Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
EXPUNERE DE MOTIVE Dorinţa suverană a poporului român pentru reducerea numărului de parlamentari, exprimată în mod ferm prin votul majoritar la referendumul din 22 noiembrie 2009 a fost încă o dată nesocotită de clasa politică. Deşi confirmat de Curtea Constituţională prin hotărârea nr. 37/2009, rezultatul a fost ignorat de Parlament ale cărui interese erau vizate în mod direct. Cu un maxim aberant de 588 de aleşi atins în legislatura 2012-2016, în general Parlamentul nu a depăşit 500 de parlamentari în ambele camere. Dezbaterile privind dimensiunea Parlamentului României au avut până în prezent o încărcătură, asumat politică, fără referiri la standardele teoretice şi comparative care să elimine extremele şi să asigure reprezentativitatea şi calitatea optimă activităţii parlamentare. Asumându-ne că norma de reprezentare trebuie să se încadreze între limite rezonabile am putea înclina să luăm în considerare atât media globală de 146.000 de locuitori per parlamentar oferită de Uniunea Interparlamentară, cât şi studiile lui Rein Taagepera şi să ne apropiem de un total de până la 300 de parlamentari ca rezultat al rădăcinii cubice calculat din numărul populaţiei reprezentate, conform studiilor sociologice şi statistice în general acceptate. Desigur propunerile lui Andrew Rehfeld, motivate de o interacţiune şi astfel de o reprezentare mult mai calificată, bazată pe o rată de reprezentare teritorială ideală estimată la 10.000 de cetăţeni, ar duce evident la o supradimensionare a legislativului cu un buget care ar contrabalansa negativ bunele sale intenţii. Alternând între asigurarea reprezentativităţii şi o dimensiune raţională a Parlamentului, s-a optat pentru redimensionarea legislativului la circa 300 de parlamentari prin consultarea populară din 2009. Participarea masivă la vot şi rezultatul covârşitor în favoarea propunerii de reducere a numărului de parlamentari a arătat că, de multe ori, suveranitatea poporului este încălcată de interesele politicienilor. Necesitatea unor schimbări constituţionale şi obligativitatea implicării altor organisme pentru aplicarea rezultatului a deschis larg calea sfidării de către parlamentari a hotărârii suverane a poporului, sfidare ca o exprimare a intereselor personale în desconsiderarea intereselor naţionale. Pentru evitarea dificultăţilor unor proceduri de revizuire Constituţională supunem atenţiei dumneavoastră demersul nostru de reducere a numărului de parlamentari la 302 printr-o Iniţiativă Legislativă Cetăţenească de amendare a actualei legi electorale nr. 208/2015. Calculele pentru prezenta „Iniţiativă Legislativă Cetăţenească“ au fost făcute pe baza ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică privind populaţia după domiciliu a României la 1 ianuarie 2019, an preelectoral. Pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (circumscripţia nr. 43) au fost folosite datele guvernamentale furnizate de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcţia Generală de Paşapoarte pentru românii posesori de paşapoarte „CRDS“, la 1 ianuarie 2019, pe aceleaşi norme de reprezentare, considerând că ceilalţi cetăţeni care şi-au păstrat domiciliul în ţară sunt reprezentanţi în cadrul circumscripţiilor electorale unde au domiciliul declarat. De asemenea au fost luate în considerare şi lucrările Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Parlamentului. Rezultatele se regăsesc calculate în anexa la prezenta „Expunere de Motive“ având un număr de 110 senatori şi 192 deputaţi cu un total de 302 parlamentari pentru un număr de 43 de circumscripţii electorale, cu excepţia deputaţilor minorităţilor naţionale, altele decât maghiare, numiţi în afara procesului electoral. Menţionăm că numărul de parlamentari trebuie să fie recalculat de fiecare dată când sunt programate alegeri la termen pe baza datelor statistice ale numărului populaţiei, după domiciliu, din circumscripţiile electorale 1-42, date oferite de Institutul Naţional de Statistică şi similar Ministerului de Interne prin Direcţia Generală de Paşapoarte pentru cetăţenii posesori de paşapoarte „CRDS“ arondaţi circumscripţiei nr. 43, corespunzătoare datei de 1 ianuarie a anului preelectoral. De asemenea, menţionăm că numărul de 302 parlamentari este corelat cu datele de la 1 ianuarie 2019. Norma de reprezentare folosită pentru un deputat a fost de 125.000 de locuitori, iar pentru un senator de 225.000 de locuitori. În ce priveşte diferenţele dintre aplicarea directă a normei de reprezentativitate şi alocarea unui număr minim de parlamentari circumscripţiilor cu un număr mic de locuitori domiciliaţi, ţinem să semnalăm că în acest caz am optat pentru asigurarea unui număr funcţional de reprezentanţi, aşa cum s-a luat în considerare şi la reprezentarea cu 17 deputaţi a minorităţilor naţionale, permiţându-le astfel să se exprime în Parlamentul României, deşi nicio normă de reprezentare nu le-ar oferi acest prilej, cu excepţia aplicării corecte a drepturilor minorităţilor (nu neapărat naţionale), concept democratic modern pe care l-am luat în considerare în demersul nostru. Sperăm în acest mod că cele peste 100.000 de semnături în favoarea iniţiativei noastre să constituie un argument viabil pentru reconsiderarea voinţei poporului român şi a suveranităţii sale. Redactată şi editată la Societatea Profesională Notarială „Tomescu şi Asociaţii“, azi, data legalizării, în 4 exemplare, eliberându-se 3 exemplare. În numele iniţiatorilor, C.-A.-M. C. LEGE pentru modificarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. UNIC Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, se modifică după cum urmează: 1. Alineatele (2), (3), (4) şi (5) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins: (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 125.000 de locuitori. (3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 225.000 locuitori. (4) Numărul locuitorilor care se iau în calcul pentru circumscripţiile 1-42 este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen. Pentru calculul numărului de reprezentanţi ai cetăţenilor cu domiciliul în afara ţării (circumscripţia nr. 43) se folosesc datele furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Generală de Paşapoarte pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, posesori de paşapoarte CRDS (cetăţeni români cu domiciliul în străinătate) la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen. (5) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale, conform alineatului (4) la normele de reprezentare prevăzute la alineatele (2) şi (3), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 3. 2. Anexa nr. 1 se înlocuieşte cu anexa la prezenta lege. Comitetul de iniţiativă J. I. B. S.S. E. C. S.S. C. F. S.S. V. C. S.S. C.-A.-M. C. S.S. N. A. S.S. L.-M. C. S.S. D. M. S.S. M. A. S.S. S. F. S.S. ANEXA (Anexa nr. 1 la Legea nr. 208/2015)
┌───────────────┬───────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │Delimitarea │Număr mandate │Număr mandate │
│Numărul │teritorială a │de senatori │de deputaţi │
│circumscripţiei│circumscripţiei│pentru fiecare│pentru fiecare│
│electorale │electorale │circumscripţie│circumscripţie│
│ │ │electorală │electorală │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Alba │2 │3 │
│1 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Arad │2 │4 │
│2 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Argeş │3 │5 │
│3 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Bacău │3 │6 │
│4 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Bihor │3 │5 │
│5 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Bistriţa-Năsăud│2 │3 │
│6 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Botoşani │2 │4 │
│7 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Braşov │3 │5 │
│8 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Brăila │2 │3 │
│9 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Buzău │2 │4 │
│10 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Caraş-Severin │2 │3 │
│11 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Călăraşi │2 │3 │
│12 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Cluj │3 │6 │
│13 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Constanţa │3 │6 │
│14 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Covasna│2 │3 │
│15 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Dâmboviţa │2 │4 │
│16 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Dolj │3 │6 │
│17 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Galaţi │3 │5 │
│18 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Giurgiu│2 │3 │
│19 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Gorj │2 │3 │
│20 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Harghita │2 │3 │
│21 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Hunedoara │2 │4 │
│22 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Ialomiţa │2 │3 │
│23 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Iaşi │4 │8 │
│24 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Ilfov │2 │3 │
│25 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Maramureş │2 │4 │
│26 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Mehedinţi │2 │3 │
│27 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Mureş │3 │5 │
│28 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Neamţ │3 │5 │
│29 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Olt │2 │3 │
│30 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Prahova│4 │6 │
│31 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul Satu │ │ │
│electorală nr. │Mare │2 │3 │
│32 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Sălaj │2 │3 │
│33 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Sibiu │2 │4 │
│34 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Suceava│3 │6 │
│35 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │judeţul │ │ │
│electorală nr. │Teleorman │2 │3 │
│36 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Timiş │3 │6 │
│37 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Tulcea │2 │3 │
│38 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Vaslui │2 │4 │
│39 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Vâlcea │2 │3 │
│40 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │ │ │ │
│electorală nr. │judeţul Vrancea│2 │3 │
│41 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Circumscripţia │municipiul │ │ │
│electorală nr. │Bucureşti │9 │17 │
│42 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Circumscripţia │ │ │
│ │electorală │ │ │
│Circumscripţia │pentru │ │ │
│electorală nr. │cetăţenii │3 │6 │
│43 │români cu │ │ │
│ │domiciliul în │ │ │
│ │afara ţării │ │ │
└───────────────┴───────────────┴──────────────┴──────────────┘
AVIZ referitor la iniţiativa legislativă cetăţenească pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente Analizând iniţiativa legislativă cetăţenească pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1044 din 11.06.2019 şi înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D540/19.06.2019, CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează favorabil iniţiativa legislativă a cetăţenilor, cu următoarele observaţii şi propuneri: 1. Iniţiativa legislativă cetăţenească are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reducerii numărului de senatori şi deputaţi în acord cu rezultatele referendumului naţional din anul 2009. Prin conţinutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul. 2. Menţionăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate. 3. Precizăm că iniţiativa legislativă cetăţenească are un conţinut asemănător cu două propuneri legislative avizate favorabil, cu observaţii şi propuneri de Consiliul Legislativ prin avizele nr. 1.325/2015 şi nr. 194/2018, prima propunere fiind respinsă la data de 14.02.2017 de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, iar cea de-a doua fiind adoptată de Senat, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituţie, ca primă Cameră sesizată şi trimisă Camerei Deputaţilor spre dezbatere, unde se află pe ordinea de zi pentru dezbatere. De asemenea, în anul 2019, Consiliul Legislativ a mai avizat o iniţiativă legislativă cetăţenească referitoare la reducerea numărului de parlamentari, care prevedea o altă normă de reprezentare pentru Camera Deputaţilor şi Senat decât cea din prezentul proiect, pentru care a fost emis Avizul nr. 80/13.02.2019. Totodată, semnalăm că recent, prin Avizul nr. 353/2.05.2019, Consiliul Legislativ s-a pronunţat asupra unei iniţiative legislative similare, formulată de un comitet de iniţiativă. De altfel, în adresa de înaintare se precizează că forma iniţială a fost reanalizată şi reformulată conform recomandărilor din avizul Consiliului Legislativ şi s-a procedat la o nouă solicitare de avizare. 4. Potrivit Expunerii de motive, soluţiile legislative propuse au ca scop aplicarea rezultatului referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 682/2012, „ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare… ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale … principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor“. 5. Referitor la soluţiile legislative preconizate, constatăm că aceasta determină diferenţe mari între ponderea voturilor cetăţenilor cu domiciliul în circumscripţii electorale diferite, diferenţe care rezultă atât din creşterea normelor de reprezentare propuse prin modificarea alin. (2) şi (3) ale art. 5, cât şi din aplicarea condiţiei propuse prin modificarea alin. (5) al aceluiaşi articol, potrivit căreia numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să nu fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 3. Astfel, referitor la normele de reprezentare propuse pentru alin. (2) şi (3) ale art. 5, constatăm că aplicarea acestora pentru stabilirea numărului de mandate alocate fiecărei circumscripţii electorale determină diferenţe semnificative între gradul de reprezentare al cetăţenilor din circumscripţii electorale diferite. De exemplu, raportând numărul 521.520, reprezentând populaţia judeţului Maramureş, la 225.000, cât este norma de reprezentare propusă pentru Senat, rezultă că acestei circumscripţii electorale i se vor aloca 2 mandate de senator. Efectuând aceeaşi operaţiune prin raportarea numărului 568.565, cât reprezintă populaţia judeţului Neamţ, la norma de reprezentare propusă pentru Senat, rezultă că circumscripţiei electorale aferente acestui judeţ i se vor aloca 3 mandate de senator. Raportând populaţia fiecăruia dintre cele două judeţe la numărul de mandate alocat potrivit soluţiilor legislative preconizate, rezultă că, în fapt, populaţia din judeţul Maramureş este reprezentată în Senat de un senator la 260.760 locuitori, în timp ce populaţia judeţului Neamţ este reprezentată de 1 senator la 189.522 locuitori. Prin urmare, votul unui cetăţean cu domiciliul în judeţul Neamţ are o pondere mult mai mare decât votul unui cetăţean din judeţul Maramureş, judeţ cu o populaţie aproximativ egală. Având în vedere această disproporţie, soluţiile legislative preconizate trebuie reanalizate pentru a nu fi susceptibile de încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. De asemenea, opinăm că există riscul ca soluţiile legislative preconizate să încalce şi prevederile art. 62 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora numărul de mandate se stabileşte în raport cu populaţia ţării. La textul propus pentru alin. (5), norma trebuie revăzută în ceea ce priveşte condiţia potrivit căreia numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să nu fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 3, deoarece, în condiţiile creşterii normelor de reprezentare, această regulă ar determina diferenţe foarte mari între gradul de reprezentare al cetăţenilor din judeţele cu un număr de locuitori redus şi cei din judeţele cu un număr mare de locuitori. De exemplu, populaţia judeţului Sălaj este de 244.546 la data de 1 ianuarie 2019. Raportând acest număr la normele de reprezentare propuse la alin. (2) şi (3), ar rezulta că circumscripţiei electorale aferente acestui judeţ i-ar fi alocate un număr de 2 mandate de deputat şi unul de senator, însă, având în vedere condiţia impusă de alin. (5), trebuie alocate 3 mandate de deputat şi 2 de senator, aşa cum, de altfel, s-a prevăzut şi în anexa propusă pentru a înlocui anexa la lege, ceea ce ar însemna că, în fapt, în acest judeţ, cetăţenii vor fi reprezentaţi de un deputat la 81.515 locuitori, faţă de 125.000, cât este norma de reprezentare, respectiv de un senator la 122.273 locuitori, faţă de 225.000, cât este norma de reprezentare propusă. Prin comparaţie, în judeţul Ilfov, cu o populaţie de 437.192 locuitori, judeţ căruia, potrivit anexei, urmează să i se aloce, de asemenea, un număr de 3 deputaţi şi 2 senatori, cetăţenii vor fi reprezentaţi, în fapt, de un deputat la 145.730 locuitori, respectiv de un senator la 218.596 locuitori. 6. Constatăm că numărul de parlamentari alocaţi fiecărui judeţ potrivit anexei la proiect nu este stabilit conform calculelor ataşate proiectului, prin raportare la normele de reprezentare propuse. A se vedea în acest sens, ca exemplu, situaţia judeţelor Maramureş şi Olt, care, potrivit calculelor ataşate proiectului, ar avea alocate 4, respectiv 3 mandate de deputaţi, însă, în cadrul anexei la proiect, figurează în mod greşit 5, respectiv 4 mandate. 7. În subsidiar, din punctul de vedere al redactării şi al respectării normelor de tehnică legislativă, la actuala formă a proiectului, se reţin următoarele: 7.1. La partea introductivă a articolului unic, deoarece intervenţiile legislative propuse sunt doar de natura modificării, nu şi a completării, expresia „şi se completează“ se va elimina. 7.2. La partea dispozitivă a pct. 1, deoarece se doreşte modificarea mai multor alineate succesive, iar intervenţiile aduse prin prezentul proiect sunt doar de natura modificării, operaţiune exprimată deja în partea introductivă a articolului unic, este necesară reformularea textului astfel: "1. Alineatele (2)-(5) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins: La textul propus pentru alin. (4), pentru precizia normei, este necesar ca acronimul CRDS să fie redat detaliat. La norma propusă pentru alin. (5), din considerente de redactare, termenul «aliniatul/aliniatele» trebuie scris corect, respectiv «alineatul/alineatele" PREŞEDINTE dr. DRAGOŞ ILIESCU Bucureşti, 8 iulie 2019. Nr. 580. SNP „Tomescu şi Asociaţii“ DUPLICAT S-a cerut autentificarea prezentului înscris: DECLARAŢIE de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru susţinerea propunerii legislative a cetăţenilor privind amendarea Legii nr. 208/2015 care reglementează alegerea Senatului, a Camerei Deputaţilor, precum şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente Subsemnaţii:────────── Din cauza conţinutului mare de date cu caracter personal din cadrul acestui act, fapt care depăşeşte scopul prezentei aplicaţii legislative în contextul legislaţiei aplicabile, acesta nu este prezent în baza de date legislativă disponibilă aici. Pentru a accesa acest conţinut vă puteţi adresa Monitorului Oficial sau emitentului actului.────────── Am hotărât următoarele: În temeiul art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi art. 74 din Constituţia României, republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru susţinerea propunerii legislative a cetăţenilor privind amendarea Legii nr. 208/2015 care reglementează alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. În conformitate cu prevederile alin. (3) din art. 2, Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 2 din legea sus-menţionată, respectiv dintre persoanele alese în funcţie prin vot universal, membrii Guvernului, persoanele numite în funcţie de primul-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice. Având în vedere că: a. Dorinţa suverană a poporului român pentru reducerea numărului de parlamentari, exprimată în mod ferm prin votul majoritar la referendumul din 22 noiembrie 2009, a fost încă o dată nesocotită de clasa politică. b. Rezultatul referendumului, deşi confirmat de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 37/2009, a fost ignorat de Parlament ale cărui interese erau vizate în mod direct. Comitetul de iniţiativă, susţinând asigurarea optimă a reprezentativităţii şi o dimensiune raţională a Parlamentului, militează pentru redimensionarea legislativului la 302 parlamentari în ambele Camere, cu excepţia deputaţilor minorităţilor naţionale, alta decât maghiară, numiţi în afara procesului electoral. Ne asumăm întru totul amendamentele propuse la Legea 208/2015 şi expunerea de motive anexată prezentei declaraţii şi o împuternicim pe domnişoara C. C. să reprezinte prezentul Comitet de iniţiativă cetăţenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea proiectului de lege anexat şi, ulterior, să acţioneze pentru publicarea proiectului legislativ în Monitorul Oficial al României, Partea I. Comitetul de iniţiativă o desemnează, de asemenea, pe domnişoara C. C. în calitate de preşedinte, fiind mandatată să rezolve problemele operative şi să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cu persoanele împuternicite pentru întocmirea listelor de susţinători şi strângerea semnăturilor cetăţenilor care susţin proiectul de lege anexat. Autentificată de Societatea Profesională Notarială „Tomescu şi Asociaţii“, azi, data autentificării, în 1 (un) exemplar original şi 5 (cinci) exemplare duplicat. Comitetul de iniţiativă J. I. B. S.S. E. C. S.S. C. F. S.S. V. C. S.S. C.-A.-M. C. S.S. N. A. S.S. L.-M. C. S.S. D. M. S.S. M. A. S.S. S. F. S.S. ROMÂNIA Uniunea Naţională a Notarilor Publici SOCIETATE PROFESIONALĂ NOTARIALĂ "TOMESCU ŞI ASOCIAŢII" Licenţa de funcţionare nr. 48/3264/10.01.2014 Sediul: Bucureşti, bd. Burebista nr. 3, bl. D16, sc. 4, parter, ap. 108, sector 3 Operator de date cu caracter personal nr. 10614 e-mail: bnpitomescu@yahoo.com tel./fax: 021.321.04.90 ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 305 Anul 2019, luna iunie, ziua 04 Eu, ILEANA TOMESCU, notar public, la cererea părţilor, m-am deplasat în municipiul Bucureşti, str. Leonida nr. 16, etaj 1, sector 2, unde am găsit pe:────────── Din cauza conţinutului mare de date cu caracter personal din cadrul acestui act, fapt care depăşeşte scopul prezentei aplicaţii legislative în contextul legislaţiei aplicabile, acesta nu este prezent în baza de date legislativă disponibilă aici. Pentru a accesa acest conţinut vă puteţi adresa Monitorului Oficial sau emitentului actului.────────── care, după ce au citit actul, au declarat că au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat originalul actului şi anexele. În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris. S-a încasat onorariul în sumă de 100 lei, plus 19 lei TVA, cu bon fiscal. NOTAR PUBLIC, I. T. S.S. "Prezentul duplicat s-a întocmit în 5 (cinci) exemplare, de ILEANA TOMESCU, notar public, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul". NOTAR PUBLIC, I. T. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
