Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
PROIECT DE LEGE nr. 69 din 7 februarie 2019 privind valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat
EMITENT: Parlamentul PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 122 din 15 februarie 2019
EXPUNERE DE MOTIVE
Experienţa profesională dobândită de persoanele pensionate reprezintă o resursă naţională obiectivă, uşor de fructificat şi extrem de utilă economiei şi societăţii româneşti în ansamblu.
Reintegrarea pe piaţa muncii a pensionarilor care îşi doresc să îşi continue/reia activitatea în domeniile în care au acumulat zeci de ani de experienţă - atingând un standard ridicat al cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale - reprezintă o soluţie atât pentru depăşirea deficitului forţei de muncă, cât şi pentru refacerea coeziunii sociale.
Exodul profesioniştilor români către statele Europei Occidentale - au plecat, în general, persoane active din categoria de vârstă 25-45 de ani - a generat, pe lângă reducerea drastică a resursei de forţă de muncă înalt calificată, şi o falie între generaţii.
Lipsiţi de liantul care menţine unitatea societăţii (generaţia mijlocie), tinerii şi seniorii nu au avut posibilitatea unei cooperări constructive, care să le permită transferul de energie şi experienţă. În schimb, s-au acutizat diferenţele de valori care au degenerat în neîncredere reciprocă şi conflict.
Analizând întreg acest context economic şi social, prezenta iniţiativă legislativă cetăţenească îşi propune să valorifice experienţa profesională a persoanelor de vârsta a treia prin instituirea unui cadru legislativ care să asigure angajarea acestora în sectorul privat.
Beneficiile demersului nostru, care nu necesită resurse bugetare de ordin public, se vor resimţi, în egală măsură, în rândul profesioniştilor de vârsta a treia (obţin un venit suplimentar; îşi menţin un ritm de viaţă activ cu efecte pozitive asupra echilibrului psihosomatic; îşi consolidează statutul social), angajatorilor (îşi asigură o forţă de muncă înalt calificată, loială şi responsabilă), tinerilor (au posibilitatea de a „învăţa meserie“ de la modele profesionale consacrate; reuşesc să cumuleze coerent propria energie cu experienţa seniorilor) şi societăţii în general (echilibrată, coezivă, eficientă).
Totodată, introducerea criteriului unui anumit nivel al cifrei de afaceri pentru societăţile comerciale care vor avea obligaţia de a angaja pensionari cu experienţa relevantă pentru propriul domeniu de activitate garantează că prezentul proiect nu va afecta negativ stabilitatea agenţilor economici.
Iniţiatori ai propunerii legislative a cetăţenilor „Valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat“
1. Cârlogea Iulian-Constantin
2. Muteluţ Ion
3. Dan Marian
4. Saidufis Sorin
5. Năftăilă Ionel-Gabriel
6. Fota Victor
7. Eremia Ionuţ
8. Eremia Mirela-Cristina
9. Gabor Emil-George
10. Ivan Marius-Costinel
11. Fecioru Silvia-Georgeta
LEGE
privind valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. 1
Societăţile comerciale cu capital privat, care la finalul anului 2018 au avut o cifră de afaceri de 5.000.000 lei, au obligaţia să angajeze cu contract individual de muncă cel puţin 1 (o) persoană cu titlul de consilier în domeniile de expertiză ale Societăţii şi să-i plătească salariul de bază minim brut pe ţară, garantat în plată.
ART. 2
(1) Pensionarii care doresc să dobândească calitatea de consilier au obligaţia de a întocmi un dosar, care va fi depus la Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti.
(2) Dosarul va cuprinde descrierea experienţei profesionale a pensionarului care doreşte să fie angajat în funcţia de consilier.
(3) Pentru a putea fi înscris în Registrul naţional al consilierilor pensionari, persoana interesată trebuie să dovedească o experienţă profesională de cel puţin 30 de ani în domeniu, precum şi principalele sale realizări profesionale.
(3) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are obligaţia ca, la apariţia prezentei legi, să înfiinţeze Registrul naţional al consilierilor pensionari.
ART. 3
Societăţile comerciale cu capital privat au obligaţia de a se adresa, în termen de 6 (şase) luni, agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti.
ART. 4
(1) Nerespectarea prezentei legi de către societăţile cu capital privat atrage sancţionarea acestora cu o amendă echivalentă a 6 salarii minime brute pe economie.
(2) Competenţa constatării neîndeplinirii obligaţiilor rezultate din prezenta lege revine Inspecţiei Muncii.
ART. 5
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind valorificarea experienţei profesionale
acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat
Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R113 din 22.01.2019,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,
avizează negativ iniţiativa legislativă a cetăţenilor, pentru următoarele considerente:
1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect instituirea unor măsuri referitoare la valorificarea experienţei profesionale acumulate de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat.
Potrivit Expunerii de motive, „reintegrarea pe piaţa muncii a pensionarilor care îşi doresc să îşi continue/reia activitatea în domeniile în care au acumulat zeci de ani de experienţă (...) reprezintă o soluţie atât pentru depăşirea deficitului de forţă de muncă“, cât „şi pentru refacerea coeziunii sociale“.
În considerarea conţinutului său normativ, iniţiativa legislativă a cetăţenilor face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Menţionăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
3. Semnalăm că, potrivit prevederilor art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, „Sesizarea Consiliului Legislativ se face de către un membru al comitetului de iniţiativă, împuternicit în acest scop. Împuternicirea se semnează de membrii comitetului de iniţiativă şi va fi însoţită de actul de constituire a acestuia, prevăzut la art. 2 alin. (3). Împuternicitul răspunde şi de publicarea propunerii legislative.“
Din examinarea Declaraţiei de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor - proiectul de lege denumit „Valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat“ - autentificată de notarul public Mihai Sabina prin Încheierea nr. 71 din data de 21 ianuarie 2019, rezultă că sunt două împuterniciri ale Comitetului de iniţiativă.
Astfel, pe de o parte, domnul Cârlogea Iulian-Constantin, membru al Comitetului de iniţiativă, este desemnat „să rezolve problemele operative şi să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autorităţile centrale şi locale, precum şi cu cetăţenii împuterniciţi pentru întocmirea listelor de susţinători, strângerea semnăturilor cetăţenilor care susţin proiectul de lege“.
Pe de altă parte, doamna Andrei Gabriela-Raluca, care însă nu este membru al Comitetului de iniţiativă, este împuternicită „să reprezinte prezentul Comitet de iniţiativă cetăţenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea iniţiativei legislative“. Menţionăm că, nefiind membru al Comitetului de iniţiativă, doamna Andrei Gabriela-Raluca nu putea, potrivit dispoziţiilor legale menţionate mai sus, să sesizeze Consiliul Legislativ pentru avizarea prezentei iniţiative legislative a cetăţenilor.
4. Din redactarea Expunerii de motive nu reiese ca soluţiile preconizate să fi fost precedate de o temeinică fundamentare, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, aşa cum prevede art. 6 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea semnalăm că instrumentul de prezentare şi motivare nu respectă structura prevăzută la art. 31 din Legea nr. 24/2000, neprezentând insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare şi evaluările statistice. În plus, nu există referiri la impactul asupra sistemului juridic, cu sublinierea implicaţiilor asupra legislaţiei în vigoare sau la consultările derulate în vederea elaborării prezentei propuneri, precum şi la măsurile de implementare necesare [a se vedea art. 2 alin. (3) privind înfiinţarea Registrului naţional al consilierilor personali], iar referirile la impactul socioeconomic sunt foarte sumare.
5. În ceea ce priveşte obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor semnalăm că, aşa cum se desprinde din textul propus pentru art. 1, acesta constă, de fapt, în instituirea unei obligaţii pentru „societăţile comerciale cu capital privat care la finalul anului 2018 au avut o cifră de afaceri de 5.000.000 lei“ de a angaja cu contract individual de muncă cel puţin o persoană „cu titlul de consilieri în domeniile de expertiză ale Societăţii“ şi căruia să îi plătească salariul de bază minim brut pe ţară, garantat în plată.
Cu alte cuvinte, prin adoptarea prezentei iniţiative legislative orice societate cu capital privat având cifra de afaceri fixă menţionată va fi obligată, ope legis, să angajeze cel puţin un consilier; totodată, legea stabileşte şi salariul (de asemenea fix) al consilierului, aferent contractului individual de muncă.
Deşi la art. 1 nu se prevede în mod expres faptul că respectivii consilieri vor proveni din rândul pensionarilor (persoanelor de vârsta a III-a), din interpretarea acestui text coroborată cu textul art. 3, precum şi al art. 4 referitor la sancţionarea societăţilor cu capital privat, dar şi cu textul Expunerii de motive, rezultă că intenţia iniţiatorilor este aceea de a obliga angajatorii privaţi - şi doar pe aceştia - cu o anumită cifră de afaceri să angajeze pensionari (persoane de vârsta a III-a) în calitate de consilieri, instituind, de o manieră implicită, reglementări derogatorii de la Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În redactarea propusă, textele iniţiativei legislative a cetăţenilor contravin sau sunt susceptibile să contravină mai multor prevederi constituţionale, astfel:
5.1. Fără avea relevanţă calitatea de pensionar (persoană de vârsta a III-a) a beneficiarilor prezentei iniţiative, instituirea obligaţiei pentru angajatorii privaţi de a angaja cu contract individual de muncă anumite persoane, stabilindu-se şi titlul cu care vor fi angajaţi, precum şi salariul aferent, aduce atingere libertăţii fundamentale prevăzute la art. 45 din Constituţie, deoarece este îngrădită exercitarea libertăţii economice a respectivilor angajatori.
În acest context precizăm că, la fel ca orice contract (a se vedea art. 10 din Codul muncii), contractul individual de muncă este „acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic“ (art. 1.166 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările ulterioare). Prin urmare, contractul individual de muncă este un act juridic bilateral, încheindu-se prin exprimarea acordului părţilor, adică având la bază principiul libertăţii de voinţă a celor două părţi.
Mai menţionăm că art. 1.169 din Codul civil referitor la libertatea de a contracta se aplică şi în cazul contractului individual de muncă, părţile fiind libere să încheie contracte de muncă şi „să determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri“.
În plus, una dintre condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului, prevăzute la art. 1.179 alin. (1) din Codul civil, este consimţământul părţilor, care, potrivit art. 1.204 din acelaşi cod, „trebuie să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză“.
Făcând, la momentul adoptării, aplicarea art. 948 pct. 2 din vechiul Cod civil, normă care se regăseşte în prezent la art. 1.179 alin. (1) pct. 2 din noul Cod civil, art. 16 alin. (1) din Codul muncii prevede, de asemenea, condiţia consimţământului pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă.
Prin urmare, textul art. 1 din iniţiativa legislativă, text care stă la baza tuturor soluţiilor normative subsecvente propuse, încalcă atât libertatea constituţională prevăzută la art. 45, cât şi libertatea de a contracta, prevăzută de Codul civil şi de Codul muncii.
5.2. De asemenea, art. 1 al iniţiativei legislative conţine o soluţie normativă care este susceptibilă să aducă atingere egalităţii de tratament consacrate de art. 16 alin. (1) din Constituţie potrivit căruia „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“, într-o triplă formă:
a) în primul rând, stabilirea unui criteriu economic (cifra de afaceri) raportat la care societăţile cu capital privat vor fi obligate să angajeze consilieri generează din start tratamente diferenţiate aplicabile societăţilor cu capital privat;
b) în al doilea rând, stabilirea naturii exclusiv private a capitalului social al societăţilor cărora li se aplică legea constituie, pe lângă o ingerinţă inacceptabilă în managementul acestora, o atingere adusă dreptului de proprietate privată, dar conduce şi la o inegalitate de tratament între societăţile cu capital privat şi cele cu capital de stat neafectate de aceste măsuri;
c) în al treilea rând, având în vedere că prin promovarea prezentei propuneri se urmăreşte valorificarea experienţei profesionale a persoanelor de vârsta a treia (pensionarilor), principiul egalităţii de tratament va fi încălcat, deoarece accesul la posturile de consilier ce ar urma să se creeze în cadrul societăţilor cu capital privat ar fi restrâns la persoanele amintite, iar în locul criteriului competenţei profesionale ar urma să fie aplicat criteriul vârstei (statutului de pensionar) combinat cu criteriul experienţei profesionale „de cel puţin 30 de ani în domeniu“.
Referitor la această ultimă formă de discriminare relevantă, mai menţionăm că şi art. 5 alin. (2) din Codul muncii interzice orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de vârstă.
6. În plus, pe lângă aspectele de neconstituţionalitate menţionate supra, iniţiativa legislativă, nefiind redactată într-o manieră de natură să permită înţelegerea, interpretarea şi aplicarea soluţiilor normative preconizate, este susceptibilă să încalce şi prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.
Referitor la acest aspect, Curtea Constituţională s-a pronunţat în mod constant, statuând că „una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative“, orice act normativ trebuind „să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat“ şi că „respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituţionalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din Constituţie“1,
În concret, sunt încălcate mai multe norme de tehnică legislativă, iar soluţiile conţinute sunt fie necorelate, fie incomplete sau imprecise.
Astfel, iniţiativa legislativă, cu toate că este foarte restrânsă, nu respectă prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, şi nici pe cele ale art. 8 alin. (4), potrivit cărora „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără … pasaje obscure sau echivoce.“ Totodată, ar fi trebuit să fie respectate şi prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Soluţiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematică a relaţiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative“.
6.1. Dintre exprimările necorelate, folosite pentru a desemna aceeaşi noţiune, menţionăm:
a) referitor la beneficiarii propunerii legislative, în titlu, regăsim expresia „persoanele de vârsta a III-a“, iar la art. 2 se foloseşte termenul „pensionarii“;
b) referitor la noţiunea de „consilier“ (ea însăşi neclară ca accepţiune), nu se înţelege dacă aceasta este un titlu, o calitate sau o funcţie, deoarece la art. 1 se prevede că persoanele vor fi angajate „cu titlul de consilier“, la art. 2 alin. (1) se stabileşte că pot dobândi „calitatea de consilier“, iar la alin. (2) al aceluiaşi articol regăsim sintagma „angajat în funcţia de consilier“.
6.2. Dintre soluţiile normative neclare sau incomplete menţionăm următoarele:
a) nu se înţelege cine vor fi beneficiarii propunerii legislative pensionarii (şi ce tip pensie ar trebui să primească - pentru limită de vârstă, pensia anticipată, de invaliditate sau de urmaş) sau „persoanele de vârsta a III-a“, nefiind precizat în cuprinsul iniţiativei legislative începând cu ce vârstă pot fi denumite persoanele astfel;
b) ce s-a stabilit, prin instituirea titlului/calităţii/funcţiei de „consilier“, ce atribuţii ar trebui să presupună o asemenea titulatură şi pe cine ar trebui să consilieze respectiva persoană.
În plus, precizăm că nimic nu împiedică un angajator privat să angajeze oricâte persoane doreşte în vederea acordării de consiliere în afaceri, însă angajatorul nu poate fi obligat prin lege să fie consiliat în domeniul său de activitate de anumite persoane cu experienţă;
c) prin stabilirea la art. 1 a cifrei de afaceri fixe de 5.000.000, sfera angajatorilor este considerabil restrânsă, fiind puţin probabil să existe multe societăţi cu exact această cifră de afaceri;
d) textul de la art. 1 referitor la obligativitatea încheierii unui contract individual de muncă nu precizează durata contractului, determinată sau nedeterminată, ceea ce înseamnă că ar urma să se aplice prevederile având caracter de regulă ale art. 12 alin. (1) din Codul muncii, potrivit cărora „Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată“;
f) dispoziţia referitoare la experienţa profesională „de cel puţin 30 de ani în domeniu“ - art. 2 alin. (3) -, care ar urma să fie valorificată de societăţile cu capital privat, este ambiguă, nefiind clar ce înseamnă „domeniu“ - domeniul (principal) de activitate al societăţii, domeniul în care s-a specializat persoana interesată sau altceva;
^1 A se vedea paragraful 35 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 22/2016 care trimite la Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 95 şi 96).
g) normele referitoare la Registrul naţional al consilierilor pensionari cuprinse la art. 2 alin. (2) şi (3) sunt imprecise şi incomplete, nemenţionându-se cum se vor opera înregistrările în registru şi nici modul în care se poate proba veridicitatea afirmaţiilor referitoare la experienţa profesională;
h) la art. 3 se prevede o obligaţie ambiguă, aceea a societăţilor cu capital privat de a se adresa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, fără a se preciza în ce scop „se vor adresa“;
i) la art. 4 alin. (1) se stabileşte, fără a fi calificată drept contravenţie, că „nerespectarea prezentei legi“ „atrage sancţionarea“ „cu o amendă echivalentă a 6 salarii minime brute pe economie“, norma fiind incompletă şi evazivă.
Astfel, ar fi trebuit identificate, prin trimitere la dispoziţii din acte normative, neîndeplinirile de obligaţii care pot fi calificate drept contravenţii şi care se consideră că sunt momentele săvârşirii faptelor de a nu angaja consilieri şi de a nu se adresa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, astfel încât să poată fi aplicată şi sancţiunea corespunzătoare.
7. Semnalăm că textele iniţiativei legislative conţin exprimări juridice improprii stilului normativ şi, totodată, incorecte din punct de vedere gramatical:
- la art. 1, 3 şi 4 se foloseşte sintagma „societăţi comerciale“, iar pentru respectarea terminologiei actuale a Legii nr. 31/1990 privind societăţile, în acord cu terminologia Codului civil şi cu prevederile art. 77 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ar fi trebuit folosită sintagma „societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare“;
– la art. 2, marcarea alineatelor s-a realizat în mod eronat, existând două alineate marcate cu cifra „(3)“, impunându-se corectarea de rigoare;
– la cel de-al doilea alin. (3) al art. 2 regăsim expresia „la apariţia prezentei legi“, care nu prezintă semnificaţie juridică, sintagma corectă fiind „intrarea în vigoare a prezentei legi“, deoarece legea produce efecte de la data intrării în vigoare;
– la art. 5, norma încalcă prevederile art. 78 din Constituţie, conform cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.“;
– în titlu este folosită sintagma „experienţei profesionale acumulată“, iar pentru realizarea acordului gramatical corect la cazul genitiv ar fi trebuit folosit adjectivul „acumulate“;
– la art. 1 este folosit în mod impropriu termenul „expertiză“, când probabil erau vizate domeniile de activitate, şi nu „domeniile de expertiză ale Societăţii“;
– la art. 2 alin. (1) este folosită exprimarea inestetică „să dobândească calitatea“.
În concluzie, apreciem că, în actuala redactare, prezenta iniţiativă legislativă nu poate fi promovată, întrucât, aşa cum am menţionat şi anterior, încalcă sau este susceptibilă să încalce mai multe prevederi constituţionale.
Nihil obstat să fie reglementată posibilitatea valorificării de către angajatori a experienţei persoanelor de o anumită vârstă, prin încheierea cu aceştia de contracte individuale de muncă. Această soluţie legislativă nu este interzisă în vigoare, angajatorii având dreptul de a recruta pe oricine îndeplineşte criteriile de competenţă profesională impuse de natura postului, însă nu pot fi obligaţi în acest sens.
De asemenea apreciem că este posibilă înfiinţarea unui registru al persoanelor pensionare care sunt apte de muncă, cuprinzând calificările şi experienţa profesională a acestora, registru care ar putea fi consultat de angajatori în vederea recrutării de salariaţi, în măsura în care consideră că lipsa de personal calificat cu care se confruntă poate fi acoperită în acest mod.
O viitoare reglementare a valorificării de către angajatori a experienţei persoanelor de o anumită vârstă ar trebui să respecte dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.“
Semnalăm că, pentru creşterea consecvenţei dintre angajamentele de politici făcute în contextul Strategiei Europa 2020 şi investiţiile din statele membre, Comisia Europeană a adoptat Cadrul strategic comun pentru politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 care, printre alte măsuri, abordează adoptarea unei Strategii privind îmbătrânirea activă drept unul dintre cele mai importante instrumente pentru o mai bună concentrare a sprijinului financiar furnizat statelor membre din fondurile europene structurale şi de investiţii.
În acest context, România a aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Strategia pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015-2020.
La pct. 3.1.4 din strategie se menţionează că „Schimbările privind organizarea muncii pot integra avantajele competitive ale lucrătorilor vârstnici, inclusiv experienţa acestora“.
Totodată, la pct. 3.2 din acelaşi document se precizează că „În ciuda tuturor provocărilor, îmbătrânirea populaţiei oferă, de asemenea, o oportunitate de dezvoltare societăţii româneşti. Implicarea civică, atât prin reţele sociale formale, cât şi informale, a determinat îmbunătăţiri ale mai multor indicatori ai bunăstării, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul de fericire, satisfacţia privind calitatea vieţii, stima de sine, sentimentul de control, sănătatea fizică şi mentală, precum şi longevitatea. Participarea socială sub formă de implicare civică şi voluntariat contribuie şi la bunăstarea destinatarilor acestor eforturi şi furnizează un beneficiu economic enorm comunităţilor cu necesităţi sociale în creştere care funcţionează cu resurse umane, financiare reduse. Prin urmare, participarea socială poate fi considerată cu adevărat o propunere avantajoasă, subliniind importanţa adoptării unor reforme care să promoveze mai multe operaţiuni de participare socială în rândul adulţilor în vârstă, astfel încât de acestea să poată beneficia persoane de toate vârstele.“
La pct. 1.3 din plan se prevede: „1.3. Crearea de locuri de muncă favorabile vârstnicilor, inclusiv persoanelor vârstnice cu dizabilităţi. 1.3.1. Organizarea de campanii de conştientizare cu privire la adaptarea rezonabilă a locurilor de muncă ocupate de persoanele vârstnice şi de persoanele cu alte tipuri de limitări funcţionale, astfel încât să fie posibilă menţinerea acestora în activitate, precum şi asigurarea productivităţii muncii lor. 1.3.2. Încurajarea întreprinderilor sociale de a angaja persoane vârstnice, prin subvenţionarea a 10% din salariul lunar, pe o perioadă de 1 an (raportat la câştigul salarial mediu brut pe economie în anul 2015) (INS). 1.3.3. Furnizarea de servicii personalizate de consiliere şi orientare în carieră sau de mediere pentru lucrătorii/persoanele vârstnice aflate în căutarea unui loc de muncă, conform nevoilor specifice ale acestui grup.“
PREŞEDINTE
dr. DRAGOŞ ILIESCU
Bucureşti, 7 februarie 2019.
Nr. 69.
DECLARAŢIE
de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor
Proiectul de lege denumit „Valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a
prin angajarea în sectorul privat“
Subsemnaţii:
1. CÂRLOGEA IULIAN-CONSTANTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Praşilei nr. 98, sectorul 4, posesor al CI seria RD nr. 791900, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 25.07.2012, CNP 1810711450042;
2. MUTELUŢ ION, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului nr. 72-86, bl. B, sc. 5, et. 1, ap. 151, sectorul 4, posesor al CI seria RD nr. 774903, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 02.07.2012, CNP 1580628400141;
3. DAN MARIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului nr. 125, bl. 4A, sc. 5, et. 7, ap. 178, sectorul 4, posesor al CI seria RT nr. 728694, eliberată de S.P.C.E.P. S4 biroul nr. 3 la data de 18.02.2010, CNP 1550308400428;
4. SAIDUFIS SORIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului nr. 121, bl. 5, sc. 2, et. 3, ap. 55, sectorul 4, posesor al CI seria RR nr. 669521, eliberată de S.P.C.E.P. S4 biroul nr. 1 la data de 18.05.2010, CNP 1560524400441;
5. NĂFTĂILĂ IONEL-GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în satul Sălcioara (comuna Sălcioara), Str. Grădiniţei nr. 51, judeţul Ialomiţa, posesor al CI seria SZ nr. 393528, eliberată de S.P.C.L.E.P. Slobozia la data de 21.05.2014, CNP 1950512211235;
6. FOTA VICTOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Drumul Găzarului nr. 42, bl. A3, sc. 8, et. 1, ap. 89, sectorul 4, posesor al CI seria RX nr. 672315, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 02.03.2015, CNP 1600216400040;
7. EREMIA IONUŢ, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, aleea Masa Tăcerii, bl. B, et. 3, ap. 47, sectorul 6, posesor al CI seria RR nr. 594927, eliberată de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 5 la data de 04.05.2009, CNP 1790604464539;
8. EREMIA MIRELA-CRISTINA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Mircea Vulcănescu nr. 37, bl. corp A, et. 1, ap. 3, sectorul 1, posesoare a CI seria RT nr. 910571, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 30.05.2013, CNP 2860609460071;
9. GABOR EMIL-GEORGE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Smaranda Brăescu nr. 7, bl. 1H, sc. 1, et. 1, ap. 7, sectorul 1, posesor al CI seria RT nr. 908058, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 28.05.2013, CNP 1790511411530;
10. IVAN MARIUS-COSTINEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Sg. Ilie David nr. 44, ap. 3, sectorul 4, posesor al CI seria RX nr. 908816, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 24.05.2016, CNP 1760420441537;
11. FECIORU SILVIA-GEORGETA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Poteraşi nr. 41, ap. 1, sectorul 4, posesoare a CI seria RK nr. 066419, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 18.05.2017, CNP 2780812440028,
având în vedere că:
suntem cetăţeni români, titulari ai dreptului de vot, prevăzut la art. 36 din Constituţia României, şi ai dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituţia României,
în temeiul art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi al art. 74 alin. 1 şi 2 din Constituţia României republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea iniţiativei legislative, Proiect de lege „Valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de varsta a III-a prin angajarea în sectorul privat“.
În conformitate cu prevederile alin. (3) ale art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 2 din legea sus-menţionată, respectiv dintre persoanele alese în funcţie prin vot universal, membrii Guvernului, persoane numite în funcţie de prim-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.
Ne asumăm întru totul iniţiativa legislativă Proiect de lege denumit „Valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat“ şi expunerea de motive, documente anexate prezentei declaraţii.
Noi, Comitetul de iniţiativă, desemnăm pe domnul Cârlogea Iulian-Constantin, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Praşilei nr. 98, sectorul 4, posesor al CI seria RD nr. 791900, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 25.07.2012, CNP 1810711450042, în calitate de preşedinte al Comitetului de iniţiativă, să rezolve problemele operative şi să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autorităţile centrale şi locale, precum şi cu cetăţenii împuterniciţi pentru întocmirea listelor de susţinători, strângerea semnăturilor cetăţenilor care susţin proiectul de lege, „Valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a-III-a prin angajarea în sectorul privat“, anexat prezentei declaraţii.
Noi, Comitetul de iniţiativă, împuternicim pe dna Andrei Gabriela-Raluca, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Drumul Opalului nr. 1-43, bl. Păun, sc. C, et. 3, ap. 7C, sectorul 1, posesoare a CIP seria PA nr. 375548, eliberată de BEP1/S1 la data de 03.12.2018, cu valabilitate până la data de 02.12.2019, CNP 2871116160041, să reprezinte prezentul Comitet de iniţiativă cetăţenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea iniţiativei legislative, Proiect de lege denumit „Valorificarea experienţei profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat.“
Redactată şi procesată la sediul Biroului Individual Notarial „JURA“ din municipiul Bucureşti, astăzi, data autentificării prezentului înscris, într-un singur exemplar original, care rămâne în arhiva biroului notarial, şi 7 (şapte) duplicate, care au aceeaşi forţă probantă ca originalul, din care 6 (şase) exemplare s-au eliberat părţii.
Declaranţi
CÂRLOGEA IULIAN-CONSTANTIN
S.S.
DAN MARIAN
S.S.
NĂFTĂILĂ IONEL-GABRIEL
S.S.
EREMIA IONUŢ
S.S.
GABOR EMIL-GEORGE
S.S.
MUTELUŢ ION
S.S.
SAIDUFIS SORIN
S.S.
FOTA VICTOR
S.S.
EREMIA MIRELA-CRISTINA
S.S.
IVAN MARIUS-COSTINEL
S.S.
FECIORU SILVIA-GEORGETA
S.S.
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
BIROUL INDIVIDUAL NOTARIAL „JURA“
Licenţa de funcţionare nr. 1997/1771/08.10.2013
Sediul Bucureşti, bd. Ferdinand I nr. 18, sector 2
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 71
Anul 2019 luna ianuarie ziua 21
În faţa mea, MIHAI SABINA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat, în nume propriu:
- CÂRLOGEA IULIAN-CONSTANTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Praşilei nr. 98, sectorul 4, identificat cu CI seria RD nr. 791900, eliberată de S.P.C.L.E.P. Sector 4 la data de 25.07.2012, CNP 1810711450042, în nume propriu;
– MUTELUŢ ION, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului nr. 72-86, bl. B, sc. 5, et. 1, ap. 151, sectorul 4, identificat cu CI seria RD nr. 774903, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 02.07.2012, CNP 1580628400141, în nume propriu;
– DAN MARIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului nr. 125, bl. 4A, sc. 5, et. 7, ap. 178, sector 4, identificat cu CI seria RT nr. 728694, eliberată de S.P.C.E.P. S4 biroul nr. 3 la data de 18.02.2010, CNP 15503084004258, în nume propriu;
– SAIDUFIS SORIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului nr. 121, bl. 5, sc. 2, et. 3, ap. 55, sectorul 4, identificat cu CI seria RR nr. 669521, eliberată de S.P.C.E.P. S4 biroul nr. 1 la data de 18.05.2010, CNP 1560524400441, în nume propriu;
– NĂFTĂILĂ IONEL-GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în satul Sălcioara (comuna Sălcioara), Str. Grădiniţei nr. 51, judeţul Ialomiţa, identificat cu CI seria SZ nr. 393528, eliberată de S.P.C.L.E.P. Slobozia la data de 21.05.2014, CNP 1950512211235, în nume propriu;
– FOTA VICTOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Drumul Găzarului nr. 42, bl. A3, sc. 8, et. 1, ap. 89, sectorul 4, identificat cu CI seria RX nr. 672315, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 02.03.2015, CNP 1600216400040, în nume propriu;
– EREMIA IONUŢ, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, aleea Masa Tăcerii, bl. B, et. 3, ap. 47, sectorul 6, identificat cu CI seria RR nr. 594927, eliberată de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 5 la data de 04.05.2009, CNP 1790604464539, în nume propriu;
– EREMIA MIRELA-CRISTINA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Mircea Vulcănescu nr. 37, bl. corp A, et. 1, ap. 3, sector 1, identificată cu CI seria RT nr. 910571, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 30.05.2013, CNP 2860609460071, în nume propriu;
– GABOR EMIL-GEORGE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Smaranda Brăescu nr. 7, bl. 1H, sc. 1, et. 1, ap. 7, sector 1, identificat cu CI seria RT nr. 908058, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 28.05.2013, CNP 1790511411530, în nume propriu;
– IVAN MARIUS-COSTINEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Sg. Ilie David nr. 44, ap. 3, sector 4, identificat cu CI seria RX nr. 908816, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 24.05.2016, CNP 1760420441537, în nume propriu;
– FECIORU SILVIA-GEORGETA, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Poteraşi nr. 41, ap. 1, sector 4, identificată cu CI seria RK nr. 066419, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 18.05.2017, CNP 2780812440028, în nume propriu,
care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar.
În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.
S-a perceput onorariul în sumă de 600 lei + TVA 19% în sumă de 114 lei, achitat cu B.F./21.01.2019.
Notar public,
Mihai Sabina
L.S.
Prezentul duplicat s-a întocmit în 3 (trei) exemplare de Mihai Sabina, notar public, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.
Notar public,
Mihai Sabina
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
