EXPUNERE DE MOTIVE la proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016 - Constituţia României, adoptată prin Referendumul naţional din 8 decembrie 1991, revizuită prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspiraţiile şi năzuinţele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a Pactului Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul oligarhic actual, cu cei 26 de ani de distrugere şi jefuire a avuţiei productive acumulate de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorităţii cetăţenilor României în starea de sclavie, în care se află în prezent. Eliberat din regimul comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români, ucişi, în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriaşa avuţie productivă acumulată din munca lui în timpul regimului comunist, avea posibilitatea şi era îndreptăţit să-şi construiască o economie democratică, productivă şi performantă, care să-i asigure libertatea, bunăstarea şi fericirea, precum şi posibilitatea de a-şi construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să-l slujească, să-i apere drepturile şi libertăţile. Cu avuţia productivă, cu situaţia financiară şi cu forţa de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut, astăzi, pensii şi salarii, ca şi venituri bugetare, de patru ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost, astăzi, printre cele mai ridicate din Europa şi din lume. Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 au confiscat revolta populară a românilor, au acaparat şi statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului şi de îmbogăţire a lor. Au jefuit şi s-au îmbogăţit. Au distrus, au demolat mii de uzine şi fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi şi alte materiale de construcţii, cu banii încasaţi şi-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului naţional a fost trecută în proprietatea străinilor, prin aşa-numita privatizare, prin vânzare la preţuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spaţii comerciale şi de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă şi multe privaţiuni de către cetăţenii României. Cu ajutorul inflaţiei, statul român, prin Banca Naţională a României, a pus pe butuci fabricile şi uzinele, întregul capital productiv al ţării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernaţi şi de străini, la preţuri de nimic. Cu ajutorul aceleiaşi inflaţii, statul român, în mai puţin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor şi pensiilor, astfel încât majoritatea cetăţenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi şi de a investi, pentru crearea de capacităţi de producţie şi de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligaţi să ia drumul străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă. Rezultatul final al acestui proces de distrugere şi jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaţionalelor, ceea ce face ca şi cea mai mare parte a avuţiei create în România să intre în proprietatea străinilor şi să plece din ţară. Înstrăinarea capitalului naţional a determinat şi înrăutăţirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remuneraţia muncii şi remuneraţia capitalului. În România, ponderea salariilor, pensiilor şi celorlalte venituri derivate din salarii în Produsul Intern Brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveţia, de exemplu, ca şi în alte ţări civilizate ale lumii, ponderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor şi altor venituri derivate din salarii. Starea actuală dezastruoasă a economiei şi societăţii româneşti a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituţia adoptată în 1991 şi revizuită în 2003, de modul în care această Constituţie a definit raportul dintre popor şi stat, de modul în care au fost definite atribuţiile diferitelor componente ale statului şi relaţiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului, un stat controlat de mafia politică şi financiară creată, la rândul ei, prin hoţia numită privatizare. Deşi, în Constituţia României, la articolul 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nicio legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de convieţuire socială, de a adopta şi aplica legile care să reglementeze relaţiile dintre cetăţeni şi dintre cetăţeni şi stat aparţine poporului (demos = popor; kratos = putere). Poporul român a fost deposedat de puterea politică, care a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 şi este menţinută în ghearele acestora, prin statul creat de ei. Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara capitalul acumulat de români până în 1989, ca şi profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată această avuţie a fost trecută în proprietatea privată a minorităţii autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, şi a străinilor, care au cumpărat la preţuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanţi de la poporul român, prin Legea nr. 15/1990. În felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deţine cea mai mare parte a capitalului utilizat în România şi care controlează total şi statul român. Aşa se face că, în prezent, în România funcţionează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos = puţin; arche = putere), un stat al minorităţii îmbogăţite prin jaful denumit privatizare. Principii fundamentale Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobarea poporului român. La baza proiectului de revizuire sunt aşezate următoarele principii fundamentale: 1. Statul este creat de popor. Statul există şi funcţionează sub controlul poporului. Raţiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să furnizeze servicii de uz şi de interes public pentru toţi cetăţenii săi. 2. Poporul poate să-şi exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă şi numai dacă el, poporul, deţine şi puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituţia trebuie să dispună mecanismele juridice şi financiare prin care poporul să devină şi să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia naţională. 3. Statul este constituit din mai multe componente, numite autorităţi ale statului, complet separate una de alta şi total independente una faţă de alta, care se controlează reciproc şi toate sunt controlate de popor. Se propune ca statul român să fie constituit din nouă componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, ştiinţifică. 4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul naţional al poporului său, să acţioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul ţării de către participanţii la cel de al Doilea Război Mondial. 5. În România funcţionează o economie democratică, în care majoritatea capitalului se află în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor. Românii, stăpâni pe capitalul şi teritoriul naţional şi pe resursele naturale ale ţării Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra resurselor naturale ale ţării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului şi resurselor naturale ale ţării va face posibilă şi recâştigarea celorlalte drepturi şi libertăţi ale românilor. Împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv Proiectul prevede constituirea Fondului Naţional de Capital Distributiv, în care va fi colectată o cincime din produsul intern brut al ţării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe proprietăţi. Sumele băneşti colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc., dar şi pentru crearea de capital public utilizat pentru exploatarea resurselor naturale şi a activităţilor cu caracter strategic. Scopul urmărit, prin această împroprietărire, este unul triplu: a) constituirea unei surse sigure şi permanente pentru investiţii productive în sectorul privat al economiei naţionale; b) despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul şi profiturile de care au fost deposedaţi, prin aşa-zisa privatizare; şi c) construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor ţării. Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulţi, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului. Statul român va fi obligat să recupereze întregul capital pe care şi l-a însuşit prin Legea nr. 15/1990 şi pe care l-a vândut, prin legile privatizării. Capitalul vândut ilegal va fi confiscat. Capitalul vândut legal va fi răscumpărat. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv. Capitalul recuperat va fi trecut în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilor ţării. Statul este administrator al proprietăţii publice În goana lor după jaf şi îmbogăţire, guvernanţii români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulţumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în aşa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei şi străinii, la preţuri subevaluate. Proiectul de lege propus de cetăţeni pentru revizuirea Constituţiei desfiinţează această aşa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuţie, ca atare nu poate fi proprietar asupra niciunui fel de bunuri. Numai poporul produce avuţie. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El, poporul, hotărăşte ca o parte din avuţia creată de el să intre în proprietatea publică, a tuturor cetăţenilor ţării sau a comunităţilor locale. El, poporul, prin Constituţie, încredinţează statului şi autorităţilor publice locale, spre folosinţă sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului. Statul nu este nici comerciant, nici negustor Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcţiune şi casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziţionat, acela de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, de uz şi de interes public. Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze şi să valorifice resursele naturale ale ţării prin forţe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate Guvernului, sau autorităţilor publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanţă strategică sau cu caracter de monopol. Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice. Dreptate pentru pensionari Statul român postdecembrist şi-a însuşit, prin Legea nr. 15/1990, şi capitalul acumulat de statul comunist din contribuţiile de asigurări sociale ale cetăţenilor ţării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedaţi, furaţi. Li s-a furat şi capitalul acumulat din contribuţiile pentru pensii şi capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariaţi, în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea, la zi, a fondului naţional de pensii publice şi, cu această valoare, fondul să fi devenit acţionar la societăţile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. În felul acesta, pensionarii României şi-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuţiile actualilor salariaţi. Guvernanţii au preferat să le fure banii şi să-i transforme pe pensionari în cerşetori ai aşa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult, au învrăjbit societatea românească, instigând generaţia tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreţinută de actualii salariaţi. Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor şi viitorilor pensionari ai ţării. În acest sens, proiectul cetăţenesc de revizuire a Constituţiei prevede crearea Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acţionar la societăţile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990. Proiectul interzice obligarea cetăţenilor să contribuie la fonduri private de pensii. Mai multe fonduri naţionale, destinate reconstrucţiei ţării Statul român va trebui să creeze şi un Fond Naţional Capitalizat de Asigurări de Sănătate şi un Fond Naţional de Şomaj, în care să fie colectate contribuţiile participanţilor la aceste fonduri. Disponibilităţile băneşti ale acestor fonduri, ca şi cele ale Fondului Naţional de Pensii Publice, vor fi depozitate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi vor fi folosite pentru acordarea de credite întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru construirea de capacităţi de producţie şi crearea de locuri de muncă. Se propune şi crearea unui Fond Naţional de Mediu, care va fi alimentat cu sumele plătite ca amenzi de către poluatori şi va finanţa proiectele de refacere a mediului, precum şi a Fondului Naţional pentru Inovare, care va fi alimentat din redevenţele încasate pentru fabricarea şi comercializarea produselor şi tehnologiilor create prin proiectele finanţate de Fond. Proiectul propune şi crearea unui Fond Naţional Valutar de Rulment, constituit din numerar în valută, la dispoziţia Guvernului României, care să poată fi utilizat în caz de război, de mobilizare, de asediu sau de urgenţă. Această propunere se corelează cu aceea referitoare la constituirea rezervei internaţionale a României numai din aur, prin renunţarea la rezerva oficială valutară, vulnerabilă, având în vedere starea actuală şi previzibilă a sistemului financiar internaţional. Sistem financiar subordonat intereselor cetăţenilor Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei propune schimbări radicale în construcţia sistemului financiar al ţării. Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra Băncii Naţionale a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor, a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuţia pe care o creează prin munca sa, în ţara sa. Credite numai în lei, pentru investiţii productive Proiectul dispune folosirea numai a monedei naţionale, leul, în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, ca şi în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naţionale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei şi numai pentru investiţii, pentru crearea de capacităţi de producţie. Singurele instituţii care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociaţii nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor. Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în ţară. Având în vedere că rezervele de aur ale ţării au fost scoase din ţară şi că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale ţării sunt constituite din aşa-zise "valori mobiliare", adică hârtii emise de diverse state şi instituţii financiare internaţionale, a căror valoare poate fi spulberată de orice ţeapă prezentată sub denumirea de "criză financiară", o bună parte din aceste rezerve fiind făcute cu bani împrumutaţi de către Banca Naţională a României de la bănci şi alte instituţii financiare străine, proiectul de lege propus dispune aducerea în ţară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul şi poporul român nu au nevoie şi rambursarea împrumuturilor de la bănci şi alte instituţii de acelaşi fel, astfel încât rezervele internaţionale ale României să fie constituite din valori reale, din aur, păstrat în ţară. Se propune trecerea rezervelor internaţionale ale României din administrarea Băncii Naţionale a României în administrarea Ministerului de Finanţe. Statul să funcţioneze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi Proiectul propune obligarea statului român să funcţioneze cu bugete echilibrate sau cu excedente. Statul român şi autorităţile publice locale nu se pot împrumuta decât în situaţii deosebite, în stare de război, de asediu sau de urgenţă. În proiect sunt introduse prevederi menite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al ţării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanţi şi "băieţii deştepţi" pentru manipularea preţurilor pe pieţele financiare şi jefuirea cetăţenilor. O reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în stat În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numeşte Guvernul, deci puterea executivă. Tot Parlamentul numeşte membrii Curţii Constituţionale (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (putere financiară). Preşedintele României (putere executivă) numeşte judecătorii şi procurorii (putere judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această "coabitare" a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupţiei generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească. Proiectul propus stabileşte o reală şi completă separaţie a puterilor statului, o reală şi completă independenţă a acestora. Toţi cetăţenii care vor exercita puterea încredinţată de popor acestor componente ale statului sunt aleşi de popor. Nicio putere nu mai numeşte "reprezentanţi" ai poporului în celelalte puteri. Poporul îşi va alege singur, direct, pe toţi reprezentanţii săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, şi membrii Parlamentului (putere, autoritate legislativă), şi pe Preşedintele României (autoritate executivă), şi pe toţi conducătorii celorlalte autorităţi ale statului: judecătorească, mediatică, financiară, electorală, morală, statistică, ştiinţifică. Parlamentul României va face legi şi nimic altceva. Preşedintele României va exercita puterea executivă şi nimic altceva. Magistraţii vor face dreptate şi nimic altceva. Autoritatea Mediatică va asigura informarea corectă a poporului român şi nimic mai mult. România, continuatoare a statului dac şi a statului naţional şi unitar constituit în 1918 Iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României consfinţeşte dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor naţional. Iniţiativa stabileşte că România este continuatoarea statului dac întemeiat de Burebista în sec. I, îH, a statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Reîntregirea Patriei, drept al poporului şi obligaţie a statului român Proiectul legislativ propus exprimă dreptul şi angajamentul poporului român de a milita şi a acţiona, paşnic, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de al doilea Război Mondial nefavorabile României, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional. România este, deja, regionalizată Proiectul propus consfinţeşte faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României şi stabileşte că aceste regiuni de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională şi de culegere a datelor statistice specifice. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de niciun fel de "regionalizare" a României. Poporul român are dreptul să ştie cine primeşte cetăţenia română Proiectul de revizuire consfinţeşte dreptul poporului de a cunoaşte numele persoanelor cărora statul român le acordă cetăţenia română. În acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetăţenie, la cerere sau prin adopţie, cu precizarea cetăţeniilor pe care le-au mai deţinut sau le deţin, ca şi a prenumelor părinţilor. Partide politice fără finanţare de la buget, fără criterii etnice Se propun noi norme referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanţării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii. Două zile naţionale, pe 9 Mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri Imnul naţional "Trei culori" Se propune ca România să aibă două zile naţionale: 9 mai, Ziua Independenţei, şi 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri, Imnul naţional al României să fie "Trei culori", cu muzica şi versurile compozitorului Ciprian Porumbescu, iar stema ţării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului. Crimele împotriva poporului român, imprescriptibile Proiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituţiei, care deschide titlul referitor la drepturile, libertăţile şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte. Informaţia publică, sub controlul poporului Având în vedere rolul pe care îl are informaţia în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, ca şi al celorlalte mijloace mass media, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. În acest sens, se propune crearea Autorităţii Mediatice, care va funcţiona sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetăţenilor ţării de către toţi furnizorii de servicii media autorizaţi de statul român. Preşedintele Autorităţii Mediatice va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca şi Preşedintele României. Se propune şi crearea Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune, care va funcţiona ca instituţie publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influenţa politicienilor, dar şi de sub influenţa mogulilor din mass media. Acest serviciu va avea obligaţia să furnizeze, gratuit, cetăţenilor României, prin publicaţii proprii, agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune, toate informaţiile de care cetăţenii au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să-i ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Şi directorul acestui serviciu va fi ales de popor. Se propune ca manipularea, insulta şi calomnia să fie sancţionate, conform legii. Hrană sănătoasă, fără substanţe toxice şi otrăvitoare Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată şi la aer curat. Vot la urne, dar şi prin corespondenţă În vederea îmbunătăţirii vieţii politice, a modului în care este guvernată ţara, se propune ca participarea la vot să se facă şi prin corespondenţă, ca şi prin mijloace informatice protejate, care să permită participarea la vot a tuturor cetăţenilor ţării, inclusiv a celor plecaţi, temporar, din ţară. Maximum două mandate, pentru toate funcţiile elective Cu acelaşi scop, al îmbunătăţirii modului cum este guvernată ţara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcţiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să-şi piardă mandatul dacă părăseşte partidul în cauză. Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere şi de iniţiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituţiilor publice executive la înregistrarea asocierilor şi a agenţilor economici. Căsătorie numai între bărbat şi femeie Ţinând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, a tinerei generaţii de români, se propune ca, în România, căsătoria să se poată încheia numai între un bărbat şi o femeie, care au împlinit vârsta de 18 ani. Parlament unicameral. Maximum 300 de parlamentari Proiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, compusă din maximum 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului naţional din 22 noiembrie 2009. Expertiza profesională, prezentă în toate structurile statului Se propune ca în toate autorităţile statului să funcţioneze consilii consultative, constituite din experţi în domeniile respective, aleşi de organizaţiile profesionale şi de asociaţiile comunitare, validaţi de preşedinţii autorităţilor în cauză. Mandatul membrilor acestor consilii este de 6 ani, astfel încât să se asigure continuitatea aplicării expertizei lor în elaborarea politicilor publice. Aceiaşi expertiză va fi prezentă şi în consiliile de supraveghere ale fondurilor naţionale create potrivit prevederilor constituţionale. O reală democraţie participativă Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanţilor săi în toate componentele, în toate autorităţile statului, dar şi prin creşterea participării directe a poporului, a cetăţenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de convieţuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, sau local, cetăţenii având dreptul la iniţiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere iniţiativele legislative ale cetăţenilor, în caz de refuz, Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendum pentru adoptarea sau respingerea proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat, de popor, prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Şi mai mult. Toate persoanele alese în funcţii publice pot fi demise, oricând, de cetăţeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese. Pentru supravegherea modului în care autorităţile statului şi autorităţile locale îşi îndeplinesc obligaţiile legale şi angajamentele electorale se propune constituirea asociaţiilor comunitare, ca organisme ale exercitării democraţiei directe. Toţi cetăţenii cu drept de vot vor putea fi membri ai asociaţiei comunitare din localitatea în care trăiesc. Asociaţiile comunitare îşi constituie uniuni judeţe şi Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, în care va funcţiona Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii. Proiectul de constituţie a fost elaborat astfel încât să reprezinte un model de stat organic care permite optimizarea eforturilor cu maximizarea rezultatelor. De aceea modelul s-a structurat pe o modelare matematică a sustenabilităţii ce permite proiectarea de programe şi de soluţii de ieşire din criză pe un cadru instituţional eficient şi uman. Principalele principii luate în considerare în modelarea sistemului constituţional au fost: - principiul conservării şi promovării valorilor naţionale; - principiul conservării şi eficientizării statului; - principiul conservării echilibrelor funcţionale prin managementului crizelor; - principiul promovării unei economii sustenabile şi al asigurării calităţii; - principiul egalităţii şanselor şi al respectării drepturilor fundamentale; - principiul selecţiilor pozitive în administrarea ţării pe criteriile competenţei, responsabilităţii, calităţii în muncă şi al implicării sociale; - principiul competiţiei pozitive în managementul naţional; - principiul economisirii şi optimizării resurselor prin respectul valoric şi eliminarea redundanţelor şi a risipei; - principiul respectului faţă de: natură, cultură, proprietate, produsul unei munci bine făcute; - principiul optimizării efortului şi al inovării sustenabile; - principiul suveranităţii şi independenţei; - principiul cooperării cu terţe state pe programe de interes comun. Vectorii constituţionali ce consolidează ansamblul structural sunt: - sector financiar administrarea eficientă în timp real; - sector judecătoresc împiedicarea crizelor şi dezastrelor naturale, economice, sociale; - mass media promovarea inovării tehnologice şi a rezultatelor deosebite; - legislativul proiectarea sistemului ce asigură protejarea resurselor naturale şi regenerabile; - managementul crizelor promovarea tehnologiilor inovative cu feedback la mediu; - executivul retehnologizarea şi reprofesionalizarea la nivel naţional; - supraveghere bancară, controlul averilor portofolii de soluţii organizatorice şi unităţi specializate public-private; - responsabilitatea informaţiilor transmise sprijinirea prin venture capital a programelor inovative şi testarea efectelor colaterale; - avansarea de către experţi de propuneri de proiecte discutate public trecerea la tehnologii neinvazive şi sustenabile; - parteneriate public private-reţele profesionale recuperarea mediului cu ajutor tehnologic; - structuri de acţiune ale societăţii civile introducerea tehnologiilor sustenabile şi retehnologizarea la nivel naţional; - fonduri de buffer, programe de alertă şi intervenţie şi derulare a programelor de dezvoltare. Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care îl propunem, va îmbunătăţi, radical, funcţionarea statului român, a întregii societăţi româneşti, va scoate poporul român din sărăcie şi umilinţă şi îl va propulsa pe calea libertăţii, a demnităţii, a progresului, a civilizaţiei şi bunăstării. Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă
┌────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Nr. │ Nume şi prenume │ Domiciliu │Semnătura│
│crt.│ │ │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 1│ANGHEL Alexandru │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Drumul Taberei │ │
│ │ │nr. 76, bl. M39, sc. A, ap. 10 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 2│ANTONESCU Marian │Oraşul Urlaţi, judeţul Prahova, str. 1 Mai nr. 37 C │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 3│ANTONESCU Tudor │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, str. Poiana Câmpina │ │
│ │ │nr. 5, bl. A7, sc. 1, et. 4, ap. 17 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 4│AVRĂMUŢĂ Cezar-Cătălin │Municipiul Bucureşti, sectorul 3, Aleea Fizicienilor │ │
│ │ │nr. 19, bl. 2B, sc. 2, et. 8, ap. 107 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 5│ │ │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 6│BĂLĂCEANU Virgil │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, Calea 13 Septembrie │ │
│ │ │nr. 103, bl. 99, sc. 1, et. 4, ap. 11 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 7│BĂLIN Gheorghe │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, Str. Preciziei │ │
│ │ │nr. 16, bl. F3, sc. 1, ap. 11 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 8│BERECHET Mariana │Municipiul Bucureşti, sectorul 3, str. Lucreţiu │ │
│ │ │Pătrăşcanu nr. 7, bl. G2, sc. 1, et. 8, ap. 238 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 9│BREZEANU Lucreţia-Eugenia │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, Str. Verigei nr. 6, │ │
│ │ │bl. 2, sc. 3, et. 10, ap. 142 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 10│CEAUŞU Gheorghe │Judeţul Ilfov, satul Buda (comuna Cornetu), Str. │ │
│ │ │Zorilor nr. 42 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 11│CHIŢU Alexandrina │Municipiul Bucureşti, sectorul 4, Şos. Giurgiului │ │
│ │ │nr. 117, bl. 4, sc. 2, et. 7, ap. 63 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 12│COJOCARU Constantin │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Turda nr. 116, │ │
│ │ │bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 13│COLCEAG Florian │Satul Mogoşoaia (comuna Mogoşoaia), judeţul Ilfov, │ │
│ │ │Str. Vânătorilor nr. 2B │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 14│COROI Vasile │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, şos. Fundeni nr. 231,│ │
│ │ │bl. 114B, sc. B, et. 2, ap. 56 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 15│DIMA Petrică │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, şos. Colentina │ │
│ │ │nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 16│DOROHOIANU Constantin-Dan │Judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, satul Uricani (comuna │ │
│ │ │Miroslava) │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 17│DOROHOIANU Vasilică │Judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, Tre. Păun nr. 3 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 18│FLORESCU Giani-Mircea │Municipiul Caracal, judeţul Olt, intr. Buzeşti nr. 8, │ │
│ │ │bl. B1, sc. 2, et. 1, ap. 5 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 19│GERMAN Iustin Gabriel │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Cetatea de Baltă│ │
│ │ │nr. 22, bl. O6, sc. A, et. 7, ap. 44 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 20│GLIGOR Viorel │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, aleea Deda nr. 2, │ │
│ │ │bl. 79, sc. 2, et. 3, ap. 57 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 21│GREC Paul-Ruben │Judeţul Arad, oraşul Curtici, Str. Primăriei nr. 37 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 22│HUŢU Mihaela-Laura │Satul Domneşti (comuna Domneşti), judeţul Ilfov, str. │ │
│ │ │T. Vladimirescu nr. 309, vila 81 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 23│ILIE Marian │Municipiul Bucureşti, sectorul 4, str. Sg. Ion Iriceanu│ │
│ │ │nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 24│IONESCU Tudor │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Ion Berindei │ │
│ │ │nr. 1, bl. S22, sc. D, et. 9, ap. 169 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 25│MAGHERU Otilia │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, Str. Jiului nr. 6, │ │
│ │ │bl. 6, sc. A, et. 3, ap. 12 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 26│MANEA Dumitru │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Barbu Lăutaru │ │
│ │ │nr. 8, bl. 23, sc. A, ap. 50 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 27│MANEA Vasile │Municipiul Bucureşti, sectorul 4, Str. Albinelor │ │
│ │ │nr. 32, bl. 32, sc. 2, ap. 38 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 28│MĂRGOI Mihai │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Ştirbei Vodă │ │
│ │ │nr. 164, bl. 21A, sc. 1, ap. 36 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 29│MIDUŞ Violeta │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, bd. 1 Mai nr. 39, │ │
│ │ │bl. C15, sc. 1, et. 5, ap. 24 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 30│MIHAIL Georgeta │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, str. Humuleşti nr. 4,│ │
│ │ │bl. S1, sc. 3, et. 1, ap. 47 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 31│MILEA Edmond │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Coteşti nr. 22 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 32│MOLDOVANU Cezărel │Satul Plopii-Slăviţeşti, judeţul Teleorman, comuna │ │
│ │ │Plopii-Slăviţeşti │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 33│MUREŞANU Varga-Lucian │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, Str. Amurgului │ │
│ │ │nr. 10, bl. D5, sc. 1, et. 2, ap. 44 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 34│NAE Emil-Marian │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Ruxandra Mihaela│ │
│ │ │Marcu nr. 4, bl. B5, sc. 3, ap. 49 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 35│NĂSTASE Gabriel │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, str. Slt. Popa nr. 5,│ │
│ │ │bl 15B, sc. 1, et. 4, ap. 23 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 36│ONOFREI Ghiocel │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Ştirbei Vodă │ │
│ │ │nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 37│POPA Cătălin-Constantin │Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, str. G-ral Eremia│ │
│ │ │Grigorescu nr. 20, bl. 64, sc. A, et. 1, ap. 5 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 38│POPA Elena │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Gen. Nicolae C. │ │
│ │ │Dona nr. 5, sc. 2, et. 2, ap. 9 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 39│PUŞCAŞU Ioan │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, Aleea Meseriaşilor │ │
│ │ │nr. 2, bl. C91, sc. B, et. 8, ap. 104 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 40│RÎŞNIŢĂ Gheorghe │Oraşul Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, Str. Pinilor nr. 1A│ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 41│ROMAN Nicolae │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, Drm. Crăiţelor │ │
│ │ │nr. 206 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 42│ROŞCA Ioan │Canada, Anjou-Quebec, 7191 De L'Alsace # 102 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 43│ROTARU Neculai │Municipiul Bârlad, judeţul Vaslui, Bd. Primăverii │ │
│ │ │nr. 21 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 44│SAVU Vasile │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Bozieni nr. 4, │ │
│ │ │bl. 834, sc. 1, ap. 1 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 45│STĂNCESCU Andrei │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, bd. 1 Mai nr. 30, bl.│ │
│ │ │OD 15, sc. F, ap. 204 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 46│STĂNECI-TRAŞCĂ Dumitru │Municipiul Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, str. G-ral │ │
│ │ │Ghe. Magheru nr. 5, bl. C, sc. C, ap. 9 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 47│ŞTEFĂNESCU Gabriel-Marian │Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, str. Huşi nr. 11,│ │
│ │ │bl. B36, sc. 3, et. 2, ap. 35 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 48│ │ │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 49│TRAŞCĂ Cristian │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Olăneşti nr. 4, │ │
│ │ │bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 50│TUDORACHE Constantin │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, şos. Ştefan cel Mare │ │
│ │ │nr. 36, bl. 30B, sc. 2, et. 6, ap. 62 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 51│VĂDUVA Nicolaie │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Nicolae G. │ │
│ │ │Caramfil nr. 58-60, bl. 21B, sc. 1, et. 1, ap. 8 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 52│VOLF Luiza-Tanţa │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, Str. Barierei nr. 27,│ │
│ │ │ap. 1 │ │
├────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│ 53│ZAMFIRESCU Gheorghe-Florin │Satul Mogoşoaia (comuna Mogoşoaia), judeţul Ilfov, Str.│ │
│ │ │Turmelor nr. 10 │ │
└────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ LEGE privind revizuirea Constituţiei României Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. I Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel: 1. Înainte de titlul I se introduce un preambul, cu următorul cuprins: "PREAMBUL Noi, poporul român, conştienţi de răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, mulţumind strămoşilor pentru că au creat pentru noi România şi civilizaţia românească, dorind să asigurăm libertatea, demnitatea, bunăstarea şi fericirea noastră şi a urmaşilor noştri, să construim un stat al nostru, naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil, democratic şi social, clădit pe temelia valorilor civilizaţiei româneşti, slujitor competent şi responsabil al drepturilor şi intereselor noastre, capabil să se integreze cu demnitate în familia statelor suverane ale Uniunii Europene, ştiind că singura cale prin care putem să fim stăpâni în această ţară şi să ne apărăm libertatea, demnitatea, bunăstarea şi fericirea, drepturile câştigate prin sângele strămoşilor asupra teritoriului naţional, asupra resurselor naturale ale acestui pământ şi asupra avuţiei pe care am creat-o şi pe care o creăm, prin munca noastră, este construcţia economiei democratice, prin împroprietărirea cu capital a tuturor cetăţenilor, astfel încât majoritatea capitalului să rămână, pentru totdeauna, în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor, înţelegând că numai deţinând puterea economică, poporul român va deţine şi puterea politică, va controla şi statul său şi îşi va impune şi propriile sale valori morale, am hotărât, prin referendum, să adoptăm prezenta Constituţie a României." 1. Înainte de articolul 1 se introduce un nou articol, 0.1, astfel: Denumirea articolului va fi "Ţara". Articolul va avea următorul cuprins: "Numele ţării noastre este România." 2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar, indivizibil, democratic şi social. (2) Forma de guvernământ a statului român este republica. Forma de guvernământ poate fi schimbată prin referendum naţional. (3) Statul român este clădit pe temelia valorilor morale fundamentale ale civilizaţiei româneşti: credinţa în Dumnezeu; demnitatea; libertatea; dreptatea; adevărul; cinstea; onoarea; curajul; munca; spiritul de iniţiativă şi de întreprindere; omenia; ospitalitatea; toleranţa; dragostea pentru semeni, pentru familie, pentru popor şi pentru ţară; neagresiunea şi neamestecul în treburile altor popoare. (4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului, separaţiei, independenţei şi echilibrului autorităţilor statului - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară, electorală, statistică, morală, ştiinţifică - în cadrul democraţiei constituţionale. Autorităţile statului sunt cele stabilite prin Constituţie. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai relaţii de colaborare şi de control reciproc. (5) România este stat de drept, în care respectarea principiului supremaţiei Constituţiei, a legilor şi a hotărârilor judecătoreşti este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care legile şi hotărârile judecătoreşti sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului. Caracterul abuziv al legilor şi hotărârilor judecătoreşti este stabilit de popor, prin referendum." 3. Articolul 2 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) În România, suveranitatea aparţine poporului, care o exercită prin referendum, ca instrument al democraţiei directe, şi prin autorităţile statului şi autorităţile locale, constituite potrivit Constituţiei, prin alegeri libere, periodice şi corecte." După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Poporul încredinţează o parte din atributele suveranităţii sale autorităţilor statului şi autorităţilor locale, care le exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei. (1.2) Orice încălcare a mandatului încredinţat persoanelor care reprezintă autorităţile statului şi autorităţilor locale va fi sancţionată de popor, prin referendum, potrivit Constituţiei." 4. După articolul 2 se introduce un nou articol, 2.1, astfel: Denumirea articolului va fi "Referendumul". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Poporul îşi exprimă voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, sau local, prin referendum, organizat potrivit Constituţiei şi legii. (2) Referendumul local se organizează la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, la cererea primarului, a prefectului, a unui sfert din numărul consilierilor locali, respectiv judeţeni, sau la cererea a cel puţin 5% din numărul cetăţenilor cu drept de vot ai comunei, oraşului, municipiului sau judeţului respectiv. (3) Referendumul naţional se organizează la iniţiativa Preşedintelui României, la iniţiativa a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot, sau din oficiu, de către Autoritatea Electorală, în situaţiile prevăzute în Constituţie. (4) Autoritatea Electorală este obligată să organizeze referendumul iniţiat potrivit Constituţiei, în termen de 45 zile de la data înregistrării iniţiativelor la această Autoritate sau la termenele prevăzute în Constituţie. (5) Referendumul, organizat potrivit Constituţiei, este valabil şi îşi produce efectele în sensul hotărât de majoritatea celor înscrişi pe listele electorale permanente care au participat la referendum şi şi-au exprimat în mod valabil votul. La referendum participă şi cetăţenii care au domiciliul sau reşedinţa ori călătoresc în străinătate şi sunt înscrişi pe listele electorale suplimentare. La referendum, opţiunile de vot vor fi prezentate pe buletinele de vot în aşa fel încât votanţii înscrişi pe listele electorale să poată alege exprimându-şi opţiunea prin «DA» sau «NU». (6) Voinţa exprimată de alegători prin referendum, validat ca fiind legal, este obligatorie pentru toate autorităţile statului şi autorităţile locale. (7) O lege sau hotărâre, aprobată prin referendum poate fi modificată, completată sau abrogată doar printr-un alt referendum." 5. Articolul 3 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în localităţi - comune şi oraşe - şi judeţe. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3.1) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă prin referendum naţional." 6. După articolul 3 se introduce un nou articol, 3.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Reîntregirea Patriei" Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Statul român este continuatorul statului dac întemeiat de Regele Burebista în secolul I î.Hr. şi al statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatului Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. (2) Poporul român militează şi acţionează, necontenit, pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional, în vigoare, şi a consimţământului liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriile desprinse de statul român." 7. După articolul 3.1 se introduce un nou articol, 3.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regiunile de dezvoltare" Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare, care sunt unităţi de planificare a dezvoltării regionale şi de culegere a datelor statistice specifice. (2) Atribuţiile, denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege, care poate fi modificată numai prin referendum naţional." 8. Articolul 5 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de lege, adoptată prin referendum naţional." După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă, publicată la sfârşitul anului în care intră în vigoare prezenta lege, sunt cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 24 ianuarie 1859 până la sfârşitul anului în care se publică lista. (1.2) Etnicii români care au locuit sau locuiesc în teritorii care au făcut parte din teritoriul României nu au pierdut cetăţenia română. Tuturor cetăţenilor care arată că se află în această situaţie şi descendenţilor acestora li se recunoaşte cetăţenia română, la cerere, de îndată, fără taxe. (1.3) Persoanele care au săvârşit crime împotriva poporului român nu pot primi cetăţenia română, iar cele care au primit-o o pierd, dacă participarea la aceste crime este stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă." 9. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Statul recunoaşte şi garantează tuturor cetăţenilor săi dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. (2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţilor etnice, culturale, lingvistice şi religioase ale tuturor cetăţenilor săi trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români. (3) Fiecare cetăţean al României are dreptul să îşi afirme etnia şi religia şi să le declarare la primul recensământ organizat după data la care a împlinit vârsta de 18 ani. (4) Beneficiază de măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase numai cetăţenii care şi-au declarat etnia şi religia, conform alineatului (3)." 10. Articolul 7 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Românii din afara frontierelor ţării". După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) Românii din teritoriile situate în afara frontierelor ţării, teritorii care fac parte din spaţiul de etnogeneză a poporului român, beneficiază de o atenţie specială din partea statului român." 11. Articolul 8 se modifică şi se completează, astfel: Denumirea articolului va fi: "Partidele politice". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Pluralismul politic în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale. (2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, principiile statului democratic. (3) Partidele politice sunt obligate să respecte ordinea de drept existentă, dar au dreptul să urmărească schimbarea ei, pe căi democratice. (4) Este interzisă folosirea partidelor politice ca instrumente de promovare a intereselor unor grupuri minoritare care încearcă să acapareze instituţiile statului, folosindu-le împotriva intereselor societăţii. (5) Partidele politice sunt persoane juridice de drept privat. (6) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice sau religioase. (7) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă. (8) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice. (9) Partidele politice sunt finanţate exclusiv din cotizaţiile plătite de membrii lor. Cotizaţia este aceeaşi pentru toţi membrii unui partid. (10) Este interzisă condiţionarea constituirii şi funcţionării partidelor politice de numărul de membri al acestora. (11) Este interzisă condiţionarea funcţionării partidelor politice de obţinerea unui anumit număr de voturi în alegeri." 12. Articolul 10 se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) România nu participă la războaie de agresiune." 13. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă normele general acceptate ale dreptului internaţional, precum şi obligaţiile care îi revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele la care statul român urmează să devină parte se aprobă de poporul român, prin referendum. Aceste tratate nu pot avea clauze secrete. (3) Dacă tratatul la care statul român ar urma să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, el nu poate fi ratificat decât după ce a avut loc revizuirea Constituţiei. (4) Tratatele la care statul român este parte, aprobate şi intrate în vigoare, fac parte din dreptul intern. (5) În interpretarea dispoziţiilor constituţionale privind drepturile şi obligaţiile cetăţenilor se va ţine seama de prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi ale celorlalte tratate la care statul român este parte. (6) Tratatele internaţionale la care România este parte la data intrării în vigoare a prezentei legi, care conţin prevederi contrare intereselor naţionale, sunt supuse aprobării poporului, prin referendum naţional, iniţiat de cetăţeni, potrivit legii." 14. Articolul 12 se modifică astfel: Alineatele (2), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins: "(2) Zilele naţionale ale României sunt 9 mai şi 1 decembrie. (3) Imnul naţional al României este «Trei culori», cu muzica şi versurile de Ciprian Porumbescu. (4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi." 15. Articolul 13 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(2) Dezbaterile publice în cadrul organismelor deliberative ale statului şi ale autorităţilor locale se fac în limba română. (3) Învăţarea, cunoaşterea şi folosirea limbii române în raporturile de serviciu cu ceilalţi cetăţeni români este obligatorie pentru toţi cetăţenii României. (4) Limba maternă poate fi folosită în raporturile dintre cetăţenii care aparţin aceleiaşi etnii. (5) Orice cetăţean român are dreptul de a pretinde ca, în raporturile cu el, ceilalţi cetăţeni români să folosească limba română." 16. Articolul 14 se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2) Capitala poate fi schimbată prin referendum naţional." 17. Articolul 15 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(1.1) Legalitatea este subordonată dreptăţii şi binelui individual şi naţional." După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, faptele care au condus la subminarea economiei naţionale, a patrimoniului spiritual şi a puterii de stat, care au produs distrugerea şi înstrăinarea capitalului naţional, constituie crime împotriva poporului român. Răspunderea pentru comiterea lor este imprescriptibilă. Este imprescriptibilă şi răspunderea celor care au împiedicat judecarea şi condamnarea celor care au săvârşit astfel de crime. (4) Încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor României în timpul regimului comunist sau ulterior, ca şi protejarea responsabililor de aceste abuzuri, care ar fi trebuit judecaţi, sunt delicte imprescriptibile. (5) Statul este obligat să adopte legi prin care să fie precizate sancţiunile ce trebuie aplicate tuturor funcţionarilor publici, aleşi sau numiţi, care s-au făcut sau se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor garantate prin Constituţie." 18. Articolul 16 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Cetăţenii Uniunii Europene rezidenţi în România care îndeplinesc cerinţele legii au dreptul de a alege şi a fi aleşi în autorităţile locale." După alineatul (4) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(5) Persoanele care, potrivit hotărârilor judecătoreşti, rămase definitive, au dobândit averi prin încălcarea legii sau nu au putut justifica averile dobândite, cele care au fost condamnate pentru infracţiuni contra siguranţei statului, pentru acte de corupţie, pentru conflict de interese sau pentru incompatibilitate, nu pot ocupa funcţii publice timp de 10 ani, începând cu data rămânerii definitive a acestor hotărâri judecătoreşti. (6) Persoanele care ocupă funcţii publice răspund material şi penal pentru prejudiciile create statului sau cetăţenilor în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, potrivit legii." 19. Articolul 19 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) se abrogă. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(5) Statul român este obligat să întreprindă toate demersurile necesare pentru a obţine extrădarea cetăţenilor români găsiţi vinovaţi pentru orice delicte şi pentru repatrierea integrală a valorilor scoase ilegal în afara ţării de către aceşti cetăţeni." 20. Articolul 20 se abrogă. 21. Articolul 21 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, fără plata vreunei taxe." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un timp optim şi previzibil." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite." 22. Articolul 22 se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(1.1) Dreptul la integritate fizică şi psihică nu poate fi restrâns în niciun mod, nici chiar în condiţiile articolului 53." 23. Articolul 23 se modifică astfel: Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii, în cursul procesului penal." 24. Articolul 24 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, şi de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării." După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) În tot cursul procesului, trebuie respectat principiul egalităţii armelor între părţi. (4) Statul este obligat să asigure o legislaţie simplă, clară şi stabilă, care să justifice prezumţia cunoaşterii legii. (5) Tehnicile speciale de investigaţie, precum interceptarea convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice, ambientale sau de orice altă natură sau utilizarea investigatorilor cu identitate protejată, pot fi folosite în tot cursul cercetării penale şi al procesului penal, pe o durată determinată, numai cu autorizarea instanţei de judecată şi sub stricta supraveghere a acesteia." 25. Articolul 26 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Statul garantează dreptul cetăţenilor la viaţă intimă, familială şi privată. Este interzisă supravegherea vieţii cetăţenilor de către autorităţile publice sau de către orice persoană fizică şi juridică română sau străină. Cetăţenii au dreptul să monitorizeze activitatea organelor statului, în totală transparenţă." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Statul garantează dreptul cetăţenilor la protecţia datelor cu caracter personal. Cetăţenii nu pot invoca protecţia datelor cu caracter personal în situaţia necesităţii apărării unui interes public al comunităţii. Datele cu caracter personal sunt cele care se referă la situaţii care nu implică alte persoane." 26. Articolul 27 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga potrivit legii, pe bază de mandat explicit şi cu penalităţi severe în caz de abuz, pentru următoarele situaţii: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti; b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice; d) prevenirea răspândirii unei epidemii." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Percheziţia se dispune de instanţele judecătoreşti şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege." 27. Articolul 29 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă şi cu nicio excepţie. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă contrară convingerilor sale. Nicio lege nu poate introduce limitări ale acestui drept. Legile trebuie să prevadă sancţiuni specifice pentru încălcarea dreptului la opinie ca şi pentru tentativa de a-l încălca." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice acţiuni de învrăjbire religioasă şi orice acţiuni de prozelitism agresiv." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Cultele religioase se bucură de sprijinul statului, atât material cât şi financiar, pentru serviciile aduse societăţii. Statul garantează desfăşurarea manifestărilor religioase ale cultelor recunoscute de stat, atât în locaşurile de cult, cât şi în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate." După alineatul (6) se introduce un nou alineat, (6.1), cu următorul cuprins: "(6.1) Poporul român recunoaşte contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la crearea naţiunii române şi a civilizaţiei româneşti şi consideră că Biserica Strămoşească are un rol fundamental în păstrarea identităţii naţionale a românilor." 28. Articolul 30 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Cenzura de orice fel este interzisă. Acţiunile prin care mijloacele de comunicare în masă împiedică publicarea informaţiilor, ideilor şi opiniilor sunt interzise şi se sancţionează, potrivit legii." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat, cu excepţia cazurilor de încălcare a legii, a cazurilor în care a fost împiedicată publicarea unei informaţii de interes public şi a cazurilor în care a fost încălcat dreptul la replică." După alineatul (8) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(9) Dreptul la replică este garantat. Mijlocul de comunicare în masă - publicaţie, post de radio, post de televiziune etc. - care nu a acordat dreptul la replică, potrivit legii, este sancţionat cu pierderea licenţei, respectiv a autorizaţiei de funcţionare." 29. Articolul 31 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(2.1) Instituţiile care acordă granturi din fonduri publice sunt obligate să aducă la cunoştinţa publicului valoarea acestor granturi şi beneficiarii lor. (2.2) Proiectele de acte normative ce urmează să fie adoptate de autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia celor care au caracter de urgenţă, sunt supuse, cu cel puţin 30 de zile înainte de adoptare, dezbaterii publice. Mijloacele de comunicare în masă sunt obligate să ofere spaţii şi timpi de antenă pentru aceste dezbateri, potrivit legii." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3.1) Nicio excepţie nu va putea fi opusă dreptului de acces la o informaţie de interes public." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Mijloacele de comunicare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a publicului. Dezinformarea şi manipularea publicului se pedepsesc, conform legii." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Serviciile publice de presă, de radio şi de televiziune trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice exercitarea dreptului la antenă. Organizarea şi funcţionarea acestor servicii se stabilesc prin lege." 30. Articolul 32 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie, de formare profesională şi de formare continuă." După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(1.1) Învăţământul de toate gradele trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalităţii umane, maximizarea potenţialului individual, formarea de profesionişti de înaltă calificare, dezvoltarea creativităţii, a gândirii analitice, a respectului faţă de semeni, faţă de natură, faţă de istoria, tradiţiile şi valorile civilizaţiei poporului român." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Dreptul persoanelor de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege." După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(4.1) Învăţământul asigură formarea discernământului necesar alegerii valorilor personale, în relaţie cu valorile civilizaţiei româneşti, promovate de prezenta lege." La alineatul (5) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins: "Statul stabileşte standarde de calitate în educaţie pentru fiecare nivel şi formă de învăţământ şi monitorizează respectarea acestora." După alineatul (6) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(6.1) Libertatea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice sunt garantate. (6.2) Statul este obligat să asigure educaţia juridică permanentă a cetăţenilor, prin cunoaşterea prevederilor Constituţiei, a organizării şi funcţionării statului şi autorităţilor locale, a drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor legislaţiei electorale. Această educaţie se face atât pe parcursul învăţământului de toate gradele, cât şi printr-o emisiune permanentă, zilnică, la postul public naţional de televiziune, ca şi prin celelalte componente ale Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, potrivit legii." După alineatul (7) se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins: "(8) Nu primesc ajutor social şi alte subvenţii de la bugetul public părinţii ai căror copii nu participă la învăţământul general obligatoriu. (9) Statul asigură şcolarizarea şi calificarea profesională în locurile de detenţie pentru persoanele condamnate în urma unor infracţiuni. Pentru aceste persoane, finalizarea calificării profesionale începută în timpul detenţiei este obligatorie. (10) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură condiţii ca toţi copii ţării să aibă acces la şcoală. (11) Statul este obligat să recupereze cheltuielile pe care lea făcut cu şcolarizarea persoanelor care părăsesc ţara înainte de a profesa cel puţin cinci ani în domeniile pentru care au fost educate. (12) Statul ia măsuri ca şi în învăţământ performanţa să fie stimulată, prin retribuirea personalului didactic în funcţie de rezultatele muncii prestate." 31. Articolul 33 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Îmbogăţirea şi rafinarea culturală a românilor este un scop de societate. (1.2) Este interzisă, sub sancţiune penală, degradarea conştiinţelor prin intoxicare informaţională şi supunere la condiţii de viaţă degenerative." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului cultural naţional, a valorilor morale şi etice, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume." 32. Articolul 34 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă este garantat." După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins; "(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor la alimentaţie naturală, la apă curată şi la aer curat." După alineatul (3) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(4) Pacienţii au dreptul de a-şi alege medicul curant din lista celor disponibili la unitatea sanitară căreia i se adresează. (5) Este interzisă aderarea României la acorduri internaţionale care permit comercializarea de seminţe şi produse alimentare modificate genetic, dacă se creează, astfel, dependenţă economică faţă de producătorii acestora. (6) Statul român este obligat să asigure dezvoltarea unei industrii naţionale farmaceutice competitive, capabilă să furnizeze cetăţenilor medicamente ieftine şi de calitate. (7) Statul încurajează şi acordă drept de liberă practică alternativelor medicale validate pe plan internaţional." 33. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Statul recunoaşte şi garantează dreptul oricărei persoane la un mediu natural sănătos şi ecologic funcţional, prin: a) asigurarea cadrului legislativ, instituţional şi educaţional, care să garanteze exercitarea acestui drept; b) protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea mediului natural, conservarea naturii vii şi celorlalte resurse naturale; c) păstrarea peisajului natural şi cultural, cu valoare de conservare; d) tragerea la răspundere a persoanelor fizice şi juridice pentru daunele pricinuite mediului natural. (2) Statul este obligat să acţioneze la nivel internaţional pentru conservarea, protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător şi a biodiversităţii prin crearea şi întreţinerea de arii protejate. (3) Statul este obligat să asigure educaţia şi instruirea populaţiei în spiritul respectării şi protejării mediului înconjurător. (4) Persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a proteja mediul înconjurător. (5) Cetăţenii au drept de acces la natură. Statul este obligat să asigure conservarea în regim de proprietate publică a unui spaţiu natural suficient de mare, de care să se poată bucura, gratuit, cetăţenii ţării. (6) Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor. (7) Măsurile pentru protejarea şi ameliorarea mediului înconjurător fac parte din Programul Naţional de Dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României." 34. Articolul 36 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Nu au drept de vot persoanele puse sub interdicţie din raţiuni medicale şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă." După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) Votul se exercită la urne, prin corespondenţă, sau prin sisteme informatice protejate, potrivit legii. (4) Legea trebuie să dispună măsuri care să asigure fiecărui votant posibilitatea de a verifica înregistrarea corectă a votului său. (5) În componenţa birourilor electorale constituite, potrivit legii, pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a referendumului, la nivel naţional, la nivel de circumscripţie electorală şi la nivel de secţie de votare intră şi câte un reprezentant al asociaţiilor comunitare, desemnat de organele de conducere ale acestora." 35. Articolul 37 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatele (3) şi (5), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României, Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, Preşedinte al Autorităţii Mediatice, Preşedinte al Autorităţii Financiare, Preşedinte al Autorităţii Electorale, Preşedinte al Autorităţii Statistice, Preşedinte al Autorităţii Morale, Preşedinte al Autorităţii Ştiinţifice, Avocatul Poporului, Preşedinte al Curţii de Conturi, Preşedinte al Curţii Constituţionale, Preşedinte al Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii." După alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) Nicio persoană nu poate îndeplini aceeaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii. (4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, de îndată, potrivit legii. (5) Este interzisă condiţionarea participării la alegeri de plata de către candidaţi a unor sume de bani sau constituirea de depozite bancare. (6) Este interzisă introducerea de praguri electorale pentru validarea alegerilor în funcţii elective. (7) Este interzisă condiţionarea candidaturilor pentru funcţii publice elective de prezentarea unor liste de susţinători." 36. Articolul 38 se abrogă. 37. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Dreptul cetăţenilor de a se întruni pe domeniul public al localităţilor, în adunări publice, mitinguri, demonstraţii, procesiuni, proteste sau orice alte întruniri este garantat. (2) Primarii localităţilor sunt obligaţi să asigure condiţiile necesare pentru desfăşurarea normală a adunărilor publice ale cetăţenilor. Pentru a beneficia de aceste condiţii, organizatorii adunărilor publice trebuie să informeze, în prealabil, Primăria potrivit legii. (3) Locurile aparţinând domeniului public pe care nu se pot desfăşura adunări publice sunt stabilite prin lege. În baza prevederilor legii, primăriile sunt obligate să afişeze, la sediile lor, lista cu locurile aparţinând domeniului public pe care nu se pot desfăşura adunări publice. (4) Nimeni nu poate interzice desfăşurarea unei adunări publice dacă aceasta urmează să se desfăşoare pe un loc neinterzis de lege, fără să se suprapună cu o altă adunare, anunţată anterior. (5) Este interzisă, sub sancţiune penală, instigarea unei părţi a populaţiei împotriva altei părţi care manifestează paşnic pe domeniul public. (6) Este interzisă utilizarea forţei împotriva manifestaţiilor paşnice ale cetăţenilor pe domeniul public. (7) Statul este obligat să stimuleze şi să sprijine spiritul civic al cetăţenilor, exprimarea publică a opiniilor legate de problemele societăţii şi participarea activă a acestora la deciziile publice." 38. Articolul 40 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Libertatea de asociere". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Libertatea de asociere în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere este garantată. (2) Partidele sau organizaţiile ale căror scopuri ori activităţi concrete sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, definite prin Constituţie, ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt interzise. (3) Nu pot face parte din partide politice, în perioada mandatului, Preşedintele României, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii Electorale, Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, Preşedintele şi membrii Curţii de Conturi, Preşedintele şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Preşedintele Consiliului Legislativ, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii, magistraţii, cadrele militare în activitate, poliţiştii şi celelalte categorii de funcţionari publici. Aceste persoane nu pot susţine niciun partid politic. (5) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise. Caracterul este secret atunci când obiectivele asociaţiei nu sunt declarate în statut. (6) Sunt interzise asociaţiile de tip clan, care au ca scop avantajarea membrilor lor în dauna restului populaţiei." 39. Articolul 41 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "1.1 Statul trebuie să construiască o economie naţională care să ofere locuri de muncă pentru toţi cetăţenii apţi de muncă şi care doresc să muncească." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2.1) Statul este obligat să adopte legi care să împiedice încheierea de raporturi de muncă sau de serviciu, abuzive faţă de angajaţi." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al contractelor şi acordurilor colective sunt garantate. Nerespectarea normelor de calitate sau de bună conlucrare cu echipele de lucru determină anularea drepturilor acordate de contractul colectiv de muncă." După alineatul (5) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(6) Salariaţii au dreptul la egalitate de tratament şi la respectarea demnităţii lor în muncă." 40. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Munca voluntară sau aleasă de un contribuabil ca alternativă la plata unor datorii către stat sau autorităţi publice locale nu constituie muncă forţată." 41. Articolul 43 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Legea stabileşte categoriile de personal, situaţiile, condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate." 42. Articolul 44 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Dreptul de proprietate". Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dreptul de proprietate, constituit legal şi legitim, precum şi creanţele asupra statutului, constituite legal şi legitim, sunt garantate." După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1) Proprietatea este publică sau privată." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Proprietatea este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(2.1) Terenurile aflate în extravilanul localităţilor pot fi deţinute în proprietate privată numai de persoane fizice care au cetăţenie română. (2.2) Fac excepţie de la prevederile alinatului (2.1) statul român, autorităţile locale române şi cultele religioase, autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, potrivit legii. (2.3) O persoană fizică poate deţine în proprietate privată cel mult 20 de hectare de teren amplasat în extravilan. (2.4) Valorile mobiliare emise de persoane juridice române pot fi cumpărate şi deţinute în proprietate privată numai de către persoane fizice care au cetăţenie română şi de către statul român şi autorităţile locale române." Alineatul (6) va avea următorul cuprins: "(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii, cu luarea în considerare a preţurilor practicate pe piaţă." Alineatul (8) va avea următorul cuprins: "(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată." Alineatul (9) va avea următorul cuprins: "(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se înţelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor. Se exceptează de la aceste prevederi locuinţa familială prevăzută la articolul 46.1, cu o valoare mai mică de un milion de lei." După alineatul (9) se introduc nouă noi alineate, cu următorul cuprins: "(10) Proprietatea publică aparţine poporului român sau comunităţilor locale şi este administrată de stat sau de autorităţile locale. (11) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de lege fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. (12) Fac obiectul proprietăţii publice şi bunurile create prin munca voluntară, neremunerată, a membrilor asociaţiilor comunitare, precum şi bunurile achiziţionate din fondurile asociaţiilor comunitare. Aceste bunuri aparţin comunităţilor locale şi sunt administrate de autorităţile locale. (13) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în folosinţă sau în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice. (14) Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale este declarată nulă, ca şi toate actele normative adoptate în aplicarea ei. Statul român este obligat să recupereze întregul capital trecut din proprietate publică în proprietate privată prin aplicarea prevederilor acestei legi. (15) La cumpărarea terenurilor situate în extravilan au drept de preemţiune, în ordine: coproprietarii; vecinii; alte persoane fizice din aceeaşi localitate; autorităţile locale; statul român. Pot cumpăra terenuri situate în extravilan numai statul român, autorităţile locale române şi persoanele fizice care au cetăţenie română. (16) Terenurile cumpărate de statul român, situate în extravilan, pot fi vândute persoanelor fizice care au cetăţenie română. (17) Terenurile agricole pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, cele care au fost neexploatate timp de trei ani consecutivi, precum şi cele care au fost degradate sunt expropriate şi trecute în proprietate publică. (18) Terenurile silvice pentru care nu s-au plătit impozite timp de trei ani consecutivi, precum şi cele defrişate ilegal sunt expropriate şi trecute în proprietate publică." 43. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi în persoane juridice, autorizate, potrivit legii. (2) Nicio lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la autorităţile executive ale statului sau locale. (3) Persoanele fizice şi juridice nu pot fi obligate să plătească taxe pentru autorizarea desfăşurării de activităţi economice în România. (4) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti. (5) Autorităţile executive ale statului şi cele locale supraveghează modul în care persoanele fizice şi juridice respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare. (6) Statul român este obligat ca, prin sistemul de distribuire şi redistribuire a venitului naţional, să asigure tuturor cetăţenilor ţării şansa de a deveni proprietari de capital, de a crea şi administra întreprinderi care să valorifice eficient resursele naturale ale ţării şi să producă bunuri şi servicii de înaltă calitate şi competitivitate. (7) Statul încurajează şi sprijină întoarcerea acasă a cetăţenilor români plecaţi în străinătate." 44. După articolul 46 se introduce un nou articol, 46.1, astfel: Denumirea articolului va fi "Dreptul la locuinţă". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Statul român sprijină cetăţenii săi să dobândească şi să îşi exercite dreptul de proprietate privată asupra unei locuinţe. (2) Locuinţa este constituită din construcţia în care cetăţeanul, împreună cu familia sa, îşi are domiciliul permanent, la care se adaugă anexele gospodăreşti şi terenul aferent. (3) Locuinţa nu poate fi ipotecată şi nu poate face obiectul executării silite pentru plata datoriilor contractate de proprietarul ei." 45. Articolul 48 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între un bărbat şi o femeie, aceştia având vârsta de cel puţin 18 ani. (1.2) Copiii pot fi adoptaţi numai de către familiile care au la bază căsătoria întemeiată pe prevederile alineatului (1.1)." 46. Articolul 49 se completează astfel: În alineatul (2), după prima teză, se introduce o nouă teză, cu următorul cuprins: "Statul este obligat să asigure îngrijirea copiilor lipsiţi temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor lor, să le asigure o pregătire profesională, precum şi un loc de muncă şi o locuinţă." 47. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor şi de incluziune, de prevenire şi de tratament, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor. Statul ia măsuri pentru ca să nu se comită abuzuri în stabilirea calităţii de persoană cu handicap." 48. Articolul 51 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii. Dacă se constată justeţea plângerii, ea trebuie să profite tuturor celor aflaţi în situaţie similară, indiferent dacă se află sau nu printre semnatarii petiţiei." La alineatul (4) se adaugă o nouă teză, cu următorul cuprins: "Nerespectarea acestei obligaţii atrage demiterea imediată din funcţia publică a celui vinovat, potrivit legii." 49. Articolul 52 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Statul răspunde patrimonial, integral şi nediscriminatoriu, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sau administrative. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor sau funcţionarilor care au săvârşit erorile judiciare şi administrative." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "3.1 Statul este obligat să se îndrepte, de îndată, în regres către autorii erorilor judiciare sau administrative cauzatoare de prejudicii." 50. Articolul 54 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice străine care intră în conflict cu interesele cetăţenilor României este interzisă. (1.2) Antiromânismul se pedepseşte, potrivit legii. (1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român şi se pedepseşte, potrivit legii." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii." 51. Articolul 55 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România, împotriva oricărei forme de agresiune, inclusiv împotriva agresiunilor economice şi propagandistice." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii." După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(4) Cetăţenii cu pregătire militară, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 55 de ani sunt membri ai Armatei Naţionale de Rezervă, organizată şi instruită potrivit legii, pentru respingerea agresiunilor militare împotriva statului român şi pentru înlăturarea consecinţelor dezastrelor. (5) Îndatoririle militare ale cetăţenilor României privesc numai apărarea României şi a ţărilor cu care România a încheiat tratate militare de apărare comună. (6) Statul român trebuie să-şi continue tradiţia sa de stat neagresor, să militeze ca principiile omeniei, dreptăţii şi echităţii, convenite între cetăţenii săi, să fie aplicate şi în relaţiile dintre state." 52. Articolul 56 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale, cu respectarea demnităţii cetăţenilor ţării." După alineatul (3) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(4) Nimeni nu poate fi obligat să plătească impozit pe venit înainte ca venitul să fie realizat. (5) Legile şi hotărârile prin care se stabilesc noi taxe sau impozite, ca şi cele care modifică, completează sau anulează legi şi hotărâri referitoare la taxe sau impozite se adoptă prin referendum." 53. Articolul 58 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Rolul şi alegerea". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice în relaţiile acestora cu funcţionarii publici. (2) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Avocatului Poporului. (3) Dacă funcţia de Avocatul Poporului devine vacantă ori dacă Avocatul Poporului este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi. (4) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege." 54. Articolul 59 se completează astfel: După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la abuzurile funcţionarilor publici, organelor competente ale Procuraturii, solicitând trimiterea în judecată şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. (4) Lipsa de reacţie a organelor Procuraturii la sesizările Avocatului Poporului se pedepseşte, potrivit legii." 55. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Raportul anual". Articolul va avea următorul cuprins: "Avocatul Poporului prezintă Parlamentului, Preşedintelui României şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti raportul anual care conţine constatările sale referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la modul în care organele Procuraturii au rezolvat sesizările formulate de el referitoare la abuzurile funcţionarilor publici împotriva cetăţenilor, precum şi recomandările sale privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Raportul anual include şi analiza modului în care cei aleşi în funcţii publice şi-au respectat contractul electoral. Raportul anual se publică, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă, pe site-ul Avocatului Poporului şi în Monitorul Oficial al României." 56. Denumirea titlului III se modifică astfel: Denumirea va fi: "Autorităţile statului". 57. Denumirea capitolului I din titlul III se modifică astfel: Denumirea va fi: "Autoritatea Legislativă". 58. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul exercită puterea legislativă în statul român, în limitele stabilite prin Constituţie. (2) Parlamentul nu poate adopta legi, hotărâri sau moţiuni care sunt contrare rezultatului unui referendum naţional valabil. (3) Poporul poate aproba legi, prin referendum naţional, în orice domeniu, inclusiv legi prin care să modifice, să completeze, sau să anuleze legi adoptate de Parlament. (4) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră." 59. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Alegerea membrilor Parlamentului". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii. (2) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane." 60. După articolul 62 se introduce un nou articol, 62.1, astfel: Denumirea articolului va fi "Candidaturile pentru alegerea membrilor Parlamentului". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Candidaţii la funcţia de parlamentar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile şi demnităţile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi. b) să aibă pregătire superioară; c) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de înaltă moralitate; d) să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de Parlamentar; f) să prezinte electoratului Programul Iniţiativelor Legislative pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de parlamentar, dacă va fi ales. (2) Programul Iniţiativelor Legislative constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de parlamentar, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului din circumscripţia în care candidează, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, la Autoritatea Morală şi la Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale." 61. Articolul 63 se modifică astfel: Alineatele (1)-(4) vor avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (2) Alegerile pentru Parlament se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Parlamentului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data dizolvării Parlamentului. (3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. (4) Mandatul Parlamentului se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice." 62. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin lege. Resursele financiare ale Parlamentului sunt prevăzute în bugetul de stat. (2) Parlamentul îşi alege un birou permanent. Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului. (3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al Parlamentului. (4) Parlamentul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. În componenţa fiecărei comisii a Parlamentului intră şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. (5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Parlamentului." 63. Articolul 65 se abrogă. 64. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe la 15 ianuarie şi se termină la 31 iulie. A doua sesiune începe la 1 septembrie şi se termină la 15 decembrie. (2) Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Parlamentului, ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor. (3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. (4) Convocarea Parlamentului se face de preşedintele acestuia." 65. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor." 66. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Şedinţele Parlamentului sunt publice. (2) Voturile parlamentarilor, la fiecare lege, sau hotărâre, adoptată de Parlament, sunt la vedere, confirmate prin semnătură, şi sunt prezentate pe site-ul Parlamentului şi în Monitorul Oficial al României." 67. Denumirea secţiunii a 2-a se modifică astfel: Denumirea secţiunii a 2-a va fi: "Statutul parlamentarilor". 68. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului. (2) Parlamentarii sunt obligaţi să acţioneze şi să voteze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care au fost aleşi. Parlamentarul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală poate fi demis, prin referendum, potrivit Constituţiei şi legii." 69. Articolul 70 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Mandatul parlamentarilor". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Parlamentului, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege. (2) Calitatea de parlamentar încetează: a) la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales; b) în caz de demisie, sau de demitere; b) în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; c) în caz de deces." 70. Articolul 71 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) se abrogă Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private." După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(2.1) Parlamentarii nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. (2.2) Parlamentarul condamnat pentru trafic de influenţă ori alte fapte de corupţie îşi pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea întregii averi." Alineatul (3) se abrogă. 71. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Răspunderea parlamentarilor". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentarii răspund juridic, individual, pentru încălcarea contractului electoral, dacă voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral. (2) Parlamentarii răspund juridic, individual, potrivit legii, pentru prejudiciile produse poporului român de legile pentru care şi-au dat votul, dacă legile respective nu au făcut parte din Programul Iniţiativelor Legislative aprobat de popor. (3) Răspunderea parlamentarilor pentru faptele prevăzute la alineatele (1) şi (2) este imprescriptibilă. (3) Parlamentarul care a încălcat legea penală este urmărit, percheziţionat, reţinut, arestat şi trimis în judecată, potrivit legii. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se fac de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie." 72. După articolul 72 se introduce un nou articol, 72.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Demiterea parlamentarilor". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia electorală în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (2) Parlamentarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri: a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; c) în caz de incompatibilitate; d) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; e) a lipsit nemotivat de la 8 şedinţe ale comisiei permanente a Parlamentului din care face parte sau de la 4 şedinţe ale plenului Parlamentului." 73. Articolul 73 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare." Litera a) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: "a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti, Autorităţii Mediatice, Autorităţii Financiare, Autorităţii Electorale, Autorităţii Statistice, Autorităţii Morale, Autorităţii Ştiinţifice, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, Avocatului Poporului, Consiliului Naţional de Securitate, Consiliului Legislativ, Serviciului Român de Informaţii." Litera c) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: "c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora." Litera e) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: "e) organizarea Guvernului;" Litera l) din alineatul (3) se abrogă. Litera r) din alineatul (3) va avea următorul cuprins: "r) statutul etniilor din România;" 74. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, Avocatului Poporului, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. (2) Au dreptul de iniţiativă legislativă şi Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii Electorale, Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, Preşedintele Curţii Constituţionale, Preşedintele Curţii de Conturi, Preşedintele Consiliului Legislativ, Directorul Serviciului Român de Informaţii. (3) Titularii dreptului de iniţiativă legislativă prezintă propunerile lor legislative Parlamentului. (4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Parlamentul poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile. (5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă iniţiată de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 45 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament. (6) În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate." 75. Articolul 75 se abrogă. 76. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare al Parlamentului se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Parlamentului. (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Parlamentului. (3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit legii." 77. Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Legile se publică pe site-ul Parlamentului şi în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. (2) Accesul la varianta electronică a Monitorului Oficial al României este gratuit şi nu poate fi îngrădit." 78. Articolul 79 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Legislativ este instituţie publică autonomă, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. Avizele Consiliului Legislativ se referă la respectarea principiilor de sistematizare, unificare şi coordonare legislativă stabilite prin lege. (2) Consiliul Legislativ colaborează cu iniţiatorii proiectelor de acte normative la definitivarea redactării acestor acte, astfel încât ele să fie conforme cu principiile de sistematizare, unificare şi coordonare legislativă. (3) Consiliul Legislativ ţine evidenţa oficială a legislaţiei României. (4) Consiliul Legislativ este condus de un Preşedinte, ales de popor. (5) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi preşedintelui Consiliului Legislativ. (6) Dacă funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ devine vacantă ori dacă preşedintele Consiliului Legislativ este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi. (7) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege." 79. Denumirea capitolului II din titlul III se modifică astfel: Denumirea va fi: "Autoritatea Executivă". 80. În capitolul II al titlului III se introduce secţiunea 1, cu denumirea "Preşedintele României". 81. Articolul 80 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Preşedintele României conduce Autoritatea Executivă a statului român, în limitele stabilite de Constituţie. (2) Preşedintele României reprezintă poporul şi statul român şi este garantul democraţiei, al suveranităţii şi independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (3) Preşedintele României răspunde în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun Autoritatea Executivă a statului. (4) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a tuturor autorităţilor statului. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între autorităţile statului, precum şi între stat şi popor." 82. Articolul 81 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi; b) să aibă pregătire superioară; c) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de înaltă moralitate; d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României; f) să prezinte electoratului Programul Iniţiativelor Legislative pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales; g) să prezinte electoratului Programul Naţional de Dezvoltare a României pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al României, dacă va fi ales; h) să prezinte electoratului structura Guvernului şi lista membrilor Guvernului, precum şi lista candidaţilor pentru funcţiile de prefect, cu care se angajează să realizeze Programul Iniţiativelor Legislative şi Programul Naţional de Dezvoltare a României. (1.2) Programul Naţional de Dezvoltare a României, asumat de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României, va include, obligatoriu, şi dinamica anuală a următorilor indicatori economici şi sociali: a) Produsul Intern Brut; b) Valoarea şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional; c) Valoarea investiţiilor productive; d) Numărul locurilor de muncă; e) Indicele preţurilor de consum; f) Salariul minim şi salariul mediu pe economie; g) Pensia medie plătită de Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice; h) Numărul locuitorilor ţării; i) Indicele natalităţii; j) Datoria externă; k) Datoria publică. (1.3) Documentele prevăzute la alineatul (1.1), litera f) şi g), constituie contractul electoral al candidatului. Ele vor fi semnate de candidatul la funcţia de Preşedinte al României, vor fi tipărite şi puse la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestor documente va fi depus la Autoritatea Electorală, Autoritatea Morală, Autoritatea Statistică, Autoritatea Ştiinţifică şi Avocatul Poporului, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. (1.4) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte." 83. Articolul 82 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României, să acţionez pentru realizarea Programului Naţional de Dezvoltare a României, care a fost aprobat de popor. Încălcarea acestui jurământ atrage nu numai demiterea mea din funcţie, potrivit articolului 95, ci şi răspunderea penală corespunzătoare pentru consecinţele actelor mele. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" 84. Articolul 83 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă." 85. Articolul 84 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate." 86. Articolul 85 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Atribuţiile Preşedintelui României". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii: a) numeşte şi revocă pe primul-ministru şi pe membrii Guvernului României; b) prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea sa, în alte situaţii; c) semnează tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare poporului; d) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; e) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România; f) este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate; g) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Parlamentului în cel mult 24 de ore de la declarare; h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii; i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia; j) adresează poporului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii; k) dizolvă Parlamentul în cazul în care aceasta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 60 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României, de Avocatul Poporului, sau de cetăţeni; l) conferă decoraţii şi titluri de onoare, instituite potrivit legii; m) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, în condiţiile prevăzute de lege; n) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; o) acordă graţierea individuală, cu condiţia ca actul de graţiere să fie justificat temeinic şi cu răspunderea de rigoare, potrivit legii." 87. Articolul 86 se abrogă. 88. Articolul 87 se abrogă. 89. Articolul 88 se abrogă. 90. Articolul 89 se abrogă. 91. Articolul 90 se abrogă. 92. Articolul 91 se abrogă. 93. Articolul 92 se abrogă. 94. Articolul 93 se abrogă. 95. Articolul 94 se abrogă. 96. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) În cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României este suspendat din funcţie de către Parlament cu votul majorităţii membrilor săi. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Pe perioada suspendării, se suspendă şi imunitatea prevăzută la articolul 84 alineatul (2). (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului." 97. Articolul 96 se modifică astfel: Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru trădare. (2) Propunerea de punere sub acuzare este iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie." După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui României, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în cel mult 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (6) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte condamnarea pentru trădare a Preşedintelui României, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea Preşedintelui. (7) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului, iar judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au votat pentru condamnarea Preşedintelui României sunt demişi din funcţie." 98. După articolul 96 se introduce un nou articol, 96.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Demiterea Preşedintelui". Articolul va avea următorul cuprins: "Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot." 99. Articolul 97 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În termen de 60 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Autoritatea Electorală va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte." 100. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Dacă funcţia de Preşedinte al României devine vacantă ori dacă Preşedintele României este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Parlamentului. (2) Atribuţiile prevăzute la articolul 2.1, alineatul (3), articolul 74, alineatul (1) şi articolul 85 literele a), j) şi k) nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale." 101. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98, interimatul fiind asigurat de un parlamentar, desemnat de Parlament." 102. Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă. 103. Articolul 101 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Salariul şi celelalte drepturi". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Salariul şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege. (2) Salariul Preşedintelui României este de cel mult 50 de ori mai mare decât salariul minim brut pe economie. (3) Niciun funcţionar public nu poate avea un salariu mai mare decât cel al Preşedintelui României." 104. Capitolul III din titlul III devine secţiunea a 2-a în capitolul II din titlul III. 105. Articolul 102 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, în conformitate cu mandatul încredinţat de Preşedintele României." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege." 106. Articolul 103 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi "Numirea membrilor Guvernului". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Membrii Guvernului sunt numiţi, pe funcţii, de către Preşedintele României, pe criterii de merit, de competenţă profesională şi de moralitate. (2) Orice candidat la funcţia de membru al Guvernului trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să prezinte electoratului documente care să ateste numele şi prenumele părinţilor şi bunicilor, precum şi declaraţia sa pe proprie răspundere din care să rezulte dacă are cunoştinţă despre funcţiile şi demnităţile deţinute în statul român, sau în alt stat, de către părinţii şi bunicii săi. b) să aibă pregătire superioară; c) să se fi remarcat ca un bun profesionist şi ca un cetăţean de înaltă moralitate; d) să se fi remarcat ca un luptător activ pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; e) să prezinte electoratului activitatea sa profesională, politică şi civică desfăşurată până la data depunerii candidaturii pentru funcţia de membru al Guvernului; f) să prezinte electoratului o declaraţie prin care se angajează să acţioneze pentru realizarea Programului Iniţiativelor Legislative şi a Programului Naţional de Dezvoltare a României, asumate de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României şi de Guvernul din care urmează să facă parte." 107. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private." 108. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. (2) Prim-ministrul prezintă Preşedintelui României rapoarte cu privire la activitatea Guvernului, potrivit calendarului stabilit de Preşedinte. (3) Dacă prim-ministrul se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern. (4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile." 109. Articolul 108 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor şi a Programului Naţional de Dezvoltare a României, aprobat de popor. Hotărârile Guvernului nu pot adăuga la lege sau modifica spiritul ei. (2) Hotărârile adoptate de Guvern se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate." 110. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. (2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (3) Membrii Guvernului nu pot interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. (4) Membrii Guvernului condamnaţi pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie sunt pedepsiţi cu închisoare pe viaţă şi confiscarea întregii averi." 111. Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor prezidenţiale. (2) Guvernul este demis dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile. (3) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern." 112. Capitolul IV din titlul III devine secţiunea a 3-a în capitolul II din titlul III. Denumirea secţiunii a 3-a va fi: "Raporturile dintre Autoritatea Legislativă şi Autoritatea Executivă". 113. Articolul 111 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul este obligat să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie." 114. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpretările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al Parlamentului. (2) Parlamentul poate adopta o moţiune simplă prin care să îşi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări." 115. Articolul 113 se abrogă. 116. Articolul 114 se abrogă. 117. Articolul 115 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Preşedintele României poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere." 118. Capitolul V din titlul III devine secţiunea a 4-a în capitolul II din titlul III. Denumirea secţiunii a 4-a va fi: "Administraţia publică centrală". Noua secţiune înlocuieşte fosta secţiune 1 din fostul capitol V din titlul III. 119. Articolul 116 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor, potrivit legii." 120. Articolul 117 se modifică şi se completează astfel: După alineatul (1) se introduc şapte noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Ministerele se organizează pe următoarele domenii de activitate: a) educaţie; b) sănătate; c) cultură; d) muncă şi protecţie socială; e) economie; f) finanţe publice; g) agricultură; h) dezvoltare regională; i) mediu; j) transporturi şi comunicaţii; k) apărare naţională; l) afaceri interne; m) afaceri externe. (1.2) În exercitarea atribuţiilor lor, miniştrii emit ordine care se publică pe site-urile ministerelor şi în Monitorul Oficial al României. (1.3) În cadrul fiecărui minister, funcţionează un Consiliu Tehnico-Ştiinţific, ca organ consultativ al ministrului de resort. (1.4) Consiliul Tehnico-Ştiinţific este constituit din 7 experţi, în domeniul de activitate al ministerului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din domeniul de activitate al ministerului, şi 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele României. (1.5) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Tehnico-Ştiinţific sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din domeniul coordonat de minister. (1.6) Mandatul membrilor Consiliului Tehnico-Ştiinţific este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României. (1.7) Consiliul Tehnico-Ştiinţific avizează toate ordinele ministrului. Avizele Consiliului Tehnico-Ştiinţific se publică pe site-ul ministerului şi în Monitorul Oficial al României." Alineatul (3) se abrogă. 121. După articolul 117 se introduce un nou articol, astfel: Denumirea articolului va fi: "Personalul". Articolul va avea următorul cuprins: "Articolul 117.1 (1) Personalul din aparatul autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit, de competenţă profesională şi de moralitate, potrivit legii. (2) Statul este obligat să asigure selectarea, pregătirea şi motivarea personalului pe care îl angajează. (3) Este interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea, sau sancţionarea personalului angajat al autorităţilor statului şi al instituţiilor publice din subordinea acestora pe criterii politice sau cu sprijin politic." 122. Articolul 118 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Armata Română este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale." După alineatul (1) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Este interzisă participarea Armatei Române la operaţiuni militare desfăşurate în afara teritoriului naţional, cu excepţia cazurilor în care aceste operaţiuni militare au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic de agresori externi şi neutralizarea capacităţilor militare ale agresorilor. (1.2) Armata Română poate participa şi la operaţii militare desfăşurate în afara teritoriului naţional numai pentru apărarea teritoriilor statelor cu care România a încheiat tratate de apărare comună, precum şi la acţiuni de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale, potrivit prevederilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare se stabilesc prin lege." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Pe teritoriul României este interzisă amplasarea de baze militare străine. În timp de pace, în România, sunt interzise intrarea şi staţionarea de trupe străine. În timp de război, pe teritoriul României, pot intra, staţiona, desfăşura operaţii militare sau trece trupe străine numai în condiţiile legii." 123. După articolul 118 se introduce un nou articol, 118.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Siguranţa naţională". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 118.1 (1) Prin siguranţa naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării poporului român şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, precum şi climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice stabilite prin Constituţie. (2) În condiţiile realităţilor socioeconomice şi politice contemporane, principalele ameninţări la siguranţa naţională sunt: a) decăderea materială, intelectuală, morală şi biologică a populaţiei, generată de agresiunile structurilor mafiote care pot uzurpa instituţiile statului şi le pot folosi pentru jefuirea, manipularea şi umilirea cetăţenilor şi statului lor; b) aservirea economică a ţării, transformarea ei în neocolonie, sursă de materii prime şi de mână de lucru ieftină, piaţă de desfacere pentru produse străine de mică utilitate; c) combinarea celor două fenomene, precizate la literele a) şi b). (3) Măsurile luate pentru apărarea siguranţei naţionale nu pot justifica încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Este interzis să se execute foc sau alte acţiuni de molestare fizică sau de intimidare asupra manifestanţilor neînarmaţi. (4) Serviciul Român de Informaţii este singura instituţie publică, cu personalitate juridică, specializată în domeniul informaţiilor interne şi externe privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare. (5) Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit Constituţiei şi legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României. (6) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună, de îndată, la dispoziţia membrilor Consiliului Naţional de Securitate, toate informaţiile pe care le deţine, referitoare la acţiuni care, potrivit Constituţiei şi legii, constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României. (7) În cazul în care Consiliul Naţional de Securitate nu ia măsurile adecvate pentru contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale semnalate de Serviciul Român de Informaţii şi, ca urmare, statul român sau cetăţenii acestuia sunt prejudiciaţi, Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze poporul despre aceasta. Neîndeplinirea acestei obligaţii se pedepseşte, potrivit legii. (8) Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună la dispoziţia publicului toate informaţiile pe care le deţine referitoare la fosta securitate comunistă şi la înstrăinarea, pe toate căile, de către statul român, a activelor reale şi financiare aflate în proprietatea poporului român, la data de 22 decembrie 1989. (9) Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afară de cele prevăzute de Constituţie şi nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii ale statului şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. Este interzisă folosirea informaţiilor obţinute de Serviciul Român de Informaţii în alte scopuri decât cele prevăzute de Constituţie. (10) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, ales de popor. (11) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Român de Informaţii. (12) Directorul Serviciului Român de Informaţii numeşte în funcţie personalul Serviciului, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii. (13) Dacă funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii devine vacantă ori dacă directorul Serviciului Român de Informaţii este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament cu votul majorităţii membrilor săi. (14) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin lege. (15) Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Consiliul Naţional de Securitate şi de Sfatul Ţării, potrivit legii." 124. Articolul 119 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi "Consiliul Naţional de Securitate". Articolul va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Naţional de Securitate este organ decizional al autorităţilor statului român, care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. (2) Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice. Hotărârile Consiliului Naţional de Securitate se iau cu votul majorităţii a două treimi din numărul membrilor Consiliului. La şedinţele Consiliului Naţional de Securitate participă, fără drept de vot, şi miniştri sau alţi funcţionari publici în responsabilitatea cărora intră problemele supuse atenţiei Consiliului. (3) Consiliul Naţional de Securitate se compune din: Preşedintele României, Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, Preşedintele Autorităţii Mediatice, Preşedintele Autorităţii Financiare, Preşedintele Autorităţii Electorale, Preşedintele Autorităţii Statistice, Preşedintele Autorităţii Morale, Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice, Preşedintele Curţii de Conturi, Preşedintele Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Directorul Serviciului Român de Informaţii, Preşedintele Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. (4) Hotărârile Consiliului Naţional de Securitate se arhivează, potrivit legii. (5) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Securitate se stabilesc prin lege." 125. Secţiunea a 2-a a capitolului V din titlul III devine titlul III.1 al Constituţiei, cu denumirea de "Autorităţile locale". 126. Capitolul VI al titlului III devine capitolul III al titlului III, cu denumirea "Autoritatea Judecătorească". 127. Articolul 120 se abrogă. 128. Articolul 121 se abrogă. 129. Articolul 122 se abrogă. 130. Articolul 123 se abrogă. 131. Denumirea secţiunii 1 din capitolul III va fi: "Înfăptuirea justiţiei". 132. Articolul 124 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Rolul şi organizarea". Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Autoritatea Judecătorească înfăptuieşte justiţia în numele dreptăţii, al binelui individual şi social, cu respectarea adevărului şi a legii." După alineatul (2) se introduc nouă noi alineate, cu următorul cuprins: "(2.1) Autoritatea Judecătorească se organizează pe instanţe judecătoreşti, parchete ale procurorilor, barouri ale avocaţilor şi birouri notariale, potrivit legii. (2.2) Autoritatea Judecătorească este condusă de un Preşedinte, ales de popor. (2.3) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este garantul independenţei, calităţii şi corectitudinii justiţiei. (2.4) Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti numeşte în funcţie judecătorii, procurorii, avocaţii şi notarii, la propunerea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti. (2.5) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatele (1) şi (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti. (2.6) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui României, sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti. (2.7) Dacă funcţia de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti devine vacantă ori dacă Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi. (2.8) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României. (2.9) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Judecătoreşti se stabilesc prin lege." Alineatul (3) se abrogă. 133. Articolul 125 se modifică şi se completează astfel: Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: "(1) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii. (2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii." După alineatul (2) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(2.1) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară şi înaltă moralitate şi competenţă profesională. Criteriile de numire şi promovare a judecătorilor se stabilesc prin lege. (2.2) Judecătorii care s-au făcut vinovaţi de hotărâri greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această profesie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3.1) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege." 134. Articolul 126 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Curţile cu Juraţi şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, fără să aducă atingere independenţei judecătorilor, potrivit competenţei sale." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege. Vor putea intra în compunerea acestei instanţe numai judecători cu o înaltă moralitate şi pregătire profesională." După alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(4.1) Organizarea şi funcţionarea Curţilor cu Juraţi se stabilesc prin lege." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare." După alineatul (6) se adaugă trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(7) În cazul în care victima unui abuz administrativ obţine despăgubiri în urma unui contencios administrativ, statul este obligat să se îndrepte în regres împotriva celor vinovaţi, pentru recuperarea pagubelor. (8) Judecătorii sunt obligaţi să asigure folosirea în proces a unui limbaj inteligibil pentru părţile în proces. (9) Toate dosarele sunt repartizate în mod aleator completelor de judecată. Fraudarea sau încercarea de fraudare a sistemului de repartizare a dosarelor se sancţionează, potrivit legii." 135. Articolul 127 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Şedinţele de judecată sunt publice. (2) Dezbaterile din şedinţele de judecată sunt înregistrate, în scris, de către grefier, precum şi video. (3) Partea publică din dosar va putea fi consultată de orice cetăţean cu drept de vot. (4) Dosarele judecate sunt păstrate o perioadă de 50 de ani de la încheierea procesului, când o comisie specială decide care dosare sunt conservate în continuare. (5) Postul public naţional de televiziune transmite, în direct, procese de la instanţele de judecată, în condiţiile legii." 136. Articolul 128 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Cetăţenii au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii." 137. Articolul 129 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Procuratura au dreptul să exercite căile de atac, fără excepţie, în condiţiile legii." 138. Articolul 130 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor, care se organizează potrivit legii." 139. Denumirea secţiunii a 2-a din capitolul III va fi: "Procuratura". 140. Articolul 131 se modifică şi se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Rolul Procuraturii". Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: "(1) În activitatea judiciară, Procuratura apără legalitatea şi reprezintă interesele generale ale societăţii. (2) Procuratura îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii." După alineatul (3) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(3.1) Competenţa parchetelor şi procedura exercitării acesteia sunt prevăzute numai prin lege. (3.2) Parchetul General al României, care funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte parchete, fără să aducă atingere independenţei procurorilor, potrivit competenţei sale. Îşi vor putea desfăşura activitatea în cadrul acestuia numai procurori cu o înaltă moralitate şi pregătire profesională." 141. Articolul 132 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Procurorii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii. (2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a procurorilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. (3) Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă moralitate şi competenţă profesională. Criteriile de numire şi promovare a procurorilor se stabilesc prin lege. (4) Procurorii care s-au făcut vinovaţi de nerespectarea obligaţiei de autosesizare, nefinalizarea dosarelor, sau de măsuri greşite sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această profesie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. (5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege." 142. După secţiunea a 2-a se introduce o nouă secţiune, a 3-a, astfel: Denumirea secţiunii va fi: "Avocatura". Secţiunea a 3-a va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 132.1 Rolul Avocatului (1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să fie asistate, gratuit, de avocaţi, în faţa instanţelor judecătoreşti, în condiţiile legii. (2) Avocaţii sunt constituiţi în barouri, care funcţionează pe lângă instanţele judecătoreşti, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România, potrivit legii. (3) Constituirea şi funcţionarea de barouri de avocaţi în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt interzise. (4) Cererile de asistenţă adresate de părţile în proces barourilor sunt repartizate avocaţilor prin tragere la sorţi, organizată conform legii. Părţile în proces au dreptul să refuze avocaţii traşi la sorţi de maxim 5 ori. Un avocat refuzat în peste jumătate din cazurile unui an este eliminat din barou. (5) Orice parte în proces are dreptul să se apere singură. ARTICOLUL 132.2 Statutul avocaţilor (1) Avocaţii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii. (2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a avocaţilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a avocaţilor se stabilesc prin lege. (3) Candidaţii la funcţia de avocat trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă moralitate şi competenţă profesională. (4) Avocaţii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această profesie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. (5) Funcţia de avocat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. (6) Statutul avocaţilor se aprobă prin lege." 143. După secţiunea a 3-a se introduce o nouă secţiune, a 4-a, astfel: Denumirea secţiunii va fi: "Notariatul de stat". Secţiunea a 4-a va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 132.3 Rolul Notarului (1) Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea. Activitatea notarială este un serviciu public oferit gratuit de către statul român cetăţenilor săi. (2) Activitatea notarială se realizează de notari prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile legii. (3) Notarii sunt constituiţi în birouri notariale, care funcţionează pe lângă judecătorii, sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor din România şi a Camerelor Notarilor, constituite pe lângă tribunale şi curţile de apel, potrivit legii. (4) Funcţia de notar se exercită numai de către notarii membri ai Uniunii Naţionale a Notarilor din România. (5) Constituirea şi funcţionarea de forme de organizare a profesiei de notar, altele decât birourile notariale coordonate de Uniunea Naţională a Notarilor din România şi de Camerele Notarilor sunt interzise. ARTICOLUL 132.4 Statutul notarilor (1) Notarii sunt independenţi şi se supun numai adevărului şi legii. (2) Propunerile de numire, promovare, transferare şi sancţionare a notarilor sunt de competenţa Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, în condiţiile legii. Criteriile de numire şi promovare a notarilor se stabilesc prin lege. (3) Candidaţii la funcţia de notar trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă moralitate şi competenţă profesională. (4) Notarii care şi-au încălcat atribuţiile legale sunt revocaţi din funcţie şi nu mai pot practica această profesie. Decizia de revocare se ia de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, după consultarea Consiliului Autorităţii Judecătoreşti, potrivit legii. (5) Funcţia de notar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. (6) Statutul notarilor se aprobă prin lege." 144. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti. (2) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti este alcătuit din 33 membri, din care: a) 24 sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor şi sunt validaţi de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti; aceştia fac parte din patru secţii, una pentru judecători, una pentru procurori, una pentru avocaţi şi una pentru notari; prima secţie este compusă din 9 judecători, cea de a doua din 5 procurori, cea de a treia din 5 avocaţi, cea de a patra din 5 notari; b) 5 reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, validaţi de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti; c) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România. (3) Preşedintele Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este ales de membrii Consiliului, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alin. (2) lit. a) şi este validat de către Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti. (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Autorităţii Judecătoreşti este de 4 ani. (5) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se iau prin vot deschis şi se publică pe site-ul Consiliului şi în Monitorul Oficial al României." 145. Articolul 134 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti numirea în funcţie a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. (2) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti propune Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor. (3) Consiliul Autorităţii Judecătoreşti îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi notarilor, potrivit procedurii stabilite prin lege. În aceste situaţii, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Procurorul General al României, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor din România nu au drept de vot. (4) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti în materie disciplinară pot fi atacate la un alt complet al Consiliului Autorităţii Judecătoreşti format dintr-un număr mai mare de judecători. (5) Hotărârile Consiliului Autorităţii Judecătoreşti se publică pe site-ul Consiliului Autorităţii Judecătoreşti şi în Monitorul Oficial al României." 146. După capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul IV, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL IV Autoritatea Mediatică ARTICOLUL 134.1 Rolul Autorităţii Mediatice (1) Autoritatea Mediatică este garantul informării corecte a cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice, politice şi electorale. (2) Autoritatea Mediatică exercită atributele suveranităţii naţionale în domeniul serviciilor media, având misiunea de a aplica legislaţia ţării în acest domeniu. (3) Toate mijloacele de comunicare în masă - agenţii de presă, publicaţii, posturi de radio şi televiziune - sunt obligate să îşi construiască un site oficial, în care să publice structura acţionariatului şi bilanţul contabil la data de 31 decembrie a fiecărui an, auditat, potrivit legii, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor. Aceste date sunt publicate şi în Monitorul Oficial al României. (4) Este interzisă folosirea produselor media furnizate de mijloacele de comunicare pentru dezinformarea şi manipularea cetăţenilor în procesul formării opţiunilor lor profesionale, civice, politice şi electorale. (5) Posturile de televiziune ale căror programe includ emisiuni destinate prezentării programelor politice şi a celor electorale sunt obligate să prezinte programele tuturor partidelor politice, înregistrate, potrivit legii, precum şi programele tuturor candidaţilor în alegeri, în mod egal, fără niciun fel de discriminare. (6) Posturile de televiziune care organizează dezbateri referitoare la activitatea curentă a partidelor politice, a autorităţilor statului sau a autorităţilor locale sunt obligate ca, la aceste dezbateri, să invite reprezentanţi ai tuturor partidelor politice înregistrate, fără niciun fel de discriminare, potrivit legii. (7) Postul naţional public de televiziune este obligat să dispună de un canal dedicat organizării de dezbateri referitoare la activitatea civică şi politică a ţării, la activitatea curentă a partidelor politice şi organizaţiilor civice, a autorităţilor statului şi a autorităţilor locale, la care să poată participa toţi cetăţenii ţării, fără niciun fel de discriminare, potrivit legii. (8) În cadrul Autorităţii Mediatice funcţionează Consiliul Mediatic Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Mediatice. (9) Consiliul Mediatic Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din domeniul mijloacelor de comunicare în masă, din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de către Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Mediatice. (10) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Mediatic Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din domeniul mijloacelor de comunicare în masă. (11) Mandatul membrilor Consiliului Mediatic Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Mediatice. (12) Consiliul Mediatic Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Mediatice. Avizele Consiliul Mediatic Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Mediatice şi în Monitorul Oficial al României. (13) Autoritatea Mediatică este condusă de un Preşedinte, ales de popor. (14) Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul (1) şi alineatele (2)-(4), 82, 83, 84, 95, 96, 96.1 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Mediatice. (15) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Autorităţii Mediatice se desfăşoară în prima duminică a lunii octombrie a anului în care expiră mandatul Preşedintelui României sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 60 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Autorităţii Mediatice. (16) Dacă funcţia de Preşedinte al Autorităţii Mediatice devine vacantă ori dacă Preşedintele Autorităţii Mediatice este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Camera Reprezentanţilor, cu votul majorităţii membrilor săi. (17) Preşedintele Autorităţii Mediatice numeşte în funcţie personalul Autorităţii, angajat prin concurs sau examen, potrivit legii. (18) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Autorităţii Mediatice emite decizii care se publică pe site-ul Autorităţii Mediatice şi în Monitorul Oficial al României. (19) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Mediatice se stabilesc prin lege. ARTICOLUL 134.2 Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune (1) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonomă, are personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii. (2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor. (3) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune. (4) Organizarea şi funcţionarea Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune se stabilesc prin lege." 147. După capitolul IV se introduce un nou capitol, capitolul V, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL V Autoritatea Financiară ARTICOLUL 134.3 Rolul Autorităţii Financiare (1) Autoritatea Financiară este garantul securităţii veniturilor şi capitalurilor cetăţenilor ţării. (2) Autoritatea Financiară exercită atributele suveranităţii naţionale în organizarea şi funcţionarea sistemului financiar al ţării, potrivit legii. (3) Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului financiar trebuie să asigure securitatea veniturilor dobândite de cetăţeni pentru participarea lor la crearea produsului intern brut al ţării, precum şi securitatea capitalurilor acumulate de cetăţeni prin economisirea de venituri dobândite licit. (4) Autoritatea Financiară aplică legislaţia referitoare la funcţionarea sistemului financiar şi supraveghează activitatea desfăşurată de Banca Naţională a României, de bănci şi alte instituţii de credit, de instituţiile fiscale, de instituţiile pieţii de capital financiar, ale pieţii de asigurări şi reasigurări, ca şi ale sistemelor de pensii. (5) În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi în numerar sau în natură. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate. (6) Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura licitaţiei, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacţiilor. (7) Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice formă de speculă, de înşelare a cetăţenilor, prin clauze contractuale dolosive, prin manipularea preţurilor pe pieţele de mărfuri, de capital bănesc sau financiar, de asigurări sau de pensii, în vederea obţinerii de foloase necuvenite, de orice fel, se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea averii făptuitorilor. (8) Persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi sau de creditare, decât în moneda naţională, leul. (9) Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi mai mari decât valoarea capitalurilor proprii şi a depozitelor clienţilor lor. (10) Băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi, sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. Sumele băneşti atrase de bănci şi instituţiile de credit de la populaţie nu pot fi folosite decât pentru acordarea de împrumuturi pentru investiţii productive. (11) Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor. (12) Dobânda datorată de persoanele fizice şi juridice române nu poate fi mai mare de 7% pe an. Împrumutătorii nu pot pretinde de la împrumutaţi nicio altă plată în afară de suma împrumutată, indexată cu rata inflaţiei, de dobânda aferentă şi de majorări şi penalităţi de întârziere. (13) Valoarea totală a majorărilor şi penalităţilor de întârziere la plata datoriei nu poate fi mai mare decât valoarea datoriei indexată cu rata inflaţiei. (14) Este interzisă folosirea veniturilor bugetului public naţional pentru acoperirea pierderilor băncilor şi instituţiilor de credit şi financiare cu capital privat. (15) Persoanele fizice şi juridice române pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către persoane fizice şi juridice străine. (16) Cursurile valutare sunt determinate numai de cererea şi oferta de valută de pe piaţa valutară, organizată potrivit legii. Este interzisă manipularea sub orice formă a cursurilor valutare. (17) Proprietarii mijloacelor fixe utilizate în economia României sunt obligaţi să calculeze şi să constituie fondul de amortizare prin utilizarea metodei lineare, potrivit legii. Fondul de amortizare este folosit exclusiv pentru crearea de capacităţi de producţie noi sau pentru dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente. (18) În cadrul Autorităţii Financiare funcţionează Consiliul Financiar Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Financiare. (19) Consiliul Financiar Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Financiare. (20) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Financiar Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din sistemul financiar al ţării. (21) Mandatul membrilor Consiliului Financiar Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Financiare. (22) Consiliul Financiar Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Financiare. Avizele Consiliul Financiar Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Financiare şi în Monitorul Oficial al României. (23) Autoritatea Financiară este condusă de un Preşedinte, ales de popor. (24) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Financiare. (25) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Financiare se stabilesc prin lege. ARTICOLUL 134.4 Banca Naţională a României (1) Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică. (2) Banca Naţională a României are ca obiect de activitate emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României, precum şi supravegherea pieţii valutare şi calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică. (3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. (4) În teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României. (5) Cantitatea de numerar în circulaţie nu poate creşte mai repede decât produsul intern brut. (6) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. (9) Banca Naţională a României este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, în vederea sporirii rezervei internaţionale a ţării constituită din aur. (10) Înlocuirea monedei naţionale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum. (11) Banca Naţională a României este condusă de un Guvernator, ales de popor. (12) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, şi Guvernatorului Băncii Naţionale a României. (13) În cadrul Băncii Naţionale a României funcţionează Consiliul de Supraveghere, ca organ consultativ al Guvernatorului Băncii Naţionale a României. (14) Consiliul de Supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Financiare. (15) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească activitatea din sistemul financiar al ţării. (16) Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Financiare. (17) Consiliul de Supraveghere avizează toate deciziile Guvernatorului Băncii Naţionale a României. Avizele Consiliului de Supraveghere se publică pe site-ul Băncii Naţionale a României şi în Monitorul Oficial al României. (18) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege." 148. După capitolul V se introduce un nou capitol, capitolul VI, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL VI Autoritatea Electorală ARTICOLUL 134.5 (1) Autoritatea Electorală este garantul exercitării suveranităţii poporului în alegerile organizate pentru desemnarea reprezentanţilor săi în autorităţile statului şi în autorităţile locale, precum şi în referendumurile prin care poporul participă direct la adoptarea legilor şi hotărârilor sau îşi exprimă voinţa în probleme de interes naţional sau local. (2) Autoritatea Electorală aplică legislaţia referitoare la alegeri şi referendumuri. (3) Autoritatea Electorală pregăteşte, organizează şi asigură desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, potrivit legii. (4) Este interzisă orice formă de reclamă electorală, în timpul şi în afara campaniilor electorale, cu excepţia broşurilor şi pliantelor în care sunt tipărite contractele electorale ale candidaţilor. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează potrivit legii. (5) Este interzisă orice formă de mită electorală. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează potrivit legii. (6) Este interzisă orice formă de dezinformare a electoratului cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă. Încălcarea acestei prevederi se sancţionează potrivit legii. (7) Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Autorităţii Electorale, ca şi cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor sunt prevăzute în bugetul Autorităţii Electorale, parte integrantă a bugetului de stat. (8) În cadrul Autorităţii Electorale funcţionează Consiliul Electoral Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Electorale. (9) Consiliul Electoral Naţional este constituit din 7 experţi în domeniul juridic, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale juriştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Electorale. (10) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Electoral Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească sistemul electoral al ţării. (11) Mandatul membrilor Consiliului Electoral Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Electorale. (12) Consiliul Electoral Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Electorale. Avizele Consiliul Electoral Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Electorale şi în Monitorul Oficial al României. (13) Autoritatea Electorală este condusă de un Preşedinte, ales de popor. (14) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Electorale. (15) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale se stabilesc prin lege." 149. După capitolul VI se introduce un nou capitol, capitolul VII, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL VII Autoritatea Statistică ARTICOLUL 134.6 (1) Autoritatea Statistică este garantul asigurării poporului şi statului român cu datele statistice necesare cunoaşterii situaţiei şi evoluţiei economiei şi societăţii româneşti, în vederea fundamentării planurilor de dezvoltare durabilă a ţării şi a localităţilor ei. (2) Autoritatea Statistică aplică legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, în conformitate cu principiile fundamentale ale ştiinţei statisticii şi cu Codul de practici ale statisticii europene. (5) Autoritatea Statistică emite opinii anuale asupra modului în care au fost realizaţi indicatorii economici şi sociali înscrişi în Programele Naţionale de Dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României. Opiniile Autorităţii Statistice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, până la data de 30 iunie a anului următor celui la care se oferă opinia. (6) În cadrul Autorităţii Statistice funcţionează Consiliul Statistic Naţional, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Statistice. (7) Consiliul Statistic Naţional este constituit din 7 experţi în statistică, din care 3 sunt propuşi de Societatea Română de Statistică şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Statistice. (8) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Statistic Naţional sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească sistemul statistic al ţării. (9) Mandatul membrilor Consiliului Statistic Naţional este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Statistice. (10) Consiliul Statistic Naţional avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Statistice. Avizele Consiliul Statistic Naţional se publică pe site-ul Autorităţii Statistice şi în Monitorul Oficial al României. (11) Autoritatea Statistică este condusă de un Preşedinte, ales de popor. (12) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Statistice. (13) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Statistice se stabilesc prin lege." 150. După capitolul VII se introduce un nou capitol, capitolul VIII, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL VIII Autoritatea Morală ARTICOLUL 134.7 (1) Autoritatea Morală este garantul asigurării integrităţii morale în exercitarea funcţiilor publice. (2) Autoritatea Morală aplică legislaţia referitoare la integritatea morală a persoanelor care exercită funcţii publice. (3) Autoritatea Morală monitorizează modul în care persoanele alese în funcţii publice îşi respectă contractele electorale asumate în campaniile electorale şi aduce la cunoştinţa publicului rezultatele acestei monitorizări. (4) Autoritatea Morală emite opinii referitoare la modul în care persoanele alese în funcţii publice şi-au îndeplinit contractele electorale asumate în campaniile electorale. Opiniile sunt emise anual şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Morale şi în Monitorul Oficial al României, până cel mai târziu pe data de 31 martie a anului următor celui la care se referă. (5) Autoritatea Morală formulează cereri pentru trimiterea în judecată a persoanelor alese în funcţii publice care au încălcat prevederile contractelor electorale, care se află în incompatibilitate ori în conflict de interese sau care nu pot justifica averile dobândite înainte sau în timpul exercitării mandatului. (6) Autoritatea Morală acordă asistenţă de specialitate comitetelor cetăţeneşti constituite, potrivit legii, pentru promovarea iniţiativelor legislative cetăţeneşti şi pentru organizarea referendumurilor. (7) În cadrul Autorităţii Morale funcţionează Consiliul Naţional de Integritate, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Morale. (8) Consiliul Naţional de Integritate este constituit din 7 experţi în domeniul dreptului, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale juriştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Morale. (9) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Naţional de Integritate sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească moralitatea sistemul politic al ţării. (10) Mandatul membrilor Consiliului Naţional de Integritate este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Morale. (11) Consiliul Naţional de Integritate avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Morale. Avizele Consiliul Naţional de Integritate se publică pe site-ul Autorităţii Morale şi în Monitorul Oficial al României. (12) Autoritatea Morală este condusă de un Preşedinte, ales de popor. (13) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Morale. (14) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Morale se stabilesc prin lege." 151. După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul IX, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL IX Autoritatea Ştiinţifică ARTICOLUL 134.8 (1) Autoritatea Ştiinţifică este garantul întemeierii dezvoltării economice şi sociale a României pe cuceririle ştiinţei. (2) Autoritatea Ştiinţifică coordonează întreaga activitate desfăşurată de institutele, centrele şi unităţile de cercetare ştiinţifică ale României, finanţate de la bugetul public naţional. (3) Autoritatea Ştiinţifică coordonează activitatea de cercetare desfăşurată de Academia Română şi de academiile de ramură, finanţate de la bugetul public naţional. (4) Autoritatea Ştiinţifică elaborează Strategia de dezvoltare a României, pe termene de 5, 10, 20 şi 30 de ani. Strategia de dezvoltare a României este actualizată în fiecare an şi este publicată pe site-ul Autorităţii şi în Monitorul Oficial al României, în ultima zi a fiecărui an. (5) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii asupra modului în care Programele Naţionale de Dezvoltare a României asumate în campaniile electorale de candidaţii la funcţia de Preşedinte al României se încadrează în Strategia de Dezvoltare a României. Opiniile Autorităţii Ştiinţifice sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Autorităţii, cu 30 de zile înainte de data începerii campaniei pentru alegerea Preşedintelui României şi a preşedinţilor celorlalte autorităţi ale statului. (6) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii privind impactul iniţiativelor legislative prezentate spre aprobare Parlamentului asupra Strategiei de Dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe siteul Autorităţii. (7) Autoritatea Ştiinţifică emite opinii privind impactul proiectelor propuse a fi finanţate de la bugetul public naţional asupra Strategiei de Dezvoltare a României, potrivit legii. Opiniile sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe siteul Autorităţii. (8) În cadrul Autorităţii Ştiinţifice funcţionează Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, ca organ consultativ al Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. (9) Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare este constituit din 7 experţi în domeniul cercetării ştiinţifice, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale din institutele, centrele şi unităţile de cercetare aflate sub coordonarea Autorităţii Ştiinţifice, din universităţile acreditate de statul român, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Autorităţii Ştiinţifice. (10) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească nivelul cercetării ştiinţifice şi contribuţia acesteia la dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti. (11) Mandatul membrilor Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. (12) Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare avizează toate deciziile Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. Avizele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare se publică pe site-ul Autorităţii Ştiinţifice şi în Monitorul Oficial al României. (13) Autoritatea Ştiinţifică este condusă de un Preşedinte, ales de popor. (14) Prevederile articolului 134.1 alineatele (14)-(18) se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice. (15) Organizarea şi funcţionarea Autorităţii Ştiinţifice se stabilesc prin lege." 152. După titlul III se introduce un nou titlu, titlul III.1, astfel: Denumirea titlului va fi: "Autorităţile locale". Titlul va avea următorul cuprins: "CAPITOLUL 1 Principii de bază ARTICOLUL 134.9 (1) În localităţile şi judeţele ţării se constituie autorităţi locale care se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, al controlului cetăţenilor asupra autorităţilor locale, al separaţiei şi echilibrului acestor autorităţi, al respectării Constituţiei şi legilor ţării. (2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României. (3) Autorităţile statului consultă, înainte de adoptarea oricărei decizii, autorităţile locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii. (4) Autorităţile prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii. Aceste autorităţi se pot constitui şi în subdiviziunile administrative-teritoriale ale municipiilor. (5) Autorităţile prin care se realizează autonomia locală în judeţe sunt consiliile judeţene alese şi prefecţii numiţi de Preşedintele României, în condiţiile legii. (6) Personalul din aparatul autorităţilor locale şi al instituţiilor publice din subordinea acestora este angajat prin concurs sau examen, pe criterii de merit, competentă profesională şi moralitate potrivi legii. Autorităţile locale sunt obligate să asigure selectarea, pregătirea şi motivarea personalului pe care îl angajează. Este interzisă, sub sancţiune penală şi administrativă, numirea, promovarea sau sancţionarea personalului autorităţilor publice locale pe criterii politice sau cu sprijin politic. CAPITOLUL 2 Autorităţile comunale şi orăşeneşti SECŢIUNEA 1 Consiliul local ARTICOLUL 134.10 Rolul şi competenţa (1) Consiliul local este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. (2) Consiliul local nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum local valabil. (3) Cetăţenii pot aproba hotărâri, prin referendum local, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze sau să anuleze hotărâri adoptate de consiliul local, cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legii. ARTICOLUL 134.11 Alegerea consiliului local (1) Membrii consiliului local sunt denumiţi consilieri locali şi sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente, conform legii. (2) Membrii consiliilor locale se aleg pe circumscripţii electorale, organizate pe localităţi. (3) Numărul membrilor consiliilor locale este stabilit prin lege, în funcţie de numărul cetăţenilor cu drept de vot ai localităţii. (4) Alegerile pentru consiliul local se desfăşoară în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data dizolvării consiliului. ARTICOLUL 134.12 Candidaturile pentru alegerea membrilor consiliului local (1) Candidaţii la funcţia de consilier local trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să aibă domiciliul în localitatea în care candidează; b) să aibă cel puţin studii liceale atestate prin diplomă de bacalaureat; c) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de înaltă moralitate; d) să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor localităţii; e) să prezinte electoratului propunerile de hotărâri ale consiliului local, pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, în calitate de consilier local, dacă va fi ales. (2) Propunerile de hotărâri pentru adoptarea cărora se obligă să acţioneze, dacă va fi ales, constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de consilier local, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale. ARTICOLUL 134.13 Durata mandatului (1) Consiliul local este ales pentru un mandat de 4 ani care se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Consiliul local îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de consiliul local nou ales. (3) Mandatul consiliului local se prelungeşte, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. ARTICOLUL 134.14 Validarea mandatului de consilier local Validarea alegerii consilierilor locali se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. ARTICOLUL 134.15 Organizarea şi funcţionarea consiliilor locale (1) Organizarea şi funcţionarea consiliilor locale se stabilesc prin lege. SECŢIUNEA a 2-a Primarul ARTICOLUL 134.16 Rolul primarului (1) Primarul exercită componenta executivă a autorităţii locale. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi îl controlează. (2) Primarul răspunde, în faţa cetăţenilor localităţii, de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii. (3) Primarul conduce serviciile publice locale. (4) Primarul reprezintă localitatea în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. (5) Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. (6) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional. (7) Eşarfa este purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. (8) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. ARTICOLUL 134.17 Alegerea primarului (1) Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Primarii se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. (3) Alegerile pentru funcţia de primar se desfăşoară în aceiaşi zi cu alegerile pentru consiliul local, în prima duminică a lunii iunie a anului în care expiră mandatul consiliului sau tot într-o zi de duminică, în cel mult 45 de zile de la data când a intervenit vacanţa funcţiei de primar. (4) Candidaţii la funcţia de primar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să aibă domiciliul în localitatea în care candidează; b) să aibă studii superioare; c) să se fi remarcat ca buni profesionişti şi ca cetăţeni de înaltă moralitate; d) să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor localităţii; e) să prezinte electoratului Programul de dezvoltare al localităţii pe următorii 4 ani, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de primar, dacă va fi ales. (5) Programul de dezvoltare al localităţii constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de primar, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electorilor, pe toată durata campaniei electorale. Câte un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală şi Autoritatea Morală, înainte de începerea campaniei electorale. (6) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale ale localităţii. (7) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. (8) O persoană poate îndeplini funcţia de primar al aceleiaşi localităţi pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. ARTICOLUL 134.18 Validarea mandatului de primar (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de primar este validat de către judecătoria în raza căreia se află localitatea, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. (2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa consiliului local jurământul stabilit prin lege. ARTICOLUL 134.19 Durata mandatului (1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către primarul nou ales. (3) Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege, în caz de război sau de catastrofă. ARTICOLUL 134.20 Mandatul primarului (1) În exercitarea mandatului, primarul este în serviciul localităţii. (2) Primarul este obligat să acţioneze în conformitate cu angajamentele asumate în campania electorală, în care a fost ales. Primarul care îşi încalcă angajamentele asumate în campania electorală este demis, prin referendum, potrivit legii. (3) Calitatea de primar încetează: a) la data depunerii jurământului de către primarul nou ales; b) în caz de demisie sau de demitere; c) în caz de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor; c) în caz de deces. ARTICOLUL 134.21 Incompatibilităţi (1) Calitatea de primar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. (2) Primarul nu poate interveni în treburile altor autorităţi şi instituţii publice şi nici în treburile altor persoane juridice, de drept public sau privat. (3) Primarul condamnat pentru trafic de influenţă ori alte acte de corupţie pierde mandatul şi este pedepsit cu închisoare pe viaţă şi confiscarea întregii averi. ARTICOLUL 134.22 Răspunderea primarului (1) Primarul răspunde politic doar faţa de cei care l-au ales şi nu îşi poate pierde mandatul prin retragerea sprijinului politic de către partidul din partea căruia a candidat în alegeri. (2) Primarul răspunde juridic pentru încălcarea contractului electoral, dacă dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului contravin obligaţiilor asumate prin contractul electoral. (3) Primarul răspunde juridic pentru prejudiciile produse localităţii de dispoziţiile adoptate de el în exercitarea mandatului. (4) Răspunderea primarului pentru faptele prevăzute la alineatele (2) şi (3) este imprescriptibilă. ARTICOLUL 134.23 Atribuţiile primarului (1) Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii, în condiţiile legii: a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor celorlalte autorităţi ale statului şi ale Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului local; b) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului; a) exercită funcţia de ordonator principal de credite, pentru bugetul localităţii; c) propune consiliului local spre aprobare înfiinţarea şi reorganizarea, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor publice şi ale regiilor autonome de interes local; d) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; f) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative. (2) Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege. (3) Primarul întocmeşte Raportul anual privind realizarea Programului de dezvoltare a localităţii pe care şi l-a asumat în campania electorală în care a fost ales. Raportul este prezentat în şedinţa consiliului local organizată cu acest scop, nu mai târziu de data de 31 martie a anului următor celui la care se referă. Raportul este depus la secretarul primăriei, care asigură punerea lui la dispoziţia cetăţenilor, pentru consultare. Raportul este publicat pe site-ul Primăriei. ARTICOLUL 134.24 Suspendarea din funcţie (1) Primarul este suspendat, de drept, în cazul în care este arestat preventiv. (2) Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către parchet sau de instanţa de judecată, după caz, prefectului care, prin ordin, constată suspendarea primarului. (3) Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului. (4) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (2). (5) Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii. (6) În cazul în care încalcă prevederile Constituţiei şi ale legii, primarul este suspendat din funcţie de către consiliul local, prin votul majorităţii membrilor acestuia. (7) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului local. (8) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum local pentru demiterea primarului. (9) Dacă cetăţenii, prin referendum, resping propunerea de suspendare aprobată de consiliul local, consiliul local este dizolvat şi se organizează alegeri anticipate pentru alegerea unui nou consiliu local. ARTICOLUL 134.25 Demiterea primarului (1) Primarul poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în circumscripţia electorală în care a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din circumscripţia în care a fost ales, egal cu cel puţin 10% din numărul voturilor cu care a fost ales. (2) Primarul este demis, de drept, din funcţie, în următoarele cazuri: a) când se constată, după validarea mandatului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că alegerea s-a făcut prin fraudă electorală sau prin orice altă încălcare a legii; b) a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate sau la pierderea drepturilor electorale; c) când şi-a schimbat domiciliul în altă localitate; d) în caz de incompatibilitate; e) când şi-a dat demisia din partidul politic sau din formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau când s-a înscris într-un alt partid politic sau altă formaţiune politică; f) când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanţa de contencios administrativ prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. ARTICOLUL 134.26 Vacanţa funcţiei (1) Vacanţa funcţiei de primar intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. (2) În termen de 30 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de primar, Autoritatea Electorală organizează alegeri pentru un nou primar. ARTICOLUL 134.27 Interimatul funcţiei Dacă funcţia de primar devine vacantă ori dacă primarul este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de către un consilier local, desemnat de consiliul local, cu votul majorităţii membrilor acestuia. ARTICOLUL 134.28 Actele primarului (1) În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz, de către secretarul localităţii. (2) Dispoziţiile primarului sunt publicate pe site-ul primăriei. ARTICOLUL 134.29 Indemnizaţia şi celelalte drepturi Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale primarului se stabilesc prin lege. CAPITOLUL 3 Autorităţile judeţene SECŢIUNEA 1 Consiliul judeţean ARTICOLUL 134.30 Rolul şi competenţa (1) Consiliul judeţean este organ deliberativ care adoptă hotărâri în toate problemele de interes judeţean, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. (2) Consiliul judeţean nu poate adopta hotărâri care sunt contrare rezultatului unui referendum judeţean valabil. (3) Cetăţenii pot aproba hotărâri, prin referendum judeţean, în orice domeniu, inclusiv hotărâri prin care să modifice, să completeze sau să anuleze hotărâri adoptate de consiliul judeţean, cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legii. ARTICOLUL 134.31 Formarea consiliului judeţean (1) Consiliul judeţean este format din primarii localităţilor judeţului. ARTICOLUL 134.32 Organizarea şi funcţionarea Consiliului judeţean Organizarea şi funcţionarea Consiliului judeţean se stabilesc prin lege. SECŢIUNEA a 2-a Prefectul ARTICOLUL 134.33 Rolul prefectului (1) Prefectul este reprezentantul Preşedintelui României pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. (2) Prefectul exercită componenta executivă a autorităţii judeţene. El este şeful administraţiei publice judeţene şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi îl controlează. (3) Prefectul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene, în condiţiile legii. (4) Prefectul conduce serviciile publice judeţene. (5) Prefectul reprezintă judeţul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. (6) Prefectul participă la şedinţele consiliului judeţean şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii. (7) Între prefect, pe de o parte, consiliile locale, primarii, consiliul judeţean, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. (8) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean sau local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa competentă, potrivit legii. (9) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege. ARTICOLUL 134.34 Numirea prefectului (1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, în condiţiile legii. (2) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă moralitate şi competenţă profesională, să se fi remarcat ca buni cunoscători ai realităţilor economice şi sociale ale judeţului pentru care candidează, ca promotori şi realizatori de proiecte pentru îmbunătăţirea acestor realităţi şi să aibă domiciliul în judeţele pentru care candidează de cel puţin 10 ani. (3) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. (4) Mandatul prefectului este de 4 ani şi poate fi înnoit o singură dată." 153. După titlul III.1 se introduce un nou titlu, titlul III.2, astfel: Denumirea titlului va fi: "Asociaţiile comunitare". Titlul va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 134.35 Constituirea şi rolul (1) În localităţile ţării se constituie asociaţii comunitare, din care pot face parte toţi cetăţenii cu drept de vot ai localităţilor. Asociaţiile comunitare se constituie şi în subdiviziunile administrative-teritoriale ale municipiilor. (2) Asociaţiile comunitare asigură cadrul organizatoric prin care cetăţenii ţării participă direct la exercitarea suveranităţii poporului, la luarea deciziilor politice care le afectează viaţa lor şi a comunităţilor lor, prin care ei controlează nemijlocit activitatea autorităţilor locale şi a autorităţilor statului. ARTICOLUL 134.36 Organizarea şi funcţionarea (1) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor comunitare se stabilesc prin lege. Asociaţiile comunitare sunt persoane juridice de drept public. (2) Organul suprem de conducere al asociaţiei comunitare este adunarea generală, la care participă toţi membrii asociaţiei, direct sau prin reprezentanţi aleşi de adunări cetăţeneşti organizate în subunităţile localităţii - cătune, sate, străzi, cartiere etc. - potrivit statutului asociaţiei. (3) Adunarea generală a asociaţiei comunitare se întruneşte o dată la 4 ani, cu două săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui asociaţiei, sau la cererea a cel puţin 5% din numărul membrilor asociaţiei. (4) Adunarea generală a asociaţiei alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al asociaţiei şi un comitet de conducere al asociaţiei, care conduc activitatea asociaţiei între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul asociaţiei. Numărul membrilor comitetului de conducere al asociaţiei este egal cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului local. (5) Persoanele care candidează la funcţia de preşedinte sau de membru al comitetului de conducere al asociaţiei comunitare trebuie să nu fie şi să nu fi fost membri ai unui partid politic. (6) În fiecare judeţ, se constituie Uniunea Judeţeană a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte asociaţiile comunitare din toate localităţile judeţului. În municipiul Bucureşti se constituie Uniunea Municipală a Asociaţiilor Comunitare. (7) Adunarea generală a Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare este formată din preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ai asociaţiilor comunitare componente ale uniunii. (8) Adunarea generală a Uniunii Judeţene a Asociaţiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al uniunii şi un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului judeţean. (9) Adunarea generală a uniunii judeţene se întruneşte o dată la 4 ani, cu trei săptămâni înainte de alegerile locale, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui uniunii, sau la cererea a cel puţin 10% din numărul membrilor uniunii. (10) Se constituie Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, din care fac parte uniunile judeţene ale asociaţiilor comunitare. (11) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare este formată din preşedinţii şi membrii comitetelor de conducere ai uniunilor judeţene ale asociaţiilor comunitare. (12) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare alege, din rândul membrilor săi, un preşedinte al uniunii şi un comitet de conducere al uniunii, care conduc activitatea uniunii între două adunări generale şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute în statutul uniunii. Numărul membrilor comitetului de conducere al uniunii este egal cu jumătate din judeţele ţării plus municipiul Bucureşti. (13) Adunarea generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare se întruneşte o dată la 4 ani, cu patru săptămâni înainte de alegerile parlamentare, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui uniunii, sau la cererea a cel puţin 10% din numărul membrilor uniunii. (14) În cadrul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, funcţionează Sfatul Ţării, ca organ consultativ al Uniunii. (15) Sfatul Ţării este constituit din 51 membri aleşi de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare dintre personalităţile vieţii publice româneşti, în vârstă de peste 50 de ani, care nu au fost şi nu sunt membrii unui partid politic, care s-au remarcat ca luptători pentru drepturile şi libertăţile românilor, ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească viaţa economică şi socială a ţării. (16) Mandatul membrilor Sfatului Ţării este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare. În timpul mandatului, membrii Sfatului Ţării nu pot îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. (17) Sfatul Ţării emite opinii referitoare la toate deciziile care urmează a fi luate de Adunarea Generală a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare, de preşedintele uniunii ori de comitetul de conducere al uniunii. Opiniile Sfatului Ţării sunt publicate pe site-ul Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Comunitare şi în Monitorul Oficial al României. (18) Primarii localităţilor sunt obligaţi să asigure spaţii adecvate pentru întrunirea adunărilor generale ale asociaţiilor comunitare şi a uniunilor acestora, precum şi pentru desfăşurarea activităţii organelor lor de conducere. (19) Adunarea generală a asociaţiei comunitare poate hotărî ca membrii asociaţiei să contribuie, benevol, cu munca lor sau cu sume băneşti, pentru crearea sau achiziţionarea de bunuri care intră şi rămân în proprietatea publică a comunităţii şi în administrarea autorităţii locale. (20) Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii asociaţiilor comunitare, a uniunilor judeţene şi a uniunii naţionale ale asociaţilor comunitare sunt finanţate de la bugetul de stat, potrivit legii. (21) Autorităţile statului şi autorităţile locale sunt obligate să pună la dispoziţia organelor de conducere ale asociaţiilor comunitare toate datele şi informaţiile pe care acestea le solicită, în îndeplinirea atribuţiilor lor constituţionale. ARTICOLUL 134.37 Drepturile asociaţiilor comunitare Asociaţiile comunitare au următoarele drepturi: a) supraveghează modul în care persoanele alese sau numite în funcţii publice îşi îndeplinesc obligaţiile asumate prin contractele electorale sau prin contractele de muncă şi aduc la cunoştinţa Avocatului Poporului şi a Autorităţii Morale orice încălcări ale acestor obligaţii; b) sesizează procuratura atunci când constată că un funcţionar public a încălcat legea; c) culeg propuneri formulate de membrii lor referitoare la soluţionarea problemelor cu care aceştia se confruntă şi le aduc la cunoştinţa autorităţilor locale şi autorităţilor statului; d) asigură consilierea membrilor lor în formularea de propuneri de hotărâri care trebuie adoptate de consiliul local, sau prin referendum, ori în formularea de iniţiative legislative, care trebuie adoptate de Parlament, sau prin referendum; e) asigură consilierea membrilor lor în iniţierea de referendumuri locale, judeţene şi naţionale; f) organizează investigaţii şi cercetări asupra consecinţelor pe care hotărârile autorităţilor locale şi ale autorităţilor statului le au asupra vieţii cetăţenilor, asupra localităţilor, asupra judeţelor, asupra ţării, în urma cărora întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor; g) organizează investigaţii şi cercetări asupra modului în care sunt cheltuiţi banii bugetelor locale, ai bugetelor judeţene şi ai bugetului de stat, în urma cărora întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor şi a Curţii de Conturi; h) organizează investigaţii şi cercetări asupra consecinţelor negative pe care activităţile desfăşurate de agenţii economici le au asupra vieţii, asupra patrimoniului natural şi cultural al localităţilor ţării, în urma cărora întocmesc rapoarte, pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor, a autorităţilor locale şi autorităţilor statului, cu atribuţii în contracararea acestor consecinţe; i) organizează investigaţii şi cercetări asupra modului în care autorităţile statului şi autorităţile locale îşi îndeplinesc atribuţiile stabilite prin Constituţie şi prin lege, în urma cărora întocmesc rapoarte pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor şi a autorităţilor respective; j) organizează manifestaţii ale membrilor lor împotriva actelor normative adoptate de autorităţile locale ori de autorităţile statului prin încălcarea legii, împotriva acţiunilor acestor autorităţi care încalcă drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor, precum şi împotriva agenţilor economici a căror activitate are consecinţe negative asupra vieţii, asupra patrimoniului natural şi cultural al localităţilor ţării; k) emit opinii asupra proiectelor de hotărâri care urmează a fi adoptate de consiliile locale sau judeţene, sau prin referendum, pe care le aduc la cunoştinţa consiliilor respective şi a membrilor lor; l) emit opinii asupra proiectelor de acte normative care urmează a fi adoptate de Guvern şi de ministere, pe care le aduc la cunoştinţa Guvernului şi a membrilor lor; m) emit opinii asupra proiectelor de legi care urmează a fi adoptate de Parlament, sau prin referendum, pe care le aduc la cunoştinţa Parlamentului şi a membrilor lor; n) emit opinii asupra persoanelor care candidează pentru ocuparea funcţiilor publice, pe care le aduc la cunoştinţa membrilor lor, a electoratului şi a autorităţilor mandatate cu numirea în funcţii publice; o) numesc reprezentanţii lor în comisiile de evaluare şi selecţie ale proiectelor finanţate de la Fondul Naţional de Capital Distributiv; p) numesc reprezentanţii lor în Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Mediatic Naţional, Consiliul Financiar Naţional, Consiliul Electoral Naţional, Consiliul Statistic Naţional, Consiliul Naţional de Integritate, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă, Tehnologie, Inovare şi Dezvoltare, în consiliile tehnico-ştiinţifice ale ministerelor, în consiliile de supraveghere ale Băncii Naţionale a României, Fondului Naţional de Capital Distributiv, Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice, Fondului Naţional de Şomaj, Fondului Naţional Capitalizat pentru Asigurări de Sănătate, Casei de Economii şi Consemnaţiuni, regiilor naţionale şi locale, în comisiile permanente şi speciale ale Parlamentului, ale consiliilor judeţene şi ale consiliilor locale, în birourile electorale." 154. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă, pe încurajarea muncii productive şi pe distribuirea echitabilă a rezultatelor activităţii economice între participanţii la această activitate. (2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure: a) libertatea comerţului cu protejarea concurenţei loiale; b) împiedicarea speculei şi a însuşirii de venituri necuvenite; c) remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, prin creşterea continuă a ponderii remunerării muncii în valoarea totală a veniturilor create în economia naţională; d) distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, prin reducerea continuă a raportului dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut realizat în economia naţională; e) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc. şi pentru crearea de capital public; f) constituirea şi administrarea Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice, astfel încât pensia publică să fie cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege; g) protejarea capitalului naţional, astfel încât acesta să deţină o pondere crescândă în totalul capitalului utilizat în economia naţională; h) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel încât valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii româneşti să deţină o pondere crescândă în produsul intern brut al ţării; i) dezvoltarea sustenabilă a economiei naţionale, prin exploatarea resurselor naturale ale ţării, în concordanţă cu interesul naţional, fără a compromite posibilităţile de satisfacere a nevoilor generaţiilor următoare; j) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării; k) ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic; l) dezvoltarea economică echilibrată a tuturor localităţilor şi judeţelor ţării; m) aplicarea politicilor de dezvoltate economică ale Uniunii Europene, în concordanţă cu interesul naţional. (3) Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2) literele c)-h) şi să publice nivelul şi dinamica acestor indicatori în Anuarul statistic al României. (4) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al României sunt obligaţi să includă indicatorii economici prevăzuţi la alineatul (2) în programele naţionale de dezvoltare ale României supuse aprobării poporului în campaniile pentru alegerile prezidenţiale. (5) Este interzisă încheierea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituţiile publice şi autorităţile locale române, pe de o parte, şi terţi, pe de altă parte." 155. După articolul 135 se introduce un nou articol, 135.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional de Capital Distributiv". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.1 (1) Fondul Naţional de Capital Distributiv este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului. (2) Veniturile Fondului Naţional de Capital Distributiv se formează din următoarele surse: a) impozitul progresiv pe proprietăţi; b) venituri din capitalul aflat în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv; c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor; d) alte surse prevăzute de lege. (3) Impozitul progresiv pe proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul (2), să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a 20% din produsul intern brut al României, în fiecare an. (4) Veniturile colectate la Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt folosite pentru împroprietărirea cu capital productiv a cetăţenilor ţării şi pentru crearea de capital productiv aflat în proprietate publică, potrivit legii. (5) În primii 10 ani de funcţionare a Fondului Naţional de Capital Distributiv, fiecare cetăţean major al României este îndreptăţit să primească de la Fondul Naţional de Capital Distributiv suma de 100.000 de lei, pe care trebuie să o folosească pentru cumpărarea de capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente etc. (6) Cetăţenii majori ai României vor primi cele 100.000 de lei, eşalonat, pe parcursul celor 10 ani. (7) Cetăţenii pot accesa cele 100.000 euro ca persoane fizice autorizate sau ca asociaţi în persoane juridice cu scop lucrativ: asociaţii familiale, societăţi comerciale, cooperative etc. (8) Selecţia cererilor de finanţare se face prin concursuri de proiecte, organizate de Fondul Naţional de Capital Distributiv, potrivit legii. (9) Începând cu anul 11 de funcţionare a Fondului Naţional de Capital Distributiv, vor fi împroprietăriţi cu capital de la Fondul Naţional de Capital Distributiv numai tinerii cetăţeni români, la împlinirea vârstei de 18 ani. Suma cu care va fi împroprietărit fiecare tânăr cetăţean român va fi stabilită prin lege. (10) Întregul capital aflat în proprietatea privată a statului român la data intrării în vigoare a prezentei legi trece în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv. (11) Întregul capital vândut ilegal de satul român până la data intrării în vigoare a prezentei legi este confiscat şi este trecut în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv. (12) Fondul Naţional de Capital Distributiv este împuternicit să folosească o parte din veniturile sale pentru răscumpărarea capitalului vândut legal de statul român până la intrarea în vigoare a prezentei legi. După răscumpărare, acest capital trece în administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv. (13) Fondul Naţional de Capital Distributiv este obligat să ofere spre vânzare întregul capital intrat în administrarea sa beneficiarilor Fondului, care îl pot cumpăra numai cu sumele primite de la Fond. (14) Fondul Naţional de Capital Distributiv finanţează integral valoarea proiectelor iniţiate de beneficiarii Fondului, care sunt aprobate a fi cofinanţate şi din alte surse, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, urmând să recupereze de la finanţatorii respectivi părţile cofinanţate de aceştia, potrivit legii. (15) Fondul Naţional de Capital Distributiv poate înfiinţa societăţi comerciale pe acţiuni având ca scop crearea de capacităţi de producţie noi în diverse ramuri ale economiei naţionale. După punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie, Fondul oferă spre vânzare acţiunile respectivelor societăţi comerciale, care pot fi cumpărate numai de beneficiarii Fondului, în limita sumelor primite de la Fond. (16) Activele create sau achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate. Ele pot fi lăsate moştenire, potrivit legii. (17) Tinerii, în vârstă de până la 35 de ani, care nu au şi nu au avut o locuinţă în proprietate, pot opta ca jumătate din cota lor individuală să fie folosită pentru plata parţială sau integrală a preţului primei lor locuinţe. (18) Fondul Naţional de Capital Distributiv este condus de un administrator, numit de Preşedintele României. (19) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă moralitate şi competenţă profesională şi să se fi remarcat ca autor, promotor şi realizator de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti. (20) Funcţia de administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. (21) În exercitarea atribuţiilor sale, administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv emite decizii care se publică pe site-ul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi în Monitorul Oficial al României. (22) În cadrul Fondului Naţional de Capital Distributiv, funcţionează Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al administratorului Fondului Naţional de Capital Distributiv. (23) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele României. (24) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti. (25) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui României. (26) Consiliul de supraveghere avizează toate deciziile administratorului Fondului Naţional de Capital Distributiv. Avizele Consiliului de supraveghere se publică pe site-ul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi în Monitorul Oficial al României. (27) Organizarea şi funcţionarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin lege." 156. După articolul 135.1 se introduce un nou articol, 135.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.2 (1) Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice se alimentează, potrivit legii, din următoarele surse: a) contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori; b) vărsăminte de la Fondul Naţional de Capital Distributiv; c) alocaţii de la bugetul de stat. (3) Cetăţenii pot participa şi la fonduri de pensii private, care sunt facultative. (4) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de el în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege. (5) Pensiile de la Fondul Naţional Capitalizat de Pensii Publice se calculează şi se acordă pe baza principiului contributivităţii. (6) Veniturile Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice sunt folosite pentru plata pensiilor cuvenite participanţilor la Fond. (7) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice sunt păstrate la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, în depozite purtătoare de dobânzi, sau investite în valori imobiliare emise de persoane juridice române. (8) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat. (9) Prevederile alineatelor (18)-(27) ale articolului 135.1 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional Capitalizat de Pensii Publice." 157. După articolul 135.2 se introduce un nou articol, 135.3, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional de Şomaj". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.3 (1) Fondul Naţional de Şomaj este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional de Şomaj se alimentează cu contribuţiile pentru şomaj plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Naţional de Şomaj cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii. (3) Contribuţiile pentru şomaj sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizaţie de şomaj de 6 luni de o valoare cât mai apropiată de valoarea salariului mediu realizat de el în ultimii 3 ani de angajare. (4) Veniturile Fondului Naţional de Şomaj sunt folosite pentru plata indemnizaţiilor de şomaj cuvenite participanţilor la Fond. (5) Prevederile alineatelor (7)-(9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional de Şomaj." 158. După articolul 135.3 se introduce un nou articol, 135.4, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional Capitalizat pentru Asigurări de Sănătate". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.4 (1) Fondul Naţional Capitalizat pentru Asigurări de Sănătate este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional Capitalizat pentru Asigurări de Sănătate se alimentează, potrivit legii, din următoarele surse: a) contribuţiile pentru asigurări de sănătate plătite de salariaţi şi angajatori; b) vărsăminte de la Fondul Naţional de Capital Distributiv; c) alocaţii de la bugetul de stat. (3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond plata serviciilor medicale şi medicamentelor de care are nevoie. (4) Prevederile alineatelor (7)-(9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional Capitalizat pentru Asigurări de Sănătate." 159. După articolul 135.4 se introduce un nou articol, 135.5, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional pentru Inovare". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.5 (1) Fondul Naţional pentru Inovare este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional pentru Inovare se alimentează cu redevenţele plătite pentru fabricarea produselor şi utilizarea tehnologiilor realizate prin aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor finanţate de Fond. În caz de nevoie, statul român poate sprijini Fondul Naţional pentru Inovare cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit legii. (3) Veniturile Fondului Naţional pentru Inovare sunt folosite pentru finanţarea activităţii de cercetare aplicată efectuată pentru transformarea invenţiilor şi ideilor inovatoare în noi tehnologii şi produse destinate comercializării. (4) Prevederile alineatelor (7)-(9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional pentru Inovare." 160. După articolul 135.5 se introduce un nou articol, 135.6, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional pentru Mediu". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.5 (1) Fondul Naţional pentru Mediu este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional pentru Mediu se alimentează cu amenzile plătite pentru alterarea mediului. (3) Veniturile Fondului Naţional pentru Mediu sunt folosite pentru refacerea mediului alterat şi pentru menţinerea echilibrului ecologic. (4) Prevederile alineatelor (7)-(9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional pentru Mediu." 161. După articolul 135.6 se introduce un nou articol, 135.7, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Naţional Valutar de Rulment". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.7 (1) Fondul Naţional Valutar de Rulment este instituţie publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional Valutar de Rulment se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de active valutare cu sumele băneşti provenite din: a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României; b) excedentele bugetului de stat. (3) Fondul Naţional Valutar de Rulment se completează cu veniturile produse de activele valutare deţinute de Fond. (4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea Fondul Naţional Valutar de Rulment. (5) Este interzisă acordarea de împrumuturi din Fondul Naţional Valutar de Rulment. (6) Activele valutare deţinute de Fondul Naţional Valutar de Rulment sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu. (7) Activele valutare deţinute de Fondul Naţional Valutar de Rulment se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice. (8) Prevederile alineatelor (8) şi (9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Fondului Naţional Valutar de Rulment." 162. După articolul 135.7 se introduce un nou articol, 135.8, astfel: Denumirea articolului va fi: "Casa de Economii şi Consemnaţiuni". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.8 (1) Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărei capital se află în proprietate publică şi în administrarea statului român. (2) Casa de Economii şi Consemnaţiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire şi de bună gospodărire a banului, precum şi păstrarea în siguranţă a disponibilităţilor băneşti ale cetăţenilor ţării şi investirea acestora pentru creşterea capacităţilor de producţie ale ţării. (3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiţii întreprinderilor mici şi mijlocii. (4) Depozitele băneşti constituite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sunt garantate integral de statul român, potrivit legii. (4) Profiturile realizate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv. (5) Prevederile alineatelor (8) şi (9) ale articolului 135.2 se aplică, în mod corespunzător, şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni." 163. După articolul 135.8 se introduce un nou articol, 135.9, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regiile autonome". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.9 (1) Regiile autonome sunt agenţi economici, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate producţia şi furnizarea de bunuri şi servicii de uz şi de interes public, prin administrarea capitalului aflat în proprietate publică. (2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naţionale care au caracter de monopol natural sau monopol de stat ori care prezintă importanţă strategică pentru poporul român, în ansamblul său, sau pentru comunităţile locale ale ţării. (3) Regiile autonome se înfiinţează, prin lege, în subordinea Guvernului, sau prin hotărâre a consiliului local, în subordinea primarului localităţii. (4) Profiturile realizate de regiile autonome se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv. (5) Toate societăţile şi companiile naţionale care exploatează activităţi constituind monopol de stat se reorganizează ca regii autonome. (6) Regia Autonomă este condusă de un administrator, numit de Preşedintele României, pentru regiile subordonate Guvernului, şi de primar, pentru regiile subordonate consiliului local. (7) Administratorul Regiei Autonome trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă moralitate şi competenţă profesională şi să se fi remarcat ca autor, promotor şi realizator de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei naţionale ori a economiei locale, după caz. (8) Funcţia de administrator al Regiei Autonome este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată. (9) În exercitarea atribuţiilor sale, administratorul Regiei Autonome emite decizii care se publică pe site-ul Regiei şi în Monitorul Oficial al României. (10) În cadrul Regiei Autonome, funcţionează Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al administratorului Regiei. (11) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul de activitate al Regiei, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, sau de Asociaţia Comunitară, după caz, ei fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele României, ori de primarul localităţii, după caz. (12) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei naţionale, a economiei locale, după caz. (13) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin deciziile celor care i-au numit. (14) Consiliul de supraveghere avizează toate deciziile Administratorului Regiei Autonome. Avizele Consiliului de supraveghere se publică pe site-ul Regiei şi în Monitorul Oficial al României. (15) Organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome se stabilesc prin lege." 164. După articolul 135.8 se introduce un nou articol, 135.9, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regimul monopolului de stat". "Articolul 135.9 (1) Constituie monopol de stat: a) fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a armamentului, muniţiilor şi explozibililor; b) producerea şi importul, în vederea comercializării, a medicamentelor şi substanţelor stupefiante; c) extracţia şi prelucrarea, în vederea comercializării, a bogăţiilor subsolului; d) exploatarea şi comercializarea resurselor de apă; e) exploatarea căilor ferate şi a drumurilor publice; f) transportul, distribuţia şi comercializarea energiei electrice; g) exploatarea fondului forestier aflat în proprietate publică; h) producerea şi emisiunea de mărci poştale şi timbre fiscale; i) fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a alcoolului şi a băuturilor spirtoase distilate; j) fabricarea şi importul, în vederea comercializării, a produselor de tutun şi a hârtiei pentru ţigarete; k) organizarea şi exploatarea sistemelor de joc cu miză, directe sau disimulate; l) organizarea şi exploatarea pronosticurilor sportive. (2) Nu constituie monopol de stat fabricarea băuturilor alcoolice în gospodăriile personale pentru consum propriu. (3) Administrarea monopolurilor de stat prevăzute la alineatul (1) se face de către statul român. (4) Exploatarea activităţilor constituind monopol de stat se face de către instituţii publice sau regii autonome de profil, constituite în subordinea Guvernului sau a autorităţilor locale, pe baza de licenţe eliberate de ministerul de resort. (5) Este interzisă exploatarea activităţilor care constituie monopol de stat de către entităţi private." 165. După articolul 135.9 se introduce un nou articol, 135.10, astfel: Denumirea articolului va fi: "Rezervele internaţionale ale României". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.10 (1) Rezervele internaţionale ale României sunt alcătuite din aur deţinut în tezaur în ţară. (2) Rezervele internaţionale ale României se creează, potrivit legii, prin cumpărarea de aur cu sumele băneşti provenite din: a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României; b) excedentele bugetului de stat. (3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea rezervelor internaţionale ale României. (4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României. (5) Rezervele internaţionale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu. (6) Rezervele internaţionale ale României se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice." 166. După articolul 135.10 se introduce un nou articol, 135.11, astfel: Denumirea articolului va fi: "Protejarea concurenţei loiale" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.11 (1) Legea trebuie să interzică şi să sancţioneze orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea liberei concurenţe în cadrul pieţei naţionale şi, în special, cele care: a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare; b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile; c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare; d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial; e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. (2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul alineatului (1) sunt nule de drept. (3) Legea trebuie să interzică şi să sancţioneze folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa naţională sau pe o parte semnificativă a acesteia." 167. După articolul 135.11 se introduce un nou articol, 135.12, astfel: Denumirea articolului va fi: "Protecţia consumatorilor". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.12 (1) Legea trebuie să dispună măsuri care să protejeze sănătatea, siguranţa şi interesele economice ale consumatorilor şi să asigure exercitarea dreptului consumatorilor la informare, educare şi organizare în vederea apărării intereselor lor. (2) Legea trebuie să prevadă proceduri simple şi operative pentru rezolvarea cererilor consumatorilor şi ale organizaţiilor acestora. (3) Nimeni nu poate fi obligat să plătească preţul unui bun care nu i-a fost livrat, sau al unei lucrări care nu i-a fost executată ori al unui serviciu care nu i-a fost prestat. Contractele care încalcă această dispoziţie sunt lovite de nulitate absolută. (4) În executarea contractelor de prestări servicii cu furnizare continuă, la prima factură neplătită la termen, contractul este reziliat şi prestarea serviciului este oprită. Continuarea prestării serviciului se face pe cheltuiala prestatorului. (5) Nimeni nu poate fi obligat să plătească penalităţi de întârziere mai mari decât valoarea datoriei, indexată cu indicele inflaţiei." 168. Articolul 136 se abrogă. 169. Articolul 137 se abrogă. 170. Articolul 138 se modifică şi se completează astfel: Alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins: "(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor şi fondurile prevăzute la articolele 135.1-135.7 din Constituţie. (2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului." După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins: "(2.1) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente. (2.2) Autorităţile locale executive sunt obligate să prezinte spre aprobarea autorităţilor locale deliberative numai bugete locale echilibrate sau cu excedente. (2.3) Legea stabileşte principiile ce trebuie respectate în alocarea de subvenţii de la bugetul de stat către bugetele locale. (2.4) Legea prin care este aprobat bugetul de stat precizează sumele alocate de la bugetul de stat pentru fiecare judeţ, comună ori oraş, astfel încât să se asigure resursele financiare cerute de funcţionarea normală a tuturor instituţiilor publice locale." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Dacă legea bugetului de stat, respectiv, hotărârea de aprobare a bugetului local, nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat, respectiv bugetul local, al anului precedent, până la adoptarea noului buget. În cazul în care bugetul de stat nu este aprobat cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate, potrivit legii." După alineatul (5) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(5.1) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale. (5.2) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condiţiile legii." 171. Articolul 139 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege." 172. Articolul 140 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a capitalului aflat în proprietate publică şi a resurselor financiare ale statului şi ale autorităţilor locale. În condiţiile legii, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului şi Preşedintelui României un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând neregulile constatate şi răspunderile materiale şi penale ale celor implicaţi în gestiunea bugetului public naţional. Raportul anual este depus la Parlamentului şi la Preşedintele României şi este publicat în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Curţii de Conturi, cel mai târziu pe data de 30 iunie a anului următor celui la care se referă." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(2.1) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului şi Preşedintelui României un raport asupra modului în care a fost gestionat capitalul aflat în proprietate publică şi în administrarea statului şi a autorităţilor locale în anul financiar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate şi răspunderile materiale şi penale ale celor implicaţi în gestiunea acestui capital. Raportul anual este depus la Parlamentul şi la Preşedintele României şi este publicat în Monitorul Oficial al României şi pe site-ul Curţii de Conturi, cel mai târziu pe data de 30 iunie a anului următor celui la care se referă. Primul raport anual întocmit după intrarea în vigoare a prezentei legi se referă şi la modul în care a fost gestionat întregul capital trecut în proprietatea statului şi a autorităţilor locale prin Legea 15/1990, cuprinzând neregulile constatate şi răspunderile materiale şi penale ale celor implicaţi în administrarea acestui capital." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) La cererea Parlamentului, a Preşedintelui României, sau a cel puţin 10.000 de cetăţeni cu drept de vot, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate." După alineatul (3) se introduc şapte noi alineate, cu următorul cuprins: "(3.1) Curtea de Conturi este condusă de un Preşedinte, ales de popor. (3.2) Prevederile articolului 134.1, alineatele (14)-(18), se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Curţii de Conturi. (3.3) În cadrul Curţii de Conturi funcţionează Consiliul de supraveghere, ca organ consultativ al Preşedintelui Curţii de Conturi. (3.4) Consiliul de supraveghere este constituit din 7 experţi în domeniul finanţelor, din care 3 sunt propuşi de organizaţiile profesionale ale economiştilor din România, legal constituite, şi 4 sunt propuşi de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Comunitare, toţi fiind validaţi, în funcţie, de Preşedintele Curţii de Conturi. (3.5) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului de supraveghere sunt specialişti de înaltă calificare, personalităţi ale vieţii publice, care s-au remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să îmbunătăţească funcţionarea economiei româneşti. (3.6) Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere este de 6 ani şi poate fi reînnoit o singură dată, prin decizia Preşedintelui Curţii de Conturi. (3.7) Consiliul de supraveghere avizează toate deciziile Preşedintelui Curţii de Conturi. Avizele Consiliului de supraveghere se publică pe site-ul Curţii de Conturi şi în Monitorul Oficial al României." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Cei 18 controlori de conturi ai Curţii sunt numiţi de Preşedintele Curţii de Conturi pentru un mandat de 4 ani, care poate fi înnoit o singură dată. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului lor. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători." Alineatul (5) se abrogă. Alineatul (6) va avea următorul cuprins: "(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Preşedintele Curţii de Conturi, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege." După alineatul (6) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(6.1) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege." 173. Articolul 141 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare. (2) Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ai societăţii civile." 174. Articolul 142 se modifică şi se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, din care un Preşedinte, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat şi opt judecători, numiţi de Preşedintele Curţii Constituţionale, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi înnoit o singură dată." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Prevederile articolelor 81, alineatele (2)-(4), 82, alineatul (2), 83, 84, 95, 96 şi 97, se aplică, în mod corespunzător, şi Preşedintelui Curţii Constituţionale." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale este validat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Dacă funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale devine vacantă ori dacă Preşedintele Curţii Constituţionale este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de un judecător din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti." După alineatul (5) se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(6) Preşedintele Curţii Constituţionale este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Parlamentului ori a cel puţin 250.000 cetăţeni cu drept de vot. (7) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege." 175. Articolul 143 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Condiţii pentru numire şi alegere". Cuprinsul articolului va fi: "(1) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi probitate morală, să nu fi fost membri ai unui partid politic, să nu fi fost aleşi sau numiţi într-o funcţie publică din partea unui partid politic, să se fi remarcat ca autori, promotori şi realizatori de proiecte menite să asigure îmbunătăţirea organizării şi funcţionării statului român. (2) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale trebuie să prezinte electoratului lista celor 8 persoane pe care le va numi în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, dacă va fi ales. (3) Candidaţii la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale trebuie să prezinte electoratului Programul apărării Constituţiei, pentru realizarea căruia se obligă să acţioneze, în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale, dacă va fi ales. (4) Programul apărării Constituţiei constituie contractul electoral al candidatului. El va fi semnat de candidatul la funcţia de Preşedinte al Curţii Constituţionale, va fi tipărit şi pus la dispoziţia electoratului, pe toată durata campaniei electorale. Un exemplar al acestui document va fi depus la Autoritatea Electorală, înainte de începerea campaniei electorale." 176. Articolul 144 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată." 177. Articolul 145 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Independenţa". Cuprinsul articolului va fi: "Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor." 178. Articolul 146 se modifică şi avea următorul cuprins: "a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Parlamentului, a Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot, precum şi, din oficiu; c) se pronunţă asupra constituţionalităţii Regulamentului Parlamentului, la sesizarea Preşedintelui Parlamentului, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot, precum şi, din oficiu; d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Preşedintele Curţii Constituţionale, de Preşedintele Autorităţii Judecătoreşti, de Avocatul Poporului, de cel puţin 10.000 cetăţeni cu drept de vot, ca şi de judecătorii care constată că se confruntă cu legi neconstituţionale, în exerciţiul funcţiei lor; e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile statului, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Parlamentului, a Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui Autorităţii Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a Preşedintelui Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii Morale, a Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui Curţii de Conturi, sau la iniţiativa Preşedintelui Curţii Constituţionale; f) veghează la respectarea prevederilor Constituţiei referitoare la alegerea membrilor Parlamentului, a Preşedintelui României, a Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui Autorităţii Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a Preşedintelui Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii Morale, a Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui Curţii de Conturi şi confirmă rezultatele sufragiilor; g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiilor de Preşedinte al României, de Preşedinte al Autorităţii Judecătoreşti, de Preşedinte al Autorităţii Mediatice, de Preşedinte al Autorităţii Financiare, de Preşedinte al Autorităţii Electorale, de Preşedinte al Autorităţii Statistice, de Preşedinte al Autorităţii Morale, de Preşedinte al Autorităţii Ştiinţifice şi de Preşedinte al Curţii de Conturi şi comunică cele constatate Parlamentului şi celorlalte autorităţi ale statului interesate; h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, Preşedintelui Autorităţii Judecătoreşti, a Preşedintelui Autorităţii Mediatice, a Preşedintelui Autorităţii Financiare, a Preşedintelui Autorităţii Electorale, a Preşedintelui Autorităţii Statistice, a Preşedintelui Autorităţii Morale, a Preşedintelui Autorităţii Ştiinţifice şi a Preşedintelui Curţii de Conturi; i) veghează la respectarea prevederilor Constituţiei referitoare la organizarea şi validarea referendumurilor şi confirmă rezultatele acestora; j) verifică îndeplinirea condiţiilor stabilite de Constituţie pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni." 179. Articolul 147 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Parlamentului, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Preşedintele României, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept." După alineatul 4 se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins: "(5) Poporul poate, prin referendum naţional, să modifice, să completeze, sau să anuleze orice decizie a Curţii Constituţionale. (6) Judecătorii Curţii Constituţionale răspund juridic, individual, pentru prejudiciile produse poporului român de deciziile Curţii Constituţionale pentru care au votat." 180. Titlul VI se abrogă. 181. Articolul 150 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot." Alineatul (2) se abrogă. 182. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei trebuie adoptat de Parlament, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi. (2) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea de revizuire iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Autoritatea Electorală organizează referendum, în 30 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Parlament. (3) În cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate. (4) Proiectul de revizuire aprobat de Parlament se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării. (5) Revizuirea Constituţiei este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum." 183. Articolul 152 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar, indivizibil, democratic şi social al statului român, integritatea teritoriului, controlul poporului asupra statului, separaţia şi independenţa autorităţilor statului, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." 184. Articolul 154 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Consiliul Legislativ, în termen de 180 zile de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta lege şi va face Parlamentului sau, după caz, Preşedintelui României, propuneri corespunzătoare. În acelaşi termen, vor fi iniţiate şi adoptate toate legile privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor statului şi autorităţilor locale prevăzute de prezenta lege, ca şi celelalte legi necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi." 185. Articolul 155 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare la data intrării în vigoare a prezentei legi se dezbat şi se aprobă potrivit dispoziţiilor prezentei legi." Alineatele (4), (5) şi (6) se abrogă. ART. II Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alineatul (3) din Constituţia României. Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă.
┌────┬────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Nr. │ Nume şi prenume │ Domiciliu │Semnătura│
│crt.│ │ │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│1 │ANGHEL Alexandru │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Drumul Taberei nr. 76, │ │
│ │ │bl. M39, sc. A, ap. 10 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│2 │ANTONESCU Marian │Oraşul Urlaţi, judeţul Prahova, str. 1 Mai nr. 37 C │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│3 │ANTONESCU Tudor │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, str. Poiana Câmpina nr. 5, │ │
│ │ │bl. A7, sc. 1, et. 4, ap. 17 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│4 │AVRĂMUŢĂ Cezar-Cătălin │Municipiul Bucureşti, sectorul 3, Aleea Fizicienilor nr. 19, │ │
│ │ │bl. 2B, sc. 2, et. 8, ap. 107 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│5 │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│6 │BĂLĂCEANU Virgil │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, Calea 13 Septembrie nr. 103,│ │
│ │ │bl. 99, sc. 1, et. 4, ap. 11 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│7 │BĂLIN Gheorghe │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, Str. Preciziei nr. 16, │ │
│ │ │bl. F3, sc. 1, ap. 11 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│8 │BERECHET Mariana │Municipiul Bucureşti, sectorul 3, str. Lucreţiu Pătrăşcanu │ │
│ │ │nr. 7, bl. G2, sc. 1, et. 8, ap. 238 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│9 │BREZEANU Lucreţia- │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, Str. Verigei nr. 6, bl. 2, │ │
│ │Eugenia │sc. 3, et. 10, ap. 142 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│10 │CEAUŞU Gheorghe │Judeţul Ilfov, satul Buda (comuna Cornetu), Str. Zorilor │ │
│ │ │nr. 42 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│11 │CHIŢU Alexandrina │Municipiul Bucureşti, sectorul 4, Şos. Giurgiului nr. 117, │ │
│ │ │bl. 4, sc. 2, et. 7, ap. 63 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│12 │COJOCARU Constantin │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Turda nr. 116, bl. 36, │ │
│ │ │sc. A, et. 2, ap. 10 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│13 │COLCEAG Florian │Satul Mogoşoaia (comuna Mogoşoaia), judeţul Ilfov, │ │
│ │ │Str. Vânătorilor nr. 2B │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│14 │COROI Vasile │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, şos. Fundeni nr. 231, │ │
│ │ │bl. 114B, sc. B, et. 2, ap. 56 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│15 │DIMA Petrică │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, şos. Colentina nr. 3A, │ │
│ │ │bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│16 │DOROHOIANU Constantin- │Judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, satul Uricani (comuna │ │
│ │Dan │Miroslava) │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│17 │DOROHOIANU Vasilică │Judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, Tre. Păun nr. 3 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│18 │FLORESCU Giani-Mircea │Municipiul Caracal, judeţul Olt, intr. Buzeşti nr. 8, bl. B1, │ │
│ │ │sc. 2, et. 1, ap. 5 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│19 │GERMAN Iustin Gabriel │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Cetatea de Baltă nr. 22│ │
│ │ │bl. O6, sc. A, et. 7, ap. 44 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│20 │GLIGOR Viorel │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, aleea Deda nr. 2, bl. 79, │ │
│ │ │sc. 2, et. 3, ap. 57 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│21 │GREC Paul-Ruben │Judeţul Arad, oraşul Curtici, Str. Primăriei nr. 37 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│22 │HUŢU Mihaela-Laura │Satul Domneşti (comuna Domneşti), judeţul Ilfov, │ │
│ │ │str. T. Vladimirescu nr. 309, vila 81 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│23 │ILIE Marian │Municipiul Bucureşti, sectorul 4, str. Sg. Ion Iriceanu nr. 20│ │
│ │ │bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│24 │IONESCU Tudor │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Ion Berindei nr. 1, │ │
│ │ │bl. S22, sc. D, et. 9, ap. 169 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│25 │MAGHERU Otilia │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, Str. Jiului nr. 6, bl. 6, │ │
│ │ │sc. A, et. 3, ap. 12 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│26 │MANEA Dumitru │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Barbu Lăutaru nr. 8, │ │
│ │ │bl. 23, sc. A, ap. 50 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│27 │MANEA Vasile │Municipiul Bucureşti, sectorul 4, Str. Albinelor nr. 32, │ │
│ │ │bl. 32, sc. 2, ap. 38 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│28 │MĂRGOI Mihai │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Ştirbei Vodă nr. 164, │ │
│ │ │bl. 21A, sc. 1, ap. 36 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│29 │MIDUŞ Violeta │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, bd. 1 Mai nr. 39, bl. C15, │ │
│ │ │sc. 1, et. 5, ap. 24 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│30 │MIHAIL Georgeta │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, str. Humuleşti nr. 4, │ │
│ │ │bl. S1, sc. 3, et. 1, ap. 47 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│31 │MILEA Edmond │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Coteşti nr. 22 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│32 │MOLDOVANU Cezărel │Satul Plopii-Slăviţeşti, judeţul Teleorman, comuna │ │
│ │ │Plopii-Slăviţeşti │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│33 │MUREŞANU Varga-Lucian │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, Str. Amurgului nr. 10, │ │
│ │ │bl. D5, sc. 1, et. 2, ap. 44 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│34 │NAE Emil-Marian │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Ruxandra Mihaela Marcu │ │
│ │ │nr. 4, bl. B5, sc. 3, ap. 49 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│35 │NĂSTASE Gabriel │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, str. Slt. Popa nr. 5, │ │
│ │ │bl. 15B, sc. 1, et. 4, ap. 23 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│36 │ONOFREI Ghiocel │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Ştirbei Vodă nr. 97, │ │
│ │ │bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│37 │POPA Cătălin-Constantin │Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, str. G-ral Eremia │ │
│ │ │Grigorescu nr. 20, bl. 64, sc. A, et. 1, ap. 5 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│38 │POPA Elena │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Gen. Nicolae C. Dona │ │
│ │ │nr. 5, sc. 2, et. 2, ap. 9 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│39 │PUŞCAŞU Ioan │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, Aleea Meseriaşilor nr. 2, │ │
│ │ │bl. C91, sc. B, et. 8, ap. 104 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│40 │RÎŞNIŢĂ Gheorghe │Oraşul Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, Str. Pinilor nr. 1A │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│41 │ROMAN Nicolae │Municipiul Bucureşti, sectorul 5, Drm. Crăiţelor nr. 206 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│42 │ROŞCA Ioan │Canada, Anjou-Quebec, 7191 De L'Alsace # 102 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│43 │ROTARU Neculai │Municipiul Bârlad, judeţul Vaslui, Bd. Primăverii nr. 21 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│44 │SAVU Vasile │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Bozieni nr. 4, bl. 834,│ │
│ │ │sc. 1, ap. 1 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│45 │STĂNCESCU Andrei │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, bd. 1 Mai nr. 30, bl. OD 15,│ │
│ │ │sc. F, ap. 204 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│46 │STĂNECI-TRAŞCĂ Dumitru │Municipiul Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, str. G-ral Ghe. │ │
│ │ │Magheru nr. 5, bl. C, sc. C, ap. 9 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│47 │ŞTEFĂNESCU Gabriel- │Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, str. Huşi nr. 11, bl. │ │
│ │Marian │B36, sc. 3, et. 2, ap. 35 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│48 │ │ │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│49 │TRAŞCĂ Cristian │Municipiul Bucureşti, sectorul 6, str. Olăneşti nr. 4, bl. │ │
│ │ │43A, sc. 1, et. 5, ap. 30 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│50 │TUDORACHE Constantin │Municipiul Bucureşti, sectorul 2, şos. Ştefan cel Mare nr. 36,│ │
│ │ │bl. 30B, sc. 2, et. 6, ap. 62 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│51 │VĂDUVA Nicolaie │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Nicolae G. Caramfil │ │
│ │ │nr. 58-60, bl. 21B, sc. 1, et. 1, ap. 8 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│52 │VOLF Luiza-Tanţa │Municipiul Bucureşti, sectorul 1, Str. Barierei nr. 27, ap. 1 │ │
├────┼────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│53 │ZAMFIRESCU Gheorghe- │Satul Mogoşoaia (comuna Mogoşoaia), judeţul Ilfov, Str. │ │
│ │Florin │Turmelor nr. 10 │ │
└────┴────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┘
AVIZ referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R879 din 30.05.2016, CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează negativ iniţiativa legislativă, pentru următoarele considerente: 1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituţiei României, republicată, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Conform Expunerii de motive, proiectul a fost elaborat astfel încât să reprezinte un model de stat "organic", care permite optimizarea eforturilor cu maximizarea rezultatelor. În fapt, este vorba de o rescriere a Legii fundamentale, pe alte principii, cu alte instituţii fundamentale ori cu menţinerea unora, dar având alte atribuţii, fără a ţine cont de principiile care decurg din legislaţia Uniunii Europene, având în vedere că România este stat membru al acesteia. Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. 2. Semnalăm că, în anul 2014, Consiliul Legislativ a mai avizat două iniţiative cetăţeneşti privind revizuirea Constituţiei României, depuse de acelaşi împuternicit al Comitetului de Iniţiativă ca şi în cazul prezentului proiect. Cele două iniţiative legislative au fost avizate negativ, cu Avizul nr. 47 din 16 ianuarie 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 10 februarie 2014, şi respectiv, cu Avizul nr. 921 din 25.08.2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 8 septembrie 2014. Precizăm că şi în anul 2015 Consiliul Legislativ a mai avizat două iniţiative cetăţeneşti privind revizuirea Constituţiei României, depuse tot de acelaşi împuternicit al Comitetului de Iniţiativă ca şi în cazul prezentului proiect, iniţiative avizate, de asemenea, negativ. Avizul negativ nr. 164 din 24.02.2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, iar Avizul negativ nr. 1.198 din 5.11.2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 26 noiembrie 2015. Prezentul proiect cuprinde soluţii legislative similare celor cuprinse în proiectul iniţiat în anul 2015, pentru care s-a emis Avizul negativ nr. 1.198 din 5.11.2015. Pe cale de consecinţă, urmează a fi reiterate observaţiile formulate în acest aviz, raportate la noua formă şi numerotare a articolelor din prezenta iniţiativă legislativă. 3. Semnalăm că, de principiu, Constituţia unui stat trebuie să reflecte realitatea prezentului, dar este necesar a previziona, pe cât posibil, şi evenimente viitoare care nasc situaţii nereglementate juridic. În acest context, apare necesară actualizarea normelor legale la noile realităţi, constatându-se, în acest sens, că "o lege fundamentală este oricând perfectibilă, trebuie doar cântărit atent momentul (când), metoda (cum) şi doza (ce) de perfecţionare care i se administrează".*1) De aceea, majoritatea revizuirilor constituţionale sunt motivate de considerente interne, de natură fie politică, fie predominant juridică.────────── *1) Elena-Simina Tănăsescu, "Revizuirea Constituţiei", http://www.ziare.com/politica/constituţie/revizuirea-constituţiei-şi-fiecare-popor-are-constituţia-pe-care-o-merită-1217912.────────── Totodată, o revizuire constituţională trebuie să aibă un caracter fundamentat şi realizabil, adaptat condiţiilor materiale, sociale, politice şi juridice existente, în vederea îmbunătăţirii lor. Prezentul demers, prin modificările propuse, vizează, mai degrabă, unele condiţii ideale în viaţa unui stat, îmbinând protejarea intereselor cetăţeanului cu diminuarea şi controlul prerogativelor autorităţilor statului. Astfel de prevederi însă nu pot fi implantate în realităţile interne, unionale şi internaţionale. 4. Este, de asemenea, de relevat faptul că o Constituţie reprezintă baza întregului sistem juridic al unui stat şi trebuie să aibă un caracter vizionar pentru a răspunde cerinţelor şi necesităţilor actuale şi viitoare care apar în evoluţia unui stat, ea reflectând stadiul dezvoltării şi modernizării societăţii. Prin Constituţie sunt reflectate interesele tuturor cetăţenilor unui stat, imprimându-i o valoare supremă ce determină respectul de care trebuie să se bucure Legea fundamentală. În Constituţia unui stat democratic sunt consacrate principiile vieţii economice, sociale, politice şi juridice, care îşi au corespondent în valorile fundamentale pe care statul le promovează şi le apără. Ca atare, Constituţia unei ţări reglementează aspectele cele mai importante şi generale ale ordinii juridice a societăţii, principiile şi liniile directoare, formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil şi previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituţionale, aspecte ce vor fi reglementate în detaliu în legislaţia subsecventă. În acest context, precizăm că unele articole nou-introduse cuprind fiecare între 11 şi 25 de alineate, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă, iar conţinutul acestora nici nu ar putea fi cuprins în Legea fundamentală a unui stat. De menţionat este şi faptul că Legea fundamentală este principalul izvor de drept al unui stat, fiind clasată mai presus de toate celelalte izvoare de drept. Legile, ca acte juridice ale Parlamentului, sunt elaborate în conformitate cu litera şi spiritul Constituţiei, fiind adoptate cu respectarea normelor fundamentale. Poziţia supraordonată a Constituţiei presupune că aceasta reglementează relaţiile sociale care sunt esenţiale pentru popor, stabilind principiile fundamentale pentru întregul drept, ramurile dreptului dezvoltând aceste dispoziţii de principiu. Se constată însă că prezentul proiect de revizuire încearcă să reglementeze unele situaţii care nu ar trebui să se regăsească într-o constituţie, ci în acte subsecvente, de natura legii. 5. Sub aspectul condiţiilor de elaborare şi redactare a unui act normativ, prezentul proiect nu este redactat într-un limbaj juridic specific normativ, concis, clar, sobru şi precis, care să excludă orice echivoc (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.018/2010). În acest sens, menţionăm, cu titlu de exemplu, dispoziţiile art. 41 alin. (1.1), conform cărora "statul este obligat să construiască o economie naţională care să ofere locuri de muncă pentru toţi cetăţenii apţi de muncă şi care doresc să muncească", sau pe cele ale art. 62.1 alin. (1) lit. d), care impun condiţia candidaţilor la funcţia de parlamentar "să se fi remarcat ca luptători activi pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României" (de altfel, această condiţie este prevăzută pentru majoritatea funcţiilor şi demnităţilor publice). În plus, constatăm şi reglementarea unor instituţii care, în mod normal, nu trebuie prevăzute în Legea fundamentală, cum ar fi dispoziţiile privind fondurile naţionale sau cele privind regimul monopolului de stat, rezervele internaţionale, protejarea concurenţei loiale sau protecţia consumatorilor, propuse la pct. 155-161, 164-167. 6. Revizuirea Constituţiei este un proces firesc în contextul modificării continue a realităţilor vieţii sociale, însă aceasta nu poate fi realizată decât cu respectarea limitelor formale şi materiale prevăzute de Legea fundamentală. Aşa cum s-a precizat în doctrină, limitarea puterii constituante derivate de către cea originară "permite, în primul rând, o mai mare stabilitate a Constituţiei, iar, în al doilea rând, reprezintă încă o dovadă a faptului că prin legea fundamentală sunt consfinţite valorile esenţiale ale unei societăţi, unele dintre acestea fiind atât de importante încât limitează în acţiunea sa chiar puterea constituantă derivată"*2). În acest context, este de subliniat că limitele materiale ale revizuirii se impun indiferent care dintre subiectele de drept prevăzute de art. 150 din Constituţie ar fi iniţiatorul acesteia.────────── *2) Elena-Simina Tănăsescu, Articolul 152. Limitele revizuirii, în Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu (coordonatori), Constituţia României. Comentariu pe articole. Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 1456.────────── Din acest punct de vedere, se remarcă, în primul rând, că prezentul proiect cuprinde o modificare a înseşi dispoziţiei din cuprinsul art. 152 alin. (1) din Constituţie, prin care sunt stabilite limitele materiale ale revizuirii Constituţiei. Astfel, este eliminată interdicţia revizuirii prevederilor privind forma republicană de guvernământ, norma fiind corelată, de altfel, cu prevederea, în cuprinsul art. 1 alin. (2), propus la art. I pct. 2 din proiect, a posibilităţii modificării, prin referendum naţional, a formei de guvernământ. O astfel de soluţie legislativă este însă inacceptabilă, întrucât depăşeşte limitele stabilite de legiuitorul constituant originar. Avem în vedere că, aşa cum s-a subliniat în doctrină, este de domeniul evidenţei "că o constituţie nu este doar o regulă fundamentală, ci că ea se bazează pe o serie de principii intangibile, în absenţa cărora ea îşi pierde raţiunea de a fi"*3). Astfel, nici modificarea normei care stabileşte limitele revizuirii şi nici modificarea normelor care reglementează valorile stabilite de aceasta drept intangibile nu pot fi acceptate, întrucât o astfel de soluţie legislativă ar fi contrară scopului iniţial al reglementării, constituind deci un abuz de drept*4). Menţionăm că schimbarea fundamentală a principiilor care stau la baza ordinii constituţionale actuale nu este imposibilă, dacă voinţa populară o impune, însă o astfel de modificare nu poate fi realizată pe calea unei revizuiri a Constituţiei, ci doar pe calea înlocuirii acesteia în întregime.────────── *3) Ibidem, pag. 1459. *4) Idem.────────── Pe lângă soluţiile legislative deja analizate, proiectul supus avizării cuprinde o serie întreagă de dispoziţii prin care se depăşesc limitele revizuirii Constituţiei, după cum urmează: 6.1. Norma propusă la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (5), potrivit căreia respectarea hotărârilor judecătoreşti nu este obligatorie în cazul în care acestea "sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităţilor şi instituţiilor statului", aduce atingere independenţei justiţiei, valoare fundamentală avută în vedere de art. 152 alin. (2), întrucât lasă la aprecierea unei entităţi nedefinite valabilitatea respectivelor decizii, care ar urma să fie supuse "judecăţii populare". În plus, adoptarea unui astfel de criteriu şi în ceea ce priveşte supremaţia Constituţiei şi obligativitatea legilor relativizează, până la eliminare, principiile de bază ale statului de drept, anulând, practic, principiile stabilite în cuprinsul întregii Constituţii, care devine astfel o simplă declaraţie de intenţii. 6.2. Norma propusă la art. I pct. 11 pentru art. 8 alin. (3), prin instituirea dreptului constituţional al partidelor politice de a urmări schimbarea ordinii de drept existente, fie chiar şi "pe căi democratice", constituie o încălcare a limitelor revizuirii Constituţiei, întrucât conferă partidelor politice îndreptăţirea de a iniţia sau de a susţine inclusiv modificări ale Legii fundamentale. Prin aceste dispoziţii se aduce atingere valorilor fundamentale protejate de art. 152, valori care se înscriu, toate, în cuprinsul noţiunii de "ordine de drept existentă". 6.3. La art. art. I pct. 15, completarea art. 13 cu norme prin care se instituie obligaţia utilizării exclusiv a limbii române în raporturile cu autorităţile publice, coroborată cu abrogarea art. 120, potrivit art. I pct. 127, precum şi cu lipsa unei norme de excepţie în cuprinsul titlului referitor la autorităţile locale (art. I pct. 152), elimină posibilitatea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în relaţiile cu autorităţile administrative publice locale în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere semnificativă, prevăzută în prezent de art. 120 alin. (2). Întrucât această posibilitate reprezintă o garanţie a dreptului la identitate consacrat de art. 6 din Constituţie, suprimarea acesteia încalcă limitele revizuirii, potrivit dispoziţiilor art. 152 alin. (2). În plus, dispoziţia propusă pentru art. 13 alin. (2), referitoare la dezbaterile publice în limba română la toate nivelurile administraţiei publice, nu poate fi acceptată şi pentru că este în contradicţie cu obligaţiile asumate de România prin ratificarea, prin Legea nr. 33/1995, a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum şi prin ratificarea, prin Legea nr. 282/2007, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. În conformitate cu prevederile Cartei, la nivel constituţional se regăsesc în prezent norme care asigură posibilitatea folosirii limbii minorităţilor naţionale în învăţământ, justiţie, autorităţile administraţiei publice locale. Şi actualul proiect menţine, de altfel, unele dintre aceste soluţii legislative, cum ar fi dispoziţiile art. 32 alin. (3) din Legea fundamentală, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 30, potrivit cărora dreptul persoanelor de a învăţa în limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. În acest context, amintim şi dreptul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale de a se exprima în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice, care este consacrat de art. 128 alin. (2), astfel cum este propus la art. I pct. 136. 6.4. Normele din cuprinsul art. 20, referitoare la efectele tratatelor internaţionale privind drepturile omului, propuse spre abrogare la art. I pct. 20, reprezintă garanţii ale tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor consfinţite prin Constituţie, astfel încât eliminarea lor reprezintă o încălcare evidentă a limitelor revizuirii Legii fundamentale, prevăzute de art. 152 alin. (2). 6.5. La art. I pct. 24, norma propusă pentru art. 24 alin. (2), care se referă la dreptul părţilor în proces de a fi asistate de un avocat "ales", rămâne fără efect ca urmare a dispoziţiilor propuse la pct. 142 pentru art. 132.1 alin. (4), potrivit cărora "cererile de asistenţă adresate de părţile în proces barourilor sunt repartizate avocaţilor prin tragere la sorţi, organizată conform legii". Simpla posibilitate de a putea refuza de cinci ori avocatul, prevăzută de text, nu este suficientă pentru a putea elimina critica referitoare la suprimarea, prin reglementarea propusă, a unei garanţii a dreptului la apărare, respectiv aceea ca persoana să poată fi asistată de un avocat ales. Întrucât are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului la apărare, soluţiile legislative propuse depăşesc limitele revizuirii şi nu pot fi acceptate. 6.6. Art. 44 alin. (6), astfel cum este propus la art. I pct. 42, prevede că stabilirea despăgubirilor în cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică sau al utilizării subsolului proprietăţilor imobiliare pentru lucrări de interes general se face "potrivit legii". Reglementarea propusă înlocuieşte astfel prevederea în vigoare, potrivit căreia, în aceste situaţii, despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie. Această dispoziţie reprezintă o garanţie a dreptului de proprietate, care nu poate fi suprimată prin revizuirea Constituţiei. 6.7. Cu privire la alin. (8) al art. 44, astfel cum este propus la art. I pct. 42, care are ca finalitate eliminarea din Constituţie a prezumţiei caracterului licit al dobândirii averii, semnalăm că norma s-a regăsit şi în proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, asupra căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 799/2011, reţinând că această prezumţie constituie o garanţie a dreptului de proprietate al persoanei. În absenţa unei astfel de prezumţii, deţinătorul unui bun ar fi supus unei insecurităţi continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmaţia, ci deţinătorului bunului. Tocmai de aceea, în cadrul lucrărilor Adunării Constituante, în şedinţa din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispoziţiei privind prezumţia dobândirii licite a averii, neîntrunind decât votul a 14 parlamentari, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1991. Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 152 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca efect suprimarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora, Curtea a constatat că eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8) din Constituţie, potrivit căreia "Caracterul licit al dobândirii se prezumă", este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituţie. Curtea a subliniat în acest context cele reţinute în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996, sau prin Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, şi anume că reglementarea acestei prezumţii nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind însă celui care invocă acest caracter. În măsura în care partea interesată dovedeşte dobândirea unor bunuri, a unei părţi sau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condiţiile legii. Pe cale de consecinţă, nici norma propusă pentru art. 44 alin. (9) nu poate fi acceptată, întrucât răstoarnă sarcina probei în raport cu reglementarea actuală, impunând persoanelor să probeze "caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor". O astfel de soluţie legislativă constituie, la rândul ei, o suprimare a garanţiei dreptului de proprietate prevăzută în prezent de art. 44 alin. (8) din Constituţie, care impune dovedirea caracterului ilicit al dobândirii bunurilor celui care invocă acest caracter. 6.8. La art. I pct. 71, norma propusă pentru art. 72 instituie răspunderea parlamentarilor prin eliminarea celor două forme actuale ale imunităţii parlamentare. Din acest punct de vedere trebuie amintit că, analizând o dispoziţie similară din cuprinsul unui proiect de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională a subliniat, în Decizia nr. 799/2011, că actuala reglementare a imunităţii parlamentare, sub cele două forme ale sale, respectiv lipsa răspunderii juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului [alin. (1) al art. 72] şi inviolabilitatea parlamentarului [alin. (2) şi (3) ale art. 72], continuă tradiţia statului român ale cărei baze au fost puse încă din anul 1864. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris prevedea în acest sens, în art. VII, că membrii Adunării Ponderatrice, ca de altfel şi membrii Adunării Elective, se bucură de "neviolabilitate", ei neputând fi arestaţi sau judecaţi pe timpul sesiunii parlamentare, cu excepţia flagrantului, şi numai după ce Adunarea a autorizat urmărirea. Instituţia imunităţii parlamentare a fost preluată şi întărită de constituţiile următoare, cu excepţia celor din perioada dictaturii comuniste. Constituţia României din 1991 a consacrat din nou instituţia imunităţii parlamentare, abolită practic în perioada 1948-1989, aceasta căpătând o reglementare de principiu în acord cu constituţiile statelor europene, influenţate îndeosebi de modelul francez, care reglementează distinct lipsa răspunderii juridice şi inviolabilitatea. Astfel, instituţia imunităţii parlamentare este reglementată atât sub forma imunităţii pentru opinii, fiind general admis faptul că niciun parlamentar nu poate să fie urmărit, civil sau penal, pentru declaraţiile făcute şi voturile exprimate în exerciţiul mandatului, cât şi a imunităţii materiale, denumită şi imunitate relativă, neprofesională sau inviolabilitate, fiind admis, de regulă, că un parlamentar nu poate fi arestat, cercetat sau urmărit în materie penală, fără autorizarea Camerei din care face parte [de exemplu, constituţiile Belgiei (art. 58 şi art. 59), Finlandei (art. 30), Franţei (art. 26), Greciei (art. 60-62), Italiei (art. 68), Poloniei (art. 105), Portugaliei (art. 157), Spaniei (art. 71)]. Mai mult, în unele cazuri, chiar dacă parlamentarul a fost surprins în flagrant, el nu poate fi arestat decât dacă infracţiunea este pasibilă cu o pedeapsă cu închisoarea de cel puţin 5 ani [constituţiile Croaţiei (art. 75), Macedoniei (art. 64), Sloveniei (art. 83)]. Reglementarea constituţională a imunităţii parlamentare este justificată de necesitatea protecţiei mandatului parlamentar, ca garanţie a înfăptuirii prerogativelor constituţionale şi, totodată, o condiţie a funcţionării statului de drept. În activitatea sa, parlamentarul trebuie să se bucure de o reală libertate de gândire, expresie şi acţiune, astfel încât să-şi exercite mandatul în mod eficient. Instituţia imunităţii parlamentare, sub cele două forme ale sale, protejează parlamentarul faţă de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei sale, fiindu-i astfel asigurată independenţa, libertatea şi siguranţa în exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor care-i revin potrivit Constituţiei şi legilor. Astfel fiind, eliminarea oricăreia dintre aceste forme ale imunităţii parlamentare are ca efect direct suprimarea unei garanţii care priveşte atât mandatul Camerelor, cât şi al fiecărui parlamentar în parte, cu consecinţe grave asupra îndeplinirii de către Parlament a rolului său constituţional. În ceea ce priveşte persoana care ocupă demnitatea publică de parlamentar, eliminarea oricăreia dintre aceste forme ale imunităţii parlamentare are ca efect suprimarea garanţiilor unor drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libertatea individuală şi libertatea de exprimare. Pe cale de consecinţă, norma propusă pentru art. 72 la art. I pct. 71 depăşeşte limitele revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie şi nu poate fi acceptată. 6.9. La art. 96, astfel cum este propus la art. I pct. 97, dispoziţia referitoare la organizarea unui referendum pentru demiterea Preşedintelui României în cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte condamnarea pentru trădare a acestuia [alin. (6)], precum şi cea referitoare la demiterea din funcţie a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care au votat pentru condamnarea Preşedintelui în cazul în care "poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui" [alin. (7)] aduc atingere independenţei justiţiei. Supunerea unei decizii a instanţelor de judecată unui "control popular" exercitat prin referendum înfrânge orice regulă a statului de drept, făcând inutilă astfel recurgerea la justiţie. Întrucât independenţa justiţiei reprezintă, potrivit art. 152 din Constituţie, o valoare care nu poate fi afectată prin revizuire, soluţia legislativă propusă prin proiect nu poate fi acceptată. 6.10. Modificarea raportului dintre Guvern şi Parlament, prin prevederea, în cuprinsul art. 102 alin. (2), astfel cum este propus la art. I pct. 105, a subordonării Guvernului faţă de Preşedintele României care îi încredinţează mandatul şi prin prevederea, în cuprinsul art. 103 alin. (1), propus la pct. 106, a numirii membrilor Guvernului de către Preşedintele României, Guvernul răspunzând numai în faţa acestuia [art. 109 alin. (1), propus la pct. 110], poate fi interpretată ca semnificând situaţia caracterizată de doctrină drept "falsă revizuirea sau fraudă constituţională"*5), adică "o modificare a regimului politic consacrat în textul iniţial al Constituţiei fără a se schimba în mod corespunzător şi cadrul constituţional".*6)────────── *5) Cristian Ionescu, Tratat de drept constituţional contemporan, ediţia a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 204. *6) Idem.────────── În sistemul constituţional actual este "instituţionalizat modelul executivului bicefal sau dualist", potrivit căruia "puterea executivă este repartizată echilibrat între şeful statului şi Guvern".*7) Prin normele propuse, însă, concepţia legiuitorului constituant este radical modificată, Preşedintele României conducând "Autoritatea Executivă a statului român" şi răspunzând "în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun Autoritatea Executivă a statului", astfel cum prevede art. 80 alin. (1) şi (3), propus la art. I pct. 81.────────── *7) C. Ionescu, Tratat de drept constituţional contemporan, ediţia a 2-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 819.────────── Prin urmare, o astfel de modificare a raportului dintre autorităţile publice generează modificări esenţiale în cadrul regimului politic actual consacrat de Constituţie, putând fi interpretat ca încălcând limitele revizuirii. 6.11. Referitor la norma propusă la art. I pct. 110, pentru art. 109 alin. (2), potrivit căreia răspunderea penală a membrilor Guvernului urmează a fi stabilită prin lege, precizăm că o soluţie legislativă similară, propusă într-un alt proiect de revizuire, a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 799/2011 a Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea a reţinut că actuala consacrare constituţională a dreptului Camerei Deputaţilor, Senatului şi Preşedintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor constituie, din perspectiva membrilor Guvernului, o garanţie constituţională de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public, şi anume realizarea actului de guvernare prin exerciţiul mandatului. Cu alte cuvinte, prevederile art. 109 alin. (2) din Constituţie instituie o măsură de protecţie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, având deci caracterul obiectiv al unei garanţii constituţionale a libertăţii individuale a persoanei care ocupă funcţia de demnitate publică şi a dreptului său la apărare. Or, prin abrogarea dispoziţiilor menţionate, garanţia constituţională este suprimată, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile art. 152 alin. (1) din Constituţie. 6.12. La art. I pct. 133, referitor la textul propus pentru art. 125 alin. (1), întrucât inamovibilitatea judecătorilor constituie o garanţie a realizării principiului independenţei justiţiei, eliminarea normei cu privire la acest aspect nu poate fi acceptată, întrucât depăşeşte limitele revizuirii Constituţiei, consacrate de art. 152 alin. (2) din Legea fundamentală. 6.13. Norma propusă la art. I pct. 140 pentru art. 131 alin. (1), prin eliminarea referirii la apărarea de către Procuratură (actualul Minister Public) a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, încalcă limitele revizuirii, prin suprimarea unei garanţii a drepturilor şi libertăţilor. 7. Din analiza proiectului, sub aspectul respectării limitelor revizuirii Constituţiei, reiese că cele mai importante dispoziţii ale acestuia se situează dincolo de "hotarul" stabilit prin prevederile art. 152 din Legea fundamentală. Întrucât readucerea respectivelor dispoziţii între limitele statornicite prin Constituţie nu este posibilă fără a afecta concepţia generală a proiectului, rezultă că acesta nu poate fi promovat în forma propusă. Cu toate acestea, precizăm că, şi în situaţia în care s-ar avea în vedere reformularea proiectului în scopul respectării limitelor revizuirii, există suficient de multe dispoziţii care, fără a depăşi aceste limite, nu pot fi promovate în forma propusă, fie pentru că instituie soluţii legislative inacceptabile sub aspectul respectării principiilor pe care se fundamentează statul de drept, fie pentru că nu se corelează cu reglementările Uniunii Europene şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, fie pentru că depăşesc cadrul reglementării fundamentale, cuprinzând norme care nu au caracter de principiu sau de generalitate şi care nu trebuie să se regăsească la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa în cele ce urmează. 8. Cu privire la textul propus la art. I pct. 2 pentru art. 1 alin. (4) precizăm că principiul consacrat de dreptul constituţional este acela al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, şi nu al "separaţiei independenţei şi echilibrului autorităţilor statului", aşa cum se prevede în proiect. În acest context precizăm că autorităţile statului sunt acele persoane juridice de drept public prin care puterea se exercită în stat. Aşa cum s-a subliniat în doctrină*8), cele trei funcţii principale ale puterii sunt funcţia legislativă, cea executivă şi funcţia judecătorească. Or, textul propus face referire la autorităţi care exercită funcţii ce nu pot fi asociate cu "puterea de stat" (autoritatea mediatică, financiară, electorală, statistică, morală sau ştiinţifică).────────── *8) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituţiei României - Explicaţii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, p. 5.────────── 9. Cu privire la art. I pct. 6 precizăm că norma propusă pentru art. 3.1 alin. (1) ridică problema succesiunii statelor din punctul de vedere al dreptului internaţional, problemă care apare atunci când au loc modificări teritoriale care conduc la apariţia unor noi state. "Mutaţiile pe care un teritoriu este susceptibil să le sufere şi care dau naştere unor situaţii calificate în dreptul internaţional drept «succesiune»"*9) sunt: reunirea mai multor state într-un singur stat; dezmembrarea unui stat; separarea sau succesiunea şi transferul de teritorii. Statul succesor nu este simplu moştenitor al drepturilor şi obligaţiilor statului predecesor. În prezent, în dreptul internaţional contemporan, succesiunea statelor este reglementată prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor la tratate, adoptată la Viena în anul 1978, şi prin Convenţia referitoare la succesiunea statelor în ceea ce priveşte bunurile, arhivele şi datoriile, adoptată la Viena în anul 1983. Mai mult, Guvernul României a încheiat înţelegeri internaţionale referitoare la acest aspect, cum ar fi Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind succesiunea la acordurile încheiate între România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la Bucureşti la 5 martie 2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2004. Prin urmare, statul român nu poate fi continuatorul statului naţional şi unitar menţionat în text, aşa cum se propune prin proiect.────────── *9) Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional public, vol. I, Editura All Beck, 2005, p. 41 şi urm.────────── Având în vedere că alin. (2) din proiect prevede că "poporul român militează şi acţionează necontenit, pentru Reîntregirea Patriei (...) cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional", precizăm că modalităţile de modificare a teritoriului admise de dreptul internaţional contemporan sunt următoarele*10): modificările intervenite ca urmare a procesului de decolonizare; desprinderea unor teritorii de la un stat şi formarea unui*11) sau unor state independente*12); alăturarea la teritoriul unui alt stat ori alăturarea unor state, în întregul lor, la alte state*13). Indiferent, însă, de modalitatea de dobândire sau de modificare a teritoriului, admisă de dreptul internaţional, aceasta trebuie să aibă ca fundament consimţământul liber exprimat al populaţiei care locuieşte pe teritoriul în cauză*14). În caz contrar, s-ar încălca cel puţin două dintre principiile fundamentale ale dreptului internaţional, şi anume: neamestecul, în treburile interne ale altor state şi dreptul popoarelor la autodeterminare. Prin urmare, referirea, în cuprinsul normei, la acţiunile poporului român pentru "Reîntregirea Patriei" vine în contradicţie cu principiile dreptului internaţional.────────── *10) Ibidem, p. 147. *11) De exemplu, desprinderea Norvegiei de Suedia în anul 1905. *12) Destrămarea URSS şi a RSF Iugoslavia. *13) Cazul celor două state germane în anul 1990. *14) Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional public, vol. I, Editura All Beck, 2005, p. 147.────────── 10. Norma propusă la art. I pct. 8 pentru art. 5 alin. (1.3) se referă la "crime împotriva poporului român", fără ca această noţiune să fie circumscrisă vreunei definiţii care să facă posibilă stabilirea criteriilor pe baza cărora s-ar putea realiza constatarea "participării la aceste crime". 11. La art. I pct. 9, referitor la norma propusă pentru art. 6 alin. (3) şi (4), precizăm că recensământul reprezintă o operaţiune statistică, astfel încât nu poate avea efect constitutiv de drepturi pentru anumite categorii de persoane, aşa cu prevede în proiect. 12. La art. 8 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 11, calificarea partidelor drept "persoane juridice de drept privat" nu este corectă, în raport cu statutul constituţional al acestor entităţi. Aşa cum s-a precizat în doctrină*15), "scopul asocierii în partide politice se delimitează de scopurile celorlalte asociaţii: scopurile partidelor politice sunt, pe de-o parte, formarea şi exprimarea opiniilor politice ale cetăţenilor, manifestarea libertăţii politice a acestora, conturarea şi consolidarea societăţii politice şi, pe de altă parte, obţinerea majorităţii sufragiilor cetăţenilor pentru cucerirea şi exercitarea puterii prin realizarea propriului program politic".────────── *15) Bianca Selajan-Guţan, Articolul 8. Pluralismul şi partidele politice, în Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu (coordonatori), Constituţia României. Comentariu pe articole. Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 84.────────── 13. La art. I pct. 13, referitor la norma propusă pentru art. 11 alin. (2) teza finală semnalăm faptul că, atât la nivel internaţional, cât şi la nivel naţional, este reglementată posibilitatea încheierii de către stat a unor tratate care pot fi, în totalitate sau în parte, declarate secrete, în măsura în care acestea cuprins informaţii clasificate. În acest sens menţionăm şi faptul că, în prezent, România este parte la mai multe instrumente juridice internaţionale care au ca obiect de reglementare protecţia informaţiilor clasificate, dintre care amintim, cu titlu de exemplu: Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind protecţia reciprocă a informaţiilor, a materialelor şi documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava la 3 septembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 173/2000, şi Acordul dintre statele membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul Consiliului, privind protecţia informaţiilor clasificate schimbate în interesul Uniunii Europene, semnat la Bruxelles la 25 mai 2011, ratificat prin Legea nr. 64/2013. Menţinerea prevederii potrivit căreia tratatele nu pot avea clauze secrete ar conduce la neîndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate pe plan internaţional, fiind în contradicţie cu norma prevăzută la alin. (1) al aceluiaşi articol. Mai mult, art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, enumeră informaţiile care intră în categoria informaţiilor secrete de stat, aici regăsindu-se, inclusiv, relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie. 14. La art. I pct. 13, referitor la art. 11 alin. (6) semnalăm că soluţia legislativă propusă ar implica o reanalizare a tuturor tratatelor internaţionale la care România este parte, pentru a se stabili dacă prevederile acestora sunt sau nu sunt contrare intereselor naţionale, în raport cu noile dispoziţii constituţionale. O astfel de operaţiune juridică este imposibilă, atât din punctul de vedere al principiilor dreptului intern (tratatele respective făcând deja parte din ordinea juridică naţională), cât şi din punctul de vedere al regulilor dreptului internaţional. Astfel, chiar dacă s-ar accepta că o entitate (nedefinită în cuprinsul normei propuse) ar stabili că anumite tratate sunt "contrare intereselor naţionale", supunerea lor "aprobării poporului, prin referendum naţional, iniţiat de cetăţeni, potrivit legii" ar fi imposibilă, întrucât respectivele tratate sunt deja în vigoare şi produc efecte. Singura modalitate prin care, eventual, ar putea fi supuse aprobării poporului aceste tratate ar fi prealabila lor denunţare, urmată de o nouă negociere, semnare şi aprobare a acestora, fapt care ar putea reprezenta, de fapt, o nerespectare de către România a obligaţiilor asumate pe plan internaţional. 15. La art. 32 alin.(2), astfel cum este propus la art. 1 pct. 30, semnalăm că eliminarea posibilităţii învăţământului într-o limbă de circulaţie internaţională şi în cadrul uniţilor de învăţământ de stat constituie o restrângere a dreptului la învăţătură. 16. Norma propusă la art. 1 pct. 312 pentru art. 33 alin. (1.2), prin referirea la "degradarea conştiinţelor", la "intoxicarea informaţională" şi la "supunerea la condiţii de viaţă degenerative", este lipsită de precizia şi claritatea cerute de stilul normativ. 17. Referitor la art. 34 alin. (1), astfel cum este propus la art. I pct. 32, precizăm că statul nu poate garanta "dreptul la sănătate fizică şi mentală", ci poate avea obligaţia de a lua măsurile necesare pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, aşa cum se prevede în textul actual al art. 34 alin. (1). În ceea ce priveşte referirea expresă la calitatea hranei precizăm că aceasta nu este necesară, întrucât rezultă din prevederea, în alin. (2), a obligaţiei statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice. Totodată, menţionăm că obligaţia statului de a lua măsuri pentru a asigura "accesul cetăţenilor la alimentaţie naturală, apă curată şi aer curat", prevăzută în norma propusă pentru art. 34 alin. (1.1), rezultă din dispoziţiile art. 35, potrivit cărora statul trebuie să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu natural sănătos şi ecologic funcţional. De altfel, precizăm că formularea propusă prin proiect este discriminatorie, întrucât textul se referă exclusiv la "cetăţeni", în vreme ce prin art. 35 alin. (1) dreptul la un mediu sănătos este recunoscut, aşa cum este şi firesc, "oricărei persoane" aflate pe teritoriul României, nu doar cetăţenilor români. 18. Cu privire la art. 34 alin. (5), astfel cum este propus la art. I pct. 32, precizăm că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, politica în domeniul comerţului intră în competenţa exclusivă a Uniunii Europene. În acest sens, potrivit art. 207 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, "Parlamentul European şi Consiliul, hotărând prin regulamente în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă măsurile care definesc cadrul în care este pusă în aplicare politica comercială comună". În cazul în care trebuie negociate şi încheiate acorduri cu una sau mai multe ţări terţe ori organizaţii internaţionale, se aplică prevederile art. 207 şi 218 din acelaşi tratat. În consecinţă, interdicţia prevăzută în cuprinsul normei de la alin. (5) al art. 34 este contrară dreptului Uniunii Europene. 19. Modificarea art. 44, astfel cum este propusă la art. I pct. 42, în sensul excluderii menţionării posibilităţii cetăţenilor străini şi apatrizilor ca, în anumite condiţii, să poată dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor aflate în extravilanul localităţilor [alin. (2.1)], nu poate fi acceptată, întrucât acordarea acestei posibilităţi este necesară ca urmare a faptului că România este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi şi obligaţii depline. Pentru acest motiv, ţara noastră trebuie să respecte reglementările tratatelor Uniunii Europene, inclusiv cele referitoare la asigurarea liberei circulaţii a persoanelor (art. 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). Această posibilitate a fost acordată prin Legea de revizuire a Constituţiei din anul 2003. Precizăm că, analizând respectiva normă, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 148/2003, a subliniat următoarele: Integrarea României în Uniunea Europeană presupune respectarea dispoziţiilor acquis-ului comunitar privitoare la libera circulaţie a capitalurilor, la drepturile cetăţenilor europeni de a investi şi de a dobândi bunuri în condiţii de egalitate cu cetăţenii români, Curtea Constituţională observă că posibilitatea realizării acestor obiective este îngrădită de dispoziţiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituţia României, prin care se interzice cetăţenilor străini şi apatrizilor să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru înlăturarea acestei interdicţii şi pentru instituirea unor garanţii ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului în sensul că, în locul denumirii "Protecţia proprietăţii private", se propune sintagma "Dreptul de proprietate privată". Cea de-a doua modificare vizează chiar alin. (2) al art. 41. În noua redactare proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute de legea organică, precum şi prin moştenire legală. Curtea Constituţională constată că sunt înscrise în această nouă redactare suficiente garanţii constituţionale pentru exercitarea acestui drept în conformitate cu interesul general şi cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar. Pe cale de consecinţă, este evident că nu poate fi acceptată norma propusă pentru art. 44 alin. (2.1), întrucât se exclude posibilitatea cetăţenilor străini şi a apatrizilor ca, în anumite condiţii, să poată dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor. 20. Normele din cuprinsul art. 44 alin. (17) şi (18), astfel cum sunt propuse la art. I pct. 42, prin reglementarea exproprierii drept sancţiune pentru neîndeplinirea anumitor obligaţii, vin în contradicţie cu alin. (3) al art. 44, rămas nemodificat, potrivit căruia nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Precizăm că o eventuală extindere, la nivel constituţional, a cazurilor în care se poate dispune exproprierea ar încălca limitele revizuirii Constituţiei, prin suprimarea unei garanţii a dreptului la proprietate. În acest context precizăm că şi norma propusă pentru art. 44 alin. (11) are ca efect, de fapt, operarea unor exproprieri în ceea ce priveşte "baza materială a autorităţilor şi instituţiilor publice". 21. La art. I pct. 43, referitor la art. 45 alin. (4), apreciem că soluţia legislativă privind prevederea competenţei exclusive a instanţelor judecătoreşti de a autoriza desfăşurarea de activităţi economice nu se justifică, întrucât excedează funcţiei judiciare pe care o îndeplinesc respectivele instanţe. 22. Semnalăm că denumirea propusă la art. I pct. 44 pentru art. 46.1, şi anume "Dreptul la locuinţă", nu este în concordanţă cu prevederile art. 31 din Carta socială revizuită, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999. Potrivit Cartei, în vederea asigurării exercitării efective a dreptului la locuinţă, părţile se angajează să ia măsuri destinate: să favorizeze accesul la locuinţă la un nivel adecvat; să prevină şi să atenueze lipsa locuinţelor, în vederea eliminării progresive a acestei situaţii şi să facă accesibil costul locuinţei pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente. Prin urmare, există o neconcordanţă între denumirea articolului şi conţinutul acestuia, ceea ce conduce la dificultate în aplicarea prevederilor Cartei. Precizăm că prin legea de ratificare România a făcut rezervă cu privire la aplicarea art. 31 din Cartă. 23. La art. I pct. 55, referitor la art. 60, instituirea obligaţiei Avocatului Poporului ca, în raportul anual, să facă aprecieri asupra modului de respectare a "contractului electoral" de către cei aleşi în funcţii publice excedează obiectului de activitate al acestei instituţii, astfel cum este stabilit la art. 58 alin. (1) - propus la art. I pct. 53. 24. Referitor la textul propus la art. I pct. 58 pentru art. 61 alin. (4), potrivit căruia Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră, semnalăm că o astfel de soluţie legislativă a fost prevăzută şi în proiectul de lege pentru Constituţiei asupra căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 799/2011. Cu această ocazie, instanţa de contencios constituţional a arătat că această modificare nu pune în discuţie niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie, ci reprezintă exclusiv o opţiune politică asupra căreia se vor pronunţa participanţii la procedura de revizuire a Constituţiei. Nu trebuie ignorate totuşi, în exprimarea acestei opţiuni, tradiţia statului român şi avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reţinut în acest sens că, în mod tradiţional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentaţia naţională era unicamerală - Marea Adunare Naţională. După Revoluţia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituţia din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menţinută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcţional. 25. La art. I pct. 59, referitor la art. 62, este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, prevăzut în prezent de art. 62 alin. (2), nu este de natură a crea o discriminare între cetăţenii care aparţin unor minorităţi naţionale. Avem în vedere că, aşa cum s-a subliniat în doctrină*16), această prevedere constituţională "permite cetăţenilor care aparţin unei minorităţi naţionale să-şi manifeste vocaţia electorală în cadrul unei organizaţii reprezentative."────────── *16) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Ion Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie Iorgovan, Ioan Vida, Constituţia României - comentată şi adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", Bucureşti, 1992, p. 139.────────── Totodată, în literatura de specialitate*17) s-a reţinut că norma "reprezintă una din modalităţile prin care cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale îşi realizează propriile aspiraţii, la nivelul reprezentanţei naţionale."────────── *17) Ioan Vida, Articolul 62. Alegerea Camerelor, în Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu (coordonatori), Constituţia României, Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 612.────────── 26. La art. I pct. 70, referitor la art. 71 alin. (2.2), precizăm că stabilirea pedepsei în cazul săvârşirii unor infracţiuni nu poate fi realizată prin norme constituţionale, ci doar prin norme de drept penal. Observaţia este valabilă pentru toate situaţiile similare din cuprinsul proiectului. 27. La art. I pct. 74, referitor la norma propusă pentru art. 74, soluţia legislativă privind eliminarea limitărilor referitoare la domeniul de reglementare a iniţiativelor legislative cetăţeneşti, prevăzute în prezent de art. 74 alin. (2), este discutabilă. Menţionăm că, în doctrină, s-a subliniat că problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea au fost excluse din obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru a se evita propunerile legislative demagogice.*18)────────── *18) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituţiei României - Explicaţii şi comentarii, Editura Rosetti, Bucureşti, 2003, p. 172.────────── 28. La art. I pct. 78, referitor la art. 79, semnalăm că se propune schimbarea regimului juridic al instituţiei Consiliul Legislativ, din organ consultativ de specialitate al Parlamentului, "care prin activitatea sa constituie un filtru de calitate în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative"*19), în instituţie publică autonomă, condusă de un preşedinte ales de popor. Prin această schimbare nu mai sunt precis conturate natura juridică a instituţiei şi nici rolul exact al acesteia. Pe de altă parte, modalitatea alegerii în acest fel a preşedintelui Consiliului Legislativ pare excesivă în raport cu atribuţiile pe care le îndeplineşte.────────── *19) Sorin Popescu, Articolul 79. Consiliul Legislativ, în Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu (coordonatori), Constituţia României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008. p. 736.────────── 29. La art. I pct. 82, referitor la art. 81 alin. (1.2), stabilirea prin Programul Naţional de Dezvoltare a României a dinamicii indicatorilor economici şi sociali prevăzuţi la lit. a)-k) este specifică unei economii planificate, şi nu economiei bazate pe libera iniţiativă şi concurenţă, aşa cum se prevede în cuprinsul art. 135 alin. (1), propus la art. I pct. 154. 30. Norma propusă la art. I pct. 86 pentru art. 85 alin. (1) lit. k), prin instituirea unei sancţiuni radicale - dizolvarea Parlamentului în cazul nerespectării unui termen destul de scurt de 60 de zile în care trebuie să se pronunţe asupra respectivelor proiecte de lege - este de natură a avea efecte negative atât asupra calităţii actului de legiferare, cât şi asupra stabilităţii politice a ţării. 31. La art. 125 alin. (2.2), astfel cum este propus la art. I pct. 133, prevederea sancţiunii revocării din funcţie a judecătorilor, "care s-au făcut vinovaţi de hotărâri greşite", în lipsa oricăror altor circumstanţieri, este natură a afecta principiul independenţei judecătorilor. 32. Norma propusă pentru art. 127 alin. (5) la art. I pct. 135, referitoare la transmiterea, în direct, de către postul public naţional de televiziune a şedinţelor de judecată, este de natură a încălca dreptul la viaţă intimă, familială şi privată consacrat de art. 26 din Constituţie, soluţia legislativă fiind, pentru acest motiv, inacceptabilă. 33. Din redactarea propusă la art. I pct. 151 pentru art. 134.8 alin. (4)-(7) rezultă că Autoritatea Ştiinţifică ar reprezenta o adevărată "forţă conducătoare" a societăţii, întrucât programele asumate de candidaţi, precum şi iniţiativele legislative şi proiectele finanţate de la bugetul public naţional trebuie să se coreleze cu Strategia de dezvoltare a României elaborată de respectiva Autoritate. O astfel de reglementare, care conferă unei autorităţi o putere supraordonată tuturor celorlalte autorităţi ale statului, este în dezacord cu principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. 34. Normele referitoare la autorităţile locale, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 152, cuprind în detaliu atât modalitatea de alegere, cât şi organizarea şi funcţionarea respectivelor autorităţi. Precizăm că astfel de reglementări trebuie să se regăsească în lege, şi nu în Constituţie. 35. În ceea ce priveşte instituirea, potrivit art. I pct. 153, a "Asociaţilor comunitare", apreciem că aceasta nu face decât să multiplice în mod inutil numărul de entităţi care reprezintă interesele comunităţilor locale. Dincolo de această observaţie trebuie precizat că instituirea, la nivelul Legii fundamentale, prin dispoziţiile art. 134.37 lit. j), a atribuţiei unei entităţi de a organiza "manifestaţii ale membrilor împotriva actelor normative", împotriva acţiunilor autorităţilor publice sau împotriva agenţilor economici, indiferent de motivul organizării respectivelor manifestaţii, reprezintă o modalitate de instigare la rezolvarea pe calea "presiunii străzii" a unor probleme care trebuie soluţionate prin recurgerea la proceduri şi mecanisme de control prevăzute de lege. Desigur că "dreptul de a protesta" este o componentă esenţială a libertăţii de exprimare, însă nu este necesară reglementarea, ca "atribuţie" a unei entităţi, de a organiza astfel de manifestaţii. 36. În legătură cu textul art. 135 alin. (2) lit. d), propus la art. I pct. 154, precizăm că norma nu este corectă, întrucât veniturile obţinute din muncă aparţin prestatorilor muncii, prin urmare nu pot fi supuse unei "distribuţii echitabile" din partea statului. Referitor la Fondul Naţional de Capital Distributiv, care urmează "să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv", semnalăm că norma propusă la alin. (2) lit. e) tinde să aducă atingere dreptului de proprietate privată al cetăţenilor, garantat de Constituţie, precum şi proprietăţii publice şi private a statului. 37. Iniţiativa legislativă cetăţenească cuprinde reglementarea unor instituţii care, în mod normal, nu trebuie prevăzute în cuprinsul Legii fundamentale, cum ar fi dispoziţiile privind fondurile naţionale de la art. 135.1-135.6, astfel cum sunt propuse la art. I pct. 155-161. Mai mult, potrivit proiectului, respectivele fonduri, ar urma să funcţioneze ca instituţii publice subordonate Guvernului, fără a se preciza calitatea conducătorilor şi, totodată, a gestionarilor acestor fonduri. 38. La art. I pct. 165, referitor la art. 135.10 alin. (1), precizăm că rezervele internaţionale ale unui stat cuprind aur şi valută, nu doar aur, cum greşit s-a reţinut în text. 39. La art. I pct. 170, referitor la art. 138 alin. (3), soluţia de dizolvare a Parlamentului este incompletă, deoarece, în această situaţie, lipseşte reglementarea cu privire la sursa de finanţare a cheltuielilor aferente respectivelor alegeri, în cazul în care bugetul nu este aprobat, iar bugetul precedent nu cuprinde capitole pentru astfel de destinaţii. 40. Norma din art. 147 alin. (5), astfel cum este propusă la art. I pct. 179, potrivit căreia poporul poate, prin referendum naţional, să modifice, să completeze sau să anuleze orice decizie a Curţii Constituţionale, este incompatibilă cu principiile statului de drept. O astfel de prevedere anulează, de drept, orice semnificaţie a deciziilor Curţii, lipsindu-le de eficienţa necesară. Precizăm că, aşa cum s-a pronunţat Curtea Constituţională în Decizia nr. 1/2011, niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul lui iluzoriu şi, implicit, încălcarea principiului constituţional al statului de drept. * Având în vedere observaţiile formulate, rezultă că prezenta iniţiativă cetăţenească, prin amploarea intervenţiilor legislative care afectează concepţia generală şi caracterul unitar al Constituţiei, în loc să aducă un plus de valoare actualei reglementări, nu ar face decât să favorizeze interpretările eronate şi confuziile cu privire la normele din cadrul Legii fundamentale. Totodată, aşa cum s-a arătat, iniţiativa legislativă nu întruneşte condiţiile necesare unei legi de revizuire a Constituţiei, întrucât depăşeşte limitele impuse de art. 152 din Legea fundamentală şi cuprinde reglementări contrare principiilor statului de drept şi principiilor rezultate din tratatele internaţionale la care România este parte, astfel încât, în redactarea propusă nu poate fi promovată. PREŞEDINTE dr. DRAGOŞ ILIESCU Bucureşti, 28 iunie 2016. Nr. 609. Declaraţie Subsemnaţii: 1. MIHAIL GEORGETA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Humuleşti nr. 4, bl. S1, sc. 3, et. 1, ap. 47, sectorul 5, posesoare a cărţii de identitate seria RR nr. 837383, eliberată la data de 27.10.2011 de S.P.C.E.P. Sector 5, cod numeric personal 2530513400430; 2. COLCEAG FLORIAN, cetăţean român, domiciliat în comuna Mogoşoaia, satul Mogoşoaia, Str. Vânătorilor nr. 2B, judeţul Ilfov, posesor al cărţii de identitate seria IF nr. 120998, eliberată la data de 18.08.2006 de SPCLEP Buftea, cod numeric personal 1510317400091; 3. ZAMFIRESCU GHEORGHE-FLORIN, cetăţean român, domiciliat în comuna Mogoşoaia, satul Mogoşoaia, Str. Turmelor nr. 10, judeţul Ilfov, posesor al cărţii de identitate seria IF nr. 217494, eliberată la data de 17.03.2009 de SPCLEP Buftea, cod numeric personal 1490412400515; 4. POPA CĂTĂLIN-CONSTANTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Ploieşti, str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 20, bl. 64, sc. A, et. 1, ap. 5, judeţul Prahova, posesor al cărţii de identitate seria PX nr. 196587, eliberată la data de 02.09.2013 de SPCLEP Ploieşti, cod numeric personal 1690902293109; 5. MIDUŞ VIOLETA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, bd. 1 Mai nr. 39, bl. C15, sc. 1, et. 5, ap. 24, sectorul 6, posesoare a cărţii de identitate seria RD nr. 515854, eliberată la data de 02.03.2007 de SPCEP S6 biroul nr. 3, cod numeric personal 2450901400442; 6. TRAŞCĂ CRISTIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Olăneşti nr. 4, bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RR nr. 688076, eliberată la data de 23.06.2010 de SPCEP S6 biroul nr. 4, cod numeric personal 1670624416032; 7. SAVU VASILE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Bozieni nr. 4, bl. 834, sc. 1, ap. 1, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RR nr. 688885, eliberată la data de 24.06.2010 de SPCEP S6 biroul nr. 3, cod numeric personal 1580626400672; 8. ONOFREI GHIOCEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RD nr. 390291, eliberată la data de 25.06.2004 de Secţia 3 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1490928400232; 9. MANEA VASILE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Albinelor nr. 32, bl. 32, sc. 2, et. 4, ap. 38, sectorul 4, posesor al cărţii de identitate seria RT nr. 612390, eliberată la data de 29.10.2008 de SPCEP S4 biroul nr. 1, cod numeric personal 1541102400195; 10. VĂDUVA NICOLAIE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Nicolae G. Caramfil nr. 58-60, bl. 21B, sc. 1, et. 1, ap. 8, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RR nr. 686534, eliberată la data de 22.06.2010 de SPCEP S1 biroul nr. 2 , cod numeric personal 1560709400298; 11. VOLF LUIZA-TANŢA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Barierei nr. 27, ap. 1, sectorul 1, posesoare a cărţii de identitate seria RR nr. 560128, eliberată la data de 25.02.2009 de SPCEP S1 biroul nr. 3, cod numeric personal 2620827200015, 12. COROI VASILE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Fundeni nr. 231, bl. 114B, sc. B et. 2, ap. 56, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RD nr. 566890, eliberată la data de 27.03.2008 de SPCEP S2 biroul nr. 2, cod numeric personal 1450922400268; 13. PUŞCAŞU IOAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Meseriaşilor nr. 2, bl. C91, sc. B, et. 8, ap. 104, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria DP nr. 139246, eliberată la data de 12.08.2010 de D.E.P.A.B.D., cod numeric personal 1550815400992; 14. CEAUŞU GHEORGHE, cetăţean român, domiciliat în comuna Cornetu, satul Buda, Str. Zorilor nr. 42, judeţul Ilfov, posesor al cărţii de identitate seria IF nr. 500134, eliberată la data de 11.04.2016 de SPCLEP Bragadiru, cod numeric personal 1550728400773; 15. CHIŢU ALEXANDRINA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului nr. 117, bl. 4, sc. 2, et. 7, ap. 63, sectorul 4, posesoare a cărţii de identitate seria RR nr. 404542, eliberată la data de 27.07.2006 de SPCEP S4 biroul nr. 3, cod numeric personal 2430318400051; 16. MILEA EDMOND, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Coteşti nr. 22, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX nr. 764956, eliberată la data de 13.08.15 de S.P.C.E.P. Sector 1, cod numeric personal 1570328400388; 17. STĂNCESCU ANDREI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. 1 Mai nr. 30, bl. OD15, sc. F, ap. 204, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RT nr. 809281, eliberată la data de 30.10.2012 de S.P.C.E.P. Sector 6, cod numeric personal 1230402400261; 18. ANTONESCU MARIAN, cetăţean român, domiciliat în oraşul Urlaţi, str. 1 Mai nr. 37C, judeţul Prahova, posesor al cărţii de identitate seria PX nr. 143309, eliberată la data de 16.01.2013 de SPCLEP Urlaţi, cod numeric personal 1460311296722; 19. BERECHET MARIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Lucreţiu Pătrăşcanu nr. 7, bl. G2, sc. 1, et. 8, ap. 238, sectorul 3, posesoare a cărţii de identitate seria RD nr. 532573, eliberată la data de 14.06.2007 de SPCEP S3 biroul nr. 5, cod numeric personal 2530422400042; 20. ŞTEFĂNESCU GABRIEL-MARIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Ploieşti, str. Huşi nr. 11, bl. B36, sc. 3, et. 2, ap. 35, sectorul 4, posesor al cărţii de identitate seria DP nr. 129601, eliberată la data de 06.06.2008 de I.N.E.P., cod numeric personal 1540613400481; 21. MOLDOVANU CEZĂREL, cetăţean român, domiciliat în comuna Plopii-Slăviteşti, satul Plopii-Slăviteşti, judeţul Teleorman, posesor al cărţii de identitate seria TR nr. 263579, eliberată la data de 14.08.2007 de SPCLEP Turnu Măgurele, cod numeric personal 1610104043526; 22. MĂRGOI MIHAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 164, bl. 21A, sc. 1, ap. 36, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RT nr. 453201, eliberată la data de 12.01.2007 de SPCEP S1 biroul nr. 3, cod numeric personal 1490417400578; 23. BĂLIN GHEORGHE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Preciziei nr. 16, bl. F3, sc. 1, ap. 11, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RX nr. 591259, eliberată la data de 09.10.2014 de S.P.C.E.P. Sector 6, cod numeric personal 1590219400564; 24. MANEA DUMITRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Barbu Lăutaru nr. 8, bl. 23, sc. A, ap. 50, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RR nr. 665108, eliberată la data de 10.05.2010 de SPCEP S1 biroul nr. 4, cod numeric personal 1560627400847; 25. HUŢU MIHAELA-LAURA, cetăţean român, domiciliată în comuna Domneşti, satul Domneşti, str. Tudor Vladimirescu nr. 309, Vila 81, judeţul Ilfov, posesoare a cărţii de identitate seria IF nr. 373557, eliberată la data de 19.09.2013 de SPCLEP Domneşti, cod numeric personal 2680111264392; 26. AVRĂMUŢĂ CEZAR-CĂTĂLIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Fizicienilor nr. 19, bl. 2B, sc. 2, et. 8, ap. 107, sectorul 3, posesor al cărţii de identitate seria RX nr. 889468, eliberată la data de 14.04.2016 de S.P.C.E.P. Sector 3, cod numeric personal 1670207030022; 27. DOROHOIANU CONSTANTIN-DAN, cetăţean român, domiciliat în comuna Miroslava, satul Uricani, judeţul Iaşi, posesor al cărţii de identitate seria MZ nr. 252032, eliberată la data de 20.01.2014 de SPCLEP Iaşi, cod numeric personal 1681221221230; 28. ILIE MARIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Sg. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15, sectorul 4, posesor al cărţii de identitate seria RT nr. 624749, eliberată la data de 30.12.2008 de SPCEP S4 biroul nr. 2, cod numeric personal 1500112400427; 29. DOROHOIANU VASILICĂ, cetăţean român, domiciliat în municipiul Iaşi, Tre. Păun nr. 3, judeţul Iaşi, posesor al cărţii de identitate seria MZ nr. 446211, eliberată la data de 14.10.2015 de SPCLEP Iaşi, cod numeric personal 1651119221140; 30. ANGHEL ALEXANDRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Drumul Taberei nr. 76, bl. M39, sc. A, ap. 10, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RD nr. 078560, eliberată la data de 10.08.1999 de Secţia 22 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1390309400025; 31. GLIGOR VIOREL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, aleea Deda nr. 2, bl. 79, sc. 2 , et. 3, ap. 57, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RT nr. 861445, eliberată la data de 01.02.2013 de S.P.C.E.P. Sector 2, cod numeric personal 1541030131213; 32. GREC PAUL-RUBEN, cetăţean român, domiciliat în oraşul Curtici, Str. Primăriei nr. 37, judeţul Arad, posesor al cărţii de identitate seria AR nr. 740216, eliberată la data de 11.09.2015 de SPCLEP Curtici, cod numeric personal 1850814020081; 33. ROTARU NECULAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bârlad, Bd. Primăverii nr. 21, judeţul Vaslui, posesor al cărţii de identitate seria VS nr. 262023, eliberată la data de 01.11.2005 de SPCLEP Bârlad, cod numeric personal 1490621253120; 34. RÎŞNIŢĂ GHEORGHE, cetăţean român, domiciliat în oraşul Ocnele Mari, Str. Pinilor nr. 1A, judeţul Vâlcea, posesor al cărţii de identitate seria VX nr. 139844, eliberată la data de 01.09.2003 de municipiul Râmnicu Vâlcea, cod numeric personal 1341019384194; 35. ROMAN NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Drumul Crăiţelor nr. 206, sectorul 5, posesor al cărţii de identitate seria RR nr. 894296, eliberată la data de 22.02.2012 de S.P.C.E.P. Sector 5, cod numeric personal 1560418354838; 36. STĂNECI-TRAŞCĂ DUMITRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Râmnicu Vâlcea, str. G-ral Ghe. Magheru nr. 5, bl. C, sc. C, ap. 9, judeţul Vâlcea, posesor al cărţii de identitate seria VX nr. 299083, eliberată la data de 03.10.2007 de SPCLEP Râmnicu Vâlcea, cod numeric personal 1430201384191; 37. MUREŞANU VARGA-LUCIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Amurgului nr. 10, bl. D5, sc. 1, et. 2, ap. 44, sectorul 5, posesor al cărţii de identitate provizorie seria PA nr. 208564, eliberată la data de 01.10.2015 de DEP S5, cod numeric personal 1700228280821; 38. DIMA PETRICĂ, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RT nr. 672123, eliberată la data de 30.10.2009 de SPCEP S2 biroul nr. 2, cod numeric personal 1651009400419; 39. NĂSTASE GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Slt. Popa nr. 5, bl. 15B, sc. 1, et .4, ap. 23, sectorul 5, posesor al cărţii de identitate seria RR nr. 635624, eliberată la data de 09.09.2009 de SPCEP S5 biroul nr. 3, cod numeric personal 1550227400174; 40. BREZEANU LUCREŢIA-EUGENIA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Verigei nr. 6, bl. 2, sc. 3, et. 10, ap. 142, sectorul 5, posesoare a cărţii de identitate seria RR nr. 947990, eliberată la data de 30.05.2012 de S.P.C.E.P. Sector 5, cod numeric personal 2531103400044; 41. COJOCARU CONSTANTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RR nr. 214874, eliberată la data de 02.07.2002 de Secţia 4 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1420503400017; 42. MAGHERU OTILIA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Jiului nr. 6, bl. 6, sc. A, et. 3, ap. 12, sectorul 1, posesoare a cărţii de identitate seria RX nr. 792043, eliberată la data de 30.09.2015 de S.P.C.E.P. Sector 1, cod numeric personal 2691214250540; 43. ROŞCA IOAN, cetăţean român, domiciliat în Canada, Anjou-Quebec, 7191 De L'Alsace #102, cod numeric personal 1580330400574, prin mandatar, domnul Cojocaru Constantin, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, sectorul 1, cod numeric personal 1420503400017, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 1.382 din 20.05.2016 de notarul public Anghel Andrei; 44. TUDORACHE CONSTANTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Ştefan cel Mare nr. 36, bl. 30B, sc. 2, et. 6, ap. 62, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria DP nr. 160159, eliberată la data de 12.05.2014 de D.E.P.A.B.D., cod numeric personal 1510412400284; 45. POPA ELENA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Gen. Nicolae C. Dona nr. 5, sc. 2, et. 2, ap. 9, sectorul 1, posesoare a cărţii de identitate seria RR nr. 732050, eliberată la data de 18.03.2011 de S.P.C.E.P. Sector 1, cod numeric personal 2620214155221; 46. NAE EMIL-MARIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ruxandra Mihaela Marcu nr. 4, bl. B5, sc. 3, et. 2, ap. 49, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RT nr. 613296, eliberată la data de 31.10.2008 de SPCEP S6 biroul nr. 3, cod numeric personal 1660421463021; 47. ANTONESCU TUDOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Poiana Câmpina nr. 5, bl. A7, sc. 1, et. 4, ap. 17, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RD nr. 654330, eliberată la data de 06.09.2010 de SPCEP S6 biroul nr. 3, cod numeric personal 1520707400038; 48. FLORESCU GIANI-MIRCEA, cetăţean român, domiciliat în municipiul Caracal, intrarea Buzeşti nr. 8, bl. B1, sc. 2, et. 1, ap. 5, judeţul Olt, posesor al cărţii de identitate seria OT nr. 334045, eliberată la data de 02.02.2007 de SPCLEP Caracal, cod numeric personal 1721026280801; 49. BĂLĂCEANU VIRGIL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr. 103, bl. 99, sc. 1, et. 4, ap. 11, sectorul 5, posesor al cărţii de identitate seria RX nr. 409305, eliberată la data de 20.12.2013 de S.P.C.E.P. Sector 5, cod numeric personal 1560513400644; 50. GERMAN IUSTIN GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Cetatea de Baltă nr. 22, bl. 06, sc. A, et. 7, ap. 44, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RR nr. 853996, eliberată la data de 23.11.2011 de S.P.C.E.P. Sector 6, cod numeric personal 1541118400189; şi 51. IONESCU TUDOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ion Berindei nr. 1, bl. S22, sc. D, et. 9, ap. 169, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RT nr. 856477, eliberată la data de 24.01.2013 de S.P.C.E.P. Sector 2, cod numeric personal 1780125421523, având calitatea de alegători, declarăm prin prezenta, pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 326 Cod penal, cu privire la falsul în declaraţii, că înţelegem să ne constituim într-un comitet de iniţiativă legislativă având drept scop promovarea unui proiect de revizuire a Constituţiei României, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. De asemenea declarăm în mod expres că nu încălcăm prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, şi anume că nu suntem persoane alese în funcţie prin vot universal, nu suntem membri ai Guvernului, nu suntem persoane numite în funcţie de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice. Declarăm, totodată, că ne-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 189/1999, republicată, privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, referitoare la faptul că răspunderea pentru conţinutul prezentei declaraţii este cea prevăzută de lege pentru înscrisurile oficiale. Redactată şi editată la Mone Gabriela Olga, Andrei Aurel Jean şi Asociaţii - Societate Profesională Notarială, astăzi, data autentificării. Declaranţi
┌──────────────────────────┬───────────────────────────┐
│MIHAIL GEORGETA │COLCEAG FLORIAN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ZAMFIRESCU GHEORGHE-FLORIN│POPA CĂTĂLIN-CONSTANTIN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│MIDUŞ VIOLETA │TRAŞCĂ CRISTIAN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│SAVU VASILE │ONOFREI GHIOCEL │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│MANEA VASILE │VĂDUVA NICOLAIE │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│VOLF LUIZA-TANŢA │COROI VASILE │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│PUŞCAŞU IOAN │CEAUŞU GHEORGHE │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│CHIŢU ALEXANDRINA │MILEA EDMOND │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│STĂNCESCU ANDREI │ANTONESCU MARIAN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│BERECHET MARIANA │ŞTEFĂNESCU GABRIEL-MARIAN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│MOLDOVANU CEZĂREL │MĂRGOI MIHAI │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│BĂLIN GHEORGHE │MANEA DUMITRU │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│HUŢU MIHAELA-LAURA │AVRĂMUŢĂ CEZAR-CĂTĂLIN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│DOROHOIANU CONSTANTIN-DAN │ILIE MARIAN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│DOROHOIANU VASILICĂ │ANGHEL ALEXANDRU │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│GLIGOR VIOREL │GREC PAUL-RUBEN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ROTARU NECULAI │RÎŞNIŢĂ GHEORGHE │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ROMAN NICOLAE │STĂNECI-TRAŞCĂ DUMITRU │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│MUREŞANU VARGA-LUCIAN │DIMA PETRICĂ │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│NĂSTASE GABRIEL │BREZEANU LUCREŢIA-EUGENIA │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│COJOCARU CONSTANTIN │MAGHERU OTILIA │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ROŞCA IOAN │TUDORACHE CONSTANTIN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│POPA ELENA │NAE EMIL-MARIAN │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ANTONESCU TUDOR │FLORESCU GIANI-MIRCEA │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│BĂLĂCEANU VIRGIL │GERMAN IUSTIN GABRIEL │
├──────────────────────────┼───────────────────────────┤
│IONESCU TUDOR │ │
└──────────────────────────┴───────────────────────────┘
ROMÂNIA MINISTERUL JUSTIŢIEI UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA CAMERA NOTARILOR PUBLICI BUCUREŞTI Mone Gabriela Olga, Andrei Aurel Jean şi Asociaţii Societate Profesională Notarială Bucureşti, bd. Regina Elisabeta nr. 30, sectorul 5 Operator de date cu caracter personal nr. 2.993 Licenţă de funcţionare: 103/3.297 din 29.01.2014 Telefon: 021.313.68.03; 021.312.25.59; 0755.055.745 Fax: 021.312.68.03 E-mail: mone_andrei@yahoo.com ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 1.435 25 mai 2016 Eu, ANGHEL ANDREI, notar public, m-am deplasat, la cerere, astăzi, la data de mai sus, la adresa din municipiul Bucureşti, str. Henri Coandă nr. 38, sectorul 1, unde am găsit pe: 1. MIHAIL GEORGETA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Humuleşti nr. 4, bl. S1, sc. 3, et. 1, ap. 47, sectorul 5, identificată cu cartea de identitate seria RR nr. 837383, eliberată la data de 27.10.2011 de S.P.C.E.P. Sector 5, cod numeric personal 2530513400430, în nume propriu; 2. COLCEAG FLORIAN, cetăţean român, domiciliat în comuna Mogoşoaia, satul Mogoşoaia, Str. Vânătorilor nr. 2B, judeţul Ilfov, identificat cu cartea de identitate seria IF nr. 120998, eliberată la data de 18.08.2006 de SPCLEP Buftea, cod numeric personal 1510317400091, în nume propriu; 3. ZAMFIRESCU GHEORGHE-FLORIN, cetăţean român, domiciliat în comuna Mogoşoaia, satul Mogoşoaia, Str. Turmelor nr. 10, judeţul Ilfov, identificat cu cartea de identitate seria IF nr. 217494, eliberată la data de 17.03.2009 de SPCLEP Buftea, cod numeric personal 1490412400515, în nume propriu; 4. POPA CĂTĂLIN-CONSTANTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Ploieşti, str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 20, bl. 64, sc. A, et. 1, ap. 5, judeţul Prahova, identificat cu cartea de identitate seria PX nr. 196587, eliberată la data de 02.09.2013 de SPCLEP Ploieşti, cod numeric personal 1690902293109, în nume propriu; 5. MIDUŞ VIOLETA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, bd. 1 Mai nr. 39, bl. C15, sc. 1, et. 5, ap. 24, sectorul 6, identificată cu cartea de identitate seria RD nr. 515854, eliberată la data de 02.03.2007 de SPCEP S6 biroul nr. 3, cod numeric personal 2450901400442, în nume propriu; 6. TRAŞCĂ CRISTIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Olăneşti nr. 4, bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria RR nr. 688076, eliberată la data de 23.06.2010 de SPCEP S6 biroul nr. 4, cod numeric personal 1670624416032, în nume propriu; 7. SAVU VASILE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Bozieni nr. 4, bl. 834, sc. 1, ap. 1, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria RR nr. 688885, eliberată la data de 24.06.2010 de SPCEP S6 biroul nr. 3, cod numeric personal 1580626400672, în nume propriu; 8. ONOFREI GHIOCEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20, sectorul 1, identificat cu cartea de identitate seria RD nr. 390291, eliberată la data de 25.06.2004 de Secţia 3 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1490928400232, în nume propriu; 9. MANEA VASILE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Albinelor nr. 32, bl. 32, sc. 2, et. 4, ap. 38, sectorul 4, identificat cu cartea de identitate seria RT nr. 612390, eliberată la data de 29.10.2008 de SPCEP S4 biroul nr. 1, cod numeric personal 1541102400195, în nume propriu; 10. VĂDUVA NICOLAIE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Nicolae G. Caramfil nr. 58-60, bl. 21B, sc. 1, et. 1, ap. 8, sectorul 1, identificat cu cartea de identitate seria RR nr. 686534, eliberată la data de 22.06.2010 de SPCEP S1 biroul nr. 2, cod numeric personal 1560709400298, în nume propriu; 11. VOLF LUIZA-TANŢA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Barierei nr. 27, ap. 1, sectorul 1, identificată cu cartea de identitate seria RR nr. 560128, eliberată la data de 25.02.2009 de SPCEP S1 biroul nr. 3, cod numeric personal 2620827200015, în nume propriu; 12. COROI VASILE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Fundeni nr. 231, bl. 114B, sc. B et. 2, ap. 56, sectorul 2, identificat cu cartea de identitate seria RD nr. 566890, eliberată la data de 27.03.2008 de SPCEP S2 biroul nr. 2, cod numeric personal 1450922400268, în nume propriu; 13. PUŞCAŞU IOAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Meseriaşilor nr. 2, bl. C91, sc. B, et. 8, ap. 104, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria DP nr. 139246, eliberată la data de 12.08.2010 de D.E.P.A.B.D., cod numeric personal 1550815400992, în nume propriu; 14. CEAUŞU GHEORGHE, cetăţean român, domiciliat în comuna Cornetu, satul Buda, Str. Zorilor nr. 42, judeţul Ilfov, identificat cu cartea de identitate seria IF nr. 500134, eliberată la data de 11.04.2016 de SPCLEP Bragadiru, cod numeric personal 1550728400773, în nume propriu; 15. CHIŢU ALEXANDRINA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Şos. Giurgiului nr. 117, bl. 4, sc. 2, et. 7, ap. 63, sectorul 4, identificată cu cartea de identitate seria RR nr. 404542, eliberată la data de 27.07.2006 de SPCEP S4 biroul nr. 3, cod numeric personal 2430318400051, în nume propriu; 16. MILEA EDMOND, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Coteşti nr. 22, sectorul 1, identificat cu cartea de identitate seria RX nr. 764956, eliberată la data de 13.08.15 de S.P.C.E.P. Sector 1, cod numeric personal 1570328400388, în nume propriu; 17. STĂNCESCU ANDREI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, bd. 1 Mai nr. 30, bl. OD15, sc. F, ap. 204, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria RT nr. 809281, eliberată la data de 30.10.2012 de S.P.C.E.P. Sector 6, cod numeric personal 1230402400261, în nume propriu; 18. ANTONESCU MARIAN, cetăţean român, domiciliat în oraşul Urlaţi, str. 1 Mai nr. 37C, judeţul Prahova, identificat cu cartea de identitate seria PX nr. 143309, eliberată la data de 16.01.2013 de SPCLEP Urlaţi, cod numeric personal 1460311296722, în nume propriu; 19. BERECHET MARIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Lucreţiu Pătrăşcanu nr. 7, bl. G2, sc. 1, et. 8, ap. 238, sectorul 3, identificată cu cartea de identitate seria RD nr. 532573, eliberată la data de 14.06.2007 de SPCEP S3 biroul nr. 5, cod numeric personal 2530422400042, în nume propriu; 20. ŞTEFĂNESCU GABRIEL-MARIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Ploieşti, str. Huşi nr. 11, bl. B36, sc. 3, et. 2, ap. 35, sectorul 4, identificat cu cartea de identitate seria DP nr. 129601, eliberată la data de 06.06.2008 de I.N.E.P., cod numeric personal 1540613400481, în nume propriu; 21. MOLDOVANU CEZĂREL, cetăţean român, domiciliat în comuna Plopii-Slăviteşti, satul Plopii-Slăviteşti, judeţul Teleorman, identificat cu cartea de identitate seria TR nr. 263579, eliberată la data de 14.08.2007 de SPCLEP Turnu Măgurele, cod numeric personal 1610104043526, în nume propriu; 22. MĂRGOI MIHAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 164, bl. 21A, sc. 1, ap. 36, sectorul 1, identificat cu cartea de identitate seria RT nr. 453201, eliberată la data de 12.01.2007 de SPCEP S1 biroul nr. 3, cod numeric personal 1490417400578, în nume propriu; 23. BĂLIN GHEORGHE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Preciziei nr. 16, bl. F3, sc. 1, ap. 11, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria RX nr. 591259, eliberată la data de 09.10.2014 de S.P.C.E.P. Sector 6, cod numeric personal 1590219400564, în nume propriu; 24. MANEA DUMITRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Barbu Lăutaru nr. 8, bl. 23, sc. A, ap. 50, sectorul 1, identificat cu cartea de identitate seria RR nr. 665108, eliberată la data de 10.05.2010 de SPCEP S1 biroul nr. 4, cod numeric personal 1560627400847, în nume propriu; 25. HUŢU MIHAELA-LAURA, cetăţean român, domiciliată în comuna Domneşti, satul Domneşti, str. Tudor Vladimirescu nr. 309, Vila 81, judeţul Ilfov, identificată cu cartea de identitate seria IF nr. 373557, eliberată la data de 19.09.2013 de SPCLEP Domneşti, cod numeric personal 2680111264392, în nume propriu; 26. AVRĂMUŢĂ CEZAR-CĂTĂLIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Aleea Fizicienilor nr. 19, bl. 2B, sc. 2, et. 8, ap. 107, sectorul 3, identificat cu cartea de identitate seria RX nr. 889468, eliberată la data de 14.04.2016 de S.P.C.E.P. Sector 3, cod numeric personal 1670207030022, în nume propriu; 27. DOROHOIANU CONSTANTIN-DAN, cetăţean român, domiciliat în comuna Miroslava, satul Uricani, judeţul Iaşi, identificat cu cartea de identitate seria MZ nr. 252032, eliberată la data de 20.01.2014 de SPCLEP Iaşi, cod numeric personal 1681221221230, în nume propriu; 28. ILIE MARIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Sg. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15, sectorul 4, identificat cu cartea de identitate seria RT nr. 624749, eliberată la data de 30.12.2008 de SPCEP S4 biroul nr. 2, cod numeric personal 1500112400427, în nume propriu; 29. DOROHOIANU VASILICĂ, cetăţean român, domiciliat în municipiul Iaşi, Tre. Păun nr. 3, judeţul Iaşi, identificat cu cartea de identitate seria MZ nr. 446211, eliberată la data de 14.10.2015 de SPCLEP Iaşi, cod numeric personal 1651119221140, în nume propriu; 30. ANGHEL ALEXANDRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Drumul Taberei nr. 76, bl. M39, sc. A, ap. 10, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria RD nr. 078560, eliberată la data de 10.08.1999 de Secţia 22 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1390309400025, în nume propriu; 31. GLIGOR VIOREL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, aleea Deda nr. 2, bl. 79, sc. 2 , et. 3, ap. 57, sectorul 2, identificat cu cartea de identitate seria RT nr. 861445, eliberată la data de 01.02.2013 de S.P.C.E.P. Sector 2, cod numeric personal 1541030131213, în nume propriu; 32. GREC PAUL-RUBEN, cetăţean român, domiciliat în oraşul Curtici, Str. Primăriei nr. 37, judeţul Arad, identificat cu cartea de identitate seria AR nr. 740216, eliberată la data de 11.09.2015 de SPCLEP Curtici, cod numeric personal 1850814020081, în nume propriu; 33. ROTARU NECULAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bârlad, Bd. Primăverii nr. 21, judeţul Vaslui, identificat cu cartea de identitate seria VS nr. 262023, eliberată la data de 01.11.2005 de SPCLEP Bârlad, cod numeric personal 1490621253120, în nume propriu; 34. RÎŞNIŢĂ GHEORGHE, cetăţean român, domiciliat în oraşul Ocnele Mari, Str. Pinilor nr. 1A, judeţul Vâlcea, identificat cu cartea de identitate seria VX nr. 139844, eliberată la data de 01.09.2003 de municipiul Râmnicu Vâlcea, cod numeric personal 1341019384194, în nume propriu; 35. ROMAN NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Drumul Crăiţelor nr. 206, sectorul 5, identificat cu cartea de identitate seria RR nr. 894296, eliberată la data de 22.02.2012 de S.P.C.E.P. Sector 5, cod numeric personal 1560418354838, în nume propriu; 36. STĂNECI-TRAŞCĂ DUMITRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Râmnicu Vâlcea, str. G-ral Ghe. Magheru nr. 5, bl. C, sc. C, ap. 9, judeţul Vâlcea, identificat cu cartea de identitate seria VX nr. 299083, eliberată la data de 03.10.2007 de SPCLEP Râmnicu Vâlcea, cod numeric personal 1430201384191, în nume propriu; 37. MUREŞANU VARGA-LUCIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Amurgului nr. 10, bl. D5, sc. 1, et. 2, ap. 44, sectorul 5, identificat cu cartea de identitate provizorie seria PA nr. 208564, eliberată la data de 01.10.2015 de DEP S5, cod numeric personal 1700228280821, în nume propriu; 38. DIMA PETRICĂ, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 5, sectorul 2, identificat cu cartea de identitate seria RT nr. 672123, eliberată la data de 30.10.2009 de SPCEP S2 biroul nr. 2, cod numeric personal 1651009400419, în nume propriu; 39. NĂSTASE GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Slt. Popa nr. 5, bl. 15B, sc. 1, et. 4, ap. 23, sectorul 5, identificat cu cartea de identitate seria RR nr. 635624, eliberată la data de 09.09.2009 de SPCEP S5 biroul nr. 3, cod numeric personal 1550227400174, în nume propriu; 40. BREZEANU LUCREŢIA-EUGENIA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Verigei nr. 6, bl. 2, sc. 3, et. 10, ap. 142, sectorul 5, identificată cu cartea de identitate seria RR nr. 947990, eliberată la data de 30.05.2012 de S.P.C.E.P. Sector 5, cod numeric personal 2531103400044, în nume propriu; 41. COJOCARU CONSTANTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, sectorul 1, identificat cu cartea de identitate seria RR nr. 214874, eliberată la data de 02.07.2002 de Secţia 4 Poliţie Bucureşti, cod numeric personal 1420503400017, în nume propriu şi în calitate de mandatar al domnului ROŞCA IOAN, cetăţean român, domiciliat în Canada, Anjou-Quebec, 7191 De L'Alsace #102, cod numeric personal 1580330400574, conform Procurii speciale autentificate cu nr. 1.382 din 20.05.2016 de notarul public Anghel Andrei; 42. MAGHERU OTILIA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Jiului nr. 6, bl. 6, sc. A, et. 3, ap. 12, sectorul 1, identificată cu cartea de identitate seria RX nr. 792043, eliberată la data de 30.09.2015 de S.P.C.E.P. Sector 1, cod numeric personal 2691214250540, în nume propriu; 43. TUDORACHE CONSTANTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Ştefan cel Mare nr. 36, bl. 30B, sc. 2, et. 6, ap. 62, sectorul 2, identificat cu cartea de identitate seria DP nr. 160159, eliberată la data de 12.05.2014 de D.E.P.A.B.D., cod numeric personal 1510412400284, în nume propriu; 44. POPA ELENA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Gen. Nicolae C. Dona nr. 5, sc. 2, et. 2, ap. 9, sectorul 1, identificată cu cartea de identitate seria RR nr. 732050, eliberată la data de 18.03.2011 de S.P.C.E.P. Sector 1, cod numeric personal 2620214155221, în nume propriu; 45. NAE EMIL-MARIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ruxandra Mihaela Marcu nr. 4, bl. B5, sc. 3, et. 2, ap. 49, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria RT nr. 613296, eliberată la data de 31.10.2008 de SPCEP S6 biroul nr. 3, cod numeric personal 1660421463021, în nume propriu; 46. ANTONESCU TUDOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Poiana Câmpina nr. 5, bl. A7, sc. 1, et. 4, ap. 17, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria RD nr. 654330, eliberată la data de 06.09.2010 de SPCEP S6 biroul nr. 3, cod numeric personal 1520707400038, în nume propriu; 47. FLORESCU GIANI-MIRCEA, cetăţean român, domiciliat în municipiul Caracal, intrarea Buzeşti nr. 8, bl. B1, sc. 2, et. 1, ap. 5, judeţul Olt, identificat cu cartea de identitate seria OT nr. 334045, eliberată la data de 02.02.2007 de SPCLEP Caracal, cod numeric personal 1721026280801, în nume propriu; 48. BĂLĂCEANU VIRGIL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr. 103, bl. 99, sc. 1, et. 4, ap. 11, sectorul 5, identificat cu cartea de identitate seria RX nr. 409305, eliberată la data de 20.12.2013 de S.P.C.E.P. Sector 5, cod numeric personal 1560513400644, în nume propriu; 49. GERMAN IUSTIN GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Cetatea de Baltă nr. 22, bl. 06, sc. A, et. 7, ap. 44, sectorul 6, identificat cu cartea de identitate seria RR nr. 853996, eliberată la data de 23.11.2011 de S.P.C.E.P. Sector 6, cod numeric personal 1541118400189, în nume propriu; şi 50. IONESCU TUDOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ion Berindei nr. 1, bl. S22, sc. D, et. 9, ap. 169, sectorul 2, identificat cu cartea de identitate seria RT nr. 856477, eliberată la data de 24.01.2013 de S.P.C.E.P. Sector 2, cod numeric personal 1780125421523, în nume propriu, care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul şi consecinţele juridice, că cele cuprinse în act reprezintă pe deplin voinţa lor şi au solicitat şi au consimţit la autentificarea prezentului înscris, semnând unicul său exemplar. În temeiul art. 12 lit. B din Legea nr. 36/1995, republicată, SE DECLARĂ AUTENTIC PREZENTUL ÎNSCRIS. S-a perceput onorariu în cuantum de 300 lei (plus T.V.A. - 60 lei) prin Chitanţa nr. 1.736/2016. Notar public, Anghel Andrei Prezentul duplicat s-a întocmit în 7 (şapte) exemplare de MONE GABRIELA OLGA, ANDREI AUREL JEAN şi ASOCIAŢII - Societate Profesională Notarială, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul, 1 (un) exemplar al duplicatului reţinându-se în arhiva biroului notarial. Notar public, Anghel Andrei -------- 
