stimularea competiţiei politice şi o mai bună reprezentare a grupurilor minoritare la nivel local.
În teorie, pragul electoral reprezintă un compromis prin care se renunţă la un grad de reprezentare proporţională pentru o creştere de stabilitate politică, rezultată dintr-un număr mai mic de partide prezente în adunările alese şi care pot să formeze mai uşor coaliţii. În România, pierderea de proporţionalitate este semnificativă, mai ales în cazul unor adunări mai mici, precum consiliile locale şi judeţene sau delegaţia de europarlamentari. Însăşi existenţa unui număr mare de voturi nereprezentate este în sine un semnal clar că cetăţenii preferă un spectru mai larg de opţiuni şi nu limitarea la câteva formaţiuni politice mari. Mai mult, modificările la legea partidelor din 2015 creează cadrul pentru formarea mai uşoară de partide, active în special la nivel local în primă fază, deci este necesar ca şi legea electorală să fie pusă în acord. Eliminarea pragului electoral nu ar creşte oricum semnificativ riscul de instabilitate şi fragmentare excesivă în cazul acestor adunări mici. Coeficientul electoral, adică numărul total de voturi valabil exprimate împărţit la numărul de mandate puse în joc, funcţionează ca un prag „natural“ şi este relativ ridicat în cazul unor adunări mici. De exemplu, la alegerile locale din judeţul Covasna sunt puse în joc 31 de mandate, deci în termeni procentuali coeficientul electoral (pragul „natural“) este de 3,22%. Pentru multe consilii locale din mediul rural, care au aproximativ 10 membri, pragul de 5% oricum nu se justifică, în condiţiile în care pragul natural este de aproximativ 10%.
D. Introducerea unui mecanism de alocare a mandatelor care să permită votul preferenţial pe liste de partid (liste deschise)
Există mai multe studii care subliniază meritele listelor deschise, atât din perspectiva partidelor şi a activităţii aleşilor, cât şi a alegătorilor. Din punctul de vedere al rolului reprezentativ pe care parlamentarii îl percep ca urmare a alegerilor, listele deschise pot genera rezultate mai bune decât un sistem uninominal, cu liste închise sau mixt. În acelaşi timp, listele deschise sporesc sentimentul de eficacitate pe care alegătorii îl asociază votului lor, prin faptul că aceştia au la îndemână mai multe opţiuni (atât partide, cât şi persoane).
Pentru contextul României, listele deschise permit păstrarea tradiţiei proporţionalităţii şi a listelor de candidaţi. Există mai multe forme de liste deschise, unele mai complicate, care permit alegătorilor să acorde mai multe voturi preferenţiale pentru candidaţi de pe liste diferite, sau unele extrem de laxe, în care candidaţii sunt trecuţi aleatoriu sau în ordine alfabetică pe buletinele de vot. Din această multitudine de posibilităţi, am optat pentru un tip de listă deschisă care să fie a) uşor de înţeles de către alegători, b) uşor de gestionat de către administratorii procesului electoral şi c) care să permită partidelor să păstreze listele ordonate de candidaţi. În plus, este un tip de vot care poate fi implementat în toate cele trei tipuri de alegeri în care sunt folosite listele de candidaţi (locale, parlamentare, europarlamentare).
Introducerea listelor deschise are impact asupra a) structurii buletinului de vot, b) exercitării votului de către alegători, c) procesului de numărare a votului, d) redactării proceselor-verbale şi e) atribuirii mandatelor. Forma pe care o propunem caută să facă toate aceste modificări cât mai uşor de asimilat.
1. Alegătorii au un singur vot, care este acordat sau unui partid, sau unui candidat de pe lista unui partid, sau unui candidat independent. Fiecare partid ordonează candidaţii de pe propria listă.
Propunem un sistem în care alegătorul are la dispoziţie un singur vot, din raţiuni de simplitate pentru alegători şi pentru gestionarea procesului electoral. De asemenea, prin faptul că partidele propun o listă ordonată, ele îşi indică preferinţele proprii asupra propriilor candidaţi (similar cu o listă închisă). Acest element permite partidelor să aibă un cuvânt mai important de spus în ce priveşte proprii candidaţi, întrucât poate servi drept indicaţie pentru acei alegători fideli partidului care nu sunt decişi cu privire la propriile preferinţe asupra candidaţilor partidului respectiv.
În acelaşi timp, recomandăm ca alegătorii să poată să aleagă între a vota un partid, fără să indice preferinţe între candidaţi, sau a vota un candidat de pe lista unui partid. În cazul în care alegătorii ar fi obligaţi să opteze pentru un candidat al unui partid, alegătorii care nu au informaţii despre acesta tind să voteze la întâmplare de pe lista de candidaţi ai partidului. De exemplu, apar efecte sistematice de listă (au şanse mai mari să fie votaţi cei de la început şi cei de la final).
2. Propunem să existe un prag electoral pentru candidaţii individuali echivalent cu coeficientul electoral calculat pentru circumscripţia respectivă.
Rolul acestui prag este de a preveni situaţia în care doar o mică parte a alegătorilor îşi exprimă o preferinţă pentru un anumit candidat, iar aceste preferinţe să fie suficiente pentru a determina candidaţii care primesc mandatele.
De exemplu, atunci când într-o circumscripţie un partid câştigă 5 mandate, iar 3 dintre candidaţii săi au atins un număr de preferinţe echivalent cu coeficientul electoral din acea circumscripţie, atunci vor intra în Parlament: (1) cei 3 candidaţi şi (2) încă alţi 2 candidaţi luaţi în ordine de pe lista partidului pentru acea circumscripţie.
3. Numărarea voturilor şi atribuirea mandatelor
Utilizarea unui sistem bazat pe liste deschise ar ridica într-o oarecare măsură nivelul de complexitate a procesului de numărare a voturilor. După închiderea urnelor, numărarea voturilor presupune două etape: (1) numărarea voturilor obţinute de fiecare partid (ca până acum); (2) numărarea preferinţelor din interiorul fiecărei liste. Propunerea noastră permite realizarea simultană a acestor două etape, fără a fi nevoie de două numărători diferite ale aceloraşi buletine de vot.
Calcularea coeficientului electoral la nivel de circumscripţie indică şi numărul de preferinţe minim pe care un candidat trebuie să îl obţină pentru a putea primi un mandat, indiferent de poziţia sa pe lista partidului. Apoi, candidaţii fiecărui partid care au depăşit acest prag sunt ordonaţi în funcţie de numărul de voturi obţinute, iar atribuirea mandatelor se face în funcţie de numărul de mandate la care are dreptul un partid în circumscripţia respectivă.
E. Modificarea numărului de parlamentari pentru diaspora
Legea electorală conţine prevederi contradictorii în ceea ce priveşte circumscripţia care revine diasporei, în special din perspectiva numărului de parlamentari care îi sunt alocaţi: doi senatori şi patru deputaţi.
Numărul mic de parlamentari, raportat la dimensiunea acestui segment de electorat, poate fi asociat cu probleme precum:
- participarea redusă la vot a românilor din străinătate la alegerile parlamentare;
– interesul scăzut din partea partidelor cu privire la această circumscripţie,
– reprezentarea deficitară a intereselor acestui segment de electorat în viitorul parlament; şi
– pe termen lung, reducerea şi mai accentuată a interesului şi dorinţei de implicare a românilor din străinătate cu privire la politica naţională.
Pentru a corecta actuala situaţie, se impune modificarea Legii nr. 208/2015 în sensul eliminării dispoziţiilor ce stabilesc expres numărul de mandate atribuit fiecărei circumscripţii, respectiv a art. 5 alin. (6) şi a anexei nr. 1, permiţând astfel algoritmului de determinare a numărului de mandate atribuite fiecărei circumscripţii, bazat pe norma de reprezentare la nivelul fiecărei circumscripţii pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, inclusiv pentru circumscripţia 43, să producă efecte.
Deşi de-a lungul timpului datele statistice privitoare la numărul cetăţenilor români care locuiesc în afara graniţelor României fără a avea însă domiciliul sau reşedinţa înregistrate în statul în care locuiesc au variat, este clar că prevederile actuale ale Legii nr. 208/2015 nu permit acestora să îşi desemneze reprezentanţii în Parlament decât în situaţia în care revin în judeţul de domiciliu sau de reşedinţă pentru a vota. Dat fiind că aceşti cetăţeni păstrează încă o legătură strânsă cu localităţile de domiciliu sau reşedinţă, dar reţinând că deplasarea în aceste localităţi pentru a putea vota reprezintă un real obstacol în calea exercitării dreptului fundamental de a alege, considerăm necesară înlesnirea exercitării acestui drept prin introducerea unei proceduri care să le permită să voteze pentru reprezentanţii circumscripţiei în care îşi au domiciliul în ţară, dar în cadrul secţiilor de vot din afara ţării.
SECŢIUNEA 1
Titlul proiectului de act normativ: Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală
SECŢIUNEA a 2-a
Motivul emiterii proiectului de act normativ
1. Descrierea situaţiei actuale
Prezentele norme cu rang constituţional, norme cu rang de lege organică, respectiv norme de executare şi aplicare a legii definesc şi stabilesc sfera drepturilor electorale, condiţiile de exercitare şi garanţiile care însoţesc aceste drepturi, obligaţiile organelor de stat în legătură cu alegerile, regulile de organizare şi desfăşurare a alegerilor, cele de stabilire, centralizare şi comunicare a rezultatelor, precum şi modalitatea de atribuire a mandatelor, respectiv de validare a referendumului.
Legile care reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor sunt:
a) Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare;
d) Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Scopul general al acestei iniţiative este îmbunătăţirea calităţii reprezentării politice a cetăţenilor români.
Pentru redactarea prezentei propuneri legislative s-a analizat legislaţia relevantă în domeniul electoral, încadrarea acesteia pe categorii tematice, precum şi instituţiile juridice, conceptele şi noţiunile exprimate prin actele respective.
În cadrul activităţii de documentare care a stat la baza elaborării prezentei propuneri legislative au fost analizate instrumentele juridice internaţionale în domeniu, legislaţia electorală a statelor membre ale Uniunii Europene, jurisprudenţa în materie electorală a Curţii Constituţionale şi a instanţelor judecătoreşti, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, studiile elaborate de Comisia de la Veneţia, precum şi literatura de specialitate în domeniu.
2. Schimbări preconizate
A. Alegerea primarilor în două tururi de scrutin
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin urmăreşte două obiective majore: creşterea legitimităţii primarului şi o mai bună reprezentare a tuturor intereselor şi grupurilor sociale dintr-o comunitate.
Primarul ar trebui să fie actorul politic cu cea mai mare legitimitate într-o comunitate, fiind ales direct de către cetăţeni.
B. Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri
Reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri, pentru toate tipurile de alegeri, urmăreşte democratizarea vieţii politice, prin eliminarea unor bariere artificiale din calea competitorilor mici.
Reforma electorală iniţiată în anul 2015 a introdus, pentru prima dată, cerinţa ca toţi candidaţii să prezinte liste de semnături de susţinere la înscrierea în alegeri. Regula se aplică acum şi pentru partide şi alianţe, nu doar pentru candidaţi independenţi, ca în trecut. Rolul listelor este de filtru de relevanţă, după ce au fost relaxate condiţiile de înfiinţare a unui partid. În bună măsură, acest obiectiv a fost atins, dar au fost vizibile şi părţile negative, în special faptul că numărul prea mare de semnături s-a dovedit o barieră artificială pentru înscrierea în alegeri a partidelor noi.
C. Eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale şi europarlamentare
Eliminarea pragului electoral la alegerile locale şi europarlamentare urmăreşte două obiective: 1) creşterea nivelului de proporţionalitate în cazul consiliilor locale şi judeţene, respectiv în cadrul grupului de europarlamentari români, care au o dimensiune mai mică (în comparaţie cu Senatul şi Camera Deputaţilor), şi 2) stimularea competiţiei politice şi o mai bună reprezentare a grupurilor minoritare la nivel local.
D. Introducerea unui mecanism de alocare a mandatelor care să permită votul preferenţial pe liste de partid (liste deschise)
Există mai multe studii care subliniază meritele listelor deschise, atât din perspectiva partidelor şi a activităţii aleşilor, cât şi a alegătorilor. Din punctul de vedere al rolului reprezentativ pe care parlamentarii îl percep ca urmare a alegerilor, listele deschise pot genera rezultate mai bune decât un sistem uninominal, cu liste închise sau mixt. În acelaşi timp, listele deschise sporesc sentimentul de eficacitate pe care alegătorii îl asociază votului lor, prin faptul că aceştia au la îndemână mai multe opţiuni (atât partide, cât şi persoane).
Pentru contextul României, listele deschise permit păstrarea tradiţiei proporţionalităţii şi a listelor de candidaţi. Există mai multe forme de liste deschise, unele mai complicate, care permit alegătorilor să acorde mai multe voturi preferenţiale pentru candidaţi de pe liste diferite, sau unele extrem de laxe, în care candidaţii sunt trecuţi aleatoriu sau în ordine alfabetică pe buletinele de vot. Din această multitudine de posibilităţi am optat pentru un tip de listă deschisă care să fie a) uşor de înţeles de către alegători, b) uşor de gestionat de către administratorii procesului electoral şi c) care să permită partidelor să păstreze listele ordonate de candidaţi. În plus, este un tip de vot care poate fi implementat în toate cele trei tipuri de alegeri în care sunt folosite listele de candidaţi (locale, parlamentare, europarlamentare).
Introducerea listelor deschise are impact asupra a) structurii buletinului de vot, b) exercitării votului de către alegători, c) procesului de numărare a votului, d) redactării proceselor-verbale şi e) atribuirii mandatelor. Forma pe care o propunem caută să facă toate aceste modificări cât mai uşor de asimilat.
E. Modificarea numărului de parlamentari pentru diaspora
Modificările propuse cu privire la Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente asumă drept principal obiectiv asigurarea unui mai mare grad de fidelitate între dimensiunea populaţiei cu drept de vot din cadrul fiecărei circumscripţii electorale şi numărul de deputaţi şi senatori ce reprezintă respectivele circumscripţii.
Dispoziţiile aplicabile în prezent stabilesc două modalităţi distincte de stabilire a numărului de mandate de deputaţi şi senatori repartizate fiecărei circumscripţii.
Pe de o parte, potrivit art. 5 alin. (2) şi alin. (3) din cadrul Legii nr. 208/2015, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori. Numărul de locuitori va fi stabilit, potrivit art. 5 alin. (4), în funcţie de populaţia după domiciliu a fiecărei circumscripţii, astfel cum a fost aceasta determinată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen. Odată cunoscute norma generală de reprezentare şi numărul de locuitori ai fiecărei circumscripţii, va fi determinat şi numărul de mandate de deputaţi şi senatori repartizate respectivei circumscripţii.
Pe de altă parte, însă, potrivit art. 5 alin. (6) din cadrul Legii nr. 208/2015, numărul de mandate pentru Senat şi, respectiv, pentru Camera Deputaţilor atribuite fiecărei circumscripţii sunt expres determinate în anexa nr. 1 la Legea nr. 208/2015.
Prezenta reglementare impune o problemă majoră: deşi este stabilit un algoritm de determinare a numărului de mandate de deputaţi şi senatori atribuite fiecărui judeţ ce ar putea asigura flexibilitate şi, implicit, fidelitate faţă de fluctuaţiile de populaţie pe termen mediu şi lung, se renunţă imediat la folosirea acestuia, în favoarea determinării exprese a numărului de mandate atribuite fiecărei circumscripţii, prin anexa nr. 1 la Legea nr. 208/2015. Se ajunge astfel la o lipsă absolută de flexibilitate, singura posibilitate de modificare a numărului de mandate atribuite fiecărei circumscripţii fiind modificarea de către Parlament, prin lege, ori de către Guvern, printr-un act normativ cu putere echivalentă legii, a dispoziţiilor actuale ale Legii nr. 208/2015.
Practic, algoritmul pentru atribuirea de mandate fiecărei circumscripţii, impus prin art. 5 alin. (2)-(5), este lipsit de efecte prin stabilirea chiar de către legiuitor a numărului de mandate atribuite fiecărei circumscripţii, prin art. 5 alin. (6) şi anexa nr. 1.
Existenţa unor dispoziţii contradictorii în cuprinsul aceluiaşi act normativ este de natură să încalce principiul securităţii juridice, ridicat de către Curtea Constituţională a României, prin jurisprudenţa sa, la grad de principiu constituţional. În acest sens, prin Decizia nr. 710/2009, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unei norme pentru „modul deficitar de redactare“. Similar, prin Decizia nr. 453/2008, Curtea a arătat că stabilirea unor măsuri „insuficient elaborate, uneori imposibil de aplicat“ este contrară exigenţelor constituţionale. Şi în cazul de faţă, stabilirea în cadrul aceluiaşi act normativ a două moduri distincte de determinare a numărului de mandate de deputaţi şi senatori pentru fiecare circumscripţie este mai mult decât un „mod deficitar de redactare“ a dispoziţiilor existente, putând duce chiar la eventuale blocaje în aplicarea legii.
Pentru a corecta actuala situaţie normativă se impune modificarea Legii nr. 208/2015 în sensul eliminării dispoziţiilor ce stabilesc expres numărul de mandate atribuit fiecărei circumscripţii, respectiv a art. 5 alin. (6) şi a anexei nr. 1, permiţând astfel algoritmului de determinare a numărului de mandate atribuite fiecărei circumscripţii, stabilit prin art. 5 alin. (2)-(5), să producă efecte. De asemenea, deşi de-a lungul timpului datele statistice privitoare la numărul cetăţenilor români care locuiesc în afara graniţelor României fără a avea domiciliul sau reşedinţa înregistrate în statul în care locuiesc au variat, este clar că prevederile actuale ale Legii nr. 208/2015 nu permit acestora să îşi desemneze reprezentanţii în Parlament decât în situaţia în care revin în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă pentru a vota. Dat fiind că aceşti cetăţeni păstrează încă o legătură strânsă cu localităţile de domiciliu sau reşedinţă, dar reţinând că deplasarea în aceste localităţi pentru a putea vota reprezintă un real obstacol în calea exercitării dreptului fundamental de a alege, considerăm necesară înlesnirea exercitării acestui drept prin introducerea unei proceduri care să le permită să voteze pentru reprezentanţii circumscripţiei în care îşi au domiciliul în ţară, dar în cadrul secţiilor de vot din afara ţării.
3. Alte informaţii
SECŢIUNEA a 3-a
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
Proiectul de act normativ are un impact socioeconomic pozitiv întrucât scopul urmărit constă în îmbunătăţirea reglementărilor privind organizarea activităţii electorale ce stă la baza sistemului democratic de guvernare.
1. Impactul macroeconomic
Nu este cazul.
2. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat
Nu este cazul.
3. Impactul asupra mediului de afaceri
Nu este cazul.
4. Impactul social
Proiectul de act normativ va avea efecte pozitive pe termen mediu şi lung la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi, implicit, al colectivităţilor locale întrucât asigură o mai bună reprezentativitate electorală a cetăţenilor şi creşte gradul de implicare civică.
5. Impactul asupra mediului
Nu este cazul.
SECŢIUNEA a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
Prin promovarea acestui act normativ nu se aduc modificări în volumul bugetului general consolidat, ci numai în structura acestuia.
SECŢIUNEA a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii
Se modifică următoarele legi:
Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
Legea nr. 33 din 16 ianuarie 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European
Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004 privind alegerea Preşedintelui României
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia Uniunii Europene în cazul proiectelor ce transpun prevederi ale Uniunii Europene
Proiectul nu transpune reglementări ale Uniunii Europene.
Cu toate acestea, la elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere conformitatea acestuia cu legislaţia Uniunii Europene în materie de principii şi valori democratice.
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Proiectul respectă jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniu.
SECŢIUNEA a 6-a
Consultări efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
Informaţii privind procesul de consultare
Au fost consultate partidele politice parlamentare, partidele politice neparlamentare şi organizaţiile neguvernamentale de profil.
SECŢIUNEA a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ
Informarea publicului cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ
Proiectul de act normativ face obiectul unei iniţiative cetăţeneşti.
SECŢIUNEA a 8-a
Măsuri de implementare
Măsuri de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente
Hotărâri ale Guvernului şi hotărâri ale Autorităţii Electorale Permanente.
Comitetul de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor de modificare a unor acte normative în materie electorală
- Cârstoiu Tudor
– Checheriţă Lucian-Silviu
– Cincu Sanda
– David Sorin
– Dumitriu Vasile-Mihai
– Foamete Lidia-Alexandra
– Lazăr Alexandra-Izabela
– Lupu Andrei-Răzvan
– Marinescu Şerban
– Măhălean Ligia-Roxana
– Nistor Daria-Adelaida
– Paparete Traian
– Paraschiv Raluca-Mihaela
– Păunoiu Coralia-Victoriţa
– Poliţeanu Mihai-Laurenţiu
– Ştefănescu Laurenţiu-Costin
– Teniţă Dragoş Cătălin
LEGE pentru modificarea unor acte normative în materie electorală
I. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali se modifică după cum urmează:
1. Art. 49, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă cuprinzând un număr de susţinători egal cu minimum 0,1% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri locale în circumscripţia respectivă şi pentru funcţia respectivă, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 500."
2. Art. 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să prezinte o listă cuprinzând un număr de susţinători egal cu minimum 0,1% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri locale în circumscripţia respectivă şi pentru funcţia respectivă, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 500.
(2) Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă cuprinzând un număr de susţinători egal cu minimum 0,1% din numărul total de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri locale în circumscripţia respectivă şi pentru funcţia respectivă, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 500.
(3) Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier."
3. Art. 58, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima listele de candidaţi, câte una pe fiecare pagină, respectiv câte un candidat independent pe fiecare pagină, cu câte un patrulater în dreptul fiecărui candidat de pe fiecare listă, respectiv în dreptul fiecărui candidat independent, şi cu un patrulater separat în dreptul semnului electoral, în dimensiune similară cu cea a ştampilei VOTAT, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ştampila de control. Patrulaterele se numerotează de la stânga la dreapta. Paginile se numerotează."
4. Art. 58, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Patrulaterele se imprimă paralel între ele."
5. Art. 58, alin. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"În patrulatere nu se va regăsi niciun însemn grafic."
6. Art. 58, alin. (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Candidaţii se identifică pe listă prin nume şi prenume şi se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care a depus lista."
7. La art. 58 se adaugă alin. 9^1 cu următorul cuprins:
"Conform rezultatului tragerii la sorţi şi a ordinii stabilite de partide sau alianţele electorale pe propria listă de candidaţi, fiecare candidat de pe fiecare listă, respectiv fiecare candidat independent, va primi un cod format din patru cifre, marcat în patrulaterul aferent candidatului, primele două indicând poziţia listei pe buletinul de vot, iar următoarele două poziţia candidatului pe listă (primul candidat de pe prima listă va avea codul 0101, al doilea codul 0102 etc.). Codul asociat unui vot acordat listei în bloc, marcat în patrulaterul aferent semnului electoral, conform art. 61 (4), va fi format din primele două cifre care indică poziţia listei pe buletinul de vot, urmate de cifrele 00. Codul candidaţilor independenţi va fi format din primele două cifre care indică poziţia pe buletinul de vot, urmate de cifrele 01. Codurile vor fi utilizate la încheierea proceselor verbale, conform art. 94."
8. Art. 85, alin. (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT“ într-un singur patrulater, asociat cu însemnul electoral al listei de candidaţi pe care o votează sau asociat cu numele candidatului dintr-o listă de candidaţi sau al candidatului independent pe care îl votează. Aplicarea ştampilei VOTAT în patrulaterul aferent unui candidat de pe o listă de candidaţi, şi, pe acelaşi buletin de vot, şi în patrulaterul aferent semnului electoral al aceleiaşi liste de candidaţi, reprezintă un vot valabil exprimat şi se va număra ca un vot acordat candidatului de pe lista respectivă. Aplicarea ştampilei VOTAT pentru doi sau mai mulţi candidaţi de pe aceeaşi listă de candidaţi reprezintă un vot valabil exprimat şi echivalează cu un vot aferent listei respective, fără a se lua în considerare o preferinţă exprimată pentru un anumit candidat. Aplicarea ştampilei VOTAT în două sau mai multe patrulatere aferente unor candidaţi sau semne electorale de pe două sau mai multe liste de candidaţi atrage după sine anularea votului."
9. Se introduce art. 92^1 cu următorul cuprins:
"1) Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de vot asigură înregistrarea video-audio neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheierea votării şi până la părăsirea localului secţiei de vot de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, în scopul asigurării posibilităţii organismelor electorale de a verifica respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
2) Operatorul de calculator trebuie să realizeze înregistrarea video-audio prevăzută la alin. (1) dintr-o poziţie fixă, de la o distanţă medie, pe un cadru general.
3) Se interzice operatorului de calculator să realizeze copii ale înregistrării video-audio, ori să permită accesul altor persoane la înregistrare."
10. Se introduce art. 92^2 cu următorul cuprins:
"1) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică, asigură implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare.
2) Normele metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare se aprobă prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
3) Pentru implementarea şi funcţionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deţinută de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de unităţile de învăţământ, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor şi oficiilor electorale, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat."
11. Art. 93, alin. (1/f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului de pe lista de candidaţi votat sau numele şi prenumele candidatului independent, precum şi codul aferent votului exprimat pe buletinul de vot, ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise sunt selectate în funcţie de consiliul local, primar, consiliul judeţean şi, după caz, în funcţie de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de primarul general al municipiului Bucureşti, sunt aşezate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi de candidaţi independenţi şi sunt numărate şi legate separat;"
12. Art. 93, alin. (1/h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"În tabelele prevăzute la lit. g) se înscriu şi numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor de pe listele de candidaţi care au obţinut voturi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi, cu codurile aferente, şi numele şi prenumele candidaţilor pentru funcţia de primar, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare; tabelele astfel întocmite sunt instrumente de lucru pentru completarea proceselor-verbale;"
13. Art. 94, alin. (3/g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi, de fiecare candidat de pe listele de candidaţi sau de fiecare candidat independent pentru funcţia de consilier, cu codurile aferente, ori, după caz, numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar;"
14. Art. 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripţie stabileşte coeficientul electoral al circumscripţiei, reprezentând numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărţirea numărului total al voturilor valabil exprimate pentru formaţiuni politice, organizaţii ale minorităţilor naţionale sau candidaţi independenţi în circumscripţia respectivă la numărul total de consilieri din circumscripţia respectivă.
(2) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:
a) în prima etapă, biroul electoral de circumscripţie stabileşte numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi, pe baza coeficientului electoral al circumscripţiei; biroul electoral de circumscripţie repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral al circumscripţiei. Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum şi cele inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei;
b) dacă unui partid politic, alianţe politice sau electorale ori unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri i-au revenit, pe baza coeficientului electoral al circumscripţiei, mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele suplimentare primite vor fi disponibilizate şi vor fi repartizate în etapa a II-a, conform prevederilor alin. (11)-(15);
c) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripţie repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora. În situaţia în care una sau mai multe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu au întrunit coeficientul electoral al circumscripţiei, neobţinând astfel în etapa I niciun mandat de consilier, la repartizarea mandatelor se aplică prevederile alin. (6).
(3) În situaţia în care una sau mai multe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu întrunesc coeficientul electoral al circumscripţiei, vor participa la repartizarea mandatelor atât în etapa I, cât şi în cea de-a doua etapă, în limita voturilor rămase neutilizate, ca orice partid politic. Candidaţii independenţi care au primit un număr de voturi valabil exprimate mai mic decât coeficientul electoral al circumscripţiei participă în etapa a II-a de repartizare a mandatelor de consilieri. Dacă unui partid politic, alianţe politice sau electorale i-au fost atribuite din prima etapă un număr de mandate egal cu numărul de candidaturi înscrise în listă, nu va mai participa la etapa a doua de repartizare a mandatelor chiar dacă are voturi neutilizate.
(4) Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidaţi a partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidaţilor independenţi voturile care au rămas după atribuirea mandatelor din prima etapă.
(5) În cazul în care niciuna dintre organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, nu a obţinut cel puţin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizaţiei care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizaţii.
(6) În etapa a II-a, biroul electoral repartizează, în primul rând, acolo unde este cazul, un mandat unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, în cazul în care în prima etapă nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu a obţinut cel puţin un mandat.
(7) În cazul în care nicio organizaţie a minorităţii maghiare nu a obţinut un mandat, prevederile alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător şi acesteia.
(8) În cazul în care există două sau mai multe organizaţii care au acelaşi număr de voturi valabil exprimate, selecţia se va face prin tragere la sorţi.
(9) Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (2) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau alianţelor electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(10) Procedura va fi menţionată ca atare, în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie la poziţia „Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie care sunt definitive“, cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(11) După repartizarea mandatului acolo unde sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (6), de către organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alta decât cea maghiară, biroul electoral repartizează câte un mandat partidelor, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au întrunit coeficientul electoral, în ordinea înscrierii acestora întrun tabel ordonat descrescător, în funcţie de numărul voturilor neutilizate; dacă nu se reuşeşte repartizarea tuturor mandatelor, operaţiunea se repetă până la epuizarea acestora.
(12) Dacă un partid politic, alianţă politică sau electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în timpul repartizării mandatelor din etapa a II-a îşi completează numărul de mandate conform „listei de candidaturi“ depuse, înaintea epuizării tuturor mandatelor disponibile, acelei formaţiuni nu i se vor mai repartiza mandate; repartizarea mandatelor rămase disponibile se va face continuând cu celelalte formaţiuni înscrise în liste, până la completa lor repartizare.
(13) Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (11) şi (12) se constată că două sau mai multe partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice ori alianţe electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului, alianţei politice, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau alianţei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate.
(14) Dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi; organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (5) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(15) Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia „Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive“, cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(16) Dacă în cursul operaţiunilor prevăzute la alin. (2) se constată că două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au acelaşi număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorţi.
(17) Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(18) Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia „Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive“, cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(19) Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor în listă şi începe cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi. Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripţie începând cu lista de candidaţi pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi, după cum urmează:
a) Pe fiecare listă de candidaţi se constată dacă există vreun candidat care a întrunit un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral;
b) Dacă se constată că nu există niciun candidat care a întrunit un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, atribuirea mandatelor se face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista competitorului electoral.
c) Candidaţilor care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral li se va atribui un mandat indiferent de poziţia pe care au fost înscrişi pe lista de candidaţi.
d) Dacă se constată că există candidaţi care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral, iar numărul acestora este mai mic decât numărul de mandate care revine competitorului electoral, se atribuie mandatele candidaţilor care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral, indiferent de poziţia pe care au fost înscrişi pe liste, iar restul mandatelor rămase se alocă în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista de candidaţi.
(20) Dacă unui partid politic, alianţe politice sau alianţe electorale i se cuvin mai multe mandate decât candidaţii înscrişi în listă, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidaţi sau candidaţilor independenţi, potrivit prevederilor alin. (2).
(21) În cazul în care în urma etapei I de repartizare nu au fost repartizate toate mandatele, iar pentru etapa a II-a există partide, alianţe politice ori alianţe electorale care au primit cel puţin un mandat în prima etapă şi nu au voturi neutilizate, aceştia vor fi înscrişi în lista formaţiunilor politice ce intră în etapa a doua de repartizare, cu 0 voturi neutilizate.
(22) Dacă două sau mai multe partide, alianţe politice ori electorale au număr de voturi neutilizate 0, înscrierea lor în listă se va face în funcţie de numărul voturilor valabil exprimate obţinute.
(23) Dacă departajarea partidelor, alianţelor politice sau electorale nu este posibilă nici după criteriul enunţat la alin. (2), înscrierea lor în liste se va face prin tragere la sorţi.
(24) Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (22) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice sau electorale în listă.
(25) Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia „Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive“, cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(26) În situaţia în care niciun partid politic, nicio alianţă politică sau alianţă electorală nu realizează coeficientul electoral, diferenţa de mandate este repartizată primelor 3 partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor minorităţilor naţionale sau candidaţi independenţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează câte un mandat. Operaţiunea se repetă până la epuizarea tuturor mandatelor. Dacă două sau mai multe partide, alianţe politice ori alianţe electorale astfel selectate au acelaşi număr de voturi valabil exprimate, neputându-se astfel departaja primele 3, departajarea se va face prin tragere la sorţi.
(27) Organizarea tragerii la sorţi se va face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate la alin. (26) pentru înscrierea partidelor, alianţelor politice ori electorale în listă, în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
(28) Procedura va fi menţionată ca atare în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului electoral de circumscripţie, la poziţia „Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor formulate şi a hotărârilor pronunţate de către biroul electoral de circumscripţie, care sunt definitive“, cu indicarea în clar a formaţiunii care a fost aleasă prin tragere la sorţi.
(29) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice sau ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv sau din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale."
15. Articolul 101 se modifică şi va avea următorul conţinut:
"(1) Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de către biroul electoral de circumscripţie.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor valabil exprimate.
(3) Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (2), se organizează un al doilea tur de scrutin.
(4) Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între doi sau mai mulţi candidaţi la funcţia de primar.
(5) La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj.
(6) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.
(7) În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate."
II. Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, se modifică după cum urmează:
1. Art. 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt determinate potrivit dispoziţiilor prezentei legi, de către Autoritatea Electorală Permanentă prin hotărâre emisă cu 6 luni înaintea alegerilor parlamentare la termen."
2. Art. 5, alin. (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare."
3. Art. 5, alin. (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pe fiecare circumscripţie în parte, sunt determinate prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente emisă cu 6 luni înaintea alegerilor parlamentare la termen."
4. Art. 42, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Începând cu 6 luni înaintea alegerilor parlamentare la termen şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, transmise prin poştă, inclusiv prin poşta electronică, ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular."
5. La art. 42 se adaugă alin. (2^1), cu următorul cuprins:
"Alegătorii cu domiciliul în străinătate sunt înscrişi în Registrul electoral în mod automat, în baza informaţiilor comunicate de către Direcţia Generală Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne."
6. Art. 44, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Operaţiunile de actualizare a Registrului electoral prevăzute la art. 42 alin. (2) şi alin. (2)1 se efectuează de către persoanele împuternicite, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării."
7. Art. 45, alin. (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Arondarea alegătorilor la secţiile de votare organizate în străinătate se face de către persoanele împuternicite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pe baza datelor şi informaţiilor obţinute conform art. 42 alin. (2) şi (2)1."
8. Art. 49, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Alegătorii români care au făcut cereri prevăzute la art. 42 alin. (2), precum şi alegătorii români înscrişi în Registrul electoral potrivit art. 42, (2)1, sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate."
9. Art. 54, alin (1), (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care depun la Biroul Electoral Central o listă de susţinători cuprinzând un număr cel puţin egal cu 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate la alegerile precedente, pot depune liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale. În acest caz, prevederile art. 53 alin. (2) privind numărul exemplarelor originale şi al copiilor listei susţinătorilor se aplică în mod corespunzător.
(2) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care optează să depună listele de susţinători la birourile electorale de circumscripţie, pot depune liste de candidaţi numai dacă acestea sunt susţinute de un număr de alegători cel puţin egal cu 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate la alegerile precedente în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 500 de alegători.
(3) Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de un număr de alegători cel puţin egal cu 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate la alegerile precedente în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 500 de alegători."
10. Art. 61 se adaugă alin. (3^1) cu următorul cuprins:
"Conform rezultatului tragerii la sorţi şi a ordinii stabilite de partide sau alianţele electorale pe propria listă de candidaţi, fiecare candidat de pe fiecare listă, respectiv fiecare candidat independent, va primi un cod format din patru cifre, marcat în patrulaterul aferent candidatului, primele două indicând poziţia listei pe buletinul de vot, iar următoarele două poziţia candidatului pe listă (primul candidat de pe prima listă va avea codul 0101, al doilea codul 0102 etc.). Codul asociat unui vot acordat listei în bloc, marcat în patrulaterul aferent semnului electoral, conform art. 61 (4), va fi format din primele două cifre care indică poziţia listei pe buletinul de vot, urmate de cifrele 00. Codul candidaţilor independenţi va fi format din primele două cifre care indică poziţia pe buletinul de vot, urmate de cifrele 01. Codurile vor fi utilizate la încheierea proceselor verbale, conform art. 93 şi 95."
11. Art. 61, alin. (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Cu excepţia buletinelor de vot prevăzute la art. 86, alin. (4), pe buletinul de vot se vor imprima listele de candidaţi, câte una pe fiecare pagină, respectiv câte un candidat independent pe fiecare pagină, cu câte un patrulater în dreptul fiecărui candidat de pe fiecare listă, respectiv în dreptul fiecărui candidat independent, şi cu un patrulater separat în dreptul semnului electoral, patrulaterele fiind paralele între ele, în dimensiune similară cu cea a ştampilei VOTAT, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ştampila de control. Paginile se numerotează."
12. Art. 61, alin (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Cu excepţia buletinelor de vot prevăzute la art. 86, alin. (4), candidaţii se identifică pe listă prin prenume, nume şi, în cazul alianţelor, prin apartenenţa politică şi se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a depus lista. Patrulaterele din dreptul fiecărui candidat din listă, din dreptul semnului electoral al listei, respectiv din dreptul candidatului independent, nu vor conţine niciun însemn grafic."
13. Art. 81, alin. (1) se modifică după cum urmează:
"Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător pentru alegerea Senatului, respectiv a Camerei Deputaţilor, urnă specială, cabine, ştampile cu menţiunea „VOTAT“, având în vedere numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi respectarea duratei votării prevăzute de lege, Buletinul de vot introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare tipului de alegere este luat în calcul dacă votul este valabil exprimat. Secţiile de vot din străinătate vor cuprinde, suplimentar, câte o urnă pentru alegerea Senatului, respectiv a Camerei Deputaţilor, de către cetăţenii care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate."
14. La art. 83 se adaugă alin. (4^1), având următorul cuprins:
"Cetăţenii români care nu au nici domiciliul, nici reşedinţa în străinătate, dar care în ziua votării se află în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei:
a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) paşaportul diplomatic;
f) paşaportul diplomatic electronic;
g) paşaportul de serviciu;
h) paşaportul de serviciu electronic;
i) paşaportul simplu;
j) paşaportul simplu electronic;
k) paşaportul simplu temporar."
15. Art. 84, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Cu excepţia alegătorilor prevăzuţi la art. 83, alin. (4^1), alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa."
16. Art. 84, alin. (4), lit. d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective sau se află în situaţia prevăzută la art. 83, alin. (4^1); în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi stampila cu menţiunea „VOTAT“;"
17. Art. 84, alin. (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT“ într-un singur patrulater, asociat cu însemnul electoral al listei de candidaţi pe care o votează sau asociat cu numele candidatului dintr-o listă de candidaţi sau al candidatului independent pe care îl votează. Aplicarea ştampilei VOTAT în patrulaterul aferent unui candidat de pe o listă de candidaţi, şi, pe acelaşi buletin de vot, şi în patrulaterul aferent semnului electoral al aceleiaşi liste de candidaţi, reprezintă un vot valabil exprimat şi se va număra ca un vot acordat candidatului de pe lista respectivă. Aplicarea ştampilei VOTAT pentru doi sau mai mulţi candidaţi de pe aceeaşi listă de candidaţi reprezintă un vot valabil exprimat şi echivalează cu un vot aferent listei respective, fără a se lua în considerare o preferinţă exprimată pentru un anumit candidat. Aplicarea ştampilei VOTAT în două sau mai multe patrulatere aferente unor candidaţi sau semne electorale de pe două sau mai multe liste de candidaţi atrage după sine anularea votului."
18. Art. 86 se modifică după cum urmează:
"(1) Pentru secţiile de votare din străinătate, dispoziţiile prezentului capitol se aplică, după caz, cu luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea secţiilor de votare în străinătate.
(2) În cadrul secţiilor de votare din străinătate vor putea vota, alături de cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, şi persoanele prevăzute la art. 83, alin. (4^1).
(3) Prin excepţie de la dispoziţiile generale, în cadrul secţiilor de votare din străinătate vor fi amplasate două urne suplimentare, una pentru Senat şi una pentru Camera Deputaţilor, destinate persoanelor prevăzute la art. 83, alin. (4^1).
(4) Persoanelor prevăzute la art. 83, alin. (4^1) le va fi pus la dispoziţie un buletin de vot cuprinzând:
- Lista circumscripţiilor aflate pe teritoriul României;
– Partea I, cuprinzând denumirile partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care au depus liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale.
– Partea a II-a, cuprinzând, structurat pentru fiecare dintre cele 42 de circumscripţii electorale, altele decât cea în care va fi folosit buletinul de vot, denumirile partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale care nu au depus liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale, dar au depus liste de candidaţi în respectiva circumscripţie electorală, precum şi numele candidaţilor independenţi din respectiva circumscripţie electorală.
(5) La momentul înmânării buletinului de vot, membrul biroului electoral care primeşte actul de identitate al persoanei prevăzute la art. 83, alin. (4^1) va aplica un autocolant pe numărul circumscripţiei în care persoana respectivă îşi are domiciliul.
(6) Persoana prevăzută la art. 83, alin. (4^1) va putea vota, aplicând ştampila VOTAT, fie pentru unul dintre competitorii electorali prevăzuţi în Partea I a buletinului de vot, fie pentru unul dintre competitorii electorali prevăzuţi în Partea a II-a a buletinului de vot, corespunzător circumscripţiei în care îşi are domiciliul. Aplicarea ştampilei VOTAT atât pentru un competitor electoral din Partea I, cât şi pentru unul din Partea II a buletinului de vot, sau pentru un competitor electoral dintr-o altă circumscripţie decât cea corespunzătoare autocolantului plasat pe buletin conform art. 85, alin. (5), atrage după sine anularea buletinului de vot."
19. Se introduce art. 91^1 având următorul cuprins:
"(1) Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de vot asigură înregistrarea video-audio neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheierea votării şi până la părăsirea localului secţiei de vot de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, în scopul asigurării posibilităţii organismelor electorale de a verifica respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
(2) Operatorul de calculator trebuie să realizeze înregistrarea video-audio prevăzută la alin. (1) dintr-o poziţie fixă, de la o distanţă medie, pe un cadru general.
(3) Se interzice operatorului de calculator să realizeze copii ale înregistrării video-audio, ori să permită accesul altor persoane la înregistrare."
20. Se introduce art. 91^2 având următorul cuprins:
"1. Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică, asigură implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare.
2. Normele metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare se aprobă prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
3. Pentru implementarea şi funcţionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deţinută de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de unităţile de învăţământ, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale."
21. Art. 92, alin. (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Preşedintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, denumirea competitorului electoral votat, inclusiv, dacă este cazul, a candidatului de pe lista de candidaţi votat, precum şi codul aferent votului exprimat pe buletinul de vot, şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi."
22. Art. 92, punctul (h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare competitor electoral (care reprezintă suma voturilor acordate pentru lista de candidaţi sau pentru un anumit candidat de pe lista respectivă), inclusiv numărul voturilor individuale obţinute de candidaţii de pe listele de candidaţi;"
23. Art. 93, alin. (1) se modifică după cum urmează:
"Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat şi se încheie, în două exemplare originale, câte un proces-verbal. În cazul secţiilor de vot aflate în străinătate, se va încheia câte un proces-verbal pentru fiecare dintre cele 43 de circumscripţii."
24. La art. 93 se adaugă alin. (2^1), având următorul cuprins:
"Procesele-verbale încheiate în secţiile de vot din străinătate pentru fiecare dintre circumscripţiile aflate pe teritoriul României vor cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne pentru circumscripţia respectivă;
b) numărul buletinelor de vot primite;
c) numărul buletinelor de vot întrebuinţate şi anulate;
d) numărul total al voturilor valabil exprimate;
e) numărul voturilor nule;
f) numărul voturilor albe:
g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare competitor electoral;
h) numărul voturilor contestate;
i) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
j) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării."
25. La art. 93, se adaugă alin. (10^1), având următorul cuprins:
"Biroul electoral pentru străinătate întocmeşte două procese-verbale cuprinzând rezultatul voturilor exprimate în circumscripţia respectivă pentru fiecare dintre celelalte 42 de circumscripţii, pe baza proceselor-verbale aferente celorlalte 42 de circumscripţii, astfel cum sunt acestea transmise de către birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate. Câte un exemplar al acestor procese-verbale încheiate de către biroul electoral pentru străinătate este transmis către Biroul Electoral Central, iar un exemplar este păstrat de către biroul electoral de circumscripţie."
26. Art. 93, alin. (12), se modifică după cum urmează:
"Birourile electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate întocmesc pentru fiecare dintre cele 43 de circumscripţii, separat pentru Senat şi Camera Deputaţilor, câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, în două exemplare originale, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste. Dosarele, sigilate şi ştampilate, însoţite de listele electorale utilizate la secţia de votare respectivă, se înaintează, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, iar în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti. Buletinele de vot întrebuinţate şi cele necontestate, buletinele de vot anulate şi neutilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării sunt predate, pe bază de proces-verbal, misiunii diplomatice sau oficiului consular."
27. La art. 93, se adaugă alin. (13) având următorul cuprins:
"Pe baza proceselor-verbale transmise de către birourile electorale de circumscripţie potrivit alin. (10^1), Biroul Electoral Central va totaliza pentru fiecare circumscripţie din ţară rezultatele voturilor exprimate de către cetăţenii cu domiciliul în respectiva circumscripţie, dar care au votat în secţiile de vot din străinătate. Rezultatele vor fi atestate într-un proces-verbal pentru fiecare circumscripţie, iar câte o copie a acestuia va fi transmis birourilor electorale de circumscripţie."
28. Art. 94, alin. (1) se modifică după cum urmează:
"După primirea dosarelor şi a procesului-verbal prevăzute la art. 93, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central."
29. Art. 94, alin. (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi, potrivit alin. (8), se atribuie candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie după cum urmează:
a) Pe fiecare listă de candidaţi se constată dacă există vreun candidat care a întrunit un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral;
b) Dacă se constată că nu există niciun candidat care a întrunit un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, atribuirea mandatelor se face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista competitorului electoral.
c) Candidaţilor care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral li se va atribui un mandat indiferent de poziţia pe care au fost înscrişi pe lista de candidaţi.
d) Dacă se constată că există candidaţi care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral, iar numărul acestora este mai mic decât numărul de mandate care revine competitorului electoral, se atribuie mandatele candidaţilor care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral, indiferent de poziţia pe care au fost înscrişi pe liste, iar restul mandatelor rămase se alocă în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista competitorului electoral."
30. Anexa 1 se abrogă.
III. Legea nr. 33 din 16 ianuarie 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European se modifică după cum urmează:
1. Art. 16, alin. (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă de susţinători cuprinzând un număr cel puţin egal cu 0,1% din numărul de voturi valide exprimate la alegerile precedente pentru Parlamentul European. Lista susţinătorilor se depune într-un singur exemplar."
2. Art. 17, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Poate candida ca independent cetăţeanul român sau cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales şi este susţinut de un număr de alegători cel puţin egal cu 0,1% din numărul de voturi valide exprimate la alegerile precedente pentru Parlamentul European. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoţită de un exemplar al listei de susţinători, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţă."
3. Art. 18, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Un alegător poate susţine mai multe liste de candidaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidaţi independenţi."
4. Art. 20, alin. (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Se înlocuieşte cu textul art. 61 din Legea 208/2015, la care se adaugă alin. 3^1:
Conform rezultatului tragerii la sorţi şi a ordinii stabilite de partide sau alianţele electorale pe propria listă de candidaţi, fiecare candidat de pe fiecare listă, respectiv fiecare candidat independent va primi un cod format din patru cifre, primele două indicând poziţia listei pe buletinul de vot, iar următoarele două poziţia candidatului pe listă (primul candidat de pe prima listă va avea codul 0101, al doilea codul 0102 etc). Codul asociat unui vot acordat listei în bloc, marcat în patrulaterul aferent semnului electoral, conform art. 61 (4), va fi format din primele două cifre care indică poziţia listei pe buletinul de vot, urmate de cifrele 00. Codul candidaţilor independenţi va fi format din primele două cifre care indică poziţia pe buletinul de vot, urmate de cifrele 01. Codurile vor fi utilizate la încheierea proceselor verbale, conform art. 49 şi 50."
5. Art. 46, alin. (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT“ înăuntrul patrulaterului asociat cu semnul electoral al listei de candidaţi sau cu numele şi prenumele candidatului de pe o listă de candidaţi sau cu prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT“ trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul. Aplicarea ştampilei VOTAT în patrulaterul aferent unui candidat de pe o listă de candidaţi, şi, pe acelaşi buletin de vot, şi în patrulaterul aferent semnului electoral al aceleiaşi liste de candidaţi, reprezintă un vot valabil exprimat şi se va număra ca un vot acordat candidatului de pe lista respectivă. Aplicarea ştampilei VOTAT pentru doi sau mai mulţi candidaţi de pe aceeaşi listă de candidaţi reprezintă un vot valabil exprimat şi echivalează cu un vot aferent listei respective, fără a se lua în considerare o preferinţă exprimată pentru un anumit candidat. Aplicarea ştampilei VOTAT în două sau mai multe patrulatere aferente unor candidaţi sau semne electorale de pe două sau mai multe liste de candidaţi atrage după sine anularea votului."
6. Se introduce art. 48^1 având următorul cuprins:
"1) Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de vot asigură înregistrarea video-audio neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheierea votării şi până la părăsirea localului secţiei de vot de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, în scopul asigurării posibilităţii organismelor electorale de a verifica respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
2) Operatorul de calculator trebuie să realizeze înregistrarea video-audio prevăzută la alin. (1) dintr-o poziţie fixă, de la o distanţă medie, pe un cadru general.
3) Se interzice operatorului de calculator să realizeze copii ale înregistrării video-audio, ori să permită accesul altor persoane la înregistrare."
7. Se introduce art. 48^2 având următorul cuprins:
"1) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică, asigură implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare.
2) Normele metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare se aprobă prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
3) Pentru implementarea şi funcţionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deţinută de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de unităţile de învăţământ, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale."
8. Art. 49, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"La deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului de pe lista de candidaţi votat sau numele şi prenumele candidatului independent, precum şi codul aferent votului exprimat pe buletinul de vot, şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, şi pe candidaţi independenţi, se numără şi se leagă separat. Voturile nule, numărul de voturi pentru fiecare listă de candidaţi şi pentru fiecare candidat individual, respectiv prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare, se consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte."
9. Art. 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi, pragul electoral de atribuire a mandatelor este egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.“"
10. La art. 52 se introduce alin. 1/b^1 cu următorul cuprins:
"Atribuirea mandatelor se face după cum urmează:
Pe fiecare listă de candidaţi se constată dacă există vreun candidat care a întrunit un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral;
Dacă se constată că nu există niciun candidat care a întrunit un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral, atribuirea mandatelor se face în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista competitorului electoral.
Candidaţilor care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral li se va atribui un mandat indiferent de poziţia pe care au fost înscrişi pe lista de candidaţi.
Dacă se constată că există candidaţi care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral, iar numărul acestora este mai mic decât numărul de mandate care revine competitorului electoral, se atribuie mandatele candidaţilor care au întrunit un număr de voturi individuale cel puţin egal cu coeficientul electoral, indiferent de poziţia pe care au fost înscrişi pe liste, iar restul mandatelor rămase se alocă în ordinea înscrierii candidaţilor pe lista de candidaţi."
IV. Legea nr. 370 din 20 Septembrie 2004 privind alegerea Preşedintelui României se modifică după cum urmează:
1. Art. 4, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de un număr de alegători cel puţin egal cu 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate la precedentele alegeri pentru Preşedintele României. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi."
2. Art. 27, alin (2), pct. c), se modifică şi va avea următorul cuprins:
"c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate la precedentele alegeri pentru Preşedintele României."
3. Se introduce art. 46^1 având următorul cuprins:
"1. Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de vot asigură înregistrarea video-audio neîntreruptă a procedurilor realizate de la încheierea votării şi până la părăsirea localului secţiei de vot de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, în scopul asigurării posibilităţii organismelor electorale de a verifica respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
2. Operatorul de calculator trebuie să realizeze înregistrarea video-audio prevăzută la alin. (1) dintr-o poziţie fixă, de la o distanţă medie, pe un cadru general.
3. Se interzice operatorului de calculator să realizeze copii ale înregistrării video-audio, ori să permită accesul altor persoane la înregistrare."
4. Se introduce art. 65^1 având următorul cuprins:
"4. Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al Institutului Naţional de Statistică, asigură implementarea şi gestionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral şi Registrul secţiilor de votare.
5. Normele metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare se aprobă prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
6. Pentru implementarea şi funcţionarea pe durata alegerilor a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal se va utiliza, de regulă, infrastructura informatică deţinută de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de unităţile de învăţământ, sub coordonarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
7. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor şi oficiilor electorale, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Sumele necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat."
AVIZ referitor la iniţiativa legislativă cetăţenească intitulată Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală
Analizând iniţiativa legislativă cetăţenească intitulată Lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1138 din 5.07.2018,
CONSILIUL LEGISLATIV
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,
avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Iniţiativa legislativă cetăţenească are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală.
Astfel, se propun intervenţii legislative asupra Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi a Legii nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României.
Aşa cum se arată în expunerea de motive, intervenţiile legislative propuse vizează, în principal, „îmbunătăţirea calităţii reprezentării politice a cetăţenilor români“, care presupune „atât o legislaţie electorală transparentă, care să asigure egalitatea de şanse a tuturor celor care doresc să participe la alegeri, în calitate de competitori sau de alegători, cât şi un efort din partea partidelor de a-şi îmbunătăţi şi transparentiza filtrele de selecţie internă a cadrelor propulsate în funcţii publice“.
În acest sens, prin proiect se doreşte adoptarea unor schimbări ale legislaţiei electorale actuale, schimbări care, potrivit Expunerii de motive, vizează, în principal, următoarele aspecte:
- alegerea primarilor în două tururi de scrutin;
– reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri;
– eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale şi europarlamentare:
– introducerea unui mecanism de alocare a mandatelor care să permită votul preferenţial pe liste de partid (liste deschise);
– modificarea mecanismului de stabilire a numărului de parlamentari pentru diaspora.
Prin natura lor, problemele reglementate prin prezenta iniţiativă legislativă sunt rezervate domeniului legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţia României, republicată, întrucât privesc sistemul electoral, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Menţionăm că, potrivit legii, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa, prin avizul său, asupra oportunităţii soluţiilor legislative propuse.
3. Referitor la soluţiile legislative preconizate, se poate concluziona că prin schimbarea sistemului de vot şi de alocare a mandatelor, precum şi prin întreaga procedură de consemnare a rezultatelor votării se afectează concepţia generală a legilor asupra cărora se intervine legislativ la art. I-III.
Aşa cum s-a reţinut, în mod corect, şi în Expunerea de motive, introducerea sistemului electoral cu liste deschise are impact asupra exercitării votului de către alegători, procesului de numărare a voturilor, redactării proceselor-verbale şi atribuirii mandatelor. Or aceste aspecte au implicaţii şi asupra normelor referitoare la numărul alegătorilor arondaţi la secţiile de votare, precum şi a normelor referitoare la compunerea birourilor electorale şi a numărului membrilor acestora, motiv pentru care s-ar fi impus intervenţii legislative şi asupra respectivelor norme, care, potrivit proiectului, au rămas nemodificate, generând necorelări legislative şi imposibilitatea aplicării unor texte legale.
Un exemplu de necorelare a soluţiilor legislative propuse cu texte din cuprinsul actului normativ de bază, asupra cărora nu se intervine legislativ, îl constituie soluţia propusă la pct. 1 şi 3 ale art. II, de modificare a art. 4 şi art. 5 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, în sensul că numărul de mandate pentru Senat şi Camera Deputaţilor, pe fiecare circumscripţie în parte, va fi stabilit prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, abrogându-se totodată anexa nr. 1 din actul normativ de bază, prin care este stabilit numărul acestor mandate. Potrivit alin. (4) al art. 5, text rămas nemodificat, numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.
Or, raportările Institutului Naţional de Statistică se referă la numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale^1, neincluzând şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate. Prin urmare, Autoritatea Electorală Permanentă nu ar putea stabili numărul de mandate aferente circumscripţiei electorale nr. 43, pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
^1 http:www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/populatie/precizari_metodologice_1ian2018.pdf
De asemenea, la art. II şi III semnalăm că nu s-a intervenit asupra articolelor care reglementează conţinutul proceselor-verbale încheiate de birourile electorale ale secţiilor de votare şi birourile electorale de circumscripţie, pentru a se evidenţia numărul de voturi obţinut de candidaţii din listele electorale, în acord cu noile soluţii legislative preconizate.
Totodată semnalăm instituirea unor paralelisme legislative, interzise de normele de tehnică legislativă, prin soluţii propuse la pct. 10 al art. I şi pct. 20 al art. II. Astfel, normele propuse la art. I pct. 10 pentru art. 92^2 alin. (1)-(3) sunt cvasi identice cu cele conţinute de art. 114 alin. (1)-(3) din Legea nr. 115/2015, iar normele propuse la art. II pct. 20 pentru art. 91^2 alin. (1)-(3) sunt identice cu cele prevăzute de art. 110 alin. (1)-(3) din Legea nr. 208/2015.
Aşadar, intervenţiile legislative propuse doar asupra unor elemente structurale din cadrul actelor normative prevăzute la art. I-III nu sunt suficiente pentru asigurarea unor soluţii unitare şi corelate, care să excludă echivocul şi care să se integreze armonios în ansamblul reglementărilor existente.
Având în vedere cele semnalate, apreciem că, în acord cu prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru asigurarea unei reglementări corecte, coerente şi unitare, previzibile şi predictibile, ar fi recomandat ca actualele reglementări în materie electorală să fie abrogate şi înlocuite cu altele, care să corespundă principiilor şi noilor soluţii legislative vizate prin proiect.
În plus, în acest mod s-ar evita şi necorelările între noile soluţii legislative şi cele existente în actuala reglementare, asupra cărora nu se intervine legislativ prin proiect.
4. Cu privire la soluţia propusă la art. II privind posibilitatea acordată cetăţenilor români cu domiciliul în România, care se află în afara graniţelor ţării, de a vota la orice secţie de votare din străinătate pentru candidaţii din circumscripţia electorală în care domiciliază, este de analizat dacă aceasta nu ar crea o discriminare faţă de cetăţenii cu domiciliul în ţară care, în ziua votării, se află în România, într-o localitate din afara circumscripţiei electorale la care sunt arondaţi, dar nu pot vota. În acest caz exprimarea votului s-ar realiza în baza unor excepţii de la principiile şi regulile impuse procesului electoral în actuala reglementare.
Pe de altă parte se constată că structura buletinului de vot, cuprinzând Partea I, în care se regăsesc toţi competitorii electorali, şi Partea a II-a, cuprinzând toate listele de candidaţi pentru toate cele 42 circumscripţii electorale din ţară, astfel cum este reglementată prin proiect în cazul exercitării votului în străinătate de către cetăţenii români cu domiciliul în România, este de natură să îngreuneze procesul electoral din punctul de vedere al timpului alocat pentru exprimarea votului.
Faţă de cele de mai sus, este de analizat dacă noile soluţii legislative în forma propusă nu generează disfuncţionalităţi în derularea procesului electoral, atât cu privire la exercitarea votului de către cetăţeni, cât şi cu privire la organizarea procesului electoral.
5. Sub rezerva celor de mai sus, la actuala formă a proiectului, din punctul de vedere al redactării şi al respectării normelor de tehnică legislativă, se reţin următoarele:
5.1. Ca observaţie de ordin general, în acord cu normele de tehnică legislativă şi cu uzanţele normative, părţile dispozitive ale punctelor celor patru articole ale proiectului trebuie reformulate având în vedere următoarele modele:
"„Alineatul/Alineatele… al/ale articolului… se modifică şi va/vor avea următorul cuprins:“.
„Articolul… se modifică şi va avea următorul cuprins:“.
„După alineatul (…) al articolului… se introduce un nou alineat, alin. …, cu următorul cuprins:“.
„După articolul… se introduce un nou articol, articolul…, cu următorul cuprins:“.
„La articolul… alineatul (…), litera…) se modifică şi va avea următorul cuprins:“.
„La articolul…, litera…) se modifică şi va avea următorul cuprins:“."
Tot ca o observaţie având caracter general, în cazul modificării în întregime a unor articole, normele propuse trebuie marcate prin folosirea abrevierii „Art.“ urmată de numărul articolului.
De asemenea, în cazul alineatelor, normele propuse pentru acestea trebuie marcate cu cifra corespunzătoare, încadrată între paranteze.
5.2. La titlul proiectului, deoarece intervenţiile propuse sunt şi de natura completării, este necesară înlocuirea expresiei „pentru modificarea“ cu sintagma „pentru modificarea şi completarea“.
5.3. Potrivit art. 40 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după titlul proiectului trebuie inserată formula introductivă, în următoarea redactare:
"„Parlamentul României adoptă prezenta lege“."
5.4. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, articolele în care este structurat proiectul trebuie marcate prin folosirea abrevierii „Art.“ înaintea cifrelor romane.
5.5. La art. I, se reţin următoarele:
"a) La partea introductivă a art. I, pentru o informare completă cu privire la actul normativ asupra căruia se intervine şi ţinând seama de intervenţiile propuse, expresia „se modifică“ trebuie înlocuită cu sintagma „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, se modifică şi se completează“.
b) Având în vedere că prin pct. 3-6 se modifică alineate ale aceluiaşi articol, este necesară comasarea acestora într-un singur punct, a cărui parte dispozitivă va avea următorul cuprins:
„3. Alineatele (1)-(4) ale articolului 58 se modifică şi vor avea următorul cuprins:“.
Această observaţie implică renumerotarea punctelor art. I.
Observaţia este valabilă şi pentru situaţia similară de la pct. 2 şi 3, precum şi pct. 11 şi 12 ale art. II.
c) La actualul pct. 7, în textul propus pentru alin. (9^1) al art. 58, este necesară revederea normei de trimitere la „art. 61 (4)“, deoarece în actul normativ de bază respectivul articol este structurat doar în două alineate. În cazul în care este avut în vedere un alt act normativ, acesta trebuie menţionat expres.
d) Având în vedere că prin actualele pct. 9 şi 10 se introduc două articole succesive, este necesară comasarea intervenţiilor într-un singur punct, a cărui parte dispozitivă va avea următoarea redactare:
„După articolul 92 se introduc două noi articole, articolele 92^1 şi 92^2, cu următorul cuprins“.
Această observaţie implică renumerotarea punctelor subsumate art. I.
Reiterăm această observaţie, în mod corespunzător, şi pentru actualele pct. 19 şi 20 ale art. II, precum şi pentru pct. 6 şi 7 ale art. III.
e) Deoarece prin actualele pct. 11 şi 12 se modifică două litere ale alin. (1) al art. 93, este necesară comasarea acestora într-un singur punct, a cărui parte dispozitivă va avea următorul cuprins:
„La articolul 93 alineatul (1), literele f) şi h) se modifică şi vor acea următorul cuprins:“.
Această observaţie implică renumerotarea punctelor art. I.
f) La actualul pct. 14, în textul propus pentru alin. (14) al art. 100, norma de trimitere la „criteriile“ de departajare formulate la alin. (5) trebuie revăzută, având în vedere că la respectivul alineat nu se prevăd mai multe criterii de departajare."
O situaţie similară se regăseşte şi la alin. (24), întrucât alin. (22), la care se face trimitere, prevede un singur criteriu de departajare.
La norma propusă pentru alin. (19) este necesar ca primul termen al enumerărilor de la lit. a)-d) să fie redat cu iniţială mică, observaţie valabilă pentru toate situaţiile similare din cadrul proiectului.
La alin. (23), pentru precizia exprimării, este necesară reformularea normei de trimitere la „criteriul enunţat la alin. (2)“, deoarece la respectivul alineat sunt prevăzute mai multe criterii de repartizare.
5.6. La art. II se reţin următoarele:
"a) Pentru corectitudinea exprimării este necesară reformularea părţii introductive, astfel:
„Art. II. - Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:“.
b) Întrucât prin norma propusă la pct. 1 pentru art. 4 se elimină norma de trimitere la anexa nr. 1, anexă care la pct. 30 este propusă spre abrogare, iar art. 56 alin. (1) din actul normativ de bază, text rămas nemodificat, face referire la anexa nr. 1, este necesar să se intervină în mod expres şi asupra acestui element de structură, pentru a asigura astfel o corelare între noile dispoziţii propuse şi restul prevederilor din actul normativ de bază.
c) La actualul pct. 6, în norma propusă pentru alin. (2) al art. 44 pentru rigoarea exprimării, sintagma „art. 42 alin. (2) şi alin. (2^1)“ se va reda sub forma „art. 42 alin. (2) şi (2^1)“.
d) La actualul pct. 8, în norma propusă pentru alin. (2) al art. 49, pentru rigoarea redactării, expresia „art. 42 (2^1)“ se va scrie sub forma „art. 42 alin. (2^1)“.
e) La pct. 14, textul propus pentru art. 83 alin. (4^1) trebuie revăzut, întrucât conţine dispoziţii contradictorii. Astfel, deşi ipoteza reglementată este cea a cetăţenilor români care nu au nici domiciliul, nici reşedinţa în străinătate, textul prevede că aceste persoane pot vota în baza actului de identitate, însoţit de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei.
f) La actualul pct. 16, în norma propusă pentru lit. d) a alin. (4) al art. 84, expresia „art. 83 alin. (41)“ se va scrie sub forma „art. 83 alin. (4^1)“.
g) La actualul pct. 18, în norma propusă pentru alin. (4) al art. 86, este necesară marcarea enumerărilor cu litere, şi nu cu liniuţe.
La norma propusă pentru alin. (6) semnalăm o eroare în ceea ce priveşte invocarea art. 85 alin. (5), deoarece respectivul alineat se referă la ce se întâmplă în cazul suspendării votării, şi nu la procedura de plasare a autocolantului pe buletin.
h) La actualul pct. 22 este necesar să se revadă intenţia de modificare a art. 92 pct. h) , deoarece nici un alineat al art. 92 nu cuprinde enumerări.
i) La actualul pct. 28, pentru precizia normei propuse pentru alin. (1) al art. 94, este necesar să se menţioneze alineatul din cuprinsul art. 93 avut în vedere, deoarece mai multe alineate ale respectivului articol fac referiri la procese-verbale. "
5.7. La art. III se reţin următoarele:
"a) Pentru corectitudinea exprimării este necesară reformularea părţii introductive, astfel:
„Art. III. - Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:“.
b) La pct. 4 este necesară reanalizarea şi reformularea intervenţiei propuse, deoarece actuala redactare a dispoziţiei de modificare nu este în acord cu normele de tehnică legislativă.
Astfel, deşi în partea dispozitivă se face referire la modificarea alin. (6) al art. 20 din Legea nr. 33/2007, norma debutează cu sintagma „Se înlocuieşte cu textul art. 61 din Legea nr. 208/2015, la care se adaugă alin. 3^1“.
Ca urmare, intervenţia legislativă trebuie reformulată, în acord cu exigenţele de redactare a actelor modificatoare, prin redarea în integralitate a textelor propuse.
c) La pct. 10 este necesară reanalizarea şi reformarea intervenţiei dorite, deoarece formularea actuală nu respectă exigenţele de redactare a actelor normative.
Astfel, deşi în partea dispozitivă se precizează că se doreşte introducerea a art. 52 alin. (1) a lit. b^1), textul redactat cuprinde, pe lângă o parte introductivă, mai multe norme redate sub forma unor alineate, redactare care nu este conformă normelor de tehnică legislativă. "
5.8. La art. IV se reţin următoarele:
"a) Pentru rigoarea şi corectitudinea exprimării, partea introductivă trebuie să aibă următoarea formulare:
„Art. IV. - Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:“.
b) La pct. 2, întrucât enumerările din cadrul alin. (2) al art. 27 sunt identificate cu ajutorul literelor, precizăm că intervenţia trebuie să se refere la modificarea unei litere, şi nu a unui punct, partea dispozitivă urmând a fi reformulară în mod corespunzător.
În ceea ce priveşte necesitatea respectării normelor de tehnică legislativă, amintim Decizia Curţii Constituţionale nr. 448/2013, prin care instituţia de contencios constituţional a reţinut că „deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, (…) prin reglementarea acestora au fost impuse o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesară“."
p. PREŞEDINTE,
DRAGOŞ ILIESCU
Bucureşti, 2 august 2018.
Nr. 774.
Declaraţie de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative „Lege privind modificarea unor acte normative în materie electorală“
Subsemnaţii:
- CÂRSTOIU TUDOR, cetăţean român, născut la data de 12.03.1989 în Arad, judeţul Arad, domiciliat în Arad, str. Lt. mj. Duma, bl. 338, sc. A, et. 2, ap. 5, judeţul Arad, identificat cu CI seria AR nr. 685014 eliberată de S.P.C.L.E.P. Arad la data de 11.08.2014, valabilă până la data de 12.03.2024, CNP 1890312020126;
– Checheriţă Lucian-Silviu, cetăţean român, născut la data de 16.06.1986 în Bacău, judeţul Bacău, domiciliat în Bacău, str. Digul Bârnat nr. 1, sc. A, ap. 10, judeţul Bacău, identificat cu CI seria ZC nr. 114703 eliberată de S.P.C.L.E.P. Bacău la data de 9.06.2015, valabilă până la data de 16.06.2025, CNP 1860616046233;
– CINCU SANDA, cetăţean român, născută la data de 7.01.1965 în satul Nămoloasa (comuna Nămoloasa), judeţul Galaţi, domiciliată în Galaţi, Str. Stadionului nr. 10, bl. C3, sc. 1, et. 8, ap. 35, judeţul Galaţi, identificată cu CI seria GL nr. 665822 eliberată de S.P.C.L.E.P. Galaţi la data de 29.03.2010, valabilă până la data de 7.01.2020, CNP 2650107170343;
– DAVID SORIN, cetăţean român, născut la data de 17.05.1977 în Braşov, judeţul Braşov, domiciliat în Braşov, Bd. Valea Cetăţii nr. 32, bl. A39, sc. A, ap. 9, judeţul Braşov, identificat cu CI seria ZV nr. 082060 eliberată de S.P.C.L.E.P. Braşov la data de 18.05.2016, valabilă până la data de 17.05.2026, CNP 1770517080056;
– DUMITRIU VASILE-MIHAI, cetăţean român, născut la data de 30.08.1975 în Oradea, judeţul Bihor, domiciliat în Oradea, str. Denis Diderot nr. 31, judeţul Oradea, identificat cu CI seria XH nr. 969645 eliberată de S.P.C.L.E.P. Oradea la data de 16.10.2014, valabilă până la data de 30.08.2024, CNP 1750830054664;
– FOAMETE LIDIA-ALEXANDRA, cetăţean român, născută la data de 15.10.1960 în Bucureşti, sector 4, domiciliată în Bucureşti, bd. Dimitrie Cantemir nr. 21, bl. 4, et. 4, ap. 115, sector 4, identificată cu CI seria RX nr. 986623 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 11.10.2016, valabilă până la data de 15.10.2076, CNP 2601015400035;
– LAZĂR ALEXANDRA-IZABELA, cetăţean român, născută la data de 1.03.1996 în Arad, judeţul Arad, domiciliată în Bucureşti, str. Portăreşti nr. 9, ap. 1, sector 6, identificată cu CI seria RD nr. 978402 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 17.01.2018, valabilă până la data de 1.03.2025, CNP 2960301020113;
– LUPU ANDREI-RĂZVAN, cetăţean român, născut la data de 6.05.1992 în Ploieşti, judeţul Prahova, domiciliat în Bucureşti, şos. Vitan Bârzeşti nr. 7D-7E, Corp B’, et. 2, ap. 8, sector 4, identificat cu CI seria RK nr. 056335 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 3.05.2017, valabilă până la data de 6.05.2024, CNP 1920506297261;
– MARINESCU ŞERBAN, cetăţean român, născut la data de 14.03.1979 în Bucureşti, sector 4, domiciliat în Bucureşti, str. Valea Ialomiţei nr. 3, bl. D22, ap. 11, sector 6, identificat cu CI seria RX nr. 431350 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 5.02.2014, valabilă până la data de 14.03.2024, CNP 1790314464533;
– MĂHĂLEAN LIGIA-ROXANA, cetăţean român, născută la data de 5.05.1989 în Cluj-Napoca, judeţul Cluj, domiciliată în Cluj-Napoca, calea Mănăştur nr. 85, bl. E11, sc. 4, et. 2, ap. 89, judeţul Cluj, identificată cu CI seria KX nr. 922441 eliberată de S.P.C.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 31.10.2012, valabilă până la data de 5.05.2019, CNP 2890505125818;
– NISTOR DARIA-ADELAIDA, cetăţean român, născută la data de 20.10.1990 în Arad, judeţul Arad, domiciliată în Arad, str. Desseanu nr. 1A, judeţul Arad, identificată cu CI seria AR nr. 562722 eliberată de S.P.C.L.E.P. Arad la data de 24.04.2012, valabilă până la data de 20.10.2019, CNP 2901020020091;
– PAPARETE TRAIAN, cetăţean român, născut la data de 14.04.1965 în comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa, domiciliat în Piteşti, str. Argedava nr. 3, bl. A3, sc. A, et. 6, ap. 42, judeţul Argeş, identificat cu CI seria AS nr. 893978 eliberată de S.P.C.L.E.P. Piteşti la data de 5.04.2013, valabilă până la data de 14.04.2023, CNP 1650414034976;
– PARASCHIV RALUCA-MIHAELA, cetăţean român, născută la data de 27.05.1977 în Piteşti, judeţul Argeş, domiciliată în Bucureşti, str. Avrig nr. 35, bl. 441, sc. 1, ap. 2, sector 2, identificată cu CI seria RT nr. 653741 eliberată de S.P.C.E.P. S2 biroul nr. 4 la data de 2.09.2009, valabilă până la data de 27.05.2019, CNP 2770527464521;
– PĂUNOIU CORALIA-VICTORIŢA, cetăţean român, născută la data de 17.11.1982 în Craiova, judeţul Dolj, domiciliată în Braşov, str. Baba Novac nr. 15, ap. 40, judeţul Braşov, identificată cu CI seria ZV nr. 070305 eliberată de S.P.C.L.E.P. Braşov la data de 3.03.2016, valabilă până la data de 17.11.2026, CNP 2821117160033;
– POLIŢEANU MIHAI-LAURENŢIU, cetăţean român, născut la data de 9.09.1977 în Ploieşti, judeţul Prahova, domiciliat în satul Ştefăneştii de Jos, str. Europa nr. 5, bl. K2, ap. 1004, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF nr. 455076 eliberată de S.P.C.L.E.P. Ştefăneştii de Jos la data de 7.05.2015, valabilă până la data de 9.09.2025, CNP 1770909293220;
– ŞTEFĂNESCU LAURENŢIU-COSTIN, cetăţean român, născut la data de 13.10.1972 în Motru, judeţul Gorj, domiciliat în satul Giarmata (comuna Giarmata), Str. Tineretului nr. 7, judeţul Timiş, identificat cu CI seria TZ nr. 244332 eliberată de S.P.C.L.E.P. Timişoara la data de 15.09.2015, valabilă până la data de 13.10.2025, CNP 1721013250021, şi
– TENIŢĂ DRAGOŞ CĂTĂLIN, cetăţean român, născut la data de 4.10.1977 în Bucureşti, sector 6, domiciliat în Bucureşti, şos. Colentina nr. 36, bl. 69, sc. A, et. 7, ap. 30, sector 2, identificat cu CI seria RR nr. 827833 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 12.10.2011, valabilă până la data de 4.10.2021, CNP 1771004421553, în temeiul art. 2 alin. (1)-(3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi al art. 150 din Constituţia României, republicată, cunoscând dispoziţiile articolului 326 din Codul penal, pe propria răspundere declarăm următoarele:
- suntem cetăţeni români cu calitatea de alegător, titulari ai dreptului de vot prevăzut la art. 36 din Constituţia României;
– nu suntem persoane alese în funcţie prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcţie de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice;
– suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor de revizuire a unor acte în materie electorală;
– scopul iniţiativei este modificarea următoarelor acte normative:
Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali;
Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
Legea nr. 33 din 16 ianuarie 2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European;
Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004 privind alegerea Preşedintelui României.
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu unanimitate de voturi desemnăm ca preşedinte pe membrul Poliţeanu Mihai-Laurenţiu, cetăţean român, născut la data de 9.09.1977 în Ploieşti, judeţul Prahova, domiciliat în satul Ştefăneştii de Jos, str. Europa nr. 5, bl. K2, ap. 1004, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF nr. 455076 eliberată de S.P.C.L.E.P. Ştefăneştii de Jos la data de 7.05.2015, valabilă până la data de 9.09.2025, CNP 1770909293220, pentru rezolvarea problemelor operative şi pentru reprezentarea comitetului atât în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv dar fără a se limita la Consiliul Legislativ, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Camera Deputaţilor, Senatul, Curtea Constituţională şi primăriile tuturor localităţilor din România, cât şi în raporturile sale cu persoanele fizice şi juridice private.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe Poliţeanu Mihai-Laurenţiu, cetăţean român, născut la data de 9.09.1977 în Ploieşti, judeţul Prahova, domiciliat în satul Ştefăneştii de Jos, str. Europa nr. 5, bl. K2, ap. 1004, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF nr. 455076 eliberată de S.P.C.L.E.P. Ştefăneştii de Jos la data de 7.05.2015, valabilă până la data de 9.09.2025, CNP 1770909293220, pentru sesizarea Consiliului Legislativ în vederea avizării propunerii legislative şi ulterior pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, preşedintele Poliţeanu Mihai-Laurenţiu, cetăţean român, născut la data de 9.09.1977 în Ploieşti, judeţul Prahova, domiciliat în satul Ştefăneştii de Jos, str. Europa nr. 5, bl. K2, ap. 1004, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF nr. 455076 eliberată de S.P.C.L.E.P. Ştefăneştii de Jos la data de 7.05.2015, valabilă până la data de 9.09.2025, CNP 1770909293220, are dreptul de a împuternici în numele comitetului de iniţiativă oricâte persoane fizice desemnate dintre susţinătorii propunerii legislative, astfel încât acestea să întocmească şi să semneze listele de susţinători şi să certifice prin semnătură conţinutul dosarelor aferente.
Actul s-a întocmit la Societatea Profesională Notarială Preda şi Marinescu, într-un singur exemplar original şi unsprezece duplicate având aceeaşi forţă probantă ca originalul, din care zece duplicate s-au eliberat părţilor şi un duplicat s-a depus la arhiva societăţii notariale, împreună cu exemplarul original.
Declaranţi
Cârstoiu Tudor
<semnătură indescifrabilă>
Checheriţă Lucian-Silviu
<semnătură indescifrabilă>
Cincu Sanda
<semnătură indescifrabilă>
David Sorin
<semnătură indescifrabilă>
Dumitriu Vasile-Mihai
<semnătură indescifrabilă>
Foamete Lidia-Alexandra
<semnătură indescifrabilă>
Lazăr Alexandra-Izabela
<semnătură indescifrabilă>
Lupu Andrei-Răzvan
<semnătură indescifrabilă>
Marinescu Şerban
<semnătură indescifrabilă>
Măhălean Ligia-Roxana
<semnătură indescifrabilă>
Nistor Daria-Adelaida
<semnătură indescifrabilă>
Paparete Traian
<semnătură indescifrabilă>
Paraschiv Raluca Mihaela
<semnătură indescifrabilă>
Păunoiu Coralia-Victoriţa
<semnătură indescifrabilă>
Poliţeanu Mihai-Laurenţiu
<semnătură indescifrabilă>
Ştefănescu Laurenţiu-Costin
<semnătură indescifrabilă>
Teniţă Dragoş Cătălin
<semnătură indescifrabilă>
R O M Â N I A
Societatea Profesională Notarială Preda şi Marinescu
Sediu: Bucureşti, str. Petre Ispirescu nr. 37, bl. M138, sc. 1, et. p, ap. 2, sector 5;
Telefon-fax: 021/794.25.67, Mobil: 0721.33.90.31, 0744.20.60.82;
Cod de identificare fiscală RO35801567;
Licenţa de funcţionare nr. 63/3643/10.03.2016
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 926
Anul 2018, luna iunie, ziua 26
Eu, MARINESCU FLORENTINA, notar public, m-am deplasat, la cerere, la adresa din Bucureşti, Palatul Universul, str. Brezoianu nr. 23-25, sector 1, unde am găsit pe:
- CÂRSTOIU TUDOR, născut la data de 12.03.1989 în Arad, judeţul Arad, domiciliat în Arad, str. Lt. mj. Duma, bl. 338, sc. A, et. 2, ap. 5, judeţul Arad, identificat cu CI seria AR nr. 685014 eliberată de S.P.C.L.E.P. Arad la data de 11.08.2014, valabilă până la data de 12.03.2024, CNP 1890312020126, în nume propriu;
– CHECHERIŢĂ LUCIAN-SILVIU, născut la data de 16.06.1986 în Bacău, judeţul Bacău, domiciliat în Bacău, str. Digul Bârnat nr. 1, sc. A, ap. 10, judeţul Bacău, identificat cu CI seria ZC nr. 114703 eliberată de S.P.C.L.E.P. Bacău la data de 9.06.2015, valabilă până la data de 16.06.2025, CNP 1860616046233, în nume propriu;
– CINCU SANDA, născută la data de 7.01.1965 în satul Nămoloasa (comuna Nămoloasa), judeţul Galaţi, domiciliată în Galaţi, str. Stadionului nr. 10, bl. C3, sc. 1, et. 8, ap. 35, judeţul Galaţi, identificată cu CI seria GL nr. 665822 eliberată de S.P.C.L.E.P. Galaţi la data de 29.03.2010, valabilă până la data de 7.01.2020, CNP 2650107170343, în nume propriu;
– DAVID SORIN, născut la data de 17.05.1977 în Braşov, judeţul Braşov, domiciliat în Braşov, bd. Valea Cetăţii nr. 32, bl. A39, sc. A, ap. 9, judeţul Braşov, identificat cu CI seria ZV nr. 082060 eliberată de S.P.C.L.E.P. Braşov la data de 18.05.2016, valabilă până la data de 17.05.2026, CNP 1770517080056, în nume propriu;
– DUMITRIU VASILE-MIHAI, născut la data de 30.08.1975 în Oradea, judeţul Bihor, domiciliat în Oradea, str. Denis Diderot nr. 31, judeţul Oradea, identificat cu CI seria XH nr. 969645 eliberată de S.P.C.L.E.P. Oradea la data de 16.10.2014, valabilă până la data de 30.08.2024, CNP 1750830054664, în nume propriu;
– FOAMETE LIDIA-ALEXANDRA, născută la data de 15.10.1960 în Bucureşti, sector 4, domiciliată în Bucureşti, bd. Dimitrie Cantemir nr. 21, bl. 4, et. 4, ap. 115, sector 4, identificată cu CI seria RX nr. 986623 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 11.10.2016, valabilă până la data de 15.10.2076, CNP 2601015400035, în nume propriu;
– LAZĂR ALEXANDRA-IZABELA, născută la data de 1.03.1996 în Arad, judeţul Arad, domiciliată în Bucureşti, str. Portăreşti nr. 9, ap. 1, sector 6, identificată cu CI seria RD nr. 978402 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 17.01.2018, valabilă până la data de 1.03.2025, CNP 2960301020113, în nume propriu;
– LUPU ANDREI-RĂZVAN, născut la data de 6.05.1992 în Ploieşti, judeţul Prahova, domiciliat în Bucureşti, şos. Vitan Bârzeşti nr. 7D-7E, Corp B’, et. 2, ap. 8, sector 4, identificat cu CI seria RK nr. 056335 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 3.05.2017, valabilă până la data de 6.05.2024, CNP 1920506297261, în nume propriu;
– MARINESCU ŞERBAN, născut la data de 14.03.1979 în Bucureşti, sector 4, domiciliat în Bucureşti, str. Valea Ialomiţei nr. 3, bl. D22, ap. 11, sector 6, identificat cu CI seria RX nr. 431350 eliberată de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 5.02.2014, valabilă până la data de 14.03.2024, CNP 1790314464533, în nume propriu;
– MĂHĂLEAN LIGIA-ROXANA, născută la data de 5.05.1989 în Cluj-Napoca, judeţul Cluj, domiciliată în Cluj-Napoca, calea Mănăştur nr. 85, bl. E11, sc. 4, et. 2, ap. 89, judeţul Cluj, identificată cu CI seria KX nr. 922441 eliberată de S.P.C.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 31.10.2012, valabilă până la data de 5.05.2019, CNP 2890505125818, în nume propriu;
– NISTOR DARIA-ADELAIDA, născută la data de 20.10.1990 în Arad, judeţul Arad, domiciliată în Arad, str. Desseanu nr. 1A, judeţul Arad, identificată cu CI seria AR nr. 562722 eliberată de S.P.C.L.E.P. Arad la data de 24.04.2012, valabilă până la data de 20.10.2019, CNP 2901020020091, în nume propriu;
– PAPARETE TRAIAN, născut la data de 14.04.1965 în comuna Morteni, judeţul Dâmboviţa, domiciliat în Piteşti, str. Argedava nr. 3, bl. A3, sc. A, et. 6, ap. 42, judeţul Argeş, identificat cu CI seria AS nr. 893978 eliberată de S.P.C.L.E.P. Piteşti la data de 5.04.2013, valabilă până la data de 14.04.2023, CNP 1650414034976, în nume propriu;
– PARASCHIV RALUCA-MIHAELA, născută la data de 27.05.1977 în Piteşti, judeţul Argeş, domiciliată în Bucureşti, str. Avrig nr. 35, bl. 441, sc. 1, ap. 2, sector 2, identificată cu CI seria RT nr. 653741 eliberată de S.P.C.E.P. S2 biroul nr. 4 la data de 2.09.2009, valabilă până la data de 27.05.2019, CNP 2770527464521, în nume propriu;
– PĂUNOIU CORALIA-VICTORIŢA, născută la data de 17.11.1982 în Craiova, judeţul Dolj, domiciliată în Braşov, str. Baba Novac nr. 15, ap. 40, judeţul Braşov, identificată cu CI seria ZV nr. 070305 eliberată de S.P.C.L.E.P. Braşov la data de 3.03.2016, valabilă până la data de 17.11.2026, CNP 2821117160033, în nume propriu;
– POLIŢEANU MIHAI-LAURENŢIU, născut la data de 9.09.1977 în Ploieşti, judeţul Prahova, domiciliat în satul Ştefăneştii de Jos, str. Europa nr. 5, bl. K2, ap. 1004, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF nr. 455076 eliberată de S.P.C.L.E.P. Ştefăneştii de Jos la data de 7.05.2015, valabilă până la data de 9.09.2025, CNP 1770909293220, în nume propriu;
– ŞTEFĂNESCU LAURENŢIU-COSTIN, născut la data de 13.10.1972 în Motru, judeţul Gorj, domiciliat în satul Giarmata (comuna Giarmata), Str. Tineretului nr. 7, judeţul Timiş, identificat cu CI seria TZ nr. 244332 eliberată de S.P.C.L.E.P. Timişoara la data de 15.09.2015, valabilă până la data de 13.10.2025, CNP 1721013250021, în nume propriu, şi
– TENIŢĂ DRAGOŞ CĂTĂLIN, născut la data de 4.10.1977 în Bucureşti, sector 6, domiciliat în Bucureşti, şos. Colentina nr. 36, bl. 69, sc. A, et. 7, ap. 30, sector 2, identificat cu CI seria RR nr. 827833 eliberată de SP.C.E.P. Sector 2 la data de 12.10.2011, valabilă până la data de 4.10.2021, CNP 1771004421553, în nume propriu,
care, după citirea actului, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar.
În temeiul articolului 12 litera b din Legea nr. 36/1995, republicată,
Se declară autentic prezentul înscris.
S-a perceput onorariul în sumă de 800,00 lei + 155,00 lei TVA, cu OP/2018.
NOTAR PUBLIC,
Marinescu Florentina
Prezentul duplicat s-a întocmit în unsprezece exemplare de notar public Marinescu Florentina, astăzi, data autentificării actului şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.
NOTAR PUBLIC,
Marinescu Florentina
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
